P. 1
Comunicare Audiovizuala Curs I

Comunicare Audiovizuala Curs I

|Views: 169|Likes:
Published by Georgiana Preda

More info:

Published by: Georgiana Preda on Jan 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/30/2014

pdf

text

original

Introducere in comunicarea audiovizual

UCDC-Com&PR An II

Istoria comunic rii vizuale
Curs I

Istoria artei

Arta preistoric : paleolitic, mezolitic, neolitic Antichitatea: arta mesopotamian , egiptean , persan , egee, greceasc , etrusc , roman Evul Mediu: arta iudaic , cre tin timpurie, bizantin , islamic ; arta romanesc ; arta gotic Rena terea: goticul tîrziu, rena terea timpurie, manierismul Arta sec. XVII-XIX: curente: baroc, neoclasicism, rococo, academism, romantism Arta sf. sec. XIX: realism, arta victorian , modernism, impresionism, post-impresionism, simbolism, art nouveau

Istoria artei II. Sec. XX

fiecare epoc a avut tr s turi distincte. . arta a avansat pe aceste ultime dou axe: propor iile i perspectiva (care a fost dus la extrem de noile deziderate de atingere a tridimensionalit ii).Tr s turi specifice diverselor epoci Arta vizual preistoric i antic : . de-a lungul secolelor. a fost atingerea verosimilit ii în art .Lipsa perspectivei. a asem n rii cu realul. Scopul. Pe m sur ce avans m spre modernitate. Totu i.Conturul obiectelor .Lipsa propor iilor .

o imagine: fotografia. pe drumul deschis de realism i modernism. în artele plastice. .Secolul XIX În artele plastice s-a produs o revolu ie. au fost aruncate în aer de un nou val de pictori care o rupeau cu academismul i cu tradi ia. cinematograful i televiziunea. Tot atunci ap reau premisele tehnologice pentru ni te inven ii care aveau s revolu ioneze modul în care privim. impresionismul a deschis calea inov rii. Astfel. de reproducere a realului cît mai fidel cu putin . ast zi. Dezideratele anterioare.

. no proportion) la stencil.Curba evolu iei De la desenele rupestre (no frame. no perspective. apoi a fotografiei din ce în ce mai precise. s-a trecut prin etapa realismului în pictur .

nuan ele. l ime.spa iul fizic.Elementele cu care opereaz artele vizuale Linia .lungime/l ime sau efect de 3-D (în artele moderne.zonele definite de margini. spa iul dintre obiecte . dintr-un cadru.o cale vizual care ghideaz privirea în interiorul unui cadru Forma . cu diferite valori i intensit i Textura . ocupat de obiecte. odat cu inventarea perspectivei. lungime.calitatea suprafe ei cu mesaj vizual.Umbrele folosite pentru a accentua asupra dimeniunii ³adîncime´ Spa iu . adîncime Valorizarea . fie el negativ. fie el spa iu pozitiv. care se traduce în iluzii tactile Dimensiunile . ele pot fi geometrice sau organice Culoarea .

. ci doar iluzii optice În art . un dinamism mai puternic decît liniile oblice. creeaz nivelul 2 de semnificare al operei. ele transmit calmul i contemplarea. nu exist linii. transmit o tensiune. Liniile orizontale se întîlnesc în fotografia de peisaj. Liniile discrete ghideaz privirea i. ele pot fi discrete sau evidente. cele care formeaz între ele unghiuri ascu ite.LINIA În natur . mesajul global al operei poate fi diferit de cel inten ionat. de mi care continu . valorizarea). împreun cu alte elemente (culoarea. Dac aceste elemente nu sînt bine st pînite de artist. Liniile curbe transmit senza ia de fluiditate. Liniile oblice creeaz senza ia de dinamism.

CULOAREA NUAN (³hue´) STR LUCIRE INTENSITATE-SATURA IE (amestecarea unei culori cu alb duce la ³desaturarea´ culorii) Semnifica iile culorilor sunt relative cultural. Culori calde/reci Culori primare/secundare .

Teoria culorii .

Feng Shui .Semnifica iile culturale ale culorilor.

. dar i geometrie Perspectiva Spargerea sau ignorarea acestor reguli poate crea tensiune sau un sentiment de nelini te.Principiile organiz rii operei de art vizual /plastic Forma i propor ia Pozi ionarea/Orientarea/Echilibrul/Armonia dintre elemente Zona din cadru folosit pentru transmiterea mesajului Direc ia pe care o ia ochiul privitorului cînd observ imaginea Spa iul negativ Culoarea Contrastul: valoarea (gradul de luminozitate/întuneric) imaginii Geometria: (folosirea vreunei reguli de compozi ie. cum ar fi ³regula de aur´ Liniile Ritmul imaginii Iluminarea sau lumina Repeti ia (tipare create cu ajutorul repeti iilor. ele pot crea ritm.

tempo-ul vizual care creeaz dinamism Propor ia . mi care.predominan a acordat unui element fa de celelalte Armonia . într-o oper de art . . ritm. accente.repetarea unui element. Utilizarea diversit ii pentru crearea de tensiune. la care se ajunge inînd echilibrul dintre armonie i varietate Varietarea . asimetrie.rela ia comparativ dintre p r ile componente Tensiunea . combinarea elementelor pentru producerea impresiei de mi care. echilibru radial) Accentul .echilibrul dintre st rile transmise.opusul monotoniei.Principiile design-ului Echilibrul ± felul în care sunt aranjate elementele pentru crearea stabilit ii (simetrie. lini te i pace. Unitatea . între incitare i anxietate.combinarea tuturor elementelor într-un întreg. acest lucru se produce prin mi carea ochiului pentru înscrierea pe linia de for principal a operei Ritmul .mixtura unor elemente compatibile estetic Mi carea ± aranjarea. cîteodat .

Portretul în pictur .

Portretul în fotografie .

Peisajul .

Fotoreportajul .

Instrumente pentru propor ii .

Instrumente pentru crearea cadrului:

Vizorul

Instrumente pentru crearea cadrului:

Vizorul

Cadrul. Formate AV
Curs II Comunicare audio-vizual An II CRP

Reguli de compozi ie
Regula treimilor Regula obiectelor impare (³rule of odds´) Simplificarea (men inerea cadrului ³curat´, f r obiecte inutile) Regula spa iului sau a conducerii privirii (pe o traiectorie care ajut la receptarea mesajului)

fie pe vertical . transmite mai pu in tensiune i o senza ie de static. culori calde/culori reci. . Regula provine din constatarea c o compozi ie în care se g sesc cantit i egale de culori calde i reci. în lucrarea Remarks on Rural Scenery. fie pe ambele axe. regula a fost aplicat atît cu privire la compozi ie. Ea provine dintr-o regul enun at de John Thomas Smith. cu privire la pictur . fa de compozi iile în care raportul este de 1:3 sau 2:3). Ulterior.³Rule of thirds´ Legea treimilor (2/3) este cea care a condus la majoritatea formatelor de înregistrare i redare. în 1797. fie pe orizontal . cît i la propor ia lumin /umbr . lumin versus umbr sau în care liniile de for ale lucr rii presupun o împ r ire în dou a cadrului.

Exemplu Rule of thirds (sursa. wiki) .

propor ia divin . în valoare de 1. media de aur (sectio aurea. sectio divina. phi. propor ia de aur. sec iunea de aur.Provenien a regulii treimilor: media de aur Folosit în matematic i în artele vizuale. num rul de aur sau media lui Fidias. ) poate fi explicat astfel: În matematic . e o constant ira ional . La ea se ajunge astfel: .61803398874989.

Media de aur .

Pentagrama, în rela ie cu media de aur

Exemplu de folosire a ³mediei de aur´

Regula obiectelor impare

Obiectele similare dintr-un cadru trebuie s fie într-un num r impar, pentru ca tendin a noastr de a le cupla cîte dou s r mîn mereu f r r spuns. Astfel, se creeaz o tensiune în privitor, senza ia c nu a ³terminat´ cu opera respectiv de art (nevoia de a mai privi o secund ). Scopul este stimularea activit ii de decodare din partea privitorului, implicarea în oper . Dac obiectele din cadru au valori diferite (de exemplu, un obiect central i cîteva obiecte care-l încadreaz , se zice c e bine ca aceste obiecte s fie în num r par, pentru a ne permite concentrarea asupra obiectului central, dar i pentru a transmite senza ia de confort i siguran .

Legea obiectelor impare

Cadre cu ³gemeni´ .

Spa iul alb/gol l sat în spatele persoanei las . senza ia de nemi care. Manipularea spa iului negativ i pozitiv creeaz acela i efect. . se poate l sa un spa iu gol/alb în direc ia în care prive te persoana fotografiat sau portretizat . din contr .Regula spa iului sau a ghid rii privirii Pentru a da iluzia mi c rii.

fotografie. televiziune i cinematografie. ne vom ocupa de cele pentru care industria a furnizat materiale la scar larg . Întrucît în pictur i grafic nu exist formate standard.Cadre i formate Cadrul reprezint delimitarea unei opere vizuale de fundal sau de ceea-ce-nu-se-afl -în-cadru. Aceasta este o opera ie de definire i separare: între inten ionat i accidental. între fic iune i realitate. Diferitele moduri de a încadra o idee în spa iul bidimensional se reg sesc în formatele din pictur . . grafic .

Formate foto analogice Filmul foto. dimensiunile folosite: .³filmul în format clasic´. . raport 2:3. . Fotografia pe format ³mare´ nu se realiza pe pelicul . lemn. de 135 de mm: fiecare fotogram are 36x24 mm (raportul 3:2). raport 1:1. ci pe diverse suporturi (sticl . metal) impresionate cu diverse emulsii chimice.³film lat´. 6x6 ± format mediu. 6x9.

Cele mai cunoscute: .Cele mai pu in cunoscute.Formate foto digitale Ele depind de m rimea senzorului. 3:2. 7:5. Pot fi setate manual din meniul aparatului. mai rar 16:9 . Se întîlnesc sub numele de ³aspect ratio´.4:3. care ³imit ´ o suprafa real impresionat de lumin . 5:4 .

camerele digitale DSLR 3:2 (1.5:1) Computere cu ecran lat.25:1) Video. alte afi aje cu ecran lat 1.33:1) Pelicula de 35 mm.6:1) HDTV. diverse afi aje 16:10 (1. camere digitale.85:1 Cinemascop 2.Formate Monitor computer: 5:4 (1.35:1 . monitoare 4:3 (1.

³Aspect ratio´ .

³Aspect ratio´ .

Alt grafic pentru formate .

1. .Filmul de 8 mm. etc.85:1 i 2.39:1 Ecran panoramic. super 8 (hi8).Filmul de 35 de mm .Filmul de 16 mm .Formate cinematografice (redare i înregistrare) Propor ia standard a ecranelor: Cele mai cunoscute. cinemascop Tipuri de film (cele mai cunoscute): .

Tipuri de film .

Istoria filmului Curs 3 Comunicare audio-vizual An II CRP .

Stewart. în cantitate mare. Fonda. Din anii ·30 începe s fie folosit i pelicula color. Tehnologia era nou . înregistr ri de spectacole. Primele produc ii dramatice. Nume mari: Abbott i Costello. Se schimb ´formateleµ. con inutul era accidental. cartoanele cu ´titluriµ. 3. Apar sub-genuri distincte. Este i începutul marilor filme mute. Grant. Filmul ´low costµ este folosit de studiouri pentru a alimenta audien a cu produse ieftine. datorate experiment rii.Epocile filmului 1. tiri. 4. Ginger Rogers. Cre te diferen a dintre bugetele filmelor ´blockbusterµ i filmul de ´autorµ/independent. Chaney. Începe s fie folosit anima ia. filmul SF.) Era filmului mut: (1911-1926) Apar îmbun t irile. DeMille. .) Era pionieratului: (1895-1910) Începuturile filmului. filmul de ´exploatareµ. Hepburn.1927. Comedia slapstick. Se folosea sunetul din sal .) Epoca de aur a filmului: (1941-1954) Genuri populare: filmul noir. filmul din jungl . Fred Astaire. Nu exista sunet. Apar sub-genuri: filmul cu detectivi. Apar genuri distincte. Bogart. Apar premiile Oscar. au început s fie înregistrate în jurul anului 1905. Lumiere. Majoritatea produc iilor erau documentare. Cagney. Numele cele mai cunoscute: Clark Gable. Al i produc tori: Edison. 5 min. "Jazz Singer". filmul horror. Frank Capra. Pickford i Cecil B. musicalul. calitatea devenind important . Filmul mut nu era chiar mut. de aprox. Ford. Cre te num rul s lilor. Nume celebre: Chaplin. efectele speciale. Apare STAR-SYSTEMUL. dup ´C l toria spre lun µ a lui George Melies. 2. Primul film cu voce. comedia slapstick. Se trece tot mai mult de la înregistrarea de performance-uri de pe scen spre produc ii de fic iune. Hayes. Era de dinainte de 2RM: (1927-1940) I se mai spune era filmului ´vorbitµ. Griffith. În film încep s fie investi i bani.

Un alt du man al lor este televiziunea. Spielberg.Epocile filmului 2 5. Marile studiouri pierd controlul asupra distribu iei. Burton. Epoca modern : (1980-1995) Apare ca tematic : video-ul. LizTaylor. filmul de avangard . Roberts. computerul. Apar abord ri mai mature. Filmele produse în mas sunt înlocuite de filmele ieftine pentru cinematografele drive-in. Apare filmul de art . regimul narativ. . 7. Începe r zboiul rece i lista neagr . Schwartzenegger. Aspecte importante: intriga. Filmul color prevaleaz . Hoffman. Se termin cu "Star Wars³ (1976) i "Star Trek: The Motion Picture. Stalone. cablul.) Epoca de argint: (1967-1979) Zorii filmului modern: "The Graduate" i "Bonnie and Clyde". Connery. sociale." Numele cunoscute: Coppola. Munroe.) Epoca tranzi iei: (1955-1966) Filmul începe s se maturizeze. Numele celebre: Hitchcock. În America încep s fie difuzate i filme produse în alte p r i. Nicholson. Apare blockbusterul. Zemeckis. 6. Curtis. Moore. Bardot. Costner.

O alt clasificare Filmul mut Perioada clasic a Hollywood-ului Noul Hollywood Perioada contemporan .

Filmul de categorie B Filmul ³de gen´ (genre movie): horror. . western. thriller.Putem vorbi despre: Filmul hollywoodian Filmul nou-hollywoodian Filmul independent Filmul de autor Filmul de art house (cinematograful de art ). policier. romcom. musical.

an II . valuri i cinematografii na ionale Curs 4 CRP.curente.Comunicare AV . coli.

stiluri. Adic nu exist o singur istorie a cinematografului. etc. . actori. obiectele cu care se face filmul.Posibile istorii ale filmului: Istoria din perspectiva biografic (cu accent pe istoria personalit ilor din cinematografie. Istoria filmului ca industrie (sau economic ): accent pe practicile cinematografiei-ca-afacere Istoria estetic : cu accent pe arta filmului (forme. genuri) Istoria tehnologic : accent pe materialele. Istoria social /cultural /political : accent pe rolul cinema-ului în societate i efectele asupra acesteia.. regizori. ci mai multe. . instrumentele..

Cele mai cunoscute curente în cinema (nu genuri!) Expresionismul german (anii ¶20) ± folosirea simbolismului pentru contracararea Hollywood-ului Neorealismul italian (1942-1952) Noul val francez (1958-1964 sau chiar ¶70) Cinema verite Dogme 95 (1995) .

in anii ¶20 (si in special in Berlin). insa.Expresionismul german Sau expresionismul in film ± s-a dezvoltat in Germania. pentru ca era dificil de creat filme care sa se compare cu extravagantele filme hollywoodiene. etc. creatorii germani de la studioul UFA si-au dezvoltat propriul stil. de aventura sau romantice.  Intriga si povestea din filmele expresioniste erau adesea legate de nebunie. spre deosebire de filmele obisnuite. folosind simbolismul si o regie care adaugau filmelor intelesuri profunde si transmiteau si stare/emotie.. Caracteristici:  Portretizarea personajelor de o maniera simbolica si deliberat suprarealista.. prin manipularea luminii si a unghiurilor de filmare. In perioada de refacere de dupa primul Razboi Mondial. industria de film germana a cunoscut o inflorire.  Filmul horror si filmul noir au fost influentate de expresionism . tradare.

1948)  Ladri di biciclette (De Sica. Cele mai cunoscute filme  Ossessione (Luchino Visconti. 1948)  La Terra trema (Visconti. 1943)  Roma. 1952) . 1950)  Umberto D. 1948)  Stromboli (Rossellini. 1946)  Germania anno zero (Rossellini.Neorealismul italian Filme dspre s r cie. clasa muncitoare. 1945)  Sciuscià (Vittorio De Sica. montaj. 1946)  Paisà (Rossellini. città aperta (Roberto Rossellini. efecte. Se foloseau actori neprofesioni ti i intrigi pu in complicate. l sînd povestea s se desf oare singur . Evitarea artificialului în dialoguri. (De Sica.

ei respingeau formele cinematografive clasice. cît i abordarea narativ . dar i acceptarea absurdului existen ei umane. S-a produs. cinea tii Noului Val au fost uni i de o con tiin de grup. atît în ceea ce prive te montajul. cîteodat cu lungimi de cîteva minute. Termen folosit pentru o serie de cinea ti din anii 50 i 60 din Fran a. De i nu s-a constituit formal într-o mi care organizatp. . Regizorii îi încurajau pe actori s improvizeze S-a inventat saltul în cadru folosit creativ (jump cut) Au ap rut planurile-secven (secven e lungi. s-a ajuns la un nou inconoclasm. Filmele tratau teme existen iale. de i s-au produs filme în acest stil chiar i în 1973. al tinerilor realizatori. Astfel. Se filma mai ales în strad i în loca ie i foarte rar sau deloc în studio. stilul vizual. Caracteristici:       Noul val francez Noul Val francez a fost ³pe val´ între 1958 .1964. cum ar fi tensiunea i stresul existen ei în marele ora . Mul i dintre ei s-au angajat în mi c rile revolu ionare ale epocii (anii 60) i au f cut experimente radicale. A fost influen at par ial de neorealismul italian. odat cu ei. o rupere de paradigma conservatoare. filmate dintr-o bucat i f r t ieturi de montaj).

Filmul nu trebuie s con in ac iuni superficiale. unde trebuie s se afle toate decorurile. Dac exist prea pu in lumin pentru filmare. dar regula a fost extins pentru produc iile low-budget). Camera trebuie inut în mîn sau pe um r. (La început. se poae ata a o lamp la camer . . prevederea se referea la filmare direct pe pelicul de 35mm. cu un aspect ratio de 4:3. Nu sînt permise filmele ³de gen´. Dac nu se g sesc într-o loca ie. Nu se admite filmul widescreen. Regizorul nu trebuie s apar pe generic.Dogme 95           Filmarea trebuie s aib loc în loca ie. Nu se admit lumini speciale. Muzica nu trebuie folosit . Ele nu trebuie aduse din alt parte. dac nu este produs acolo unde este filmat scena i în acela i timp în care are loc filmarea. (Filmatul se duce dup ac iune. nu ac iunea are loc acolo unde are loc filmarea). Sunetul nesincronizat nu are ce c uta în film. El nu trebuie produs special pentru film. Nu e nevoie de crime. arme. conform standardelor Academiei. Orice mi care e admis . Este interzis înstr inarea temporal i geografic (filmul trebuie s aib loc hic et nunc). etc. trebuie schimbat loca ia. nemi carea camerei i a cadrului sînt permise în m sura în care sînt realizate ³din mîn ´. Sînt interzice filtrele i alte accesorii optice la camer . Filmul (produsul finit) trebuie transferat pe pelicul de 35 mm. Filmul trebuie s fie color.

Alte curente Filmul experimental rus Filmul de agit-prop sovietic Filmul afro-american (Spike Lee) Filmul de avangard european Suprarealismul european Neue Kino (Germania. ¶60) .

Cinematografii na ionale/regionale non-europene Cinematografia latino-american Cinematografia japonez (Akira Kurosawa. familia Makhmalbaf) Cinematografia braziliana (Cinema Novo) . Kobayashi) Cinematografia chinez (Zhang Yimou) Cinematografia coreean Cinematografia indian (Bollywood) Cinematograful nigerian Cinematografia iranian (Abbas Kiarostami. Ozu.

Werner Herzog Austria: Ulrich Seidl. Michael Haneke Belgia: fratii Dardenne. Ken Loach. JL Godard. Roberto Rossellini Fran a: Truffaut. Mike Leigh. Rivette Marea Britanie: Peter Greenaway.Cinematografii na ionale europene Suedia: Ingmar Bergman. Sam Mendes Germania: Werner Rainer Fassbinder. Bo Widerberg Italia: Federico Fellini. Andre Delvaux Spania: Pedro Alomodovar . A. Chabrol. Minghella.

Istvan Szabo. Milos Forman Polonia: K. Nuri Bilge Ceylan . Roman Polanski Ungaria: Miklos Jancso. Vera Chitilova. Wajda. Tarkovski.Cinematografii europene 2 Cehoslovacia: Jir Menzel. Mihalkov Ucraina: Alexander Dovzhenko. Zanussi. Gyorgy Palfi Romania Rusia: A. N. Mihalkov-Koncearovski. Kieslowski. Sergiu Loznitza Turcia: Fatih Akin. A. K.

Genuri i subgenuri în film Curs CRP II .

6. Nu e fic iune.) Suspans: Filme în care secretul principal este p strat cît mai mult timp. Exist sub-genuri. 3. 10.) Horror: Filme care.) Western: Filme bazate pe aventurile din Vest. 13.) Drama: Film despre emo ii umane profunde.) Anima ie: Desene animate sau filme produse în stop-motion.) Film de familie: Film cu un con inut adecvat oric rei vîrste. 14. 4. 15. 7. 5.) Fantasy/Fantastic: Filme despre aventuri de basm.) Science Fiction: Filme despre aventuri extra-spa iale sau întîlniri extraterestre ± sau despre societ i distopice din viitor.) R zboi: Filme despre r zboaiele umanit ii. 12. eventual întunecatul Ev Mediu.) Musical: Filme cu muzic i dans ca factor principal.Genurile filmice 1.) Aventur : C l torii spre locuri îndep rtate (geografic sau cultural).) Comedie: Tot ce ne facem s rîdem. din secolele XIX-XX.) Ac iune: Film dinamic.) Crime-Poli ist: Intriga se bazeaz pe ac iuni ilegale ale unor personaje. despre limitele rezisten ei umane. 2. 11. 8. Se poate urm ri în familie.i propun s sperie audien ele. 9.) Documentar: Filmul despre un lucru care s-a întîmplat. cu intrigi din epoci îndep rtate. .

cu num r mare de victime. Takes place in the 1920's. It really began to get strength in the 50's. but it too has not been consistent. 11.) Umor negru/Comedie neagr : Sub-gen al comediei. 9.) Frontier: Sub-genre of Western. Vezi HBO. 2. 5. 4. They are films which explain human social la o scal pe care nu o pot în elege decît adul ii.) Era atomic : Sub-gen al SF.Sub-genuri film 1. James Bond.) Detective: Sub-gen al Suspans.) Filmul cu spioni: Sub-gen al Ac iune. This kind of western is treated as a drama. It is basically a sub-genre of all. 8. You will find those elsewhere. Concerte filmate i difuzate ca film. R. Ap rut la sf. This is an era that explains the worst about human beings in graphic detail. 10. Simply future-earth. This does not include films on the Mob or Mafia. Cînd un subiect serios are mai multe substraturi comice. Ratinguri (sistem american): NC-17. XXX. 6. There is minimal gun shooting and the chief concepts explored are the stories of the frontiersmen moving west in 19th century United States. 7. Handles gangsters and prohibition. and some people will tell you that is good. Filme care explic valorile sociale i sexuale his sub-genre really began in 1970 as a sub-genre of Drama.) Gangster: Sub-genre of Crime.) Filme pentru adul i: Sub-gen al dramei. . Vine cu temerea din anii ¶40-¶50 de bomba nuclear .) Filmele cu dezastre: Sub-gen al Ac iune. ca film noir. Se raporteaz la efectele asupra umanit ii.) Filmul de exploatare: This sub-genre has been around for a long time.) Concert: Sub-gen al Musicalului.) Futuristic: Sub-genre of Science Fiction. X. anilor ¶30. 3. Despre dezastre naturale sau mecanice.

) Thriller: Sub-genre of suspense. 30. 20. Physical Humor. 25.) Stand-Up: A sub-genre of Comedy: When a stand-up comedian has his concert filmed and released in the theaters. 19.Sub-genuri film 1. 28. 15. Examples are The Phantom of the Opera. 16. . Comedy teams.) Magic: Sub-genre of Fantasy.) Spoof: Sub-genre of Comedy. Vaudeville. Karate. 27. No monsters. films on Edgar Allen Poe. Examples are Airplane.) Mystery: Sub-genre of Suspense. The actual term was not used until 1978 with the release of Halloween.) Police: Sub-genre of Crime. Sherlock Holmes.) Romance: Sub-genre of Drama. Films that have a gothic feel to them. Dinosaurs.) Adult film: This sub-genre really began in 1970 as a sub-genre of Drama. 24.) Holiday: Sub-genre of Family. Began in the sixties. UFO's. Explains something that happened in history.) Political: Sub-genre of Drama. and selected works of Dario Argento.) Sword and Sorcerer: Sub-genre of Fantasy. etc.) Historical: Subgenre of Drama. 13. Films that deal solely with police activity. No Mystery. When a film makes fun of a certain film genre. Made mostly for children. 26. etc.) Social: Sub-genre of Drama. and films by Mel Brooks. Films that come from Hong Kong or at least deal with the concepts of Kung-fu. They are 12. 29.) Slapstick: Sub-genre of Comedy. These documentaries are films about mysteries of the world such as Bigfoot. and that the creators of such films use the Fiction also. and lands from millions of years ago during earth's past. They deal with human beings. Began in the late 60's. Hitchcock did a lot of these. Magical powers. 17. The title refers to the murders and weapons of the main antagonist.) Prehistoric: Sub-genre of Science Fiction. The audience still is gripped until the end.) Terror: Sub-genre of Horror. Murder mysteries. Story that surrounds a holiday. 23. Deals with social issues of the world. 18.) Macabre: Sub-genre of Horror. 14. Charlie Chan.) Slasher: Sub-genre of Horror. 22. All human beings. Merlin the Magician and King Arthur. Ex: Psycho. The chief plot is about love and relationships. Main plot-line is Politics.) Speculation: Sub-genre of Documentary. but have supernatural undertones.) Martial Arts: Sub-genre of Action. Films that take place during the Medieval times. 21.

6. Most of these films are pre 1975. because of computers. 4. 2.000 dollars.) Animation Low Budget: Animated films that had a budget under 1 million dollars.999 dollars.999 dollars.Sisteme de clasificare a filmelor The following should be looked at as converted into 1995 dollars.) Plan 9 Phenomenon: Films that have a budget below 50. They also almost entirely come from other countries or could be reconstructed cheap television shows. 1.) Animation Modern: Animated film that has a budget over 1 million dollars. . but thereare some that could be older in the case of Disney.) Big Budget: Films that had a budget over 20 million dollars.000 dollars to 499. Most of these films would be found after 1975. 3.) Mainstream: Films that had a budget ranging from 1 to 19 million dollars.) Low Budget: Films that have a budget ranging from 50. 5.000 dollars to 999.) Independent: Films that have a budget ranging from 500. 7.

Istoria televiziunii Curs CRP II .

RCA face o prim demonstra ie public a unei noi camere de luat vederi care ofer o imagine mai clar decît cele utilizate pîn atunci. 1923 Se patenteaz iconoscopul.Istoria televiziunii 1872 . 1887 Thomas Edison patenteaz camera de filmat imagini mi c toare.000 de televizoare func ionale în SUA i doar 9 posturi care emit: 3 în NY. 1945 Mai pu in de 7. 1895 Prima expunere în public a unor filme în Fran a. cîte 1 în Philly i Schenectady. 1891 . 1897 Dezvoltarea tubului cu raze catodice.Y. La începutul anilor µ30. N. Al Jolson în "The Jazz Singer". 1938 Prima propunere de TV în culori. de c tre Ferdinand Braun. precursorul televizorului. cîte 2 în Chicago i LA. . 1888 Edison încearc s înregistreze imagini în mi care pe un cilindru de cear . un aparat de filmat. RCA face cîteva experimente de difuzare. 1884 George Eastman inventeaz filmul foto flexibil (pelicula). 1907 Folosirea tubului catodic pentru producerea de imagini TV. 1936 primele transmisiuni TV în Londra. f cut de George Valensi. 1927 Primul film ³vorbit´.1895 Dickson înregistreaz nenum rate filmule e de cîte 15 secunde cu kineograful lui Edison.1877 Primele încerc ri de a crea imagine în mi care printr-un disc stroboscopic.

000 de oameni calc pragul magazinului Gimbel's Department Store din Philadelphia ca s vad programele NBC i emisiunile locale produse de sta ia Pilco. ca program de sîmb t . . Sponsorizat de Lincoln-Mercury. 25. Este produs de CBS pîn în 1971." un fel de conferin de pres f cut special pentru televiziune. o cre tere de aprox. dar reafirma hot rîrea de a permite îmbun t irea standardelor existente. In octombrie. 1946. Publicitatea începe s accepte noul mediu: De-a lungul anului. cu durata de o or . The Blue Network. contra 8 milioane de dolari i a devenit ABC in 1945. 515% fa de 1947. A devenit una din cele mai longevive emisiuni ale sale. In mai. 933 de sponsori cump r timp de anten . direct de pe Broadway ± în mod regulat i sponsorizate comercial: "Kraft Television Theatre. prima genera ie de oameni n scu i i crescu i cu/de televizor. parte a NBC. devine oficial ABC network." o emisiune live pentru copii. O decizie a FCC din 1941 îi cerea RCA-ului s scape de una dintre cele dou re ele ale sale. A fost produs pîn în 1960. Timp de 3 s pt mîni (oct-nov 1945). la NBC. Cei care au privit-o au fost." In martie. NBC Blue a fost. Asocia ia Difuzorilor de Televiziune declar c ³televiziunea e gata s se extind ´ i c noua industrie este ³pe cale s devin una dintre cele mai importante afaceri ale na iei. pe ni te TV de mari dimensiuni. 1948 "The Ed Sullivan Show" (ini ial denumit "Toast of the Town") debuteaz în iunie. vîndut în 1943 lui Edward Noble.³ 1947 "Howdy Doody. a avut premiera în decembrie. NBC începe emisiunea "Meet the Press. FCC amînase decizia final cu privire la televiziunea în culori. au început s se difuzeze piese de teatru live. practic. astfel.

Începe s fie produs "I Love Lucy. 1949: în ianuarie. 1951 ± începe seria de emisiuni culturale "Omnibus³. sub numele de Community Antenna Television.5 mil. Gazda emisiunii: Alistair Cooke. dolari. A f cut acest lucru timp de 11 ani i a fost una dintre primele vedete create special pentru TV comercial . din Legea Comunic rii. Veniturile din publicitate pentru cei 5 ani cît a fost produs : 5. E sponsorizat de Philip Morris. FCC adopt Doctrina Corectitudinii (Fairness Doctrine): difuzorii sunt responsabili pentru c utarea i prezentarea tuturor punctelor de vedere dintr-o tire care prezint o controvers /conflict. Este live i ajunge pe primul loc ca audien pentru 4 din primele 6 sezoane. . difuzorilor li se cerea s ofere ³timp egal de anten ´ candida ilor electorali). FCC acord 108 licen e pentru posturi noi. Communication Act.5 mil." un sitcom de 30 min. (într-o reglementare din 1934. deja existau 98 de sta ii. Restul de 12 milioane de telespectatori v d doar un ecran alb. Primul sistem de cablu se na te în ni te zone izolate din Pennsylvania i Oregon. Costurile: 8. Pîn spre toamn . Betty Furness începe s fac reclam la frigidere i electronice în spoturi de TV pentru firma Westinghouse. exist doar 25 de televizoare care ³v d´ culorile mecanice produse. CBS are prima transmisie color în 21 iunie. Scopul era s aduc televiziunea în casele celor izola i de mun i sau de vremea rea. pentru 58 de zone de pia .

. Elsie the Cow îi dep e te pe actorul Van Johnson i pe senatorul Robert Taft în sondajele despre notorietate. cu 33% mai mult decît în 1951. în cele din urm . o cre tere de 38. din New York. În octombrie debuteaz "The Bob Hope Show". Bob Hope î i mut emisiunea de comedie de la radio la TV. Vaca Elsie devine una dintre cele mai familiare imagini din America. Publicitatea la televizor aduce un record de încas ri. precum spoturile la bere i prezentarea unor acte precum sinuciderea. în casele americanilor. 288 de milioane de dolari. 1953 Televiziunea în culori ajunge.. Prima reclam în culori difuzat la 6 august într-un program de televiziune local a fost comandat de Castro Decorators. care avea un contract cu WNBT. 1952 National Association of Radio & Television Broadcasters ratific un nou Cod al Televiziunii. care stabile te ni te ghidaje referitoare la con inut i se ocup de problemele ridicate de criticii televiziunii. Ca r spuns la protestele privitoare la con inuturi. în 17 dec.8% fa de 1951. num rul de televizoare din America ajunge la 20 de milioane. La sfîr itul anului. un subcomitet al Casei Albe investigheaz programele TV "ofensive" i "imorale³: se ating cîteva subiecte. Aproape jum tate din acest cod este dedicat publicit ii la televizor. cînd FCC aprob o versiune modificat a unui sistem propus de RCA.

Viitorul pre edinte President Ronald Reagan devine gazda emisiunii"General Electric Theater. este considerat unul din cele mai de succes programe din istoria TV americane. majoritatea emisiunilor sunt produse cu ajutorul kinetoscopului.³. "Queen For A Day³. Este produs de Ampex Corp. la nivel na ional. telespectatorii sînt expu i la 420 reclame. la CBS. în 1993. 1955 Emisiunea cea mai popular pe tronson de zi de la radio. Dr.000 Question. 1956 Apare caseta cu band electromagnetic (videocaseta). NBC lanseaz "The Tonight Show. de-a lungul unei s pt mîni obi nuite. În aprilie se începe munca pentru apari ia Biroului pt Publicitate TV. "Gunsmoke³. Serialul Western clasic. emisiunea de la NBC a dominat tronsonul de noapte. Emisiunea de la CBS "Ed Sullivan Show" e cel mai urm rit program al anului. pîn ce a intrat în scen emisiunea de la CBS. La momentul ei de glorie.000 dolari. în 29 iulie. Pentru prima dat . TV devine canalul preferat de publicitate. ("television legs³). Jack Paar vine la emisiunea NBC-ului. o serie antologic de lung durat prezentat de CBS (1953-61). în care au ap rut multe staruri de film de la Hollywood. motiv pentru care a crescut timpul acordat emisiunii de la 30 la 45 de minute. care a existat timp de 20 de ani. pentru a aduce un suflu proasp t.4. Meyer Naide vorbe te despre problema cheagurilor de sînge care se pot crea în picioare. î i începe odiseea de 20 de ani la CBS. Timp de aproape 4 decenii. "Late Show With David Letterman³. Emisiunea-concurs "The $64.³." sponsorizat de Revlon. La acel moment. a fost extrem de criticat pentru exploatarea mizeriei umane împachetat comercial. cu u total de 5h8min. un comic. Emisiunea. .. The Tonight Show. În august. are premiera în iunie. Filmul "Wizard of Oz³ debuteaz în noiembrie în programul CBS "Ford Star Jubilee. cu Steve Allen. dup urm rirea prea îndelungat a televizorului. se mut la TV. NBC vindea minutul de publicitate cu 4. Într-un articol din octombrie din Journal of the American Medical Association. 1957 în revista Variety din mai apare un articol unde se afirm c ." Dup 3 decenii de difuzare. declan înd o isterie na ional . majoritatea rilor care înainte inerziceau publicitatea o cam accept . 1954 În 27 sept. cu un rating mediu de 50.

