P. 1
Regionala Cfr Brasov

Regionala Cfr Brasov

|Views: 718|Likes:
Published by Ghitza Adrian

More info:

Published by: Ghitza Adrian on Jan 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/22/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI FACULTAEA TRANSPORTURI SPECIALIZARE: INGINERIA TRANSPORTURILOR ȘI A TRAFICULUI

TEMĂ PROIECT

REGIONALA CFR BRAȘOV

2010

Analiza unei regionale de cale ferată
 Realizaţi harta regionalei (pe format cel puţin A3);  Descrieţi principalele axe şi linii secundare de pe teritoriul regionalei şi evidenţiaţi principalele noduri feroviare; evidenţiaţi staţiile de frontieră cu alte regionale sau cu alte administraţii de cale ferată;  Descrieţi regiunea geografică a regionalei:


enumeraţi judeţele incluse în suprafaţa regionalei; evidenţiaţi principalele zone economice servite de liniile ferate (oraşe, zone industriale, zone cu resurse materiale); evidenţiaţi principalele noduri feroviare, precum şi nodurile importante în care se pot realiza conexiuni cu alte sisteme de transport (porturi, aeroporturi, terminale intermodale) descrieţi relieful şi hidrografia; evidenţiaţi caracteristicile care au favorizat dezvoltarea traseelor de cale ferată; evaluaţi densitatea reţelei de cale ferată pe teritoriul regionalei;

 Evidenţiaţi principalele etape ale dezvoltării liniilor de cale ferată şi principalele lucrări de artă necesare pentru construcţia liniilor.

2

Harghita și Covasna. cu o lungime de 108 km. Clădirea vechii gări a oraşului există şi astăzi. foarte apreciate de turiști. Sighișoara sau Băile Sovata ori pentru a se bucura de nenumăratele atracții pe care le oferă aceste meleaguri: multitudinea de trasee turistice din Munții Bucegi. devine unul dintre cele mai puternice centre economice. a fost construit în anul 1871. Restul rețelei. Sibiu.805 km. e situată pe strada Hăşmaşului si are o altă destinaţie. legând astfel. Harghita și Covasna. Oraşul Braşov este o aşezare medievală de tip urban atestată documentar în anul 1234. a fost construit între anii 1924 și 1931. Sibiu. primul tronson. liniile de cale ferată deținute de Regionala Brașov se întind pe teritoriile a șase județe: Brașov. el leaga orasele Alba Iulia și Târgu Mureș. Deda. accesul pe calea ferată spre toate zonele ţării. Șibot. stațiile de cale ferată limitrofe fiind: Predeal. Castelul Bran. Sibiu.040 m fața de nivelul mării. imaginea sa fiind folosită deseori pentru ilustrarea măiestriei constructorilor feroviari români. Actuala stație a fost construită abia la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. monumentele istorice de excepție. Alba. pâna în anul 1943. 3 . Istoric Regionala Brașov Regionala Braşov are o istorie atât de bogată încât este foarte greu să faci referire la un eveniment fără a "nedreptăţi" altele. 2. fiind situată la 1. Începând cu secolul al XIV-lea. situat pe linia Ciceu .1. De curând s-au sărbătorit 130 de ani de la intrarea primului tren de călători în Gara Braşov. inclusiv. Alba. care sosesc aici cu trenul pentru a vizita orașele Predeal. de pâna la 2.Adjud. Viaductul Caracau.cel de eurostație. aflat pe tronsonul Harman .4. din Sibiu. Stația Predeal ocupă locul "cel mai înalt" în rândul gărilor românești. având la bază vechile aşezări româneşti existente pe teritoriul actual al municipiului.370 m). la 1 iunie 1873. în prezent fiind în așteptarea noului său statut . a căii ferate Sighișoara – Brașov. centrul Europei de această minunată zonă turistică. Zona de activitate a regionalei se întinde pe cuprinsul a 6 judeţe : Braşov. Scurtă prezentare a Regionalei CFR Braşov Regionala îşi are sediul în oraşul Braşov asigurând. este una dintre cele mai importante lucrări de artă feroviară din țară. Tunelul Teliu. La rândul său. autohtoni și străini. Războieni. Regionala Brașov este celebră pentru zonele deosebit de pitorești pe care le străbate drumul de fier. eveniment petrecut cu prilejul inaugurarii. orașul vechi din Sighișoara sau Muzeul Brukenthal. Două dintre obiectivele ce fac faima acestei regionale sunt impresionantul Viaduct Caracau și Tunelul Teliu (cel mai lung tunel din țara . Mureş. câţi există acum. Mureș. Brașov. Pe raza actualei Regionale CF Brasov. Ghimeș. politice şi culturale din sud-estul Europei. prin poziţia sa geografică centrală.Întorsura Buzăului. Liniile de pe teritoriul regionalei măsoara în total 1086 km. precum Biserica Neagră. cu ajutorul drumului de fier. s-a construit de-a lungul timpului. În prezent.

. Magistrala 400 Staţii principale: Braşov .domeniu privat).065 km Bloc Linii Automat (BLA). Sălaj.cu linii simple. Linii duble: 813 km. Gorj.Sighişoara . Magistrala 300 Staţii principale: Bucureşti Nord . duble și electrificate și foarte multe lucrări de artă.407 km .Braşov . Arad. Există o rețea feroviară destul de bine pusă la punct.506 bucăți (2. în cifre Total rețea: 2. Mureş. care fac legătura între cele patru puncte cardinale ale țării.Simeria .Regionala are trei magistrale importante . Trece prin judeţele: Braşov. Magistrala 200 Staţii principale: Braşov . 264 km .Baia Mare . Satu Mare. 163 TDJ și 75 de bretele).Siculeni . Mureş.950 km (1.305 km (1. Cluj. 3.linii principale și 517 km .linii secundare). Timiş. Linii secundare : 405 Războieni – Deda 208 Copşa Mică – Sibiu 200 Teiuş – Braşov 308 Vânători – Odorhei 406 Luduş – Măgheruş Şieu 203 Braşov – Zărneşti 404 Braşov – Breţcu 403 Hărman – Întorsura Buzăului Limitele regionalei sunt : Predeal . Deda – la intersecţia cu regionala Cluj Ghimeş – la intersecţia cu regionala Galaţi Regionala Brașov . trei regulatoare de circulație. Cele 3 magistrale sunt : 1. Linii industriale: 323 de linii. Alba.575 de schimbatoare.domeniu public si 398 km . Aparate de cale: 3.linii magistrale.Podu Olt .linii în stații). Linii curente: 1.101 stații CED. Bistriţa-Năsăud. 4 .2. Linii stații: 855 km. 2. Hunedoara. Instalații: .Vinţu de Jos .la intersecţia cu regionala Craiova Şibot – la intersecţia cu regionala Timişoara Războieni. Cluj.Arad – Curtici (470 km).Cluj Napoca – Oradea (647 km).Dej . Trece prin judeţele: Braşov.550 de macazuri CED.805 km (2. Bihor.Teiuş .Sibiu .007 km . Linii electrificate: 1.Satu Mare (518 km). Harghita. cu instalații de centralizare electrodinamică. Vâlcea. Olt.36/122 bucăți bariere BAT/SAT.Războieni. . Maramureş.la intersecţia cu regionala Bucureşti Podu Olt .1. Linii înguste: 55 km. Covasna. Sibiu.169 km . Trece prin judeţele: Braşov. .linii curente și 298 km .Deda .

563 km fir LC desfășurat. Mureș . Pornind de la Războieni (256 m altitudine) din centrul podișului Transilvaniei.Tg Mureș Sud – Azomures .3 regulatoare de circulație. astăzi important centru cultural și industrial al țării.79 de halte de mișcare.Aluniș . linia urca în continuu pe cursul Mureșului.Petelea – Reghin .Târgu Mureș la 20 septembrie 1871 în lungime 59.Idiciu de Jos .4. 248 de poduri de piatră. pe secții cu conducere centralizată.Tg.Cuci – Iernut – Cipau – Ogra – Sanpaul – Chirileu – Vidrasău -General N.067 de instalații autostop. În anii 1951-1952 distanța Deda-Războieni a intrat în refacție cu șina tip 40. în lungime de peste 11 km. . -Reghin-Deda construită la 16 noiembrie 1905 în lungime de 22 km de către MAV. .Brâncovenești .15 substații de tracțiune (ST). Construcţia căii ferate Razboieni-Deda a fost executată între anii 1870-1905 de către 3 societăți de cale ferată.Aluniș Mureș .Periș Mureș .3 t/osie și o viteză de 40-60 km/h.110 viaducte.Tg. Stații și halte: Războieni – Lunca Mureşului .387 de poduri din beton.200 de poduri cu tabliere metalice. -Târgu-Mureș – Războieni construită la 16 ianuarie 1886 în lungime de 32.5 km de către societatea pe acțiuni a CF Târgu-Mureș. astfel: -Războieni . între stațiile Târgu Mureș si Târgu Mureș Nord.4. 2.17 tuneluri. linia având un profil moderat cu declivități maxime de 10‰ între stația Deda și Aluniș Mureș și raza minimă de curbură de 275 m.2 km de către societatea căilor ferate ungare de est. 5 . . Lucrări de artă: . Inițial s-a construit o șina cu ramificațiile 33. 23 de poduri din beton precomprimat. . și merge paralel cu Mureșul până în nodul de cale ferată Deda (420 m altitudine).Chetani-Luduș Bogata Mureș . Mureș Nord –Dumbrăvioara – Gornești Mureș .109 grupuri electrogene (GE).Rușii Munți – Deda.1. pe distanța Reghin-Războieni.57 de stații. 76 de poduri de carămidă. Trafic: . poduri si podețe: 1. când a fost înlocuită cu tip 49. străveche așezare românească atestată încă din anul 1332.25 si 34. .5 ceea ce a permis o sarcină pe osie de 15. Linia 405 Războieni-Deda De la Războieni pornind pe vechiul defileu al Mureșului spre Deda pe la jumătatea drumului întâlnim Municipiul Târgu Mureș.11 halte independente. . Dăscălescu . pe direcția de la S-V la N-E până la Târgu Mureș (306 m altitudine) de unde linia ajunge în depresiunea subcarpatică internă a Reghinului.Gura Arieșului – Gligorești . care a funcționat până în anii 1973-1974.. . De-a lungul celor 114 km au fost construite 29 de stații și halte. pe distanța Reghin-Deda și între anii 1974-1975.

Copșa Mică (cel mai poluat oraș din țară. Din lucrările cele mai importante. de la Sibiu și de la Copșa Mică. Sighișoara (singura cetate medievală locuită din Europa. afluent al Târnavei Mari. de la Micăsasa. unde însoțește Valea Oltului între stațiile Rupea și Feldioara. De la Copșa Mică (283 m) linia urcă pe direcția de la S la N. firul II . datorită fabricilor de negru de fum și al prelucrării metalelor neferoase. însoțind valea Târnavei Mari de la Teiuș până la Vânători. firul II. însoțită de pârâul Vișa. pâna în stațiunea climaterica Ocna Sibiului. Stații-halte: Brașov-Stupini-Bod-Feldioara-Botbav-Măieruș-Apata-Augustin-Racoș-RupeaCata-Beia-Harghita-Mureni-Vânători-Albești-Sighișoara-Daneș-Luna-Dumbrăveni-Atel-MediașTârnava-Copșa Mică-Micăsasa-Valea Lungă-Câmpia Libertații-Blaj-Crăciunel-Cistei-Podul MureșTeiuș.Șeica Mare – Veșeud – Hașag – Loamneș . Din stația Vânători se ramifică linia spre Odorhei. C. Au fost înființate 10 stații-halte: Copşa Mică – Axente Sever – Agarbiciu . Calea ferată Teiuș-Brașov. -Varianta Sighișoara Daneș. 6 . în perioada aprilie 1870 . -Tunelele de la Beia si retur. sticlă și industrie ușoară). Copșa Mică .F. mutarea liniei de pe stânga pe dreapta Târnavei Mari și dezafectarea a 2 poduri metalice mari. al doilea oraș din România privind numărul de locuitori și ponderea industrială. Brașovul . vase emailate).Ocna Sibiului . piese auto. amintim: -Podul peste Olt de la Racoș. Bucegi și Piatra Craiului. Pentru dublarea magistralei București-Oradea a fost nevoie de dublarea tronsonului TeiușCopșa Mică.11 octombrie 1872. stația Copșa Mică a fost înzestrată cu instalații CEM.Mândra .centru feroviar important în depresiunea Țării Bârsei.Linia 208 Copșa Mică – Sibiu Construcția căii ferate Copșa Mică . ajungând în Brașov.Sibiu. iar între anii 1978-1980 stația a fost înzestrată cu CED și BLA. Depoul Brașov a fost primul depou din țară electrificat și dieselizat. industrie de ceramică. adevarată placă turnantă spre masivele Făgăraș. intrând în câmpia Țării Bârsei. când a fost deschisă pentru circulație. de unde coboară lin până la Sibiu. Blaj (oraș cu puternică rezonanță în istoria noastră. Amplasată în sudul Podișului Transilvaniei. este cea mai scurtă legatură între Valea Târnavelor și Valea Oltului. centru al turismului românesc. Linia 200 Teiuș – Brașov Calea ferată Teiuș-Brașov a fost construită în 3 etape de către Societatea Căilor Ferate Ungare de Est. după care trece prin defileul dintre Munții Baraolt și Munții Perșani. cumpăna apelor fiind Ocna Sibiului (475 m altitudine). centru de prelucrare a lemnului.Sibiu a fost executată de către Societatea pe acțiuni a Căilor Ferate Ungare de Est. În anul 1956. 3 km. punct de ramificație al căii ferate Blaj-Praid). punct de ramificație al căii ferate spre Sibiu). în lungime de 230 km. pornește pe direcția N-V la S-E. Lucrările au început la 1 mai 1870 din ambele capete. firul I și Blaj. -Podul peste Târnava Mare. Mediaș (complex industrializat cu fabrici de sticla. lucrările fiind începute la sfârșitul anului 1869. Localități mai importante pe acest traseu putem menționa: Teiuș (centru feroviar).Sibiu.Băile Ocna Sibiului .

construite în perioada iulie 1876-iunie 1878.8 între Timişul de Sus-Braşov (viteză 45-60 km/oră). cea mai înaltă gară din România. care a devenit de tranzit la 10 martie 1879. rezistenţă caracteristică de 28%o şi o rază de curbură de 275 m. Traseul cuprinde două tuneluri: Tunelul Mare de 937 m şi Tunelul Mic de 104 m. din mica gară Brașov. din fondurile statului Austro-Ungar. la început stație înfundată. În 1939 acestă canalizare a fost prelungită. Nici această soluție nu a corespuns. sarcina pe osie pe toată secţia fiind de 20 tone/osie. Construcţia căii ferate Braşov-Predeal a fost terminată la 10 martie 1879. între pantele munţilor Piatra Mare şi Postăvarul. făcând legatura cu Bucureștiul și Dunărea prin Pasul Predeal. pentru preluarea traficului de mărfuri. apoi Timiș Mărfuri. precum şi halta Timişul de Jos. Lucrările la stația Brașov Triaj au început în anul 1940 și au fost terminate la finele anului 1948. secţia atinge declivitatea maximă de 25%o. odată cu realizarea pasajului subteran. Primele lucrări au început în luna aprilie 1876. Linia a fost construită cu şine şi ramificaţii de tip 21. Începând cu anul 1930. denumită Bartolomeu. stația s-a numit Brașov Triaj. iar sub platforma ei se află izvoarele naturale ale râului Prahova. între staţia Timişul de Sus şi Predeal. 1057 m). strecurându-se pe Valea Timişului. fiind cel mai înalt punct atins de CFR. a electrificării liniei și construcției actualei clădiri a gării Predeal. 1876-1879. De-a lungul celor 36 de km au fost construite staţiile Dârste. Pornind din vechea gară Braşov (alt.5 kg/m.SOHN şi BANDESON din Budapesta. dată dupa care mica gară Brașov și stația Timiș Mărfuri au fost desființate. până în micuţa aşezare Predeal (alt. apoi în 1962 s-a adoptat actuala soluție. cand MAV-ul a construit linia Brașov Predeal. din staţia Dârste spre Timişul de Sus şi spre Braşov. Timişul de Sus.6 kg/m şi 34. a luat ființă stația Brașov. datorită creșterii traficului în timpul celui de-al doilea război mondial. înlocuite după primul război mondial cu şine tip 45 între Predeal şi Timişul de sus (viteză de 45 km/oră) şi 42.Complexul Brașov – La 1 iunie 1873. La 24 iunie 1891. La 19 august 1962 a fost dată în funcțiune actuala gară a Brașovului . Linia 300 Braşov .565 m) traseul va avea un profil continuu în rampă de la nord spre sud. Cu profil greu de munte între Timişul de Sus şi Predeal. Predeal. 7 . s-a racordat calea ferată Brașov-Zărnești și a apărut cea de a III-a gară a complexului Brașov. Ca și o curiozitate gara din Predeal se afla la altitudinea de 1000 m. în paralel cu gara Brașov a fost contruită o stație cu 4 linii pentru prelucrarea trenurilor de marfă ce nu mai încăpeau în gara Brașov. când s-a pus problema construirii stației Brașov Triaj și a unui depou în paralel cu drumul Brașov-Sfântu Gheorghe pâna în apropierea comunei Harman. Acestea au fost canalizate în anii construcției primei gări.Predeal Construcţia căii ferate Braşov-Predeal a fost executată între anii 1876-1879 de către firma GREGER. când s-a deschis circulația de la Brașov la Sighișoara. aflată pe linia Brașov Sighișoara.

de la Tăul de Jos. La 8 iulie 1948 se redeschide. în perimetrul oraşului. fiind încercată şi o variantă de ocolire a acestei zone.3 m . linia urcă pe Valea Pârâului. 8 .6 a permis circulaţia locomotivelor şi vagoanelor cu o sarcină maximă de 10. Stații și halte: Vânători-Săcuienii Noi-Sântămaria-Cristur-Beteşti-Beteşti Est-Porumbenii Mici. înfundată şi cu profil mediu. Zaul de Câmpie şi Miheşul de Câmpie. Deşi podul de la Șieu a fost terminat în aprilie 1887. iniţial executate din lemn şi care au fost înlocuite. halta Odorhei ca punct de oprire în linie curentă. Halta Chiraleşi este punct de frontieră.). cu acces la placa turnantă de 150 m. în timp. o linie de remiză cu canal de 60 m şi un pod basculă la linia 1. în două etape. şi cinci halte. până la staţia Lechinţa. care este halta Budeşti Cluj (394 m alt. după traversarea Mureşului. Au fost construite patru staţii (Cristur. Construită cu şină şi ramificaţii de tip 23. oferind călătorului o minunată imagine a locurilor. ca linie simplă. Dobeni.2 t/osie şi o viteză maximă de 35 km/oră. între anii 1977-1980 s-a dezvoltat staţia Odorhei cu o grupă tehnică de patru linii şi o linie de tragere de 400 m. în lungime de 94 km. In staţia Odorhei a mai existat o linie de alimentare cu cărbuni. de la halta Budeşti Cluj la staţia Măgheruş Șieu. raza minimă de curbură 200 m. pentru că de aici traseul coboară continuu printre vii şi livezi.Odorhei Construcţia căii ferate Vânători-Odorhei a fost făcută de Societatea Anonimă a Căilor Ferate Vicinale Vânători-Odorhei. pentru preluarea traficului de la întreprinderea de Oţeluri Speciale . Linia Luduş-Măgheruş Șieu este construită pe direcţia de la sud la nord în Podişul Transilvan şi face legătura între Valea Mureşului şi Valea Șieului.Porumbenii Mari-Lutiţa-Dobeni-Feliceni-Odorhei Sud-Odorhei Linia 406 Luduş – Măgheruș Șieu Calea ferată normală Luduş-Măgheruş Șieu.75 m. cu câte două linii de circulaţie şi Odorhei cu trei linii). Pe lungimea de 35. puncte de oprire în linie curentă. prin firme particulare. din cauza profilului greu şi a instabilităţii terenului din zona vârfului de pantă de la Budeşti Cluj lucrările au fost prelungite. aflate în dreapta şi în stânga căii. cu podeţe metalice sau din beton.IOSF Cristur. fără lucrări de artă importante. În parcurs au fost construite un număr de 85 de podeţe şi poduri cu lungimi între 0. punctul de joncţiune cu calea ferată Dej-Bistriţa. a fost pus în circulaţie la 24 aprilie 1888. Porumbenii Mari. Între anii 1979-1980 s-au executat lucrări de dezvoltare ale staţiei Cristur.396 coroane/km-cale. un afluent al Someşului Mare. a fost construită între anii 1886-1888 de Societatea Căilor Ferate Locale Luduş-Bistriţa. Ultimul tronson de 39 km. La 6 decembrie 1887 s-au pus sub circulaţie primii 55 km de la Luduş la Budeşti Cluj. costul realizat fiind de 47. În vederea legării viitoarei linii cu Miercurea Ciuc şi pentru preluarea traficului de pe platforma industrială Odorhei .Linia 308 Vânători .) considerată vârf de pantă. Pornind de la Luduş (272 m alt. Linia urcă până la cel mai înalt punct.6 km declivitatea maximă este de 10%o.

