În timpul i dup Primul R zboi Mondial, Biserica Catolic era condus de Papa Benedict XV (1914 - 1922), cel care

va încerca s devin o punte de leg tur între statele beligerante, asta de i î i anun ase neutralitatea, c utând s aline dup putin durerile i de-o parte i de alta i s indemne la pace, primind astfel numele de ÄPapa p cii´1. În cadrul Conferin ei de Pace de la Paris, de i i s-a recunoscut rolul de mediator, a întâmpinat o opozi ie dur din partea unor reprezentan i i astfel Papa nu este invitat s participe. Astfel, Papa Benedict XV începe s preg teasc o ac iune de încheiere a unor tratate cu noile state formate, denumite Concordate. Printre statele cu care Vaticanul a încheiat Concordate cele mai importante au fost: cu Polonia (1925), Lituania (1927), România (1927), Germania (1933). Concordatul semnat cu Italia dateaz din 1929, când s-a creat i noul stat al Cet ii Vaticanului. Sensul actual al cuvântului Concordat, este acela de în elegere cu caracter de conven ie interna ional , care se încheie între Vatican i un stat suveran, pentru reglementarea situa iei Bisericii Catolice de pe teritoriul statului respectiv. Cuvântul Concordat, înseamn de fapt punerea de acord a inimilor, a fi adic într-o inim sau într-un gând, în elegându-se no iunea de în elegere mai temeinic i cuprinz toare decât un simplu contract sau acord.2

Concordatul cu România
Situa ia de instabilitate politic intern , în care se g sea România dup Primul R zboi Mondial i dorin a Vaticanului de a clarifica situa ia credincio ilor s i din Regatul României Mari a f cut ca în anul 1919, cardinalul francez Dubois s vin la Bucure ti, ca oaspete al Regelui Ferdinand i împreun au discutat despre dou puncte esen iale: 1. Stabilirea de rela ii diplomatice între Vatican i România. 2. Încheierea unui concordat între Vatican i Regatul Român. Regele Ferdinand consimte asupra celor dou puncte i astfel, chiar din acel an, România stabile te rela ii diplomatice cu Vaticanul. În anul urm tor, Papa Benedict XV a ridicat excomunicarea sub care se afla Regele pentru faptul c î i botezase copiii ortodoc i, de i el r m sese catolic. Actul acesta s-a produs la interven ia monseniorului Ulderico Cipoloni, duhovnicul Regelui, care pe atunci era administrator apostolic al Episcopiei Catolice de Ia i.
1 2

St niloae, Dumitru Dr., Catolicismul dup r zboiu, Tipografia Arhidiecezan , Sibiu, 1933, pag. 6. Floca, Ioan, Din Istoria dreptului românesc, vol.III Concordatul, act diplomatic în slujba ac iunii catolice, Sibiu, 1993, pag. 3

1

al c rui con inut e mult mai restrictiv la adresa Statului român decât primul.Catolic fiind Biseric româneasc . I. înglobând în aceea i unitate romano-catolic pe greco-catolici. pretinde dependen a direct a eparhiilor de Scaunul papal. dar respinge anteproiectul i trimite Romei un alt proiect. î i bazeaz întreaga concep ie. 11. Prin acesta. avem neap rat nevoie´4. mult diferit de cel din 1920 i 1921. dar mult mai defavorabil statului român. 12. ce declara Biserica Greco . pe care îi transform într-un simplu rit al Bisericii Romei. în primul rând. Totodat . în contextul unei alte guvern ri. care conduce destinele tarii pana in 1926. încheierea unui Concordat. în interesul Statului. Octavian Goga cere ca Äorganele acestei biserici s evite tot ce poate primejdui integritatea. s i se recunoasc acestuia dreptul de patronat pe care l-au avut i regii Ungariei. Noul proiect cere ca numirea ierarhilor s se fac în func ie de prerogativele regelui. Guvernul român accept . În 1924. deoarece Äuneori biserica este înf i at ca o fa ad numai pentru asigurarea unor interese de caracter cu totul profan´3. Dolci a reînceput tratativele pentru un proiect de Concordat. i respinge titlul de ÄBiserica apostolica romana´. pe lâng cele patru eparhii 3 4 Onisifor Ghibu. având ca ministru al Cultelor pe Octavian Goga. Proiectul mai prevedea c . lini tea public i siguran a lui´. credem c . 1935. Cluj. Ibidem. 22 din Constitu ia României. Guvernul îns îl respinge. în 1921. pe Codicele Dreptului Canonic romano-catolic. pentru motivul c acest proiect Äcuprinde abateri esen iale de la punctul nostru de vedere. Cu toate acestea. C. iar de alta parte nu ni se ofer garan iile de cari. 2 . iar ca ambasador al României la Vatican pe D. independen a i Constitu ia Statului.Tratativele încep îndat dup terminarea r zboiului. se renun ase la el. în principiu. nun iul apostolic Angelo M. Sfântul Scaun nu numai c nu ine seama de aceste observa ii. redactat în a a fel încât Äinteresele rii´ s fie ap rate. Octavian Goga sesizeaz caracterul cel pu in dubios al anteproiectului Romei i împuternice te pe ministrul Pennescu s comunice Vaticanului observa iile f cute pe marginea documentului. printre altele. în mod organic. Din actele vremii rezult c . desfiin area dreptului de patronat asupra averilor i titlul de ÄBiserica apostolica romana´. p. în contradic ie cu art. Br tianu. Guvernul Averescu cade de la putere in decembrie 1921 i las problema pe seama guvernului liberal al lui I. revine la ideea de caracter apostolic roman al Bisericii Apusene. Vaticanul trimite guvernului român un anteproiect de Concordat în care. in anul 1920. dar trimite la Bucure ti un al doilea proiect de Concordat. cu toate c . Scaun. Nulitatea Concordatului dintre România i Sf. La cârma României se afla guvernul Averescu. În comentariul pe care-l al tura proiectului. p. Pennescu.

