Cultu a ciupe cilo de bãlega

CAMPIGNON
Ioan PUIU

Chiºinãu, 2000

Pagina 1 din 27

http://www.afaceri-ok.com

CUPRINS: 1. Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon). . . . . . 2. Spaþiul de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pregãtirea spaþiilor de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . Amenajarea spaþiului de culturã . . . . . . . . . . . . . . . Alte amenajãri necesare spaþiului de culturã . . . . . . . . Spaþii noi de culturã a ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . 3. Pregãtirea compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Compoziþia compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Calculul necesarului de compost . . . . . . . . . . . . . . Tehnologia pregãtirii compostului . . . . . . . . . . . . . . Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire . . . Pasteurizarea dirijatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum sã apreciem calitatea compostului . . . . . . . . . . . Alte sfaturi practice privind obþinerea sau corectarea compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pregãtirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis. . 4. Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp. . . . . . . . . . 5. Acoperirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Acoperirea straturilor însãmânþate. . . . . . . . . . . . . . Principalele componente ale amestecului de acoperire ºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite . . . . . . . . . . . Reþete de amestec de acoperire . . . . . . . . . . . . . . . Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire . . . . . . . 6. Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperci ºi condiþiile de microclimat recomandate . . . . . . . . . . . . . . . . Dupã însãmânþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dupã acoperire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În perioada recoltãrilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Particularitãþile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. Principalii dãunãtori care pot produce pagube în cultura ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. Recoltarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sortarea ºi ambalarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã . . . . . . . . Mic dicþionar explicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

5 6 6 7 8 9 10 10 11 11 11 14 16 16 17 18 19 19

. . 19 . . 20 . . 20 . . . . . . . . 21 21 22 23

. . 24 . . . . . . . . . . 25 26 26 26 28

Pagina 2 din 27

http://www.afaceri-ok.com

afaceri-ok. Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon) Descrierea ciupercii albe. Din 5 Pagina 3 din 27 http://www.pentru cultura ciupercilor pe o perioadã de circa 100 de zile.1. sin.com . Psalliota hortensis (Cook. de strat sau ºampinion. crem sau brunã Agaricus bisporus. care se ridicã la peste 1500 mii tone anual. amortizarea fondurilor investite este socotitã printre cele mai active din sectorul vegetal. agaricine ºi ergosterile. C) ºi numeroase substanþe minerale. Partea îngropatã este reprezentatã printr-un postament micelian ce rezultã din împletitura hifelor crescute din miceliul însãmânþat. . Compostul pentru culturã (clasic sau sintetic) are o dublã folosire: . deci relativ scurt. Suprafeþele cultivate cu ciuperci sunt în continuã creºtere. Ciuperca albã prezintã o valoare nutritivã ridicatã având un conþinut în proteine de 4-5 %.4 %. fiind ºi cel mai mult studiatã ºi prezentând un numãr mare de tulpini (suºe). În Europa se realizeazã circa 60 % din producþia mondialã de ciuperci. Pe lângã valoarea nutritivã ºi acþiunea dieteticã ciupercile sunt apreciate ºi pentru gustul lor deosebit. lecitine. Datoritã faptul cã un ciclu de culturã se desfãºoarã pe o perioadã de 100 de zile. Este ciuperca de culturã cea mai rãspânditã în þara noastrã ºi pe glob. vitamine (B. hidraþi de carbon 1.ciupercã de bãlegar. iar tehnologia se aflã în perfecþionare continuã. A. Ciupercile pot fi consumate ºi ca aliment dietetic deoarece nu conþin amidon iar grãsimile sunt în cantitãþi foarte reduse ºi numai sub formã combinatã de fosfatide.substratul uzat dupã recoltarea ciupercilor se poate folosi ca îngrãºãmânt natural (grãdina de legume).) lange . Indiferent de culoare prezintã douã pãrþi distincte: o parte în substrat (îngropatã) ºi o parte aerianã. constituind o variaþie plãcutã ºi necesarã în alimentaþie.

Dezinfectarea spaþiului de culturã es e obligatorie dupã fiecare ciclu de cul urã. În þara noastrã sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare albã. subsoluri ale locuinþelor. depozite. pretabile atât la cultura clasicã (în gospodãrii) cât ºi la cea intensivã (în ciupercãrii industriale).com . magazii. adãugându-se în zeama de var ºi 20-30 grame de piatrã vânãtã (sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie. garaje. clãdiri vechi. pardoselii. balcoane. igienizarea spaþiului care constã în curãþirea de resturi vegetale. Spaþiul de culturã Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spaþii existente dar nefolosite pentru alte activitãþi sau spaþii special construite pentru înfiinþarea unei ciupercãrii. 2. în amestecul de acope i e iau naºte e p imo diile sau butonii de f uctifica e. Spaþii existente pot fi pivniþe. solarii. ferestrelor ºi astuparea gãurilor fãcute de rozãtoare. pereþilor. uºilor. crem ºi brunã. · formalinã (40 %) soluþie cu concentraþia 2-5% (20-50 ml la 1 litru apã). Partea aerianã sau ciuperca propriu zisã se numeºte basidiofruct sau carpofor. ºoproane. Aceasta este formatã din: picior (stipes) ºi pãlãrie (pileus). grajduri. Pereþii ºi pardoseala se vãruiesc. deratizare.afaceri-ok.aceste hife. spãlarea cu apã curatã ºi dezinfectarea cu una din soluþiile: · sodã calcinatã 5 % (50 g sodã la l litru apã). 6 Pagina 4 din 27 http://www. Pregãtirea spaþiilor de culturã Pregãtirea spaþiilor de culturã constã în: repararea dacã este cazul a acoperiºurilor. sere.

sau mobile când sunt din metal (aluminiu sau fier) vopsit cu vopsea de ulei. pentru a mãri suprafaþa utilã de culturã se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe douã sau trei nivele. astfel ca pe un m2 sã se repartizeze 80-100 kg compost. grosimea sã fie de 25-30 cm. În spaþii mici. deoarece un strat mai gros de 30-40 cm.com . Se utilizeazã saci cu diametrul de 60-70 cm ºi grosimea foliei de 0. sere. adicã în substratul însãmânþat temperatura putând ajunge sau chiar depãºi 30°C distrugând miceliul.40 x 1. transparenþi. lungimea stratului fiind în funcþie de spaþiul de culturã. compostul se poate aºeza direct pe raft. În cazul folosii sacilor grosimea substratului nu trebuie sã depãºeascã 20-25 cm. din lemn sau din alt material rezistent. Rafturile pot fi fixe.afaceri-ok. Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseazã lãzi de culturã de diferite tipuri. pentru a se putea observa eventualele infecþii ºi creºterea miceliului. peste o folie de polietilenã aºternutã sub el. de aceea se recomandã lãzile din masã plasticã sau sacii din polietilenã. Lãþimea straturilor trebuie astfel dimensionatã încât sã permitã executarea lucrãrilor în condiþii optime (1. confecþionate din beton.1 mm. mai ales în sezonul cald poate duce la declanºarea fenomenului de autoaprindere. Cantitatea de substrat repartizatã întrun sac poate fi de 15 kg.60 m). chiar atunci când aceasta este din pãmânt sau pe nivelele stelajelor. compostul se aºeazã direct pe parapet în strat gros de 25-30 cm. depozite) cultura se poate amplasa direct pe sol sau pardosealã. În cazul rafturilor de beton. Dacã nu existã lãzi sau saci de polietilenã.Amenajarea spaþiului de cul ur Se pot întâlni douã situaþii: Când spaþiul este suficient de mare (solarii. Lãzile confecþionate din lemn au o perioadã scurtã de utilizare. Cultura în saci din polietilenã prezintã avantajul cã se poate realiza direct pe pardosealã. 20 kg sau 25 kg. 7 Pagina 5 din 27 http://www.

de aceea se recurge la o aerisire dirijatã prin instalarea unui ventilator cu filtru special (de la institutul de Fizicã Atomicã .Bucureºti) sau un filtru improvizat pentru absorbþia ºi curãþirea aerului introdus în ciupercãrie ºi unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului viciat (încãrcat cu bioxid de carbon ºi spori). iar lungimea egalã cu lãþimea uºii de acces în care se pune rumeguº sau un burete îmbibat cu soluþie de sulfat de cupru (piatrã vînãtã) în concentraþie de 5 %. aerisirea prin deschiderea ferestrelor ºi uºilor nu este suficientã. la o distanþã de cel puþin 60-70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior.afaceri-ok. cu lãþimea de 60-70 cm. Filtru improvizat se poate realiza din douã straturi de tifon între care se intercaleazã un strat de vatã în grosime de 1 cm. cu dimensiunea de 2 ´ 2 m din folie de polietilenã sau din zid cu scop de paravan.Mãgurele . poate fi folosit aproximativ 30 zile.posibilitatea de scurgere a apei rezultate dupã spãlare. Aceasta se fixeazã pe tavan. Tubulatura se poate realiza ºi din folie de polietilenã cu diametrul de 20-40 cm. · canalizare . ca un pantalon. se schimbã. În spaþiile unde cultura ciupercilor se amplaseazã de stelaje. Acest filtru se leagã la gura ventilatorului.com . udare. înãlþimea de 10-15 cm. Dupã ce se murdãreºte. cu laturile de 20 cm lãþime iar lungimea egalã cu cea a spaþiului de culturã.Al e amenaj ri necesare spaþiului de cul ur · sursa de apã curatã în interiorul spaþiului sau în apropierea lui. Tubulatura se confecþioneazã din tablã cu un burlan rotund sau pãtrat. acesta depinzând ºi de gradul de poluare a aerului atmosferic. · sursa de curent electric de 220 V pentru ventilator ºi 24 V pentru iluminat. · amenajarea unei camere-tampon în faþa intrãrii. · amplasarea unei lãdiþe din lemn. De-a lungul tubulaturii se deschid niºte orificii prin care pãtrunde aer 8 Pagina 6 din 27 http://www. · instalarea unui ventilator ºi a tubulãrii aferente. · sursa de cãldurã ºi instalaþie de încãlzire sau rãcire pentru sezonul rece sau cald.

Pentru toate zonele din þara noastrã recomandãm construirea unei microciupercãrii îngropate sau semiîngropate.). În continuare prezentãm schiþa unei ciupercãrii cu camera tampon la intrare ºi dimensiunile rafturilor. îºi poate construi unul de dimensiunile dorite. · lãþimea .6 m. În spaþiile mici situate la nivelul solului. · adâncimea la care este îngropatã .75 cm (socotit ºi cu grosimea compostului de 20-25 cm). · dimensiunea camerei tampon 2 ´ 2 m din faþa uºii de acces. Spaþii noi de culturã a ciupercilor Un viitor cultivator care nu dispune de nici un spaþiu. · distanþa dintre rafturi . evacuarea aerului se poate face prin deschiderea uºilor sau prin orificii de evacuare amplasate tot la partea inferioarã a pereþilor. · rafturi (cu 3 nivele) . · suprafaþa localului de culturã .0. cu ajuto ul uno ºuruburi.3 m. aceste diferenþe nu trebuie sã depãºeascã 3-4°C. la distanþã de sursele poluante. Ventilatoarele exhaustoare. 1 buc.37 mp.p oaspãt.com . la tubulatura din tablã ºi niºte ghemotoace din vatã curatã. cu posibilitatea de micºo a e pânã la închide ea completã. pentru evacuarea aerului viciat. cu apã freaticã la adâncime. adãpostitã de curenþi puternici de aer.duble la mijloc. se instaleazã la 10-15 cm deasupra pardoselii (1-2 buc.2 m.3 rânduri: . Acestea au avantajul de a beneficia de diferenþe mici de temperaturã de la un anotimp la altul ºi între zi ºi noapte.1-2 m. . · înãlþimea . · distanþa de la pardosealã la primul raft . în apropierea cãilor de acces. precum ºi distanþa între ele: · lungimea spaþiului de culturã . Amplasarea noii construcþii se poate face pe un teren solid. la tubulatura din polietilenã. (3.4 m.4 m ´ 1.afaceri-ok. (4.din care simple la pereþii laterali .2 buc.4 ´ 0.4 m).24 mp (6 ´ 4 m). · suprafaþa utilã de culturã . Dimensiunea acesto deschizãtu i este de 5 ´ 5 cm. 9 Pagina 7 din 27 http://www.7 m).

Paiele înainte de a fi folosite se zdrobesc cu furca sau se calcã în picioare. format din unul din urmãtoarele materiale: paie. · gunoi de porc (uscat). conþinut 25-30 % fecale. de culoare galbenã. Cea mai largã utilizare la pregãtirea compostului o au paiele de grâu. 10 Pagina 8 din 27 http://www. uree tehnicã). Materiale auxiliare · La materialele de bazã prezentate mai sus se mai adaugã: · ipsos (pentru construcþii). Pregãtirea compostului Compoziþia compostului Pregãtirea compostului reprezintã o verigã importantã pentru reuºita culturii ciupercilor.· aleile dint e aftu i au lãþimea de 60 cm. coji de floarea soarelui. care asigurã o bunã izolaþie contra variaþiilor de temperaturã. · sulfat cu cupru. construcþia trebuie izolatã cu carton ºi smoalã. · gunoi de cal cu aºternut din paie (proaspãt de maximum o lunã). 3. · malþ (de la fabrica de bere).afaceri-ok. · aleile de la capetele aftu ilo au lãþimea de 80 cm. · gunoi de pãsãri pe suport solid. deoarece au o elasticitate mare ºi un conþinut bogat în glucide ºi substanþe minerale. Acoperiºul se face din plãci de azbociment. sulfat de amoniu. rumeguº sau talaº de esenþe foioase. þiglã sau stuf.com . · îngrãºãminte chimice (superfosfat. nefermentat. Împotriva umezelii. Pentru obþinerea unui compost de bunã calitate se folosesc urmãtoarele materiale: · paie de grâu (orz sau orez).

Platforma trebuie sã aibã o suprafaþã de 10 mp (pentru o tonã de compost). pe o suprafaþã betonatã pentru a împiedica infiltrarea în pãmânt a mustului de bãlegar rezultat la udare. Pentru pregãtirea unei tone de compost se folosesc 500 kg gunoi de cal. gunoi de cal pe aºternut de paie. Tehnologia pregãtirii compostului Pregãtirea compostului dureazã 28-30 zile ºi se face în apropierea ciupercãriei.7-8 kg.afaceri-ok. 11 Pagina 9 din 27 http://www. sulfat de amoniu . De exemplu: pentru a însãmânþa 10 m2 cu ciupercã de bãlegar vom avea nevoie de aproximativ 800-1000 kg compost. superfosfat (simplu concentrat) . deoarece existã riscul ca aceasta sã nu se încãlzeascã în procesul pasteurizãrii. gunoi de pasãre. pentru a nu permite coborârea temperaturii sub cea de îngheþ. Nu se recomandã pregãtirea unei can i ãþi mai mici de o tonã de compost. Aceastã platformã trebuie sã fie protejatã de un acoperiº (ºopron) pentru a feri compostul de uscãciune si de spãlare prin precipitaþii. Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire Reþeta 1 (compost clasic) .25 kg.com . gunoi de porc) conform reþetei. La o tonã de compost se mai adaugã: ipsos . care este alcãtuit din bãlegar de cal ºi paie de grâu din aºternut. Pentru a obþine 1000 kg compost trebuie sã punem la preînmuiere 500 kg material iniþial uscat (paie de grâu.7 kg. În perioadele reci aceastã platformã trebui sã fie închisã cu ajutorul unor pereþi mobili glisanþi. cu înclinare spre mijloc (cu panta de 2-3 %) iar la capete sã fie prevãzutã cu 2 bazine pentru colectarea mustului. 70-75 %.pe bazã de gunoi de cal.Calculul necesarului de compos Necesarul de compost se calculeazã în funcþie de suprafaþa ce urma a fi însãmânþatã. adicã câte 80-100 kg compost/m2.

Se fac 4-5 întoarceri la intervale de 3-4 zile. 12 Pagina 10 din 27 http://www. întors ºi format platforme.Fazele ehnologice de preg ire a compos ului Ø Preînmuirea. În aceastã fazã nu se mai udã ºi nu se mai taseazã. Aceste douã faze tehnologice fac parte din compostarea anaerobã (fãrã aer). Dupã ce se amestecã bine componentele. înãlþimea 1. Ø Întoarcerea compostului din platformã începe din a 15-a zi de la momentul declanºãrii pregãtirii compostului. La primul întors se administreazã 5-6 kg ipsos. Tot la aºezare se pun ºi 5-6 kg ipsos. deci la aceastã fazã. zilnic timp de 4 zile. se taseazã. câte 3-4 kg.8-2 m. din nou se aºeazã în grãmadã ºi se udã. cu furca. Ø Omogenizarea (amestecarea) compostului dureazã din ziua a 6a de la începerea pregãtirii. pãstrându-i dimensiunile în aºa fel încât gunoiul de la capete sã se aºeze în interiorul noi platformei.com . Se udã pânã când apa începe sã se scurgã de sub grãmadã. Operaþiunea dureazã 5 zile. Întorsul se executã cu furca.7-1. iar lungimea în funcþie de cantitatea de compost. dupã care încep întoarcerile.afaceri-ok.8 m. Dacã nu puteþi procura îngrãºãmintele recomandate se pot înlocui cu uree tehnicã (40 % azot). presãratã la aºezare. Compostul de ia cu furca din grãmadã ºi se aºeazã afânat într-o «platformã cu urmãtoarele dimensiuni: lãþime 1. la al II-lea ºi la al III-lea se adaugã ipsos ºi îngrãºãminte. La întorsul al IIIlea se recomandã aplicarea prin împrãºtiere a unui kg de sulfat de cupru (piatrã vînãtã) la tona de compost. 3 kg la tona de compost. pentru cã se taseazã ºi se udã în vederea declanºãrii fenomenului de compostare. Întorsul IV se executã atunci când paiele nu s-au înnegrit ºi nu se rup uºor. Ø Aºezarea la compostarea aerobã (cu aer) afânat. Gunoiul de cal (bãlegar + paie) se aºeazã pe platforma betonatã sub formã de grãmadã ºi se udã cu apã zilnic cu furtunul. Se lasã astfel 4-5 zile. Cantitãþile mari de compost se întorc mecanizat cu maºini de vânturat. practic se mutã vechea platformã alãturi.

Cu aceste substanþe se stropeºte platforma la întorsul al IV-lea. Reþeta 2 (compost mixt) pe bazã de paie.com .Pent u dezinfecþie se poate folosi Fo malinã. cu burlane perforate pentru evacuarea aerului încãlzit din interior. Ø Pasteurizarea naturalã este identicã cu cea prezentatã la reþeta 1. întrun numãr tot de 3-4. Ø Omogenizarea la preînmuiere se face în cea de a 6-a zi de la primul udat. Se adaugã ipsos la fiecare întors. Ø Pasteurizarea naturalã. soluþie în concent aþie de 2-3 % cu ca e se st opesc ma ginile platfo mei ºi pa doseala din beton. · gunoi de pãsãri . care prezintã acþiune fungicã ºi acaricidã. Platforma în întregime se acoperã cu folie de polietilenã pentru o perioadã de 48 ore. · paie de grâu . Ø Executarea întoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile. Se adaugã ureea. dupã care se udã în continuare încã 6 zile. înainte de aºezare. Se controleazã temperatura în interior (trebuie sã ajungã la 65-72°C).afaceri-ok. gunoi de porc ºi gunoi de pãsãri.2 %. Dupã ultimul întors în platforma de compost se fac niºte canale de aerisire. Ø Aºezarea la compostarea aerobã se face în cea de a 13-a zi ºi constã în afânarea materialului. precum ºi Dimilin 0. 13 Pagina 11 din 27 http://www.150 kg.100 kg.250 kg. Fazele tehnologice de pregãtire a compostului Ø Preînmuierea se face ca la reþeta 1 ºi dureazã 12 zile. La cestea se vor mai adãuga 2 kg de uree la aºezare ºi 24 kg de ipsos repartizat la fiecare întors. Cele 3 materiale se amestecã bine apoi se aºeazã ºi se taseazã. Pentru a obþine o tonã de compost se vor folosi urmãtoarele materiale: · gunoi de porc .2 % ca insecticid. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0.

Mare parte din aceºtia sunt distruºi la temperatura de 5560°C dacã se menþin 12-16 ore în condiþii de umiditate de 70-72 %. Ø Aºezarea la compostarea aerobã. se udã zilnic iar mustul se recirculã timp de 7 zile.7 kg ºi ipsos . aplicându-se în mod obligatoriu pasteurizarea termicã pe bazã de abur.7-1.com . Pasteurizarea dirijatã Pentru ciupercãriile mari de peste 1000 mp se adaugã compost sintetic.20 kg. înãlþime 1.8 m ºi lungimea cît este necesar. La aceste componente se mai adaugã: malþ . Se taseazã. Ø Pasteurizarea naturalã se face asemãnãtor ca la reþetele anterioare.paie de grâu . Prin aceastã lucrare compostul se va aºeza afânat cu furca. Ø Executarea întoarcerilor. iar în cea de a 4-a zi se mai adaugã cealaltã jumãtate de uree ºi se taseazã. deci se desface platforma anterioarã ºi se aºeazã dupã dimensiunile clasice: lãþime 1.0 m.5 kg). fãrã a se mai tasa. de asemenea pe o suprafaþã betonatã ºi dureazã 1-2 zile.8-2. Compostul se aºeazã în formã dreptunghiularã cu lãþimea de circa 2 m ºi înãlþimea de 1-1.350 kg.gunoi de pãsãri .50 kg. Ø Omogenizarea compostului în platforma de preînmuire . Se mai udã în continuare 4 zile. Se executã la intervale de 3-4 zile. . Acesta se face cu scopul de a distruge dãunãtorii ºi unii agenþi patogeni.150 kg. în numãr de 4. Fazele tehnologice de pregãtire a compostului Ø Preînmuierea se face.1 zi. În ultima zi de preînmuiere se adaugã jumãtate din cantitatea de uree (3. uree tehnicã .5 m.afaceri-ok. La întoarcerea 1 ºi 2 se adaugã malþul ºi ipsosul. 14 Pagina 12 din 27 http://www. Pentru obþinerea unei tone de gunoi sunt necesare: . Ø Aºezarea compostului în platforma de preînmuiere.Reþeta 3 (compost sintetic) pe baz de paie ºi gunoi de p s ri.

com . pânã la valori de 5455°C ºi se menþine 3 zile.5-2. prin recircularea a 200 mc aer/tona de compost. dupã care aburul se opreºte. La al doilea prag se scade temperatura la 45°C pentru o perioadã de 24-48 ore. 15 Pagina 13 din 27 http://www. Compostul se introduce în tunel. se monteazã termometre de la distanþã în câteva puncte în compost ºi în aer ºi se deschide ventilaþia de recirculare. timp de 2-3 ore. aºezat vrac. timp de 10-12 ore. în scopul rãcirii compostului ºi transferarea lui în ciupercãrii pentru însãmânþat. deoarece pot fi distruse o serie de ciuperci saprofite utile ºi actinomicete. dureazã 5-6 zile ºi se realizeazã la 2 praguri de temperaturã. se închid uºile cât mai ermetic. pe o înãlþime de 1. omogenizarea temperaturii din compost la valori de 3040°C. se deschi uºile. cu izolaþie ºi p evãzut cu instalaþie de di ija e a abu ului p ecum ºi o ventilaþie pentru introdus aer proaspãt ºi recircularea aburului amestecat cu aerul. Etapa 4. Etapa 3. fermentaþia dirijatã. Etapa 2. Pasteurizare decurge în 4 etape: Etapa 1. se menþine ventilaþia cu aer proaspãt introdus prin filtre. La început aceasta se scade treptat de la 58-60°C pe parcursul a 10 ore. pasteurizarea propriu-zisã la temperatura de 57-58°C ºi dureazã 10-24 ore.0 m. În timpul pasteurizãrii se va evita depãºirea temperaturii maxime din compost de 60-62°C.Pasteu iza ea di ijatã se executã înt -un tunel special const uit din beton.afaceri-ok. încãlzirea compostului se face pânã la 55-57°C.

în nici un caz de amoniac. . însã cu foarte multã grijã. se vânturã cu furca înainte de a fi introdus în spaþiul de culturã.Culoarea caracteristicã este cafeniu-închis. . · pentru compostarea aerobã.com . la preînmuiere se poate folosi apã caldã. compostul are umiditate optimã.Sã conþinã actinomicete adicã microorganisme mineralizante care îºi manifestã prezenþa prin apariþia unor pete cenuºii-albicioase pe marginea platformei de compost. Alte sfaturi practice privind obþinerea sau corectarea compostului · iarna. · dacã compostul prezintã miros de amoniac.Cum s apreciem cali a ea compos ului . . Reacþia acidã nu este favorabilã culturii ciupercilor. Dacã prin strângerea în mânã nu se face bolovan ºi nu se lipeºte de mânã înseamnã cã compostul este bun. .Gradul de umiditate al compostului. .Reacþia chimicã sã fie uºor alcalinã.Mirosul sã fie a pâine coaptã. cu pH cuprins între 7.elasticã. se strânge puternic ºi dacã nu curge apã printre degete dar mâna se umezeºte. Conþinutul în apã al compostului se poate verifica luându-se în mânã compost bun. . i se mai adaugã ipsos. dacã este uscat se mai adaugã apã sau must de gunoi.afaceri-ok. se vânturã cu furca. pentru o bunã aerisire a compostului.Paiele sã se rupã cu uºurinþã.Textura . acesta se poate aºeza pe capre de lemn.6.2-7. 16 Pagina 14 din 27 http://www. · vara. · dacã are reacþie acidã. · dacã este prea umed ºi reacþia lui nu mai permite adãugarea de ipsos. Umiditatea optimã a compostului trebuie sã fie cuprinsã între 63-65 %.

17 Pagina 15 din 27 http://www. Toate celelalte etape tehnologice din tehnologia de culturã sunt identice cu cele întâlnite la ciuperca Agaricus bisporus. § pH-ul 7. Aprecierea calitãþii: § fãrã miros de amoniac. pentru a rezulta un compost bine fermentat.0.gunoi de cal pe suport de paie .com .afaceri-ok.400 kg. Fazele tehnologice de pregãtire Preînmuirea se face timp de 12-14 zile Compostarea aerobã dureazã 16-18 zile.Preg irea compos ului pen ru ciuperca Agaricus edulis prezintã unele particularitãþi Pentru însãmânþarea unei suprafeþe de 10 mp este necesarã o cantitate de compost de 7-8 kg (700-800 g/mp). de culoare brunã-negricioasã. § paiele sã se rupã uºor. .adaos de paie de grâu (12-15 %) . În vederea obþinerii unei tone de compost se utilizeazã: . § umiditatea 62-65 %. timp în care se executã 15 întoarceri.60 kg.5-8.

Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp. Dupã însãmânþare ºi acoperire cu hârtie. Temperatura în interiorul compostului nu trebuie sã depãºeascã 27-28°C. Aceastã hârtie se menþine în permanenþã umedã. sac. Se cuprinde o cantitate de compost cu mâna ºi se întoarce introducând miceliu în interior. Dupã introducerea compostului în local. Se împrãºtie apoi alt strat de miceliu ºi se repetã operaþia. compostul poate fi amestecat cu mâna sau cu furcile. prin stropiri fine. Se niveleazã apoi stratul ºi se taseazã uºor cu o driºcã de lemn ºi se împrãºtie miceliul de control.71. repartizat uniform pe un mp. totdeauna pe suprafaþã efectuându-se în acelaºi timp ºi tratamente preventive cu Formalinã. în ciupercãrie se menþine o curãþenie strictã. se amplaseazã termometre în aer ºi în substrat. Norma de miceliu la ciupercile de bãlegar este de 700-1000 g (0.afaceri-ok. Dupã încheierea însãmânþãrii se acoperã straturile cu hârtie tip ziar (absorbantã) nu lucioasã. se lasã 24 sau 48 ore pentru a se rãci. 18 Pagina 16 din 27 http://www. Însãmânþarea propriu-zisã constã în introducerea miceliului în compost. pentru urmãrirea temperaturii.4. Însãmânþarea se executã direct în ladã.com . care se împrãºtie la suprafaþa straturilor gata însãmânþate (miceliu de control). dar mai adânc pânã la fundul recipientului. zilnice sau mai des. pe patul aºezat pe stelaj sau pe pardosealã. Miceliul se mãrunþeºte cu grijã cu mâna curatã ºi se împrãºtie (jumãtate din cantitate) deasupra stratului. nainte de efectuarea însãmânþãrii se opreºte o cantitate de 100 g miceliu din fiecare kg. Pentru a asigura rãcirea. Hârtia se menþine pe straturi timp de 7-8 zile. Decis sau Sulfat de cupru.0 kg) la 100 kg compost. nici prea groasã ºi nici prea subþire. dupã care se îndepãrteazã ºi se aplicã amestecul de acoperire.

sã nu prezinte exces de umiditate (sã fie ca un pãmânt jilav). · Pãmântul de þelinã. Bine mãrunþit poate fi inclus în alcãtuirea unui amestec de acoperire curat. se cerne. Se foloseºte numai în amestec. Dacã este prea umedã. se mãrunþeºte ºi se cerne. · Perlitul este o rocã sticloasã formatã în medii acvatice. Se preferã pãmântul din lucerniere. Acoperirea Acoperirea straturilor însãmânþate Acoperirea straturile se executã la 7-8 zile de la însãmânþare. se decoperteazã solul de deasupra solului pe o adâncime de 20-30 cm. producþia scade proporþional cu numãrul de zile întârziate. Se va evita pe cât posibil folosirea pietrei colorate. 19 Pagina 17 din 27 http://www. se usucã. iar în lipsa acesteia.afaceri-ok. Se recomandã nisipul calcaros. Dacã se întârzie peste 10 zile. Lucrarea se poate executa ºi imediat dupã însãmânþat. iar dacã conþine pietre mari. pãmântul de þelinã. Principalele componente ale amestecului de acoperire ºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite · Turba (poate fi neagrã sau roºie) sã fie fibroasã. · Nisipul. · Piatra calcaroasã. eliminându-se utilizarea hârtiei. preferând piatra de culoare albã sã nu murdãreascã ciupercile cu oxizii conþinuþi.5.com . Acoperirea straturilor însãmânþate se face cu un amestec de materiale având ca bazã turba. deoarece are capacitate mare de reþinere a apei. Se folosesc în amestec cu alte materiale. se mãrunþeºte ºi se cerne (particulele sã nu aibã dimensiuni mai mari de 5 mm).

Reþeta pe bazã de pãmânt de þelinã Reþeta 3 Reþeta 4 • pãmânt de þelinã .3 pãrþi piatrã calcaroasã .· Perlit expandat sau pe liflo .afaceri-ok.com . Dacã amestecul nu a fost umezit Formalina se dilueazã cu apã în proporþie de 1/1 sau 1/2. folosit pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate datoritã capacitãþii de reþinere a apei. dupã care se adaugã creta furajerã ºi se amestecã din nou ºi se dezinfecteazã.3 pãrþi nisip . P ezintã g anule cu diamet ul de 3 mm. Reþete de amestec de acoperire Reþeta pe bazã de turbã Reþeta 1 turbã . Unde existã posibilitãþi se executã o dezinfectare termicã (cu abur la temperatura de 60°C timp de 5-6 ore).).3 pãrþi • nisip . Pentru 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalinã. Se stropeºte grãmada ºi se lopãteazã pânã se foloseºte toatã cantitatea de soluþie chimicã.10 % Nisipul nu trebuie sã depãºeascã 25 % din volumul amestecului Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire Dupã ce a fost aleasã reþeta convenabilã se trece la amestecarea celor 2-3 componente.1 parte • praf de cãrbune .2 pãrþi • cretã furajerã .3 pãrþi • pãmânt de þelinã .1 parte cretã furajerã . Este obþinut din tuful vulcanic p in t ata e te micã.5 %.5 % Reþeta 2 turbã .a. dupã care se acoperã cu o 20 Pagina 18 din 27 http://www.1 parte cretã furajerã .1 parte • nisip . Se poate folosi în amestec cu turbã sau chiar singur. În cele mai frecvente cazuri în cultura clasicã se practicã dezinfecþia chimicã a amestecului cu Formalinã (concentraþie 40 % s. Dacã sunt uscate se umezesc.

6.pH-ul 7. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul arãtãtor. cenuºii. Se strâng hârtiile ºi se verificã dacã incubarea miceliului a decurs fãrã apariþia de infecþii cu diferite mucegaiuri (verzi.1 %. Înainte de a fi folosit amestecul se lopãteazã pânã când dispa e mi osul de Fo malinã. Menþinerea între limite normale a concentraþie de bioxid de carbon (CO2). Perozin). amestecului de acoperire i se fac urmãtoarele analize chimice: .2-7. Dacã se constatã astfel de infecþii se îndepãrteazã zonele de substrat pe o adâncime de 1-2 cm. Pe o suprafaþã de 1 mp de culturã se utilizeazã 300-500 ml soluþie. dezvoltarea ºi fruc21 Pagina 19 din 27 http://www. care se introduce în amestec . iar în restul spaþiului pânã se umezeºte totul. Dupã încheierea lucrãrii. roºii). negre. pentru reþinerea apei.afaceri-ok. Diferenþele între zi ºi noapte sã nu fie mai mari de 3-4°C. .5-3.03-0. Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperci ºi condiþiile de microclimat recomandate Dupã însãmânþare Temperatura trebuie menþinutã la 20-24°C pentru a realiza incubarea. Unde existã posibilitãþi. a aerului din spaþiul de culturã. Aceste limite sunt cuprinse între 0. în spaþiu de culturã se face un tratament preventiv cu Formalinã. 2 % (cu ajutorul unui tampon de vatã sau tifon) ºi se prãfuieºte cu un fungicid 1-2 g/mp (Zineb.conþinutul în calciu activ 5-10 %. .trebuie ca prima falangã a degetului sã intre complet în amestec. Dacã aceastã concentraþie este mai mare de 0.folie de polietilenã ºi se lasã 8-10 zile. Se aºeazã amestecul în grosime de 2.umiditatea 67-70 .6 (dacã este acid se va corecta cu cretã) .5 cm.5 %. se niveleazã.com . .fãrã conþinut în mangan sau fier. Tehnica acoperirii.conþinutul în azot organic 0. iar locul respectiv se dezinfecteazã chimic cu soluþie de Formalinã. în concentraþie de 1 % peste tot.18 %.

Dacã hârtia s-a rupt. prin menþinerea amestecului de acoperire ºi a pardoselii permanent umede. Ciuperca Agaricus bisporus preferã temperaturã scãzutã. De la acoperire pânã la apariþia primelor fructificaþii se fac tratamente cu Formalinã.51 % (2 tratamente la interval de 5-6 zile) ºi 1-2 tratamente cu Nogos 0.2 %. apar din ce în ce mai puþine ºi cultura se poate compromite. iar ciuperca termofilã Agaricus edulis se dezvoltã la un optim de temperaturã de 24-26°C. n faza în care începe formarea primelor fructificaþii. 22 Pagina 20 din 27 http://www. Pentru udat se foloseºte Vermorelul pentru pulverizarea finã a apei. ciupercile apãrute se înmoaie. Dacã aceastã condiþie nu este îndeplinitã.afaceri-ok.5-1 mc ae /o ã/ mp de culturã. Dupã acoperire Temperatura în spaþiul de culturã se scade la 18-20°C. Toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa Kalimax.tifica ea ciupe cilo este stânjenitã sau chia op itã ºi cultu a poate fi comp omisã. Umiditatea relativã a aerului trebuie menþinutã la 85 %. Dupã aproximativ 5 zile de la acoperire miceliul ciupercii începe sã pãtrundã în amestecul de acoperire. aplicatã o singurã datã. iar dupã 10-12 zile încep sã se formeze fructificaþiile. Nogos 0.com . umiditatea relativã a aerului trebuie sã fie de 85 %. Cantitatea de apã pentru stropit. prin pulverizarea finã a apei. Dacã nu apar atacuri de boli ºi dãunãtori de la însãmânþat pânã la acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalinã 0. de asemenea udã ºi pardoseala din ciupercãrie. din diferite cauze.2 %. Se menþine. chiar pânã la 10°C. Cantitate de apã la stropire sau tratament se menþine în limitele de 50-100 cmc/mp de culturã. precum ºi de soluþie pentru tratamente nu trebuie sã depãºeascã 100 ml/mp de culturã. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupã 18-20 zile de la acoperirea straturilor ºi dupã 30-34 zile de la însãmânþare. Ventilaþia se mãreºte la 1-2 mc aer/orã/mp. temperatura trebuie sã fie de 16-18°C. intercalat la interval de 4-5 zile. Hârtia cu care sunt acoperite straturile trebuie sã fie permanent umedã. pier. 5 %. se înlocuieºte în totalitate pe sacul sau lada respectivã. Sistemul de ventilaþie t ebuie sã fie de 0.

10-12°C ºi max. Alte lucrãri care se executã în perioada recoltãrii sunt: Plivitul butonilor ºi ciupercilor bolnave. în cantitate suficientã pentru a ajunge pe toatã perioada recoltãrii de 45-50 zile. 19°C). Preventiv între valurile de culturã se fac tratamente cu Formalinã 0.3 m/sec. se recolteazã toate ciupercile ºi se aplicã tratamentul recomandat.150. dar viteza aerului nu trebuie sã fie mai mare de 0. flacãra nu pâlpâie. 23 Pagina 21 din 27 http://www. Ventilaþia va fi de 1-2 mc aer/orã/mp de culturã la 8-10-12 m3 aer/mp. în culturã apar musculiþele negre (Phorideae) care se combat cu Decis 1 %. iar pãlãria rãmâne micã în diametru ºi se deschide prematur. În cazul în care amestecul s-a terminat se va face altul dupã aceeaºi reþetã. cu pasteurizare naturalã. Tot în cazul unei ventilaþii insuficiente. Dacã acest lucru se impune în mod absolut obligatoriu. Datoritã faptului cã în sistem gospodãresc se utilizeazã compost clasic. Karate 0. favorizate însã ºi de umiditatea excesivã. Umiditatea relativã a aerului de 80-95 %.2 %.2 % sau cu Dimilin 0.5 %. corelatã cu temperatura din local.În perioada recol rilor Temperatura se menþine pe cât posibil la pragul de 15-17°C (min. Din momentul apariþiei ciupercilor nu se mai fac tratamente cu substanþe pesticide.afaceri-ok.com . Când viteza aerului este sub 3 m/sec. scãzând valoarea comercialã. Operaþia se executã cu vârful unui cuþit. pe suprafaþa straturilor de culturã îºi fac apariþia diverse mucegaiuri. Verificarea acestei viteze se realizeazã cu ajutorul unei lumânãri aprinse. Golurile rãmase goale se acoperã cu amestec de acoperire. Când ventilaþia este insuficientã piciorul ciupercii apãrute se alungeºte. dezinfectat.

Umiditatea relativã a aerului se menþine la 95-100 %. Temperatura optimã în localul de culturã de 25-28oC.afaceri-ok.com . Ciuperca Agaricus edulis este mai rezistentã la atacul unor boli produse de virusuri.6-0. Se întinde pe o perioadã de 80-100 zile. · Recoltarea. bacterii. n primele 15 zile de la însãmânþare nu este obligatorie ventilaþia dirijatã. · Dupã acoperire. de culoare albã.7 % (600-700 g la 100 kg compost). Stropitul hârtiilor se face la 1-2 zile. ciuperci parazite decât ciuperca Agaricus bisporus. · Incubarea. 24 Pagina 22 din 27 http://www. cu o funcþionare de 15 minute pe orã.Par iculari þile microclima ului pentru ciuperca Agaricus edulis În þara noastrã este recomandatã pentru sezonul cald tulpina amelioratã 303 de Agaricus edulis. necesarul de aer va fi de 0.5-1 mc/orã/mp. Grosimea stratului de acoperire va fi de 3. iar umiditatea relativã a aerului 95-100 %. Concentraþia de bioxid de carbon în localul de culturã poate fi de 0. Temperatura optimã va fi dirijatã între 23-25oC.5-4 cm. incluzând 6-7 valuri de ciuperci.2-0.3 %. deci mai ridicatã de câteva ori decât la Agaricus bisporus. Cultura clasicã în sistem gospodãresc · Pentru însãmânþat se foloseºte o normã mai redusã de miceliu de 0. mãrindu-se treptat la 30 minute ºi un necesar de 5-6 mc/ orã/mp. ventilaþia de 23 mc aer/orã/mp în primele 10 zile.

Dãunãtorul Diptere C nd apare ˛nainte ºi dupã intrare n faza de recoltare a culturii • Cum se manifestã Muºte mici.afaceri-ok. Megaselia Nigra Megaselia Halterale (Muºtele ciupercilor) (Phoridae) Identic Larvele cu capul negru atacã miceliul ºi butonii care se nmoaie • Muºte de cca.com . Principalii dãunãtori care pot produce pagube în cultura ciupercilor I.2 % imediat dupã acoperire pînã la formarea butonilor la suprafaþa patului. • • 2.7. Sciaria Fenestralis (Þinþarul ciupercilor) (Sciaridae) Aer filtrat n localul de culturã Prãfuirea cu Detox. Lindatox.a. gheboase • • • • Larvele sunt mai mici ca cele de la Sciaridee Sapã galerii în inte. nainte de evacuarea compostului uzat ºi nainte de umplere Mycophila Fungicola Identic (Muºtele cecid) Cecydomydae Dezvoltarea ou-adult 48 sãptãmîni • Musculiþe mici de • culoare gãlbuie cu antene mici ºi roze. sau cu ORGA-KAS aerosili 1 flacon la 2000 mc. • • Larvele sunt mai mici ca cele de la Sciarida Se nmulþesc foarte • repede (sexuat ºi podogenezã) Distrug miceliul ºi mugurii de fructificare ˛ncorporarea n compost n timpul nsãmînþãrii a 50-100 ppm. • 25 Pagina 23 din 27 http://www.• riorul ciupercilor Stropiri periodice cu NOGOS 0. brune. 3 mm. BIRLANE º. la intervale de 5-6 zile (la care se referã?) Dezinfectarea termicã a spaþiului de culturã. Dipterex a marginilor platformelor de compost (1 gr/mp) Dezinfectarea termicã a amestecului de acoperire Fumegarea spaþiului de culturã cu Bladafum – 1 capsulã la 300 m3. granule de 10% revenind 50-100 gr/mp. cu o singurã pereche de aripi Dezvoltare ou-adult 25-35 zile • Combaterea 1.

Recoltarea Ciupercile apar în 5-6 valuri. de deschiderea pãlãriei. Sortarea ºi ambalarea Se face calibrarea ciupercilor dupã mãrimea diametrului. în funcþie de caracterele tulpinii cultivate. iar mãrimea pãlãriei este maximã.com . pe calitãþi comerciale þinînd cont ºi de aspect. Randamentul în cultura ciupercilor în sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat însãmânþat. înainte de golirea spaþiului de culturã se face dezinfectarea termicã a compostului uzat. Se desprind cu atenþie ciupercile gata de recoltat.afaceri-ok. Înainte de recoltare nu se fac stropiri cu apã. urmat de rãcire ºi numai dupã aceea se face golirea. fiecare val având 3-5 recoltãri la interval de 2-3 zile. 26 Pagina 24 din 27 http://www. Recoltatul ciupercilor se executã manual sau mecanizat. Dacã într-un buchet sunt mai multe ciuperci recoltarea se face eºalonat. dimensiunea piciorului. astfel ca sã nu fie deranjate cele care rãmîn în continuare. Momentul optim de recoltare este atunci cînd voalul este suficient de întins ºi nu a început sã se rupã. Tehnica recoltãrii manuale constã în desprinderea prin rãsucire cu mâna dreaptã iar cu mâna stângã se þine buchetul pentru a nu se smulge. Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã În ciupercãriile cu flux continuu. Pentru conservare ciupercile se recolteazã în faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm. Dupã ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet se scoate cotorul cu cuþitul.8. prin injectarea aburului direct în încãpere ºi menþinerea compostului uzat la 60-70°C timp de 12-24 ore.

Compostul uzat se transportã ºi se depoziteazã într-o platformã la o distanþã mai mare de spaþiul de culturã a ciupercilor. Nu se recomandã folosirea în sere a compostului uzat proaspãt scos de la culturã. datoritã conþinutului ridicat de sãruri totale rãmase de la ciuperci.În spaþiile sezonie e. se ecomandã dezinfecta ea chimicã a sup afeþei amestecului de acoperire ºi lãzilor prin stropire cu soluþie de sulfat de cupru 4-5%. 27 Pagina 25 din 27 http://www. În alte spaþii (pivniþe. unde nu u meazã din nou cultu a de ciupe ci. Acesta poate fi folosit imediat la fertilizarea solului în cîmp pentru culturile horticole. numai atunci cînd compostul uzat este dezinfectat termic. sodã causticã 10% sau formalinã 4-5% ºi numai dupã aceea sã se execute golirea. pentru a fi folosit la fertilizarea solului în sere sau pentru producerea rãsadurilor de legume în amestec cu turbã ºi compost forestier. etc) dezinfectarea se poate realiza cu orice produs eficace. magazii. grajduri. care pot ajunge la concentraþii de 1-2%. sau pãstrat timp de 2-3 ani ºi prelucrat de mai multe ori.com .afaceri-ok. fiind nocive plantelor verzi.

fîntînile etc. metal etc.com .Mic dicþionar explicativ Pardosea Deratizare Parapet Declanºare Exhaustoare Viciat Tubulatura Orificiu Freaticã Talaº Ipsos Malþ Podea A stîrpi ºoareci sau ºobolani prin otrãvire cu substanþe chimice Perete (de înãlþime micã) din piatrã. a se porni Ventilator folosit la evacuarea forþatã a gazelor din aer dintr-o încãpere Stricat.afaceri-ok. uscate ºi mãcinate. subþiri ºi rãsucite care se desprind la prelucrarea cu rindeaua sau cu alte unelte cu tãiaº lat Ghips (De la fabrica de bere) Produs obþinut din boabe de cereale (mai ales de orz) încolþite. gaurã (Despre ape) care alimenteazã izvoarele. A se stîrni. Aºchii lungi. folosit la fabricarea berii sau spirtului (Despre o suprafaþã) Pe care poate aluneca un corp. lemn. infectat Ansamblu de þevi care comunicã între ele sau care fac parte dintr-un sistem tehnic Deschidere. alunecãtor 28 Glisant Pagina 26 din 27 http://www.

granule sau bucãþi A întoarce cerealele cu lopata pentru aerisirea ºi rãcirea lor A repartiza.Tasare Vrac Îndesa e.afaceri-ok. a împãrþi.com . a diviza A lopãta A eºalona Omogenizarea Amestecarea 29 Pagina 27 din 27 http://www. cufunda e Mod de depozitare ºi de transport în grãmezi neordonate ºi fãrã ambalaj al unor materiale sub formã pulbere.