S I L V E R

C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

DESCRIEREA LUCRARILOR CE VOR FI EXECUTATEA

EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

1 GENERALITATI

Aceasta propunere tehnica cuprinde specificatiile pentru executia lucrarilor de terasamente. La orice alte lucrari legate de terasamente, Contractorul trebuie sa tina cont de previziunile standardelor si normelor in vigoare.Contractorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea caietelor de sarcini si la cererea Consultantului, Constractorul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele cerute de caietele de sarcini. Contractorul va folosi metode de constructii si sisteme de management pentru a asigura deplina conformitate cu caietul de sarcini. Propunerea tehnica nu are caracter limitativ, insa orice modificari sau completari se vor putea face numai cu avizul Proiectantului si/sau Consultantului. In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Constractorul poate cere intreruperea lucrarilor si sa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala Contractorului. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect. Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant si Consultant / Investitor. 2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

1 2 3

STAS 1243 C 56-85 LEGEA 10/1995

Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente Lege privind calitatea lucrarilor in constructii

1

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

4 5 6 7

STAS 10493-76 STAS 1242/1 STAS 9824/1 C16-84

Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor. Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de fundare Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente

3 MATERIALE 1 Soluri si roci Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din STAS 1243 "Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului", astel: "Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau cu pene si ciocane de spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0,3m3 in sapaturi sau 0,6m3 in excavatii vor fi considerate ca roci masive.

• "Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale medii de cel mult 150mm. • "Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafata ce ofera conditii pentru cresterea plantelor.Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau sadi. 2 Lucrari de umplutura

Definitii: "Pamant coresunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie sunt aduse si care pot fi compactate conform specificatiei. "Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale: o o Materiale perisabile; Materiale care provin din zone mlastinoase;
2

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

o o o

Busteni, butuci, noroi sau namol; Materiale susceptibile la combustie spontana; Materiale in stare inghetata;

o Argila cu limita de lichid depasind 80 si/sau indexul de plastifiere depasind 55 determinat in conformitate cu STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate;
o

Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%; Materiale definite ca necorespunzatoare de catre Consultant; Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis;

o o

Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita cu 1,1.

4.EXECUTAREA LUCRARILOR 1 Trasarea Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Contractor pe cheltuiala sa, va face trasarile in concordanta cu proiectul. Contractorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor. 2 Lucrari preliminare Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari preliminare:

• • • • •

defrisare; indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele; indepartarea si depozitarea startului vegetal; uscarea pamantului; demontarea structurilor existente;

• pregatirea si aprobarea de catre Consultant a Procedurilor de Executie ale lucrarilor de terasamente.
3

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Unde este necesar, Contractorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si va cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Contractor trebuei sa respecte formalitatiile legale.Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul refolosirii acestuia se va stoca in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime. Contractorul poate sa inceapa lucrarile de terasamente doar dupa aprobarea de catre Consultant a detaliilor preliminare. Procedurile de executie vor fi predate Consultantului pentru aprobare cu cel putin 8 zile inainte de inceperea lucrarilor de terasamente. Aceste trebuie sa include informatii cu privire la programul pentru terasamente, incluzand echipamente folosite la excavatii, transport, udare, compactare. Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine zapada sau gheata. Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din caietul de sarcini sunt compromise. 3 Lucrari de excavare Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii: 1. • • • Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste: Teren slab coeziv: Teren mijlociu: 0.75m 1.25m

Teren tare si forte tare: 2.00m

2. • • • • •

Inclinarea maxima a taluzului ,stabilita de catre Contractor, nu va fi mai mare de: Nisip, balast: Nisip argilos: Argila nisipoasa: 4:3; Argila: Roca: 3:2; 6:1; 2:3; 1:1;

Contractorul este responsabil de asigurarea stabilitatii taluzurilor si acolo unde este cazul va reduce aceste limite definite mai sus, in special in cazul prezentei apei in aceste zone.Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare in trepte) inainte de operatiunile de umpluturi si compactari; costurile cu
4

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

manopera, materialele si utilajele folosite in acest scop vor fi prevazute in preturile unitare ale Contractorului. La inceperea lucrarilor de sapaturi, Consultantul va verifica incheierea si buna executie a lucrarilor pregatitoare. Proiectantul va indica solutia de excavare aleasa in functie de datele din studiul geotehnic. Executarea lucrarilor de excavare se face, de regula, mecanizat, sapatura manuala fiind folosita numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de vedere tehnico– economic. In timpul executarii sapaturilor, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: • mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii pe o distanta suficienta pentru a nu periclita constructiile invecinate; • cand turnarea betonului de fundatii sau a celui de egalizare nu se face imediat dupa executarea sapaturii, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cel putin 30cm decat cota finala, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico–mecanice ale terenului de sub talpa de fundatie; • sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel incat pentru orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor; • Contractorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa colectata in zona excavata;

• sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmand ca diferenta sa fie executata manual; • pe parcursul executiei, Contractorul are obligatia de a solicita prezenta geotehnicianului pe santier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daca natura terenului de fundare corespunde cu proiectul; • in cazul aparitiei pe fundul gropii a unor crapaturi in teren masurile necesare vor fi luate de Proiectant/Consultant; • in cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lasat sa se usuce inainte de inceperea betonarii Conditii pentru santier: Contractorul: a) Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pe baza unui proces verbal semnat de Investitor/Consultant, Proiectant si Contractor. b) Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite.
5

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Excavarea pamantului vegetal: Contractorul: a) Va excava minim 10cm - stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura si/sau o dimensiune stabilita de Consultant. Va excava o adancime de minim 30cm de strat vegetal in zonele in care se prevad plantari si va pastra materialul excavat pentru reutilizare; b) Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m. c) Imprastierea si nivelarea unui strat de pamant vegetal in grosime uzuala de 10cm sau pana la 30cm in zonele indicate pe planuri pentru plantare arbusti si iarba.

Executarea fundatiei

a) Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Contractorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situatiilor in cazul prabusirilor locale/malurilor in zonele excavate; acestea se vor racorda in trepte, se vor face umpluturi/compactari cu material corespunzator de umplutura sau cu beton in cazul in care nu se poate realiza compactarea; toate aceste masuri nu vor implica modificari asupra volumului net de lucrari. b) Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele admise, conform STAS 9824/1 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole". Stratul portant

Daca la nivelul indicat terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anunta Proiectantul/Consultantul, care va stabili modul de continuare a lucrarilor.Straturile de pamant necoresunzator precum si roci masive gasite in amplasament vor fi indepartate si golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Consultantului. 4 Evacuarea apei Contractorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente: • aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;
6

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

• lucrarilor.

micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executarea

Pentru realizarea acestor cerinte, Contractorul trebuie: • • sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei; evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambiant.

Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei. Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzator si traseele de evacuare a apei. La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul permanent de drenaj al statiei. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la distanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile permanente. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere adecvate. 5 Eliminarea materialelor

Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi indepartate din santier. Consultantul poate cere Contractorului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor. Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indicatiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie informat Consultantul caruia i se vor cere instructiuni. Daca sunt intalnite trasee subterane, altele decat cele indicate in planuri, vor fi informati atat Proiectantul cat si Consultantul , Autoritatile competente si se vor obtine instructiuni de la acestia. Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate. Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.

6 Descoperiri arheologice

Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii. 7 Lucrari de umplutura
7

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 250mm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor. Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidate pana la minim 95% din densitatea maxima masurata in testul Procter pentru gradul de compactare conform STAS 1913/1383. Gradul de umiditate al umpluturii trebuie sa fie intre +/-2% din continutul optim de umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele coezive. 8 Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile normativului C16-84 “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente” aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in propunerea tehnica. Executarea sapaturilor Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii. La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata in jurul punctului de lucru. Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare , buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant. Transportul pamantului pet imp friguros Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de a incepe sa inghete , in conformitate cu tabelul urmator: Temperatura aerului (˚C ) -5 - 10 - 15 Executarea umpluturilor pe timp friguros Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se respecta urmatoarele conditii:
8

Timpul de incepere a inghetarii (min) 90 60 50

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Procesul tehnologic si conditii de realizare Saparea, transportul asternerea in compactarea pamantului neinghetat. umplutura

Temperatura si + 1 ˚C.

Durata Durata totala de executie Durata de sapare In momentul stratului. asternerii

Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din + 1 ˚C. zone in care terenul nu este inghetat. Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe + 1 ˚C. stratul inferior neinghetat

La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste luinduse masuri de protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura.Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe portiuni mici de teren, activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata. La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor. Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.

5 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE Verificari inaintea inceperii lucrarilor Inaintea inceperii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari: • Existenta PV predare – primire - amplasament si a bornelor de reper, cu mentionarea si posibil pastrarea eventualelor trasee ingropate; • Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii referitoare la: o stratificatia terenului; o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor; o cota apelor subterane; o cota apelor subterane; • Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:
9

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

o planul general de fundatii; o planul de sapaturi (umpluturi); o detalii de executie fundatii; La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si natura terenului. Materiale de umplutura Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilor Consultantului / Inginerului Geotehnician. Fiecare proba de pamant coeziv granulat va cantari 25kg cat si probele de pamant necoeziv format din pietris grosier. Probele de sol vor fi luate in conformitate cu STAS 1242/1 – „Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de fundare”. Contractorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupra: 1. Tipul de materiale de umplutura aprobate; 2. Continutul maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse compactarii. Lucrari de compactere Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare la fiecare 400m2 pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi acceptata o abatere standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul standard Proctor. Abateri admise 1. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel: • Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: • Pozitia in plan vertical a cotei de nivel: 2. Abateri dimensionale ale elementelor. a) In plan orizontal: • inaltimi pana la 2 m: ± 20 mm; • pentru toata inaltimea 2 m: ± 30 mm ; b) Inclinarea fata de verticala a muchiilor: • • pentru 1 m: 3 mm; 16 mm;
10

10 mm; 10 mm ;

pentru toata inaltimea:

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

3. • • •

Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect: pentru sistematizari verticale : mediu 10 % ; minim 15 %; in jurul fundatiilor si subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %; in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %;

EXECUTAREA LUCRARILOR DE FUNDATII

1. EXECUTAREA FUNDATIILOR DIRECTE

1.Executarea si receptionarea lucrarilor de fundatii directe se fac potrivit Normativului C169-83

2.Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare si anume: a) Trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor; b) Protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant; c) Coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului fundatiilor in uscat, atunci cand procedeele de executie adoptate nu permit betonarea sub apa; d) Asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor; e) Verificarea axelor fundatiilor; f) Verificarea corespunzatoare dintre situatia reala si proiect (din punct de vedere al calitatii terenului, dimensiunilor si pozitiilor) in limitele tolerantelor prescrise; g) Incheierea procesului verbal de receptie a terenului de fundare. Daca caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile ce urmeaza a se lua se stabilesc impreuna cu proiectantul si se transmit prin dispozitie de santier.In cazul fundatiilor In apa cu sau fara epuismente, se verifica In mod special ca nu s-au produs afuieri,
11

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

ebulmente, prabusiri etc. sau ca efectele acestora au fost Inlaturate In asa fel Incat corpul fundatiei sa poata fi executat corect conform proiectului.

3.La executarea fundatiilor pe pamanturi sensibile la umezire se respecta In plus prevederile din Normativul P7-77, iar In cazul executarii fundatiilor de pamanturi contractile cele din Instructiunile tehnice P70-79.

4.Trasarea lucrarilor de fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu. La pozitia In plan orizontal a axelor fundatiilor de beton si beton armat, abaterea admisibila este de 10 mm. Abaterea admisa pe verticala la pozitionarea fundatiilor fata de cota de nivel, se admite de maximum 10 mm.

5. La executarea fundatiilor trebuie avute In vedere urmatoarele: a) Materialele Intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si normele de fabricatie In vigoare; se atrage atentia asupra cazurilor In care proiectele prevad ca masuri de protectie anticorosiva utilizarea de cimenturi speciale si anumite grade de impermeabilitate a betonului. b) Fundatia se executa fara Intrerupere pe distanta dintre doua rosturi de tasare; In cazul cand aceasta conditie nu poate fi respectata se procedeaza conform Normativului C140-86. c) In cazul betonarii sub nivelul apei subterane se verifica, dupa caz, fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv a masurilor contra afuierii terenului si spalarii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor din anexa Normativului C140-86. d) In cazul fundatiilor de tip pahar pentru Incastrarea stalpilor prefabricati, se verifica dimensiunile golului (sectiuni orizontale si verticale), Impanarea si celelalte legaturi provizorii (care trebuie sa asigure echilibrul stabil al stalpului) conform Normativului C140-86, precum si Incastrarea definitiva prin betonare. In timpul montajului stalpilor prefabricati sunt obligatorii masuri de mentinere a echilibrului stalpilor. Pentru cazul stalpilor dubli sunt necesare masuri suplimentare, avand In vedere faptul ca nu se pot folosi pene decat la 3 laturi.

12

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

e) Executarea rostului de tasare se face Intr-un plan perpendicular pe talpa fundatiei, iar latimea sa, pentru constructiile fundate pe terenuri obisnuite, este de minimum 3 cm. In cazul fundatiilor pahar rostul va avea o latime de 5 cm. Pentru constructiile fundate pe pamanturi dificile (loessuri, contractile etc.), latimea rostului se ia potrivit prescriptiilor pentru fundarea pe astfel de terenuri.Executarea rostului se trateaza cu o lucrare ascunsa si se va receptiona de catre reprezentantul beneficiarului, In timpul executiei sale.

6.Cand constructiile se fundeaza pe pamanturile loessoide sau argile contractile se respecta prescriptiile In acest sens ale normativelor respective.

2. MASURILE DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

1.In procesul de executie a lucrarilor de fundatii, trebuie respectate urmatoarele prevederi In vigoare: a) Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerului Sanatatii cu Ord. nr. 34/1975 si 60/1979. b) Norme de protectie a muncii In activitatea de constructii-montaj, aprobate de M.C.Ind. cu ord. nr. 1233/D/1980. c) Norme generale de protectie Impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor – 1977. d) Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, indicativ P.118-83.

2.Conducerea antreprizei este obligata sa elaboreze instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe santier, precum si pentru diferitele operatiuni ce se efectueaza la lucrarile de fundatii, care nu sunt prevazute In normele In vigoare, folosind In acest scop fisele tehnologice existente sau cartea tehnica a utilajului respectiv.

COFRAJE SI SUSTINERI
13

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru confectionarea, montarea si demontarea cofrajelor pentru lucrarile executate din beton si beton armat. Acest capitol se refera atat la tiparele care imbraca forma elementului de beton cat si la elementele de sustinere a cofrajelor (esafodaje, grinzi extensibile, popi, etc.).

1.CERINTE DE BAZA

Cofrajele si sustinerile trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in tolerantele admisibile. Cofrajele si sustinerile sunt proiectate astfel incat sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie. Ele trebuie sa ramana stabile pana cand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limita acceptabila de siguranta. Cofrajele si sustinerile trebuie sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea sa portanta. Cofrajele vor fi dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului. Supravegherea si controlul vor asigura realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice specifice. Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu produca degradarea elemntelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor. Cofrajele vor fi montate incat sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului. Imbinarile dintre panourile cofrajului trebuie sa fie etanse. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe fata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Trebuie luata in considerare orice influenta daunatoare posibila asupra suprafetei betonului a acestor substante de decofrare. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului sau sa corodeze cofrajul. Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau agrementelor.
14

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul betonului. Cofrajul va fi executat si finisat astfel incat sa nu existe pierderi de parti fine sau sa produca pete pe suprafata betonului. Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru mentinerea fixa a cofrajului sau a barelor de armatura pana la intarirea betonului. Distantierii nu trebuie sa introduca incarcari suplimentare inacceptabile asupra structurii, nu vor reactiona cu constituentii betonului sau cu armatura si nu trebuie sa produca patarea suprafetei de beton.

2.TIPURI DE COFRAJE , DIMENSIONARE , TRANSPORT

Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri. Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in “Ghidul pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor“. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre constructor in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut de specialitate. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea sau degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginirea, etc.). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.

3.PREGATIREA LUCRARILOR

Se vor respecta notele si comentariile din plansele proiectului. Pentru fiecare faza tehnologica executantul va intocmi proiecte si fise tehnologice, ce vor stabili solutiile de cofrare, sustinere, materialele folosite, timpii de montare si de demontare, cu sustinerea prin calcul a dimensiunilor si tipurilor de elemente de cofraj ales pentru fiecare element in parte. Executantul va supune aprobarii proiectantului proiectele tehnologice tehnologice pentru elementele de cofrare a elementelor de beton si beton armat. Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detaliu privind: - Lucrarile pregatitoare; - Fazele de executie;
15

si

fisele

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

- Programul de control al calitatii de executie al cofrajelor; - Resurse necesare (echipamente, sustineri, utilaje, scule, forta de munca); - Organizarea rationala a locului de munca.

4.MONTAREA COFRAJELOR

Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curata si pregati suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitie a armaturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: -trasarea pozitiei cofrajelor; -asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; -verificarea si corectarea pozitiei panourilor; -incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. Elementele de cofraj se vor preasambla inainte de a fi montate la pozitie. Inainte de turnarea betonului se va verifica daca s-a facut ungerea cofrajelor pentru usurarea operatiunii de decofrare. Ungerea se executa cu agenti de decofrare pe fetele cofrajului care vin in contact cu betonul. Agentii de decofrare trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze betonul si cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice de executie a lucrarilor.In cazul in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor. In cazul in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.

5.CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel:
16

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri; -in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; -final, receptia cofrajelor si constatarea intr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa). In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje si armature.

EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI BETON ARMAT. ARMATURI

1. PREVEDERI GENERALE

Descriere specifica cerintele de baza ce trebuie indeplinite de executantul lucrarii, in ceea ce priveste montarea cofrajelor si dispunerea barelor de armatura conform planurilorde armare elaborate de proiectant, precum si punerea in opera a betonului adus de la statia de betoane. Sunt stabilite de asemenea criteriile pentru satisfacerea acestor cerinte, in contextul sistemului de control si asigurare a calitatii. In cursul executiei lucrarilor de betonare nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentului caiet de sarcini, fara aprobarea prealabila - in scris - a proiectantului. Proiectantul isi rezerva dreptul ca in situatiile speciale ce se pot ivi la executie, sa aduca modificari si completari prezentului caiet de sarcini, in raport cu situatia aparuta. Constructorul si beneficiarul sunt obligati, in baza prevederilor Legii 10 privind calitatea in costructii, sa respecte, pe intreaga perioada de executare a lucrarilor, in afara Caietului de sarcini atasat proiectului de executie, toate dispozitiile STAS, instructiunile tehnice departamentale, normativele in vigoare la data executiei lucrarilor. In plus, se vor respecta normele generale si normele specifice de protectie a muncii in vigoare (Prevederile art. 5 si 6 din Legea protectiei muncii nr. 319/ 2006; Hotararea Guvernului nr. 448/1994 privind organizarea si functionarea
17

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Ministerului Muncii si Protectiei Sociale republicata; Hotararea Guvernului nr. 460/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii,cu modificarile ulterioare; Normele generale de protectie a muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie 1998 si Ministerul Sanatatii sub nr. DB/5840 din 26 noiembrie 1998), precum si normele de paza contra incendiilor. Executantul, prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate va efectua toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Executantul este obligat sa efectueze la cererea proiectantului, verificari suplimentare fata de prevederile Caietului de sarcini inclus in prezentul proiect de executie. Se va dispune incercarea betonului in elementele structurale existente, prin aplicarea metodei nedistructive combinate (sclerometrul Schmidt + ultrasunete), in conformitate cu prevederile Normativului pentru incercarea betonului prin metode nedistructive, indicativ C 26 – 85, partea a III-a, pag. 83. Daca rezultatele obtinute pentru anumite elemente structurale in urma aplicarii metodei nedistructive combinate nu sunt concludente, se vor efectua verificari suplimentare constand in extrageri de carote din aceste elemente, in locurile indicate de proiectant. In situatia in care rezultatele verificarilor suplimentare (obtinute in urma incercarilor la compresiune pe carote), betonul pus in opera nu indeplineste conditiile prevazute conform reglementarilor tehnice in vigoare, proiectantul va decide expertizarea lucrarii, cu luarea de masuri privind refacerea sau consolidarea elementelor necorespunzatoare. Lucrarile de betonare nu se vor executa sub temperaturi de +5°C, respectiv peste +30°C. In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta atat prevederile normativului C16 – 84, cat si Caietul de sarcini elaborat de proiectant. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile Caietului de sarcini atasat prezentului proiect de executie, proiectantul va dispune - in scris - sistarea lucrarilor si va informa executantul si beneficiarul despre necesitatea intocmirii proiectului de remediere – consolidare, in raport cu situatia aparuta, pe baza unui nou contract de proiectare. Inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa examineze amanuntit proiectul si sa aduca la cunostinta investitorului eventualele lipsuri, nepotriviri intre diferite planuri sau dificultati de adaptare la teren si de executie a proiectului. Toate echipamentele utilizate pentru punerea in opera a betonului, inclusiv a celor pentru fasonarea armaturilor, trebuie sa fie atestate de Comisia Nationala de Atestare a Masinilor si Echipamentelor de Constructii — CNAMEC din MLPTL, in vederea asigurarii calitatii lucrarilor executate precum si protectia vietii, a sanatatii si a mediului, in conformitate cu prevederile HG 1046-1996.

18

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

2.PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE IN DOMENIU

STAS 10107/0-90 Calculul beton precomprimat

si

alcatuirea

elementelor

din

beton,

beton

armat

si

P100 – 2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social – culturale, agrozootehnice si industriale P 10 – 86 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii

C 11 – 74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje C 16 – 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si

a instalatiilor aferente. P 59 – 86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton C 28 – 83 C 130 – 78 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel – beton Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor

C 149 – 87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentu elemente de beton si beton armat NP 007 – 97 Cod de proiectare pentru structuri si cadre din beton armat C 56 – 85 C 26 – 85 C 54 – 81 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor

C 200 – 81 Instructiuni tehnice pentru verificarea calitatii betonului la constructii ingineresti ingropate, prin metoda carotajului sonic C 150 – 99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole STAS 1759-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine, a inceputului de priza STAS 5479-88 Incercari continutului de aer oclus pe betoane. Incercari
19

pe

betonul

proaspat.

Determinarea

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

STAS 2320-88 Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru confectionarea epruvetelor STAS 1275-88 Incercari pe Determinarea rezistentelor mecanice STAS 2414-91 betonului intarit STAS 3519-76 STAS 6652/1-82 SR-ISO 7438-92 SR-ISO 7801-93 STAS 438/1-89 STAS 438/2-91 betoane. Incercari pe betonul intarit.

Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si porozitatii Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la apa Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale Materiale metalice. Incercarea la indoire Materiale metalice. Incercarea la indoire alternanta Otel beton laminat la cald Sarma rotunda profilata

SR 438/3-98 Plase sudate SR 438/4-98 Sarma cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece

3.CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI

1)

Cerinte de baza Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri:

•amestecul de beton proiectat la statie de producator si controlat de un laborator autorizat; supus aprobarii Proiectantului/Consultantului; •amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) si controlat de un laborator autorizat. Amestecul de beton proiectat:
20

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Toate echipamentele utilizate pentru punerea in opera a betonului, inclusiv a celor pentru Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. Compozitia betonului trebuie proiectata avand in vedere prevederile prezentului caiet de sarcini si Codului NE 012-99. In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privind compozitia betonului: •clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect); •dimensiunea maxima a granulei agregatelor (conf. prevederilor din caietul de sarcini ); •consistenta betonului proaspat (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini); •raportul A/C maxim (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini); •tipul si dozajul minim de ciment (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini )

2)

Nivele de performanta ale betonului

Pentru betonul proaspat: •Consistenta, ca masura a lucrabilitatii, poate fi determinata conform pct.7.1.1 din EN 012-99 prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare si raspandire; •Continutul de aer poate fi determinat conform STAS 5479-88 – folosind metode gravimetrice sau volumetrice sub presiune. •Densitatea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu STAS 1759-88 Pentru betonul intarit: •REZISTENTA LA COMPRESIUNE – Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

clasa fck cil fck cub

C4/5 4 5

C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 20/25 C 25/30 C 30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/55 8 10 12 15 16 20 20 25 25 30 30 37 35 45 40 50 45 55

21

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Pentru a determina clasa betonului EN 012-99, se folosesc probe cubice de 150x150x150 mm si probe cilindrice de φ 150xH300 mm

4.TRANSPORTUL BETONULUI

Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi traansportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa, se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. Evacuarea va respecta cerintele planului de protectiei a mediului. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5°C si 30°C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt necesare masuri suplimentare care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.

