P. 1
BCUCLUJ_FP_279592_1927_003_006

BCUCLUJ_FP_279592_1927_003_006

|Views: 32|Likes:
Published by Ioana Yeah

More info:

Published by: Ioana Yeah on Jan 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/21/2012

pdf

text

original

ANUL III. — No. 6. 15 IANUARIE 1927.

„Vom lovi deopotrivă în străinul parazitar şi în r o m â n u l .necinstit şi înstrăinat!**

Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

CUPRINSUL:
I. C. Cătuneanu: „A doua expropriere." Dr. Valeriu Pop : Românizarea oraşelor. Caius Bardoşi: Benito Mussolini. « Victor Medrea: Pierdem satele. Ion I. Şerbii t Căminul cultural creştin. Lacune artistice, Ion Delapoiană: Răspuns la un comunicat. Huliganul: Leiba Ţirelsohn, cap de bandă. Ion V. Emilian: Ce ne aşteaptă ! Cine sunt adevăraţii stăpâni ai Basarabiei ? Aspecte Năsăudene. Dureri basarabene. Epigramă unui student anti-cuzist. Informaţiuni: Noul comitet al studenţilor Şcolii Politechnice din Timişoara. — Procesul studenţilor dela Oradea. — Jidanul Sugár cântă la Opera Română din Cluj. Clubul ziariştilor din Oradea. — O între­ bare dlui O. Ghibu. — O mare ruşine pentru ora­ şul Galaţi. — Ce iac jidanii în Basarabia. — Lupta contra numerus clausus-ului la Paris. — Unde am ajuns. — Un nou inspector al Umanităţii.

í

Un număr 12 Lei
Abonamentul 1 an 300 lei, 6 luni 150 lei

Redactor responsabil: Dr. LAZĂR 1SA1CU Prim Redactor: CAIUS BARDOŞI

REDACŢIA Şi ADMINISTRAŢIA: CLUJ, STR. BOB No. 7.

TIPOGRAFIA „DACIA„ CLUJ, C. VICTORIEI 7 .

Atanasie şi Chirii Sf. Isvorul Tămăduirii. Sf. Episcop Iacov M. Poliect Sf. Cuvios Tit Mărturisitorul D. Teofilact M. Sf. Toan Botez. Sf. Sf. Maxim şi Teofit Sf. Sf. Cuvios Axentie H. Nichita L. Sf. Sf. Aducerea Moaşt. Lăs. Sf. Nichita si Evtihie D. Duminica L. Sf. Cuv. Sf. Ep. 30 S. şi Muc. Muceniţă Evdochia M. Capiton şi Agatador M.T. Muceniţă Tatiana Sf. Sf. Sf. Constantin şi Elena D. Sf. S. Duminica Vameş şi Faris. Denie 20 M. Mucenici Teodot şi Isihie J. Sf. Partenie Ep. MARTIE M. Sf. V. Sf. Sf. Sf. Sf.. Mucenic Artemon J. Pr. Cuvios Ioan (+850). Sf. Inălţ. Evtropie. Sf. Teofan şi Teodor D. Sf. Muc. Ap. 28 J. Evithio al C-polei. Meletie a Antiohiei D. T. Muceniţă Agata Hananeencci D. Sf. Mai'cu si Chirii M. 30 . Sf. Vartolomeu. Pog. Teod.C A L E N D A R U L R O M A N E S C 1927 IANUAPIE . Sf.. Grigorie Sf. şi ad. Zaharia M. Sofronie S. Timotei al Brusei şi Antonina 11 S. Tanuarie şi Alex. Mucenic Iulian din Tars. Muce. Paste. Duminica celor 10 leproşi Sf. Mucenic Teod. Apostol Onisim M. Duh (Busaliile) 13 L. 18 S. Teodor Trihina 21 J. Grigorie Păr. 1 Mai L. Sf. Ignatie Sfinţii Trei Erarhi Sf. Sf. Vasile Mărturisitorul L. Aduc. Sf. Teodor Sichiotul. Pavel Tev. Apostol Carp V. Muceniţă Irinna V. Muceniţă Pelaghia J. Sf. Andronia şi Iunia M. Mucenic Codrat V. Sf. Iosif Imnograful M. Sf.inica Florilor 18 L. Sf. Can. Atanasie M. Sf. Sf. Sf. Justin Filosoful şi Mucen. Silvestru Sf. D. Dominica şi Emilian Sf. Agapie M. Sf. Ipatie făcătorul de minuni 1 5 APRILIE V. 25 S. Secului.) Botezul D. M. Manuel. Sf. Vasile Sf. Sf. Policarp al Smirnei Muc. Mar cu Ev. Agapia şi Irina S. Crescent S. Ilarion cel nou M. . Savin şi Hristodul J. Teodor cel sfinţit M. D. Savel şi Ismail H. Sf. Mucenic Vasilisc L. Sf. Cuv. Sf. Petru şi Pavel. Pro Ana V.T. Chir. Sf. Sf. Sf. Moaştelor Sf. Simion H. Buna. Mucenic Talleleu S. M. Sf. Denie S. Timotei Pust. Teodul şi Agatopol M. Mucenici Vlasia şi Teod. Mucenic Haralambie V. M. Sf. Sf. Sf. Sf. V. Sf. Elisei şi Melodie al C-lei 15 M. mare V. Sf. Teodosie Chinoviarhul . Afl. Sf. Vasilisc V. Tarasie a Constantinopol. M. Sf. Benedict şi M. Ioan Botezat. Nichifor L. Ziua Eroilor 3 V. ucişi în Sinai şi Bait Sf. Mucenic Metodei al Patar. Sâmbăta Moşilor 12 D. Sf. Sf. Sf. Arătarea Cinstitei Cruci D. Sf. Ermil şi Stratonic Sf. < 2fi M. Duminica Tomei. Dum. Sf. Cleonic. Gheorghie Ep. Dum. An. Zaharia V. Ap. Sf. Maria Ehipteanca S. Muceniţă Gligheria S. Sf. L.nt al Arghirei Unirea Principatelor Sf. Ioan Scărariul J. Mucenic Conon D. Muceniţă Teodosia Fee. Dorotei al Tirului 6 L. S. Evghenia M. Ap. Erarhi Epifanie şi Gherm. Macarie şi Arsenie Sf. Mucenic Nichifor J. Sf. Sf. Sf. Apostol Arhip risipitor D. Mucenici Ermie si Erme'i IUNIE 1 M. Sf. Muc. Paşti a III zi 27 M. Teodor Strat. Visarion făc. Domn. Sf. Aflarea Capului Sf. Mucenici Petru si Teodot . Terentie şi Pompei L. Sf. (Bobotează) . Sf. Prooroc Arnos H. Profirei ai Gâzei Decapolitul D. întâmpinarea J. Leon al Romei H. Denie J. Sf. 40 Mucenici J. Simeon Pustnicul M. Simon Zilotul (10 M. Sf. Sf. Stratil. de min. J. Aflarea Moaş. Ap. Sf. Eftimie cel Mare Sf. Ioan V. Aristarh şi Muc. Timotei şi Anastasie Sf. Postul Paştilor L. Muceniţă Agripina 24 V. Cuvios Isidor Pelusiotul S. Ioan Sf. închinarea Sfintei Cruci L. Prooroc Isaia M. Sf. Sf. Dum. Chirii al Alex. 12 Apostoli 2 1 2 2 9 . Simion Teod. Ioan. Sf. Alexie omul lui D-zeu V. Sf. 7 M. Xenofont Aducerea Moaştelor Sf. J. Sf. Mitrofan al Constantinop. Grigorie Palamă L. 16 J. Mucenic. Ioan Botezătorul Sf. Alexandru M. Sf. Denie 19 M. Sf. Sf. Sf. Cuv. Pahomie şi Abil L. Vasile Preotul M. Sf. Păr. 5 D. Sf. Mucenic Teod. 0 L. Sf. Mucenic Triton Domnului M. şi Toan Colib. Pafnutie. M. Sf. Sf. Sf. Arhanghel Gavril D. Sf. lui Lazăr 17 D. Mihail al Senadei M. Ev. Mucenic Mochie . Sf. Sf. Sf. Martin al Romei Mărtur. Sava 2 > L. Sf. Anost. Moa. Antonie cel Mare Sf. Sf. Evsevie al Samosatei 23 . Sf. Sf. Joia Moşilor 10 V. Pr. Antipa a Pergamam. Tuturor Sf. Fevronia 26 D. Malahias şi Gordie Soborul celor 70 de Apostoli Sf. Efrem Şirul Aduce. Gherasim Pustnicul S. Cuvioasă Muc. Arhilina 14 M. Chirii S. Treime şi Sf.) M. Vestire S. M. Gheorghe 24 D. Muc. Naşterea Sf.Sf. Sf. Terapont al Eladie S. Sf. Tihon al Amatundei 17 V. Mucenic Isidor din Hio D. Sf. Sf. Sf. Chir şi Ioan 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 FEBRUARIE M. Ioan 29. Sf. Sf. Sf. Sf.T. Mucenici Hrisant şi Daria D. Mucenic Patriachie V. Muc. David din Tesalonic 27 L. Sf. Mucenic Nicon J. Sf. Apostol Irodion. Sf. Arsenie L. Sf. Luchilian şi P a u l a 4 S. şi Luca P. Sf. Sf. Mucenic Pamfil H. 2 J. Teopemt şi Teon (Post. Moaş.T. Tason si Sosispatru 29 V. Sf. M. Sf. Grigore Teologul Sf. Sf. Denie 22 V. Tiron V. Sf. Samson 28 M. Sf. M. şi Evst. Muc. 9 J. Ap. pildei fiului L. Sf. Sf. Sf. Ap. s. Denie 23 S. 9 Mc. Paşti a II zi. Sf. Vasile al Părosului M. al Anghirei 8 M. Sf. Sf. Sf. M. Mucenic Leontie 1fl D. Sf. Jmp. J. Timotei şi Mavra M. Sf. Iov mult răbdătorul S. Clime. Sf. Mucenic Evpsihie D. Păr. Muc. Sf. Can. Soberul Sf. Tsaac Igumenul M. Sf. A III afl. Sf. Soborul Sf. Sf. Sf. apostol Tacov Zavedeiu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 MAÍU D. Sf. Sf. Sf.