până în anul 1968. au fost introduse şine şi ramificaţii de tip 34. treptat. Podul mare peste Mureş între staţia Luduş şi halta Luduş Sat Stații și halte: Luduş .297 m) pe Magistrala Braşov-Deda.5. între halta Tagu şi Miceştii de Câmpie. corespunzător unei viteze de circulaţie de 40 km/h între Luduş-Tagu şi Miceştii de Câmpie-Măgheruş Șieu şi 11 t/osie corespunzător vitezei de 30 km/h. calea ferată normală se întâlneşte în două puncte cu căile ferate înguste de 760 mm: în staţia Miheşul de Câmpie.Lechinţa.Dej-Baia Mare. cu linia îngustă Târgu Mureş-Band-Miheşul de Câmpie şi în staţa Lechinţa. găsim şi raza minimă de curbură de 150 m. Sarcina maximă pe osie era de 9.5 pe porţiunea cea mai grea. Între halta Tagu şi halta Budeşti Cluj. Linia a fost construită cu şine şi ramificaţii de 20 şi 23. unde se aflau montate şine de tip 23. Cu ocazia refacţiilor efectuate în anii 1953-1954.5 t/osie.Luduş Sat .Valea Largă – Zau de Câmpie – Bota Sat – Miheşu de Câmpie – Miheşu de Câmpie Sat – Balda – Sărmaşu – Sărmăşel Gaz Metan Sărmăşel – Ţăgşor – Ţagu Sat – Ţagu – Budeşti Cluj – Miceştii de Câmpie – Sânmihaiu de Câmpie – Brăteni – Sângiorgiu Nou – Vermeş – Lechinţa – Ţigău – Chiraleş – Măgheruş Şieu 9 . In aceste staţii se fac numai transbordări de călători de la un sistem la altul. care au funcţionat până în anul 1964 când. aşezate pe traverse din lemn şi pat format din balast de râu.6 kg/m.Linia trece din Regionala de Căi Ferate Braşov pe teritoriul Regionalei de Căi Ferate Cluj şi traversând râul Șieu. fără a se executa şi transbordări în traficul de mărfuri. pe o declivitate maximă de 25%o şi rezistenţă caracteristică de 30 kg/t. intră în staţia Măgheruş Șieu (alt. au fost înlocuite cu şine şi ramificaţii de tip 40. Pe linia Luduş-Măgheruş Șieu.Sânger Tăureni – Tăureni – Melini. cu linia îngustă Târgu Mureş-Band.

s-a executat cu ecartament normal de 1435 mm. Comisia Tehnica a marcat în teren traseul căii ferate. cu ocazia recepţiei tehnice. traseul în lungime de 25. va începe în primăvara anului 1890. de creșterea oilor și nu în ultimul rând de apariția fabricii de hârtie din Zărnești din acea perioadă. iar inaugurarea liniei ferate și deschiderea circulației trenurilor au avut loc la 24 iunie 1891. la marginea câmpiei Bârsei. Lungimile utile din staţii trebuiau să fie de minim 100-200 m şi în declivitate maximă de 2.Gheorghe . circulaţia curentă a început în ziua de 13 iunie 1891.Secuiesc Breţcu în lungime totală de 98 km. (3-7 cm). Mergând pe sub munţii Postăvarului. iar declivitatea maximă a liniei era 10 mm/m.6 Vignol de 8-12 m şi tip 17. are loc şi deschiderea festivă. piatră. aşezare aflată pe vehicul drum comercial ce lega Transilvania cu România. odată cu circulaţia primului tren între Braşov şi Zărneşti . produse agricole (sfeclă. traseul porneşte spre nord. unde s-a construit cea de a doua gară a Braşovului. După exproprierea a cca. La 6 iunie 1891. Recepția tronsonului de cale ferată Brașov – Zărnești a fost realizată la 6 iunie 1891. Lucrarea proiectată şi executată de firma budapestană LEO ARNOLDY şi ing.Linia 203 Braşov – Zărnești Calea ferată Brașov – Zărnești a fost construită între anii 1889 . De fapt. se va construi linia de cale ferată Braşov . cartofi). Era construită cu şină tip 23. cărbune. Din gara mică Braşov-Suburbiu (565 m alt). O. trebuiau să fie de minim 100-200 m. Lucrarea a fost proiectată şi executată începând cu "primăvara anului 1890. odată cu punerea în circulaţie a două perechi de trenuri mixte între Braşov şi Zărneşti. sarcină pe osie 10. în lungime de 25. la Zărneşti. prin marginea cartierului Blumăna. 650 ha teren din proprietatea particulară (200 ha pentru perimetrul staţiilor şi 450 ha pentru linia curentă dintre staţii)./km şi cu ramificaţii din acelaşi tip. în declivitate maximă de 2.5 mm/m.SMREKER.Breţcu Între anii 1891-1907.Sf.3 km. Râşnovul şi Tohanul.Tohanu Vechi – General Moşoiu – Zărneşti Linia 404 Braşov .48 aşezată pe traversă din lemn de 2.5 mm/m.1892 Construcția tronsonului de cale ferată Brașov – Zărnești a fost motivată de exploatarea bogatelor resurse de lemn. suprastructură ce asigură o viteză de 40 km/h. ca şi cartierul ce o înconjoară.4 m cu poza de 1417 buc. administrată pe atunci de MAV. oprindu-se sub munţii Piatra Craiului.29-2. ce poartă numele Sfântului Bartolomeu. Lungimile utile din staţii. 10 .Tg.3 km leagă Cristianul . pe o lungime de 76. La 25-26 februarie 1891. raza minimă 520 m şi declivitatea maximă de 10 mm/m. prin Pasul Bran.3 km. până în capătul Uliţei Lungi (astăzi strada Lungă). racordându-se din gara Braşov. pe o lungime de 25. Stații și halte: Braşov – Bartolomeu – Cristian – Râşnov .3km. şinele erau prinse cu crampoane pe plăci metalice de traversele aşezate pe un pat de balast de râu. în primăvara anului 1890 încep şi primele lucrări de construcţie a liniei din Braşov spre Zărneşti.5-12 tone/osie şi 4 tone/ml.

clădirile puteau fi executate în anumite staţii şi din lemn. trecând prin marginea aşezărilor Hărman şi Prejmer. În comuna Chichiş. traseul trece prin Zăbala şi Imeci. Boroşneul Mare şi Brateş. în anul 1943 MAV-ul a construit un racord de 1. Oskar Smreker şi Leo Arnoldy au început construcţia din staţia Bartolomeu. unde lucrarea se va opri. până la Tg. greutatea minimă a şinelor 17. Podurile şi podeţele din lemn au fost înlocuite treptat. declivitate maximă de 25 mm/m.Secuiesc.Satulung 11 . traseul intră în Sf. lungimile minime utile din staţii între 100 şi 200 mm. odată cu punerea în funcţie a plăcii de întoarcere din remiza Sf.3 km ce a fost desfiinţat în anul 1957. traseul porneşte spre nord. de unde. părăsind linia dreaptă va executa o buclă pentru a se apropia la 2 km de Covasna (546 m). Urcând spre nord-est. Statii și halte: Braşov – Braşov Triaj – Hărman – Ilieni – Prejmer – Chichiş – Ozun – Sfântu Gheorghe – Angheluş – Moacşa – Biţa – Broşneu Mare – Brateş – Covasna – Zăbala – Ferma Zăbala – Imeci – Cătălina – Târgu Secuiesc – Sânzieni – Poieniţa – Bălani – Mereni Lutoasa – Leminia – Breţcu Linia Bartolomeu-Satulung În primăvara anului 1890. Cei 22 km între Tg. centru forestier şi balneo-climateric.Gheorghe.Gheorghe. ocolind intrarea în Sf.afluent al Oltului şi după o pronunţată schimbare de direcţie în comuna Ozun. spre cursul superior al Oltului. calea ferată va străbate depresiunea montană a secuilor. firmele de construcţii ing. respectând paragraful trei din actul de concesiune ce prevedea : serie de condiţii tehnice: ecartament normal 1435 mm. legând şi Sânzieni. cu lucrări în beton şi metal. trecând prin marginea aşezărilor Moacşa.4 kg/m. traversează Râul Negru . Urcând pe valea Râului Negru. raze min— de 60 m. Lemnia şi Bălani.Pornind din gara veche a Braşovului (565 m). în scopuri militare. renumite pentru recoltele bogate de cartofi. centre forestiere. Centenarul Căii Ferate Locale Braşov. viteza de circulaţie 30 km/h.Secuiesc şi Breţcu vor fi construiţi de Societate între anii 1905-1907. Pentru legarea directă a liniei Breţcu cu linia Braşov-Ciceu.Gheorghe (531 m) reşedinţa ţinutului Treiscaune aflat pe cursul Oltului. între anii 1912-1940 şi 1970-1980.

Lungă şi Remiza de Locomotive cu trei linii mici (50. La 25 iunie 1892 are loc recepţia tehnică definitivă a întregii lucrări.terminus. Noua. astfel: St. Schiel şi SA Unirea Petrol. Sarcina maximă era de 12 tone/osie permiţând 50 km/h pentru automotoare. când Primăria Braşovului a afişat repetate apeluri către populaţie. calea ferată Predeal-Braşov şi prin marginea satelor Baciu. Turcheş şi Cernatu.Honterus cu 2 linii de 118 m şi racord la Astra Vagoane. de unde cobora înapoi pe Strada Mureşenilor. Lungă-Piaţa Sfatului la km 2+271. Promenadă. de unde se făcea legătura cu vechea staţie Braşov MAV/CFR. iar în punctele de oprire Honterus.130 m).Pornind din gara Bartolomeu. Probele de circulaţie au continuat în lunile ianuarie şi februarie 1892. Staţia Schiel (ulterior Ramificaţie şi Strungul). iar o altă linie se continua pe sub Dealul Melcilor. Din acest punct. St. alimentarea cu motorină sau benzină a automotoarelor se făcea în staţia Satulung unde se aflau şi Atelierele de locomotive şi vagoane. 15 Noiembrie pană la staţia Schiel (denumită ulterior Strungul) în Piaţa Hidromecanica. acoperite cu ţiglă. linia urca pe Strada Lungă până în Piaţa Sfatului. Baciu. pentru că din ea au fost racordate feroviar majoritatea fabricilor din zona industrială de est a oraşului. În staţiile-ramificaţie Dârste Băi. Triunghi Promenadă str. trecea prin Dârste unde traversa. Dârste Bâi erau executate din cărămidă. în lungime de 16. cotea la dreapta în dreptul hotelului Aro de astăzi şi prin actualul parc. la nivel. Braşov şi Satulung se aflau instalaţii de alimentare cu apă a locomotivelor. 12 . Staţia Fabrica de Ciment cu 2 linii de 138 m. linia cobora pe B-dul. Linia a avut o importanţă economică deosebită. Turcheş şi Cernatu se aflau mici adăposturi din lemn. să stăpânească animalele şi să se ferească dintre linii. unde exista şi o mică remiză aflată vis-a-vis de clădirea de călători.296 km. ajungea în faţa Primăriei Oraşului Braşov unde se afla staţia Promenadă. aflată pe linia 1 de unde se pornea spre str. 30-35 km/h pentru trenuri de călători şi 20 km/h pentru trenurile de marfa. Staţia Promenadă cu 3 linii de 130 m. când au început să circule zilnic două perechi de trenuri. Ramificaţii.Bartolomeu (km 0+000). legătura cu Gara Veche Braşov unde se mai aflau 2 linii de câte 280 m fiecare şi 3 racorduri industriale la firmele Scherg. o tragere de 67 m şi racord CF la Fabrica de Ciment Krugler SA. Pe calea ferată Bartolomeu-Satulung. Fabrica de Ciment. La 31 octombrie 1891 construcţia liniei se apropia de sfârşit. încât la 9 aprilie 1892. primăria oraşului a cerut suplimentarea cu încă două perechi de trenuri. Clădirile de călători din staţiile Bartolomeu. cu 2 linii de 73 m. apoi se oprea la staţia Satulung . St.Piaţa Sfatului 2 linii de 110 m şi 1 linie de tragere de 75 m. Deschiderea oficială pentru traficul de călători a avut loc la 7 martie 1892. dar afluenţa a fost atât de mare. au funcţionat 10 staţii de cale ferată cu un număr de 2-7 linii şi lungimi utile între 130-260 m. prin Poiana Honterus şi Nouă.

linia se opreşte în staţia Gheorghieni (alt. De aici. au început în primăvara anului 1904. St. Linia 400 Ciceu . până în staţia Voşlobeni. Din staţia Izvorul Oltului. Linia cu profil de munte porneşte din staţia Ciceu (678 m) şi urmează Valea Oltului spre izvoarele lui. zidărie şi metal. o şosea modernă traversează Munţii Giurgeului prin curmătura Pângăraţi (1075 m). pe o lungime de 47 km. traseul coboară continuu pe valea îngustă a Mureşului.5 cu o rază minimă de 275 m şi declivitate maximă de 15 %o. precum şi 103 poduri şi podeţe între 0. IV-V remiză de locomotive şi placă. Construcţia liniei Ciceu-Gheorghieni a fost realizată cu şină tip C şi ramificaţii tip 34. printr-o succesiune de curbe şi contracurbe. spre şaua ce desparte Munţii Harghitei de Munţii Hăşmaşu Mare şi trece prin tunelul Izvorul Oltului (237 m) pentru a ajunge în vârful pantei. punctul de ramificare a căii ferate industriale normale şi electrificate Voşlobeni-Chileni. fiind executate de o antrepriză austriacă. pe o lungime de aproape 10 km. construite din piatră. cu Moldova. linia urcă continuu mergând paralel cu şoseaua naţională. prin Cheile Bicazului. exploatată de EPIC CF Harghita.jud Harghita. Noua cu 2 linii de 132 m. 787 m) centrul industrial al zonei. ambele între staţiile Izvorul Olt şi Izvorul Mureş.III de circulaţie cu lungimi de 173-207 m. particulară. trecând prin haltele Racu.6 şi 20 m lungime. De aici. St. VIVIII ateliere reparaţii. Satulung cu 8 linii: I . Mădăraş. finanţată de MAV din fondurile statului. staţia Izvorul Mureşului (882 m).St. în cel mai înalt punct al căii ferate Braşov-Deda. care deserveşte transporturile de piatră de la carierele Chileni . Dârste Bere cu 2 linii de 81 m şi racord la Fabrica de Bere Czell. Coborând uşor. Dăneşti şi Cârţani şi ajunge până în staţia Izvorul Oltului.Gheorghieni Lucrările de construcţie. Aici se află o importantă carieră de mozaic. care este punctul cel mai înalt al traseului ce leagă Transilvania. pe un traseu paralel cu cursul superior al Mureşului. spre beneficiarii din ţară. 13 .

Această cale nu a fost deschisă transportului de călători. goale sau cu piatră s-a făcut cu LDE seria 060 DA. care împreună cu tipul 34. Halta de mişcare Mădăraş în anul 1967. nici această linie nu a fost scutită de distrugerea terasamentelor. linia în lungime de 7. staţie realizată cu un dispozitiv de trei linii de primireexpediere şi Lu = 710 m. ambele în lungime de 225 m fiecare.25.C.jud Harghita în staţia Voşlobeni.H. Valea strâmbă -Gheoghieni. astfel St. după cel de-al doilea război mondial. unde cu ajutorul unor buncăre. Cîrţani . când linia a fost electrificată şi s-au putut folosi locomotive seria EA 060.Izvorul Mureş . Mădăraş Ciuc . clădirilor şi instalaţiilor. Linia Voşlobeni . între staţiile Ciceu şi Gheorghieni. Au avut loc sporiri şi sistematizări de staţii atât pentru preluarea sporului de trafic.H.5 asigurau circulaţia vagoanelor pe distanţa maximă admisă între osii de 5. Racu . s-au introdus şine şi ramificaţii tip 65. cât şi -pentru pregătirea lor în vederea introducerii instalaţiilor CED şi a electrificării. Tomeşti . cale simplă.Voşlobeni . Au fost utilizate de-a lungul timpului locomotive cu abur seria 734 şi vagoane de cale îngustă tip Y cu capacitate de 8 tone şi descărcare laterală.C.C. 14 . linia are o declivitate de 29 %o la intrarea în staţia Chileni. lei. Staţia Voşlobeni 1973-1975. în anul 1983 încep lucrările de normalizare a liniei proiectată de IPCF Bucureşti. Dăneşti . trei linii de evitare şi două linii de încărcare în carieră. sarcina de 16 t/osie şi viteză maximă de 50 km/h.După primul război mondial. executate între anii 1981 şi 1982. Construită cu şină tip 49.Chileni .H.591 mii. iar cu ocazia lucrărilor de refacţie.M. În faţa unor solicitări din ce în ce mai mari.28 km. Au fost montate poduri bascule în staţia Ciceu (1961-1962) şi Gheorghieni (1962). Sțatii-halte: Ciceu – H. se făcea transbordarea în vagoane de cale ferată normală. administraţia CFR a mai folosit şină tip 33. până în toamna anului 1985.8 m.C. cu traverse din beton armat şi lemn. numai refacerea podurilor pe secţia Ciceu-Deda a fost evaluată la 5. cu ecartament de 760 mm.H. a fost dată în funcţie la 1 iulie 1985 şi administrată de IPIC CF Harghita.H. Lucrarea de investiţii a Regionalei CF Braşov. Circulaţia între staţia Voşlobeni şi Chileni se face pe bază de cale liberă. folosită la refacerea căilor ferate.Chileni Pentru acoperirea necesarului de piatră spartă. Ciceu 19691970. lucrărilor de artă.Izvorul Olt . suprastructurii. administraţia CFR a construit o cale ferată îngustă. Spre sfârşitul celui de-al doilea război mondial. pentru transportul produselor de piatră din carierele Chileni . Remorcarea trenurilor navete.C.5-5.

La 7 noiembrie 1908 au fost deschise pentru circulaţie 12 staţii şi halte.se la 62 km. traseu în lungime de 8. Vechiul traseu traversa Munţii Perşani. Odată cu executarea variantei a intrat în refacţie şi secţia Bartolomeu-Făgăraş. dată în funcţie la 3 noiembrie 1943. executată de Inspecţia II LS Predeal sub conducerea ing. după construcţia variantei existente. de la tunelul Dealul Negru va coborî continuu.6 sarcina maximă de 10. a avut o lungime de 67 km. spre Munţii Perşani. Ion Rusmănică. în anul 1948. construită pe direcţia de la vest spre est. Linia a fost construită cu şine şi ramificaţii tip 23. Pe noua variantă. prin localităţile Perşani.2 t pe osie şi o viteză de 45 km/h şi a costat 113930 coroane/km cale ferată. Șinca Nouă şi Șinca Veche. coborând în Țara Făgăraşului la Șercaia. Construcţia iniţială a căii ferate Bartolomeu-Făgăraş între anii 1908-1943. cu şine şi ramificaţii tip 45. Șercaia şi Mândra Oltului până în Făgăraş (433 m) traseul liniei Braşov-Făgăraş limitându. Declivitatea maximă de 18 %o şi razele de 250 m au fost reduse după darea în exploatare a variantei la 12 %o între Perşani şi Șercaia şi raza de 350 m între Valea Homorod şi Brădet. linia urcă uşor prin localităţile Ghimbav-Codlea-Dumbrăviţa Bârsei-Vlădeni Ardeal şi Valea Homorod. Societatea Anonimă a Căilor Ferate ale Ardealului de Sud. în lungime de 67 km. 15 . linia pornea de la Valea Homorod (555 m) şi urcând pe la poalele nordice ale Munţilor Făgăraş. prin comunele Vad. până la halta Brădet. după darea în exploatare a variantei rămânând 10 staţii şi halte în funcţiune. Prin unirea cu alte două societăţi. abandonat definitiv între Valea Homorod şi Șinca Nouă. pornind de la Bartolomeu (565 m). aşezate pe traverse din lemn. la 18 decembrie 1908. concesiunea a format şi înfiinţat.2 km. a fost construită între anii 1906-1908. de concesiunea BELDY TIVADAR prin firmele constructoare MAX SCHIFFER şi MANDEL şi REVESZ din Budapesta.Statia Chileni în anul 1922 Linia 200 Braşov – Fagăraș Calea ferată Braşov .Făgăraş.

După terminarea războiului. de aici traseul coboară continuu până la Vinţul de Jos aflat la o altitudine de 205 m. realizată între Apoldul de Jos şi Miercurea Sibiului. – Tilişca HM – Apoldul de Sus – Apoldul de Jos HC – Miercurea Sibiului – Băilea Miercurea HC – Cunţa – Rahău HC – Sebeş Alba – Vinţul de Jos 16 . însoţind văile afluente ale Oltului şi Mureşului. au fost executate îmbunătăţiri de traseu în zona Apoldul de Sus şi a fost refacută total suprastructura. linia trecând în categoria căilor ferate principale. provocând atât rănirea mecanicului şi a câtorva călători. iar între anii 1975-1976 s-a introdus şi şina tip 54. Staţii-halte: Sibiu – Sibiu Haltă – Turnişor – Cristian – Orlat – Sibiel HC – Săcelu Sibiului – Sălişte – Aciliu HC. iar raza minimă de 250 m se află între Halta Sălişte şi Aciliu. Circulaţia a fost închisă timp de 9 zile pentru reparaţii. afluent al Sebeşului.83 km. linia Vinţul de Jos-Sibiu a limitat serios capacitatea de circulaţie pe magistrala Arad-Sibiu-Bucureşti.19 km. au început lucrările de dublare ale liniei Vinţul de Jos. pe lunca Mureşului. unde trenul mixt de dimineaţă s-a prăbuşit. Sercaia – Mândra – Făgăraş. între staţiile Șercaia şi Mândra Olt. Continuare firească a căii ferate Arad-Alba Iulia prin Sibiu pe Valea Oltului la Dunăre. Între anii 1970-1971 s-a efectuat o nouă refacţionare cu şină de tip greu 49. delimitând şi cumpăna apelor.6 kg/ml. suprastructura a fost alcătuită cu şină şi ramificaţii de tip 23. Executată ca linie de interes local. împreună cu un podeţ care a cedat.Sibiu Calea ferată Vinţul de Jos-Sibiu a fost construită de firma MANDEL şi REVESZ din Budapesta. la 548 m altitudine. Declivitatea liniei este de 17%o. între staţiile Sălişte şi Orlat şi 11. Punctul cel mai înalt al liniei este situat în Halta Aciliu. datorită suprastructurii uşoare. din fondurile constituite de Societatea Anonimă a Căilor Ferate Locale Vinţul de Jos-Sibiu. Pentru sporirea capacităţii de circulaţie. motiv pentru care.Sibiu pe două tronsoane de 23 km: 11. fiind executate de ICCF Timişoara şi Braşov. noua linie este orientată de la est spre vest şi leagă depresiunile transilvane ale Sibiului şi ale Alba Iuliei. între staţiile Apoldul de Sus şi Miercurea Sibiului. în lungime de 81. care au permis o sarcină maximă pe osie de 12 tone la o viteză de 35 km/h. în perioada 1896-1897. Stații-halte: Braşov – Bartolomeu – Ghimbav – Codlea – Dumbrăviţa – Vlădeni – Valea Homorod – Brădet – Perşani – Șercaia – H. râul Cibin spre Sibiu şi Secaşul. între anii 19541956. precum şi mari pagube materiale. spre Vinţul de Jos. Linia 200 Vințul De Jos . râu care se varsă în Mureş.Să menţionăm şi primul accident de cale ferată ce s-a petrecut la 5 august 1912.9 km. începând din anul 1980.

mobilă şi industrie alimentară. raze minime de curbură de 250 m între staţiile Livezi Ciuc şi Păltiniş. legând localităţile Miercurea Ciuc şi Ciceu (678 m). Tronsonul Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc.2 t/ml şi 40 km/h. ajungând în staţia Ghimeş (688 m) de unde linia se împleteşte cu drumul naţional şi apa Trotuşului. între staţiile Tuşnad Sat şi halta Tuşnad Băi şi declivitate maximă de 10. De aici. calea ferată deserveşte staţiunile balneoclimaterice Bodoc.2 %o între staţiile Bixad Olt . linie construită pentru viteză de 60 km/h. cu şine şi ramificaţii de tip 34. în lungime de 63. având sarcina maximă de 16. între Olt şi Trotuş în tunelul Ciumani (1112 m). ce coresund unei declivităţi maxime de 25 %o au permis circulaţia vagoanelor cu sarcină de 16. Din Ciceu. calea ferată. 7. până în localitatea Adjud.4 t/ml. oraş cu o puternică industrie de construcţii de maşini. De la Sfântu Gheorghe. a fost construit de MAV cu şină şi ramificaţii de tip 34. Malnaş Băi.5. Tronsonul Miercurea Ciuc-Ciceu-Ghimeş în lungime de 50. 17 . traversează munţii Harghitei pentru a ajunge în depresiunea vulcanică a Ciucului. linia părăseşte cursul Oltului şi se îndreaptă spre nord-est. de munte. respectiv 6.9 km. În apropiere.6 m şi 45 m. raza minimă de curbură 200 m. staţiunea turistică Tuşnad Băi şi centrul regional politic.Podul de la Tilișca în anul 1991 Linia 400 Sfântu Gheorghe . carierele de piatră de la Malnaş şi Bixad. industrial şi social Miercurea Ciuc. o aşezare specifică a ceferiştilor ce muncesc în acest nod feroviar. La 30 aprilie 1897 au fost date în funcţie cele 14 staţii şi halte şi 193 de poduri şi podeţe cu lungimi între 0. urcând pe valea Racoşului (un afluent al Oltului).5 t/osie. linia coboară pe Valea Strâmbă până în Valea Trotuşului. din staţia Sfântu Gheorghe (531 m). construit de MAV pe un profil greu.6 km. Tuşnad cu renumitele lor izvoare de ape minerale.Ciceu – Ghimeș Lucrările de construcţie au fost executate de formaţiuni ale MAV-ului şi au fost începute în vara anului 1895. mergând pe cursul Oltului superior.halta Tuşnad Băi.5 t/osie. staţia Ciceu deserveşte localitatea Siculeni. traversează valea adâncă a Caracăului şi ajunge pe cumpăna apelor.

din care vom aminti. Începând din luna decembrie 1944 şi până la 12 februarie 1945. In anul 1916. Cu un profil greu pe tronsonul Ciceu-Ghimeş.CCF" .76 m şi două deschideri laterale de câte 51. lucrare provizorie ce a rezistat până în toamna anului 1944. circulaţia normală s-a deschis numai la 6 aprilie 1899. când trupele germane în retragere distrug din nou viaductul. viaductul a fost distrus de armata ungară în retragere.36 m. Construit din tabliere metalice. folosind 3600 m3 lemnărie. amplasat în amonte şi paralel cu cel distrus. astfel: 3. în lungime de 264. folosind datele din volumul I al lucrării D. odată cu terminarea de către Căile Ferate Române a căii ferate Comăneşti-Palanca frontieră. unităţi ale Căilor Ferate Române. 18 .Între staţia Ciceu şi Adjud.Iordănescu şi C. înlocuieşte provizoriu grinda centrală distrusă cu o grindă sistem ROTH-WAGNER. în anul 1917.44 m. are o înălţime maximă în firul văii de 64. au fost construite 84 de poduri şi viaducte.Bucureşti 1986. Tot armata austro-ungară.8 m a fost executată de MAV în toamna anului 1885 şi dat în funcţie la 18 octombrie 1897. având 22 paleti cu înălţime maximă de 57 m. Lucrări de artă Viaductul Caracău Viaductul se află între staţia Nădejde şi Livezi Ciuc. la începutul primului război mondial. sub conducerea inginerului Amedeo Georgescu au executat un viaduct provizoriu din lemn.Georgescu "Construcţii pentru transporturi în România . cu o deschidere centrală de 101. revenind în regiune.

este terminată la 14 septembrie 1946. în toamna anului 1944. începute în decembrie 1944. punerea în operă a 4840 m2 lemnărie. când tunelul a fost dat în circulaţie provizoriu. turnarea a aproape 8. Sporiri și sistematizări de stații 19 . 10926 m3 produse de carieră. la 26 mai 1945. Lucrările de consolidare. din grinzi din beton armat. lucrarea supravegheată de inginerul Ion Rusmănică . tunelul a fost distrus parţial de trupele germane aflate în retragere. în lungime de 1222 m şi declivitate de 15 %o.000 m3 betoane. au fost terminate la 1 februarie 1945. sub conducerea inginerului Ion Rusmănică.Având în vedere importanţa strategică a liniei care făcea legătura între Moldova şi Transilvania. 452 tone de oţel şi 19 tone de cuie. depuse de muncitori şi ingineri. când s-a deschis circulaţia pe noul viaduct Caracău care a necesitat: 3000 m3 săpături. Antrepriza Şantierelor Generale trece la executarea noului viaduct Caracău. Cu eforturi demne de toată lauda. La 1 mai 1945. circulaţia a început să se desfăşoare normal odată cu definitivarea lucrărilor. 4.din partea Căilor Ferate Române. 3068 tone ciment. Tunelul Ciumani (1012 m) Construit între anii 1894-1896.

ce a permis o sarcină de 10 t/osie şi o viteză maximă de 35 km/h. staţia Tuşnad Sat (1971). Electrificarea Liniei Sfântu Gheorghe-Ciceu-Ghimeș Între anii 1970-1975. 45 şi 49.staţia Malnaş (1961). lucrare în valoare de 18. Linia se racordează din firul II al liniei curente Sibiu-Făgăraş la km 386+012 (0+000 al liniei Cisnădie) între haltele Selimbăr şi Mohu. Utuşoi – H. . Lucrările au fost executate de unităţi ale ISAF Bucureşti şi ICCF Braşov. Ln staţii şi linie curentă au fost introduse tipuri de şine şi macazuri astfel: . Mihăileni – H. pe valea unui mic afluent al Cibinului. Jigodin – Miercurea Ciuc – Ciceu – H. De la ramificaţia Selimbăr. 1973-1974). electrificat la 31 mai 1974. la cota 438 m. Păltiniş – H. în anul 1979-1980 a fost construit terminalul de transcontainere cu două linii.Cisnădie Linia Selimbăr-Cisnădie.tronsonul Sfântu Gheorghe .tronsonul Ciceu-Ghimeş tip 49 şi 65. a fost construită de SOCIETATEA ANONIMĂ A CĂILOR FERATE LOCALE SIBIU-CISNĂDIE.staţia Ciceu (1961-1962 şi 1969-1970). simplă şi neelectrificată.4 milioane lei. între anii 1965-1966. linia are un aspect vicinal. lucrare în valoare de 13. construită cu şină şi ramificaţii tip 20. segmentul Ciceu-Ghimeş a costat 101. pe tronsonul Sfântu Gheorghe-Ciceu-Ghimeş. Nădejde – Caracău – Livezi Ciuc – H. şi a costat 55. în valoare de 10 milioane lei.staţia Sfântu Gheorghe. aflată la cota 405 m. . 20 .C.5 milioane lei. până la staţia Cisnădie. .Ciceu tip 49. staţia Miercurea Ciuc (1961-1963. staţie terminus şi înfundată. Arcuş – Bodoc – H. au fost executate lucrări de sporire şi sistematizare a următoarelor staţii: .Palanca Construcția liniei Sibiu . urcând de la sud spre nord.În vederea lucrărilor de electrificare pe secţia de circulaţie Sfântu Gheorghe-Ciceu. au fost executate lucrări de electrificare a liniei pentru înlocuirea tracţiunii cu abur cu tracţiune electrică. cu raze minime de 275 m. lucrări în valoare de 178. Sîntimbru Ciuc – Sîncrăieni – H.5. staţia Sâncrăieni (anul 1966-1967). Cariera Bicsad – Bicad Olt – H.tronsonul Ciceu-Adjud în lungime de 150 km. .434K. Tarcău – Lunca de Mijloc – H.729 km. Staţii-halte: Sfîntu Gheoghe – H. Vrabia – Sînsimion – H. 1969-1970. Bolovănuş – Ghimeş . Cariera Carpitus I – Băile Tuşnad – Tuşnad Sat – H.tronsonul Braşov-Ciceu în lungime de 108 km electrificat la data de 1 octombrie 1976. după anul 1948. Malnaş Sat – Malnaş Băi – H. fiind finalizate şi date în funcţie astfel: . Declivitatea maximă a liniei este de 11 %o.1 milioane lei. în lungime de 5. linia a fost refacţionată succesiv cu tipul 34.8 milioane lei.

21 . prin depresiunea subcarpatică a Sibiului.5 cu o sarcină de 16.Clădirea de călători a haltei Cisnădie . lucrările fiind amânate din cauza consumării fondurilor la demararea lucrărilor pentru linia SibiuFăgăraş. porţiunea Sibiu-Avrig a fost construită de către Societatea Anonimă a Căilor Ferate Vicinale Sibiu-Avrig-Turnu Roşu. Mohu. La 28 august 1891 au loc festivităţile de înfiinţare a staţiei Avrig. până la Făgăraş (alt. a fost realizat de Societatea Căilor ferate Vicinale Sibiu-Avrig. Linia Podul Olt-Turnu Roşu. străbătând aşezările Selimbăr. prima pe această linie. în lungime de 51 km. de unde lucrările de construcţie vor începe în cele două direcţii: spre Sibiu şi spre Făgăraş. Lucrările pregătitoare au început în primăvara anului 1891.433 m). odată cu aducerea materialelor pe teren. În lungime de 33 km.Scorei.405 m) linia coboară uşor pe Valea Cibinului. Tălmaciu până la staţia Podul Olt. Porumbacu. linia începe să urce de-a lungul depresiunii subcarpatice a Munţilor Făgăraş. înfiinţată la 17 noiembrie 1897. Arpaş şi Voila. între haltele Cârţa. permiţând o viteză maximă de circulaţie de 45 km/h.2 tone/osie pentru o viteză de 35 km/h.6 cu o sarcină de 10. De la Făgăraş la Podul Olt. Avrig. comuna Avrig fiind aleasă ca bază de organizare de şantier. De la Podul Oltului. linia s-a construit cu şină tip 34. trecând prin vechile aşezări româneşti Racoviţa. linia a fost construită cu şină tip 23. Declivitatea maximă a liniei este de 8 %o.august 1994 Construcția căii ferate Sibiu – Fagăraș La 5 decembrie 1890 se încheie la Sibiu o convenţie.5 t/osie. ca punct de ramificaţie al liniei Sibiu-Turnu Roşu-Râmnicu Vâlcea pe Valea Oltului. care s-a angajat la construcţia căii ferate Sibiu-Făgăraş. iar segmentul Avrig-Făgăraş. între cele două societăţi şi o firmă de construcţii feroviare din Budapesta. nu se mai execută. între halta Veştem şi staţia Tălmaciu. aşezate pe cursul Oltului. iar de la Podul Olt la Sibiu. ce urma să se construiască pe Valea Oltului. Pornită din Sibiu (alt. iar raza minimă este de 275 m.

Arpaş.018 K/km cf. Cârţa. s-a executat consolidarea liniei Sibiu-Făgăraş. precum şi sporirea staţiilor Sibiu. consolidări la cele 168 de poduri şi podeţe. linia urcă continuu pe cursul inferior al Mureşului. nici această linie nu a fost scutită de distrugerea terasamentelor. până la staţia Topliţa. Legătura cu Cheile Bicazului este făcută cu o şosea modernizată. Căile Ferate Ungare de stat .MAV. Din staţia Ucea s-a executat racordul CF Ucea-Ucea fabrică (astăzi Victoria) linie simplă în lungime de 9. Dridif – Voila – H. Cîrţa – HM.11. Veştem. Sărata Colum – Porumbacu – Avrig – HC.6 km executată în anul 1939. Beclean şi Făgăraş. Olteţ. Tălmaciu.08. s-au mai deschis încă cinci staţii şi halte: Mohu (6. odată cu înfiinţarea întreprinderii Mecanice Mârşa. Voila. Subcetate şi Ditrău. şinelor. Scorei – HM.4 km ajunge în centrul industrial şi turistic Gheorghieni. Viştea – Ucea – Arpaşu – HC. Lucrările au început la Deda (420 m altitudine). trecând prin staţiile Stânceni. Podul Olt (17. ce trece prin staţiile Gălăuţaşi. Podul Olt şi Tălmaciu. Beclean pe Olt – HC. iar după anul 1950. Mîrşa – Racovişa – HC.1897). Sebeş – Podul Olt – Tălmaciu – HC. odată cu deschiderea liniei. In anul 1897 au fost construite 10 staţii şi halte cu toate instalaţiile şi clădirile aferente lor. pentru satisfacerea cererilor populaţiei din zonă şi a nevoilor de exploatare. ce traversează munţii Giurgeului prin Curmătura Pângăraţi (1075 m). Spre sfârşitul celui de al II-lea război mondial. În cadrul programului Administraţiei CFR. costul lucrărilor fiind evaluat la 63. în lungime de 77 km de la Deda la Gheorghieni. staţia Sibiu Triaj. este semnat actul de înfiintare a staţiei Deda. De aici. s-au deschis nouă staţii şi halte: Porumbacu. Viştea.La 13 septembrie 1892. la solicitarea comunelor. au început construcţia liniei simple.178 K/km cf. punctul cel mai înalt al traseului ce separă afluenţii Mureşului de afluenţii Bistriţei moldoveneşti. Staţii-halte: Făgăraş – H. În timul restabilirii căii ferate Deda-Sârâţel. Olteţ – H. din anul 1947. staţii cu activitate de încărcări de buşteni şi produse de cherestea. Linia Deda-Ghiorghieni În primăvara anului 1907. De la Topliţa.. Veştem. între anii 1930-1940.1896). pe 44 km. au fost date în funcţie cinci staţii şi halte: Selimbăr. Staţia Topliţa (739 m altitudine) se află în zona de intrare a defileului Topliţa-Deda. Lunca Bradului şi Răstoliţa. Selimbăr. se mai deschid haltele Sărata-Colun. Sebeş şi Avrig. au apărut halta Mârşa şi staţia Racoviţă. Ucea. aflată la ieşirea Mureşului din defileul Topliţa-Deda. care a costat 82. înfiinţată în anul 1916 pentru evacuarea şi staţionarea vagoanelor de marfă necesare frontului. 22 . calea ferată se împleteşte cu râul Mureş şi DN 12 Topliţa-Sfântu Gheorghe cu o declivitate continuă. centre importante de încărcare a industriei de prelucrare a lemnului şi după 33. Pe tronsonul Avrig-Făgăraş. In staţia Stânceni se mai încarcă masiv ape minerale şi piatră. După această dată. sosite în staţia de transbordare a terminalului de transcontainere Topliţa pentru cale ferată normală şi îngustă de 760 mm a întreprinderii APEMIN Borsec. având încărcări masive de ape minerale. situat între Munţii Ghurghiului şi Căliman. Veştem. dat în funcţie la 22 noiembrie 1892. Dridif şi Beclean pe Olt. a cărei monografie va fi publicată separat. introducerea şinelor şi ramificaţiilor tip 40. iar după anul 1920.

linia Sighişoara. fiind dat circulaţiei la 21 septembrie 1910. linia coboară continuu pe valea râului Hârtibaciu.).Topliţa. unde subtraversează calea ferată dublă Făgăraş-Sibiu. să fie transformată în staţie. cu ecartament de 760 mm Târgu Mureş-Praid (82 km). Pornind din oraşul Sighişoara.Agnita (în lungime de 48 km) a fost pusă in circulaţie la 17 noiembrie 1898. în sensul de mers.martie 1912 .Agnita împreună cu staţiile de cale ferată Agnita şi Agnita Târg. Din acest punct. 23 .) a fost construită linia îngustă denumită "Linia Vânătorilor".Gălăutasi. Sighişoara-Sibiu (109 km) cu ramura de la Comăţel la Vurpăr (13 km) a fost construită în două etape. După 1 iunie 1965 a fost desfiinţată calea ferată Sighişoara.Sibiu: Calea ferată îngustă. un mic afluent al Tâmavei Mari. Androneasa. s-a deschis circulaţia pe întreaga linie de la Sighişoara prin Agnita la Sibiu. trenul se angaja pe Valea Saeşului. Ajunsă în cel mai înalt punct al liniei (situat la o altitudine de 547 m. de fapt. cu declivitate de 0 %o şi rază minimă de curbură 100 m. când.Subcetate. În anii 1961. Linia cu ecartament îngust Sighișoara. Datele importante din istoricul acestor linii sunt: .Hm.Sărăţel. Din staţia Cornăţel (397 m alt. situată pe linia Ciceu-Târgu Mureş între staţiile Răstoliţa şi Aluniş. între anii 1896-1910.începutul construcţiei căilor ferate. Construcţia tronsonului de la Sibiu la Agnita va începe numai în anul 1906. trecând pe partea stângă. Târgu Mureş-Iuda (80. 1961 şi 19711974 pentru a pregăti lucrările de centralizare electrodinamică şi electrificare. de către Societatea Căilor Ferate Locale Sibiu-Sighişoara. Începută în primăvara anului 1896. punct de ramificaţie pentru linia Deda.Ditrău-Lăzărea. După înfiinţare. traversând oraşul Agnita (445 m altitudine) şi mergând pe curbele de nivel.Gheorghieni. devenind staţie terminus pentru linia Sibiu-Agnita. ajunge în apropierea haltei Mohu. S-au montat poduri bascule în staţia Deda şi Gheorghieni (1961) şi Topliţa (1977). să fie schimbat în DEDA-BISTRA. Stații și halte: Deda – Risfra. între staţiile Apold şi Brădeni) linia realizează declivitatea maximă de 25 ‰. 1962 şi 1971-1974 s-a mai efectuat şi sporirea staţiei Topliţa. Liniile înguste din Podișul Transilvaniei Căile ferate înguste.Se aprobă ca numele staţiei Deda. linia traversa centrul oraşului (347 m altitudine) şi după câteva opriri. Răstoliţa.Lunca Bradului. cu ecartament de 760 mm. până la Vurpăr (438 m alt. iar halta Deda situată între staţiile Deda-Bistra şi Aluniş. oprindu-se în staţia Agnita din lipsă de fonduri.Stînceni NeagaStînceni. construită pentru vânătorile regale şi transporturi de lemne din zona apropiată a pădurilor. iar între staţiile Netuş şi Iacoben Ardeal are raza minimă de curbură de 30 m.9 km) şi Band-Miheşul de Câmpie (28 km) au fost construite între anii 1912-1915 de către Societatea Căilor Ferate de Interes Local Mureş-Turda. staţia Deda a fost dezvoltată şi sporită succesiv în anii: 1947. Pentru deservirea oraşului Agnita a fost construită o nouă staţie de cale ferată Agnita amplasată la circa 3 km de localitate. în lungime de 13 km.

punctul de ramificare al liniei înguste spre Miheşul de Câmpie şi spre Lechinţa.Muntele H. cu ramura la Miheşul de Câmpie şi Lechinţa.. Staţia Târgu Mureş Sud.-Valea Haltă..15 decembrie 1941 . de la nord-vest spre sud-est..-Troiţa Hc.-Dămieni Hc. până la staţia terminus Lechinţa (298 m).Vărgata H. Staţiile Miercurea Nirajului.Cîmpul Cetăţii.Cinta Hc. fostă Cristeşti Mureş este punct de ramificaţie spre Band.H. punctul cel mai înalt. exploatările forestiere din zonă.Tâmpa Mureş. . De la Band linia urcă continuu spre nord-vest pe valea Comlodului. Mărfurile specifice transportate pe această linie sunt sfecla de zahăr. pe care se aduce din câmpie sfecla de zahăr şi se expediază borhot. un afluent al Mureşului şi apoi pe Valea Tecii.. intersectând la nivel calea ferată normală Târgu Mureş-Luduş. care astăzi este preluat de calea ferată normală Blaj-Praid.. staţia Praid servea la traficul produselor din sare şi lemn. Mare parte din traseul liniei are.Tirimia. Stații și halte: Târgu Mureş.primele trenuri de probă însoţite de Comisia Ministerului Comunicaţiilor de la Budapesta.Miercurea Niraj Hm. ea se află la nord de râul Mureş.deschiderea segmentului Iuda-Lechinţa de 16. calea ferată Târgu Mureş-Praid urcă continuu pe valea Nirajului.-Eremitu H. . . de unde linia coboară în localitatea Band (303 m). Până la desfiinţarea tronsonului Praid-Sovata. punctul cel mai înalt al traseului (487 m).Acăţari H.Târgu Mureş Sud. Eremitu şi ramificaţia Câmpul Cetăţii deservesc aproape în totalitate.25 martie 1975 . aflat la suprafaţa Câmpiei Transilvaniei şi care opreşte scurgerea apelor în adâncime.-Grâuşor H. De aici. traseul coboară printre livezi şi vii.Foi Hc. Azomureş. prin Sovata până la localitatea Praid (485 m) aflată în depresiunea subcarpatină interioară Praid.31 ianuarie 1915 . de unde linia coboară pe la poalele munţilor Gurghiului.Mureş H. până la staţia Ocniţa Mare. Din staţia Tărgu Mureş se racordează o linie industrială pentru Fabrica de zahăr Târgu Mureş.Lechința (96 km) Pornind de la Târgu Mureş (306 m).Băsăreni H. pornind din Târgul Mureş (306 m) până la Câmpul Cetăţii (589 m). Punctul cel mai înalt al liniei este staţia Dealul Band (326 m).-Băile Sovata Linia îngusta Târgu Mureș. 24 .15-17 ianuarie 1915 . Staţia Băile Sovata deserveşte traficul staţiunii balneo-climaterice internaţionale.Praid (82 km) Situată la sud de râul Mureş. la ieşirea din staţia Târgu Mureş-Sud. după traversarea Mureşului linia intră în Câmpia Transilvaniei.7 km făcând legătura cu calea ferată normală Luduş-Bistriţa. afluent al Siretului. în dreapta şi în stânga.Leordeni N.desfiinţarea segmentului de cale ferată Sovata-Praid Linia îngusta Târgu Mureș. lemnul şi fructele.circulă primele perechi de trenuri mixte pe fiecare secţie de circulaţie... o serie de lacuri formate datorită unui strat de argilă.

când de fapt. prin Tunelul Columbelul (477 m). 348 m poduri și podețe. Au fost executate 1. Linia îngusta Band.O. Linia 403 Hărman – Întorsura Buzăului Lucrările au început din staţia Hărman. 4 clădiri de călători (Budila.650.-Tonciu H.-Râciu H. de unde coboară până la punctul final staţia Miheşul de Câmpie (304 m). Teliu-P. Traseul urca. Pe lângă unele poduri de zidărie şi moloane. punctul cel mai îhat al liniei. staţie devenită terminus. de la km 7+309 al secţiei Braşov-Deda.1931. străbătând de la est spre vest un aliniament de aproape 9 km.-Săulia H.cel mai mare din România). Tunelul Teliu (în lungime de 4369 m) la ieşirea căruia se află staţia terminus Întorsura Buzăului. a mai fost executat.-Viile Tecii H. instalaţii de telefon şi telegraf tip Morse şi instalaţii de semnalizare cu semnale Banovici. au fost îndreptate spre alte lucrări. Halta Teliu. paralel cu Mureşul de la est spre vest. În lungime de 31 km.-Teaca H.Hc.Azomureş. trei tuneluri (în lungime totală de 4846 m.O.Miheșul de Câmpie Pornind de la Band (255 m). un mic afluent al Oltului. cu ecartament normal pentru linie dublă şi cu gabarite de electrificare. a avut loc deschiderea căii ferate Hărman. a avut loc predarea definitivă a liniei.Hărman.000 m3 terasamente.-Berghia H.-Lechința.H. lucrările fiind efectuate între 15 iulie 1924 şi 30 septembrie 1928.-Lechincioara H. Poiana Florilor-Întorsura Buzăului. aşezată în valea superioară a Buzăului. Tunelul Morii (100 m) şi Halta Poiana Florilor. impuse de conjunctura politică din preajma celui de-al doilea război mondial. punct de unde linia urca pe Valea Teliului. urcă până la staţia Pogăceaua Lac (377 m). o aşezare apropiată izvoarelor de ape minerale de la Zizin. urmând ca la 25 august 1934. unde se află şi Pavilioanele CFR. Lucrările de artă de pe linia Hărman-Intorsura Buzăului au fost executate. Iuda. şerpuind printre dealuri.O. până la Halta Budila. pentru că fondurile necesare construirii ultimilor 40 km până la Nehoiaş. în antrepriză. 25 . viaductul şi tunelul mare de la Teliu.Întorsura Buzăului.-Miheşul de Câmpie. Teliu.-Ocniţa Mureş H. între halta Teliu şi halta Poiana Florilor viaductul Teliu. Poiana Florilor şi Întorsura Buzăului).-Vălenii Noi H. Stații și halte: Band-Grăbeniş-Fânaţe-Pogăceaua H. Budila-H.-Sânmartin H.-Dealul Band-Band-Mădăraș Mureş-Şincai H.Nasna H. Teliu -P. Secţia de Lucrări Teliu să-şi înceteze activitatea. Stații și halte: Braşov-P.Stații și halte: Târgu Mureş.-Oroşfoaia H. Lucrările de consolidări şi finisaje au mai durat până la 25 iunie 1934. printre care şi Tunelul Teliu . executându-se numai linie simplă. Braşov Triaj. Joi.Tîrgu Mureş Sud.-Crăieşti Mureş-Milaş H.Dipşa H. în toamna anului 1923. 25 iunie 1931. Străpungerea tunelului s-a făcut la 1 octombrie 1926. în apropierea intrării în cel mai mare tunel din România. linia a fost construită între anii 1923.

calea ferată Ucea-Victoria a avut funcţia de cale ferată normală industrială înfundată scurtă.H. Deschiderea oficială a liniei a avut loc la 3 noiembrie 1943. Valea. Stații si halte: H. După introducerea autobuzelor şi desfiinţarea traficului de călători uzinal. La 1 iunie 1951. ce deserveşte comuna cu acelaşi nume.St. Combinatul Chimic Victoria.Homorod-H. a fost desfiinţată. din halta Valea Homorod. ce a deservit. până în staţia Șercaia Nouă. haltele Corbi. Ucea de Susu şi Ucea Fabrică). După anul 1960. Perşani.Victoria.H. aflată la 1245 m de staţia Șercaia Nouă cu un dispozitiv de trei linii cu lungime utilă maximă de 227 m. este aproape paralel cu drumul naţional BraşovSibiu şi are două puncte de secţionare: halta Brădet şi staţia Perşani. Iniţial au fost construite trei clădiri de călători (Ucea Haltă. aproape în exclusivitate. Linia Valea Homorod – Șercaia Noul traseu ce traversa Munţii Perşanilor.Cu ocazia executării acestei variante. De aici. circulaţia efectivă începând numai la 9 noiembrie 1943. Lucrările au fost începute la 1 aprilie 1941. Din staţia Ucea (cota 413 m) linia se ramifică din magistrala Braşov-Sibiu şi porneşte de la nord spre sud. executându-se 37.Ucea Fabrică. până la staţia Victoria (cota 591 m). cinci podeţe în lungime de 14 m. şi traversând valea Tulbure. puncte de oprire în linie curentă pentru călători. spre poalele Munţilor Făgăraş. În anul 1953 a fost construită staţia Victoria. instalaţii de telefon şi semnalizare. pentru deservirea Combinatului Chimic Victoria şi a unităţilor economice din zonă.Ucea Colonie.500 m terasamente. cinci cantoane. Ucea de Sus.Ucea Fabrică Calea ferată normală Ucea-Victoria a fost construită în anul 1939. Ucea de sus. Şercaia 26 . precum şi două noi racorduri: unul de la km 8+100 spre partea stângă. Corbi. Ucea Colonie au fost desfiinţate. clădire de exploatare şi cinci linii. străpunge Dealul Negru prin tunelul cu acelaşi nume (472 m). În acelaşi timp s-a desfiinţat linia curentă între haltele Ucea Colonie şi Ucea Fabrică. linia coboară continuu pe marginea versantului. paralel cu pârâul Ucea. Brădet-St. Tunelul Dealul Negru executat pentru linie simplă. care a legat linia industrială cu noua staţie Victoria şi celălalt racord din staţia Victoria de la km 8+400 legându-se cu liniile Combinatului Chimic Victoria.Linia Ucea. construită în anul 1908. -staţia Șercaia Apă. Pe acest traseu s-au construit halta Brădet (1010 m) şi staţia Perşani (1180 m) cu câte patru linii de circulaţie şi staţia Șercaia (1180 m) cu cinci linii de circulaţie. cu gabarit de electrificare. Stații si halte: Ucea. s-au mai executat şi alte modificări: -în halta Șercaia a fost desfiinţată linia I în lungime de 135 m şi s-a transformat în punct de oprire linie curentă. au fost înfiinţate haltele Corbi şi Ucea Colonie.

care au fost ulterior abandonate. La capitolul tuneluri.3 km. SCCF Brașov SA.podul de la km 429+789 de pe linia Vințu de Jos . documentația tehnico-economică pentru executarea lucrarilor de reparații capitale la viaductul Caracau. La acest obiectiv au mai fost executate. pentru că. în diverse stadii de realizare fiind lucrările de la CED Timișu de Sus și cele de la SCB din stația Târgu Mureș.Întorsura Buzăului. pe linia Adjud . în perioada 1994-1999. de pe linia Ciceu .Deda (stadiul lucrării: finalizată 10%). urmând a se continua lucrul o dată cu demararea programului de reabilitare a Coridorului IV pe tronsonul Câmpina – Brașov. . În ceea ce privește reparațiile capitale la instalațiile feroviare.Șibot .la podul de la km 213+613 de pe linia Ciceu . descărcări de piatră spartă și buraje tehnologice). în lungime de 5. în lungime de 1. situat la km 132+420. pe cât posibil. reparațiile capitale sunt în urmatoarele stadii: . . și cu integrarea acestuia într-un grup mai mare de firme. împreună cu specialiști din cadrul ISPCF București. dintre care putem evidenția aici proiectul pentru tunelul Teliu cap x. finalizarea lor până la sfârșitul anului. De asemenea.Ciceu. sunt în curs de perfectare contractele de RK la frâne de cale. care are ca termen de finalizare sfârșitul lunii iulie. Modificări recente În 2003. Astfel. Bineînțeles că se află în stadiul de proiectare și alte lucrări de RK. de pe linia Hărman . În prezent. parte a Proiectului IRIS. cea mai reprezentativă lucrare ce se desfășoară pe teritoriul Regionalei Brașov este cablarea structurată pentru rețeaua de calculatoare și cea telefonică.4 km. La poduri. .5. aici fiind modificată soluția tehnică din cauza accentuării fenomenului de tasare-rotire a culeei Sibiu. la capitolul reparațiilor capitale la linii se află în lucru două tronsoane: Gălăuțaș .Arad .podul de la km 440+837 de pe linia Teiuș . mai fiind de executat lucrări de finisare.podul de la km 404+972 de pe linia Sibiu – Copșa Mică . pe Regionala Brașov se realizează cu forțe proprii la Postul trafo 20 kV Sighișoara .Rupea.10%. pe continuarea lucrărilor contractate în anii anteriori și. firul II.și Deda – Aluniș Mureș Brâncovenești. singura lucrare ce se va realiza anul acesta este cea de punere în siguranță a liniei Predeal – Teiuș.Toplița. lucrări de remediere a unor defecte.Deda lucrările de execuție au început de scurt timp 5%. personalul specializat a fost restructurat. o data cu privatizarea constructorului. atât din lipsă de finanțare.20%. urmează să fie intocmită. a fost executat în procent de 30% la CED din Stația CF Ciceu. La capitolul lucrări realizate din investiții finanțate din surse proprii. De asemenea. programul de reparații capitale la infrastructura feroviară publică de pe raza Regionalei Brașov este axat.5%. situată pe linia Deda Reghin (realizată în procent de 90%. cât și din cauza "dispariției" personalului calificat pentru efectuarea acestui gen de lucrări. Aceasta. Această lucrare s-a realizat în condițiile în care clădirea Regionalei CF Brașov a fost debranșată de la rețeaua 27 .

pe bază de gaz metan. Un alt proiect. 28 . unde se face trecerea de la încălzirea cu lemne la ce-a centrală. Această lucrare. Cea mai importanta acțiune la capitolul proiectare 2003-2004 este întocmirea documentației pentru demolarea și reconstruirea clădirii de călători a Stației CF Rupea. sunt finalizate o serie de spații cu destinație tehnologică. acestea fiind predate furnizorului de echipamente.de energie electrică. Scop în care vor fi contractate. Brașov. Se mai află în curs de contractare și de executare și alte proiecte care privesc realizarea de branșamente. lucrări în conformitate cu prevederile legale și cu dispozițiile CFR SA privind achizițiile publice. unor lucrări de consolidare în regim de urgență ca urmare a cedării planșeului în zona biroului IDM. Sibiu și Sighișoara. nu putem încheia fără a aminti faptul că patru mari gări de pe raza Regionalei Brașov au fost incluse în programul de modernizare a stațiilor de cale ferată pentru ridicarea lor la standarde europene. se poate obține o programare a lucrărilor în funcție de urgența lor. alimentarea realizându-se cu ajutorul unui grup electrogen. Clădirea stației Rupea a fost supusă deja. În acest moment. Programele derulate de Regionala CF Brașov au ținut și țin permanent cont de solicitările venite din partea tuturor diviziilor: Linii. de asemenea. constând în construirea unei noi clădiri de centralizare electronică și modernizarea instalațiilor CED aferente. Pentru Stația Sfântu Gheorghe . a branșamentului aferent și a instalației de utilizare a gazului metan. De asemenea. Acest obiectiv beneficiază de finanțare din fonduri Phare (echipamentele de centralizare electronică) și de la bugetul de stat (construcția noii clădiri CED). s-a luat legătura cu Agenția Proiect CF Brașov. Alcatel AG. debranșată de la rețeaua termică a orașului. Instalații. Iar prin colaborarea realizată între toate sectoarele de activitate se pot identifica mai bine cele mai importante probleme și. anul acesta.în prezent. 1254/2002. pentru montarea instalațiilor aferente. care au o mai bună evidență a problemelor și a cerințelor din teritoriu. pentru care ISPCF a întocmit studiul de fezabilitate. care are ca termen de finalizare sfârșitul lunii septembrie. cu finanțări conform HG nr. Acestea sunt Alba Iulia. Trafic sau Patrimoniu. pentru întocmirea documentației tehnico-economice în vederea realizării centralelor termice. este "modernizarea instalațiilor CED din stația de cale ferata Brașov". Se mai află în curs de execuție și lucrările de modernizare a centralei termice din stația Predeal și cele de realizare a centralei termice din stația Târnăveni Vest. în cursul acestui an. a început în februarie 2002 și este realizată de SC Concefa SA Sibiu. de instalații de utilizare a gazului metan și introducerea apei potabile în stațiile cf. furnizorul nemaiproducând agent termic. filială a SC Proiect CF.

Iordănescu Monografia căilor ferate romane– autor ing. Bibliografie www.wikipedia. Radu Bellu. D.org Construcții pentru transporturi in România 1986 – autori C.6.rtfc-brasov.cfr. - 29 .Georgescu. București 1999.ro www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->