Cantitativ i calitativ

Accep iuni primare ale termenilor
‡ *) Avem de a face cu o exprimare în termeni cantitativi, când aceasta îmbrac forma numeric . Exemple: Ä85% dintre români au încredere în biseric ´, ÄElevul X are un nivel de inteligen de 135 puncte´ ‡ **) Exprimarea unei constat ri factuale în form nonnumeric este una calitativ (chiar dac sugereaz o Äcantitate´). Exemple: ÄCei mai mul i dintre români au încredere în biseric ´, ÄEste o persoan inteligent ´

Dou forme fundamentale de cantitativ
‡ ‡ ± Cantitativul ca rezultat al num r rii ÄDin cei 35 elevi ai clasei a VIII-a, 10 nu au tiut care sunt to i vecinii României.´ ³Popula ia României este de 21,5 milioane locuitori´ ± Cantitativul ca rezultat al m sur rii ÄCâ tigul salarial al lui V. Popescu a fost, în anul 2009, de 3.425 lei, în medie, pe lun ´ Speran a de via la na tere în România este de 69 de ani la b rba i´

‡ ‡

Cantitativul ca num rare
‡ Orice opera ie de clasificare permite construc ia de clase (categorii, tipuri) de entit i. Odata entit ile a ezate în clase, ele pot fi num rate. Nu avem de a face cu clasific ri (deci nu num r m) în dou situa ii:
± (i) când fiecare entitate este unic i ± (ii) când toate entit ile sunt identice, din punctul de vedere care intereseaz . Se mai poate s nu ne intereseze num rarea când fiecare clas este populat cu o infinitate de entit i.

‡ Cantitativul ca num rare apare deci numai în anumite situa ii, când devine important s tim câte entit i sunt în fiecare clas .

Cantitativul ca m surare
‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Se m soar însu irile entit ilor. M surare ± cuantificare Unitate i scal de m sur Scale de evaluare, calitative I cantitative M surarea ca rezultat al num r rii

Accep iunea mai larg a termenilor de cantitativ i calitativ
‡ Se trece de la o formul precis , legat de natura datelor culese, la una foarte lax , care include componente metodologice (în sensul larg al termenului), epistemologice i chiar ontologice. Se merge pe aceast direc ie pân la a stabili Äconstela ii´ de tr s turi care definesc cele dou orient ri, ca modalit i de cercetare i de raportare la social. ‡ La limit , se ajunge la a se distinge între o sociologie calitativ i o sociologie cantitativ .

Sociologia ³calitativ ´ sau componentele ³constela iei´
‡ realitatea social ± exacerbarea componentei subiective, preconstruc ia de c tre subiect ‡ metodologia ± redus la comprehensiune (interpretare - Ãabordare interpretativist ¶, tr ire etc.) pentru a descoperi modul în care subiec ii construiesc lumea în intersubiectivitate, sensul i semnifica iile acordate de fiecare propriilor ac iuni i ac iunilor celorlal i; ‡ metodele i tehnicile sunt de tip NONEXPERIMENTAL ± reduse la: studii de caz sau e antioane mici, interviuri în profunzime, obseva ii (coparticipante), povestirea vie ii, analiza documentelor etc., cu accent pe surprinderea detaliilor, a specificit ii; (A se vedea i specificitatea acestor tehnici în contextul calitativist: interviul, de pild , nu mai e dirijat pentru a testa ipotezele cercet torului...) ‡ alte note: renun area la reproductibilitate, la testarea validit ii, la testarea de ipoteze, subiectul cercet rii se schimb în timpul cercet rii, construindu-se cu ceilal i; deschiderea, suple ea procesului.

Cantitativul
‡ Caracteristici opuse

Perioade istorice (în cercetarea empiric ) în care:
‡ Domin calitativismul, la începutul sec. XX ( coala de la Chicago cu American Journal of Sociology, Ä ranul polonez´: We are safe in saying that personal life-records constitute the perfect type of sociological materials, and that if social science has to use other materials at all it is only because of the practical difficulty of obtaining at the moment sufficient number of such records to cover the totality of sociological problems.); Domin cantitativismul, din anii 30, odat cu dezvoltarea anchetelor i apoi cu dezvoltarea psihologiei sociale experimentale i a studiilor sociologice conexe (Samuel Stouffer, Paul Lazarsfeld), i pân în anii 1960-70; în anii 1950, Sorokin denun Äcuantofrenia´; Rena te tradi ia calitativist i e manifest , în perioada actual , o confruntare între cele dou tendin e, dar i încerc rile de îmbinare (mai rare i cu pu ine reu ite practice, dincolo de declara ii de inten ie).

‡

‡

Perioade istorice (în cercetarea empiric ) în care:
‡ Rena te tradi ia calitativist i e manifest , în perioada actual , o confruntare între cele dou tendin e, dar i încerc rile de îmbinare (mai rare i cu pu ine reu ite practice, dincolo de declara ii de inten ie). De pild , în catalogul Sage se g sesc: - Între 1980-1987, 10 manuale de calitative - Între 1988-1994, 33 manuale - Între 1995-2002, 127 manuale (textbooks) [Gobo, 2005]

Citat din Angermuller
‡ Alors que la période d¶après-guerre voit l¶ascendance du positivisme en sciences sociales, les approches « qualitatives » font un retour depuis les années 70. Étudiant la façon dont les interactions sont organisées et dotées de sens par les acteurs, les deux branches principales de la recherche qualitative sont,
± d¶une part, le pragmatisme américain (qui englobe lui-même : « l¶École de Chicago » et l¶interactionnisme symbolique (Blumer) , l¶ethnométhodologie (Garfinkel), l¶analyse conversationnelle (Sacks), la grounded theory (Glaser et Strauss 1967) ou encore l¶oeuvre d¶Erving Goffman), et, ± d¶autre part, la tradition herméneutique d¶origine allemande (qui inclut la phénoménologie sociale (Schütz), la sociologie de la connaissance (Berger et Luckmann; Knoblauch), l¶analyse de l¶interview narrative (Schütze) et « l¶herméneutique objective » (Oevermann, Allert, Konau et Krambeck)).

Contexte sociale al exacerb rii distinc iei
‡ Dac pe vremea lui Stouffer, studiile cantitative s-au impus, în aplica iile practice, pentru Äeficien a´ lor (cost mai sc zut, rapiditate), ast zi se pare c se întâmpl acela i lucru cu cele calitative (interviuri, Äfocus group´ etc.). ‡ Reac ia ³teoreticului´ împotriva ³empirismului pozitivist´, rudimentar, simplificator, rutinier, lipsit deci de noble e ‡ Relativismul postmodernit ii

Reconciliere (I)
a) Consider c trebuie s se renun e la sintagma de Äcercetare calitativ ´ sau de Äsociologie calitativ ´, întrucât folosirea ei dep e te cu mult ideea folosirii de tehnici noncantitative, suprapunându-se de fapt cu modelul tiin elor anaturaliste, pentru care oricum exist o serie de termeni mult mai adecva i: hermenutice, interpretativiste, comprehensiviste etc.; utilizarea tehnicilor calitative este doar o tr s tur ale acestui mod de cunoa tere. b) Dac se merge pe dihotomia dualismului metodologic, repudiindu-se orice not care define te tiin ele mature, atunci logic i etic este s se renun e, pentru disciplinele socioumane, la termenul de tiin ; la tiin i nu la cunoa tere, c ci exist nenum rate feluri de cunoa tere: cunoaterea comun , cunoa terea jurnalistic , cunoa terea prin filosofie, literatur , art , religie etc.

Reconciliere (II)
c) Consider c expresia de cercetare calitativ poate fi folosit f r probleme, în sociologie cel pu in, dar i în alte tiin e sociale, atunci când utiliz m preponderent metode, tehnici i procedee calitative. Nu elimin nici posibilitatea ca acestea s fie exclusiv calitative, dar atunci trebuie s fim con tien i de pierderile pe care automat le sufer rezultatele cercet rii (în exactitate i precizie, în generalitate i reprezentativitate, în încrederea pe care o induc celorlal i etc.), a a cum nu trebuie s pierdem din vedere limitele cercet rilor bazate exclusiv pe metode i date cantitative. d) Cred c este posibil o reconciliere nu numai între calitativ i cantitativ, a a cum l-am descris aici, dar i între calitativism i cantitativism în sensul mai larg ( i abuziv) folosit, adic între comprehensivism i explicativism, ca s folosesc aceast formul , care probabil c nici ea nu acoper bine con inutul integral al distinc iei. (voi reveni în alt lec ie!)

Texte
‡ GOODWIN, Jeff, HOROVITZ, Ruth, 2002, ÄIntroduction. The Methodological Strengths and Dilemmas of Qualitative Sociology´ în Qualitative Sociology, vol. 25, No.1, p. 33-47 ‡ CHELCEA, Septimiu, 2004, Ini iere în cercetarea sociologic , Bucure ti, comunicare.ro (p.37-50) ‡ ROTARIU, Traian, ILU , Petru, 2007, Ancheta i sondajul de opinie, Ed. a 2-a, Ia i, Polirom (p. 26-32) ‡ MUCCHIELLI, Alex (edit.), 2002, Dic ionar al metodelor calitative în tiin ele umane i sociale, Ia i, Polirom (p. 55-59) ‡ MARCHALL, Gordon (edit.), 2003, Oxford. Dic ionar de sociologie, Bucure ti, Univers enciclopedic (p.170) ‡ GOBO, Gianpietro, ³The Renaissance of Qualitative Methods´, in Forum: Qualitative Social Research, vol.6, No. 3, 2005