M. Minodora 11 D. Sf. Mucenic Alexandru 31 M. Prooroc Naum 2 V. Sf. Sf. Sf. (Crăciunul) 2« L. M. Evtihie. Mucenic Gurie M. Marele Mucenic Artemie V. Iezechiil 29 V. Prooroc Agheu 17 S. Sf. Foca Hristina. si Diacon Şiefi/n 28 M. Mucenită Ecaterina S. Maicii Domului 15 16 M. Sf.000 Prunci tăiaţi de Irod 30 V. Sf.Sf. Zaharia 6 M. Paraschiva cea nouă S. Sf. Sf. S. Aşezarea Brâului Maicii Dom SEPTEMVRIE 1 J. Pro. Sf. Domn. 40. Alpie si Stelian D. Dometie Persul Sf. Carp şi Papit V. Sf. Apostol Anina D. Grigore Decapolitul L. Marina 18 L. Dim. M i n a . Sf. Sf. Sf. Mucenic Ierotei al Atenei M. Arhanghel Gav'ril 14 J. Cuvioasa Pelaghiá D. Israhie.000 M. Apostol Matia 10 M. Sf. Calistrat "8 M. Evfimia 17 S. Galaction şi Epistimia Sf. Sf. Achindin Sf. Ap. Mucenic Miron 18 J. Sozont 8 J. Sf. Maria Masdalina 23 S. Ap.Ţ. Sf. Lazăr Sf. dp mir. J. Loahin Sutasul T-. Arhid. 11 L. Aduc. Varvara 5 L. Sf. M. Sf. Apostol şi Ev. Eufrosina 26 L. L. Filip unul din cei 7 D. Mucenic Andrei Stratilatu 20 S. Muc. Amfilohie a Iconiului . Muc. V. Ilarie. Procopie 9 S. Sf. Macrina Tesviteanu 20 M. Avtonom 13 M. Evgraf. Muc. Muc. Ev. Sf. M. Sf. Sf. Sf.. Apostol Torna V. Ana 26 M. TTariton 90 T. Ilie n . Melánia R o m a n a 2 9 S. Mucenici Fotie si Anichit 12 Mut. Marea Muc. şi Cv. Chirica 8 V. Sf. P ă r i n ţ i Ioachim şi Ana 10 S. Sf. Mucenic Thirs 15 J. Visarion Nichita lß V. 2í D.T. Sf. Onisifor şi Profirie Sf. Sf. Sf. Sf. Sf. Narchis şi. Sf. Amvr. Iachint şi Anatolie 4 L. Sf. Sf. Anisia din Tesalonic H. T a r a h si Andronic J. 24 S. M. Mucenic Vavila şi Moise 5 L. Pr. S. Sf. Mucenici Chiriac şi lulita 16 S. Pavel Mărturisitorul Sf. Daniel 12 L. Prohnr. Sf. de otravă 23 V. D. M. EPISCOP Averchie NOEMVRIE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 51 29 23 24 25 26 27 28 29 30 M. Prooroc Daniil Sevastian 18 D. înălţarea Cinstitei Cruci 15 . Intr. Ar>. Muc. M. 25 . Sf. Sf. Naşterea Maicii Domnului 9 V. Evstatie Plachida 21 M. D. Ioan Botezăto. Sf. 10 Mucenici din Creta 24 S. Sf. 3 D. Sf. Mucenită 25 T. Cuv. şi P. Sf. Sf. Sf. Sf. Sf. Teodor Studitul S. Sf. Sf. Muc. N a . Adormirea Sf. Spiridon al Trimitudei 13 M. lorov Persul T. Sf. Sf. Sf. Maxim Mărt. Sf. Evghenie şi Lu. Chiriac 30 V. 33 Mucenici şi Sf.? 24 25 9£ 97 98 99 30 31 S. Sf. Mutarea Sf. Ioan Ev. M. Mucenic Evsignie Schimb. Climent al Romei V. Muc. M. din Nicopolea Arm. Sf. 8 Praţi Macavei Mucenici Aduc. Maicii Domnul. Mare hinn si Martirie Sf. Dalmat şi Favst Sf. Calici" si TVnrlota 30 S. Zemeslirea Sf. D. L. I. Sf. Ermoghen. Mucenită Baritina J. Mina. Muc. T. Sf. Platon şi Roman S. Mahramei. 14 M. 31 S. M. Sf. Sf. Sf. Crit. Sf. Prooroc Samuil Tadeu 21 D. S. Sf. Apostol Andrei DECEMVRIE 1 J. J. J. Atanasie şi Lampadie 6 M. Punerea veşt. Prooroc Sofronie i D. Mucenită Evfimia 12 M.Ţ. Reginei Sf.. Marel" Mucenic Aref. Sf. Apostol Filimon M. Sf. Sf. Mucenic Lup 24 M. 20. Sf.T. Sf. Sf. Sf. Mur. Sf. Codrat si Ion a 22 . Ilarion cel Mare Sf. Osie şi Sf. Ap. Muc. Mucenic Stefan cel nou M. Foca Episcopul 23 V. Sf Nestor si Dimitrie rel nou Sf. S. Sf. Sf. Elevterie Episcopul 16 V. Sf. Sf. Feci. Teren ti P si Neopila Sf. Sf Prea Cuv. Erast şi Sf. Ştef. şi Filoteea (C. Sf. Sf. Minunei din Colase 7 M. Sf. şi Arhid. Sf. Sf. Prea Cuvios Patapie 8 Zemeslirea P. Sf. 10 Stâlpnicul 11 D. Ap. Mur. Teofim şi Dorimedont 20 M. Serghie şi Vakh S. Sf. Cuvios Moine arabul 21 L. Sf. Grigore al Armeniei OCTOMVRIE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 19 13 14 15 W 17 18 19 90 21 9. Cuvios Pinnen 2* D. Naşt. V. Pangratie 10 D.) 7 Sf. Cosma şi Damian 2 S. Sf. Soborul Mai cei Domnului 27 M. Evlampie şi Evlamp M. Sf. Soborul Sf. Muc. Lionisie Areopaghit.T. Sf. Sf. Sf. Sf. Emilian 19 M. Sf. Diac. 29 J. Sf. in Pis. Luca M. Sf. Sf. Apostol Tit 26 V. M. Simeon Stâlnicul 2 V. I. Maria 9 Sf. Sf. alţii c+ B . Tăeierea. Torna şi M. Cuv. Evghenia fecio. Sf. Prooroc Avacaum 3 S. Sf. Sf. Muc.T. Moaşt.t. Evmenie Episcop 19 L. Sf. Sf. V.. Sava cel sfinţit Nicolae al Mirilor Lichiei 6 Sf. Mc. M. Sf. M. 7 tineri (coconi) din Efes Sf. Achepsina Sf. Sf. 25 D. Sf. Eufrosin şi Fcodora 12 L. Sf. Stahie. AP. Prea Cuv. Naşt. Anastasia i?bav. Prov. Sf. \nas*. Emilian al Kizicului Mărt. Avidie şi Varlaam D. Mucenic Adrian şi Natália 27 S. Mucenici Fior şi Lavru 19 V. Ni^anor 99 V. Sf. Sf. Sf. Muc. Prea Cv. P á r a m o n şi Filomen M. Aniv. 30 M. Ciprian şi Iustina L. Prooroc Miheea U Adorm. M. Sf. si M. Muc. Mutarea Mr>a«t. S. Prea Cuv. A. la Faţă.itrie izv. Evanghelist Matei . Orest Sf. Ermolae si Parascheva 27 M. Sf. Lavrentie Sf. Muc. V. a Mairii Dom. 17 M. Sf. Sf. Antim al Nicomidiei b D. Zivorlp si Zinovia Sf. Sf. M. Sf. Evdochim AUGUST Sf. D. Tecla 25 D. Grigorie al Neoches. 27 M. Sf. M. Iuliana şi Temistocle 22 . Sf. M M. Ap. Ar. Evtimie şi Nicandru Sf. Sf. Ignatie al Antiohiei 21 M. Sf. Sf. Mucenic Agatonic 23 M. Nil. Iacova lui Alfeu L. Pantomimon 28 . 13 Sf. Victor şi Viehentie Sf. Sirnpon PI Prof. Sila si Silvan 31 D. Anprei al Cretei 5 M. Sf. Marea. Atinoghen Episcopul 17 D. Sf.T. H. Moaşt. Sf. Apostol A^hila 15 V. Mucenic Vonifatie 20 M. Sofia si fiicele ei 18 D. Mamant şi Ioan 3 S. arşi în Nicom. Botez. Cornilie Sutaşul 1í M. Sisoe 7 J. Prodromita 13 M. Prooroc loil . Sf. Sf. Sf. D. Nifon 11 J. Pomenir. An. Reg. Sf. Cosma şi Damian Sf. Sf. Sf. Sf.IULIE 1 V. Cav. Sf. Ioan cel Milost. Sf. Luchian Pr. Sf. Sf. Proclu. Sf. Sf. Ioan Gură-de-Aur L. Apostol Filip M. Evstatie. Mihail şi Gavriil Sf.T. Mucenic 19 L. Muc. M. lacoval Tenis al. Sf. Sf.a Sf. Dio. Apostol 22 L. Sf. Muc. Sf.

slugarnic şi permanent inte­ petrificate în concepţii. toţi au fost de acord să cere este asigurată numai prin o b ­ răspundă în cor: nu mai există servarea strictă a disciplinei de par­ tid. şi în buimăceala momentului. ce nu mai resat. Conştiinţe tulburate In Decembrie 1926 s'au împlinit 4 ani de când tineretul universitar. cari nu pot pricepe deslega. ce şi-o face politicianul nou ai vieţii publice. Când din adâncul convicţiunii asupra măruntelor. şo. n u ­ voind a da impresia că pluteşte de mai pe noi Românii nu ne ureşte . simţului de Român. care a urît toate popoarele. între simţul datoriei fundul tainic. că acest a-şi masca lupta lăuntrică. sau nu puteau pricepe întregirea neamu­ cari întrebuinţează diplomaţia sus­ lui prin luptă deschisă contra „Pu­ pectă a tăcerii. timpul destul de scurt ne-a servit causa cu aşa efect.AN NOU 1 FERICIT! Revista noastră. caută sâ* se scuture de le­ a-i arăta importanţa. cu admirabila lui viziune a viitoru­ lui. că la asemenea inca­ lificabile insinuaţiuni nu s'a răspuns. ca pronia cerească să le hărăzească noroc. ce ar avea precise le­ gături tainice cu Horthy şi Ludendorf. In adevăr. la Cernăuţi Nenorocitul torturat se strădueşte şi Chişinău? Poţi Dta crede. pricopsiţi din afaceri cu Jidanii. care se menţine. nu a isbutit încă să cunoştinţă tot mai multe dovezi de descleşteze în public gura politicia­ existenţa problemii jidoveşti. se legănau în iluzia că în RomâniaTMare. prin datele realităţii. pot folosi la soluţionarea unei pro­ La năvala faptelor incontestabile bleme vitale. Ungurii şi Nemţii. a căror satisfa­ vească. streinătăţii. cu ambiţiuni lungi şi vederi scurte. sporită prin necunoaşterea realităţii. se sbate şi se chinueşte bie­ ca stat şi ca neam. în public o seninătate olimpiană. în afară de cei calculul egoist cedează puţin câte anchilozaţi în felul lor îmbătrânit de puţin. din lumea faptelor. Acest proces tragic se petrece rea chestiunii jidoveşti prin lupta astăzi în forul intern al multora făţişă contra Jidanilor. cu atât nului de meserie asupra problemei. Cu perfidia proprie „anumitei prese" s'a strecurat intriga. s'a creat atmosferă că mişcarea naţională şi creştină este subvenţionată de peste graniţă din fonduri. Lumea noastră politică. a gândi. şi cu cât din care stârneşte valuri nepotolite de afară. în cât după 4 ani de progrese uimi­ toare. Fie care partid politic. din adâncul dar discret. persistenţă şi izbândă. zice el. s'a grăbit să declame la toate răspântiile că miş­ carea studenţească este un act de inconştienţă. nemărturisit al c o n ­ de Român autohton şi frica de a ştiinţei Dtale. să-şi o putere tainică împinge pe bietul revizuiască vechile opinii preconce­ diplomat al momentului să-şi c'aripute.este un element ce ne duşmăneşte văeşte. Rege şi Naţiune' . conştiinţă românească. este un act de curaj şi Oare Domnule politician. ci s'a'Jăsat ca timpul să aducă desininţirea cuvenită. Intre aceste numeşti. după ce s'a înfăptuit împroprietărirea. după ce s'a acordat votul universal şi s'au încetăţenit în bloc Jidanii. Bine înţeles. isvorît din originalitatea celei mai curate simţiri autohtone. cu pretenţii de a fi oameni de guvernământ. incompatibilă ţărănist. nici cel mai perfid scrib dela „anumita presă" nu mai îndrăsneşte să conteste caracterul profund naţio­ nal. Mişcarea noastră de până acum. şi a-i denunţa gătura cu Jidanii tinde să apară gravitatea de la înălţimea tribunei curăţit înaintea opiniei publice. a miş­ cării noastre. te întreb: poţi păstra în două extreme. s'au produs la Ţeleneşti. a dat alarma asupra pericolului jidovesc. La 1922 toţi fruntaşii noştri po­ litici. deş­ publice înaintea ţării şi în auzul teptată prin acţiunea noastră. s'a răs­ pândit svonul. Dar viaţa este mai tare decât şcoala terilor Centrale". mai mult din lăuntru. nu se mai iveşte nici o chestiune internă de natură să-i tulbure liniştita propă­ şire. îi mai pot paraliza svîcnirile chestiune jidovească. neclintită. că studenţimea se face instrumentul de propagare a dezordinei. s'a trezit ca scuturată din somn. liberal. Dar. F e ­ dau dovada că nu pot rămâne in­ nomenul se observă astă-zi în Par­ diferenţi în faţa problemii jidoveşti. după faptele ce tul suflet al politicianului de astă zi.ideile. doreşte tuturor celor ce cred în „Christos. în poziţia ei de asalt contra desagregării pansemite. averescan sau cum te mai cu disciplina de partid. ce i-au servit de simplă gazdă. fie­ A-i tăgădui existenţa la noi în care politician cu ambiţii mai d e ­ anul 1927 este o insuficienţă mintală. lament. în pragul anului dela naşterea Domnului 1927! La mulţi ani! „ÎNFRĂŢIREA ROMÂNEASCĂ". Aceştia sînt con­ damnaţi a se izola de curentul cel artificială. belşug. Cu greu insă consideraţia generale s'a ridicat chestiunea jido­ intereselor materiale. în imediata lor apropiere. controverse ale zilei. părtate. cari mai au făţărnicia posaţii Dimitrie Stürza şi Petre Carp să nege realitatea primejdiei. după cum ră­ dintre aceia. acoperind cu ri­ dicol pe neputincioşii bârfitori. îşi fac cei mai încăpăţînaţi şi pe cei mai apariţia tot mai multe elemente cari. în cât smulg din vechile făgaşuri p e şi în toate partidele politice. forţează. în fundul conştiinţei îl instinctului moştenit din străbuni. Sunt desigur unii fruntaşi po­ fice conştiinţa şi să-şi revizuiască litici. credinţa că Jidanul nu se strica cu propriul său partid. afişează neam. ca nişte suflete şovăitor. Faptele sunt de aşa natură. îi vin la opinie publică. aşa cum uneltesc din umbră adversarii noştri din marele război.

Unele bune. Ba ele nu au fosf . avem o întreagă lume care îşi însuşeşte calomniile' conducăiomor semiţi: a Filderman-ilor din ţară şi de peste hotare.) Această acţiune vrăjmăşească I u se întreprinde rumai la adăpostul anonimatului din presa mondială. aducând preţioasa inf irmaţie că opera d ponegr re în streinătate se săvârşeşe sistematic de către organizaţiile ji loveşti din ţiră. Ce a trecut s'a scurs. i-ar fi pus următoarea întrebare: „Te rog spune-mi cine este L >uis Marshall. Ce s'a găsit acolo ca material de propagandă şi corpuridel cte contra bunul«i renume al Ro­ mâniei. iu fo'osul nea­ mului nostru. „Uni­ versul" din 5 Dec. mena­ jând duşmanul semit în credinţa naivă că ast-fel îi vor capta bună­ voinţa în favoarea ţării. actualul ministru de Interne a ordo­ nat o descindere la „Uniunea evrei­ lor români". ce ar fi avut cu Dl Titulescu. să împacă scânteia de românism străbun din sufletul vostru cu mize­ rabila disc plină de partid. cu îngăduinţa vinovată şi prin frica patologică a conducători­ lor noştri. privitor la prcti. care. Ceia ce Liga Apărării Na­ ţionale Creştine trâmbiţează de la înfiinţarea ei. In politica internă s'a îngropat regimul liberal. ci sânt să"ârşite de oameni culţi cu saiuţ uni po­ litice. că vorbeşte ca un ţar?" Jidanul i-ar FI răspuns „In această chestiune (a jidanilor din Ro­ mânia) stau 3 milioane de Jidani americani îndărătul lui Marshall". 1926. să ajungă în anul 1926 la nu­ mărul de 240. unde se bârfeşte Român a. în clipe de onestă reculegere sufletească. Cât de grav sînt periclitate aceste intesese de neamul perfid al lui luda. în star • de permanentă răsb i i r e cu nea­ mul. auziţi în sfârşit acum.ridică cu pu • nii încleştaţi în 'aţa noastră. licorni de avere şi putere. că n: aflăm. S'a sfârşit deci un an. curn. ci se desvălue şi prin perfida între­ prindere de a ne calomnia sistema­ tic în streinătate. Temerară încercare! Insă ne supunem. şi nu puteţi tăgădui că es şa. spre a pune energic stavilă bârfirii jidoveşti. Intâiu o premisă: anul trecut a adus multe. care să reoglindească tre­ cutul unui an. nu te sbaţi spre a-ţi re­ vizui vechile convingeri. Nici o stavilă nu-1 poate opri. cari au permis ca populaţia jidovească din Chişinău. Domnii mei. că. Dar dacă nu ai curajul să-mi răsnunzi. Domnule poli­ tician. D or politicieni. cum vă sim­ ţiţi. ca să am un răspuns. (cf. Totuşi timpul trece cu nepăsare înainte. reducându-1 la gloata unei popu aţiuni rurale. 1926) La acelaşi congres jidanul Solo­ mon Sufrin (comitetul român) a dat 1 relaţii asupra convorbirii. Iată Domnule politician. vă î itieb politiciani mă­ rii ţ . n'au avut simţul elementar al apărării intere­ selor noastre. Dl. bună să producă ma­ terii prime şi să hrănească centrele urbane iudaizaie? Ce zici. nu putem şti. şi prin bancheiii ei cu boicotarea fii an'iară. A sosit m »mentul să ne desiiK-. de înăl­ ţări şi prăbuşiri. aceasta . totuşi. se impune adunarea tu­ turor acestor fapte într'un bilanţ con­ centrat. clătinate astăzi prin tragicul faptelor săvâr­ şite de Jidani. corupt de aurul semit. şi di pese graniţă. menite să fabrice un parlament ne­ popular. foarte multe surprize şi schimbări. Deci. la lumina declaraţiei.? Să nu-ţi închipui. care toată stă sub jugul finantei se­ mite. Lumea oficială ştia de mult acest lucru. ca să îmi poţi răs­ punde. despre politica partidelor.icim. Dar crescânda lor duşmănie nu se manifestă prin brutalităţi. a citit în faţa adunării întreg coprinsul me­ morandului trimes Ministrului nostru Titulescu. Totuşi în epoca postelectorală şi chiar până azi nu s'au repe­ tat aceste greşeli. Câtaneanu r An Nou Cu mâna şovăitoare am rupt ul­ tima filă neagră din călindarul anu­ lui 1926. refăcut din temelii. ce coueluze revelato re se poate citi în sus numitul ziar: „In această privinţă (bârfi-ea Ro­ mâniei) treime să mulţumim mino­ rităţii evreeşti. C.'i. Această Iu ce se'i'ită s. Nu sânt isbucm'ri ale . că în timpul alege­ rilor generale s'au comis multe gre­ şeli. care prin organizaţiile sale internaţionale a adus muri ser­ vicii pentru discreditarea morală şi economică a României" (cf.din următorul f. prezi­ date de căpeteniile naţiunii ji poveşti.dent în urechi venind de la ji Janii de peste graniţa. când JI:'ovimea ne-a cucerit oraşele CU tencinja DE a eli­ mina cu totul ELENEI tul românesc. Ştiu că eşti prea încărcat de păcate şi lipsit de mândria independenţii de a cugeta." (vezi Iűdische Press/. aceiaşi număr din organul jido­ vesc. Nu mai încape îndoială. ne ameninţă cu Liga Naţiunilor. prin sancţiuni severe. cât şi în cea externă. Ast-fel. supra-numit avocatul poporului evreu.ISE V I O ­ lenţe săvârşite contra Jidani or: „Asemenea fapte nu se î NÂ t n ă în mod sporadic. aceasta nu înseamnă. CĂ mergem spre o normală evoluţie. Până acum România Mare nu a scos la iveală oamenii. în pragul anului 1927? /. — (cine ar fi crezut?).000. şi nici nu vom afla.000 la 1919.entrale Zürich No 423 din 3 Dec.agment. care nu ne poate ierta că vrem să trăim stăpâni în casa noastră n t ţională. In locul lui. plin de sbucium şi frământări.-nuiţim i lipsită de răspundere. Până acum ar fi hazardată o apre­ ciere asupra noului regim. făcută Ministru­ lui nostru ite la Londra. ci se săvârşeşte la lumina zi­ lei în congrese impunătoare. în congresul anual al aşa numitului „American lewisch G>mmittee" ţinut în luna Noembre. Domnul meu.ezultă din duşmă­ noasa satisfacţie ce exprimă ziarul bulgar „Svobodna Dobrudja" pentru faptul că România este mereu de­ nunţată la Liga Naţiunilor ca stat intolerant. interesele penná­ nk nte ale ţării faţă de atentatele ji­ doveşti. trebue să înţelegem în fine. pre­ şedintele Louis Marschall. sunându-vă str. — s'a înălţat partidul generalului Averescu. Nu rămâne decât să cumpă­ nim faptele anului trecut. cari să apere bărbăteşte. cari au stropit cu noroi em­ blema de aur a prestigiului naţional — de dragul unor voturi meschine. altele rele. slabele guverne ale României întregite. fiind-că îţi interzice mese­ ria de politician. ne denunţă pe tot t'lobul prin presa ce-i aparţine. pentru-că actul de elementară precauţiune administrativă s'a luat numai spre a opri pentru moment continuarea delictului şi nici de cum pemru pedepsirea lui. Aşî find. m II sus citat) Aşa dar. în număr de 60. după cum rezultă. In fine. cine stă îndărătul lui. că ţi-am pus întrebările de mai sus. care vă pune lacătul la gură? Cu această prob'emă de conştiinţă. ca din isto­ ria lui să tragem învăţăminte pentru viitor. numai acolo unde ne covârşesc ca număr. ci au loc SI -.4 când fiind în număr covârşitor şi-a manifestat ura talmudică prin acte de sălbătăcie fată ('e indivij si de dispreţuire a autorităţii statu ui ro­ mân? Ciezi. atât în politica internă.tem \tic.

care e prima etapă în acţiunea de întărire şi refacere a unei nobile naţiuni. Dar cât de greu e să fixezi un prognostic pentru viitor. Ele se clatină întru dreapta şi stânga. pericolul cel mai grozav din câte a cunoscut Istoria lumii. care se reliefează tot mai tare con­ turat şi tot mai adânc pronunţat. Să-L proslăvim pentru aceasta! Celelalte partide se frământă agi­ tate. prin monoclul său diplomatic. tuturor celor ce ne înţeleg. Germania încă munceşte. în care entusiasmul şi hărnicia s'au asociat ca unicele principii de activi­ tate. Trecutul o dovedeşte. la călindarul nou care este încă doldora de 365 file. de a cărei rezolvare depinde însăşi existenţa sau inexis­ tenţa fiinţei noastre etnice.5 încercate nici pe alte terenuri. cu îngândurare. Lord Chamberlain priveşte satis­ făcut. şi ne ajută. această legendară figură a secolului al XX-lea. De aceia ne grăbim "să o aşternem. vopsite cu roşu. Doctrina noi­ lor partide este un amalgam de principii Leniniste şi Massarykiste. pi in credinţa intr'un ideal sfânt şi prin jertfă. acest geniu politic titanic. simplu şi banal. O tendinţă de purificare. „Ducele". o tendinţă spre dreapta. ca íá el acasă. va trebui sa­ şi înalţe limbile sale de foc spre regiunile eterice ale cerului înseninat.. cari au instigat şi au alimentat greva minieră eşuată. Ce va aduce oare ? Bine sau r ă u ? Sau de toate. că anţn) Mântuirii una mie nouă sute doji& zeci şi şapte a întrat în lume. plini de bucurie. Totuşi fondul e. ne aprobă. literele mari roşii. din păcate. se evidenţează în toată activitatea lor. se vesteşte o perioadă nouă care va veni fie prin isbănda naţio­ nală. durere. mo­ nitoare a diverse concepţii politice. aşa cam puţin. După marele cataclism al răz­ boiului care a distrus toiul. Dacă ar mai fi rămas mult timp această grindă putredă la locul ei. din care nu putea să lipsească ine­ vitabilul „tras de sfori". s'a reîntors la normal. după înfrângerea socialiştilor. Totuşi idealul democraţiei.000 font steriingi — patru miliarde de lei).). dar şi multă pleavă. Suntem un factor distinct în viaţa socială românească şi avem dreptul de a ne manifesta liber în cadrele legilor.. Partidele cu atmosfeia lor viciată ne îndepărtează spontan şi hotărât de ele. Iar peste stepele nesfârşite ale Imperiului lui Petru cel Mare se înalţă nori grei. Iar tot ceeace este buruiană şi neghină să fie smulsă şi arsă o e rugul renaşterii mondiale. pe care-1 sti­ mulează la muncă şi înălţare. după o secetă lungă. el a r e ­ născut cu putere. la imensele uzine engleze. o dorinţă de refacere a creditului na­ ţional. Ilustraţia vie al acestui adevăr îl serveşte testamentul „bolşevicului" Krassin (care iasă 4. — pare că primează o atitudine şi o tactică naţional-revoluţionară. Antisemitismul nostru clădit pe incontestabile realităţi s e manifestă cu toată impetuozitatea. dictator naţionalist al poporului spaniol. întreaga situaţie catastrofală: a asvârlit departe (sau adânc: jos) grinda putredă. La . mai repede sau mai târziu. Chiar şi Franţa ne-a dat. un guvern de concentrare naţională. la urmă. înjghebează pe zi ce trece tot mai mulţi luptători şi chiar în apusul civilizat (sunt pe placul anumitor ziarişti care o recunoaşte). Viito­ rul va aduce dovada.. Numai despre o schim­ bare de regim. cât şi în adâncime. care-mi anunţă. acest simbol de trăinicie a rasei latine. îndreaptă cârma ţării italiene spre apele limpezi şi bogate ale unui naţionalism renăscut. militate de partidele existente. o pornire de întărire a pă­ ru rei ţărăneşti. a organelor de presă. orice s'ar în­ tâmpla. pre­ zentul o confirmă.Mussolini! Dar deasupra tuturor partidelor. Indicii vagi ne per­ mit să concludem că şi aici. — ba chiar atti vrea. care. în pornirea ei de răsturnare a ordinei sociale. se va schimba orientarea. în care iarăşi a început să pulseze viaţă nouă.000. De-altcum despre un triumf al co­ munismului idealist nu poate fi nici măcar vorba. este singura şi cotidiana noastră preocupare. galben şi albastru. — veghează-tânăra mişcare naţional-creştină. mai frumoase şi mai revelatoare. Partidul liberal şi-a pierdut cea mai puternică. efect al unei abile intrigi politice. Suntem chemaţi să rezolvăm o problemă. cu toate principiile lui umanitariste şi chiar să-i zicem. care ne isvoreşte din inimă şi care va servi pentru salvarea omenirii. Problema jidovească. pentru ea focul adevăratului patriotism să nu se stingă! Nobilă şi înaltă misiune. de asemenea. Dar. Tari în această credinţă. categoric şi lămurit. mult dorita ploaie.Anume am dori. pe care o aşteptăm cu atâta curiositate. Nu suntem unealta nici unui partid politic. lipsit de in­ fluenţa lui . extremiste (nu însă spre dreapta. Rusia. articolul meu vine sa pună la punct şi să arate în adevărata lumină o situaţie artificială. cari prevestesc furtuna şi ploaia. în curând. în care e multă sămânţă bună. Sub egida sa proteguitoare să se întărească cultul naţiunii şi să în­ florească iubirea adevărată" creşti­ nească. să vedem. dar totodată cea mai putredă grindă din edificiul orga­ nizaţiei sale. In politica externă se remarcă. nouă nti ne rămâne decât să urăm. Cel puţin aşa se pare până acum. pentruca să-şi reîntărească Naţiunea. Influenţa revoluţiei fasciste a fost hotărâtoare. fie prin izbânda internaţio­ nalismului economic şi revoluţio­ nar". amestecate ? Rămârie. Dumnezeu e atotputernic ! El a soluţionat. Adecă. Deci mişcarea creşte atât la supra­ faţă. iar viitorul se întrevede: Rămânem pe parapetele cucerite. Totuşi d dorinţă ne furnică în peniţă. tradiţionalul: „La mulţi ani!" Caius Bardoşi y Studenţimea şi partidele politice Congresul dela laşi venea să spulbere un svon ce se acredita în opinia publică. nici proza pătimaşe ce nu ne poate stropi cu noroiu. a rămas izolată şi îngră­ dită. De-altcum suntem siguri carnaţia divină va realiza această dorinţă. Primo de Rivera se menţine. Rup coperta şi-privesc. timid. poate că întreg edificiul s'ar fi prăbuşit. Apusul reacţionează îngrozit. pentru a lumina noui orizonturi. cu tărie impunătoare. după lungi oscilări obositoare.. Mă uit. — ca noul an să continue k fi ocrotitorul evoluţiei începute. cu trudă şi tenacitate. pentru a aşeza oameni noui (câţi ruşi creştini vor fi oare între ei ?) — în situaţii vechi. Pretutindeni politica a deviat spre dreapta. Georges Batault autoritate n e ­ contestată declară: — „Renaşterea antisemitismului este o dovadă că o criză adâncă a cuprins lumea şi prevesteşte o schimbare în istorie.

nota ce cu­ zitare. recla­ bare în istorie. a pus primul mâna pe armă? riţia pe piaţă a unor noi specimene A fost studentul. iar cultura înstrăinată de Jidani.o frăţească mână exponenţilor ma­ ţiunei cu opinii remunerate engros ssei pro'etare. politiciani' şi bani ." conducă destinele naţiunilor.o sfântă şi nedes­ părţită treime: Crucea credinţei strămoşeşti. N'am citit nicăeri declaraţii pre­ cise cu privire la felul cum înţeleg să vadă problema jidovească şi cum înţeleg să lupte în contra acelui in­ ternaţionalism economic şi revolu­ ţionar. A. jidani şi politiciani . Băgulescu noi acelaş lucru. înlesnec cărui simpatică emblemă e cămaşa puhoiului jidovesc stabilizarea în naţională a fostului dascăl d e l a T o ţara noastră. Ei îşi îndreaptă de abia de acum înainte paşii spre mai bine şi să­ dind în suflete speranţă. desminţită întrucâtva mări în bine. Ce-au făcut în parlament parti­ dele? Ne mărginim la noi studenţii. dar cinstită decla­ raţie. ci numai dela ac­ ţiunea conştientă. lu­ ând cuvântul pentru a demonstra cinstit pericolul invaziei jidoveşti în Universităţi şi nici susţinând reven­ dicările juste ale tineretului studen­ ţesc creştin. sau mai duce în parlamentul astfel consti­ tuit. Proverbiala corectitudine politică oricărei idei frumoase şi precursor al unei epoci cu incalculabile ur­ a Ardealului. viitorul. Facem profesii antipoliticianiste astăzi. apostoli idealişti în şi puse în serviciile jidovimei para­ perpetuă fugă după francii lui A. Goana după partizani. Ubiquii şi prezentând relative ga­ se apropie tot mai mult de acel ranţii. N'am auzit cu excepţia reprezen­ tanţilor L. prinde toată jalea unui neam ce O mică paranteză: Anul 1926 a fost un an haotic aşteaptă o dreaptă sărbătoare. Ninieni n'a apărat prestigiul acestui corp de elită atacat de o „presă de pură extracţie galiţianâ". rămânem independenţi în mijlocul frământărilor politice. bârfesc pe acei entuziaşti luptători ce vor ironie a soartei: Conservatismul mi­ o isbândă naţională. politicianii sunt chemaţi să „Pieirea ta prin tine Israile. mau o serioasă preocupare. a emancipare de sub tutela jidovească fost chemat generalul Averescu. a trusturilor financiare şi să împie­ Cadrele partidului său descomdice isbânda naţională ce va veni plectate prin scziunea produsă de fatalmente şi care va fi acea schim­ veşnic infixabilul Argetoianv. a spadei vite­ jeşti şi a culturii naţionale creştineşti. el promotoriul politice: fripturiştii. Compromisurile electorale cul­ ascunde cel mai curat idealism şi care cred că este diametral opus minând în pacturile onoroase ce acelui internaţionalism economic şi ştirbesc ideia de stat unitar. bani şi jidani! 11 Maior Gh. bine ţintită şi statornică a puţinilor oameni de convingeri. Ce-au făcut partidele? de faimosul descoperitor a îmbo­ Ele ce pretind că înglobează în găţirii rapide dar fără scrupule Tâzrândurile lor pe toţi cei ce mai au lăoanu. O notă nouă. aduce apa­ La noi oare cine sesizat de acest adevăr.6 „ Ţara românească a trăit şi va trăi apă­ rată numai de crucea ei .mentalitatea politicianistă ce preconizează şi idealismul nostru se deschid prăpăstii. Şi nici că se poate o mai crudă mentului reprezentanţii lor. C. meschinărie şi politicia­ nism de răspântii. dar cari prin litat cu credinţă şi perseverenţă intransigenta lor atitudine aduc se­ timp de 50 de ani vine să 'ntindă rioase prejudicii materiale aleşilor na.Politiciani. o adin punct de vedere politic. Fanatic pătrunşi de crezul ce am îmbrăţişat. spada întinată. A. pe nimeni. Jidovimea duşmană bine zis de felonii politice. pun o vorba de vreo imixtiune a Socie­ pată pe obrazul celor ce s'au pre­ tăţii Naţiunilor. Intre . din par­ ale Ţării Româneşti? tidul naţional încheie fuziunea. pregătitorul mormântului ori­ căror aspiraţii naţionaliste-creştine. convinşi că nu dela partidele clă­ dite pe interese şi ambiţii perso­ nale se mai poate aştepta o îndrep­ tare a lucrurilor. nu putem fi preocupaţi de căpătuială. Fiind o mână de oameni cu ure­ chea plecată Ia geamătul de sufe­ rinţe al poporului român şi cu su­ fletul vibrând de iubire de ţară. Şi în preajma noului an 1927 viu să fac o scurtă. credinţa ni-e fărâmiţită. grupul de deputaţi ai L. Internaţionalismul nu-şi mai are La cârma bărcii statului român rostul. d e moarte a tot ce este creştinesc. (trust de bancheri tat la un joc periculos. C. Iar drept: „finis coronat opus": jidani camuflat) în afacerile interne Interminabilii pertractanţi. caracterizante ale unui partid. vădesc mentalilatea insană a politicianilor revoluţionar? Unde este cuvântul răspicat şi noştrii. sfidător simu­ hotărât. N. Blank. ce ar trebui să răsune ca un categoric veto. ori de câte ori e lacru al dreptului de vot. el tinde să anihileze orice ce are de luptat cu uriaşe valuri. Alegerile generale. Dar astăzi Români. iar dela tribuna Parla­ poloveni. Nu mai aşteptăm nimica dela partide. recte Ce fac partidele? Deservesc admirabil interesele confuziunea cu partidul ţărănesc a duşmanilor Statului român. Desprinsă de tot ce e ambiţie de . îşi dă duhul în urma figu­ o fărâmă de dragoste pentru neam. N. în ţara asta pe care studenţimea o iubeşte mai mult de­ cât propria-i viaţă.ei nu poate fi Jecât cel dorit de asu­ priţii de azi. rării pe trei liste a consorţiului: Leele ce pretind că sub firma lor se pădatu—Goldiş. ci dimpotrivă înşişi reprezentanţii aceloraşi partide s'au năpustit cu un furibund dar zadarnic potop de in­ vective în contra celor ce cer să restabilească un echitabil criteriu de repartiţie. se află depărtarea profund accentuată a doua generaţii opuse prin tendinţe şi ideologie.Bani. pentru că suntem convinşi că nu vom fi atraşi organic de ambi­ anţă şi că nu ne vom precipita de­ zastruos în atmosfera de bagatelizare şi cafenea.

Iuniu Lecca spune că în con­ alt an nou. de a acoperi şi înlesni năvala jidanilor în ţară. Această datorie se impune ca­ vizoriu şi adunarea deputaţilor tre­ tegoric şi imperativ. M. interesele superioare ale na­ Actualele birouri au un caracter pro­ ţiunii. dar tineretul de azi simte în el pul­ saţia trecutului măreţ al strămoşilor săi şi va şti să fie Ia înălţimea che­ mării sale şi a mandatului onorabil pe care i-l'a încredinţat poporul. cari vrea să-şi realizeze programul 47 din Constituţie. justi­ ficând aceasta prin tratamentul vitreg aplicat pădurilor de către exploata­ torii străini.lor cronologică. cundă şi mai mult decât satisfăcă­ In această şedinţă vorbind depu­ toare. egal de condamnabile. Cu Dumnezeu înainte! D. A. Aceasta ne este orien­ tarea de azi şi de totdeauna. arendată de stat jidanilor Juster şi Agathstein. Cere măguri pentru stăvilirea- . a pădurii Raşca. Găvânescul constată marele număr de străini. D. mai jos toate vorbi­ despre incidentele dela Cernăuţi. le vor pune pe frunte „pecetea in­ famiei" . D. Z. a fost surprinzător de fe­ 16 Nov. care prevede ei de asanare naţională. cu demnitate se aleg la începutul fiecărei sesiuni. Vom fi consecvenţi! Constanţa e rară în genere şi pare cu atât mai paradoxa cu cât ne raportăm la viaţa noastră publică. Cere acte pentru desvoltarea interpelării. întreabă pe ministrul de in­ terne ce măsuri înţelege să i a ? Dl Goga răspunde că guvernuLva şti să apere ordinea şi obrazul ţării. care bate la poartă.000 voturi conştii şi hotărâte. E. Rămânem deci independenţi şi voluntar exilaţi în această încleş­ tare de patimi surde. care s'a strecurat în ţară la noi în mod fraudulos. în condiţiuni scandaloase. 11 Viaţa parlamentară Un bilanţ interesant Iată şi textul vorbirilor. a rile mai importante. în ordinea Parlamentul şi-a închis porţile. e interes parlamentar chiar datoria să fie foarte severi în legat de tradiţia noastră parlamen­ tară.7 afirmare şi aspiraţie de arivism. Cere să se facă alegerea nouiaceastă apreciere. „acela de a aduce isbândă". dl /. şi va lupta împotriva mirajului înşelă­ tor. exprimat năuc şi inconştient de „partide . aleşi de 125. imprevjziunii. care cu­ prinde pasaţii sediţioase contra au­ torităţii române şi a întreg vechiului regat. Deputaţi şi senatori se grăbesc a. Ilfov.) întâi să na turburaţi Dvs. sguduind conştiinţe adormite revolver apărând demnitatea noastră sau venale din nepăsarea sau crimi­ — este „un martir al cauzei evreeşti nalitatea lor. noaptea revelionului se curmă firul unui an şi se începe acela al unui D. Acei ce i-au onorat cu încrederea. pentru desgişti. iar braţul ce nu iartă al luptătorului convins îşi vá face datoria. C. glorie pentru sfânta noastră mişcare Cuza şi Iuniu Lecca. Cuza spune că chestiunea naţionale. desfăşurată în scurta sesiune voltarea interpelării. credinţa în . O facem aceasta ca un titlu de In urma protestărilor dlor A. P. Victor Medrea. aplicat concesiunei pădurilor. Iar cu ocazia anului nou 1927 putem anunţa: Independentă în mij­ locul tuturor transformărilor sociale studenţimea reprezintă tendinţa de anulare a castelor politicianiste. Aleşii neamului însă au o datorie formitate cu regulamentul. A. care au răsunat spus că Falik pe care tinărul Neîn incinta Parlamentului Românieiculai Totu l-a ucis cu un glonte de Mari. pentru actuala sesiune a eşit în arena luptelor politice. D. In a doua interpelare. Relevă maşinaţiunile U. în deosebi jidani. între cari. se află şi alesul jupan Mayer Ebner. Deci alegătorii au dreptul să controleze totdeauna această ac­ realegerii birourilor nu e nici un in­ tivitate. I. Cere dosarul anchetei mare. au obţinut un asupra cazului magistraţilor de pe număr de deputaţi cu mult mai lângă trib. Cere dlui m i ' nistru de interne să ia măsuri dras­ tice contra vinovaţilor. Codreana citeşte un manifest electoral redactat de jidanii din Teleneşti. C. Iar în 15 Nov. cari au strigat şi ca un semn de bun augur pentru „Jos dela tribună". 17 Nov. ministrului de interne să ia măsuri energice pentru apărarea jidanilor din Cernăuţi.ordonate de minister. pe care caută să-l înăbuşe acţiunea conver­ gentă a virusului semit şi a cangre­ nei politice.destinele poporului nostru. acuzaţi de inco­ rectitudini. reprezentând tineresc şi entuziast. Cuza cere reprimarea agitaţiunilor şi provocărilor venite din partea jidanilor. Florescu adresează o interpelare dlui ministru dé justiţie. prin pentru a fi în conformitate cu art. deputatul jidan anul 1927. prin însăşi ra­ bue să proceadă la alegerea lor ţiunea de existenţă a reprezentanţei definitivă. D. părăsind tribuna. studenţimea trebue să-şi păstreze nealterată aedinţa în forţele crea­ toare ale poporului nostru. tatul averescan Mayer Ebner (jidan) Reproducem. C. D. casă la pomul de crăciun. cu te­ terpelare dlui ministru al justiţiei roare şi demagogie. birourile precisă: să reprezinte. relevă cazul exploatării. Dacă o parte dintre noi — sivă asigurăm că vor fi relativ puţini — vor dezerta dela acest post de onoare. Alte partidé. La senat. Paul Iliescu adresează o in­ putaţi. ci teres de partid. ordinea! La Cameră. a trebuit să renunţe a mai continua. cu 1 • de­ această alegere. Grâdişteanu (maj. cerând să aducă în discuţia Camerei proectul de lege al. dl Krügel Karol cere. Totuşi activitatea deputaţilor li. dintre 15 Noembrie — 23 Decem­ brie 1926. Cere votarea acestei legi. cu atât mai trist pentru ei. P. din România". Ei au nu numai dreptul. „Liga Apărării Naţionale Creştine" lor birouri. şi tărie.

Invazia străinilor. D. 25 Nov. A. In faţa noastră se ridică problemş oraşelor. spre a deveni cu timpul cetăţeni mi­ noritari. D. S. 26 Nov. Magazinele jidoveşti sunt deschise Dumineca şi închise Sâmbăta. D. Continuă să facă apologia tăriei neamului lui Izrael dealungul istoriei. Mitropolitul Moldovei: Am fost surprins de îndrăsneala ra­ binului Ţirelsohn. Reproşează gu­ vernului că nu e încă fixat asupra problemei minoritare. Constantinescu. Ebner. Cunosc poporul român din Moldova şi Basarabia. Ei au fost nedreptăţiţi prin legea administrativă şi agrară şi lăsaţi pradă exploatatorilor străini. D. Această politică ar trebui să for­ meze patrimoniul comun al tuturor partidelor. M. D. Ocupându-se de nevoile agri­ culturii. Corneliu Şumuleanu în­ treabă pe ministrul instrucţiunii asupra obligativităţii uniformei şcolare şi cere ca prin această măsură sa nu suprime dreptul fiilor de ţărani de a purta costumul. care a şi fost votat la Senat. Cere dosarul anchetei. N. M. 22 Nov.lui Alex. în alegerile generale. cari reuşesc să se strecoare în ţară şi apoi să se stabilească pe baze de acte false. D. — Numai în judeţul Maramurăş şi Satu-Mare s'a constatat prezenţa a peste 70. D. facerea unei statistici exacte şi imediata expulzarea a celor cari nu sunt în ordine cu actele Dl Goga declară că ştie şi Dsa că sunt jidani stabiliţi în mod frau­ dulos mai ales în provinciile dela graniţă. Noi suntem ameninţaţi să devenim nişte colonii. dar este des între­ rupt. S. rabinul Ţirelsohn. N.naţional. Cu pvivire la reforma învăţământu­ lui secundar. Rabinul Ţirelsohn continuă să combată mişcarea antisemită considerându-o dăunătoare ţării. C. D. dsa cere înmulţirea oarelor de religie. prin care comunică adunării că sufe­ rind de „nevroza cordului şi de iritaţie nervoasă" (ilaritate) nu-şi poate face interpelarea. Meţulescu: România su­ feră din cauza calomniilor Dvs. ceeace adunarea aprobă prin aclamaţiuni. C. s'a lăsat încălcat de a ajuns strein i » ţara lui. reclamă o politică de încura­ jare a producţiei. D. care din prea multă dragoste. luniu Lecca roagă pe d. primministru asupra lipsei oricărei acţiuni de salvare a Moţilor. Nu vreau ca interpelarea mea să-i agraveze boala. 18 Nov In şedinţa din această zi. totuş toate disecţiile se fac numai pe cadavre de creştini. Valeriu Pop adresează o in­ terpelare asupra stării deplorabile a Moţilor. Dr. D. d. A.000 străini sta­ biliţi în condiţii nelegale şi spune că nu va ezita nici un moment pentru a-i expulza de pe teritoriul ţării. cari nici azi nu se bucură de un tratament mai bun şi mai puţin vitreg decât sub stăpânirea ungurească. C. Meţulescu constată cär rabinul Ţirelsohn a spus cele mai mari neexactităţi la adresa poporului român. 19 Nov. Mi­ nisterul are chiar datoria să încura­ jeze purtarea şi răspândirea portului naţional. Valeriu Pop întreabă pe d. repre­ zentanţii tuturor partidelor au adus omagii . P. Preconizează o politică de apărare a intereselor româneşti. P. de a nu se mai per­ mite introducerea persoanelor străine de parlament în culoarele şi incinta Camerei. nu s'a ridicat nimeni sâ ia cuvântul pentru „Cioclul pădurilor". D. C u z a : Boala de nervi de care suferă d. preşe­ dinte al adunării să-i fixeze o zi pentru desvoltarea unei interpelări cu privire la ancheta ordonată de ministerul domeniilor asupra consi­ lierului agricol din jud. Patriarhul: Ei sunt stă­ pâni în ţară! I. S. Coandă: propune ca discursul dlui senator Ţirelsohn să nu se publice in „Monitorul Ofi­ cial". D. 29. In aceeaş şedinţă. Declară că interpelează pe d. P. Elementul românesc va rămânea Ia sate ca element de exploatat în mâna oraşelor înstrăinate. Rab. Dr. In 1923 senatul univer­ sitar a hotărât ca fiecare student să disece pe cadavrele coreligionarilor săi Datorită acestei hotărâri s'a în­ 0 tocmit şi un proect delege în acest sens. Cere deputaţilor ca acest proect să se voteze şi la Cameră. (Ilaritate). relevă că în târgurile din Moldova nu se respectă legea repausului duminecal. D. Ebner mă sileşte să amân interpelarea. caută să explice cauzele politice ale miş­ cării antisemite. Dsa arată că deşi la Iaşi jidanii sunt 7 6 % iar românii numai 22°/ . Preş. Cuza întrerupe. Florescu adresează o interpelare ministrului de domenii cu privire Ia unele exploatări de păduri din Basarabia concesionate unor jidani. Florescu cere ca impo- . Se ocupă apoi de presa înstrăi­ nată care caută să transforme ordi­ nea în dezordine.8 lor. S. In a doua comunicare. (ilaritate). P. P. ştirbind prestigiul instituţiilor şi al autorităţii statului. C. Valeriu Pop relevă suc­ cesul electoral obţinut de L. Numai din sânul L: A. Brâescu: Sufere probabil din cauza Dvs. — constitue un adevărat pericol naţional. Dr. A. co­ munitatea izraelită refuzând să pro­ cure cadavre studenţilor jidani pentru motivul că riturile mozaice se opun la aceasta. Cuza cere respectarea regulamentului. Voci: Discursul ăsta e bun în parlamentul din Palestina. C.Ţirelsohn cere guvernului să ia măsuri contra mişcării antisemite des­ pre care spune că e o tragicomedie. D. Nu ne interesează istoria neamului ales. Mitropolitul P i m e n : Am luat cunoştinţă că d. Alt isvor de avuţie naţională sunt pădurile. Florescu cere o serie de măsuri chemate să sprijine desvoltarea cooperativelor forestiere ţărăneşti. rabin Ţi­ relsohn ar fi spus că Ia noi se petrec fapte cari agită populaţia evreească. M. La Senat. ministru de interne dacă e adevărat că la consiliul comunal din SatuMare a fost exclusă limba româ­ nească din desbateri şi dacă e ade­ vărat ce măsuri înţelege să ia îm­ potriva acestei ilegalităţi. Corneliu Şumuleanu interpelează pe ministrul instrucţiunii în chestiunea cadavrelor pentru disecţii dela facultăţile de medicină. D. Trebue schimbat regimul pădurilor. Majoritatea lor însă sunt acaparate de jidani. Neamţ. C. I. preşedinte al Camerei citeşte o telegramă a deputatului M. D. Dr. luându-se măsuri contra exploatatorilor necinstiţi. S. Dr. Nov. fără nici o excepţie.

Şumuleanu denunţă actele de ultraj ale jidanilor din Ţeleneşti faţă de autorităţile române şi faţă de Familia Regală. E. A. dani şi astăzi este în majoritate la unele facultăţi. Cere ameliorarea vieţii funcţ'onăreşti prin o mai bună salarizare. Cuza cere ca în căzui când ziarele „adevărul" şi „Lupta" mai falsifică desbateri'e. Dumitrescu. unde aproape întreaga ad­ ministraţie se află pe mâna jidani­ lor. Negustorii din acest târg nu res­ pectă repausul duminecal având la spate pe judecătorul David Focşăneanu. 1. Filderman. rele­ vând tonul asmuţător din articolele acestuia. Nóv. D. Decemvrie D. dr. T u r b u r ă r i l e dela Cernăuţi D. 30. arată cu date viţi de către Liga Culturală evrestatistice că numărul studenţilor ji­ ească. . jos antisemiţii! Pentru a reacţiona împotriva acestor provocări. Dsa se ocupă de activitatea zia­ ristică a deputatului M. Paul Iliescu arată că mişcarea antisemită a existat din cele mai vechi timpuri în ţara noastră. iar perceperea acestui impozit să se facă de către organele serviciului silvic. Dsa cere arestarea imediată a acestui agitator internaţional. altfel studenţimea va şti să-şi ia singură satisfacţia cuvenită. M. Hotin. Cuza în legătură cu La farmacie sunt înscrişi numai 14 ro­ depunerea proectului de lege pentru mâni şi 52 jidani. D. Cere intervenţia autorităţilor. citeşte un articol publicat în ziarul „Czernovitzer Morgenblatt" prin care se aduc cele mai infame injurii la adresa religiei creştine şi în deosebi a Mân­ tuitorului nostru. Codreanu denunţă abu­ zul a 2 fabrici de zahăr din Bu­ covina. să se apl'ce sancţiunile prevăzute de regulament. D. Iliescu prezintă lista pro­ fesorilor reintegraţi în învăţământul din Bucovina. care va şti să pună la locul cuvenit. 4. Şumuleanu semnalează situaţia insuportabilă creiată popu­ laţiei creştine din târgul Edineţi jud. Decemvrie mile isprăvi ale jidanilor din Chi­ şinău. turburările din ultimele zile în toate Friedman etc. Centrul acestui teritoriu. P. C. despre care spun că e un şarlatan şi un trântor. după propunerea deputa­ tului Ceaur Aslan. — Propune de asemenea să se facă o lege contra mituiturilor cari au pătruns chiar şi în pretoriul justiţiei. In comunicarea a doua. . Arată cum au fost loviţi profesorii comisiei de bacalaureat şi spune că M. care se va numi „Noua Palestina". şi la locuinţa pre­ şedintelui ei. care anulează toate procesele verbale de contravenţiune. Cere guvernului să şi facă pe de­ plin datoria. ' Dsa spune că scopul jidanilor este să cucerească teritorii întregi în răsăritul Europei. proporţia studenţilor jidani e de 53 la sută faţă de studenţii creştini D. Ebner. centrele universitare. da răsboiu. Cere suprimarea gazetei şi aresta­ rea autorului. Cuza aminteşte atitu­ dinea provocatoare a deputatului M. Concentrarea lor are ca urmare în­ lăturarea elementului românesc din acele teritorii. I. Ebner care a fost silit să coboare dela tribună pentru acest fapt. Teller Anderman. Turburătorii au insultat ţara şi pe români. C. La Senat se primeşte demisia ra­ binului Ţirelsohn cu 80 voturi con­ tra 17. C . relevă că repre­ zentanţii acestui partid sunt sala­ riaţi ai băncii Marmarosch Blank. Schüller. ri­ dicarea armatei şi înlăturarea jida­ nilor din cadrele ei. L sta are D. Ebner este acel care a provocat scandalul ca după aceea să intervie pentru eliberarea celor arestaţi între cari se afla şi secretarul său de avocatură. A. nistrul instrucţiunii cum îşi explică Margulis. C. Dr. Trebue să se termine odată cu aceste provo­ cări. jos fasciştii. P. P. a luat fiinţă L. facultăţii de teologie.n'au primit încă ordinul. cari nu plătesc ţăranilor cantităţile de sfeclă cumpărate. dr. A. să vorbească mai bine despre ulti.9 zitul agricol de 10 la sulă să se aplice tuturor pădurilor cu începere de 1 Ianuarie 1927. Gâvănescul întreabă pe mi­ în frunte pe dnii Goldştein. Decemvrie D. 7 Decemvrie D. care-i cere dar cari din deferite împrejurări. să-i pună la dispoziţie La Senat vorbind senatorul Klueger un tablou cu ofiţerii propuşi la despre incidentele studenţilor creş­ această înaltă distincţie pentru fapte tini cu studenţii jidani e întrerupt de arme săvârşite în faţa inamicului. Dr. Condamnă atitudinea ministrului instrucţiunii care a permis rebelilor dela Cernăuţi să se înscrie ca au­ dienţi la Universitate. arătând că dintre 27 numai 3 nu sunt jidani. în care e sta­ bilită a cincea parte din totalitatea lor. este Galiţia şi Bucovina. In şedinţa parlamentului dela 4 Iunie 1891. Cere ins­ tituirea unei anchete împotriva acestui magistrat şi împotriva pluto­ nierului de jandarmi din aceeaş lo­ calitate. despre dezordinele provocate de jidani la Chişi­ nău cu prilejul vizitei făcute de către studenţi. strigând: Jos Românii. Şumuleanu combătând Dl Petrovici constată că cort'ireafirmaţia d putatului Ebner cum că sul s'a desfăşurat în linişte şi la Că­ în Universităţile noastre s'ar fi întro­ lăraşi sludenţii au fost huiduiţi şi lo­ dus numerus clausus. D. violent de d. Hrodner. D. pe cei cari nu înţeleg că aici noi suntem stăpâni. Tot dsa a reintegrat 24 profesori jidani cari au refuzat să facă jurământul de cre­ dinţă. Dl Cuza fiind des întrerupt din partea naţional ţărăniştii» r. Dsa spune că mai e nevoe de o lege prin care să se pună frâu abu­ zului ce se face cu schimbarea nu­ melui. C. reprezentând o împroprietărirea cavalerilor ordinului prop<<ţie de 21 la sută faţă de 79 „Minai Viteazul" cere dlui ministru la sută a evreilor. N. în­ treabă ce măsuri înţelege să ia con­ tra agresorilor mai ales că sunt şi victime printre studenţii cari au fost invitaţi în Basarabia de arhiepisco­ pul Gurie al Ch'şinăului. Iliescu face o comunicare dlui ministru de răsboiu cu privire la perchiziţia autorităţilor militare la sediul U. Z. La fac. aplicând pedepse exem­ plare vinovaţilor. A. Florescu face o Comu­ nicare cu privire la unele păduri exploatate de jidani. Camera a votat cu unanimitate o moţiune pentru stăvilirea invaziei jidoveşti din Rusia. 3. C. D. de medicină 8 Decemvrie din Iaşi. I. C. Dsa face apoi o comunicare dlui ministru de interne. P.

Cuza îşi propune prin cuvântarea sa la mesaj să ajungă la meni desfiinţarea actualei constituţii o sinteză a situaţiei noastre politice. C. A. ţară pripăşiţi la noi.ul României ospitaliere. A. Acolo am luat contact cu repre­ zentanţii a 18 ţări cu cari am discu­ tat mijloacele de apărare şi de so­ luţionare a problemei jidoveşti. Aceste soluţii. Exproprierea proprietăţii. Impunerea pădurilor trebue regle­ mentată în chip special. bănci cari realizează câştiguri de milioane dar" în declaraţiunile către fisc trec ve­ nituri derizorii. roagă pe toţi deputaţii narilor jidani din serviciile publice. Florescu se ocupă de gramú/ fiecărui partid. Ruagă să i-se culturală. Şumuleanu aminteşte de proectut de lege votat de Senat lor în schimbul titlurilor rentei de în legătură cu cadavrele dela facul­ stat şi 8. 6. In această privinţă întâlnim 2 sis­ teme : unul real al alianţelor şi al­ tul fictiv: Liga Naţiunilor. vor fi împuse 0 D. când pe lângă fie­ care prefectură de judeţ sunt câte 3 automobile. C. patriotică şi politică a ma­ procure actele care au determinat relui Bărnuţiu. programul de so­ statistice arată că toată bogăţia fo. lestieră e prădată de toţi vântură. rezervă jidani. P. Anularea tuturor con­ imensă bogăţie să profite statul şi tractelor de păduri. Cere înfiinţarea cadastrului şi pen­ tru păduri. critică bugetul pentruca în gă­ sirea mijloacelor necesare alimentării bugetului statului. dintre cari 2 sunt esenţiale: . escluderea din ţară a tu­ tatea de medicină şi cere punerea turor elementelor stabilite prin fraudă pe teritorul român. ţinându-se seama de valoarea reală a terenuri­ lor împădurite. care a călăuzit toată acţiunea insulta superiorului. ci stabileşte un singur coeficient de impunere. 2. ale sentimen­ tului naţional românesc. pentruca trebue să controleze dela an Ia an situaţia tuturor categoriilor de venituri. este unilaterală şi injustă. Semnalează apoi jaful ce se face în banul public. de a ma­ jora baza de impunere a veniturilor agricole. d. Constată că în întreprinderile con­ Î4 Decemvrie duse de jidani se aplică pentru ro­ D. Exproprierea pământurilor rurale din mâna jida­ ţăranul român. Iorga atunci când forestier. amintind că exploatările forestiere Ş i de regimul s'a despărţit de d. P. trece la exa­ însuşite de partide.>nnată pentru lităţii. dr.1. Examinează apoi doctrina şi pro­ ' D. „Numerus Clausus" în între­ prinderile comerciale. Fiind întrebat de un ţărănist „ce-i cu b u d a p e s t a ? " a răspuns: La Budapesta s'a făcut alianţa popoarelor creştine contra unui pe­ ricol comun : pericolul jidovesc. Florescu se ocupă de impozitele silvice şi cere votarea legei impreviziunii şi modificarea legii cooperaţiei forestiere. C. atitudinea provocatoare şi agre­ sivă a elementelor străine şi neasi­ milabile. iar ţărănimea 1. C.luţii practice. Exluderea funcţio­ in încheiere. Spiritele se vor linişti numai atunci când vor fi înlăturate cauzele. ritor la minorităţi. M. dar ministerele regio­ a fost prejudiciată în favoarea ji­ nale trebuesc desfiinţate. îsi propune deaseD. preconizate de L. de nici un fel. D. m v r i e D. în special al jidaniloi. M. în instituţiile de cultură. In discuţia asupra bugetului. Cuza spune că în legă­ mâni numerus nullus şi arată că la tură cu cererea sa tâcută anterior banca Moldovei din 200 funcţionari pentru împroprietărirea ordinului numai 2 sunt români. industriale şi 16 Decemvrie profesiile libere. C. — In aşezarea îm- . A. Cuza întreabă pe dnii miniştri de răsboiu şi al agriculturii şi de domenii în ce stadiu se gă­ seşte chestiunea împroprietării ofiţe­ rilor din ordinul Mihaiu Viteazul. 7. A. Florescu constată că noul proect pentru mărirea impozi­ tului agricol nu are în vedere dife­ rite cazuri. Introducerea lui „numerus clausus" irile forestiere aşa fel ca de această în şcoli. nilor. Şumuleanu denunţă actul reforma de unificare administrativă prin care primăria comunei Chişinău şi legislativă.N.10 minarea problemei politice externe. A.. 4. 10 Decemvrie Trecând la politica internă aprobă D. Â. C. C. urbane din mâna jidani­ D. cere 5 hect. L. Dsa re­ gretă că în buget s'au alocat prea pu­ ţine fonduri pentru căminurile stu­ denţeşti şi cere ca să se dea tinere­ tului universitar o atenţiune mai mare decât până acum. 22 Nov. /. Excluderea jidanilor din armată şi statul se aleg numai cu vreascu­ — la artilerie avem 70°/ ofiţeri de rile. pr/n violenţă de poporul român c ă ­ lăuzit de o singură deviză: „Româ­ nia a Românilor! 19 Decemvrie D. scos din . M. N. în dispoziţiunile el referitoare la ji­ Dupăce exprimă cele mai calde dani. vine azi şi cere Dsa consideră ca idee generală a să se revizuiască situaţia generalului politicei româneşti: ideea naţiona­ Mărgineanu. P. 2. „Mihai Viteazul". refe­ special jidani. Numărul disproporţionat de mare al străinilor. C. afirmând că 9 5 % din pă­ acesta s'a declarat pentru ratificarea duri sunt stăpânite de străini şi în tratatului dela Saint-Germain. mani­ festări. Valeriu Pop spune că mă­ sura ministrului de finanţe. dr. Cere să i se pună la dispoziţie lucrările executate până acum în această direcţie pentruca la caz de nevoie să adreseze o interpe­ lare asupra acestei chestiuni. D. Cuza după ce se ocupă de discuţia la mesaj şi discuţia la bu­ get. Ţinem să se ştie că noi nu îngăduim să fim puşi sub con­ trolul voiajorilor. medici. Sunt advocaţi. danului Brockman cămia organele In ce priveşte învăţământul cere municipale locale i-au cedat o fabrică înmulţirea orelor de religie. Dsa cu un bogat material de date Expune apoi. aparţinând comunei şi un teren de In legătură eu legea presei. să se unească şi să modifice legiu­ 3. Gávánescul întreabă guver­ nul ce măsuri înţelege să ia pentru liniştirea spiritelor în lumea univer­ sitară. nu au fost împroprietă­ riţi până acum. 'desfinfarea anonimatului şi pseudonimatului în presă. 20 D e c . cari îşi arogă tit­ lul de procurori ai umanităţii. 5. care dintr'o condamnabilă neglijenţă din trecut. lui la ordinea de zi. trebue să avem în vedere posibilităţile materiale ale contribuabilului. cari nu tolerează pe teritor. care s'a mărginit să ne trimită controlori ai umanităţii. notărârea scoaterei sale din armată. dacă nu vor fi omagii către Suveran. dr.

f. Caius Bardoşi. „Burghezimea românească. acestui jidan în revisla „Korunk" — „Balul orfanilor". — care a primit. Pe acestea trebue să le avem ridicat din pleava canalului un ji­ acestui jidan bolşevic. p. După resta­ danii atunci s'au strâns în mijlocul operă pozitivă. 753—766. îmbrăcaţi în capitalişti cari n'au ce căuta la'noi. cularilor cât şi în a statului. Studenţii au ripostat. December 1926. ce ni-a pân­ în vedere atât în gospodăria parti­ dan „baron". p e care au înghiţit'o jidanii. Parlamentarii L. numele de Deutsch nală. 45 ani de guvernare liberală. — tribună. un articol întitulat „Cetăţeanul la Centrul Studenţesc nu a avut cu­ Cei 125. sub egida sălii. N. să zgu­ duie conştiinţele adormite şi să a. Ji­ care-i spune că partidul liberal face riste a lui Bela Kuhn. n'am Hatvanyi şi-a început „calvarul": a şi au început să insulte pe studenţi. ar fi fost pozitivă. şi-au fă­ acestei imunde publicaţii a apărut dalului. cari nu pot rămâne fără Pentru acestea reprezentanţii noştri siguranţei generale. apare în tru înaintarea cetăţenilor.000 luptători ai Svasticei. ştie nu le poate tolera. bare revoluţionară a situaţiei ac­ Wyschlicki şi alţi ejusdem farinae. răspântie". per­ sunt satisfăcuţi şi recunoscători Hatvanyi ). Budapesta. . „Balul orfanilor jidani". 753: „A megnyomorodott ro­ 1) „A polgár válaszúton" irta Hatvány pârâm avutul şi drepturile noastre.în mizerie. ci de întreg dactează bolşevicul doctrinar Dienes Lămuririle din partea studenţimei poporul. s'au ascuns după femeile îm­ opera Dvs. Aici a început să colonel Terpu. coman­ nu se vor-lua măsuri pentrucă Ro­ măcar o clipă. care a sosit la In numărul „Decembrie 1926" al faţa locului după terminarea scan­ Parlamentul şi-a închis porţile. Răspunsul studenţi­ Dacă am avea noi puterea s'ar de plecare a mai mâncat încă o bă­ lor s'a concentrat într'o bătaie zdra­ vedea în scurt timp opera noastră taie dela studenţii creştini din vănă. Traduc In 1918.11 pozitelor trebue să respectăm mini­ mul de venit pentru fiecare catego­ rie de contribuabili. răspuns din partea masselor româ­ sunt datori ca în anul 1927 să pă­ Reproducem o singură frază din neşti. pentru a evita o ciocnire cu ranţele lor. Vrem capital străin. — Iad. să dea alarma tatea afirmaţiunilor sus amintite. Ancheta e în curs. care nu e formată parte o instigare directă la o schim­ tate. pozitivă prin românizarea oraşelor. Activitatea sa de „propagan­ Ancheta a fost condusă personal In încheiere atrage atenţia că dacă dist" însă nu şi-a întrerupt-o nici de dl general Dănilă Pap. când dela un capăt la din Hobbes pentru ţărănişti: „Pen­ Câteva zile în urmă. Pater Olasz la înfierat dela înălţimea amvonului această revistă au fost prezentate din partea dlui vesc. brăcate numai în mătase şi brocat. intolerabil din punctul de vedere a supra acestor recente provocări ji­ doveşti. soarte. Rapor­ denţimea care şi-a făcut datoria dând naţională „Korunk". pe care o naţiune con. Trecând frontiera dantul Corpului VI Armată. la gărit prestigiul şi demnitatea naţio­ circumciziune. au voit în seara pe­ Avem monopolul sării şi ezităm să şi un titlu de „baron". •— Provocarea scandalului. Conducă­ pentrucă n'au fost înşelaţi în spe­ o parte insulte infamante la adresa torii studenţimei au intervenit. Mai târziu şi-a schimbat nu­ Unii stunenţi.urmă. primul comisar Re­ grave nu vor mai fi făcute de stu­ scrie la revista anticreştină şi anti­ gal şi dl căpitan Negulescu. numai din Fildermanni Brockmanni. cu urmări mult mai în fine la Cluj. două lucruri celălalt al Europei Centrale pustia „Keleti Újság"-u\ din 17 Decembrie sunt de trebuinţă: munca şi econo­ uraganul bolşevismului jidovesc. Să nu' ne luăm. deci. Dsa relevă că bugetul nu are în Lajos. „Korunk". nu mai putem răspunde! ori de câte ori va fi nevoie. scris de jidanul bolşevic noştinţă despre acest incident. Provocarea dela Hotelul New-York 1 . pe care o re­ tor la Consiliul de război' semnalul de alarmă. Ora­ era tocmai greu sub domnia muce­ nului. zia să mai înveţe câte ceva. când o mulţime de jidănaşi conferinţa. Din toate faptele rezultă că cut datoria deplin şi conştiincios. Intrând în sala Hotelului torul admite colaborarea capitalului găită a Habsburgismului putred şi „New-York". prefectul poliţiei. mán polgárság eladta a lelkét a leghit­ ványabb oligárhiának". după ocrotitoare a baionetei româneşti. cu cu­ Fiind întrerupt de d. dar fără s'au „ „aristocratizat". — Acţiunea destructivă a Fiind întrerupt de către ţărănişti. V. dl rile de capete. . Brătianu. * Studenţilor în Drept. ceeace nu trecerii să asiste Ia conferinţa jida­ înfiinţăm monopolul pe alcool. să ţină necon­ acest articol. îi răspunde: „Dacă bilirea ordinei în Ungaria. avea azi oraşele înstrăinate. la românilor. ceea-ce s'a şi putut obţine. p. A. Trecând la Berlin şi Abea armata sosită la faţa locului a „Makkabei". dl co­ mânia să fie a Românilor. — de altă armata a studenţimei profund revol­ Streinătatea. printr'o apologie a mijloace­ se bucură şi admira lupta deputaţilor lor de luptă socialiste. fost expulsat din Ungaria. care ne respectăm şi ştim să ne a1) c. C. după vorbe Viena a fost împărtăşit de aceiaşi putut salva pe eroicii ci după faptele pe cari le săvârşim. pentru a arăta veraci­ caz de recidivă! tenit steagul ridicat. şi-a vândut sufletul celei „Rep" rate că suntem un popor şi o ţară mai mârşave oligarhii". Acest specimen s'a erijat în de câţiva „aranjatori". Vom reveni tuale. Acestea pentru 1927. — ceeace e încă. a venit lonel Crenian. cari au luat act de vedere combaterea alcoolismului. care e sătul de jugul jido­ László. care anunţă o conferinţă a mia". cei dintâi ţărăniştii au oca­ înfrângerea „Makabeilor„ — Epilogul. în timpul efemerei stăpâniri tero­ noscuta lor energie şi francheţă. preşedintele Societăţii periculoasă. s'a o notiţă. înainte dela „adăppst". mele în „Hatvanyi". Lajos (Bécs). demnitatea de Comisar al Poporului frac. Acest articol conţine de fect justificat de altcum. noastre. şească cu aceeaş mândrie şi demni­ Să-i ferească lehova pe jidani în tate ca şi în trecut. sparge­ deschisă a României-Mari. căzută N o i . — Studen­ le spune: Ori de câteori mă urc la ţimea se agită. cu sensaţionale descoperiri aromâni antisemiţi. unde urma să se ţină străin pentru valorificarea bogăţiilor corupt. Şi-a cumpărat această notă. Un jidan bolşevic s'a cuibărit în Cluj. au fost întâmpinaţi rntr'un ton obraznic şi provocăror.

secretari de şedinţă dnii Florea şi Şuvagău. doctorand în drept şi primredactoru. Ion Moldovan . a in­ cendiat toate sondele petrolifere pentru a nu ajunge pe mâna ina­ micului. şi membru în soc. a părăsit sala de cursuri. s'au ales următorii 6 ra­ portori: Raportor administrativ: dl Ion Sălăgianu. Meruţiu vorbind despre bogăţiile naturale ale pământului românesc. rap. ai re­ vistei noastre. amândoi red. Mureşianu. comunistă evreomaghiară. rap. Urăm noului comitet cel mai de­ săvârşit succes în activitatea sa şi ne bucurăm că vedem între noii conducători. . Comisiunea de ajutorare şi-a ates ca preşedinte pe dl /. de unde a fost expulzată întreaga literatură creştină. de presă: dl Victor Me­ drea şi rap. la propunerea Centrului din Cluj. a răspuns: „Ruşine". Prof. sâ plece! Suntem siliţi să ne ocupăm din nou cu dna Goetz-Dienes. pre­ şedintele Comisiunei de verificare. şi al revistei „Korunk" î n c a r c atacă în continuu religia creştină. întrebăm noi acum: Ce măsuri înţelege să ia dl rector al Acade­ miei împreună cu consiliul profeso­ ral? Merită un astfel de individ să se adape din cultura românească? Merită el să mai fie adăpostit în căminul Academie'? Noi cerem cu toată energia ca acest individ să jie eliminat din toate şcolile statului. Lazar Isaicu. Dl. Dr. Caius Bardoşi. ca secretar pe dl Ion Tăuceanu. La această studentul minoritar Schuller. doctorand în drept. dl /. A. Faţă de aceasta ne mai pomenită îndrăsneală şi obrăznicie. bibliotecari: Drăgulescu Cor. cassier : d. chemându-i pe ziua următoare adecă Dumineca. „Társadalom tudományi társaság. Acum este redactorla un ziar jidovesc din Cluj. Titu Făta. revistei noastre . drept cea inai vie dovadă despre dragostea neţărmurită ce-i-o poartă cele 30 de mii de studenţi cari simt la fel cu el şi-i admiră curajul său. vicepreşedinte : d. social-culiural: dl Zeno Cioban. Valeriu Pop deputat de Satu Mare. tecar : d. N. Şerbu. a spus că în 1916 armata română retrăgându-se din faţa germanilor. rap. votate ele congresul dela Iaşi. Meruţiu cu o vădită indignare. al ocrotirilor so­ ciale. în ciuda tuturor însinuăriloi şi calomluüor debitate pe trotoar şi în cafanea de profesioniştii minciunii şi in­ trigii. secretar general : d. şi-a ales următorul Comitet pentru anul academic 1926—27: Preşedinte: d. Victor Radu . După descărcarea v. destituind pe profesor. Aici a refuzat să ţină examene cu studenţii în ziua de Sâmbătă. „docenţă" la faculta­ tea de medicină din Cluj şi promi­ tem să nu încetăm lupta. şi Băleanu Gh. Câtuneam-. A. * Interne Cei nechemaţi. Vom reveni. rap.. Această venitură este soţia indi­ vidului Dienes László care a înfiin­ ţat la Budapesta pe timpul lui Béla * Studenţeşti Moţiunea Congresului dela laşi pentrutînăml N.12 IN FORMAŢIUNI Redacţionale Preşedintele Comitetului de Re­ dacţie a Revistei noastre: este dl. Contro­ lori: Rusu Aurel şi Bogdan Ctin şi secretar de şedinţă: Mesaroşiu Emil. A fost asistentă la catedra de fiziolo­ gie din Budapesta până la 1918. al afacerilor streine: dl Ionel Hulea. Urăm noului comitet muncă rod­ nică. iar ca membrii pe dşra Gica Chirtop şi pe dnii Octavian Buga şi Silviu Cioban. Dr." Şi soţia acestui individ — jidoafea Goetz — continuă să ne sfi­ deze cu prezenţa ei la catedra de fizică. sâ părăsească băn­ cile atunci când această creatură va mai călca pragul sălii de cursuri. Cassier: Morariu Iuliu. £)«/7VictorMedrea şi Ionel Hulea vor colabora la revista noastră in ca­ litate de redactori. iar locul de secretar de redacţie a fost complectat de dl. Pentru a pune în concordanţă activitatea societăţii cu principiile de reorganizare generală a studenţimei române. I. pre­ şedintele comisiunii artistice. iar studenţii sunt datori ca până când va sosr ceasul răfuelii. Ion I. până ce această jidoafeă nu va fi înlăturată dela catedra pe care o murdăreşte. pre­ şedintele Comitetului Regional al L. din Cluj. Ion Sălăgianu. şcolar: dl Gheorghe Tăutu. va continua sâ facă parte şi pe mai departe din Comitetul de Redacţie. altcum vom şti să ne facem datoria aşa cum se cuvine. C. Niculae Tămaş. Societatea Studenţilor în Drept di" Cluj. secretar general: Mărgineanu Ioan. Aurel Pâcurariu . Caius Bardoşi a trecut ca pitm-redactor a revistei. a ocupat ea catedra. * Noul Comitet al Societăţii Studen­ ţilor in Drept. Dl. A. încoronată de succes! * Noul comitet al societăţii studen­ ţilor în ştiinţe. univ. Comisiunea artistică are ca pre­ şedinte pe dl Zeno Cioban. vice­ preşedinte: Mateiu Coriolan. Această jidoafeă este o ruşine pentru facultatea de medicină din Cluj şi trebue să plece. vicebiblio- Kuhn. s'a votat în aplauzele unanime ale congr'esiştilor următoarea mcţiune : „Stu­ denţimea română-creştină justifică în întregime gestul elevului Neculai Totu. Tot soţul acestei jidoafee a furat în timpul revoluţiei din 1918 un nu­ măr de 142000 cărţi dela particulari şi diferite societăţi. Totu In congresul studenţesc dela Iaşi. Mureşianu. insultat şi batjocorit în însăşi demnitatea sa de către ji­ dovimea hrăpăreaţă şi tolerată dela Cernăuţi" Aceste cuvinte să ser­ vească tinărului luptător. biblio­ tecar : d. vânzându-le la librăria Friedman din Cluj. asistentul Institutului de~ Igienă din Cluj şi vajnicul luptător al ideii na­ ţionale. o bibliotecă a „tineretului mun-' citor" cu sediul în loja francmazonă. dl prof. controlor: d. Societatea studenţilor în ştiinţe din Cluj şi-a ales urmă­ torul comitet pentru anul academic 1926—27: Preşedinte: Musta Ştefan. A luat şi ea parle la revoluţia din Ungaria împreună cu soţul ei. fără ca măcar să ştie româ­ neşte. 1926. preşedin­ tele comisiuni: de ajutorare. secretarul general al so­ cietăţii. dl prof.—1 Dec. contribuind cu lumina ştiinţei şi erudiţiei sale şi cu taiia caracterului său neclintit. ţinut în zilele de 28 Nov. comitet care s'a făcut în urma propunerilor dlui Victor Medrea. Redactor responsabil rămâne şi pe mai departe dl. când cu ajutorul comuniştilor lui Béla Kuhn. numele mai multor luptători" ai mişcării noastre stu­ denţeşti. care concreti7ează revolta nea­ mului întreg. L. * Ce se petrece la Academia Corner-' cialâ din Cluj! In ora de geografie economică.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->