În dec. nu poate supravie ui al turi de televiziunea cu plat ´. concurentul Herbert Stempel acuz emisiunea "Twenty-One" c ar fi regizat (c ar tri a). 1958 Exist 525 de sisteme de cablu care deservesc 450. CBS pl te te o reclam de 2 pagini în TV Guide prin care avertizeaz c ³Televiziunea liber . a a cum o tim noi."Bonanza" î i face debutul. în anii 60 devine cel mai de succes serial i r mîne pe post timp de 14 ani. cheltuielile pe publicitate R/TV dep e c pragul de 2 miliarde de dolari. Devine rapid un succes. declan înd o investiga ie din partea Congresului. 1959 Serialul de duminic seara de la NBC. La finalul sezonului de toamn . Advertising Age confirm c videocaseta pare s devin noul standard. Kennedy i Richard Nixon. . existau 22 de emisiuni concurs de tip quiz la diferitele re ele TV. a ne amuza i izola´. Edward R. În februarie. La finele anului. În octombrie. Se stabilesc noi standarde pt dezbaterile electorale. a ne oferi iluzii. la modul global. folose te la a ne distra. 61 de posturi TV foloseau caseta video. În August. 1960 În 26 septembrie e difuzat prima dintre cele patru mari dezbateri dintre John F. Murrow scrie în TV Guide c telespectatorii ar trebui s fie con tien i c "televiziunea. Numai la NBC quiz-urile alc tuiau 18% din totalul programelor..000 de abona i din SUA.

fa de 24% care au încredere mai mare în presa scris . în timp ce acesta era transportat sub paz . . TV dep e te presa scris ca surs de informare. de NFL. "I have a dream³. Posibilitatea de replay instantaneu adaug o nou dimensiune sportului televizat. unde un copil alb i un copil negru se joac împreun . pre edintele Kennedy este împu cat în Dallas. un sot la detergentul Wisk. Imaginile fac înconjurul rii. Un sondaj Roper din nov arat c 36% din americani consider c TV e cea mai credibil surs . Este urm rit de milioane de oameni la TV. în timpul unei transmisii în direct. În 28 august are loc celebrul discurs al lui Martin Luther King. Timp de patru zile. totu i. toat na iunea se mut la TV. pentru prima dat . pîn dup funeralii.1963 Apare prima reclam care arat un afro-american. Reclama e parte a unei campanii anti-discriminare. În 22 nov. contestat . La pu in vreme dup aceea. Jack Ruby îl împu c pe Lee Harvey Oswald. În 1964 devine o tehnic standard.

cere 50.ABC cere 45 de mii. FCC vine cu primele reglement ri pentru firmele de cablu: operatorilor li se cere s blocheze programele venite de la posturile aflate la mare distan i s favorizeze posturile locale. 1964 Se na te publicitatea politic negativ . iar NBC-ul. Reclamele respective nu sunt pl tite. New York. La acel moment. ci ca s produc bani´. Un articol din New York Times afirm c "TV nu e doar o form de art sau un canal pentru difuzarea culturii. odat cu spotul ³Daisy³ (Margarete) în favoarea candidatului la preziden iale Lyndon Johnson's. 1966 O transpunere live a benzilor desenate Batman devine un succes imediat. 1965 Ia avînt televiziunea în culori. Sloganul celor de la NBC devine. Spre finele anului. e prima televiziune care difuzeaz o emisiune alc tuit doar din reclame. Apar primele dezbateri despre difuzarea de reclame la ig ri. 73 milllioane de telespectatori comut pe "Ed Sullivan Show" cînd apar Beatles-ii. WOR-TV. nu ar ezita s foloseasc armele nucleare. 96% din programele de sear /noapte ale of NBC sînt transmise color. pîn la final. O uria ciuperc atomic sugereaz c Barry Goldwater. Spoturile sunt cele selectate anterior într-un festival de publicitate (American Television Commercials Festival). Vedeta e Adam West. cînd sînt difuzate dou reclame pl tite. pentru c ele nu sînt f cute ca s fie bune. e i un mediu pentru publicitate i e oarecum ne-american ca oameni s se plîng c emisiunile sînt jalnice. "The Full Color Network". iar emisiunea ruleaz f r imixtiunea altor reclame.000 dolari per minutul de publicitate din prime-time minute. aprox. contracandidatul s u. 1 milion de gospod rii sunt conectate prin cablu. . 41 de mii. dup articolele din presa medical despre riscurile asociate fumatului. CBS e cel mai tare post din cele ³3 Mari´ -.

63% din telespectatori ar prefera TV f r reclame. . ca r spuns la reclamele la ig ri. Cheltuielile pentru campania electoral la TV cresc la 27 miln dolari.4 milioane de televizoare noi. Milioane de telespectatori privesc evenimentul istoric la TV. Asocia ia Na ional a Difuzorilor (NAB) are un cod de autoritate care se preocup de violen a din programele TV.7 de milioane scoase în 1960. i a senatorului Robert F. 1969 Începe s emit Public Broadcasting Service (un fel de televiziune public ). mai ales dup asasinarea lui Martin Luther King Jr. În nov î i lanseaz binecunoscuta emisiune pentru copii "Sesame Street³. În acela i an. fa de cele 5. de la 10 miln în 1960. Curtea Suprem aplic ³Fairness Doctrine´ la ig ri. Kennedy. oferind timp egal de anten grupurilor anti-tutun. FCC scoate o propunere de reglementare legislativ pentru interzicerea reclamelor la ig ri pentru radio i TV. 1967 un sondaj de opinie sponsorizat de National Association of Broadcasters arat un nivel ridicat de nemul umire fa de emisiunile i reclamele de la TV. La 20 iulie. candidat la preziden iale. astronautul Neil Armstrong face primul pas pe lun . 1968 Produc torii scot pe pia 11.

cu teme ³adulte´ i dialoguri deschise. "The Ed Sullivan Show" ajunge la final. . de la 60 la 30 de secunde. moare i Ed Sullivan. intr în vigoare interzicerea publicit ii la tutun. Reclama Coca-Cola "I'd Like to Teach the World to Sing" ajunge s satureze radioul i televiziunea comercial . Sau produs 212 episoade. Emisiunea ajunge s aib cele mai mari ratinguri ale deceniului. 220 de milioane de dolari din publicitatea la aceste produse. Legea interzice celor trei mari re ele locale s de in i s controleze re-difutarea unor emisiuni de prime-time. Regulile pun cap t unor politici controversate de monopol. gazda emisiunii. Apar peti ii referitoare la protejarea copiilor de con inuturile televiziunii. 1970 FCC reglementeaz sindicalizarea prin televiziune (un mod de prezentare a emisiunilor unui post c tre o re ea sindicat ). Peti ia î i propune s elimine reclamele din programele pentru copii. prezentînd lipsurile reglement rilor curente cu privire la publicitate. Coca Cola are vînz ri de milioane de pe urma unei înregistr ri a unei versiuni nepublicitare a melodiei. în 1974. 1971 Lungimea standard a reclamelor se schimb . Astfel dispare practica ambal rii a dou mesaje pentru dou produse diferite într-o singur reclam de un minut. dup 23 de sezoane. Începînd cu 2 ianuarie. Astfel. pentru cele 9 sezoane cît a durat serialul. R i TV pierd aprox.1 puncte. Peste trei ani. de 23. Serialul revolu ionar "All In The Family" debuteaz la CBS drept unul dintre prmele sitcomuri cu personaje realiste.

la 10 minute per ora de emisie. 1973 Un articol din Variety arat c . NAB. alc tuit din costul efectiv al emisiei i pierderi de reclame. ABC. Audierile din Senat pe tema Watergate încep în 17 mai. . Se renun i la plasarea de produs sau la prezentatori anima i care fac i reclam la diverse produse. care vor intra în vigoare la 1 ian 1975. un total de aproape 300 de ore de emisie. cu un cost total estimat de 10 milioane de dolari. americanii consider c reclamele TV reprezint ³pre ul corect de pl tit pentru a putea vedea emisiunile´. 1972 Drept r spuns la preocup rile legate de efectul TV asupra copiilor. într-un raport de 5:1. împreun cu re elele de TV se pun de acord s reduc timpul de publicitate din interiorul emisiunilor de weekend pentru copii de la 16 la 12 minute (în vigoare din 1 ian 1973). 1974 NAB introduce noi limit ri ale publicit ii destinate copiilor. CBS i NBC prezint evenimentul prin rota ie.

ini iaz ideea de a lega programele transmise prin satelit de sistemele de cablu i lanseaz HBO-ul (Home Box Office). 1975 KNTV. i gruparea sa de protest. Aceasta duce la o sc dere a difuz rii de violen în ³timpul familiei´. ale televiziunilor. "Gunsmoke" ajunge la final. o curte federal decide c aceast politic reprezint o violare a libert ii de exprimare. Codul NAB se preocup i de vizionarea în familie. în principal la cereale îndulcite.5 miliarde de dolari. In nov 1976. adic 20% din toat publicitatea din SUA. 1977 Mai mult de 75% din gospod riile echipate cu televizoare sunt capabile s emit color pe unul sau mai multe aparate. În 30 sept. bomboane i b uturi carbogazoase. media i marketing relev faptul c aproape jum tate din reclamele din programele pentru copii dintre 1965 -1975 au fost la mîncare. San Jose. în februarie. Donald Wildmon. . devine prima sta ie de TV din SUA care difuzeaz o reclam la prezervativele Trojan. Un preot din Mississippi. fusese timp de 13 ani la rînd în top 10 emisiuni. ajung în acest an la 7. S-a decis c tot ce se difuzeaz înainte de ora 9 seara se presupune c e dedicat vizion rii în familie. La acel moment. 30% au fost la juc rii. de la Manila. este difuzat meciul de box dintre Joe Frazier i Mihammad Ali. Reclama este difuzat în ciuda reglement rii NAB cu privire la interzicerea reclamelor la contraceptive. pr jituri. California. dup 20 de ani la CBS. American Family Association. organizeaz o s pt mîn na ional de închis televizorul ("Turn Off TV Week³). Un studiu realizat de Consiliul pentru copii. în perioada 1975-1976.. Veniturile brute din publicitate. Time Inc.

3 puncte i o cot de pia de 76. Cei doi mari sponsori sînt Procter & Gamble i General Foods. Este înlocuit de Dan Rather. Cine l-a împu cat pe JR? în care se afla identitatea atacatorului lui J. 1979 Un sondaj publicat în ghidul TV din mai arat c 44% din americani sînt nemul umi i de ce v d la TV. Walter Cronkite î i încheie cei 19 ani de la pupitrul tirilor de sear de la CBS. În martie. . aproape toate firmele de cablu îl aveau în gril . Debuteaz primul canal de sport de ni ESPN. Ewing (jucat de Larry Hagman) a spulberat recordurile i a adus un rating de 53. 1980 Episodul din Dallas. postului Ted Turner (Cable News Network). Era distribuit prin cablu i a fost un mare succes. Se na te CNN-ul. 49% dintre ei se uit la pu in la TV fa de cît se uitau cu cî iva ani în urm .R. A ajuns în aproape 57 de milioane de gospod rii. În august apare MTV: Music Television. 1978 Se lanseaz Viacom's Showtime cable network.

000 (difuzarea într-o campanie unic ). filmul a fost difuzat f r prea mult publicitate care s -l întrerup . lucru care ducea la cre terea artificial a costurilor televiziunii. legea Sherman. 1982 Codul NAB de televiziune este considerat de judec torul federal Harold Greene neconstitu ional i este interzis. La 11 nov. creat de agen iile Chiat/Day. numit "1984. p rul îi ia foc. tribunalul a hot rît c acest cod viola legea anti-trustizare.000 de dolari. extrem de difuzat . a c rui produc ie a costat $400. a lansat aceast nou tehnologie i a transformat Super Bowl-ul într-un eveniment major care punea bazele unei noi ere pentru publicitatea de televiziune. Spotul.³. Home Shopping Network." un film de TV de 2 h despre r zboiul termo-nuclear dintre SUA i Uniunea Sovietic . Campania este considerat precursoarea reclamelor cu vedete. adic mai mult de 125 de milioane de gospod rii urm resc acest episod. Codul fusese creat de NAB ca instrument de auto-reglare. În cazul SUA versus NAB. Era o poveste în stilul lui Orwell. Apple Computer bag prima reclam la computerele Macintosh. Se lanseaz canalul de cump r turi la domiciliu.. Din cauza naturii sale controversate. 1983 Episodul final din "M*A*S*H" atrage cea mai mare audien din istoria televiziunii. 1984 În al treilea sfert al Super Bowl. .000 i a c rui difuzare a costat $500. de aprox. Superstarul Michael Jackson face o reclam la Pepsi-Cola. PRe ul unei reclame de televiziune pentru acest episod final de 2 ore i jum tate a fost de 450. 1 minut. create cu bugete uria e. MJ necesit interven ie chirurgical . În timpul film rilor. ABC difuzeaz "The Day After. îns a spulberat ratingurile celorlalte emisiuni difuzate în acea sear de alte televiziuni..

realizat de creatorul Will Vinton. Herb devine obiectul celei mai mari campanii e uate. California Raisin Advisory Board introduce o reclam foarte bine primit . pentru prima oar . "Wheel of Fortune³. în sezonul de tv 1985-86 i cî tig pentru prima oar cursa ratingului. cu o nou tehnologie de anima ie denumit ulterior Claymation.i vinde reclama la un pre de aprox. a început prin a. NBC aniverseaz 60 de ani. Pre ul reclamei pentru sezonul1986 din NFL scade cu 15% fa de 1985. Emisiunea aducea venituri de aprox. Burger King pl te te 40 de milioane de dolari pentru campania. 1986 În ian. pentru prima oar . $95. ABC. care. NBC cre te pre ul publicit ii pentru prima oar peste ABC i CBS. (Roata norocului) emisiunea concurs cu cel mai mare rating din televiziunea sindicalizat . dificult i cînd vine vorba de vînzarea timpului de reclam pentru programele de sport. Cine e Herb. Mai mult de jum tate dintre gospod riile americane au TV prin cablu. 30 de secunde de publicitate ajung s coste între 350 de mii i 400 de mii de dolari. "The Cosby Show" de la NBC bate toate recordurile. 400 de mii de dolari per episod.000 pentru 30 de secunde. . Dup cîteva luni se renun la campanie. CBS i NBC au. coboar acest pre . cu stafidele care danseaz i cînt .

la produsul de lux Infiniti. "The Simpsons³. cu numele "Rocks and Trees³. Serialul lor de anima ie. de 55% din audien a total din iulie. Cam o cincime din toate gospod riile legate la cablu apelau la PPV television. aproape 60% din gospod rii aveau VCR-uri (fa de 4%. e considerat un hit autentic. arat scene din natur . Folosirea la scar tot mai larg a VCR-urilor i a casetelor video duce la sc derea audien elor de televiziune. se limiteaz reclamele din programele pentru copii. din cauza controversei legate de videoclipul "Like a Prayer³. Televiziunile sînt obligate s ia în considerare i nevoie educa ionale i informa ionale ale copiilor. inclusiv pentru cele distribuite prin cablu. . La începutul lui 1988. Campania. în 1982). 1989 Pay-per-view devine un fenomen obi nuit. Marile re ele. ajung la cel mai mic rating din istoria TV. 1990 Prin legea care-i protejeaz pe copiii telespectatori. Re eaua de TV Fox scoate un profit de 33 de milioane de dolari într-o singur sear . luate împreun . Nissan face prima campanie publicitar în care produsul nu apare. BBDO retrage reclama la Pepsi cu Madonna dup doar o difuzare.

Se lanseaz Courtroom Television Network. 1992 Infomercialul devine noua vedet a televiziunii. . de inut de Cablevision. Înainte de Olimpiad . 1991 Re elele de TV i CNN-ul difuzeaz intensiv materiale despre R zboiul din Golf. marile companii care difuzau publicitate la TV decid s nu. NBC raporteaz pierderi de 5 milioane de dolari din cauza reclamelor/campaniilor anulate sau retrase. Pepsi lanseaz campania cu Magic Johnson. Totu i. Se difuzeaz 24h/24 imagini live i înregistrate de la procese din 41 de state americane. Time Warner i American Lawyer Media. National Infomercial Marketing Association estimeaz c infomercialele genereaz vînz ri de 750 de milioane de dolari pe an. care începuse în ianuarie. se retrage din pozi ia de gazd a emisiunii "Tonight Show³ de la NBC. Johnny Carson. regele neîncoronat al prime-time-ului de seara tîrziu. Jay Leno este numit înlocuitor.i asocieze imaginea cu r zboiul i nu mai finan eaz aceste campanii de pres . NBC. Coca-Cola promite c amploarea sponsoriz rii de c tre companie a Olimpiadei din 1992 va dep i orice a tept ri.

.780 dolari. dup primele episoade ale primei serii.i cear scuze de la General Motors Corp.1 milioane telespectatori. A atras aten ia prin nuditate i limbaj. Reclama const din 4 cadre (de 945 dolari fiecare). În emisiunea "Dateline NBC³.5 puncte dup m sur toarea Nielsen. . i dureaz mai pu in de o secund . este acuzat c l-ar fi inspirat pe un b iat de 5 ani s ia arma în mîn i s trag . Difuzarea în timpul emisiunii de sear "Evening Magazine" l-a costat pe proprietarul magazinului 3. Noua sa emisiune. atrage 93. 1993 La începutul anului. "Late Show With David Letterman" începe în august i ajunge rapid pe primul loc. NBC e nevoit s retracteze i s . David Letterman anun c trece la CBS. serialul de anima ie de pe MTV. During the controversy. prezentase o explozie regizat ca parte a unui material despre problemele de securitate la camionetele GM. Ultimul episod din sitcomul de 11 ani de la NBC. "NYPD Blue" devine rapid un hit. iar 64% aveau dou sau mai multe televizoare. 98% dintre gospod riile din SUA de ineau cel pu in un Tv. iar scenari tii se angajeaz s nu mai scrie despre arme de foc pe viitor. Un aranjament unic este f cut pentru ca Visa International s devin cardul de credit oficial al Olimpiadei de var din 1996. detronîndu-l rapid pe "The Tonight Show³. In oct. Ca r spuns. In feb. ³Cheers" din mai. Florida. "Beavis and Butt-head³. Serialul poli ist de o or este una din primele serii care ajung rapid în Top 20 al cercet rii de media realizat de Nielsen. în Orlando. Magazinul universal Bon Marche din Seattle finan eaz spotul pentru ciocolata Frango chocolates. Dup 11 ani la NBC. de la Atlanta. MTV este de acord s difuzeze serialul la o or mai tîrzie. O nou dimensiune a publicit ii subliminale. GM temporarily shifts its ad budget to the network's entertainment and sports programming and threatens to cancel its $160 million-plus budget for NBC. cu un rating de 45. Time Warner anun planurile de lansare a unei re ele interactive de servicii complete.

Devine cel mai urm rit eveniment din istoria TV. 83% din ar . A fost difuzat de CBS. Ratingurile au crescut în special odat cu atacarea lui Nancy Kerrigan de c tre patinatoarea Tonya Harding. Simpson este arestat drept suspectul principal în uciderea fostei sale so ii. Ronald Goldman.J. 95 de milioane de telespectatori au urm rit cel pu in par ial urm rirea lui Simpson pe autostrad . din iunie. . Legenda fotbalului i actorul O. cu 204 milioane de telespectatori numai în SUA. Audien ele din perioada Cupei Mondiale la Fotbal. Nicole Brown-Simpson i a prietenului ei. însumate pentru cele 52 de meciuri. au fost de 33 de miliarde de oameni. 1994 Olimpiada de iarn aduce ratinguri record. adic aprox.

caseta HD care înregistreaz într-un nou format care nu pierde calitatea la codare i care poate fi copiat f r pierderi de informa ie. DVD-ul. Se poate înregistra direct pe un CD de pe o camer video. 2000. 2003 Apar primele camere de amator care înregistreaz pe DVD. 1999 Sony scoate caseta format Digital 8 video. Sony introduces CDCam. în func ie de performan ele camerei. in format MPEG2. 1997 apare Mini DV-ul. Avantajele sînt spa iul de stocare. 2004 Se vînd mai multe DVD-uri decît casete VHS. calitatea mare. Digital Video Recorder-ul vine în completarea tehnologiilor de înregistrare. Lumea se preg te te pentru anul 2000. 1996 Antenele satelit de dimensiuni manevrabile ajung în magazine i devin obiectul cel mai cump rat. al turi de VCRuri. Pe un singur disc se pot înregistra 6 ore de filmare de înalt calitate i soundtrack-uri multiple. apare Digital Video Disk. . VDR.

Deadline-ul FCC. ca un concurent al discului Blu-ray al celor de la Sony. 2007 Apare Organic LCD TV (OLCD). se apropie. de trecere la televiziunea digital total .5h HD . În 2009. adic 4. 2006 Televizoarele cu ecran plat devin tot mai mari i mai ieftine. Se lanseaz discul Blu-Ray. Se preconizeaz un r zboi al suporturilor. toate emisiunile trebuie s fie difuzate în format digital hi-definition. Un disc single-layer Blu-ray de aceea i m rime ca un DVD obi nuit poate cuprinde 27 GB adic mai bine de 2 h de filmare HD sau aprox. Ni se promite o revolu ie. . Un disc double-layer poate avea 54 G. 2008 Discul Blu-ray pare s triumfe deasupra discurilor DVD HD. 13 ore de filmare standard.20 h standard. Toshiba introduce discul HD.

AV: Gramatica limbajului audio-vizual CRP II .Com.

. Obiective. Mi c ri de camer .Gramatica limbajului audiovizual: aparatur i folosirea ei.

Aparate în televiziune Aparatura de înregistrare a imaginii: .pe suport magnetic .pe suport digital Aparatura de înregistrare a sunetului Lumini Aparatura de studio/platou Aparatura de montaj Regia de emisie Aparatura de transmitere spre satelit Aparatura de captare de la satelit (firme cablu) Aparatura de redare (televizor) .

camera de exterior .camera de tiri .camera de platou .Camera de luat vederi - Evolu ia tehnic : Camera începuturilor Casetele electromagnetice Stocarea digital Tipuri de camere de televiziune: .

.Camere de tv. Anii 50.

Camere TV mai recente .

Camere TV digitale .

Studiouri de televiziune .

camere.Studiouri. . lumini.

Studiouri TV .

Studiouri TV .

.Acum. pe care se pot suprapune imagini filmate anterior sau cgi. . Pentru persoana din fa a ³chromei´. Studiourile de televiziune presupun adesea filmarea în chroma key ± un fundal de culoare albastr sau verde.. acest tip de filmare presupune un efort special de adaptare la lipsa referen ilor spa iali.

Obiectivele iau aceast distan ca reper. .obiective supraangulare Folosirea acestora în televiziune i cinematografie este standardizat . iar în func ie de aceasta.obiective subangulare .Obiective Distan a focal : distan de la grupul de lentile la senzor (digital) sau de la grupul de lentile care alc tuiesc obiectivul la planul fotografiei (film). putem avea: . Distan a focal a ochiului uman: 50 mm.

Distan e focale. .

Distan e focale i obiective .

Obiective Canon .

Obiective. în special pentru camerele bridge sau compacte. exist alte valori pe obiective. 80-200 mm. Obiective fixe (df=50 mm) Obiective cu grupuri mobile de lentile (care permit transfocarea înainte i înapoi. Tipologii. etc). În domeniul digital. Not : aceste valori sînt valabile pentru aparatele profesioniste analogice. . adic zoom in i zoom out) ± tipice: 28-80 mm.

fie lateral /orizontal . boom up i down) ± traversarea cadrului. . steady cam. macara) ± urm rirea unei persoane sau a unui obiect în mi care Mi c ri ale grupurilor de lentile din obiectiv (zoom in. stricarea arfului) ± efect de apropiere sau dep rtare de obiectul filmat Mi c ri combinate pentru efecte (raff ± panoramare brusc . cu efect de mi care a persoanelor filmate). zoom out. fie pe vertical Mi c rile camerei împreun cu operatorul (travelling.Mi c rile camerei Mi c ri fa de propriul ax (panoramare lateral i vertical ± tilt up i tilt down.

Mi c ri ale camerei .

.

Caracteristici de baz contrastul sau coeren a (coherence) .Lumina.temperatura de culoare (color temperature) .intensitatea (intensity) .

cu un cer neacoperit de nori. cu raze paralele. Lumina dur modeleaz o umbr exact . Lumina dur este transmis direct de la o surs punctiform . împr tierea luminii. toate reprezint surse dure de lumin . creînd imagini precise. nem tuit . Acest mod de iluminare mai este cunoscut i sub denumirea de flat lighting (lumina care aplatizeaz ). este recomandabil ca aceste surse s fie folosite în cazurile în care în care se dore te ob inerea unui efect de fascina ie. ridurile fe ei. În alte cazuri se poate urm ri punerea în eviden a elementelor gravate pe o bijuterie sau pe un obiect important. cea lipsit de contrast. care spa iu luminos. Noi folosim adesea termenul de contrast pentru a desemna aceast calitate a luminii. . Îns sunt cazuri în care din motive artistice sau editoriale (ne referim în special la filmele documentare) se urm re te punerea în eviden a texturii pielii sau a unui material. toate imperfec iunile pielii ies la iveal . transparent. O surs de lumin difuz plasat în apropierea unei camere video care filmeaz minimalizeaz detaliile unei suprafe e. Imaginea rezultat este mai pu in aspectuoas . un spot de lumin concentrat sau lumina soarelui la prânz. care genereaz o lumin coerent . Acest material asigur de asemenea i reducerea intensit ii luminii. de mister. avem lumina dur ± hard light i soft light ± lumin difuz (moale). confer imaginii o anumit duritate (hard). Când se folose te o surs de lumin dur pentru a ilumina un chip uman. Lumina de un bec cu sticl clar . de atrac ie.Lumin dur -lumin moale Coeren a luminii (calitatea luminii). cu conturul bine definit. Întrucât sursele de lumin difuz tind s ascund liniile neregulate. exacte. care asigur difuzarea. În aceste cazuri este avantajoas utilizarea unei surse de lumin dur . Acest mod de generare a luminii care este proiectat în cadru. lipsurile. Lumina difuz ± soft light are efecte artistice inverse luminii dure i se ob ine prin plasarea în fa a reflectorului cu lumin dur a unui material semitransparent. Conform acestui criteriu. Lumina difuz se mai poate ob ine prin utilizarea unei surse de lumin care lumineaz o umbrel acoperit cu material reflectorizant.

cîmpul de filmare se acoper cu o pânz alb . din sticl i de asemenea este nevoie s nu se dep easc posibilit ile echipamentului video de a realiza un contrast eficient în aceste situa ii. Este folosit atunci cînd este nevoie s nu se piard anumite detalii. . dac am folosi surse dure de lumin . Lumina difuz mai are o variant cunoscut sub denumirea de ultrasoft light sau lumina ultradifuz . În cazul obiectelor din sticl . plasate în diverse unghiuri. În aceste cazuri. în special la obiectele transparente. anumite detalii ale obiectelor s-ar pierde pentru c ar ap rea zone puternice de umbr ca urmare a multiplelor reflexii ale luminii. Iluminarea se va realiza cu trei surse dure de lumin . l sând doar un mic spa iu prin care obiectivul camerei video s poat filma. Sub pânza alb se va ob ine o lumin ultradifuz care va eviden ia cele mai fine detalii ale obiectelor filmate. în exteriorul câmpului acoperit de pânza alb .

000 K.Temperatura de culoare Lumina soarelui i lumina unui bec cu incandescen sunt percepute de ochiul uman ca lumin alb . are dou standarde de culoare: 3200 de grade Kelvin pentru l mpile cu surs incandescent i 5. moment. Dac folosim pentru iluminare tuburi cu lumin fluorescent . De fapt. . Rezultatul este o imagine virat în ro u în cazul în care film m în aceste perioade ale zilei. temperatura de culoare medie a acestor surse este de 6.500 de grade Kelvin pentru lumina de zi medie.900 K. Diminea a i seara. Pentru compara ie.500 K. razele soarelui parcurg un drum mai lung prin atmosfer .850 grade Kelvin (K). lumina soarelui la prânz se învîrte pe la 6. ceea înseamn c radia ia albastr este absorbit în atmosfer mai mult decât radia ia de lumin ro ie. etc. not m faptul c un bec cu incandescen cu o putere de 100 wa i produce o lumin echivalent cu 2. De-a lungul unei zile putem observa c temperatura de culoare variaz pentru c lumina soarelui parcurge un drum mai scurt sau mai lung prin atmosfer . care poate fi orice radia ie cuprins între spectrul infraro u i spectrul ultraviolet. longitudinea i latitudinea locului. iar o lumânare produce o lumin echivalent cu 1. Lumina. în func ie de anumite condi ii: poluare.

Temperatura de culoare .

Temperatura de culoare .

.

Un foot-candle este echivalent cu aproximativ 10.lumina soarelui variaz între 32. Pentru a în elege mai bine acest paramentru al luminii.lumina stelelor are o intensitate de proximativ 0.lumina din studiouri are aproximativ 1.lumina Lunii reprezint aproximatix 1 lux. aceast necesitate de iluminare a sc zut continuu. în cele mai multe ri. La începuturile televiziunii color. Cele mai multe camere video au nevoie de o lumin cu o intensitate de 1. . Ast zi. . 00005 lux.000 lux pentru a produce o imagine de bun calitate. Datorit evolu iei tehnologice. Intensitatea sau cantitatea de lumin este m surat în candela în SUA (foot-candles) sau în lux. a crescut necesitatea de iluminare a studiourilor la cel pu in 3. .000 lux .un birou bine iluminat are 400 lux. o camer video poate produce o imagine video de calitate i la mai pu in de 10 lux.000 lux i 100.000 lux. .Intensitatea luminii Intensitatea luminii A treia caracteristic de baz a luminii este intensitatea ± light intensity.000 lux.74 lux. prezent m urm roarele compara ii: . Controlul intensit ii luminii sau a cantit ii de lumin reprezint o preocupare de baz în produc iile din categoria dram .

existând o schem clasic a iluminatului în trei puncte sau în 4 puncte. cu contraste foarte puternice ale obiectului filmat (motiv pentru care avem nevoie de mai multe surse). pot fi identificate dou tipuri de lumin : -lumina direct . asem n toare umbrelelelor de studio (blende). . având ca surs de energie curentul electric. În func ie de direc ia fascicolului de lumin . produs de un bec.Lumina în film/tv. -lumina artificial . generat de o supafa luminoas . Iluminatul unei scene se realizeaz cu mai multe surse de lumin . Sursa este în acest caz punctiform i generaz o lumin dur . emis de corpurile de iluminat. Lumina poate fi de dou feluri: -lumina natural . etc. Lumina difuz poate fi ob inut i prin reflectarea luminii naturale de o suprafa metalizat . un neon. -lumina difuz . care poate fi uneori reflectorizant . natural sau artificial. Tipologii.

în cazul unei scheme mai complexe de iluminare. cu patru surse de lumin ): Schema de iluminare în trei puncte con ine urm toarele surse: . .key lights. . background lights. La aceste surse se adaug cea de-a patra. .back lights.fill lights.Surse de lumin Sursele de lumin artificial utilizate pentru iluminarea unei scene (în practic exist o schem clasic de iluminare în trei puncte i o schem mai complex .

când soarele se afl la un unghi de 45 de grade fa de orizont. în adâncimea cadrului pot ap rea umbre i pot fi pierdute multe detalii. soarele poate juca rolul de lumin de baz . înclinat la un unghi ce variaz între 30 i 60 de grade fa de axa optic a camerei video. în func ie de necesit ile artistice ale produc iei respective. Pentru a evita aceste efecte secundare. pentru c în func ie de aceast surs sunt calibrate celelalte surse. Când se filmeaz în exterior. îndreptat c tre subiect.Key Light ± lumina principal În cadrul procesului de iluminare a unui studio. se recomand filmarea la jum tatea dimine ii sau dup amiaz . Uzual. cu anumite riscuri. o vom întâlni a ezat la 45 de grade. Lumina principal pate fi direct sau difuz . deasupra acestuia. . este cea mai important surs de lumin artificial . Lumina principal este plasat în fa a subiectului. la stânga scenei filmate.

Dac lumina de baz este a ezat la un unghi mai mare fa de subiectul filmat. care poate juca rolul de lumin de modelare (fill light). în special umbrele de pe fa a persoanei filmate. Sursa care genereaz lumina de modelare este amplasat în fa a persoanei filmate. Lumina de modelare difuz se ob ine montând în fa a reflectorului o plac transparent care împr tie lumina Äconcentrat ´. . reflectorul ac ionând similar cu o surs de lumin de modelare. Ca intensitate. Mai mul i practicieni recomand ca lumina de modelare s fie mai pu in intens decât lumina de baz . generat de sursa de lumin . în partea dreapt a acesteia.Fill light ± lumina de modelare sau de umplere Lumina de modelare corecteaz umbrele induse de celelalte dou surse de lumin . îns cea care decide pân la urm este geografia locului de filmare). simetric fa de lumina principal (în manualele de utilizare a surselor de lumin se recomand un unghi de 60 pân la 120 de grade fa de lumina principal . lumina de modelare este mai redus decât celelalte dou surse. Suprafa a reflectorizant poate fi utilizat i în film rile exterioare. efect cunoscut sub denumirea de catchlight eyes). f r a produce efecte suplimentare (cum ar putea fi str lucirea ochilor personajului filmat. pentru c astfel anumite umbre vor fi eliminate. unde poate fi a ezat astfel încât s reflecte lumina soarelui. o parte din lumina sa poate fi reflectat de o suprafa reflectorizant .

Lumina de contur (back light). Lumina de contur este a ezat la în l ime. aceea a absen ei profunzimii. înclinat la 45 pân la 60 de grade fa de orizonal (ca un avion care vine la aterizare). Dac lumina de contur este prea slab . a c rei surs care o genereaz este plasat în spatele personajului filmat. Aceast necesitate a spa ialit ii corecteaz o deficien specific imaginii Äelectronice´. cadrele largi vor avea de suferit. ap rând a a-numitul ÄRudolph effect´. Func ia acestei surse. ceea ce nu se întâmpl la imaginile pe film. Aceast surs de lumin mai este denumit i lumina pentru p r. a a cum indic chiar denumirea sa. Absen a profunzimii mai este compensat i prin compozi ia cadrului. în spatele persoanei filmate. nasul personajului devine proeminent. este aceea de a crea volum. Dac intensitatea luminii de contur este prea mare. de a accentua conturului personajului i a-l deta a de decor. Al treilea punct de iluminare a unei scene este lumina de contur. . de fundal. orientat c tre camera video.Back light 3.

Sursele care genereaz lumina de fundal lumineaz pere ii decorurilor din spatele persoanelor aflate în studio. aceasta trebuie s fie mai intens decât lumina de contur (fill light). Lumina de efect este o surs luminoas aflat în cadru. în special a decorurilor aflate în planuri dep rtate.net/sampler/courses/INST5 835/content/lesson5/lighting. o veioz . În literatura de specialitate exist încet enit expresia Äiluminarea în trei puncte´ Raportul între intensitatea surselor de lumin În cazul în care lumina de baz (key light) este lumina dominant a subiectului filmat.Alte lumini 4. Alte surse de informare: http://www.gkidney.html . care pot asigura o iluminare corect a personajului filmat. Lumina de fundal (background light). Cele mai importante surse de lumin sunt primele trei. pentru a sublinia spa ialitatea locului unde se filmeaz i pentru a sublinia conturul personajului filmat. etc. care poate fi o lamp . un efect luminos. Dac background-ul are o anumit textur . 5. acest tip de lumin va pune în eviden acea textur .

Schema de iluminare în 4 puncte .

Sunetul direct sau live sound confer înregistr rii autenticitate.produs´ de un eveniment care se petrece pe ecran i care se sincronizeaz cu ac iunea. Asfel. chiar dac din punct de vedere acustic nu este întotdeauna perfect.Sunetul 1. 2.. spontaneitate. . este fragmentat în func ie de durata cadrelor i montat al turi de alte sunete. Sunetul sincron(izat) ± este sunetul . Sunetul nesincron(izat) ± este sunetul care a fost în mod evident înregistrat separat de imaginea pe care este suprapus (de exemplu: o voce înregistrat în studio care este adaugat ulterior unei imagini). de ambian al reportajelor de tiri. Atunci când se realizeaz editarea. sunetul direct. fiecare cadru este înso it de sunetul care exista în momentul film rii.

Mixerele utilizate pentru prelucrarea sunetului permit Äre inerea´ unor sunete nedorite i amplificarea altora. etc. care poate fi extras dintr-o colec ie de sunete specifice (sunetul vântului. de exemplu. pozi ionarea microfoanelor poate privilegia anumi i invita i. sunetul unor explozii. sunetul selectiv.). dac avem o scen în care un personaj ascuns în jungl ascult zgomotul unui elicopter care vine s -l elibereze. a a cum sunt ele v zute în imagine. Sunetul selectiv. sunetul selectiv este folosit pentru a permite telespectatorilor s identifice un anumit personaj care nu este vizibil sau s-a manifestat pân în acel moment al ac iunii doar prin anumite sunete (sau convorbiri telefonice). Uneori. în cazul unui film de ac iune. 3. Aceste prelucr ri uneori au drept scop recunoa terea mai u oar a unor cadre sau crearea unei anumite atmosfere. cu ajutorul mixerului. acel zgomot poate fi amplificat astfel încât telespectatorii s Äsimt ´ dramatismul a tept rii.În cazul filmelor de ac iune. sunetul loviturilor în cazul unor b t i. De exemplu. . Uneori este nevoie pentru telespectatori de crearea i în planul sunetului a impresiei de distan între personaje. Acest truc se realizeaz prin crearea unui Äecou´ pentru sunet. 4. Sunetul-ecou. transmiterea unor emo ii sau conota ii. În cazul unei dezbateri în studio cu mai mul i invita i.

dac e citit p rtinitor. ‡ pentru a Älega´ anumite p r i ale programului. În cazul reportajelor de tiri. Comentariul voice over folosit în documentare trebuie citit cu un ton pe cît de neutru cu putin . Voice ± over. exceptînd cazul în care televiziunea are drept politic la tiri o voce unic pentru toate voice over-urile (cazul Pro TV). În general. . ‡ pentru a comenta imaginile pentru public dintr-o anumit perspectiv . Termenul define te vocea care cite te textul unui documentar. vocea care cite te textul reportajului este în mod normal vocea reporterului. La acest punct putem da ca exemplu modul de realizare a programelor de tiri difuzate de canalul de televiziune specializat în tiri. voice overul poate fi spiritul unui personaj decedat sau naratorul filmului. Realitatea TV. voice-over-ul este folosit în urm toarele situa ii: ‡ pentru a aduce informa ii suplimentare care nu sunt evidente din derularea imaginilor. El aduce credibilitate citit neutru i transmite conota ie sau încarc semantic cu sensuri secundare. In cazul unui film. al unui reportaj de tiri sau în cazul unui film artistic (o voce care nu apar ine ac iunii din imagini).Voice over 5.

sc pate din mîn . care nu sunt înregistrate sincron cu imaginea i care sunt ad ugate la montaj (la editare) pentru autenticitate i atmosfer .Efecte sonore 6. folosite. De exemplu. repetate în numeroase produc ii audiovizuale. cât i efecte sonore. zgomotele diferitelor obiecte atinse. Ele sînt: sunetele f cute de diverse animale. ÄR zboiul stelelor´ a utilizat atât efecte video. . mai întâlnim i sunetele naturale care înso esc anumite imagini. Pe lâng efectele sonore care grupeaz sunetele sintetice. Efecte sonore. Produc iile de fic iune necesit de cele mai multe ori efecte sonore care s sus in desf urarea ac iunii. sparte. etc. ajung s devin adev rate stereotipuri audiovizuale prin faptul c ele sunt vândute pe diverse suporturi audio studiourilor de film i de televiziune. care nu se reg sesc în natur . Aceste efecte sonore. lovite.

devine mai puternic pentru a sublinia o ac iune dramatic important . De exemplu. cu teme i ritmuri specifice pentru diverse situa ii. Acesta este modul de editare a clipurilor muzicale în care ritmul muzicii impune ritmul t ieturilor. Deasemenea. putem g si ca ilustra ie muzic produs de sintetizatoare. În mod normal se urm re te ca aceast muzic s treac neobservat .Compozitori celebri de muzic de film: Michael Nyman. Muzica. înregistrând mai întâi sunetul i editând cadrele în ritmul muzicii. Enio Moricone. poate s fac leg tura între scene i secven e. Temele muzicale folosite trebuie s fie în concordan cu con inutul imaginilor. Ilustra ia muzical se poate face dup ce materialul este editat. Anumite fraze muzicale pot fi folosite repetat ca elemente de leg tur între cadre. scene i secven e. Prin repetare. muzica de fundal este mai accelerat într-o scen cu urm riri. Muzica ajut la stabilirea senza iei de ritm pentru scena pe care o înso este. dac avem de ilustrat un documentar despre industria IT. Muzica de fundal este muzica nesincronizat care acompaniaz un film artistic sau un film documentar sau orice produc ie audiovizual . Editarea se poate face i în alt mod. În mod conventional. înc rc tura emo ional a muzicii înt re te starea (dispozi ia) personajelor din scena respectiv .Muzica 7. Ritmul muzicii de obicei dicteaz i ritmul montajului. Nino Rota. . Muzica utilizat pentru ilustra ia muzical poate fi special compus pentru produc ia respectiv sau poate fi muzic instrumental .

Alternarea momentelor de dialog i t cere în cazul discu iei între dou personaje poate genera semnifica ii speciale pentru telespectatori. dac emo iile induse sunt foarte mari. . cerin ele nara iunii cinematografice impun folosirea unor pauze sonore. T cerea poate intensifica dialogul interior i aten ia telespectatorilor sau poate crea chiar disocierea de realitate pentru scurt timp a acestora. Uneori.Lini tea 8. Lini tea.

Unghiul raccourci ± de jos in sus. Mai multe la http://revision4gcses. fara sa ridice / coboare privirea. Unghiul plonjat ± filmare din punct mai inalt. o alt clasificare pt. reproduce modul in care om vede ce se intampla.Unghiuri de filmare A. mergand pana la pozitia perpendiculara. Unghiul normal (frontal) ± filmare de la inaltimea ochilor. unghiuri .wordpress.com/mediastudies/camera-anglesmovementshots/ Pe pagina urm toare.

Unghiuri de filmare B .

cuprinde intregul obiect de filmare. reda cel mai fidel realitatea. proportiile si raporturile de marime ale evenimentului in ansamblul lui. Planul larg ± incadreaza o parte importanta a planului general. Alt clasificare: Planul indepartat / planul apropiat ± definesc zona in care se afla obiectele (mai aproape ori mai departe fa de privitor) . Modalitati de incadrare a imaginii Planul general . Gros-planul ± exagerarea prim-planului pana la identificarea celor mai mici detalii. nici prea aproape si nici prea departe. Planuri cu personaj(încadraturile sau planurile cinematografice se refer la propor iile în care corpul uman este reprezentat pe ecran. Planul-detaliu ± focus pe un amanunt semnificativ si caracteristic. Prim-planul ± personajul sau obiectul ocupa intregul ecran.) Planul mediu (american) ± semiportret (pana la genunchi). cu toate persoanele si elementele care-l compun. Planul deformant ± filmare distorsionata pentru obtinerea unui efect.Cadre. planuri. Planul intreg ± personajul intra in imagine de la cap pâna sub talpile picioarelor.

.

cadre i mi c ri .Unghiuri.

.

.

procedeu mai ales pentru final.Montajul Taietura ± lipirea unui cadru de altul Fondu ± trecerea de la un cadru la altul prin intunecarea imaginii Enchaine ± suprapunerea ultimelor fotograme ale cadrului vechi cu primele fotograme ale cadrului nou Stricarea scharf-ului ± trecerea de la un cadru la altul prin stricarea claritatii ultimelor / primelor fotograme Stop-cadru ± imaginea ingheata si se transforma intr-o fotografie. .Montaj d.

Montajul pe direc ia privirii .

Jump cut .

Din alte surse: Jump Cut: A cut to later action from one filmed scene to the next. creating an effect of discontinuity or acceleration. OTS. or third-person shot) is a shot of someone or something taken over the shoulder of another person. often to depict related matter or supposedly concurrent action.blogspot. The technique of POV is one of the foundations of film editing. OS.html . Over-Shoulder-Shot: In film or video. an over the shoulder shot (also over shoulder. Sursa: http://chloetaylor-as-ms. It is usually established by being positioned between a shot of a character looking at something.com/2010/10/post-5-jump-cutsover-shoulder-shots. The back of the shoulder and head of this person is used to frame the image of whatever (or whomever) the camera is pointing toward Cutaway: A brief shot that interrupts the main action of a film. Point of view shot: (also known as POV shot or a subjective camera) is a short film scenethat shows what a character (the subject) is looking at (represented through thecamera). and a shot showing the character's reaction (see shot reverse shot).

Aspecte diverse privind crearea con inutului audiovizual CRP II .

Planul mediu este specific dialogului dintre personaje i în particular telenovelei. Datorit ecranelor TV mici.Încadraturile i folosirea lor Planul general este folosit în special în filmul destinat marelui ecran. unde ac iunea este în general substituit de vorb rie. planul cel mai folosit în televiziune este prim-planul. Prim-planul permite spectatorului s fac abstrac ie de context i s se concentreze pe mesajul vizual sau lingvistic transmis de personaj. Este folosit în jurnalul de tiri. El este folosit pentru a defini contextul i a încadra nara iunea. Astfel. . cele dou personaje pot ap rea împreun în acela i cadru.

el permite concentrarea asupra emo iilor personajului i deta area de restul informa iilor. un plan de trecere . care ar fi parazitare tr irii. în general. în a teptarea r spunsului la o întrebare controversat i încalc limita spa iului intim a personajului. În interviurile televizate. întrucît aceast focalizare pe emo ii este arareori specific jurnalismului de informare. În jurnalismul de televiziune poate fi folosit rar. Planul-detaliu (cutaway) este. grosplanul este folosit arareori ± fiind considerat agresiv din 2 motive: este folosit pentru a crea suspans. predominant în talk-show-uri sau în alte genuri de opinie.Încadraturile i folosirea lor Grosplanul este specific filmului artistic.

. E folosit în jurnalismul de televiziune (în toate genurile. Filmarea în plongee este conotativ (transmite sensuri secundare. îns e întîlnit cel mai des în fic iune. o ma in c zut în Dîmbovi a). Filmarea în raccourci (contra-plongee) ± conotativ ± favorizeaz personajul. altele decît mesajul principal.. ea transmite inferioritatea personajului fa de povestitor/creator/realizator sau chiar spectator.Unghiurile de filmare i folosirea lor Unghiul normal de filmare ± transmite denota ie. în filmul istoric sau acolo unde e nevoie s se ascund diferen a de în l ime dintre dou personaje. acolo unde se poate. E folosit i în jurnalismul politic i politizat. o salvare a unor naufragia i. vezi situa ia film rilor ³de la fa a locului´ unde acest lucru e imposibil. de ex.

Mi c rile de camer i folosirea lor Panoramarea: mi care descriptiv . . adic zoom in i zoom out) presupune schimbarea focusului. Scopul este crearea dinamismului. în general. dar i de crearea deta rii emo ionale. fie invers. Transfocarea (înainte i înapoi. fie de la planul general la un aspect particular. sînt urm rite personajele în ac iune. un cadru sau o mi care (mai ales în sport). Travelling-ul se realizeaz cu p strarea încadraturii. În primul caz. de la o persoan sau un obiect spre planul general. fie prin pierderea clarit ii în cadru. vorbim de particularizare i de concentrarea aten iei telespectatorului. în al doilea. de punere în context. ori pentru o persoan . Viteza de panoramare creeaz conota ie. fie prin contrapunct fa de celelalte mi c ri de camer ale film rii respective.

În general. modul în care va fi folosit steadycam-ul: pentru filmarea de videoclipuri. pentru transmisia în direct de evenimente planificate sau nu. pentru filmul artistic. Film rile de pe macara sînt folosite în produc iile de divertisment i în film.Mi c rile de camer folosirea lor i Steadycam-ul permite mi c ri multiple i combinate. mi c rile operatorului vor fi diferite. mi c rile sinuoase i fluide in de regimul ³artistic´ de utilizare a camerei video. . Depinde de inten ia produc iei.

pentru a schimba punctul de vedere al abord rii subiectului sau pentru a aduce o perspectiv sau o idee nou asupra temei / ac iunii. exist t ieturi de montaj la 2-4 secunde. În film. în tirea de televiziune. T ietura simpl pentru schimbarea cadrului se mai realizeaz : pentru schimbarea scenei. ele scad adesea sub o secund .Montajul (editarea) În general. pentru a comprima timpul ac iunii. . În videoclip. ele se realizeaz la 7-8 secunde.

pentru completarea unei ac iuni . .pentru schimbarea încadraturii unui personaj (maximul de etape care pot fi s rite: 1.Montajul (editarea) T ietura de trecere: . de la prim plan la grosplan). . se monteaz începutul i finalul mi c rii. de la mediu la prim plan.pentru în iruirea unor ac iuni care nu necesit schimbarea gradului de aten ie din partea spectatorului. ac iuni de aceea i valoare sau importan . adic de la plan general la plan mediu/american. .pentru crearea efectului de continuitate a mi c rii f r a ar ta întreaga mi care.

De exemplu avem filmat în cadru un personaj de circ care se machiaz sau se îmbrac cu costumul specific pentru a intra în aren . Putem trece de la plan general la plan mediu. Tot ce se întâmpl la acest nivel. al unui personaj care intr într-o înc pere. Primul cadru poate fi cu persoana care începe mi carea de a se ridica.i modifice nivelul aten iei. nu necesit schimbarea centrului aten iei. închizând u a. de exemplu avem în imagine o persoan care se ridic de la mas . se recomand s nu se sar mai mult de dou încadraturi. decât dac este absolut necesar. a a cum vom vedea în continuare. s trecem la plan mediu. De exemplu avem un personaj filmat într-un plan general i este nevoie s apropiem încadratura. În cadrul urm tor personajul este intrat deja în înc pere. T ietura de trecere permite o trecere lin de la un cadru la altul i se realizeaz frecvent în urm toarele situa ii:     când se asigur continuitatea mi c rii. u a fiind filmat întredeschis . De exemplu avem cazul clasic pentru studen ii de la operatorie. Pentru a nu crea disconfort telespectatorilor. . respectând continuitatea mi c rii. Acest gen de t ietur asigur comprimarea timpului unei mi c ri previzibile i f r surprize. dar nu trecem de la plan general la prim plan. cu mâna pe clan i u a par ial deschis . când se asigur completarea ac iunii sau când se realizeaz o secven . pentru telespectatori. când se schimb încadratura personajului filmat. În primul cadru avem personajul care intr în înc pere. în cadrul urm tor acela i personaj este deja în picioare i se îndreapt c tre u .Montaj (editare) T ietura de leg tur sau de trecere (matched cut). nu sesizeaz întreruperea mi c rii la trecerea de la un cadru la altul i succesiunea cadrelor apare cât se poate de natural . Putem trece de la plan general la plan mediu. Datorit faptului c telespectatorii sunt preocupa i s urm reasc cursul ac iunii. când avem în cadru o activitate care face parte din aceea i ac iune i nu oblig m telespectatorii s .

T ietura repetat este conotativ . T ietura pentru ritm (ca t ietura repetat . atunci când se schimb vorbitorii. T ietura de motivare este frecvent utilizat în dialoguri. . scopul este surprinderea spectatorului sau accentuarea asupra unui aspect. de mi care. T ietura repetat .Montaj (editare) T ietura s ritur (jump cut). numai când cursul ac iunii cere acest lucru sau când realizatorul trebuie s justifice telespectatorilor ceva din cursul ac unii. T ietura explicativ este realizat atunci când cursul ac iunii cere explicarea unui aspect mai pu in vizibil. T ietura explicativ este strâns legat de ac iune. ori descresc toare). T ietura prin care s rim abrupt de la o scen la alta sau de la o încadratur la alta se realizeaz ocazional. pentru a nu confuziona sau stresa telespectatorul) sau în filmele ³de autor´ sau independente. T ietura explicativ sau pentru motivare. t ieturas ritur se realizeaz la începutul sau la sfâr itul unei ac iuni. Se creeaz dinamism sau tensiune. doar cu o durat a cadrelor diferit : ori cresc toare. dar i în genurile de opinie din televiziune. Folosit în videoclip (cu urm rirea ritmului muzicii. De obicei.

a unui serviciu. imaginea apare gradual pe ecran (fade-in) din ecranul alb sau negru sau dispare gradual (fade-out) în ecranul alb sau negru. care ofer un detaliu esen ial al ac iunii sau care permite urm rirea ac iunii dintr-un alt unghi de filmare sau prezint personajul filmat într-o alt încadratur decât cea anterioar . rezultând o Äînl n uire´ a cadrelor (de unde rezult denumirea în limba francez . Scurgerea timpului ac iunii în desf urare pe ecran este adesea sugerat de fade-in sau fade-out. dissolve. la un eveniment care tocmai s-a petrecut. Similar. wipe sunt considerate efecte video. iar în anumite cazuri sunt folosite fade sau dissolve. enchainee). de la spoturi de 30 de secunde la reportaje cu durata de câteva minute. T ietura de reac ie. având ca obiect prezentarea unui produs. Pentru majoritatea editorilor de imagine din televiziunile române ti. fade. Abuzul de efecte de montaj duce la crea ii kitsch sau cu un aspect de amator. între dou cadre apar inând aceluia i subiect. fiind utilizat atunci cînd este anun at moartea unei personalit i în jurnalele de tiri. etc. Alipirea a dou cadre prin dissolve sau mix presupune dispari ia cadrului anerior care Äse dizolv ´ în cadrul ulterior. De obicei este un cadru scurt. Editarea doar cu dissolve se poate face pentru produc ii scurte. dissolve sau mix. Folosit atât în filmele documentare cât. se sugereaz o introducere lini tit a ac iunii. în cazul în care între cadre avem fade. dispari ia lent a cadrului semnific un sfâr it lini tit. . Dac cadrul apare lent pe ecran. i în filmele de fic iune. Editarea curent se face prin t ieturi. Fade. Apari ia sau dispari ia cadrului în ecran negru se folose te rar. ± folosit pentru a înregistra o anumit reac ie a personajului aflat în cadru. O dizolvare lent a unui cadru în alt cadru sugereaz de obicei diferen e de timp i spa iu între cele dou cadre. .se realizeaz pentru a introduce un cadru de trecere. Dac în cazul t ieturii simple demarca ia între cadre nu este perceput de telespectatori pentru c imaginile se succed cu vitez mare. de trecere. T ietura insert.

de la dreapta la stânga i invers. Se folose te de c tre televiziunile de tiri. în diagonala ecranului. Uneori. Efectul indic c acolo a avut loc o omisiune i se atrage astfel aten ia telespectatorilor asupra faptului c declara ia nu este redat integral. de obicei stînga sus . Prin acest efect se poate suprapune un cadru normal. Poate fi o perdea. cu o dimensiune mai mic . cu men ionarea expres pe ecran.insert (inst). astfel de cadre sunt folosite pentru a ilustra anumite pasaje ale unui reportaj sau documentar. . Supraimpunerea presupune suprapunerea a dou sau mai multe cadre. În cazul unui film artistic. Alte efecte ± wipe. vertical . Acest procedeu de editare este întâlnit mai des în transmisiile directe decât în materialele înregistrate. Suprapunerea . cadrele urmeaz unul dup altul ca i când cineva ar da foile unei c r i. în documentarul tiin ific. atunci când declara ia con ine fragmente care au fost omise la editare. De multe ori efectul de Ä tergere´ este folosit în cazul declara iilor introduse în reportajele de tiri. Divizarea ecranului (split screen). Cadrele pentru ilustrare sunt cadrele de arhiv care au fost filmate i utilizate pentru alte scopuri. În acela i timp. cu un cadru din aceea i ac iune (cu alt încadratur ) sau din alt ac iune. dar i în transmisiile sportive. utilizarea efectului în aceast situa ie evit Äs ritura în cadru´. de sus în jos i invers. Divizarea ecranului în dou sau mai multe p r i permite privitorului s urm reasc mai multe imagini simultan. Efectul de Ä tergere´ reprezint o tranzi ie între dou cadre cu un anumit efect optic. Tot la acest punct poate fi clasificat i efectul de pagin . de cele mai multe ori aceea i ac iune din mai multe unghiuri sau chiar ac iuni diferite din locuri diferite. Se folose te în transmisiile în direct (sandwich de informa ii) sau în film (pentru efect i conota ie). supraimpunerea este folosit pentru a crea metafora cinematografic . Supraimpunerea. care ocup întreg ecranul. Folosirea oric rui tip de efect reprezint o tehnic prin care se atrage aten ia telespectatorilor c a avut loc o schimbare clar între cadre.arhiv . Cadre pentru ilustrare.

de ambian ) creeaz autenticitate. Sunetul selectiv a fost folosit ca metod de creare a conota iei în Cronica cîrcota ilor (care este pamflet. în documentare i în fic iunea artistic . .Utilizarea sunetului Sunetul-sincron (direct. De obicei. cînd sînt folosite în coroborare cu diverse tipuri de montaj i cu muzica. Voice-over e folosit în jurnalismul de televiziune din România. obiecte. Sunetul nesincronizat este înregistrat separat i ³lipit´. adic un gen de opinie). nu este un sunet perfect. el nefiind un apanaj al jurnalismului obiectiv (informativ) de televiziune. Efectele sonore sînt folosite pentru crearea autenticit ii (sunete de animale. locuri) sau pentru inducerea de st ri i emo ii. Sunetul selectiv este folosit predominant în fic iune sau în documentare.

Stiluri narative 1. Tratamentul subiectiv. inclusiv transfoc rile. Rela ia între telespectator i camera video este considerat Äsubiectiv ´. ÄEditarea invizibil ´ (seamless cut). A vorbi în fa a camerei de luat vederi nu este uzual în televiziune. atunci când telespectatorul este tratat ca un participant. Tipurile acestea de editare sunt specifice filmelor artistice i sunt rar utilizate pentru editarea emisiunilor de televiziune. În ce const aceast tehnic ? T ieturile urm resc s nu obstruc ioneze cursul nara iunii. Cei care vorbesc uzual privind direct în camera de luat vederi sunt prezentatorii diverselor emisiuni. exterior evenimentelor filmate. Editarea paralel i editarea încruci at . Montajul în contrast (mise-en-scene). 2. adic i se adreseaz direct sau camera imit mi c rile personajului filmat. O persoan care vorbe te direct camerei de luat vederi are. . Prezen a în fa a camerei de luat vederi. Mi c rile camerei de luat vederi. În realitate. care-l trateaz pe telespectator ca participant la evenimente. 6. sunt considerate ca apar inând stilului narativ subiectiv. 3. reporterii în secven e Ästand-up´.cu excep ia cadrelor dramatice. persoanele publice. Ace tia din urm vorbesc privind direct în camera video atunci când reporterul nu exist i vorbesc direct cu prezentatorul din studio. Este vorba desigur de o metafor . în raport cu telespectatorii. prezentatorii meteo i ocazional. telespectatorul vede prin ochiul camerei de luat vederi visele personajului filmat sau rememorarea unor experien e traumatizante ale acestuia. Oamenii se adreseaz publicului având de obicei un intermediar ± intervievatorul. prezentatorul emisiunii sau moderatorul talkshow-ului. spre deosebire de stilul subiectiv. Tehnica t ieturii invizibile creaz impresia c t ietura este întotdeauna cerut i motivat de cursul evenimentelor. pentru c se refer la un stil de editare dezvoltat de realizatorii de filme de la Hollywood:majoritaea filmelor sunt editate în acest stil. care poate fi reporterul. 4. politicienii. Povestea i personajele sale sunt centrul aten iei. 5. camera filmeaz astfel încât povestea s fie narat într-un anumit fel dorit de regizor. Utilizarea camerei de luat vederi intr-o perspectiv obiectiv . implic tratarea telespectatorului din pozi ia de observator. Tratamentul obiectiv. Rezultatul este impresia de Ärealism´ pe care succesiunea cadrelor o transmite telespectatorilor. În unele cazuri. o pozi ie de autoritate recunoscut de c tre ace tia.

Când t ia i pe dialog nu o face i în mod rigid numai la sfâr it de fraz . nu neglija i valoarea planului dep rtat. Da i prim plan imediat dup intrarea unui personaj nou. atât timp cât o voce spune altceva. al aceleia i persoane. Transmiterea genericelor trebuie f cut cu o vitez care s permit citirea lor comod ± cu o voce tare. sau între o camer în mi care i una static (la transmisiile cu mai multe camere). Cu toate c esen a televiziunii este prim ± planul. mai ales între camere ce panorameaz . de a se întoarce i nu când subiectul este static. Când suprapune i un generic cu o imagine. Alte reguli . asigura i-v c literele i fundalul sunt în tonuri contrastante. T ia i (cut) întotdeauna când este posibil în timpul mi c rii în cadru. Evita i s panorama i sau s urm ri i cu un obiectiv cu unghi orizontal mai mare de 40 de grade. de orice importan sau dup reintrarea unui personaj care a lipsit un timp. Nu urm ri i subiectul pentru a-l introduce sau a-l scoate din cadru. ca fundal. imediat dup trecerea la o scen nou . t ia i când subiectul este în curs de a se a eza. Încerca i s evita i t ietur de pe un plan foarte larg (dep rtat) al cuiva pe un prim plan foarte apropiat. de a se ridica. cu un obiectiv cu unghi orizontal mai mic de 20 de grade. Nu t ia i (cut) niciodat între camere aflate în mi care. Nu men ine i niciodat pe ecran un generic care anun un lucru. Sunetul precede imaginea. Da i un plan general.

Pentru toate cadrele. la acela i nivel cu subiectul. dac se dore te o perspectiv natural . . mai mare de 40 de grade. camera va trebui s fie cât de mult posibil. cu excep ia prim planurilor individuale i a imaginilor în care obiectele de interese sunt în acela i plan. Când apare necesitatea de a filma de la mare distan un plan destul de apropiat al unei persoane. Când se folose te un obiectiv cu unghi foarte larg. utilizând un obiectiv cu unghi îngust. utiliza i un obiectiv cu unghi orizontal mai mare de 20 de grade. camera va trebui s stea în pozi ie absolut orizontal . Nu utiliza i prea mult transfocatorul (³Zoom´) pentru a substitui o urm rire efectiv .

Se evit cadrele prea largi cu personaje care fac ac iuni ce ar necesita o încadrare mai strîns . asimetric . Persoanelor v zute din spate. Evit m încadrarea de a a natur încît oamenilor pare c le ies obiecte din cap. da. nu încadrarea lor la limit . în diverse grade. Evit m încadrarea astfel încît fruntea i b rbia s fie tangente cu liniile cadrului. îns . profil). nici excentrice. Evit m centrarea persoanelor în cadru. spre marginile acestuia. nu trebuie s fie nici grupate fix pe mijlocul ecranului.Reguli de compozi ie a cadrului Compozi iile se realizeaz în adîncime. Obiectele din cadru nu vor fi plasate pe aceea i linie. . Se evit cadrele prea strînse. în cadru. din care nu vedem ce fac personajele. oricum. Un cadru bun cu personaje în prim plan le arat ³over the shoulder´ i niciodat 50/50 (adic lateral. este nevoie i de obiecte în plan apropiat. Persoanelor v zute din fa nu e bine s le fie retezate figurile de marginea ecranului. ci în profunzime. Le l s m destul headroom i leadroom (de i nu prea mult). În grosplan se admite t ierea frun ii i a b rbiei. fie c sînt cu fa a sau din profil. Dou persoane în plan întreg sau american. Pentru un cadru care are multe obiecte în plan îndep rtat. A ezarea lor trebuie s fie.

Nu panorama i prea brusc. plasa i-i astfel încât unul s priveasc spre dreapta iar cel lalt spre stânga. Când t ia i între cei doi interlocutori într-o convorbire telefonic . în realitate. nev zute. într-un film sau într-o emisiune de televiziune aceasta produce asupra telespectatorului un efect straniu. difer sensibil. Nu t ia i între camere care dau aceea i imagine.i vorbesc unul altuia ci unei a treia persoane. Ei nu vor da impresia c . Reguli . (C) Unghiurile sub care sunt efectuate cadrele. dar (B) Diferen a între planuri este sensibil . Nu transfoca i înapoi f r motiv. se pierde implicarea spectatorului în scen . T ia i doar între camere care ofer : (A) Subiecte total diferite. De i. cei doi interlocutori pot privi ambii în aceea i direc ie. sau. Nu panorama i f r motiv i f r obiect în mi care. asigura i-v c to i privesc în aceea i direc ie ± c to i au aceea i linie a ochilor. Evita i mi carea continu a camerei. Sub nici un motiv cei doi nu au voie s priveasc în aceea i direc ie. dac subiectele sunt acelea i. Dac unii interpre i privesc în afara cadrului spre un obiect nev zut de c tre telespectatori.

Un caz particular este succesiunea plan ± contraplan. Un caz clasic este intrarea pe u sau ie irea pe u . se creeaz iluzia c unul prive te la altul. Mi carea personajului în cele dou cadre trebuie s se fac cu aceea i vitez i s fac gesturi asem n toare. Acestea sunt filmate în a a fel încât. Cel mai obi nuit caz se refer la dialogurile între personaje. Acest tip de racord are în vedere succesiunea a dou cadre în care un personaj î i continu mi carea. fiecare plan în succesiunea de cadre urm re te s arate ceeea ce vede cel lalt personaj i invers. de i în realitate nu se întâmpl a a. În aceast situa ie. Aceast mi care poate realizat din dou sau trei cadre.Racorduri de montaj Racordul de privire. . urmând unul dup altul. Un alt exemplu de racord de privire este succesiunea de vox ± pops ± uri în cadrul unui reportaj de tiri. foarte des întâlnit în cazul talk ± show-urilor. Racordul de mi care.

care poate fi considerat un caz particular al racordului de lumin . urm toarea camer care preia filmarea va sigura încadratura astfel încât masinile s intre în cadru prin stânga (acest lucru este asigurat de fapt de regisorul de emisie). el poate intra în cadru prin partea stâng (pe partea opus ). Regula de baza a racordului de direc ie are în vedere faptul c dac un personaj a ie it din cadru prin partea drapt . Racordul de culoare. Racordul de lumin . . aceea i intensitate. La cursele auto. ceea ce este dezagreabil la privit. Este un tip de racord care urm re te ca dominanata de culoare dintr-un cadru s fie în armonie cu dominanta de culoare din cadrul urm tor. Nerespectarea acestei recomand ri poate crea impresia de Äpestri ´ sau. este um rit în special în produc iile artistice de televiziune i mai pu in în reportajele de tiri. chiar iluzia unei s rituri în cadru. aceea i factur . În caz contrar. la limit . Acest gen de racord. Exist i situa ii când luminozitatea a dou cadre succesive trebuie s fie în contrast. telespectatorii vor avea impresia c ma inile alearg în dierec ii opuse. Ar fi sup r rtor la privit ca într-un film artistic sau într-un documentar s existe varia ii de luminozitate de la un cadru la altul.acest racord se poate traduce astfel: lumina a dou cadre care se succed are aceea i totalitate.Racorduri de montaj Racordul de direc ie. de exemplu film ri în exterior i film ri la intrarea într-o min . dac ma inile aflate într-un aumit punct pe traseu ies din cadru prin dreapta. În practic .

Programarea în televiziune CRP II .

acurate ea. relevan a. calitatea. Se caut ca programele s fie capabile s distreze.i crea propriile con inuturi. de influen a politic sau comercial . în strategia de programe: integritatea editorial . În plus. Succesul TV publice depinde de credibilitatea acesteia în fa a audien elor sale. echilibrul. astfel încît fiecare regiune ar putea avea con inuturi proprii.Principiile program rii în TV Televiziunile publice respect urm toarele principii. î i propune s -i informeze pe telespectatori cu pricire la diferite aspecte ale vie ii sociale. Criteriile de calitate sunt: creativitatea. Un alt principiu este diversitatea. oferindu-le o gam larg de programe. Pentru aceasta. în func ie de tipul programului. de corup ie. Televiziunea public trebuie s . informeze i s provoace telespectatorul. con inuturile trebuie protejate de influen ele exterioare. diversitatea i autonomia canalului fa de diferite presiuni. inclusiv pentru minorit i.i monitorizeze con inuturile. . TV locale ar trebui s aib dreptul de a. credibilitatea i excelen a. care s r spund gusturilor i nevoilor diferite. Televiziunea public se str duie te s serveasc unei mari variet i de telespectatori. pentru a reflecta aceste diferen e regionale. Autonomia posturilor locale de TV este important .

cum ar fi nuditatea. Manipularea audien ei este interzis . Ambalarea informa iei cu elemente ce conduc la senza ionalism trebuie evitat . . puse în scen .în direc ia ofens rii audien ei Con inutul tirilor trebuie s nu includ materiale inventate. exceptînd cazul în care sînt necesare pentru în elegerea unui subiect. deranjante.în direc ia înducerii în eroare (min irii) audien ei . re-crearea evenimentelor trebuie identificat ca atare. Materialele sup r toare. exist ni te practici de evitat: . limbajul nepotrivit i violen a extrem nu sînt permise.Practici evitate În televiziunea public . sexualitatea uman . Precizare: e vorba de con inuturile jurnalistice ale televiziunii.

prima gril este efortul de a da unitate i coeren unui flux de programe cump rate. pe o structur fix . închiriate (sindicalizate) sau produse. dup tiri.Grila de programe - - Instrument cu dou func ii i folosit cu dou viteze: Conceperea primei grile de programe a unei televiziuni este o munc strategic . Practic. al turi de numele postului de televiziune. Ea reprezint unul dintre elementele de branding. putem s ne a tept m s vedem s pt mînal un alt film. care vor fi difuzate de noua televiziune. . dar i al turi de vedetele postului sau alte elemente de identificare cu care îl asociaz audien a. dac mar i. permite varia iunile de con inut în interiorul genurilor prestabilite. de logo i de jingle-uri. De ex. în grila postului apare film artistic. Grila de programe este i acel instrument s pt mînal care. în prime time.

evenimente disruptive) Modific ri datorate schimb rii sezonului de televiziune (exist sezonul de toamn i de prim var ± cele importante i sezonul de var .. Modific ri legate de apari ia unor evenimente nea teptate sau excep ionale (crize.se fac dup anumite criterii.Modific rile grilei de programe. .. cel care presupune cei mai pu ini bani din reclame.. Motiva ia este dat de prezen a intensiv în fa a televizoarelor în unele anotimpuri. Modific ri datorate re-branduirii postului de televiziune ± trebuie f cute cît de rar i dup o analiz atent a rela iei audien ei cu postul TV. .. dezastre sau vizite importante.

pe zile).pe vertical (pe tran e orare) i pe orizontal (pe acela i tronson orar. varia iunile sînt: .de gen. .Varia iuni în grila de programe În gril . . în func ie de televiziune.

Produc ia de televiziune Curs CRP II .

se substituie în rolul de descriere a lumii. companion (este cazul clasic al celor care se deplaseaz foarte mult i care folosesc televiziunea ca un companion în momentele de scurt libertate). Utiliz ri ale televiziunii din perspectiv rela ional : ‡ facilitarea comunic rii: reducerea anxiet ii. ‡ definirea competen elor i capacitatea de dominare: rol de legiferare. ‡ înv area social : luarea deciziilor. ‡ televiziunea cu rol de regulator social: separarea timpului liber de timpul de munc . impunerea de subiecte în dezbaterea public . consolidarea solidarit ii familiei. zgomot de fond. exercit autoritatea. modelarea comportamentelor. 2. gardian al evenimentelor care se transform în tiri. studiul fiind bazat pe cercet ri etnografice: 1. substitut al colii. rol de consolidare. ‡ validare intelectual . transmiterea valorilor. rezolvarea problemelor.Analiza lui J. diseminarea informa iilor. reducerea conflictelor. faciliteaz argumentarea. legitimarea. ‡ afilierea sau eschivarea de la implicarea social : men inerea rela iilor sociale. Lull despre TV Studiul lui James Lull ne ofer o tipologie a utiliz rilor sociale ale televiziunii. clarificarea valorilor sociale. Utiliz ri ale televiziunii din perspectiv structural : ‡ televiziunea ca mediu ambiental: divertisment. . stabilirea agendei pentru discu ii.

however.Directiva ³Television sans frontieres´ . suspend retransmission of television programmes which infringe the Directive's provisions on the protection of minors. They may. It is also intended to promote the distribution and production of European audiovisual programmes. such as cultural diversity. for example by ensuring that they are given a majority position in television channels' programme schedules. consumer protection and the protection of minors.TEXTUL IN ORIGINAL DIRECTIVE 89/552/EEC . General principle The Directive establishes the principle that Member States must ensure freedom of reception and that they may not restrict retransmission on their territory of television programmes from other Member States."TELEVISION WITHOUT FRONTIERS³ ± The Directive aims to ensure the free movement of broadcasting services within the internal market and at the same time to preserve certain public interest objectives. the right of reply. .

Broadcasters must also reserve at least 10% of their transmission time or 10% of their programming budget for European works from independent producers (Article 5). . Member States are authorised to lay down stricter rules where necessary for purposes of language policy. excluding the time allocated to news. advertising and teletext and teleshopping services (Article 4). Under certain circumstances. including a statistical statement on fulfilment of the quotas referred to in Articles 4 and 5. 2 Broadcasting and production quotas In order to encourage the distribution and production of European television programmes. Member States are therefore required to provide it with a report every two years. The Commission is responsible for ensuring compliance with these two provisions.TV sans frontieres. Member States must ensure where practicable that broadcasters reserve for European works a majority proportion of their transmission time. sports events. games.

TV sans frontieres. compliance with certain criteria concerning advertisements for alcoholic beverages. Protection of minors Programmes involving pornography or extreme violence are prohibited. news and current affairs programmes may not be sponsored. Lastly. This ban applies to all other programmes which are likely to harm minors. In addition. ethical considerations (in particular the protection of minors). 20% maximum within a given one-hour period. unless they are broadcast at a time when they will not normally be seen by minors or protective technical measures are in place. sponsored television programmes must not encourage the purchase of the sponsor's products or services. procedures for interrupting programmes. Sponsorship of television programmes is permitted. Advertising of tobacco and prescription medicines is prohibited. 3 Television advertising and sponsorship The provisions on advertising relate to: duration: 15% maximum of daily transmission time. The sponsorship must not affect the broadcaster's editorial independence. provided it complies with certain rules. .

The maximum number of windows per day is eight. It specifies. even if exclusive rights have been purchased by pay-TV channels. for example. that Member States must ensure that programmes which are likely to impair the development of minors and are broadcast in unencoded form are to be preceded by an acoustic warning or identified by a visual symbol. teleshopping: teleshopping is subject to most of the rules relating to television advertising. Each Member State may therefore draw up a list of events which have to be broadcast in unencoded form. and their total duration must not exceed three hours per day. REVISED DIRECTIVE OF 1997 In June 1997. the European Parliament and the Council adopted a new "Television Without Frontiers" Directive which aims to ensure greater legal certainty and to update the initial rules. .TV sans frontieres. The main elements of this revision relate to the following points: principle of jurisdiction: the Member State responsible for television channels is determined by the location of the head office and the place where programming decisions are made. 4 Right of reply Any person whose legitimate interests have been damaged by an assertion of incorrect facts in a television programme must have a right of reply. This right shall exist in relation to all broadcasters under the jurisdiction of a Member State. protection of minors: the revised Directive places greater emphasis on the protection of minors. events of major importance for society (such as sporting events): the revised Directive sets out conditions allowing events which are considered to be of major importance for society to be broadcast freely to the public. Windows for teleshopping programmes broadcast by a general channel must be of a minimum duration of 15 minutes and be clearly identifiable.

Acas . . dintre care cele mai cunoscute canale de televiziune sunt ProTv. care de ine la nivel european 10 canale tv în apte ri (în România ± Prima TV) i 53 de canale radio în cinci ri. Estonia. CME de ine grupul MediaPro. în mai multe ri europene: Suedia. De ine 24 de canale tv i 24 de sta ii de radio dispersate în nou ri. . SBS a vândut dup 2005 canalul de televiziune pe care-l de inea în România. Ungaria. Pe lâng aceste canale de televiziune.Central European Media Entreprises (CME). mai de ine o re ea radio i o serie de publica ii tip rite. Rusia. RTL Group este cel mai mare operator european în domeniul audiovizual.Modern Times Group este o companie suedez cu activit i interna ionale în domeniul audiovizualului. . . În România. În România SBS. înfiin at în anul 1994 de magnatul american Ronald Lauder. ProCinema. Mediafax i mai multe publica ii tip rite.Grupuri media importante din Europa Grupul RTL. Lituania. este înregistrat în insulele Bermude. Cu baza în Luxembourg. din grupul MediaPro mai fac parte o re ea de sta ii de radio FM. Aceast companie. ProFM. o agen ie de tiri. CME opereaz opt canale de televiziune în cinci ri din Europa Central i de Est.SBS Broadcasting este o companie multina ional cu capital american. Finlanda. Norvegia.

a asea companie media din lume. . Libertatea i un cotidian de sport. care de inea 30% din pia a cotidianelor i cel mai important s pt mânal de politic intern i extern . axat pe tip rituri. . etc. În Croa ia. cuprinzând cel mai mare grup audiovizual privat european. cel mai important editor croat. zeci de publica ii.Ringier Group. cu sediul central în Elve ia. . grupul Lagardere de ine cea mai important re ea de radio privat . o editur (Random House). grupul WAZ. cele mai cunoscute publica ii pe care le-a de inut pân în 2005 sunt Evenimentul Zilei. Cea mai cunoscut publica ie de inut în România este cotidianul România Liber . multimedia.Bertelsmann. servicii de distribu ie.Grupuri media europene Lagardere Active. grupul Bertelsmann este din anul 2002. Lagardere Active este o component a grupului Lagardere. este specializat în publica ii tip rite. tipografii. WAZ a investit masiv în Europa Press Holding. Dup 1989 a preluat numeroase cotidiane i periodice din Europa Central i de Est. Conform statisticilor din anul 2002. Europa FM. ceea ce permite controlul total al societ ii.WAZ. În România. . În România. unul dintre cele mai importante grupuri industriale din Fran a (firma de armament). Modelul investi ional al WAZ presupune cump rarea a 50% din capitalul societ ii vizate i Äac iunea de aur´ . a câ tigat o pozi ie semnificativ în Europa Central i de Est. Dup extinderea Uniunii Europene.

²Both networks and video distributors should provide highquality.Principiile Comcast/Time Warner (in original) Bring more TV content. ²A new process should be created to measure ratings for online viewing. . The goal should be to extend the current viewer measurement system to include advertiser ratings for TV content viewed on all platforms. ²Programmers should make their best and highest-rated programming available online. satellite or telco video distributors can enter into similar agreements with other programmers. more easily to more people across platforms. cable. ²Video subscribers can access this content using any broadband connection. ²Video subscribers can watch programming from their favorite TV networks online for no additional charge. consumer-friendly sites for viewing broadband content with easy authentication. ²TV Everywhere is open and non-exclusive.

ori între casa de produc ie proprie i una extern .Trei surse ale produselor AV Produc ie proprie Coproduc ie (ori între dou case de produc ie extern . Produc ie extern . vezi cazul serialelor de televiziune).

care pot fi difuzate de TV locale în urm toarele feluri: . Endemol. . conform contractului. în aceea i form (cu minime ajust ri legate de limb ) . Sagitarius) ± produc divertisment i fic iune. Comcast.prin cump rarea formatului i producerea lor local .Cine produce con inutul TV? Companiile interna ionale (Time Warner.prin cump rarea edi iilor/ seriilor/ emisiunilor/ filmelor i redifuzarea lor.

etc. conform strategiei de programare . Paprika. Intact Production.) ± care distribuie în interiorul re elei produc iile.Cine produce con inutul TV? Companiile independente de produc ie (Media Factory. care vînd con inut c tre televiziuni Casele de produc ie asociate unei re ele de televiziune sau trust (Media Pro Pictures. Refresh Target).

în procesul de producere a filmului. în special în perioada de pre-produc ie. . Este o persoan care. Ei devin.i asum un risc (financiar). pentru acel proiect. a scenaristului sau a regizorului. întrucît î i implic propriii bani sau pe ai altora. ce face el este un pariu. vocea i viziunea filmului. În aceast etap . Cîteodat . pe care-l ofer p r ilor implicate. înainte s ob in finan area. produc tori. actorii mari de la Hollywood au o idee sau î i doresc s creeze un proiect pentru ei în i i. încercînd s -i p streze integritatea. Ideea poate fi a produc torului. Este adesea implicat de la un cap t la altul.Produc torul Poduc torul de film supervizeaz proiectul unui film.

angajarea echipei.Ce face produc torul. contabilitatea. castingul. together with the ability to choose the right talent with which to surround himself. adic fundraising-ul. ³From the first draft script.´ . through all stages of production. produc torii executivi.. success or failure rests largely in the hands of the producer.. El supervizeaz întregul proces: coordoneaz i controleaz aspectele principale ale proiectului. Experience in this field does not come overnight. Rather it is born out of long years of creative and technical know-how. to the final dub. and above all a love for the job and all that goes with it. Produc torul începe prin a ob ine drepturile pentru opera-scenariul de care e interesat.

. Produc torul asociat i co-produc torii sprijin produc torul. un distribuitor. În cazul acesta din urm . dar care nu e implicat direct în produc ie. Poate fi i cineva cu un interes special în proiect. în proiect (studioul. faptul c apare pe generic este de natur onorific . E acolo ca s ajute produc ia.Al i produc tori Produc torul executiv: o persoan care-l reprezint pe cel care d banii. El îl sprijin pe regizor i deciziile acestuia în timpul produc iei. cum ar fi autorul c r ii pe care se bazeaz filmul sau unul din actorii importan i din film. Produc torul de linie-segment (line producer) este cineva care munce te efectiv i controleaz produc ia. adic în activit ile cotidiene. dar nu la fel de mult ca produc torul executiv. financiar i din perspectiva planific rii. care au constituit motivul principal pentru care casa de produc ie a acceptat s fac filmul. într-o anumit m sur . un mare actor).

Serial. Seria de programe reprezint o succesiune de programe cu un format standard. etc. în acela i loc i care implic acelea i personaje. de obicei. tiri. de timp i spa iu. 2. Genul unui program (soap opera. O scen se desf oar . locuri.) 5. decoruri.Unit ile de m sur în TV-film 1. toate legate între ele de momentul narativ sau emo ional pe care-l ilustreaz . Serie de programe. într-o perioad continu de timp. ca personaje. 4. 7.) . Seria de film. Secven a. Serialul este o produc ie care presupune o unitate narativ . existînd continuitate între episoade. Scena. Ceea ce se poate vedea la un moment dat prin obiectivul camerei i poate fi înregistrat poart denumirea generic de cadru. jocuri i concursuri. Scena reprezint o unitate dramatic compus dintr-un singur cadru sau din mai multe cadre. film. unde episoadele nu au leg tur (narativ. sitcom. Cadrul cinematografic sau de televiziune se refer la câmpul vizual al camerei de luat vederi. 6. 3. etc. O secven este o unitate dramatic compus din mai multe din mai multe scene. Un exemplu clasic este secven a care red intrarea sau ie irea dintr-o camer .

He slides it out from under the mat. glancing through his mail. As he bends down to lift the doormat.here it is. (faking a little search) Oh -. DREYFUSS. BUD Oh.INT. puts out a receptacle full ofold papers and empty cans. Exemplu de scen .ru . comes up to the door of his apartment. Bud looks around from his bentposition. MRS. Hello there. Apartamentul. DREYFUSS Something the matter? BUD I seem to have dropped my key. a jovialwell-fed middle-aged woman. Dreyfuss. Mrs. straightens up. http://sfy. the doorof the rear apartment opens and MRS. SECOND FLOOR LANDING ± EVENING Bud.

Secven a .

second draft.Scenariul Etapele de realizare: .Logline . shooting draft) .Treatment .Scenariu (first draft.Synopsis .

Logline Un logline reprezint rezumatul. la pitching). al unui serial. atît informa ii legate de intrig .´ . Logline-ul are dou mari func ii: -func ia de informare . care ofer .i doreasc s se uite.func ia de promovare (este folosit. film sau program de televiziune. adesea. pe scurt. adesea. ³Logline is a one sentence long summary of a script. cît i un posibil ³cîrlig´ care s stimuleze telespectatorul s .

ci s r mîn cumva deschis. lor fiindu-le rezervat un spa iu mai extins în treatment (vezi slide-ul urm tor). de la 1-2 paragrafe pîn la 1-2 pagini. ce face protagonistul. De obicei. care-i este nevoia principal i cum i-o rezolv . synopsisurile se termin într-o întrebare retoric . se accept ca textul s nu ofere toate informa iile. în synopsis se reg se te linia principal de ac iune dintrun film. un text de o lungime variabil . Atunci cînd synopsis-ul este scris ca etap în redactarea scenariului. (De ex. Va fi în stare Sally s ajung teaf r acas ?) . Cînd vorbim de synopsis-ca-instrument-de-promovare.Synopsis Synopsis-ul. reprezint un rezumat al intrigii principale a unui film.. Cîteodat . acestea nu se vor reg si decît rar în synopsis. de la ³nevoia´ lui interioar la rezolvare. cel mai bun synopsis este cel care descrie cel mai corect i mai pe scurt drumul pe care-l parcurge personajul. Întrucît orice film are i fire narative paralele.

. dar nu e atît de detaliat . interesele i nevoile sale narative. a rezumatului unui film. unor scene-cheie li se acord un spa iu mai mare. el nu este un text de sine st t tor. care cuprinde i descrieri de locuri. motiva ii ± sau chiar dialoguri. alteori. Cîteodat . Acestea sînt cele mai importante elemente ale fiec rui film. se poate întîmpla ca fiecare scen s fie rezumat într-o fraz sau dou . descrie personajul principal. personaje. de mai mare întindere. în scrierea treatmentului. Treatmentul descrie în mare ac iunea.Treatment-ul Treatmentul este forma detaliat . de la idee la scenariul. Seam n destul de mult cu o povestire. De i poate fi citit ca un text autonom. ci reprezint o etap în dezvoltarea unui film.

Scenariul literar (treatment). adica scenariu Un scenariu este un text formatat conform unor reguli cunoscute i recunoscute. care se reg se te în totalitate într-o produc ie audiovizual . care este o povestire detailat într-o form literar a subiectului filmului cu scopul suger rii structurii èi atmosferei acestuia.) . factura imaginii. cuprinde toate indicaìiile de ordin tehnic în vederea realiz rii film rii (lungimea planului. El are mai multe stadii cronologice de elaborare:  1. Synopsis-ul. Cuprinde dialogul. Scenariul regizoral sau decupaj.Script/screenplay. ambianìa sonor .  3. care este descrierea detailat pe secvenìe èi planuri a actiunii filmului. mièc ri de aparat. etc.  2.

Internetul i con inuturile video Curs CRP .

pe paginile publica iilor online cu actualizare aproape instantanee... Deci. Cele mai ³stabile´ pagini ³web´ sînt cele ale companiilor mici sau ale micilor afaceri care se prevaleaz de modalitatea de comunicare (aproape) ieftin pentru o comunicare minimalist i prea pu in interactiv . HTTP (hyper-text transfer protocol). limbaj de marcare a hypertextului. paginile de profil personal ale unor persoane publice sau mai pu in publice. HTML (hyper-text mark-up language). adic . pe chat-uri.Internet.). Con inuturile sînt fixe sau mai pu in fixe. etc. Internet = colec ie imens de con inuturi diverse. paginile universit ilor. . Cele mai ³mobile´ pagini se reg sesc în social media. pe paginile institu iilor cu actualizare instantanee (burse. aflate pe servere între care se afl în orice moment conexiuni latente.

unele dintre ele reprezint User Generated Content.. buletine informative Profiluri personale. trilulilu) Con inut orientat spre vînz ri (magazine online.. a a numitul website content. pagini care.. Con inut audio & video (youtube. Newslettere. altele sînt con inuturi institu ionale sau izvorîte din interese de grup/comerciale.Con inuturi ³pe Internet´ Con inut de tip jurnal (bloguri) Con inut tipic (pagini cu actualizare medie sau rar actualizate). .i propun s ob in link-uri pentru publicitate contextualizat Con inut orientat spre socializare . vimeo.i propun s vînd ) Con inuturi care.

ale unor institu ii transfrontaliere) Arhive . Forumuri Chat-uri Magazine online Bloguri Social media (site-uri de socializare) Portaluri (de tiri. profiluri.Tipuri de pagini Pagini ale companiilor cu rol de informareprezentare Pagini ale companiilor cu rol interactiv (cu formulare) Pagini personale. educa ionale.

etc. documentar. vimeo). în acest caz. fie în paginile personale sau pe bloguri.Con inuturi video în online Exist cîteva tipuri de con inuturi video: . cu valoare comercial . . realizat de amatori sau nu).generate de utilizatori i introduse fie pe site-uri dedicate (youtube. .con inut video produs de produc tori de con inut specializat ± fic iune. De obicei. de aceea e posibil ca distribuitorii acestui con inut s fie pl ti i de produc tor sau de client pentru a ob ine acest public. produc torul are interesul ca produsul s îi aduc bani prin vizionare. . în consecin . interesul este ca un public cît mai larg s aib acces la el. reportaje difuzate i off-line ± adic la televiziuni) sau destinate în principal online-ului. anima ie. De obicei.con inut cu rol de promovare. . consumatorul este cel care ar trebui s pl teasc pentru a consuma con inutul video.con inuturi jurnalistice ( tiri.

site-uri specializate versus con inuturi ocazionale. tipul de lectur -r sfoire. . con inuturi seriale. Con inuturi punctuale. Clasificare. întîlnite sporadic într-o pagin cu toate tipurile de con inuturi (difer punerea în pagin . con inuturi de tip flux.Con inut video online. timpii de lectur ). Con inuturi parte a unor arhive. baze de date.

Exemple: Pentru site-urile alc tuite din resursele generate de utilizatori. instrumente care faciliteaz navigarea i c utarea. Pe lîng ele se mai afl elementele de identitate ale site-ului. putem avea mai multe tipuri de rela ii între zona de con inut video a unui site i restul con inuturilor (de obicei. acest con inut este. de cele mai multe ori. restul elementelor de pe o pagin sînt. con inuturi text). doar ilustrativ. . precum youtube.Rela ia video-text În func ie de tipul de con inut video. elementele de identificare ale userului i reclamele contextuale. de fapt. Pentru un blog cu con inut video.

Genuri i formate în televiziune Comunicare AV .

stocarea. întâlniri ale produc torilor i alte instrumente similare.De ce genuri. Din pendularea între ideea de serviciu public i televiziunea comercial au ap rut genurile de televiziune.. re-circularea produselor pe alte suporturi decât cele tipice. . Nevoia de identitate i originalitate a multiplelor canale similare a f cut ca formatul s devin moneda de schimb. cinematografice.. Specializarea a devenit într-atât de precis . produc tori i oameni care le concep ± dar exist i târguri. pie e i cataloage. televiziunea a însemnat jurnale de actualit i ± mijloacele momentului nu permiteau înregistrarea. Ini ial. încât nu doar c exist formate. de ce formate. Dezvoltarea de genuri i apoi de formate în interiorul genurilor a avut ca ra iune eficientizarea economic a televiziunii în continu expansiune.

iar cea vizibil doar diacronic. leg tura care se creeaz între un brand i audien ele sale.. atât pe orizontal . aici. cât i pe vertical ± atât sincronic. este cea a formatelor (în special a celor din zona de divertisment). De aceea pachetele de programe i grilele trebuie s fie concepute pe aceste dou axe. Cercet rile recente au ar tat ± iar disciplinele de tip marketing. iar televiziunea penduleaz între necesitatea de p strare a con inuturilor între ni te limite cunoscute (un rol important avându-l. Diversificarea cea mai evident . comunicare integrat de marketing au postulat ± c audien ele au nevoie de acest binom.de ce nu televiziune pur i simplu? Întreaga cercetare social a secolului XX a relevat tipare comportamentale legate de c utarea noului. stabilitatedinamism (sau varietate).. privite pe sezoane. cât i diacronic. la orice moment dat. în orice pia . comportamentul consumatorului. . prin intermediul unui concept unitar de produs) i nevoia de diversificare a con inuturilor. este cea între genuri..

ca productie. Nici o alta emisiune nu este intr-atit de legata de brandul unei televiziuni ca emisiunea informativa. Stirile depind. . Stiri si emisiuni electorale. de strategia de programare a fiecarui post. emisiunile informative presupun productie ± aproape ca orice program de fiction. Totusi. postul.GENURI: TIRILE Din ce in ce mai mult. Clasificari: Stiri hard ± principalele grupaje de stiri ale zilei. alert-urile. Stiri soft/human interest ± grupajele de ora 13 si 17 Stiri specializate ± pe diverse domenii. breaking news-urile. in cadrul unor emisiuni de profil sau ca stiri de sine statatoare. efectiv. exista diferente intre televiziunile nisate pe stiri si cele generaliste ± dar exista si televiziuni care NU au emisiune informativa principala sau stiri. specificul muncii in departamentul de stiri este dat de faptul ca stirile reprezinta singurul produs al unui post de televiziune care reprezinta. Evident.

permanent sau edi ie special dedicat unui eveniment. dar exist cîteva ³g selni e´ care îl individualizeaz ]. Un show p c tos cu Dan Capatos ± asemanarea cu alte talk show-uri este evident i inevitabil . [Ex. televiziunile se întrec în a identifica elemente unice. care s individualizeze talk show-ul propriu i s -l fac recognoscibil audien elor. talk-show-ul reprezint produc ia cel mai pu in standardizat i formalizat dintre toate ± m car pentru faptul c posibilit ile de combinare a elementelor posibile sînt limitate. .GENURI: TALK-SHOW-UL Ca gen de televiziune. înregistrat sau în direct. Talk show-urile se împart în: talk show-uri în doi ± moderatorul i invitatul talk-show-urile colective ± moderator plus asistent/i i invita i care se pot afla simultan în platou sau pot veni unul dup cel lalt Alt clasificare (dup con inut): talk show-ul politic talk show-ul de divertisment Talk show-ul poate fi: branduit sau nu (vezi Garantat 100% versus talk showurile televiziunilor locale). Totu i.

. Dupa durat : Filmul de lung metraj (din cinema) Filmul de mediu metraj (din cinema sau film de televiziune) Filmul de scurt metraj.GENURI: FILMUL Dupa tematic : Ac iune Comedie (cu sub-subgenurile neagr . romantic ) Dram Familie (film de familie) Horror Musical SF Thriller Western Dupa mediu/canal: Filmul de cinema Filmul de televiziune Filmul de scurt metraj/experimental/ de festival.

spelling) concursurile de memorie concursurile de cuno tin e generale (trivia) concursurile de abilit i i aptitudini concursurile cu component de noroc concursurile cu probe stupide sau care demonstreaz prostia candida ilor concursurile creative (de hobby. O clasificare ad hoc: concursurile de inteligen (ex.GENURI: EMISIUNILE-CONCURS Separarea crescînd a genurilor i subgenurilor a f cut ca emisiunile concurs s fie produsele cel mai u or de transformat în formate distincte. Elementul comun este cî tigarea unui premiu (premiile sînt de mai multe feluri: materiale ± i necesare. materiale i ne-necesare. Emisiunile-concurs sînt de dou mari feluri: cele cu component ludic (în care nu apare ideea de pedeaps ) i cele cu componenta agonic (în care riscul i ideea de pedeaps predomin în realizarea sarcinii i impune asupra concurentului sau echipei o presiune suplimentar ). Emisiunile-concurs de cultur general (quiz shows) sunt foarte u or de transformat în formate. de cele mai multe ori. La aceasta a contribuit i decorul. Fiec rei decade de televiziune i-a corespuns o mod . etc.. imateriale. unic i foarte inovativ fa de cele anterioare.) . de g tit. legate de orgoliu-statut).

1948. cit si de programe aparent ne-editate si ne-provocate. Adesea. documents or real events. o forma modificata puternic (si influenta. In cazul Big Brother. cu participanti pusi adesea in locatii exotice sau in situatii anormale. ³Curat? Murdar!´. ³Big Brother´. existau mai multi moderatori: vocea (fratelui cel mare). participantii sint antrenati sau indemnati sa se poarte intr-un anume fel de catre persoane care ramin offline ± iar evenimentele sint manipulate prin montaj sau alte tehnici de post-productie. Reality show-ul reprezinta. ³Truth or Consequences´ (primul quiz) 1948: ³Original Amateur Hour´ (Ted Mack). din acest punct de vedere. usually. Formatele sub care se prezinta reality show-urile sint foarte diverse. California. 1954: ³Miss America´ (prima transmisiune in direct a Miss America pageant) 1954-1955. ³Cheaters´). Ce este comun reality show-urilor este existenta moderatorului ± persoana care intervine in vietile celorlalti (³Super Nanny´. care nu se intilnesc in stare naturala in totalitatea lor. Ele pot lua atit forma de concurs. caracteristica esentiala a reality show-ului este ca el prezinta situatii provocate. ³You Asked for It´. ³Talent Scout´ (Arthur Godfrei). Totusi. Allen Funt Anii ¶50: ³Beat the Clock´. ³Nightwatch´. pentru publicuri) a realitatii. 1950-1959. it features common people and not stars.GENURI: REALITY SHOW-UL Definitie: Unscripted dramatic or humorous situations. . pentru a li se inregistra reactiile. un show radio care urmarea transmisiunile in banda speciala ale unitatilor de politie din Culver City. Precedent: in anii ¶40-¶50: ³Candid Camera´. Andreea Raicu si Virgil Iantu.

GENURI: ³FACTUAL´

Un program ³factual´ este acela care urm re te ceva care se întîmpl indiferent de produc ia tv ± un program care doar urm re te desf urarea unor fapte, neintervenind în ele. Camera urm re te oamenii cum î i fac meseria ± poli i ti, pompieri, vame i, salvamari sau salvamonti ti. Nu exist prezentator ± ci cel mult un voice over care explic sau puncteaz ce se petrece. [Este ³112 ± Politia in actiune´ un astfel de program?] Evenimentele înregistrate sînt editate. Majoritatea materialului filmat, îns , pic la montaj (fiind considerat plictisitor pentru privitor). Acest gen de program nu este reality show.

GENURI: DOCUMENTARUL

Program produs si inregistrat si apoi montat care documenteaza o realitate/eveniment Definitie: Creative work of non-fiction. Definitie wikipedia: Documentary film is a broad category of visual expression that is based on the attempt, in one fashion or another, to "document¶ reality. Although "documentary film" originally referred to movies shot on film stock, it has subsequently expanded to include video and digital productions that can be either direct-to-video or made for a television series. Documentary, as it applies here, works to identify a "filmmaking practice, a cinematic tradition, and mode of audience reception" that is continually evolving and is without clear boundaries.

GENURI: EMISIUNEAMAGAZIN
Gen-mozaic, care cuprinde materiale de mic întindere din celelalte genuri, împachetate i prezentate sub un nume unic. De obicei, difuzate în weekend (emisiune de dup amiaza, cu publicint familia, gen revolut) sau ca matinaluri

GENURI: EMISIUNILE PENTRU COPII

Cuprinde mai multe tipuri de produc ii, film, desene animate, emisiunimagazin, emisiuni educative cu public- int copiii.

care. in secolul XIX. de care. O trecere de la aceste povesti la cele mediatizate ar fi foiletonul sau romanul serializat. In 1932-1933. Istoria moderna se refera la transformarea povestilor in serial dinspre print spre audiovizual. s-au detasat. 1952). a facut dus la stabilizarea unui public fidel al unor tiparituri cu periodicitate. Cel mai lung soap din SUA: pe NBC. Primul soap din Marea Britanie a inceput in 1960: ³Coronation Street´. show al lui Ma Perkins si ³Betty si Bob´. in radioul din SUA au aparut doua show-uri care aveau in centru un produs comercial. La fel. In 1961. Alte firme care au sponsorizat soap-uri: General Foods. pot fi considerate drept repere pentru gindirea in serial. prin desfacerea continutului fictional de cel publicitar: ³Oxydol¶s Own´. ulterior. datorita marii intinderi temporale a firului epic. Hanul Ancutei. pe tarim romanesc.GENURI: SOAP OPERA Un istoric al soap-urilor Se considera ca Iliada lui Homer ar fi precursoarea soap-urilor. Pepsodent. ³A Woman to Remember´. Decameronul si. totul incepuse ca un studiu de piata al Procter and Gamble (care a avut 22 de showuri radio in perioada de inceput a soap-urilor). in favoarea televiziunii). Initial. . 1937-iun. ³The Guiding Light´ (ian. In 1947 a aparut primul soap TV. 1001 de nopti. CBS a oprit ultimul soap radio (componenta de divertisment a radioului a scazut.

In Romania. cu liceeni) ± ³Medici de mame´ (Acasa). Alta clasificare: tipul DINASTIC: personajele sint bine situatie si prezentate in toata splendoarea situatiei lor financiare tipul COMUNITATE: prezinta viata unei comunitati.GENURI: SOAP OPERA O clasificare: Dailies (daily soap) ± difuzate cu pauze comerciale. serialele similare cu manelisti. de obicei personajele sint din mai multe familii. cu relatii ordonate in functie de mersul comunitatii tipul DIADIC: prezinta o polarizare a personajelor pe axa bine-rau sau vorbesc despre maturizarea unuia/unora dintre personaje . Weekly soaps ± saptaminale Docu Soaps ± coreleaza realitatea cu fictiunea Docu Reality Soaps ± ex. ³The bold and the beauty´. Telenovelas ± soap-uri produse in America Latina ³Genre Soaps´ ± soap-uri tematice (medicale. ³The Osbournes´ ± cu personaje reale.

Format. Formate.
Un program de televiziune cu format reprezinta licenta de a produce si difuza o versiune nationala a unui program de televiziune strain si de a-i folosi numele. Formatele reprezinta o parte majora a pietei internationale de televiziune. Cumpararea de formate este la moda datorita: Economiilor serioase realizate prin evitarea riscului de inventare a ceva original. Iluziei oferite audien elor na ionale c urm resc o produc ie local , eventual o produc ie de succes (ex, Românii au talent) Posibilitatea ca acel concept aflat în spatele unei emisiuni de televiziune s aib succes dac este croit pe nevoile unei anumite pie e.

Formate: originalitate vs. furt

Aspecte juridice De i ³formatele´ TV reprezint o form de proprietate intelectual , de obicei cumparate i vîndute de produc tori, distribuitori i difuzori de televiziune, totu i, ele sînt dificil de protejat juridic. În consecin , sînt adesea create copii la indigo ale unor formate originale, f r a se pl ti de in torului drepturi de autor. Prin urmare, produc iile de divertisment de televiziune cu poten ial de succes trebuie s - i defineasc ni te caracteristici proprii, sub forma unui SYNOPSIS ± o colec ie de informa ii care nu ar trebui s poat fi reg site în aceea i form la o alt produc ie de televiziune f r s se pun problema furtului sau a cump r rii drepturilor. Marea art este s îmbraci o idee veche, care este a tuturor i a nim nui, în haine noi.

Marketing Strategies for Protection of International TV Formats

Commercially successful ideas in the creative world are often imitated or adapted. Television formats, in particular, are routinely copied. From early radio formats to game shows and reality programme formats of today, producers have accused others of ³stealing´. Although formats constitute one of the most important exports for British TV producers, there is still no certainty about the legal protection of TV formats from copycat versions. Since TV formats fail to fall neatly within the definitions of protected material under international copyright and trade mark regimes, producers have been trying to devise innovative means to protect their formats from copycatting and plagiarism. Though the globalization of cultural and entertainment markets may itself have contributed to the rise of TV formats, interconnecting programming industries in a world of multiplying channels, this paper theorizes that global broadcasting and programme marketing strategies can also be used by TV format producers to protect their intellectual property rights. Specifically, eight different strategies may be used: (a) trade show infrastructure and dynamics; (b) visual brand identity and channel fit; (c) brand extension and merchandising; (d) corporate branding; (e) national branding; (f) genre branding; (g) constant brand innovation; (h) fan communities.

Un proiect de format TV cuprinde:

‡ Titlul programului ‡ Audien a ± publicul int ‡ Interval orar sugerat ‡ Lungimea (minute) ‡ Brief outline (2-3 fraze) - conceptul ‡ Desf ur tor ‡ Structura global (dac e cazul) ‡ Synopsis detaliat ‡ Exemple de întreb ri-probe (dac e cazul) ‡ Ilustra ii video-foto-desene ‡ Sugestii de prezentatori ‡ Designul platoului ± sugestii scenografie ‡ Buget ‡ Oportunit i de vindere (pe pia a publicit.)

iar succesul s u depinde de cantitatea de nou inserat în cadrul cunoscut. Exist dou mari abord ri: preluarea unui cadru cunoscut i umplerea lui cu con inuturi noi sau identificarea unui cadru cu totul nou pentru con inuturi (personaje.Formatul de televiziune Se bazeaz pe o nevoie înc necon tientizat din partea audien ei. tipuri de rela ii) cu care publicul este deja familiarizat. . Un con inut novator introdus într-un cadru inedit îndep rteaz audien a.

produc torii au întâlniri succesive cu sute de al i produc tori pe zi. reune te mii de produc tori în c utare ori de cump r tori pentru vânzarea formatelor lor. ori de parteneri de coproduc ie.PIE E DE FORMATE Cea mai mare pia de televiziune. . La un târg de acest fel. MIP-COM.

logo.NETWORKING & PITCHING Odat formatul înregistrat cu drepturi de autor la institu iile abilitate (în România. esen iale sunt networking-ul i pitching-ul ± prezentarea proiectului în fa a cât mai multor oameni posibil interesa i. Func ioneaz foarte bine pentru proiectele neconcretizate înc într-o produc ie i pentru produsele care nu au avut o vizibilitate foarte bun la prima difuzare. . brand. DACIN SARA pentru con inut sau OSIM pentru elementele de identitate vizual . denumire).

Usually involves playing matchmaker to young contestants. where general knowledge is not a primary requirement. Often played as a series of timed games. Often involves elements such as playing physical games.Anexe: Exemple de sub-genuri ACTION/ADVENTURE ± Typical elements of an action/adventure show include custom-made sports games. EDUCATIONAL ± Type of factual programming where a game element has been employed as a way of making the information fun to learn. fantasy locations and role-play. BOARD GAME CONVERSATION ± Any sort of programme that has been based on a traditional or proprietary board game. tactics and luck. Also includes shows where estimating prices is the key ability. scavenger hunts. LIFESTYLE ± Relatively new programme: taking a popular hobby or home interest. in some cases. by the guests themselves. FAMILY GAME SHOW ± Wide-ranging term used to describe mainstream primetime shows. In the latter case. DATING SHOW ± Shows concerning any aspect of personal relationships. and personal betterment is often an underlying theme. COMEDY PANEL GAME ± Specific type of quiz or game involving a number of celebrity guests where a certain proportion of the material is pre-scripted and performed by the host or. usually presented by well-known comedians. . such as DIY or cookery. this sort of show is only possible by paying a license fee to the manufacturer of the game. and basing a light-hearted competition around it. although some recent shows have concerned themselves with how relationships fail.

Most of the humour comes from off-the-cuff remarks and banter. PUZZLE ± Show where lateral thinking. VARIETY ± Programmes which either involve the search for new talent. Sometimes includes elements of practical jokes. although tactics and minor physical elements may also be present. usually involving expensive large-scale games or danger. . TECHNOLOGICAL ± Specific genre where competitors construct machinery under competition conditions. ENTERTAINMENT SHOW ± Game where answering a wide variety of questions is the key entertainment. QUIZ. or the primary theme is sport-related in some way. usually over a long period of time.Exemple de sub-genuri PANEL GAME ± Game played by a group of invited celebrities. numerical ability and wordplay are important. REALITY ± A number of individuals are challenged to work together as a team. as opposed to the more scripted comedy panel games. SPORT ± Programmes where a recognised sport is played. but little or no general knowledge is required. STUNT-DARE SHOW ± Programmes where people are challenged to do extraordinary feats. or performances of established variety acts as a central element of the programme. Includes some themed panel games. Often the rounds and games are also tied into this theme. QUIZ ± Show where contestants answer questions about a central theme.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->