1993. Ace tia au redus num rul eparhiilor romano-catolice din Ardeal de la patru la trei astfel încât eparhiile de Oradea i Satu Mare au fost împreunate. Pro Memoria. 18-19. s intre în proprietatea Vaticanului. Din Istoria dreptului românesc. act diplomatic în slujba ac iunii catolice. proprietar al tuturor bunurilor de inute de Biserica Romei este papa5. Cu toate acestea. decât s semneze un concordat. tratatul diplomatic cu Vaticanul. Deoarece Sfântul Scaun a oprit negocierile cu România pentru Concordat. pag. De i. în aparen . Guvernul Br tianu a numit pe ministrul cultelor. Conform Codicelui de Drept Canonic. Pentru tratarea acestui proiect. Z. Z. pag. se str duia ca. Pâcli anu. vol. În cadrul noii guvern ri. iar averile imense destinate ³Fondului de studii´ i ³Fondului religionar´. se impunea o revenire. Astfel. pag. Ministrul D. C. cit. 13-14 7 Floca. avantajoas pentru catolicii din România. liberalii au c zut de la putere i sarcina negocierilor pentru concordat a revenit Guvernului Averescu.romano-catolice din România. Vaticanul s-a ar tat mai pu in conciliant. merge la Roma i semneaz . op. în numele regelui României i al Statului român. Ghibu Onisifor. Penescu propune Guvernului ³s nu insist m acum pentru semnarea acestui proiect de Concordat. care s-ar cuveni s fie din nou am nun it cercetat´ 7. Ambele p r i au acceptat semnarea proiectului de concordat. Sfântul Scaun d dea impresia c nu mai are niciun interes pentru semnarea Concordatului. Banu i consilierul s u. se va trece la reforma protestant .III Concordatul. portofoliul Instruc iunii Publice i Cultelor e de inut de V. dup semnarea de c tre Goldi . Guvernul de la Bucure ti (reprezentat de ministrul C. precum i dou vicariate. s se înfiin eze dou greco-catolice. 21 6 5 3 . Se cerea de asemenea ca colile romano-catolice s poat avea dreptul de publicitate. catolicii din Ungaria amenin ând Vaticanul c . Sibiu. care se aflau în rela ii foarte bune cu liderii catolici din Ungaria. La pu in timp. cardinalul Gasparri i Monseniorul Bongorgini Duca au declarat cu mai multe prilejuri c prefer starea actual . Ioan. 1993. dac nu intervine mai repede în chestiunea minorit ilor din România. Bucure ti. s îl pun în aplicare pân nu moare regele ca nu Anania Valeriu. Pâcli anu) a continuat tratativele pentru Concordat cu numeroase concesii i echivocuri. În perioada ulterioar . ac iunea catolicismului în România interbelic . prin intermediul eparhiilor din România. care erau administrate de statul român. formul cauzatoare a multor încurc turi pentru urm torii negociatori6. Goldi care la 10 mai 1927. urmând s se l mureasc ulterior unele mici detalii. Banu i pe consilierul s u.

unde se specifica: ³în caz c Guvernul Român nu accept r spunsul. 63. exprimat i intervin în într-un discurs foarte documentat al personal a mitropolitului Ardealului. apud. ci succesorului s u Argetoianu. a c zut Guvernul Averescu. cu toate acestea. La pu in timp dup ³îndr zneala´ lui Titulescu acesta a plecat de la Ministerului de Externe. adic mai înainte de ratificarea lui. pag. 1049. Într-o telegram trimis de N. Titulescu c tre Guvernul României. el spune c monseniorul Angelo Marie Dolci. Liberalii lui Br tianu au încercat s amâne ratificarea. Argetoianu. Nicolae B lan. i-a comunicat confiden ial s renun e la a mai cere explica ii. legea pentru promulgarea Concordatului nu trebuia s intre în parlament. la 11 octombrie 1928. l sând Concordatul mo tenire Guvernului Br tianu. în locul s u venind C. Textul documentului e publicat in Monitorul Oficial la 12 iunie 1929. care l-a l sat în sertarele ministerului f r a da vreun semn de preexisten a acestuia i netrimi ând nici un r spuns mai departe.550 din 11 octombrie 1928. care a avut loc la Roma în ziua de 7 iulie a aceluia i an. înregistrat la Ministerul de Externe sub nr. demnitar al cancelariei papale. proiectul de lege pentru ratificarea Concordatului. 28. În mai 1929. R spunsul Vaticanului nu a fost dat ministrului Titulescu. prin care se cereau declara iile interpretative. Ministrul de Externe N. Ghibu Onisifor. Conform telegramei cifrate nr.cumva toate str duin ele s fie zadarnice. La câteva zile dup sosirea lui Vasile Goldi de la Roma.cit. ³c ci este vorba de o rezisten papei´. op. Corpurile legiuitoare voteaz ratificarea. Concordatul nu va fi ratificat´. Nicolae Titulescu. în urma unui cuvânt de ordine al lui Iuliu Maniu. cere Vaticanului mai multe declara ii interpretative.. Vaticanul nu a schimbat cu nimic cele cerute de Titulescu i conform adresei din 20 iulie 1928. Titulescu. 8 4 . Clerul i episcopatul ortodox român protesteaz Parlament printr-o declara ie comun . încercând s reduc din ³pagube´. guvernul supune Corpurilor legiuitoare. a cerut în 1928 o serie de declara ii prin care Vaticanul s dea explica iile i interpret rile necesare unor articole Äbucluca e´8. în special acolo unde formul rile ambigue i trimiterile la codexul romano-catolic p gubesc statul român i nedrept esc celelalte culte existente la acea dat în ar . transmis prin raportorul parlamentar al Concordatului.

Din analiza tratativelor. nu in interpretarea Vaticanului. care consemneaza ca «Biserica Catolica este o adevarata societate perfecta si de drept divin. ministrul Cultelor in 1929. care nu putea sa ignore continutul Constitutiei romanesti. adica inainte de alcatuirea Legii pentru regimul general al cultelor. cand. o conventie internationala cu un evident caracter anticonstitutional. promulgat in 1917. Cu toate acestea. Vaticanul a interpretat Concordatul exact in spiritul Codex-ului de drept canonic si asa l-a si impus guvernului roman. Or. el recunoaste calitatea de persoana juridica Bisericii Catolice ca intreg. nu vreunei Biserici ca intreg. recunostea calitatea de persoana juridica numai pentru «organizatiile cultelor istorice». cum prevedea Constitutia. lezare Constitutiei canonici constituie profesori existenta ai Concordatul sfideaza Constitutia si prin aceea ca permite cetatenia straina anumitor conducatori.Consecin ele Concordatului Din punct de vedere juridic : Concordatul a oferit opiniei publice din Romania anului 1927 surpriza de a constata ca regele. Istoric vorbind. unul mai anticonstitutional decat celalalt. s-a ridicat spinoasa problema a Statusului romano-catolic ardelean. care jurase. ci pe calea unui act diplomatic. datului. Oamenii (politici ai vremii. in cazul Concordatului. asa cum prevedea Constitutia. dar care. nu in mai mica masura fusese oferita de Vaticanul insusi. Aceasta conventie ii rezerva cultului catolic dreptul de a-si reglementa raporturile cu Statul nu pe cale de lege. legea pentru regimul general al cultelor. catolic. pe care o vom trata mai jos. imputernicea pe un ministru sa incheie. in numele lui. intocmeste si inainteaza la Bucuresti. pretindeau ca aplicarea Concordatului se va face conform interpretarii Statului roman. cultului De asemenea. cu mana pe Constitutie. personalitatea juridica. pe cand celelalte persoane morale inferioare in Biserica o au de la insasi Biserica»25. printre care si Aurel Vlad. care a avut loc cu un 5 . ceva mai tarziu. nu putea fi interpretata decat in spiritul lui Codex juris canonici. conform dreptului comun al tarii»24. Statul acorda aceasta calitate unui organism al carui centru era in afara hotarelor lui. Formula introdusa in articolul IX din Concordat: «Statul recunoaste Bisericii Catolice. Daca surpriza era oferita de rege si de colaboratorii sai. pe care o vom expune mai jos. reiese limpede ca Vaticanul a exercitat puternice presiuni asupra regelui si guvernantilor romani pentru Prima a obtine a aceasta incalcare o si a temeliei insasi juridice a Statului Concorroman. ca expresie a principiilor constitutionale. reprezentata prin legitimele ei autoritati ierarhice. iar nu institutiilor bisericesti. are personalitatea sa juridica. e de observat ca incheierea Concordatului cu Vaticanul s-a facut la 10 mai 1927. succesiv. trei proiecte de Concordat.

la 22 aprilie 1928. Legea cultelor din 1928 nu s-a putut pune in intregime de acord nici cu Constitutia. ci aceasta a fost intocmita in functie de textul Concordatului. nici cu Concordatul. Cu toate modificarile suferite. ea conturandu-se si ramanand in stare hibrida. Constatarea imediata este aceea ca nu Concordatul a fost redactat in conformitate cu legea cultelor. semnatarul roman al Concordatului. 6 . in 1928. era nevoit sa recunoasca: «ramane ca textul proiectului de lege pentru regimul cultelor sa sufere modificarile necesare in conformitate cu textul Concordatului»26. insusi Vasile Goldis.an mai tarziu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful