Cauta in Site

þÿ

Seteaza ca Pagina de Start Adauga la Favorite Rss Articole

• • • • •

Prima Pagina Forum Contribuie si tu Articole Rezultate Bacalaureat

Categorii
• • • • • • • • • • • • • • • •
» » » » » » » » » » » » » » » » » » » » BIOLOGIE CHIMIE ECONOMIE EDUCATIE ANTREPRENORIALA ENGLEZA FILOSOFIE FIZICA FRANCEZA GEOGRAFIE INFORMATICA ISTORIE LOGICA SI ARGUMENTARE MARKETING MATEMATICA PSIHOLOGIE ROMANA

Subiecte bac romana Rezolvări Lectii Programa

» SOCIOLOGIE

Ultimele Articole
• • • • •
» » » » » Modele de subiecte pentru examenul de bacalaureat 2012 Programa disciplinelor pentru bacalaureat 2012 Organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat 2012 CALENDARUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT 2012 Subiectele extrase + Bareme de corectare Bacalaureat 2011 sesiunea august - septembrie

Psihologie. Logica. Logica.septembrie) » Subiectele extrase la matematica M1 . Psihologie.M4 + Bareme de corectare si notare Bacalaureat 2011 (sesiunea august .septembrie) Vezi mai multe articole Login User: þÿ Parola: Tine minte parola Login o o Inregistrare Ai uitat parola? . Vezi aici notele de la Bac » 2 septembrie 2011: Proba la alegere a profilului si specializarii – proba scrisa la Geografie. Chimie. Informatica.septembrie. Informatica. Chimie. Fizica. Fizica. Economie. Filosofie » Subiectele extrase la ISTORIE + Bareme de corectare si notare Bacalaureat 2011 (sesiunea august . Sociologie. Sociologie. Biologie.Bacalaureat 2011 sesiunea august .M2 .septembrie 2011 » REZULTATE BACALAUREAT 2011 – sesiunea de toamna. Biologie. Economie.• • • • • » Bareme si Subiectele extrase la: Geografie. Filosofie . august .

programa bacalaureat 2012 geografie .programa psihologie bac 2012. programa bacalaureat 2012 competente digitale . programa romana bac 2012 . programa bac 2012 . programa bacalaureat 2012 . calendar bac 2012 .psihologie programa 2012 . titlul la tiganci de eliade . programa psihologie bacalaureat 2012 . modele de subiecte 2012 . subiecte 2012 .programa bacalaureat 2012 istorie . romana programa 2012 . bac 2012 subiecte . modele de subiecte bac 2012 .calendarul examenului de bac 2012 .sociologie programa 2012 . programa bacalaureat 2012 matematica . programa romana bacalaureat 2012 .cand se da bacul in 2012 . modele de subiecte pentru examenul de bacalaureat din 2012 . programa bacalaureat 2012 romana . programa sociologie bacalaureat 2012 . programa bacalaureat 2012 engleza .organizarea examenului de bacalaureat 2012 .Noutati • • • • • • • • • • » » » » » » » » » » Titlul LA TIGANCI de Mircea Eliade (Romana) Bacalaureat 2012: Programa Sociologie (Sociologie) Bacalaureat 2012: Programa Limba si Literatura Romana(Romana) Bacalaureat 2012: Programa Psihologie (Psihologie) Programa Logica si Argumentare bacalaureat 2012 (Logica si Argumentare) Bacalaureat 2012: Programa Istorie (Istorie) Bacalaureat 2012: Programa Informatica (Informatica) Bacalaureat 2012: Programa Geografie (Geografie) Bacalaureat 2012: Programa Limba Franceza (Franceza) Bacalaureat 2012: Programa Fizica (Fizica) Noutati pe Email Adresa de email: þÿ Abonare Taguri titlul la tiganci . subiecte bac 2012 .programa bacalaureat 2012 informatica .programa sociologie bac 2012. programa bacalaureat 2012 economie . programa bacalaureat 2012 chimie . Acasa / Romana / Rezolvări / Rezolvari variante 2009 Limba Romana -Subiectul III - Varianta 05 Viziunea despre lume (lumea reala – lumea imaginara): Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga .desfasurarea bacului 2012 .

de asemenea. marcând simbolic drumul spre maturitate al eroului. adoptă un comportament care nu se abate cu nimic de la legile firescului. specific basmelor. simbolizate prin personaje pozitive şi negative. separate de războaie. care constituie un alt element din tiparul narativ tradiţional. unul dintre scriitorii care s-au impus în literatura română prin originalitatea stilului. Binele iese învingător. care supune materialul epic unui proces de transformare în funcţie de propriile structuri mentale şi de propriile concepţii. la fântână. Situaţia iniţială prezintă o stare de echilibru – craiul are trei feciori. Spânul îşi pune în aplicare planul de uzurpare a identităţii lui Harap-Alb prin alte mijloace. Spânul. se asociază cu sfaturile tatălui. Nicăieri şi niciodată eroul lui Creangă nu dă dovadă că ar avea puteri supranaturale sau capacităţi de vrăjitor. definită ca specie a genului epic din literatura populară sau cultă. Inteligenţă vicleană. Prin vicleşug. considerată „sinteză a basmului românesc” ( Nicolae Ciobanu ). Procesul iniţiatic dinPovestea lui Harap-Alb este mult mai complicat şi include parcurgerea unor etape complexe. dar mezinul o depăşeşte cu ajutorulcalului cu puteri supranaturale. spre deosebire de personajele negative tipice din basmele populare. Probele la care va fi supus eroul ulterior sunt. Rugămintea nu e deloc uşor de îndeplinit. probă pe care o depăşeşte cu ajutorul calului şi al Sfintei Duminici. specia a trecut şi în literatura cultă. încât este aproape imposibil să-i fie respins ajutorul. Acţiunea de recuperare a echilibrului. idealuri preţuite de omul din popor. basmul cult exprimând viziunea artistică a unui singur creator. a lăsat posterităţii o operă variată. bătrâna îi dă sfatul să nu plece la drum fără calul. După ce ajung la VerdeÎmpărat. Acţiunea basmului este structurată pe episoade. urmărind tiparele epicii populare.Share: Bacalaureat 2009: Varianta 05: Viziunea despre lume (lumea reala – lumea imaginara): Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă Basmul este o naraţiune deliberat fantastică. care prezintă confruntarea dintre două categorii opuse – Binele şi Răul -. care îi cere fiului să se ferească de omul spân şi de omul roş. particularizat prin intervenţiile autorului cult. Când mezinul cere permisiunea de a pleca în aceeaşi călătorie riscantă. dăruindu-i pielea de urs. se dezvoltă pe un tipar narativ tradiţional. deoarece basmul propune modele de conduită. aducând în literatura cultă farmecul şi spontaneitatea literaturii populare. momentul fiind echivalent cu un adevărat botez. Multiplicarea numărului de probe la care este supus eroul din basmul lui Creangă diferenţiază basmul cult de basmul popular. la proba podului unde sunt aşteptaţi de tatăl deghizat în piele de urs. La trecerea prin pădurea – labirint. La pod. armele şi hainele tatălui său de când a fost mire. este refuzat cu asprime. tatăl îl supune aceleiaşi probe. spre surprinderea tânărului crăişor. Neavând calităţi supranaturale. fiul craiului se rătăceşte şi acceptă. fiul mai mic al craiului se retrage în grădina palatului şi întâlneşte o bătrână pe care o miluieşte cu un bănuţ. Supărat. Din această confruntare. tipice pentru structura basmului tradiţional. înzestrată cu o mare putere de persuasiune. Ambii eşuează lamentabil. Drept răsplată. Acesta nu are moştenitori şi îi cere fratelui său să îi trimită pe unul dintre fii pentru a-i lăsa împărăţia. Din literatura populară. Harap-Alb este trimis să aducă salatele nemaiîntâlnite din Grădina Ursului. Bătrâna se dovedeşte a avea puteri supranaturale şi dispare învăluită într-un nor misterios. Povestea lui Harap-Alb. întrucât fiul craiului primeşte un nume – HarapAlb – şi o nouă identitate – slugă a Spânului. Pielea de . Verde-Împărat are trei fete. convinşi că vor reuşi. acesta îşi însuşeşte identitatea crăişorului. Ion Creangă. începe în momentul în care fiii mai mari ai craiului pornesc spre împărăţia unchiului lor. pentru că cele două împărăţii se află departe una de cealaltă.care va fi perturbat prin sosirea scrisorii lui VerdeÎmpărat. . după trei întâlniri fatidice. Fabulosul îşi face apariţia într-un cadru care nu sugerează prin nici o caracteristică evenimente neobişnuite. Motivul călătoriei iniţiatice. Spânul recurge la argumente atât de normale. tovărăşia omului spân. în stare să-şi impună voinţa asupra celorlalţi fără nici un efort.

element echivalent cu o renaştere. Autorul îl construieşte accentuându-i latura umană – este şovăitor în faţa deciziilor sau gata să se lase stăpânit de frică. de altfel. îl descântă. giganţii fabuloşi – extind această calitate dominantă a eroului în sfera întregului univers. uriaşii nu îşi pierd trăsăturile umane – Gerilă se ceartă cu însoţitorii nemulţumiţi de . de stăpân. de natură afectivă. a apei moarte şi a celor trei smicele de măr dulce de unde se bat munţii în capete. cărora le construieşte un adăpost aduce o a doua aripă ca recompensă. Portretele lor se alcătuiesc prin trimitere la fiinţa umană – „schimonositură de om”. Uriaşii care îl însoţesc pe Harap-Alb sunt puternic umanizaţi. „pocitanie de om”. A doua probă la care este supus eroul este una a maturizării voinţei. ca şi în basmele populare. calul năzdrăvan. care presupune dobândirea noii identităţi. în sens larg. Deşi sunt puternic caricaturizaţi. proba marcând depăşirea unei etape iniţiatice care sugerează maturizarea fizică. atât sub aspect fizionomic. alegerea fetei se realizează cu ajutorul albinelor. depăşirea unei etape iniţiatice care se referă la devenirea spirituală ( pentru că Cerbul poate fi comparat cu Meduza din mitologia greacă. iar calul îl omoară pe uzurpator. care îl impune ca erou exemplar: bunătatea. Compensându-i slăbiciunile firesc umane. Fata Împăratului Roş recompune trupul eroului. de unde îi dă drumul. a cărei privire împietrea pe oricine şi a cărei simbolistică se asociază. pentru a o lua de soţie. Personajele auxiliare care i se alătură eroului. Depăşirea acestei probe sugerează maturizarea psihică. Păsări-Lăţi-Lungilă. de această dată. Harap-Alb se îndrăgosteşte de fata Împăratului Roş şi nu ar vrea să i-o dea Spânului. nu mai are puteri neobişnuite. De aici. Setilă. Spânul îi taie capul lui Harap-Alb. Personajele auxiliare. Harap-Alb este departe de tiparele convenţionale. naiv. Personajul principal nu mai este învestit cu calităţi excepţionale. foarte numeroase. Ultima probă este impusă de fată şi constă în aducerea apei vii. reunind calităţi şi defecte. capacitatea de a se metamorfoza şi are un caracter complex. ca în basmul popular. „namilă de om”.urs dăruită de tatăl său la plecare îşi găseşte justificarea. una dintre puţinele situaţii în care calul îşi dezvăluie adevăratele puteri. cu mai multe etape: întâlnirea cu furnicile cărora le cruţă viaţa. cu evoluţia spirituală ). La curtea Împăratului Roş. datorită acestei calităţi – Sfânta Duminică. asigurată de miraculoasa lui putere. A treia probă este şi cea mai dificilă. sunt mai complexe decât personajele auxiliare din basmele populare. Ascunzătoarea nu trebuie părăsită până după apusul soarelui. „dihanie de om”. Deşi aparţine tipologiei voinicului din poveste. fata Împăratului Roş este păzită şi prinsă cu ajutorul lui Ochilă şi al lui Păsări-Lăţi-Lungilă. autenticitatea umană pe care o dobândeşte eroul şi care îi conferă un caracter aparte.Nestematele cerbului din pădurea fermecată nu pot fi dobândite decât de acela care ascultă fără şovăire sfaturile Sfintei Duminici. întâlnirea cu albinele. albinele. Harap-Alb trebuie să sape o groapă în care să se ascundă după ce taie capul cerbului dintr-o singură lovitură. HarapAlb şi însoţitorii săi trebuie să facă faţă altor provocări pentru a dobândi mâna fetei: proba ospăţului este depăşită cu ajutorul lui Flămânzilă şi al lui Setilă. readucându-l la viaţă. furnicile. Restabilirea echilibrului se realizează prin dezvăluirea adevăratei identităţi a eroului. Este. prin învingerea unei forţe primare. înnoptatul în casa înroşită de foc nu are drept consecinţă moartea tuturor datorită ajutorului dat de Gerilă. Se distinge printr-o calitate excepţională. Spânul cere să-i fie adusă fata Împăratului Roş. ridicându-l până în înaltul cerului. primind în schimb o aripă. bunătatea şi mila îi conferă lui Harap-Alb calitatea de arhisemn ( simbol ) al binelui. cât şi sub aspect psihologic. „arătare de om”. cum a procedat cu trofeele dobândite în cursul celorlalte probe. Personajele auxiliare se înmulţesc prin întâlnirile cu Gerilă. Sunt implicate. Flămânzilă. căruia îi este caracteristic atributul invincibilităţii necondiţionate. Ochilă. Această probă presupune alt drum iniţiatic. deşi capul cerbului îl strigă continuu. copleşit de rolul pe care şi l-a asumat. alegerea macului de nisip este realizată cu ajutorul furnicilor. Întoarcerea la curtea lui Verde-Împărat marchează şi ultima etapă a maturizării eroului. personajele animale cu puteri supranaturale: turturica fetei de împărat şi calul lui Harap-Alb. Basmul cult aduce inovaţii structurii basmului popular prin multiplicarea numărului probelor la care este supus eroul şi prin complicarea lor progresivă până la deznodământul tipic.

Întâmplările se petrec odată. relatii temporale si spatiale. simbolizate prin două personaje care se situează mai mult în sferă realistă decât în lumea fantastică. care avea trei feciori…” Basmul cult respectă convenţia de oralitate din basmul popular. Incipitul basmului lui Ion Creangă elimină schematismul enunţiativ specific prototipului folcloric umplând de conţinut atemporalitatea şi aspaţialitatea convenţiei prototipale: „Amu cică era odată într-o ţară un craiu. modalitati de caracterizare. La nivel formal. a patru elemente ale textului narativ. cândva. Povestea lui Harap – Alb valorifică tema confruntării dintre bine şi rău. limitele dintre cele două noţiuni antitetice se şterg adesea. Flămânzilă şi Setilă sunt expresia alegorică a unora dintre impulsurile aparţinând instinctului de apărare şi de conservare ale fiinţei umane. ca cuvântul din poveste. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/ reper). albinele. se uită şi rabdă”. în sfera realităţii mai mult decât în sfera supranaturalului. cine are bani bea şi mănâncă. provocându-l pe omul obişnuit să descopere complexitatea unei existenţe în care el însuşi e un erou. participând la povestire. se poate spune că în basmul cult fantasticul este puternic antropomorfizat ( umanizat ). adverbele sugerând un timp nedefinit. Particularitatea viziunii autorului cult constă. furnicile. într-o pădure. .). limbaj etc. Gerilă. constructia personajului. în relativizarea perspectivei asupra noţiunii de bine şi de rău. Simţurile lor exagerate se circumscriu sferei cunoaşterii. personificate şi dobândind calităţi supranaturale.precizarea a doua caracteristici ale speciei literare basm. Iar pe la noi.sublinierea relatiilor dintre personajele reprezentative. Rezolvari variante 2009 Limba Romana -Subiectul III Proba scrisa la limba si literatura romana Varianta 05 CERINTA: SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2 . particularitati ale compozitiei. Acţiunile lor se înscriu. constructia subiectului.căldura pe care a făcut-o în casă şi „trânteşte o brumă pe pereţi” care îi contrariază pe ceilalţi. Singurele personaje auxiliare care amintesc de basmele populare sunt calul. de altfel.3 pagini in care sa prezinti viziunea despre lume (lumea reala – lumea imaginara) reflectata intr-un basm cult studiat. pare a spune naratorul. . scenariul epic este încadrat de formulele specifice.exprimarea unui punct de vedere argumentat.. pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris – 3 . Ca şi alte basme. Atemporalităţii acţiunii îi corespunde imprecizia spaţiului – undeva.. . şi acum mai ţine încă. prin referire la basmul cult studiat. însă. prin care se evidentiaza viziunea despre lume in basmul cult ales. acţiunile decurg firesc una din cealaltă şi se motivează reciproc. în grădina ursului. existente in opera literara studiata. mediane – „Dumnezeu să ne ţie. In elaborarea eseului. tehnici narative. iar cine nu. cine se duce acolo be şi mănâncă. rupt de cel cotidian.prezentarea. devenit complice al cititorului. în acest basm. chiar dacă au elemente care amintesc de universul obişnuit. atunci. Având în vedere caracteristicile personajelor. episoadele se structurează prin înlănţuire. Scopul relatării este mai puţin didactic şi mai mult de delectare: „Dar ce-mi pasă mie? Eu sunt dator să vă spun povestea şi vă rog să m-ascultaţi”. perspectiva narativa. dar naratorul intervine în text prin comentarii şi prin reflecţii personale. despre modul in care se reflecta viziunea despre lume in basmul cult pentru care ai optat. vei avea in vedere urmatoarele repere: . Nota! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarii este la alegere. iniţiale – „Amu cică era odată un crai…” . Ca şi în viaţa reală. înainte mult mai este” . finale – „”Şi a ţinut veselia ani întregi. semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume (de exemplu: actiune. Ochilă şi Păsări-Lăţi-Lungilă aparţin preponderent tipologiei fabulos-mitice.Timpul şi spaţiul acţiunii sunt imaginare. Construcţia subiectului este lineară. conflict.

· Termeni si conditii · Contact Recomandari: eInformativ.ro | NetBuzz! .FRANCEZA . 13 Iulie 2009 Pentru sugestii.MATEMATICA . In vederea acordarii punctajului pentru redactare. abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte.Ro. punctuatia – 2 puncte.REZULTATE BACALAUREAT 2010 Copyright © 2007 .ro ROMANA . ortografia – 2 puncte.comentarii si corectari scrieti-ne aici Titluri asemanatoare » Varianta 05 Viziunea despre lume (lumea reala – lumea imaginara): Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga » Varianta 03 Lumea basmului: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga » Varianta 08 Despre personajele dintr-un basm cult studiat: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga » Varianta 01 Particularitati ale basmului cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga » Varianta 02 Relatia dintre incipit si final intr-un basm: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga » Varianta 04 Particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un basm cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga Mai multe lectii si referate gasesti pe referatscoala.FORUM BACALAUREAT .ECONOMIE . lizibilitatea – 1 punct).ARTICOLE BACALAUREAT .ENGLEZA . eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.FILOSOFIE .2011 eBacalaureat. Toate drepturile rezervate.CHIMIE . asezarea in pagina. Rezolvari variante 2009 Limba Romana -Subiectul III Publicat: Luni.MARKETING -PSIHOLOGIE .BIOLOGIE .puncte.com.GEOGRAFI E .FIZICA . Daca aceste materiale te-au ajutat atunci poti ajuta si tu pe altii completand acest formular Lectiile si rezolvarile nu pot fi postate pe alte pagini/site-uri Internet decat cu acordul scris al administratorului ebacalaureat.INFORMATICA . utilizarea limbii literare – 3 puncte.ISTORIE .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful