ROSTOPASCA – REFERAT

Chelidonium majus Fam. Papaveraceae. Rostopasca este o planta ce infloreste in luna mai, toata vara pana toamna si se dezvolta pe langa garduri, ziduri, grohotis, locuri umbroase. Denumirile populare ale rostopascai sunt: ai de padure, buruiana de pecingine, buruiana de negi, iarba randunicii, laptiuga, paparuna, tatarcele, crucea voinicului. Rostopasca (nume științific Chelidonium majus L.), cunoscută și sub denumirea populară deiarbă de negi sau negelariță, este o plantă erbacee ușor de recunoscut după latexul de culoare galbenă care în contact cu aerul se brunifică. Frunzele sunt simple, alterne, nestipelate. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radială), bisexuate, de culoare galbenă, grupate în umbele simple. Înflorește din aprilie până în septembrie. Fructul este o capsulă. Caractere de recunoaştere: Planta: Specie ierboasă, perenă, erectă, înaltă pînă la 1 m ; prin rupere, la planta proaspătă curge un suc vîscos portocaliu ; partea subterană : rizom bine dezvoltat, ramificat, brun-roşiatic, pînă la 10 cm lungime şi 1—2 cm grosime din care pornesc numeroase rădăcini ; tulpina aeriană : ramificată, cu peri lungi şi rari ; la plante bătrîne partea bazală este lemnificată ; frunze : mari, alterne, imparipenate, cu 3—5 lobi rotunjiţi, cu margine crenată ; verzi pe faţa superioară, cu nuanţe albăstrui pe cea inferioară ; cele inferioare sînt peţiolate, cele superioare sesile ; florile : grupate cîte 3--8 în umbele cu 2 sepale caduce, 4 petale galbene, numeroase stamine şi un ovar ; fruct : capsulă silicviformă lungă de 3—5 cm asemănătoare cu o păstaie, se deschide prin 2 valve. Arealul de răspândire Rostopasca este comună în locuri umbroase, ruderale (în jurul așezărilor omenești), în tufărișuri, până în regiunea montană. Momentul recoltării Perioada de recoltare: Se face in timpul infloririi, – aprilie-septembrie -. Se aduna partile verzi ale plantei. Se usuca la umbra. Culesul se face pe timp frumos, însorit, în zile fără ploaie (ploaia favorizează brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea principiilor active). Se culege partea aeriană a plantei (tulpina, frunzele și florile), cu grijă pentru a nu dezrădăcina planta, care va da apoi alte tulpini. Materia primă: Herba Chelidonii — adică ramurile şi tulpinile tinere recoltate în timpul înfloririi, fără rizomi si rădăcini, fără părţile lemnoase ale tulpinii principale ; frunze verzi pe partea superioară, verzi-albăstrui-deschis pe cea inferioară, glabre şi moi la pipăit. Pe plantă se găsesc concomitent flori de culoare galbenă şi fructificaţii imature. La locul de tăiere al plantei se observă latexul întărit al plantei, de culoare brun-portocaliu. închis. Mirosul este neplăcut, iritant, gustul amărui. Ecologie şi răspîndire rostopască: Principala cerinţă ecologică este evitarea luminii directe şi necesitatea unei umidităţi ceva mai accentuate. Se dezvoltă foarte bine pe soluri uşoare, chiar nisipuri. Se întîlneşte din zona

Perioada de vegetatie: Rostopasca se dezvolta ramificat.. Recoltare rostopască: Partea aeriană se recoltează în tot timpul înfloririi.de cîmpie pînă în cea montană (pînă la cea 800—1 000 m). cînd nu sînt formate fructificaţiile. incepand cu luna mai. Botoşani. Pregătirea produsului în vederea prelucrării: Condiţionarea se face prin îndepărtarea plantelor din alte specii. Se află în cantităţi mai mari în Transilvania (judeţele Cluj. Satu-Mare. 1% pentru fiecare . Frunzele sale zimtate si se aseamana cu cele de stajar. Uscarea pe cale naturală se face la umbră în locuri bine ventilate (de preferat poduri acoperite cu tablă) în strat subţire. invadantă în locuri cu ruini. Plantele se taie de sub locul de ramificare (la cele bătrîne se iau numai ramurile verzi. a zidurilor. prin împrăştiere de sămînţă prin locurile în care creşte natural. tulpini defoliate — max. Chelidonina și homochelidonina au acțiune sedativă și narcotică asupra centrilor nervoși superiori. se poate recolta cu coasa sau cu secera. de preferat în aprilie-mai. relaxează musculatura netedă a vaselor mari și au acțiune ușor stimulatoare asupra respirației. a tulpinilor lemnificate si frunzelor îngălbenite. corpuri străine minerale şi organice — max. Banat (judeţul Caraş-Severin). fără partea lemnoasă). Iaşi. tufişuri. Moldova (judeţele Bacău. 1%. în păduri. in cantitati suficiente. După recoltările timpurii planta regenerează. Infloreste. Se vor întoarce cu grijă la 2—3 zile pentru ca să nu se rupă frunzele. pana-n toamna. Cheleritrina are proprietatea de a coborî presiunea arterială și stimulează peristaltismul intestinal și contracțiile uterine. 3%. Condiţiile tehnice de recepţie prevăd la impurităţi — plante decolorate sau brunificate — max. putîndu-se face o nouă recoltare la un interval de cea 2 luni.Harghita. Sanguinarina are acțiune excitantă asupra centrilor medulari. la marginea gardurilor. pe tot parcursul verii. Uscarea se verifică după tulpini. Maramureş. Vînju Mare). grădini. Pădurea Chilia. . Oricat de secetoasa ar fi vara. 1% . Oltenia (judeţul Gorj. Din tulpina si rizom izvoreste o seva galben-portocalie si destul de vascoasa.. atingand o inaltime intre 30-80 cm. 13%Principii active Planta este bogată în alcaloizi. Pe cale artificială se usucă la 35—40°C. Este o specie care se pretează bine la spontaneizare. 6— 8/1. Randament la uscare. iar planta are cea mai mare cantitate de alcaloizi. prin vecinatatea gardurilor. Dobrogea (judeţul Constanţa). Suceava. tulpini lemnificate — max. Ecologia si raspandirea: Rostopasca creste prin gradini. Sălaj). precum si livezile sudice. dar mai ales Galaţi la Hanu Conachi). Neamţ. din planta tot va curge sucul gros. dar mai ales Mehedinţi — la Devesel. Dacă planta creşte în masă. Muntenia (judeţul Ilfov). galben-portocaliu. care fiind mai groase au nevoie de mai mult timp. umiditate — max.

Pe lângă acțiunile majore. β-alocriptopina . Compoziţie chimică rostopască: alcaloizi din grupa naftofenantridinei : chelidonina. homochelidonina. Pe lîngă acţiunile majore. prezentind totodată avantajul unei toxicităţi mai reduse. s-a dovedit a avea efecte antitumorale de tip colchicinic. dar exploatarea acestora duce la scăderea potenţialului bazinelor. mezoxichelidonina. fapt cunoscut în medicina populară încă din timpuri străvechi.5—2% în funcţie de organul de plantă şi perioada recoltării. extractele totale din această plantă au remarcabile efecte antibiotice pe un mare număr de germeni patogeni. substanţe de natură flavonoidică şi saponozide. cheleritrina. uterine. inclusiv partea subterană) şi Radix Chelidonii (partea subterană. fiind utilizate în afecţiunile hepato-biliare. fiind utilizate în afecțiunile hepato-biliare. fapt cunoscut în medicina populară din timpuri străvechi. după cercetări mai recente. la ora actuală această specie este insuficient valorificată pentru fitoterapie. incluzind rizomii cu rădăcinile).uz intern Ceai: in combaterea bolilor hepatice grave.În schimb. colecistopatii și în ciroza hepatică inițială. Sanguinarina are acţiune excitantă asupra centrilor medulari. avind în această direcţie acţiune antispastică de tipul papaverinei. bronchiale şi a altor organe. În frunze s-au identificat cantităţi apreciabile de vitamina C. Herba Chelidonii intră în compoziţia ceaiului hepatic nr. ea are influenta dintre cele mai bune asupra metabolismului. ulei volatil. în produsele farmaceutice Nervocalm şi Pasinal. extractele totale din această plantă au remarcabile efecte antibiotice pe un mare număr de germeni patogeni. avînd în această direcție acțiune antispastică de tipul papaverinei. Cercetările mai recente au dovedit că sanguinarina din rostopască are efecte antitumorale. cantităţi mici de sparteină. cantităţi mici de berberină . Extractele apoase sau slab hidroalcoolice din plantă au și acțiune coleretic-colagogă (înlesnește secreția bilei). 2. Cheleritrina are proprietatea de a coborî presiunea arterială şi stimulează peristaltismul intestinal şi contracţiile uterine. alcaloizi din grupa protoberberinei : coptizina şi tetrahidrocoptizina. Observaţii: De la această plantă se mai pot recolta şi produsele Herba Chelidonii cum radice (planta întreagă. Faţă de arsenalul de principii active existente în Chelidonium majus. renale si hepatice. sanguinarina . colicistopatii şi în ciroza hepatică iniţială.În special sanguinarina. În părţile aeriene şi subterane s-au mai identificat rezine.Chelidonina diminuează tonusul musculaturii netede intestinale. Curatand atat sangele cat si ficatul. prezentând totodată avantajul unei toxicități mai reduse. Acţiune farmacodinamică – utilizările terapeutice pentru rostopasca: Alcaloizii din Chelidonium majus au mai multe acţiuni farmacodinamice importante: în special chelidonina şi homochelidonina au acţiune similară morfinei. asupra respiraţiei au acţiune uşor stimulatoare. alcaloizi din grupa protopinei : protopina şi α. au acţiune sedativă şi narcotică asupra centrilor nervoşi superiori. Nici acţiunea mitoclazică a alcaloizilor din Chelidonium majus nu este lipsită de importanţă pentru fitoterapie. fiind deprimante ale miocardului. Maximum de alcaloizi se află în rizomi şi rădăcini. . Alcaloizii se află în proporţie de 0. Relaxează musculatura netedă a vaselor mari şi în special a coronarelor . oxichelidonina. uterine și a altor organe. Mod de administrare: . chelidonina diminuează tonusul musculaturii netede intestinale. Este folosita si in afectiunile biliare. Extractele apoase sau slab hidroalcoolice din plantă au şi acţiune coleretic-colagogă.

Acest ceai este un bun remediu pentru durerile de ficat. Alaturi de rostopasca ceaiul mai poate avea in compozitie si menta. Suc proaspat: frunzele. Ed. . astm bronsic. Se ia o frunza de rostopasca. renale. Ceaiul are efecte vindecatoare asupra: hemoroizilor. constipatie. intepaturilor de insecte. v. tuse spastica si convulsiva. hemoroizi. Farm. roinita si turtita mare.. Se beau doua-trei inghitituri inainte de fiecare masa principala. colicior hepatto-biliare. litiaza biliara. Ovidiu Bojor recomandă Rostopasca în bolile hepato-biliare astfel: infuzie de Rostopască (Chelidonium majus). Bojor. negi. actiunea ei se comunica totusi ochilor. iar vinul de rostopască în vindecarea afecțiunilor hepatice. reduce presiunea arteriala. reumatismului. 1 g (1/2 linguriță la o cană cu apă). a verucilor (negilor) si a eczemelor care nu vor sa se vindece. apoi se filtreaza si se bea in inghitituri mici. tulpinile si florile se spala si se trec in stare umeda prin storcatorul electric (pentru folosire externa). în mai multe reprize. bătături. Macerat de vin: se toarna 1/2 litru de vin alb peste 30 grame de rostopasca cu radacini cu tot si se lasa sa stea 1-2 ore. distruge viermii intestinali. colecistitei. durerile de ficat. afectiuni hepatice. iar tulpina ei frageda se zdrobeste intre degetul mare si degetul aratator. hemoroizi. ciroza). Tinctura: in medicina homeopatica se prepara din aceasta planta o tinctura din care se administreaza de 23 ori zilnic cate 10-15 picaturi in putina apa. Rostopasca (Chelidonium majus) este considerată un remediu natural în tratarea si vindecarea următoarelor afecțiuni: afectiuni renale. sangerarii retinei si dezlipirii ei. O.Fitoterapie tradițională și modernă. După 7 zile. Preparare: Infuzie: se bea cate 2-3 cesti cu ceai (care nu se prepara prin fierbere. colici abdominali. formarii calculilor biliari. dischinezie biliara. Tinctura: a se procura din farmacii. combate angina pectorala. constipației. Doza nu trebuia depășită. hepatită cronică. stimuleaza respiratia. timp de 7 zile. bataturilor. echilibrarea metabolismului. icterului. reumatism. Se bea o cană pe zi. inspre coada ochilui. constipatiei. abceselor pe pleoape. fiind un preparat homeopatic. Dr. Desi nu este pusa direct in ochi. Zeama astfel obtinuta este unsa cu aratatorul. Sucul de rostopasca este recunoscut ca remediu natural impotriva matretii. Popescu . ci doar prin oparire) pe parcursul zilei. Indicații terapeutice Afectiuni pentru care se recomanda: Actiuni hepatice (hepatita acuta si cronica. contra bataturilor. tuse. Sucul: ajuta chiar in cazul sangerarii retinei si a dezlipirii de retina. pecinginii. tinand ochii bine inchisi. hepatitei cronice. O. insuficienta cardiaca.uz extern Ceai: ajuta contra bolilor de cancer de piele. muscaturilor de sarpe. tusei spastice. combate cancerul de stomac. Acest lucru se poate incerca pentru a trata cataracta. trateaza hemoroizii. (v. pp. negilor. se spala. 2005. ranilor vechi. se face pauză o săptămână. Rostopasca este considerata leac in tratarea gutei. in inghitituri mici. și Tratamentul natural în bolile hepatice axat pe dietă la: Tratamente naturale pe bază de rostopască Ceaiul de rostopasca preparat dintr-o jumatate de lingurita de planta maruntita si 250 ml de apa se recomanda a se administra o lingura de ceai/3 ore. inlatura icterul. biliare. Rostopasca este cunoscută si pentru proprietatea ei de a echilibra metabolismul. cancer de piele. Fiat Lux. umezite in prealabil. tratarea cancerului de piele.177/78. arterita. abceselor pe pleoape. Sucul de rostopască se recomandă în tratarea mătreții. vederea slaba si in mod preventiv pentru ochii sanatosi dar suprasolicitati.

-Praf de planta aplicat direct pe rani si obtinut din planta uscata si macinata cu rasnita de cafea. cu ajutorul unui storcator este recomandat alaturi de afectiunile enumerate anterior si la tratarea tuberculozei pielii (un unguent preparat din 30 g de pulbere de rostopasca. . Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoara. se adaugă 5 g de rostopască mărunţită (uscată).2 lingurite de planta se vor pune in 3 litri de apa clocotita. -Tinctura din 50 g planta maruntita uscata sau proaspata care se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70?. in doze mari poate fi extrem de toxica. din care se iau 1-2 inghitituri pe zi. după ce dă în cîteva clocote. pînă a doua zi dimineaţa. dar este necesara o atentie marita in manipularea si administrarea sa deoarece pot aparea accidente. macerata timp de doua ore in 500 ml de vin alb). Se strecoara si planta ramasa dupa strecurare se va pune in alte 250 ml de apa clocotita. dar se poate lua de trei ori pe zi inainte de mesele principale. dupa care se strecoara. apoi se va pune intre doua bucatele de panza si se aplica local extern pentru o ora. Este foarte util in afectiunile ficatului. Doza 40 de picaturi o data si se va putea lua de 3 ori pe zi. amestecata cu lanolina. la ora 7. Pentru tratamentele interne este bine sa cereti avizul si supravegherea unui medic. inclusiv radacinile. Se acoperă vasul cu un capac şi se aşează la cald. vaselina si acid fenic se utilizeaza de asemenea pentru tratarea acestei boli). femeilor gravide sau care alăptează. Cea mai toxica este in stare proaspata: 20-30 de grame ingerate duc la o intoxicatie severa. Acest leac reface celulele hepatice. Preparare: o jumatate de lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa clocotita. seara. este mai putin toxica. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. splinei sau alte afectiuni interne. -Planta proaspata se spala. între perne. fiind doza pentru o zi.Sucul preparat din frunzele si tulpinile de rostopasca. iar 50-60 grame produc intoxicatie mortala. In caz de dureri se mai ia o portie a doua zi. se trece prin masina de carne (sau mai bine se marunteste cu mixerul cine are). de mai multe ori pe zi. -Se va pune o lingurita de planta maruntita la 250 ml apa si se lasa de seara pana dimineata. In stare uscata. atat de utila in doze terapeutice. Se poate consuma in 24 ore in afectiunile interne sau extern. Atunci se strecoară şi se amestecă în 200 g miere de albine. Rostopasca. se adauga 10 picaturi de acid fenic. pînă cînd se dizolvă complet şi se pune într-o sticlă. Se acopere pentru 10 minute dupa care se filtreaza. la ora 19. Se va schimba apoi si se continua asa pana la vindecarea deplina. -Peste 2 linguri de planta maruntita se va pune un litru de vin fierbinte. 15 g lanolina si 15 g vaselina. Se va lasa apoi timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des. Se va folosi la spalarea pe cap in cazul alopeciei sau contra matretii. Sirop de rostopască pentru afecţiuni hepatice Se pune să fiarbă un litru de apă. Extern: in tuberculoza pielii: se amesteca 30 g pulbere fina de planta dupa ce a fost cernuta. pana la vindecare. Se va lua cate o lingura la 3 ore. .00 şi. Se va lasa pentru doua zile dupa care se filtreaza. Se poate lua 30-50 ml o data. iar pansamentul se va mentine timp de 2-3 zile. se ia cîte o lingură (de lemn) de sirop. Contraindicatii: Această plantă nu se va administra copiilor sub 12 ani. -Suc de rostopasca obtinut din planta proaspata se va aplica pe negi si pe veruci sau in cazurile in care se doreste disparitia parului de prisos. dupa care se spala cu apa calda. Afectiunile hepatice se trateaza cu vinul de rostopasca (30g de rostopasca. Din ora în oră. de 10 ori/zi. in dilutie cu putina apa. Tratamentul se poate repeta doar după şase luni de pauză. se unge rana.

inceptnd din luna mai. Daca ne gindim la faptul ca rostopasca se intilneste adesea in vechile carti despre plante medicinale sub numele de . Oculistului la care s-a dus ca sa-i prescrie o reteta pentru ochelari nu i-a placut ce-a vazut . precum si livezile sudice. galbinele. laptiuga. pe tot parcursul verii si pina in toamna. buruiene. ci doar prin oparire) pe parcursul zilei. In toate aceste cazuri se pot bea cite 2-3 cesti cu ceai (care nu se prepara prin fierbere. din fericire. Pentru tinara femeie a fost . Curatind atit singele cit si ficatul. calce-mare. iau o frunza de rostopasca din gradina si ii aplic zeama catre coada ochilor.dupa cum va puteti imagina .si a trimis o proba la analiza. Ea infloreste. din planta tot va curge sucul gros. am putut sa recomand rostopasca. Aceasta planta medicinaia este folosita cu succes in afectiunile biliare. in cantitati suficiente. Cind sunt istovita.. de 2-3 ori zilnic cite 10-15 picaturi in putina apa. buruiana-de-cele-sfinte. tinind ochii bine inchisi.cele-sfinte" sau .. se spala. ne putem imagina de ce prestigiu se bucura odinioara in popor aceasta planta medicinala considerata astazi adesea drept o buruiana otravitoare. in inghitituri mici. pentru a indeparta poporul de plantele de leac si a-l indrepta spre leacurile pe baza chimica.sfinte. Eu il resimt efectul binefacator cind trebuie adesea sa stau pina noaptea tirziu ca sa rezolv corespondenta. pentru ca el sa poata da rezultate bune.buruiene-sfinte". inlatura foarte rapid icterul. Oricit ar fi vara de secetoasa si marginile de sud ale padurilor de uscate. Rostopasea prefera vecinatatea zidurilor. ca si contra vijiitului la urechi. tatarcele. Acesta este folosit extern contra bolilor de cancer la piele. Cu citiva ani in urma mi s-a povestit despre o femeie care avea pe pleoapa inferioara dreapta un abces rosu de marimea buricului degetului eel mic.cutite" in timpul urinarii. a verucilor (negilor) si a eczemelor care nu vor sa se vindece. vederea slaba si in mod preventiv pentru ochii sanatosi dar suprasolicitati. Rostopasca este un leac de incredere in bolile hepatice grave. Rostopasca trece bine peste iarna si ramine verde. Planta aceasta este depurativa (deci curata singele) si hematopoetica (deci ajuta la formarea singelui). iar tulpina ei frageda se zdrobeste intre degetul mare si degetul aratator umezite in prealabil. paparuna. cind zapada acopera tot.avea abcesul deja de 7-8 ani fara s-o fi suparat vreodata . Era luna februarie si. in cazul afectiunilor mentionate mai sus. contra bataturilor. crucea-voinicului. actiunea ei se comunica totusi ochilor.buruiana-de. Rostopasca se dezvolta ramificat. o iarna bIinda. ea are o influenta dintre cele mai bune si asupra metabolismului. salatea. iarba-rindunicii. Frunzele sale sunt zimtate si se aseamana cu cele de stejar. in modul pe care l-am aratat mai sus. Se ia o frunza de rostopasca. daca se foloseste in forma homeopatica. galben-pbrtocaliu. Aversiunea epocii noastre moderne fata de rostopasca mi-o pot explica doar prin faptul ca la inceputul industriei medicamentelor au fost condamnate si renegate cu hotarite toate plantele medicinale valoroase. in leucemie Numai ca trebuie sa se bea minimum 2 iitri pe zi din acest amestec de ceaiuri. renale si hepatice. iarba-de-negi. Desi nu este pusa direct in ochi. scinteita.Descriere: Alte denumiri sunt: ai-de-padure. . Zeama astfel obtinuta este unsa cu aratatorul. in combaterea intepaturilor si a senzatiei de . Dar si in timpul iernii. asociata cu urzicile si mladitele de soc.un soc cumplit. Am de fiecare data senzatia deosebit de agreabila ca mi s-ar fi tras un vaf din fata ochilor. buruiana-de-pecingine.. Pusa in vin (30 grame de rostopasca impreuna cu radacinile se lasa 1-2 ore in 1/2 litru de vin alb). negelarita. Este recomandata. Cum familia ei face parte din cercul nostru de cunostinte. putem gasi rostopasca daca ne-am intiparit in minte locul unde creste. a grohotisurilor de panta. Sucul ajuta chiar in cazul singerarii retinei si a dezlipirii de retina. Este indicate si in tratarea hemoroizilor care dau arsuri in zona anusului. oiasca. Din tulpina si rizom izvoraste o seva galben-portocalie si destul de viscoasa. In medicina homeopatica se prepara din aceasta planta o tinctura din care se administreaza. Era cancer de piele. Acest lucru se poate incerca pentru a trata cataracta. Cataracta si petele pe cornee dispar treptat. inspre coada ochiului. atingind o inaltime intre 30-80 centimetri. a gardurilor.

.. i-am atras atentia ca seva nu era nociva pentru ochi. Cum abcesul era plasat pe pleoapa. doctorul a spus: . ci se mai intimpla sa distruga portiuni de epiderma inca sanatoasa. desi aceste iradieri nu alunga tumorile maligne. La raspunsul ei: . Fiind iarna. ulei de musetel sau sunatoare (a se vedea . trebuia sa-si ia frunzele de rostopasca de sub patura de zapada. am facut cunostinta cu un paraclisier care purta ochelari. ceea ce se pare ca i-ar fi facut foarte bine ciinelui.precum si bai de sezut cu coada-caluiui pentru o irigare mai buna a rinichilor (a se citi si articolul despre .Moduri de folosire"). credinta in Dumnezeu si incredere in sine. Femeia urma sa-si tamponeze de 5-6 ori pe zi locul bolnav cu seva galben-portocalie. In afara de aceasta. iar pielea care s-a uscat putin se trateaza cu alifie de filimica. asa cum fi prescrisese medicul. Medicul oftalmolog la care fusese si inainte a intrebat-o mirat ce facuse. este lasat sa actioneze citeva ore. Firele de par de pe obraz si cresterea excesiva a parului pe brate si picioare la femei indica o tulburare renala. cind acesta folosea rostopasca. caci de-atunci se posta de fiecare data rugator in fata stapinuiui sau.eel putin 3-4 cesti pe zi . Odata i-a dat in gluma si lui cu putina seva pe ochi. Am mai sfatuit-o sa mearga o data pe luna la tratament cu raze Rontgen.Sfatul meu a fost sa scoata planta din pamint cu radacina cu tot si s-o planteze intr-un ghiveci. . Scurt timp inainte de sarbatorile de Craciun am trait marea bucurie ca abcesul canceros sa dispara. Mentionez acest lucru numai pentru a sublinia ca anumite plante medicinale pot fi gasite proaspete chiar si i anotimpul rece cind mai orice vegetatie pare a fi moarta. obtinut cu ajutorul storcatorului electric (sucul se mentine proaspat in frigider maximum 1/2 an). apoi locul se spala cu un sapun emolient. ba adesea chiar si oasele. Intr-o parohie din Austria superioara in luna noiembrie. Locurile respective se ung cu suc de rostopasca. Femeia mi-a facut o vizita si mi-a sarit de git chiar de la usa.Daca asta a reusit Rontgen-ul. paraclisierul nu mai purta ochelari. e intr-adevar un miracol.." Mi-a mai marturisit ca nu ar fi rezistat sufleteste vazind fetele mincate pina la os ale celorlalte paciente pe care le intilnea la raze. pentru a o avea la indemfna.Coada-calului")..Lunar la Linz pentru raze". trebuie facute o cura de ceai de urzici . daca nu as fi inarmat-o eu cu atita curaj. Si acum rugamintea mea pe care o adresez tuturor celor care citesc aceste rinduri: Ajutati si dumneavoastra intr-un caz similar si crutati-i astfel pe semenii dumneavoastra de un sfirsit cumplit! In timpul nostru atit de poluat se ingramadesc cazurile in care din negi inrostti si care incep deodata sa creasca se formeaza cancerul pielii. Un ciine lup destul de batrin ii era insotitor credincios. In plus. dupa cum singur mi-a povestit. numai datorita faptului ca din noiembrie mi-a urmat zilnic sfatul legat de cura cu zeama de rostopasca. Cind m-am intors in februarie la aceeasi parohie. O cunostinta din zona orasului Mainz folosea in timpul plimbarilor sale zilnice seva de rostopasca asa cum am aratat. acum vedea mult mai bine decit inainte cu ochelari.