5.PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

1. Pregatirea turnarii betonului

Toate elementele din beton si beton armat pentru care s-au intocmit prezentele specificatii se executa monolit. Se considera ca betoanele se prepara in statii de betoane specializate. Executantul va utiliza betoane gata preparate livrate de la statii proprii de betoane sau de la alte centrale de betoane. Cu acordul proiectantului, executantul va putea executa in cazuri de exceptie si pentru cantitati mici, pentru lucrari fara mare importanta, betoane preparate in santier. In acest caz se vor respecta toate prevederile normativelor in vigoare privitoare la verificarea conditiilor de preparare, punere in opera si receptie a betoanelor.
22

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre investitor; b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier; c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI; d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz); e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ICB, care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei. f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu Betonul proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane; g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului; h) sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul aparitiei unor situatii accidentale; i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile

(ger, ploi abundente, furtuna); j) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona; k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la loculd e punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport; l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate.

23

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

In baza verificarii indeplinirii conditiilor de mai sus, se va consemna aprobarea inceperiibetonarii de catre: responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul beneficiarului, reprezentantul ICB, in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor – stabilite prin contract. Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai sus.

2. Reguli generale de betonare

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a caietului de sarcini, a Codului NE 012-99 si a procedurii de executie. Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale: a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile – care vor veni in contact cu betonul proaspat – vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata; b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare; c) daca betonul adus la locul de punere in opera nu se incadreaza in limitele de consistenta admise sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numaiprin folosirea unui superplastifiant; d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m – in cazul elementelor cu latime de maximum 1,00 m si 1,50 m – in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii); e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza; f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea

de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior;

24

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

g) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii; h) se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului; i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului; j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului; k) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari; l) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat; m) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie; n) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – in cazul cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos; o) in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 11 “Rosturi de lucru“; p) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20°C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5)

3.Compactarea betonului
25

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus.Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului etc. In general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz, cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri: -introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa; -intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost; -se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare). In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.

4. Rosturi de lucru (de betonare)

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin procedura de executie. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim, pentru ca ele pot avea rezistenta mai mica la intindere si forfecare in comparatie cu restul structurii, in cazul in care rosturile sunt tratate necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost, consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii. Rosturile de lucru vor fi dispuse in zone ale elementelor care nu sunt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii. Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele cerinte: suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi de regula perpendiculara pe axa acestora, iar la placi si pereti perpendiculara pe suprafata lor; Tratarea rosturilor de lucru:
26

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

a) Spalare cu jet de apa si aer sub presiune, dupa sfarsitul prizei betonului (cca. 5 ore de la betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator); b) Inainte de betonare, suprafata rostului de lucru va fi bine curatata, indepartandu-se betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sarma pentru a inlatura pojghita de lapte de ciment si oricare alte impurutati, dupa care se va uda; c) Inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa dupa regula “betonul trebuie sa fie saturat, dar suprafata zvantata“. La structurile din beton, impermeabile, rosturile trebuie de asemenea sa fie impermeabile. Cerintele enumerate mai sus trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor “neintentionate“ ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, nelivrarii la timp a betonului etc.

6. DECOFRAREA

Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor de beton care au fost supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonul neprotejat). Elementele pot fi decofrate in momentul in care betonul are o rezistenta suficienta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordata o atentie deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra: partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate. Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau remontand popi de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele procente: a) 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m; b) 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.

27

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele procente: 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m; 112% pentru elemente cu deschideri de 6 ... 12 m; 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii, se face prin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza,conform STAS 1275-88.La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de control trebuie sa se tina seama de faptul ca poate exista o diferenta intre aceste rezultate si rezistenta reala a betonului din element.In cazurile in care exista dubii in legatura cu aceste rezultate, se recomanda incercari nedistructive combinate (sclerometrul Schmidt + ultrasunete), in conformitate cu prevederile Normativului pentru incercarea betonului prin metode nedistructive, indicativ C 26 – 85, partea a III-a, pag. 83.

7. PROTECTIA LUCRARILOR

Pe durata intariri betonului, cofrajele vor fi protejate impotriva lovirii sau degradarilor provocate de executia altor lucrari de natura sa influenteze stabilitatea sau conditiile de incarcare ale cofrajelor. Demontarea cofrajelor se va efectua in urma dispozitiei sefului de lot pe baza respectarii duratei de intarire a betonului. Dupa decofrare se vor curata elementele cofrejelor si suprafetele de resturile de beton aderente. In vederea receptionarii lucrarilor de cofrare se vor face urmatoarele verificari inainte de turnarea betonului: - Verificarea montarii tuturor elementelor cofrajelor la cotele si tolerantele impuse; - Verificarea elementelor de prindere si legatura; - Verificarea elementelor de asigurare impotriva rasturnarii; - Verificarea elementelor de asigurare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
28

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

In timpul turnarii si vibrarii betonului se vor efectua verificari pentru asigurarea ca in timpul acestor operatiuni nu sunt elemente care se deformeaza

8.REMEDIERI

Proiectantul va decide natura si amploarea remedierilor in functie de caracterul defectiunilor constatate. Toate lucrarile de remediere se vor suporta de executant fara costuri suplimentare pentru beneficiar. Inainte de turnarea betonului se vor inlocui elementele necorespunzatoare ale cofrajului sau se vor lua masuri pentru dublarea lor corespunzatoare. In timpul turnarii (betonul fiind proaspat turnat) se iau masuri (daca este cazul) de readucere a cofrajului in limitele abaterilor dimensionale admisibile. La terminarea lucrarilor de cofrare se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din reprezentantul beneficiarului, proiectant si executant. Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in Registrul de Procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou Proces verbal.

9.TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

1. Generalitati In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, (in special) zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii. Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:
29

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-

uscarii premature datorita radiatiilor solare si vantului;.

Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor: antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare); diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului; temperaturii scazute sau inghetului; eventualelor socuri sau vibratii care ar conduce la o diminuare a aderentei beton-

armatura (dupa intarirea betonului).

2. Principalele metode de tratare/protectie sunt: mentinerea in cofraje; acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda; stropirea periodica cu apa.

Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini). Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in stare umeda.Stropirea cu apa va incepe dupa 2 12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore in asa fel incat suprafata sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile de la apa de amestecare. Pe timp uscat si calduros,suprafetele libere ale betonului vor fi stropite de cel putin doua ori pe zi, dupa ce in prealabil se acopera cu rogojini sau cu un strat de rumegus (nisip) de 3-4 cm pentru a mentine umiditatea. Udarea se va face prin pulverizarea apei, astfel ca betonul sa nu fie spalat inainte de a se intari suficient. Stropirea betonului se va face cel putin timp de 7 - 14 zile.

10.CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

30

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Controlul calitatii lucrarilor de executie se face avand ca baza Legea 10 privind calitatea in constructii din 1995. Obligatiile si raspunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor, specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia, ale expertilor tehnici atestati, precum si ale proprietarilor, administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor sunt stipulate in Legea calitatii, H.G. 925/95 si H.G. 766/97.

Procedee de control a calitatii in constructii

Controlul executiei

Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste descarcarea, betonarea, compactarea, tratarea betonului etc., trebuie consemnate si raportate responsabililor cu executarea lucrarilor. Procedurile de control al executie, intocmite de executant, vor fi verificate de un organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate.

Controlul echipamentelor, executarii si proprietatilor betonului

a) Controlul calitatii cofrajelor b) Controlul calitatii armaturilor Armaturile vor fi verificate conform Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru oteluri utilizate in constructii. Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va consta in: -examinarea documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs; -examinarea aspectului; -verificarea prin indoire la rece; -verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere).
31

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Controlul inainte de punerea in opera a betonului

Inainte de punerea in opera a betonului, inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale: -geometria cofrajului si pozitionarea armaturii; -inlaturarea impuritatilor si substantelor de orice natura de pe suprafata cofrajelor in contact cu betonul; -stabilitatea cofrajelor; -integritatea cofrajelor, pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment; -tratarea suprafetei cofrajelor; -curatirea armaturilor de impuritati si substante care ar putea slabi aderenta; -dimensiunea distantierilor; -conditiile necesare unui transport eficient, masurile de compactare si tratare functie de consistenta specificata a betonului; -rezultatele si concluziile verificarilor efectuate pana la aceasta faza; -asigurarea unui personal instruit; -asigurarea unor masuri pentru situatii accidentale.

Controlul in timpul compactarii si tratarii betonului

In timpul acestor operatii, inspectia trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale: -mentinerea omogenitatii betonului in timpul punerii in opera; -distributia uniforma a betonului in cofraj; -compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii; -inaltimea maxima de cadere a betonului; -viteza de turnare;
32

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-durata intre etapele de descarcare si turnarea betonului; -masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa; -masuri speciale in cazul rosturilor de lucru; -tratarea rosturilor inainte de turnare; -metode de tratare si durata tratarii betonului in functie de conditiile atmosferice si evolutia rezistentei; -evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibratii asupra betonului proaspat.

Criterii de conformitate

Verificarea indeplinirii nivelelor de performanta prin aplicarea criteriilor de conformitate trebuie sa se faca de catre producatorii de beton, executanti si/sau prin controlul exterior/de conformitate. In cazul in care rezultatele determinarilor nu indeplinesc conditiile de conformitate, nu au fost efectuate determinari, in cazul unor defecte de executie, sau in cazul in care exista dubii cu privire la realizarea rezistentei, trebuie efectuate incercari suplimentare (prelevari de carote, incercari nedistructive prin metoda nedistructiva combinata (sclerometrul Schmidt + ultrasunete), in conformitate cu prevederile Normativului pentru incercarea betonului prin metode nedistructive, indicativ C 26 – 85, partea a III-a, pag. 83. Daca rezultatele obtinute pentru anumite elemente structurale in urma aplicarii metodei nedistructive combinate nu sunt concludente, se vor efectua verificari suplimentare constand in extrageri de carote din aceste elemente, in locurile indicate de proiectant. In situatia in care rezultatele verificarilor suplimentare (obtinute in urma incercarilor la compresiune pe carote), betonul pus in opera nu indeplineste conditiile prevazute conform reglementarilor tehnice in vigoare, proiectantul va decide expertizarea lucrarii, cu luarea de masuri privind refacerea sau consolidarea elementelor necorespunzatoare. Se vor avea in vedere prevederile normativelor C 54/81 si C26/85.

11.DEFECTE ADMISIBILE

33

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul elementelor din beton si beton: -defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari) avand adancimea de maximum 1 cm si suprafata de maximum 400 cm2, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate; -defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) cu adancimea mai mica decat grosimea stratului de acoperire , iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective Defectele care se incadreaza in limitele mentionate mai sus pot sa nu se inscrie in procesul verbal care se intocmeste, dar vor fi in mod obligatoriu remediate conform Normativului C149/87, pana la receptionarea lucrarii. Defectele care depasesc limitele de mai sus, se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de proiectant si/sau expert.

12.CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE EXECUTIE

Pe santier este imperios necesar sa existe un laborator de gradul 3 (Laborator de unitate), complet dotat cu aparatura si echipamente cu performante la nivelul reglementarilor si standardelor in vigoare si sa functioneze conform „Procedurii privind autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii” si a „Directivei din 8 aprilie 2003”. 1. In cazul in care loturile de materiale aprovizionate (otel-beton, ciment, agregate, adaosuri, aditivi) nu indeplinesc conditiile de calitate, se va interzice utilizarea lor si se va instiinta producatorul. 2.Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in majoritate lucrari care devin ascunse, astfel incit verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in Registrul de procese - verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, incheiate intre reprezentantul investitorului si executant (Proces verbal de receptie calitativa). In cazul fazelor determinante este obligatorie participarea: beneficiarului, proiectantului, executantului si a inspectiei in constructii, care in functie de rezultatul controlului va autoriza sau nu continuarea lucrarilor. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa. In procesele - verbale se vor preciza concret verificarile si masuratorile efectuate, abaterile constatate iar dupa caz, incadrarea in tolerantele admisibile fata de proiect.
34

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Daca se constata neconcordante fata de proiect sau de prevederile reglementarilor tehnice, se vor stabili si consemna masurile necesare de remediere. Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces verbal. 3. La terminarea executarii sapaturilor pentru fundatii se va verifica, in raport cu prevederile proiectului: a. Adancimea si cota de fundare; b. Natura terenului (cu participarea obligatorie a proiectantului geotehnician); c. Pozitia in plan; d. Dimensiunile sapaturilor. Cu privire la verificarea cotei de fundare si a naturii terenului se vor intocmi procese verbale distincte. 4. La terminarea executarii cofrajelor se va verifica: a. Alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire; b. Incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora; c. Dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se betona; d. Pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelurile inferioare; e. Pozitia golurilor 5. La terminarea montarii armaturilor se va verifica: a. Numarul, diametrul si pozitia armaturii in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii; b. Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare; c. Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior; d. Pozitia innadirilor si lungimile de petrecere ale barelor; e. Calitatea sudurilor; f. Numarul si calitatea legaturilor dintre bare;

g. Dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
35

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

h. Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia; i. Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.

6. In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca: a. Datele inscrise in bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa de transport; b. Consistenta betonului corespunde celei prevazute; c. Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte; d. Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si a prelevarilor de probe, e. Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor; f. Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere ale betonului proaspat; Se vor consemna in condica de betoane: a. b. c. d. e. f. g. Seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera; Locul unde a fost pus in lucrare; Ora inceperii si terminarii betonarii; Masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat; Evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.); Temperatura mediului; Personalul care a supravegheat betonarea.

In cazul in care conducatorul punctului de lucru raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si a agregatelor, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului. 7. La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica: a. Aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone cu beton

necorespunzator (beton necompactat, segregat, cu goluri, rosturi de betonare b. Dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;
36

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

c. Pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior; d. e. Pozitia golurilor; Pozitia armaturilor care urmeaza a fin inglobate in elementele ce se toarna ulterior.

Verificarile de la pozitiile b. si f. se efectueaza prin sondaj. Se va consemna in procesul verbal daca sunt respectate prevederile proiectului. La consemnarea constatarilor se va tine seama de prevederile Anexei III.1. din Cod NE 012-99, referitoare la abaterile admisibile. 8. In vederea asigurarii calitatii lucrarilor de beton si beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ si adoptarea unor masuri conform Anexei VI.3., urmarindu-se: -Evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare proaspata nu indeplinesc conditiile impuse. -Adoptarea de masuri operative la statia de betoane pentru corectarea compozitiei betonului sau a conditiilor de preparare. -Sesizarea cazurilor in care betonul prezinta rezistente sub limitele admise, fiind necesara analizarea de catre proiectant a masurilor sau conditiilor ce se impun pentru asigurarea rezistentei, stabilitatii si durabilitatii elementului sau a structurii.

9. Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de concluziile analizei efectuate conform controlului de conformitate, asupra rezultatelor incercarilor probelor de verificare a clasei prezentate in buletinul emis de laborator si concluziile interpretarii rezultatelor incercarilor nedistructive sau incercarilor pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului operativ sau prin proiect. 10. Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza in procesul verbal de receptie a structurii de rezistenta, incheiat intre proiectant, investitor si constructor. Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate, se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun. 11. Receptionarea structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti din constructie (fundatie, tronson, scara) potrivit Normativului C 56-85, anexa 1.1. Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata pe parcursul executiei in cadrul controlului interior sau exterior; suplimentar se vor verifica: -Documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pentru materialele livrate;
37

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofrajele, armarea, aspectul elementelor dupa decofrare, aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, precum si existenta si continutul proceselor verbale pentru fazele determinante; -Existenta si continutul documentelor de certificare a calitatii in cazul betonului livrat; -Constatarile consemnate in cursul executiei in cadrul controlului interior si/sau exterior; -Confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remediere prevazute in diferitele documente examinate; -Consemnarile din Condica de betoane; -Buletin privind calitatea betoanelor; -Dimensiuni de ansamblu si cotele de nivel; -Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului; -Pozitia golurilor prevazute in proiect; -Pozitia relativa pe intreaga inaltime a constructiei, a elementelor verticale (stalpi, pereti structurali), consemnandu-se eventualele dezaxari; -Incadrarea in abaterile admise conform Anexei III.1.; -Comportarea la proba de umplere cu apa, in cazul recipientilor; -Respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.; -Orice alta verificare care se considera necesara. In vederea receptiei structurii unei constructii, in cazurile in care se solicita de catre proiectant, executantul va prezenta beneficiarului buletine de analiza pe beton intarit, prin incercari nedistructive. Alegerea elementelor si numarul necesar de incercari se va face de catre proiectant. Incercarile nedistructive se vor efectua in conformitate cu Normativul C26-85. 12. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre investitor, proiectant si executant, precizandu-se in concluzie, daca structura in cauza se receptioneaza sau se respinge. In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie. 13. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje) este admisa numai pe baza dispozitiei date de investitor sau de proiectant. Aceasta dispozitie se va
38

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

da dupa incheierea receptiei structurilor de rezistenta sau, in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta. Receptia partiala va consta in efectuarea tuturor verificarilor aratate la punctul 11., cu exceptia examinarii rezistentei la 28 zile a betonului, care se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta. In asemenea situatii, proiectantul va preciza unele parti din elemente asupra carora sa se poata efectua determinari ulterioare si care nu se vor acoperi decat dupa incheierea receptiei definitive a structurii. 14. Receptia constructiilor din beton si beton armat se va face in conformitate cu prevederile Legii nr. 10 / 1995 privind calitatea in constructii. Analizele se inscriu separat in buletinul privind calitatea betoanelor. Incercarile nedistructive se efectueaza conform Normativului C 26 – 85.

13. ARMAREA BETONULUI

1) Oteluri pentru armaturi

In functie de prevederile proiectului de executie la lucrarile de armare a betoanelor se vor utiliza armaturi din otel beton neted si armaturi din otel beton cu profil periodic. Utilizarea carcaselor sau a plaselor sudate se va face numai in baza prevederilor proiectului de executie sau cu acordul proiectantului. Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze “Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton“(ST 009/96). Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate in standardele de produs STAS 438/1-89 pentru oteluri cu profil neted OB 37 si profilate PC 52, PC 60, respectiv 438/2-91 si 438/3, 4-98 pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armaturi sunt precizate in STAS 10107/0-90 sau in alte reglementari tehnice. Otelurile de alte tipuri, inclusiv cele provenite din import, trebuie sa fie agrementate tehnic, cu precizarea domeniului de utilizare. Inlocuirea otelului adoptat in proiect cu un altul se poate face numai cu aprobarea scrisa a proiectantului, chiar daca inlocuitorul prezinta caracteristici superioare.
39

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Produsele din otel care prezinta protectii permanente impotriva coroziunii, aplicate in fabrica, vor corespunde prevederilor din caietele de sarcini, atat in privinta caracteristicilor otelului si ale protectiilor, cat si in privinta conditiilor de receptie la executant. Detaliile si specificatiile privind alcatuirea si asamblarea armaturilor la elementele de beton armat sunt cuprinse in proiectul de executie, obligatia executantului fiind aceea de a respecta cu strictete detaliile de alcatuire, dimensiunile si calitatea armaturii. Pentru imbinarile armaturilor se vor urmari si respecta notele si comentariile din planurile proiectului de executie.

2) Categorii de lucrari.

- Ancorarea armaturilor; - Armarea grinzilor; - Armarea placilor; - Innadirea armaturilor

3)Materiale principale

- Otel rotund neted; - Otel beton cu profilperiodic.

4) Accesorii

- Distantieri (suporti); - Electrozi sudura.

14. LIVRAREA SI MARCAREA
40

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de calitate si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate. Documentele care insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii: -denumirea si tipul de otel, standardul utilizat; -toate informatiile pentru identificarea loturilor; -greutatea neta; -valorile determinate privind criteriile de performanta. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va contine: -marca produsului; -tipul armaturii; -numarul lotului si al colacului sau legaturii; -greutatea neta; -semnul CTC. Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor, care va contine toate datele din documentele de calitate, eliberate de producatorul otelului beton.

15.TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

Otelurile pentru beton armat se livreaza in forma de: - colaci pentru Ø < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone); - bare pentru Ø > 12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone); - panouri de plase sudate (pachete de circa 2,5 tone); - plase sudate in rulouri.
41

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Manipularea loturilor si pachetelor de armaturi se executa cu macaraua turn, portal sau automacara cu capacitate de ridicare corespunzatoare si dispozitive de manipulare. Depozitarea otelului beton se face pe diametre si calitati de otel. La depozitarea pe durata mai mare (1 an) stivele se protejeaza contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat, folii de masa plastica, etc. Se va asigura evitarea conditiilor ce favorizeaza corodarea otelurilor beton si murdarirea acestora cu pamant sau alte materiale. Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton-armatura. Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat, pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure: -evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii; -evitarea murdaririi acestora cu pamant sau cu alte materiale; -asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

16. FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Confectionarea armaturilor se poate realiza pe santier sau in ateliere cu utilizarea unor masini si dispozitive cu diferite grade de complexitate actionate manual sau electric. Innadirile prin sudura ale barelor din otel beton se vor executa de sudori specializati in sudarea otelurilor beton. Unele operatiuni simple la sudarea prin puncte se pot executa de fierari betonisti. Confectionarea carcaselor si plaselor sudate se poate executa in ateliere sau direct la locul de montaj al armaturii (in cofraj). Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspecte tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect. Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata, astfel incat sa se evite: -deteriorarea mecanica (crestaturi, loviri);
42

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate; -contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta: -eventualele impuritati de pe suprafata barelor; -rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura. Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub  10°C. Barele cu profil periodic, cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

17. FASONAREA ARMATURILOR

1.Armaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu carlige conform prevederilor din proiect si prevederilor STAS 10107/0-90. Formele de carlige utilizate sunt: •cu indoire la 180° pentru barele din OB 37; •cu indoire la 90° pentru barele din PC 52 si PC 60. Pentru etrieri si agrafe, ancorarea se realizeaza prin carlige indoite la 135° sau 180° in cazul etrierilor din OB 37 si numai la 135° in cazul celor din PC 52 si OB 37. Detalii referitoare la aceste tipuri de carlige sunt prezentate in STAS 10107/0-90. 2.Indoirea barelor inclinate si lungimea portiunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie sa se conformeze prevederilor proiectului si a STAS-ului 10107/0-90. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, fara socuri. La masinile de indoire cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din otel cu profil periodic la viteza mare a masinii.

43

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

18. MONTAREA ARMATURII

1. Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa: -receptionarea calitativa a cofrajelor (verificarea pozitiei cofrajelor, daca acestea se inchid dupa montarea armaturii sau incheierea P.V. de receptie a cofrajelor); -acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor de structura al caror volum depaseste 100 m3 si este necesar sa fie prevazute rosturi de betonare.

2. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentrua sigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin: -crearea la intervale de maxim 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul; -crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (min 2,5 x  vibrator) la interval de maxim 5 ori grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm. In acest scop, dupa caz: -se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa inainte de ultima etapa de betonare; -se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect.

3.Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre). Se vor prevede: -cel putin 4 distantieri la fiecare m2 de placa sau perete; -cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp, pentru Ø > 12 mm si cel putin 2 distantieri la fiecare metru pentru Ø < 10 mm; -cel putin un distantier intre randurile de armaturi, la fiecare 2 m liniari de grinda, in zona de armatura, pe doua sau mai multe randuri.

44

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme, prevazute a fi legate de armaturi sau confectionati din masa plastica. Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor din otel beton, cu exceptia cazului in care sunt asezati intre randuri de armaturi. Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi “capre“ din otel-beton sprijinite intre ele la distante de maxim 1 m (1 buc./m2) in camp, respectiv de 50 cm (4 buc pe m2) in zonele in consola. In cazul placilor cu o grosime mai mare de 40 cm si al armaturilor cu diametre mai mari de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate, dat astfel incat sa se asigure pastrarea pozitiei armaturii.

4.Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura (in cazul otelurilor sudabile, fara alterarea caracteristicilor initiale ale otelurilor) sau legaturi cu sarma de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului.

5.Se recomanda ca atunci cand se dispune de mijloace de ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate.

19. LEGAREA ARMATURILOR

1. La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma neagra (STAS 889-80) sau prin sudura electrica prin puncte (in cazul otelurilor sudabile, fara alterarea caracteristicilor initiale ale armaturilor). Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1....1,5 mm diametru.

2. Retelele de armaturi din placi vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul.Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah). Retelele din placi subtiri se vor lega in toate punctele de incrusisare

45

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

20. ARMAREA PLACILOR ORIZONTALE

- Se traseaza cu creta pe cofraj pozitia barelor. - Se monteaza barele drepte de regula alternativ cu bare ridicate gata fasonate sau cu bare ce urmeaza a fi indoite direct pe cofraj. - Indoirea barelor direct pe cofraj este precedata de trasarea cu creta a punctelor de indoire. - Se aseaza barele de repartitie de la partea inferioara si superioara (bare de montaj) si se leaga cu sarme. - Daca este necesar se monteaza calaretii. In cazul armarii pe doua directii se procedeaza in mod similar. Se va tine seama de necesitatea executarii golurilor conform notelor de pe planurile proiectului.

21. INNADIREA ARMATURILOR

Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectuluisi prevederilorSTAS 10107/0-90. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura, in functie de diametrul si tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. Zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice). Procedeele de innadire pot fi realizate prin: •suprapunere; •sudura; •mansoane metalo–termice; •mansoane prin presare. Innadirea armaturilor prin prevederile STAS 10107/0-90. suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu

Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudura electrica prin puncte, sudare electrica cap la cap prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric – sudare in cochilie, sudare in
46

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

semimanson de cupru – sudare in mediu de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel – beton (C28-1983 si C150 –1999), in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie. La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii etc., functie de sistemul de innadire utilizat. La innadirile prin bucle, raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecte prevederile STAS 10107/0-90. Innadirea armaturilor se va face numai conform proiectului de executie, respectandu-se toate notele si comentariile din planuri referitoare la tipul si pozitia innadirilor (la radier, dale groase, stalpi, pereti, grinzi). In timpul confectionarii armaturii se vor lua masuri de protectie la toate utilajele cu piese in miscare si pentru prevenirea lovirii in timpul manipularilor si fasonarii otelului beton. Pentru evitarea accidentelor in timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica securitatii muncii specifice locului de munca si utilajelor tehnologice folosite. Aceste prevederi nu sunt limitative si pot fi completate in functie de situatia locala sau de conditiile generale.

22. RECEPTIA LUCRARILOR

Pentru a conlucra cat mai bine cu betonul, armatura din elementele de beton trebuie sa realizeze o carcasa spatiala (la elementele liniare - grinzi, stalpi, arce) si o plasa sau o serie de plase plane (la elemente plane - placi, pereti). Armaturile trebuie sa fie acoperite cu un strat de beton de protectie pentru a fi protejate impotriva coroziunii si pentru asigurarea conlucrarii acesteia cu betonul. Diametrele minime admise pentru armaturile elemenetelor din beton armat monolit sau preturnat sunt:

Element Felul armaturii

Diametrulminim (mm)

Stalpi Armaturi longitudinale:
47

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

- cazurile curente

14

- din PC, in stalpi cu solicitari reduse; armaturi de montaj 12 - in elemente nestructurale Etrieri: - la stalpi neportanti 5 - la stalpi portanti cu latura mica >50 cm si stalpi portanti cu latura mare >30cm, avand etrieri din OB37, la constructii cu grad de protectie antiseismica 7 - la alti stalpi portanti 6 8 10

Grinzi Armaturi longitudinale de rezistenta: - la plansee obisnuite 10 - la plansee cu nervuri dese - PC 8 10 Armaturi de montaj in carcase legate cu sarma: - la elemente monolit - profil periodic - OB 37 10 8 8

- OB 37

- la elemente preturnate

Armaturi de montaj in carcase sudate: - la elemente monolit 6 - la elemente preturnate 5

Armaturi constructive pe fetele laterale, pe inaltimea grinzii: - in carcase legate cu sarma - profil periodic 6
48

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

- OB 37

8 5

- in carcase sudate Etrieri:

- la grinzi cu inaltimea < 80 cm - la grinzi cu inaltimea > 80 cm

6 8

Placi Armaturi de rezistenta in plase sudate - la elemente monolit 5 - la elemente preturnate 4

Armaturi de rezistenta in plase legate cu sarma (bare din otel laminat la cald); - la partea inferioara 6 - la partea superioara - profil periodic - OB 37 8 6 6

Armaturi de repartitie in plase legate cu sarma Armaturi de repartitie in plase sudate: - la elemente monolit 4 - la elemente preturnate

Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta prevederile proiectului de executie cu o abatere de 4 mm. Pentru cazurile in care in proiect nu se indica grosimea stratului de acoperire se vor respecta urmatoarele prevederi Pentru armaturile longitudinale de rezistenta se admit abateri de -2 la 4 mm fata de tabelul prezentat.

49

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Se recomanda ca armaturile inclinate cu Ø 16 mm sau mai mare, sa aiba o acoperire laterala de beton cu grosimea de cel putin 2 ori diametrul armaturii. Conditia este obligatorie pentru elementele din beton cu agregate usoare. Se vor prevedea grosimi sporite pentru: - elementele supuse direct actiunii intemperiilor, neprotejate cu tencuiala (+10 mm) - elemente situate in mediu agresiv - elemente la care restrictiile privind paza contra incendiilor prevad grosimi mai mari.

23. REGULI CONSTRUCTIVE

Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor considera conform STAS 10107/0-90.

24. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor prin protectia armaturii contra coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim, functie de tipul elementului, categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica se va stabili conform prevederilor STAS 10107/0-90. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu agresivitate chimica este precizata in reglementari speciale. Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizata o dispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice, mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn.

25. INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT

50

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Distantele minime, respectiv maxime rezultate intre bare, precum si diametrele minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/0-1990 sau din alte reglementari specifice. Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie, care se depun la Cartea Constructiei. A.10. REMEDIERI Proiectantul va decide in functie de natura si amploarea defectiunilor constatate masurile de remediere necesare. Inainte de turnarea betonului se iau masuri de inlocuire sau dublare a armaturilor necorespunzatoare si se refac legaturile sau sudurile desprinse. In timpul turnarii si vibrarii betonului se iau masuri daca este cazul de corectare a deformatiilor constate. Nu se admit modificari de solutii in ceea ce priveste calitatea otelului beton utilizat si nici a grosimilor barelor fata de prevederile din proiect. La terminarea lucrarilor de armare se efectueaza receptia de catre beneficiar, proiectant si executant. Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in Registrul de procese - verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va intocmi un nou Proces -verbal. Daca in situatii de exceptie din motive intemeiate executantul solicita modificarea calitatii otelului beton sau a grosimii barelor, solicitarea (cu aprobarea beneficiarului) se va face in scris catre proiectant. Executantul va suporta toate cheltuielile prilejuite de reproiectarea si din modificarile de cantitati, dimensiuni sau calitate a armaturilor.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE ZIDARIE

1.GENERALITATI

51

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

La executia lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile "Instructiunilor tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala", Indicativ C.17/1982. De asemenea este obligatoriu ca dimensiunile, marca si calitatea caramizilor si marca mortarului de zidarie sa fie conform celor indicate in proiect. Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida sunt cele aratate in STAS 10109/1 - 1982 si in "Normativ pentru verificarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente" Indicativ C.56/1985. La executia lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile din "Norme republicane de protectie a muncii" aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr. 34/1975 si 60/1975 inclusiv modificarile aprobate cu Ordinele 110/1977 si 39/1977. Vor fi de asemenea avute in vedere Normele generale P.S.I. la proiectarea si realizarea constructiilor aprobate prin D. 290/16.08.1977.

2.EXECUTIA LUCRARILOR DE ZIDARIE

Lucrarile se vor executa in conformitate cu prevederile din P2-85, C56-85 si STAS 10109/182. Toate materialele care intra in compozitia unei structuri din zidarie nu pot fi puse in opera decit: dupa verificarea certificatelor de calitate care sa ateste ca sunt cele corespunzatoare normelor respective; dupa ce s-au executat la locul de punere in opera incercarile prevazute in prescriptiile tehnice respective; dupa verificarea fisei de transport a betonului si mortarului din datele caruia sa rezulte ca betonul si mortarul sunt corespunzatoare calitatilor prevazute in proiect si in prescriptiile tehnice. mortar (STAS 1030-85 si instructiuni tehnice C17-82) avand marca conform proiectului – M100Z la cosurile de fum si M25Z la celelalte (fara var), iar marca minima a cimentului pentru mortarul utilizat la cosurile de fum P300 sau M400.

-

Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon pentru zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale de 7-8 cm. Caramizile, inainte de punerea lor in lucru, se vor uda bine cu apa. Pe timp de arsita udarea trebuie facuta mai abundent.
52

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm, iar a celor verticale de 10 mm cu abaterile prevazute in tabelul 8,5. Rosturile orizontale si verticale se umplu cu mortar pe toata grosimea zidariei, mai putin de 10-15 mm la fata zidariei care urmeaza a se tencui, pentru a se asigura o buna aderenta a tencuielii. Intreruperea executiei zidariei se face numai in trepte. Armatura-carcasa in stilpisori se va monta inainte de executarea zidariei. Pe masura executarii zidariei, in rosturile orizontale ale acesteia se aseaza barele orizontale de legatura cu stilpisorii, inglobindu-le in mortar marca M50, obtinut cand este cazul prin imbogatirea locala a mortarului ciment. Rosturile zidariei din dreptul stalpisorilor se lasa neumplute cu mortar pe o adancime de cca 20mm pentru realizarea unei legaturi cat mai bune cu betonul din stalpisori. Turnarea betonului in stalpisori se face in straturi cu inaltimea de cca 1,00 m., dupa udarea prealabila a zidariei si a cofrajului. Indesarea betonului se face cu vergele, se interzice folosirea in acest scop a vibratorului sau baterea cofrajelor. Ghermelele necesare se vor zidi de o parte si de alta a golurilor dupa ce vor fi imprimate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori intr-o baie de bitum fierbinte. Abateri admisibile STAS 10109/1-82

Nr. Crt. 0 1

Denumire element 1

Abateri limita ( mm.) 2

La dimensiunile peretilor - la grosimea de executie a peretilor din caramida si blocuri ceramice +4 de 14 cm. -6 +6 de 24 cm. -8

53

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

+10 > 24 cm. -10

La goluri pentru pereti din caramida si din blocuri ceramice 2 +10 pentru goluri < 100 cm. -10 +20 pentru goluri > 100 cm. La dimensiunile in plan ale incaperilor +15 3 cu latura incaperii < 300 cm. -15 +20 cu latura incaperii >300 cm. 4 -20 +10 La dimensiunile partiale in plan (spaleti) -10 +50 La dimensiunile in plan ale intregii cladiri -50 -10

5

La dimensiunile pe verticala pentru pereti din caramida si blocuri ceramice 6 +20 Pentru un nivel -20 +50 Pentru intreaga constructie 7 -50

La dimensiunile rosturilor dintre caramizi si blocuri rosturi orizontale +5 -2
54

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

rosturi verticale

+5 -2

La suprafete si muchii la planeitatea suprafetelor 3mm. / m. 2 mm. 8 la rectilinitatea muchiilor (cel mult 20 mm. pelungimea neintrerupta a muchiei peretelui)

la verticalitatea neintrerupta a muchiilor si 3mm. / m. suprafetelor (cel mult 6 mm. pe nivel; cel mult 30 mm. pe intreaga inaltime) Abateri fata de orizontala a suprafetelor superioare ale fiecarui rind de caramizi sau blocuri 9 pentru pereti din caramida si blocuri ceramice 2 mm. (cel mult, pe toata lungimea neintrerupta a peretului) La coaxialitatea peretilor suprapusi 10 dezaxarea de la un nivel la urmatorul 11 La rosturile de dilatatie tasate si antiseismice +20 la latimea rostului -10 2 mm. / m. la verticalitatea muchiilor rosturilor (cel mult 20 mm. pentru intreaga inaltime) +10 ( cel mult 30 mm., dezaxarea maxima cumulata pe mai multe niveluri)

Un caz special il constituie zidaria din caramida presata plina format 240x115x63 mm. in ziduri de 12,5 cm. (protectia hidroizolatiei si soclul din caramida aparenta pe inaltimea demisolului). In aceasta zona, elevatia fundatiei este hidroizolata vertical pana la cotele trotuarelor, iar suprafata ramasa deasupra (pana la cota -0,15 m.) va fi pregatita ca pentru lucrarile de placajedin caramida executate la fatade: se va executa un ancoraj pentru plasa sudata de care urmeaza a fi prinsa zidaria din caramida plina pentru a-i asigura aderenta in timp la stratul suport.
55

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

3.REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII ZIDARIEI

Se vor efectua verificari atat in timpul executiei cit si dupa terminarea lor privind corespondenta lucrarilor cu documentatia tehnica care a stat la baza executiei lucrarii, precum si calitatea lucrarilor executate. Verificarea dimensiunilor si a calitatii materialelor se face conform conditiilor din standarde / prevederi legale in vigoare, pentru fiecare material utilizat. Caramizile, cimentul (mortarul) sunt cele prevazute in documentatia tehnica; trebuie insotite de certificate de calitate. In caz contrar, ele nu sunt puse in opera decat dupa verificarea calitatii prin incercari de laborator. Verificarea calitatii procentuale de fractiuni de caramida se face prin examinarea vizuala in timpul executiei astfel ca procentul de fractiuni de caramida sa nu depaseasca 15% din numarul de caramizi pe ansamblu lucrarii. Verificarea grosimii peretilor netencuiti se face luindu-se media a trei masuratori, cu precizie de 1mm., efectuate intre doua dreptare asezate pe fetele peretilor. Daca la examinarea vizuala se observa neuniformitati mari intre grosimea diferitelor rosturi, se va proceda si la verificarea grosimii fiecaruia. Verificarea se face cu o rigla sau ruleta metalica cu gradatie milimetrica. Verificarea umplerii rosturilor se face prin examinare vizuala. Verificarea tasarii corecte a zidariei si a legaturilor la colturi, ramificatii si incrucisari de pereti se face in cursul executiei, prin examinarea vizuala inainte de aplicarea tencuielii consemnindu-se rezultatele verificarii in documentele de santier. Verificarea orizontalitatii suprafetelor superioare ale randurilor de caramizi sau blocuri se face cu ajutorul nivelei si a dreptarului. Verificarea planeitatii suprafetelor si a rectilinitatii muchiilor se face prin aplicarea pe suprafata peretelui sau in lungul muchiilor a unui dreptar de minim 2m lungime si prin masurarea unghiului dintre acest dreptar si suprafata peretelui sau muchiei cu o precizie de 1mm. Verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu ajutorul unei rigle gradate in mm. cu o lungime de 2,0 m. si a firului cu plumb corespunzatoare inaltimii nivelului. Verificarea dimensiunilor incaperilor, a constructiei in ansamblu si a marimii golurilor pentru usi, ferestre etc se face prin masuratori directe efectuate cu metrul sau ruleta.
56

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Verificarile: Coaxialitatii stalpisorilor si peretilor; Legaturii peretilor prin intermediul planseelor, centurilor; Legaturii dintre peretii de umplutura si elementele de rezistenta; Lucrari de izolatii legate de executarea de zidarie se vor face dupa caz vizual sau prin masuratori directe, in timpul executiei lucrarilor, rezultatele consemnandu-se in documentele de santier.

3.NORMATIVELE PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA LUCRARILOR DE ZIDARIE SI PERETI:

P.2/1985

-"Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie"

STAS 10109/1-1982 -"Lucrari de zidarie, calcul si alcatuirea elementelor"

C.17/1982 tencuiala"

-"Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si

STAS 5185/2-1986

-"Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale"

STAS 6793/1986 -"Cosuri si canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile. Prescriptii generale"

Ordin M.C.Ind. nr. 1233/D/80 montaj"

-"Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii –

D.290/1977 -"Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor"
57

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

C.56/1985 instalatii aferente"

-"Norme pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

C.14/1982 -’’Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrarile de zidarie’’.

C.16/1984 -"Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente"

P.104/94 -"Instructiuni tehnice pentru proiectarea si realizarea peretilor si acoperisurilor din elemente de beton celular autoclavizat"

STAS 1030/1985

-‘’Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala’’.

EXECUTAREA TENCUIELILOR INTERIOARE

1.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru realizarea tencuielilor noi sau refacerea tencuielilor existente, executate pe zidarie de caramida si plansee de beton, inclusiv executarea gletului de var, ipsos sau ipsos-var.

2.STANDARDE SI NORMATIVE

STAS 1500-78 – Ciment metalurgic cu adaosuri M30 STAS 1667-76 – Agregate naturale pentru mortare
58

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

STAS 146-78 – Var pentru constructii C18-83 – Normativ pentru executarea tencuielilor umede C17-83 – Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor

3.MATERIALE UTILIZATE

-

ciment metalurgic M30 apa var pentru constructii conform STAS 146-78 nisip conform STAS 1667-76

4.LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT

Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat in momentul punerii in opera sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Atentionam ca perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli, sunt: -la mortare ciment-var M10T pana la 8 ore, -la mortare ciment var M25T pana la 10 ore, -la mortare ciment var M100T si M50T fara intarziator pana la 10 ore, iar cu intarziator pana la 16 ore.

5.CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Toate materialele vor fi introduse in opera numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate de calitate.
59

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.

6.EXECUTIA LUCRARILOR

Cuprinde: a)Lucrari de decapare a tencuielilor existente degradate (partial sau total); se vor decapa toate straturile componente (zugraveli, tinci, grund) pana la zidarie, se vor adanci si curata rosturile orizontale si verticale in vederea asigurarii unei bune aderente a noii tencuieli. b)Lucrari de decapare a straturilor existente de zugraveli, inclusiv gletul pana la grund cu ajutorul unor scule speciale (ex: raschete) in cazul tencuielilor care se mentin si nu prezinta fisuri sau detasari de stratul suport. c)Operatiuni pregatitoare: lucrarile ce trebuie efectuate inaintea inceperii executarii tencuielilor: -controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite (mortarul din zidarie sa fie intarit, suprafetele de beton sa fie relativ uscate, abaterile de la planeitate si verticalitate sa nu fie mai mari decat cele admise, etc); -terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorari ale tencuielilor; -suprafetele suport sa fie curate; -rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa; -verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee, etc) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarii, etc), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporti metalici, coltari, etc). d)Executia amorsarii: -suprafetele de beton vor fi stropite cu apa, dupa care se va amorsa cu sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm; -in cazul aplicarii de tencuieli cu grosime redusa (5-10 mm) pe tencuieli existente se va respecta aceeasi tehnologie ca in cazul tencuielilor cu grosimi normale si anume: amorsare, sprit, tinci, toate reduse corespunzator incat sa se incadreze in grosime normala;
60

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait. e)Executia grundului: -grundul in grosime de 5-15 mm se va aplica pe suprafete de beton, dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea spritului, si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata aceasta se va uda cu apa in prealabil de executarea grundului; -partea superioara a peretilro si tavanele incaperilor cu inaltime mai mare de 3,00 m se vor executa de pe platforme de lucru continue; -mortarul folosit la grund este cel prevazut in antemasuratori si piesele desenate (M10TM100T); -grosimea grundului se va verifica in timpul executiei in scopul de a obtine in final o suprafata plana, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri, etc; -inainte de executarea stratului vizibil se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestinse. f)Executia stratului vizibil: -stratul vizibil al tencuielilor interioare – tinci – va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm; -grosimea tinciului poate varia intre 1-5 mm; -gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de 1-3 mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 mc de var pasta; -gletul de ipsos executat pe suprafetele ce urmeaza a fi vopsite se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca 2-3 mm de pasta de ipsos; -gletul de ipsos se va realiza numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului; -la tencuielile sclivisite, stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment; -in cazul executiei tencuielilor interioare la o temperatura exterioara mai mica de + 5 grade C, se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C16-79.

7.CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR
61

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Pe parcursul executarii tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipurilor si compozitiei mortarelor indicate in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa. Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si, daca este cazul, in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va arunca in apa. Rezultatele incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de santier) in termen de 48 de ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar in parte. Incercarile de control in care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisa conduc la refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale. Receptia pe faza de lucrari se face, in cazul tencuielilor interioare, prin verificarea: -rezistentei mortarului, -numarului de straturi aplicate si grosimile acestora, cel putin un sondaj la fiecare 200 mp (se va verifica prin baterea de cuie in locuri mai putin vizibile), -aderenta la suport si intre straturi (verificarea se realizeaza prin batere cu un ciocan de lemn in tencuiala, apreciind sunetul obtinut), -planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata). Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Abaterile admisibile la receptia calitativa a tencuielilor sunt: Verificarea aspectelor tencuielilor se vor face vizual cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor, a intrandurilor si iesindurilor, iar planeitatea suprafetei se va verifica si cu dreptarul (de 2 m lungime) orientat pe toate directiile. Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale. Gradul de netezire al suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite (cu palma).

EXECUTAREA TENCUIELILOR EXTERIOARE
62

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

1.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tencuielilor exterioare umede, aplicate pe suprafetele fatadelor constructiei, la cosuri, ventilatii etc.

2.STANDARDELE SI NORMATIVELE DE REFERINTA

a. STAS 1500-78 b. STAS 1667-76 c. STAS 1134-71 d. STAS 146-78 e. STAS 7055-87

- ciment metalurgic cu adaosuri M30 saci - agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali - piatra mozaic (praf de gris de piatra) - var pentru constructii - ciment alb

3.MATERIALE

a.ciment metalurgic cu adaosuri M30 saci b.nisip de rau sau cariera, bine spalat c.piatra de mozaic – praf de piatra sau praf de marmura (conf. proiect) d.var pentru constructii pasta – STAS 1134-71 e.ciment portand alb, vezi si STAS 9201-80

4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI UTILIZARE

Materialele livrate vor fi insotite de certifictul de calitate.

63

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat in momentul punerii lor in opera sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Atentionam ca perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli exterioare sunt: -la mortar de var-ciment M25T, pana la 10 ore maximum -la mortar de ciment-var M50T...M100T fara intarziator, pana la 10 ore, iar cu intarziator pana la 16 ore -la mortar de ciment-var M10T pana la 8 ore

5. CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Toate materialele vor fi introsude in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu ceertificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucru numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicele tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor tasari ale conului etalon: -pentru sprit: o o o aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm aplicare manuala a mortarelor 9 cm aplicare pe blocuri de b.c.a. 14-15 cm

-pentru smir: o o in cazul aplicarii manuale a mortarelor 5-7 cm iar in cazul aplicarii mecanizate 10-12 cm

-pentru grund: o in cazul aplicarii manuale a mortarelor 7-8 cm
64

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

o

iar in cazul aplicarii mecanizate 10-12 cm

-pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf de piatra, similipiatra) prin probe 7-8 cm, consistenta se va determina prin probe in functie de granulometrie si materialul utilizat, temperatura, umiditate, etc., cu acordul proiectantului si beneficiarului.

6. EXECUTIA LUCRARILOR

A.OPERATIUNI PREGATITOARE Lucrarile ce trebuie efectuate inaintea inceperii executarii tencuielilor exterioare: -controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite (mortarul din zidarie sa fie intarit, suprafetele de beton sa fie relativ uscate, abaterile de la planeitate si verticalitate sa nu fie mai mari decat cele admise, etc) -terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioaraar putea provoca deteriorari ale tencuielilor -suprafetele suport sa fie curate -suprafetele cu plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legata cu sarma zincata de elemente pe care se aplica -rosturile de zidarie de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa

B.EXECUTIA AMORSARII -suprafetele de beton si de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa dupa care se va amorsa cu sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm -suprafetele de b.c.a. vor avea spritul se va executa din mortar de ciment-var compozitie 1:025:3 (ciment, var, nisip) -pe suportul de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru grund -amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
65

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

C.EXECUTIA GRUNDULUI -grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plasa de rabit), dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului (smirului) si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata sprituluieste prea uscata, aceasta se va uda cu apa in prealabil de executarea grundului. -grundul la tencuielile din praf de piatra va fi din mortar M50T, iar la tencuieli tip similipiatra din mortar de ciment var marca M100T. De urmarit si mortarele prevazute in antemasuratori si piesele desenate. -grosimea grundului se va verifica in timpul executiei, in scopul de a obtine in final o suprafata plana, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri, etc. -pe suprafetele de b.c.a. pe care se executa tencuiala din praf de piatra, stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm grosime si se va executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:6 (ciment, var, nisip) -inainte de executarea stratului vizibil se va controla suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestinse -interzisa aplicarea grundului pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire -pe timp de arsita se iau masuri contra uscarii rapide -grundul (ca si spritul) se va aplica pe suprafetele fatadelor de sus in jos, de pe schele de fatada independente -inainte de aplicarea tinciului (a tencuielilor speciale), suprafata grundului trebuie sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestins

D.EXECUTIA STRATULUI VIZIBIL -la tencuielile din praf de piatra, stratul vizibil din 10-12 mm grosime se va executa driscuit si periat cu mortar var-ciment marca M25T, confectionat cu piatrap de mozaic (praf de piatra) in loc de nisip, iar pana la 60 % din ciment Portland alb (acolo unde prin proiect nu se cere 100% ciment alb) -la tencuielile similipiatra, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar marca M100T confectionat cu piatra de mozaic in loc de nisip, finisat conform indicatiilor din piesele scrise si desenate ale proiectului (buciardat, asize verticale, etc.) -tencuilile exterioare se vor realiza pe campuri mari din aceeasi cantitate de mortar, pregatita in prealabil pentru evitarea diferentelor de culoare
66

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-intreruperea lucrului se va face la mijlocul suprafetelor pentru evitarea petelor si diferentelor de nuante -dupa executarea tinciului se vor lua masuri de protectie a suprafetelor proaspat tencuite Nu se vor executa tencuieli exterioare, la o temperatura mai mica de +50 C.

7. CONDITII TEHNICE PENRTU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR:

Pe parcursul executarii tencuililor se va verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipurilor si compozitiei mortarelor indicate in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa. Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si daca este cazul in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va arunca apa. Rezultatele incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar in parte. Incercarile de control, in care rezultatele sunt sub 75 % din marca prescrisa, conduce la refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale. Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuililor exterioare, prin verificarea: -rezistentei mortarului -numarul de straturi aplicate si grosimile acestora, cel putin un sondaj la fiecare 100 mp (se va verifica prin baterea de cuie in locuri mai putin vizibile) -aderenta la suport si intre straturi (sondaj – prin batere cu ciocan de lemn si aprecierea sunetului obtinut) -planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata) -dimensiunile, calitatile si pozitiile elementelor decorative si anexe (solbancuri, cornise, ancadramente, etc.) bucata cu bucata. Abaterile admisibile la receptia calitativa a tencuielilor sunt:
67

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Denumirea defectului

Tencuieli la fatade si Tencuieli la retrageri, alte elemente curti de lumina, fatda exterioare ale posterioara constructiei Nu se admit

Umflaturi, ciupituri (impuscaturi), crapaturi, fisuri, lipsuri de glafuri ferestre, Nu se admit solbancuri, cocuri, ventilatii Zgunturi mari (pana la max. 3 mm), basici si zgarieturi adanci formate la driscuire in Nu se admit stratul de acoperire Neregularitati ale suprafetelor (la max. 2 neregularitati / m2, verificarea cu dreptarul de 2 m lungime) in orice directie avand adancime sau proeminenta de pana la 2 mm

Nu se admit max.1 neregularitate /m2, in orice directie avand adancime sau proeminenta de pana la 2 mm

Abateri fata de verticala sau orizontala a Pana la 2 mm / m si max Pana la 1 mm / m si unor elemente de intranduri, iesinduri, 5 mm pe inaltimea de etaj max 3 mm pe ornamente, pilastri, muchii, braie, cornise, inaltimea unui etaj solbancuri, andcadramente, asize, rosturi, rizuri, etc. Abateri fata de raza – suprafete curbe Pana la 5 mm Pana la 3 mm

Suprafetele trebuie sa fie uniforme ca prelucrare si culoare, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi, urme vizibile de reparatii locale. Se va controla corespondenta mortarului (prafului de piatra, similipiatra, etc) si modul de prelucrare a fetei vazute cu prevederile din proiect sau mostrele aprobate. Muchiile de racordare, spaletii si glafurile golurilor trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale-conf. proiect. Solbancurile si diferitele profile trebuie sa aiba pantele spre exterior, precum si o executie corecta a lacrimarelor.

68

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

EXECUTAREA SISTEMULUI DE TERMOIZOLATIE PENTRU FATADE

1.EVALUAREA SUPRAFETEI EXISTENTE

Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificata calitatea suprafetei existente. Trebuie sa fie rezistenta, uscata, curata, sa nu existe substante care sa scada gradul de aderenta, cum ar fi grasimile, bitumurile etc. Murdaria existenta si straturile cu o rezistenta scazuta trebuie indepartate. Acestea pot constitui un loc ideal pentru formarea ciupercilor. Curatati suprafata si aplicati produsul antifungic. Aderenta tencuielii existente se verifica prin lovirea cu ciocanul. Un sunet surd arata ca in acel loc tencuiala trebuie indepartata.

2.AMORSAREA SUPRAFETELOR ABSORBANTE

Suprafetele care au un grad de absorbtie ridicat, de ex. zidurile din BCA, trebuie amorsate cu grund universal si apoi se lasa sa se usuce timp de 4 ore. Astfel, se evita uscarea prea rapida a adezivului cu care sunt fixate placile de polistiren. Amorsa mai are urmatoarele proprietati: fixeaza praful, intareste suprafata, nu se dilueaza, timp de uscare 4h, consum: 0,1-0,2 l/mp.

3.FIXAREA PROFILELOR DE SOCLU

• Trasarea cotei generale se face folosind aparate speciale de masura: nivela cu trepied, teodolitsu laser • Fixarea profilului de soclu se va face cu dibluri metalice cu diametrul minim de 8/60 • Diblurile se vor monta din 30 in 30 cm pe lungimea profilului • Montarea profilelor asigura orizontalitatea perfecta a placajului

69

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

• Abaterile de planeitate ale peretelui se compenseaza prin folosirea unor distantieri de plastic cu grosimi variabile • Imbinarile intre profile se realizeaza cu piese speciale de imbinare

4.PREGATIREA MORTARULUI ADEZIV

• Adevizul se va prepara prin amestecare cu apa curata, in raport de 6,5 litri/25 kg. Amestecul se face electromecanic, cu ajutorul unui agitator cu paleti • Daca aceasta conditie nu este respectata, adezivul asi va pierde din proprietati, iar efectul nu va fi cel dorit

5.APLICAREA ADEZIVULUI PE PLACI TERMOIZOLANTE

Metoda patului de adeziv • Adezivul se va aplica pe placa de polistiren in strat continuu, cu ajutorul unei mistrii zimtate • Marimea dintilor mistriei trebuie sa fie de 10 mm • Adezivul nu se va aplica pe muchiile placilor Metoda prin puncte • Se foloseste cand suprafata suport prezinta denivelari mai mari de 15 mm • Se stabileste marimea denivelarilor • Adezivul se va aplica continuu pe marginea placii si in puncte, pe centrul acesteia • Adezivul nu se va aplica pe muchiile placilor

6.FIXAREA PLACILOR TERMOIZOLANTE

Dupa aplicarea mortarului trebuie fixata placa pe perete si apasata cu ajutorul unei gletiere mari. Placile trebuie montate in asize una langa alta, pe o singura suprafata. La colturi trebuie
70

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

mentinuta continuitatea placilor. Asezarea placilor se face intocmai ca o zidarie de caramida. Placile de polistiren vor fi lipite astfel incat sa depaseasca muchia golului cu cel putin o data grosimea placii. Nu se admite ca rosturile dintre placile din dreptul golului sa intre in prelungire cu muchia golului. Daca apar rosturi la imbinarile dintre placi acestea trebuie astupate in mod obligatoriu cu spuma poliuretanica.

7.VERIFICAREA POZITIONARII PLACILOR

Dupa montarea placilor de polistiren se va face controlul planeitatii si verticalitatii. Controlul planeitatii se va face prin plimbarea gletierei pe suprafata, iar al verticalitatii – cu un boloboc.

8.SLEFUIREA SUPRAFETEI PLACILOR TERMOIZOLANTE

• Daca placile de polistiren sunt lasate neprotejate de radiatiile UV mai mult de 2 saptamani, inainte de aplicarea masei de spaclu, acestea trebuie slefuite din nou si curatate • Daca se constata mici denivelari in zonele de imbinare dintre placi, acestea vor fi eliminate prin slefuire • Slefuirea se va face cu hartie abraziva sau cu peria de sarma

9.FIXAREA PLACILOR DE TERMOIZOLATIE IN DIBLURI

• Se dau gauri pe suprafata fatadei egale cu diametrul diblului dupa min. 24 ore de la lipirea placilor • Diblurile se vor fixa provizoriu in gauri • Se introduc cuiele de expandare in gaurile diblului prin lovire cu ciocanul • Forta de smulgere a diblurilor din perete trebuie sa fie > 0,2 KN • Necesarul este de 6-8 buc / mp
71

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

• Diblurile se bat astfel incat rozeta sa fie inglobata in placa de polistiren • Capetele diblurilor vor fi spacluite

10.ARMAREA SUPLIMENTARA A USILOR SI FERESTRELOR

• La colturile ferestrelor si usilor se monteaza profil de colt armat cu plasa de fibra • La muchiile superioare ale usilor si ferestrelor se monteaza profilul de fereastra cu picurator • La glafurile usilor se foloseste polistiren extrudat de 2 cm grosime • Colturile ferestrelor si usilor se armeaza suplimentar cu benzi din plasa de fibra dispuse la 450 (deoarece) in acele zone sunt concentrari de eforturi • Dimensiunea benzilor este de 20 x 35 cm

11.ARMAREA CU PLASA DE FIBRA DE STICLA A SISTEMULUI DE TERMNOIZOLATIE

Plasa de fibra de sticla se aplica in fasii cu latimea de 1 m de sus in jos pe inaltimea fatadei. • Fasiile de plasa se vor suprapune 10 cm una peste cealalta • Plasa de fibra de sticla se inglobeaza prin presare dinspre centru catre marginile fasiei, de sus in jos • Inglobarea se face cu ajutorul mistriei zimtate • Dupa inglobare, masa de spaclu se liseaza cu ajutorul gletierei

12.FORMAREA MARGINILOR

• Marginile se formeaza cu ajutorul gletierei unghiulare
72

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

13.MASA DE SPACLU FINALA

• Dupa inglobarea completa, se va aplica masa de spaclu finala • Masa de spaclu finala constituie suportul pentru tencuiala decorativa • Dupa uscare (minim 24 ore) aceasta se slefuieste cu hartie abraziva pana se obtine o suprafata neteda

14.AMORSAREA

• Masa de spaclu slefuita se lasa la uscat cel putin 24 ore inainte de aplicarea amorsei • Amorsarea se va face cu vopsea grund ce se va aplica cu bidineaua uniform pe toata suprafata • In cazul tencuielilor silicatice amorsarea se va face cu grund

15.PREGATIREA TENCUIELII MINERALE

• Tencuielile produse sub forma de pulbere trebuie preparate la locul aplicarii. Continutul sacului se adauga la cantitate de apa masurata si se amesteca pana se obtine o pasta omogena, cu ajutorul unui mixer electric

16.PREGATIREA TENCUIELILOR ACRILICE, SILICATICE, SILICONICE

• Tencuielile acrilice pot fi utilizate de la furnizorii de materiale agrementati existenti pe piata materialelor de constructii din Romania.

17.APLICAREA TENCUIELII „STRATURI SUBTIRI”
73

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

• Tencuiala se aplica pe suprafata cu gletiera metalica • Se niveleaza stratul de tencuiala la grosimea granulei

18.FINISAREA STRATULUI DE TENCUIALA „STRATURI SUBTIRI” CU GLETIERA

• Dupa cca 3 minute tencuiala se structureaza cu drisca de plastic • In cazul tencuielilor, in functie de directia de structurare se pot obtine diferite modele (circular, diagonal, vertical, orizontal)

19.COMBINAREA TENCUIELILOR DE CULORI DIFERITE

• Se aplica o banda adeziva, apoi tencuiala, si dupa aceea, se indeparteaza banda autoadeziva. Dupa uscarea tencuielii, se protejeaza suprafata uscata si se aplica si cealalta culoare

20.APLICAREA TENCUIELILOR MOZAICATE

• In zonele expuse murdariei si scurgerilor de apa, cel mai bine este sa aplicati o tencuiala mozaicata. Pe suprafata grunduita cu vopsea se aplica tencuiala, pe care, dupa aceea, o puteti nivela cu gletiera.

EXECUTAREA TENCUIELILOR PE TERMOSISTEM

1.GENERALITATI

74

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru realizarea tencuielilor exterioare executate pe termosistem, la zidarii din caramida, b.c.a., beton, structuri din lemn (sau similar) inclusiv tencuiala si finisajul vizibil (tencuieli decorative acrilice sau siliconice, tencuieli din piatra naturala, placaje, vopsitorii lavabile pe glet de extereior etc) . Capitolul mai cuprinde realizarea sistemului termoizolator, alcatuit din polistiren expandat ignifugat, plasa din fibre de sticla inglobata in mortar, diblurile de fixare, mortarul adeziv, precum si coltare metalice la colturi si goluri (usi, ferestre). Acest sistem termoizolator, reduce semnificativ costurile de energie pentru incalzirea spatiilor, prin cresterea temperaturii suprafetei interioare a peretelui. Reducerea cu numai un grad a temperaturii necesare pentru incalzire, conduce la o economie de energie de 6%. Termosistemul protejeaza casa si pe perioada verii de o crestere excesiva a temperaturii.

2.STANDARDE SI NORMATIVE

C18-83 – normativ pentru executarea tencuielilor umede C17-83 – instructiuni tehnice privind prepararea mortarelor

3.MATERIALE UTILIZATE

Se vor folosi numai materiale noi existente pe piata agrementate tehnic conform cerintelor standardului ISO 9001:2001 si anume: polistiren expandat ignifugat plasa din fibre de sticla dibluri de fixare mortar adeziv pentru termosistem mortar (tinci) de exterior glet de exterior in cazul vopsitoriilor cu varuri lavabile coltare metalice la colturi si goluri finisajul lavabil: tencuieli decorative acrilice sau siliconice, vopsitorii lavabile, placaje, etc.
75

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

4.LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT

Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat in momentul punerii in opera sa corespunda conditiilor de calitate impusa prin caietele de sarcini si prin normativele in vigoare. Atentionam ca perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli, sunt cele prevazute in instructiunile tehnice ale fiecarui produs.

5.CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI SI FINISAJE VIZIBILE

Materialele vor fi introduse in opera numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate de calitate si cu verificarea atenta a fiecarui produs a datei de expirare a termenului de valabilitate. Nu se admit termene de valabilitate depasite.

6.EXECUTIA LUCRARILOR

A.opreatiuni pregatitoare

Lucrarile ce trebuie efectuate inaintea inceperii executarii termosistemului: -curatarea suprafetelor de impuritati, praf, etc -curatarea rostului de mortarul care iese din planul zidariei -suprafetele netede (sticloase) de beton, OSB, etc vor fi aduse in stare rugoasa -terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara, ar putea provoca deteriorari
76

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-aplicarea stratului de amorsa

B.executia termosistemului

-realizarea mortarului adeziv (de aderenta) -montarea prin lipire a placilor de polistiren expandat ignifugat; grosimea polistirenului este precizata in partea scrisa si desenata a proiectului -montarea plasei din fibra de sticla -fixarea mecanica a plasei si polistirenului cu dibluri metalice cu rozete din PVC -realizarea mortarului (tinci) de exterior

C.executia stratului vizibil

-aplicarea grundului de impregnare si stabilizare -realizarea tencuielilor speciale decorative acrilice sau siliconice -in cazul realizarii unui finisaj cu vopsitorii cu varuri lavabile de exterior, acesta se va aplica pe un glet de exterior (pe baza de ciment)

7.CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TERMOSISTEMULUI SI A FINISAJULUI VIZIBIL

Pe parcursul executiei, se va verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipurilor si compozitiei mortarelor, precum si aplicarea straturilor in ordinea precizata. Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si a uscarii fortate si daca este cazul, in primele zile de la excutia tencuielilor, pe pereti se va arunca apa atunci cand temperatura exterioara depaseste 200C. Suprafetele finite trebuie sa fie uniforme ca prelucrare si culoare, sa nu aiba denivelari, fisuri, ondulatii, impuscaturi, urme vizibile de reparatii locale etc.
77

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Muchiile de racordare, spaletii golurilor si colturile, vor fi prevazute cu coltare metalice, pentru a avea muchii vii perfect orizontale si verticale.

EXECUTIA PERETILOR INTERIORI DESPARTITORI DIN PANOURI GIPS CARTON

1. GENERALITATI

Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice de executie privind peretii despartitori din panouri gips carton pe structura metalica. Se recomanda ca furnizorul de produse din gips carton sa fie si cel care le monteaza, evitand astfel o serie de neajunsuri care ar putea aparea in corelarea furnizor-monteur. Atat panourile de gips carton cat si structura metalica si accesoriile aferente montarii sunt din import.

2. MOSTRE SI TESTARI

Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale se va pune la dispozitia beneficiarului si a proiectantului de arhitecturã spre aprobare, mostre (fragmente) pentru fiecare tip de produs. Prin aprobarea mostrelor de cãtre consultanti se inþelege si aprobarea modului de echipare.

3. MATERIALE SI PRODUSE

Panourile de GIPS CARTON folosite in spatiile cu umiditate mare (bãi sau grupuri sanitare) sã fie rezistente la umiditate.

78

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Structura metalicã necesarã montãrii panourilor de GIPS CARTON constã din profile cu secþiunea "U" si profile de legãturã cu pardoseala, tavanul sau alti pereti care se fixeazã cu stift rotativ sau dibluri metalice. Izolarea fonicã in spaþiul liber din interiorul peretelui se va realiza cu fibre minerale in role sau plãci. Montantii verticali (profile) se ordoneazã la interax de 60 cm.

4. MONTAREA SI FINISAREA PERETILOR

Se realizeazã mai intii structura metalicã din profile. Acolo unde apar obiecte sanitare (chiuvete, spãlãtoare, baterii, etc) structura metalicã trebuie sã continã si profile orizontale la inãltimea ce corespunde obiectului ce se monteazã. Montajul primei fete a peretelui cu un panou intreg - Panourile se fixeazã cu suruburi autofiletante asezate la interax de 25 cm. Dupã montarea primei fete a peretelui si executarea instalatiilor sanitare si electrice, in spatiul liber din grosimea viitorului perete se monteazã izolatia fonicã din fibre minerale. Prin montarea celei de-a doua fete, peretele de GIPS CARTON capãtã stabilitatea sa finalã, pregãtit pentru tratarea rosturilor, legãturilor si a capetelor de suruburi. La imbinarea panourilor se monteazã o bandã de etansare in douã straturi care va acoperi perfect imbinarea dintre panouri; eventualele imperfectiuni se vor elimina cu hirtie abrazivã. Pe panourile GIPS CARTON cu rosturile prelucrate se aplicã un grund. Prin aplicarea lui se compenseazã diferentele de capacitate de absorbtie a suprafetei de carton si a zonelor prelucrate cu spaclu. Dupã uscarea grundului se aplicã zugrãveala (vopsitorie) cu var plastic lavabil.

5. CONDITII DE CALITATE

Se va urmari : - aspectul si starea generalã;
79

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

- elemente geometrice: planeitate, verticalitate etc; - respectarea culorilor in concordantã cu proiectul; - fãrã pete, defecte etc. Eventuale neconcordante, executantul cu beneficiarul si proiectantul vor decide : inlocuri, completãri, modificãri sau alte situatii ce se impun.

EXECUTIA PARDOSELILOR

1.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru executarea pardoselilor prezentate pe subcapitole: a) b) c) Pardoseli din mocheta Pardoseli din gresie ceramica si portelanata Pardoseli si trepte din placi marmura, granit etc.

2.ALCATUIREA PARDOSELILOR

Fiecare tip de pardoseala este alcatuit din: -imbracaminte – strat uzura – care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor din exploatare -stratul suport – pe care se aseaza pardoseala propriu-zisa

80

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

3.REGULI GENERALE

-controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor – ce trebuie sa se faca pe toata durata executarii lucrarilor; -pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari, cu exceptia celor prevazute expres in proiect a avea o anumita configuratie; -executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului precedent si constatarea ca acesta indeplineste conditiile de calitate prevazute; -in cazul in care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardiseli, care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchisa, delimitarea realizandu-se printr-un profil metalic special tip U din alama sau aluminiu.

4.LUCRARI CARE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE PARDOSELI

-Lucrarile de pardoseli se vor face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructiimontaj a caror executie ulterioaraar putea deteriora pardoseala. Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala vor trebui protejati cu mortar de ciment in grosime strict necesara. -Curatarea planseelor si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. -Diversele strapungeri din planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adanciturile mai mari, etc, se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment. -Se va verifica daca instalatiile sanitare si termice au fost izolate corespunzator la trecerea prin dreptul planseelor, evitand orice contact al acestora cu planseul si pardoseala. -Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei suport existente cu ajutorul unui strat de egalizare (mortar) care trebuie sa fie suficient de intarit in momentul trecerii la executarea lucrarilor de pardoseli. Dozajul si natura acestui strat de egalizare este prevazut in antemasuratorile proiectului pentru fiecare tip de pardoseala in parte. Executarea stratului suport al pardoselilor:
81

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-Atunci camd stratul suport al pardoselilor este rigid (mortar de ciment) acesta trebuie sa aiba suprafata perfect plana si neteda. -Cand stratul suport este elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub incarcarile din exploatare sa nu se taseze provocand degradarea imbracamintii pardoselilor. Executarea imbracamintii pardoselilor: -Executarea stratului de uzura (imbracamintii) pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face conform prevederilor din subcapitolele ce urmeaza. Conditii de calitate: - Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face conform Normativului pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, indicativ C56-75, capitolul 8 “Pardoseli”.

a)Pardoseli din mocheta

Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din mocheta. Alcatuirea pardoselilor din mocheta -sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment marca M100T, cu suprafata fin driscuita; -imbracamintea alcatuita din mocheta covor, montat cu adeziv (Prenadez 300) peste sapa de egalizare. In cazul in care mocheta este casetata, autoportanta, lipirea sa nu este necesara. In acest ultim caz se vor respecta intrutotul instructiunile de montaj inaintate de furnizorul de mocheta; -pervaz, bagheta – din lemn sau aluminiu pentru fixare covor, batut cu cuie in diblurile montate in sapa; -pardoselile cu imbracamintea aplicata prin lipire se vor executa cu sau fara etansarea rosturilor (la latitudinea beneficiarului si a proiectantului) prin sudura cu snur din P.V.C. plastifiat. Materiale utilizate -covor mocheta, import sau productie interna, a carui caracteristici tehnice sa fie corespunzatoare standardelor si normelor admise in Romania -pervazuri din lemn sau alte materiale (aluminiu)
82

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-adezivi: Prenadez sau alte tipuri de adezivi indicati de furnizorii de mocheta sau covor P.V.C. (in cazul in care acestea, prin fabricatia lor, impun tipuri de adezivi specifici) -nisip, conform STAS 1667-76 -ciment metalurgic cu adaosuri M30, STAS 1500 -apa, conform STAS 790-84 Mostre Se vor prezenta spre avizare beneficiarului si proiectantului (in cazul in care acestea nu sunt indicate in proiect) mostre de mocheta, insotite si de pervazurile adecvate. Transportul si depozitarea materialelor pe santier Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat sa elimine posibilitatea degradarii acestora, astfel incat, in momentul punerii lor in opera, acestea sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Atragem o atentie deosebita la conditiile de securitate impotriva incendiilor, care trebuie asigurate spatiilor de depozitare (in special a materialelor usor inflamabile, ca de exemplu adezivii si diluantii). Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +15 si +20 grade C. Executarea lucrarilor de pardoseli de mocheta Executarea stratului suport Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare din mortar de ciment marca M100T, de 5 cm grosime, aplicata direct pe suprafata respectiva, dupa ce in prealabil aceasta a fost umezita pentru a asigura aderenta. Sapa se va executa dupa ce s-au terminat lucrarile de tencuire a peretilor. Conditiile de finisare a sapei de egalizare sunt: -suprafata plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief sau adancituri); abaterea maxim admisa este de 2 mm sub un dreptar de 2 m lungime, orientat pe toate directiile; -diblurile (in cazul in care acestea sunt din lemn) sa fie bine incastrate in sapa -suprafata sa fie perfect curata, fara urme de vopsea sau alte substante ca: acizi minerali si organici, produsi petrolieri, saruri, uleiuri, etc) pentru ca aderenta adezivului sa nu fie periclitata; Executarea imbracamintii pardoselilor
83

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

In incaperea in care se va monta acest tip de pardoseala se va asigura, cu minimum 48 de ore inaintea montarii imbracamintii, un climat cu temperatura de cel putin +16 grade C si umiditate relativa a aerului de maximum 60%, care va fi mentinut pe toata perioada executarii lucrarilor si minimum 30 de zile dupa terminarea acestora. Stratul suport, in cazul lipirii imbracamintii, nu trebuie sa depaseasca ca umiditate 3% (in procente de greutate), masurata cu aparatura si metode specifice. Suprafata stratului suport se va curati cu ajutorul raschetelor metalice sau piatra abraziva si apoi cu perii, pentru a indeparta orice urma ce ar putea rezulta de la zugraveli sau vopsitorii. De asemenea, in cazul unor adancituri izolate se vor corecta cu chituiri care insa nu trebuie sa depaseasca 1,5 mm grosime. Pregatirea covoarelor pentru aplicare Pentru montare covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil, cu respectarea urmatoarelor criterii: -fasiile de covor se vor monta paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile intre ele pe directia de circulatie maxima si, daca este posibil, si in directia de iluminare naturala maxima; -rosturile perpendiculare pe perete nu trebuie sa cada in dreptul golului de usa, in cazul in care in doua incaperi alaturate se aplica acelasi tip de covor. Nu acelasi lucru se intampla in cazul in care tipurile de covor sunt diferite intre doua incaperi alaturate, caz in care imbinarea se face exact la mijlocul grosimii foii de usa. Este indicat ca, in general, imbinarile sa nu fie facute pe portiunile intens circulate; -fasiile necesare completarilor trebuie montate in aceeasi directie cu restul covorului; -covoarele vor fi aduse in incaperile respective cu minimum 24 de ore inainte de montaj, se vor derula pentru aclimatizare si, in acelasi timp, pentru eliminarea tensiunilor aparute in material datorita sederii in sul a covorului. Croirea definitiva va avea loc dupa aclimatizare. Lipirea covorului -inainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport cat si spatele fasiilor de covor se vor curata bine de praf; -fasiile de covor croite se vor aseza nelipite pe pozitia lor, cu marginile longitudinale suprapuse pe o latime de 2 cm. Apoi, incepand cu ultima fasie asezata se apuca unul din capetele fasiei si se aseaza peste capatul opus, astfel incat cele doua jumatati ale fiecarei fasii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi in exteriorul fiecarei bucle astfel formate; -lipirea cu prenadez sau alt adeziv se va incepe cu fasia de langa peretele cel mai apropiat de usa de acces;
84

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-adezivul se aplica atat pe suprafata de covor intoarsa cat si pe suprafata stratului suport, intr-un strat subtire si uniform. Cantitatea de adeziv aplicat este in functie de instructiunile fiecarui producator de adeziv in parte, care garanteaza prin produsul sau aderenta convenita; -dupa aplicarea adezivului se trece la asezarea covorului, care se face pe portiuni mici si in mod succesiv, pentru a evita prinderea de aer sub covor. Presarea covorului in vederea lipirii se va face de la mijloc catre marginile fasiei; -dupa lipirea primei jumatati de camera covorul se preseaza pe toata suprafata, dupa care se trece la lipirea celei de-a doua jumatati, urmand acelasi procedeu; -in cazul incaperilor pentru care fasiile de covor sunt mai mici de 4 m lungime, lipirea se face concomitent pe toata suprafata, nu pe jumatati ca in cazurile explicate mai sus; -trebuie acordata o atentie deosebita pozitiei de lipire a covorului (muche in muche) deoarece deplasarile ulterioare ale fasiei de covor sunt si dificile si duc la degradarea stratului de adeziv. Montarea pervazurilor, baghetelor Pervazurile de lemn sau plastic se vor monta prin batere cu cuie in diblurile de lemn inglobate in sapa sau prin prindere cu holsuruburi in dibluri de plastic impuscate in sapa. Baghetele si pervazurile speciale prevazute de furnizorii de mocheta vor fi montate conform instructiunilor furnizorilor. Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executiei lucrarilor se va verifica in mod special: -covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata. Nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi; -fasiile de covor trebuie sa fie bine alaturate, neadmitandu-se rosturi mai mari de 0,5 mm latime la covor si de 0,4 mm la dale; -suprafata rezultata trebuie sa fie perfect plana, orizontala si neteda (fara denivelari intre fasii sau dale); -racordurile cu pardoseli de alta natura se vor realiza cu baghete (profile “U”) din alama sau aluminiu.

b)Pardoseli din placi gresie ceramica si portelanata Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din gresie portelanata si ceramica pe sapa de mortar ciment, lipite cu adeziv import cu rosturi.
85

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Materiale utilizate -placi din gresie ceramica sau alte tipuri de gresie portelanata, import sau priductie interna, ale caror caracteristici tehnice sa fie corespunzatoare standardelor si normelor admise in Romania; -ciment metalurgic cu adaosuri M30, saci; -ciment alb, conform STAS 7055-87; -agregate naturale, conform STAS 1667-76; -acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76; -corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84; -apa pentru constructii, conform STAS 790-84; -oxizi coloranti; -alte tipuri de adezivi pentru gresie ceramica, import, ale caror caracteristici tehnice sa fie corespunzatoare standardelor si normelor admise in Romania. Transportul si depozitarea materialelor Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat sa elimine posibilitatea degradarii acestora, astfel incat, in momentul punerii lor in opera, acestea sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Alcatuirea pardoselilor Alcatuirea structurii pardoselilor de gresie ceramica si portelanata va fi: -sapa din mortar de ciment, agalizare marca M100T de 30-50 mm grosime; -imbracaminte din gresie ceramica sau portelanata; -plinte din gresie ceramica sau portelanata. Executarea lucrarilor de pardoseli din gresie ceramica sau portelanata Stratul suport se va realiza, pe un suport rigid din beton, dintr-un strat de mortar de ciment marca M100T de 30-50 mm grosime, avand dozajul de cca 400 kg ciment / 1 mc. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida, ci cimenturi cu intarire normala.

86

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile de gresie ceramica se vor tine in apa timp de 2-3 ore. Imbracamintea din gresie ceramica sau portelanata va fi montata cu adezivi speciali din import. In cazul adezivilor speciali, prepararea (dozajul), modul de aplicare al acestora se va executa conform instructiunilor furnizorilor de adezivi. Atentie ca tipurile de adezivi sa corespunda naturii si functiunii incaperilor in care urmeaza a se folosi. Placile vor fi montate rost pe rost, urmarindu-se in permanenta planeitatea. Rosturile se vor umple cu chit de rosturi (import) la 3-5 zile dupa montarea placilor, iar in acest interval pardoseala nu va fi data in circulatie si va fi udata cel putin o data la 24 de ore. Curatarea imbracamintii din placi de gresie ceramica si portelanata se face cu rumegus sau alte metode, fara insa a utiliza frecari cu corpuri abrazive care pot deteriora suprafata finita. La intersectia pardoselilor din gresie ceramica cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspatii de cca 5 mm, care se vor umple cu material elastic. (Scopul este de a prelua diferentiat, fata de verticale, eventualele tasari si deformari care apar in constructie.) In cazul incaperilor cu suprafete mai mari se recomanda realizarea de rosturi de dilatatie la cca 30,0 mp, in functie de modularea structurii de rezistenta a constructiei. Executia plintelor La imbracamintile din gresie ceramica ce se racordeaza vertical cu faianta nu se monteaza plinte. In cazul cand se racordeaza vertical cu zugraveli se executa plinte din placi gresie ceramica sau portelanata fixate tot cu adezivi speciali de import. Conditii tehnice de calitate In timpul executarii imbracamintilor se vor respecta conditiile tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/1-75 si STAS 2560 7 2 – 75, prin metode de verificare stabilite de STAS 2560/3-76. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remedieri sau refaceri.

c)Pardoseli si trepte din placi marmura, granit etc.

Generalitati

87

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru trepte si pardoseli din placi marmura, precum si plintele aferente. Furnizorii de astfel de produse vor asigura calitatea impusa de standardele interne, dimensiuni cu abateri stabilite de STAS si calibrate.

Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea acestor materliale, ofertantii vor pune la dispozitia beneficiarului si proiectantului spre analizare si aprobare un paletar cu mostre pe culori. Se recomanda beneficiarului alegerea unui furnizor-executant cu experienta in domeniu (lucrari realizate) care sa realizeze si executia, evitand astfel neajunsurile ce ar aparea in corelarea furnizorexecutant. Atat pentru pardoseli cat si pentru trepte (drepte sau balansate) se impune realizarea unui proiect de stereotomie de comun acord proiectant-beneficiar-executant.

Materiale si produse Placile de marmura pentru pardoseli vor avea dimensiunile apropiate de cele existente, respectandu-se si gama coloristica existeta. Placile de marmura folosite la trepte vor fi dintr-o singura bucata de 4 cm grosime, iar contratreapta se admite din 2 bucati de 1,5-2 cm grosime. Placile vor fi taiate conform proiect de stereotomie si se livreaza: -fara stirbituri, lipsuri, fisuri, etc; -cu abatere de planeitate de max. 1 mm / metru; -cu abatere de dimensiune sau vinclu de max. 1 mm / metru; -slefuite si lustruite. Toate materialele si produsele trebuie sa fie agrementate. La montare, placile se pot rectifica pe santier prin polizare pe cant si reslefuire pentru eliminarea abaterilor admise de furnizor acolo unde solutia din proiect o cere. Stratul suport consta dintr-o sapa de mortar de ciment M100T de cca 2-3 cm grosime, iar fixarea placilor se va face cu adeziv special de import.
88

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Livrare, depozitare, manipulare Furnizorul va asigura ambalarea, transportul si livrarea placilor in conditii optime, pentru evitarea deteriorarii. Placile vor fi ambalate si stivuite pe platforme de lemn (paletizat) care sa permita manipularea din camion cu mijloace de incarcat. Placile lustruite se aseaza doua cate doua, cu partea lustruita fata in fata, pentru a se evita zgarierea. Depozitarea se face in spatii acoperite, inchise sub cheie, respectandu-se modul de stivuire si ordinea lor. Executarea lucrarilor Proiectantul de specialitate, de comun acord cu investitorul, constructorul si furnizorulde materiale vor stabili termenele de predare solicitate de investitor, etapele de realizare si asigurarea frontului de lucru. Lucrarile ce trebuiesc terminate inaintea intocmirii proiectului de stereotomie si inceperii montajului sunt: -curatarea de moloz si praf a planseului, precum si udarea acestuia; -realizarea sapei de egalizare din mortar de ciment marca M100T; -realizarea tuturor instalatiilor interioare: electrice, telefonie, sanitare, termice, alarmare, semnalizare, etc; -fixarea stergatoarelor de picioare la intrare; -realizarea tuturor finisajelor interioare in spatiile unde urmeaza a se realiza aceste pardoseli; -blocarea trecerilor catre zona unde urmaza a fi realizate pardoselile din placi pentru a nu se circula pe parcursul executiei; -trasarea si fixarea cu martori a axelor.

Pozarea placilor Placile se monteaza tinand seama de martorii ce au fixat in prealabil axele si nivelul pardoselii. Placile se aseaza dupa aplicarea stratului suport si se fixeaza cu adezivi de import, iar zona se izoleaza in afara circulatiei 24 de ore. Dupa montarea placilor, rosturile se umplu cu chit de rost la culoarea placilor. Dupa 7 zile de la montare pardoseala se curata si ceruieste.
89

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

In cazul intarzierii predarii la termen a obiectivului, pardoselile placate nu se lustruiesc, ci se protejeaza cu hartie impermeabila fixata cu dopuri ipsos pana la 7-10 zile inainte de receptia lucrarii, cand se va executa lustruirea. La treptele de marmura se vor monta si plinte aferente acestora. Ele se monteaza dupa realizarea pardoselii, direct pe zidarie, tot cu adezivi de import la culoarea placilor. Dupa montare, la 7 zile, plintele se curata si se ceruiesc.

Receptia lucrarii Pe tot parcursul executiei, atat investitorul cat si proiectantul si furnizorul de materiale vor acorda asistenta tehnica necesara realizarii unei calitati superioare. Se va urmari: -aspectul si starea generala; -alinierea in cadrul ansamblului, planeitate, rostuire, rosturi mici si egale, continuitatea culorii si a lustruirii; -corelarea lucrarilor din placi (granit, placi gresie portelanata sau gresie glazurata) cu lucrari de alta natura (zugraveli, alte pardoseli, tavane, etc); -lovirea usoara a placilor pentru verificarea aderarii totale a acestora la stratul suport.

EXECUTIA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

1.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executia zugravelilor si vopsitoriilor, asemanatoare ca materiale si tehnologie de executie si sunt prezentate fiecare in subcapitole separate. Continutul subcapitolelor: a)Zugraveli de var b)Zugraveli culori de apa c)Vopsitorii de ulei d)Vopsitorii cu “Vinarom”
90

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

e)Vopsitorii cu var lavabil

2.MATERIALE

Toate materialele si produsele puse in opera trebuie sa fie agrementate de I.N.C.E.R.C. Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor admise in Romania.

3.LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat sa elimine posibilitatea degradarii acestora, astfel ca, in momentul punerii lor in opera, acestea sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Atragem o atentie deosebita la conditiile de securitate impotriva incendiilor, care trebuie asigurate spatiilor de depozitare (in special a materialelor usor inflamabile, ca de exemplu vopselele). Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +7 si +20 grade C. Standarde de referinta: C3-76 – Normativ pentru executia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii

C139-87 – Instructiuni tehnice privind protejarea elementelor metalice prin vopsire C58-86 – Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii

4.LUCRARI CARE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR

91

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuire, gletuire, placaje, pardoseli reci (exclusiv lustruirea), instalatiile electrice, sanitare si de incalzire, inclusiv remedierile si probele instalatiilor; -In incaperile cu pardoseli din parchet, mocheta sau P.V.C., zugravelile se vor executa inaintea executarii imbracamintii pardoselilor. Stratul suport al pardoselii va fi protejat contra umiditatii si murdaririi; -Tamplaria de lemn si metalica trebuie sa fie montata si revizuita, cu exceptia drucarelor, sildurilor si cremoanelor care se vor fixa dupa vopsirea tamplariei; -Ultimul strat al vopsitoriilor se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea pardoselilor: raschetare parchet, ceruirea p.v.c., lustruire marmura si mozaic;

5.PREGATIREA SUPRAFETELOR

Suprafete tencuite sau de beton -In vederea finisarii cu zugraveli de var suprafetele trebuie driscuite cat mai fin, urmele de drisca sa fie putin vizibile; toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si uscate. -In cazul suprafetelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de cimentvar, dupa ce bavurile si dungile iesinde au fost indepartate, iar petele de decofrol se vor freca cu piatra de slefuit sau cu peria de sarma.

Suprafete gletuite -suprafetele de tencuieli gletuite (glet sau var de ipsos) trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si fisuri; -toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta din aceeasi compozitie cu a gletului; -dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartia de slefuit (peretii de sus in jos) si se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate. Suprafete de lemn -tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate eventualele degradari survenite in urma transportului sau montajului;
92

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-umiditatea tamplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15%, verificata cu aparatura specifica; -accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei. Suprafete metalice -suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grasimi de orice fel, vopsea veche, noroi, etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sarma, spacluri de otel, hartie sticlata sau solutii decapante (ex: Feruginol). Petele de grasime se sterg cu solventi adecvati, exclusiv petrol lampant si benzina auto. -Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei.

6.CONDITII DE EXECUTIE

Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile prezentului caiet de sarcini. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor executa la temperatura aerului, in mediul ambiant de cel putin +5 grade C in cazul zugravelilor si cel putin +15 grade C in cazul vopsitoriilor, regim de temperatura ce se va tine tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 8 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii dupa executarea lor. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata densa si nici la un interval de timp mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de arsita mare. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suport au umiditatea de regim: 3% pentru suprafetele tencuite si 8% pentru cele gletuite. In conditiile de umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura –15 .... – 20 grade C, umiditatea de regim se obtine dupa 30 de zile de la tencuire si 15 zile dupa gletuire. Umiditatea suprafetelor suport se masoara cu aparatura sau procedee specifice (ex: aparat “Hygromette” sau solutie fenolftaleina 1%). Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se finiseaza nu trebuie sa fie mai mare de -6 0 C, pentru evitarea condensarii vaporilor.

a)Zugraveli cu lapte de var In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice privind executia zugravelilor cu lapte de var (spoieli) ce se aplica la interiorul constructiei pe pereti si tavane pe suprafete tencuite sau pe beton.
93

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Standarde de referinta pentru materiale: STAS 146-78 STAS 790-84 STAS 545/1-80 STAS 2710-70 STAS 18-70 STAS 1581/2-83 STAS 4593-84 - var pentru constructii - apa pentru constructii - ipsos pentru constructii - ulei tehnic de floarea soarelui - ulei tehnic de in - hartie pentru slefuire uscata - corpuri abrazive cu liant ceramic

Specificatii privind executia: -laptele de var este preparat din 1 parte var pasta gata stins si 1,5 parti apa (in volume) ce se amesteca pana la omogenizare. Se adauga laptelui de var amestecand continuu, ulei tehnic de floarea soarelui (sau similar) in proportie de 1-2%. La zugravelile colorate se va adauga pigmenti in praf, pana in nuanta ceruta, pentru care se va prezenta mostre, care se vor aviza de proiectant si beneficiar. Cantitatea se va prepara pentru intreaga incaepere ce urmeaza a se zugravi; -compozitia se va strecura inainte de intrebuintare, prin sita fina (900 ochiuri / cm2) din sarma de alama, pentru retinere de impuritati, var nestins sau colorant; -spoielile (fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se executain trei straturi; -primul strat, grundul, creaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absorbtie si culoare. Se aplica la 2-3 ore de la terminarea lucrarilor pregatitoare, manual cu bidineaua sau mecanic cu aparatul de pulverizare; -zugraveala (stratul 2 si 3) se aplica cu aparate de pulverizare. Manual se aplica numai pe suprafete mici; -fiecare strat se aplica numai dupa uscarea stratului precedent;

b)Zugraveli culori de apa In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice privind modul de preparare si executia zugravelilor in culori de apa, preparate cu huma sau caolin, aplicate in interiorul constructiilor la pereti si tavane in incaperi cu umiditate sub 60%, pe suprafete tencuite si gletuite.
94

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Standarde de referinta pentru materiale: STAS 545/1-80 STAS 4888-76 STAS 232/1-73 - ipsos pentru constructii - caoliu spalat de Harghita - caoliu spalat de Aghires

Norme interne ale producatorului: STAS 790-84 STAS 88-86 STAS 89-86 STAS 189-77 STAS 1581/2-83 STAS 4593-84 - apa pentru constructii - clei de oase - clei de piele - sapun pasta pentru zugraveli - hartie pentru slefuire uscata

- corpuri abrazive cu liant ceramic

Standarde seria 17 din Industria chimica – referitoare la: oxizi, pigmenti, pamanturi colorante si decolorante etc. Specificatii privind executia: -prepararea compozitiei de zugravit trebuie sa respecte intrutotul instructiunile producatorului care garanteaza produsul respectiv (atentie la prepararea solutiei cu huma, apoi a solutiei de clei si in final la realizarea amestecului omogen din aceste solutii peste care se adauga pigmenti pana la obtinerea nuantei dorite); se preparaa concomitent si solutia de sapun (1 kg/16 litri apa calda – strecurata prin sita de 900 ochiuri/cm2); -se prepara cantitati suficiente pentru zugravirea unei incaperi intregi; -compozitia se strecoara prin sita de 900 ochiuri / cm2; -se aplica un prim strat de sapun, dupa care se fac reparatiile necesare cu pasta de ipsos. Dupa uscarea si slefuirea reparatiilor se aplica un strat de solutie de sapun pe portiunile reparate; -se aplica compozitia de zugraveala in 3 straturi, pe intreaga suprafata; -solutia de sapun si primul strat de zugraveala se aplica manual cu bidineaua, ultimele doua aplicandu-se obligatoriu mecanizat cu aparatul de pulverizat. Pe suprafete mici, acolo unde nu este posibil mecanizat, se poate aplica zugraveala si numai cu bidineaua; -compozitia de zugraveala, dupa ce a fost amestecata cu solutia de clei se poate intrebuinta pana la 48 de ore de la preparare, intrucat se altereaza in special vara.
95

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

c)Vopsitorii cu vopsele de ulei In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie cu „VINAROM” aplicate la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in exterior si interior pe tamplarie de lemn si metal, balustrade, grile si alte elemente metalice, etc.

d)Vopsitorii cu „VINAROM” In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie cu „VINAROM” aplicate la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa a aerului pana la 60%, la pereti si tavane. Standarde privind executia: STAS 7359-89 STAS 790-84 STAS 545/1-80 STAS 1581/2-83 - vopsea VINAROM, pe baza de poliacet de vinil in dispersie - apa pentru constructii - ipsos pentru constructii - hartie pentru slefuire uscata

Specificatii privind executia: -vopsitoria cu vopsea VINAROM se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos -aceasta vopsitorie se realizeaza in urmatoarea ordine: -grund de vopsea VINAROM (½ vopsea + ½ apa) -vopsea VINAROM diluata aplicata in doua straturi -prealabil se face verificarea gletului si eventualele rectificari ale suprafetelor -grundul se aplica numai manual, cu bidineaua sau pensula lata -celelalte doua straturi se aplica numai mecanic, cu pistolul -inainte de aplicarea unui strat trebuie ca stratul precedent sa fie bine uscat.

96

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

e)Vopsitorii cu varuri lavabile de interior si exterior In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie cu varuri lavabile, productie interna sau de import, aplicate la interior pe pereti si tavane, pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos, iar in exterior pe tencuieli gletuite cu glet de var sau de ciment. Standarde si norme de referinta pentru materiale, precum si specificatii privind executia sunt identice cu cele amintite la vopsitoriile cu VINAROM. Atentie trebuie acordata: -procurarii de varuri lavabile specifice pentru exterior si specifice pentru interior; -pentru asigurarea consistentei si calitatii compozitiei de lucru a vopselelor de var lavabil, se vor respecta intrutotul instructiunile producatorilor; -vopselele vor fi insotite de certificatul de calitate precum si de termenul de valabilitate al lor; -materialele si solutiile de adaos (pentru spatii cu conditii speciale de natura: umiditate, exterior, interior, etc) specifice fiecarui producator de var lavabil in parte vor fi introduse in compozitia de lucru, respectand cu strictete instructiunile producatorului; Pregatirea suprafetelor de tencuieli in vederea vopsirii cu var plastic: -curatarea petelor si indepartarea prafului -spalarea manuala cu apa a tencuielilor speciale din praf de piatra prelucrata -inchiderea fisurilor si a crapaturilor -aplicarea unui strat de amorsaj de var lavabil de import -aplicarea manuala a 2-3 straturi de var plastic import cu respectarea cu strictete a instructiunilor producatorului

7.CONDITII DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR

Pe parcursul executiei lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor (prin dirigintele de santier): -indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport;

97

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-calitatea principalelor materiale introduse in executie conform standardelor si normelor interne de fabricatie; -respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier; -receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face dupa uscarea perfecta a acestora; -eventualele lucrari care nu respecta conditiile prevazute in proiect, caiet de sarcini sau conditii de calitate vor fi refacute sau remediate. Verificarea zugravelilor se va face prin: -examinarea vizuala a suprafetelor, urmarindu-se: corelarea cu proiectul, aspectul general (ton de culoare uniform, fara pete, fara scurgeri, fara impuritati inglobate, fara urme de bidinea, fara corecturi sau retusuri care sa distoneze cu tonul general, etc) -examinarea aderentei zugravelilor de stratul suport: o zugraveala de calitate nu trebuie sa se ia pe palma la o frecare usoara. Verificarea vopsitoriilor se va face prin: -examinarea vizuala a suprafetelor, urmarindu-se: corelarea cu proiectul, aspectul general (acelasi ton de culoare pe intreaga suprafata, acelasi aspect mat sau lucios pe intreaga suprafata, fara pete, desprinderi, cute, proeminente, scurgeri, basici, aglomerari de coloranti, fara neregularitati din chituire sau slefuire, etc) -verificarea tehnologiei de pregatire a suprafetelor manuale de vopsire (curatirea, slefuirea, chituirea rosturilor, etc) ce se face prin sondaj, indepartandu-se cu grija, in locuri mai dosite, vopseaua pana la stratul suport; -se verifica, de asemenea vizual, modul de vopsire al: tevilor, radiatoarelor, etc (daca acestea sunt vopsite cu vopseaua adecvata, daca sunt vopsite si pe suprafetele lor ascunse, etc); -se verifica vizual ca separarea campurilor de finisaje (ex: intre vopsitorii si zugraveli) sa se faca cu o delimitare clara (fara suprapuneri) si rectilinie (fara ondulatii, cu exceptia locurilor unde acestea sunt prevazute explicit prin detaliile din proiect).

EXECUTIA LUCRARILOR DE INVELITORI SI TINICHIGERIE

98

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

1.GENERALITATI

Capitolul se refera la verificarea calitatii pentru jgeaburi, burlane, tinichigerie aferenta invelitorilor de orice fel. Intreaga suprafata a acoperisului se va verifica conform C 56-85 Caietele XV, XVII si anume: -verificarea certificatelor de calitate ce insotesc livrarea materialelor; -incadrarea in pantele din proiect; -verificarea cositorului, scandurilor, scoabelor; -verificarea gradului de ancorare contra vantului; -verificarea abaterilor admisibile de la planeitate;

2.PREVEDERI COMUNE

a)Verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si se refera la: -existenta si continutul certificatelor de calitate, la primirea materialelor pe santier; -in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercarilor de calitate prevazute in prescriptia tehnica a produsului ( norma interna sau standard); -punerea in opera, daca in urma depozitarii si a manipularii nu au fost deteriorate sau inlocuite gresit. b)Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor conform prevederilor proiectului, se face de catre conducatorul tehnic al lucrarii in tot timpul executiei. c)Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor, se efectueaza conform reglementarilor in vigoare si se refera la corespondenta cu prevederile din proiect, respectarea conditiilor de calitate si incadrarea in abaterile admisibile prevazute la punctul 9.

Aceasta verificare se refera la intreaga categorie de lucrari si se face pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se procese verbale de verificare pe faze de lucrari si care se inscriu in registrul respectiv.
99

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

d)Verificarea la receptia preliminara a intregului obiect se face de catre comisia de receptie prin: -examinarea existentei si continutului certificatelor de calitate a materialelor si a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrari; -examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaj (cel putin 1 de fiecare tronson), cu referire la toate elementele constructive ale invelitorii, urmarindu-se in special ca invelitorile sa indeplineasca functiile de indepartare a apelor pluviale precum si conditiile respective de etanseitate.

3.PREVEDERI SPECIALE

-abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor 1 cm./m. fara a depasi 5 cm. in total; -fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor sa fie facuta la distanta si intervalul in detaliile date de proiectant; -tronsoanele de burlane sa intre etans unul in celalalt – cel superior – iar imbinarea cu tuburile de fonta sa fie de asemenea etanseizata; -toate imbinarile intre elementele de tabla la jgheaburi si burlane sa fie cositorite.

4.NORMATIVE PRIVIND PROIECTARE INVELITORI SI TINICHIGERII

SI

EXECUTARE

LUCRARILOR

PENTRU

STAS 2389/1992 STAS 2274/1988 C 37/1988

– „ Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alcatuire”. – „Burlane, jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare”. – „Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor in constructii”.

LUCRARI DE INSTALATII SANITARE.EXECUTIE/MONTAJ

100

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

1. PRESCRIPTII DE MONTAJ Manipularea, transportul, depozitarea si conservarea materialelor

1.1. Manipularea si transportul materialelor din PVC se va face cu grija, pentru a le feri de lovituri sau zgarieturi. La incarcare, descarcare si diverse alte manipulari in depozite si pe santiere, materialele PVC nu vor fi aruncate iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. 1.2. Tevile vor fi asezate pentru transport numai orizontal, pe suprafete drepte si netede sprijinite continuu pe toata lungimea lor, in stive care sa nu depaseasca 0,75 m inaltime. 1.3. La transportul cu autocamioanele ale tevilor din PVC cu lungimi de peste 4 m, autocamionul respectiv trebuie sa fie prevazut, in mod obligatoriu, cu remorca monoaxa. 1.4. Placile ce vor transporta de asemenea in pozitie orizontala sprijinite continuu pe toata suprafata lor. 1.5. Materialele vor fi bine sprijinite lateral, pentru a nu se rasturna unele peste altele in timpul transportului. Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale asezate deasupra materialelor din PVC. 1.6. Transportul materialelor din PVC in timpul verii trebuie astfel efectuat, incat sa se evite actiunea radiatiilor solare asupra tuburilor, fitingurilor si pieselor fasonate. 1.7. Materialele din PVC devenind casante la temperaturi scazute, transportul si manipularea lor pe timp friguros necesita masuri speciale de asigurarea contra loviturilor si zgarieturilor. 1.8. Materialul din PVC va fi depozitat in magazii inchise, bine aerisite sau in locuri acoperite si ferite de soare. Temperatura de depozitare recomandata este intre +5...+40oC. 1.9. Locul de depozitat va fi curat si uscat, fixat la cel putin 2 m distanta de orice sursa de caldura. 1.10. Tevile se vor aranja in rastele orizontale pe sortimente si dimensiuni, stivuindu-se pe inaltimi de maximum 0,75 m. Ele se vor sprijini continuu pe toata lungimea, pe suprafete drepte si netede. 1.11. Fitingurile si piesele fasonate se vor aranja in rafturi, de asemenea pe sortimente si dimensiuni.
101

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

4.12. Adezivul si solventul se vor pastra pe cat posibil in locuri racoroase, in recipiente etanse de tabla galvanizata sau sticla, etichetate si inchise cu dop de pluta si nu de sticla (care se poate lipi, desfacandu-se greu). Nu se vor folosi recipiente de tabla neagra, deoarece adezivul se descompune in contact cu fierul. Pentru a se evita evaporarea produsa la deschiderea prea frecventa a recipientului, se pot folosi borcane, sticle sau bidoane mici, in care sa se pastreze o cantitate de adeziv sau solvent necesara unei perioade mai indelungate de lucru. 1.13. Adezivul si solventul fiind toxici, nu trebuie tinuti in sticle de format obisnuit pentru a nu fi confundati din greseala cu lichid de baut. Sticlele vor purta obligatoriu o eticheta colorata, care sa indice continutul. Temperaturi de prelucrarea in atelier si de montare pe santier 1.14. Temperatura optima de prelucrare a materialelor din PVC, atat in atelier, cat si la montare pe santier, este de +15...+30oC. 1.15. Nu este recomandabila prelucrarea mecanica a tevilor la temperaturi sub +5oC. De aceea, materialele depozitate la temperaturi sub +5oC vor trebui tinute timp de 24 ore la temperatura atelierului sau a incaperii de lucru, mai inainte de a fi supuse prelucrarilor. Celelalte prelucrari (prin deformare la cald, sudura, lipire), precum si montarea pe santier, se pot efectua si la temperaturi sub +5oC, insa cu mai multa atentie decat la temperaturi normale de lucru. Pe cat posibil, conductele nu se vor monta la temperaturi ambiante sub 0 oC; in orice caz, nu se vor efectua montaje la temperaturi sub -5oC. In timpul montajului se va avea grija ca tevile de PVC sa nu stea timp indelungat sub actiunea razelor solare.

Verificarea materialelor

1.16. Inainte de preluare materialele PVC vor fi verificate vizual si dimensional astfel: a) La examinarea cu ochiul liber tevile trebuie sa fie drepte, culoarea lor sa fie uniforma si de aceeasi nuanta; suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara fisuri, arsuri sau cojeli. Nu se admit bule de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversala a tevii. Nu se admit in interiorul tevilor urme lineare continue si pronuntate (usor adancite).
102

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Suprafata interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie neteda, fara denivelari, arsuri, zgarieturi, incluziuni, cojeli, etc. Barele de sudura vor avea suprafata neteda, fara umflaturi, crapaturi, puncte negre sau bule albe. Indoite pana la 180oC nu se vor frange, chiar daca se albesc. b) La verificarea cu slublerul, abaterile la diametrul exterior si la grosimile de pereti ai tevilor vor fi numai pozitive si in limita valorilor inscrise in STAS 6675/2. Abaterile la diametrul interior al mufelor, fitingurilor si pieselor fasonate vor fi numai negative si in limitele inscrise in tabelele standardelor si normelor interne respective, precum si in cele ale anexei 3. Materialele gasite necorespunzatoare nu vor fi puse in lucru. Prelucrarea materialelor din PVC si personal tehnic utilizat 1.17. Prelucrarea materialelor din PVC se va face conform prevederilor cuprinse in Anexa 4. 1.18. Prelucrarea si montarea materialelor din PVC in instalatii tehnico-sanitare si tehnologice se vor efectua numai cu personal tehnic de specialitate, instruit in domeniul prelucrarii materialelor plastice si montarii elementelor de instalatii din material plastic si verificat ca atare de intreprinderea de executie a lucrarilor de instalatii.

Imbinarea conductelor

1.19. Imbinarea tevilor din PVC, pentru care exista piese de imbinare uzinate, se va realiza numai prin lipire cu adeziv, in mufe. Pentru montarea tevilor tip G si M se vor folosi numai fitinguri din PVC pentru imbinarea prin lipire (anexa 3, tabelele 2-7). 1.20. La imbinarile fixe se vor folosi mufele duble uzinate. In caz de forta majora, in lipsa mufelor uzinate, tevile se pot imbina prin formarea la cald a unei mufe la capatul tevii. In acest caz, mufele se vor orienta in sens invers cu curgerea apei. Calitatea imbinarii prin mufare la cald a capatului de teava este inferioara imbinarii cu mufe uzinate. 1.21. La imbinarile demontabile se vor folosi racordurile olandeze din PVC, cu garnitura de cauciuc.

103

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

1.22. Pentru schimbari de directie se vor folosi coturile, iar in lipsa acestora, daca pozitia permite, curbe din teava, confectionate in atelier sau pe santier, prin indoire la cald, cu raza minima de curbura R = 4de (de - diametrul exterior). 1.23. Pentru ramificatii si reductii se vor folosi numai teurile si reductiile uzinate. Nu se permisa nici o improvizatie prin sudura. 1.24. Pentru unele operatii tehnologice de montaj, cum este cazul probelor, se vor utiliza capacele din PVC. 1.25. Pentru montarea tevilor tip U se vor folosi piesele de legatura uzinate din PVC (anexa 3, tabelele 14-21). In lipsa acestora se pot confectiona in ateliere dotate corespunzator, piese de legatura similare celor uzinate, prin prelucrarea materialului tubular (taiere, indoire, mulare, sudare). 1.26. Imbinarea tevilor din PVC tip G, M si U pentru care nu exista piese de imbinare uzinate se va realiza prin sudura cap la cap cu flanse si cu piese de imbinare confectionate din material tubular, in aceleasi conditii ca la alineatul 4.32. Imbinarea conductelor din PVC cu conducte din alte materiale 1.27. Imbinarile fixe ale tevilor din PVC tip G si M cu tevi din otel se vor executa cu ajutorul fitingurilor din PVC, cu filet uzinat (anexa 3, tabelele 8-11). 1.28. Imbinarile demontabile ale tevilor din PVC tip G si M cu tevi din otel se vor executa cu ajutorul racordurilor olandeze din PVC cu filet uzinat interior sau exterior (anexa 3 tabelele 12 si 13). 1.29. Imbinarile fixe ale tevilor din PVC, tip G si M, cu tevi de plumb se vor executa prin intermediul unui bos metalic cu filet exterior si al unei mufe duble din PVC cu filet uzinat. 1.30. Imbinarile demontabile ale tevilor din PVC tip G si M, cu tevi de plumb se vor executa cu bos metalic si cu racord olandez din PVC cu filet uzinat interior sau exterior, dupa cum bosul are filet exterior sau interior. 1.31. Imbinarea tevilor din PVC, tip U, cu tevi de scurgere din plumb se va executa numai pe verticala prin: - calibrarea pe dorn de lemn a tevii de plumb; - mufarea tevii din PVC pe capatul calibrat al tevii de plumb; - ungerea cu bitum tip D 50 a capatului tevii de plumb; - petrecerea mufei din PVC peste capatul tevii de plumb; - incalzirea usoara a imbinarii.
104

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

1.32. Imbinarea tevilor din PVC, tip G si M, cu tuburi de presiune din fonta se va executa cu flansa libera, metalica sau taiata din placa de PVC si stransa cu suruburi de flansa tubului de fonta, prin intermediul unui inel din PVC, sudat la teva din PVC (fig. 13). 1.33. Trecerea de la tevi din PVC tip U la tuburi de scurgere din fonta se va executa prin largirea marginilor tevii din PVC cu dornul largitor conic pana la diametrul interior al mufei tubului de fonta, asezarea tevii din PVC in mufa de fonta si etansarea spatiului liber, ramas intre teava din PVC si peretele mufei de fonta, cu franghie alba si ciment. 1.34. Pentru trecerea de la tuburi din fonta de scurgere la tevi din PVC, tip U, se vor folosi urmatoarele materiale:

Diametrul Diametrul nominal al nominal al tevii Materialele necesare imbinarii tubului de fonta din PVC tip U 50 50 -Teava PVC tip M O 63 -Manson PVC 63 STAS 7176 -Reductie PVC 63-50 STAS 7176 -Bitum D 50 -Adeziv -Solvent dicloretan 75 75 -Teava PVC tip M O 90 -Manson PVC 90 STAS 7176 -Reductie PVC 90-75 STAS 7176 -Bitum D 50 -Adeziv -Solvent dicloretan

105

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

100

100

- Teava PVC tip UŘ110 - Bitum D 50

125

125

-Teava PVC tip MO150 sau tip UO140 -Reductie 150-125 (140-125) confectionata in atelier -Bitum D 50 -Adeziv -Solvent dicloretan

150

160

-Teava PVC tip U O 160 -Bitum D 50

Tehnologia de imbinare va fi: a) Pentru diametrele nominale 100 si 160 mm: - mufarea tevii din PVC pe capatul tubului de fonta; - ungerea cu bitum D 50 a capatului tubului de fonta; - petrecerea mufei din PVC peste capatul tubului de fonta; - incalzirea usoara a imbinarii.

b) Pentru diametrele nominale 50 si 75 mm, in plus fata de operatiile de mai sus, se va realiza reducerea de la diametrul mai mare al tevii de legatura tip M la diametrul nominal al tevii tip U, cu ajutorul mansonului si reductiei uzinate prevazute in tabela de mai sus. c) Pentru diametrul nominal 125 mm se va proceda ca la alineatul “b" de mai sus numai ca in loc de ansamblul “manson-reductie" uzinate, se va folosi o singura piesa din piese de reductie confectionata in atelier, prin sudura, la dimensiunile adecvate.

Montarea armaturilor de presiune
106

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

1.35. Armaturile metalice cu filet exterior (robinete de serviciu, simple sau cu racord de dus, robinete pentru pisoare, robinete de colt cu ventil, robinete de descarcare, hidranti de gradina etc.), se vor imbina cu ajutorul fitingurilor din PVC cu filet uzinat utilizandu-se in acest scop cheia fixa sau mobila. La montaj sub tencuiala se recomanda folosirea unui fiting metalic intre armatura si conducta din PVC. 1.36. Armaturile metalice cu piulita olandeza (robinete de lavoar, robinete cu vintil 1/8" actionate prin plutitor, pentru rezervor de closet) se vor imbina prin inlocuirea racordului de lipit metalic al piulitei olandeze, cu un racord special de lipit din PVC (fig. 14). 1.37. Armaturile metalice cu mufe (robinete de trecere pentru tevi de otel, robinete oblice cu ventil) se vor imbina cu ajutorul unui niplu metalic obisnuit si al unei mufe duble din PVC cu filet uzinat sau a unui racord olandez din PVC cu filet exterior. 1.38. Pentru montarea armaturilor cu flanse, se va proceda ca si la racordarea tevilor din PVC cu conducte din fonta de presiune, adica cu flansa libera si inel sudat. 1.39. Armaturile montate pe conducte vor fi sustinute separat de acestea, pentru a nu se transmite, prin manevrarea lor, eforturi asupra tevii. Ele reprezinta astfel puncte fixe obligatorii pe conducte.

Montarea sifoanelor si ventilelor de scurgere de la obiectele sanitare

1.40. Pentru racordarea sifoanelor de lavoar si de pisoar se va inlocui racordul metalic de lipit al sifonului cu un racord special de lipit la teava de PVC 1.41. Pentru racordarea ventilului cazii de baie, al spalatorului de vase si a ventilului rezervorului de spalare pentru closet la conductele de scurgere din PVC se va inlocui racordul metalic de lipit al ventilului, cu un racord special de lipit la teava de PVC 1.42. Sifoanele din pardoseala din PVC, simple sau combinate se vor monta in pardoseala numai dupa ce au fost prevazute cu un strat izolator din bitum tip D 50. Izolatia se va executa prin vopsirea suprafetei exterioare a sifonului cu un strat subtire de solutie de bitum (citom) si apoi acoperirea acestuia cu un strat de bitum D 50 de circa 4 mm grosime. 1.43. Sifonul de plinta se monteaza in cadrul prefabricatului sanitar pentru camera de baie. Intre suprafata betonului pe care se sprijina colectorul sifonului si acesta se va intinde un strat de bitum D 50.
107

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

1.44. Racordarea sifoanelor de terasa la conducta de scurgere si trecerea ventilatiilor coloanelor prin terase se va face cu tuburi de fonta pe toata grosimea terasei.

Montarea conductelor in cladiri

1.45. La trecerea prin pereti si plansee se va proteja conducta din PVC cu un tub de diametru mai mare, tot din PVC sau metalic. Diametrul interior al tubului de protectie va fi cu 10-20 mm mai mare decat diametrul exterior al tevii. Spatiul liber intre teava de PVC si tubul de protectie se va completa cu pasla minerala, carton etc. Tubul de protectie se va fixa bine in perete sau planseu, pentru a nu aluneca pe teava, si va depasi grosimea peretelui cu cca 5-10 mm de fiecare parte. La trecerea prin fundatii si peretii exteriori se vor prevedea, in plus, masuri de etansare contra infiltratiilor de apa (fig. 16). 1.46. Nu se admit imbinari ale conductelor in mansoanele de protectie. 1.47. Distanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinare sau derivatie va fi de 3 cm. 1.48. Prinderea si sustinerea conductelor orizontale se fac cu: - console de sustinere din resturi de teava din PVC, usor turtita, fasonate la cald si fixate in perete (fig. 17). - bratari de perete, console si bratari ancorate, metalice, de constructie curenta, cu muchii neascutite si cu garnituri de protectie din pasla, PVC moale, cauciuc, carton ondulat, etc. de 10 mm (fig. 18), care sa depaseasca in ambele parti cu cca 10 mm latimea bratarii. Bratarile vor fi stranse usor peste garnitura pentru a nu impiedica deplasarea conductei. 1.49. Distanta minima intre fiecare punct de sustinere si cea mai apropiata lipitura in mufa va fi de 3 cm. 1.50. Prinderea si sustinerea coloanelor verticale de scurgere se vor face ca in fig. 19 la cca 3-4 cm sub mufa cea mai apropiata de punctul de sustinere. 1.51. Punctele fixe se vor realiza prin lipirea a doua inele de ambele parti ale unei bratari incastrate in perete (fig. 20). 1.52. In cazul retelelor aparente, tevile se vor monta de regula numai dupa ce s-au executat tencuielile. Distanta libera de la conducte la pereti va fi de maximum 3 cm.
108

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

In locurile unde schimbarile de directie urmeaza sa preia o anumita variatie de lungime, distanta dintre teava si perete va fi egala cu aceasta variatie de lungime (fig. 21). 4.53. Montarea conductelor sub tencuiala se va executa conform proiectului, si anume: - in santuri cu rabit; - in santuri acoperite cu tencuiala. Santurile vor fi suficient de largi pentru a permite tevilor sa lucreze cu dilatatii. Conductele vor fi invelite cu carton ondulat, hartie de saci de ciment sau orice alt material elastic si moale; la curbe si ramificatii se va ingrosa in mod special invelisul de hartie, pe o lungime egala cu de 10-15 ori diametrul tevii. 1.54. Conductele ingropate in pereti se vor amplasa in locuri unde in mod normal nu se bat de locatari cuie pentru agatat tablouri etc. 1.55. Se vor lua masuri speciale ca in perioada probei si a executarii lucrarilor de acoperire a santurilor, tuburile sa nu sufere deteriorari prin lovire.

Montarea conductelor in pamant

1.56. La exterior, conductele din PVC se vor monta conform proiectului, fie ingropat direct in pamant, fie in canale vizitabile sau nevizitabile, tinandu-se seama ca, in toata perioada de montaj si probe, ele trebuie ferite de lovituri. Nu se admite montarea conductelor aparent in aer liber. 1.57. La montajul ingropat direct in pamant latimea santului va fi minima, adica atat cat este necesar pentru executarea lucrarilor de sapatura. Fundul santului va fi bine netezit si curatat de pietre. In cazul terenurilor stancoase se va acoperi cu 10 cm de nisip. 1.58. Lucrarile de imbinare a conductelor se vor executa pe marginea santului. Se recomanda ca imbinarea sa se efectueze in tronsoane de circa 100-150 m. Dupa trecerea timpului pentru uscarea lipiturilor, tronsonul se lanseaza in sant in primile ore ale diminetii si se acopera imediat cu pamant scos din sant si curatat de pietre. Imbinarile vor ramane descoperite in vederea probelor. In cazul santurilor inundate pe portiuni mari, se pot realiza tronsoane mai lungi de 150 m.

109

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

1.59. Proba de presiune se poate efectua la fiecare tronson pe marginea santului, inainte de lansare sau pe mai multe tronsoane, in sant. 1.60. Vanele de inchidere, hidrantii de incendiu etc. montati pe traseul retelelor exterioare ingropate, executate cu tevi din PVC, vor fi bine ancorati pe postamente de beton, astfel incat la manipularea rotii de manevra sa nu fie solicitata imbinarea intre armaturi si tevile din PVC.

LUCRARI DE INSTALATII TERMICE.EXECUTIE/MONTAJ

1. CONDITII DE MONTARE Retele interioare

1.1. Conductele instalatiilor interioare de incalzire cu apa se monteaza cu panta, asigurand golirea si dezaerisirea centralizata sau locala a instalatiei, printr-un numar minim de dispozitive si armaturi. Panta normala a conductelor instalatiilor de incalzire cu apa este de 3 ‰. In cazuri obligate, se poate reduce panta la 2 ‰. 1.2. Conductele de abur se monteaza astfel incat sensul de circulatie al aburului si condensatului in conducte sa fie acelasi. Pe portiuni de traseu in care nu este posibila evitarea contrapantei, valoarea acesteia va fi cel putin egala cu pierderea unitata de sarcina la debitul maxim (cel putin 5 ‰) sau se mareste diametrul conductei, luandu-se masurile corespunzatoare pentru evacuarea condensatului. 1.3. Pe trasee comune, conductele instalatiilor interioare se grupeaza in plase orizontale - la pozarea sub tavan - sau verticale - la pozarea pe pereti sau stalpi, astfel incat sa permita folosirea unor suporturi comune. 1.4. Distanta minima intre conducte paralele neizolate termic sau intre acestea si fetele finite ale elementelor de constructie adiacente din materiale necombusitibile (pereti, plansee, grinzi, stalpi) este de 3 cm. Pentru conducte izolate termic, distanta intre fetele exterioare ale izolatiei finite sau intre acestea si suprafata finita a elementelor de constructie vecine este de cel putin 4 cm. 1.5. Distantele minime intre conductele neizolate termic ale instalatiilor de incalzire si elementele de constructie executate din materiale combustibile se stabilesc in raport cu temperatura superficiala a conductei, conform tabelului 1.1. In cazul conductelor izolate termic, se ia in
110

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

considerare temperatura superficiala a izolatiei finite, iar protectia termoizolatiei se prevede din materiale rezistente la eventuale socuri mecanice.

Tabelul 1.1. distante minime (cm) intre conductele instalatiilor de incǎlzire si elementele de constructie din materiale combustibile Elementul constructiedin materiale combustibile Pereti si plansee Pardoseli de Temperatura nominala a agentului termic, din conducte, in oC 75 3 3 76-95 5 5 96-115 10 5 116-150 20 10

1.6. Intre conductele retelei de incalzire si conductele de gaze, respectiv barele, cablurile si conductoarele electrice, se vor prevedea distante minime conform prevederilor “Normativului pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”, I 6 si, respectiv, ale “Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice, cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.a.”, I 7. 1.7. Distanta intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate, respectiv distanta intre flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia finita a acesteia, este cel putin 3 cm.

1.8. La trecerea prin pereti si plansee, conductele aparente sau mascate (in canale, ghene) se vor monta in tuburi de protectie sau piese speciale, care sa permita miscarea libera a conductelor datorita dilatarii si sa asigure protectie mecanica a conductelor izolate. In functie de rolul de protectie la foc al elementelor de constructii se va alege ansamblul (constructii si instalatii) trecerii, tinand seama, obligatoriu, de reglementarile de siguranta la foc. Partea superioara a mansoanelor montate pe pardoseala incaperilor dotate cu instalatii sanitare (de ex.: bai, bucatarii) va depasi nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.

111

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Mansoanele de protectie ale legaturilor corpurilor de incalzire vor avea dimensiuni suficient de mari pentru a permite deplasarea legaturii la dilatarea coloanei verticale. Se recomanda ca tuburile de protectie sa se mascheze prin rozete, cel putin in camerele cu cerinte estetice mai ridicate (camere de locuit, bai, bucatarii) si cel putin in acele pozitii care sunt mai vizibile (la trecerea sprin pereti a legaturilor la corpurile de incalzire, a conductelor orizontale de aerisire etc.). 1.9. Pe portiunile de conducte ce traverseaza pereti sau plansee nu se fac imbinari. Pe conductele montate in santuri, in pereti sau plansee, numarul imbinarilor se reduce la minimum. 1.10. La intrarea si iesirea din cladiri a racordurilor la retele exterioare se va tine seama de prevederile art. 5.33, 5.34. si art.12.20.

Compensarea de dilatare

1.11. Imbinarea intre compensatoarele elastice de tip U sau similare si conducte se face prin sudura. Nu este admisa imbinarea prin flanse sau mufe. 1.12. Compensatoarele elastice se monteaza in starea pretentioasa prescria prin proiect (de regula, 50 % din alungirea maxima corespunzatoare conditiilor nominale de functionare). 1.13. In apropierea compensatoarelor tip U, se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de ambele parti ale compensatorului. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe.

Armaturi pentru inchidere, sectionare, reglare, golire si dezaerisire

1.14. Robintele cu ventil, armaturile cu clapeta sau ventil de retinere, supapele de siguranta etc., se monteaza in pozitii corespunzatoare functionarii normale. Armaturile grele de pe conducte se monteaza pe suporturi proprii, evitandu-se incarcarea suplimentara a conductelor. 14.15. Pozitionarea armaturilor se face astfel incat sa permita manevrarea, deplasarea partilor mobile si demontarea partiala sau totala, in vederea intretinerii si reparatiilor.

112

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Corpuri de incalzire

1.16. Corpurile de incalzire se racordeaza prin imbinari demontabile. In cladirile industriale la care armaturile de inchidere-reglare sunt prevazute pe conductele de alimentare comune mai multor corpuri sau grupuri de corpuri de incalzire, racordarea conductelor la corpurile de incalzire din otel poate fi nedemontabila (imbinare prin sudura). 1.17. Corpurile de incalzire se monteaza in paralel cu peretii finisati, la distantele stabilite prin standardele, instructiunile tehnice sau normele de produs. 1.18. Distantele minime intre corpul incalzitor si elementele de constructii ale peretilor se stabilesc in functie de temperatura agentului termic, astfel : 5 cm , pentru temperaturi pana la maximum 95 oC ; 10 cm, pentru temepraturi intre 96 si 150 oC. 1.19. Distanta intre corpurile de incalzire si pardoseala este, de regula, de 12 cm. In cazuri exceptionale se poate reduce acesta distanta pana la 8 cm, daca temperatura agentului termic nu depaseste 95 oC, sau pana la 10 cm, daca temperatura acestuia este de 96...150 oC, cu aplicarea corectiei necesare la calculul suprafetelor de incalzire.

1.20. Distanetele intre aparatele de incalzire si elemetnele instalatiilor electrice vor fi corelate cu prevederile din “Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice, cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c.” I 7. 1.21. In cazul montarii corpurilor de incalzire in nise, potrivit prescriptiilor art.6.10. sau in cel al acoperirii lor cu masti, potrivit prescriptiilor art.6.13, 6.14., distantele laterale pana la peretii nisei sau ai mastii se stabilesc astfel incat sa permita montarea si manevrarea normala a armaturilor. 1.22. Distanta frontala intre corpul incalzitor si masca este de cel putin: -2 cm, la masti cu goluri (obisnuite), cu exceptia cazului in care masca este confectionata din materiale combustibile si temperatura agentului termic depasesete 95oC, pentru care distanta minima este de 5 cm ; -5 cm, la masti pline. Fac exceptie convectoarele, la care masca se monteaza lipita de bateria de incalzire. Elementul frontal al mastilor va fi demontabil, permitand accesul la corpul de incalzire, in vederea intretinerii.
113

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Amenajari constructive pentru instalatiile de incalzire 1.23. Trecerea conductelor prin elementele de constructii (fundatii, pereti, plansee) se va face prin goluri anume prevazute, comune grupului de conducte, cu respectarea prevederilor art. 5.33., 5.34. si 1.8.Dimensiunile minime ale golurilor si santurilor pentru trecerea, respectiv pozarea conductelor, vor fi conforme indicatiilor din tabelul 1.2. Se pot executa goluri si santuri de alte dimensiuni decat cele indicate in tabelul 14.2. daca ele se justifica, in functie de pozitia de montare, necesitatea si modul izolarii termice a conductelor ingropate, tehnologia de prefabricare in atelier si de montare pe santier etc. 1.24. Racordarea canalelor termice exterioare la subsolul tehnic, respectiv la canalele din interiorul cladirii, se realizeaza astfel incat sa permita preluarea tasarilor fara a se periclita buna functionare a instalatiilor, tinand seama si de prevederile art. 5.34. In cazul existentei in zona a unei retele de distributie a gazelor naturale, la patrunderea retelei exterioare in subsol si la trecerea instalatiei interioare de incalzire centrala prin planseele aflate sub nivelul terenului, se vor lua masurile prevazute la art. 5.40. 1.25. Pentru intretinerea si manevrarea diferitelor armaturi si aparate ale conductelor pozate in canale necirculabile se amenajeaza camine de vizitare, cu guri si scari de acces. Dimensiunile gurilor de acces se stabilesc in raport cu marimea armaturilor, dar nu mai mici de 0,70 m diametru. Canalele circulabile se prevad cu posibilitati de acces in canal pentru interventii in caz de avarie, marcate cu indicatoare. Se recomanda dotarea cu mijloace de semnalizare si comunicare a avariilor. 1.26. Accesul la subsolurile si etajele tehnice destinate montarii elementelor instalatiilor de incalzire din interiorul cladirilor se asigura prin scari si usi cu gabarit corespunzator necesitatilor controlului si intretinerii instalatiilor. 1.27. Se asigura la subsol spatiul necesar accesului si manevrelor - in timpul exploatarii - la organele de inchidere si reglare, precum si cel necesar accesului la contoarele care masoara consumul de caldura. .28. Pentru evacuarea caldurii degajate de conducte, aparate si armaturi, subsolurile si etajele tehnice se prevad cu ferestre, canale de ventilare sau orificii de ventilare, cu posibilitatea de reglare si inchidere. Pardoseala subsolului si etajului tehnic se executa cu panta spre punctele de colectare a scurgerilor accidentale de apa.

114

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE

1. CONDITII GENERALE 1.1. Conditii generale de baza

1.1.1. Proiectele de instalatii electrice se verifica de verificatori de proiecte atestati conform Legii 10/1995. 1.1.2. Inceperea executiei instalatiilor electrice este permisa numai dupa ce investitorul a obtinut avizul tehnic de racordare. Punerea in functiune se face numai dupa controlul executiei instalatiilor electrice de catre unitati autorizate. 1.1.3. Este interzisa conditiile art. 3.1.1. inceperea lucrarilor de instalatii electrice fara proiecte verificate in

1.1.4. Electricienii se autorizeaza de societati profesionale, nonguvernamentale, pentru gradele prevazute in regulamentul de autorizare. 1.1.5. Instalatiile electrice se executa de catre unitati atestate. 1.1.6. Instalatiile electrice la consumator trebuie astfel realizate incat sa nu afecteze siguranta utilizatorilor si a bunurilor. 1.1.7. Instalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorita temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii sa nu fie in pericol de a suferi arsuri. 1.1.8. Conductoarele active, inclusiv conductorul neutru, ale circuitelor electrice trebuie sa fie izolate si protejate impotriva supracurentilor printr-unul sau mai multe dispozitive de protectie. 1.1.9. Instalatiile electrice trebuie prevazute la proiectare si executie cu aparate limitatoare de tensiune maxima si minima (de ex. Relee), astfel incat sa se asigure protectia utilizatorilor impotriva supratensiunilor si tensiunilor minime pentru cazurile mentionate la subcap. 4.4. 1.1.10. Separarea in vederea intreruperii, verificarii, localizarii defectelor si efectuarii reparatiilor la instalatiile electrice trebuie asigurata prin prevederea de dispozitive de separare (sigurante fuzibile, cleme cu intrare iesire, intrerupatoare cu actionare manuala etc.). 1.1.11. Instalatiile electrice trebuie dispuse astfel incat sa fie excluse orice influente intre acestea si celelalte instalatii ale cladirilor.
115

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

1.1.12. Dispunerea materialelor si echipamentelor electrice trebuie astfel realizata incat sa asigure spatiul necesar in vederea executarii instalatiilor electrice si efectuarea ulterioara a lucrarilor de verificari, inlocuiri, intretinere si reparatii. 1.1.13. Caracteristicile materialelor si echipamentelor trebuie sa fie corespunzatoare conditiilor de alimentare din instalatia electrica in care sunt utilizate (de ex. tensiunea cea mai ridicata a retelei trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu tensiunea maxima admisa de echipament). 1.1.14. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa aiba, prin constructie, caracteristicile cerute pentru influentele externe din incaperea sau spatiul respectiv. 1.1.15. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa poata fi identificate prin marcaje clare si amplasate vizibil, in vederea efectuarii in conditii de siguranta, pentru persoane si instalatii, a verificarilor, reparatiilor si inlocuirilor.

1.2. Conditii generale comune pentru materiale si echipamente

1.2.1. Caracteristicile generale ale materialelor si echipamentelor electrice si modul lor de instalare trebuie alese astfel incat sa fie asigurata functionarea in bune conditii a instalatiei electrice si protectia utilizatorilor si bunurilor in conditiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) si tinandu-se seama de influentele externe. 3.2.2. Materialele si echipamentele nou utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie agrementate tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si certificate conform Legii protectiei muncii nr. 90/1996. 1.2.3. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa corespunda standardelor si reglementarilor in vigoare si sa fie instalate si utilizate in conditiile prevazute de acestea. Incadrarea in clase de combustibilitate a materialelor se face in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice. 1.2.4. Toate materialele folosite pentru protectie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare (ecrane), mascare (placi, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme etc.) trebuie sa fie incombustibile, clasa CA1 (C0) sau greu combustibile, clasele CA2a (C1) si CA2b (C2). 1.2.5. Materialele si echipamentele electrice se aleg tinandu-se seama de tensiune, curent si frecventa. Puterea, curentul de scurcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum si alte caracteristici particulare, trebuie luate in consideratie la alegerea materialelor si echipamentelor, conform indicatiilor producatorilor.
116

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

1.2.6. Materialele si echipamentele electrice se aleg cu anumite clase de protectie impotriva socurilor electrice, in functie de mijloacele de protectie aplicate. 1.2.7. Daca intr-un spatiu se exercita mai multe influente externe, caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice se aleg astfel incat sa fie satisfacute toate conditiile. 1.2.8. Caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice alese in functie de influentele externe, trebuie sa asigure functionarea lor corecta cu mentinerea integritatii lor (fara deteriorari datorate socurilor mecanice, caldurii, coroziunii, etc.) si sa garanteze prin aceasta fiabilitatea masurilor de protectie impotriva socurilor electrice in care ele sunt incluse. 1.2.9. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie sa provoace efecte daunatoare altor echipamente electrice sau sa afecteze buna functionare a sursei de alimentare. 1.3. Conditii de amplasare si montare a instalatiilor electrice. Distante minime. 1.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protectie si barele, se amplaseaza fata de conductele altor instalatii si fata de elementele de constructie, respectandu-se distantele minime din tabelul 3.1. Pentru cablurile electrice se vor respecta distantele prevazute in normativul PE 107. 1.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc., se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalatii cu conditia ca instalatia electrica sa fie dispusa: -deasupra conductelor de apa, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate; -sub conducte de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste +40°C). 1.3.3. Pe toate portiunile de traseu pe care nu pot fi respectate conditiile de la art. 3.3.2. si distantele minime din tabelul 1.1. se vor lua masuri constructive de protectie prin prevederea de separari, izolatii termice, tevi metalice etc. ce vor depasi cu minim 0,50 mm de o parte si de alta, portiunea de traseu protejata. 1.3.4 Amplasarea instalatiilor electrice in structura de rezistenta a constructiilor se admite in conditiile prevazute de normativul P 100.

Tabelul 1.1. Distantele minime admise pentru protectie si racire intre conductoare, bare, tuburi si accesorii si pana la elementele de instalatii si constructii
Elementul de Distante minime 1) 2) [cm] la care se masoara Conductoare bare, Conducte tuburi (ale aceluiasi

sau

instalatii

cu

fluide Conducte sau Elemente de constructie 3) instalatii cu fluide

117

S I L V E R
C
circuit sau din incombustibile circuite diferite) Reci T£+40oC Calde T>+40oC

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

o d

0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1

.

3 0 D a x 3 5

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

combustibile

distanta

Trasee Intersectii paralele

Trasee Intersectii Incombustibile Combustibile paralele

Trasee Trasee Intersectii Intersectii paralele paralele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Conductoare neizolate4) montate pe 10 izolatoare, pe pereti, la interior Conductoare izolate4) montate pe 5 izolatoare, pe pereti, la interior Bare electrice 5 montate pe izolatoare Tuburi si tevi de protectie montate: - aparent in ghene; 0 sub tencuiala inglobate 0 Conductoare cu izolatie si manta

10

10

10

10

10

100

100

10

20

5

5

5

200

150

50

50

5

10

5

5

5

5

5

50

50

5

10

0

5

3

100

50

10

5

0

tub 0 tub 3

met.

PVC

0

5

3

20

5

10

5

0

118

S I L V E R
C
montate: - aparent 0 0 0 5 5 3 3 100 20 50 5 10 10 5 5 0 0

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

o d

0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1

.

3 0 D a x 3 5

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

3 3

sub 0 tencuiala Cabluri

Conform normativului PE 107

NOTA: 1) Distantele minime se masoara de la suprafetele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor. 2) Distantele fata de conductoarele electrice si alte elemente ale protectiei la trasnet se stabilesc conform normativului I 20. 3) Pentru constructii din categoria BE3a (A), BE3b (B), distantele se stabilesc conform prevederilor din cap. 7.14. 4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereti, la exterior, distantele fata de elementele din coloanele 2…7 ale tabelului sunt minim 15 cm, iar fata de alte elemente de pe traseu, distantele se stabilesc conform art. 5.1.49. 1.3.5. Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalatii sau utilaje care ar putea sa le pericliteze in functionare normala sau in caz de avarie. 1.3.6. Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa apara condens. Fac exceptie instalatiile electrice in executie inchisa cu grad de protectie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de conditii (de ex. cabluri sau cordoane in executie grea pentru instalatii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcasa din material plastic etc.). 1.3.7. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice in interiorul canalelor de ventilare. 1.3.8. Montarea in contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru: cabluri rezistente la foc (conform PE 107), cu izolatie si manta din materiale electroizolante, tuburi si plinte metalice sau din materiale electroizolante greu combustibile de clasa CA2a (C1) si CA2b (C2), aparate si echipamente electrice cu grad de protectie minim IP 54. 1.3.9. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elementele de distantare care pot fi:
119

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

- straturi de tencuiala de min. 1 cm grosime sau placi din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o latime care depaseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul de instalatie electrica; - elemente de sustinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distanteaza elementele de instalatie electrica cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul combustibil. Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica atat la montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice. 1.3.10. Se interzice montarea directa pe elemente de constructie din materiale combustibile de clasa CA2c (C3) si CA2 (C4) a cablurilor armate sau nearmate cu sau fara intarziere la propagarea flacarii (conform PE 107), a conductoarelor electrice neizolate sau cu izolatie din materiale combustibile, si a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie mai mic decat IP 54. 1.4. Conditii pentru alimentarea instalatiilor electrice 1.4.1. Bransamentele electrice aeriene se proiecteaza si se executa respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 106, iar bransamentele electrice subterane, respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 107. 1.4.2. Modul de racordare la reteaua de distributie se stabileste de catre furnizorul de energie electrica. 1.4.3. Prevederea alimentarii de rezerva cu energie electrica pe langa alimentarea normala cu energie electrica, la consumatori, este obligatorie in urmatoarele cazuri: - la consumatori industriali si similari, cu receptoare care trebuie sa functioneze fara intrerupere, in conditiile date in normativul PE 124. - la consumatori echipati cu instalatii electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si la consumatori prevazuti cu iluminat de siguranta, in conditiile date in acest normativ (subcap. 7.5, 7.13). Justificat, se poate prevedea la consumator alimentare de rezerva pe langa alimentarea normala si in alte cazuri decat cele mentionate mai sus, in conditiile prevazute in normativul PE 124, cu acordul investitorului. 1.4.4. Alimentarea de rezerva de siguranta se realizeaza cu: - baterii de acumulatoare; - pile electrice sau surse neintreruptibile (UPS); - generatoare independente de alimentare normala;
120

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

1.4.5. Trecerea la alimentare de rezerva se face: - manual, comutarea fiind facuta de un operator sau - automat, fara interventia unui operator. 1.4.6. Alimentarea de rezerva cu comutare automata, dupa durata de comutare poate fi: - fara intrerupere, alimentare automata care poate fi asigurata in mod continuu, in conditii specifice privind perioada de tranzitie (de ex. variatii de tensiune si frecventa); - cu o intrerupere foarte scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,15 s; - cu o intrerupere scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,5 s; - cu o intrerupere medie, durata de comutare fiind mai mica de 15 s; - cu o intrerupere lunga, durata de comutare fiind mai mare de 15 s. 1.4.7. Atunci cand intreruperea alimentarii cu energie electrica poate avea consecinte foarte grave, punand in pericol viata oamenilor (de ex. in blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomanda ca alimentarea de rezerva sa se faca in schema IT (fig. 3.7.) 1.4.8. Alegerea caracteristicilor alimentarii de rezerva cu energie electrica (sursa, comutarea, durata de comutare) se face de catre proiectant impreuna cu tehnologul si investitorul astfel incat sa fie respectate conditiile de siguranta impuse. 1.4.9. La consumatori alimentati direct din reteaua furnizorului de energie electrica, instalatiile electrice se executa cu distributie monofazata, pentru valori ale curentilor pana la 30 A si cu distributie trifazata, pentru situatiile in care curentul in regim monofazat este peste 30 A. Fac exceptie de la aceasta prevedere instalatiile electrice pentru alimentarea receptoarelor monofazate speciale, cu valori ale curentilor peste 30 A (de ex. transformatoare de sudare), care pot fi alimentate monofazat, dar numai cu avizul furnizorului de energie electrica. 1.4.10. Coloanele electrice care pleaca in bransamentele cladirilor de locuit, comerciale, socialculturale si administrative, se proiecteaza si se executa, respectandu-se pe langa conditiile din prezentul normativ si conditiile din normativul PE 155. 1.4.11. Pentru instalatiile electrice de lumina si forta se prevede tablou electric de distributie comun, cu urmatoarele exceptii: - daca se aplica tarife diferentiate pentru consumul de energie electrica; - daca functionarea receptoarelor de forta provoaca fenomene suparatoare in instalatiile de lumina (de ex. palpairi, scaderea luxului luminos);
121

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

- daca este necesara separarea instalatiilor tehnologice din considerente de siguranta sau din considerente economice. 1.4.12. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice trebuie respectate conditiile din HG 170/99 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de inregistrare a cantitatii de energie consumata si a aplicarii, atunci cand este cazul, a masurilor pentru imbunatatirea factorului de putere si pentru limitarea regimului deformat, conform normativului PE 143. 1.4.13. Amplasarea contoarelor de energie electrica la blocuri de locuinte trebuie sa permita inregistrarea si citirea consumului, fara ca acestea sa fie conditionate de prezenta sau acceptul abonatului. 1.4.14. Repartizarea pe faze si respectiv pe circuite de alimentare a receptoarelor electrice, trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure o incarcare cat mai echilibrata a acestora. 1.5. Scheme de legare la pamant 1.5.1. Schemele de legare la pamant pot fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor avand urmatoarele semnificatii: Prima litera, se refera la situatia retelei de alimentare in raport cu pamantul: T – legarea directa la pamant a unui punct activ – neutrul, in cazul in care acesta este accesibil sau a unui conductor de faza, in cazul in care neutrul nu este accesibil; I – izolarea tuturor partilor active fata de pamant, sau legarea la pamant a unui punct printr-o impedanta de valoare foarte mare. A doua litera, se refera la situatia maselor electrice in raport cu pamantul: T – legarea direct la pamant a maselor instalatiei, independent de eventuala legare la pamant a unui punct al alimentarii; N – legarea directa a maselor la punctul de alimentare legat la pamant; curent alternativ, punctul de legare la pamant este in mod normal punctul neutru; iar in cazuri speciale, punctul de legare la pamant poate fi un conductor de faza. Alte litere, se refera la dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie in schema TN: S – schema TN in care functia de protectie este asigurata printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la pamant (in curent alternativ). C – schema TN in care functiile de neutru si de protectie pot fi combinate intr-un singur conductor (PEN).
122

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

1.5.2. Schema TN are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei fiind legate in acest punct prin conductoare de protectie. In aceasta schema, curentul de defect intre faza si masa este un curent de scurcircuit. Se disting trei tipuri de scheme TN in functie de dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie: - Schema TN-S, in care un conductor de protectie distinct este utilizat pentru intreaga schema; se utilizeaza: -cand trebuie separate PE si N pentru asigurarea functionarii protectiei; -la ultimul tablou spre consumator; - Schema TN-C, in care functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor pentru intreaga schema ; - Schema TN-C-S, in care functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor pe o portiune a schemei ; 1.5.3. Schema TT are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei electrice fiind legate la prize de pamant independente din punct de vedere electric de priza de pamant a alimentarii. In aceasta schema curentii de defect faza – masa, pentru intensitati chiar mai mici decat ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca aparitia unei tensiuni de atingere periculoasa. 1.5.4. In schema IT toate partile active sunt izolate fata de pamant sau legate la pamant prin intermediul unei impedante Z de valoare mare, masele instalatiei electrice fiind legate la pamant. In aceasta schema, un curent rezultat dintr-un prim defect faza-masa are o intensitate suficient de mica incat nu poate provoca nici o tensiune de atingere periculoasa. Se utilizeaza numai cu dispozitiv de control permanent al izolarii neutrului fata de pamant, cu declansarea automata in caz de defect. 1.5.5. In schema IT limitarea curentului rezultat in cazul unui singur defect se obtine fie prin absenta legaturii la pamant a alimentarii, fie prin intercalarea unei impedante intre un punct al alimentarii (in general neutrul) si pamant suficient de mari care sa limiteze curentul de defect la valori cuprinse intre 150…230 mA pentru a permite functionarea schemei de semnalizare a defectului.

2. PROTECTII SI MASURI DE PROTECTIE

2.1. Protectia impotriva socurilor electrice Conditii generale
123

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

2.1.1. In instalatiile electrice trebuie sa se aplice masuri pentru protectia utilizatorilor (persoane si animale domestice sau de crescatorie), impotriva socurilor electrice datorate atingerii directe sau indirecte. 2.1.2. Masurile de protectie se aleg avandu-se in vedere particularitatile lor, posibilitatile de aplicare in functie de influentele externe si tipul instalatiei, echipamentului, aparatului etc. In toate situatiile in care se pot aplica mai multe masuri de protectie, solutia se va alege pe criterii tehnicoeconomice la aceeasi eficienta. 2.1.3. Masurile de protectie diferite aplicate in aceeasi instalatie nu trebuie sa se influenteze sau sa se anuleze reciproc, respectandu-se si prevederile din NSSMUEE 111 – NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE IN MEDII NORMALE. 2.1.4. Masurile de protectie pot fi realizate fie prin insasi constructia materialului sau a echipamentului utilizat, fie prin aplicarea unei masuri de protectie la executarea instalatiei, fie printr-o combinare a acestora. 2.1.5. Masurile de protectie trebuie alese si aplicate astfel incat sa fie asigurate si durabile in timp.

Protectia impotriva atingerilor directe si indirecte 2.1.6. Protectia impotriva atingerilor directe si indirecte se va considera asigurata daca se aplica masura de protectie “alimentare la tensiune foarte joasa de securitate” (TFJS, TFJP), conform SR CEI 60 364-4-41, in urmatoarele conditii: - tensiunea cea mai ridicata a circuitului va fi sub limita superioara a domeniului I de tensiune (50 V c.a. si 120 V c.c.) conform tabelelor 2.1.A si 2.1.B; - sursa de alimentare va fi o sursa de protectie (siguranta) care indeplineste prevederile de la art. 2.1.7. 2.1.7. Sursele de siguranta pentru alimentarea la TFJS sau TSJP trebuie sa fie de urmatoarele tipuri: a) transformator de separare (SR EN 60742/98) sau transformator cu infasurari separate asigurand o separare de siguranta intre circuitele primar si secundar, astfel incat intre circuitele TFJS si TFJP sa nu apara o tensiune mai mare decat valorile indicate in domeniul I din tabelele 4.1 si a carui tensiune primara sa fie de cel mult 1000 V;

124

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

b) sursa de curent cu un grad de siguranta echivalent cu al sursei de la pct. a); (de ex. separate, grup motor-generator cu infasurari separate electric, daca caracteristicile lor si valorile de incarcare sunt comparabile cu acelea ale transformatorului de separare); c) sursa electrochimica (acumulatoare) sau alta sursa ce nu depinde de circuitele de tensiune ridicata (de ex. grup motor termic-generator); d) dispozitivele electrotermice in care s-au luat masuri constructive care asigura chiar in caz de defect intern in acest dispozitiv, ca tensiunea la bornele de iesire sa nu fie mai mare decat limita superioara a domeniului I de tensiune (vezi tab. 4.1.A si tab. 4.1.B). 2.1.8. La instalarea circuitelor de TFJS si TFJP trebuie respectate urmatoarele conditii: a) partile activate ale circuitelor de TFJS sa nu fie in legatura cu partile activate sau conductoarele de protectie ale altor circuite sau cu pamantul; b) masele materialelor si echipamentelor electrice sa nu fie legate la pamant, la vreun conductor de protectie sau cu masele altor instalatii sau elemente conductoare pentru circuitele TFJS; c) intre partile active ale circuitelor TFJS si TFJP si cele ale circuitelor de tensiune mai ridicata sa fie luate masuri constructive de protectie pentru a se asigura o separatie cel putin echivalenta cu aceea existenta intre circuitele primare si secundare la un transformator de separare; d) pentru circuitele de TFJS si TFJP se recomanda sa se utilizeze conducte electrice distincte; e) folosirea in comun a unui cablu multifilar fara nici un invelis metalic sau conductoare izolate montate in tuburi izolante, se admite cu conditia ca toate circuitele sa aiba o izolatie corespunzatoare pentru tensiunea cea mai mare din circuitele din tub sau cablu, fiecare circuit sa aiba la originea sa protectia impotriva suprasarcinilor si materialele sa fie corespunzatoare tuturor conditiilor de influente externe la care acestea sunt supuse; f) pe circuitul de alimentare al sursei sa se prevada un intrerupator iar pe circuitul primar si pe cel secundar se vor prevedea dispozitive de protectie (sigurante) pe ambele conductoare ale circuitului; g) prizele de curent de TFJS si TFJP trebuie sa fie marcate distinct prin etichete fixate sigur sau prin mijloace adecvate sau sa nu permita constructiv decat conectarea fiselor circuitelor TFJS si TFJP; h) prizele de TFJS sa nu aiba contact de protectie; i) transformatoarele sau grupurile de motor-generator trebuie sa indeplineasca conditiile impuse clasei II de protectie (masele si miezurile nelegate la pamant) sau sa fie dispuse conform art. 4.1.20 (“Izolare suplimentara”) si de regula, cele executate in clasa I de protectie sa nu fie amplasate in locuri “foarte periculoase” definite conform STAS 8275;
125

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

j) daca tensiunea nominala a circuitului este mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c., toate partile activate trebuie sa fie protejate impotriva atingerilor directe prin bariere sau invelisuri cu gradul de protectie minim IP 2XX sau sa fie izolate, izolatia putand suporta tensiunea de incercare de 500 V timp de 1 minut.

Protectia impotriva atingerilor directe

2.1.9. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe a partilor active. Necesita numai partial astfel de masuri, instalatiile electrice din incaperile sau spatiile pentru servicii (echipamente) electrice, daca sunt deservite de personal instruit sau calificat (clasele BA 4 si BA 5 (EE)) si daca au fost respectate Normele Generale de Protectie a Muncii si Reglementarile Specifice in ceea ce priveste: -conditiile referitoare la marcarea incaperilor sau spatiilor; -instalarea de obstacole sau distantarea fata de partile active in incaperile pentru echipamentele electrice neinchise; -distantele si inaltimile minime pentru spatii de circulatie si manevra. 2.1.10. Protectia impotriva atingerilor directe trebuie sa se realizeze prin una din urmatoarele masuri: a) izolarea partilor active; b) prevederea de carcase in interiorul carora sa se gaseasca partile active; c) instalarea unor bariere sau obstacole care sa impiedice atingerile intamplatoare cu partile active; d) amplasarea partilor active in afara zonei de accesibilitate; e) dispozitive de curent diferentiat rezidual cu ID £ 30 mA ca masura suplimentara. 2.1.11. Protectia prin “izolarea partilor active” trebuie sa se realizeze prin acoperirea completa a partilor active cu o izolatie care sa aiba caracteristici corespunzatoare in conditiile de solicitare mecanica, termica, electrica etc., din explorare. Vopselele, lacurile si produsele analoge nu se vor considera izolatii cu caracteristici corespunzatoare in cazul protectiei impotriva atingerilor directe.

126

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

2.1.12. Protectia prin “carcase” se realizeaza astfel incat in mod permanent sa nu fie posibila atingerea partilor active datorita naturii, amplasarii, fixarii, rezistentei mecanice si eventual si a caracteristicilor izolante ale acestora, in conditii normale de exploatare. Pentru ca protectia prin “carcase” sa fie completa, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a) Gradul de protectie al invelisurilor (carcaselor) exterioare sa fie cel putin IP 2XX iar intre obstacole si partea activa distanta minima va fi de minim 40 mm. Nu este necesar sa fie respectata aceasta distanta daca partile sunt mecanic solidare cu obstacolele sau obstacolele sunt din material izolant sau sunt acoperite cu un invelis izolant. b) Suprafetele superioare ale invelisurilor (carcaselor) din materiale neizolante, usor accesibile (de ex. invelisurile pe care se poate circula) vor avea gradul de protectie IP 4XX. c) Invelisurile (carcasele) vor fi fixate sigur si trebuie sa aiba, in functie de materialul, si dispunerea lor, suficienta rezistenta mecanica pentru a suporta solicitarile in functionare normala. d) Desfacerea sau scoaterea invelisurilor (carcaselor) nu trebuie sa fie posibila decat cu o cheie sau cu o scula numai dupa scoaterea de sub tensiune a partilor active protejate prin aceste bariere sau invelisuri. Tensiunea nu trebuie sa poata fi restabilita decat dupa remontarea barierelor sau invelisurilor sau sa fie prevazut un al doilea obstacol care sa nu poata fi scos decat cu o cheie sau o scula si care sa constituie o protectie partiala. 2.1.13. Protectia prin “bariere sau obstacole” se aplica numai in incercari pentru echipamentele electrice si poate constitui un mijloc de protectie partial daca este realizata astfel impiedica: - fie o apropiere intamplatoare de partile active (de ex. prin balustrade sau panouri grilaj); - fie contacte intamplatoare cu partile activate, in cursul operatiilor de intretinere sau exploatare (de ex. prin ecranarea sau protectia aparatelor de separare). 2.1.14. Protectia prin “amplasarea in afara zonei de accesibilitate” poate asigura numai o protectie partiala. Conform acestei masuri, partile active simultan accesibile ce se gasesc la potentiale diferite vor fi amplasate astfel incat sa nu se gaseasca in interiorul zonei de accesibilitate. Doua parti active simultan accesibile se vor considera doua parti active aflate la o distanta mai mica de 2,5 m pe verticala, conform SR CEI 60364-4-41. Daca in incaperea respectiva se transporta sau se manipuleaza obiecte sau scule din materiale conductoare, distanta se va mari corespunzator. Daca suprafata pe care se sta sau se circula de obicei este limitata printr-un obstacol (de ex. balustrade, panouri-grilaj) care asigura un grad de protectie mai mic decat IP 2XX, distantele cei limiteaza zona de accesibilitate la atingere, se vor masura de al acest obstacol.
127

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

2.1.15. In cazul in care se cere o siguranta marita (de ex. in conditii de pericol de incendiu), masurile de protectie impotriva atingerilor directe trebuie completate cu dispozitive diferentiale de protectie de inalta sensibilitate, cu un curent nominal (de functionare) de max. 30 mA.

ORGANIZAREA DE SANTIER

1.ORGANIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

Executia lucrarilor se va face numai de catre un antreprenor specializat in executia acestui tip de lucrari. Organizarea de santier (amplasarea de baraci pentru scule, depozite mici de materiale) se va face in locuri stabilite de comun acord executant - beneficiar. Este obligatoriu ca organizarea executiei lucrarilor sa se faca numai pe terenul proprietarului, fara a fi afectate spatii publice (trotuare, carosabil, etc). Materialele de masa se vor aproviziona la baza de productie a executantului si se vor aduce ia lucrare numai pe masura punerii lor in opera, Se interzice deversarea apelor uzate in spatiile naturale existente in zona. Intocmirea proiectului de executie pentru organizarea de santier cade in sarcina executantului. in cadrul acestei documentatii se vor prevedea si masurile pentru protectia muncii, siguranta circulatiei si de PSI pentru perioada executiei lucrarilor. in cadrul lucrarilor de organizare de santier se vor lua toate masurile de semnalizare si dirijare a circulatiei pietonale si auto, pe timpul executiei.

2.PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR

In cadrul lucrarilor de organizare de santier se vor realiza obligatoriu grupuri sanitare pentru muncitori si personal tehnic.

128

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Se interzice depozitarea materialelor pe spatiile verzi existente, adiacente constructiei. De asemenea, se interzice circulatia autovehiculelor de santier peste spatiile verzi si alte terenuri, cu exceptia celor destinate pentru organizarea de santier. Materialele rezultate din demolari, sapaturi, etc se vor transporta si depozita in locuri special amenajate si pentru care s-au obtinut toate avizeie si acordurile organelor locale abilitate. Curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi controlata de beneficiar prin intermediul dirigintelui de santier. Pe perioada executiei se interzice deversarea apelor uzate in spatiile naturale din zona si se vor lua masuri ca benzina si eventualele materiale bituminoase utilizate sa nu contamineze solul. Dupa terminarea lucrarilor terenul se va elibera de toate resturile de materiale neutilizate. Suprafata de teren afectata organizarii de santier va fi reamenajata (inierbari, etc), aducându-se ia parametrii initiali.

3.CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile proiectului, precum si cel ale standardelor si normativelor in vigoare, specifice fiecarui gen de lucrari, astfel: - C169-88, P10-86, P106-85, STAS 2561-81, pentru sapaturi si fundatii; - NE012-99, pentru lucrari de beton si beton armat; - C150-85, pentru constructii metalice; - P2-85,CR – 6/2006 pentru lucrari de zidarii; - C112-86, pentru lucrari de hidroizolatii; - C56-85, pentru asigurarea calitatii, verificarea si receptionarea lucrarilor de constructii. Fazele determinante sunt prevazute in programul de control inclus in documentatie. La atingerea stadiului fizic de executie corespunzator acestor faze, se vor incheia procese verbale de receptie (conform instructiuni I.C.). semnate de catre reprezentantii abilitati ai executantului, beneficiarului, inspectiei de stat in constructii si respectiv ai proiectantului. Executantul si beneficiarul vor asigura receptionarea tuturor lucrarilor de cofraje, betoane, etc. inclusiv pentru cele care devin ascunse, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. 4.PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR – P.S.I.
129

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

• La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale mai jos mentionate .Legea 307/2006; Ordinul MAI nr.1435/2006; • In timpul executiei se vor respecta : - Prevederile in legatura cu executia conform actelor normative mentionate - Normele P.S.I proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora . - Dispozitiile organelor de control . • Beneficiarului ii revin urmatoarele obligatii : - Trimiterea in termen legal a eventualelor obiectii , la prezentul proiect. - Respectarea obligatiilor ce ii revin din actele normative mentionate inclusiv procurarea si intretinerea P.S.I. , in conformitate cu Normativul Departamental si recomandarile proiectantilor privind obiectul din prezenta documentatie . Norme Metodologice referitoare la Securitatea si Sanatatea in munca La executarea lucrarilor se vor respecta masurile de igiena si securitatea si sanatatea in munca prevazute in "Regulamentul pentru protectia muncii in constructii" aprobat prin ordinul MLPAT nr. 9/N/1992. Respectarea N.M.S.S.M. prev.prin Hot. Nr.1425/2006 de aplicare a Legii 319/2006 ,compl. si modificata. De asemenea, sefui punctului de lucru are obligatia de a lua toate masurile necesare evitarii oricarui tip de accidente sau avarieri retele, functie de conditiile specifice din santier. Având in vedere: -Disp.Legii.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,Hot. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hot. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, precum si Hot. nr. 1048/2006 privind echipamentele individuale de protectie - Normele generale de securitate si sanatate in munca, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie 1998 si Ministerul Sanatatii sub nr. DB/5840 din 26 noiembrie 1998,
130

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

- Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006; - HG 300/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile; - HG 1051/ 2006 privind cerinte minime de securitate pentru manipularea manuala a maselor; - HG 1028/ 2006 privind cerintele minime de securitate la utilizarea echipa-mentelor cu ecran de vizualizare; - HG 493/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la zgomot; - HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate pentru locul de munca; - HG 1146/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utillizarea de catre lucratori a echipamntului de munca; - HG 1048/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utilizarea de catre lucratori a EIP la locul de munca; - HG 971/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru semnalizarea de securitate si/ sau sanatate la locul de munca; HG 1876/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la vibratii; Normativ intern de acordare a EIP ( echipament de instruire si protectie )

5.MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DESFASURATA LA INALTIME

Conform art. 188 din Norme Generale de Protectia Muncii, prin lucru la inaltime se intelege activitatea desfasurata la minimum 2 m, masurata de la talpile picioarelor salariatului pâna la baza de referinta (solul) sau orice alta baza de referinta artificiala, baze fata de care exista pericolul caderii in gol. Masurile tehnice si organizatorice pentru lucrul la inaltime sunt detaliate in “Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime“.
131

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat cu masuri si mijloace tehnico-organizatorice, necesare si obligatorii pentru prevenirea caderii in gol a lucratorilor. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat prin mijloace colective de protectie si prin echipamente individuale. Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de munca trebuie marcate si semnalizate permanent. La organizarea locului de munca amplasat la inaltime vor fi respectate si aplicate prevederile de securitate a muncii, referitoare la pericolele posibile de accidentare specifice activitatilor depuse in acel loc de munca, altele decât pericolul caderii in gol sau oricarui alt gen de accidente. Salariatii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, atât in timpul lucrului, cât si in timpul accesului la si de la locul de munca. Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul caderii in gol se poate manifesta, salariatii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta, impreuna cu frânghia de siguranta, care vor impiedica accesul lucratorului in zona de pericol, pe toata perioada lucrului. Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in mod neasteptat, emanatii nocive (toxice sau inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat si lucratorii evacuati. Echipamentul individual de protectie, destinat sa previna sau sa diminueze efectele caderilor de la inaltime, trebuie sa includa un dispozitiv de prindere a corpului si un sistem de legare la un punct de ancorare sigur. Echipamentul individual de protectie va fi permanent intretinut (curatat, spalat, reparat). Executantul este obligat sa asigure mijloace si dispozitive de semnalizare de securitate si sanatate, adecvate locurilor de munca sau situatiilor periculoase si sa ia masuri pentru mentinerea acestora in stare de functiune. . Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate, când se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor si prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie. Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de cel putin 1,0 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10 cm.
132

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

Caile de acces de urgenta si iesirile trebuie sa ramina in permanenta libere si sa conduca in mod cât mai direct afara sau in spatii sigure. In caz de pericol trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si in cea mai mare siguranta posibila a salariatilor de la toate punctele de lucru. Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respectiv, sau vor fi ingradite cu balustrade si vor fi marcate cu indicatoare de securitate. In cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii. Alte reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor principale, interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si de mentinere a eficacitatii acestora, sunt cuprinse in “Nomenclatorul mijloacelor de asigurare a semnalizarii si sanatate la locul de munca“, elaborat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale

6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII IMPOTRIVA ELECTROCUTARII

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice la completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare. Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele: a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de lucru) ale instalatiilor si echipamentelor electrice; b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectia prin carcasare); c) ingradiri fixe; d) ingradiri mobile; e) protectia prin amplasare (asigurarea unor distante minime de protectie); f) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune; g) legari la pamânt si in scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale; h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante; i) alimentarea la tensiune redusa de protectie;
133

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

j) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamânt a platformei de lucru. Masurile organizatorice impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele: a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv; b) executarea interventiilor in baza unei autorizatii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui proces verbal; c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire); d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice; e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice; f) organizarea si executarea verificarilor tehnice de protectie impo-triva atingerilor directe. Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa, masurile de protectie care pot fi aplicate sunt urmatoarele: 1. folosirea tensiunilor foarte joase TFJS; 2. legarea la pamânt; 3. legarea la nulul de protectie; 4. izolarea suplimentara de protectie aplicata utilajului sau amplasamentului; 5. separarea de protectie; 6. egalizarea sau dirijarea potentialelor; 7. deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase; 8. folosirea mijloacelor de protectie electroizolante. Detaliile si precizarile pentru realizarea sistemelor de protectie trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare. La executie sunt respectate cu strictete prevederile urmatoarelor standarde de securitate a muncii: -STAS 6131 – 91 Inaltimi de siguranta si modalitati de alcatuire a parapetilor de protectie si a panourilor de avertizare la constructii civile -SR EN 358 – 1995 Echipament individual pentru pozitionare in timpul lucrului si prevenirea caderilor de la inaltime. Sisteme de pozitionare in timpul lucrului
134

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-STAS 3159 – 81 Material de protectie. Casti de protectie -STAS 12791 – 89 Echipamente de protectie. Centura de siguranta pentru con-structori si montori -STAS 297/1– 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale -STAS 297/2 – 92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari -STAS 6571 – 91 Echipament de protectie. Frânghii pentru centuri de siguranta -STAS 1168/1 – 89 Echipament de protectie si lucru. Cizme de cauciuc pentru apa si noroi, vulcanizate liber . -STAS 6787/1 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate -STAS 6787/2 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere. Conditii tehnice generale de calitate -STAS 6787/3 – 90 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate -STAS 6787/4 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru clesti. Conditii tehnice generale de calitate -STAS 6787/5 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Cârlige de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate -STAS 6787/7 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru frânghie. Conditii tehnice generale de calitate -STAS 6787/8 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitive de suspendare. Conditii tehnice generale de calitate -STAS 2612 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise -STAS 8275 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie -STAS 12216 – 84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile. Prescriptii -STAS 12217 – 88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii -STAS 12604/4 – 89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii -STAS 12604/5 – 90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie, verificare -STAS 12604 – 87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale
135

S I L V E R
C o d 0 S t r T e l. \ F f i s c a l: R 1 . 3 0 D a x 3 5

T R A D
0 ş A , rP g e p, oN z . : + 4 1 6 4 ,

i et e ş t i r i .t e l 5 r o 0 2 4 8 N r . î n r e

-STAS 3052 – 79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale de calitate -STAS 2566/1 – 88 Echipament de radioprotectie. Sorturi. Conditii tehnice generale de calitate -STAS 2566/2 – 88 Echipament de radioprotectie. Manusi. Conditii tehnice generale de calitate -Grupul de standarde “G07“ Masuri de siguranta contra incendiilor -P118 – 93 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului. -STAS 11841 – 83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu -Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor rectificata,rep. Ordinul Mai nr. 1435/2006 pt. aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila, HG nr. 1739/2006 privind securitatea la incen-diu,Ordinul Mai nr. 712/2005, Ordinul Mai nr.1184 pt. aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgent, Ordinul 163/2007 pt. aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.

Concluzii si recomandari

-In executie , constructorul va respecta: -Normele generale de protectie a muncii - Buletinul Constructiilor nr.1 /1 996. Legea protectiei muncii nr.319/2006. -Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – B.C. nr. 5-8 /1993. -De asemenea, se vor insusi si respecta toate prevederile reglementarilor in vigoare, cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor la lucrarile de constructii.

Intocmit , Ion Andrei-Costin

Verificat , Arsene Cornnelia

136

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful