GENETICA-MEDIU-COMPORTAMENT Stiintele comportamentului incearca sa identifice si sa explice legaturile dintre comportament si diferite structuri organice.

Urmatoarele structuri pot fi implicate in comportamentul uman:
y y y y y
1. Genetica Neuroanatomie Neurochimie Neuroendocrinologie Neurofiziologie

Genetica

Genotip Fenotip

= constitutia genetica a individului, totalitatea genelor pe care le poseda el. = expresia genotipului prin interactiunea cu mediul, rezultatul, ceea ce este observabil.

- similitudinile de comportament observate la gemeni au starnit interesul pentru acest domeniu. - majoritatea trasaturilor comportamentale sunt poligenice ceea ce face dificila izolarea genelor responsabile de un singur comportament. Studiile familiale - intre membrii familiei exista asemanari comportamentale dar aici este vorba atat despre acelasi bagaj genetic cat si despre acelasi mediu. - o concluzie importanta a acestor studii priveste riscul relativ de a face schizofrenie : urmasii directi ai bolnavilor schizofrenici au un risc de 10 ori mai mare de a face boala. Studiile bazate pe gemeni si adoptii - sunt utile pentru a diferentia ceea ce se datoreaza genelor (studii pe gemeni monozigoti) de ceea ce se datoreaza mai ales mediului comun (studii pe gemeni dizigoti) - s-a demonstrat ca gemenii univitelini (monozigoti) poseda in comun o serie de trasaturi comportamentale precum : preferintele religioase, interesele vocationale si ocupationale, atitudini sociale. Dovezile privind similaritatea inteligentei sunt foarte clare. - studiile bazate pe adoptii urmaresc comportamentul rudelor separate sau al gemenilor adoptati de familii diferite, luand in considerare atat familia genetica precum si pe cea adoptiva.

Comportamentul nictemeral (ritm somn-veghe) iv. Comportamentul alimentar ii. Rolul diferitelor componente ale SNC in comportament :  Hipotalamusul : i. Rol in controlul somnului si al starii de veghe  Sistemul limbic : . Comportamentul sexual iii.. Declansarea informatiei senzoriale si transmiterea ei catre structurile superioare (statie de releu) ii. Comportamentul emotional  Talamusul : i. Neuroanatomie Sistemul nervos central a fost considerat prima data ca un substrat pentru comportament de catre Pavlov. s-au comparat persoane care locuiesc impreuna dar neinrudite genetic (parintii adoptivi si copilul adoptat). 2. Ex : copiii adoptati ai bolnavilor schizofrenici au un risc de a face boala egal cu cel din populatia generala.pentru a estima similaritatile datorate mediului.

ariile cerebrale primare furnizeaza materia prima prin producerea informatiei senzoriale (ex. . Memorie  Neocortexul . Memorie  Ganglionii bazali : i. Discriminarea intre patternuri senzoriale complexe (ex.baza gandirii umane si a limbajului ! Arii cerebrale primare si de asociatie : . Dispozitie iii. Tot ele pot initia miscarea. . arii din lobul parietal pentru orientare spatiala si simt tactil). ideatia sau planificarea. mai ales. Memorie iii. Construirea secventelor de miscare ii. Septum : i. Comportament de invatare ii.ariile cerebrale de asociatie sunt implicate in procese mentale complexe precum perceptia. aria temporala pt. Capacitatea de gandire simbolica/abstracta . lobul frontal. aria vizuala primara situata occipital pt vaz. Acestia sunt lobul temporal si.principalul lor rol ii. temporar si temporal) iii. Mijloace comportamentale privind evitarea durerii si obtinerea placerii (pedeapsa-recompensa)  Amigdala : i.coordoneaza si integreaza totul i. Miscarea . auz. Comportament emotional  Hipocamp : i. Doi lobi prezinta un interes deosebit din punctul de vedere al stiintelor comportamentului.

Lobul temporal face legatura intre auz si limbaj. Leziunile bilaterale pot determina aparitia unei surditati corticale.hemipareza tulburari de vorbire tulburari de cunoastere ( ale sferei cognitive) : de perceptie. tulburari ale receptiei auditive. planificarea. 2. epilepsia temporala. 4. melodii. 10. tulburari ale sintezei eferente . 9. Lobul frontal 1. tulburari viscerale.). 7. inainte si dupa producerea lor. Datorita proiectarii bilaterale a cailor auditive. participa la desfasurarea unor reactii fundamentale afectiv-emotionale si motivationale. Neocortexul temporal reprezinta capatul cortical al analizatorului acustic. Leziunile lobului temporal genereaza tulburari complexe de receptie auditiva. zgomotului dar si halucinatii complexe ( voci. tulburari legate de memorie. tulburari somn-veghe. regleaza functia oro-alimentara si au un rol principal in memoria de fixare. 5. gandire. Descrierea acestor functii s-a realizat prin studierea comportamentului pacientilor cu leziuni cerebrale. 8. tulburari ale sferei afective si motivationale. tulburari afective si motivationale. de gandire. In cazul leziunilor iritative apar halucinatii auditive elementare de tipul vajaitului. Structurile vechi reprezentate de amigdala si hipocamp coordoneaza importante functii vegetative si viscerale. 2. memoria si anumite trasaturi de personalitate sunt toate apanajul sau. abilitatile sociale. memorie . 6. Are un rol important in desfasurarea proceselor psihice si in limbaj. atentie. lezarea unui singur lob temporal nu produce tulburari evidente de auz ci cel mult o moderata hipoacuzie la ureche opusa. 3. Lobul temporal 1. etc. 3. Atentia. tulburarile receptiei vizuale. de recunoastere vizuala. pocniturilor. gandirea abstracta. tulburari vestibulare. Lobul frontal asigura functii variate si deosebit de complexe. tulburari olfactive. tulburari gustative.

luarea deciziilor sunt controlate de lobii frontali ai cortexului. Aria Wernicke In 1874 Wernicke a identificat o arie in cortexul tempora al lobului stang implicata in intelegerea cuvintelor.cortexulcelor doua emisfere cerebrale pare identic la prima vedere. Ele constau in : . insa o emisfera este de obicei dominanta ( la majoritatea. Unele functii au centrii doar intr-o singura emisfera. Leziuni ale diferitelor zone din lobul frontal afecteaza componente ale organizarii psihocomportamentale.dezorganizarea sintezelor psihice superioare . cea stanga). cum ar fi gandirea.pasivitatea si inertia proceselor intelectuale . Aria Broca Broca a investigat pierderea vorbirii la un pacient si a identificat o arie afectata la nivelul cortexului cerebral.imposibilitatea de a folosi structurile rationamentului logic . ceea ce sugereazacaexista si alte arii cerebrale care snt responsabile pentru intelegereavorbirii. Nu exista dificultati de intelegere a limbajului vorbit sau scris. Procesele constiente. in stanga lobului frontal. tulburarea sferei afectiv. Substantivelesunt produseadesea la singular. de exemlu.abolirea capacitatiii de predictie a cursului viitor al evenimentelor. O leziune similara a lobului frontal drept nu produce de obicei pierderea vorbirii. La unii stangaci centrul vorbirii se afla in dreapta.emotionale tulburari vegetative. In urma cu patru decenii rolul lobilor frontali era redus cu precadere la integrarea si comanda miscarilor voluntare si a vorbirii. 5. gura si laringele) Indivizii care prezintadificultati in formularea cuvintelor ne indica faptul ca aria Broca este incomplet afectata. In 1930 KLEIST a realizat prima sinteza a simptomelor produse de leziunile lobului frontal pe care le-a reunit sub numele de tulburari alogice ale gandirii. Se pare ca in aceasta arie cuvintele sunt formulate sau pregatite pentru vorbire ( producerea vorbiri implica si cortexul motorare controleaza limba. iar de cele mai multe ori cuvintele neimportante sunt omise. S-a identificat ai multe arii specifice asociate cu intelegerea siproducerea vorbirii. Ei pot auzi si articula cuvintele dar vorbirea este fara inteles iar intelegerea cuvintelor destul de limitata. centrul vorbirii se gaseste de obicei in emsfera stanga.4.tulburarea capacitatii de mobilizare a spiritului critic . Indivizii care prezinta leziuni in aceasta arie au dificultati in intelegerea cuvintelor. .

culorilor si luminii. materialul poate fi descris normal prin vorbire si citire. de localizarea ei si de situarea unilaterala sau bilaterala se produc forme si grade diferite de tulburare a campului vizual. informatia nu pare sa treaca dintr-o emisfera in alta. Experimentul lui Sperry Pacientii sai au avut o operatie pe creier pentru a se preveni dezvoltarea acceselor epileptice amenintatoare pentru viata. tulburari de sensibilitate tulburari de orientare spatiala tulburari ale operatiilor logico-gramaticale tulburari ale operatiilor de calcul tulburari ataxice. ocazional. . 2. daca un obiect este prezentat in campul vizual stang. Dupa operatie. In perceptie. 2. Fiecare emisfera a executat ceea ce este mai bine. tulburarea senzorialitatii vizuale tulburarea perceptiei obiectuale cecitatea psihica In functie de intinderea leziunii. in citire si scriere. Halucinatiile vizuale elementare si complexe sunt frecvenet. pacientii ori n-au mai avut accese epileptice ori aveau doar accese minore. insa el a stabilit ca exista o insuficienta dovada pentru a afirma acest lucru desi. 3. Leziunile partiale uni si bilaterale ale lobului occipital duc la ingustarea sau fragmentarea campului vizual. tulburarile de camp vizual se manifesta prin reducerea volumului adica a numarului de obiecte sesizabile si constientizabile fiind omise cele dintr-o jumatate sau alta a campului vizual. In 1968. Lobul parietal 1. Exemple: 1. 3. 5. Ea se manifesta prin pierderea totala a vederii. pacientii par sa fie inconstienti de decizile luate de o emisfera sau alta. aproape ca doua creiere separate. operatie care separacorpul calos si fibrele care conecteaza cele doua emisfere. Dar raspunsrile perceptual au fost afectate. dar in mod independent una de alta.Girul angular Reprezinta o arie cerebrala implicata in citire. 2. oculomotorii Lobul occipital 1. pacientii sunt incapabili sa il denumeasca si nu pot selecta un obiect similar dintr-o alegere de obiecte disponibile. Cu toate acestea. In ambele cauri. Cele doua emisfere par sa functioneze independent una de cealalta. Aceasta arie intervine in armonizarea cuvantului scris cu codul sau auditiv. el este rugat sa execute o varietate de sarcini perceptuale. daca se prezinta un stimul vizual in campul vizual drept iar raspunsul dat este adecvat si daca acelasi stimul este prezentat in campul vizual stang. Mackay (1987) a investigat daca pacientii cu "creier injumatatit" demonstreaza sau nu doua forme distincte de constiinta sau liber arbitru. de echilibru. Se pare ca nimeni nu a avut modificari in planul personlitatii sau deteriorari ale inteligentei. pacientul raspunde ca si cum nu a vazut nimic inainte. 4. Cecitatea corticala este rar intalnita. Odata ce pacientul este recuperat dupa operatie. daca se prezinta un material vizual in campul vizual drept. Sperry raportase consecintele comportamentale. ele fiind mediate de emisfera cerebrala stanga. prin nedistingerea formei . Reflexele de clipire la amenintare si iluminare sunt abolite. cognitive si perceptuale ale comisurotomiei. de gust.

Neurochimie Cei mai importanti neurotransmitatori.deficit hyperactivity disorder). De mult timp el este cunoscut si implicat in boala Parkinson. La cei decedati s-a gasit o degenerare marcata a substantei negre si a striatului precum si diminuarea cantitatii de dopamina. Acest fapt face dificila identificarea obiectelor si orientarea in spatiu. decat cauza primara a problemei. Parkinson. Totusi aceste efecte nu se asociaza cu toate neurolepticele administrate bolanvilor ( ex: tiroidozina). Suferinzii de schizofrenie pot avea halicinatii iar cateodata ei manifesta activitati motorii stranii. Cercetari recente sugereaza ca MPTP ( drog inhalant din categoria " designer drugs") este factorul declansator in unle cazuri de boala Parkinson. Tratamente prelungite cu medicamente neuroleptice produc in mod constant efecte secundare de Parkinson sau extrapiramidale. localizarea si rolul lor sunt :  Dopamina . miscari excesive sau nici o miscare ( numita catatonie). a capacitatii de diferentiere a luminii de intuneric. Excesul de L-dopa produce insa simptome de schizofrenie. a intensitatii stimulilor luminosi.  Noradrenalina . inabilitate de a dobandi echilibrul. in atentie si in invatare. hipotalamus. O catecolamina implicata in patologia schizofreniei si a tulburarilor afective. Se trateaza cu L-dopa ( o forma sintetica de precursor al dopaminei).La bolnavii cu leziuni ale anumitor zone din aria proiectiei primare se poate produce si o diminuare a contrastului dintre forma si fond si de aici o estompare a contururilor obiectelor. cerebel. 3. mers tarsait. Este implicata in miscare. cortexul prefrontal o o o Miscare Emotii si dispozitii Functii cognitive Precursorul adrenalinei si noradrenalinei este sintetizata la nivelul SNC in neuronii din substanta neagra. Lezarea unor anumite portiuni occipitale provoaca tulburari majore in dicriminarea si recunoasterea culorilor. Acesta ar putea raspunde la schimbarile de dispozitie si izbucnirile agresive suferite uneori de schizofreni. in special in initierea miscarilor.mai ales in substanta neagra. Treptele se situeaza intre nesesizarea tonurilor cromatice si cecitatea cromatica adica pierderea completa a sensibilitatii cromatice. Circuitul dopaminergic proiecteaza de asemenea pe sistemul limbic. Tourette. tremuraturi ale membrelor. ADHD (Atention . Excesul de dopamina este implicat in schizofrenie dar este mai degraba efectul. implicat in emotie. Poate avea loc a afectare a receptiei si discriminarii luminii. Hipersecretie: schizofrenie. sistemul limbic. MPTP ataca neuronii dopaminergici. manie Hiposecretie: depresie. Date fiind asocierea intre pierderea dopaminei nigrostriate si Parkinson este de asteptat ca blocantii dopaminei sa produca la oameni tulburari de tip Parkinson: intarziere in initierea miscarii.trunchi cerebral. cortex o Somn-vigilenta .

injectate cerebral. Un medicament ce produce senzatii placute (morfina) actioneaza asupra caii noradrenergice cerebrale. ceea ce inseamna ca tinde sa . O catecolamina care joaca rol in fuctiile fiziologice ale ciclului somn-veghe. S-a sugerat ca aceste cai ascendente ale serotoninei joaca un rol major in trairea fricii si a anxietatii. Stein a constatat ca substantele noradrenergice dau o senzatie placuta in timp ce substantele colinergice dau o senzatie dezagreabila. NA cerebrala mediaza excitarea cu ajutorul agonistilor NA cum ar fi amfetaminele ce au efecte stimulatoare. Se pare deci ca serotonina este implicata in descresterea ratei de alimentare prin intermediul hipotalamusului. emotii Functii cognitive Utilizand medicamente cu actiune blocanta asupra neurotransmitatorilor. Injectiile de substante care saracesc creierul de 5HT mimeaza actiunea medicamentelor antianxioase. Serotonina este o indolamina implicata in patofiziologia tulburarilor afective. sugerand deci faptul ca 5HT duce la realizarea unui comportament mai scazut. rigiditate a trunchiului. anxietatii durerii si de asemenea in tulburarile afective. hipocamp o o o Functii senzoriale Somn Dispozitie.o o Agresivitate. intinderea membrelor. dezagreabil il activeaza pe cel colinergic. NA are un rol important in procesul de invatare. Una din cauze se datoreaza lipsei medicamentelor specifice pentru blocarea sau stimularea acestui sistem astfel incat majoritatea studiilor s-au efectuat folosind medicamente sau leziuni care produc cresteri sau scaderi enorme ale concentratiei de serotonina. Actiunea sa este inhibitorie. Stimulii de intrare sunt etichetati ca fiind asociati cu pedeapsa accentuand in acest mod inhibitia comportamentala. Orice stimul recompensant sau placut activeaza sistemul noradrenergic. mai hiperactivi si eventual hiperagresivi.hipotalamus. si miscari lente ale capului dintr-o parte in alta. Leziuni la nivelul trunchiului cerebral sau injectarea unor substante care saracesc creierul de serotonina ii fac pe sobolanii asupra carora se actioneaza mai explorativi. memoriei. In acest mod s-a constatat rolul de control al serotoninei asupra somnului cu unde lente. amigdala. NA cerebrala este implicata in reglarea functiilor cognitive. De asemenea in anxietate si violenta. emotii Corelatia serotoninei cu comportamentul a fost mai putin studiata decat cea a altor NT. Hiposecretia : depresia  Serotonina . Stein emite ipoteza ca in schizofrenie. Contribuie si la alegerea stimulilor importanti pe care ii considera demni de analiza. unde apare o pierdere a raspunsurilor de recompensare ar exista o afectare a sistemului noradrenergic. orice stimul punitiv. invatarii. Ele se manifesta prin tremor de repaus al capului si al membrelor. Consecintele cresterii nivelului de serotonina sunt mai putin clare. variatiile mici au efecte minore in timp ce variatiile mari produc un sindrom specific dar complet anormal.

Corelatii centrale ale activitatii colinergice se reflecta asupra activitatii de trezire corticala si comportamentala. Receptorii de la nivelul aparatului locomotor sunt receptori nicotinici intrucat ei sunt stimulati de nicotina. cortex (principalul neurotransmitator inhibitor) o o Cognitie Emotii . Celulele histaminice sunt prezente in hipotalamus. impulsivitate. Down si tulburari kinetice. Este implicata in reglarea durerii. desincronizare corticala produsa de eliberarea acetilcolinei. implicata in memorie si invatare. Localizata in jonctiumea neuro-musculara. Degenerarea neuronilor colinergici este asociata cu Alzheimer.sunt stimulati de muscarina. Proiectiile acestor celule merg la talamus.deprime activitatea sistemului nervos central. Ar exista deci o interdependenta intre sistemul colinergic.  Acetilcolina . Receptorii de la nivelul SNC sunt receptori muscarinici . S-a dat atentie relatiei dintre acetilcolina si dementa.cerebel. somn si trezire si controlul visarii.substanta neagra. ganglionii bazali o o o Activitati senzoriale Memorie Miscare Localizata in hipocamp. Se pare ca efectele comportamentale ale leziunilor hipocampului si medicamentele colinergice blocante sunt identice si coreleaza cu inhibitia comportamnetala. agresivitate. inhibitie comportamentala si memorie. violenta. in controlul alimentatiei. O amina cuaternara implicata in tulburarile afective si de somn. sept hipocampic. Hipersecretia: scaderea activitatii sexuale Hiposecretia: depresie severa. substanta neagra. implicata in activitatea aparatului locomotor.  GABA . in reglarea dispozitiei psihice. Tulburari ale matabolismului histaminic au fost observate la pacientii cu schizofrenie. Ambele tipuri de receptori detecteaza acetilcolina insa raspund diferentiat la acest neurotransmitator. Stimularea electrica a formatiunii reticulate trezeste un animal ce doarme si transforma o electroencefalograma de somn intr-un desincronizat de trezire. Incercarile de redresare a memoriei cu agonisti colinergici la senili nu au dat rezultate. Oricum si comportamentul ca raspuns la semnalele stimulilor din mediul inconjurator este inhibat la acesti bolnavi. Un simptom clar in dementa senila este amnezia profunda iar studiul postmortem a relevat o pierdere semnificativa de AC cerebrala. o substanta aflata in ciuperci. HISTAMINA O etilamina implicata in controlul somnului si trezirii. cortexul cerebral si sistemul limbic.

Fara GABA creierul poate descarca influxuri nervoase fara nci un control.Acidul aminobutiric ( GABA) produs din acidul glutamic. a celui de crestere si a prolactinei. Acupunctura poate stimula sistemul opioid endogen iar naloxona ( antagonist) poate bloca analgezia indusa prin acupunctura sau hipnoza. Exista si diferente individuale in susceptibilitatea la durere explicate prin densitatea acestor cai opiate. Acidul glutamic este un neurotransmitator excitator si poate fi de asemenea implicat in epilepsie si boli neurodegenerative. S-a presupus ca endorfinele ar favoriza eliberarea hormonului antidiuretic. Ele sunt similare ca potenta cu enchefalinul. Medicamentul . De asemenea ar putea media efectele medicamentelor asupra comportamentului. Betaendorfina da o marcata stare catatonica numita stare de inhibitie rigida sau imobilitate rigida betaendorfinica. Au fost identificate 50 de peptide neuroactive dar inca multe altele exista. ENDORFINELE Endorfinele alfa si beta sunt peptide specifice izolate din glanda pituitara. In general endorfinele au un rol important in mentinerea unui comportamnet normal. Descresterea activitatii GABA poate fi implicata in dezvoltarea epilepsiei si anxietatii. Opioidele endogene sunt asociate cu efectele durerii si ale stresului. In plus opiaceele endogene explica si efectul Placebo. O pierdere a neuronilor GABA a fost observata in boala Huntington si Parkinson.multiple localizari (principalul neurotransmitator excitator). controleaza numarul de neuroni care sunt excitati si este principalul neurotransmitator implicat in inhibitia presinaptica. Aceasta pare sa fie baza analgeziei naturale In unele conditii sistemul poate deveni supraactiv ( ex: soldatul ranit).  Glutamat . S-a sugerat ca enchefalina joaca un rol important in functionarea normala a cailor de recompensare din creier. De asemenea barbituricele ar putea actiona prin receptorii GABA. Injectarea endorfinelor in lichidul cefalorahidian afecteaza numeroase procese neurofiziologice si comportamentale.persoanele hipersensibile la glutamat pot avea simptome neurologice cum ar fi ameteala sau hiperactivitate la consumul de alimente care contin glutamat Neuropeptidele O peptida este o proteina care contine aproximativ 100 aminoacizi. GABA pare sa transmita pana la 40% din sinapsele care se gasesc la nivelul SNC. Alterarea mecanismelor care regleaza homeostazia betaendorfinelor duce la aparitia unor semne si simptome de boala mintala. In momentul de fata exista probe convingatoare care demonstreaza ca medicamentele antianxioase pe bazan de benzodiazepina au ca actiune majora facilitarea transmiterii GABA. ENCHEFALINA Exista o stransa legatura intre distributia terminatiilor enchefalinice si receptorii opiacei.

Cortizol Corticosuprarenale Se secreta in cant. Melatonina Epifiza Sunt implicati in ritmul biologic si comportamentul sexual. Insulina. Conduce la disforie. apare bradipsihism. Sunt detectati de simtul olfactiv. activarea corticala crescuta (arousal) a subiectilor extravertiti fata de cei introvertiti sau frecventa crescuta a undelor theta la anumiti indivizi cu tulburari de personalitate. 5. glucagon Pancreas endocrin Se secreta in cant in stres. Hipofiza Implicati in comportament matern si sexual. Cand h. ACTH. crescute in cond. estrogeni Gonade Sunt implicati in agresivitate si comportament sexual. Neurofiziologie Activitatea electrica cerebrala studiata pe EEG a fost asociata cu variabile psihologice si cognitive. de concentrare). de stres. Legati de initierea relatiilor de cuplu. urina sau alte excretii ale glandelor specializate. furie. uneori pana incapac. La animale reprezinta semnalele primare pentru atragerea perechii si initierea comportamentului sexual. FEROMONII Sunt substante chimice eliberate din corp prin transpiratie. T4 Glanda endocrina Comportament Tiroida Psihomotricitate ( agitatia. tiroidieni . Vasopresina. 4. Neuroendocrinologie Hormon T3.antagonist cu inalta specificitate pentru receptorul opioid numit naloxona nu a dus la nici o ameliorare clinica a bolnavilor cu schizofrenie. Medulosuprarenale Se secreta in cant. Sunt folositi ca "marcatori" la delimitarea teritoriilor si respingerea potantialilor adversari. ritmul. induc atacuri cerebrale si sunt implicate in alcoolism si schizofrenie. Enkefalinele si endorfinele sunt opioide endogene care afecteaza termoreglarea. in depresie si stres. Spre ex. nervozitatea. in stres si pot conduce la noradrenalina agitatie. Se secreta in cant. STH etc Hipofiza Actiunea hormonilor pe care ii stimuleaza. oxitocina Exista studii care afirma ca oxitocina la si vasopresina la reprezinta « hormonii fidelitatii » in cuplu. . Androgeni. Este posibil ca feromonii sa fie mai putin importanti. Adrenalina. Si oamenii produc feromoni si cecetari recente incearca sa identifice cat de importanti sunt acestia in rolurile de atractie/ respingere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful