Construirea mesajului în jurnalismul de agenţie

care nu sunt concurente sau care fac parte din acelaşi trust de presă. manifestaţii. De aceea. competiţii sportive. ZANA – Zambia. Relatările au ca subiect următoarele tipuri de evenimente reuniuni. procese juridice etc. cum sunt: Rompres şi Mediafax – România. Kyodo News Service – Japonia. Agenţiile de presă au o reţea mare de reporteri la nivel naţional şi alimenteaza cu ştiri majoritatea publicaţiilor. Pentru publicul larg. spectacole artistice. Jiji Press (întreprindere particulară) – Japonia. ceremonii. deoarece pe lîngă răspunsurile narative specifice acesteia relatarea este realizată astfel încît să satisfacă un interes (al autorului. care rămîne totuşi un observator neutru al evenimentelor. de foarte multe ori un reporter lucrează la mai multe publicaţii. Cele mai multe canale de radio şi de televizine sunt abonate la fluxurile de ştiri ale agenţiilor de presă. . Relatarea poate fi şi dezvoltarea unei ştiri. AAP – Australia. alături de: ANSA – Italia. situaţia la care se referă acesta. relatării îi este specific un unghi de abordare în care se plasează jurnalistul. Ea aduce informaţii noi receptorului. FIDES – Vatican. APA – Austria. acţiuni protocolare. – – agenţii internaţionale. Relatarea respectă principiul unităţii de timp şi de loc. astfel de evenimente prezintă un interes mai larg decât simplul „ce?“ sau „cine?“. de tratare şi de distribuire a informaţiilor. Prensa Latina – Cuba. Deutsche Press Agentur (DPA)– Germania. În provincie. al publicului). agenţiile de presă au o triplă funcţie: de corelare. spectacole muzicale. O relatare este mai mult decît o ştire. mitinguri. TT – Suedia. Relatarea este un gen jurnalistic care joacă rolul unei puneri în relaţie a receptorului conţinutului informativ cu evenimentul. De exemplu. Lusa – Portugalia. BTA – Bulgaria. SANA – Siria. dar prezentate dintr-o anumită perspectivă. un angajat al canalului de televiziune TV Neptun din Constanţa poate lucra şi la coditianul care face parte din acelaşi trust de presă. MENA – Egipt. AP şi UPI – SUA. O clasificare simplă a acestor furnizori de servicii informaţionale se poate face adoptând drept criteriu gradul de acoperire teritorială: – agenţii naţionale. lăsînd faptele să vorbească.Decuparea şi relatarea în jurnalismul de agenţie Angrosişti pe piaţa mediatică. din care categorie fac parte şi un număr de agenţii naţionale. întîmplarea. Itar Tass – Rusia. REUTERS – Anglia. EPE – Spania. nedepăşind limitele evenimentului la care se referă. aceea a autorului. ANSA – Italia. agenţii mondiale: AFP – Franţa.

relatarea presupune o predocumentare din partea jurnalistului. dar nu vor fi marcate cu intertitluri. în presa română abundă ştirile „pe surse” (un truc menit să dea seriozitate unor bârfe. Aceste surse nu pot fi invocate generic decât în situaţii excepţionale : criza majoră. nu este obligatoriu ca relatarea să urmarească fidel desfăşurarea evenimentelor în timp sau succesiunea lor. Prin urmare. relatările se numesc şi „reportaje de ştiri“. Postdocumentarea este o altă cerinţă a relatării. în deplină neutralitate şi obiectivitate a jurnalistului. din timp. dar şi emisiunilor de actualităţi radiofonice şi de televiziune. Ea are adesea un subtitlu şi chiar un supratitlu. avînd toate acelaşi eveniment drept sursă. Relatarea este la persoana a III-a.Relatarea reprezintă o reconstituire a evenimentului. Dacă se poate.i putea alege perspectiva de abordare a evenimentului. presupuneri). El vrea (prin informare) să-şi sporească sentimentul că e actual. acestea vor fi redate obligatoriu în paragrafe distincte.Proximitatea temporală. deoarece prin intermediul lor devine mai clară perspectiva din care a fost urmărit şi redat evenimentul. de regulă. Din păcate. în forma ştirilor dezvoltate care urmează anunţării sumarului ştirilor. . Relatările sunt specifice presei scrise. catastrofe naturale. În calitate de dezvoltare a ştirii. conştientizând faptul că ea însăşi devine sursă pentru alte ziare. „Acum” şi „aici” sunt cuvintele de ordine pentru cititor. În jurnalele de actualităţi ale posturilor de radio. În televiziune. Relatarea are de regulă mai multe paragrafe. Informaţiile de culoare şi de context sunt binevenite. în care informaţiile sunt aşezate în funcţie de mesajul principal care este transmis. Chiar dacă evenimentele pentru care se produc relatări sunt anunţate. speculaţii. Dacă în relatare sunt dezvoltate mai multe idei. unde se dezvoltă anumite ştiri. că nu este ieşit din timp. Ştirea de agenţie trebuie de la bun început să trateze scrupulos propriile surse. dar şi pentru confirmarea altora. ale cărui redactat opinii sau idei nu apar în textul acesteia. o documentare la faţa locului îl ajută pe jurnalist să găsească elemente noi şi interesante de prezentat publicului. Criteriile de selectare a ştirilor ar fi pe scurt : . Spre deosibire de ştire. care trebuie să fie introdus în contextul evenimentului (introducere pe care trebuie să o faca şi pentru receptor) pentru a. poate avea chiar un lead dacă materialul este mai lung. război. De aceea relatarea este specifică agenţiilor de presă. cititorul vrea să fie informat în timp real. mai ales pentru acele elemente şi informaţii care nu au fost culese cu exactitate. Ştirile din trecut sau din viitor constituie o excepţie. se prezintă ca un gen jurnalistic complex. relatările ocupă cea mai mare parte a acestora.

Are prioritate şi anunţă în câteva cuvinte un fapt de o importanţă excepţională. . întâmplari duioase cu animale. E o ştire scurtă. Curiozităţi. în stil concis şi sec.Obligatoriu indică sursa. Ex: Barack Obama – noul preşedinte al SUA. În acest caz se precizeaza sursa şi contextul.Nu se abuzează de flash-uri. . Ştiri care conţin anumite avertismente privind sănătatea publică.Nu depăşeşte 30-35 de cuvinte.Proximitatea spaţială. Tipologia ştirilor de agenţie : 1) Flash. recorduri. urgent). Orice dispută mai înfierbântată (politică. . Nu e vorba doar de războaie şi competiţii sportive. primul buletin poate fi urmat de un „aditiv” (50 de cuvinte) sau de un „urgent” (100-150 de cuvinte).Conflictul.Are prioritate 3. Stire de 150 de cuvinte. . privind violenţa casnica sau relele tratamente aplicate minorilor.Amuzamentul.Semnificaţia educativă. . care trebuie transmisa urgent. . pactizarea cu una din părţile aflate în dispută. Asta înseamnă că impactul unui incident (un accident de motocicletă) creşte exponenţial în funcţie de numele şi functia celui implicat (ex: premierul Tăriceanu). E vorba despre ştiri din lumea medicală. Cu cât evenimentul este mai aproape geografic. Îngrijorează înmulţirea ştirilor din presa româna cu evenimente fără consecinţă – acele ştiri ce se termină cu formula „Din fericire…”. are prioritate 2. . .Nici un flash nu trebuie să rămână fără completări ulterioare (buletin. ..Comportă obligatoriu sursa (excepţional se poate folosi : „potrivit martorilor”) . chiar şi scurt. cu atât interesează mai mult (legea „mort-kilometri”). prin documentare suplimentară. . .Când anulează ori rectifică o ştire anterioară.Când în buletin se face referinţă la o declaraţie sau la un document. Un motiv ar fi emoţionalul provocat de conflict. trebuie să se dea rapid ulterior un citat. 2) Buletin. Implicarea într-un accident a unui autocar plin cu elevi este mai spectaculoasă decât accidentarea unui biciclist neatent. O variantă poate fi „proeminenţa personalităţii implicate”. Ulterior se poate construi un alt lead.„Aditivul” poate fi construit în birou. . . În 2-3 rânduri dă o informaţie de mare importanţă. .Numărul persoanelor implicate.Un eveniment major poate oferi ocazia mai multor buletine. Dacă timpul presează. de pilda) ne atrage semnificativ atenţia. 3) Urgent.

.Să reamintească cheia buletinului anterior.Textului i se poate adiţiona : reacţii. un sapou. . documentariştilor de la birou.Sarcina actualizării revine „deskului”.Daca evenimentul impune mai multe leaduri. film al evenimentelor. . evenimentul se acoperă cu texte întregi. . Ele impun. . 4) Aditivul. dar e folosit ca să acopere şi alte tipuri de ştire : bilanţ.Aditivul trebuie să fie scurt. . ele se numeroteaza pentru a uşura lectura clientului. Este vorba despre acoperirea cronologică a unui eveniment pe masură ce aceasta se desfăşoară. eventual titlul general.Evităm excesul de materiale „aditiv”. . . Prezintă ultimele evoluţii ale unui eveniment. biografii. ci după „piramida inversată”. Nu se neglijează nici un element de context care să uşureze lectura evenimentului de către client.Termenul acoperă „atacul”. De regulă.Să nu reia conţinutul buletinului anterior. care să reia succesiunea nu cronologic. . fişe tehnice. 6) Continuarea („running”). un text minim explicativ. cu buletine sau sinteze. în jurul căreia se adiţioneaza celelalte texte lămuritoare.Menţiunea „urgent” poate fi trecută în dreptul mai multor tipuri de informaţii. Prin urmare. el apare după mai multe telegrame (ştiri) pe acelaşi subiect. Alte forme de sinteza : „Documentare expres”. roundup. mărturii. în schimb. Atenţie. trebuie să rămână neschimbate.Ştirea finală e însoţită rapid de un lead.Exista şi lead cu reluare („pickup”). . aceste materiale exclud „piramida inversată”.. . .Importanţa este informaţia centrală. se impune un aditiv. Aceste documente sunt foarte importante pentru client.Cheia şi datarea. . .Să urmeze buletinului la scurt timp (15 min) 5) Leadul (materialul de ansamblu). . Se referă la fişe tehnice. E o completare a unei prime informaii.Leadul poate justifica precizarea „urgent” dar precizarea nu e obligatorie.Comportă obligatoriu atac sau o reluare a evenimentului la care se raportează. Mai rar.Are aceeaşi cheie şi acelaşi titlu cu informaţia de bază. .Nu depăşeşte 200 de cuvinte. . . . cronologii .Ştirea finală din „running” trebuie să menţioneze că e ultima. Şi constă într-o serie de informaţii foarte scurte. sinteza.

Atenţie la evenimentele controversate. .Bio-expres nu depăşeşte 400 de cuvinte. Există mai multe tipuri : scurte. Rezumă fiecare moment important al unui eveniment deosebit. . .Combină elementele biografice (date. . .Sinteza ţine cont de ultimele elemente informative care nu au fost difuzate . Sursa e importantă (personalităţi). portrete.1) Fişa tehnică. a unui tip de armament samd.Lipsa de reacţie se consemnează 4) Biografii.Dacă elementele noi sunt importante. repetarea inutilă. evitând părtinirea. .Utilă înainte de alegeri. ci pentru ele se va scrie un lead nou.Să evite jocurile de cuvinte greu de tradus în alte limbi. a unui echipament tehnic. .Unele biografii pot fi date clienţilor cu „embargou”.În linia de instrucţiuni se specifică obligatoriu „bio”. În 200 de cuvinte se face rezumatul succint al unui document. reacţiile provocate de un proiect. . .Sinteza reacţiilor formeaza un text aparte.Se referă la o perioadă scurtă de timp în derularea sa cronologică. . . .Stil telegrafic. Difuzat imediat ce se produce evenimentul (deces. premiu Nobel). etape. . dată. Cel mai bine este ca ziaristul să ofere ambele tipuri de reacţii (pro-contra).Diferenţa faţă de lead stă în faptul că sinteza e mai globală. .Se evită plagierea. lungi. . banalitatea. . Reacţiile la un eveniment sunt date separat. loc. anticipându-se evenimentul. 3) Reacţii.primele reacţii nu sunt şi cele mai importante. grupate.Utile în competiţii sportive pe termen lung (campionat mondial. cu precizari de oră. plus cheia principala pentru eveniment.Stil alert ce evită vulgaritatea.Reacţiilor pot fi : prompte. Prin gruparea aleatorie a reacţiilor. 5) Filme şi cronologii. Definiţia o apropie de lead – adică un material de ansamblu care prezintă bilanţul global al unui eveniment dat. .Bio portretul poate avea si 800 de cuvinte. Olimpiade). . 2) Ecouri. Se referă la note pitoreşti.Atenţie. . interes uman. de evenimente majore previzibile. ele nu vor fi trecute în sinteză. .Are obligatoriu atac. bio-expres sau bio-portret. clientul poate fi indus în eroare. . carieră) cu o schiţă morală a personajului. Ea trebuie consemnată dacă persoana e importantă. 6) Sinteza propriu zisă.Se începe obligatoriu cu cheia evenimentului respectiv. . accesorii. selectate. .La „no comment” avem deja o reacţie.

Evenimentul e prezentat la începutul ştirii. Mărturii adiţionale. sinteza nu e un raport de poliţie. Unele evenimente pot fi anticipate (mari competiţii sportive. textul poate să reia elemente care provin din mai multe locuri geografice şi din mai multe surse . în stil. E lesne de imaginat ca o revistă tip magazin va avea alte cerinţe decât un cotidian.Dacă evenimentul generează deja polemici.. . . De aceea timpul verbal este la viitor. sinteza are urmatoarea schemă : 1. mai ales. manifestaţii de protest. c) Material de deschidere. oferind texte specializate : a)Ante-fila. acest lucru se consemnează separat.Dacă una din sursele implicate în eveniment refuză să ia poziţie. 6. . Faptul (explozia. Principalele reacţii şi măsuri.Nu depăşeşte 600 de cuvinte. congrese. Săptămânalele impun : .În nici un caz. Ipoteze (de ce ?) 2.Actualitate vagă. . Diferenţele stau în dimensiunea textelor. Extrase din fişa tehnică. Se difuzează chiar în ajun. . Materialele să nu fie strict legate de eveniment. Materiale speciale pentru reviste Diversitatea clienţilor impun agenţiei o diversitate de abordări şi de genuri. unde ? Primul bilanţ (consecinţe imediate sau posibile). . . alegeri samd).La evenimente majore. Circumstanţe (cum?). O telegramă scrisă noaptea. în tematica abordată şi. . Agenţia poate oferi clienţilor un cadru adecvat de pregătire. Detalierea ipotezelor specialiştilor. . când. sinteza nu trebuie să ignore pitorescul.Întâlnirile politice majore devin subiect frecvent pentru ante-fila.Lungime variabila.Se folosesc expresii care anticipează d) Over-night. Excepţional se poate ajunge la 1000 de cuvinte. Previzionarea evenimentului. b) „Ridicarea perdelei”. 4.Deşi reţine esenţialul. ce. Situaţii aparte : A. în final Urmând rigoarea ştirii. . pentru a reaminti clientului dimineaţa ce urmează B. Se difuzează cu 1-2 zile înaintea evenimentului. cine. 3. amintindu-se apoi locul şi ziua când începe. Primele mărturii (reportaj).Şi aici se aplică piramida inversată (ordinea importanţei descrescătoare). 7. Detalii adiţionale privind consecinţele şi măsurile luate. Este o telegrama scurtă (2-300 de cuvinte). reacţiile se grupează distinct într-o sinteza. între 400 şi 600 de cuvinte. 5.

Uneori textele sunt însoţite de foto (se plătesc aparte).Linia de instrucţiuni. recorduri. origine. cu ochii la ceas. Reportajul. b) Features. aceste corecţii sunt inevitabile într-o muncă intensă. costă. dupa care începe textul. Se preferă leadul amânat (câteva elemente de culoare. divertisment. se mai poate adăuga : tipul de informaţie şi ţara de origine (codificate toate !) . curiozităţi. repartizare.Orice anulare trebuie semnalată urgent şi în scris. Agenţia va explica clientului diferenţele.Textul. fundamentală este cheia.Formulele de anulare trebuie să fie fixe şi permanente. număr de ordine. Orice text de agenţie transmis la centru sau la client conţine trei elemente esenţiale : linie de comandă. Rând destinat codurilor : prioritate.Cheia (slug) este foarte importantă şi nu depăşeşte 24 de caractere. cheie. urmate de sigla agenţiei.000 de cuvinte). Anularea embargoului. De asemenea. . Texte ceva mai amuzante. lumea ştiinţei. La toate acestea. Începe prin locul şi data („dateline”). în corpul ştirii. acros samd). Texte consistente (peste 1. Anulări şi corectări Nedorite. Din această linie. Oricum. Sub linia de instrucţiuni. se practică erata ce urmează anumite reguli : . . Ea include mai mult indicaţii redacţionale : 1. cu stil personalizat şi dinamic. identificarea naturii ştirii şi numerotarea paginilor. Prefixul este urmat de un titlu (maximum 5-6 cuvinte). între paranteze. Atenţie – cu excepţia „flashului”. Problema este dacă clientul acceptă textul. . Panorama poate fi difuzată gratuit. a) Panoramic. trimiterea la o eventuală ştire anterioară.Linie de comandă. orice ştire trebuie să comporte o linie de instrucţiuni. viaţa vedetelor. se întâmplă ca doar unele părţi ale materialului să fie sub embargou. .Atac incitant.Există diferenţe între embargoul de difuzare şi de publicare. Acest lucru trebuie specificat în mod clar. 3. corectă. linie de instrucţiuni şi text. . În toate cazurile se lasă un spaţiu dublu între rânduri. se trec prefixele indicând urgenţa : Buletin sau Urgentă. ..Teme aparte – ecologie. . 2. Această linie face parte din text. . agenţia caută să-şi diversifice tot timpul oferta. Unii clienţi preferă abonamentul.Anularea unei informaţii se face numai în cazuri excepţionale. .Orice anulare comportă obligatoriu o explicaţie şi o versiune nouă. Atunci când apar greşeli şi ele sunt reperate la timp. Se bucură de mare libertate. reportaj. Este important să se precizeze clienţilor dacă informaţia este utilizabilă fără schimbări sau nu. în majuscule sau obişnuit. Cheia se poate scrie oricum.

b) poate fi manipulat prin schimbarea contextului.Se evită numele în titlu . . Se pun doar iniţiale. Două ar fi dezavantajele citatului : a) e prea lung şi obositor.Citatul. Există totuşi situaţii în care se pot reda citatele întregi sau se pot prescurta. dar el se dovedeşte de multe ori a fi o pacoste. abstracte.E bine să fie o dublură a cheii (slug). . De regulă nu se semnează. Ziariştii adoră citatul. Semnatura e a agenţiei (AFP). Deşi clienţii nu mai cer titluri la telegrame. Semnăturile colective se evită (de la corespondenţii noştri speciali).De evitat titlurile ce încep cu o indicaţie geografică Semnăturile. metaforice sau joc de cuvinte (lucru permis în presă). . Titrarea.Să nu fie lungi. ele se dau pentru un plus de claritate. . . La reportaj sau feature situaţia se schimbă.Se evită titlurile interpretative sau aluzive.

Randal. Bucureşti. 1.Stoian. 5.Cristian Florin Popescu.Florica Vlăsceanu. 2001 . nr. Bucureşti. Editura Fundaţiei Rompres. Manualul Agenţiei France Presse. 2001 . 2002 . în “Analele Universităţii Spiru Haret”. Marin. Iaşi. . Bucureşti. Editura Polirom. nr.Pamfil Nichiţelea. 2000 . Prezent şi perspective. Editura Arvin Graphics Press. Bucureşti. Jurnalismul universal. 2a. Editura Tritonoic. La Documentasion Francaise. 1998.Ph. în “Analele Universităţii Spiru Haret”. ed. Agenţii de presă. Bucureşti. Un secol de agenţii de presă româneşti(1889-1989). O introducere în presa scrisă şi vorbită. Les agences de presse. a 2-a. Editura Polirom.Pamfil Nichiţelea.Henri Pigeat.Pamfil Nichiţelea. (coordonator). Editura Tritonic. 2000.BIBLIOGRAFIE . vol 2. Agenţiile de presă din România 1889-1999. 1997 .Pamfil Nichiţelea. Anul III. Specificul jurnalismului de agenţie. Bucureşti.Bertrand Claude-Jean. 2000 . Jurnalismul online. Manual de jurnalism. Seria Jurnalism. Paris. Standardizare şi obiectivitate în jurnalismul de agenţie. Bucureşti. David. Mic dicţionar de jurnalism. 3. 7/2006 . Radu Bîlbîie. . Bucureşti. Iaşi. 1999 . Editura Paralela 45. 2004 . Genuri publicistice. Bucureşti. nr. Bucuresti. Seria Jurnalism. Seria Jurnalism.Carmen Ionescu. Anul V. 1998 . 2004 . Gaillard. ed. în Analele Universitaţii Spiru Haret. 2003 . Editura Fundaţiei România de Mâine.Cristian Florin Popescu.La început a fost cuvântul. Editura Fundaţiei Rompres. vol. Tehnica jurnalismului. Editura Ştiinţificã.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful