DREPT ADMINISTRATIV SINTEZĂ

Partea a II-a

I. CONCEPTUL DE ADMINISTRA IE PUBLICĂ
1.1. Dreptul administrativ – ramură a dreptului public Dreptul public este format din totalitatea normelor juridice adoptate sau emise de autorită ile statului prin care se realizează sarcinile şi competen ele celor trei puteri – legislativă, executivă şi judecătorească. Aceste norme sunt ordonate, în principal, în raport de obiectul lor, în ramuri ale dreptului public. Din dreptul public fac parte următoarele ramuri de drept: constitu ional, administrativ, penal, procesual civil, procesual penal, interna ional public, financiar. Celelalte ramuri ale dreptului alcătuiesc dreptul privat. Principalele deosebiri între normele de drept public şi cele de drept privat sunt următoarele: - dreptul privat reglementează interesul particular (individual), în timp ce normele de drept public reglementează un interes general, al unei colectivită i ample; - în dreptul privat păr ile se află pe picior de egalitate, în timp ce unul dintre subiectele raportului juridic de drept public fiind statul sau o autoritate a acestuia, păr ile se află într-o pozi ie de subordonare; consecin a este aceea că normele de drept public sunt mai rigide. 1.2. Corela ia executiv – administra ie publică Principiul suveranită ii na ionale presupune că puterea politică apar ine na iunii, care o exercită în mod direct, prin referendum sau prin organele sale reprezentative. Exercitarea suveranită ii prin organe reprezentative este echivalentă cu delegarea de către popor a dreptului de comandă unor puteri delegate, cum sunt puterea legislativă, executivă şi judecătorească. În concep ia constitu ională clasică, administra ia publică reprezintă ac iunea puterii executive, bazată pe puterea publică a statului. În această concep ie, administra ia reprezintă o sarcină exclusivă a executivului, dar nu singura sarcină a acestuia. Între executiv şi administra ia publică există o corela ie de la întreg la parte. În sens material func ional al termenului, executivul presupune acea func ie a statului distinctă de puterea legislativă şi judecătorească, prin care se asigură executarea legii, în accep iunea modernă a termenului. Executivul presupune două dimensiuni: a) guvernarea – luarea deciziilor esen iale pentru soarta na iunii; b) administra ia – îndeplinirea sarcinilor cotidiene. Executivul are o serie de sarcini extra-administrative, exercitate în raporturile cu Parlamentul sau în rela iile interna ionale. În acelaşi timp, administra ia este sarcina exclusivă a executivului, ea neputând fi exercitată nici de puterea judecătorească, nici de cea legislativă, în virtutea principiului echilibrului şi separa iei puterilor în stat. Administra ia este un segment al executivului, fără a se suprapune cu acesta. Statului i se recunoaşte dreptul originar de exercitare a administra iei publice, însă administra ia este exercitată şi de colectivită ile locale, prin institu ii publice proprii,

în virtutea principiului descentralizării, în acest caz fiind vorba despre un drept derivat, iar activitatea purtând denumirea de administra ie publică locală. Activitatea de conducere realizată de administra ia publică se desfăşoară la un nivel subordonat, inferior celui realizat de către Parlament, dar superior conducerii care se realizează la nivelul serviciilor asigurate de administra ie. 1.3. No iunea de administra ie publică În sens formal, administra ia publică reprezintă un ansamblu de organe, cuprinzând diverse structuri administrative, care realizează activitatea de organizare a executării şi executarea în concret a legii. În sens material, administra ia publică reprezintă ansamblul activită ilor desfăşurate de autorită ile administrative de stat sau autonome locale prin care, în regim de putere publică, se execută legile, se emit acte normative cu for ă juridică inferioară legii sau se prestează servicii publice. Din această defini ie rezultă trăsăturile administra iei publice: a) Obiectul administra iei publice * executarea legii ce constă în pregătirea executării, organizarea propriuzisă şi executarea, până la faptul material concret; * emiterea de acte normative cu for ă juridică inferioară legii. Astfel, prin emiterea de hotărâri, Guvernul pune în aplicare legile, prin emiterea de ordonan e simple, el pune în aplicare legea de abilitare, iar prin emiterea de ordonan e de urgen ă, el pune în aplicare Constitu ie, care îi conferă abilitarea; * prestarea de servicii publice în limitele legii. Serviciul public reprezintă acea activitate desfăşurată sau autorizată de un organ public, prin care se realizează nevoi sociale de interes public. b) Autorită ile publice care o realizează - autorită i de natură statală; - autorită i autonome locale c) Regimul juridic specific, care este de putere publică şi care presupune ansamblul unor prerogative cu care sunt învestite autorită ile administrative şi prin intermediul cărora interesul public dobândeşte preeminen ă fa ă de interesul privat. Dacă raporturile dintre particulari se bazează pe egalitatea lor juridică, cele dintre administra ie şi cei administra i presupun o inegalitate juridică, în sensul caracterului supraordonat al celor care administrează. Regimul juridic specific administra iei este generat de prerogativele pe care le de ine administra ia şi care implică, de exemplu dreptul de expropriere, dreptul de poli ie administrativă etc. Ac iunea administra iei de men inere a ordinii publice a fost denumită poli ie administrativă şi reprezintă o activitate de edictare de reguli, deci o activitate cu caracter preponderent prescriptiv. Ordinea publică reprezintă un minim de condi ii necesare pentru o via ă socială convenabilă. 1.4. Administra ie publică – administra ie privată A administra înseamnă o activitate executivă pusă sub semnul comenzii sau al delegări de atribu ii. Această activitate poate fi realizată de două categorii de subiecte de drept: a) de persoane private cu privire la administrarea bunurilor proprietatea lor privată (administra ie privată)

2

în mod dezinteresat. În func ie de finalitatea lor. ca ansamblu de norme. Normele care îl alcătuiesc au ca obiect acele rela ii sociale care se referă la organizarea realizării şi realizarea în concret a puterii executive şi a administra iei publice de către organele care desfăşoară astfel de activită i. În România. reuşita în afaceri şi. Dreptul administrativ. nevoile umane pot fi îndeplinite atât prin implicarea particularilor în prestarea de servicii publice. prin natura lor.b) de autorită i publice sau persoane juridice comandate de autorită i publice. deoarece înaintea oricăror alte preocupări şi activită i. Mai ales în aceste domenii se justifică interven ia administra iei publice. toate acestea fiind dimensiuni ale activită ii administrative. binele public. cum se apără împotriva duşmanilor etc. spre deosebire de administra ia privată. Scopul administra iei publice este satisfacerea unor cerin e esen iale. în sensul modern al cuvântului. serviciile diplomatice etc. care. a utilită ii publice. apare practic. No iunea de drept administrativ 1. raporturile acestora cu persoane fizice şi persoane juridice nestatale.1. 3 . Administra ia publică urmăreşte satisfacerea interesului public. Dreptul administrativ a apărut înaintea altor ramuri ale dreptului public. când.6. b) norme prin care se stabilesc func ionarea organelor administra iei publice. competen a materială şi teritorială a organelor administra iei publice. omul a trebuit să o pună pe cea în care îşi organizează comunitatea. Administra ia privată urmăreşte ob inerea unui profit material. 1. controlul ce se poate exercita asupra activită ii lor. Scopul administra iei publice Într-o societate caracterizată printr-o mare diversitate cum este cea actuală. raporturile acestora cu alte organe de stat. răspunderea participan ilor la asemenea raporturi. comune întregii colectivită i umane. prin care se înfiin ează Consiliul de Stat ca instan ă specializată de contencios administrativ. implicate în rezolvarea unor nevoi de interes general (administra ie publică). printre multe acte importante a fost adoptată în 1864 şi legea Consiliului de Stat. o dată cu statul. inclusiv prin realizarea de servicii publice. drepturile şi obliga iile lor reciproce. precum şi organizarea. cum ar fi de exemplu apărarea. 1.2 Obiectul Dreptului Administrativ Dreptul administrativ are un obiect propriu de reglementare. însă ştiin a dreptului administrativ se conturează mult mai târziu. Dreptul administrativ. cu care organele administra iei publice intră în raporturi juridice.6.6. Sub aspectul mijloacelor folosite pentru realizarea scopului susmen ionat. administra ia publică are la dispozi ie constrângerea statală. în subsidiar. normele de Drept Administrativ se clasifică astfel: a) norme prin care se stabilesc înfiin area. precum şi satisfacerea acelor cerin e. cât şi prin realizarea acestui lucru de către administra ie. sunt nerentabile şi nimeni nu s-ar oferi să le asigure. care exced prin amploarea lor posibilită ile particularilor.5. în secolul XIX. Există domenii în care particularii nu pot interveni. 1. dobândind o importan ă de necontestat prin reformele legislative din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. a apărut o dată cu Regulamentele Organice.

Aceste rela ii apar în procesul de executare a legii.raporturile între ele şi cu alte organe de stat. datorită specificului administra iei de a pune în practică voin a politică a legiuitorului şi de a se adapta la situa iile foarte variate din societate şi se referă la: . . 2. Ipoteza normei de drept administrativ ca regulă. ipoteza: .principii. .împrejurările. fiind vorba despre aşa numita „competen ă legată”. func ionarea lor. Norma de drept administrativ este o regulă juridică ce reglementează rela iile sociale care fac obiectul Dreptului administrativ. atât în interiorul lor. dacă va face sau nu ceea ce legea consacră în termeni generici. în care acestea se manifestă ca autorită i publice. 4 .defini ii. . Normele de drept administrativ stabilesc deci: . II.2.1. potrivit legii.consecin ele încălcării obliga iilor pe care şi le-au asumat prin acele raporturi juridice.organizarea internă a organelor administra iei publice. cât şi în raporturile cu subiecte din afara lor. în realizarea puterii de stat. respectiv ipoteză. această distinc ie fiind realizată din considerente didactice. situa iile în care se aplică norma juridică. NORMA DE DREPT ADMINISTRATIV 2. lăsând posibilitatea administra iei să decidă. persoane fizice sau juridice. . ca ramură de drept. exemplu: posibilitatea unui juriu de a realiza o anumită selec ie. Defini ie Norma juridică reprezintă o regulă socială de conduită. . .are caracter absolut determinat.subiectele de drept. Actele normative nu cuprind numai o singură categorie din cele susmen ionate. în func ie de circumstan e.raporturile cu particularii. care cad sub inciden a normei. de către organele administra iei de stat.răspunderea şi sanc iunile ce se pot aplica în cazul încălcării obliga iilor pe care şi le-au asumat. când norma legală impune un anumit comportament. este foarte dezvoltată. În func ie de atitudinea impusă administra iei printr-un act cu caracter normativ.explicarea semnifica iei unor termeni. . .are caracter relativ determinat.activitatea acestor organe. adică acele norme care prevăd forma în care se desfăşoară activitatea organelor administra iei publice. dispozi ie şi sanc iune. Structura normei de drept administrativ Norma de drept administrativ are o structură trihotomică. c) norme prin care se stabileşte procedura activită ii organelor administra iei publice (procedura administrativă). .2. condi iile. 2.1.

trebuie să se respecte în mod strict reglementările juridice privind acea conduită. prin care se interzice a anumită conduită subiectului de drept. institu ii. apelându-se la regulile generale în materie. b) prohibitive. impunând o anumită presta ie sau interzicând o anumită activitate. 2. aplicarea îi este garantată în permanen ă şi asigurată la nevoie prin coerci ia statală. suspendări etc. din cele sus men ionate.3. Clasificarea normelor de drept administrativ Clasificarea după obiectul de reglementare: a) norme de drept material. avertisment). prin care se impune o anumită conduită subiectului de drept. Există trei categorii de dispozi ii ale normei de drept administrativ: a) onerative.2.disciplinare (intervin în cazul săvârşirii unui ilicit administrativ propriu-zis). categorică.) b) sanc iuni cu privire la persoane. autorită i publice (amendă. deoarece odată adoptată o anumită conduită. c) norme permisive – care îngăduie o conduită determinată 5 .3.patrimoniale (atunci când s-a săvârşit o faptă cauzatoare de prejudicii materiale şi morale). lăsându-se la latitudinea subiectului de drept dacă va face sau nu ceea ce norma îi permite. al căror obiect îl reprezintă procedura de concretizare a activită ii administrative. Normele permisive nu constituie o excep ie de la caracterul imperativ al normei juridice de drept administrativ. b) sanc iuni administrativ .contraven ionale (intervin în cazul săvârşirii ilicitului contraven ional). Clasificarea din punct de vedere al caracterului normelor: a) norme onerative – care impun subiec ilor de drept o anumită conduită. c) permisive.2. este normal ca dispozi ia normei administrative să fie imperativă. Clasificarea sanc iunilor de drept administrativ după obiect: a) sanc iuni cu privire la acte juridice (anulări. Clasificarea sanc iunilor din punct de vedere al temeiului obiectiv: a) sanc iuni administrativ . Această clasificare a dispozi iei normei de drept administrativ nu înseamnă că un izvor de drept con ine numai un anumit tip de dispozi ie. Sanc iunea normei de drept administrativ Chiar dacă o anumită normă de drept administrativ nu prevede expres în cuprinsul ei care este sanc iunea în cazul nerespectării ei. 2.Dispozi ia normei de drept administrativ Deoarece administra ia publică se desfăşoară în regim de putere publică şi are ca scop realizarea unui bine general. c) sanc iuni administrativ .2. când se prevede o anumită ac iune. c) sanc iuni cu privire la bunuri (demolarea unei construc ii ilegale). b) norme prohibitive – care interzic o anumită conduită. dar nu îl obligă. b) norme de drept procedural.2. d) sanc iuni mixte (destituirea şi anularea actului emis de un func ionar public). care vizează drepturile şi obliga iile corelative ale autorită ilor administra iei publice sau agen ilor autoriza i implica i în activitatea administrativă.

putând ataca în contenciosul administrativ actele acestor autorită i atunci când le consideră ilegale. b) raporturi de colaborare (ex: raporturile dintre consiliul local şi primar). în rela ia cu alte subiecte de drept (actele juridice supuse dreptului comun. în general. raporturi între autorită ile autonomiei locale şi Guvern). Reprezintă rela iile sociale care au fost reglementate în mod direct sau indirect prin interven ia unor fapte juridice de către normele de drept administrativ. c) raporturi de tutelă administrativă (ex. c) conduita acestor raporturi se realizează în regim de putere publică.2. în temeiul puterii de stat. RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV 3. Defini ia raporturilor juridice de drept administrativ. b) acte prin care administra ia se comportă ca orice subiect de drept. fie prin delegat.. pe de o parte şi consiliul jude ean. Trăsăturile raporturilor de drept administrativ: a) unul dintre subiectele acestui raport este în mod obligatoriu un purtător al autorită ii publice. precum şi emiterea de acte normative cu for ă juridică inferioară legii. 3. mijloacelor şi regimului (acte şi contracte administrative). Tutela administrativă reprezintă o limită impusă autorită ilor administrative în vederea salvgardării legalită ii şi apărării interesului public. pe de altă parte). actele emise în regim de drept comun). No iunea de act administrativ Actele juridice ale administra iei sunt de două tipuri: a) acte specifice administra iei.2. d) raporturi de coordonare (ex. fie în mod direct. Clasificarea raporturilor de drept administrativ: a) raporturi de subordonare (ex: raporturile dintre Guvern şi prefect). specificitatea ei din punct de vedere al obiectivului. raporturile dintre consiliul local şi primar.3. IV. prin care se obiectivează esen a acesteia. de la un organ al administra iei publice. contractele civile. 4. care în calitatea sa de reprezentant al Guvernului în teritoriu exercită un control asupra activită ii autorită ilor autonome locale şi jude ene sau asupra oricărui organ executiv creat potrivit legii la nivel jude ean. pe baza şi în vederea executării legii. 3. prestarea de servicii publice în limitele legii. ACTUL ADMINISTRATIV 4. Defini ia actului administrativ Actul administrativ este un act juridic unilateral care emană. respectiv executarea legii. b) con inutul acestui raport este format din drepturile şi obliga iile păr ilor care contribuie la înfăptuire administra iei. Constitu ia o consacră în ce priveşte prefectul. Trăsături ale actelor administrative 6 .1.III.1.

exemplu: prin emiterea unui proces verbal de aplicare a unei sanc iuni contraven ionale fa ă de cel care a săvârşit contraven ia. O problemă apare în cazul în care pentru emiterea unui act administrativ este necesară ob inerea în prealabil a unor avize.2. persoanele cărora li se adresează actele respective având îndatorirea de a se conforma întocmai voin ei unilaterale a organului administra iei publice. dar nu poate controla. Potrivit Legii contenciosului administrativ. instan ele judecă cererile celor vătăma i în drepturile sau interesele lor legitime prin acte administrative. produce efectele juridice pe care le are în vedere cel care a eliberat-o. Deosebirea dintre actele şi opera iunile administrative prezintă importan ă practică mai ales în cazul litigiilor de contencios administrativ. iar el nu produce efecte juridice de sine stătătoare. care se întemeiază pe acordul subiectelor raportului juridic de drept civil. Pentru emiterea autoriza iei.Pornind de la defini ia actului administrativ. ci efectele pe care le prevede legea. facultativ sau conform. Deci. drepturi şi obliga ii juridice. în cazul ac iunii directe. Cu alte cuvinte. Se mai poate sus ine şi în acest caz că actul administrativ este o manifestare unilaterală de voin ă? 7 .2. ci o opera iune procedurală anterioară emiterii actului. Persoana nemul umită nu poate introduce o ac iune în justi ie împotriva avizului care a stat la baza neacordării autoriza iei. Actele administrative produc efecte juridice pe care le are în vedere organul emitent al actului în mod direct asupra celor cărora li se adresează. efect care este prevăzut de lege şi care nu depinde de voin a celui care acordă avizul. care este un act administrativ. care sunt opera iuni administrative. 4. indiferent că este consultativ.2. expertize etc. adică sunt manifestări de voin ă exprimate în scopul de a da naştere. deoarece acesta nu este act administrativ. exemplu O autoriza ie de construire. deoarece instan a judecătorească poate controla numai actele administrative atacate în justi ie. legea prevede că sunt necesare o serie de avize conforme. se desprind o serie de trăsături proprii care deosebesc actele administrative de alte acte juridice sau alte activită i desfăşurate de organele administra iei publice. Pentru valabilitatea unui act administrativ nu este necesar consim ământul persoanei căreia i se adresează. efectul avizelor. în mod distinct de actul administrativ. cum este în cazul actelor de drept civil. opera iunile administrative pe baza cărora a fost emis acel act. referate.1. Actele administrative sunt acte juridice. nu este un act administrativ. constă în aceea că de ele depinde acordarea autoriza iei. autoriza ia nu se poate acorda dacă aceste avize nu sunt favorabile. Drepturile şi obliga iile care iau naştere prin actele administrative sunt stabilite în mod unilateral de către organul emitent al acelor acte. nu mai este necesar acordul acestuia în ce priveşte aplicarea sanc iunii. 4. Avizul. de a modifica sau de a stinge raporturi juridice. Prin aceasta se deosebesc de opera iunile administrative. pe care le acordă o altă persoană juridică decât cea care emite actul. care nu produc efectele juridice avute în vedere de cel care le săvârşeşte. Actul administrativ reprezintă o manifestare unilaterală de voin ă a organului emitent al actului.

Reprezintă act administrativ numai manifestarea de voin ă care emană de la un organ al administra iei publice sau de la structuri autorizate de organe administrative să presteze anumite servicii publice Un act emis de o organiza ie nestatală (de o societate comercială. fără a mai fi necesară emiterea de către un alt organ a unui act în baza căruia să 8 .3. autoriza ia fiind cea care produce direct efecte juridice asupra acestuia. Cererea este doar o condi ie procedurală care declanşează ac iunea organului solicitat pentru a emite actul administrativ. nefiind un acord de voin ă. 4. ci doar o condi ie procedurală necesară pentru emiterea actului administrativ. cu excep ia cazului în care legea obligă acel organ să emită actul solicitat. întrucât acceptarea nu constituie un consim ământ. manifestarea de voin ă are loc în temeiul puterii de stat De aceea organul administrativ emitent poate impune. Actul administrativ reprezintă o manifestare unilaterală de voin ă chiar dacă este emis la cererea unei persoane deoarece organul emitent are libertatea de a emite sau nu actul administrativ. nu poate fi atacat în justi ie în baza Legii contenciosului administrativ. deoarece nu provine de la un organ al administra iei publice. exemplu: în cazul unei autoriza ii de construire.4.Actul administrativ ia naştere printr-o singură manifestare unilaterală de voin ă juridică. cum ar fi în ce priveşte un contract de vânzare-cumpărare. având o competen ă exclusivă. actul administrativ este executoriu din oficiu. de exemplu). Acordarea avizelor nu înseamnă apari ia unui nou subiect de drept în raportul dintre organul emitent al autoriza iei şi solicitantul autoriza iei. ca urmare a unor prevederi legale exprese. conduita celui căruia i se adresează acel act. în timp ce în cazul actelor bilaterale. acceptarea din partea beneficiarului actului administrativ nu înseamnă acord de voin ă. delegată prin diferite acte normative. În cazul actelor administrative. raportul juridic nu poate lua naştere decât prin acordul subiectelor acelui raport juridic. ci doar o condi ie procedurală necesară pentru emiterea actului administrativ. Actele emise de asemenea organiza ii în realizarea unor servicii publice sunt asimilate actelor administrative. Pot fi considerate acte administrative şi actele emise de unele organiza ii nestatale. poate fi considerată autoritate administrativă. exemplu: în cazul numirii unei persoane într-o func ie publică. când este necesară acceptarea din partea acesteia a numirii în func ia respectivă.2. în sensul Legii contenciosului administrativ. tot în mod unilateral. în măsura în care ele îndeplinesc activită i învestite cu autoritate de stat.2. ceea ce înseamnă că şi în acest caz actul administrativ este o manifestare unilaterală de voin ă. Chiar şi atunci când legea prevede necesitatea acceptării din partea celuilalt subiect al raporturilor juridice. Ca şi în cazul cererii. actele sale sunt acte administrative. exemplu: Asocia ia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi. Prin urmare. avizele pe baza cărora a fost emisă autoriza ia nu au nici un efect direct asupra celui care a solicitat-o. 4. ceea ce înseamnă ca actul administrativ îşi păstrează caracterul de a fi o manifestare unilaterală de voin ă juridică. în domeniul vânătorii şi pescuitului. actul administrativ îşi păstrează caracterul unilateral. organiza ie neguvernamentală. Fiind emis în temeiul puterii de stat.

Regimul de putere publică în care este emis actul administrativ nu exclude. 9 . Ceea ce trebuie re inut este faptul că niciodată actele individuale nu pot încălca acte normative.4. acte prin care se atribuie un statut personal (diplome. este necesară o dispozi ie expresă a legii în acest sens. exemplu acte ale Guvernului.1. exemplu: o înştiin area de plată a unei amenzi contraven ionale. b) acte de administra ie specială. c) acte care emană de la persoane private autorizate să presteze anumite servicii publice 4. b) acte care emană de la alte autorită i publice decât cele administrative.. 4.4.4. 4. 4. cu unele excep ii (fine de neprimire) despre care vom discuta la capitolul privind contenciosul administrativ. de exemplu.4.2. exemplu: hotărâri normative ale Guvernului. De aceea.Actele administrative asimilate Chiar dacă nu este un act administrativ tipic. în toate domeniile de activitate. putând face obiectul unui control pe cale contenciosului administrativ.5. După organul de la care emană.2. o autoriza ie de construire etc. consiliilor jude ene. nu numai ca act al Parlamentului. cu aplicare numai în anumite domenii sau sectoare de activitate. aceste inac iuni ale administra iei prin care se produc prejudicii unor persoane sunt asimilate actelor administrative.se treacă la executarea silită. aşa cum se întâmplă. ci îngăduie realizarea unui control de legalitate de către instan ele judecătoreşti. Actul administrativ este emis în executarea legii No iunea de lege trebuie privită lato sensu. exemplu: actele ministerelor şi altor organe de specialitate ale administra iei publice. pentru ca un act administrativ să necesite îndeplinirea şi a altor formalită i pentru a fi pus în executare. locale etc. care cuprind reglementări de principiu aplicabile la un număr nedeterminat de persoane (efecte erga omnes). acte administrative se clasifică în: a) acte care emană de la autorită i administrative. ale consiliilor jude ene. 4. în principiu. certificate.C clasificarea actelor de drept administrativ 4. ci ca orice act dat spre executare organelor administra iei publice. locale etc. În func ie de domeniile de activitate a) acte de administra ie generală. nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri (tăcerea organului administrativ). în cazul actelor civile a căror executare silită nu se poate face decât în baza unei hotărâri judecătoreşti sau a unei sentin e arbitrale. cu aplicare.3. După întinderea efectelor juridice a) acte administrative cu caracter normativ. ca şi refuzul unui organ al administra iei de stat de a emite un act administrativ deşi trebuia să o facă produc efecte juridice întocmai ca şi actele administrative propriu-zise.3. Ca o excep ie de la regula executării din oficiu. permise etc) sau acte administrative cu caracter jurisdic ional. b) acte administrative individuale care con in reguli de conduită pentru o anumită persoană sau pentru un grup determinat de persoane.

atât din punct de vedere a categoriilor de acte normative incluse în sintagma lege.5. un consiliu jude ean nu poate încălca printr-o hotărâre a sa. ordinele unui minister în ramura de specialitate a acestuia.Această clasificare corespunde împăr irii organelor administra iei de stat în raport cu competen a materială a acestora. ori de specialitatea altui organ. Actul administrativ trebuie să fie în acord şi cu legea. Există unele situa ii în care competen a teritorială are prioritate în fa a competen ei materiale. cât şi din punct de vedere al prescrip iilor legii în ceea ce priveşte forma.5. Regimul juridic al actelor administrative 4. Astfel.) b) acte administrative prin care se pot stabili obliga ii pentru persoanele fizice şi juridice (de exemplu: obliga ia de a plăti o amendă) c) acte administrative prin care se solu ionează diferite litigii juridice (aşa numitele acte administrative jurisdic ionale) – de exemplu hotărârea comisiei de contesta ii privitoare la acordarea brevetelor de inven ie. Exemplu: Guvernul poate emite hotărâri în domeniul culturii. inând cont de ierarhia normelor juridice şi de principiul suprema iei Constitu iei în raport cu toate celelalte acte din sistemul legislativ. 10 . Oportunitatea actului administrativ Prin oportunitate în elegem realizarea sarcinilor şi atribu iilor legale în termen optim. pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit.1.2. fondul şi limitele competen ei organului care emite actul administrativ. rezultă că la emiterea unui act administrativ trebuie să se ină cont în primul rând de dispozi iile Constitu iei. exemplu: deşi are o competen ă materială generală. precum şi capacitatea pe care o are organul emitent al actului administrativ de a alege dintre mai multe solu ii posibile şi egale. exemplu: Ministerul Educa iei şi Cercetării nu poate să emită acte în domeniul protec iei mediului. în organe cu competen ă materială generală şi organe cu competen ă materială restrânsă sau de specialitate. diplome etc. 4. însă o competen ă teritorială mai largă decât a consiliului jude ean. Actele de administra ie specială trebuie să fie conforme cu actele de administra ie generală ca urmare a rela iilor de subordonare a organelor de specialitate fa ă de cele cu competen ă materială generală. 4. consecin ele juridice ale actelor administrative pot fi diferite. În func ie de scopul urmărit. Organele cu competen ă materială de specialitate nu pot emite acte de administra ie generală. 4. permise de pescuit etc. Legalitatea actului administrativ Legalitatea reprezintă elementul central al regimului juridic al actului administrativ. d) acte administrative prin care se certifică situa ii juridice (legitima ii.4. există: a) acte administrative prin care se pot stabili drepturi pentru persoanele fizice şi juridice (de exemplu: autoriza ii de construire. învă ământului etc. cu cheltuieli minime de resurse materiale şi spirituale.4. dar cu eficien ă cât mai mare. în aceeaşi măsură. în accep iunea lato sensu.5. Organele cu competen ă materială generală pot emite şi acte de administra ie specială. ministerul respectiv are o competen ă materială de specialitate.).

Actele administrative cu caracter individual îmbracă. a unei dispozi ii verbale etc. V. când pentru desfăşurarea anumitor ac iuni în timp oportun nu mai este posibilă emiterea unui act scris (de regulă. 4.mijloacele pe care le implică luarea măsurilor respective care vor fi aplicate inând cont de cumpănirea intereselor. Criteriile care stau la baza aprecierii oportunită ii sau inoportunită ii unui act administrativ sunt: . procesele-verbale etc. are competen a de a se pronun a asupra aspectelor de legalitate cât şi asupra celor de oportunitate. cerută ad validitatem.pentru a se putea cunoaşte exact con inutul actului. 11 . precum şi majoritatea hotărârilor de Guvern cu caracter normativ. înfăptuirea ei cu cheltuieli şi efort mai mare este inoportună. . . se publică în Monitorul Oficial al României sub sanc iunea inexisten ei lor. Dacă legalitatea evocă faptul că actul administrativ corespunde literei legii. cum ar fi de exemplu: diplomele. ca urmare a apari iei câtorva cazuri de gripă s-ar suspenda cursurile din toate institu iile de învă ământ. astfel de acte administrative se prezintă sub forma unei note telefonice. de exemplu. când o anumită activitate poate fi realizată cu un efort material şi uman mai redus. Vedinaş) faptul că judecătorul de contencios administrativ. care a fost învestit cu verificarea legalită ii unui act administrativ. Sus in alături de al i autori (A. însă pot exista şi situa ii în care să fie emisă într-o formă orală. dispozi ia sau sanc iunea relativ determinate. Iorgovan.asigură cele mai bune condi ii pentru asigurarea controlului asupra actelor administrative. Forma scrisă este absolut necesară în cazul actelor administrative cu caracter normativ.locul şi condi iile concrete în care trebuie emis actul raportate la specificitatea unei anumite comunită i pentru care actul administrativ ar produce efecte. Astfel. certificatele. din mai multe motive: .constituie un puternic mijloc de probă în caz de litigiu. cu excep ia celor care au caracter militar ce se comunică numai institu iilor interesate. forma scrisă. deoarece se prevede obligativitatea publicării lor pentru a produce efecte juridice. . Un act este considerat prematur când.momentul în care este adoptat actul.6.Limitele dreptului de apreciere sunt date de normele juridice în aplicarea cărora sunt emise actele administrative. cum ar fi de exemplu în cazul unui avertisment. Astfel. adeverin ele. Forma orală este utilizată şi în caz de urgen ă. oportunitatea reprezintă conformitatea actului administrativ în mod prioritar cu spiritul legii. . un act administrativ este tardiv când a fost adoptat după consumarea evenimentului în virtutea căruia trebuia emis. Oportunitatea actelor administrative este posibilă numai dacă organele administrative sunt chemate să aducă la îndeplinire norme care au ipoteza. Forma actului administrativ Regula în materia actelor administrative o reprezintă forma scrisă a acestora. toate ordonan ele Guvernului.). Există însă acte administrative individuale care nu pot fi emise decât în formă scrisă. de regulă.

. În func ie de momentul în care formalită ile respective intervin există: A. proiecte. Procedura emiterii actelor administrative 4. însă numai în 12 . anchete. referate etc. fără ca prin aceasta să fie afectat caracterul de limbă oficială al limbii române (actele respective se redactează în limba română şi în limba minorită ii na ionale). Forme procedurale anterioare emiterii actului administrativ Au o frecven ă foarte mare şi cunosc diferite forme: studii.Actele administrative trebuie să respecte anumite formalită i. Pot fi: . sondaje. Avizele nu produc efecte juridice. dimpotrivă. Limba în care trebuie redactate actele administrative este limba română.facultative.7. De asemenea. Actele administrative cu caracter normativ se motivează printr-o notă de fundamentare.7.1. Ordonan ele de urgen ă. se motivează inclusiv hotărârile de Guvern cu caracter individual. 4. potrivit art. În func ie de dispozi iile legale. Avizele reprezintă punctele de vedere pe care le solicită organul care urmează să emită un act administrativ. în condi iile prevăzute de legea organică.teritoriale în care cetă enii apar inând unei minorită i na ionale au o pondere semnificativă. când organul emitent al actului administrativ nu este obligat să solicite un aviz sau. când organul emitent al actului administrativ este obligat să solicite acest aviz. . dacă l-a solicitat nu este obligat să ină cont de acest aviz. Ele contribuie la întărirea caracterului legal al actului administrativ. el poate fi verificat. de către instan a de contencios administrativ. realitatea juridică existentă. deci nu modifică. propuneri. sigiliul organului respectiv etc. .2. în unită ile administrativ . în lipsa cărora sunt considerate a fi inexistente (de exemplu semnătura. Acordul evocă acceptul pe care un organ public îl dă unui alt organ în vederea emiterii de către acesta din urmă a unui act administrativ. 4.consultative.). statistici. se asigură folosirea limbii minorită ii na ionale respective în scris şi oral în rela iile cu autorită ile administra iei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate. care se concretizează prin trăsătura lor obligatorie pentru organul emitent al actului administrativ (avizele solicitate pentru emiterea unei autoriza ii de construire). dar nu este obligat să îl respecte (exemplu: avizul solicitat Cur ii Constitu ionale de către Parlament cu ocazia procedurii de suspendare din func ie a Preşedintelui României). 120 din Constitu ie. ştampila. sub aspectul legalită ii sale. presupun îndeplinirea unor asemenea formalită i. de sine stătător.conforme.acordul nu este act administrativ.7. 115 din Constitu ie vor cuprinde în preambulul lor motivarea urgen ei. neputând forma obiectul unei ac iuni de sine stătătoare în contencios administrativ. În conformitate cu art. Cele mai relevante sunt avizul şi acordul prealabil. există acte administrative care pot fi emise fără îndeplinirea unor formalită i procedurale deosebite şi acte administrative care.

ele beneficiind de prezum ia că au fost emise cu respectarea tuturor condi iilor impuse de lege pentru emiterea lor. ca regulă. actele administrative sunt emise pe temeiul puterii de stat. hotărârile şi ordonan ele Guvernului sunt supuse în totalitate regulii semnării lor de către primul-ministru şi contrasemnării de către miniştrii care au obliga ia punerii lor în executare. jude ene.8.absolută = jumătate plus unu din numărul total (pentru votarea legilor organice). este nul. 4. fără condi ie de qvorum .- cadrul ac iunii formulate împotriva actului administrativ pe care îl fundamentează. For a juridică a actelor administrative Aşa cum am mai arătat. Majoritatea cerută pentru votarea actului care poate fi: cu cerin ă de qvorum . deşi atrage după sine legalitatea unui act administrativ. Forme procedurale ulterioare emiterii actului administrativ Momentul intrării lor în vigoare a actelor administrative este în func ie de caracterul lor: .majoritate relativă = cel mai mare număr de voturi ob inut (turul al doilea de la alegerile preziden iale sau pentru primari) Regula semnării şi contrasemnării actului există decrete ale Preşedintelui României care pentru a fi constitu ionale trebuie contrasemnate de primul-ministru (exemplu: cele privind gra ierea. condi ionând numai valabilitatea acelui act care. nu are ca şi consecin ă obligarea organului administrativ emitent al actului la emiterea acelui act. conferirea de decora ii etc. nu acoperă viciile de legalitate ale actului administrativ respectiv. . acordul. cât şi prefecturile îşi publică actele cu caracter normativ într-un monitor oficial la nivel de jude .individual. 13 . - C. prin ele însuşi. consiliile locale. de la data publicării. . B. Hotărârile de guvern cu caracter militar se comunică celor interesa i.simplă = jumătate plus unu din numărul celor prezen i (pentru votarea legilor ordinare). fiind emis în absen a sau cu încălcarea acelui acord. Qvorumul este majoritatea cerută de lege pentru func ionarea valabilă a organului colegial.). Forme procedurale concomitente emiterii actului administrativ se întâlnesc mai ales la organele colegiale şi vizează func ionarea legală şi emiterea de acte juridice de către aceste autorită i publice. .calificată = fiind prevăzută expres în textul actului respectiv (exemplu: 2/3 pentru revizuirea Constitu iei). de la data comunicării. nu are drept consecin ă obligarea organului administrativ respectiv la emiterea actului administrativ. acreditarea şi rechemarea membrilor corpului diplomatic.normativ.

ca regulă. . ştampilă.9.pentru ceilal i subiec i de drept: de la data publicării pentru actele administrative normative şi de la data publicării sau comunicării.poate interveni atunci când se aplică o sanc iune administrativ disciplinară unui func ionar public sau unei alte persoane încadrate într-un organ public. intervine atunci când există dubii cu privire la legalitatea unui act administrativ. . de a nu-l modifica. b) Actele administrative produc efecte juridice din momentul în care au fost aduse la cunoştin ă. Excep ii: actele administrative declarative. 14 . For a sa juridică este condi ionată şi de locul pe care organul emitent al actului îl ocupă în sistemul organelor administra iei publice. b) prezum ia de autenticitate. b) Efectele juridice ale suspendării pe perioada suspendării. după caz. urmând ca după ce a dispărut cauza ce a determinat luarea acestei măsuri actul administrativ să fie repus în vigoare sau. fiind considerate că sunt emise cu respectarea Constitu iei şi legilor. c) Organele care pot dispune suspendarea sunt: . cât şi categoria de act. . natura organului emitent după competen a sa materială şi teritorială. c) Actele administrative pot avea efecte diferite după cum ne aflăm în prezen a unui act administrativ cu caracter individual sau normativ. actul administrativ fiind prezumat a corespunde adevărului.organul ierarhic superior. actul administrativ este executoriu de drept. cum ar fi de exemplu: certificatele de naştere sau de deces ce sunt emise la un moment ulterior evenimentului pe care îl declară.organul emitent al actului. revocare. actul administrativ nu îşi mai produce efectele. lato sensu. Efectele actelor administrative a) Momentul de la care actele administrative încep să producă efecte . având astfel caracter retroactiv sau actele administrative care intră în vigoare la o dată ulterioară emiterii lor şi aducerii la cunoştin ă (de exemplu: o hotărâre sau o ordonan ă de Guvern care intră în vigoare la data prevăzută în cuprinsul actului respectiv). 4. completa sau abroga decât după procedura legală. dimpotrivă. a) Cauzele care determină suspendarea unui act administrativ .pentru organul emitent: chiar de la data emiterii actului apare obliga ia de a-l face cunoscut. d) Actul administrativ produce efecte până la scoaterea sa din vigoare prin anulare.Această prezum ie îmbracă trei forme: a) prezum ia de legalitate. organul emitent al actului a îndeplinit toate formalită ile privind forma: semnătură.10. retractare. Ca regulă. pentru actele administrative individuale. c) prezum ia de veridicitate. abrogare sau în alte moduri. sigiliu etc. să fie scos din vigoare prin intermediul căilor prevăzute de lege. Suspendarea actelor administrative Suspendarea unui act juridic poate fi definită ca reprezentând întreruperea producerii de efecte de către actul respectiv. . 4.instan a de judecată.

Anularea actului administrativ se dispune de un alt organ decât cel care a emis actul. însă. dispusă de instan a de judecată. Tipuri de suspendare: de drept. în baza unui text de lege. deci pentru trecut. revocarea intervine pentru cauze de nelegalitate sau de neoportunitate a actului.anterioare actului. contraven ională şi patrimonială. .actele administrative care au fost executate material. Anularea actelor administrative Anularea unui act juridic intervine atunci când acesta este lovit de vicii de legalitate. 4. dispusă de anumite autorită i publice. 15 . fie dau naştere la raporturi de drept privat (civile.11.d) - legiuitorul. determină efecte juridice ex tunc. cauzele pot fi : . actul administrativ a fost emis prin manopere dolosive sau frauduloase. ca şi când actul nu ar fi existat. atunci când se face de organul emitent. indiferent că vizează nelegalitatea sau neoportunitatea lui.12. Anularea reprezintă opera iunea juridică prin are actul se desfiin ează.actele administrative cu caracter jurisdic ional. b) Din punct de vedere al momentului în care intervin fa ă de emiterea actului. Cauzele care determină revocarea: a) Din punct de vedere al con inutului cauzei. fie sunt emise ca urmare a existen ei unor contracte civile. autorul actului. ci raportul juridic ce se naşte din act). făcând să înceteze actul din momentul în care s-au constatat cauzele respective Actele administrative normative sunt revocabile oricând.actele administrative care.actele administrative de sanc ionare prin care se aplică sanc iuni specifice celor trei forme de răspundere de drept administrativ: administrativ disciplinară. . de drept al muncii. încetând astfel în mod trecut efectele sale juridice.actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozi ie a legii. dacă. . respectiv de către organul ierarhic superior sau de către instan a de judecată. în care se regăsesc şi dimensiuni ale unui raport juridic de muncă). atunci când se face de organul superior celui emitent. b) revocarea propriu-zisă. determină efecte ex tunc. pentru viitor. din care ia naştere un raport de func ie publică.ulterioare emiterii actului. . 4.concomitente cu emiterea actului.actele administrative care au generat drepturi subiective garantate de lege sub aspectul stabilită ii (nu actul în sine este garantat. de exemplu: o decizie de încadrare în muncă a unui func ionar public. produc efecte ex nunc. pe când actele administrative individuale cunosc unele excep ii de la regula revocării: . . Revocarea actelor administrative Revocarea este o opera iune juridică ce poate consta în două forme de exprimare: a) retractarea. . . prin însuşi faptul consumării sale. el va putea fi revocat.

în lipsa cărora intervine nulitatea absolută). esen iale pentru validitatea actului. În Constitu ie se dispune că decretele Preşedintelui României. Din punct de vedere al cauzelor care le generează. cele ale locurilor de deten ie). prin care s-a adus atingere unui interes general. . prin emiterea unei hotărâri judecătoreşti. care îşi fundamentează acest drept pe dispozi iile art. Ca regulă. au dreptul de a se prevala de inexisten a acestuia şi astfel de a refuza îndeplinirea obliga iilor ce rezultă din act. anularea unui act administrativ atrage după sine anularea tuturor actelor a căror legalitate este condi ionată de legalitatea actului administrativ anulat. efectele juridice produse trebuie să fie ex nunc. anularea nu va putea fi dispusă decât de către instan a de judecată. care ocrotesc un interes particular. la încheierea actului administrativ. hotărârile şi ordonan ele Guvernului se publică în Monitorul Oficial. în virtutea raportului de subordonare ierarhică prin emiterea unui act administrativ de anulare. 16 . 544/2004 privind contenciosul administrativ. iar subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub inciden a lui. care trebuie să cuprindă un anumit număr de clauze.13. b) instan a de judecată. sub sanc iunea inexisten ei lor. Efectele anulării Prezum ia de legalitate func ionează până la sanc ionarea unei cauze de nulitate. la încheierea actului administrativ. a condi iilor de formă. 4. potrivit căreia: . Ca regulă. individual sau personal. Când anularea se face pentru motive de neoportunitate. actul fiind desfiin at ca şi când nu ar fi existat. care poate anula doar anumite categorii de acte administrative (de exemplu. care în mod firesc ar trebui să atragă nulitatea relativă a actului. condi iilor de fond. c) de Ministerul Public.nulitatea relativă intervine pentru încălcarea.Pentru actele autorită ilor administra iei publice care nu se subordonează ierarhic altora (de exemplu: autorită ile centrale sau locale autonome). de mai mică importan ă. Inexisten a actelor administrative Inexisten a este o sanc iune care intervine atunci când viciile de legalitate care afectează actul administrativ sunt atât de grave. Actele inexistente nu se mai bucură de prezum ia de legalitate a actului administrativ. Organele care pot dispune anularea unui act administrativ: a) organul ierarhic superior.nulitatea absolută intervine pentru încălcarea. anularea produce efecte juridice ex tunc. 52 din Constitu ie şi pe cele ale Legii nr. Poate apărea însă situa ia în care încălcarea unor condi ii de formă. se men ine de principiu distinc ia din dreptul civil. încât conştientizarea lor nu este o problemă pentru nici un subiect de drept. determină totuşi nulitatea absolută a acestuia (de exemplu: procesul verbal e contraven ie.

554 din 2 decembrie 2004 a contenciosului administrativ. pe de o parte. No iunea de contencios administrativ Sintagma „contencios” derivă din latinescul contendo contendere. efectuarea unei lucrări publice. de furnizare de gaze naturale. libertă ile şi interesele lor legitime. 3 lit. 7. competen a instan elor de contencios administrativ pentru solu ionarea eventualelor litigii care ar putea apare din executarea unui astfel de contract.. 3. energie electrică. 126 alin. Ca exemple de contracte administrative se pot da: contractul de concesiune. 52 alin. 2. pozi ia de superioritate a subiectului autoritate publică determină posibilitatea acestuia de a modifica sau rezilia unilateral contractul. CONTRACTUL ADMINISTRATIV = reprezintă o crea ie a jurispruden ei Consiliului de Stat francez. În doctrina juridică se consideră că un act poate fi considerat a fi contract administrativ dacă sunt îndeplinite mai multe condi ii: 1. clauzele contractului sunt stabilite atât pe cale conven ională. implicând o autoritate care ac ionează în numele puterii de stat. 4. spre deosebire de contractele de drept privat. guvernate de un regim juridic predominant de drept public. deduse din acte administrative tipice sau asimilate considerate ca ilegale. printr-o clauză expresă. păr ile nu se bucură de această egalitate juridică. 8. art. Contenciosul administrativ reprezintă totalitatea litigiilor dintre autorită ile publice. păr ile decid să le se aplice regimul de drept public. publicat[ ]n M. tocmai datorită interesului general realizat prin executarea unui asemenea contract. de achizi ii publice. care ac ionează în realizarea puterii publice şi un particular. de competen a sec iilor de contencios administrativ ale instan elor judecătoreşti. unde păr ile se află pe pozi ie de egalitate juridică. obiectul contractului este de asemenea determinat. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV 6. forma scrisă a contractului care.154 din 7 decembrie 2004.1. Reglementarea contenciosului administrativ este făcută prin Constitu ie (art. de transport cu mijloacele de transport în comun. cât şi prin lege. când furnizorul este o autoritate a administra iei publice. în cazul contractului administrativ. există un acord de voin ă între un organ determinat al administra iei de stat. spre deosebire de contractele de drept comun care nu pot fi modificate decât prin acordul păr ilor sau. 6. pe de altă parte. VI. urmărind satisfacerea unui interes general şi putând îmbrăca una din următoarele forme: prestarea unui serviciu public. 1 şi 2.Of. 6) şi prin Legea nr. atunci când interesul public o cere. 73 alin. k). art. care evocă ideea unei înfruntări prin luptă. 5. nu poate avea caracter consensual. nr. de apă potabilă etc.V. organul administra iei de stat aflându-se pe o pozi ie supraordonată în raport cu celălalt subiect al raportului juridic. de către instan a de judecată. şi cei vătăma i în drepturile. punerea în valoare a unui bun public. 17 . 1. ca şi actul administrativ. în absen a acestui acord.

de drept. de drept. 2) Calitatea păr ilor în litigiu În cadrul ac iunilor de contencios administrativ pot fi atacate actele emise de autorită ile publice. calitatea de reclamant. se vatămă un interes public. 18 . libertă ilor şi intereselor legitime ale persoanelor se datorează existen ei unor acte administrative unilaterale individuale ale autorită ilor publice emise cu exces de putere. Ca o consecin ă a tutelei administrative. sunt asimilate autorită ilor publice. .. . urmând a fi citat în aceasta calitate.orice organ de stat sau al unită ilor administrativ-teritoriale care ac ionează. prin excesul de putere. până la solu ionarea cauzei. în această situa ie. când s-a vătămat un interes legitim. ac iunile în contencios administrativ pot fi introduse de prefect şi de Agen ia Na ională a Func ionarilor Publici. urmând a fi citat în această calitate. în urma exercitării atribu iilor prevăzute de legea sa organică. care vor avea astfel calitatea de pârât. Autoritatea publică . Se poate adresa instan ei de contencios administrativ şi persoana vătămată întrun drept al sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual. sesizează instan a de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vătămate. 52 din Constitu ie. apreciază ca încălcările drepturilor. în regim de putere publică. persoanei vătămate într-un drept al său sau într-un interes legitim. calitatea de reclamant. persoanele juridice de drept privat care. adresat altui subiect de drept.2. în sensul Legii contenciosului administrativ. . pentru satisfacerea unui interes public. potrivit art. Peti ionarul dobândeşte. au ob inut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public.achizi iile publice. Peti ionarul dobândeşte. Ministerul Public. şi contractele încheiate de autorită ile publice care au ca obiect: . precum şi de orice persoană de drept public vătămată într-un drept sau. poate sesiza instan a competentă de contencios administrativ de la domiciliul petentului. va sesiza instan a de contencios administrativ competentă de la sediul autorită ii publice emitente. ca urmare a controlului realizat. potrivit legii. Când Ministerul Public apreciază că.punerea în valoare a bunurilor proprietate publică. în baza unei sesizări a unei persoane fizice. actul atacat de aceste autorită i este suspendat de drept. concretizat în emiterea unui act administrativ normativ. potrivit legii sale organice. cât şi asupra actului administrativ asimilat.prestarea serviciilor publice. după caz. Sunt asimilate actelor administrative. Avocatul Poporului. atunci când. dacă apreciază ca ilegalitatea actului sau excesul de putere al autorită ii administrative nu poate fi înlăturat decât prin justi ie. Trăsăturile contenciosului administrativ 1) Obiectul litigiilor de contencios administrativ Contenciosul administrativ este declanşat printr-o ac iune directă atât asupra actului administrativ propriu-zis.executarea lucrărilor de interes public. Calitatea de reclamant revine. 6.

întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. restituiri. instan a putând obliga autoritatea pârâtă la emiterea actului solicitat de reclamant. cu excep ia celor în materie contraven ională şi celor care privesc stabilirea şi scăderea impozitelor şi a taxelor. În cazul admiterii ac iunii. putând fi vorba despre anularea. precum şi asupra efectelor civile produse.recunoaşterea dreptului pretins. 5) dublul grad de jurisdic ie (fondul şi recursul) care se judecă în cadrul sec iilor specializate de contencios administrativ existente la nivelul tribunalelor. în situa ia în care actul nu mai poate fi revocat.anularea actului. însă numai în situa ia în care se solicită despăgubiri. despăgubiri şi chiar reformarea unui act administrativ. principiul solidarită ii dintre func ionarul public şi autoritate. Pentru restul litigiilor. la cerere. Conform Constitu iei. precum şi a amenzilor prevăzute în legile de impozite şi taxe. una dintre următoarele solu ii: . autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal poate sa solicite instan ei constatarea nulită ii acestuia. ceea ce înseamnă că judecătorul nu se limitează la anularea actului ilegal. prin ac iunea adresată instan ei. reclamantul poate cere. .3) contenciosul administrativ reprezintă un contencios de plină jurisdic ie. regula o reprezintă triplul grad de jurisdic ie. prin care să-i ceară să-şi revizuiască atitudinea. . el va putea introduce ulterior cererea de despăgubire. Dacă reclamantul nu cunoştea întinderea pagubei la data introducerii ac iunii în contencios administrativ. cur ilor de apel sau Înaltei Cur i de casa ie şi Justi ie. 8) Obiectul unei ac iuni în contencios administrativ nu poate consta doar în acordarea de despăgubiri. şi asupra legalită ii actelor civile încheiate în baza actului administrativ nelegal. 6) posibilitatea de a fi atacate în justi ie şi actele administrative cu caracter jurisdic ional. instan a se va pronun a. care semnifică posibilitatea subiectului vătămat de a se adresa administra iei care i-a produs vătămarea sau celei superioare ei. 4) caracterul obligatoriu al procedurii administrative prealabile Este vorba despre aşa-numitul recurs administrativ. modificarea sau înlocuirea unui act administrativ sau chiar să adopte o anumită atitudine (să săvârşească o presta ie sau să se ab ină de la o ac iune sau opera iune materială). de asemenea. putând fi vorba despre despăgubiri materiale sau morale. reintegrări. Func ionarul public respectiv poate chema în garan ie pe superiorul său ierarhic de la care a primit ordin să semneze actul a cărui legalitate totală sau par ială este supusă judecă ii. cum ar fi recunoaşterea de drepturi subiective. Legea instituie. 7) posibilitatea ca ac iunea să poată fi formulată şi personal împotriva func ionarului care a elaborat actul sau care se face vinovat de refuzul rezolvării cererii. care poate fi totală sau par ială. Ac iunile în care se cere numai anularea actului sau obligarea la emiterea lui pot fi introduse numai împotriva autorită ii publice şi nu a func ionarului vinovat. 19 .repararea pagubei. fără să se solicite şi anularea actului sau obligarea la emiterea lui. ci poate ordona şi alte măsuri.

Ele se publică în M. în regim de putere publică.autorită ile administra iei publice centrale şi teritoriale: Preşedintele României. cum ar fi de exemplu hotărârile Guvernului. ci doar la Curtea Constitu ională pentru motive de încălcare a Constitu iei. b) faptul de a nu răspunde în termenul legal de 30 de zile de la înregistrarea cererii respective. ordine ale miniştrilor. care pot fi atacate în instan ele de contencios administrativ: a) refuzul nejustificat al unui organ al administra iei de stat de a emite un act administrativ deşi trebuia să o facă.termenul de prescrip ie pentru această cerere începând să curgă de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei. nu pot fi atacate în instan ele de contencios administrativ. sau. inclusiv persoanele juridice de drept privat care. la cererea instan ei de executare ori a reclamantului. Astfel. care potrivit Legii contenciosului administrativ sunt asimilate autorită ilor publice. dar au for ă juridică de lege şi de aceea. Condi iile ac iunii în contenciosul administrativ 1) Actul atacat trebuie să fie un act administrativ sau asimilat acestuia Sunt considerate acte administrative asimilate. pentru satisfacerea unui interes public.Of. Legea contenciosului administrativ nu face nici o distinc ie cu privire la tipul actelor administrative ce pot fi atacate în instan ele judecătoreşti de contencios administrativ. precum şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim. ceea ce a dus în practică şi doctrină la interpretarea că pot fi atacate inclusiv actele administrative cu caracter normativ. Guvernul. Partea I. 9) posibilitatea pe care o are instan a de judecată de a amenda pentru fiecare zi de întârziere pe conducătorul autorită ii publice care nu trimite în termenul stabilit lucrările cerute. după caz. Acestea sunt: .. Ca o excep ie de la regula generală potrivit căreia hotărârile judecătoreşti au efecte inter partes litigantes. consiliilor jude ene sau locale. fiind scutite de plata taxelor de publicitate.3. sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. autorită i ale administra iei centrale de specialitate subordonate sau 20 . prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ (cu a r fi de exemplu: hotărâri ale Guvernului. hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile. hotărâri ale consiliilor jude ene sau locale etc). 2) Actul atacat să emane de la o autoritate publică Intră în această no iune de autoritate publică al cărei act administrativ poate fi atacat în instan a de contencios administrativ orice organ de stat sau al unită ilor administrativ-teritoriale care ac ionează. 6. au ob inut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public. potrivit legii. Actele şi opera iunile administrative care stau la baza emiterii actului administrativ supus controlului (acte prealabile) vor putea fi atacate în contenciosul administrativ numai odată cu actul pe care îl fundamentează. Ordonan ele Guvernului sunt acte administrative sub aspectul organului emitent. se face o distinc ie legală între efectele hotărârilor instan elor de contencios administrativ în func ie de caracterul normativ sau individual al actului atacat. dacă prin lege nu se prevede un alt termen sau pur şi simplu refuzul de a răspunde. şi nu separat. în monitoarele oficiale ale jude elor ori al municipiului Bucureşti.

autonome. . Interesul vătămat trebuie să fie legitim. la plata acestora decât un subiect de drept civil. No iunea de interes legitim privat reprezintă posibilitatea de a pretinde o anumită conduită. c) actele administrative pentru modificarea sau desfiin area cărora se prevede. o altă procedură judiciară. Actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război. prefectul. asocia ii. care poate răspunde cu bunurile din patrimoniul său pentru plata despăgubirilor. prevăzute de Constitu ie sau de lege.nesubordonate. al stării de asediu sau al celei de urgen ă. 4) Fine de neprimire în fa a instan elor de contencios administrativ Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ: a) actele administrative ale autorită ilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul. fără a fi necesară şi capacitatea de drept civil). iar cea de interes legitim public înseamnă posibilitatea de a pretinde o anumită conduită. no iunea de drept vătămat înseamnă orice drept fundamental prevăzut de Constitu ie sau de lege. indiferent că acesta are sau nu personalitate juridică (trebuie doar să aibă capacitate de drept administrativ. în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil. funda ii etc. când în realitate sunt vătămate numai simple interese. a pretinde judecătorului anularea unei autoriza ii de construire eliberată pentru o altă persoană de către o autoritate administrativă competentă. şi nu interese ocrotite de lege. 3) Actul administrativ atacat să vatăme un drept sau un interes legitim În sensul Legii contenciosului administrativ. prefigurat. prin încălcarea drepturilor şi libertă ilor fundamentale ale cetă enilor. b) actele de comandament cu caracter militar. ceea ce înseamnă că nu orice interes este ocrotit prin justi ie. însă. căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ. epidemiilor şi epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere. în considerarea realizării unui drept fundamental care se exercită în colectiv ori. prin lege organică. serviciile deconcentrate ale ministerelor din teritoriu. De exemplu. structurile subordonate acestora). invocându-se în contradictoriu cu acea persoană vătămarea unui drept recunoscut de lege.autorită ile autonome locale (consiliile locale. Există două forme de recurs administrativ: 21 . . în considerarea apărării unui interes public.). precum şi pentru înlăturarea consecin elor calamită ilor naturale. după caz. cele care privesc apărarea şi securitatea na ională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice. care astfel ar putea fi stins cu cheltuieli mai mici de către cei interesa i. 5) Îndeplinirea procedurii administrative prin exercitarea plângerii prealabile Ra iunea unei asemenea proceduri este evitarea declanşării unui litigiu.diferite structuri neguvernamentale (de exemplu: barouri. Excesul de putere se traduce prin exercitarea dreptului de apreciere. instan a judecătorească nu poate obliga. În situa ia în care pe lângă anularea actului se pretind şi despăgubiri. primarul. apar inând autorită ilor administra iei publice. jude ene. Recursul administrativ are avantajul că este suplu şi gratuit. Actul administrativ poate emană de la orice autoritate publică. alte structuri subordonate acestora.

El va putea sesiza instan a şi dacă nu a primit un răspuns în termenul legal.4. în cazul ac iunilor introduse de prefect. nu vizează decât actele emise de organele administrative care au organe superioare ierarhic. Avocatul Poporului. dacă persoana vătămată doreşte acest lucru şi dacă este posibil (există un organ ierarhic superior) să fie exercitate ambele forme de recurs.- - - - Recursul gra ios are ca specific: se exercită la aceeaşi autoritate care a emis actul administrativ supus recursului în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea actului. Procedura în materie de contencios administrativ 1) Natura normelor procedurale aplicabile a) norme specifice (Legea contenciosului administrativ). În toate cazurile. precum şi obligarea autorită ii emitente să modifice sau să emită un anumit act. dar nici nu interzice. fără a ine seama de capacitatea de drept civil a acestei persoane. Ministerul Public. modificat sau anulat. pentru motive temeinice. plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce. Legea nu obligă. el poate sesiza instan a în termen de 30 de zile de la comunicarea solu iei. . adresat altui subiect de drept. din punct de vedere al naturii juridice. De altfel. pe orice cale. comune procedurii civile obişnuite 2) Păr ile în litigiul de contencios administrativ a) calitatea de reclamant o poate avea orice persoană fizică sau juridică. este îndreptă ită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al sau într-un interes legitim. Agen ia Na ională a Func ionarilor Publici nu este obligatorie procedura prealabilă Recursul ierarhic are ca specific: se exercită la organul ierarhic superior celui care a produs vătămarea. printr-un act administrativ cu caracter individual. b) calitatea de pârât o are o autoritate publică emitentă a unui act administrativ 22 . din punct de vedere al sferei sala de aplicare. în aşa fel încât să restabilească ordinea de legalitate încălcată prin actul atacat. introducerea cererii la instan a de judecată nu se va putea face mai târziu de un an de la data comunicării actului administrativ a cărui anulare se cere.cel care îl exercită poate cere anularea actului respectiv. termenul de 30 de zile este un termen pus la dispozi ia administra iei pentru a recurge la o nouă examinare a actului. b) normele procedurii generale. de existenta acestuia. termenul de 6 luni este termen de prescrip ie. să fie retractat. în limitele termenului de 6 luni sus men ionat. autoritatea ierarhic superioară poate fi sesizată şi concomitent cu autoritatea emitentă a actului administrativ. În cazul în care cel care se consideră vătămat nu este mul umit de solu ia dată reclama iei sale. cel care îl exercită poate cere să fie emis un act administrativ. din momentul în care a luat cunoştin ă. dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. şi peste termenul sus men ionat. 6.

iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorită ile publice centrale. de solu ionare a cererii. considerat nejustificat. b) data expirării termenului legal de solu ionare a cererii. în fond. b) ac iuni care nu obligă parcurgerea unei asemenea proceduri. a) b) c) d) 4) Tipuri de ac iuni în contencios administrativ ac iuni în anularea totală sau par ială a actului administrativ. dacă prin lege specială nu se prevede altfel.3) Felul ac iunilor în contencios în func ie de regimul procedurii administrative prealabile a) ac iuni care obligă reclamantul ca înainte de a se adresa instan ei să parcurgă procedura prealabilă (regula în materie). precum şi cele care privesc taxe şi impozite. înso ite de solicitarea unor despăgubiri materiale. alte acte pe care reclamantul le consideră necesare. Instan ele competente Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorită ile publice locale şi jude ene. care este o sumă modică comparativ cu celelalte taxe judiciare. data comunicării refuzului. de sec iile de contencios administrativ şi fiscal ale cur ilor de apel. 7). în situa ia în care nu a primit nici un răspuns va depune la dosar copia după cererea sa. de tribunalele administrativ-fiscale. dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului. - 6. nu se poate invoca excep ia necompeten ei teritoriale. se solu ionează. contribu ii. ac iuni în anularea actului. actul prin care se dovedeşte îndeplinirea procedurii prealabile. mai mari de 5 miliarde lei. 23 . după caz. Termenul de introducere a ac iunii Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: a) data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau. datorii vamale şi accesorii ale acestora. daca prin lege specială nu se prevede altfel. de până la 5 miliarde lei. dovada achitării taxei de timbru. Exemplu: ac iunile care au ca obiect actele administrativ jurisdic ionale. contribu ii. se solu ionează. precum şi cele care privesc taxe şi impozite. certificată pentru conformitate cu originalul. 5) Acte ce trebuie ataşate cererii actul administrativ pe care îl atacă sau după caz răspunsul autorită ii administrative. ac iuni în obligarea la emiterea unui act administrativ. Recursul împotriva sentin elor pronun ate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de sec iile de contencios administrativ şi fiscal ale cur ilor de apel. ac iuni în obligarea la emiterea unui act administrativ. Reclamantul se poate adresa instan ei de la domiciliul sau celei de la domiciliul pârâtului. înso ite de cererea de despăgubiri materiale. Daca reclamantul a optat pentru instan a de la domiciliul pârâtului. datorii vamale şi accesorii ale acestora. iar recursul împotriva sentin elor pronun ate de sec iile de contencios administrativ şi fiscal ale cur ilor de apel se judeca de Sec ia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie. în fond.

cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la pct. după caz. a actului atacat. persoana respectivă va putea fi obligată la plata despăgubirilor. În cazul în care ac iunea se admite. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. persoana vătămată poate să ceară instan ei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronun area instan ei de fond. de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul. Încheierea sau. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronun are. Ordonan ele sau dispozi iile din ordonan e care se consideră a fi neconstitu ionale. a emis sau a încheiat actul ori. prin plângere prealabilă. Introducerea în cauza a func ionarului Cererile în justi ie prevăzute de prezenta lege vor putea fi formulate şi personal împotriva persoanei fizice care a elaborat. până la solu ionarea ac iunii în fond. sentin a prin care se pronun ă suspendarea este executorie de drept. Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant şi prin cererea adresata instan ei competente pentru anularea. care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim. În cazul ac iunilor formulate de prefect. pentru cauzele neevaluabile în bani. Pentru cererile formulate în contencios administrativ se percep taxele de timbru prevăzute de Legea nr. în tot sau în parte. Avocatul Poporului. în cazul contractelor administrative. cu modificarile şi completarile ulterioare. 8) Suspendarea executării actului În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente. cu excep ia celor care au ca obiect contractele administrative. de urgen ă. precum şi actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând. din oficiu sau la sesizare. 9). Cererea de suspendare se poate formula o dată cu ac iunea principală sau printr-o ac iune separată. 10). cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă şi de Ministerul Public. termenul curge de la data când s-a cunoscut existen a actului nelegal. În acest caz. după caz. fiind aplicabile în mod corespunzător prevederile men ionate în fraza anterioară. cu citarea păr ilor. Instan a va rezolva cererea de suspendare. Judecarea cererilor Cererile adresate instan ei se judecă de urgen ă şi cu precădere în şedin ă publică. de natură a perturba grav func ionarea unui serviciu public administrativ de importan ă na ională.c) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii. instan a va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat. dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului. Când în cauza este un interes public major. a) de mai sus. o dată cu sesizarea. Pentru motive temeinice. 24 . care se vor taxa la valoare. în cazul actului administrativ unilateral. Ministerul Public sau Agen ia Na ională a Func ionarilor Publici. în cel mult 10 zile de la pronun are. Hotărârile vor fi redactate şi motivate de urgen ă. până la solu ionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei. a autorită ii publice care a emis actul. Persoana ac ionată astfel în justi ie îl poate chema în garan ie pe superiorul sau ierarhic. solidar cu autoritatea publică respectivă.

11) Solu iile pe care poate să le pronun e instan a de judecată Instan a de contencios administrativ poate. în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. b) obligă autoritatea publică să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit. Când hotărârea primei instan e a fost dată cu încălcarea dispozi iilor referitoare la competen a materială. modificarea actului. actul administrativ. în monitoarele oficiale ale jude elor ori al municipiului Bucureşti. să anuleze. în func ie de starea de fapt. e) obligă la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale şi morale. în tot sau în parte. dacă nu sunt motive de casare cu trimitere. instan a poate: a) dispune anularea acestuia. În cazul solu ionării cererii. şi asupra legalită ii actelor sau opera iunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecă ii. fiind scutite de plata taxelor de publicitate. 25 . obligarea la emiterea lui. sau. instan a va hotărî şi asupra despăgubirilor pentru daunele materiale şi morale cauzate. o adeverin ă sau orice alt înscris. 13). Partea I. la aceasta instan ă. Hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile. iar în absen a unui asemenea termen. ci doar stabilirea caracterului său ilegal şi înlăturarea din cauză. În cazul în care s-a admis sanc iunea şi s-a dispus înlocuirea. instan a de recurs. să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ ori să elibereze un certificat. cauza se va trimite la instan a competentă. executarea hotărârii irevocabile se va face în termenul stabilit de instan a de judecată. Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgen ă. Ele se publică în Monitorul Oficial al României. Controlul judecătoresc al actelor administrative pe calea excep iei de ilegalitate a actului. 12) Executarea sentin ei pronun ate Hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile. prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ. constituie titluri executorii. Atunci când obiectul ac iunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ. când interesul public o cere. prin care s-au admis ac iunile formulate potrivit dispozi iilor Legii contenciosului administrativ. dacă reclamantul a solicitat acest lucru. după caz. cauza se va trimite. după caz. sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. casând sentin a. o singură dată. la cererea instan ei de executare ori a reclamantului. În cazul admiterii recursului. va rejudeca litigiul în fond. c) impune uneia dintre păr i îndeplinirea unei anumite obliga ii. d) suplini consim ământul unei păr i. Instan a este competentă să se pronun e. Ilegalitatea actului mai poate fi invocată şi pe cale de excep ie în litigii care au alt obiect decât cel fondat pe legea contenciosului administrativ şi are următoarele trăsături: a) nu determină anularea actului. în tot sau în parte. în afara situa iilor sus men ionate.Hotărârea pronun ată în primă instan ă poate fi atacată cu recurs. în termen de 15 zile de la pronun are ori de la comunicare. Când hotărârea primei instan e a fost pronun ată fără a se judeca fondul.

26 . nu doar a celor de contencios administrativ.b) poate fi ridicat în orice proces de competen a instan elor judecătoreşti. efectele sentin ei sunt inter partes litigantes. în cazul în care se constată ilegalitatea unui act administrativ normativ pe cale de excep ie. c) în cazul excep iei de ilegalitate nu există termene de prescrip ie sau de decădere. d) din punct de vedere al efectelor solu iei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful