INTELLIGENCE

PUBLICA IE EDITATĂ DE SERVICIUL ROMÂN DE INFORMA IIII PUBLICA IE EDITATĂ DE SERVICIUL ROMÂN DE INFORMA www.sri.ro Prin cunoaştere pentru o lume mai sigură
n

numărul 20, august - octombrie 2011

Editorial George Cristian Maior Aspecte ale spionajului străin pe teritoriul României semnalate în romanul Răscoala de Liviu Rebreanu Aurelian Andra - şeful Frontului de Vest unul din cei mai buni ofi eri de informa ii din istoria serviciilor de informa ii româneşti

Interviu general Ioan Talpeş

Linie telefonică gratuită pentru semnalarea riscurilor teroriste

Cum poti fi de folos? Daca observi amanunte, telefoneaza!

0800.800.100
Persoane care manifesta interes pentru procurarea de substante care ar putea fi folosite în scopuri teroriste; Persoane care confectioneaza, detin, transporta sau manipuleaza ilegal, armament, munitii, substante care ar putea fi folosite în scopuri teroriste; Prezenta repetata sau prelungita a unor persoane neautorizate în zona unor obiective care ar putea constitui tinte ale unor atacuri teroriste (misiuni diplomatice straine, sedii ale unor institutii internationale etc.); Interesul nejustificat al unor persoane pentru studierea sau obtinerea de date referitoare la obiective importante; Tendinta unor persoane de a fotografia sau filma obiective importante sau aglomerate; Stationarea îndelungata si nejustificata a unor autoturisme în apropierea unor zone de importanta deosebita, misiuni diplomatice sau alte locatii în care prezenta populatiei este numeroasa; Interesul unor persoane pentru studierea insistenta a unor locuri aglomerate (gari feroviare sau de metrou, aerogari, mari centre comerciale, obiective turistice, sportive sau culturale); Chestionarea nejustificata în legatura cu subiecte care, la prima vedere, nu ar prezenta interes (programul de functionare al unor institutii, momente ale zilei de maxima aglomeratie, momentul schimbarii personalului care asigura paza ambasadelor); Interesul unor persoane pentru studierea insistenta a cailor de acces feroviar, rutier, subteran, aerian, fara a avea motive plauzibile în acest sens.

Telefon cu acces gratuit. Abuzul se pedepseste.

INTELLIGENCE
PUBLICA IE EDITATĂ DE SERVICIUL ROMÂN DE INFORMA II

Prin cunoaştere pentru o lume mai sigură

5

GEORGE-CRISTIAN MAIOR

Intelligence în era informa ională

5

7

MARIUS STICLARU

Securitatea cibernetică - prioritate a sectorului de intelligence în lumea globalizată

7
15
prof. dr. DORIN URITESCU
Aspecte ale spionajului străin pe teritoriul României semnalate în romanul Răscoala de Liviu Rebreanu

15
20
IONEL NI U

Provocări privind implementarea unei reforme unitare şi comprehensive în analiza de intelligence (“Proiectul 3P”)

20

27

CRISTIAN BARNA

Doctrina Jihad-ului, de la Osama bin Laden la Muammar Gaddafi

32

CORINA SINDIE

Femeile şi spionajul. Prezen a şi contribu ia femeilor spion în istoria activită ii de informa ii

35

INTELLIGENCE

35

Interviu general Ioan Talpeş

august - octombrie 2011 1

05. ALINA TOPÂRCEANU 68 Provocări actuale la adresa securită ii juridice ca fundament al statului de drept 74 TIBERIU TĂNASE 74 Aurelian Andra .structură de intelligence a Serviciului Special de Informa ii în al Doilea Război Mondial 80 TIBERIU TĂNASE Frontul de Est .60 de ani de existen ă şi func ionare a sistemului de transport şi protec ie a coresponden ei clasificate 86 86 OANA-MAGDALENA CIOBANU Dimensiunea securită ii energetice 94 LIVIU MIHAIL IANCU Doctrina şi cadrul normativ din România postdecembristă privind amenin ările la adresa securită ii na ionale.şeful Frontului de Vest – unul din cei mai buni ofi eri de informa ii din istoria serviciilor de informa ii româneşti 76 TIBERIU TĂNASE 83 Eşalonul Mobil .60 SIMONA ENESCU Studiu asupra evenimentelor care au marcat evolu ia globală a fenomenului radicalizării 68 EUGEN IORGA.05.2011 . 94 INTELLIGENCE .subdiviziune informativă teritorială din cadrul Sec iei I Informa ii a Serviciului Secret al Armatei Române şi a Serviciului Special de Informa ii 80 83 GEORGICĂ BUDU 01.1951-01.

Oana M.98 DAN BĂRBU Kazahstanul – Un nou EL DORADO Petrolier? 98 102 MARIUS BOGDAN CRACEA Perspectiva strategiei pan-europene de securitate 108 106 COSTINEL ANU A Starea viitorului 2010 122 108 CLAUDIU IONEL PASĂRE NATO . Diana Ivan Coordonator rubrică istorie: dr. Ciobanu.410. Uritescu Tehnoredactare şi design: Bogdan Antipa.ro Difuzare: 021.45 Adresa redac iei: Bucureşti.60. Libertatii 14 d TIBERIU TĂNASE Recenzie Larry Watts 122 . Cătălin ugui. ISSN 1844-7244 august .octombrie 2011 3 . fpredescu@sri... Tiberiu Tănase Coordonator studii terorism: Cristian Barna Senior editori: Nicolae Rotaru. Cătălin Clonaru Corectura: Centrul Surse Deschise Contact: presa@sri. responsabilitatea juridică pentru con inutul articolului apar ine exclusiv autorului. bd. Potrivit art. Dorin N.Factor de stabilitate şi securitate la nivel regional şi global 114 CODRU MITROI 118 Internetul organiza iei în era informa ională 118 COLECTIVUL DE REDAC IE: Redactor-şef: Flaviu Predescu Redactori: Lucian Agafi ei.25. 206 Cod Penal.NICOLAE ROTARU I PAK DAU ŞTIRE.ro.60 Fax: 021.410. Sava Sorin. UN PAS Reproducerea oricărui material din această publica ie este interzisă în lipsa consim ământului prealabil al Serviciului Român de Informa ii.

INTELLIGENCE .

0. mediată tehnologic.GEORGE CRISTIAN MAIOR Intelligence în era informa ionalã Una din cele mai mari provocări ale perioadei actuale este generată de evolu ia şi impactul tehnologiei informa iei asupra societă ii. Câ i îşi vor mai aminti oare peste una sau două decade de echipamentele actuale de telefonie mobilă cu agendă electronică încorporată şi stilou digital pentru ecran tactil. Ideea func iilor multiple este extrem de importantă. Design) un reper contemporan al dinamicii pie ei de idei faptul că tinerii de astăzi nu mai poartă ceasuri la mână dintr-un motiv trivial de simplu: acestea sunt aproape inutile fiind instrumente cu o singură func ie. K reuşeşte să realizeze 8.2 cvadrilioane (8. decizie sau ac iune. august-octombrie 2011 5 . atunci când acestea vor fi complet integrate în platforme de comunicare multimedia mobile şi miniaturizate. excelentul vizionar în domeniul educa iei. indiferent dacă este văzut ca produs. Entertainment. telefonul cu disc de acum zece sau cincisprezece ani. este construit pe date şi informa ii rafinate cognitiv. cu func ii nenumărate. instrumentele. Asemenea unită i de măsură ale capacită ilor şi vitezelor de procesare a datelor ne pun deja într-o dificultate intelectuală similară cu aceea creată de imposibilitatea de cuprindere a dimensiunilor Universului. într-o lume a web-ului n. re elele sau organiza iile sunt ineficiente dacă nu sunt capabile să răspundă rapid unor func ii multiple. Nu ştiu câ i îşi mai amintesc astăzi de un simbol al lumii predigitale. Imensitatea spa iului virtual este deja de necuprins. Specialiştii au stabilit că performan ele acestui calculator îl fac mai puternic decât cele mai rapide cinci supercomputere anterioare la un loc. Sir Ken Robinson. care stătea pe măsu a lui cochetă lipită de cel mai confortabil fotoliu din casă. alături de o mică agendă şi un creion. context al unui ritual de comunicare la distan ă. În zilele noastre.2 milioane de miliarde) de calcule pe secundă. remarca într-una dintre prelegerile sale sus inute în cadrul unei conferin e TED (Technology. Răspunsul. echipamentele. Nu mai devreme de mijlocul acestei veri s-a desprins un nou lider tăcut al lumii virtuale. atunci când supercomputerul japonez K a fost numit cea mai rapidă maşină de calcul de pe întreg mapamondul.

tărâmul intelligence-ului. I . Percep ia fenomenelor provocate sau propagate prin mediul cibernetic trebuie sus inută de modele de analiză credibile şi rezistente în timp. secretul poate fi o sursă de nemul umire a cetă enilor. contraterorismul sau contraproliferarea. organizare şi cooperare. formulări abstracte de natură tehnică. conota ii negative. şi în al doilea rând. în esen ă. Mark Lowenthal argumentează faptul că intelligence-ul este diferit de orice altă func ie guvernamentală din cel pu in două motive. care presupun o simbioză reuşită între instinctul şi arta ofi erului de intelligence. tocmai pentru că tehnologia informa ională poate amplifica libertă ile. Contextul informa ional se complică deoarece fluxurile de cunoaştere propagate pe axele est-vest sau sud-nord au. pe care am lansat-o în primăvara acestui an. Noile tehnologii produc muta ii semnificative în zona misiunilor clasice ale serviciilor de informa ii. Dacă în limbajul politic nu sunt reliefate alte nuan e. cea a securită ii cibernetice. rela ia dintre securitate şi tehnologie este foarte complexă. bunăstarea şi puterea reprezintă măsuri ale stării de securitate. iar într-o lume cibernetică în plină expansiune. vom reuşi să ne îndeplinim misiunea noastră fundamentală de cunoaştere. la rândul ei determinată fundamental de calitatea procesului de intelligence. Viziunea strategică „SRI în era informa ională". INTELLIGENCE Gestionarea acestui raport reprezintă. În zilele noastre. vulnerabilită i. interesul na ional a devenit. caracterizat de o expansiune graduală şi continuă a formelor de interac iune. sinonim cu securitatea na ională. Dilemele se nasc atunci când to i aceşti factori sunt multiplica i exponen ial de resorturile erei informa ionale. în primul rând cu libertatea. o axiomă a intelligence-ului este aceea că produsul analitic trebuie să fie accesibil beneficiarului. În componenta analitică a acestui proces. domeniu extrem de complex. caracterizat de un obiect de studiu distinct. Problema cu noile modele de analiză este aceea că rezultatele prezumate pot fi testate şi confirmate numai post-eveniment. de multe ori.Acesta este. Lumea virtuală poate fi mai bine în eleasă dacă este percepută ca un fenomen spa ial. cu influen ă directă asupra unor domenii precum contraspionajul. raportul dintre libertate şi securitate reprezintă problema centrală a erei informa ionale. în egală măsură. Securitatea trebuie pusă în rela ie cu alte valori esen iale ale societă ii noastre. este un astfel de răspuns care descrie noul front de ac iune al serviciilor de informa ii. risc şi amenin are. De aceea. În interiorul acestui model. în scopul evitării erorilor de interpretare. oportunitate şi constrângere pentru decizia strategică. Întreg acest context solicită identificarea de solu ii pentru exploatarea progresului tehnologic ca multiplicator al eficien ei şi coagulant al formelor clasice şi moderne de analiză şi ac iune. modifică responsabilită ile noastre tradi ionale şi extinde conceptele securită ii cu o dimensiune complet nouă. nevoit să „traducă" într-un limbaj familiar beneficiarului. Securitatea nu mai poate fi privită ca valoare absolută în în elesul atribuit de clasici precum Thomas Hobbes sau Max Weber. practic. nu reuşim încă să imaginăm întreaga tipologie a ac iunilor ostile posibile. în aceeaşi frac iune de secundă în care poate provoca o catastrofă în termeni de securitate. riscuri şi amenin ări. În egală măsură. fiind o expresie a capacită ii statului de a gestiona spectrul extins de oportunită i. Prin asimilarea acestor schimbări. Avalanşa de provocări amintite trebuie întâmpinată cu răspunsuri institu ionale care să consolideze securitatea na iunii în condi ii optime de func ionare ale unui stat democratic. aproape tot ceea ce înseamnă intelligence se manifestă în secret. în special în ările democratice. cu un profil unic şi bine determinat. De aici apar şi dificultă ile opiniei publice de asociere directă a obiectivelor şi idealurilor na ionale cu realită ile intelligence-ului. conectate direct la conceptele de interes na ional. Dezvoltarea tehnologică fără precedent şi modul de manifestare al comunită ilor virtuale construiesc noi perspective asupra statalită ii în general şi deciziei strategice în particular. Această cerin ă solicită suplimentar analistul. respectiv rapiditatea şi precizia unui supercomputer K. prevenire şi contracarare a amenin ărilor şi să utilizăm ferestrele de oportunitate ale erei informa ionale în sus inerea intereselor na ionale ale României în secolul XXI. Acest lucru capătă conota ii speciale dacă avem în vedere situarea României la confluen a unor zone de interes geopolitic sau economic extrem de active. În primul rând. o metodologie specifică şi un limbaj propriu. în afara sau la limita dimensiunii tradi ionale conferite de suveranitatea statului. dimensiunea spa iului cibernetic şi amplitudinea amenin ărilor specifice reprezintă provocări de anvergură.

cât şi prin gradului de sofisticare. propagandă. ce nu sunt limitate de frontiere. Acesta constituie nu doar universul tehnologic utilizat de oameni pentru a face ceea ce genetic sunt programa i să facă. dar şi riscuri pe măsură pentru utilizatorii ciberspa iului. ob inea de finan are. atragerea de simpatizan i.c. financiar. au devenit din ce în ce mai serioase. şi. un serviciu public destinat informării publicului. în luna iulie a. atacul a vizat site-ul e-Bookshop. într-o formulă inedită. ci o fa etă a realită ii sociale. amenin ările cibernetice.Securitatea cibernetică . un habitat uman indispensabil2. Fiecare domeniu uman de activitate necesită recurgerea la re ele informatice şi de comunicare racordate global. Domeniul cibernetic a cunoscut într-un interval foarte scurt schimbări profunde.). în episoadele tunisian şi egiptean ale „primăverii arabe".prioritate a sectorului de intelligence în lumea globalizată Marius Sticlaru Astăzi. care nu con ine date secrete. Experien a ex-iugoslavă a ilustrat rolul extrem de important al componentei informa ionale a războiului. Mediul comun în care aceste re ele func ionează este denumit. sintagme folosite în mass media cu prilejul protestelor înregistrate în anul 2009 în Republica Moldova şi Iran. o premieră devenită. utilizarea Internetului ca instrument de propagandă. respectiv să comunice unul cu altul. ulterior. îngrijora i de utilizarea pe scară tot mai largă a spa iului cibernetic de către grupări şi persoane cu viziuni extremiste (pentru difuzarea de mesaje. Exploatarea oportunită ilor şi gestionarea adecvată a riscurilor din spa iul cibernetic reprezintă o misiune dificilă dată fiind rapiditatea evolu iilor tehnologice şi dependen a în creştere fa ă de acestea. militar şi de securitate. politic. în interesul unui stat/organiza ii ori individual. astăzi. generic. oferind oportunită i excep ionale. aten ia acordată amenin ărilor din domeniul spa iului cibernetic şi impactului acestora asupra securită ii na ionale este tot mai ridicată. ce speculează. de către ambii beligeran i şi atacul lansat de către hackeri care protestau împotriva bombardamentelor Alian ei asupra paginii web a NATO. în ultimii ani. Sursele de risc sunt reprezentate de o parte din actorii care îl populează. în aşanumitele „revolu ii Twitter" sau „Facebook". în context electoral şi. atât prin frecven ă. Conexiunile de acest gen asigură un suport esen ial în toate domeniile de activitate: social. ca elemente de noutate. spa iul cibernetic1. dar şi de amploarea criminalită ii informatice ori imperativul protec iei infrastructurilor critice. potrivit relatărilor agen iilor de presă interna ională. Exper ii serviciilor de informa ii acordă o importan ă în creştere securită ii cibernetice. Analizele asupra acestui tip de riscuri asimetrice s-au intensificat odată cu războiul din Kosovo. confruntările dintre Republica Federală Iugoslavia şi NATO (martie iunie 1999) au introdus. vulnerabilită ile specifice domeniului. cu problematicile războiului informa ional şi protec iei informa iilor critice. inclusiv în scopuri teroriste. Amenin ările la adresa securită ii cibernetice. Potrivit oficialilor NATO. înmul irea cazurilor de spionaj cibernetic. Literatura de specialitate conexează. Printre altele. etc. nu în ultimul rând.. banală. de regulă. august-octombrie 2011 7 . În ultimii ani. economic. Impactul social şi politic al spa iului virtual a fost demonstrat pe deplin. ne este practic imposibil să ne imaginăm via a în absen a interac iunii cu calculatorul. pe fondul înmul irii atacurilor şi incidentelor ciber netice. cel mai recent atac de acest gen fiind înregistrat.

Dezvăluirile Wikileaks. cel mai probabil. Timp de aproape doi ani „invadatorii" au scotocit sistematic prin zeci de mii de pagini de documente (inclusiv scheme ale unor instala ii militare. de pe pagina web a căruia au fost descărcate. Northrop Grumman. Potrivit declara iilor unor exper i în domeniul securită ii. Australia şi Africa de Sud. Symantec. Taiwanului. Frecvent. australian şi francez au emis avertismentele publice utilizatorilor Internet Explorer. Administra ia Na ională de Aeronautică şi Spa ială . Taiwan. numai în intervalul ianuarie 1999 august 2001 hackerii pakistanezi au realizat peste 450 de atacuri asupra unor siteuri indiene. sus inând că toate versiunile serviciului sunt poten ial vulnerabile şi recomandând utilizarea de browsere alternative până la solu ionarea incidentelor de securitate. de hackeri militari chinezi. universită i private şi laboratoare de cercetare). Filipine. Printre episoadele clasice analizate în literatura de specialitate se numără atacurile unor activişti palestinieni asupra institu iilor financiare şi bancare israeliene. inclusiv asupra Centrului de Cercetări Atomice Bhabha. Au urmat preocupări sistematice. Indonezia. Maltei. Europa. În replică. un cunoscut disident şi militant împotriva abuzurilor autorită ilor de la Beijing. vizând. denumirea dată de cercetătorii canadieni din cadrul Information Warfare Monitor (entitate public-privată) unui atac pe scară largă descoperit în luna martie 2009. Departamentul Energiei. spre exemplu. Simultan. Ulterior. dar şi guvernamentale din întreaga lume. la rândul lor. declara ia devenită celebră „Suntem în mijlocul unui război cibernetic". Grupările de crimă organizată au preluat şi perfec ionat. Ini ial. de spionaj corporatist şi hackeri obişnui i). apar inând secretarului adjunct al apărării. războiul cibernetic. ori cel cu viermele Cod Red asupra site-ului Casei Albe3. ce se referă la o serie de atacuri coordonate asupra unor re ele de calculatoare americane (printre care cele ale Lockheed Martin. ci şi al serviciilor de informa ii şi securitate. Evolu iile înregistrate în aceste domenii au fost spectaculoase. sunt greu de explicat în absen a angrenării resurselor unor state. Google a sus inut că. organele de presă oficiale chineze au descris incidentul ca parte a unei conspira ii guvernamentale americane. acuza ie respinsă categoric de autorită ile de la Moscova. Bangladej. În luna noiembrie 2010. Pe 20 septembrie 1999. atacurile au fost orchestrate. Juniper Network şi Rackspace) au recunoscut acest lucru. raportat la intervalul scurt de manifestare. intuind poten ialul enorm de ob inere a unor profituri ilegale. la finalul unei investiga ii care a durat 10 luni. Barbados şi Butan) şi alte entită i guvernamentale din 103 ări. ipoteza spionajului sponsorizat de stat nefiind însă singura vehiculată (s-a vorbit. Germaniei şi Pakistanului). exper i ai Departamentului Apărării identificând originea atacurilor în computere amplasate în Federa ia Rusă. la rândul lor. centrifuge nucleare iraniene. în acest caz. este cea desemnată de exper ii Biroului Federal de Investiga ii (Federal Bureau of Investigation) prin sintagma „Ploaia de titan" (Titan Rain). prestigioasa publica ie „Newsweek" titra pe prima pagină. ac iunile colective ale unor persoane. Pe 12 ianuarie 2010. de asemenea. au fost infiltrate sisteme informatice apar inând unor ambasade (apar inând Indiei. adesea. astfel de metode. Atacul a fost desemnat prin sintagma „Opera iunea Aurora" de către Dmitri Alperovitch. din Statele Unite. unor hackeri individuali. prin amploare şi intensitate.a. inte simbolice. Tailandei. neautorizat. Un exemplu clasic de opera iune similară. Portugaliei. intruziunile neautorizate în sistemele de calcul şi „furtul" de informa ii au apar inut. Londra şi New York9. accentul a fost pus pe mizele politice ale unor astfel de atacuri ce au vizat. dintre care unele (Adobe Systems. preocupările specialiştilor s-au axat pe subiecte precum criminalitatea cibernetică. John Hamre6. iar altele.). vice preşedinte pentru cercetarea amenin ărilor în cadrul companiei de securitate McAfee. specialiştii au reliefat existen a aşa-numitelor intruziuni Moonlight Maze asupra infrastructurii guvernamentale din Statele Unite ale Americii (sute de re ele neclasificate utilizate de Pentagon. De departe cea mai mediatizată opera iune de acest gen este GhostNet. ce se autodefinesc drept „hackeri anarhişti" şi promovează nesupunerea civică. în măsura în care nu va putea men ine un motor de căutare complet necenzurat în China. care a sus inut că obiectivul primar l-a constituit accesarea neautorizată a comunica iilor unor activişti în domeniul drepturilor omului. printre care două conturi gmail ale lui Ai Weiwei. august-octombrie 2011 9 . Astăzi. Problemele atacurilor cibernetice instrumentate de pe teritoriul Chinei sunt considerate atât de grave prin consecin ele poten iale încât constituie nu doar obiect al preocupărilor companiilor care asigură servicii utilizatorilor Internet. au la origine. Google dezvăluia că a făcut obiectul unui atac cibernetic sofisticat şi bine asistat din punct de vedere al resurselor. ministere de externe (din Iranul. care. precum Anonymous. României. la scurt timp după ce a investigat acte de corup ie ale unor oficiali. Ciprului. Morgan Stanley şi Dow Chemical). motivate de o cauză comună5. au fost atacate zeci de alte companii. arestat în luna aprilie 2011 pentruaproximativ două luni pentru acuza ii neprobate de evaziune fiscală. Brunei. în cadrul scandalului ce a urmat prăbuşirii unor şcoli în urma cutremurului din provincia Sichuan. a cărui infrastructură de comandă şi control s-a aflat în principal în Republica Populară Chineză. În cadrul acesteia. presa interna ională semnala un episod similar. Pe măsura evolu iei globalizării şi fenomenelor asociate. constituit în 20034.Pe fondul conflictului dintre India şi Pakistan generat de disputa teritorială asupra Kaşmirului. analizată pe larg în literatura de profil. Redstone Arsenal şi NASA). spre exemplu. cel mai adesea. men ionate de presă. derulate începând cu anul 2003 şi având ca origine China7.NASA. în a doua jumătate a anului 2009. inclusiv centrele exila ilor tibetani din India. din anul 20088. există grupuri interna ionale online. Sandia National Laboratories. aproximativ 5 MB de informa ii sensibile. hăr i cu amplasamente de trupe. Coreei de Sud. spionajul cibernetic şi respectiv terorismul cibernetic. îşi va închide birourile din această ară. care atacă frecvent site-uri corporatiste. Începând cu luna martie 1998. au optat să nu comenteze public (Yahoo. guvernele german. originar din China. ş. Indoneziei. INTELLIGENCE În context. Letonia. calificate de către înal i oficiali americani drept o formă de „terorism hi-tech" ce a produs o „incredibilă breşă" în sistemul securită ii na ionale.

infiltrau în sistem un Troian (cunoscut sub denumirea GhostRat). ce consideră securitatea informa iei o problemă esen ială a secolului 21. responsabilitatea îmbunătă irii capabilită ilor uniunii. produs în luna martie a. declara William Lynn. Organismul men ionat. În luna februarie 2003. într-unul din cele mai mari atacuri cibernetice din istoria SUA14. pentru a prelua comenzi şi permitea atacatorilor să preia controlul complet şi în timp real asupra calculatoarelor pe care era instalat sistemul de operare Microsoft Windows. un reputat specialist ce a activat în cadrul structurilor specializate militare şi Biroului Federal de Informa ii. Strategia Na ională pentru Securitatea Ciberspa iului10. în secolul 19. preşedintele Obama l-a desemnat în func ia de coordonator pentru securitate cibernetică (pozi ie constituită la nivelul Biroului Executiv al Preşedintelui Statelor Unite ale Americii) pe Howard Schmidt. În luna iunie 2011. În Germania. pe 29 mai 2009 preşedintele Barack Obama a solicitat revizuirea politicilor din dome-niul securită ii cibernetice şi elaborarea unui plan de ac i-une pentru atingerea obiectivelor na ionale în acest domeniu.c. Documentul a fixat un set de priorită i în domeniul asigurării securită ii spa iului cibernetic na ional. Pentru argumentarea demersului. condus de Udo Helmbrecht. deziderat aflat. Raportul elaborat de către exper ii ai administra iei preziden iale a emis o serie de recomandări. în secolul 20. în regim prioritar. Pe palierul institu ional. gestiona şi răspunde la provocările din domeniul securită ii cibernetice revine Agen iei Europene pentru Securitatea Re elelor şi Informa iei (European Network and Information Security Agency. conştiente de necesitatea fixării de obiective prioritare şi alocării de resurse acestei componente a securită ii na ionale. august-octombrie 2011 11 . ară în care. la deschidere. respectiv a unui program de avertizare timpurie şi instruire a resursei umane cu responsabilită i în domeniu. numai prejudiciile provocate de spionajul electronic chinez însumează 50 de miliarde de euro. Statele Unite ale Americii au adoptat. "În secolul al XXI-lea. în cadrul complexului de măsuri de consolidare a securită ii na ionale. Informa iile sustrase au vizat cele mai „sensibile" sisteme ale Pentagonului. în egală măsură. ulterior pensionării ocupând pozi ii manageriale în cadrul unor companii de consultan ă în domeniul securită ii cibernetice12. printre care avionica. înaltul responsabil american a precizat că circa 24. strategia a prevăzut înfiin area unui Birou pentru Securitate Cibernetică (Office of Cyber Security) având rolul de asigura conducerea strategică şi coeren a politicilor guvernamentale în domeniu şi a unui Centru pentru Opera iuni de Securitate Cibernetică (Cyber Security Operations Centre).Organiza iilor men ionate le-au fost transmise mail-uri cu informa ii relevante contextual.c. 2. cu ocazia prezentării noii strategii. ce tratează spa iul cibernetic într-un mod similar cu spa iile terestru. Seriozitatea amenin ării cibernetice a determinat guvernele statelor înalt dependente de tehnologia informa ională să aloce. incluzând constituirea unui sistem na ional de reac ie la amenin ările cibernetice şi adoptarea unui program de reducere a amenin ărilor şi vulnerabilită ilor specifice. în responsabilitatea statului.000 de fişiere con inând date apar inând Pentagonului au fost furate dintr-un calculator din re eaua industriei de apărare. în secolul 21 devenind stringentă securizarea spa iului cibernetic. ulterior atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001. potrivit estimărilor oficiale. în calitate de director executiv. adjunctul secretarului american al apărării. rând pe rând. Una din primele strategii de securitate cibernetică a fost adoptată în luna iunie 2009 de către Marea Britanie. în premieră. De men ionat că. tehnologiile de supraveghere. securitate şi rezisten ă în ciberspa iu”16. Acesta se conecta unui server. prejudiciul anual provocat de criminalitatea cibernetică este de 27 de miliarde lire sterline. în preambulul strategiei se precizează că pentru asigurarea securită ii na ionale şi prosperită ii Marea Britanie a fost nevoită să securizeze. Potrivit oficialilor americani. tehnologia i n f o r m a i e i a d e ve n i t a t â t d e importantă. statelor membre şi comunită ii de afaceri de a preveni. a fost adoptată în luna martie a. aerul. Considerând amenin area cibernetică drept una din cele mai serioase provocări la adresa securită ii na iunii americane. La nivelul spa iului comunitar.1 miliarde pentru cetă eni. ENISA)15. la rândul lor. aerian şi maritim. potrivit declara iilor unor oficiali. din care 21 miliarde pentru mediul de afaceri. sistemele de comunicare prin satelit şi protocoalele de securitate a re elelor. a fost conceput ca un centru de expertiză menit să stimuleze cooperarea între sectoarele public-privat („pace-setter"). de regulă localizat în China.2 miliarde pentru sectorul guvernamental şi 3. ce con ineau fişiere ataşate care. INTELLIGENCE Într-un discurs sus inut la Universitatea Na ională de Apărare din Washington. bi ii şi bai ii pot fi la fel de amenin ători ca gloan ele şi bombele". Statele membre au devenit. resurse consistente prevenirii şi contracarării acesteia. mările. încât există practic garan ia că viitorii inamici vor inti dependen a de ea. În decembrie 2009. printre care desemnarea unui oficial care să coordoneze politicile de securitate cibernetică şi redefinirea responsabilită ilor agen iilor federale cu atribu ii în domeniu11.. iar atacurile asupra infrastructurii strategice sunt considerate „acte de război" ce ar putea genera o reac ie militară clasică. sectorului corporatist şi societă ii17. o Strategie Na ională pentru Securitatea Ciberspa iului (Nationale CyberSicherheitsstrategie). sub titlul „Siguran ă. responsabil de monito-rizarea „sănătă ii" spa iului cibernetic şi coordonarea răspunsului la incidente cibernetice ce vizează re ele şi utilizatori din Marea Britanie. Departamentul Apărării a lansat Strategia pentru Operarea în Ciberspa iu13. Preocupări similare manifestă şi Uniunea Europeană. din perspectiva consecin elor poten iale ale unui atac cibernetic major asupra economiei Statelor Unite ale Americii.

Agen ia Na ională pentru Securitatea Sistemelor Informa i-onale (l'Agence nationale de la sécurité des systémes d'information). Preocupările s-au accentuat după atacul informatic asupra Estoniei din 200726. a prevăzut înfiin area. iar ulterior a fost adoptată o strategie destinată asigurării apărării şi securită ii infrastructurii informa ionale21. a cărui resursă umană urmează să fie asigurată. securitatea şi stabilitatea na ională şi euro-atlantică”28. În România. George Cristian Maior. că institu ia pe care o conduce dispune de specialişti şi de o bună cercetare a spa iului virtual şi că a prevenit atacuri la adresa infrastructurii critice a României fără ca acest lucru să facă obiectul unor mediatizări excesive. menite să protejeze vulnerabilită ile Alian ei prin coordonarea eforturilor statelor membre. acest tip de provocări impun dezvoltarea de către Alian ă a capacită ii de prevenire. începând cu 1 aprilie 2011 la nivelul Cancelariei Federale func ionează un Consiliu pentru Securitatea Cibernetică (Nationaler Cyber-Sicherheitsrat) condus de un oficial cu rang de secretar de stat18. cu respectarea prevederilor documentelor cadru în materie29. directorul Serviciului Român de Informa ii. intitulată. Erik Breidlid. din 2002 şi a fost ulterior confirmată ca prioritară la Summit-ul de la Riga. În abordarea riscurilor de securitate provenite din spa iul cibernetic. din aprilie 2008. a men ionat că Alian a şi-a conturat politica pentru apărarea spa iului cibernetic. ce va îngloba actuala structură de răspuns la incidente de securitate cibernetică (GOVCERT. Centrul Na ional de Răspuns la . prin Hotărârea de Guvern nr. Este pe agenda noastră de cooperare ca un punct foarte important. de redresare în urma apari iei lor. având rolul de a elabora o radiografie exhaustivă a amenin ării cibernetice. o stare de fapt apreciată drept normală în condi iile în care lucrurile sunt inute sub control. în cadrul eforturilor guvernamen-tale de consolidare a capaci-tă ilor na ionale în domeniul apărării. Apărarea cibernetică a fost inclusă în premieră pe agenda NATO la Summit-ul de la Praga. beneficiind de suportul serviciilor de informa ii şi securitate (Algemene Inlichtingen-en Veiligheidsdienst24 şi Militaire Inlichtingen-en Veiligheidsdienst25). reprezentantul NATO. începând cu data de 1 iulie 2011. În luna iunie 2010 la Bucureşti s-a desfăşurat prima dezbatere na ională pe tema securită ii spa iului cibernetic. Strategia Na ională pentru Securitate Cibernetică a Olandei. În consecin ă. men iona că au fost prevenite deja atacuri informatice la adresa infrastructurii critice a României. în cadrul căruia se vor reuni exper i guvernamentali şi civili. precum şi de a reduce riscurile la adresa Alian ei30. având sediul în Bonn-Mehlem. Facem schimb de expertiză. din 2006. astfel încât. NATO cooperează cu organiza iile interna ionale. ce reuneşte reprezentan i la nivel înalt din cadrul ministerelor relevante (interne.NL)23. din noiembrie 2010. Apartenen a universală a spa iului cibernetic. În Fran a. apărare. riscurile de securitate pe care le implică atacurile cibernetice şi caracterul global al efectelor lor impun eforturi de cooperare interna ională pentru asigurarea securită ii sistemelor informatice. Pe 11 mai 2011 a fost înfiin at. economie. precum şi cu statele partenere. 494. cu scopul de protejare a sistemelor de comunica ii şi de transfer al informa iilor proprii. precum Organiza ia Tratatului Atlanticului de Nord. de Oficiul Federal pentru Securitatea Informa iei (Bundesamt für Sicherheit in der Informationstechnick) şi de Oficiul Federal pentru Apărarea Constitu iei (Bundesamt für Verfassungsschutz)20. Acestea sunt considerentele pentru care organisme de securitate colectivă. s-a decis INTELLIGENCE adoptarea unei politici clare în domeniul apărării informatice. a fost creată. inclusă în Noul Concept Strategic al NATO. cum ar fi ONU şi UE. detectare şi apărare împotriva lor. ce pot atinge nivele de natură a pune în pericol "prosperitatea. sugestiv „Succes prin cooperare”22 .lucrurile sunt într-o evolu ie calitativă”27. ce califică amenin ările din domeniul cibernetic ca vizând direct securitatea infrastructurilor na ionale vitale. după cum reiese din Declara ia Summit-ului şi Noul Concept Strategic. cu prilejul Summit-ului de la Bucureşti. organism strategic având rolul de implementare a strategiei şi a unui Centrul Na ional pentru Securitate Cibernetică. Centrul men ionat. în principal. în anul 2009. şi-au adaptat strategiile proprii la realită ile spa iului cibernetic. a unui Comitet pentru Securitate Cibernetică. În cadrul manifestării. Cu prilejul conferin ei men ionate. de informa ii . Tema amenin ărilor cibernetice s-a aflat în centrul agendei Summit-ului de la Lisabona. de consolidare şi coordonare a capabilită ilor na ionale de apărare cibernetică. În declara ia oferită postului public de radio se specifica faptul că securitatea informatică a constituit una din temele importante abordate în timpul vizitei efectuate la Agen ia Centrală de Informa ii: „Am discutat această chestiune şi cu directorul CIA. justi ie. finan e) iar în luna iunie 2011 a fost inaugurat Centrul Na ional de Apărare Ciber netică (Nationales CyberAbwehrzentrum)19. urmează să îşi înceapă activitatea la 1 ianuarie 2012. au fost stabilite liniile directoare pentru domeniul securită ii cibernetice.În conformitate cu strategia men ionată.

identificarea şi reac ia la incidentele cibernetice31. aşa-numita „putere digitală". precum şi informa ii statistice referitoare la valorile de trafic înregistrate în nodurile de re ea ale infrastructurilor cibernetice ce asigură func ionalită i de utilitate publică ori asigură servicii ale societă ii informa ionale. în temeiul unor acorduri dedicate. CERT-RO a fost conceput ca o entitate organiza ională specializată. cu atât este mai vulnerabilă.Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO). în rela ionarea cu acestea CERT-RO având doar atribu ii de cooperare. atac cibernetic35 ori incident cibernetic36. . Adoptarea institu iei de intelligence la provocările erei informa ionale şi imperativul utilizării noilor instrumente cibernetice pentru consolidarea performan ei opera ionale şi analitice constituie obiectivul Viziunii Strategice 2011-2015. terorism cibernetic40 şi criminalitate informatică41 şi propune constituirea unui Sistem Na ional de Securitate Cibernetică menit să asigure cunoaşterea. În preambulul documentului men ionat se specifică faptul că „cu cât o societate este mai informatizată. finan ată integral de la bugetul de stat. La sfârşitul lunii mai 2011. prevenirea şi contracararea unui atac împotriva componentei na ionale a spa iului cibernetic. sistemul include şi conexiuni de date ce vor transporta informa ii referitoare la incidentele cibernetice identificate de senzori dedica i. de drept public şi privat. În mesajul din preambulul Strategiei. în premieră în legisla ia na ională. mai ales la nivel institu ional. directorul George Cristian-Maior eviden iază: „expansiunea lumii virtuale a condus la emergen a unei noi dimensiuni a puterii statale". dar şi vulnerabilită i şi provocări la adresa securită ii”42. Un rol important. transport. . în calitate de autoritate na ională în materie de Cyber Intelligence. energie şi apărare na ională. în vederea prevenirii şi înlăturării efectelor incidentelor.cauzarea unui prejudiciu patrimonial. modificarea. ştergerea sau deteriorarea neautorizată de date informatice ori restric ionarea ilegală a accesului la aceste date. revine Serviciului Român de Informa ii. concepte precum infrastructură cibernetică 32 .atacurile cibernetice împotriva infrastructurilor care sus in func ii de utilitate publică ori servicii ale societă ii informa ionale a căror întrerupere / afectare ar putea constitui un pericol la adresa securită ii na ionale. care dispune de capacitatea necesară pentru prevenirea. spa iu cibernetic 33 . având în vedere interdependen a din ce în ce mai ridicată între infrastructurile cibernetice şi infrastructuri precum cele din sectoarele financiar-bancar. conceput ca ansamblul de proceduri şi sisteme tehnice care au rolul de a identifica premisele de apari ie a incidentelor cibernetice şi de a avertiza în cazul producerii acestora. august-octombrie 2011 13 . unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării de politici coerente în domeniu37. Datele primite în sistem sunt centralizate şi prelucrate de către CERT-RO. ale cărei forme de evolu ie „vor reprezenta. tehnică şi procedurală enumerate în proiectul de strategie se numără: . În cadrul CERT-RO a fost instituit Sistemul de alertă timpurie şi informare în timp real privind incidentele cibernetice. MCSI a lansat în dezbatere publică proiectul „Strategiei de securitate cibernetică a României". . intitulată „SRI în era informa ională". î n c o o r d o n a r e a M i n i s t e r u l u i Comunica iilor şi Societă ii Informa ionale (MCSI). Documentul strategic supus dezbaterii publice defineşte concepte precum cele de război cibernetic39. pe toate cele trei paliere men ionate. ca structură independentă de expertiză şi cercetaredezvoltare în domeniul protec iei infrastructurilor c i b e r n e t i c e.spionajul cibernetic38. în scopul avertizării în timp real şi emiterii de rapoarte cu privire la distribu ia şi natura incidentelor şi colaborării cu autorită ile na ionale responsabile în asigurarea securită ii cibernetice. Dintre formele de materializare a amenin ărilor din spa iul cibernetic prin exploatarea vulnerabilită ilor de natură umană.accesarea neautorizată a infrastructurilor cibernetice. De men ionat că infrastructurile cibernetice aflate în administrarea institu iilor din domeniul apărării. hăr uirea şi şantajul persoanelor fizice şi juridice. dispun de propriile structuri de tip CERT. în egală măsură. ordinii publice şi siguran ei na ionale. oportunită i de dezvoltare. analiza. Necesitatea adoptării strategiei men ionate este justificată prin faptul că România se confruntă în prezent cu amenin ări provenite din spa iul cibernetic la adresa infrastructurilor critice. Actul normativ men ionat defineşte. securitate cibernetică34. iar asigurarea securită ii spa iului cibernetic trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implica i. Din perspectiva legiuitorului.

declanşate pe 27 aprilie. http://www. tehnologia informa iei constituie o resursă fundamentală ce asigură.gov/news/ d20110714cyber. http://www. Germany's Cyber Security Strategy. emblematic pentru categorie de sciencefiction numită cyberpunk. astăzi.ro/Transparenta-decizionala/21/Strategie_ Cyber_ 23052011 38. Défense et sécurité des systémes d'information. nr. a resurselor şi serviciilor publice sau private din spa iul cibernetic" 35. Remarks on the Department of Defense Cyber Strategy. http://nato. Rid. aplica ii aferente. Vast Spy System Loots Computers in 103 Countries. „mediul virtual.us-cert.romania-actualitati. bănci. „starea de normalitate rezultată în urma aplicării unui ansamblu de măsuri proactive şi reactive prin care se asigură confiden ialitatea. ministere. „orice ac iune ostilă desfăşurată în spa iul cibernetic de natură să afecteze securitatea cibernetică" 36. http://www.ro/categorii/18/viziunea-strategica-20112015. http://www. Ministerului Apărării Na ionale. „totalitatea infrastructurilor de tehnologia informa iei şi comunica ii. http://www. existen a acestor atacuri a fost dezvăluită în premieră de cotidianul „Washington Post" într-un articol semnat de jurnalistul Bradley Graham. 32.wikileaks.org/wiki/Moonlight_Maze (data accesării: 25 august 2011) 7. integritatea. Department of Defense Strategy for Operating in Cyberspace.nl 24. Philllips.whitehouse . Activitatea CERT-RO este analizată semestrial în Comitetul de coordonare. Oficiului Registrului Na ional al Informa iilor Secrete de Stat şi Autorită ii Na ionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunica ii. stocat sau transmis. într-un interval de numai 9 ore. http://www.gov/reading_room/ cyberspace_strategy. hig-tech". https://www. http://en. March 28. September 18. la rândul său. CERT-RO prezintă CSAT un raport anual privind activitatea sa.defense.defensie.ro/in_romania_se_dezbate_siguranta _spatiului_ cibernetic-14699 (data accesării: 26 august 2011) 28. Security and resilience in cyber space. 2009. definit drept „ac iuni desfăşurate în spa iul cibernetic. nsciva. de către scriitorul de literatură ştiin ifico-fantastică William Gibson. Ministerului Administra iei şi Internelor.html 29.enisa.wikipedia. Thomas.eu/about-enisa 16.enisa. Safety. 1-2/2010 şi Gabriela. 11 2.000 de ori 4. ce descrie via a omenirii următoarelor secole . respectiv "Framework for Cooperation on Cyber Defense between NATO and Partner countries". Joeli Field. Serviciului de Informa ii Externe. http://www.pdf (data accesării: 26 august 2011) 11.pdf 17. 9.verfassungsschutz. acesta s-a replicat de peste 250. http://en. official-documents. la adresa http://www.mcsi. „activită ile premeditate desfăşurate în spa iul cibernetic de către persoane. Grosseck.eu/media /news-items/dutch-cyber-security-strategy-2011 23. "Council Guidelines for Cooperation on Cyber Defense with Partners and International Organizations" adoptat în august 2008.europa. ziare şi posturi de radio şi televiziune. „The Washington Post". Michel Benedikt.europa. Serviciului de Protec ie şi Pază. January 17. nr. http://www.uk/ document/cm76/7642/7642. org. disponibilă. experts say. într-o povestire intitulată „Burning Chrome". Introducing the New Cybersecurity Coordinator. sprijini i de Comitetul de coordonare. imposibil de imaginat.int/strategic-concept/index. „orice eveniment survenit în spa iul cibernetic de natură să afecteze securitatea cibernetică” 37. „monitorizată şi controlată de corpora ii gigant şi administrată de mafii digitale". în limba engleză. 2010. Stratégie de la France (http://www.europa. CERT-RO este condus de un director general şi de un director general adjunct.org/wiki/Anonymous_%28group%29 5.aşa numita societate „lowlife. The National Strategy to Secure Cyberspace. pozi ie de inută de Cornelia Rogall-Grothe 19. precum şi ac iunile derulate de utilizatori în acesta” 34. „totalitatea faptelor prevăzute de legea penală care reprezintă pericol social şi sunt săvârşite cu vinovă ie. Radu Dobri oiu. MIT Press. December 22. Macon. http://www. cu scopul de a ob ine neautorizat informa ii confiden iale în interesul unui stat” 39.europa. În România se dezbate securitatea spa iului cibernetic. 3 (27)/2003. în premieră. apărarea cibernetică. July 2011.enisa.sri. Massachusetts. http://kingsofwar. în"Informatica Economică". Etimologic.nl 25. disponibilitatea.aivd. 2009 10. aspx?speechid=1593 (data accesării: 26 august 2011) 15. 1991. pe 25 august 2005 8. Cyber Security Strategy of the United Kinngdom.eu/ media/news-items/german-cyber-security-strategy-2011-1 18. în contextul deciziei de relocare a unei statui din Tallinn amplasate în epoca sovietică. autenticitatea şi nonrepudierea informa iilor în format electronic. http://www. pe baza raportului elaborat în acest sens de către directorul general.eu/media/news-items/french-cyber-securitystrategy-2011) 22. adoptat în aprilie 2009 30.gov. concomitent cu desfăşurarea de ac iuni defensive şi contraofensive pentru protejarea infrastructurii cibernetice proprii” 40. a se vedea Simona Mărieş. format din reprezentan i ai: MCSI. http://www.uk/2011/03/germanys-cyber-security-strategy (data accesării: 27 august 2011) 20. http://www.gov/blog/2009/ 12/22/introducing-new-cybersecurity-coordinator (data accesării: 25 august 2011) 13. pentru detalii. termenul a fost dezvoltat de către Gibson în romanul „Neuromancer".defense. în egală măsură. 2010. prin intermediul sau asupra infrastructurilor cibernetice” 42. generat de infrastructurile cibernetice. oficialii estonieni acuzând Kremlinul de implicare directă în instrumentarea acestora 27. http://www.govcert. grupări sau organiza ii motivate politic. în data de 19 iulie 2001.org 6.wikipedia. http://www.pdf 14. Conceptul a fost introdus.nl/mivd 26.de 21. în limba engleză.mae. publicată în anul 1982. disponibilă.html (data accesării: 25 august 2011) INTELLIGENCE . Cybersecurity: Division of Responsability in the US Government.nato.Din perspectiva Viziunii Strategice 2011-2015. constând în sisteme informatice.ro/node/435 (data accesării: 26 august 2011) 31. Ulterior. Note Bibliografice 1. 122 3. Serviciului de Telecomunica ii Speciale. la adresa http://www.org/Cyber ReferenceLib (data accesării: 25 august 2011) 12. incluzând con inutul informa ional procesat. Cambridge. Serviciului Român de Informa ii. ideologic sau religios ce pot determina distrugeri materiale sau victime de natură să determine panică sau teroare” 41. atacurile au vizat Parlamentul. Incursiune în ciberspa iu (I). February 2003. re ele şi servicii de comunica ii electronice” 33. „desfăşurarea de ac iuni ofensive în spa iul cibernetic de către un stat în scopul distrugerii sau perturbării func ionării infrastructurilor critice ale altui stat. Cyberspace: First Steps.enisa. John Markoff. http://www. Cyberpunk sau intrarea în oglindă. în „Steaua". termenul cyberspace provine din grecescul „kybernis" cârmă. Google China cyberattack part of vast espionage campaign.gov/speeches/speech. "New York Times". fiind tradus literar prin „spa iu navigabil". Ariana Eunjung Cha and Ellen Nakashima. un avantaj competitiv în intelligence şi un facilitator al cooperării în absen a căreia gestionarea riscurilor şi amenin ărilor la adresa intereselor de securitate este.

critica literară şi istoria literară nu le-au semnalat şi nu le-au analizat din punctul de vedere al con inutului realită ii transformate estetic. ea fiind pregătită ca atare de gruparea radicală din Opozi ia Unită cu sprijin străin […]8” august-octombrie 2011 15 . fiind înso it cu reac ii emo ionale extreme în percep ia lui de către popula ia fixată ca intă într-o societate în care nu există o cultură de securitate5) cu scopul destabilizării României. produce ea însăşi o revoltă ărănească pentru a ajunge la putere. în drumul spre satul Lespezi. Aspecte ale procesului organizat de spionajul străin şi efectele antiromâneşti ale acestuia sunt oglindite în transfigurări artistice-literare de o mare for ă expresivă. Petre Petre.Prof. O răsturnare a guvernului […] ca urmare a acestei răscoale ar fi avut caracterul unei lovituri de stat. pe lângă ac iunea realizării educa iei lor artistice. pe baza documentelor procuraturii vremii că aceştia apar ineau Opozi iei Unite. rosteşte: "[…] Dar poate s-or îndura boierii să ne dea pământ. al XIX-lea. apoi Diminea a şi Adevărul erau publica ii de evidentă propagandă anarhistă. recent lăsat la vatră. care să ducă la un război civil . o tipică instigare (subtil substitut de informa ie. până astăzi. şi în interpretările din manualele şcolare. în primul rând a elevilor şi studen ilor. să nu aibă pământ. că aşa se aude […].care ar fi fost un bun motiv al interven iei armatelor străine pentru stabilirea ordinii în teritoriile ocupate. să zicem. că nu-i drept ca tocmai oamenii. Cât despre "mul i boieri" putem spune. dar. dr. crescând în intensitate şi extindere. Să analizăm datele istorice cuprinse sub forma estetică în Răscoala de Liviu Rebreanu² şi prezentarea lor deformată în studiile criticii literare. până la declanşarea unei revolte antistatale. Iată cum reflectă această realitate politică în paginile desfăşurării epice: " […] Opozi ia. Con inutul zvonului în legătură cu pământul este tratat cu aten ie suspectă de presa socialistă care exagera în sus inerea schimbărilor social-politice prin mijloace marxist-leniniste (Muncitorul. Desrobirea. bine. atât de important pentru realizarea educa iei corecte de securitate a cetă enilor. academice. astfel o parte esen ială a mesajului epic a rămas necunoscută acestora. care îl muncesc. cu finan are străină6).”³ Avem a face cu un zvon-dorin ă4 introdus cu abilitate şi sus inut cu consecven ă de serviciile străine de spionaj. în loc să fie atacată de o răscoală. De altminteri am auzit la Bucureşti pe mul i boieri că trebuie să se împartă moşiile la oameni. mai ales disiden i "nemul umi i şi iresponsabili". Dorin Uritescu Spionajul pe teritoriul României a înregistrat o activitate complexă la sfârşitul sec. cuprinzând modalită i multiple şi diverse. de la sabotajul economic şi diversiunea politică până la asasinat¹. e opozi ie şi vrea să profite chiar de o catastrofă ca să puie mâna pe putere”7 Prezentarea situa iei într-un studiu istoric bazat pe documente autentice ale vremii: “Ne aflăm în situa ia unică în care o for ă politică a unei ări. în discu ia cu Titu Herdelea.

" […] vestea călăre ilor pe cai albi. aducând argumentul încrederii în ceea ce se aude a semenilor şi din alte locuri: ". nu ca fic iuni literare. Mă dădui la marginea uli ei. în uniforme de fantezie şi cu pieptul acoperit de decora ii de tinichea sau de hârtie.14" Este clară multiplicarea ipostazei eroice a Sfântului Gheorghe călare pe un armăsar INTELLIGENCE alb. femeie?. iar oamenii se vor minuna şi nu vor pricepe că i-a trimis Dumnezeu să pedepsească lumea cea plină de rele. să participe la manifesta iile de stradă împotriva puterii democratic alese9. a unei for e miraculoase.Despre pământuri n-ai aflat nimic. cum n-au fost nici oamenii cru a i de dânşii. Nu se ştie din ce se naşte […] magistrală evocare a psihologiei de masă şi un delir colectiv […] adânc şi plastic realizat"17. De fapt. încă de la revenirea în localitatea natală. ca un rezultat al psihozei colective.. şi povesti că şi el s-a întâlnit pe drum cu călăre ii albi şi i-au spus tot aşa că oamenii să-şi împartă fără zăbavă pământurile boierilor şi cine se împotriveşte să nu fie cru at. ci ca transfigurări artistice ale unei realită i indubitabile. să se adreseze şi închipuirii supersti ioase. scriitorul Mihail Sebastian are o interpretare a procesului şi fenomenelor sociale din perspectiva psio-sociologică a închipuirii unei poveşti la nivelul sufletului colectiv." august-octombrie 2011 17 . să-mi mai împrumute ni el porumb… Când treceam pe la biserică tocmai trăgeau clopotele de sfânta evanghelie şi mă închinam şi-mi era ruşine că de atâtea griji şi necazuri nici la sfânta slujbă nu mai pot răzbi. dinspre Lespezi. ăran sărman. mergeau prin sate […]15” Este vorba de instigarea calificată care apare transfigurată artistic ca o legendă creată datorită tensiunii pasionale a sătenilor ărani. Petrică? … Pe aici se aude că Vodă vrea să împartă moşiile la oameni şi că boierii nu-l lasă"11. ştiau să folosească agen i care să vorbească ăranilor pe limba lor. Alte exemple: "Revolu ia este prezentată ca un fenomen de psihoză colectivă. dar n-ai grijă că noi aducem veste mare. care îşi făcuseră un obicei. iar pe boieri şi pe arendaşi să-i alunge şi să le ardă conacele şi cur ile şi toate acareturile ca nu cumva să se mai întoarcă înapoi! Ai în eles. îar "săbiile de foc "sunt şi acestea luate din imaginea justi iară fermă a îngerilor apocaliptici. care să-i sprijine în clipele de deznădejde pe ărani18” Să ne oprim asupra câtorva pasaje din roman. Zvonul func ionează în continuitatea celui de la 1888. imixtiunea prin agen i profesionişti ai puterilor străine: “Plecasem cu băie elul de mână până la soacrămea. Vestitorii lui Vodă. este lămuritoare în această privin ă interven ia lui Anton. Şi să nu întârzie deloc oamenii că aşa e porunca lui Vodă şi cine nu ascultă porunca amarnic are să ispăşească!" Uite aşa mi-a spus călăre ul şi eu zic: "Am în eles. care clarifică mecanismul vizitelor scurte ale călăre ilor pe cai albi dacă le analizăm în lumina documentelor istorice. nişte oameni se jurau că până-n primăvară to i trebuie să avem pământ. Pe baza acestei mentalită i spionajul străin trimite emisari corespunzători ca înfă işare celor din gândirea mitică a ăranilor români. jumătate în basm. omorând balaurul (dracul). îngropând cauzele reale ale unei motiva ii tradi ionale. dar încărca i şi cu autoritatea pământeană a ofi erilor cavalerişti români din garda lui Vodă. că aşa a dat Vodă poruncă […]12” Serviciile secrete de spionaj străine cunoşteau bine trăsăturile psihologiei colectivită ii. Crainicii care trec prin sate pe cai albi . cu uniforme similare: "Oamenii călări. ca rezervist (categorie care interesa factorii diversiunii calificate) lui Petre Petre i se pune întrebarea: ". Astfel. muiere?" Zic: "Numai colea la socramea…" Şi celălalt zice: "Văd că eşti necăjită rău. ăranul Toader Strâmbu garantează cele sus inute de consăteanul său. prezen a spionilor străini este văzută ca o închipuire. dar numai ce mă pomenii că unul mă strigă şi zice: "Unde te duci.[…] şi la Piteşti deunăzi. atunci) răspândesc ideea prin sate că primăriile in ascunsă adresa guvernului prin care se specifica împăr irea pământului în România de către "ruşi si Cuza"10. încă de la 1888.nimeni nu i-a văzut şi toată lumea îi ştie. se află. se crede. când fusei la judecată. N-apucai bine să mă închin că şi văzui venind pe uli ă doi călăre i pe cai albi de mam mirat. În articolul de prezentare a Răscoalei de Liviu Rebreanu. care separă pe necredincioşi şi păcătoşi de credincioşi şi fără de păcate. că pe noi ne-a trimis Vodă să dăm de ştire oamenilor că toate moşiile sunt ale lor de-aici înainte şi să se apuce de îndată să le împartă după dreptate. Veneau din sus. să exploateze nevoile acestora. când "urzitorii" (în denumirea dată de procuratură. Se spune. cu scop estetic.intă..Membrii opozi iei erau contacta i de profesionişti ai spionajului rus de la Consulatul Rusiei la Bucureşti şi de la Iaşi. care a fost călugăr […] şi propovăduieşte: "Şi vor veni călăre i cu săbii de foc pe armăsari albi. Introducerea acestui element fabulos vine din nevoia unei autorizări supreme a ra iunilor ce vor fi întreprinse. poate trimişii lui Dumnezeu. Totul se profilează halucinant şi simplu. jumătate în adevăr” Acest paragraf este dovada că încă de la începutul analizelor destinate crea iei epice în discu ie. dar…" "Apoi atunci bine! Rămâi sănătoasă!" "Dumnezeu să vajute şi d-voastră!" Dânşii au pornit la vale şi eu m-am întors şi m-am uitat după ei o bucată de timp ş-apoi mi-am văzut de drum şi i-am spus socrului ce mi-au spus călăre ii şi s-a mirat şi dumnealui…" […] "Mai aflară de la Anghelina că cei doi călăre i erau îmbrăca i în alb şi că au trecut ori spre Ruginoasa ori spre Vaideei" […] "Într-un târziu veni şi Anton Nacu. lupta pentru pământ (asupra cărora vom reveni): " […] miturile cresc din nimic. care avusese nişte treburi la Ruginoasa. taie în lung şi în lat moşiile. mentalită ii magice şi celei mistice (religios-creştine) şi să ac ioneze în consecin ă13.

dar cu privire la alt tip de agen i: "[…] mul i agen i ai poli iei ruseşti.“Cu toate că se desprimăvărase. cu cerul de plumb. După Revolu ia din 1989 au apărut studii istorice întemeiate pe cunoaşterea documentelor autentice scoase la iveală din arhivele secrete ale statului în care se precizează în urma dovezilor concrete că anul bugetar 1916 s-a încheiat cu un excedent de 45 de milioane leiaur şi supraproduc ia de cereale a devenit marfă de export. în maniera binecunoscută a propagandei comuniste: ăranii au fost exploata i fără milă.25 Aflăm că Răscoala nu s-a produs în 1904. în jurul cârciumii lui Busuioc. de asemenea. ăranii au ajuns la capătul puterilor şi al răbdării etc. este vorba de oglindirea instigării calificate la răscoală. dar era agent rus. a istoricului contemporan: "Mişcarea iconarilor a fost identificată de timpuriu ca ac iune de propagandă panslavistă21” Avem la îndemână şi o mărturie din vremea dinainte de răzmeri ă: "Iconarii sunt agen i de propagandă care merg din casă în casă […]. această situa ie: ". pe fundalul unor nemul umiri în legătură cu învoirile agricole între ărani şi trusturile arendăşeşti colosale (Fischer.20” Avem şi mărturia. ci în 1907. Aceasta nu a avut un caracter spontan (specific răzmeri elor ărăneşti). Marea Răscoală din 1907 a fost clasificată. cu mic cu mare. era mai multă lume ca de obicei. înăbuşirea sângeroasă.26 Aflăm. deci puterea poporului populară este un pleonasm stupid) puteau să folosească aceasta sintagmă întrucât burghezia este specifică orânduirii capitaliste şi luptă pentru distrugerea moşierimii. se întorcea din Vaideei şi spunea că şi acolo se minunează lumea ce să fie cu călăre ii care au poruncit ca oamenii să bage plugurile îndată în moşia boierului…” […] "În Amara. an cu o secetă devastatoare. era vreme mohorâtă.). fără dubii. surprinsă şi în observa iile lui Titu Maiorescu din însemnările politice. şi-au pus mâna pe topoare şi-au făcut o vâlvătaie de a mers vestea în toată lumea24”. Pe la amiazi Matei Dulmanu sosi cu al i câ iva din Lespezi. democra ie = puterea poporului. pândarul arendaşului Cosma. în termenii artei literare. Dar muscalii s-au răsculat mai an. ci a fost minu ios pregătită. Guttman. cum se şi aude mereu de mul i ani… […] Se aude pe la noi că la muscali a început împăratul lor să împartă pământurile boiereşti23” INTELLIGENCE Aten ie! Iconarul se dădea de loc de prin păr ile Moldovei.a. Gha el ş. Irimie Popa.22” Să urmărim pasajele epice care cuprind. un an îmbelşugat. 11000 de mor i. Ichim spuse că s-au adunat oamenii şi din celelalte sate din pricina călăre ilor care au trecut de diminea ă cu poruncile lui Vodă19” Fără îndoială. s-a tras cu tunurile. umili i. inumană a răscula ilor. în urma analizelor documentare. În perioada socialismului multilateral dezvoltat în manualele şcolare de istorie şi de literatură se făceau analize halucinante care prezentau Răscoala de la 1907 în mod deformat. până la instalarea regimului comunist în România. Oamenii zgribuleau dar nu se risipeau. de pe lângă Focşani. că: ”din punct de vedere oficial. ascunşi sub înfă işarea de iconari […] caută să se încuibeze şi în România. sărăcia fără margini şi bolile incurabile erau consubstan iale regimului de spoliere burghezomoşierească (numai ideologii puterii democratpopulare cumplit pleonasm: demos = popor. clasă specifică orânduirii feudale). adevărat. aducând ştirea că şi pe la ei au trecut călăre ii. căci continuă cu provocarea la răscoală prin analogie: ”Se aude pe la noi că la muscali a început împăratul lor să împartă pământurile boiereşti.Crezi că eu de bine bat drumurile cu traista de icoane în spinare? […] Că pe la noi oamenii trag nădejdea că în curând Vodă are să înceapă să împartă moşiile. Ztalei. drept un atentat la securitatea na ională a ării ini iat de o putere străină”27 Pe baza documentelor din arhivele procuraturii: .

176 30. Liviu Rebreanu. 1987. Liviu Rebreanu.215 9. cât şi celor care vin din urmă. op. Editura Humanitas. Brătianu. Idem. 2010. Bucureştii de altădată. Editura Minerva. Cartea Românească. Constantin Bacalbaşa.. p. nr... cultura de securitate şi percep ia riscurilor. 4 17.cit. Un război al min ii. pag. II. 17 august-octombrie 2011 19 . vol. Eminescu. Alex Mihai Stoenescu. 1994. cit. cit. Istoria politică a României sub domnia lui Carol I. 2. op. 11 februarie 1933. 45 21. 97 (cap. Capitolul I. 124. op. subcap. op. VI. cit. editura RAO. 1932. vol. 195 24..cit. Bucureşti.. Bucureşti. 1888. subcap. 2010. reeditată. Liviu Rebreanu. A. 225. op. cit. Idem. Mihail Sebastian. cu precizarea "cifra a fost reprodusă din declara ia solemnă a regelui Carol I". Editura RAO. Limba şi literatura română. Editura Adevărul. 5 martie 1933. pag. Ed. p. Bucureşti. Cartea Românească. 114-123 6. Răscoala sătenilor din primăvara anului 1888. de viitorul uman al ării depinde în cele din urmă perspectiva strategică în care ne vom plasa în secolul XXI. 3.. apud Alex Mihai Stoenescu. Intelligence. Lucian Pavel. dar care au avut un efect total atunci […]” 5. Olteanu. pag. Liviu Rebreanu. edi ie princeps. op. am urmărit în articolul de fa ă să atragem aten ia asupra unor aspecte ale spionajului străin pe teritoriul României oglindite în operele literare. pag. Bucureşti. pag. pag. pag. pag. Vezi Alexandru Beldiman. Bucureşti. 215 8. 1999. pag. 120 19. Alex Mihai Stoenescu. Manual pentru clasa a XI-a. Emil Leahu..cit.. nefructificat de Învă ământ în activitatea de instruire şi de educare a elevilor şi studen ilor în domeniul securită ii na ionale. România sub Vodă Cuza. pag. 447: "O mână de agen i străini sau de trădători plăti i a reuşit extrem de uşor să manipuleze popula ia rurală. Nicolae. Alexandru Beldiman. III). 1977 3. pag.”28 De aceea este explicabilă afirma ia: ”au fost expulza i din ară 880 de socialişti implica i în instigarea răscoalei. Vezi George Fotino. Discursurile lui Ion I. 57-75 2. Liviu Rebreanu. Ibidem 29. George Cristian Maior (coordonator). Gheorghe Lăzeanu. Bucureşti.. coordonator. Editura Sigma. 105 27. 196 25. Pentru ce s-au răsculat ăranii. 57 10. Bucureşti. să se vadă: Alex Mihai Stoenescu. p. Matei Certez.. Liviu Rebreanu: "Răscoala". apud Alex Mihai Stoenescu. servicii de informa ii şi cunoaştere strategică în secolul XXI. 72 22.2 4. România şi ceilal i" de Vasile Sebastian Dâncu. p. O crimă de stat. Albatros. op. 128 28. 72 14. pag. Vezi George Cristian Maior. op. op.cit. Liviu Rebreanu. liderilor în devenire şi liderilor care abia se formează. pag.centrul diversionist a fost identificat la Cernău i . 226. op. Editura Rao. vol. pag. cit. Radu Rosetti. ”Educa ia în domeniul securită ii este esen ială în România de azi şi se adresează atât genera iilor actuale. p. Senator Badea Mangâru.cit. 106 26. Liviu Rebreanu. Vasile Teodorescu. Liviu Rebreanu: "Răscoala". apud Alex Mihai Stoenescu. regii Carol I şi Ferdinand I. 398 16. Pompiliu Constantinescu. vol. pag. Florin Ioni ă.cit. pag. în România literară. argumentată ştiin ific. Ed. pag. 114 15. Titu Maiorescu. Cuvânt înainte. Răscoala. I-II. 52. cu care ne-am întâlnit şi în cazul răscoalei din 1888.”29 În concluzie. Bucureşti. că au fost înarma i şi că au folosit aceleaşi mesaje proruse binecunoscute. pag. Ed. Alex Mihai Stoenescu.”devine la fel de evident că instigatorii au ac ionat în baza unui plan de instigare elaborat . Aceste aspecte constituie un material pre ios. roman. păcălind-o cu zvonuri care ni se par nouă stupide astăzi. 3: "Războiul cognitiv. Prof. 12 18.. nr. Idem.cit. Bucureşti. pag. Flămânzii. pag. 2. Nicolae I. 2002. De aceste genera ii. Edi ie critică de Nicolae Gheran. 278.. în "Vremea". "Spionajul pe teritoriul României".”30 I Note bibliografice: 1. op. cit. Un război al min ii. 114 12. pag. 1932. pag. Bucureşti.cit. subcap. Ibidem. 394. Ibidem 11. 2000. ei neputând fi condamna i pentru că erau cetă eni străini. Pentru o informa ie largă . "Istoria loviturilor de stat în România". Ed. 227 şi 236 20. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.. op. Alex Mihai Stoenescu. 131 7.. op.C. 64 23. func ionalitatea zvonului se bazează pe generalizarea încrederii în con inutul lui 13..Gh. Colectiv: Maria Pavrotescu. pag. op.

proceduri şi standarde interne. Ulterior. Mullins). De referin ă în acest domeniu sunt studiile realizate de Centrul DCAF (Democratic Control of the Armed Forces. principalele repere ale unei reformări a acestui domeniu atât de important în activitatea oricărui serviciu de informa ii mi-a venit în urma unor discu ii cu colegi şi exper i. precum şi feed-back-ul ori solicitările de informa ii ale consumatorilor de intelligence). precum şi în domeniul subsecvent al studiilor de securitate şi al analizei de intelligence. Londra sau în cazul SUA.MOTTO: „Nu supravie uiesc speciile cele mai puternice. De ce aceşti 3 P? Mărturisesc că ideea de a încerca să definesc activitatea de analiză şi. implicit. Nici cele mai inteligente. strategii ale liderului etc. cu întreg instrumentarul său de metode şi mijloace. Alvin Toffler. ci cele mai uşor adaptabile” (Charles Darwin) Ni u Ionel Cei trei P provin de la cele trei categorii/domenii extrem de importante în definirea unui proces de reformă a analizei informa iilor de securitate na ională. Personal (analistul de informa ii. Produs (rezultatele activită ii de analiză. Aşadar. RAND Corporation. Burke). Reforma în domeniul securită ii na ionale a fost abordată extensiv atât în cadr ul teoriilor organiza ionale şi teoriei alegerii ra ionale (Cummings. Carnall. produsele care sunt transmise beneficiarilor ori utilizatorilor. Robert Keohane şi Joseph Nye în teoriile interdependen ei complexe sau Ikenberry privind strategiile de securitate. respectiv procesul de selec ie şi pregătire a acestuia). produs şi personal. Geneva) sau Kings College. fiind cantonate în dezbaterile privind reforma sectorului de securitate şi cooperării inter-agen ii. Printre cei mai cunoscu i autori care abordează subiectul globalizării şi extinderii conceptului de securitate sunt James Rosenau. cât şi la nivelul teoriilor rela iilor interna ionale (pornind de la studiul lui Graham Allison şi Philip Zelikov privind criza rachetelor din Cuba) sau în studiile psihologice (percep ii ale schimbării. analişti de informa ii. rezisten a la schimbare. am constatat că există o întreagă literatură care defineşte procesele de management (îndeosebi din cor pora ii) sau perfor man a într-o organiza ie/firmă în logica celor 3 P. dar şi cu diversele sale forme de organizare). Am lucrat (în coautorat) la un document (prezentat în cadrul unui forum interna ional) privind modul în care a evoluat analiza de intelligence. pe cele 3 categorii: proces. precum şi cele privind analizele de politici realizate în context institu ional (analizele comisiilor parlamentare post-11 septembrie sau studiile lui Treverton şi Barger). urmând să mă axez pe componenta practică. şi anume: Proces (activitatea de analiză. Abordările referitoare la transformările serviciilor de informa ii sunt preponderent de provenien ă anglosaxonă. . INTELLIGENCE Ce spune teoria? Dinamica riscurilor de securitate după sfârşitul războiului rece reprezintă una din temele de cercetare în rela iile interna ionale. voi aborda succint din punct de vedere teoretic subiectul reformei analizei de intelligence pornind de la cei 3 factori vitali identifica i.

precum şi de dezvoltările noi în cooperarea dintre servicii în cadrul NATO şi UE (în cadrul Alian ei Nord-Atlantice în special pe zona intelligence-ului militar. Marea Britanie) cu rol de armonizare a obiectivelor serviciilor de informa ii şi de integrare a informa iilor ob inute. după sfârşitul războiului rece. Treptat. odată cu dezvoltarea palierului analitic în cadrul CIA. a unor comunită i na ionale de informa ii (SUA. Aceste comunită i se află într-o perioadă de schimbări fundamentale. cu a sa Psihologie a analizei informa iilor. al exagerării acestuia). În SUA. din contră. context în care nevoia de reformare. pe multiple paliere.. oferind mai pu in o imagine cuprinzătoare asupra reformei analizei de intelligence în ansamblul său. a sistemelor respective a devenit imperativă. Cercetările cu privire la analiza de informa ii au fost demarate practic după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.Primele preocupări ştiin ifice (la nivelul comunită ii de informa ii a SUA) îi apar in lui Sherman Kent (după numele căruia a fost denumit şi cel mai prestigios institut de cercetare în domeniu. august-octombrie 2011 21 . pentru evaluarea activită ii unora dintre serviciile occidentale importante au relevat existen a unor disfunc ii ce au favorizat apari ia unor „eşecuri de analiză”. Centrul pentru Studii de Intelligence din cadrul CIA) şi Richards Heuer jr. surse secrete. specializarea şi dezvoltarea tehnologică a determinat apari ia unor studii în intelligence focalizate pe anumite domenii (OSINT. cu efecte asupra fiecărei structuri componente. au fost extinse cercetările/ abordările cu privire la transformarea concretă în intelligence.). în special cele dedicate domeniului intelligence şi analizei informa iilor. generată de reformele şi evaluările realizate în cadrul diferitelor servicii de informa ii din SUA şi Europa. O altă sursă bibliografică relevantă este reprezentată de articolele de specialitate din diferite publica ii americane şi europene. utilizarea sateli ilor. Pe de altă parte. lucrare de referin ă şi bibliografie obligatorie pentru orice analist la început de carieră. o pondere tot mai mare a studiilor referitoare la intelligence au fost generate de coagularea. dar accentuat în ultimii ani (în contextul post11 septembrie 2001). referitoare la eşecurile şi succesele actuale ale serviciilor de informa ii în combaterea noilor amenin ări de securitate sau gestionarea riscurilor „clasice”. raportul comisiei ce a investigat activitatea agen iilor de informa ii după 11 septembrie a relevat existen a unor deficien e în asigurarea fluxurilor de informa ii şi erori de interpretare a datelor avute la dispozi ie (în sensul minimizării/ignorării riscului sau. combaterea terorismului şi a criminalită ii organizate etc. În zilele noastre. dar care au dobândit în timp o logică proprie de dezvoltare institu ională ce presupune procese de transformare distincte de cele individuale ale agen iilor de intelligence. în ultimii ani (îndeosebi după 11 septembrie 2001). Comisiile parlamentare înfiin ate. surse tehnice.

chiar liniară: solicitar e/planificar e culeger e procesare/analiză diseminare. prioritizarea obiectivelor etc. astfel încât produsul final să fie ob inut cât mai repede.nu se poate realiza o sporire calitativă a produselor de analiză. analiza este nu doar o parte a procesului general.nu poate fi dezirabilă doar profesionalizarea resursei umane. Extinderea parteneriatelor strategice cu servicii de informa ii din alte state contribuie la creşterea interac iunii şi a posibilită ii de realizare a unei evaluări corecte a riscurilor şi amenin ărilor de securitate. în diseminarea către consumatorii de informa ii. de asemenea. analiza propriu-zisă devine autoreferen ială atunci când îşi propune să evalueze produsul propriu (în timp. Astfel. inclusiv cu entită i din afara sistemelor na ionale de securitate. .În ceea ce priveşte reforma din domeniul analizei informa iilor la nivelul comunită ii de informa ii din România. în absen a creşterii calită ii procesului de analiză şi fără ca ambele să se traducă într-o diversificare şi îmbunătă ire a produselor de intelligence. Din perspectivă metodologică.). . În ultimii ani. chiar în crearea unui limbaj comun între aceştia. respectiv. respectiv de prelucrare a datelor. de interpretare şi integrare. nu există în prezent o cercetare academică care să abordeze unitar şi comprehensiv acest subiect. care să satisfacă nevoile tot mai diversificate şi mai complexe ale beneficiarilor. ci un input necesar în fiecare etapă a ciclului. cu accent pe analiza multi-sursă şi abordarea multidisciplinară a problemelor de interes strategic. Orice model explicativ utilizat în studiile de intelligence porneşte de la ciclul de intelligence. Analişti şi manageri din diferite agen ii de informa ii cu tradi ie propun însă noi versiuni ale clasicului ciclu de intelligence în care. în sens larg. Din perspectivă func ională. analiza trebuie să contribuie la orientarea culegerii de informa ii. prin introducerea unor metode ştiin ifice de analiză. ci şi a unor structuri eficiente şi moderne de analiză a informa iilor. capabile să facă fa ă provocărilor în continuă schimbare ale mediului de securitate şi nevoilor de informare ale consumatorilor de intelligence. think tanks. În contextul în care majoritatea serviciilor de informa ii (îndeosebi din zona euro-atlantică) încearcă să se adapteze la noul mediu de securitate.capacitatea de extragere a informa iilor relevante din multitudinea de date accesibile („zgomotul de fond”) şi. în absen a îmbunătă irii celorlal i doi factori: procesul de analiză şi personalul. analiza informa iilor trebuie să de ină un rol de pivot între activitatea de culegere şi procesare a informa iilor de securitate na ională şi cea de diseminare (informare). Ce ne înva ă practica? Pornind de la considera iile expuse anterior şi de la evaluarea activită ii de zi cu zi într-un departament de analiză de intelligence consider că cei trei P devin factori cruciali în procesul de reformare şi modernizare continuă a activită ii de analiză în cadrul comunită ilor şi serviciilor de informa ii. În etapa de culegere. fie ca urmare a procesului intern de planificare). Nevoia unei abordări integrate a celor trei factori derivă din faptul că nu pot fi aborda i separat: . activitatea serviciilor de informa ii s-a adaptat continuu schimbărilor din mediul de securitate.comprimarea timpului de reac ie. o perioadă de continuă transformare şi adaptare de paradigmă. Nevoia de expertiză analitică de calitate şi constrângerile în alocarea resurselor impun comunită ilor de informa ii să extindă re eaua parteneriatelor peste limitele tradi ionale. în absen a profesionalizării analiştilor. având în vedere următorii factori determinan i: INTELLIGENCE . august-octombrie 2011 23 . cât şi al statului) reclamă existen a nu doar a unor capabilită i adecvate de captare a informa iilor de către agen iile de intelligence. analiza joacă un rol critic asupra formei şi con inutului produsului de intelligence. institute de cercetare. În fine. Creşterea exponen ială a datelor şi informa iilor accesibile tinde să redirec ioneze eforturile dinspre căutarea informa iei către rafinarea instrumentarului de interpretare a acesteia şi extinderea cooperării inter-agen ii în vederea îmbunătă irii procesului de „împărtăşire a informa iilor” şi realizării de produse analitice integrate (din toate sursele disponibile). astfel încât să fie eliminate situa iile în care analiza eşuează din cauza limitelor inerente procesului analitic.procesul În măsura în care activitatea de informa ii are drept scop. Îmbunătă irea procesului de analiză nu poate fi un obiectiv în sine dacă nu se traduce în sporirea dimensiunii predictive şi creşterea calită ii produselor de analiză. p r o c e s u l d e a n a l i z ă v i ze a z ă p r i o r i t a r transfor marea rezultatelor activită ii de intelligence în contribu ie concretă la garantarea securită ii statului şi a cetă enilor. componenta analitică a procesului de intelligence traversând. componenta analitică a devenit un factor esen ial în „competi ia” angajată cu ceilal i actori din „pia a informa ională”: structuri private de analiză. Primul P . tocmai datorită avalanşei informa ionale. astfel încât produsul de intelligence să fie disponibil la timp pentru a fi util în fundamentarea unor strategii na ionale (pe termen mediu şi lung) sau decizii punctuale (cu implica ii pe termen scurt). în etapa de ini iere a procesului de intelligence (fie ca urmare a unei solicitări ori nevoi a consumatorului. selectarea intelor şi a riscurilor care sunt monitorizate presupune o analiză a priorită ilor unui stat şi a ierarhiei riscurilor la adresa securită ii. Premise Nevoile de securitate ale societă ilor din statele democratice (atât din punct de vedere al cetă eanului. la un nivel calitativ ridicat şi în termeni de eficien ă (raportul cost beneficiu). . în raportul dintre predic ii şi evolu ii efective etc. organiza ii neguvernamentale.forma corespunzătoare a produselor de intelligence prin utilizarea oportună a unor metode şi tehnici analitice în varii situa ii. este necesară îmbunătă irea proceselor şi produselor de analiză prin adaptarea permanentă a structurii şi a metodelor de lucru. În etapa de procesare. reducerea incertitudinii inerente nesiguran a „naturală”. . în definirea modalită ilor prin care se poate consolida cooperarea dintre producător (analist) şi consumator (beneficiar de informa ii). Ciclul clasic presupune o anumită logică. în evaluarea feed-back-ului primit. specifică problemelor complexe de securitate na ională şi a incertitudinii induse (prin opera iuni de manipulare şi dezinformare) ale consumatorilor. crearea unor metodologii de lucru ori extinderea cooperării cu mediul academic). determinând o amplificare a cooperării.nu poate fi fezabilă doar îmbunătă irea procesului de analiză (de exemplu.

Pentru eliminarea acelor situa ii în care analiza de intelligence eşuează din cauza limitelor procesului analitic, un proces de reformă a domeniului analizei de informa ii trebuie să aibă în vedere: - (re)proiectarea teoretică a domeniului analizei, în vederea creării unor instrumente de standardizare a activită ii, respectiv dezvoltării metodologiei în sens extensiv (creşterea numărului de metode de cercetare, inclusiv prin implementarea unor metode şi tehnici utilizate de structuri private de intelligence benchmarking, reengineering, management strategic şi al riscului, intelligence competitiv etc. şi lărgirea sferei de aplicabilitate a acestora) şi intensiv (rafinarea/ perfec ionarea metodelor de cercetare utilizate). Extrem de utile se pot dovedi importurile de metode dinspre alte ştiin e, îndeosebi cele sociale, aplicabile în activitatea curentă de analiză. Necesitatea dezvoltării aparatului conceptual aplicabil în analiza informa iei se întemeiază pe preocuparea de a elimina confuziile generate de absen a unui consens asupra no iunilor şi conceptelor utilizate/operabile în domeniul analizei informa iilor; - implementarea unor mecanisme de lec ii învă ate, care să permită inventarierea şi împărtăşirea (încă din procesul educativ) a factorilor care pot influen a activitatea de analiză (erori de analiză, limite ori deficien e determinate de al i factori, precum cei psihologici, de timp etc.); -abordarea transdisciplinară a problemelor/ fenomenelor din domeniul securită ii şi realizarea de produse analitice multi-sursă; - valorizarea surselor deschise/publice de informa ii, în condi iile în care „societatea deschisă” şi abunden a informa iilor disponibile facilitează utilizarea metodelor „nesecrete” pentru fundamentarea şi implementarea politicilor de securitate; - nevoia focalizării activită ii de analiză pe dezvoltarea capacită ilor şi capabilită ilor necesare realizării de produse de intelligence cu caracter predictiv/ anticipativ, care să permită identificarea vulnerabilită ilor şi contracararea riscurilor, înainte ca acestea să se transforme în amenin ări la adresa securită ii na ionale; - impulsionarea utilizării metodelor şi tehnicilor intuitiv-predictive (analiza oportunită ilor, evaluarea probabilită ilor reduse, metoda scenariilor, analiza ipotezelor concurente, analiza deciziilor conflictuale corespondente intelligence-ului strategic) pentru a răspunde cerin elor sau nevoilor beneficiarilor, concentrate pe evaluarea implica iilor şi eviden ierea incertitudinilor. Aş invoca drept argument constatările făcute de Johnston, care după sute de interviuri şi multiple participări la echipe de lucru în SUA, imediat după
INTELLIGENCE

9/11 - nu a identificat nicio metodă analitică standard care să stea la baza analizei de intelligence. Autorul notează că „în loc de aceasta, practica cea mai comună este aceea de a face un brainstorming limitat pe baza analizei anterioare, producând astfel o înclina ie către confruntarea părerilor anterioare. Niciuna dintre agen iile analitice nu cunoaşte prea multe despre tehnicile analitice ale celorlalte. Per total, se pune accentul mult mai mult pe abilită ile de scriere şi comunicare, decât pe metode analitice. Majoritatea antrenamentului e la fa a locului”. Consider că tot aşa cum operativii trebuie să deprindă tehnici de abordare şi recrutare a surselor umane şi analiştii trebuie să cunoască şi să utilizeze metode de analiză. În acest demers - pe cât de complex, pe atât de incipient la nivelul comunită ii autohtone de intelligence - o importan ă majoră revine procesului de meta-analiză ce ar putea fi denumit, plastic, „analiza analizei”. În această accep iune, meta-analiza desemnează: - pe de o parte, evaluarea - în principal, în termeni de eficien ă/operativitate a gradului de adecvare a metodelor şi tehnicilor utilizate în procesul analitic cu informa iile de securitate na ională procesate în vederea realizării produselor analitice; - pe de altă parte, realizarea unei abordări teoretice complexe, în încercarea: de a decela mecanismele intime ce definesc procesul analitic specific zonei de intelligence şi, respectiv, de a (re)configura arsenalul conceptual şi metodologic folosit în acest demers în sensul optimizării componentei de analiză şi prognoză prin stimularea gândirii critice. Johnston militează pentru constituirea unei „Infrastructuri de Îmbunătă ire a Performan ei”, care să măsoare performan a analitică actuală şi pe cea ideală (de performan ă), să le poată compara (pentru a identifica lipsurile de performan ă); să permită realizarea de interven ii pentru a îmbunătă i analiza şi, ulterior, să măsoare (din nou) performan a pentru a evalua eficacitatea interven iilor. Din perspectivă structurală, este vitală proiectarea corectă a atribu iilor palierelor analitice, în vederea stabilirii unor re ele de comunicare biunivocă între structurile de culegere şi cele de analiză şi instituirea unor mecanisme de răspuns eficient. Un rol major îl au, din această perspectivă, platformele IT destinate îmbunătă irii proceselor de analiză, facilitării interac iunii (mai ales în cazul task-forceurilor), creşterii operativită ii în recep ionarea şi valorificarea input-urilor utilizate în elaborarea produselor de intelligence şi sporirea interac iunii între palierele de culegere şi de analiză.

Al doilea P - personalul În accep iunea „Proiectului 3P”, se impune instituirea unui model func ional de pregătire profesională în domeniul analizei informa iilor, în care accentul să fie pus deopotrivă pe pregătirea noilor angaja i şi pe formarea formatorilor, întrucât aceştia din urmă vor avea un rol major în identificarea nevoilor de pregătire existente şi îmbunătă irea programelor de training. În ceea ce-i priveşte pe noii angaja i, sunt esen iale politicile de selec ie şi recrutare, iar imediat după angajarea propriu-zisă - pregătirea intensă (etapizată) a acestora. Pregătirea trebuie să pornească de la premisa că “ceea ce majoritatea oamenilor cunosc despre această meserie este de cele mai multe ori fals şi ar trebui să fie datoria organiza iei şi a recrutorilor săi de a prezenta imaginea corectă şi de a munci spre a distruge miturile deja formate”. Din perspectivă func ională, imperativul dezvoltării capabilită ilor de analiză - la nivel tactic şi strategic pentru identificarea celor mai bune mijloace de racordare a capacită ilor existente la priorită ile de securitate na ională reprezintă un dat. Acest obiectiv este perpetuu pentru agen iile de intelligence, majoritatea având dezvoltate programe diversificate şi extinse de pregătire a resursei umane angrenate în activitatea de analiză. Modernizarea acestei componente critice a analizei de intelligence vizează identificarea nevoilor legate de selec ie şi perfec ionare profesională a analistului în cadrul întregului ciclu de carieră în cadrul unui departament de analiză. Metodele de selec ie trebuie mutate de la atitudinea pasivă (publicarea ofertei educa ionale şi luarea în considerare a oricărei aplica ii, CV etc.) spre cele ofensive: selec ii pe site-uri specializate, campanii de informare la universită i care pregătesc specialiştii de care agen iile de intelligence au nevoie, participarea la târguri de joburi etc. Pentru anumite posturi (precum cele de top) se poate apela la serviciile companiilor de head hunting. Din perspectivă structurală, este important să fie definite, încă din procesul de selec ie, unele baterii de teste psihologice (cu accent pe latura voca ionalaptitudinală) şi profesionale (axate pe competen e şi cunoştin e) menite să îmbunătă ească procesul de recrutare. Ulterior, se poate dovedi extrem de necesară realizarea de diagnoze ale muncii, cu accent pe: stabilirea profilului psiho-profesional al analistului (şi, implicit, a coordonatelor formării viitoarelor genera ii de analişti)

şi identificarea criteriilor de performan ă (care să permită identificarea elementelor semnificative în asigurarea eficien ei analiştilor, precum şi a criteriilor de evaluare a activită ii acestora). Totodată, dezvoltarea unor mecanisme de schimb de experien ă (între diverse departamente de analiză şi, respectiv, între zonele de culegere şi cele de analiză) şi generalizarea bunelor practici pot contribui la optimizarea procesului de analiză, lărgirea orizontului de cunoaştere al analiştilor şi evitarea erorilor în cadrul proceselor de formare a acestora. Din perspectivă rela ională, sunt critice asigurarea unor permanente schimburi de viziuni, proiec ii, experien ă etc. cu structuri omologe din servicii occidentale, precum şi cuplarea la preocupările academice care au legătură cu securitatea na ională. Men inerea analiştilor în contact cu realită ile mediului de securitate, dar şi cu cercetările fundamentale în domenii conexe (economie, rela ii interna ionale, studii administrative etc.) le facilitează acestora în elegerea corectă a evolu iilor de securitate pe care sunt chema i să le evalueze periodic. Participarea la conferin e ştiin ifice, seminarii şi mese rotunde le permite analiştilor să-şi păstreze mintea deschisă, să aibă ini iativă şi atitudine pro-activă (în raport cu obiectul lor de studiu), să fie creativi şi, în acelaşi timp (şi în egală măsură) să-şi exerseze gândirea critică. Din perspectivă cognitivă, date fiind dificultă ile inerente procesării umane a informa iilor complexe, trebuie încuraja i analiştii să delimiteze clar presupunerile de şirurile deductive şi să specifice gradul şi sursa de incertitudine implicată în meta-analizele care re-examinează periodic problemele cheie din context. Analiştii trebuie stimula i să fie inovativi, dar şi riguroşi, să utilizeze instrumentarul analitic (validat ştiin ific), să sublinieze procedeele care prezintă puncte de vedere diferite şi să prezinte (în produsele de intelligence destinate consumatorilor) atât limitele, cât şi virtu ile analizei de informa ii. Din perspectivă managerială, este importantă crearea unui mediu organiza ional de stimulare a analizei şi asigurarea unei pregătiri în analiza de intelligence, focalizate pe încercarea de a deschide modelul mental al analistului. Întrucât analistul trebuie să estimeze - pe baza informa iilor disponibile, a propriei experien e în domeniu şi a propriilor abilită i psihologice (intui ie, creativitate, imagina ie) - tendin ele de evolu ie a indicatorilor de amenin ări reliefa i ori de apari ie a altora, există riscul ca analiza de intelligence să fie supusă limitelor capacită ii mentale umane şi îngreunată de utilizarea unor „fixa ii mentale”, „lentile”.
august-octombrie 2011 25

Acestea sunt motivele pentru care se impun a fi dezvoltate: - politici moderne de realizare a selec iei analiştilor de intelligence (utilizate de servicii din spa iul euroatlantic) şi de stimulare a performan elor (individuale sau de echipă); - programe cât mai diversificate de pregătire profesională a analiştilor, prin schimburi de experien ă cu servicii omologe, cuplarea la cercetările fundamentale în domeniile de expertiză, participări la conferin e ştiin ifice şi seminarii, dar şi stimularea pregătirii individuale permanente. Satisfac ia muncii este foarte importantă atât pentru ob inerea optimului în performan a analiştilor, cât şi pentru a limita numărul plecărilor din agen iile de intelligence, motiv pentru care este esen ială crearea unui mediu de lucru optim, bazat pe meritocra ie, care să stimuleze performan ele profesionale, accesul la pozi ii manageriale etc. Orice cercetare sociologică poate semnala că o persoană este mai probabil să părăsească un anumit loc de muncă cu cât satisfac ia sa (profesională, personală, financiară etc.) este mai mică. Demisiile voluntare - cunoscute în literatura de specialitate şi ca „dezertări” au consecin e atât în planul păstrării conspirativită ii informa iilor clasificate la care analiştii au avut acces, cât şi în plan financiar, date fiind costurile ridicate de specializare a acestei categorii aparte de personal. I -Va urmaINTELLIGENCE

a lui Muammar Gaddafi putând crea cadrul venirii la putere a unor regimuri fundamentaliste în Tunisia sau Egipt respectiv declanşării unui război civile. cel de-al treilea grup este cel al ărilor „mai pu in expuse”. ar putea men ine rata nemul umirii sociale şi a şomajului sub ceea ce CIA consideră „zonă de risc”. Raportul men ionat identifica şi alte posibile puncte de conflict în lumea musulmană. alături de Yemen. potrivit unor oficiali ai Administra iei SUA. liderii acestei grupări au tăcut frapant de mult timp cu privire la înlăturarea regimurilor din Tunisia şi Egipt. unde se situează petro-monarhiile din Golful Persic. precum şi Siria. Libia. în cazul Libiei. precum şi Marocul care. Mai mult. Posibila consolidare a pozi iilor grupărilor fundamentalist islamice în statele musulmane din Africa de Nord ar putea avea urmări negative pentru întreaga lume. care includeau Algeria. Nigeria sau Mauritania şi. este de în eles îngrijorarea SUA cu privire la evolu ia situa iei politice din Africa de Nord. De men ionat că. august-octombrie 2011 27 . mai nou. între care Tunisia şi Egiptul se aflau pe primele pozi ii. precum şi conflictul din Libia. Hosni Mubarak şi. alia i valoroşi ai SUA. Libia. datorită investi iilor masive făcute în infrastructuri. de simbol al anticolonialismului occidental. cel de-al doilea grup con ine ările „expuse riscului de perturbări de natură să determine o schimbare de regim pe termen scurt şi mediu” (de la 1 până la 5 ani). încă din luna august 2010. Cât priveşte rolul arogat de Al Qaīda. să realizeze un raport privind situa ia tensionată din lumea arabă. în acelaşi timp. eventual. În cazul Libiei. precum şi oportunită i pentru colectarea de fonduri din exploatarea resurselor naturale cum ar fi petrolul şi diamantele.Cristian Barna Succesul revoltelor populare din Tunisia şi Egipt. faptul că unele grupări teroriste afiliate Al Qaīda încearcă să profite de pe urma acestor revolte este real. exper ii americani au clasificat ările arabe din Orientul Mijlociu şi din Maghreb în trei mari grupe de risc: primul grup include ările cu „o puternică probabilitate de răsturnare a regimului în decursul anului 2011”. făcând recomandări cu privire la faptul că SUA ar trebui să exercite presiuni pentru implementarea unor reforme politice în statele musulmane cu lideri autocra i care sunt. anterior declanşării „primăverii arabe” (cum a fost denumită căderea regimurilor dictatoriale din Africa de Nord). dincolo de propaganda lui Muammar Gaddafi. vacuumul politic generat de căderea regimului lui Ben Ali. state precum Bahrein şi Yemen vor fi afectate de revolte populare. care a concluzionat că. Situa ia politică din Africa de Nord este un exemplu concludent cu privire la modul în care state cu guvernare slabă sunt atractive pentru grupările teroriste de sorginte fundamentalist islamică deoarece reprezintă atât un tărâm fertil pentru radicalizarea popula iei. Barack Obama a solicitat consilierilor săi. fără implementarea unor schimbări politice radicale. Somalia. în urma declanşării crizelor tunisiană şi egipteană. pot fi văzute ca o deschidere a “cutiei Pandorei” pentru grupările fundamentalist islamice. Ca atare. prexcum şi a războiului din Libia. Aceste muta ii în evolu ia amenin ării teroriste la nivel mondial pot fi explicate prin faptul că majoritatea militan ilor Al Qaīda din Irak şi Afganistan şi-au mutat bazele logistice în zone în care pot opera mai în siguran ă precum Yemen. cel mai notabil fiind Egiptul.

însă a adăugat că această prezen ă nu este încă 'semnificativă'. devine o problemă în zonele eliberate ale Libiei. dacă jihadismul nu va fi stopat. Ce-i drept. pe forumurile jihadiste. deşi nu se remarcă încă o consolidare a Al Qaīda în Europa. pe termen lung. avantaje de pe urma revoltelor populare din Africa de Nord. aceştia întrezăresc unele oportunită i în prăbuşirea regimurilor autoritare din Egipt. unde ar putea lua naştere un adevărat haos. rebelii încearcă să-i împiedice pe adep ii fundamentalismului islamic să se implice în revolu ia anti-Gaddafi. ideologul Al Qaīda din Peninsula Arabică. a declarat că „jihadişti independen i” s-au alăturat for elor rebele din Libia şi că prezen a acestora în rândul opozi iei constituie o problemă critică pentru guvernele occidentale care conduc opera iunile militare în Libia. care nu operează sub controlul Consiliului Na ional de Tranzi ie este considerată. fără a cădea în nebunia lui Muammar Gaddafi. cât mai curând posibil. de deziluzia celor care şiau pus speran e mari în schimbările de regim şi care s-au năruit. va fi mult mai dificil de gestionat după solu ionarea conflictului. Conform analistului Dominique Thomas: „în Egipt au ieşit din închisori mii de oameni. de luptele civile şi insurec ii. care acuză Occidentul de sus inerea regimurilor autoritare din Egipt şi Tunisia. Aceste revolte arabe sunt noi teritorii care se deschid pentru ei”. îndeosebi în Libia. organiza ie criminală. iar în Libia. în sfera de influen ă a Al Qaīda din Maghrebul Islamic. prin închiderea taberelor de antrenament şi dezarmarea jihadiştilor pentru că. printre care se numără şi Richard Miniter. deşi Al Qaīda nu a jucat niciun rol în revoltele din lumea arabă. pentru că serviciile de securitate ale statelor respective au fost distruse şi pentru că. jurnalist de investiga ii american şi autorul a lucrărilor intitulate „Losing Ben Laden” şi „Shadow War”. a precizat într-o interpelare în Congresul SUA că există semnale ale prezen ei în rândurile rebelilor libieni a unor militan i Al Qaīda şi Hezbollah. comandantul NATO în Europa. Secretarul general al Interpolului. Al Qaīda din Maghrebul Islamic (AQMI) dorind să transforme regiunile Sahara şi Sahel într-un viitor Afganistan (conform lui Ronald Noble. Acest departament a fost înfiin at cu sprijinul CIA şi urmăreşte interzicerea taberelor ilegale de pregătire. iar armele au ajuns nu doar la rebeli. dintre care unii erau jihadişti cu CV-uri destul de grele. gruparea teroristă a reac ionat însă la schimbare. consideră că revolu iile din Egipt şi Libia sunt veşti bune pentru grupările teroriste de sorginte fundamentalist islamică. inut sub control de regimul de fier al lui Gaddafi. Jihadiştii pot profita de crizele de regim politic. în Libia existând posibilitatea exercitării unei influen e a Al Qaīda spre deosebire. La rândul său. din cauza faptului că există tot mai multe indicii referitoare la faptul că jihadiştii ar putea profita de situa ia fragilă pentru realizarea obiectivelor lor. chiar dacă. mai ales a foştilor de inu i de la Guantanamo Bay. Însă deşi propaganda jihadiştilor nu le-a adus. de la începutul lunii august 2011. pierderea controlului la frontiere ar putea conferi Al Qaīda din Maghrebul Islamic o nouă libertate de mişcare. ar putea oferi grupărilor de sorginte fundamentalist islamică condi ii favorabile extinderii zonelor de ac iune. au fost devastate depozitele de armament. excluderea luptătorilor străini şi punerea sub supraveghere a unor comandan i rebeli.Conform lui Philipp Holtmann. din Libia. Gaddafi însuşi creând un mediu în care jihadiştii pot căpăta for e noi. de exemplu de Egipt. grupările regionale afiliate acesteia vor aştepta momentul pentru a profita de situa ie. Pe de o parte. În acest sens. rebelii trebuie să elimine. în opinia cărora presiunea care planează asupra Al Qaīda în Afganistan a determinat re eaua teroristă să caute alte zone mai izolate. de exemplu. care urmăresc şi controlează rolul militan ilor islamişti în revolu ie. Declara ia lui Ronald Noble se circumscrie constatărilor făcute de al i exper i în terorism. Uhrlau a avertizat că BND de ine informa ii referitoare la faptul că membri Al Qaīda încearcă să se deplaseze din Afganistan şi Pakistan în Libia. Al Qaīda a fost la fel de surprinsă de prăbuşirea regimurilor din Africa de Nord ca şi opinia publică occidentală. sunt oameni care se întorc din exil pentru a lupta de partea insurec iei. este probabil să crească capacitatea de ac iune a grupării în Maghreb şi în Africa de Vest. pentru a participa la luptele împotriva regimului Gaddafi. elementele jihadiste din rândurile lor. care ar fi în avantajul grupărilor teroriste fundamentalist islamice. De asemenea. a arestat mai mul i jihadişti proveni i din Iordania. orice brigadă a rebelilor libieni. De men ionat că temerile Serviciului Federal de Informa ii din Germania cu privire la situa ia din Libia se află pe agenda de lucru a tuturor statelor occidentale. lideri proeminen i ai acesteia făcând declara ii în acest sens. pe de altă parte. a încercat să coopteze aşa-zişi militan i tineri în procesul politic şi s-a angajat în mod public să combată terorismul. unde gruparea teroristă nu are prea mul i simpatizan i. Conform lui Benotman. care vede agen i Al Qaīda peste tot. preşedintele Serviciului Federal de Informa ii din Germania (BND). vitale pentru proliferarea activită ilor sale: „Al Qaīda s-a repliat în vastele întinderi deşertice ale Saharei pentru a scăpa de presiunea for elor armate americane în Pakistan. fost lider al grupării afiliate Al Qaīda din Libia. Anwar al-Awlaki. Consiliul Na ional de Tranzi ie şi-a înfiin at deja propriul departament de informa ii condus de foşti jihadişti cu experien ă în Afganistan. INTELLIGENCE august-octombrie 2011 29 . ci şi în sudul ării. expert pe probleme de terorism al Funda iei Stiin ă şi Politică (Stiftung Wissenschaft und Politik) din Berlin. Irak şi Yemen”. de accesul la depozite de arme pe care nimeni nu le mai păzeşte sau. Tunisia şi. consideră că. până acum. în Libia. Ca urmare. Conform lui Ernst Uhrlau. Noman Benotman consideră că jihadismul. o temă curentă este cea legată de faptul că deoarece serviciile de securitate sunt slăbite de aceste revolte populare apar spa ii libere de ac iune pentru grupările teroriste de sorginte fundamentalist islamică. Conform lui Philipp Holtmann. Amiralul James Stavridis. Astfel. Ernst Uhrlau. de haosul creat. mai târziu. Între timp. eventual. încearcă să-l înfrângă. „primăvara arabă” contrazice şi slăbeşte legitimitatea ideologiei Al Qaīda. dezorganizarea armatelor şi poli iilor. Consiliul Na ional de Tranzi ie. Şi Noman Benotman.

prin închiderea taberelor de antrenament şi dezarmarea jihadiştilor pentru că. cât mai curând posibil. Abdel-Hakim al-Hasidi şi Sufyan Ben Qumu sunt doar doi foşti mujahedini afgani. care a afirmat că Al Qaīda a înfiin at un emirat islamic la Derna condus de acesta. elementele jihadiste din rândurile lor. care consideră că obiectivul unora dintre luptătorii libieni împotriva colonelului Muammar Gaddafi este promovarea fundamentalismului islamic. a încercat să coopteze aşa-zişi militan i tineri în procesul politic şi sa angajat în mod public să combată terorismul. fief al insurec iei situat la aproape 1. Acest departament a fost înfiin at cu sprijinul CIA şi urmăreşte interzicerea taberelor ilegale de pregătire. fost lider al grupării afiliate Al Qaīda din Libia. în rândul for elor rebele. dintre care primul este fost de inut la Guantanamo Bay. în Libia existând posibilitatea exercitării unei influen e a Al Qaīda spre deosebire. orice brigadă a rebelilor libieni. pentru a ajunge în oraşul rebel Misrata. Amiralul James Stavridis. în opinia acestuia. devine o problemă în zonele eliberate ale Libiei. pentru a participa la luptele împotriva regimului Gaddafi. Consiliul Na ional de Tranzi ie. Numele lui Abdel-Hakim al-Hasidi a fost men ionat şi de adjunctul ministrului libian al Afacerilor Externe. pentru a-i antrena pe noii recru i. comandantul NATO în Europa. Al Qaīda având în vedere un scenariu similar celui 'taliban' în Libia. rebelii încearcă săi împiedice pe adep ii fundamentalismului islamic să se implice în revolu ia anti-Gaddafi. care au fost în prima linie împotriva for elor aliate din Irak şi Afganistan. fapt care demonstrează. care a afirmat că Al Qaīda a înfiin at un emirat islamic la Derna condus de acesta. Prezen a jihadiştilor în rândul for elor de opozi ie a stârnit îngrijorări. Despre luptătorii Al Qaīda care luptă împotriva lui Gaddafi.000 de km est de Tripoli. Consiliul Na ional de Tranzi ie şi-a înfiin at deja propriul departament de informa ii condus de foşti jihadişti cu experien ă în Afganistan.Unul dintre aceşti lideri ai rebelilor libieni este AbdelHakim al-Hasidi care a recunoscut public că există. fief al insurec iei situat la aproape 1. însă a adăugat că această prezen ă nu este încă 'semnificativă'. liderul rebelilor libieni spune că sunt nişte „buni musulmani care luptă împotriva invadatorului”. în opinia acestuia. Khaled Kaim. Numele lui Abdel-Hakim al-Hasidi a fost men ionat şi de adjunctul ministrului libian al Afacerilor Externe. pentru a ajunge în oraşul rebel Misrata. fapt care demonstrează. Unul dintre aceşti lideri ai rebelilor libieni este Abdel-Hakim alHasidi care a recunoscut public că există. Despre luptătorii Al Qaīda care luptă împotriva lui Gaddafi.000 de km est de Tripoli. . pentru a-i antrena pe noii recru i. care s-au alăturat campaniei militare din Libia. a declarat că „jihadişti independen i” s-au alăturat for elor rebele din Libia şi că prezen a acestora în rândul opozi iei constituie o problemă INTELLIGENCE critică pentru guvernele occidentale care conduc opera iunile militare în Libia. care nu operează sub controlul Consiliului Na ional de Tranzi ie este considerată. de exemplu de Egipt. inut sub control de regimul de fier al lui Gaddafi. la bordul unui vas cu 25 de „combatan i bine antrena i”. Şi Noman Benotman. Abdel-Hakim al-Hasidi şi Sufyan Ben Qumu sunt doar doi foşti mujahedini afgani. de la începutul lunii august 2011. luptători Al Qaīda. De men ionat că temerile Serviciului Federal de Informa ii din Germania cu privire la situa ia din Libia se află pe agenda de lucru a tuturor statelor occidentale. Al Qaīda având în vedere un scenariu similar celui 'taliban' în Libia. Uhrlau a avertizat că BND de ine informa ii referitoare la faptul că membri Al Qaīda încearcă să se deplaseze din Afganistan şi Pakistan în Libia. care s-au alăturat campaniei militare din Libia. Noman Benotman consideră că jihadismul. De asemenea. dintre care primul este fost de inut la Guantanamo Bay. încearcă să-l înfrângă. va fi mult mai dificil de gestionat după solu ionarea conflictului. excluderea luptătorilor străini şi punerea sub supraveghere a unor comandan i rebeli. a precizat într-o interpelare în Congresul SUA că există semnale ale prezen ei în rândurile rebelilor libieni a unor militan i Al Qaīda şi Hezbollah. purtătorul de cuvânt al regimului Gaddafi. dacă jihadismul nu va fi stopat. în rândul for elor rebele. mai ales a foştilor de inu i de la Guantanamo Bay. unde gruparea teroristă nu are prea mul i simpatizan i. Khaled Kaim. Şi Mussa Ibrahim. a afirmat că dispune de informa ii potrvit cărora Abdel-Hakim al-Hasidi a plecat din Benghazi. atât în rândul rebelilor. organiza ie criminală. a arestat mai mul i jihadişti proveni i din Iordania. din cauza faptului că există tot mai multe indicii referitoare la faptul că jihadiştii ar putea profita de situa ia fragilă pentru realizarea obiectivelor lor. rebelii trebuie să elimine. Ce-i drept. cât şi printre alia ii occidentali. Şi Mussa Ibrahim. la bordul unui vas cu 25 de „combatan i bine antrena i”. a afirmat că dispune de informa ii potrvit cărora Abdel-Hakim al-Hasidi a plecat din Benghazi. purtătorul de cuvânt al regimului Gaddafi. liderul rebelilor libieni spune că sunt nişte „buni musulmani care luptă împotriva invadatorului”. Conform lui Benotman. implicarea Al Qaīda în conflictul din Libia. implicarea Al Qaīda în conflictul din Libia. care au fost în prima linie împotriva for elor aliate din Irak şi Afganistan. luptători Al Qaīda. care urmăresc şi controlează rolul militan ilor islamişti în revolu ie.

The Times. care a lansat sloganuri pro-Gaddafi. Potrivit lui Giorgio Piccirillo. în primă fază amenin ând Uniunea Europeană că nu va mai sus ine lupta împotriva terorismului interna ional şi a migra iei clandestine dacă statele europene ignoră „rolul Libiei în lupta împotriva migra iei clandestine şi calitatea sa de garant al stabilită ii în Africa de Nord şi în toată Africa”. Văzând că amenin area prezen ei Al Qaīda în Libia nu îi poate aduce beneficii. atât în rândul rebelilor.Roman Heflik şi Karsten Kamm Holz: Ernst Uhrlau: Die Welt wird unkalkulierbarer. Interpol SG says. NATO.abendblatt.” Pentru a demonstra legitimitatea apelului la teroare lansat de Muammar Gaddafi. Muammar Gaddafi a acuzat Al Qaīda că se amestecă în afacerile interne ale Libiei. În scurt timp.07. Muammar Gaddafi a decis să joace cartea terorii.Anthony Loyd: Rebels fight to keep Islamic militants under tight control.Mihaela Nicolaescu: Al-Qaeda recunoaşte că îi ajută pe insurgen ii libieni. 18. Astfel. un mesaj audio atribuit lui Ayman al-Zawahiri. printre imigran ii care provin din Libia. mii de sus inători ai acestuia au chemat la mobilizare generală pentru combaterea „for elor cruciate” şi eliberarea oraşelor ocupate de rebeli. care consideră că obiectivul unora dintre luptătorii libieni împotriva colonelului Muammar Gaddafi este promovarea fundamentalismului islamic.04. dar şi împotriva for elor NATO din Libia: „vreau să atrag aten ia fra ilor noştri musulmani din Libia. vor trebui să se ridice şi să lupte atât împotriva mercenarilor lui Gaddafi. în special din Sudan. October 7. 24. inclusiv Israelul.2011 . 30. Abu Yahya al-Libi. Agerpres. Février 2011. precum şi că Libia va fi obligată să se retragă din eforturile în lupta împotriva terorismului şi să-şi schimbe complet politica fa ă de re eaua Al Qaīda . a îndemnat un imam în timpul unei predici. Egipt şi Libia.04. confirmând astfel informa iile care indicau participarea combatan ilor lui bin Laden la războiul din Libia.2011 . Agerpres. 08. Maghreb Arabe Presse. Algeria şi restul ărilor musulmane. Nigeria şi Afganistan.2011 . Europa se va umple cu refugia i fugi i din Africa de frica Al Qaīda. considerat succesorul lui Osama bin Laden la conducerea Al Qaīda. 15. 04. lider marcant Al Qaīda. Algeria.03.02. atunci vecinii săi.Încet-încet discursul lui Muammar Gaddafi a căpătat o tentă violentă. Tunisia. Vei regreta. care ar fi sprijini i de Al Qaīda: „dacă Al Qaīda preia controlul asupra Libiei. Şi liderii Al Qaīda din Maghrebul Islamic au recunoscut că militan i ai acestei grupări teroriste au participat la ac iuni de luptă alături de rebelii din Libia. atunci va fi un dezastru.de . al-Zawahiri critică dur ac iunile NATO. Noi suntem cei mai în măsură să împiedicăm această organiza ie să ac ioneze”.2011. avertiza că există riscul ca liderul libian să se folosească şi de Al Qaīda pentru a ataca Europa. sfătuindu-i pe egipteni să îi ajute pe libieni în lupta lor şi felicitând Egiptul pentru îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte Hosni Mubarak.Codru Bălu: NATO se teme de influen a Al-Qaeda în Libia. Piccirillo ar fi exclus pentru moment infiltrarea unor terorişti în rândul imigran ilor ajunşi în Italia însă Muammar Gaddafi ar putea încerca să infiltreze poten iali terorişti.Florence Bedreagă: Libia: Mii de sus inători ai colonelului Gaddafi cheamă la Jihad. 25. via Italia.Kurt Shillinger: Global Terror: Africa not Immune to Terror.2011 august-octombrie 2011 31 . Ayman al-Zawahiri. dacă americanii şi for ele NATO luptă în Libia.2011 . Vor să de ină controlul asupra petrolului nostru.04. în Egipt.Gunther Lachmann: Al-Qaida-Terroristen wittern ihre Chance in Libyen. Noi ne opunem Al Qaīda care. 2005 . întreaga regiune.2011 . dacă preia aici controlul.Christoph Ehrhardt: Al Qaida in Libyen. va cădea pradă haosului.Prezen a jihadiştilor în rândul for elor de opozi ie a stârnit îngrijorări. Die Welt. cât şi împotriva NATO”. www. chemându-i pe sus inători să meargă la luptă „împotriva for elor cruciate care au invadat ara”. liderul libian amenin a că „dacă guvernele occidentale se vor comporta ca în Irak. Algeria şi restul ărilor musulmane asupra faptului că. solicitând sprijinul statelor occidentale în lupta împotriva rebelilor. Frankfurter Allgemeine Zeitung.Marion Zunfrey: La CIA évalue le risque des pays arabes et du Maghreb. Ini ial. se referă la schimbările din Tunisia.04. Mediafax. În acest sens Mohamed Abdul Malek. „A venit timpul Jihadului”. În ce priveşte Libia. www.com . aşa cum s-ar afla şi în spatele tensiunilor din Liban. de inute până acum în aşa-numitele centre-lagăr şi cărora li s-a cerut să încerce să ajungă pe continentul european. cât şi printre alia ii occidentali. face apel la musulmani să se ridice împotriva regimului lui Muammar Gaddafi. Business Day. vicepreşedintele grupării Fra ii Musulmani din Libia. Există indicii că liderul libian ar fi eliberat peste 15 mii de persoane provenind din Cornul Africii.10. Libia se va retrage din alian a interna ională împotriva terorismului. Tunisia. Frankfurter Allgemeine Zeitung. Prezen a noastră aici asigură stabilitate şi securitate regiunii. imigran ii ar putea deveni arma secretă folosită de Muammar Gaddafi pentru a condi iona Occidentul. 27. I Note Bibliografice . directorul Agen iei de Informa ii şi Securitate Internă din Italia.Al-Qaeda wants to make of the Sahara and Sahel the next Afghanistan. a cerut poporului libian să continue ac iunea de revoltă împotriva lui Muammar Gaddafi până când acesta va fi înlăturat de la conducerea ării. puterile coloniale sunt cele care au. Ne aliem cu Al Qaīda şi declarăm războiul sfânt”.07. 09. liderul libian a amenin at că va trimite sute de libieni în Europa pentru a comite atacuri. Ciad şi Africa Subsahariană.2008 . încercând parcă să ocupe locul rămas liber prin moartea lui Osama bin Laden.Wulf Schmiese: BND warnt vor „Al Qaida im Maghreb“. care a fost postat pe un site jihadist. Das Chaos als Chance. Când NATO a declanşat campania de bombardamente aeriene.Ioana Bojan: Ayman Al-Zawahiri le cere musulmanilor să lupte împotriva lui Muammar Gaddafi şi for elor NATO.2011 .2011 . De asemenea. Agerpres. în semn de răzbunare pentru campania militară condusă de NATO împotriva sa: „sute de libieni vor deveni martiri în Europa. atunci când războiul se va muta în Europa! Poporul libian nu are nicio problemă. 11.02. În ceea ce îl priveşte pe Muammar Gaddafi acesta încearcă să folosească amenin area prezen ei Al Qaīda în Libia în discursul său pentru a se men ine la putere.sahel-intelligence.

pe numele ei adevărat Margaretha Geertruida Zelle. femei care au practicat această meserie din întâmplare. Cu voie sau fără voie? Cum au ajuns femeile. Wilhelm Dietl. Juliette Hardy. şi situa ia materială precară au împins-o pe Mata Hari să-şi reia activitatea de dansatoare. pornind de la formele rudimentare pe care le-a îmbrăcat de-a lungul timpului. ca urmare a seducerii directorului institu iei. fiind mai pu in susceptibilă de a fi suspectată. Elisabeta I ori Maria Theresa. în percep ia publicului. curajul şi viclenia. fost agent de informa ii pentru serviciul de spionaj german în Orientul Apropiat şi Mijlociu. în care regăsim bărba i puternici şi cruzi. numele ei devenind un simbol în lumea spionajului feminin. Veturia Goga „Privighetoarea lui Hitler”. Deşi urma să devină educatoare. Criza familială. privită din exterior. trebuie să demontăm miturile potrivit cărora un război mondial a fost pierdut. Războiul de Independen ă (1775 – 1783) a reprezentat condi ia de desfăşurare de activita ii de informa ii pentru alte spioane loiale: Ann Bates şi Lydia Darragh. capacitatea de disimulare. pline de exotism şi frivolitate. ajungând la agente care au comis acte calificate drept terorism. Ajunsă în trupa unui circ ambulant. scriitor şi jurnalist. aceasta se oferă să lucreze voluntar ca agent secret. Legenda controversatei şi frumoasei olandeze a reuşit astfel să depăşească grani ele timpului. adeseori urmate de ieşiri violente. la schimbarea istoriei. ori Mata Hari).„Ciocârlia” pe „frontul secret”. într-un mediu dominat de bărba i. Mata Hari este implicată într-un scandal politic. A ales să renun e la numele ei. Nora Connolly. Elena Lupescu . s-a născut în anul 1877. fiind acuzată de spionaj în detrimentul Fran ei. iar secretele Angliei au fost vândute ruşilor. motiv pentru care activitatea de intelligence. spioane cu sim ul aventurii în sânge. având în vedere că acesta avea grave probleme cu aventurile extraconjugale şi cu alcoolul. noul nume având semnifica ia “ivirea zorilor”. pare un loc dur.Corina Sindie Femeile care activează în cadrul serviciilor secrete sunt învăluite într-o umbră de mister. de cele mai multe ori. urmând să culeagă informa ii din Berlin. Curiozitatea a reprezentat întotdeauna impulsul pentru dezvoltarea omenirii. este la fel de veche precum omenirea. la vârsta de 18 ani devenind so ia unui ofi er de origine sco iană. pentru a le determina să devină spioane. prezentându-se ca fiind fiica unei indience care ar fi murit la naştere. Anne Marie Leser. Lumina reflectoarelor nu este benefică unui agent de intelligence. fie el bărbat sau femeie. Devenind curtezana de lux a cercurilor elitiste. Mata Hari. Imaginea femeii spion este una pitorească şi fascinantă. devenind celebră în toate capitalele europene importante. până la femeile folosite drept capcane pentru atragerea bărba ilor ori agente ale căror sentimente au fost exploatate la maximum. prin carismă şi inteligen ă au contribuit la scrierea şi uneori. încă nu a fost desluşit jocul pe care Mata Hari l-a făcut pentru a ob ine sume enorme de bani din ambele tabere. Lumea spionajului. o femeie poate face apel la puterea ei de seduc ie pentru a culege informa iile necesare. corelată cu moartea misterioasă a fiului lor. în 1915. agenta lui Washington. ci ceea ce s-a consemnat “ arta gospodăriei. În decursul istoriei au existat nenumărate mituri privind femeile din cadrul serviciilor secrete. până nu de mult excluse din cercurile bărba ilor. să lucreze cu ei? De-a lungul timpului a existat o paletă întreagă de motiva ii şi moduri de spionaj în care au fost implicate femei. tânăra a fost exmatriculată. la vârsta de 14 ani. viitoarea spioană şi-a început cariera ca dansatoare. pornind de la aspectul că. LEGENDARA MATA HARI Dacă ne raportăm la una dintre cele mai celebre femei spion. solidaritate sau prietenie. creionându-se ideea că toate sunt parcă rupte din filmele cu James Bond. schimbându-şi identitatea în Mata Hari. În cele câteva lucrări privind activitatea femeilor spion. la fel şi prezen a femeilor în această lume populată preponderent de bărba i. Primul Război Mondial a avut şi el agente ale Puterilor Centrale (Rose Stokes. În scurt timp a ales să-l părăsească pe ofi erul MacLeod. din iubire. această lume şi contactul cu ea le-a afectat sau chiar le-a distrus via a personală. Oare toate acestea au fost femei fatale cu arma în mână? În istoria spionajului întâlnim figuri feminine controversate. În Evul Mediu şi în perioada modernă au existat împărătese care şi-au alcătuit re ele de informa ii proprii: Theodora. la Paris. În anul 1917 a fost executată. august-octombrie 2011 33 ” . începând cu spioane devotate guvernelor lor. femei spion având un profil care nu atrage aten ia. accentuând faptul că. Mata Hari a fost înscrisă la şcoală în cadrul unei mănăstiri. conform scriitorului Wilhelm Dietl. Mata Hari. vie ile lor sunt conturate într-o manieră compătimitoare. precum şi spioane ale Antantei (Gertrude Bell. Carisma sau puterea de seduc ie nu sunt însă calită i suficiente pentru un spion bun. otrăvit. motiv pentru care adevăratele Jane Bond nu atrag aten ia asupra lor. Execu ia acesteia rămâne însă una misterioasă. cu tentă erotică. La aproape un secol de la dispari ia sa. Dalila. Martha Richer . guvernele au ales de multe ori să racoleze femei pentru opera iuni destul de periculoase. Scandalurile. pentru a învă a bunele maniere şi Istoria nu e ceea ce s-a întâmplat. REPERE ÎN TIMP Femeile spion îşi fac sim ite prezen a încă din Antichitate. cu 20 de ani mai în vârstă decât ea. inteligen a. practicând dansuri ritualice. la acestea adăugându-se puterea extraordinară de intui ie. pe motiv că navele fran uzeşti din Marea Mediterană au fost scufundate din cauza ei. Ca o cerin ă a mentalită ii vremii respective. Spectacolele ei au avut un succes răsunător. au existat în via a lui Mata Hari încă din primii ani ai vie ii. Pentru a demonstra faptul că este nevinovată. Cu toate acestea. Elisabeth Schragmüller supranumită şi “Domnişoara doctor”. care. de origine olandeză. Rahab sau Jezebel fiind câteva dintre exemplele de spionaj feminin întâlnite în Biblie. Louise de Bettingnies. Edith Louisa Cavell sau Marthe Cnockaert o agentă belgiană decorată de germani).„Duduia”. După numai doi ani. este de părere că femeile spion seamănă mai degrabă cu INTELLIGENCE nişte func ionare oarecare decât cu adevărate Mata Hari. În România sunt vehiculate nume precum Martha Bibescu. existând mai multe mituri privind modul şi contextul în care a fost omorâtă. Geertruida îşi reinventează identitatea.

oferindu-i informa ii privind politica internă a INTELLIGENCE României. cu scopul de a lucra pentru Hitler. Editura Cetatea de Scaun. primul so al Veturiei. apar nenumărate povestiri legate de uneltiri şi trădări de ară. În anul 1914 este chemată la Bayreuth. "Frumoasele agente. destăinuie Mircea Goga. Viena Paris. acela că românii trebuie să înceteze a mai taxa memoria lui Octavian Goga pentru faptele săvârşite de văduva lui“. activitatea lui Carol al II-lea. dedicându-se şi călătoriilor în străinătate. jude ul Alba. Veturia rămâne văduvă. Odată cu instaurarea comunismului este acuzată că ar avea legături cu Occidentul. Veturia implicându-se în schimb în ac iuni de strângere de fonduri pentru Crucea Roşie. 2010 . A studiat muzică. Editura Litera. franceză. CONCLUZII Profesie considerată specific masculină mult timp. în scopul tratării sterilită ii. Drept mărturie stau femeile care au reuşit să se impună. relatează Mircea Goga. germană. Discre ia. „Am scris povestea vie ii ei mai ales dintr-un profund sentiment justi iar. buna organizare şi lucrul în echipă sunt calită i imperioase profesiei de agent de informa ii şi care sunt de inute din plin de către femei. Femeile şi spionajul . Veturia Goga s-a născut în anul 1883 la Sebeş. Bucureşti. Pe marginea poveştii de dragoste dintre cei doi. Octavian Goga se implică din ce în ce mai mult în politică. Teribila poveste de dragoste dintre Octavian şi Veturia Goga dăinuie în timp sub forma unui subiect de roman de spionaj.Alexandru Popescu. însă declanşarea Primului Război Mondial împiedică acest lucru. în anul 1921 se căsătoreşte cu Octavian Goga. fiind înmormântată lângă O.). "Dic ionarul personalită ilor feminine din România".Wilhelm Dietl. A avut parte de o educa ie aleasă. "Veturia Goga Privighetoarea lui Hitler!". În 1938. apropiindu-se tot mai mult de familia Antonescu. cu ocazia împlinirii a 40 de ani de domnie a lui Carol I.) I Repere bibliografice . 2010 . Veturia s-a stins din via ă în anul 1979. Bucureşti. pe care l-a cunoscut în timpul liceului. a căror agentă recrutată încă din 1914 a fost. Goga. strănepotul lui Octavian Goga. "Femei Spion". 2007 . iar Veturia se îngrijeşte de amenajarea domeniului de la Ciucea. Stella Rimington Marea Britanie. maghiară. Vocile istoriei spun că Veturia a fost recrutată. 2009 . Bucureşti.George Marcu (coord. Bucureşti. a lui Antonescu şi chiar a so ului ei. spionajul reprezintă astăzi din ce în ce mai mult apanajul femeilor. mariaj “negociat” de către Goga cu protopopul Lazăr Triteanu. etc. complicat şi amar. ca fiică de preot. Editura Meronia. Şi Octavian Goga era căsătorit în acel moment cu Hortensia Cosma. În anul 1906 a fost invitată de către familia regală la Sinaia. ca agent secret german. Budapesta sau Roma. pentru participarea la Festivalul „Richard Wagner”.O istorie universală". având şi foarte bune cunoştin e de istorie. După o primă căsătorie ratată. încă din anul 1914. cunoscând mai multe limbi străine.Mircea Goga. capacitatea de analiză şi sinteză. îndreptându-se mai târziu către cariera artistică. la Bayreuth". în schimbul unui scaun episcopal. Editura Rao Books.“PRIVIGHETOAREA LUI HITLER” “Căsătoria Veturiei cu Octavian Goga n-a fost pentru ea altceva decât îndeplinirea unei misiuni încredin ate ei de către serviciile secrete germane. sus inând concerte şi călătorind în diverse capitale europene: Berlin. dovedind că sunt capabile chiar să conducă serviciile secrete din ările lor de referin ă (Maria del Pilar Hurtado Columbia.

General Ioan Talpes Foşti Şefi de Servicii Secrete august-octombrie 2011 35 I N T E R V I U .

dar şi politic.S. serviciilor secrete. în 2008.decembrie 2004) Ioan Talpeş a fost omul de încredere al preşedintelui Ion Iliescu în guvernul Năstase. candidatului clasat pe locul al treilea. Talpeş a publicat cinci căr i până în prezent: Diploma ie şi apărare. În perioada 2000-2004 a ocupat postul de consilier preziden ial (cu rang de ministru). În 2005. filozofiei. Caraş-Severin. Deşi câştigă alegerile pentru ocuparea unei func ii de senator al Colegiului 7 . de inând func ia de vicepremier pentru coordonarea activită ilor pentru Integrare Europeană. postul este atribuit. România în anii celui de-al doilea război mondial şi În umbra marelui Hidalgo.octombrie 2011 37 . “ „ C V august . Am fost agent încă din perioada când mă străduiam să promovez adevărul istoric. Între 1992-1997 a de inut func ia de Director al Serviciului de Informa ii Externe. INTELLIGENCE Mi-a plăcut să le răspund tuturor că istoria m-a pus în situa ia de a fi agent al României. Şef al Administra iei Preziden iale şi al Departamentului Securită ii Na ionale. apoi înfiin ează Uniunea Populară Social Creştină.D.Născut pe 24 august 1944. a acumulat o bogată experien ă în domeniile ştiin elor militare. potrivit legii electorale. al cărei preşedinte este ales în 2007. înainte de 1989. România în anii primului război mondial. Ordine Publică şi Siguran ă Na ională din Senat. supărat pe faptul că fostul preşedinte Ion Iliescu nu a fost ales preşedinte al partidului. în Tople . Apărare Na ională şi Justi ie. În noiembrie 2004 este ales senator de Caraş-Severin pe listele Partidului Social Democrat şi ob ine func ia de preşedinte al Comisiei pentru Apărare. demisionează din P. În 2006 activează ca independent.. fiind membru al Consiliului Suprem de Apărare al ării. sesizând că istoriografia era un domeniu în care se căutau a fi activate imagini false despre istoria ării mele şi despre şansele poporului român de a răspunde provocărilor timpului. diploma iei. specialistul în istoria contemporană Ioan Talpeş.Bucureşti. În septembrie 2011 acordă revistei Intelligence unul din cele mai ample interviuri acordate unei publica ii considerând că acesta este doar începutul unor importante dezvăluiri pe care le va face. Istoria militară a poporului român (6 volume). Timp de 9 luni (martie .

inclusiv la facultate. trebuia să răspundă problematicii respective. ca şi necesitatea acesteia. să mă exprim pe baza unor criterii cărora sper că le voi rămâne dedicat până la capăt. pe atât de directă: ce vă defineşte ca om? Ioan Talpeş: Nu-i deloc simplu să răspunzi la o astfel de întrebare. august-octombrie 2011 39 . la rândul ei. inclusiv de institu iile de for ă ale statului. când am fost repartizat la Centrul de Istorie şi Teorie Militară. fundamentale. Nu mi-am imaginat niciodată că am dreptul la o individualitate totală. a aceleia de a învă a! În anul patru. în primul rând. cu precădere. m-am considerat şi eu dator să fac ceva în folosul comunită ii în expresia sa majoră. Îmi place să cred că. în mod firesc. Nu pot să nu recunosc faptul că la acea dată. Era o şansă extraordinară pentru un tânăr istoric. dincolo şi peste toate considerentele timpului sau epocii . aşa cum au fost ale statului din perioada copilăriei mele. Am fost crescut în mediul rural. inclusiv şi mai ales în planul „Tratatului". După aceea. ne bucurăm să fim astăzi oaspe ii dumneavoastră şi aş vrea să încep cu o întrebare pe cât de simplă. cred că vă da i seama că mi-a fost foarte uşor la şcoală. numită patrie. care trebuie apărată şi care. omenia mă defineşte. în mod natural. aflat la început de carieră. îşi are influen a benefică asupra condi iei cetă enilor săi. în zone şi cu mijloace compatibile abordărilor posibile în condi iile Tratatului de la Varşovia.: Este pu in for at a spune „a i avut o carieră foarte bogată" şi vă spun şi de ce. munca şi respectul erau chiar principiile fundamentale ale existen ei. cel de-al doilea război mondial cu antecedentele şi determinările sale. mai ales în anii de după 1989.Flaviu Predescu: Domnule general. am reuşit. Într-o astfel de atmosferă intimă. oferinduse. Am avut. astfel. explica iile şi exprimările în chiar dinamica evolu iei lor. care. găsindu-şi rădăcinile.T. soarta interzicându-mi astfel condi ia de „securist" şi oferindu-mi-o pe cea de „meapenist". onestitatea. nu a fost scrisă nicio lucrare care să fie dedicată rela ionării României sau locului acesteia în cadrul Tratatului de la Varşovia. dincolo de condi ia cetă eanului într-un stat de drept. căruia i se oferea fabuloasa ocazie de a participa la deschiderea unuia dintre cele mai spectaculoase „teritorii" de investiga ie istorică. Vin dintr-o lume a valorilor simple. Astfel. dar. într-o comunitate mândră de condi ia ei. şansa unei atmosfere extraordinare. am avut şansa de a-mi asuma condi ia de cetă ean al unei patrii care trebuie slujită. cum că aş fi venit de la „Băneasa".: Ştim că a i avut o carieră foarte bogată şi aş vrea să vă întreb dacă în suflet v-au rămas câteva lucr uri foar te impor tante din cariera dumneavoastră şi care ar fi acela? I. a sufletului. Astfel. un istoric cu drept la propria exprimare.institu ia trebuia să abordeze toate acele momente şi evenimente din istoria românilor. am reuşit să devin după terminarea stagiului militar. Niciodată nu mi-am propus să am o carieră. purtător al unei experien e disciplinare redutabile student al Universită ii BabeşBolyai din Cluj. După ce am fost un elev al tuturor speran elor şi rătăcirilor. până în 1989.cum dori i să-i spune i .P. ca student. N-aş fi avut nicio re inere dacă m-aş fi numărat printre cei „implanta i" de la „Băneasa". Era vorba de posibilitatea accesului la o arhivă aflată încă în faza de cercetare şi sistematizare arhivistică. în primul rând. mi-am dat seama că „Centrul" fusese programat să facă parte dintr-un joc prin care se căuta argumentarea teoretică. Pentru că s-au spus atâtea despre aterizarea mea la INTELLIGENCE Universitatea Bucureşti în anul patru. istorică şi doctrinară a politicii de independen ă româneşti. unii ajunşi acum distinşi oameni de ştiin ă. în care credin a. limitate. nu aveam o viziune pe măsura importan ei institu iei respective. este îndeajuns să-i invoc pe foştii mei colegi de la Cluj. cercetătorilor ştiin ifici un adevărat filon diamantifer. fără a-i atinge „acutele" în planul stărilor sufleteşti. care demonstrau constan a unei politici de independen ă. F. dobândită odată cu reparti ia guvernamentală la Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară. deschisă tuturor speran elor timpului şi. dacă am beneficiat de condi iile pu ine. În pofida faptului că era şi o sec ie de teorie şi doctrină. Educat la şcoala sufletului şi în spiritul marilor romantici şi clasici. mam transferat la Universitatea Bucureşti unde am cunoscut o atmosferă aproape similară celei de la Cluj. fiind decis să mă specializez în „istorie contemporană". Mi-am dorit doar să ajung un profesionist redutabil. după ce am trecut şi prin experien a „trupe ului" condamnat să-şi ispăşească incapacitatea de a se acomoda la condi ia de student al Institutului Superior de Marină de la Constan a am găsit calea compromisului cu „nevoia de a fi în rând cu ceilal i". majoritatea muta iilor şi schimbărilor suferite de societatea românească.

U. aceea de a participa la conferin e şi congrese interna ionale. Veni i din lumea celor pregăti i să contracareze şi să combată „trădările" şi pe „trădători" şi bazându-se pe documentele de partid. cred eu. mi-a fost dată o şansă deosebită. editor de prestigiu.Am sesizat. politica externă a României de la data respectivă. la nivel institu ional promovându-se prezentarea cunoştin elor în perspectiva înnoitoare permisă de abordarea ştiin ifică. pe bună dreptate . până în 1989. Mi s-a părut că nu făceam decât să exprim nişte concluzii ştiin ifice şi că era obliga ia mea să o fac. în pofida limitelor şi restric iilor politice de ansamblu. pentru că va ieşi un scandal care vă va periclita pozi ia. să vă spun. ei credeau că disputele ştiin ifice constituiau practici antistatale. Am avut şi eu parte de intruziuni ale contrainformatorului. Aceasta concluzie mi s-a confirmat mai târziu. Pe acest făgaş. că două luni. Diploma ie şi apărare. după 1989. cu institu ii din S. pentru că mi se ceruse să fac nişte interven ii şi să elimin unele aprecieri. intruziunile unor „aparatcici" . Am refuzat să fac acele interven ii şi atunci lucrarea a fost amânată şi inută an de an în rezerva Editurii Ştiin ifice. şi chiar plasându-ne conştient într-o pozi ie de izolare. o lucrare care mi-a fost publicată în 1988. În 1988. În acelaşi timp. chiar şi declara iile şefului statului şi rezultatele cercetării ştiin ifice. întâlnindu-mă cu diferite prilejuri cu al i cercetători de la institu ii similare din ările membre ale Tratatului de la Varşovia pe care. Desigur. m-am întâlnit cu o bogată documentare arhivistică. în „exterior". în pofida unor repetate aten ionări din partea „persoanelor vigilente". chiar la nivelul institu ional cel mai sensibil considerându-se că institu ia exprima. revenindu-ne menirea de a argumenta ştiin ific nu numai nevoia ci şi eficien a unei astfel de politici. cu conota ii destul de dure. Singurii care nu participau la astfel de activită i comune. atunci când îi întrebam despre programele lor de activitate aflam că aceştia se întâlneau în cadrul unor întâlniri de lucru programate de Tratatul de la Varşovia. de la Stuttgart (1985) sau despre alte evenimente şi . cartea dumitale este ultima pe care eu mi-am pus semnătura de trimitere în produc ie". Este de ajuns. i-am spus: „nu cred. al posibilită ilor şi realită ilor. unul din receptaculele de imagine determinative pentru perceperea situa iei României pe multe planuri. acum.. când am văzut câtă importan ă a fost acordată modului în care s-a exprimat Centrul de Istorie şi Teorie Militară. probabil. iar dacă mă gândesc la faptul că domnul Alexandru Stoenescu. Surprins. uneori aprinse. relativă la informatori dedica i protejării regimului comunist şi deveni i peste noapte acuzatori publici ai fostului regim. din păcate. seară de seară. el neîn elegând. m-a invitat la el (eu eram redactor şef la Editura Militară la data aceea) şi mi-a arătat raportul de trimitere în produc ie.despre care s-a vorbit atât.au fost promovate deschideri speciale în Occident. domnul Mâciu mi-a arătat decizia de pensionare. tangen ial. domnule Mâciu. bazându-se pe exprimări făcute în cercuri ştiin ifice sau conferin e publice. Concomitent şi aproape provocator . este posibil ca şi „informatorii" să fi avut parte de adevărul lor. deşi se bucura de cele mai elogioase recomandări şi de sus inerea deplină a redactorului de carte. nu pot să nu mărturisesc că niciodată nu am fost conştient de aşa ceva.la Potsdam.A. fără să schimb vreun cuvânt. aşa-zisa „revolu ie" din 1944 sau despre „armata populară". care era diferen a dintre documentele de partid. eram noi. îmi face înalta onoare de a mă considera drept unul dintre conducătorii grupului anticomunist din armată. aceea de a cunoaşte lumea în dinamica unui desfăşurător destul de perceptibil pentru ini ia i. în 1983 . Fran a. oficial. vorbesc despre momentul în care am participat . Aş putea spune că. de fond. au existat şi la Centrul de Istorie şi Teorie Militară. Nu era dificil deloc să fii catalogat ca duşman. Pot spune." La acest răspuns. săracul. vă dau un exemplu semnificativ. Italia. în perioada respectivă. astfel. op iunea factorilor de putere din România.până la confuzie. Cred că institu ia respectivă a fost. directorul de la acea dată. colaborau la întocmirea de lucrări şi chiar desfăşurau activită i în comun. În lucrarea În umbra marelui Hidalgo. unele dintre acestea chiar penibile. neştiind că una era să te exprimi public şi alta ce i se permitea să INTELLIGENCE spui într-un cadru dedicat dezbateri ştiin ifice despre „insurec ie". spunându-mi: „Domnule Talpeş. nu cunosc să se fi luat măsuri punitive deşi. acceptând. În pofida unor discu ii şi chiar dezbateri. s-au citit la „Europa Liberă" diferite paragrafe din lucrare. despre Congresul Mondial de Istorie. Nu de pu ine ori a fost rostită şi întrebarea „cum a fost posibil să apară asemenea carte în România?" Oamenii nu aveau de unde să ştie că manuscrisul lucrării a stat şi a aşteptat nouă ani până când a fost dat la tipar. spre exemplu. refuzând cu obstina ie tot felul de invita ii. Aflându-mă la acest moment. mai ales prin perspectiva armatei şi a Partidului Comunist Român. chiar şi astăzi îmi este dificil să cred că am beneficiat de o marjă atât de largă de exprimare. după 1990. Marea Britanie. Am hotărât să retipăresc. domnul Mâciu. aceea de a accede într-un mediu ştiin ific adevărat.la o conferin ă dedicată comemorării a o sută de ani de la moartea lui Karl Marx. Germania. peste nivelul acceptabil. că aveam o conexie care reflecta.

am argumentari si demonstratii în masura sa ofere o cu totul alta perspectiva. ci din perspectiva perceperilor pe care ni le asumam din abordarile comparative. nici la ora actuala. la care. cum s-a ajuns la întelegerea finala. Nivelul de trai a fost acela care s-a proclamat si programat. pâna la urma. a doctrinei Brejnev.P. ultima expresie directa. care a fost impusa în perceperea crizei strategice si evolutiei sale. la un moment dat. Ce înseamna a trai bine? A trai bine. mi-a fost transmisa o informatie de o importanta capitala pentru situatia în care se afla România. au purtat amprenta unor întelegeri si garantii ale marilor puteri. chiar adversative cursului imprimat vietii politice internationale. La congresul mondial de istorie de la Stuttgart.cu argumente irefutabile. cu doar doi ani mai înainte. sa nu sesizezi ce s-a întâmplat dupa aceea. Problema nu vine din ce s-a realizat sau nu s-a realizat. Or. înseamna sa nu întelegi nici astazi nimic.P. este o chestiune care nu tine de viata materiala propriu-zisa. Si. deci în 1983. simti ca te înfiori când auzi asemenea abordari si declaratii publice din parte unor oameni care nu numai ca gândeau razboiul de mâine.cu patru ani înainte de evenimentele anului 1989. ci de proiectul vietii materiale pe care tu îl gândesti sau la care ti se sugereaza ca ai avea dreptul. sa o convinga chiar . cineva s-ar fi hotarât sa le foloseasca pentru a distruge tarile NATO. Sau… În România nu s-a înteles nici în anul 2000. „bucurându-se" si de un calificat sprijin extern si intern în materie de asumare a unor solutii si decizii contradictorii. F. în vocabularul razboiului rece. ca SUA detineau mijloacele de distrugere a eventualelor rachete balistice pe care.: Eu cred ca aici trebuie sa gândim si în alti termeni. imprimânduse o conotatie defensiva în masura sa sugereze Moscovei. cum v-ati împacat cu ideea aceasta. Am urmarit toate planurile cincinale si programele partidului. Direct . am reactionat. F. din punctul acesta de vedere. . pe fond. cele doua tabere angajate în razboiul rece. domnule general.momente. Trebuie sa întelegem ca toate acomodarile si tot ce s-a petrecut în programul desfasurator al schimbarilor din Europa si nu numai din Europa pâna în 1989. percepând mutatiile internationale pe cale de a se impune. spre exemplu. se pare. Numai ca. din 1985 spre exemplu .: În 1985.mi s-a comunicat ca România . Vreau sa va spun ca toate s-au împlinit. nu regimul comunist .: Daca în România s-ar fi trait bine. daca se tinea cont de cursul imprimat vietii politice internationale . Gorbaciov era omul momentului. lucrez acum la volumul al II-lea al cartii În umbra marelui Hidalgo. Aici. firesc si normal. s-a dat de fapt lupta între ultimele doua mari concepte geostrategice care au animat.T. în climatul international nu lipsit de adversitati. Era. în primii ani ai deceniului noua. august-octombrie 2011 41 tarii de catre responsabilii timpului. ar mai fi avut loc aceasta schimbare de regim. se transfera abordarea agresiva. deci ne aflam în plin razboi rece si doctrina brejnevista. La Potsdam. se încercase adoptarea unui comunicat comun care sa evidentieze decizia statelor socialiste de a folosi primele lovitura nucleara. distructiva. Astazi. începusem sa am mari îndoieli asupra modului în care erau abordate interesele prin formula promovata si angajata de SUA. La fel.ceea ce s-a si reusit pâna la urma -. în conditiile în care ati perceput ca o perioada de deschidere tot ceea ce traiati la momentul respectiv? I.T. o alta abordare a aceleiasi problematici a razboiului rece. fara a întelege pe deplin cât de importante erau mesajele primite sau reactiile mele. asa cum eram în stare sa reactionez la data respectiva.: Si cum ati pastrat acest secret.era condamnata la prabusire si destructurare. iar Ceausescu începuse sa cada în perceperea publica internationala. daca soarta era decisa? Cum percepeati atunci sau cum percepeti acum. toate evenimentele si concretizarile politico-diplomatice si economice care au fost angajate începând cu 1989. careia i se va raspunde cu celebra „doctrina Reagan".tara. ci chiar îl planificau. dupa anii care au trecut? I. si nici nu se doreste sa se perceapa cu exactitate care au fost si sunt dimensiunile relatiilor dintre SUA si fosta Uniune Sovietica sau actuala Federatie Rusa. s-a facut pe baza unor întelegeri care au fost înscrise în prevederile Tratatului de la Paris din 1947.

În ultimii ani ai fostului regim s-a intrat într-un anumit derapaj venit din construc iile megalomanice şi plata datoriei externe care s-au reflectat nemijlocit prin scăderea PIB-ului (Casa Poporului, canalul Dunăre Marea Neagră, combinatul de la Călăraşi, centrala de la Anina), care au costat aproape douăzeci de miliarde de dolari fără să fi generat vreun avantaj economic. Dacă cineva ar face o analiză corectă, va fi obligat să în eleagă că, în 1989, imaginea noastră, a indivizilor, cetă eni ai României - conştien i despre ce este bine şi ce înseamnă via ă normală, venea dintr-o percepere falsă a ceea ce exista şi se consuma în Occident. Trăitor nemijlocit al lumii respective, am întâmpinat, ca fiecare cetă ean, probleme ce ineau de hrana de zi cu zi, nu atât a consumului de produse alimentare, care, cartelate şi „completate" î i generau doar proiec ia incapacită ii guvernan ilor „glorioşi", în timp ce listele de aşteptare la televizoare color, la maşini, cafeaua, blugii şi igările străine, aflate doar în magazinele pentru străini, te făceau să te sim i într-o altă lume, fapt de altfel real. Acestea erau cele mai mari neajunsuri care marcau de fapt societatea românească. Şi, poate, încă ceva mi-am dat seama de asta mai târziu faptul că munca, acea datorie de onoare (concept socialist) devenise aproape obligatorie. Or, dacă am face o paralelă între ceea ce se gândea atunci, despre obliga ia de a merge la muncă şi a fi încadrat undeva, şi ce se crede astăzi despre dreptul de a avea un loc de muncă, atunci am sesizat, probabil, că de fapt ne aflam într-o percepere falsă, a unei lumi care de fapt nici nu exista, şi asta ca reflec ie a blocajului informa ional pe care regimul îl promova fa ă de realită ile „celorlal i", transformându-ne în jalnici prizonieri ai unei propagande mult mai eficiente, bazată pe sentimentele şi resentimentele generate de tenta iile consumului. Astăzi, sunt convins că noi, majoritatea dintre noi, ajunsesem în 1989 să ne considerăm condamna i la cea mai tragică situa ie posibilă, fără a în elege propriile condi ionări şi nici realită ile determinative ale lumii celorlal i. F.P.: Am în eles însă nu sunt extrem de lămurit dacă ar fi fost o situa ie de normalitate în ară, apropiată să zicem de cea a Vestului ca valori, dacă ar mai fi fost această schimbare de regim. I.T.: O situa ie apropiată de cea a Vestului nu putea fi pentru că noi eram într-un mediu politic diferit, iar responsabilii politici considerau proprietatea drept cel mai mare inamic al libertă ii şi democra iei de tip socialist. Ceauşescu se angajase chiar într-o penibilă controversă cu responsabilii Chinei, care, de la cel mai înalt nivel, îl avertizaseră că sosise momentul unor schimbări în abordarea principiilor economice şi
INTELLIGENCE

sociale, fără de care societatea socialistă risca să-şi atingă limitele propriului colaps. Analizând cu aten ie muta iile intervenite în problematica geostrategică interna ională, mai ales odată cu lansare politicii de „glasnost" şi „perestroika", vom sesiza, fără prea mare dificultate, cât de puerile, de penibile erau preten iile unor personaje ce s-au erijat în ipostaza de „Guru factotum" al destinului românesc.

În ultimii ani ai fostului regim s-a intrat într-un anumit derapaj venit din construc iile megalomanice şi plata datoriei externe care s-au reflectat nemijlocit prin scăderea PIB-ului (Casa Poporului, canalul Dunăre - Marea Neagră, combinatul de la Călăraşi, centrala de la Anina), care au costat aproape douăzeci de miliarde de dolari fără să fi generat vreun avantaj economic.
Nu mai departe decât teoria atât de sus inută şi promovată pe seama „dezvăluirilor" alega ii ale lui Pacepa, considerat „cutremurul" care ar fi dărâmat regimul Ceauşescu. E o abera ie, o prostie, e de un penibil feroce o astfel de teorie pentru că, în 1989, nu a căzut doar regimul din România ci s-a făcut o uriaşă translatare a unui sistem politico-ideologicoeconomico-financiar cel socialist după regulile celuilalt sistem de care se desprinsese în 1949. Mă refer la ările aflate în sfera de influen a sovietică. Noi nu suntem altceva, dacă ne referim la ce s-a petrecut în 1989, decât consecin a acestei uriaşe translatări, în condi iile tragice ale neîn elegerii de către conducerea de la acea dată, rectae Ceauşescu -, că se afla în fa a unei uriaşe schimbări convenită la nivel decizional major interna ional. Pe mine, ca istoric, nu poate nimeni să mă facă să nu sesizez importan a anului 1989 prin prisma anilor 1939 şi 1949. În 1939, declanşarea celui de-al doilea război mondial, iar în 1949, după încheierea Păcii de la Paris, divizarea lumii în cele două sisteme Tratatul de la Varşovia şi NATO -, intrate în nevoia de a se acomoda, în 1989 cu momentele şi evenimentele cunoscute. Deci, este un ecart de timp în care s-au experimentat două căi de dezvoltare, iar, dacă nu vom ajunge să în elegem logica acestei evolu ii, înseamnă că nu vom face decât să discutăm, în continuare, doar despre formă, fără să abordăm fondul.

F.P.: Făcând, acum, o trecere pe alt palier, aş dori să vă întreb dacă există lucruri pe care a i dori să le clarifica i din cele pe care le cunoaşte i dar considera i că încă nu este momentul în 2011. I.T.: Un om ca mine nu poate să nu abordeze zonele sensibile, ce reprezintă probleme fundamentale ale statului prin prisma comportamentelor celorlal i. Când spun prin prisma comportamentelor celorlal i, nu mă refer la momentul 1989 doar ca factor de referin ă istorică, ci şi ca îndemn la o modalitate mai rezervată de abordare şi catalogare a momentelor pe care putem să le trăim astăzi, în anul 2011. Or, se ştie la ora actuală, foarte clar, că to i ceilal i membri Tratatului de la Varşovia au fost, atunci, mobiliza i, informa i şi intra i în sistem de ac iune informativă, de influen are şi ac iune având ca obiectiv controlarea situa iei din România. Referindu-ne la astfel de aspecte, mi se pare o chestiune extraordinară că nimeni nu vrea să discute deschis acele evenimente. De ce, oare, vecinii angaja i în România, unii în mai mare măsură, al ii în mai mică, nu vorbesc despre miile de intruşi mai ales din zona informa iilor, care populau emisiunile Televiziunii Române Libere, iar noi îi consideram revolu ionari, pentru ca, apoi, să dispară în neant? Dacă cineva şi-ar propune, astăzi, să vadă câte

dintre figurile acelea au mai rămas printre noi sau pot fi identificate şi-ar da seama despre ce este vorba: vecinii noştri socialişti au păşit mai repede decât noi în lumea democratică pentru că au fost, de la început, asista i şi coordona i. Aici se află întârzierile istorice ale României şi derapajele sale actuale. Dacă informa iile nu ne sunt furnizate de acei care au ac ionat împotriva „noastră", dorindu-ne „binele", adică eliberarea noastră, în primul rând de ceea ce am putea să credem că reprezentăm, cum să o fac eu fără a genera noi posibile situa ii dificile pentru patrie. Nimeni nu a venit să îmi facă o ofertă sau să îmi spună: uite domnule, asta a fost şi hai să discutăm cinstit, noi cu ce ştim noi şi voi cu ce şti i voi. Deci, eu cred că, şi astăzi, există nevoia unui anumit nivel de secret, chiar asupra momentelor din decembrie 1989. Şi pot să spun că încă mai există pericolul unor retorsiuni dure chiar la nivel statal. „Ceea ce nu po i garanta, mai bine nu incita" se men ionează într-o expresie cunoscută din lumea profesioniştilor în informa ii. Mă refer la faptul că România şi Iugoslavia au fost singurele state negarantate din perioada respectivă pentru că, dacă nu în elegem ce s-a întâmplat cu Polonia, cu Cehoslovacia, cu Ungaria, după 1989, de unde şi cine le-a asistat succesele, înseamnă că nu mai în elegem nimic.

De ce, oare, vecinii angaja i în România, unii în mai mare măsură, al ii în mai mică, nu vorbesc despre miile de intruşi mai ales din zona informa iilor, care populau emisiunile Televiziunii Române Libere, iar noi îi consideram revolu ionari, pentru ca, apoi, să dispară în neant?

august-octombrie 2011 43

Am trăit momente şi situa ii de o duritate incredibilă, în care mi se vorbea despre faptul că România ar fi dependentă încă de Rusia, chiar de către un personaj care era şef de serviciu într-o ară vecină şi care îşi făcuse studiile de profesionist la Moscova. Po i să î i faci studiile oriunde şi să rămâi ce eşti tu şi să serveşti patria ta, până la urmă, dar s-a dovedit şi după aceea, pe parcursul anilor, că mul i dintre aceştia nu au procedat astfel. Va trebui să spunem o dată, foarte clar, că anul 1989 a reprezentat fundalul marilor aranjamente.

Iar, pentru a în elege mai bine, at trebui să revenim la prevederile în elegerii de la Yalta, în care zonele de influen ă au fost clar stabilite şi prestabilite. Nu cred că ar fi o dezvăluire aici, dacă mă voi referi şi numai la rela ionările speciale şi militare dintre Moscova, Varşovia, Praga, Budapesta, men inute la un nivel special de colaborare, până târziu şi chiar şi după ce statele respective au intrat în NATO, rela iile cu Federa ia Rusă continuând să se men ină în zona priorită ilor. Am trăit momente şi situa ii de o duritate incredibilă, în care mi se vorbea despre faptul că România ar fi dependentă încă de Rusia, chiar de către un personaj care era şef de serviciu într-o ară vecină şi care îşi făcuse studiile de profesionist la Moscova. Po i să î i faci studiile oriunde şi să rămâi ce eşti tu şi să serveşti patria ta, până la urmă, dar s-a dovedit şi după aceea, pe parcursul anilor, că mul i dintre aceştia nu au procedat astfel. Va trebui să spunem o dată, foarte clar, că anul 1989 a reprezentat fundalul marilor aranjamente. Aş putea spune că izolarea în care s-a aflat România, devenită obiect al schimbărilor, a situat-o în cea mai dificilă pozi ie interna ională, având doar conexii individuale şi acelea în zone care erau deja depăşite în raporturile rela ionale intervenite, foarte recent, cu ările Tratatului de la Varşovia şi în cadrele acestora. România nu a putut să reac ioneze cu adaptări rapide la provocările timpului. Aşa se explică şi dificultă ile generate de personaje gen Militaru, Bârlădeanu, Apostol, Radu Nicolae, care nu aveau nici o percepere la nivelul lui Gorbaciov sau în anturajul care conducea schimbarea, putând să invoce doar rela ii cu cei care fuseseră la putere pe vremea lui Brejnev şi a altora de dinaintea acestora, afla i în contradic ie cu conceptele care se exprimau de noul val reformator. Deci, şi din acest punct de vedere, noi neam aflat pe o mare super învolburată, posedând doar câteva sărmane „butoaie cu ulei" la nivelul receptaculilor şi concretizatorilor de influen e, care ar fi putut să ne ofere condi ii pentru a trece mai uşor peste valul tuturor desfiin ărilor şi destructurărilor. Inclusiv ale acelora care vizau integritatea statului român. F.P.: Domnule general, acum să facem o trecere înspre cartea pe care a i publicat-o în 2009, În umbra marelui Hidalgo, şi să ne spune i ce a adus ea nou pentru cititorii din România. I.T.: E un fel de carte de conştiin ă. La o anumită vârstă sim i nevoia aceasta. S-a vorbit de atâtea fizionomii ale imaginii lui Talpeş, încât nu po i să nu trăieşti şi blocaje de percepere când te gândeşti că pot exista zeci de mii de oameni care să-şi imagineze fie că eşti agent Mossad, sau agent american, ba că eşti GRU, că po i fi chiar bandit sau ho .

INTELLIGENCE

august-octombrie 2011 45

imaginea unei Românii incapabil de a fi administrată. mă refer la jocurile majore nu şi la acelea generate de preocupările unor administra ii dedicate rezolvării problemelor zilnice. iar acolo nu mi se spusese că o să fie răsturnat comunismul. deşi ei reprezintă pe ini aitorii experimentul fabulos al globalizării. poate. a declarat. Nu pot.: Aş putea spune că într-o măsură chiar foarte mare. A fi na ional nu înseamnă să îi refuzi pe „ceilal i" pentru a-şi promova şi sus ine interesele poporului din care faci parte. F. eu neştiind la data aceea că aranjamentul era deja făcut dinainte de a se dărâma zidul.cum de sa întâmplat ca poporul nostru să beneficieze din plin şi de săraci cu duhul şi de atâ ia doritori întru topirea identită ilor. condi ia patriei nu se lega de comunism. în special din străinătate. domnul Horia Alexandrescu. am completat răspunsurile directe cu perceperile şi experien ele func iilor şi demnită ilor de după 1989. pentru ca. pentru că. cu tacâmurile toate pe masă. guvernată. în acest program de demantelare a vechilor valori. mi s-a spus. Povestesc în carte despre ce a fost vorba. relevate atât în materiale arhivistice. că unificarea celor două Germanii „nu apar ine genera iei actuale".P.T. vă rog crede i-mă că pentru mine a fost un argument suplimentar pentru a mă comporta aşa cum am făcut-o în anii care au urmat. aş considera că doar inamicii şi iresponsabilii pot să creadă în virtu ile „deschiderii" renun ând la mijloacele proprii de protec ie. în . Dacă ar fi şi numai să mă refer la momentul Congresului mondial de istorie de la Stuttgart. cu zidul dărâmat şi cu toate mijloacele financiare pregătite. considerat de unii a fi chiar condi ia existen ei unei Românii independente. a unei geografii politice otrăvite.Mi-a plăcut să le răspund tuturor că istoria m-a pus în situa ia de a fi agent al României. înainte de 1989. dacă cineva zice că ai sentimente na ionale este ca şi cum ai fi criminal. Nu aveam absolut nicio rela ie cu nivelul ideologic. să le supun confruntării cu perceperile altor implica i. nu am văzut la germani. să nu îmi amintesc o declara ie a domnului Kohl. Chiar şi cele mai recente declara ii ale doamnei Merkel sau ale domnului Sarkozy spun foarte clar că va trebui să inem cont de caracteristicile şi identitatea fiecărui popor şi stat încă mult timp. la un an de la „căderea zidului". sesizând că istoriografia era un domeniu în care se căutau a fi activate imagini false despre istoria ării mele şi despre şansele poporului român de a răspunde provocărilor timpului. Basarabia inima noastră" . pentru mine. Am auzit tot felul de exprimări în materie de patriotism sau na ionalism. din 1985. Aveam senza ia unei intoxicări perfide menită să-i liniştească pe sovietici. dar să nu mai vorbesc cu nimeni despre chestiunea aceea. nu am sesizat la americani. când mi s-a comunicat că „România fusese vândută" şi că urma a fi distrusă (tot pentru că eram considerat un istoric patriot am fost ales ca mesager) am prezentat un raport detaliat generalului Ilie Ceauşescu. Era diferen a între marea politică promovată de Germania şi cea a impulsului sentimental izvorâtă din colbul străzilor infestate „democratic" de jucători profesionişti. care cancelar fiind încă. dacă pot spune aşa. sau poate nici n-aş fi comunicat. Am fost agent încă din perioada când mă străduiam să promovez adevărul istoric. ci să te dedici şi să lup i pentru asigurarea unor condi ii şi şanse egale. gândindu-mă la faptul că noi ne găseam INTELLIGENCE deja pe străzi strigând . o stare de continuă răzvrătire împotriva tuturor în elegerilor interna ionale.mă întreb nu de pu ine ori . lăsau problemele de prestigiu în rezolvarea genera iilor viitoare. asupra căreia trebuie să se intervină decisiv din afară pentru a se linişti lucrurile şi a se intra. după o lună. dar când mi s-a spus că România va fi divizată. dacă ar fi să fim atât de serioşi cât ne cer îndatoririle zilnice ale unei guvernări chemată să rezolve problematica unei ări angajată într-o tranzi ie a cărei agendă constă în protejarea intereselor unui popor intrat în „tenta iile" şi „menghina" globalizării. Dacă mi s-ar fi spus că regimul comunist era terminat. în acest context. Spre exemplu. să nu sus ină interesele na ionale. vândută la mezat. imposibil să cunosc logica unor mecanisme de putere sau a unor jocuri derulate în „spatele cortinei". Astăzi. Aş putea spune că „În umbra marelui Hidalgo" a fost scrisă ca un răspuns la o provocare generată de o emisiune televizată în care moderatorul. Se promova. cotidiene având doar menirea de a acoperi adevăratele obiective şi interese. Doar cei săraci cu duhul mai pot crede în bunele inten ii într-o lume în care puterea şi interesele reprezintă singurele condi ii şi determinări în jocul şanselor. dacă o parte din experien a dumneavoastră ca director al Serviciului de Informa ii Externe se regăseşte şi în acest volum.„Podul de flori. în final. Şi . Normal că am rămas surprins. securitatea na ională. Nu am întâlnit francezi să nu facă aşa ceva. întrucât mi-a permis să acced la informa ii fără de care mi-ar fi fost. care era unul dintre adjunc ii ministrului apărării şi frate al lui Nicolae Ceauşescu. când spun asta. aş fi în eles altcumva. în prevederile programelor convenite. ca şi în lucrările istorice publicate între timp. Cum nu mă pot desprinde de condi ia de istoric. că e în ordine. Şi îmi spuneam că mă aflu într-o lume nu numai perfidă ci şi contradictorie. domnule general. Deşi. Desigur. a ajuns să-mi lanseze provocarea unui volum de interviuri. declara iile publice. I.: Vreau să vă întreb.în timp ce germanii. astfel. în sfârşit.

P. în primul rând. astăzi. în regimului de dictatură tan i ai ărilor Tratatului de la trăirile şi perceperile cotidiene. să-mi permită angajarea problemelor sensibile. Ştiam că din partea României s-a decis să fie trimis un istoric.dacă tot rămânem prizonierii nevoii de dată. 60. . când nu F. fără să cerceteze ări independente. chiar Nu pot să nu mă întreb. patriot … după ce muriseră aproape un milion de români. considerând că rolul jucat de acea institu ie. nici înal ii reprezenria colectivă a anilor 50.la acea la evenimente . atâtea familii îndoliate dintr-un război dificil de explicat prin I. Ceauşescu şi ai lui nu de o cauză mai bună. Pentru că aminteşti de faptul că după cel de-al doilea război eram convins. Sau… o facem din dorin a de a reveni la erau gata să distrugă toate instrumentele şi acele stări? august-octombrie 2011 47 mecanismele de putere. Or. eu fiind doar un istoric. în pofida rolului ce-mi fusese desemnat. Pe fond şi translatat imaginile din memoperioada instaurării de fapt. vorba unui considerând că rolul jucat coleg preocupat de reac ia tan ii criminali ai securită ii s-au de acea institu ie. cercetător ştiin ific. devastată. Speram. că doar argumentele puteau să reprezinte baza stabilire a „răspunderilor" pentru evenimentele din oricărei decizii. să nu î i mai ipostaza de tânăr patriot şi vă spun de ce. România era reprezentată când ni se dădeau spre consum că aş fi avut o părere bună de un căpitan. că to i care purtam mondial. nu facem decât să în care trebuia să fie reprezentată România ci şi faptul abordăm tangen ial problematica. fără nicio abilitare politică. de ce nu le extindem şi asupra altor momente din istoria noastră apropiată. victime făcute de reprezenistoric. În ceea ce priveşte tupeul. revolu ionară Varşovia nu s-au făcut că nu producându-se astfel una a fost de-a dreptul tragic. Vă da i seama ce a de maximă importan ă din postura de tânăr însemnat tematica „răspunderii" în anii 1945-1948.: Eu nu mi-am imaginat niciodată că m-aş fi aflat în prisma celui învins. prin prisma şi la că făceam parte dintre personajele devotate şansei unei presiunile unor grupuri de interese. consumate în Potsdam au luat în considera ie nu doar nivelul scăzut decembrie 1989 şi până astăzi. organizatorii s-au purtat ca şi cum reprezentam conducerea Ministerului Apărării Na ionale al României. mi-a fost dat să trăiesc în acele evenimente fierbin i efectele tragice ale unui cerc vicios generat de secretomania specifică tuturor regimurilor dictatoriale. Nu pot spune că aş fi avut o părere bună despre practicile Securită ii. dedicată comemorării a o sută de ani de la moartea lui Karl Marx. aveam existen a modernă a românilor. în „celorlalte" delega ii. astăzi. că se produseseră schimbări serioase în planul situării institu iei respective ca instrument de protec ie a statului. în perioada instaurării regimului de dictatură revolu ionară a fost de-a dreptul tragic.T. s-o continuăm tot aşa cu ardoare revolu ionară demnă în pofida dezastrului evident. în pofida unor excese de comportament. menită să eviden ieze ataşamentul participan ilor. Şi… mai na ională. acelor intoxicări fantastice. sesizează pozi ia Bucureştiului. iar inamicii lor interni răspunderi. când am văzut că. dintre cele mai perfide renun ând la declara ia finală manipulări şi intoxicări din preconizată. România era o ară distrusă. ca şi de efectele perverse ale unei propagande în care. inclusiv al ărilor pe care le reprezentau. la 21 de ani şi mai bine de deasupra lor. decembrie 1989 -. care necesitate şi război. fără relevan ă politică. Râsul lumii. pe deasupra şi imaginile trucate. să nu uniforma o făceam pentru a ne afla între primii chema i î i mai aminteşti cât din popula ia României era în slujirea şi apărarea ării.: Se poate spune că a i participat la o întâlnire comuniştii s-au aflat la putere. părea a nu mai crede nimeni. Mai târziu. considerând fiind convins chiar . la Aş putea spune că pe fondul principiile doctrinei Brejnev. acele momente specifice stărilor de de ineam şi instrumentele unei abordări istorice. Cum se poate ca. Surpriza am trăit-o. fără să sesizăm adi ionarea noilor concepeau să renun e la putere. înainte de declanşarea evenimentelor. pe parcursul despre o lume a belşugului în perioada interbelică… şi evenimentelor din decembrie 1989. ale unor despre practicile Securită ii. în conformitate cu legisla ia interna ională şi bucătăria confruntării interna ionale. Nu pot spune Or.capitolul în care vorbesc despre conferin a de la Potsdam. însă. deoarece organizatorii anun aseră că la terminarea conferin ei urma să fie adoptată o declara ie comună. am jucat rolul de carne de tun printre miniştrii apărării din statele Tratatului de la Varşovia. cunoscând în mare măsură şi cineva. la acea dată. Din nefericire. era la nivelul aşteptărilor. aproape analfabetă. să nu percepi situa ia tragică şi să vorbeşti la cote de nebănuit pentru mine însumi. să în eleg că cei care mi-au decis participarea la De la acele momente tragice şi penibile.

P. ci să ne . F. turnând din stingător benzină. În douăsprezece interviuri am făcut această carte. Sunt convins că ne aflăm cu to ii şi mai ales eu în faza în care ar trebui să trecem peste momentul confruntărilor ideologice sau ale grupurilor de interese şi să abordăm problematica anului 1989.: Cartea a fost o reac ie intempestivă. replicându-i „domnule. Am acceptat. din nou. dar. aşa cum am mai spus. nu a avut nici altă şansă şi să nu în elegi că totul a venit dintrun raport generat de un context geostrategic în care am făcut. că o mare parte din popula ia României. Dumneavoastră a i fost printre ele. nu ne mai învinovă i i. care mi-a propus să facem o carte. fără să î i aminteşti că în 1945 1947 se murea de foame în România şi atunci să spui că doar şenilele tancurilor sovietice au făcut translatarea spre o formulă dictatorial-comunistă. chiar şi fa ă de proprietarii care îi plătesc." Replica a fost mai mult decât firească: „Domnule Talpeş.E impardonabil. însă cea mai opresată şi dezavantajată. să nu consta i nici astăzi. încep să înnebunesc când aud că şi dumneavoastră spune i aşa ceva. chiar decisive. situa ia se va schimba aşa cum s-a schimbat în 1989 şi în modul în care s-a făcut? De ce fac acest excurs? Pentru că mi se pare grav să învinovă eşti o lume întreagă şi să o faci în toate felurile. o lume care de fapt nu a avut de ales. Acum mă aflu în fa a unei mari provocări. a putut să fie atrasă de promisiunile întru egalitate socială şi şansa educa ională! Cine îşi imagina. nu doar prin prisma manifestărilor organizate şi desfăşurate.: Când a i scris cartea ce v-a i dorit să schimbe ea? INTELLIGENCE I.T. după cel de-al doilea război mondial. Mi-am dat seama că a continua pe această formulă ar fi o greşeală pentru că nu aş face altceva decât să continui o politică între apă şi foc. E criminal să abordezi istoria cu astfel de fetişuri imagistice. efectiv în douăsprezece zile. că la 45 de ani de la tragicele evenimente. şi enervându-mă în fa a unui „truism" vehiculat printre analiştii televiziunilor noastre libere. parte reprezentând unul din compromisurile ce au stat la baza în elegerilor dintre cei mari. de ce nu le spune i?" Ieşind de la emisiune. într-o emisiune televizată. e adevărat nu cea mai conştientă. Nu noi trebuie să ştim despre ce este vorba. Tancurile au fost importante. Eram într-o dezbatere cu domnul Horia Alexandrescu. n-am putut să rezist jocului unui „presar" cu experien ă. chiar în emisiune.

geografia statală a rămas moştenire a unei acceptabilită i într-un drept interna ional care stă şi la baza actuală a statelor în Europa. noi ne ocupăm doar de extaz.P. românii. actuala Rumelie. suntem profund datori unui factor extern geostrategic favorabil. geografii statale medievale. pe formulă bizantino-ortodoxă. ale tuturor timpurilor care au urmat. La ceilal i. în occident şi centrul continentului. adversită ile şi şansele dezvoltării într-o Europă şi chiar într-o lume tot mai organizată pe criterii de adversitate şi prietenie. încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea că suntem într-o mare slavă şi la marginea lumii catolice. iar sprijinul nepotului lui Napoleon I a fost decisiv pentru constituirea Principatelor Unite. translatând imagistic Valahiei. în Balcani şi Est. toate situa iile şi evenimentele pe care le-am trăit şi le-am confruntat cu documenta ia informativă predeterminantă sau pe care au generat-o. până la disperarea celorlal i. însă. tot felul de atacuri. adică recunoscute în jocurile politico-strategice ale timpului. Lui Napoleon al III-lea i s-a datorat războiul Crimeii. Serbia de 1100 de ani. cu excep ia Bosniei. S-a sesizat. capabile să ne ofere şi explica ii. istorici. doar România se înregistrează de o sută şi treizeci de ani în configura ia asumată de geopolitica europeană. Pentru că România este fosta Romanie. ca şi mai ales a factorilor determinativi. lipseşte din cea a timpurilor istorice de dinainte de sfârşitul secolului al XIX-lea: România. dacă refuzăm a crede informa iile istorice. numai noi suntem altceva în această lume. chiar dacă decizia a apar inut moldovenilor şi muntenilor. Principatele Unite. care reuşise să pregătească terenul imagistic-cultural al conştiin ei româneşti în rândurile unor cercuri largi ale popula iei. nu doar la nivelul cititorilor de cronici. Ucraina era Rusia kieveană.: Dacă noi am fi mai inteligen i. Moldovei şi Transilvaniei. De ce oare? Am să vă arăt hăr ile din secolele XVI-XVII şi unde se afla România. Ungaria a fost proclamată regat apostolic acum 1000 de ani. domnule general? I. după 1989. chiar şi Bulgaria. istorice. Pe un alt plan. preferând ca de fiecare dată. Suntem altceva pentru că refuzăm să în elegem sensul determinărilor istorice în logica noilor politici mondiale. clar conturate şi generate prin evolu ii comune. promovând cu ardoare acest proiect au venit de la sud de Dunăre. conceptul etno-politic de România. nici rău. ci ar fi normal într-o evolu ie istorică care a avut determinări incredibil de complexe în spa ialitatea bazinului carpatic. muta ii perceptibile în memoria istorică.T. Noi. deşi noi am fost aceia care le-am trăit fără a capota. Este evident că am întâlnit. Dacă vom continua să rămânem cantona i. într-o anumită măsură.: Şi asta e de bine sau de rău. iar după 1859. Muntenia şi Transilvania. Până atunci am fost Moldova. Noi suntem nişte moştenitori de concept latin în dezvoltare. fiind până la căderea Constantinopolului centrul latin al imperiului. atât în planul unei continui schimbări a raportului de for ă. prezent în geografia politică europeană actuală. cât şi acela al ciocnirilor necontenite între catolicism. agoniile să le lăsăm în seama altora. le ve i găsi pe harta Europei de la anul 1000. regiunea europeană a statului turc modern. nu ar fi nici bine. Când neam proclamat România am trezit tot felul de reac ii interna ionale. ortodoxism şi islamism. Desigur că au mai fost generate şi acomodările impuse de otomani. Un singur stat suveran. Ungaria şi Polonia. cel mult cele trei valahii. fiind de sorginte aromână sau macedoromână. În cartea În umbra marelui Hidalgo am prezentat momente care nu au fost niciodată abordate în vreo lucrarea ştiin ifică sau de memorialistică şi vorbesc despre persoane aflate in ipostaze şi situa ii diferite fa ă de acelea în care lor le place să se prezinte. Numai noi eram în altceva. Noi am devenit România abia începând cu anul 1881. Cei care s-au alăturat. raportându-le liniilor majore ale evolu iilor geostrategice. Slovacia. pe recunoaştere de esen ă şi mentalitate catolică sau. Uita i-vă la statele subiecte de drept interna ional. august-octombrie 2011 49 . Am putea spune că după agonie a urmat extazul. nu vom reuşi niciodată să în elegem de unde apar abordările şi provocările la care trebuie să facem fa ă. toate revendicându-se pe coordonatele moştenirii romano-apostolice. Chiar şi aşa nu este uşor: Bulgaria există pe harta politico-diplomatică a Balcanilor de aproximativ 1300 de ani.angajăm în cercetarea şi cunoaşterea ini iatorilor şi intereselor pe care le reprezentau. fără a determina. To i o cităm fără să în elegem ce înseamnă această chestiune sau fără să intrăm în detalii. contrabalansată de Her egovina sa a Kosovo-ului care mai generează încă dispute. rela ii foarte strânse între Cehia. Polonia la fel. să jucăm în preceptele informa iilor cotidiene. F. Fran a. Lumea uită că războiul Crimeei a început prin ocuparea Moldovei şi a Munteniei şi transformare lor în gubernii ale Imperiului rus. un rol important în promovarea acestui proiect a avut Şcoala Ardeleană. ca şi în planul markerelor de civiliza ie. Desigur. le-am supus contextualită ii istorice.

sau tocmai de aceea. însuşindu-şi toate abera iile spuse la adresa României. nu po i să nu te întrebi de unde proveneau acele persoane atât de cunoscătoare a realită ilor româneşti? Nu erau oameni veni i de la plug. dacă a i văzut şi citit materialele respective. pe fondul fazei paroxistice a disputelor dintre Brejnev şi Ceauşescu. în România. în zona ştiin ifică de unde vin eu. Şi asta ar fi avut o logică dacă s-ar fi oprit la momentul 1989. Deocamdată. domnul Paul Carpen. după cum şti i. cu ce o să ne surprinde i în viitor.: Nu cred să fie mul i aceia care se aşteaptă să le fac vreo surpriză. să continue penibila epopee de eliberator a lui Pacepa.: Mi-a i spus că dori i să răspunde i unui articol din revista “Vitralii” care apar ine A. mă face să vă pun şi întrebarea legată de ceea ce urmează să realiza i. în care spunea că Ioan Talpeş a comunicat FBI-ului identitatea agen ilor români de pe teritoriul SUA doar pentru a intra în gra iile Washingtonului. deşi eu zic că pe sistemul Hustler. care a generat evenimentele anului 1989.T. . mă simt obligat să spun nişte lucruri pe care al ii nu mai vor să şi le amintească. şi astăzi. Nu se poate trece peste aşa ceva nici chiar în starea de letargie în care se află sistemele noastre de protec ie.T. pentru numele lui Dumnezeu. referitor la carte.R. la un loc. atunci nu cred că n-a i observat şi tenta ia unui joc penibil. Cui îi mai foloseşte astăzi. să continue penibila epopee de eliberator a lui Pacepa? Chiar şi după ce acesta a recunoscut dependen a sa de KGB. nu numai pentru că oferă şi o altă perspectivă. dorind a demonstra că România apar inea unei alte lumi decât acelei la care se revendica. cu atât mai mult cu cât. Este una dintre cele mai teribile acuze care se pot aduce unui fost şef al serviciului de spionaj român. Dar. „profesionişti ai culturii" agresa i şi victimiza i ai Fondului Literar şi ai vilelor de protocol şi nu po i să î i imaginezi că asemenea oameni nu ştiau că va veni şi vremea ca adevărul asupra unor astfel de momente să se afle. în România. Cred că cei mai mul i ştiu care sunt regulile jocului şi ce înseamnă să le încalci. Hitler şi Stalin. De ce oare. se invocă faptul că aş fi confundat Kölnul cu Bonnul.M. pionul sovietic Pacepa a fost direc ionat spre Occident aşa-zisa cea mai mare defec iune din sistemul de informa ii a Tratatului de la Varşovia . dar vă întreb pe voi că sunte i mai tineri şi mai ales pentru faptul că ce va urma vă priveşte în primul rând pe voi. am ajuns să fim în anii 90 simbolistica şi imaginea răului suprem. Noi. domnule general. ca să le dai acea circumstan ă a necunoaşterii profunde a acelora care nu ştiu despre ce era vorba. se referă la „scăpările" Cui îi mai foloseşte mele. autorul articolului. Noi eram. să ne detaşăm şi noi de faza propagandistică a proiectului. românii. dacă vă uita i în jur.C. când am vorbit despre ambasada română din Republica Federală Germania. Noi continuăm de parcă nam ştii că fuga lui Pacepa şi actele sale au făcut parte dintr-un plan de infiltrare. condi ie ce i-ar fi permis invectivele şi aser iunile. prin toate paginile sau coloanele tuturor mijloacelor de expresie şi comunicare. I. atunci când te atacă cineva î i face reclamă şi mai mare … umanită ii. într-o identitate ce ar fi trebuit lichidată sau…oricum transformată în mod destructurant? Pentru că. iar Ceauşescu întruchipa o simbioză malefică a lui Dracula. din Serviciul Român de Informa ii. încă. ci şi pentru că î i dă şansa de a te controla şi reargumenta. că era vizat doar Ceauşescu şi cei care îl sus ineau ar însemna să fim condamna i iremediabil. sunt prezentate şi dezbătute numai acele momente sau situa ii cu repercusiuni negative asupra imaginii României şi asupra şanselor ării noastre de a fi considerată un partener loial şi credibil? Uita i. care a consemnat voin a comună a celor două „tratate". vă voi prezenta o problemă pe care nu pot să nu o men ionez. Şi. Cine ne-au fost prietenii care ne-au ajutat atât de mult pentru a reuşi să ne situăm în topul tuturor dizgra iilor INTELLIGENCE astăzi. F. personajul a continuat cu şi mai mare încrâncenare. Să nu se fi reuşit. Astfel. domnul Virgil Măgureanu. Este vorba de o declara ie a fostului director al Serviciului Român de Informa ii.P.R. Dar. Mă refer la NATO şi la Tratatul de la Varşovia. I. pentru a mi se demonstra lacunele şi scăpările ştiin ifice. ba chiar refuză să o facă. critica este întotdeauna binevenită. Chiar şi după ce acesta a recunoscut dependen a sa de KGB. pentru că tot m-am referit la materiale publicate în Vitralii.P.care avea menirea să demonstreze că cel mai mare pericol pentru Occident şi NATO era România. concretizarea întregului program? Eu nu ştiu. În loc să mi se demonstreze că informa iile pe care le-am furnizat circuitului ştiin ific ar fi false sau contradictorii. Majoritatea dintre ei aveau preten ii intelectuale. Trebuie. impunându-le pe ale tale. cu atât mai mult cu cât am mai răspuns la această alega ie. să mai credem.F. promova i să acoperim memoria dezastrelor produse de bolşevism şi de fascism. În 1978.: Faptul că ne apropiem de sfârşit.: Nu m-ar fi deranjat cu nimic această chestiune. intoxicare şi discreditare.

în situa ii şi evenimente cu implica ii grave la nivelul societă ii româneşti. fără sămi pot imagina că pot contribui la punerea bazelor unui nou serviciu". Nu doar pentru personajele implicate într-un moment sau altul. După ce i-am mul umit pentru onoranta propunere. continuarea stărilor de confuzie şi chiar accentuarea acestora chiar şi acum. să-şi asume responsabilitatea dezastrelor consumate. fără a reuşi să le împiedice. după douăzeci de ani. inclusiv de opinia publică interna ională. în cele din urmă. prin natura pozi iilor şi obliga iilor pe care le aveau. Avusesem acces chiar la fonduri arhivistice speciale. „cunoştin ele" mele despre servicii şi securitate se datorau activită ii de cercetător ştiin ific atras de misterele „lumii umbrelor". de a stabili criterii şi principii diferite pentru România. Nu mică i-a fost surpriza d-lui Măgureanu când a aflat că am fost nominalizat. ordine publică şi siguran ă na ională. trebuia să devină statul român. Am rămas surprins. Problema era că datele mele se referau doar la perioada care a precedat instaurarea comunismului în România. Eu pot să-mi dau cu părerea despre lumea serviciilor. Chiar în momentele din decembrie 1989 m-am numărat printre cei care nu puteau crede toate enormită ile ce se puneau pe seama Securită ii şi ştiam ce poate însemna pentru statul român anihilarea totală a mijloacelor sale de protec ie. asta. Or. Într-o atmosferă marcată nu doar de confuzie. incidental sau accidental. Nu mă număram printre persoanele care îşi imaginau că protec ia şi binefacerile urmau să ne vină din afară. Am avut continuu impresia că mă considera un concurent. cu atât mai grav cu cât nici astăzi nu a fost prezentată o variantă acceptabilă din partea personajelor obligate. vrând nevrând. generate de reac iile „mass-mediei avizate întru democra ie". consilier preziden ial pe probleme de apărare. inclusiv de opinia publică interna ională. privitor la evenimentele provocate şi derulate într-un scenariu şi sub regia unor profesionişti consacra i. ci şi pentru această situa ie în ansamblul ei. neexcluzând nici varianta că. deoarece încă mai consideram că pentru o asemenea func ie trebuia să ai o pregătire specială. ci şi preocupările vecinilor. În căutările „începuturilor". nu este de mirare că m-am aflat antrenat în demersurile care vizau constituirea unui serviciu de informa ii în măsură să răspundă provocărilor timpului. de acelea pe care le promovau ei pentru ei. chiar domnul Virgil Măgureanu mi-a propus să fiu primul adjunct al domniei sale. deşi nu putea să nu sesizeze reticen a cu care eu tratam orice angajare directă în serviciile constituite cu mari dificultă i. ca un cunoscător din afara acestora. atunci ce fel de Serviciu vom reuşi să organizăm? Ar trebui să vă atrage i nişte profesionişti care să gândească în termenii unui astfel de proiect de specialitate. blocarea noastră considerându-se a le oferi lor şanse suplimentare. iar eu habar nu am. i-am spus că-mi era imposibil să mă angajez într-un demers pentru care nu am abilită i.reproduc mai mult sau mai pu in exact în termenii utiliza i „dumneavoastră nu şti i nimic despre cum trebuie să se lucreze într-un astfel de serviciu. Şi astăzi mă stupefiază uriaşa intoxicare suferită de România şi nu numai. ca şi august-octombrie 2011 51 . mai ales că era evidentă nu numai izolarea totală în care se afla România. care mi-au permis să am cunoştin e bogate despre organizarea şi func ionarea sistemelor de informa ii. devenite ultimative. privitor la evenimentele provocate şi derulate într-un scenariu şi sub regia unor profesionişti consacra i. dar asta nu în primul rând datorită celor obliga i până atunci să protejeze ara. mai ales într-o perioadă în care „voin a publică" se exprima în partituri regizate prin „vocile străzii".Chiar în momentele din decembrie 1989 m-am numărat printre cei care nu puteau crede toate enormită ile ce se puneau pe seama Securită ii şi ştiam ce poate însemna pentru statul român anihilarea totală a mijloacelor sale de protec ie. Şi astăzi mă stupefiază uriaşa intoxicare suferită de România şi nu numai. Şi. cu atât mai mult cu cât . Mă refer la obliga ii nominale. s-a reuşit maximum din ceea ce se putea. m-am implicat chiar şi în demersurile cât de cât logice ale vremii. ci şi de nevoia asumării unor responsabilită i. Într-o astfel de atmosferă şi cu asemenea preocupări. nu doar cei apropia i. în luna iulie 1990. este pe cale să devină mai mult decât costisitoare. prin care s-a căutat reconstituirea unui sistem de protec ie informativă a ceea ce. Dacă deruta a fost firească.

pentru că nu mă consideram capabil să reformez şi să conduc o astfel de institu ie. Într-un asemenea climat. purtau tenta ia vocală a purtătorilor vremurilor bune de până în 1964. Partea simpatică a lucrurilor consta în faptul că. un astfel de proiect nu mai avea nimic de-a face cu situa ia Românie şi nu ar fi făcut nimic altceva decât să genereze o izolare interna ională catastrofală. În 1992. care mi-a comunicat că. deşi fuseseră impuse cu mari dificultă i în via a cotidiană a României. „Dacă mergem spre NATO. atunci să fim serioşi şi să trecem la abordarea directă a statelor NATO. am acceptat. După repetarea refuzului meu. avem tot felul de dispute. să fiu şeful Serviciului de Informa ii Externe. Şi am propus să abordăm o politică ofensivă de deschidere spre ceilal i. prim-ministru al României la acea dată. Ce mă stupefia. până la urmă. urmând să fim. preşedinte la acea dată. Să nu în elegi că era nevoie de o altă politică însemna să persişti într-o abordare simplistă. Nimeni nu vorbea despre nevoile fireşti de protec ie ale cetă eanului şi statului. după multe insisten e. „Domnule . Nu am fost şi nici astăzi nu sunt pregătit să cred că aş fi fost mai bun decât d-nul Măgureanu. politica de independen ă a României pe care am sus inut-o şi eu în anii 70-80. pur şi simplu. în fa a căruia mi-am repetat decizia. De la început. de-a dreptul. dar nu mă consider pregătit să răspund unei astfel de provocări. am acceptat. Pentru că. astfel de interese şi manifestări purtate pe fondul celebrului slogan „revolu ia continuă" şi-a avut chiar şi „pasionariile" sale autohtone. aflândumă în afara oricărei rela ii cu profesioniştii institu iei respective. aprilie. deşi fuseseră impuse cu mari dificultă i în via a cotidiană a României. izola i între cele două tabere nu aveam nicio şansă de relansare fiind sufoca i. iar dacă vom continua să ne comportăm şi în viitor aşa. vizita inopinată a domnului Roman. Din păcate în primul rând publică şi doar într-o măsură politică lăsând astfel un loc mare unor jocuri şi ingerin e care nu aveau nimic de-a face cu securitatea adevărată a României. practici provenite dintr-o mentalitate specific românească. comisese mii de crime şi împlinise programele de deportări a sute de mii de oameni. măcina i până la destructurarea ării. natura. Nu puteam nici măcar să ne . controlată de al ii. Este nevoie de o schimbare reală la nivelul SRI-ului şi a sosit timpul să te angajezi în această ac iune.mi-a spus domnul Roman suntem într-o situa ie dificilă. tragică. nesesizând. De la început.cum se dorea organizarea unor sisteme destinate destructurărilor României. programat pe coordonatele unor practici dictatoriale teroriste. nu aveam nicio şansă. Conform conştiin elor programate şi asistate ale străzii. prin absen a Constitu iei.1964) şi dezmă revolu ionar. nu mă în eleg cu Măgureanu. ci INTELLIGENCE După mai multe refuzuri şi fiind pus în fa a unei situa ii dramatice. am avut surprinderea să sesizez că. cum nimeni nu a observat acest lucru şi nici nu vrea să-şi amintească. devenind chiar hazardată." I-am răspuns că mă impresionează încrederea. împreună cu domnul Ion Iliescu. După decembrie 1989. am fost primi i de domnul Iliescu. nu mică mi-a fost surpriza când am primit. desigur). doar referiri tangen iale. dificil de a fi sesizată şi la al ii. dificil de a fi sesizată şi la al ii. ba încă făceam parte dintre cei care gândeau că era necesar să fie un astfel de Serviciu de protec ie a României. În 1992. în absen a cutumelor şi tradi iilor de sistem incluse într-un „Habeas corpus act" impus regalită ii suverane (o mică glumă. nici astăzi. cele două servicii erau angajate în tot felul de confruntări. am spus că accept doar în situa ia în care se va în elege că ne aflăm într-o izolare totală. în conducerea şi administrarea celei mai sensibile problematici publice a timpului. într-o zi de mai 1991. în numele revolu iei şi a dictaturii proletare. Nu ştiu. logica şi condi iile infiltrărilor. Nu pentru că aveam o părere proastă despre Serviciul Român de Informa ii. ci din partea „opozi iei". după multe insisten e. nici măcar nu există. au convenit că cel mai în măsură personaj pentru a conduce reforma şi modernizarea SRI-ului eram eu. am avut surprinderea să sesizez că. cele două servicii erau angajate în tot felul de confruntări. practici provenite dintr-o mentalitate specific românească. să fiu şeful Serviciului de Informa ii Externe. era absen a oricăror atacuri la adresa securită ii care participase la marile epurări. nu din partea „puterii. pe fondul unei incapacită i ce părea endemică. avertizându-l că în situa ia continuării presiunilor eram gata să-mi dau demisia din func ia de consilier preziden ial. Eram convins că un stat care nu are Constitu ie. Şi paradoxal toate aceste stări de comportament şi ac iune. în ruptul capului. Noi trăim condi ia tragică de a considera că inamicul se află printre noi şi nu de pu ine ori cu temei. demonstrându-le că suntem hotărâ i să o facem. totul şi în primul rând spiritul securită ii trebuia distrus. Pentru perioada neagră a celor douăzeci de ani de ocupa ie străină (1944 . eviden iată deja de climatul „revolu ionar" imprimat în dinamica străzii.

hai să vedem despre ce e vorba. Într-un final. Eram lăsa i să plutim într-un mediu toxic total. august-octombrie 2011 53 . că doar România otrăvise rela iile interna ionale. având ca obiectiv ările NATO. ci to i sunt peste noi şi încearcă să ne pună în situa ii cât mai dificile. îi ştim cine sunt. fiind de neimaginat vreo retorsiune proprie în condi iile absen ei unui cadru legal asumat. peste tot am găsit o atmosferă grea. atunci. în noua concep ie asumată la nivelul rela ionărilor interna ionale. Vrem să avem rela ii de colaborare şi cooperare. ce aş putea spune eu? E rău dacă e aşa. nici măcar nu existase vreo confruntare între NATO şi Tratatul de la Varşovia. francezii sau germanii împotriva noastră (mă aflam încă în faza unor perceperi umanitariste)? Nu putem să continuăm politica românului cu şapte inimi în pieptul de aramă. suntem cu to ii nebuni care se sinucid şi nici n-ar fi asta o tragedie. peste tot eram implanta i informa ional de către serviciile din jur şi nu numai din jur. Nu numai demonstra iile de pe străzi. chiar din America Latină şi Asia. în timp ce foştii alia i din Tratatul de la Varşovia erau trata i ca prieteni ce veneau dintr-o istorie şi geografie culturală comune. fără noi dar nu şi în afara intereselor noastre. Trebuie să ne adaptăm la condi iile dezastruoase în care ne aflăm şi să găsim căi de acomodare şi deschidere. în Anglia şi aşa mai departe. Eu cred că. era greu de adaptat. Dacă ce se întâmplă la noi s-ar petrece la al ii. apoi. iar în ceea ce privea situa ia aflată în desfăşurare. Am primit de la început garan iile şi sprijinul direct al preşedintelui Iliescu. deşi nu doream decât să ne protejăm ara şi încă mai păstrez senza ia rece a sloiului de ghea ă care îmi înso ea tenta iile de a găsi solu ii unor situa ii terifiante. bineîn eles că rapoartele eviden iau această stare. la 14 aprilie 1992. de bine. deveni i în majoritate profesori de democra ie . Toate. toate în afara legii. fără excep ie. oricum. Nu ştiu ce vom face. domnul Măgureanu l-a rugat pe preşedinte să-şi spună punctul de vedere. agresivită i de tot felul. de acum înainte. Păi. noi cum am proceda? Am fi trimis şi noi. Uluit. de ce crezi că noi chiar suntem inamicii voştri. Altfel. înfă işau dimensiunile unui dezastru comparabil doar cu acela reprezentat de o ară aflată sub regim de ocupa ie. conform căreia România era vinovată de toate relele de dinainte de 1989. ştim cine sunte i. ci să le spunem … domnule. România se afla într-o stare de dezastru total. Ce să mai vorbim despre furturi tehnologice. ce să mai vorbim de mijloace de contracarare. bâjbâind într-o lume care îşi găsea tot mai evident logica. doar noi o moşteneam pe cea balcanică-otomană. ci mai şi dovedeam o totală incapacitate şi voin ă de a ne adapta. to i „oaspe ii noştri". la ce s-a spus. am reuşit să aflu că. cum putem să ne promovăm interesele? Dacă mă uit cu aten ie. am plecat într-o vizită în Germania. dacă e aşa. să vedem ce se întâmplă acolo.se comportau ca nişte inamici. de-a dreptul înghe at. … Tratându-i cu adversitatea specifică „lumii umbrelor" nu ne facem decât rău. Reac ia a fost pe potrivă: „Păi. Nu pot să trec peste un moment petrecut la primul bilan al Serviciului Român de Informa ii. ce îşi doresc. Re inerile şi blocajele pe care eram obligat să le constat nu veneau numai din mentalitatea interlocutorilor. ci şi din coparticiparea la un program ce fusese deja convenit. de rău. Bineîn eles. l-am rugat să-mi aprobe să-mi spun şi eu punctul de vedere. nu pentru a le spune să plece. trebuie să se facă un program de deschidere spre cei care ne „calcă". mai mult prin inconştien a coparticipan ilor autohtoni. îi „agă ăm" pe stradă.raportăm la o lege fundamentală. hai să discutăm. cum crede i că vom rezista? Pentru că. dar vom provoca noi distrugerea statului ceea ce ar fi mai mult decât lamentabil pentru că nu noi l-am construit. la bilan ". spaniolii. dar aşa cum se sesiza în teritoriu. Ceauşescu avea o frontieră pe care o controla. asasinate şi provocări interna ionale. nu numai că eram corigen i la toate materiile. care. „Din materialele prezentate aici am îndrăznit eu rezultă că nu avem absolut nicio rela ie cu nimeni şi nu numai că nu avem nicio rela ie. marcându-i eviden ierile. Noi nici măcar nu avem frontieră. după o lună." De atunci şi până astăzi. A doua zi după ce am fost nominalizat ca director al SIE. indiferent cui apar ineau. nu ştiu ce ar putea să aibă italienii." După o tăcere prelungită. am asistat într-o atmosferă rece şi sumbră la prezentarea rapoartelor directorilor de departamente. Invitat de domnul Iliescu. Şi. la „Măgureanu. nam în eles şi nici nu cred că voi pricepe vreodată de ce ne-au tratat atât de mult timp ca şi cum le-am fi fost inamici.

Depăşind faza conota iilor şi considera iilor. era dispus să sprijine şi eforturile româneşti de deschidere. CIA. tocmai acei care ar trebui să fie percepu i a se afla la vârsta maturită ii depline se pretează la practici de tristă amintire. nu po i să nu sesizezi că se încearcă un joc murdar peste dezmin irile repetate pe care le-a făcut. la acea dată. Sesizasem. în planul serviciilor de informa ii. pe care lam rugat să informeze şi el Washingtonul. intoxicând nu numai imaginea unei persoane. cu „aprecieri" transformate în formule vitupirante. după expresia domnului Măgureanu. cel al conferin ei cu titlul „Civilizarea securită ii române". după mai multe demersuri şi contacte la diverse niveluri. în urma mai multor reac ii curioase ale reprezentantului FBI la Bucureşti. Se pare că întâlnirile programate (FBI. Astfel. Departamentul de Stat). Astfel. membru al CSAT şi o vezi preluată cu insisten ă de revista pensionarilor SRI. mă voi referi în continuare la un moment care văd că face epocă în „Vitralii". timp de şase ani. „Vitralii". În disperare de cauză am apelat la ambasadorul american la Bucureşti. Când auzi aşa ceva din gura unui om care a fost şeful SRI. plus încă şase ani consilier al preşedintelui pe probleme de apărare şi securitate na ională. INTELLIGENCE . „Vitralii". pe care urma să o expun în fa a presei. mă voi referi în continuare la un moment care văd că face epocă în „Vitralii". Când auzi aşa ceva din gura unui om care a fost şeful SRI. devenite truisme. am reuşit să ob in o „programare" la Washington. Se pare că insisten ele mele l-au convins pe domnul ambasador care. cu „aprecieri" transformate în formule vitupirante. devenite truisme. făcându-mi-se onoarea de a fi primit. domnul Nicholson. august-octombrie 2011 55 Depăşind faza conota iilor şi considera iilor. iar cel acuzat a fost şeful SIE. nivelul contactelor urmând să fie stabilit în raport de interesul pe care urmam să-l stârnesc. am fost invitat în SUA pentru a purta discu ii asupra rela iilor dintre cele două ări. pentru concluzii. ca şi conferin a de presă a depăşit aşteptările. trecând peste barajul mediatic la care eram supuşi. petrecute în pozi ionarea geostrategică a ării. ci şi mediul de percepere a unor muta ii esen iale. timp de cinci ani. În luna martie 1993. după experien a diplomatică avută în Polonia. mai mult prin bune oficii semioficiale. după expresia domnului Măgureanu. de chiar şeful FBI-ului. nu po i să nu sesizezi că se încearcă un joc murdar peste dezmin irile repetate pe care le-a făcut. „securiste". timp de cinci ani plus încă şase ani consilier al preşedintelui pe probleme de apărare şi securitate na ională. timp de şase ani. cel al „dosarelor date de Talpeş americanilor". cel al „dosarelor date de Talpeş americanilor". că Nicholson era racolat de serviciile speciale ruseşti. iar cel acuzat a fost şeful SIE. membru al CSAT şi o vezi preluată cu insisten ă de revista pensionarilor SRI. ci chiar distorsionate. Nici nu puteam să-mi imaginez. că mesajele mele erau nu numai prost în elese. Un moment era clar stabilit.

dar care consideră că doar asumându-ne nişte criterii bazate pe dreptul statelor la apărare se pot pune bazele unor rela ii de încredere pentru viitor". Va trebui să accepta i şi dvs. bazată pe prietenie şi încredere." „Cum nu i-am răspuns . cu atât mai mult cu cât România îşi dorea să devină un aliat fidel şi real al SUA. dispusă nu numai să discute. şi fără alte discu ii. din nou. că România a întrerupt orice ac iune informativă pe teritoriul ărilor NATO şi. pentru mine personal. dacă vrem să fim alia i şi vrem să fim împreună. ceea ce înseamnă că mă tratezi ca pe un inamic. încă. Situa ia ării mele este disperată. Această pozi ie este adoptată de mine . în acea perioadă. obligându-mă să renun la dreptul la apărare. fără nicio perspectivă. chir amabilă. nu puteam să predau asemenea persoane. La propunerea dvs. Dacă INTELLIGENCE Şeful FBI mi-a spus că pentru a trece la negocieri şi stabilirea de rela ii de colaborare. eşti istoric. începând cu anul 1971 şi nu aveam. fără nicio garan ie. indiferent care ar fi condi ionările determinante. Ungaria şi Cehia. preşedintele României se află la Washington şi este în măsură să decidă asupra situa iei. economia la pământ.eram sigur . După cum şti i. Bunicul lor. nu mai vorbesc de garan iile deja acordate conducerilor de la Varşovia.. august-octombrie 2011 57 . trebuia să predăm listele cu ofi erii acoperi i de pe teritoriul SUA. După câteva aprecieri măgulitoare la adresa mea. de predare necondi ionată. domnul Ion Iliescu. atmosfera devenind cu fiecare cuvânt tot mai destinsă. Eu nu pot să-mi asum o astfel de responsabilitate. trebuia să predăm listele cu ofi erii acoperi i de pe teritoriul SUA. o astfel de variantă era imposibilă. SUA. vorbindu-mi în cei mai direc i termeni despre mult disputata problemă. refuzând-mi orice perspectivă de colaborare. îi dori i prizonieri. fără a ine cont de faptul că discu iile se purtau cu viitori alia i: „El are dreptate. voi fi considerat trădătorul care nu şi-a apărat subordona ii. situa ie în care „oamenii noştri" i-ar deveni automat colaboratori. noului viitor aliat. în special. ci şi să afle. al SUA. i-am spus interlocutorului că. eu nu voi mai avea nici şansa unui stat care îşi asumă dreptul de a se apăra. eu vă ofer viitori colaboratori. în ceea ce privea România. ai începe prin acceptarea colaborării între cele două ări şi servicii. într-o alian ă adevărată. nicio promisiune. aşa cum deja au făcut . dar acum eşti ce eşti. Nu am încă nepo i. mi-a spus că pentru a trece la negocieri şi stabilirea de rela ii de colaborare. Reac ia l-a surprins total. eu voi demisiona pe loc.dacă dumneata îmi impui o astfel de condi ie. Cum aş putea să le las o astfel de moştenire. ceea ce am şi făcut. urmând ca cei „acoperi i – fantomele" să fie retraşi în cadrul unui program deja angajat. Replica a fost directă şi fără prea multe menajamente. Şi de această dată reac ia a fost promptă: şi-a chemat adjunc ii şi m-a rugat să repet cele declarate. Praga şi Budapesta. iar din punct de vedere social ne aflăm într-o bulversare greu de imaginat. Ajunşi într-un moment de blocaj total al discu iilor. discu iile noastre. ca şi actele pe care le vom conveni. Oricum. I-am răspuns că „nu am nicio îndoială în ceea ce priveşte comportamentul celor trei ări. ce s-a convenit cu celelalte ări. pe fondul unei izolări interna ionale nu doar amenin ătoare. Or. a spus că începe să creadă că a greşit cerând o „predare totală". dar sper că voi avea. a „fantomelor" româneşti de pe teritoriul SUA. având şi perspectiva unei variante greu de acceptat. distrugându-mi şi ultima dintre armele pe care România le mai are astăzi – încrederea. ci şi devastator de presantă. cu atât mai mult cu cât sunt de forma ie istoric. În cazul în care va decide să accepte propunerea dvs. Nu po i să refuzi să iei o decizie de mare importan ă pentru ara dumitale doar pentru că eşti istoric. Direct. afabilă. vor deveni publice. Ungaria şi Cehia. În situa ia în care eu accept să-i predau. deoarece nu făceau decât să transfere nişte informa ii din arhivele speciale (calculatorul de la Praga) ale Tratatului de la Varşovia.am încheiat eu un personaj care nu a avut nicio legătură cu securitatea. iar dvs. Apoi. oamenii noştri nu au mai fost incluşi în programele şi ac iunile Tratatului de la Varşovia. ştiu că peste 30-40 de ani. aşa că mâine îmi voi prezenta demisia. „Ca istoric. cu care am stabilit să intrăm în rela ii de colaborare". „Nu. adică eu. Am informat. „Bine domnule.Polonia. iar dumneata nu vei putea sau nu vei voi să vii în întâmpinarea propunerilor noastre de colaborare. mi-a cerut să le prezint propunerile mele. de ce ne mai cramponăm de nişte chestii din astea? Trebuie să găsim compromisuri cu respectarea legilor fiecărei ări". ai dori real să ne oferi o şansă.Am ajuns astfel în fa a unei personalită i impozante. aşa cum deja au făcut eram sigur Polonia. adresându-se celor de fa ă.

inclusiv a acelora de grup sau gaşcă. am trăit condi ia unui comandant părăsit de trupe. Şi astăzi îmi amintesc privirile care mă fixau. Serviciul de Informa ii Externe posedă materialele probatorii.Ar fi de prisos să mai insist asupra faptului că atunci când am vrut să prezint lista cu ofi erii care refuzaseră să execute ordinul „Centralei". ne acordă un an până la rezolvarea situa iei. A doua zi.I august-octombrie 2011 59 . partea americană nu a mai dorit să o primească. prezentate în mod repetat şi cu alte ocazii. eu. trăitorii trecători. fiind gata să particip la orice discu ie organizată în vederea stabilirii „trădărilor" şi „trădătorilor". Ar fi de prisos să mai insist asupra faptului că atunci când am vrut să prezint lista cu ofi erii care refuzaseră să execute ordinul „Centralei". rămâne o întrebare la care va trebui să se dea şi un răspuns acceptabil." De ce mai sunt rostite încă asemenea acuza ii şi impreca ii la adresa lui Ioan Talpeş? Într-adevăr. uitând întregul spectacol al atacării şi devoalării arhivelor. am trecut imediat la declanşarea procedurilor care trebuiau să aducă „fantomele" acasă. iar „fantomele" au obliga ia să revină în ară. în pofida repetatelor apeluri adresate conform regulamentelor în vigoare. ca şef al Serviciului am dreptul să-i retrag în termen de şase luni. Suntem siguri că ave i toate motivele pentru a vă respecta obliga iile asumate. Aveam cea mai concretă şi directă dovadă că „fantomele" noastre se aflau de mult timp sub control direct american. Le-am spus că. La încheierea termenului stabilit adică un an . negociindu-şi astfel propriile şanse. iar domnul Ion Iliescu poate să confirme cele declarate.se aflau cu to ii în stare de dezertare. Şi acum îmi amintesc insomniile care mă bântuiau la INTELLIGENCE gândul că aveam mari dificultă i în rezolvarea obliga iilor materiale fa ă de „fantomele" ce urmau să fie repatriate. la micul dejun organizat la hotelul unde se afla preşedintele Iliescu şi unde a participat şi şeful FBI-ului. am plecat la Washington cu lista incriminată. pentru a-mi sprijini demersurile. Cu o singură excep ie. Totul într-o atmosferă plină de speran e. aveam nevoie de şase luni. refuzând executarea ordinelor date în conformitate cu obliga iile pe care le-am asumat de bună voie şi nesili i de nimeni. Pot spune. Ar fi prea frumos ca „novicele" Ioan Talpeş să reuşească deschiderea şi încheierea rela iilor de prietenie şi colaborare cu toate serviciile NATO. fără teama de a greşi. uşor şăgalnic. în condi iile convenite la plecare. În astfel de condi ii după ce am prezentat situa ia preşedintelui. Refuzul a fost înso it de declara ia: „Nu. partea americană nu a mai dorit să o primească. nu a încetat nici din acel moment a creat dificultă i uriaşe demersurilor româneşti vizând scoaterea ării din izolarea dezastruoasă în care se afla. În situa ia că va exista cineva care să refuze executarea ordinului. Este de prisos să mai spun că m-am aflat într-o ipostază pe cât de penibilă. pentru elegan a oportunită ii de a mă exprima în fa a unor cititori aviza i. Întorşi la Bucureşti. ceilal i adică „fantomele" noastre . indiferent ce dorim noi. Dacă domnul Măgureanu şi al i parteneri întru credin ă şi moralitate trăiesc încă îndoieli asupra celor spuse aici de mine. Deci. şi aceea utilizată de viitorii noştri alia i ca momeală în vederea consemnării comportamentului nostru. au fost repetate în elegerile convenite. Nu avem nevoie. fără să primească şi felicitările cuvenite. Oricum. primesc cu o mare plăcere toate felicitările de genul celor prezentate în „Vitralii" şi sunt gata să le răspund. Mul umesc revistei dvs. Întregul joc făcut până la acea dată şi din nefericire. pe atât de confortabilă. Asupra trădătorilor de ară … sunt convins că istoria se va pronun a. când mi s-a prelungit termenul „socotelilor". că dezertorii noştri au contribuit la discreditarea noului curs pe care se angajase ara şi sistemele sale de protec ie. Ar fi incorect să-i condamnăm prea mult pentru solu iile de dezertare adoptate. în conformitate cu regulamentele româneşti. Spre surpriza mea totală chiar provocator mi-a spus că partea americană. Sunt sigur. urma să-i predau toate datele pe care le cunoşteam despre persoana aflată în stare de insubordonare..

acest caz nu a implicat nicio amenin are directă la adresa New York-ului sau a Statelor Unite.050. pentru totdeauna. Australia şi America de Nord. cum ar fi atentatele de la New York din 11 septembrie 2001 (9/11). în anul 2007 Simona Enescu Folosirea termenului „radicalizare” este asociată unei serii de momente cu impact major în istoria contemporană a omenirii. În cadrul procesului care a urmat. dar a con inut aspecte conexe fenomenului de radicalizare. Teroriştii în cauză erau reziden i în New York. atentatele soldându-se cu moartea a 191 persoane şi rănirea altor 2. acesta a pledat vinovat pentru cinci capete de acuzare. un grup de tineri islamişti au derulat o serie de atacuri cu bombe asupra sistemului feroviar regional Cercanias. Deşi to i cei şase aveau pregătire militară. urmare a monitorizării comunicării dintre aceştia. Doi ani mai târziu. Madrid şi Amsterdam. Syed Hashmi şi Mohammed Junaid Babar. atacurile de la 11 septembrie au dus la adoptarea deciziei de a comite atentate. nu s-au înregistrat pagube. înregistrate la nivel interna ional. din Statele Unite şi din alte ări ale lumii. pentru fiecare dintre noi. autorită ile britanice l-au arestat şi pe Syed Hashmi. unde şiau definitivat îndoctrinarea. pornind de la Raportul Poli iei din New York privind Radicalizarea în Vest. Acestea. Lakawana Six este un alt caz în care interven ia promptă a autorită ilor a condus la zădărnicirea eforturilor organiza iilor teroriste din oraşul New York. Toate acestea sunt cazuri de radicalizare finalizate cu atentate teroriste. Ambii s-au implicat în activită i teroriste desfăşurate în afara Statelor Unite. din 2005. în teatrele de opera iuni din Afganistan. a lansatoarelor de grenade. în special a celei prin Internet. ambii membri ai grupului extremist AlMuhajiroun. La 11 martie 2004. între care şi implicarea sa în atragerea şi furnizarea de sprijin financiar şi material pentru organiza ia Al-Qaeda. Iată evolu ia cronologică a celor mai importante evenimente care au schimbat. acestea nu s-au concretizat niciodată în atentate teroriste. Cunoscut sub numele de Al-Muhajiroun Two. în New York. au călătorit în Marea Britanie şi s-au alăturat unor „elemente” Al-Qaeda. la INTELLIGENCE întoarcerea sa din Pakistan. până la punctul de a se angaja în Jihad. în aprilie 2004. respectiv în: Europa. deşi s-au derulat după un scenariu prestabilit. sau cele de la Londra. Acesta a fost acuzat de facilitarea planurilor Al-Qaeda de a ataca intele din Londra prin intermediul echipamentelor şi tehnicii militare furnizate. Babar a fost arestat. În cazurile Portland Seven şi Virginia Paintball. proiec ia mentală a ceea ce reprezenta. serviciile de intelligence monitorizau activitatea a şase cetă eni americani de origine yemenită despre care se ştia că se pregătesc într-o bază militară a alQaeda din Afganistan. Mul i dintre cei care făceau parte din organiza ie au călătorit în afara Statelor Unite şi s-au pregătit în anumite baze. Grupul a fost dizolvat prin arestarea membrilor săi. Lucrarea de fa ă abordează 10 cazuri de radicalizare. Înainte de evenimentele de la 11 septembrie 2001. inclusiv cunoştin e privind utilizarea armelor de asalt.Lucrare elaborată în baza Raportului Poli iei din New York privind Radicalizarea în Vest. . de cocktail-uri Molotov şi utilizarea de mine antitanc. Documentul analizează procesele conexe acestui fenomen. din anul 2004. unde au parcurs procesul de radicalizare. terorismul: Madrid. pe Aeroportul Heathrow din Londra. fabricarea de dispozitive explozive improvizate. precum şi prin atragerea de fonduri destinate organiza iilor islamiste cu sediul în Pakistan şi Afganistan.

la interval de cincizeci de secunde una de cealaltă. vizând pe lângă intele strategice. datorită faptului că. NY. cu maxim de precizie. cu pu in timp înaintea organizării Conven iei Na ionale Republicane. l-a ucis pe Theo Van Gogh. Parlamentul. şi asasinarea unor membri ai Executivului şi ai Parlamentului. în data de 21 august. în care Curtea Federală din New York l-a declarat pe Shahawar Siraj vinovat de planificarea comiterii unui atac terorist. s-a desfăşurat la data de 27 august 2004. Stephen Harper. planificate şi desfăşurate în numele Jihadului global. întreruperi/ disfunc ionalită i în mecanismul infrastructurii de transport. din 7 iulie 2005. cum ar fi centrala de energie nucleară Lucas Heights şi Sydney Harbor Bridge. parcurgerea etapelor din cadrul procesului de radicalizare violentă avea loc mult mai lent. au fost confiscate materiale utilizate la fabricarea artizanală a bombelor. În urma anchetelor desfăşurate. În anul 2006. 9/11 este momentul în care Statele Unite şi alia ii săi au ini iat lupta împotriva terorismului. al cărei scop era acela de a testa viteza de reac ie a poli iei. poli ia australiană a destructurat. în timp ce unii membri ai grupului au avansat în procesul radicalizării. sediile serviciilor secrete canadiene şi Turnul CN. la Madison Square Garden. a început să caute oportunită i de a comite un act terorist. până în vara anului 2001. printre probele aduse la dosar s-au numărat şi înregistrări video cu sediile Bursei Australiene şi Gării Flinders. Atacurile asupra turnurilor World Trade Center constituie cel mai important factor în proliferarea procesului radicalizării violente. în Melbourne şi Sydney. pe principiul „totul sau nimic". precum şi hăr i ale Casselden Place şi ale sediilor Ministerelor de Externe. poli ia şi agen iile de securitate din Ontario au derulat o serie de raiduri contra-teroriste în zona metropolitană Toronto. Explozia celei de-a patra bombă s-a produs o oră mai târziu. iar singura legătură directă cu Jihadul era cea de a deveni mujahedin. 700 de răni i. inten ia/ motiva ia ac iunilor teroriste. Înainte de atacurile de la 9/11. abia după evenimentele din 9/11. oficialită ile nu au exclus ipotezele conform cărora în sfera de interes a grupului se aflau şi alte clădiri. precum şi a responsabilită ii supreme adjudecate de indivizii jihadiza i. Comer şi Imigra ie. într-un autobuz. soldate cu arestarea a 17 indivizi acuza i de planificarea unor atacuri teroriste la scară largă. o re ea constituită din 17 bărba i. ca un întreg. precum Parlamentul. însă. odată cu apari ia şi asocierea noilor riscuri asimetrice. când Shahawar Siraj şi James Elshafay au fost aresta i sub acuza ia de conspira ie în opera ionalizarea atacului asupra celei mai aglomerate sta ii de metrou din New York. şi după caz. au fost detonate trei bombe. respectând spiritul ideologiei salafiste. Mai mult. s-a încheiat procesul celor doi terorişti. În perioada 2-3 iunie 2006. În plus. grupul. Tinerii componen i ai Grupului Hofstad plănuiau organizarea unor atacuri în Olanda. pe trei rute ale metroului londonez. sub aparen a unei vie i obişnuite. Herald Square. în cazul Portland Seven. aeroportul na ional şi un reactor nuclear. Toronto (Conspira ia 18). Atentatul s-a soldat cu înregistrarea unui număr de 52 de mor i. unul dintre membrii grupului. prin amplasarea de dispozitive explozive improvizate. la etapa de jihadizare. unii membri ai organiza iei optaseră pentru varianta august-octombrie 2011 61 . De exemplu. cât şi în ceea ce priveşte vârsta indivizilor recruta i. când. în imediata apropiere a sta iei de metrou vizate. aceea de a-şi ascunde. contribuind fără să vrea la accelerarea sau. situată în imediata apropiere a Madison Square Garden. pentru complicitate. În cazul Virginia Paintball. cotidiene. a unei „repeti ii". Viitorii indivizi jihadiza i călătoreau în Afganistan fără a avea vreo inten ie de a deveni terorişti. În noiembrie 2004. Acum. La data de 9 noiembrie 2005. precum şi sediul Operei din Sydney. În urma anchetelor efectuate. Mai mult. cum ar fi: Centrul Media Canadian. Atacatorii realizaseră hăr i ale locurilor care se pretau la amplasarea explozibilului. s-a declanşat începând cu ora 8:50. În momentul descinderilor.Planul Herald Square. ca recunoaştere a asumării integrale a radicalizării violente. a urmat un şir de arestări. Re inerile s-au făcut pe baza informa iilor care indicau un interes sporit al grupării pentru studierea unor obiective considerate strategice. nu s-au putut identifica. faptă pentru care a primit o sentin ă de 30 de ani de închisoare. la declanşarea proceselor de radicalizare a indivizilor apar inând altor organiza ii. generând. obiectivele vizate de terorişti. după ce Mohammad Bouyeri. şi anume. deşi. Atentatul de la Londra. Conven ia urma să aibă loc începând cu data de 30 august. Melbourne/ Sydney (Opera iunea Pendenis). în sta ia Tavistock Square. adep ii acestei ideologii au mai beneficiat de o facilitate în lupta cu autorită ile responsabile. procesul radicalizării se accelerează. în sensul scăderii semnificative a acesteia. la nivel individual. deschiderea de focuri de armă în zone publice aglomerate şi executarea premierului canadian. iar James Elshafay a primit o pedeapsă de cinci ani de deten ie. în special în Occident. acestea au indus actuala abordare a atentatelor teroriste. Atacatorii urmăreau distrugerea clădirii Manhattan Mall. pe durata întregii zile. cum ar fi detonarea unor maşini-capcană în cel pu in două obiective din Toronto. atât din punct de vedere al timpului necesar parcurgerii fiecăreia dintre etape. Amsterdam. mergând până la punerea în scenă.

începând cu evenimentele de la 9/11. 24% din Orientul Mijlociu şi. cu vârsta cuprinsă între 16-17 ani. când. demografia şi cultura sunt factori care influen ează viteza şi gradul de diseminare şi de absorb ie al acestui fenomen. Excep ia de la această regulă se regăseşte în cazul celor din Lakawana Six. aceasta a căpătat consisten ă în anii '60. În anii '90. care. to i originari din Leeds. suburbie a aceluiaşi oraş. Spania găzduieşte o comunitate musulmană constituită din aproximativ 600. din aproximativ 350. indivizii trăiesc un puternic sentiment de izolare. însă legisla ia în domeniu nu prevedea şi aspecte privind asimilarea acestor comunită i mari de musulmani în cultura şi societatea europeană. în al doilea rând. datorită faptului că indivizii implica i în cazurile prezentate fie au fost radicaliza i în afara teritoriului (cazul 9/11). Londra reprezintă punctul de atrac ie pentru aceştia. pentru reprezentan ii acestei comunită i.media de vârstă . când. adevărate „sanctuare ideologice” pentru înrădăcinarea ideilor radicale. În astfel de comunită i.000 de persoane. august-octombrie 2011 63 . tinerii au optat pentru calea oferită de Islam. Australia a oferit azil politic pentru cetă enii acestui stat care au dorit să întemeieze. se pare că s-a conturat o explica ie coerentă în privin a dezvoltării şi extinderii fenomenului de radicalizare violentă în Europa.000 de persoane. numărul celor care s-au stabilit aici a înregistrat o creştere semnificativă. În cazul Melbourne.guvernat de probleme multiple şi diverse.000 de na ionalitate marocană. jumătate din totalul musulmanilor sunt locuitori ai metropolei. în clasa de mijloc (bine integra i în societate. preponderent refugia i libanezi. slujbe cu jumătate de normă. industrie care se afla într-o perioadă de dezvoltare. Candida ii: Grupul din Toronto era format din 18 persoane. . la un interval de cinci zile de la 9/11. ca suspec i de terorism. domenii aflate în plină dezvoltare.6% din totalul popula iei. Profilul candida ilor de la Madrid: . demonstrat prin faptul că. cât şi din persoane active pe pia a muncii. aceeaşi dată a reprezentat momentul deciziei finale. nutrind dorin a de a se alătura altor persoane cu aceeaşi cultură sau religie. în perioada 1970-1980. deci fără ca acestea să se metamorfozeze în amenin ări directe la adresa societă ii sau a infrastructurilor americane. To i erau bine integra i în societatea britanică. din ări precum India. Madrid Începând cu anii '80 şi până în prezent. . de ine o comunitate musulmană semnificativă de aproape două milioane de indivizi. datorită ofertei de locuri de muncă în domenii precum agricultură. Din punct de vedere al pregătirii profesionale. formată. . în plan psihologic. acelaşi document men ionează că şi pe teritoriul Statelor Unite s-au derulat procese de radicalizare. educa ie bună . INTELLIGENCE În general. fie activitatea lor s-a aflat sub auspiciile atingerii obiectivului de a deveni mujahedini.încadra i. Candida ii: Trei dintre atentatori. înainte de 9/11. Toronto Densitatea demografică a musulmanilor stabili i în metropola Canadei se ridică la cifra de 250. dar numai până la etapa de concretizare. În comunită ile musulmane din Vest există o reală toleran ă pentru extremism care activează fenomenul de radicalizare. majoritatea afla i la vârsta adolescen ei sau pu in peste 20 de ani. preponderent. indivizii care încep procesul de radicalizare (candida ii) întrunesc următoarele trăsături: . membru al grupului de la Herald Square. prin politicile sale privind acordarea azilului politic.au un trecut etnic variat (afla i la a doua sau a treia genera ie în ara gazdă. Şi pentru Siraj. este concentrată mai ales în zona urbană. beneficiind de o educa ie bună. fiecare proces de radicalizare a respectat o evolu ie structurată în patru etape. a facilitat asimilarea în cultura spaniolă şi a altor na ionalită i. India şi Bangladesh. servicii. pe care au adoptat-o cu numai 18 luni înaintea arestării lor. geopolitica. aproximativ 340. Sydney/ Melbourne În Australia trăiesc. Candida ii: Atât grupul din Melbourne. fără a urma cursurile unei şcoli islamice. Candida ii apar inând Grupului Hofstad tineri musulmani olandezi de origine nord africană. Shehzad Tanweer şi Hasib Hussain. aceştia acceptând să lucreze în condi iile impuse de angajator. luate în favoarea jihadului. În prezent. cu vârste cuprinse între 18 şi 28 ani. din punct de vedere sociologic. Istoria a arătat că. Important de men ionat despre evolu ia acestei comunită i ar fi două aspecte şi anume: faptul că ponderea cea mai mare în structura acestei comunită i o reprezintă imigran ii din Asia de Sud.adul i (până în 37 de ani). Londra Marea Britanie. datorită faptului că un procent mai mare de 90% dintre aceştia nu au avut acces la educa ie. rigorile şi valorile societă ii canadiene. slujbe şi vie i „comune”. în contextul în care istoria. locuitori ai suburbiilor Mississauga şi a Scarborough.gen . adep ii proveneau din familii libaneze. reprezentând aproximativ 5% din totalul popula iei. I. de integrare socială şi sprijin economic. pe fundalul problemelor economice din ările de origine. . multe dintre acestea fiind de natură personală (trafican i de droguri. o comunitate.000 de persoane de origine turcă şi alte 300. pentru care Europa a devenit mai degrabă un loc de reziden ă şi nu unul fa ă de care să manifeste un sentiment de apartenen ă. se creează un mediu propice în care indivizii devin vulnerabili în fa a unui mesaj radical. Contrar condi iilor oferite de acest mediu familial. pe acest teritoriu. au apărut oportunită i de încadrare oferite de industria textilă. Raportul NYPD abordează şi cataloghează Statele Unite ca fiind „imune" la acest proces. Spania oferă oportunită ile de dezvoltare pentru cea de-a doua genera ie de adolescen i de origine nord-africană.converti i recent la Islam. s-a înregistrat un val masiv de emigran i. Bangladesh şi Pakistan . . părând că s-au adaptat la rigorile socio-culturale spaniole şi care păreau să aibă un viitor strălucit în această ară. studen i navetişti sau cu dosare penale pentru infrac iuni minore). respectiv. iar misiunea celor de la 9/11 nu a fost completă.aproximativ 30 de ani. fără probleme economice şi fără cazier). Europa a oferit cea de a doua şansă pentru imigran i. acest proces s-a ini iat în interiorul unor comunită i etnice majoritar musulmane. acest mediu multietnic. ca obiectiv principal al grupului. Prin intermediul acestei compara ii. dintre aceştia un procent de aproximativ 66% provin din Asia de Sud. Acest fapt a creat o falie discriminatorie între reprezentan ii.sub influen a factorilor demografici. imigrante cu două genera ii în urmă. apartenen a lor la clasa socială medie şi de sus. De cele mai multe ori. într-o comunitate relativ nouă.000 musulmani. aceasta reprezintă 1.. acest lucru s-a extrapolat. După declanşarea războiului civil în Liban.reziden i.masculin (numai în cazul Portland Seven apare o femeie). cetă eni australieni sau cu permis de reziden ă. erau a doua genera ie de cetă eni britanici de origine pakistaneză. grupul era format atât din studen i. . Amsterdam Comunitatea musulmană olandeză.37% şi.punerii în practică a unui atentat. construc ii. iar Germaine Lindsey era exponent al primei genera ii jamaicane stabilite în Buckinghamshire. Integrată mai greu în societatea şi cultura olandeză. . din ări ca Pakistan. din care majoritari sunt cei proveni i din Maroc.apar inând primei genera ii de bărba i musulmani nordafricani stabilite în Spania. el sus inând că atacurile sinucigaşe din Israel au fost un răspuns individual la atrocită ile autorită ilor asupra musulmanilor. astfel încât în prezent. În general. accentuând necesitatea derulării unor alte atacuri asupra Statelor Unite. permisiv şi tolerant. provenind din Orientul Mijlociu sau Asia de Sud). În urma studiilor efectuate de exper i din diverse domenii.mediul familial . cât şi cel din Sydney. a inten iei de a comite un atentat terorist. care se integraseră din punct de vedere socio-economic.fiind cel pu in absolven i de liceu. Excep ie de la aceasta făceau câ iva indivizi care erau studen i buni. având vârsta cuprinsă între 18 şi 28 de ani. au beneficiat de pregătire paramilitară într-o bază Al-Qaeda. Exodul către nordul Angliei a început în anii '60 şi '70. Din declara iile familiilor şi ale prietenilor apropia i a reieşit faptul că aproape to i cei aresta i sub învinuirea de terorism erau persoane adaptate şi integrate în normele. au fost constituite din musulmani. Pre-radicalizarea . sociali şi psihologici. respectiv Mohammed Siddique Khan. aceleiaşi popula ii şi a dus la o izolare a imigran ilor. fără a ridica nicio preten ie. Cu toate acestea. Unii dintre ei aveau cazier pentru fapte minore.

Aceştia p r e d i c ă d e s p r e r a d i c a l i z a r e. fiind descrişi de cei apropia i ca fiind mai degrabă interesa i de fotbal şi de hochei. în Statele Unite. a cărei cifră se ridică la valoarea de 8. absolvise. împreună cu familia încă de când acesta avea doi ani. s-a mutat în Queens. Şase dintre aceştia urmaseră cursurile Liceului Lakawana. John. asimilată unei crize de identitate. într-o bază Al-Qaeda din Afganistan. Din păcate. din Afganistan. eşuând într-o via ă prinsă între droguri şi alcool.5 milioane de locuitori. ca urmare a regimului din Pakistan. din Long Island. elementele care motivează această etapă sunt de natură economică. atrăgând. de „căutare religioasă”. care utilizează Islamul ca vehicul de diseminare şi justificare a viziunilor extremiste. şoferi de taxi. a discursurilor publice. va l o r i f i c â n d vulnerabilită ile generate de via a cotidiană într-o mare metropolă. care inea predici în cadrul comunită ii locale). un yemenit. videoclipurilor sau altor forme de informare în masă. cursurile Academiei Militare La Salle. Syed Hashmi. în cea de-a doua etapă. Muhammad Junaid Babar (29 ani). devotat Islamului. pe de o parte. În comunită ile urbane musulmane se găsesc cei mai mul i extremişti. în acest anturaj. un sud-coreean. în vârstă de 27 de ani. de represiune asupra minorită ii din care acesta făcea parte. Portland Seven Candida ii: Acest grup era format din opt bărba i. Ulterior. cetă eni din toate mediile. Statele Unite. de fapt. un tânăr pakistanez. din care aproximativ 600. cu gradul de locotenent secund. Virginia Paintball Candida ii din cadrul acestui grup proveneau din culturi şi medii diferite. căutând aprobare şi validare pentru această cale. Cel mai des întâlnite sunt. Procesul de radicalizare se declanşează. şase erau născu i în Statele Unite. Herald Square şi Al-Muhajiroun Two New York-ul are o popula ie numeroasă. Imediat după evenimentele de la 9/11. decât de o activitate religioasă capabilă să-i conducă pe drumul jihad-ului. cea de auto-identificare. sunt din ce în ce mai mul i extremişti care propagă radicalizarea. provenit dintr-o familie de diploma i şi doi cetă eni pakistanezi (un expert în tehnologia computerizată şi un designer). la frageda vârstă de numai 12 ani. Expunerea agresivă a acestor campanii politice extremiste (ex. Colegiul din Brooklyn.Lakawana Six Candida ii: Grupul de la Lakawana era format din opt americani de origine yemenită. conflictele musulmanilor din . politică sau personală. astfel: liderul spiritual al grupului era un doctorand în biologie. înainte de 9/11. II. Totuşi. studii superioare şi un istoric personal impecabil (un inginer. literaturii. Era descris ca fiind un tânăr calm şi inteligent. provenea dintr-un mediu familial multicultural. în interiorul comunită ilor musulmane. 000 750 000 de indivizi sunt de origine musulmană. din New York. Shahawar Matin Siraj (23 de ani). Auto-identificarea. afla i la a doua şi a treia genera ie pe acest teritoriu. născut în Pakistan. Înclina ia către Islamul salafist este primul pas în această etapă. extremiştii din New York erau bărba i musulmani. în anul 2003. socială. din care. rezident în Portland. Radicalizarea este nediscriminatoare. o nouă percep ie asupra lumii. din care un procent semnificativ de 40% îl reprezintă cei născu i în afara Statelor Unite. Printre cei re inu i se numărau pe lângă persoane cu cetă enie americană. t e l e v i z i u n i i . fără a fi însă fanatic. care marchează momentul începerii transformării individului. în momentul în care aceştia încercau să se alăture grupării Al-Qaeda.u r i l o r. folosite de către extremişti în diseminarea argumentelor şi mesajelor politice. de la studen i. până la muncitori în construc ii etc. se afla un individ care de inea cunoştin ele necesare utilizării armamentului de ultimă genera ie. în anul 1999. la insisten ele tatălui. cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani. w e b s i t e . astfel. oameni de afaceri. conflictele politice cele care apar în condi iile tacticilor de tip „şoc moral”. generând sentimentul de incertitudine în credin a anterioară şi totodată. unul dintre ei fiind chiar veteran al Războiului din Golf. emigrase ilegal. A urmat şi a absolvit. fost INTELLIGENCE membru al sectei islamice Ismaili. ob inând o diplomă în Studii Politice. Candida ii: Ca şi în celelalte cazuri. în anul 1994. ingineri.cunoscu i pentru pregătirea lor paramilitară realizată. de profesie inginer. iar membrii acestora devin astfel vulnerabili în fa a mesajelor care folosesc Islamul ca mijloc de diseminare şi justificare a viziunilor extremiste. specializarea Farmacie. pe care însă le-a abandonat înainte de absolvire. patru activau în cadrul US Army. serviciile de securitate au arestat cinci dintre membrii acestui grup. James Elshafay (19 ani). respectiv din tată egiptean şi mamă de origine irlandeză. fapt ce a condus la convertirea la Islam. acesta a renun at la şcoală. f o r u m u r i l o r. căruia îi cad pradă cei care încearcă să-şi stabilească un anumit reper pentru evolu ie. prin intermediul presei. un cadru activ al armatei americane şi un expert în Studii Interna ionale şi limba chineză) şi indivizi de origine arabă (un iordanian. profesori. În paralel cu studiile militare. la Universitatea George Mason. avoca i. De cele mai multe ori. care sus inea că fusese mujahedin şi luptase în Războiul Sovietic în Afganistan şi un imam libanez extremist. acesta a urmat şi cursurile Universită ii St.

sri.ro www.ro www.www.sri.ro .sri.

.

cel care a devenit în scurt timp centrul lui ideologic). în favoarea celor tradi ionale. Nemul umirea fa ă de direc ia şi valorile pe care le promovează familia tradi ională şi liderii religioşi conduc spre căutarea unor conducători şi grupuri sociale alternative. cu membrii on-line a diverselor re ele de socializare şi a luat contact cu Al-Muhajiroun. alocând resursa timpului liber pentru accesarea Internet-ului. călătorie ce pare să-i fi indus acest nou interes în Islam). alcool. Începuse să poarte haine tradi ionale. De obicei. Mohammed Junaid Babar a început explorarea ideologiei salafiste. Departe de a fi un fenomen exclusiv european. când a ob inut o bursă în economie. Kashmir.Afganistan. de a se redefini. Internetul pare să capete un rol important. acesta a abandonat studiile şi s-a retras şi din via a cotidiană. se dezvoltă celulele jihadiste. pentru evolu ia individului în radicalizare (În cazul Al-Muhajiroun Two. în 2000) sau un episod din via ă petrecut în închisoare (Amsterdam: Drumul lui Mohammed Bouyeri spre radicalism pare să fi început în cele şapte luni de deten ie). Bosnia. decesul unui membru al familiei. alăturându-se oamenilor cu aceleaşi idealuri şi credin e şi care. august-octombrie 2011 65 . în această etapă indivizii se caracterizează prin activism social. datorită dinamicii specifice unui grup mic. implicându-se din ce în ce mai mult în problemele societă ii şi renun ând la ceea ce religia le cataloghează ca vicii ( igări. în 2002. literatura şi Internet-ul sunt elementele de natură personală care pot influen a această etapă.: Portland Seven . în aceste cercuri sociale. s-a autodeclarat musulman). după ce a renun at la cursurile universitare. în această etapă. Uneori. agresive şi distorsionate. Cecenia. Herald Square: Elshafay a călătorit în Egipt. asociată unei crize de identitate. care a crescut într-o familie din clasa de mijloc. în Tunisia. în 1994. a renun at la credin a sa hindusă. Transformarea poate merge până la renun area la hainele moderne. numite „incubatoare extremiste”. Pe de altă parte. jocuri de noroc etc. în baza legilor islamice care interzic modalitatea de plată în rate (ex. de obicei. înrolat în corpul rezerviştilor din 2000. îşi accentuează devotamentul fa ă de Islamul salafist. Israel/ palestinieni şi Irak) poate genera apari ia sentimentelor de ură. conducătorii religioşi. La pu in timp de la începerea studiilor. În alte cazuri.). care să răspundă acestor nevoi. Toronto: Chand. mul i tineri musulmani luptă cu propriile identită i şi adesea cad victime ideologiei extremiste. spiritul activist îi apropie de mesajele militante ale Islamului jihadist-salafist. cu scopul de a-şi vizita rudele. Pe măsură ce explorează identitatea islamică. Portland: Mike Hawash s-a dedicat Islamului. popularitatea şi natura agendei extremiste. conexiunile sociale. în încercarea de a-şi reveni după decesul tatălui său. motivul transformării nu a fost descoperit (Madrid: Sarhane ben Abdelmajid Fakhet. Portland Seven . Tot prin intermediul acestuia şi-a lărgit cercul de cunoştiin e. generează individului dorin a de „a renaşte”. prietenii şi familia.: Londra Germaine Lindsay devine Jamal.Mike Hawash). Aceasta. În final. s-a mutat în Spania. Derwish a fost descris ca „membru Al-Qaeda cu certificat”. un individ care caută răspunsuri identitare va fi expus unui exces de interpretări salafiste ale Islamului. Lakawana: După reîntoarcerea din Yemen. date fiind diversitatea. după o călătorie în Arabia Saudită. cele care comit atentatele teroriste. într-o interpretare radicală a ceea ce înseamnă musulman într-o societate non-musulmană. schimbarea numelui (ex. acesta regăsindu-se şi în Statele Unite. Cauzele generatoare ale acestei transformări au fost fie călătoria în ara de origine (Londra: Hasib Husain părea să devină mai religios.Mike Hawash devine Maher) sau chiar la achitarea integrală a creditelor. Astfel. în 1998. individul renun ă la cutumele din vechiul stil de via ă.

ulterior. Acesta survine după momentul de ini iere a transformării şi este în raport de cauză şi efect cu manifestarea coeziunii în interiorul unui grup format din indivizi cu aceleaşi idealuri sau credin e. în vârstă de 32 de ani. cunoscut sub numele de Moscheea M-30. ajungând să discute problemele religioase şi dincolo de uşile moscheii). datorită carismei sale. INTELLIGENCE . numit „Fra ii Meadowvale”. cunoscut sub numele de „Mohamed Egipteanul”. un tânăr egiptean. Virginia. în timpul unei călătorii în Afganistan. Melbourne/ Sydney: Benbrika a început să predice în moscheea Brunswick. este caracterizat de organizarea de întâlniri ale membrilor viitoarelor grupuri. în scurt timp. atrăgând aproximativ 20 de adep i tineri. cât şi consumul de alcool. a fost centrul ideologic salafist pentru grupul din Virginia. Portland: Mike Hawash. Virginia Paintball: După ce i-au cunoscut pe AlTimimi şi Royer. devin mentori ai celulelor aflate în curs de organizare (Madrid: Sirianul Basel Ghayon şi marocanul Anghar Foud el Morabit s-au alăturat unui cerc salafist. Trebuie men ionat că astfel de întâlniri se derulau în paralel şi în afara moscheii. asimilând. to i având în jur de 20 de ani. având ca principal scop diseminarea mesajului salafist (Lakawana: Derwish sus inea întâlniri private în propriul apartament pentru grupuri restrânse de tineri care participau la rugăciunile de seară. Acesta predica Islamul în fa a colegilor şi petrecea o mare parte din timp cu Fahad Ahmad şi Zakaria Amara. O parte din cei aresta i la Melbourne. Steven Vikash Chand. Îl numea pe Ossama ben Laden un „mare om” şi sus inea obiectivele şi ac iunile Grupului Salafist pentru Chemare şi Luptă din Algeria (GSPC). s-a asociat cu musulmani fundamentalişti. Asjid asSaber. Aceasta şi extremiştii au jucat un rol important în radicalizarea detonatorilor de la Madrid. Amsterdam: Odată ce a devenit activist. Londra: Mohanmmed Siddique Khan mergea la trei moschei. au devenit treptat extrem de populare. contactul cu viitorii organizatori ai atentatului. din Mississauga. Lakawana: Kamal Derwish a reprezentat atât o autoritate spirituală. mentorul şi liderul lor intelectual şi spiritual. şi-a putut extinde influen a. Virginia Paintball: Al-Arqam. Tinerii erau captiva i de retorica fanatică a acestuia. Sheikh Mohamed Omran a fost cel care i-a arătat calea extremismului. condi ionându-se reciproc. În timp. din Falls Church. cel care predica în această loca ie şi care. Omran era adept al preotului salafist Abu Qatada. dintre care cel pu in două aveau influen e extremiste. Derwish era un mentor experimentat. câ iva membrii ai grupului au început să interac ioneze direct cu aceştia. cunoscută ca nucleu al auto-identificării cu ideologia jihadi-salafistă. o cunoscută moschee radicală. cunoscută autorită ilor ca fiind de orientare salafist-extremistă. în evolu ia către radicalizare. creând o a doua celulă la Sydney. cei doi indicatori se află în rela ie de interdependen ă. Aceste întâlniri. Ulterior. a creat „Clubul de Cunoaştere Religioasă”. Bouyeri a început să organizeze evenimente la centrul comunită ii. elev la Liceul Meadowvale. alcătuiesc grupul sau celula teroristă. „autoritatea spirituală” a grupului. promovată de Benbrika. au început să frecventeze Centrul Cultural Islamic. Cei trei formaseră un grup de discu ii. Un alt indicator în evolu ia fenomenului cunoscut sub numele de „moscheea salafistă”. a frecventat Centrul Islamic Salaheddin.Al doilea indicator-cheie al parcurgerii acestei etape este frecventarea moscheii salafiste. Toronto: Saad Khalid. Interesul pentru Islam şi pentru ideologia salafistă se activează atunci când se stabileşte contactul cu grupuri/ indivizi care diseminează mesajul salafist şi care. religia cu petrecerea timpului liber. ulterior. cunoscut fundamentalist islamic. devenind. adesea. prilej cu care s-au întâlnit cu Qayyum Abdul Jamaal. locul unde fac cunoştiin ă cei care. unde l-a avut ca mentor pe imamul Aly Hindy. locul în care adep ii acestuia au descoperit retorica extremistă. în loca ii cunoscute ca având o agendă extremistă (Madrid: Pe măsură ce aceşti indivizi se apropiau de salafism. frecventau moscheea Brunswick. condus de Rabei Osman el Sayed Ahmed. Aici s-au întâlnit cu Ali Al-Timimi. cel care i-a ajutat. De cele mai multe ori. Melboune/ Sydney: Pentru Benbrika. Toronto: Tinerii au început prin a frecventa moscheea Al Rahman. şi-a pus amprenta asupra viitorului tinerilor musulmani din Virginia de Nord. ulterior. unde a interzis atât prezen a femeilor. fapt ce i-a facilitat. în opera iunea Pendenis. supranumind-ul „muzician al religiei”. Un alt membru al grupului. începând să frecventeze Centrul Islamic din Portland. cu program extremist. Bouyeri a început să frecventeze moscheea AlTawheed. cât şi mijloc de radicalizare pentru grupul de la Lakawana.

După ce au părăsit moscheea. locul unde se organizau dezbateri politice vizând problematica din Irak. aflată în imediata apropiere a şcolii. Îndoctrinarea. Îndoctrinarea acestora s-a produs în baza de antrenament Al-Farouq. I -va urmaaugust-octombrie 2011 67 . luând cu el acele elemente ale congrega iei care se dovediseră ca fiind cele mai violente şi radicale. fără ca aceştia să fi conştientizat că loca ia era anume aleasă pentru a facilita acest demers. la recomandarea lui Derwish. Acesta s-a izolat. citind şi participând la rugăciune la moscheea sunnită din apropiere. Drumurile lui Siraj şi ale lui Elshafay s-au intersectat într-o librărie islamică. Siraj a devenit tot mai interesat de Islam. membrii grupurilor de la Herald Square şi AlMuhajiroun Two. pe de-o parte. Randall Todd Royer. Acestea. librăria islamică şi moscheea al-Muhajiroun au reprezentat atât celulele de îndoctrinare pentru grupul Herald Square şi Al-Muhajiroun Two. iar indivizii căpătă convingerea că trebuie să ac ioneze în sensul promovării cauzei. cât şi în comportament. III. manifestat şi după întoarcerea lui în New York şi care l-a condus către librăria unde lucra Siraj. elevi ai Liceului Meadowvale. Retragerea din moschee marchează demararea procesului de consolidare a rela iilor din interiorul grupului şi de identificare a liderului. precum şi pentru promovarea on-line a jihadului. de lipsa satisfac iilor corespunzătoare nevoilor de radicalizare ale indivizilor sau. Amsterdam: Retragerea lui Bouyeri din moscheea Al-Tawheed a influen at grupul din care făcea parte. respectiv „pedepsirea" Vestului prin înlăturarea ordinii şi valorilor democratice. aspectele cotidiene ale musulmanilor. apar inând Al-Qaeda. Hashmi s-a alăturat celor din al-Muhajiroun. câ iva membri ai grupului. acesta optând pentru organizarea întrunirilor întru-un spa iu care să le ofere condi iile necesare pentru sus inerea de predici. În această etapă are loc un exigent proces de selec ie a membrilor viitorului grup şi ca modalitate de proliferare a mesajului extremist este preferată utilizarea dialogului. iar întâlnirile lor ulterioare au fost organizate la reşedin a lui Derwish. înainte de a accepta în totalitate ideologia salafistă. se vizionau filme care aveau. de la discursurile oferite de imami radicali care tranzitau oraşul. în principal. au avut şansa de a se întâlni cu membrii diverselor celule extremiste. atât în exprimare. redimensionând şi reconceptualizând interpretările salafiste ale Islamului. marcând sfârşitul acestei etape a procesului de radicalizare (Madrid: Membrii grupului de la Madrid au părăsit moscheea M30 pentru că acesta nu încuraja diseminarea unui mesaj suficient de extremist şi se afla deja în aten ia autorită ilor. Kashmir sau Cecenia. pe latura de devotament pentru via a islamică. Toronto: În anul 2005. care a devenit ulterior celula ideologică în interiorul căreia au evoluat în procesul de radicalizare. reinstaurarea Califatului şi instituirea legii islamice Shari'a. aflat sub îndrumarea unei „autorită i spirituale". La sfârşitul anilor '90. Melbourne/ Sydney: Imamul Abdul Nacer Benbrika s-a retras din moscheea Brunswick. urmare a intensificării activită ilor teroriste. în urma călătoriei în Egipt. aceştia au optat pentru frecventarea Centrului de Învă are Iqra. adoptând în totalitate valorile ideologiei salafiste. care îşi căutau identitatea. deşi era construit pe doctrina salafistă. vizionări de filme. Mohammed Siddique Khan şi Shezhad Tanweer au părăsit moscheea Deobandi din Beeston afirmând că aceasta aborda. se identifică cu idealurile religioase. La scurt timp după evenimentele de la 9/11. flagelul salafist a îmbrăcat mai multe forme. originar din Jamaica. Astfel. derularea activită ilor de sponsorizare a asocia iilor studen eşti. cât şi refugiul lor atunci când s-a produs retragerea din via a socială). ca urmare a apari iei unor conflicte cu oficialii religioşi sau cu al i adep i. şi-a descoperit un interes deosebit pentru Islam. cei doi lideri ai Grupului 7/7. liderul spiritual şi opera ional. unde a şi început transformarea sa extremistă. Syed Hashmi s-a alăturat Cercului Islamic din America de Nord (ICNA) cu sediul în Queens. În august 2002. Părăsirea moscheii se produce în mod firesc. crearea de website-uri extremiste. pe de altă parte. ca tematică prezentarea atrocită ilor comise de Vest asupra lumii musulmane şi se putea accesa Internetul. Londra: În anul 2001. organizarea de pelerinaje la moschei şi promovarea literaturii radicale din Arabia Saudită. care avea ca principal obiectiv explorarea Islamului. de restul comunită ii. cu unele excep ii (Lakawana: Membrii grupului au călătorit în Afganistan. În momentul în care jihadul militant devine un obiectiv. până la comercializarea de înregistrări foto şi audio-video despre jihad. Retragerea poate fi determinată. Datorită faptului că mesajul ICNA nu era foarte puternic. Călătoria în Afganistan a reprezentat retragerea din mediul din Lakawana. fapt ce i-a adus recunoaşterea lui ca „îndrumător" pentru cei mai tineri membrii ai grupului). sesiuni de discu ii politice. o loca ie privată pentru rugăciuni. Elshafay. în anul 1994. A treia etapă. ulterior. indivizii se retrag din moschee. În New York. sunt constant monitorizate de autorită i. fost soldat în armata americană şi cel care a devenit. percepute acum ca o amenin are pentru materializarea inten iilor jihadiste. veteran al jihadului din Bosnia).Tot aici a avut loc întâlnirea cu un alt predicator. au început să viziteze Musalle-Namira. reprezintă momentul în care grupul. iar în cazurile de la New York. pentru a-şi „rectifica" comportamentul considerat ca fiind insuficient dezvoltat. superficial şi apolitic. un ONG musulman. cunoscută sub numele de îndoctrinare.

Desigur că. adică să prevadă. până în prezent. în cazul anumitor legi. precisă şi coerentă. modificări frecvente sau imprevizibile. Există cazuri în care acesta intră în concuren ă cu principiul legalită ii. Con inutul principiului Principiul securită ii juridice presupune ca cetă enii să fie în măsură să aprecieze. mediu de afaceri . mai ales în spe e legate de aplicarea dreptului comunitar. stabilitatea situa iilor juridice. hotărâri de Guvern şi alte acte). aleşi locali. efectele normative pot fi. în timp. Cerin ele cu privire la forma. peste 60. nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii. ca unul din fundamentele statului de drept. Potrivit Consiliului Legislativ din România. de la cetă eni. regăsim numeroase aplica ii ale sale care s-au dovedit esen iale pentru drept: previzibilitatea legii. fără a depune eforturi insurmontabile. deşi publicate în Monitorul Oficial. Este considerat. De altfel. „eliberate” succesiv de judecător de exemplu. Legea nonnormativă slăbeşte legea necesară. Cu toate acestea. . Pentru a şti ce prevede legea trebuie ca aceasta să îndeplinească o serie de condi ii: să fie material accesibilă (exigen a esen ială a publicării. cele două se sprijină reciproc. fiind astfel îndeplinită cerin a publicită ii. considerat de unii specialişti „clandestin”. de acest aspect. respectiv tehnica de INTELLIGENCE redactare a legisla iei din România se regăsesc în art. în prezent. Alina Topârceanu Definirea principiului securită ii juridice Cu toate că principiul securită ii juridice nu este propriu nici dreptului administrativ şi nici celui constitu ional. 36 şi 48 din Legea nr. a)Axa temporală: previzibilitatea legii Potrivit principiului securită ii juridice. inteligibilă. claritatea şi accesibilitatea normei. al cărei efect util a fost progresiv afirmat de jurispruden a CEDO şi de jurisdic iile na ionale ale statelor membre. legea trebuie să fie previzibilă. a) Axa formală: însuşirile legii În primul rând. Complexitatea dreptului se traduce şi prin: proliferarea dezordonată a textelor legale. Principiul a fost consacrat de jurispruden a Cur ii Europene de Justi ie de la Luxemburg (CJE) şi a Cur ii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Pentru a ajunge la acest rezultat.mai ales IMM-uri . 8. care. au fost adoptate.000 de acte normative (legi.Eugen Iorga. ordonan e de urgen ă ale Guvernului. în mediile de specialitate juridică. principiu esen ial al dreptului public deşi. pentru a fi opozabilă). în func ie de dinamica realită ilor ce se impun a fi normate. prin crearea unor dubii cu privire la efectele reale ale dispozi iilor sale. să sanc ioneze. iar situa iile juridice să rămână relativ stabile. nu sunt accesibile majorită ii persoanelor la resursele legislative este dificil de realizat. întreaga societate este preocupată. instabilitatea normelor şi degradarea manifestă a acestora. normele trebuie să fie clare şi inteligibile şi să nu sufere. de regulă. în timp. ce este permis şi ce este apărat prin intermediul dreptului aplicabil. legea trebuie să fie normativă.şi până la specialişti în drept. ordonan e ale Guvernului. Conven ia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertă ilor Fundamentale. 24/ 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. semnalând amenin area la adresa acestuia indusă de complexitatea tot mai mare a normelor. clară. să interzică.

multiplicarea emiten ilor normelor şi tendin a legiuitorului de a-şi depăşi sfera de competen ă prevăzută constitu ional. cât şi dreptului comunitar. 1. prin care Curtea l-a apreciat ca fiind în mod necesar inerent atât dreptului Conven iei. în Decizia nr. În temeiul art. o premisă a respectării separa iei puterilor în stat. CJE l-a statuat ca pe un principiu „fondator” din care derivă alte principii. ca solu ia dată în mod definitiv de către tribunale unui litigiu să nu fie repusă în discu ie. 8 dreptul la respectarea vie ii private şi de familie. pentru a proteja contracte legal încheiate şi în încercarea de a salva calitatea legii. care impune. Şi jurispruden a CEDO oferă principiului securită ii juridice un statut similar celui acordat de CJE. «Deciziile Cur ii Constitu ionale se publică în Monitorul Oficial al României.1. mai ales europene şi interna ionale. De la data publicării.Principiul legalită ii poate avea consecin e asupra securită ii juridice mai ales în cazuri de anulare contencioasă cu caracter retroactiv. (4) din Constitu ie. cum este principiul neretroactivită ii legii penale sau principiul încrederii legitime. Astfel. judecătorul comunitar/ CJE a consacrat solemn principiul securită ii juridice la rang de principiu general al dreptului comunitar. concomitent cu apari ia unor noi domenii ale activită ii umane şi noi aşteptări din partea dreptului Printre cauzele obiective ale „dezordinii” normative se numără: dezvoltarea noilor surse de drept. Cauza privea o solicitare de verificare a conformită ii legisla iei belgiene civile cu prevederile Conven iei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertă ilor Fundamentale (art. deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor». Curtea de Apel de la Haga a solicitat pronun area unei hotărâri preliminare în litigiul dintre societatea De Geus en Uitdenbogerd în calitate de reclamant şi compania Robert Bosch în calitate de pârât. 147 alin. 15 Universalitatea (1) Cetă enii beneficiază de drepturile şi de libertă ile consacrate prin Constitu ie şi prin alte legi şi au obliga iile prevăzute de acestea. 838/ 2009). neretroactivitatea legii reprezintă unul din fundamentele securită ii juridice şi trebuie identificat un echilibru între exigen a de securitate juridică. 14 interzicerea discriminării). CEDO a decis că legisla ia belgiană încalcă Conven ia Europeană. Materializarea principiului a) În dreptul european Prin decizia în cauza De Geus en Uitdenbogerd vs Bosch din 6 aprilie 1962. garan ie fundamentală a drepturilor constitu ionale de natură a asigura securitatea juridică şi încrederea cetă enilor în sistemul de drept. întrucât potrivit art. 8 statul are obliga ia de a permite dezvoltarea unor rela ii de familie normale. pe de o parte. această instan ă a statuat că unul dintre elementele fundamentale ale preeminen ei dreptului este principiul securită ii raporturilor juridice. acest principiu este consacrat în mod explicit în legătură cu unul dintre drepturile fundamentale. între „mamele căsătorite” şi cele „necăsătorite”. 177 al Tratatului de instituire a CEE (având ca scop armonizarea între cur ile na ionale şi cea europeană în privin a interpretării dreptului comunitar).Factori perturbatori la adresa securită ii juridice 1. Astfel. pe de altă parte. cu excep ia legii penale sau contraven ionale mai favorabile. Concret. iar art. consacrându-l în decizia din 13 iunie 1979 în cauza Marckx vs Belgia. şi necesită ile de adaptare şi respectul pentru legalitate. (2) Legea dispune numai pentru viitor. respectiv art. Multiplicarea surselor externe şi interne ale dreptului. exigen a conceptului rezidă. printre altele. august-octombrie 2011 69 . principiul nu este expres stipulat. 85 din Tratatul CEE (promovarea unei pie e libere şi a liberei concuren e). societatea De Geus en Uitdenbogerd solicita constatarea în justi ie a invalidită ii unei prevederi contractuale impuse de Bosch referitor la interzicerea exportului unor produse ca urmare a încălcării art. b) În dreptul constitu ional În legisla ia română. respectiv dreptul la un proces echitabil. Acesta sus ine că deşi Consiliul Constitu ional a refuzat să consacre securitatea juridică drept principiu constitu ional. În jurispruden a CEDO. În numeroase cauze împotriva României. (…)” În solu ionarea unor conflicte de natură constituională. 14 interzice discriminarea în ceea ce priveşte „copiii legitimi” şi cei „nelegitimi”. Efectul ex nunc al actelor Cur ii constituie o aplicare a principiului neretroactivită ii. contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept”. membru al Consiliului Constitu ional din Fran a. fiind utilizat la nivelul acestei instan e sub trei moduri: pentru limitarea posibilită ii de retroactivitate a legii. Un punct de vedere similar oferă Olivier Dutheillet Lamothe. însă se poate regăsi sub formula „garantării drepturilor de către Constitu ie”: „Art. de exemplu cauza Brumărescu împotriva României. că „potrivit art. Curtea Constitu ională din România a statuat expressis verbis (de exemplu.

obliga ia statelor membre de a lua toate măsurile de drept intern necesare pentru punerea în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii. Giudice Conciliatore din Milano a formulat o serie de întrebări preliminare în temeiul art.. . iar recomandările şi avizele nu sunt obligatorii. diverse deficite etc. lăsând autorită ilor na ionale competen a în ceea ce priveşte forma şi mijloacele de adoptare. ini ierea unei reforme normative suscită aşteptări care contribuie în a-i imprima caracterul de urgen ă. de exemplu. Astfel. de multe ori. unele activită i prealabile adoptării acestora se desfăşoară concomitent. fiind preferată oricărei alte forme de ac iune publică. respectiv modalitatea lor de aplicare în dreptul statelor membre. 177 CEE vizând interpretarea unor articole din Tratat. caracterizat adeseori printro marjă redusă de ac iune din partea guvernelor sau parlamentelor na ionale. Aceasta presupune obliga ia înlăturării aplicării reglementărilor incompatibile cu normele europene şi constrânge judecătorul na ional să nu aplice o dispozi ie legislativă care ar fi contrară unei reglementări comunitare sau obiectivelor unei directive a cărei dată limită de transpunere în dreptul intern a fost depăşită. aceasta a fost statuată prin decizia CJE din 15 iulie 1964 în cauza Costa vs ENEL. având în vedere multiplicarea păr ilor de negociere şi faptul că. ceea ce poate reprezenta o sursă de insecuritate juridică. 2. Totodată. şi pentru efectele sale benefice. Pe de altă parte. anun ul viitoarei ac iuni ajunge să se confunde cu ac iunea în sine. dreptul concuren ei. 288 din TFUE prevede tipurile de acte normative care se pot adopta la nivelul institu iilor Uniunii. Decizia este obligatorie în toate elementele sale. Odată anun ată în mass media. Probleme similare pot ridica şi gentlemen's agreements sau lex mercatoria (uzan ele comerciale interna ionale). în temeiul art. Efectele „destabilizării” securită ii juridice „Complexitatea tot mai mare a dreptului a devenit o sursă majoră de fragilitate pentru societate şi economie.) Ea poate distruge „lizibilitatea” deciziilor Guvernului şi Parlamentului şi induce îndoieli cetă enilor cu privire la eficacitatea deciziei politice”. De asemenea. Imperativele de transpunere a dreptului comunitar şi de adaptare a textelor na ionale sunt la originea unui flux legislativ semnificativ. Art. evolu ie economică negativă. deoarece trebuie (re)cunoscute şi aplicate de toate subiectele de drept implicate într-un raport juridic. este obligatoriu şi se aplică direct în fiecare stat membru. 1. Modele de emergen ă a dreptului conducând la insecuritate juridică sunt. Din altă perspectivă. Este vorba despre imperativul comunicării mediatice.(1). extinderea domeniului dreptului interna ional prin creşterea numărului acordurilor şi conven iilor multilaterale şi a celor bilaterale reprezintă o sursă de complexitate juridică şi uneori de insecuritate. care ar fi fost încălcate de legea na ională. pentru cetă eanul adeseori necunoscător de proceduri de elaborare a actelor normative sau de amânare a adoptării parlamentare. În ceea ce priveşte ramurile emergente ale dreptului care au determinat apari ia şi transpunerea în dreptul intern a noi şi noi reglementări amintim. fapt ce duce la existen a unei presiuni constante pentru elaborarea unor noi norme favorabile acestora. Cauza Costa vs ENEL se referă la o cerere de pronun are a unei hotărâri preliminare în ceea ce priveşte conformitatea unei legi na ionale cu Tratatul de instituire a CEE. Încălcarea dreptului comunitar poate fi invocată de orice justi iabil în fa a jurisdic iilor na ionale. În timp ce regulamentul are aplicabilitate generală.1. cetă enii. iar în cazul în care se indică destinatarii. putând conduce la apari ia unor incoeren e.Excesul normativ . dreptul social sau cel fiscal. îndeosebi de natură sociologică şi politică decât de ordin juridic. sindicatele etc. 291 alin. manifestă o deferen ă pentru lege.sursă de instabilitate şi complexitate Cauzelor obiective ale complexită ii şi instabilită ii normative li se adaugă o serie de al i factori. presiunea mediilor profesionale şi de opinie sau for a simbolică a legii. în contextul în care o decizie luată de un judecător în respectarea dreptului na ional poate fi anulată pe motiv că nu respectă dreptul comunitar netranspus în legisla ia internă.Referitor la întâietatea dreptului comunitar asupra celui na ional. dreptul mediului INTELLIGENCE sau cel aplicabil noii tehnologii a informa iei şi comunica iilor. este obligatorie numai pentru aceştia. directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins. (. nu putem omite faptul că a legifera este reforma cea mai rapidă şi mai pu in costisitoare.. Tratatul prevede. cu titlu exemplificativ. în general. mai ales din cauza dificultă ilor structurale şi conjuncturale şomaj.

percepând dreptul ca pu in „lizibil”. legiuitorul este copleşit de proiecte de lege lungi. Influen ă negativă au şi organizarea sesiunilor parlamentare extraordinare sau utilizarea extensivă. Numărul actelor normative în vigoare este în creştere continuă. 267 din TFUE. orice instan ă na ională a unui stat membru poate adresa CJE o întrebare referitoare la interpretarea unei norme a dreptului UE. în cazul în care apreciază că este necesar pentru solu ionarea unei ac iuni cu care a fost sesizată. cu un con inut complex. la care se adaugă numeroase amendamente. societă ii.148 şi 149. cadrul juridic are o importan ă deosebită. Un adjuvant pentru judecător poate fi recursul la întrebările/ trimiterile preliminare adresate CJE mecanism fundamental al dreptului UE. Conflictul între norme îl aduce pe judecător în situa ia de a fi singurul capabil a determina legea aplicabilă. 11. influen ând fluxurile economice ale unui stat cu parteneri sau investitori externi. efectul creat este de dezorientare. Astfel. de către Guvern. care se regăseşte într-o pozi ie solicitantă. În plan economic. duc la un produs final greoi şi dificil de gestionat. în general. august-octombrie 2011 71 . prea pu in accesibil şi instabil.(Raportul din 2003 al Guvernului francez referitor la măsurile de simplificare legislativă) Efectele negative se resimt la nivelul legiuitorului. în temeiul art. iar contextul duce la augmentarea puterii şi rolului lor de interpretare. aceştia sunt nevoi i să-şi găsească un reper în multitudinea de dispozi ii legislative numeroase şi neclare. Obliga ia transpunerii şi/sau aplicării actelor interna ionale se regăseşte în Constitu ia României în art. care. Pentru societate. context în care cetă eanului îi este tot mai greu să cunoască legile şi astfel să-şi organizeze comportamenul în func ie de acestea. a procedurii de urgen ă. Totodată. dar şi al judecătorului na ional. 20. operatorilor economici. admise. la fel şi ritmul modificării lor. Legiuitorul este constrâns de imperativul transpunerii în legisla ia internă a unui număr impresionant de acte normative comunitare. În ceea ce priveşte judecătorii. acorduri şi tratate interna ionale. menit să confere instan elor na ionale mijloacele de a asigura interpretarea şi aplicarea uniforme a dreptului comunitar în toate statele membre.

aşa cum diverşi specialişti români în drept constitu ional au subliniat. CJE. unificării şi coordonării întregii legisla ii şi ine eviden a oficială a legisla iei României. INTELLIGENCE . De altfel. În Germania. . însă nu şi să aplice acest drept la situa ia de fapt care face obiectul ac iunii principale.361/ 2006 privind con inutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului. astfel încât să se limiteze efectele colaterale. Comisia Europeană a luat o serie de decizii în sensul: generalizării practicii studiilor de impact. ce presupune suprimarea efectelor nefaste ale sedimentării normelor. Men ionăm că în ara noastră este incidentă Legea nr. HG nr. exemplificativ. o serie de solu ii identificate în Marea Britanie. în vederea adoptării/aprobării. jurispruden a Cur ii Constitu ionale federale a statuat că evaluarea efectelor legii survine din principiul protec iei drepturilor fundamentale ale persoanei.o structură independentă stabilită de Guvernul de la Londra în 1997 în scopul consilierii în probleme de reglementare. avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice. Tot britanicii apelează deseori la realizarea unor studii de impact asupra popula iei.În fapt. Inspirându-se din aceste reforme. fie să se pronun e asupra validită ii acestuia. procesul de elaborare a legisla iei se caracterizează prin consultări informale şi schimb amplu de informa ii cu mediile interesate. 2005). Legea nr. . rol ce revine exclusiv instan ei na ionale. 24/ 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Logica sedimentării presupune analizarea succesivă a textelor cu aceeaşi tematică pentru sistematizarea şi simplificarea eficientă a normelor juridice. costurile şi avantajele.Transparen a sau simplitatea normei pentru „utilizator". pentru elaborarea. Solu ii „În fa a dezordinii dreptului. . Seminarul franco-brazilian „Priviri încrucişate asupra securită ii juridice”.Propor ionalitatea normei în raport cu riscul pe care lar presupune absen a ei. Prezentăm. Această procedură integrează şi o consultare a mediilor interesate de noile norme propuse. Parlamentului. Spania a demarat o reformă fundamentală a metodelor de lucru guvernamentale. în calitate de organ consultativ de specialitate al Parlamentului. a proiectelor de acte normative. în aplicarea căreia proiectele de lege şi orice reglementare trebuie să fie înso ite de o analiză de oportunitate şi necesitate. care se face la initia iva autorită ilor publice. Este vorba de 5 principii fundamentale: .care îşi propune să stimuleze participarea activă a cetă enilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative. precum şi a altor documente. înainte de a opera modificări legislative. iar evaluarea finală este aprobată de ministrul competent. de către Better Regulation Task Force .Conex. la nivelul Guvernului.Coeren a dispozitivului normativ de ansamblu pentru a evita riscul eventual de conflict între norme. avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării. răspunzând unei trimiteri preliminare. „utilizatorilor". poate cel mai util este demersul de simplificare legislativă. 79 din Constitu ie. 1. inclusiv pentru amendamentele aduse de Consiliu şi Parlament la propunerile Comisiei. Cadrul normativ de referin ă în România este compus din: Constitu ia României. În ini ierea unui demers pe acest palier trebuie întâi avut în vedere că pentru a readuce cetă eanului încrederea în lege se impune o reformă în domeniu. principiul securită ii juridice apare ca ultima şansă de care dispun jurisdic iile supreme pentru a men ine un simulacru de ordine şi a permite dreptului să-şi îndeplinească misiunea. poate fie să ofere o interpretare a dreptului UE. 52/ 2003 privind transparen a decizională în administra ia publică . pentru a putea releva categoriile afectate. însă acesta trebuie înso it de măsuri de prevenire a creşterii fluxurilor legislative. Aceasta se realizează mai ales prin intermediul consultării cetă enilor şi a asocia iilor legal constituite.” (Olivier Dutheillet de Lamothe. relansării simplificării şi codificării acquis-ului comunitar. HG 561/ 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile. . nu trebuie omis rolul Consiliului Legislativ.Responsabilitatea emitentului normei în fa a Executivului. de o estimare a costurilor implicate şi de o apreciere asupra procesului de consultare publică . potrivit art. universitare etc.dacă acesta a avut loc. întăririi procedurii de consultare prealabilă. în acest sens.Urmărirea scopului stabilit. care. dezvoltării unei metodologii de măsurare a costurilor administrative care să fie compatibilă cu cea a statelor membre care au întreprins deja o măsură similară.

Le principe de sécurité juridique dans la jurisprudence de la Cour de Justice des communautés européennes. Le point de vue du juge constitutionnel. http://www. Florin Bucur.ladocumentationfrancaise. Sorin. pdf. Puissochet. 2001. Jean-Louis Nadal.Decizia Curtii Constitutionale nr. Institut d'études politiques de Paris.ccr.2008. Securitatea juridică şi complexitatea dreptului în aten ia Consiliului de Stat francez.org/wiki/S%C3%A9curit%C3% A9_juridique.wikipedia. I Repere Bibliografice . Edson Vidigal. .12.ladocumentationfrancaise. Guy Canivet. 838 din 27 mai 2009. Mathieu. PUF. ăndăreanu.ladocumentationfrancaise. Victoria. august-octombrie 2011 73 . Cahiers du Conseil constitutionnel no 11. http://fr.fr. La place de la notion de sécurité juridique dans la jurisprudence de la Cour européenne des droits de l'homme. http://www. http://www.Regards croisés sur la sécurité juridique n° spécial. Ion.Concluzie Cu toate că şi în România se aplică unele dintre metodele enumerate. http://www. .Rapport du Conseil d'État de 1991.Olson. http://www.Rolin.fr/IMG/File/pdf_2007 /divers/pa2006254_pa254. 2004..fr/dossiers/q ualite-normes-securite-juridique/index. rapport du groupe de travail présidé par Bruno Lasserre.Rapport général du Groupe de travail Incertitude et sécurité juridique.php?id_decizie=354.conseil-constitutionnel.ladocumentationfrancaise. Le droit international. présidé par Dieudonné Mandelkern. Hubert.Predescu. .ccr.fr. fundament al statului de drept. -de Salvia. . Arrêt Société KPMG et autres du 24 mars 2006 consacrant le principe de sécurité juridique. Principiul securită ii juridice.fr/BRP /064000245/0000. Jean-Michel Belorgey.dreptonline. Sécurité juridique et complexité du droit.ro/decizii_recurs_constituti onala/detaliu_decizie. Terry. Frédéric. -Qualité des normes et sécurité juridique: un enjeu pour l'Etat de droit. no 54. http://www. http://www.blogspirit. .com/archive/2006/ 03/19/le-rapport-2006-du-conseil-d-etat-securitejuridique-et-comp. .shtml. . .pdf.clr. .pdf.ro/default. le droit européen et la hiérarchie des normes. Rodrigo Janot Monteiro De Barros. avec les interventions de Pierpaolo Bottini.repere jurispruden i-ale. Legal.pdf. http://frederic-rolin. Cassia. http://lesrapports.Decizia Curtii Constitutionale nr. http://www. Les Petites Affiches. .net/JF/principe_de_securite_ju ridique. http://lesrapports.Conseil d'État. se impune identificarea unor solu ii eficiente şi coerente având ca scop disciplinarea excesului normativ şi supunerea normelor edictate rigorilor securită ii juridice. définition et portée. http://www. 19 mars 2006.fr/BRP /024000213/0000. Paul. http://lesrapports. dr. Jurisprudence et avis de 2005.fr/colloques_activites_f ormation_4/2005_2033/rapport_general_8048.courdecassation. Acest deziderat are o importan ă deosebită. 2005. . Jean-Pierre .ro/default.fr/cde/.aspx?page=decisions/200 9. Bernard. 2007.conseil-etat.ro/eBuletin/1_2007/Buletin_1_2007 . 2002. 21 décembre 2006. 1352/2008 din 10. Dreptul la un proces echitabil. Réflexions en guise de conclusion sur le principe de sécurité juridique. http://www. Eros Roberto Grau.html.lexinter.htm.html. animé par Michel Pinault. Rapport public 2006.pdf. în ansamblu. Bertrand. Michele. Le rapport 2006 du Conseil d'État « Sécurité juridique et complexité du droit » : quelques observations impertinentes.fr/BRP /044000158/0000. http://www. Stirn. .Popescu. Olivier Dutheillet De Lamothe.de Lamothe Dutheillet. Olivier.conseil-etat. Processus normatif et sécurité juridique : le principe de sécurité juridique. http://www.ro/publications/buletin/8/predescu.Rapport du Groupe de travail interministériel sur la qualité de la réglementation.pdf.courdecassation. univ.aspx?page=publications/ buletin/1/vasilescu. conf. Pour une meilleure qualité de la réglementation.ccr. 2006. La sécurité juridique. dacă se are în vedere faptul că stabilitatea dreptului determină şi stabilitatea societă ii.Vasilescu.

Pentru meritele deosebite în activitatea de sef al Frontului de Vest. politic şi social despre Ungaria. care a rămas moştenire la 8 copii . din 1914 se înscrie în anul I la şcoala normală din Arad. a fost decorat cu Steaua României clasa IV si ordinul Victoria. a intrat în clasa I la Liceul românesc din Brad. în anul 1942 si cu Vulturul german. Corpul expedi ionar ungar. Corpul expeditionar ungar. devine şef la Biroul 2 informa ii din cadrul Diviziei a 6-a Focşani. Note bibliografice . Ochea. Andra Aurelian s-a născut la 30 martie 1898 în localitatea Şicula. p. Din 1 octombrie 1936. spunea el. func ionari civili (un translator de limbă maghiară la Centrul Informativ „Turda”. participând la opera iunile ofensive de for are a Mureşului. După ablolvirea a patru clase de liceu. Aceasta este povestea vie ii generalului de brigadă Andra Aurelian.1929 urmează cursurile Şcolii Superioare de Război. după ce a terminat 6 clase primare în comuna natală.Apud. În anul 1910 elevul eminent Andra Aurelian. men iona că era optimist deoarece. Disponibilizat din 22 iulie. rămas invalid. Aurelian Andra a întocmit mai multe lucrări de sinteză cu caracter militar. un referent politic pentru celelalte ări din Vest (Slovacia. Securitatea dispune arestarea sa la 21 iulie 1951 pentru trecutul său de fost ofi er SSI. la conducere a fost numit căpitanul Ion Bălteanu. iar din 1923 urmează cursurile Şcolii Speciale de Infanterie Bucureşti. fiind avansat general de brigadă. 836. un secretar la Biroul de Eviden ă.vest de Mureş. În iulie 1940. Eliberarea sa se face la 11 ianuarie 1956 prin ordinul Ministerului de Interne nr. Pentru meritele deosebite în activitatea de şef al Frontului de Vest. Ramas invalid. Din luna mai 1920 este activat ca sublocotenent şi repartizat la Regimentul 23 Braşov. clasa a V-a. p. 167. despre care un subaltern. Minoritarii în armata maghiara. Ungaria – organizatii iredentiste si formatiuni paramilitare. INTELLIGENCE august-octombrie 2011 75 . Serviciul Special de Informa ii al României pe Frontul de Vest (1940-1944). din moment ce am lucrat pe front nu are ce învinuiri să ne aducă. ca de exemplu: Revizionismul maghiar.L. care ar fi interesat securitatea poporului. Minoritarii în armata maghiară. L. Serviciul Special de Informa ii al României pe Frontul de Vest (1940-1944). după care este mutat la Serviciul Special de Informa ii ca referent militar pentru Ungaria în cadrul Frontului de Vest. Fran a. Aurelian Andra a fost decorat cu Coroana României. dar neavând banii pentru taxe pleacă la Braşov pentru a continua liceul teoretic . Aurelian Andra a fost decorat cu Coroana României. Cu toate acestea generalul Andra Aurelian va fi suspus unor cercetari amănun ite şi unor interogatorii prelungite. prelungindu-i-se mandatul de arestare până la 31 ianuarie 1956 cu toate că era grav bolnav . Ungaria-Fortifica ii. func ionar civil. şeful frontului de Sud . fiind avansat la gradul de căpitan în 1930 . Începând cu 1 noiembrie 1916 urmează cursurile de ofi eri în rezervă de la Budapesta . . Avia ia ungară. la interven ia şi insisten ele preotului şi ale învă ătorului din comună şi ale părin ilor săi Florian (tatăl) şi Sofia (mama). Ungaria – organiza ii iredentiste şi forma iuni paramilitare. politic si social despre Ungaria. jude ul Arad dintr-o familie de ărani cu o avere de 4 hectare. în 1943. func ia de şef al Frontului de Vest a fost îndeplinită de Aurelian Andra. Olanda. 3 translatori de limbă germană. 5 translatori de limbă maghiară. Ungaria-Fortificatii. Germania. dar arestat si anchetat de securitatea poporului. inginerul translator de limbă maghiară spunea: Era un şef foarte sever având preten ii fa ă de subalterni de a-şi face datoria în mod conştiincios. în 1943. În perioada cât a avut ca şef pe Aurelian Andra. în urma luptelor pentru eliberarea Transilvanei de Nord. în urma luptelor pentru eliberarea Transilvaniei de nord şi decorat cu Steaua României clasa IV şi ordinul Victoria. Un erou uitat al fronturilor secrete şi de război. iar în perioada 1927. ca de exemplu: Revizionismul maghiar. Înapoiat de pe front este avansat sublocotenent şi ca urmare a faptelor de arme săvârşite primeşte trei decora ii şi o medalie. Belgia. având în vedere cunoştin ele sale foarte bune de limbă maghiară.Cf. colonelul Popescu Gheorghe Ioan . de cucerire a înăl imilor de la nord . Despre optimismul şi încrederea sa. fiind încarcerat cu al i ofi eri SSI la Penitenciarul Făgăraş. clasa a V-a. doi translatori de limbă engleză. Substratul provocarilor unguresti la adresa României. Asa a intrat în istoria frontului secret generalul erou Aurelian Andra unul din cei mai buni ofiteri de informatii din istoria serviciilor de informatii românesti. aflată pe front în sectorul Turda. economic. Aviatia ungara. după prăbuşirea avionului cu şefii Frontului de Vest (Mihai Averescu şi maior Scor eanu). Serviciul Special de Informaþii al României pe Frontul de Vest (1940-1944) p142. . Frontul de Vest era compus din 9-12 ofi eri şi func ionari civili: un referent politic pentru Ungaria. Ochea. I şeful Frontului de Vest unul din cei mai buni ofi eri de informa ii din istoria serviciilor de informa ii româneşti Tiberiu Tănase Ca sef al Frontului de Vest. fiind promovat în această func ie la recomandarea maiorului Gheorghe Ionescu Micandru. un translator de limbă cehă. şi cu Vulturul german. 133. iar la 25 septembrie a fost trecut pe aceeaşi func ie la Divizia a 6 –a infanterie din sectorul Târgul Mureş. este trecut în rezervă ca invalid de război. neputând fi avansat ofi er pentru că nu avea bacalaureatul şi cinci luni de serviciu pe front. Ochea. Era devotat cauzei na ionale şi căuta să se achite de îndatoririle lui chiar dacă acestea nu-i plăceau. fără a se găsi nimic compromi ător la perchezi ia efectuată. A activat din 14 septembrie 1944 ca şef al Marelui Stat Major al Diviziei 7 infanterie. economic. L. în anul 1942. Substratul provocărilor ungureşti la adresa României. Anglia şi America).Personalita i ale frontului secret în istoria serviciilor de informa ii româneşti Ca şef al Frontului de Vest. Aurelian Andra a întocmit mai multe lucrari de sinteza cu caracter militar. iar din 16 iulie 1940 până în 9 mai 1944. fiind trimis pe front în Italia. Austria. un translator de limbă franceză. după care este avansat locotenent. până la 25 octombrie 1944 când este rănit în luptele de la Nord de localitatea Mociu (Cămăraşu). 3 func ionari-dactilografi. clasat 60%.

de asemenea. un adevărat reformator şi deschizător de drumuri. prin Secretariatul general. Gestiunea SSI intra în competen a Subsecretariatului de Stat pentru Armata de Uscat. condus de un director general”. Ulterior s-a revenit asupra acestui aspect. precum şi cu celelalte ministere. ocazie cu care a fost numit în func ia de director general Eugen Cristescu. prin care a transferat Serviciul Special de Informa ii din subordinea ministrului Apărării Na ionale în „subordinea directă a Conducerii Statului Român”.Motto: „Conducerea statului şi a Marelui Stat Major. 2 al Decretului-lege nr. Simpla func ionare a SSI a fost insuficientă pentru a da dinamism activită ii informative. mânuirea fondurilor afectate şi fixarea atribu iilor pentru întregul personal (cf. 3/083 din 8 septembrie 1940. după numirea în func ia de preşedinte al Consiliului de Miniştri. fost şef al Siguran ei şi cunoscut ca un temut adversar al mişcărilor politice extremiste de dreapta şi de stânga. prevăzând o campanie în est. În prima fază s-a conceput ca personalul Serviciului să nu beneficieze de prevederile Codului func ionarilor publici „Regele Mihai I”. Eugen Cristescu („Către sfârşitul lunii mai 1941") Tiberiu Tănase Reorganizarea Serviciului Special de Informa ii pentru starea de război Una din primele măsuri organizatorice întreprinse de generalul Ion Antonescu. Decretul-lege din 12 noiembrie 1940 stipula func ionarea SSI pe lângă Preşedin ia Consiliului de Miniştri (art. 3083. Astfel. în continuare. 5). Serviciul depindea. . «Regele Mihai I». S-a prevăzut. Aceste măsuri demonstrau importan a şi urgen a pe care generalul Ion Antonescu. Şefului SSI care avea gradul de director general i se încredin ează „deplina libertate în ceea ce priveşte organizarea Serviciului. pentru interpretarea lui trebuie să ne referim la inten iile legiuitorului [Ion Antonescu]. verificării şi valorificării informa iilor ce interesau factorii de decizie politicomilitară. 3813 privind organizarea şi func ionarea SSI.1) şi îl subordona (art. au dat dispozi ii precise SSI să organizeze o grupă care să contribuie la ac iunea informativă a Marelui Cartier General”. art. În domeniul culegerii. SSI se subordona Subsecretariatului de Stat pentru Armata de Uscat şi Subsecretariatului General. iar Serviciul urma să func ioneze pe baza unui statut-regulament propriu. de Ministerul Apărării Na ionale. posibilitatea colaborării Serviciului Special de Informa ii cu Marele Stat Major. a Decretului-lege nr. Spre deosebire de prevederile Decretului lege nr. Bugetar (financiar) şi administrativ. ca înzestrări bugetare. care a voit ca el să fie INTELLIGENCE şeful superior al acestui serviciu ce urma să ac ioneze numai conform ordinelor şi directivelor sale”. art. Aceeaşi reglementare juridică mai specifică la art. a constat în emiterea. În ceea ce priveşte administra ia. Noul serviciu de informa ii se înfiin a pe lângă Preşedin ia Consiliului de Miniştri şi se subordona direct conducătorului statului. la 12 noiembrie 1940 a fost elaborat un nou Decret-lege nr. 3/083 stipula că „SSI conlucrează cu celelalte ministere şi cu Marele Stat Major al Armatei”. 2) directivelor conducerii statului. Prin acest Decret-lege s-au pus bazele SSI şi a început o nouă etapă în istoria şi tradi ia informativă din România. pe 8 septembrie 1940. le-a pus în organizarea unei astfel de institu ii fundamentale. După cum comenta Eugen Cristescu: „textul fiind destul de larg. iar. logistice şi administrative depindea de Ministerul Apărării Na ionale şi Secretariatul General. în calitate de conducător al statului. noua reglementare juridică prevedea la art. 6 că „personalul civil al SSI este supus dispozi iilor care reglementează Partea I din Codul Func ionarilor Publici. 3 că SSI era „un corp de specialitate.

Tot acestei sec ii îi revenea şi misiunea de a întocmi anual Planul de căutare a informa iilor. dotarea. încadreze. un serviciu pentru strângerea documentelor inamicului rămase pe câmpul de luptă. instruiască şi antreneze agen i informatori paraşuta i.) necesare completării celor existente. cât şi cu celelalte departamente. 1. colonelul Lissievici a plecat de la principiul că activitatea de informa ii în caz de pace are un caracter static. reprezentate prin marele Cartier General al acesteia. I s-au încredin at unele sarcini noi. Eugen Cristescu sublinia un aspect de interes pentru doctrina activită ii de informa ii: „Obliga ia cea mai importantă a unui serviciu de informa ii stă în opera de prevenire”. Aparatul informativ-operativ a rămas structurat pe cele două mari sec ii: Sec ia I Informa ii şi Sec ia a II-a Contrainforma ii. materiale. interesând armata şi economia generală a ării. putând executa misiuni variabile în timp şi spa iu. instruirea şi antrenarea unui nou serviciu de informa ii mobil. aşa cum documentele o demonstrează. 2. de fapt. doteze. spre deosebire de situa ia de campanie când trebuia să prevadă: frontului inamic. încadrarea. fiind subordonat în ceea ce privea directivele de func ionare direct Conducerii Statului Român. atât în func iile de comandă. rămasă în vigoare până în ianuarie 1942.Sec ia a II-a Contrainforma ii . Comentând atribu iile acestei Sec ii. şi. mijloace de tot felul (personal. a însemnat. Concluziile formulate de şeful Sec iei I prezintă interes din punct de vedere al doctrinei activită ii de informa ii: „Pentru cazul de război trebuie ca din timp de pace să se organizeze. urmând să conlucreze atât cu Marele Stat Major. organizarea. care să ia fiin ă la mobilizare. Serviciul Special de Informa ii urma să func ioneze pe lângă Preşedin ia Consiliului de Miniştri.Potrivit acestei prime reorganizări.Sec ia I Informa ii a suferit din punct de vedere organizatoric cele mai serioase transformări. mijloace tehnice şi de transport etc. în func ie de nevoi. eventual şi alte servicii cu caracter special” Cea de a doua strucutură . A fost încadrată cu personal mai numeros şi în special cu ofi eri de Stat Major cunoscători ai muncii informative. cum ar fi: întocmirea sintezelor şi studiilor ce interesau conducerea SSI. intensificarea activită ii informative în alte direc ii. în spatele Prima structură informativă . identificarea şi punerea în siguran ă a întreprinderilor industriale şi depozitelor de tot felul. o adaptare a structurilor serviciului secret la noile cerin e politico-diplomatice şi militare ale statului. Secretariatului general al Subsecretariatului de Stat pentru Armata de Uscat. Reorganizarea din noiembrie 1940. personal special instruit pentru interogarea prizonierilor de război. capabil să se deplaseze în raport cu situa ia frontului şi să satisfacă la timp şi în bune condi ii nevoile Armatei. cât şi în rândurile echipelor şi agen ilor de teren. În realizarea Planului de mobilizare al SSI. iar în privin a administra iei. În activitatea ei s-a pus accent pe latura preventivă. în func ie de necesită ile de informare. Această activitate se realiza prin colaborarea cu specialişti de la Marele Stat Major. august-octombrie 2011 77 .a suferit masive modificări de personal.

. acesta era destul de redus fa ă de nevoi şi. în special în timp de război. în persoana colonelului Ion Lissievici. Acest Eşalon Mobil a fost principala structură de informa ii pe frontul de Est în războiul antisovietic. sub formă de sinteze. În plus. şef al Sec iei I Informa ii din SSI. . în afara sec iei propriuzise.o noutate în structura organizatorică a SSI O altă noutate în structura organizatorică a SSI este reprezentată de „Eşalonul Mobil”. ajungea la Marele Cartier General. Sec ia a II-a de Contrainforma ii reprezenta doar un imens depozit de hârtii şi dosare cu o valoare informativă extrem de scăzută. Anterior reorganizării. sabotaj şi terorism. alături de elaborarea Planului de mobilizare a SSI. cadrele din Eşalonul Mobil erau obligate să asiste la interogarea prizonierilor de război. „Eşalonul Mobil” avea următoarea structură organizatorică întocmită imediat după decretarea mobilizării: . Personalul birocratic era de bună calitate. aceste ac iuni fiind urmărite în cadrul celorlalte grupe.recuperarea oricăror documente militare sovietice găsite pe câmpul de luptă. Pentru că no iunile de contraspionaj şi contrasabotaj erau foarte confuze. care în propor ie de 90% aveau caracter militar. o grupă de informatori. . ajutat de Nicolae Trohani. dar şi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial . care îşi men inea şi func ia de şef al Sec iei Informa ii. Cauza ne-o spune colonelul Lissievici: „A fost necesar ca încadrarea Eşalonului să se realizeze cu efectivul personalului din timp de pace. „Către sfârşitul lunii mai 1941 . în vederea valorificării. însă mult mai numeros decât cel de pe teren. „Eşalonul Mobil” dispunea de o grupă specială numită conspirativ „Vulturul”. au dat dispozi ii precise SSI să organizeze o grupă care să contribuie la ac iunea informativă a Marelui Cartier General”. despre minorită i. prevăzând o campanie în Est. Întreaga structură a Eşalonului Mobil s-a realizat în mare grabă. organizat pe două birouri (unul de studii şi altul al agenturii).Şeful Eşalonului. Ion Lissievici s-a aflat la conducerea "Eşalonului Mobil" al SSI în campania din est. .Aparatul de lucru al Frontului de Est. precum şi Agentura a III-a de teren pentru supravegheri. supravegherea lega iilor şi a ministerelor.Începând cu luna aprilie 1941. la jumătatea lunii mai 1941. Problemele urmărite de Sec ia de Contrainforma ii erau împăr ite pe grupe: informa ii generale. constă în a organiza din timp elementele necesare care să se deplaseze o dată cu frontul marilor unită i operative”. Misiunea principală a Sec iei. Militar de carieră. politice.procurarea de informa ii despre armatele sovietice angajate în lupte. Esalonul avea ca principale misiuni: . Ion Lissievici este unul din ofi erii oneşti şi loiali ai frontului secret sau intelligence-ului românesc dintre cele două războaie. Pornind de la iminen a intrării în război a României. structură care avea în subordine trei centre informative amplasate în apropierea frontierei (Suceava. detaşat şi el de la Biroul II al Marelui Stat Major. Constituirea Eşalonului Mobil . cât şi a Centralei Serviciului rămasă în Bucureşti au fost sub posibilită i”. economice. era contraspionajul şi contrasabotajul. Fluxul informativ ob inut de grupa specială „Vulturul” era dirijat spre Biroul de studii şi documentare al Eşalonului. a dezertorilor şi a partizanilor prinşi. Iaşi şi Gala i) şi două subcentre (Fălciu şi Tulcea).Conducerea statului şi a Marelui Stat Major. s-a luat măsura împăr irii mult mai clare a compartimentelor contrainformative. la conducerea Sec iei a fost numit locotenent-colonelul Traian Borcescu. atât încadrarea «Eşalonului Mobil». care. dar şi mobilă. Or. dovedeşte cel mai bine adaptarea activită ii informative la condi iile de campanie. Colonelul Ion Lissievici sus ine că el ar fi acela care l-a convins pe directorul general de necesitatea organizării acestui Eşalon. .apărarea spatelui Armatei române de actiuni de spionaj.spune Eugen Cristescu . condusă de locotenent-colonelul Vasile Palius. unde se făcea o primă verificare şi evaluare. având în subordine şi Agentura Frontului de Est în perioada mai august 1944. Eşalonul i se subordona direct. motiv pentru care a fost înfiin ată. În situa ia în care directorul general se afla INTELLIGENCE în apropierea frontului. ca atare. subdirector în perioada în care Eugen Cristescu a condus SSI-ul şi ulterior chiar director al SSI. după care. Considerat ca un SSI în variantă mai mică. Pentru culegerea de date şi informa ii din adâncimea frontului inamic. filaj şi verificări.Biroul „Agenturii“. colonelul Ion Lissievici i-a raportat lui Eugen Cristescu: „Singura posibilitate a SSI ca să procure informa ii pentru Marele Cartier General.

2004. Momente din Istoria Serviciilor de informa ii şi contrainforma ii române pe Frontul de Est (1941-1944). Omul de taină al mareşalului.Pavel Moraru. s-a declanşat o adevărată „vânătoare de vrăjitoare”. Glorie şi Tragedie. Bucureşti. a fost impusă de necesită i de ordin strategic intrarea Armatei române în război .Lionide Ochea. SSI a fost conceput şi reorganizat ca un serviciu de informare generală. de la Cuza la Ceauşescu. Mareşalul Ion Antonescu .Cristian Troncotă.Cristian Troncotă. Bucureşti. Pintilie. În timpul regimului comunist. Editura Roza vânturilor. . majoritatea ofi erilor SSI au fost condamna i la ani grei de temni ă. structurile informative ale SSI care activaseră pe Frontul de Est au fost desfiin ate. ceea ce constituie o dovadă că SSI a rămas.Concluzii Opera de reconstruc ie a Serviciului a fost ini iată şi derulată în condi iile unei puternice presiuni a evenimentelor politice interne şi interna ionale. 17-20. . 2003. 2003. În timpul lui Cristescu. Profil. Bucureşti. şi anume experien a copleşitoare acumulată în timpul campaniei de reîntregire na ional-statală din cel de-al doilea Război Mondial . . Crearea „Eşalonului Mobil”. fiind acuza i de „activitate intensă contra clasei mincitoare”. 1859 1945. Editura Tipart. Serviciile secrete şi Basarabia (19181991) dic ionar.Cristian Troncotă. O astfel de abera ie venea să acopere adevărul. În prezent. 2005.Florin. . Bucureşti.Cristian Troncotă. Editura Elion. 9/2005. editura Elion 2007 . 2008 august-octombrie 2011 79 . . Asul serviciilor secrete româneşti. Bucureşti 2004 . Documentele din arhiva Frontului de Est au fost fie distruse.Cristian Troncotă. Istoria serviciilor secrete româneşti. Pavel Moraru. Editura Nemira. Mihail Moruzov şi frontul secret. şi după 1940. Serviciul Special de Informa ii al României pe Frontul de Vest (1940-1944). Editura Elion. România şi frontul secret. După actul de la 23 august. din ordinul Comandamentului Armatei Sovietice de ocupa ie. în Intelligence nr. editura Militară. Serviciul Special de Informa ii în cel de-al Doilea Război Mondial. sub ordinele şi directivele conducătorului statului. 19 martie 2011. Editura Nemira. adaptată însă la condi iile de campanie ale unui război ofensiv. fie au luat masiv drumul Moscovei. Bucureşti. Serviciul Special de Informa ii din România (19391947). p. inclusiv a grupei speciale „Vulturul”. 2003 Florin Pintilie.Cristian Troncotă . . Bucureşti. Momente din Istoria Serviciilor de informa ii şi contrainforma ii române pe Frontul de Est 1941-1944. iar asupra ofi erilor şi a documentelor informative întocmite de ei. . Glorie şi Tragedie. I Note Bibliografice . este greu să tragem o concluzie definitivă privind eficien a activită ii Eşalonului Mobil sau cu atât mai pu in a Sec iei I Informa ii externe inând cont de faptul că nu se dispune de prea multe documente despre activitatea concretă desfăşurată de SSI pe Frontul de Est. iar organizarea lui a fost întocmită şi încadrată de militari. nr. 1994. . o structură informativă militarizată.Tiberiu Tănase Ion Lissievici.Cristian Troncotă. Editura ANI.

este trimis împreună cu Niky Ştefănescu la Berlin pentru a stabili contacte şi a face schimb de informa ii. în colaborare cu Abwerul . Vestul şi Restul”..S. iar pentru problemele operative şi tehnice contactul era permanent între colonelul Constantin Ionescu Micandru. Din lipsă de personal. la Uniunea Sovietică şi Armata Roşie . conform normelor militare de atunci vine maiorul Constantin IonescuMicandru. cât şi în timp de război. INTELLIGENCE gluma: „Estul. cele mai importante Fronturi au fost cele de Est şi de Vest. care erau trimise apoi la centru. erau compuse din: Agentura Frontului (căutarea informa iilor). rezidentura Frontului de Est. Crearea unui Serviciu de contrainforma ii care să procure informa ii asupra oricăror chestiuni tot cu caracter general. sub conducerea directă şi pe răspunderea Marelui Stat Major. dar împrejurările primului război mondial îl făcuseră să se activeze şi era ofi er de Stat Major. . şeful Sec iei din România a Serviciului de Informa ii al Armatei Germane. Contactele se făceau direct. ironic şi lipsit de spirit cazon”. având misiunea să pregatească aparatul de contrainforma ii necesar armatelor de opera iuni în caz de război. care con inea: I. de a sintetiza materialele cu informa ii ce veneau de pe front sau din spatele frontului. structural. perioadă în care. Frontul de Est a fost condus ini ial de maiorul Dumitru Rădulescu. din punct de vedere etnic. III.I. din punct de vedere tactic. IV. în caliate de şef al Frontului de Est. Se întocmeau astfel rapoarte ample. agreabil. Stănescu scria că era „licen iat în drept. De asemena. Vest şi Sud. materialul de informa ii cu caracter general. de la agen ii infiltra i. Nu în zadar. nu se destinase ini ial carierei militare. în special.Tiberiu Tănase Fronturile Servicului Secret de Informa ii al Armatei Române au reprezentat subdiviziuni informative teritoriale din cadrul Sectiei I Informa ii a Serviciului Secret al României şi cuprindeau – Frontul de Est. interesând Armata. în privin a Fronturilor. între Eugen Cristescu şi colonelul Rodl. era un element cult. şi colonelul german. După numirea lui Eugen Cristescu în func ia de director general al SSI. în cadrul Serviciului circula pe atunci. Serviciul “S” purtând numai răspunderea elementelor de agentură.din 20 aprilie 1934. Ofi erii detaşa i aveau misiunea de a coordona munca informativă. Crearea unui Serviciu “S” de Informa ii înăuntrul statelor ce ne interesează. la frontiere. II. Alexandru von Stransky. dincolo de zonele informative din raza Centrelor ce in direct de Marele Stat Major. Vest şi Sud. ofi er de Stat Major. cu trei centre: Est. În urma reorganizării Servicului Secret. de ofi eri după directivele Marelui Stat Major (Sec ia a II-a). şeful Sec iei a III-a G din SSI. Crearea serviciilor secrete de informa ii operative. în baza unor planuri minu ios întocmite. Sec ia Informa ii se compunea din trei fronturi: Est. care să fie conduse. Frontul de Vest şi Frontul de Sud – care. inteligent. era sus inută cu opt cadre de la Centrala S. a organizat şi condus centrele speciale de informa ii. În locul maiorului Rădulescu plecat să-şi facă stagiul de ofi er într-o unitate militară. De remarcat că Ionescu-Micandru a rămas efectiv în zona frontului până în noiembrie 1941. Frontul (analiza/eviden a informatiilor) şi Culegerea de date prin Centrele de Informa ii şi reziden ele externe. care. despre care Nicolae D. colaborarea cu Abwherul a continuat. Frontul de Est a elaborat multiple studii referitoare. Totuşi. fiind aprobată de generalul Ion Antonescu. Înfiin area Fronturilor s-a realizat după concep ia lui Mihail Moruzov privind organizarea Serviciului Secret al Armatei Române. având misiunea să procure. care se schimbau lunar. necesar Armatei. Crearea unui Serviciu de contrainforma ii operative. atât în timp de pace.

în schimb şi-a dezvoltat mai mult centrele. fie Şefului Sec iei a I-a Informa ii. orientare. Despre Sec ia I Informa ii Externe. precum şi lucrări documentare asupra poten ialului industriei de război şi tăriei partidului comunist. în care se arată. iar func ia de adjunct a rămas neocupată până în septembrie 1943. Potrivit reglementărilor din ianuarie 1942. economice şi sociale. Frontul de Est după reorganizarea SSI din 1942.Pot fi men ionate lucrările sintetice: Caucazul. verificarea şi completarea informa iilor externe. iar după plecarea sa la stagiu pe front. întocmea şi studii de analiză a situa iei militare. sec ie având ca sarcini principale procurarea. Până la sfârşitul anului 1941. politice. Tot acestei Sec ii îi revenea misiunea de a elabora împreună cu Marele Stat Major „Planul general de conducere. Sub aspect organizatoric. ajuta i de personal birocratic şi câ iva referen i civili. Periodic. Sud şi Est). care era mereu adaptat situa iilor operative ce interveneau. condusă de colonelul Ion Lissievici. sub formă de note sau scrisori. Conducerii Serviciului îi era subordonat un Secretariat General şi Oficiul de Studii şi Documentare. referitoare la principalele teatre de opera iuni militare sau a for elor care erau angajate în conflagra ie. Dat fiind caracterul acestor note şi lucrări. în amănun ime. în acest sens. Maniera de lucru era asemănătoare cu cea de la Sec ia a II-a din Marele Stat Major. când a fost numit colonelul Ion Lissievici. conform necesită ilor semnalate de Preşedin ia Consiliului de Miniştri. reziden ele şi re elele informative. Marele Stat Major şi celelalte departamente. În func ia de director general a fost reconfirmat Eugen Cristescu. fiind compusă în majoritate din ofi eri de Stat-Major. Întocmea şi difuza zilnic două Buletine de informa ii (unul militar şi altul politic). situa ia generală. care au prezentat. Eugen Cristescu spune că „avea un caracter specific militar. realitatea. SSI era structurat pe 12 sec ii coordonate de un aparat de conducere central. s-a păstrat structurarea pe cele trei fronturi (de Vest. iar vechile compartimente se dezvoltaseră şi ele. redactarea şi trimiterea lor a obligat luarea unor măsuri stricte de precau ie şi anume: notele erau trimise în plicuri sigilate fie direct Şefului Serviciului Special de Informa ii. iar săptămânal două sinteze informative (una militară şi alta politică). control şi îndrumare a întregii activită i a Serviciului“. subcentrele. august-octombrie 2011 81 . precum şi de necesitatea de a realiza un echilibru între sferele de activitate informativă. a fost numit locotenentcolonel Traian Borcescu. Conducerea Serviciului era constituită dintr-un şef cu func ie de director general şi un adjunct. astfel că s-a sim it nevoia unei noi reorganizări. asupra situa iei la Don şi Volga. SSI îşi extinsese mult sfera de activitate. sau în func ie de solicitări. Eugen Cristescu spune că reorganizarea a fost „determinată de motive de ordin general şi altele de ordin special”. crescuse numărul angaja ilor. începând cu 1 ianuarie 1944.

.S.n. Abganierova. Stănescu. . care. Ciskiakova şi Vecea-Telsveachi.N. 2010 . I Încă înainte de intrarea Armatei române în război (22 iunie 1941).Abwehr. care au putut să contribuie la stabilirea unor concluzii generale. Serviciile secrete şi Basarabia (1918-1991) dic ionar. într-un raport privind aspectele activită ii fostei Agenturi a Frontului de Est. Din documentele prezentate de Agentura Frontului de Est s-a ilustrat realitatea faptelor în multe compartimente. Agentura Frontului de Est a considerat. p.Cristian Troncotă. 13–17.scădere progresivă a trupelor germane din Est precum şi asupra politicii şi atitudinii. note şi selec ia textului M. Ştefan şi Gh.Cristian Troncotă. s. Eupokaria. la Ialta. re ele informative în Peninsula Crimeea. Casa Editorială Demiurg. din 23 octombrie 1944 se arăta : „. la Verhiva. Bucureşti.Pavel Moraru. 73–77 şi septembrie 1994. de datorie să informeze direct conducerea Serviciului şi a Sec iei I-a asupra unor anumite stări de lucruri observate la trupele germane. 1859 – 1945. Cuvânt înainte. iulie 1994. Victor Siminel” După ieşirea României din războiul împotriva U. Sevastopol. enciclopedică.. 19 martie 2011 . Piatrikovsk. . Întâmplări şi oameni din Serviciul Secret. 2008. După 1942. în „Magazin istoric“.Cristian Troncotă. aspect firesc dacă luăm în considera ie faptul că pe acest teatru de opera ii era angajată Armata română în luptele de eliberare a teritoriilor răpite de URSS la 27 iunie 1940. România şi frontul secret . la Cernău i şi Chişinău. (23 august 1944). Frontul de Est a fost dizolvat. Kierci şi Djankai. în INTELLIGENCE Note bibliografice .S.S. Editura „A. Din istoria unei colaborări.. p. Ordjonikidze. în Intelligence nr. şi în URSS. la care se adaugă cele de la Nicolov. august 1994.I. editura Elion 2007 . SSI . Editura Elion 2004 . Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945).R. la Odessa.R.Cristian Troncotă. Frontul de Est era alcătuit din centre informative în ară. cu totul funeste în consecin e.Tiberiu Tanase. Frontul de Est a fost condus de locotenent-colonel Grigore Ernescu şi dispunea de cel mai puternic poten ial informativ. p. Sodovoje. In acest sens. de altfel. Bucureşti. subcentre informative în URSS.Al Doilea Război Mondial.Cezar Mâ ă.S. Eugen Cristescu întocmise un plan de ac iune informativă în care poten ialul informativ al Frontului de Est trebuia să „urmărească exploatarea tuturor posibilită ilor pentru stabilirea dispozitivului şi a poten ialului de război sovietic” şi „infiltrarea de agen i în linia întâi şi în spatele frontului” imediat după începerea opera iilor militare. Krivoirog şi Dniepropretorsk. pe aire Comandantul Superior German o adoptase fa ă de popula ia civilă din U. lista informatorilor nimerind în mâinile foştilor inamici – a sovieticilor iar cea mai mare parte a arhivei Frontului a fost distrusă. Colonel. DIN ISTORIA SERVICIILOR DE INFORMA II. 2002. Krasnodar. atrăgând în mod special aten ie asupra moralului. Iaşi .fără a avea nicio dispozi ie scrisă din partea serviciului. Nicolae D. nici nu putea fi dată în acest mod. Frontul de Est a fost sprijinit de „Eşalonul Mobil“. la Sevastopol şi Rostov. iar agentura deconspirată. 28–32 . Editura Militară.” Bucureşti. care şi-a extins ac iunile informative şi asupra Armatei germane începând cu sfârşitul lui decembrie 1942. Neacşu. Mihail Moruzov şi frontul secret. Ion Lissievici. Ed. În afară de acest poten ial informativ. Strovopolskaia. s-au mai organizat încă două centre în URSS. din proprie ini iativă. 2002. .

aflat la acea dată în compunerea Ministerului Afacerilor Interne (H.Georgică Budu Existen a şi dezvoltarea societă ii omeneşti este nemijlocit legată de apari ia. Oficii poştale militare conduse de un salariat al poştei civile. veridice şi nepermise despre ac iunile lor. au fost înfiin ate.transportul coresponden ei oficiale a institu iilor publice s-a realizat de către serviciul civil de poştă. fiind înso ită inevitabil de cerin a asigurării secretului informa iilor transmise.M. 341/1951). ca structură cu competen ă generală în domeniu. În scurt timp. interesele proprietarilor de întreprinderi. Ca la orice început. rezervist asimilat. pe lângă serviciile de secretariat. în activitatea sistemului au existat şi unele dificultă i. august-octombrie 2011 83 . 2093/1952). Documentele vremii atestă o preocupare mai mare pentru apărarea secretului militar. determinate de structura statului.C. de către persoane neverificate. Oficiile poştale militare se subordonau garnizoanei militare şi func ionau în localită ile în care se aflau unită i militare. a unei dotări inadecvate pentru transportul coresponden ei în teritoriu şi a unei pregătiri mai pu in temeinice a personalului angajat pentru astfel de misiuni. Din această cauză. transmiterea şi utilizarea informa iei. Problema securită ii documentelor con inând informa ii considerate secrete pe timpul transportului s-a pus dintotdeauna. transportul documentelor secrete se realiza individual de către fiecare institu ie şi regie autonomă. ceea ce a condus în multe cazuri la sustragerea. deoarece oamenii au sesizat avantajele pe care le pot ob ine când dispun de informa ii despre cei cu care sunt în conflict sau concuren ă de interese. la 1 Mai 1951. nr. cât şi pentru institu iile civile şi înfiin area. precum şi de ponderea redusă în economie a aşa-ziselor regii ale monopolurilor de stat. prevenirea scurgerii de informa ii şi aşezarea acestei activită i deosebit de importante pe principii organizatorice temeinice. generate de existen a unor reglementări incomplete. În acest context. dar şi dezavantajele cu care se pot confrunta atunci când adversarii dispun de informa ii complete. adaptarea cadrului normativ şi a metodologiei de muncă la cerin ele de protec ie a informa iilor secrete ce se transmiteau între institu iile statului şi instruirea adecvată a personalului. au fost luate şi alte măsuri. ceea ce a determinat ca statul să fie mai pu in interesat în a pune în func iune vreun organism propriu în beneficiul acestora. modul de organizare social-politică. activitate care.M. Nevoia de comunicare a devenit una din condi iile principale ale fiin ării şi eficien ei acestor institu ii. a „Serviciului poştal special”.C. Pentru asigurarea unei circula ii operative şi sigure a documentelor secrete între institu iile statului. cum ar fi: . Un prim început în ordonarea transportului coresponden ei secrete la nivelul statului a fost făcut în 1940 printr-un document al conducerii de stat în care se stabileau câteva reguli obligatorii atât pentru unită ile militare. pe lângă oficiile poştale civile. comunită ile umane şi-au creat institu ii esen iale pentru existen a şi dezvoltarea lor. sens în care. din 1968. pierderea ori reproducerea frauduloasă a acestora. în cadrul Ministerului Apărării Na ionale. cu regim „recomandat” (H. însă în ara noastră a cunoscut diferite abordări. nr. a câte un birou de curieri care avea sarcina să transporte coresponden a secretă până la destinatar. De-a lungul timpului. Constituirea acestui sistem a avut ca scop aplicarea unor norme unitare şi obligatorii pentru toate institu iile care expediază documente secrete. a fost preluată de Serviciul poştal special. Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române hotărăşte înfiin area. aceste dificultă i au fost depăşite prin optimizarea structurilor specializate. necontrolat.

nr. atât în plan organizatoric.. nr. pe lângă avantajele vitezei de reac ie şi a diseminării informa iei în timp real.G.G.. asigurând astfel continuitatea misiunilor de curierat pentru noile institu ii ale statului. 34. nr. precum şi a modului de efectuare a tranzitului de coresponden ă între beneficiarii dispuşi pe magistrale feroviare diferite. juridic şi al realizării securită ii şi apărării na ionale.Ap.G. principala sa misiune fiind aceea de a asigura transportul şi protec ia coresponden ei clasificate pentru toate autorită ile şi institu iile publice de pe teritoriul României. nr. loialitate.. a H.12. reconceptualizarea modelelor de securitate na ională se fundamentează pe creşterea importan ei informa iilor clasificate pentru asigurarea avantajului competitiv al statului atât în spa iul fizic.elaborarea unor noi instruc iuni privind colectarea.Legea nr.1989. 1349/2002. nr.R. art. 23/1971 privind apărarea secretului de stat a presupus muta ii.Hotărârea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române. solicitudine. ajungând în prezent la standarde ridicate de calitate. transportul. Privind retrospectiv. la 15. art. Prin specificul misiunilor încredin ate. agen ii economici cu capital integral sau par ial de stat. au impus ini ierea unor noi măsuri de îmbunătă ire a cadrului normativ.Legea nr.10. S. 825/1964). 82. a corespon-den ei ce con ine informa ii secrete de stat şi secrete de serviciu. 3. de profunde transformări ale mediului de securitate specifice progreselor „erei informa ionale”. registratorilor şi delega ilor unită ilor beneficiare privind lucrul cu documentele secrete şi asigurarea securită ii acestora. stabilindu-se ca toate cheltuielile pentru transport să fie suportate de Ministerul Afacerilor Interne. măsurile de protec ie a acestora trebuie să se întărească.Hotărârea Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. . precum şi alte persoane de drept public ori privat. a coresponden ei clasificate. suportul fizic al informa iilor clasificate nu poate să dispară.11. De aceea. sistemul trece în subordinea Ministerului Apărării Na ionale. august-octombrie 2011 85 . deşi sistemul a avut din punct de vedere organizatoric mai multe denumiri şi a func ionat în diverse structuri ale M. îndeosebi pe linia obliga iilor ce revin echipelor de curieri. . este abilitat să organizeze şi să realizeze INTELLIGENCE colectarea. 10.I. dimpotrivă. nr. h.Hotărârea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române.10. 948/1990.H. Tendin a de mutare graduală a informa iei de pe suport de hârtie în re ele informatice de comunicare. .În noul context. sistemul se va afla în continuare la dispozi ia autorită ilor şi institu iilor publice de pe întreg teritoriul ării. (H. . indiferent de tipul lor. în perioada ultimelor două decenii de existen ă. atât în plan central. alin. Precizăm că. art. publicată în Monitorul Oficial. nr. între autorită ile şi institu iile publice. cât şi în cel normativ.2003. cât şi teritorial. . la C o m a n d a m e n t u l Tr u p e l o r d e Transmisiuni. Partea I.A. modestie şi un comportament ireproşabil în toate împrejurările. cât şi în cel virtual. 909 din 13. 341 din 15. nr. 585/2002 pentr u aprobarea standardelor na ionale de protec ie a informa iilor clasificate în România. 781/2002 privind protec ia informa iilor secrete de serviciu. Evenimentele din decembrie 1989 găsesc cadrele sistemului la datorie. prin care sistemul este transferat. transportul şi distribuirea coresponden ei secrete. pregătirea pentru expediere. 2. 14/1992 privind organizarea şi func ionarea Serviciului Român de Informa ii. cu modificările şi completările ulterioare (H.a. organizatoric şi procedural pentru colectarea.C.M.H.francarea coresponden ei secrete (H. .1951. în aplicarea Legii nr. nr.M. ce va putea fi onorată şi confirmată doar prin profesionalism. de inătoare de astfel de informa ii. atribu iile echipelor de curieri în situa ii normale şi deosebite ş. precum şi a altor persoane juridice care gestionează informa ii clasificate.I. prin care S.1964.1952.04.1990. nr. nr. În cadrul acestor preocupări se înscrie adoptarea H. eviden a acesteia. Nr. 182/2002 privind protec ia informa iilor clasificate. acesta a func ionat fără întrerupere. pe teritoriul României. cum sunt cele de tip wikileaks sau de accesare neautorizată a informa iilor. economic. în structura Serviciului Român de Informa ii. Muta iile produse în societatea românească în plan social. 426/1992 şi ulterior. 2093 din 27.G. Aceste cerin e reprezintă obiectivele definitorii pentru modernizarea sistemului în anii ce vor urma.G.172/2004).G.R. I Repere bibliografice .G. distribuirea şi protec ia. pe teritoriul României. măsură la care s-a renun at patru ani mai târziu. M.H. fapt ce îi conferă o pozi ie de mare răspundere.H. nr. La 23. lit.12. distribuirea şi protec ia coresponden ei secrete. distribuirea şi protec ia. transportul. sistemul a fost supus unui permanent proces de transformare şi adaptare la cerin ele de securitate în transmiterea informa iilor clasificate prin corespon-den ă. 1349/2002 privind colectarea.08.I.G. . precum şi pentru prevenirea actelor teroriste prin inter mediul trimiterilor poştale. creează noi vulnerabilită i. 825 din 27.1968. art.C. -Legea nr. . nr. .03. 23/1971 privind apărarea secretului de stat. a H. 81. 182/2002 privind protec ia informa iilor clasificate. 2422/1968). intrată în vigoare la 14. 948/1990.2002. 2422 din 31. Noua împăr ire administrativ-teritorială a României din 1968 a impus adaptarea corespunzătoare a sistemului de transport şi protec ie a coresponden ei secrete.. nr.Hotărârea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române. transportul.N. Adoptarea Legii nr. .

60% din resursele de gaze naturale se găsesc în doar două ări Rusia şi Iran. America de Nord şi Europa devin din ce în ce mai dependente de energia importată. De exemplu. Fără să surprindă pe nimeni. Rusia de ine numai 6% din rezervele mondiale de petrol. Patruzeci la sută din petrolul furnizat la nivel global tranzitează acum prin Strâmtoarea Hormuz din Golful Persic şi exper ii au calculat că ponderea acestuia va atinge 60% în următorii 20 de ani. în cadrul consumului. cu dificultă i în privin a INTELLIGENCE creşterii produc iei din cauza investi iilor insuficiente şi îmbătrânirii infrastructurii. temă aflată constant pe agenda de discu ii şi dezbateri a factorilor decizionali de la nivel european. De aceea. venite în special din partea Chinei şi a Indiei. pierdem echivalentul produc iei Mării Nordului la nivelul produc iei totale. doar 4% din rezervele de petrol cunoscute sunt controlate de marile companii multina ionale de petrol. UE importă în prezent 44% din gazul natural necesar. Schimbarea ponderii principale. este din ce în ce mai evident că devine dificil să se sporească volumul cantită ilor furnizate sau să se găsească noi surse de energie pentru a răspunde cererilor crescânde. Astăzi. Optzeci la sută din totalul activelor de petrol sunt acum în posesia statului. pre urile ridicate şi strâmtorarea de pe pia a petrolului. în contextul intensificării proceselor de coeziune socio-economică. cum ar fi Exxon. activi în domeniul politicii energetice. dar posedă 30% din rezervele de gaze naturale. ceea ce este un lucru semnificativ atunci când ne gândim că aportul Rusiei s-a ridicat la 40% în cadrul sporirii cantită ilor furnizate în ultimii ani. o mare parte a produc iei mondiale de petrol este supusă controlului de stat. De exemplu. Una dintre vulnerabilită ile de acest gen priveşte liniile de comunica ii şi transport. precum şi armonizarea reglementărilor legislative. fără a mai aminti de riscul producerii de atacuri teroriste împotriva elementelor de infrastructură de importan ă majoră. De exemplu. Recenta instabilitate din Delta Nigeriei a redus cu un sfert cantită ile furnizate de această ară. actuala strâmtorare a pie ei a reaprins dezbaterile privind . Totodată. au făcut ca securitatea energetică să devină. dezvoltarea sustenabilă şi protec ia consumatorului. Rusia a rena ionalizat o treime din produc ia sa după anul 2000.Oana Magdalena Ciobanu Securitatea energetică. Shell sau BP. vor face ca până şi cele mai mici scăderi la nivelul cantită ilor furnizate să aibă un efect semnificativ pentru America de Nord şi Europa. Spre deosebire de multe domenii ale economiei. În fiecare an. trebuie să se constituie ca parte integrantă a strategiilor economice comunitare ale căror obiective vizează analizarea şi integrarea pie elor. Rusia şi Iranul se confruntă. de la petrol la gaze naturale va spori din câteva puncte de vedere dependen a de anumite ări. iar jumătate din acesta provine exclusiv din Rusia. iar acele state care beneficiază de actualele pre uri ridicate au un interes scăzut să crească nivelul produc iei. un aspect de o importan ă strategică. În acelaşi timp. de asemenea. având o capacitate de rezervă limitată sau chiar inexistentă la care se poate apela. Limitările impuse de evolu iile înregistrate pe pia a petrolului şi recentele creşteri de pre uri. ceea ce face ca politicile şi evolu iile interne ale acestora să aibă o importan ă deosebită pentru economia lumii. Anumite ări joacă un rol dispropor ionat de mare în furnizarea petrolului şi a gazului pe pia a mondială. din nou.

aceste super-tancuri urmează să-şi sporească nu numai numărul. din punct de vedere al surselor de energie primară. pe locurile următoare situându-se Olanda şi Algeria. în secolul XXI. În următorul deceniu. Acesta reprezintă un aspect al globalizării. cărbunele acoperă două treimi din consumul de energie din China şi India. care necesită asigurarea securită ii terestre şi maritime pe întreaga lungime a acestuia. întrucât el subliniază inter-dependen a dintre consumatori şi furnizori într-un lan complex. cum ar fi proiectele de noi conducte sau de construire a terminalelor de gaze. ările net producătoare sunt Olanda. amenin ările la adresa furnizării de energie ar putea fi generate de câteva surse. în mod explicit. Dar. că încercarea de a asigura furnizarea garantată a cantită ilor necesare ar putea să modeleze din ce în ce mai mult politica externă şi priorită ile statelor membre NATO şi din întreaga lume. Orientul Mijlociu va continua să aibă o importan ă crucială pentru sectorul energetic. dezastrele naturale. Această scurtă analiză a tendin elor globale în domeniu subliniază că energia reprezintă cu adevărat un element al securită ii. doar 13 oameni la mie au un automobil propriu. având în vedere că 61% din rezervele de petrol se află în prezent în această regiune. Rusia şi Norvegia. Produc ia de energie în statele Uniunii Europene Statele membre ale Uniunii Europene se pot împăr i. sunt create pentru a răspunde creşterii cererii. iar combustibilii fosili asigură 90% din cererile de energie din întreaga lume. net importatori şi categoria specială a ărilor coeziunii. iar exper ii cred că această valoare nu va depăşi 5% în următorii 20 de ani. prin conducte ce traversează întregi continente sau petroliere ce transportă gaze naturale lichefiate peste oceane. pentru a aminti doar câteva dintre acestea. Totuşi. la nivelul companiilor petroliere. Orientul Mijlociu este în continuare regiunea în care se găsesc cele mai multe câmpuri petroliere nedezvoltate din lume. au stimulat. stabilitatea politică în regiune va reprezenta cheia securită ii energetice în aceeaşi măsură ca rezolvarea altor tensiuni. În ceea ce priveşte terorismul. au existat 17 întreruperi în aprovizionarea cu petrol. atentatul din Golful Persic asupra unui petrolier aflat sub pavilion francez şi cel asupra celei mai mari rafinării din Arabia Saudită). Danemarca şi Marea Britanie. O altă caracteristică a actualei preocupări privind securitatea energetică este aceea că din ce în ce mai multe ări depind de cantită ile de energie care sunt furnizate de la distan e foarte mari. În acelaşi timp. Petrolul reprezintă în continuare 40% din mix-ul global de energie datorită domina iei sale în sectorul transporturilor. care au implicat pierderi de mai mult de o jumătate de milion de barili pe zi la nivelul produc iei. august-octombrie 2011 87 . bio-combustibilii reprezintă doar 1% din combustibilul folosit pentru transporturi. intimidarea politică şi şantajul sau întreruperile ca urmare a conflictelor sau tensiunilor regionale. 868 de oameni dintr-o mie posedă un automobil personal. Acest lucru sugerează nevoia de o strategie de prevenire a întreruperilor şi de aranjamente care să minimalizeze efectele asupra nivelului cantită ilor furnizate în cazul producerii unei crize mondiale majore. ca să nu mai amintim de renaşterea interesului pentru energia nucleară. că va desfăşura un „jihad economic” prin atacarea capacită ilor energetice (ex. Imagina i-vă impactul asupra furnizărilor de energie dacă cifrele privind China s-ar apropia de cele din UE sau SUA în următorii 20 de ani. Odată cu descoperirea zăcământului de la Groningen în anul 1959. precum atacurile teroriste. Statistica indică modul în care cererea ar putea creşte într-adevăr exponen ial în anii viitori. în trei categorii: net producători. este acoperit în mare parte de doi mari furnizori. Chiar şi astăzi. De asemenea. sus inute de realitate. . În SUA. în special pentru situa iile producerii unui incident sau al unei crize. în ultimii 30 de ani. sugerează că securitatea energetică de ine poten ialul de a crea o criză majoră sau. iar în UE 680 dintr-o mie. care depăşeşte 20% din consumul total de energie primară în spa iul comunitar. ci şi dimensiunile. Spectrul acestor afirma ii. Al Qaida a amenin at. o serie de dezbateri privind eficien a şi gradul de securitate pe care şi-l pot asigura prin mijloace proprii versus nevoia de sprijin legislativ şi civic. cel pu in. De aceea. Olanda a devenit cel mai mare producător de gaz dintre ările UE. Paisprezece dintre acestea au avut loc în Orientul Mijlociu.sursele alternative de energie. cum ar fi biocombustibilii sau energia solară. în China. Agen ia Interna ională pentru Energie (AIE) a calculat că. Consumul de gaz. Pe o pia ă atât de ermetică şi cu atâta dependen ă de petrol şi gaze.Elemente de infrastructură din ce în ce mai sofisticate şi vulnerabile.

În sectorul cărbunelui şi al energiei nucleare. cu o cotă de produc ie a energiei nucleare de 79%. 42% Slovenia etc. O demonopolizare totală. Fran a şi Italia. Importă aproape în totalitate petrolul şi gazul de care are nevoie (99%) şi peste 75% din cărbune.2% Ungaria. unul din motivele importante fiind structura sa federală. Mai sunt de re inut. Energia nucleară nu este privită cu prea mult entuziasm. re inem 49% Ucraina şi 15. în timp ce produc ia de energie nucleară creşte relativ încet.6% Belgia. Fran a şi Italia. Aşadar. protec ia mediului a devenit obiectiv prioritar al guvernului şi o preocupare majoră în domeniul energiei. ările net importatoare sunt Germania. Începând cu anii '80. 32. Fran a de ine primul loc în UE.9% Finlanda. Germania este. au creat cea mai liberă pia ă a energiei din Europa. 56% Slovacia. Germania este un mare importator de gaz (78% din necesar) adus mai ales din Rusia. care se bucură încă de subven ii aspru criticate de oficialii CE. Marea Britanie este un alt mare producător şi exportator de energie. gaze şi cea producătoare de energie electrică au intrat într-un vast program de privatizare. urmată de înfiin area institu iilor de reglementare. în acelaşi timp. Produc ia de cărbune a scăzut în ultimii ani. iar guvernul a intervenit numai pentru a stabili regulile jocului. statul are un rol major. 37.473 MW. Germania nu urmează o politică de energie articulată şi omogenă.8% Rusia. Diversificarea surselor de energie şi siguran a în alimentare sunt două din preocupările majore ale statului german. acest sector. Fran a este un importator net de energie. În domeniul gazului.Danemarca este un exportator net de gaz natural. Din afara Uniunii. care acordă landurilor o largă autonomie. este în continuu declin. Necesarul de petrol şi-l acoperă în propor ie de 98% din resurse interne. Intre anii 1980 1990. şi petrol (99% din necesar). Ca unul dintre actorii principali în politica europeană. dar într-o cantitate mult mai mică decât Olanda. iar industria cărbunelui. 44. ca de altfel întreaga economie. ca procente din produc ia totală de energie nucleară europeană. pia a este „împăr ită” pe sec iuni dominate de diferite companii (aşa-numita „pia ă organizată”). Industria de petrol. următoarele exemple: 55. Dezvoltarea puternică a sectorului nuclear a fost rezultatul firesc al dependen ei excesive fa ă de importul de combustibili clasici. Marea Britanie necesită o privire mai atentă asupra sectorului său de energie. Obiectivul politicii guvernamentale în domeniul energiei a fost încurajarea competi iei. Politica de energie nu este uniformă în ce priveşte organizarea şi implicarea autorită ilor guvernamentale.1% Bulgaria.1% Germania. alături de Germania. INTELLIGENCE . 31. un important producător şi un transportator de energie în UE. în ciuda opozi iei extrem de puternice manifestate de companiile de stat sau publice care de ineau monopolul absolut al acestor activită i. având 59 de unită i nucleare cu o putere instalată de 63. Conform datelor publice furnizate de EU-RO Newsletter. a suferit schimbări majore. în timp ce sectorul petrolului este guvernat de regulile pie ei libere. Singurul domeniu care a rămas încă în monopolul statului este energia nucleară.

net importatoare de energie sunt Austria. ările mici. Belgia. Sectorul de energie este tradi ional de stat. Sectorul energetic este relativ slab dezvoltat. ările nordice din acest grup pun un accent puternic pe protec ia mediului şi pe energia nucleară (fiind sărace în resurse. este şi ea pe cale de a fi complet privatizată. Suedia şi Luxemburg. deşi nu există planuri de dezvoltare a acestui sector în viitor. Fiind foarte dependentă de importurile energetice. Protec ia mediului. Danemarca şi Norvegia). Privatizarea sectorului de energie se află pe agenda politicii guvernamentale. urmate de Norvegia. iar sistemele de transport pentru gaz şi electricitate nu sunt suficient dezvoltate. Belgia. fără vehemen a celei înregistrate în Marea Britanie. sindicatele şi companiile însele. se bazează pe importuri şi pe energie nucleară. în timp ce Austria are o pozi ie privilegiată datorită poten ialului hidroelectric. cu 11% din produc ia internă de energie. ca şi în Fran a. Fran a are o veche tradi ie în ce priveşte companiile de stat în domeniul energiei. august-octombrie 2011 89 . sunt net importatoare de energie.În total. în compara ie cu vecinele lor mai bogate. De exemplu. Grecia. În acest grup de state există însă contraste importante. compania de electricitate. total lipsită de combustibili fosili. ca rezultat al moratoriului impus prin referendumul din 1987. care asigură circa 70% din produc ia internă de energie. Uniunea Europeană de ine 145 de unită i nucleare. iar ENEL. Ele au o infrastructură energetică mult mai slabă decât a celorlalte state. dar şi de protec ia mediului. Italia este preocupată în special de creşterea eficien ei energetice. produc ia internă se men ine la un nivel scăzut. fiind de altfel şi ara de tranzit a gazului algerian spre Europa. Acestea ar fi favorizate de o politică de energie condusă de la Bruxelles. Deşi Fran a de ine rezerve de petrol şi gaz. Holding-ul energetic ENI a început să fie privatizat pe componente. Finlanda. neincluzându-le pe cele oprite din Bulgaria şi Lituania şi nici pe cele care operează în Elve ia. poate ajunge să importe în anii secetoşi până la 90% din energia consumată. ca o componentă integrată a politicii de energie. Utilizarea biomasei ocupă locul doi. Belgia este una din sus inătoarele puternice ale politicii de energie în UE. eficien a tehnologiilor este redusă. Irlanda. Italia este săracă în resurse energetice şi importă din Algeria cea mai mare parte din gazul necesar. Electricité de France şi Gaz de France sunt companii monopoliste prin tradi ie. Sursele de importuri sunt Rusia şi Algeria. Nu există sector nuclear. Spania şi Portugalia. dar ei i se opun. care se bazează mai ales pe poten ialul său hidroelectric. este încă la început. mai degrabă decât să rămână la latitudinea statelor membre. ări care au beneficiat de un masiv suport financiar din partea ărilor mai bogate ale UE prin Fondul de Coeziune Socială. Portugalia. pe baza unui plan de restructurare pe activită i.

Când pre ul petrolului a scăzut brusc. . infrastructura. peste 70% din consumul de energie primară este importat. DEPA. pentru ările industrializate. prin Turcia. împreună cu eficien a energetică crescută. în anii 80. op iunea nucleară rămâne deschisă statelor europene care o doresc. Noile ări membre care au reactoare vechi trebuie să le închidă sau să le modernizeze. potrivit oficialilor companiei de stat de gaz. În Irlanda. Şi totuşi. Aceasta s-a întâmplat mai ales ca urmare a două evenimente. evolu iile ulterioare au confirmat concluziile Clubului de la Roma. Totuşi. mai ales după Conferin ele de la Rio (1992) şi Kyoto (1997). energia vântului. Situa ia produc iei de energie electrică din surse regenerabile. orientarea este către construc ia de magistrale de transport pentru gaz. viziunea „solară” şi-a pierdut din nou atractivitatea. tot petrolul şi aproape jumătate din cărbune. Spania importă peste 80% din gazul metan. iar. dar şi contextul politico-istoric. Moratoriul asupra energiei atomice a stopat dezvoltarea sectorului nuclear în această ară. Aproape 80% din consumul de energie este asigurat din import. De aceea. situa ia s-a schimbat de-a lungul anilor şi viziunea unui „viitor solar” a devenit un subiect de dezbatere. De aceea. tabloul energetic arată diferit în cel pu in câteva domenii: structura produc iei de energie şi dependen a energetică. energia regenerabilă a fost privită pentru prima oară ca o posibilă solu ie alternativă la petrol. De aceea. Dacă în anii '70 energia verde era considerată o utopie şi tratată ca un vis al cercetătorilor.Grecia a înregistrat o creştere spectaculoasă a consumului de energie până la 80% din necesarul de gaz care provine din Rusia. În schimb. hidroenergia. obiective na ionale în structura produc iei lor de energie. conduc la limitarea efectului de seră al gazelor emise de combustibilii fosili. pila fotovoltaică etc) au devenit deja. Primul a fost publicarea în 1972 a raportului „The Limits to Growth” a Clubului de la Roma. Temerile legate de încălzirea Pământului au schimbat percep ia asupra energiei nucleare. la acesta se adaugă gazele care provin din Azerbaidjan. Raportul prevedea încă de atunci o reducere dramatică a resurselor energetice clasice şi o creştere rapidă a poluării mediului. Fiind un subiect de interes major. Este un fapt recunoscut acela că folosirea energiei nucleare şi a celor regenerabile. energie nucleară şi. pe surse regenerabile. cele mai pu in dezvoltate ale Sudului caută surse de dezvoltare a sectorului de energie în interiorul UE. iar procentul va creşte odată cu epuizarea resurselor interne de gaz. aceasta se bazează în principal pe combustibili fosili. infrastructură şi utilită ile de energie. Abandonarea totală a energiei nucleare ar însemna ca 35% din produc ia de energie electrică să fie acoperită din alte surse. iar al doilea l-a reprezentat prima criză a petrolului şi criza energetică din 1973/1974. nu există grupuri de state cu o viziune comună asupra politicii de energie dincolo de clasificarea mai sus-men ionată importator/ exportator. energia solară. aşa cum este cazul grupurilor nucleare de la centrala Dukovany din Cehia sau Kozlodui din Bulgaria. În acest context. iar problemele de mediu au început să se discute la scară planetară. într-o măsură mai mică. Dacă ările Nordului bogat sunt intens preocupate de descentralizare şi demonopolizare fără a se interesa prea mult de o politică comună. Concuren a celor două evenimente a adus în discu ie chestiunea siguran ei în alimentarea cu energie. procesarea şi transportul deşeurilor radioactive rămâne o chestiune încă nerezolvată. eficien a energetică. există o diferen ă clară pe axa Nord-Sud în ce priveşte nivelul de dezvoltare al sectorului energetic. precum şi intele vizate pentru anul 2010 au fost următoarele: Consumul de energie în statele Uniunii Europene Deşi situa ia energetică pe ansamblul ărilor în curs de aderare şi a celor candidate la UE pare similară cu a statelor membre în ce priveşte dependen a de importurile de resurse energetice. Sursele de energie noi şi regenerabile (biomasa. siguran a nucleară face obiectul unor raportări regulate şi se are în vedere INTELLIGENCE elaborarea unui standard de practici comune şi a unui mecanism european de control şi peer-review. În ceea ce priveşte structura produc iei de energie.

ca şi solidaritatea între statele membre pe timp de criză. O abordare similară trebuie să existe pentru stocurile de gaz. Fragilitatea bazelor juridice Cu toate că problemele legate de energie au fost la originea întregii construc ii europene. deşi uitate într-o primă fază. acestea au fost avute în vedere în tratatele ulterioare de revizuire a celor institutive (prin Actul Unic European sau prin Tratatul de la Maastricht). Dependen a României fa ă de resursele energetice din import este de 21. Pentru siguran a în alimentarea cu combustibili energetici. să ofere o contrapondere la dominan a nucleară a SUA şi URSS ce începuse să se manifeste la acea vreme. În 2004. Cărbunelui şi O elului (CECO). reducerea dependen ei fa ă de importurile din Orientul Mijlociu. începând cu Tratatul de instituire a Comunită ii Europene a ce celelalte două tratate se refereau strict la unele produse din domeniul energiei. întreg importul de gaze şi petrol al Slovaciei. devenite ulterior Uniunea Europeană.9% fa ă de 47. Energia nu a fost singura lacună a Tratatului de la Roma asupra instituirii Comunită ii Economice Europene. Tratatul şi-a propus. 78% din importul de gaz al Cehiei. nici unul dintre actele constitutive ale entită ii. art. care asigură. Totuşi. îndeosebi prin monitorizarea atentă a eficien ei energetice şi prin diversificarea surselor de energie primară. 98% din cel de petrol şi 89% din cel de gaze al Ungariei. nu con inea nicio referire specifică cu privire la o politică comună în domeniul energiei. Ceea ce este diferit şi caracteristic ărilor Central şi Est Europene este faptul că această dependen ă este legată în propor ii covârşitoare de un furnizor unic. continuând cu Tratatul de instituire a Comunită ii Europene a Energiei Atomice (Tratatul Euratom) şi respectiv Tratatul de instituire a Comunită ii Economice Europene (devenit ulterior TCE). Energia nu a fost abordată decât indirect. deşi per total. în timp În privin a managementului consumului de energie trebuie arătat ca acesta să fie controlat şi dirijat. a dezvoltării regionale sau a industriei. Uniunea lărgită consuma peste 20% din produc ia mondială de petrol. Cât priveşte Tratatul Euratom. Astfel. din 1956.175 alin. dependen a de importuri este mai redusă (36.9% (statisticile româneşti indică procente cuprinse între 3040%). La fel au stat lucrurile în privin a protec iei mediului. Rusia. în cadrul reglementărilor privitoare la politica de mediu.Structura produc iei şi dependen a energetică în ările din Estul Europei ările din Europa Centrală şi de Est sunt mult mai dependente de importul dintr-o singură sursă decât statele membre. de exemplu. Comunită ile Europene au fost condamnate să suporte lipsa unei politici comune în acest domeniu. iar pe de alta. Prin faptul că TCE a rămas fără prevederi referitoare la problemele energetice. Euratom a încurajat dezvoltarea programelor nucleare na ionale.2 al Tratatului de la Roma men iona faptul că orice măsură în domeniul protec iei mediului care ar avea ca efect „afectarea sensibilă a august-octombrie 2011 91 .6% în UE). acesta îşi are originea în criza petrolului din Suez. 50% din importul de petrol al Poloniei. este necesară asigurarea de stocuri strategice de petrol şi coordonarea utilizării acestora. Mai târziu. pe de o parte.

în care indica primele măsuri în construc ia unei politici comune în acest domeniu. . Momente cheie în evolu ia spre o politică comună în domeniul energiei În contextul în care cadrul juridic. în 1967. recurgerea la reglementări în domeniul concuren ei. Tratatul a adus unele completări la definirea conceptului de pia ă internă a energiei (PIE). în pofida faptului că executivul european a pregătit o propunere de capitol. transparen ă. ca şi articole dedicate protec iei investi iilor. formulându-şi sus inerile pe unele texte ale Tratatului care reglementează alte aspecte: . pentru a putea promova reglementări comunitare în acest domeniu. care ar fi trebuit. Consecin ele acestor modificări au fost totuşi dezamăgitoare. din 1990. sunt prevăzute articole care stabilesc condi iile de concuren ă. a reprezentat un uşor pas înainte deoarece art. “oferă puteri Consiliului de a adopta. ar putea fi întărite printr-o colaborare în domeniul energiei. pornind de la principiile Cartei Europene a Energiei. dar energia nu s-a bucurat INTELLIGENCE de un interes special. precum demersurile vizând apropierea legisla iei statelor membre (întemeiate pe art. Tratatul a intrat în vigoare în anul 1998. Comisia Europeană a realizat o primă încercare de coordonare.se poate avea în vedere. între altele. Acesta este un document multilateral semnat în decembrie 1994. guvernele nu erau dispuse să cedeze o parte din controlul lor asupra monopolurilor na ionale de energie în favoarea deschiderii către pia ă. dat de tratatele constitutive ale comunită ilor europene. protec iei civile şi turismului”. cunoscut sub numele de Tratatul de la Maastricht. Trei ări s-au opus vehement acestei ini iative: Marea Britanie. obiectivele şi mijloacele de realizare a unei cooperări pan-europene în domeniul energiei. să investească Comisia Europeană cu anumite competen e în domeniu. mai multe dintre prevederile Tratatului con in norme juridice care permit o abordare indirectă a problemelor energetice. taxare şi mediu. Totodată. încheiat în 1992. când a fost încheiat un Protocol de În elegere între statele membre. Tratatul privind Uniunea Europeană. în egală măsură. suveranitate. fiscalită ii sau rela iilor externe. Comisia Europeană a fost constrânsă de mai multe ori să recurgă la solu ii ingenioase.156 TCE).art. O primă deschidere spre unele clarificări s-a făcut în 1964. pentru că. suplinită prin modificările ulterioare ale acestuia. tranzitului de energie şi tratamentului aplicat disputelor. s-a lansat ideea că refacerea economică în fostul spa iu comunist. . fără să includă un capitol de energie.308 TCE. Documentul atrăgea aten ia asupra caracterului global al problemelor de energie şi asupra faptului că Tratatele Comunită ilor Europene acoperă acest sector într-o manieră necoordonată. orientări în materie de re ele transeuropene (art.alegerii de către un stat între diferitele surse de energie. după îndeplinirea procedurilor de consultare a Parlamentului European şi în baza unei propuneri a Comisiei. La Consiliul European de la Dublin. al cărui document final a fost semnat la Haga de către 51 de state. precum şi structura generală a aprovizionării sale cu energie” trebuie să fie luată printr-un vot în unanimitate în cadrul Consiliului. Comer ul cu energie între păr ile semnatare este guvernat. Actul Unic European (1987) a marcat un punct de turnură pentru pia a unică. Tratatul se bazează pe respectarea principiilor pie ei interne a energiei şi reprezintă o extensie a acesteia la întreaga Europă şi mai departe (Japonia este una dintre semnatare). În acelaşi timp. sau politica comunitară de mediu (art. Aşa s-a născut Carta Europeană a Energiei. pentru a se contura primele elemente ale unei politici comune în domeniul energiei. în decembrie 1991. ca şi siguran a în alimentarea cu energie a ărilor din spa iul comunitar.3 al TCE men iona între domeniile de ac iune ale Comunită ii „măsurile în domeniul energiei. Aceasta. la acea vreme. cel pu in par ial. măsuri vizând atingerea unuia dintre obiectivele Comunită ii”. Tăcerea Tratatului de la Roma a fost. printr-o Comunicare către Consiliul Miniştrilor. având drept obiectiv „stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a colaborării în domeniul energiei” pe axa Est . Olanda şi Germania. O parte importantă a Tratatului se referă la eficien a energetică şi problemele de mediu. la Lisabona. precum şi a condi iilor istorice concrete.Vest. transporturilor. Aceasta stabileşte principiile. conform Tratatului. Cadrul legal de cooperare pentru a pune în practică principiile Cartei a fost realizat prin Tratatul asupra Cartei Energiei. putea fi caracterizat mai degrabă ca lacunar. cu unanimitate.95 al TCE). . Urmare a acestui demers. de procedurile GATT. au fost necesare unele abordări bazate pe o strategie a „paşilor mărun i”.instrumente suple. ceea ce înseamnă că ările semnatare trebuie să aplice aceste proceduri chiar dacă nu sunt parte a „Acordului General asupra Tarifelor Vamale şi Comer ului” (GATT) sau a „Organiza iei Mondiale a Comer ului” (OMC). pe probleme de energie. Astfel.175 TCE). totuşi.

schimbările climatice şi epuizarea resurselor naturale. unii dintre ei dorind descentralizarea. Uniunea Europeană se confruntă cu câteva probleme specifice. precum şi a implica iilor şi consecin elor consumului de energie asupra economiei şi mediului înconjurător. Comisia Europeană a lansat în anul 2000 cea de-a treia Carte Verde „Spre o strategie europeană a siguran ei în alimentarea cu energie”. propor ia surselor regenerabile ar trebui să ajungă la 12%. ca şi accesul la acestea şi. Potrivit documentului. fa ă de 6%.Aceeaşi soartă a avut şi o altă propunere a Comisiei. să lege zonele izolate şi periferice cu regiunile centrale ale Uniunii. Prima comunicare a Comisiei Europene care abordează chestiunea unei politici energetice comune datează din 1995 şi s-a numit Cartea Verde ”For a European Union Energy Policy”. Pentru a îmbunătă i siguran a în alimentarea cu energie şi a răspunde în acelaşi timp cerin elor de mediu (în special în problema schimbărilor climatice şi a încălzirii globale). dincolo de cadrul strict al Uniunii. transportul şi consumul energiei a crescut mult în ultimele decenii. nu impune mecanisme rigide. aşa cum sa văzut anterior. rezultat în urma unei dezbateri publice de o amploare fără precedent în ultimii 30 de ani. Tratatul de la Amsterdam (semnat în anul 1997 şi intrat în vigoare în anul 1999) a consfin it pentru prima dată o ini iativă comunitară din domeniul energiei. anume Re elele de Energie Trans-Europene (TENs). Tratatul UE a adus totuşi ceva nou pentru sectorul energetic. valabil până la acea dată numai pentru chestiunile de mediu. ci să aten ioneze asupra stării actuale a sectorului de energie. după cum se ştie. Cartea Verde a Energiei este primul studiu energetic cu adevărat important realizat după anii '70 în spa iul european şi reprezintă baza unei strategii energetice pe termen lung a Comunită ilor Europene. numite Cartea Verde „Energy for the Future: Renewable Sources of Energy”. dar a fost respinsă. Scopul acestor programe este de a mări capacitatea de interconectare şi interoperabilitate a re elelor na ionale. Complexitatea problemelor legate de producerea energiei. dimpotrivă. Aceasta. între care cea mai serioasă este cea legată de dependen a accentuată fa ă de resursele energetice de import. Pentru administrarea acestor programe există o linie bugetară specială la nivelul Uniunii. în 1996 şi 1997. ci defineşte un cadru care permite statelor membre să opteze pentru acele sisteme care se potrivesc cel mai bine resurselor naturale. Este interesant că Parlamentul European a fost un sus inător puternic al Capitolului de Energie. pentru că permite Comisiei să armonizeze raportul de for e dintre statele membre şi institu iile comunitare. Comisia Europeană joacă un rol central în dezbaterea dintre diferi ii actori de pe pia a energiei. telecomunica ii şi infrastructuri energetice paneuropene. Principiul subsidiarită ii are o importan ă specială în domeniul energiei. până în anul 2010. I-au urmat. adversarii fiind chiar statele membre. în anul 1998. respectiv Cartea Albă „Renewable Sources of Energy”. profilului industrial şi politicilor de energie din fiecare ară în parte. odată cu acutizarea problemelor globale de mediu. Cartea Verde eviden iază necesitatea ca sursele de energie regenerabilă să devină o parte tot mai importantă din structura produc iei de energie. „An Energy Policy for the European Union”. Propunerea de includere a Capitolului de Energie a fost repusă pe agenda următorului Tratat de la Amsterdam. proiect care urmăreşte extinderea re elelor de transport. Aflată şi sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto. Aceste documente stau la baza actualei politici energetice comune şi a legisla iei europene create pentru a o pune în practică. utilizând ca instrument principal directiva. Raportul final asupra Căr ii Verzi a Energiei. din 1997. Pe lângă acestea. a fost prezentat de Comisia Europeană la 27 iunie 2002. I -va urmaaugust-octombrie 2011 93 . apoi o nouă secven ă de comunicări. Scopul său nu a fost să prezinte solu ii. de asemenea. în acelaşi an. iar al ii. lărgind aria de ac iune a principiului subsidiarită ii. referitoare la administrarea Cartei Energiei de către Direc ia de Energie din cadrul CE.

Această triadă valori-interese-obiective reprezintă suma aspectelor ce constituie identitatea na ională şi aspira iile legitime ale na iunii de supravie uire şi evolu ie într-un climat paşnic. ca ansamblu. atât prevederile referitoare la amenin ări din Legea nr. din Legea nr. această evaluare se poate reconstitui. şi Proiectul de lege privind activitatea de informa ii. de la epocă la epocă. intitulată „România Europeană. independen ă. Obliga ia institu iilor statului cu responsabilită i în domeniu este de a decela în permanen ă. de prosperitate. men inerea ordinii publice şi respectarea drepturilor şi libertă ilor cetă eneşti. reprezintă o îmbunătă ire evidentă şi o racordare binevenită la noile cerin e de securitate. 51/1991. şi resursele strategice. mai sigură şi prosperă”. aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a ării (CSAT) pe 17 aprilie 2006. apari ia unor noi amenin ări. însă. modificările petrecute la nivelul mediului de securitate. Totuşi. securitatea na ională. Primul document programatic care descrie realist noul mediu de securitate şi identifică lucid noile amenin ări este Strategia de Securitate Na ională a României din 2006. 3. lit. unitate. trădarea prin ajutarea inamicului. În descrierea făcută actualei situa ii interna ionale se arată că „lumea postbipolară” reprezintă un mediu care se transformă rapid sub impactul globalizării. care se răsfrânge în mod pozitiv asupra cetă enilor. sau aflate încă în stare de proiect. revizionismul. dar şi pentru pie e şi ascu irea conflictelor identitare. Prin Strategia de Securitate Na ională a României (SSNR).Institu iile statului român responsabile în domeniu s-au achitat de această sarcină. a valorilor. spionajul. . legionar sau fascist. construită în baza experien ei realită ilor Războiului Rece. Amenin ările sunt consecin e ale modului în care este configurat la un moment dat mediul de securitate. a-l. Exemplul cel mai evident este adoptarea Legii 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. prevenirea şi combaterea amenin ărilor sar îmbunătă i considerabil. august-octombrie 2011 95 Liviu Mihail Iancu Securitatea na ională reprezintă acea stare de normalitate şi de echilibru fundamentată pe păstrarea intactă a atributelor de bază ale statului na ional (suveranitate. reflectând prin însăşi evolu ia sa modificările generale ale societă ii umane. aprobate şi implementate. cât şi concep ia în baza căreia au fost incluse în actul normativ ar fi fost. iar vulnerabilită ile se referă la însuşirile proprii ale unei na iuni şi ale organizării ei statale care îi pot influen a negativ dezvoltarea. în particular. global şi regional. Deşi Legea nr. în general. Dacă riscurile reprezintă mai degrabă aspecte ale evolu iei situa iei de securitate care se pot materializa în mod negativ în viitor. Fa ă de Legea 51/1991 privind Siguran a na ională. Principalii factori de pericol proveneau din partea altor state şi ideologii politice. de a elabora şi implementa cadrul conceptual şi legislativ potrivit prin care factorii de pericol descoperi i pot fi preveni i sau contracara i. de a stabili cu rigurozitate amenin ările nouapărute şi muta iile intervenite în cazul celor vechi. cu maximum de luciditate. sabotajul. susceptibili să lezeze imediat. dar care intra deja în desuetudine. Amenin ările pe care le statuează Legea 51/1991 sunt amenin ări conven ionale. aflat în Parlament pentru dezbatere. Cele trei elemente pe care le au în vedere institu iile statului abilitate în acest sens ca fiind periculoase pentru realizarea securită ii na ionale sunt riscurile. comunită ilor. Securitatea na ională se ob ine prin apărarea permanentă. mai pu in anacronice. Ele descriu o concep ie actuală la acel moment. cu un grad acceptabil de promptitudine şi profesionalism. Principalele tendin e sunt acelea de acutizare a competi iei dintre state pentru resurse. pe lângă modificarea vechilor amenin ări. 39/1990 stipula că CSAT trebuie să elaboreze o concep ie fundamentală de apărare a ării. creând premisele pentru sporirea eficien ei statului în realizarea securită ii na ionale. propaganda în favoarea extremismului comunist. cu repeziciune. dacă Războiul Rece ar fi continuat şi dezvoltarea tehnologică ar fi stagnat. care se află într-o permanentă schimbare. amenin ările se schimbă şi ele. cadrul conceptual şi legislativ pentru cunoaşterea. Apărarea triadei amintite trebuie derulată împotriva acelor elemente din mediul de securitate care. reconsiderarea analizei s-a produs. 51/1991. în prezent. amenin ările şi vulnerabilită ile. de la secol la secol. Strategia Na ională de Apărare (SNAp). noile documente ce stabilesc cadrul de ac iune în domeniul securită ii na ionale. contrainforma ii şi securitate. Ritmul de producere a modificărilor a fost atât de alert. subminarea economiei na ionale. precum ac iuni pentru înlesnirea ocupa iei militare străine. indivizibilitate). Din acest motiv. planificate şi dinamice. separatismul etc. astăzi. un asemenea document programatic sau altele asemănătoare nu au fost elaborate anterior aprobării şi promulgării Legii 51/1991 (care a intrat în vigoare chiar înaintea adoptării Constitu iei). România Euroatlantică: pentru o via ă mai bună într-o ară democratică. împietează dezvoltarea normală a na iunii. aprobată de CSAT pe 22 iunie 2010. atentatele la adresa persoanelor ce de in func ii înalte în stat. Mediul de securitate s-a schimbat. în baza studierii amenin ărilor înscrise la art. Probabil că. Totuşi. amenin ările sunt acei factori concre i de pericol. prin ac iuni oportune. ba chiar de la INTELLIGENCE deceniu la deceniu. neconven ionale. prin natura lor. Noua configura ie a sistemului interna ional şi noile coordonate socio-politice şi tehnologice determină. încât pentru unele amenin ări nici nu s-a aşteptat reconsiderarea întregii viziuni asupra mediului de securitate. Prin urmare. evaluarea mediului de securitate la care au procedat factorii de decizie de la acel moment nu poate fi analizată. statului şi societă ii. intereselor şi obiectivelor na ionale.

controlul democratic al activită ilor de securitate na ională şi gestionarea integrată a securită ii. Există de altfel un întreg capitol în SNAp prin care se subliniază continuitatea dintre viziunea exprimată în SSNR şi cea din SNAp. Ea nu mai este o identitate independentă la mijlocul altora de acelaşi fel. sunt demne de amintit enun area principiului referitor la echilibrul dintre siguran a cetă eanului şi securitatea statului ca obiectiv. . de asemenea. iar adeseori nu mai sunt nici măcar oamenii. ci devine parte integrantă a securită ii interna ionale. completează în mod fericit SSNR. proliferarea armelor de distrugere în masă. cele mai periculoase amenin ări neconven ionale cu care se confruntă lumea şi. prin urmare. Unul dintre cele mai evidente aspecte în acest sens este legat de stabilirea amenin ărilor la adresa securită ii na ionale. sau stabilirea legăturii intrinseci care există între securitate şi prosperitate. pentru că un astfel de program trebuie să fie destinat şi să se preocupe în principal de genera iile actuale. pentru momentul actual se observă că există strategii. Consecin a este aceea că. România îşi însuşeşte amenin ările de acest tip ca factori de pericol ce îi periclitează prin extensie şi propria securitate na ională. criminalitatea organizată transna ională. Elementele de noutate cu privire la mediul de securitate sunt reprezentate de reapari ia conflictelor conven ionale în apropierea teritoriului României INTELLIGENCE (războiul ruso-georgian din 2008) şi de regresul în domeniul neproliferării armelor conven ionale (suspendarea unilaterală de către Federa ia Rusă a participării la Tratatul cu privire la For ele Armate Conven ionale în Europa. siguran a cetă eanului. Terorismul interna ional. depăşind capacită ile statuluina iune modern de a le combate prin propriile mijloace şi resurse. chimice sau nucleare. ca focare de răspândire a insecurită ii. subliniindu-se faptul că structura noilor amenin ări obligă la însăşi reconsiderarea conceptului de securitate na ională. deşi cu un titlu neinspirat. din 2007. precum cel al „matricei de securitate”. conflictele interetnice. faptul că dimensiunea acestor amenin ări este globală. guvernarea ineficientă. total noi fa ă de concep ia imediat postrevolu ionară. Se dezvoltă concep ia inclusă ini ial în SSNR şi se adaugă elemente noi. care este completată şi prin alte elemente importante. Vectorii purtători ai amenin ărilor nu mai sunt entită i politice. Accentuarea acestor aspecte arată că există capacitatea institu ională de a repera în mod constructiv schimbările petrecute la nivel interna ional (crizele gazului din iernile trecute. Se observă că reconsiderarea petrecută la nivelul amenin ărilor este înso ită şi de noi paradigme toretice. ca o măsură prin care ne aliniem şi în plan conceptual la eforturile statelor NATO şi UE pentru realizarea securită ii na ionale şi interna ionale. ca elemente prin care se pot preveni. Interesant este faptul că în SNAp se insistă asupra amenin ărilor cu privire la lipsa resurselor energetice şi la atacurile informa ionale. survenită în 2008). biologice. cu atât mai mult cu cât. Dintre acestea. România. Strategia Na ională de Apărare „Pentru o Românie care garantează securitatea şi prosperitatea genera iilor viitoare” (2010). multidimensionalitatea. Sunt subliniate şi elemente pozitive precum coagularea unei pozi ii unitare a NATO pe problematica Mării Negre. prin urmare. Analiza mediului de securitate şi identificarea noilor amenin ări conduce. deşi nu reprezintă în sine o intă predilectă a acestor amenin ări. „matricea de securitate” este fundamen-tală pentru realizarea managementului eficient al sistemului na ional de apărare. statul român este membru cu drepturi depline şi al Uniunii Europene. După cum se observă. Se remarcă. Dacă pentru perioada imediat postdecembristă remarcasem că există o lege în domeniul securită ii na ionale. dar nu au fost adoptate încă legi în această privin ă. conflictele înghe ate şi mişcările separatiste. în continuare. de aceeaşi importan ă în cadrul securită ii na ionale. dezvoltând elemente de continuitate din aceasta şi subliniind mai cu seamă modificările survenite în intervalul 2006-2010.Dintre acestea sunt amintite: terorismul interna ional structurat în re ele transfrontaliere. dar că nu există o strategie. la o modificare de paradigmă. proliferarea armelor de distrugere în masă şi criminalitatea organizată transfrontalieră reprezintă. noile amenin ări au foarte pu in în comun cu cele vechi. corelată cu conceptul de comunitate de informa ii). Componenta colaborării şi cooperării între state pentru gestionarea comună a securită ii interna ionale devine un leitmotiv al SSNR. atacul cibernetic suferit de Estonia în 2007) şi de a trasa direc ii optime de ac iune pentru a le putea face fa ă cu succes. combate şi înlătura amenin ările. Bazată pe cinci piloni (triada securitate-prosperitateidentitate. catastrofele naturale şi problemele de mediu etc. multidirec ionalitatea şi multifunc ionalitatea securită ii. prin integrarea europeană şi euroatlantică.

.

ro www.sri.ro www.ro www.ro .sri.ro www.sri.sri.sri.www.

Procesul trebuie continuat prin adoptarea unei legi eficiente care să înlocuiască învechita Lege nr. 48. Este interesant de remarcat că până şi ordinea în care sunt enumerate amenin ările este diferită de cea din Legea nr. la securitate umană?.Legea nr.12) sau periclitării securită ii infrastructurilor de comunica ii de interes na ional (pct.ro/static/ordine/SNAp/SNAp. Barry. Lynne Rienner Publishers. . august-octombrie 2011 97 .GEOANĂ. cum se întâmplă în cazul punerii în pericol a ordinii constitu ionale (pct.pdf.ro/UserFiles/File/securitatenationala/ Bibliografie/1. unde se stipulează că autorită ile informative pot acorda asisten ă în activită ile prevăzute la articolul 45 şi 47. Articole. deşi amenin ări la adresa securită ii na ionale. la adresa de Internet http://www. Trebuie.POP. accesată pe 18 februarie 2011. prin urmare. trebuie subliniat că nu atât enun area unor principii. contrainforma ii şi securitate. au decelat corespunzător amenin ările ce planează asupra bunei evolu ii a cetă enilor. precum terorismul interna ional (pct. cum ar fi spionajul. cu rigurozitate.4). mai presus de orice. publicată în Monitorul Oficial nr. dar. totuşi. WAEVER.revista22. În baza acestor noi reglementări.net/actual/m-geoana-strategia-de-securitatea-romaniei-es?autoPlay=true.html. acce-sată pe 18 februarie 2011. la adresa de Internet http://www.5) şi proliferarea armelor de distrugere în masă (pct. 51/1991 privind siguran a na ională a României. Racordarea la noile cerin e de securitate este esen ială.7). unor persoane fizice şi juridice. pp. cum poate fi formularea art. . descrierea unor amenin ări şi elaborarea unor documente programatice şi acte normative sunt cele în măsură să asigure realizarea securită ii na ionale. Adeseori se detaliază anumite amenin ări. contrainforma ii şi de securitate ar fi mult înlesnită. ofi erii de informa ii nemaifiind nevoi i a da un adevărat examen de creativitate pentru a contracara activită i care. accesată pe 18 februarie 2011. iar primii paşi au fost făcu i prin adoptarea strategiilor din 2006 şi 2010. A stabili în textul normativ premise care să pună sub semnul întrebării faptul că autorită ile informative sunt instrumente între inute exclusiv din resursele na iunii. remarcat că proiectul trebuie dezbătut cu aten ie pentru a nu se strecura erori. I Repere Bibliografice Documente . comunită ilor şi statului român. 1998.pdf.11).euractiv. Ole.10).revista22.ro/static/ordine/ SSNR/SSNR. în „Revista 22” (27 decembrie 2005). aspectele mai sus men ionate trebuie să fie înso ite de voin a fermă şi de priceperea de a le aplica. Noile amenin ări enumerate în SSNR şi SNAp.9). Vechi amenin ări sunt reactualizate în conformitate cu realită ile prezente.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_ 20540/Iulian-Fota-Ce-esteo-strategie-nationala-de-aparare-sau-securitate. la adresa de Internet http://www. de exemplu „subminarea economiei na ionale” devine „punere în pericol a securită ii economice na ionale” (evident. accesată pe 18 februarie 2011.Strategia de Securitate Na ională a României (SSNR) „România Europeană.Lege privind activitatea de informa ii. punerii în pericol a securită ii economice (pct. Boulder.%20Propuneri%20de%20L%20E%20G%20I /L%20E%20G%20E%20privind%20activitatea%20de%20informatii. WILDE. prin descrierea formelor pe care le pot lua. .FOTA. în „Revista 22” (30 iunie 2006). la adresa de Internet http://www. 51/1991.Toate amenin ările incluse în strategiile de mai sus îşi găsesc locul în cadrul unui cuprinzător articol 8. la adresa de Internet http://webtv. sunt men ionate explicit în acest articol. Mircea Declara ie de presă de pe 6 mai 2008.audieripublice.presidency. accesată pe 18 februarie 2011. De asemenea.html. la adresa de Internet http://www. ac ionând exclusiv pentru atingerea obiectivelor acestuia este o eroare ce poate avea consecin e din cele mai grave şi care poate contribui la slăbirea statului în fa a factorilor de pericol la adresa securită ii na ionale. activitatea de informa ii. în măsura în care este anacronic să vorbim astăzi de economii na ionale în sensul Legii nr. . 51/1991.Strategia Na ională de Apărare (SNAp) „Pentru o Românie care garantează securitatea şi prosperitatea genera iilor viitoare” (2010). 51/1991). .BUZAN. în practică.14).realitatea. . a comunica iilor. Iulian Ce este o strategie na ională de apărare sau securitate?. 240. Jaap de Security: a new framework for analysis. accesată pe 18 februarie 2011. periclitării capacită ii de apărare a ării (pct.pdf. amenin ări conven ionale care au rămas de actualitate. Amenin ările la adresa bunei guvernări şi capacită ii institu ionale (precum corup ia la nivel înalt) ocupă şi ele un loc important. România Euroatlantică: pentru o via ă mai bună într-o ară democratică. a mediului. nu erau stipulate ca atare în lege.ro/strategia-de-securitate-nationala-de-la-proiect-larealitate-2844. CO & Londra. Dorina Maria Strategia na ională de securitate: de la apărare teritorială. Studiul întreprins relevă că institu iile abilitate în domeniul securită ii na ionale au identificat corect noile tendin e ce animă mediul de securitate şi. Deşi condi ii esen iale. criminalitatea organizată transfrontalieră (pct. Propunere de proiect. dovadă a remodelării opticii asupra mediului de securitate şi a creşterii importan ei amenin ărilor neconven ionale.presidency. declara ii şi comentarii . punerii în pericol a securită ii informatice (pct. ca de asemenea amenin ările la adresa securită ii informatice. mai sigură şi prosperă” (2006).NĂSTASE. îşi păstrează locul în cadrul textului normativ. la adresa de Internet http://securitate.ro/strategia-nationala-de-securitatede-la-aparare-teritoriala-la-securit-2312. contra cost. 163 din 7 august 1991. .%20Romania/2.html. accesată pe 19 februarie 2011. Adrian Strategia de Securitate Na ională de la proiect la realitate.

ExxonMobil (cea mai mare companie din lume). Mai mult. zăcămintele dovedite de i ei ale Venezuelei se ridicau. INTELLIGENCE CEO al fondului suveran Samruk-Kazyna din Kazahstan. potrivit analizelor EIA publicate recent. ajungând la 78 de milioane de tone în 2009 (fa ă de 35. Potrivit acestuia. preşedintele venezuelean Hugo Chavez a declarat că statul pe care îl conduce a depăşit Arabia Saudită. . anul trecut. la peste 40. Chevron şi Conoco. într-un interviu pentru CNBC. produc ia de petrol a statului s-a dublat. cu 3. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor din Kazahstan a ajuns.4 milioane de tone peste cea din 2009. numai Rusia depăşeşte Kazahstanul în ceea ce priveşte produc ia de petrol. lideri pe pia a produc iei de petrol. reprezentând 3% din totalul mondial. că produc ia înregistrată de compania Tengizchevroil (proiectul său în Kazahstan şi cel mai mare producător din ară) s-a ridicat. Dezvoltarea la capacitate maximă a principalelor câmpuri petrolifere din Kazahstan ar propulsa ara pe un loc fruntaş în topul producătorilor mondiali de petrol. Fenomenul se va repeta şi în următorul deceniu. una dintre ultimele regiuni ale cărei zăcăminte de i ei nu au fost explorate. la peste 9. În ianuarie. Proiectul a fost blocat la numai câteva zile de partenerii ruşi ai BP (grupul AAR). iar produc ia statului se va dubla până în 2019. în 2010.000 de milioane de tone.Dan Bărbu Fostul stat sovietic ar putea deveni unul dintre principalii 5 producători petrolieri din lume în următorii 10 ani. la 25. Rezervele dovedite de i ei ale kazahilor se ridică la 5. În ultimii10 ani. ara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume. 20% din produc ia de petrol a statului se află sub controlul Chinei. Specialiştii spun că această tendin ă va continua. au deja investi ii în Kazahstan. Produc ia de petrol a Kazahstanului s-a dublat în ultimul decenii. La începutul acestui an. a declarat Kairat Kelimbetov. gigantul britanic BP a semnat un acord cu Rosneft pentru a ob ine accesul în zona arctică a Rusiei. cred specialiştii de la Administra ia Informa iilor din Energie din Statele Unite ale Americii (EIA).300 de milioane de tone. Gigan ii energetici mondiali par să fie de aceeaşi părere. care sus in că trebuiau incluşi în acord. de la 700 de dolari în urmă cu 20 de ani.000 de dolari. În prezent. dintre fostele ări sovietice. Însă tot rezervele din Rusia sunt cele care stârnesc conflicte la nivel mondial. Chevron a anun at. iar ara va ajunge unul dintre liderii mondiali în domeniu.3 milioane de tone în 2000). la sfârşitul lui 2010.9 milioane de tone. la începutul acestei luni.

Ruta gazului kazah spre Europa include şi România? ara central-asiatică poate utiliza infrastructura românească pentru exportul petrolului şi gazelor în Vest.Principalii producători mondiali de petrol ara 1. Irak 5. Venezuela 9.200 5. SUA 4. Utilizarea infrastructurii româneşti este o bună oportunitate pentru accesul pe pie ele din Uniunea Europeană a Kazahstanului.4 189 155. care este inundată sezonier de Marea Caspică.5 124. Vânzătorul şi cumpărătorul au fost de acord ca pre ul tranzac iei să rămână confiden ial.8 121.5 325. Emiratele Arabe Unite 7. Turkmenoi. produc ia zilnică de i ei şi gaze a "Petrom" în Kazahstan a atins aproximativ 5.800 18. ca şi alte state caspice. suntem gata să colaborăm cu Kazahstanul pentru ca acest stat să poată folosi infrastructura românească.300 24. Contractul a fost semnat la data de 29 octombrie 2009.2 459. Irak 10. Rusia 8. Iran 4. În 2008.300 5. Este o oportunitate uriaşă pentru Kazahstan pentru a-şi asigura accesul spre pie ele europene". „România în elege necesitatea Kazahstanului de a avea oportunită i de export în Uniunea Europeană. iar finalizarea tranzac iei a avut loc pe 31 decembrie 2009. Rusia 2. Sinergiile tehnice şi opera ionale ar trebui să ducă la costuri reduse de produc ie pentru ambele zăcăminte comparat cu dezvoltarea acestora în mod individual. Arabia Saudită 2. China 6. Aceasta este o pia ă uriaşă. situându-se sub pragul de 10% din valoarea totală a activelor "OMV Petrom". dificilă din punct de vedere tehnic şi de mediu. şi Jusaly. Această achizi ie nu este substan ială.000 13. Precum zăcământul Komsomolskoe. Kuweit *milioane de tone Produc ia* 494.8 121. Canada 7. Venezuela 3.200 "Petrom" a cumpărat. În acest sens. Kazahstan 10. Mexic 8. în cadrul vizitei oficiale efectuată în statul caspic. este un important izvor de resurse energetice. aflat în apropierea unui alt perimetru concesionat de "Petrom" în Kazahstan.3 202.3 ările cu cele mai mari rezerve de i ei din lume ara 1. Komsomolskoe. Arabia Saudită 3.800 5. Libia 9. asumându-şi un rol activ de pod energetic. Iran 5. preşedintele României şi omologul său kazah. au convenit realizarea unei noi rute de transport al petrolului şi gazelor prin Marea Caspică. Întâlnirea preşedintelui României cu omologul său kazah. România se află la confluen a acestor două lumi şi poate juca o carte importantă. Nursultan Nazarbaev. după ob inerea aprobărilor din partea autorită ilor din domeniu din Kazahstan. Studiile tehnice indică faptul că zăcământul Kultuk poate fi conectat la zăcământul Komsomolskoe şi poate astfel beneficia de instala iile şi infrastructura existentă. În urma vizitei efectuate în Kazahstan. care de ine 100% din drepturile asupra licen ei de explorare a zăcământului Kultuk. Dincolo de aceste declara ii stă oportunitatea României de a se afirma pe harta statelor care au un cuvânt de spus în politica economică regională. Aktas. a sus inut preşedintele României. iar Europa. la finele anului trecut. Kazahstanul.000 10. de 500 de milioane de consumatori. Nursultan Nazarbaev. se arată întrun comunicat al celei mai mari companii petroliere din România. Aflat la 34 de kilometri fa ă de zăcământul Petrom de la Komsomolskoe. Kuweit 6.700 de barili echivalent petrol pezi.500 14. Canada Rezerve reale* 36. Traian Băsescu. prin biroul de reprezentan ă din Astana precum şi două companii. zăcământul Kultuk a fost descoperit în anii 1980 şi nu a fost dezvoltat de atunci. un mare energofag. are o semnifica ie mult mai adâncă decât o strângere de mână şi două zâmbete. a spus preşedintele.7 147. cu 24% mai mare comparativ cu 2007.900 15. acesta este localizat în zona de tranzi ie onshore-offshore. compania Korned LLP din Kazahstan. august-octombrie 2011 99 . Activită ile "Petrom" din Kazahstan sunt desfăşurate prin intermediul reprezentan ei Petrom din Kazahstan. Petrom a intrat în Kazahstan în 1998 şi de ine licen e de explorare şi produc ie pentru zăcămintele: Tasbulat. "TOO Tasbulat Oil Corporation" (100% de inut de "Petrom") şi "TOO KomMunai" (95% de inut de Petrom).

de unde va fi transportat spre consumatorii europeni prin viitoarea conductă PEOP (Pan European Oil Pipeline. schimburile comerciale dintre cele două ări fiind de peste trei miliarde de dolari anual. imediat după ce "Gazprom" a invitat România să facă parte din South Stream. petrolul şi gazele din Kazahstan pot fi aduse prin conducte până la ărmul georgian al Mării Negre. are licen e de explorare şi exploatare în cinci perimetre petroliere în acest stat. Kazahstanul. Şi Petrom. ara noastră va căpăta o pozi ia strategică şi întregul dialog se va purta prin intermediul României. Principal furnizor al Nabucco Considerăm că vizita preşedintelui Băsescu în Kazahstan nu a fost întâmplătoare. După începerea produc iei. potrivit unui raport al pie ei mondiale de hidrocarburi la finele anului 2008. În perioada 2000-2008. Kazahstanul este situat în extremitatea estică a Europei. iar pentru acest an este estimată o majorare de 1. Avem acum oportunitatea de a face parte din ambele proiecte şi este normal să vedem ce surse avem.2% din rezervele dovedite la nivel global. statul central-asiatic reuneşte 3. principalul activ al Rompetrol. BP.4 milioane de tone de i ei kazah au fost importate în România. Statistic. aceste resurse sunt suficiente pentru următorii 60 de ani. când a cumpărat grupul Rompetrol de la Dinu Patriciu. Cam aşa va arăta noua versiune a drumului european al mătăsii. cu aproape 6 locuitori pe kilometru pătrat. La produc ia actuală. PIB-ul Kazahstanului a crescut cu 9-10%. . realizat de BP. ExxonMobil. numită şi Constan a-Trieste).România ar avea foarte multe de câştigat dacă se va afla pe o rută a hidrocarburilor. rela iile dintre Kazahstan şi Rusia stau bine din punctul de vedere al cifrelor. Faptul că in să participe la proiecte de transport al hidrocarburilor spre Europa care ocolesc Rusia este principala dovadă în acest sens. acest zăcământ va aduce un plus de 50 de milioane de tone de i ei anual. Kazahii au arătat în repetate rânduri disponibilitatea de a participa la acest proiect atât în calitate de furnizori de i ei. Kazahstanul are rezerve dovedite de 1. Pe lângă veniturile importante din taxele de tranzit.4 milioane de tone de i ei pentru a fi procesate la Rafinăria Petromidia. Statoil. La finele anului trecut. cea mai mare descoperire de i ei şi gaze din ultima decadă. Gazele vor fi lichefiate la Batumi şi transportate pe mare la Constan a. Anul trecut. KazMunaiGaz a adus din Kazahstan 2. Totuşi. Rusia şi Belarusul au ajuns la un consens privind formarea unui spa iu economic unic până în 2012 şi au hotărât să ia toate măsurile necesare pentru introducerea taxei vamale unice. În portul românesc va exista o instala ie de delichefiere. a atras în statul caspic cele mai importante nume din industria petrolieră mondială: Eni. Zăcământul Kashagan din Kazahstan. iar cantitatea va creşte pe măsura modernizării rafinăriei.2%. respectiv 39. Mutarea făcută de compania kazahă KazMunaiGaz în 2007. de unde vor fi preluate de petroliere. cu rezerve comerciale estimate la 16 miliarde de barili. aversiunea pe care o au fa ă de Rusia majoritatea ărilor desprinse din fosta URSS nu a ocolit nici Kazahstanul. suficiente pentru încă cel pu in 70 de ani.5% . acesta va veni tot pe mare până la Constan a. Anul trecut. cât şi de finan atori. În anul 2010. creşterea economică a statului caspic a fost de 1. La capitolul petrol. având o coastă importantă a Mării Caspice. Este a noua ară din lume ca suprafa ă. lângă Rusia şi China. În ceea ce priveşte transportul i eiului. este una dintre cele mai pu in populate ări. Shell şi Total. INTELLIGENCE Concluzii Ce oferă Kazahstanul? Ca stat ex-sovietic.8 de miliarde de barili. Astfel. inând cont că statele caspice sunt principalii furnizori pentru Nabucco. care a devenit în secolul al XXI-lea drumul resurselor energetice. ceea ce echivalează cu 1% din rezervele mondiale.82 de trilioane de metri cubi de gaze. cea mai mare companie românească. Din cauza reliefului de stepă semideşertică.1%. concurentul proiectului Nabucco. în 2014. BG Group. iar popula ia depăşeşte cu pu in 16 milioane de locuitori. a anticipat această pozi ionare strategică a României. 2. de unde gazele vor pleca spre Europa.

prin intermediul portului Constan a. procent care va creşte în viitor din cauza op iunilor restrânse şi greu de materializat în materie de transport direct de la al i furnizori. România a sus inut Kazahstanul pentru Preşedin ia Organiza iei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Mai departe. Acestea sunt legate de transportul de gaze şi de petrol de la câmpurile de hidrocarburi Tengiz şi Atyrau din Kazahstan. în Italia. nu au înregistrat evolu ii semnificative deoarece interesul na ional al României nu cuprindea o viziune care să aibă în vedere şi noile state independente din Asia Centrală. Traseul porneşte apoi de la portul Aktau din Marea Caspică. România poate oferi Kazahstanului. Deci ni se deschide uşa către două posibilită i de a transporta gaze şi petrol prin România şi poate să fim mai pu in dependen i de gazele ce vin direct din Rusia prin intermediul conductei Soyuz. Fa ă de proiectele de conducte men ionate mai sus. pentru că gazele şi petrolul vor fi transportate prin Serbia. I august-octombrie 2011 101 . Prin portul Constan a. Croa ia. apoi rutele de transport vor uni portul de tranzit Batumi din Georgia portul românesc Constan a. De aici conductele vor traversa Caucazul până la Marea Neagră. cu posibila finalitate în 2012. România importă din Rusia 25% din necesarul de gaz. interesele strategice ale României în Kazahstan au început practic odată cu perspectivele de începere a construirii conductei de petrol Constan a-Trieste în anul 2002. ajungând la portul Baku din Azerbaijan. petrolul va fi transportat prin conducta Transalpină care leagă Italia de Austria şi Germania. În prezent.Chiar dacă rela iile diplomatice ale României cu Republica Kazahstan (1992). România devine punct strategic pentru Balcanii de vest şi pentru Italia. deschidere către pia a mult dorită a ărilor din vestul Europei. ară care a şi preluat mandatul din ianuarie 2010. ce trece prin Republica Moldova. Slovenia către Trieste. şi a conductelor de gaze şi de petrol Azerbaidjan-Georgia-România.

Olanda. Luxemburg. vehicule blindate de luptă. autosuspendare care devine efectivă la sfârşitul anului. Polonia. Marea Britanie. cel de nord şi cel de sud-est al Europei. la Chişinău men inându-se şi o temere că Moldova şi Georgia ar putea fi abandonate de statele NATO în baza unor negocieri legate de scutul antirachetă. lucru nemen ionat însă în textul tratatului. în tratat nu se stabilea modalitatea în care noi state să devină şi ele par i ale acestei întelegeri.Marius Bogdan Crăcea Europa se bucură de existen a a 3 instrumente prin care se asigură transparen a şi se urmăresc măsuri pentru asigurarea unui climat propice păcii: Tratatul Cer Deschis (Open Skies Treaty). cum ar fi putut fi cazul statelor din vestul Balcanilor (Bosnia şi He egovina. INTELLIGENCE Noul tratat a fost semnat iar statele NATO au condi ionat ratificarea documentului de retragerea trupelor ruseşti din cele două state. a celor care au loc în temeiul Documentului de la Viena. chiar înainte de perioada de raportări. Azerbaijan. prin acceptarea de către Federa ia Rusă a unor elemente ale acestui scut în vecinătatea ei în schimbul unor concesii legate de prezen a trupelor ruse în Moldova şi Georgia. Turcia. în spa iul de la Oceanul Atlantic la Mun ii Ural. ceea ce ar fi permis NATO să comaseze armament în această zonă fără a încălca prevederile stabilite. Ucraina. Tratatul privind For ele Armate Conven ionale în Europa (CFE. Ungaria dar şi Federa ia Rusă. CFE a fost conceput în perioada celor 2 blocuri militare. flota rusă de la Marea Neagră nu intră în prevederile tratatului). Spania. Statele care sunt parte ale CFE sunt: Armenia. piese de artilerie. Belgia. The Treaty on Conventional Armed Forces in Europe) şi Măsurile de Consolidare a Încrederii şi Securită ii (Confidence and Security Building Measures) Documentul de la Viena. În 2007. a ajuns într-un impas prin transformările care au avut loc la nivel mondial. Danemarca. Moldova. În perioada 20002004 s-au realizat progrese importante privind evacuarea de muni ie şi tehnică militară din Transnistria. Belarus. avioane de luptă sau elicoptere de atac(de exemplu. a peste 700 de zboruri între state cu aparatură la . Odată cu această miscare se constată totuşi o men inere a atitudinii transparente prin continuarea misiunilor de observare desfăşurate în baza Tratatului Cer Deschis şi o intensificare. Portugalia. ocazie cu care Federa ia Rusă a promis retragerea trupelor din Republica Moldova şi din Georgia. Bulgaria. Federa ia Rusă îşi anun ă. autosuspendarea din tratat. Pentru a remedia aceste inconveniente s-a semnat un nou tratat la Istanbul (1999). Norvegia. Georgia. Tratatul Cer Deschis a permis realizarea. cu rol de compensare. cu 150 de zile înainte. Italia. NATO şi Pactul de la Varşovia. Germania. în perioada august 2002 decembrie 2010. Kazakstan. Astfel. Croa ia. România. Canada. Slovacia. Statele Unite ale Americii. în evolu ia istorică statele baltice nu au mai facut parte din tratat dar au devenit membre NATO. iar Federa ia Rusă nu a respectat cantită ile de armament care puteau fi dislocate pe flancuri. Cehia. dar procesul nu a fost finalizat. Tratatul privind For ele Armate Conven ionale în Europa (CFE) care precizează cantită ile admise de armament pe zone geografice şi pe categorii. Fran a. Islanda. Grecia. Ratificarea noului tratat nu s-a putut face întrucât miza retragerii trupelor din Republica Moldova şi Georgia nu a putut fi atinsă. Muntenegru şi Serbia). fie că este vorba de tancuri.

. Regatul Unit al Marii Britanii. Astfel. începe o mişcare inedită. a Actului Final de la Helsinki. Slovenia. cu sisteme radar care aveau o rezolu ie la nivelul solului de 3m. Norvegia. Trebuie spus că Republica Moldova nu este parte a acestui tratat. includerea în doctrină. dar nu şi pe linia capabilită ilor nucleare. în conformitate cu o serie de elemente de drept interna ional şi să nu afecteze. Olanda. SUA) are ca obiective: trasarea unei viziuni de evolutie pe termen lung. Ungaria. Declara iei de la Manila privind reglementarea paşnică a diferendelor interna ionale şi a Cartei Securită ii Europene în men inerea păcii si securită ii interna ionale. preşedintele rus Medvedev. ările care au semnat şi ratificat tratatul sunt în numar de 34: Belarus. în organiza iile. asigurarea unui cadru conceptual de conducere a războiului. Portugalia. în 2008. Legisla ia conflictelor armate (law of armed conflict) se află printre obiectivele educa ionale promovate. zbor deasupra Ucrainei. printre altele. la 18-19 octombrie 2010 (la 21 de ani de la demisia liderul est-german Erich Honecker). Lituania. Se defăşoară şi o serie de activită i educative şi de promovare a unor idei prin conferin e. Astfel. Georgia. elaborată de către Federa ia Rusă şi facută publică pe 29 noiembrie 2009. continuând cu o bună parte din Europa. Danemarca. fie membru semnatar sau nu. Fran a. Islanda.Ucraina. şi ajungând prin Federa ia Rusă pâna la Vladivostok. adică pentru ca doua puncte să apară ca fiind distincte trebuie să se afle la o distan ă de 30cm. acesta având în vedere o suprafa ă întinsă pornind din America de Nord(SUA şi Canada). Statele Unite ale Americii. În tratatul de securitate pan-european se propun. Şi sub Documentul de la Viena (Vienna Document: VD92. cu mijloacele tehnice descrise mai sus la bordul aeronavelor. propunere concretizată printr-o ciornă de Tratat European de Securitate. Bosnia-Her egovina. Croa ia.Ucraina. Grecia. ceea ce permitea identificarea unui dispozitiv mobil de lansare a rachetelor în câmp deschis sau a garniturilor de tren şi cu sisteme de detec ie în infraroşu care aveau o rezolu ie la nivelul solului de 50cm. identificarea capabilită ilor necesare în vederea punerii lor la dispozi ie. 24 martie. seminarii şi prin convingerea na iunilor să asigure educa ia. VD94. . Ucraina. Fran a a reintrat în structura integrată a NATO după 43 de ani. Romania.Romania. Comandamentului Suprem Aliat pentru Transformare din Norfolk (Virginia. dezvoltarea lor. Estonia. Canada. valorificarea maximă a acestora prin mijloace tehnologice. se vorbeşte despre faptul că o ară membră a acestuia să se manifeste. VD99) s-au realizat foarte multe misiuni: peste 460 de inspec ii şi peste 200 de vizite de evaluare. pe coasta Normandiei. dar respinsă de SUA şi îmbră işată de Fran a şi Germania. Fran a lansează negocieri de întoarcere în structura integrată a NATO şi în 2009 acest lucru se realizează. Luxemburg.zbor comun România/SUA deasupra Federa iei Ruse. Rusia. Germania. 9 septembrie. Slovacia. zbor deasupra României. în localitatea Deauville a avut loc o august-octombrie 2011 103 . Polonia. în 2010: . Italia.bord: cu camere optice care aveau o rezolu ie la nivelul solului de 30cm. avem blocajul în transformarea CFE şi autosuspendarea Federa iei Ruse din tratat care a devenit efectivă la sfârşitul anului 2007. Tot în textul acestei propuneri de tratat. Cartei Na iunilor Unite. Suedia. 1 octombrie. au fost următoarele misiuni de observa ie desfăşurate de România sau deasupra României.zbor comun România/Germania deasupra Federa iei Ruse. Turcia. Letonia. Belgia. din interiorul acestora. Oberva iile desfăşurate în baza Tratatului Cer Deschis au continuat chiar dacă a existat un impas în func ionarea CFE. să fie interzisă şi se recunoaşte rolul Consiliului de Securitate al ONU. fapt care permite să se facă diferen a între un camion şi un tanc dar nu se poate face între tipuri de tancuri cu aspect exterior asemnănător. ca amenin area cu for a sau folosirea for ei împotriva integrită ii teritoriale şi independe ei politice a oricarui stat. . Spania. . Tot în anul 2007. 8 septembrie. Bulgaria. securitatea altor state membre ale tratatului pan-european. Pe acest fond. coali iile şi alian ele militare din care face parte. Revenind tot la anul 2007. zbor deasupra României. 10 mai. Astfel. zbor deasupra României. 29 noiembrie. lansează ideea unui spa iu de securitate euroatlantic de la Vancouver la Vladivostok. identificarea unor concepte utile desfăşurării opera iunilor militare. astfel încât noile concepte să fie implementate. .Federa ia Rusă. Cehia. ocazie cu care Fran a ob ine func ia de conducere a Comandamentului Aliat Reunit din Lisabona(Allied Joint Command Lisbon) pentru generalul Philippe Stolz şi func ia de conducere a Comandamentului Suprem Aliat pentru Transformare (Supreme Allied Command Transformation) pentru generalul Stephane Abrial. Finlanda.

Maroc. Oficiali americani au exprimat indignare legat de la faptul că europenii fac propriile aranjamente de securitate împreună cu Rusia: “De când.rfi. . . pornind de la ideea că războiul rece a luat sfârşit pentru totdeauna.kremlin . pentru a stabili între Europa şi Rusia o bună conlucrare pe probleme economice şi de securitate. De altfel.The draft of the European Security Treaty: http://eng. 2)Interesul Federa iei Ruse de a ob ine scoaterea vizelor pentru cetă enii ei pentru spa iul european nu este unul recent ci el este urmarit în mod declarat încă din 2002. cum este cel din Republica Moldova şi din Georgia. ocazie cu care s-a discutat despre aspecte ale unei evolu ii europene.wikipedia .org/wiki/Allied_Command_Transformation. .Troica Medvedev-Sarkozy-Merkel a deschis calea Summitului Rusia-NATO: http://www. întâlniri sistematice la nivel înalt.asp. . pe tema Republicii Moldova.news. c o m / 2 0 1 0 / 1 0 / 0 2 / wo r l d / e u r o p e / 02france. dar că nu va putea ob ine avantaje substa iale din partea Rusiei. aici incluzând Egipt. Wikipedia: http://en.youtube. ci o problemă care se rezolvă între Europa şi Rusia?”.state. Sarkozy este de opinia că într-o perspectivă de 10-15 ani UE şi Rusia vor forma un spa iu economic unic. mă întreb.wikipedia. într-un interviu acordat la sfârşitul anului 2010. „După ce au fost în cen tr ul securită ii europene timp de 70 de ani. dintre preşedintele francez Nicolas Sarkoyz. George Friedman.pdf.org/ wiki/European_integration.” În contextul întâlnirii dintre cele trei mari puteri din octombrie 2010. mai ales că aceasta nu făcea parte nici din UE . aceste întâlniri aveau rolul de implica Rusia în procesul decizional de la nivel european. despre scutul antirachetă. . cooperare economică. . Evenimentul Zilei: http://www.ru/news/275.George Friedman_mp4 (min. U. a răspuns că Germania încearcă să demonstreze SUA că poate să ob ină ceva de la ruşi. retragerea necesită ii vizelor pentru cetă enii ruşi care vor să călătorească în UE.Sarkozy to Propose New Bond With Russia. eventual pe bazele Organiza iei de Cooperare din Shanghai.S. securitate internă şi aspecte culturale. este ciudat să auzi că securitatea europeană nu mai priveşte Statele Unite. La această întâlnire la nivel înalt s-a avut în vedere un cadru mai larg.Julie 2010 Compliance Report.evz. Spania şi Italia interesate de vecinătatea de securitate mediteraneeană. Wikipedia: http://en. . .html. că ar fi posibil să reuşească acest lucru.html. U. I Note bibliografice . iar Fran a şi Germania nu au refuzat acest lucru dar au propus abordarea problemei pas cu pas.întâlnire la nivel înalt Fran a-Germania-Rusia.financiarul.Securitatea europeană. .Open Skies Treaty Observations Flights. 3) În cadrul UE există două orientări majore privind spa iul de securitate: pe de-o parte se află Fran a. cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Dmitri Medvedev de a propune părăsirea de către trupele ruse a Transnistriei şi atragerea acesteia înspre UE prin avantaje economice.pdf.com/ watch?v=obuK17sRluU. s-a discutat despre o apropiere NATO-Rusia. 4)Există pe de-o parte afinită i occidentale cu SUA în ceea ce priveşte democra ia şi dorin a de a realiza un spa iu de liber schimb transatlantic (TAFTATransatlantic Free Trade Area) dar acest lucru ar putea împinge la realizarea unui spa iu al liberului schimb între Federa ia Rusă şi China.Allied Command Transformation.12): http://www. urmărind mai multe capitole: afaceri externe.gov/documents/organization/145181.France takes over key NATO command post. INTELLIGENCE Considera ii suplimentare 1)Întâlnirile Fran a-Germania-Rusia au început să aibă loc începând cu 1997. The New York Times: h t t p : / / w w w. Georgia şi Kazakstan. de la Deauville.European integration. Department of State: http://www.gov/documents/organization/106957.state. Sarkozy şi Medvedev. Libia şi orientarea Germaniei către problemele din Ucraina.S. a sus inut opinia că Germania se află departe de SUA şi în consecin ă aproape de Federa ia Rusă şi întrebat fiind de ini iativa Germaniei de la întalnirea. n y t i m e s.fr /actuen/articles/117/article_5066. discutată de Merkel. RFI: http://www. despre încheierea unor conflicte considerate înghe ate. Department of State: http://www. securitatea europeană nu mai este o chestiune care interesează şi Statele Unite.ro/2010/1 0/21/troica-medvedevsarkozy-merkel-a-deschiscalea-summituluirusia-nato/ august-octombrie 2011 105 .ro/detalii/stiri/securitateaeuropeana-discutata-de-merkel-sarkozy-si-medvedev909391. situa ia din Moldova fiind practic la grani a UE. că vor avea un concept de securitate comun şi că între ele nu vor exista vize. nici din NATO. expertul german Alexander Rahr a elaborat varianta retragerii trupelor ruse din Transnistria urmată de o reducere a armamentului conven ional de către România iar Moldova unificată să înainteze pe drumul UE.

o lucrare precum Starea Viitorului 2010 capătă o semnifica ie aparte în raport cu agendele deciden ilor la nivel regional sau global. În contextul unor asemenea evolu ii. putem aprecia că „firul roşu” l-a constituit „proiec ia” evolu iilor a 15 provocări globale identificate în 1997. care „conectează” exper i interna ionali din cadrul corpora iilor. prin intermediul a 40 de Noduri. care „conectează” exper i interna ionali din cadrul corpora iilor.comună celor 15 provocări . Futures Group International şi UNU American Council. o lucrare precum Starea Viitorului 2010 capătă o semnifica ie aparte în raport cu agendele deciden ilor la nivel regional sau global. universită ilor. interdependen a globală) înregistrează o accelerare exponen ială.începând cu 2001 dezvoltarea unor prognoze asupra evolu iei na iunilor prin intermediul modelului SOFI (State of the Future Index). Astfel. banda de Internet. Totodată. prin aplicarea continuă a unui chestionar Delphi. Astfel. În contextul unor asemenea evolu ii. . Rapoartele privind starea viitorului au fost elaborate începând cu 1997 de către think-tank-ul global Proiectul Millenium. universită ilor. la care au colaborat Universitatea ONU (UNU). respectiv supra-institu ional. Proiectul Millenium a fost fondat în urma unui studiu de fezabilitate de trei ani. agen iilor ONU sau guvernelor statelor ONU. organiza iilor neguvernamentale. precum şi prin utilizarea unor platforme colaborative în sprijinul procesului decizional. organiza iilor neguvernamentale. asociată cu proceduri de scanare a mediului. Smithsonian Institution. Una dintre caracteristicile principale eviden iate de către Starea Viitorului 2010 . dezvoltarea şi utilizarea studiilor prospective în analiza şi implementarea politicilor de orice natură a devenit o cerin ă fundamentală. dezvoltarea şi utilizarea studiilor prospective în analiza şi INTELLIGENCE implementarea politicilor de orice natură a devenit o cerin ă fundamentală.Costinel Anu a Cei douăzeci de ani care au trecut de la sfârşitul Războiului Rece au fost marca i de evenimente care au depăşit capacitatea noastră de a le gestiona oportun. prin intermediul a 40 de Noduri. Deşi structura şi metodele utilizate în elaborarea rapoartelor au atins un grad înalt de complexitate pe măsura apari iei acestora.o constituie faptul că acestea nu pot fi abordate de către actorii implica i prin ac iuni individuale ci numai prin dezvoltarea unui mecanism decizional trans-. agen iilor ONU sau guvernelor statelor ONU. Rapoartele privind starea viitorului au fost elaborate începând cu 1997 de către think-tank-ul global Proiectul Millenium. Smithsonian Institution. Stadiul celor 15 provocări globale este monitorizat anual. necesitând dezvoltarea unor perspective pe termen lung pentru factorii decizionali. Proiectul Millenium a fost fondat în urma unui studiu de fezabilitate de trei ani. transformarea factorilor care determină evenimentele de tipul lebedelor negre sau gri (puterea computerului. miniaturizarea. iar . Succesiunile de lebede negre sau gri nu au facut decât să ne deschidă ochii asupra necesită ii de dezvoltare a abilită ilor noastre de a anticipa şi de a ne pregăti pentru cel pu in o parte din evenimentele majore care ne vor marca viitorul. Futures Group International şi UNU American Council. la care au colaborat Universitatea ONU (UNU).

în cazul opera iunilor în domeniul apărării şi stabilizării. The applicability of a national focus State of the Future Index (SOFI) on developing nations and the Implications for Stabilisation Operations . crima organizată şi epidemiile continuă şi converg”. „în cazul în care tendin ele actuale privind creşterea popula iei.http://www. De asemenea.elsevier. reperele de con inut ale raportului vizează stadiul şi perspectivele celor 15 provocări globale. schimbările climatice. inclusiv .are doar trei). 90 de pagini). Per ansamblu. Totodată. ştiin ele materialelor. respectiv actualizarea anuală (care permite luarea în considerare a evolu iilor înregistrate de la ultima analiză). edi ia 2010 a raportului marchează o nouă dezvoltare în materie de modelare . care a fost tradus şi în limba română (doar edi ia imprimată. atât ca spa iu cultural. Ca aplicabilitate / utilitate a metodelor prezentate în Starea Viitorului am putea men iona determinarea obiectivelor strategice de orice natură în baza rezultatelor aplicării acestora.are o conota ie pozitivă: lumea are resursele necesare pentru a răspunde provocărilor globale.Pe lângă utilizarea unui model SOFI din ce în ce mai complex (în prezent are 20 de indici. biologia sintetică şi nanotehnologia continuă şi converg”. înso ită de un CD cu detaliile aferente (aproximativ 7. energia alternativă. în condi iile în care Human Development Index . ideea principală ce transpare din raportul Starea Viitorului . care detaliază aspectele incluse în edi ia imprimată). miile de pagini de cercetare care sus in concluziile raportului fiind disponibile doar în limba engleză). epuizarea resurselor. implica ii emergente ale securită ii mediului. www. Factorul care aruncă însă o umbră de îndoială asupra naturii pozitive a dezvoltărilor viitoare îl constituie incertitudinea privind luarea deciziilor necesare unei abordări serioase a provocărilor globale detaliate în acest document.un instrument similar dezvoltat de către ONU . raportul Starea Viitorului 2010 este primul document de acest tip realizat de Proiectul Millenium.introducerea SOFI în sistemul de modelare International Futures (IFs) al Universită ii din Denver aspect ce permite calcularea şi compararea SOFI pentru toate statele incluse în model (183. I Repere bibliografice .Martin. cât şi ca pregătire profesională). precum şi o prognoză asupra evolu iilor din America Latină cu orizont de timp 2030 (având în vedere că. Michael. separat.rezultat a peste 14 ani de cercetare a viitorului la nivel mondial în cadrul Proiectului Millennium . atât „geografică” (localizarea Nodurilor). versiunea în limba română a raportului a fost editată şi lansată sub egida Universită ii Europei de Sud-Est LUMINA (cu sediul în Bucureşti). „dacă tendin ele actuale privind autoorganizarea prin intermediul viitoarelor forme de Internet. cât şi ştiin ifică (diversitatea exper ilor. Starea Viitorului 2010 este construită în jurul a două poten iale scenarii pentru următorii 50100 de ani: o lume instabilă.html) august-octombrie 2011 107 .org/millennium/ challenges. prognozele asupra evolu iei na iunilor prin intermediul modelului SOFI. în octombrie 2010. ştiin ele cognitive. Futures 43 (2011) 112-119.000 pagini de cercetare.două „componente”: o prezentare succintă a concluziilor / evolu iilor (edi ia imprimată.similar rapoartelor anterioare .respectiv o descriere a stadiului problemelor / studiilor prospective la nivel global. terorismul. respectiv o lume stabilă. inclusiv România). „segmentele” care prezintă interes în raport cu un anumit stat / o anumită regiune). dialogurile interreligioase. Astfel. modularitatea (po i utiliza şi dezvolta. dezvoltarea a trei teme semnificative construirea unor sisteme colaborative de intelligence. majoritatea ărilor din America Latină vor sărbători 200 de ani de independen ă) . În pofida discrepan elor actuale semnificative în dezvoltarea na ională / regională.millennium-project.de exemplu . Există cel pu in trei aspecte care diferen iază „produsul” Starea Viitorului de alte lucrări cu obiective similare: complexitatea. cooperarea transna ională. între 2010 şi 2030. Starea Viitorului 2010 are .A case study of Timor-Leste.com/ locate/futures .

OSCE. NATO traversează un proces de transformare de la o organiza ie de apărare colectivă către una de securitate INTELLIGENCE şi apărare. UE. atât la nivelul aranjamentelor interne cât şi la nivelul interac iunii lor strategice. asisten a şi cooperarea în domeniul securită ii. a orizontului său temporal. reprezintă axe strategice în viitorul itinerar al NATO. precum şi a dimensiunii sale cantitative. Din acest motiv. Noile abordări au generat în mod corespunzător noi misiuni pentru for ele armate. realismul. regulile şi procedurile democratice transatlantice. de la diploma ia apărării. NATO. de prevenire şi stabilizare a diferitelor crize subregionale. Securitatea interna ională este condi ionată. a ărilor membre şi a celor candidate. fiecare fundamentate în mod diferit. Prin aderarea unor state din sud-estul Europei şi prin conturarea unei formule substan iale de extindere. NATO a înregistrat o schimbare structurală remarcabilă în existen a sa de peste o jumătate de secol. luând în considera ie un spectru lărgit de amenin ări şi provocări. fie şi numai pentru că în acest spa iu sunt acumulate majoritatea efectivelor şi tehnicii militare. noi considera ii strategice generează o serie de provocări complexe la adresa securită ii globale. echilibrul şi nu în ultimul rând pragmatismul se prezintă ca o necesitate absolută. încă de la înfiin area sa în 1949. normele. de securitatea din spa iul euroatlantic. Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Alian a a fost proiectată ca un scut de apărare pentru a proteja şi a promova valorile. Premisele tradi ionale sunt supuse astăzi unui nou test. NATO a putut fi. în baza oportunită ii şi câştigului strategic al extinderii. au contribuit la crearea unor noi forme de solidaritate interstatală. în mod determinant. de asemenea. În secolul XXI. Indubitabil. au condus la un proces complex de transformare şi reevaluare a organiza iei. Principiul central al alian ei militare a fost. pe baza unei viziuni mai largi a misiunilor şi capabilită ilor. necesitatea extinderii a fost sus inută de toate statele membre. Strategiile şi planurile de contraproliferare şi contraterorism. o viziune sistemică a securită ii care să aibă ca atribute claritatea. problematica fiind relevantă din perspectiva asumării celei mai robuste lărgiri a Alian ei din istoria acesteia. în Europa şi nu numai.NATO . La momentul Praga.factor de stabilitate şi securitate la nivel regional şi global Claudiu Ionel Pasăre Într-un mediu de securitate care cuprinde o mare doză de imprevizibil. Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. respectiv riscurile asimetrice au devenit globale. modificat de extinderea treptată a rolului for elor armate. la edificarea arhitecturii de securitate în acest spa iu există o aglomerare de institu ii care participă la edificarea securită ii cum sunt: ONU. la măsurile de creştere a încrederii şi a securită ii. Organiza ia a fost marcată de mai multe valuri de lărgire. Este o adevărată arhitectură al cărui proiect presupune două componente: crearea unui cerc de securitate în interiorul căruia na iunile europene să se simtă sigure şi stabile şi diviziunea numai între diferite organisme de securitate in vederea creării unui cadru institu ional mai larg. aşadar. inclusiv arsenalul nuclear. o nouă dimensiune a conceptului desfăşurării for elor de reac ie rapidă. depăşind iner ia sistemului de alian e şi antagonisme ale Războiului Rece şi demonstrând că insecuritatea. În ceea ce priveşte NATO. într-o lume a decalajelor şi a asimetriilor în care sinergiile amenin ărilor dezechilibrează sistemele. percepută şi în eleasă ca o comunitate de securitate plurală a cărei tradi ie de peste o jumătate de secol şi al cărui nivel de institu ionalizare .

fără a avea însă drept de veto asupra deciziilor Alian ei. Definit ca un tratat de prietenie. Consiliul Ministerial al NATO a adoptat hotărârea de trecere la înarmarea nucleară a for elor armate ale Alian ei. Comitetul Politic Consultativ (art. cele mai numeroase şi mai puternice efective militare din istoria omenirii. "statele membre NATO şi Rusia vor conlucra ca parteneri egali în domenii de interes comun". Cu alte cuvinte. Obsesia Rusiei de a influen a procesul de luare a deciziei în cadrul NATO a împins-o să semneze. În schimb. toate disputele care ar fi putut apărea între statele Tratatului de la Varşovia şi cele din NATO urmau să fie rezolvate numai prin mijloace paşnice. conducerea sovietică propunea desfiin area simultană a NATO şi a Tratatului de la Varşovia şi înlocuirea lor cu un sistem de securitate colectivă. Germania (la 6 mai 1955) pot fi considerate ca fiind momentul crucial care a determinat Moscova să formeze. astfel încât existen a celor două blocuri militare avea să concentreze în Europa. Atacurile de la 9 septembrie 2001 asupra SUA precum şi expansiunea fenomenului terorist a făcut ca administra ia de la Kremlin să permită folosirea spa iului aerian al Rusiei de către avioanele Alian ei. Bineîn eles că Moscova n-a reuşit să blocheze nici o decizie a Alian ei. colaborare şi asisten ă mutuală încheiat pe o perioadă de 20 de ani. în luna mai 2002. În cadrul Conferin ei de presă din 21 februarie 1966. Stalin (la 5 martie 1953). când NATO a recurs la lovituri aeriene împotriva fostei Iugoslavii. revolu ie generată de descoperirile ob inute în cercetarea ştiin ifică. ca un răspuns la noile provocări ale vie ii cotidiene. La şedin a Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia. prin care era creat Consiliul Permanent Întrunit (Permanent Joint Council PJC). Tratatul de la Varşovia încheiat la 14 mai 1955. 5). nonproliferarea) ca un partener egal al NATO. în schimb. deja. Cehoslovacia. Rusia a protestat. acest început de secol a marcat şi un pas important în apari ia şi evolu ia unor structuri de securitate şi apărare. sovieticii se refereau în Declara ie la ab inerea de la orice amestec reciproc în afacerile interne. în plan militar. lupta împotriva terorismului. Occidentul în frunte cu SUA. care puteau declanşa chiar un conflict nuclear. Marea Britanie şi Fran a. Divizarea lumii postbelice în cele două blocuri ostile pe de o parte. Noua Organiza ie opusă NATO avea ca organisme. replica roşie a celui de la Washington. V. După constituirea Tratatului de la Varşovia şi producerea de către URSS a armei cu hidrogen. la apari ia celor două organiza ii care. pe de altă parte. Bulgaria. propriul bloc militar. în 1997. o transformaseră. De Gaulle a anun at inten ia Fran ei august-octombrie 2011 109 . În timpul evolu iei din anii Războiului Rece. lucru spre care păr ile contractante vor tinde neîncetat.a dus. În această perioadă au avut loc războaie regionale (Coreea. România.D. a fost adoptată o Declara ie care propunea încheierea unui pact de neagresiune între Tratatul de la Varşovia şi NATO. Potrivit Declara iei şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale NATO şi din Federa ia Rusă de la 28 mai 2002. de noută ile apărute în organizarea economică şi institu ională. în cadrul Consiliului NATO-Rusia. iar pe plan militar. de tendin e manifestate în sfera socialului. politicii etc.democratică ridicat. Fără îndoială. preciza în articolul 11 că. pentru a sus ine ac iunile coali iei în Afganistan. respectiv Tratatul de la Varşovia. URSS cere oficial aderarea la NATO. În schimb. în cel mai bun mijloc de a influen a tranzi ia dificilă la realinierile strategice sistemice post-Război Rece. 6). Astfel. Republica Federală Germania a fost invitată oficial să adere la Uniunea Europei Occidentale şi apoi la Alian a Nord-Atlantică. Germană. S-au adăugat producerea şi dislocarea în Europa a armamentului operativ-tactic american. "NATO-Russia Founding Act". Potrivit articolului 2 din proiectul pactului de neagresiune. Ungaria şi URSS. printre care poate fi men ionat cel al retragerii Fran ei din organismele militare ale NATO. Comandamentul Unit al For elor Armate (art. Vietnam etc. având ca ări membre Albania. Rela iile dintre Rusia şi NATO atingeau un punct critic. prezentul tratat îşi va pierde valabilitatea în ziua intrării în vigoare a Tratatului general european". timp de aproape cinci decenii. la 24 martie 1999. de la 24 mai 1958. R. „blocul comunist" condus de URSS . iar. liderii Rusiei şi ai ărilor NATO au semnat declara ia comună "Rela iile NATO-Rusia: o nouă calitate" (NATORussia relations: New Quality). suspendându-şi participarea în Consiliul Permanent Întrunit şi retrăgându-şi personalul din Misiunea Permanentă a Rusiei la NATO. ca membru cu drepturi depline. "în cazul în care în Europa va fi creat un sistem de securitate colectivă şi va fi încheiat în acest sens un tratat general european de securitate colectivă.) şi situa ii de criză în rela iile est-vest (criza Berlinului. Acest sprijin i-a adus Rusiei posibilitatea de a se manifesta în anumite domenii (peace keeping. la 31 martie 1954. criza rachetelor nucleare din Cuba etc). s-au aflat fa ă în fa ă: NATO şi Tratatul de la Varşovia. în condi ii de pace.F. După moartea lui I. Polonia. NATO a cunoscut şi momente dificile. Începutul secolului al XXI-lea reprezintă intervalul de timp în care are loc o puternică revolu ie în domeniul militar. în plan politic. Această cerere a fost respinsă în acelaşi an de SUA. la Roma. Respingerea cererii URSS de a intra în NATO şi admiterea R. în replică. punând bazele Consiliului NATO-Rusia.

condus de fostul secretar de stat al SUA.IS). În acest sens. La nivelul Staff-ului Militar Interna ional. Fran a şi Germania. august-octombrie 2011 111 . NATO nu are un serviciu de informa ii independent. forumuri diverse. diseminare. atât în cadrul Staffului Interna ional (International Staff. Schimbul de informa ii între Alian ă şi alte structuri ale organiza iilor interna ionale de securitate (OSCE. Directorul pentru Informa ii conduce un grup de exper i în domeniul informa iilor. Madeleine Albright. care urmează să ghideze ac iunea Alian ei în Chiar dacă folosirea armei nucleare este considerată "extrem de improbabilă". inând cont de experien a sa afgană şi dotându-se cu o "modestă" celulă civilă de gestionare a crizelor. Liderii NATO au convenit asupra necesită ii unui scut antirachetă. Centru de Fuziune a Infor ma iilor va permite concentrarea tuturor informa iilor sosite din partea serviciilor de informa ii militare. la 8 noiembrie 1991. Ca urmare. care este o structură preponderent civilă. cu rolul de a aduna şi difuza informa iile furnizate de autorită ile na ionale. analiză. Ca o noutate. procesare. atacurile cibernetice. neexistând o singură autoritate care să pună la dispozi ia factorilor de decizie produsul de intelligence în forma analitică. având în vedere faptul că din opera iunile de tip coali ie conduse de NATO fac parte şi state non-NATO. precizează elementele de abordare ale Alian ei cu privire la securitate şi oferă liniile directoare pentru adaptarea ulterioară a for elor sale militare. Procesul de transformare a NATO în domeniul informa iilor presupune adaptări şi modificări pentru fiecare dintre componentele ciclului de realizare a produsului de informaii (planificare. dar şi inten ia de a participa la gestionarea crizelor şi conflictelor. Turcia a ob inut ceea ce dorea în această privin ă. în care au fost implica i peste 600 de oameni din peste 50 de ări. bazată pe dialog. Grupul de lucru. special destinate următorii zece ani. NATO va rămâne o Alian ă nucleară". precum şi planificarea priorită ilor informative. "în particular al Statelor Unite". Anul 2010 a fost declarat un an reformator al Alian ei Nord-Atlantice. pe care scutul trebuie să o contracareze. şefii de stat şi de guvern ai ărilor membre NATO au dat publicită ii. apelânduse la nivelul cel mai scăzut de for e militare pe care îl permit nevoile de apărare. precum şi punerea la dispozi ia factorilor de decizie politică şi militară ai Alian ei a unor informa ii/analiză multisursă. "garan ia supremă" a securită ii alia ilor decurge din arsenalele strategice. dar şi din for ele de atac britanică şi franceză. studii comparative. care se presupune că ar constitui o amenin are de proliferare balistică şi nucleară care să justifice instalarea scutului. colectare. a redactat un material care a acestui scop. Conceptul Strategic este un document oficial care subliniază durata. astfel că informa iile pot ajunge la factorii de decizie în forme diferite. multisursă. În acest sens. capabil să răspundă necesită ilor pe care le reclamă procesul de luare a deciziei. El confirmă politica de securitate a Alian ei. ca şi a celor civile. La nivelul NATO există mai multe structuri capabile de a primi şi de a furniza un produs analitic necesar în procesul de luare a deciziei. cât şi în cadrul Staffului Militar Interna ional (International Military Staff IMS).de a se retrage din structurile militare ale NATO. Nu elaborează materiale analitice laborioase sau analize pe termen mediu şi lung. Consiliul NATO hotărăşte transferarea sediului său de la Paris la Bruxelles. dar şi vulnerabilită i. care nu sunt nici măcar partenere ale Alian ei. natura şi sarcinile fundamentale de securitate ale NATO. denumit al „ripostei flexibile". Pot apărea dificultă i în ceea ce priveşte coordonarea centralizată a activită ii de informa ii la nivelul Alian ei. UE. care a deschis calea cooperării cu statele Europei Centrale şi de Est. acesta "reconfirmă că atât timp cât vor exista arme nucleare în lume. După dizolvarea organiza iei Pactului de la Varşovia. analize macrosociale şi defalcate pe domenii. precum terorismul. de contrainsurec ie sau de stabilizare. NATO îşi afirmă voca ia de a efectua pe viitor şi alte expedi ii îndepărtate. astfel încât să men ină securitatea. care face o analiză primară a informa iilor primite. Produsele activită ii sunt cuprinse în documente ample. Fiecare dintre aceste structuri are alt lan de raportare. După cum dorea Parisul. la 26 octombrie 1966. INTELLIGENCE ONU) este dificil. produc ii think-tank. un document care face fa ă noilor provocări şi vulnerabilită i şi ghidează ac iunile blocului politicomilitar pe o perioadă de cel pu in zece ani. Acest Centru se constituie cu participarea na iunilor membre. liderii Alian ei au adoptat un nou Concept Strategic. "unul dintre elementele centrale ale apărării colective". Noul Concept Strategic al Alian ei reafirmă caracterul defensiv al NATO şi voin a membrilor săi de a-şi apăra securitatea. structură preponderent militară. cooperare şi pe o apărare colectivă eficientă. raportând rezultatele activită ii preşedintelui Comitetului Militar. adoptând un concept strategic care descrie toate amenin ările la adresa securită ii lor şi răspunsurile moderne pe care le pot da. structura sa fiind proiectată pentru punerea la dispozi ie de analize cu caracter predominant militar. Anul 1967 a reprezentat un moment important în strategia Alian ei Nord-Atlantice. el men ionează un sistem antirachetă menit să apere şi să protejeze popula iile şi teritoriile NATO. apărare modernă". documentul "angajează NATO asupra obiectivului care constă în crearea condi iilor pentru o lume fără arme nucleare". Declara iile oficialilor de la Bruxelles au fost confirmate de decizia secretarului general al NATO. Fără a vorbi deloc despre Afganistan. publicate pe siteurile oficiale ale NATO. Pe lângă amenin area balistică. la asigurarea securită ii în spa iul euroatlantic. crearea unui con inut mai multe propuneri în vederea adaptării deciziilor Alian ei la noile provocări din mediul interna ional. care erau în dezacord privind rolul disuasiunii nucleare şi al apărării antirachetă. dar func ionează ca un organism central coordonator. Conceptul Strategic nu men ionează nici ări precum Iranul. Instrumentele folosite au fost multiple şi variate şi s-au axat pe investiga ii. "Declara ia de la Roma asupra Păcii şi Cooperării". Anders Fogh Rasmussen de a stabili un grup de lucru în vederea adoptării unui nou concept strategic. care a fost men inut până în 1991. au ajuns de asemenea la un compromis. suveranitatea şi integritatea lor teritorială. Aşa cum dorea administra ia de la Berlin. alte institu ii de securitate şi organiza ii nonguvernamentale. Adoptarea noului Concept Strategic al NATO este un eveniment de o importan ă deosebită în cadrul Alian ei. cu subordonări diferite. în aşa fel încât să fie asigura i exper i pe toate domeniile de interes. direct sau prin coresponden ă. deoarece la Reuniunea Consiliului Ministerial din 13-14 decembrie 1967 s-a adoptat noul concept. este necesară readaptarea reglementărilor actuale în domeniul asigurării securită ii NATO. precizând faptul că Parisul nu părăseşte Alian a Nord-Atlantică şi nu are inten ia de a denun a Tratatul din 1949. În cadrul Summit-ului NATO de la Lisabona din luna noiembrie a anului 2010. schimbul de informa ii). nici regiuni ca Orientul Mijlociu. liderii alia i enun ă şi alte amenin ări directe şi în creştere. Acesta identifică caracteristicile centrale ale noului mediu de securitate. făcând apel la alia i să se doteze cu capacită i de ripostă corespunzătoare. care va fi. fără îndoială. şi nu din Alian ă. care să-l adapteze pe cel intrat în vigoare în anul 1999. pentru a permite schimbul de informa ii între to i partenerii din coali ie. adică până la dizolvarea Tratatului de la Varşovia. diverse institu ii de cercetare. "Angajament activ. Divizia pentru Informa ii a Staff-ului Militar Interna ional colaborează cu serviciile militare de informa ii ale statelor membre. Ele sunt însă în departamente diferite. care le menajează interesele şi sensibilită ile.

Legătura foarte strânsă dintre asimetrie şi revolu ia în afaceri militare. măsuri mult mai profunde. Efortul colectiv. restric iile fiscale. constituind. s-au dezvoltat parteneriatele cu actori din zonele limitrofe. În acest context. Libia. în care beneficiarii unui salt tehnologic revolu ionar sunt adversarii Alian ei. Amenin ările actuale la adresa securită ii solicită întreaga aten ie şi angajare a NATO. în acelaşi timp. Toate aceste veritabile condi ionări. Au urmat. totuşi temperat. care diminuează eficien a ac iunilor Alian ei în ansamblu. provocările cu care se confruntă Alian a. pornind de la extragerea implica iilor militare din cele de securitate rezultate în urma analizei tendin elor determinante ale mediului de securitate. Primele măsuri au vizat dezamorsarea situa iei militare pe continentul european. acum instruieşte for ele de securitate irakiene. mai ales în contextul conflictelor asimetrice. Caracterul politico-militar al NATO s-a materializat în procesul de planificare strategică prin implicarea. în sfârşit. vizând întărirea stabilită ii şi securită ii pe termen îndelungat: promovarea de noi membri. din punct de vedere al for elor.Deşi progresele făcute în timp de către NATO şi membrii săi sunt remarcabile. în practica aceste restric ii generează dificultă i opera ionale majore. prioritar. Optimismul NATO trebuie. în INTELLIGENCE efort conjugat a ac iunii liderilor politici cu cea a specialiştilor militari. Evoul ia rapidă în lumea inven iilor şi iminen a unui salt tehnologic de anvergură care să revolu ioneze produc ia de sisteme de armament şi tehnica militară va transforma foarte mult termenii în care cunoaştem războiul din ziua de azi. Deşi acest lucru păstrează un grad maxim de suveranitate. care se constituie în tot atâtea obstacole. un model de rela ii între state dinafara NATO. rămân încă multe lucruri de făcut. finan area opera iunilor. procesele de planificare existente. ările membre ale NATO contribuie în cadrul Alian ei cu trupe. provocările actuale pentru transformarea NATO includ: procesul politic de luare a deciziilor. în vederea transformării complete a NATO într-o structură partenerială mai eficientă. Modelată pentru realită i politico-militare care au început să se modifice în ultimul deceniu al secolului trecut. la început. dispuşi la îndeplinirea unor responsabilită i corespunzătoare. de o deosebită importan ă. În acelaşi timp. odată cu încetarea „Războiului Rece". context în care Alian a trebuie să identifice noi moduri de solu ionare a finan ării reduse pentru cazuri neprevăzute. adaptându-le la mediul de securitate al secolului XXI. pe baza unor restric ii na ionale. presupune deschidere şi apeten ă fa ă de nou. în cadrul NATO au avut loc numeroase schimbări. trebuie depăşite. dacă. este evident faptul că. depăşirea limitelor spa iale aşa cum erau ele definite în Tratatul de la Washington. mijloacelor şi ac iunilor. Parteneriatele se amplifică în continuare. vizând îndeosebi stabilizarea unor situa ii conflictuale ce amenin au securitatea. Mediul de securitate actual. cu apărarea teritorială a Europei. asigură men inerea păcii şi a stabilită ii în Afganistan şi în Balcani. totodată. ulterior. îşi intensifică eforturile antiteroriste şi se extinde. Provocarea critică pentru NATO constă. a deficien elor de capabilită i persistente şi a bugetelor pentru apărare în declin. În prezent. foarte probabil. de „a transforma". din ce în ce mai mult. având ca rezultat identificarea zonelor de maxim interes în care Alian a va trebui să-şi adapteze capabilită ile. Pentru a-şi demonstra credibilitatea şi ataşamentul fa ă de valorile pe care le-a apărat de la înfiin are. dar şi pentru a gestiona eficient noile riscuri şi amenin ări specifice perioadei post Război Rece. Aşa cum afirma Adunarea Parlamentară a NATO. Organiza ia Atlanticului de Nord a fost pusă în fa a unor provocări noi. Concomitent. evolu iile celorlal i actori statali şi . asumarea responsabilită ilor şi ini iativă din partea liderilor politici şi militari. generarea for ei de ac iune. curaj. Capacitatea NATO de a răspunde la provocările impuse de misiunile prezente şi viitoare se sprijină pe posibilitatea de „a face" şi. Kosovo. simultan cu evitarea surprinderii în cazul. spre partenerii săi mediteraneeni. în a transforma atât capabilită ile. NATO a ini iat un profund proces de adaptare la noile condi ii. Alian a a constituit o organiza ie însărcinată. şi. ceea ce contribuie decisiv la diseminarea valorilor în jurul cărora s-a coagulat Alian a. mai ales în condi iile în care restric iile de resurse şi divizările strategice adânci continuă să afecteze credibilitatea şi eficien a ac iunilor Alian ei. achizi iile de sisteme de arme. şi lansarea politicii uşilor deschise. asumarea de misiuni noi. capabilită ile de cercetare ale NATO şi abordarea ştiin ifică riguroasă a problematicii oferă posibilitatea identificării şi valorificării unor oportunită i poten iale. „problema reală constă în existen a unor avertismente nedeclarate pe care comandantul nu le constată decât atunci când dă un ordin unui contingent na ional şi află că acesta nu poate îndeplini misiunea ordonată” În concluzie. a planificării inadecvate pe termen lung. actualmente. Astfel. cât şi practicile proprii. continuă implicarea în punerea în aplicare a Rezolu iilor ONU pentru stabilirea păcii în focarele de conflict.

Ionel-Claudiu. 2009 Pasăre. Editura RAO. interesele de securitate ale Alian ei pot fi periclitate de alte riscuri cu caracter general. Bucureşti. Gheorghe. a candida ilor. care recunoaşte importan a factorilor politici. Sergiu. George Cristian. În procesul de transformare trebuie să se încadreze şi ările care sunt candidate la statutul de membru al Alian ei. Editura A. Teodoru. răspunsuri mai adecvate la provocările de securitate. Liteanu. luând în considerare lec iile învă ate. Constantin. Bucureşti. În Declara ia Summit-ului de la Bucureşti s-a subliniat faptul că procesul de transformare a Alian ei va continuă prin: integrarea a noi membri. (coord. Evolu ia arhitecturilor de securitate sub impactul globalizării.N.non-statali. precum şi prin noi rela ii cu partenerii noştri. Gheorghe.I. sociali şi de mediu. Bucureşti. Noul Aliat .N. cu evolu ii aparent contradictorii şi surprinzătoare. George Cristian. Acest deziderat poate fi realizat numai prin desfăşurarea unui alt proces.N. în contextul mediului interna ional.N. Onişor.. Securitate colectivă. pe de o parte. întrer uperea aprovizionărilor cu resurse vitale. pentru a putea asigura interoperabilitatea viitoarelor opera ii. 2010 Toma Gheorghe. fluid şi dinamic. Editura A. posibilitatea apari iei unor amenin ări noi neconven ionale pe termen lung există. generatoare de incertitudini. în privin a conceptelor şi eforturilor de transformare ce există şi se desfăşoară atât în cadrul. În consecin ă.I. iar. Bucureşti. sabotaj şi crimă org anizată. 2007 Oprea. Editura A. 2011 august-octombrie 2011 113 . George Cristian. Bucureşti. Gândire strategică şi rela ii interna ionale în secolul XXI. Bucureşti. în special de acte legate de terorism. 2009 Maior.Regândirea politicii de apărare a României la începutul secolului XXI. pe de altă parte. Editura CTEA. Editura RAO. comună şi prin cooperare. În pofida evolu iei pozitive a mediului strategic şi a faptului că o agresiune conven ională de mare anvergură îndreptată împotriva Alian ei este improbabilă. a membrilor NATO. 2009 Maior. Bucureşti. Intelligence pentru comandan i. I Bibliografie Gabor. teză de doctorat Editura Universită ii Na ionale de Apărare. Gabriel Transformarea organiza iilor militare în actualul mediu globalizat. 2010 Medar. Maior. economici. Bucureşti. 2009. de instruire. deplasările masive de popula ii ca urmare a unor conflicte armate.I. capabilită i care se pot desfăşura mai eficient în teatru. în contextul noului mediu de securitate al secolului XXI. Editura A. cât şi în afara Alian ei. Considera ii privind dimensiunile securită ii na ionale şi interna ionale. de această dată în sens dublu. 2007 Toma. Lă ea. dezvoltările interne conceptuale şi opera ionale din cadrul NATO au creat cadrul pentru discutarea anumitor aspecte legate de rolul dinamic al Alian ei în noul context interna ional. Alian a şi-a propus o abordare globală a securită ii. Gheorghe-Ştefan.I. Gabriel. factori care se adaugă dimensiunii esen iale a apărării. Toma. Editura RAO. Transformările NATO între certitudini şi aşteptări. Bucureşti. Cristi. Totodată. Traian.) Un război al min ii. Incertitudine.

în ciuda faptului că. În Statele Unite. dominată de dezvoltarea intensă a tehnologiilor şi în care dimensiunea interna ională a bussiness-ului devine din ce în ce mai dominantă la nivelul managementului asociat economiei globale. unde aceeaşi tehnologie care permite în prezent oamenilor să schimbe informa ii sau să îşi ridice nivelul de cunoaştere. intelligence) cu varia iile C4I2 (intelligence şi interoperabilitate) sau C4ISR (intelligence. dezvoltarea unor servicii de transport inteligente orientate către o mai bună mobilitate. Un exemplu de astfel de întreprindere este compania Amazon. deschise pentru conexiuni. În acest sens. Sistemele de tip C4I (comandă. iar pe de alta controlul for elor în scopul îndeplinirii misiunilor. logistica de livrare fiind tratată tot electronic de companii partenere. organiza iile trebuie să-şi regândească sistemele informatice şi de comunica ii. a creşterii gradului de interoperabilitate. pentru a se putea alinia la cerin ele erei informa ionale. reducerea consumului de energie. numărul cyberîntreprinderilor se situează în jurul cifrei de 1 milion. sisteme de operare şi interfe e de utilizator. fie că este vorba de clien i. 1). computere. practic. ca de exemplu serviciile financiare zilnice. INTELLIGENCE Un alt exemplu vine din domeniul bancar. dar şi de posibilitatea transformării unei organiza ii sau întreprinderi într-o entitate virtuală. Această societate digitală va aduce o serie întreagă de avantaje în sprijinul realizării unor obiective strategice ale omenirii precum lupta împotriva schimbărilor climatice. acolo unde procesul de decizie trebuie să se realizeze rapid. asigurarea unor servicii mai bune ale administra iei publice către cetă eni. a unor sisteme de comunica ii proprii.Intranetul organiza iei în era informa ională Codru Mitroi Noile provocări ale erei informa ionale Societatea viitoare va fi o societate a cunoaşterii în care to i oamenii vor trebui să beneficieze de avantajul tehnologiilor şi serviciilor digitale. care poate suferi modificări esen iale în ceea ce priveşte nivelul institu ional sau func ional prin migrarea în zona virtuală. de către acestea. Un exemplu în acest sens îl reprezintă chiar o organiza ie. Este evident faptul că. unde alături de anumite activită i deja virtualizate. este evident că multe dintre conceptele şi defini iile tradi ionale vor căpăta noi valen e. în acest caz relansîndu-se formele tradi ionale de comunicare şi regulile din cadrul unei organiza ii tradi ionale. promovarea diversită ii culturale şi multilingvistice. Exemple similare găsim şi în domeniul militar. control. În condi iile în care re eaua Internet nu poate sus ine în totalitate sistemul informa ional al organiza iei din punctul de vedere al performan elor oferite şi/sau al nivelului de securitate. parteneri de afaceri sau publicul larg (fig. una din întreprinderile virtuale cele mai importante din lume. simplificarea tranzac iilor comerciale. Realizarea interconectării şi compatibilizarea între organiza ii aduce cu sine necesitatea dezvoltării şi adoptării unor standarde comune. . unele chiar nebănuite. Vorbim astfel despre o organizare virtuală a unei astfel de entită i. îmbunătă irea stării de sănătate a popula iei. comunica ii. pot fi adăugate şi servicii specializate care pot fi efectuate de la domiciliul clien ilor. cu adoptarea de solu ii pentru interconectarea cu lumea exterioară. nu are puncte de vânzare fixe. În această lume. alternativa viabilă este reprezentată de constituirea. se regăseşte în teatrele de opera iuni sau la nivel strategic. supraveghere şi recunoaştere) furnizează în prezent din câmpul tactic un nivel de cunoaştere care per mite. pe de o par te şefilor/comandan ilor să ia decizii într-un timp scurt. la nivel mondial există o preocupare deosebită pentru îmbunătă irea standardizării în domeniul tehnologiei informa iilor şi comunica iilor.

modelul structural al unei organiza ii (fig. unde pot coexista mai multe aplica ii. putem vorbi şi de procese logistice. posibilitatea de selectare a informa iilor după anumite criterii. 2) este axat pe îndeplinirea proceselor/aplica iilor organiza ionale. Fig. .uşurin a de ob inere şi de transmitere către utilizator. fie furnizării unor informa ii către cetă eni sau domeniul militar. la nivelul Uniunii Europene.cost . necesare asigurării resurselor materiale necesare.EIS) şi Cadrul european de interoperabilitate (European Interoperability Framework EIF) pentru serviciile publice europene. operativitatea acestor informări. .plusvaloarea dată de raportarea strictă la obiect. nicio organiza ie nu îşi poate îndeplini obiectivele strategice fără dispune de resurse din domeniul tehnologiei infor ma iilor şi comunica iilor. două documente extrem de importante. Un exemplu în acest sens îl poate oferi zona administra iei publice. procesare şi prezentare către utilizator. fără elemente suplimentare lipsite de relevan ă. Un astfel de sistem trebuie să permită informarea tuturor nivelurilor func ionale ale organiza iei. două elemente cheie ale Agendei digitale pentru Europa. unde pe lângă procese asociate colectării şi furnizării de informa ii în scopul comunicării acestora for elor proprii. 1: O arhitectură tradi ională de interconectare a unei organiza ii Principalele func ionalită i ale unui sistem informa ional Scopul principal al unui sistem informa ional este de a asigura furnizarea către fiecare utilizator din cadrul unei organiza ii nivelul de cunoaştere la care este abilitat să aibe acces. Din acest punct de vedere. Strategia europeană de interoperabilitate (European Interoperability Strategy .prezentarea în timp util către utilizator în vederea fundamentării deciziei sale.coloana vertebrală a fluxurilor informa ionale într-o organiza ie Este evident că în prezent.relevan ă .acurate e .accesibilitate . 2: Modelul de structurare informa ională în cadrul unei organiza ii august-octombrie 2011 115 . . . adaptabilitatea la modificări structurale ale informa iilor sau metodelor de procesare a acestora. Intranetul . frecven ă şi utilizând anumite resurse informa ionale.gradul de reproducere cât mai fidel a situa iei reale. informa iilor şi deciziilor vizând una sau mai multe activită i specifice vehiculate pe trasee prestabilite cu o anumită viteză.concizie . Fig. fie că vorbim de o firmă de anvergură redusă care dispune de un sediu mic. adoptate de Comisia Europeană la data de 16 decembrie 2010.Men ionăm în acest sens. care promovează interoperabilitatea administra iilor publice. .totalitatea resurselor financiare implicate în achizi ie.oportunitate . definit ca fiind ansamblul datelor. Alături de date şi informa ii. una din componentele principale unui sistem informa ional este reprezentată de fluxul informa ional propriu-zis. fie asociate colectării unor taxe.oferirea elementelor de cunoaştere necesare decidentului pentru rezolvarea unor sarcini. Informa iile furnizate de un astfel de sistem trebuie să prezinte următoarele caracteristici: . sau de o companie răpândită geografic.

multe din standardele. Fig. în timp ce altă categorie se referă la serviciile de tip tranzac ional. . conform unor studii realizate asupra unor companii din Statele Unite. totuşi particularită i ale Intranetului.Procesele/aplica iile organiza ionale sunt duse la îndeplinire prin asigurarea unor ser vicii organiza ionale. Există. şedin e între diferitele departamente ale organiza iei. bazate în esen ă pe protocolul IP (fig. acestea putând activa independent sau în asociere cu alte servicii pentru îndeplinirea unui singur proces. . dintre acestea putând enumera audio .planificarea şi derularea unor întâlniri. .îmbunătă irea nivelului de securitate organiza ională. Revenind la palierul de servicii.optimizarea costurilor în cadrul organiza iei. putem enumera: .desfăşurarea proceselor de învă ământ şi instruire pentru angaja i.şi videoconferin ele sau serviciile de tip mesagerie instantanee. 4: Principalele beneficii ale Intranetului . . preluând. În diagrama din fig. O primă categorie este reprezentată de serviciile interactive.managementul facil şi suportul pentru un foarte număr de utilizatori.accesul rapid la bazele de date ale organiza iei. 3: Arhitectura simplificată a unui Intranet În sens larg. Intranetul unei organiza ii poate fi privit ca un Internet privat al acesteia.o mai bună viziune a conducerii organiza iei asupra proceselor şi aplica iilor care se desfăşoară în cadrul acesteia. prin ridicarea nivelului de eficien ă şi creşterea productivită ii. principiile şi tehnologiile Internetului. Bineîn eles că infrastructura Intranetului nu este privită ca o „insulă". fiecare dintre acestea fiind raportate la obiectivele organiza iei. spre exemplu există cazuri în care acesta poate fi extins în afara cadrului organiza iei prin conceptul care în limbajul de specialitate poartă denumirea de Extranet (practic vorbim de un Intranet extins care foloseşte ca mediu de transmisie Internetul). . 3). realizarea comunica iilor audioşi/sau video. 4 sunt prezentate sintetic principalele beneficii ale Intranetului.sprijinirea fluxurilor de lucru (workflows) şi managementul documentelor.sporirea vitezei de reac ie a managementului companiei la diferite solicitări de afaceri prin accesul direct la date concrete care reliefează „parametrii de func ionare" ai companiei la un moment dat. acestea pot fi structurate în func ie de mai multe categorii. având în vedere faptul că reprezintă totalitatea resurselor informatice şi de comunica ii asociate acestuia. Palierul inferior serviciilor este practic legat indisolubil de conceptul de Intranet. . Marea Britanie şi Europa. deter-minat de specificită ile organiza iei care-l de ine. ca de exemplu accesul în bazele de date sau planificarea resurselor organiza ionale Enterprise Resource Planning (ERP). ci în strânsă corelare cu celelalte categorii de resurse material-financiare şi umane precum şi cu zona de securitate. Dintre avantajele aduse de re eaua Intranet. . . fără a necesita prezen a fizică într-un anumit loc a participan ilor prin INTELLIGENCE Fig. practic.

contribuind la creşterea calită ii experien ei şi implicit la ridicarea nivelului de eficien ă organiza ională. Massachutets. în general subiectivă. parteneri.O altă abordare este legată de necesarul de resurse informatice şi mai ales de comunica ii pe care îl solicită un serviciu. Eficien a managementului exercitat de administratorul IT&C se transpune.www. fie că sunt solicitate anumite rafinări ale unor parametri). noile cerin e ale erei informa ionale impun ca organiza iile să-şi reevalueze strategiile de dezvoltare în scopul eliberării informa iei corporatiste de inaccesibilitatea intrinsecă sistemelor informa ionale complexe. Consiliu.L. Totodată. la nivelul utilizatorilor într-o calitate a experien ei ridicată.cisco. Tendin a de evolu ie a managementului calită ii serviciilor este de a trece de la o comportare reactivă. în urma unor stimuli primi i de la utilizatori (fie că este vorba de reclama ii ale nefunc ionării serviciului în condi iile cerute.central. a gradului de satisfac ie pe care îl are un utilizator fa ă de un serviciu. Comitetul economic şi social europen şi Comitetul regiunilor. în care practic administratorul/managerul IT&C ac ionează în urma derulării unor incidente sau mai grav. care trebuie să satisfacă cerin e foarte stricte în ceea ce priveşte întârzierea semnalului sau pierderile de informa ii). pentru ca acestea să poată fi vehiculate în Intranet şi prezentate către utilizatori într-o formă inteligibilă (putem men iona. Solu ii de Intranet şi Extranet. Chun Ng. practic. serviciul de videoconferin ă.wikipedia. începând încă din momentul previzionării introducerii unor noi servicii la nivelul organiza iei.com.Comisia Europeană.Concepte privind sistemele informa ionale şi sistemele informatice ale organiza iilor economice. Din acest punct de vedere. Weng Yeoh. cu costurile aferente de operare care de cele mai multe ori nu sunt de neglijat. al căror Intranet depinde în mare măsură de infrastructura unui operator public sau privat de comunica ii.intranetjournal. transfer de fişiere). ca exemplu. Iată deci. . Second International Symposiumon Engineering Systems.org. Concluzii Deşi aparent re eaua Intranet evoluează mai lent decât Internetul. august 2010. Când vorbim în general despre calitatea serviciilor. M. Rolul administratorului/departamentului IT&C în asigurarea calită ii serviciilor asociate fluxurilor informa ionale în Intranetul organiza iei Pornind de la cerin ele şi caracteristicile men ionate anterior. Avem în vedere mai ales cazul organiza iilor răspândite geografic.ucv. Abilitatea administratorului/managerului IT&C în a asigura o calitate maximală a serviciilor se bazează pe o planificare riguroasă a resurselor tehnice. dar şi o tratare mult mai profundă a unor valori esen iale ca de exemplu tehnicile de învă are. Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor Craiova. Comitetul economic şi social europen şi Comitetul regiunilor. . . la o comportare proactivă.Comisia Europeană. productivitatea angaja ilor şi colaborarea. august-octombrie 2011 117 . comunicare către Parlamentul European. Consiliu. Agenda digitală pentru Europa. suficiente motive pentru ca administratorul/ managerul IT&C al unui Intranet să fie conştient de rolul său în furnizarea „uneltelor" necesare comunicării organiza ionale.com. ca de exemplu comunica iile telefonice sau videoconferin ele. MIT Cambridge. decembrie 2010 . (http://s132. este evident că administrator ul/ departamentul IT al unei organiza ii de ine rolul-cheie în asigurarea calită ii serviciilor informatice şi de comunica ii către utilizatorii/angaja ii acesteia.ro/feaa/ master/mop_valcea). dar şi pe un management eficient al resurselor umane specializate pe care le are la dispozi ie. . Această abordare va permite nu numai o atingere mai rapidă a obiectivelor organiza ionale. serviciile critice în cadrul cărora se regăsesc datele tranzac ionale. . semnalizările aferente re elei şi serviciile best effort (poştă electronică. Calitatea experien ei . Către interoperabilitatea serviciilor publice europene. comunicare către Parlamentul European. în care cele două păr i implicate (utilizator ul şi administratorul/managerul IT&C) sunt.ro. 2009. I Bibliografie . serviciile pot fi structurate în servicii de timp real. Architecting C4I Systems. este necesară dezvoltarea unor măsuri procedurale în vederea asigurării unei reac ii rapide în cazul apari iei unor evenimente nedorite care pot conduce la afectarea unor fluxuri informa ionale. . Din acest punct de vedere Intranetul poate avea rolul de a facilita generarea de cunoştin e şi managementul acestora în cadrul organiza iei.www. avem în primul rând în vedere men inerea anumitor caracteristici asociate serviciilor între anumite limite.www.Quality of Experience (QoE) reprezintă o modalitate de măsurare.www. videostreamingul.tree.

îndeosebi în arhive. într-o prima edi ie în limba engelză la Editura Militară în anul 2010 With Friend like this .. de distan are de blocul sovietic şi realizarea intereselor na ionale. Doamne.. Noua şi inedita lucrare a istoricului american dr. pentru a ne dezvălui aspecte noi şi deosebit de interesante. cunoscut specialist al istoriei românilor şi specialist în domeniul serviciilor de Intelligence. au ac ionat pentru men inerea sub control a României şi pentru contracararea oricăror demersuri româneşti. Editura INTELLIGENCE . Este meritul incontestabil al autorului. de Prieteni Rãzboiul clandestin al Blocului Sovietic cu România Tiberiu Tănase RAO. fie ele pe plan intern sau interna ional. WATTS Fereşte-mã. Fereşte-mă Doamne de prieteni războiul clandestin al blocului sovietic cu România. Editura Militară Bucureşti 2010. Toate acestea sunt extrem de utile pentru în elegerea profundă a lucrării de bază. 794 p. şi cititorul în general .cum rezultă din documentele oficiale sau din arhive. coordonate de marele prieten de la Răsărit. unele chiar inedite. Interesantă atât prin con inutul lucrării.LARRY L.. Larry Watts. şi-a depăşit cu mult statutul de consilier al modelelor noi de intelligence. prin cercetarea unui vast material documentar ce acoperă o mare parte din istoria României moderne. unele prezentate în premieră . deschide o perspectivă amplă atât istoricilor români cat şi publicului românesc cunoscător sau martor al unor evenimente ale căror explica ii nu reprezentau nici pe departe ceva din adevărul acelor evenimente. al documentelor (unele nepublicate până în prezent şi interpretate în premieră) al bibliografiei (803 titluri) şi numeroaselor note de subsol cu trimiteri la documente sau surse în premieră.adevărata atitudine fa a de România a regimurilor unor state vecine şi prietene. un excep ional cunoscător al realită ilor româneşti ante şi post-decembriste este o cartedocument. Edi ia în limba Română. precum şi amploarea şi agresivitatea cu care acele regimuri/ sisteme. 733 p. 2011. privind evolu ia ării noastre. Rezultatul este o lucrare în care specialistul. The clandestin War of the Soviet bloc against Romania. parte a marelui sistem reprezentat de Tratatul de la Varşovia. care a văzut lumina tiparului. care printr-un efort remarcabil de ani de studii şi cercetări. dar şi documentării şi informării cititorului prin trimiterile bibliografice şi punctelor de vedere/ interpretărilor autorului deosebit de utile şi interesante.

partea a VII-a Tirul pe România (p. precum şi politicile urmate de URSS şi de partenerii ei loiali pentru a curma politicile externe şi de securitate independente ale României. 18. vizavi de hotărârea României. Încearcă să pătrundă dincolo de propaganda şi de dezinformara referitoare la rela iile intra-Pact prin examinarea procedurilor interne ale Tratatului de la Varşovia. a eforturilor sale de a ieşi de sub domina ia sovietică în domeniul spionajului şi amenin area pe care o reprezenta pentru Moscova.1974. Lansarea teoriei <reconcilierii > româno-sovietice 1968-1970.283-298). în special Inten iile Pactului de la Varşovia. De asemenea sunt prezentate contramăsurile sovietice şi ale Pactului de la Varşovia pentru discreditarea regimurilor şi a politicilor independente ale României din perioada Războiului Rece.257-355. p. dar asigurând cu argumente continuitatea acestuia după anii ‘50. în special cap.Referindu-ne la structura lucrării care cuprinde 9 păr i împăr ite în 26 de capitole şi în care se pot remarca de la început cele două perioade care asigură continuitatea problemei Războiului clandestin al Blocului Sovietic cu România şi anume cea dinainte de Războiul Rece (Partea I-III) şi desigur cea mai dezvoltată a a Războiului Rece (Partea IV-IX).Angajarea în războiul clandestin p. 451-523. 24 . dezbaterilor şi conflictelor din cadrul Pactului de la Varşovia (p. (p. desigur un aspect mai nou atât pentru cercetarea istorică cât si ca noutate a problematicii abordate. Ieşirea de sub tutela Moscovei în perioada Hrusciov (p. Prieteni şi Dezamăgiri.189-251).a . După ce abordează problema intereselor strategice şi a antagonismului cu vecinii ruşi şi unguri din perioada anterioară comunismului (II-III p. august-octombrie 2011 119 . a rapoartelor serviciilor de informa ii şi a documentelor na ionale ale partidelor care au devenit disponibile după colapsul URSS. p. (p. studiul urmăreşte procesul de generare a ostilită ilor sovietice şi a Pactului de la Varşovia. partea a VI-a . şi impactului asupra viziunii istorice de pană acum. În acest fel este subliniat impactul dezinformării coordonate de sovietici şi al măsurilor active asupra percep iilor occidentale . în mod deosebit cap. p.582-602). De altfel.De la Primăvara de la Bucureşti la Primăvara de la Praga (p.453) şi partea a VIII. p. în special cap. ceea ce înseamnă că accentul abordării cade pe tratarea războiului clandestin împotriva României în perioada Războiului Rece. trebuie remarcat ca un argument al acestui război subteran împotriva României chiar rela iile româno-sovietice în aceasta perioadă în: partea a IV-a.529602. II Subminarea domina iei sovietice în cadrul Blocului Comunist 19651967.361-445. cartea examinează geneza transformării României din aliat în inamic al blocului sovietic.57).Penetrării ostile şi dezinformări 1971. mai ales a celor americane prin corelarea evenimentelor. partea a V-a .1968 Turişti.59185).57). În esen ă.405).

aceasta în contrast cu persisten a cu care sursele din Tratatul de la Varşovia îşi asigurau interlocutorii occidentali că pozi ia României fa ă de Moscova era fie iluzorie . De altfel. Dinu C.Subliniem încă o dată faptul că Larry Watts. fie inconsecventă (sau în mod paradoxal şi ilogic. gradul de aten ie şi volumul resurselor utilizate de cei loiali Moscovei pentru contracararea României. pe aproape toate problemele legate de coordonarea la nivelului blocului sovietic.indiferent de interesele pe care le-ar fi putut deranja. în special american. au inut să precizeze că este greu de presupus ca unul din istoricii români ar fi avut posibilitatea dezvăluirilor remarcabile. dar şi modul în care intelligence-ul occidental. ambele deodată). au furnizat analiştilor proprii fie date distorsionate datorate lipsei unor surse umane credibile (HUMINT) de care nu dispuneau în legătură cu estul Europei şi în special cu România. nu ezită să analizeze cu aceiaşi măsură modul de ac iune agresiv al serviciilor de informa ii est-europene din blocul sovietic împotriva României. iar de multe ori deciziile bune să fie astfel blocate. fie de canale media (mai ales pe filieră poloneză sau maghiară) şi puternic influen ate de măsurile active întreprinse de serviciile sovietice de securitate (KGB. Dan Berindei. În cuvântul lor. au fost recunoscute şi chiar subliniate de istorici de marcă români. Giurescu. chiar Larry Watts recunoaşte că a fost surprins de gradul de ostilitate reflectat în frecven a şi agresivitatea atacurilor la adresa României în cadrul reuniunilor interne ale Tratatului de la Varşovia. Toate au făcut ca punctele de vedere cu privire la România prezentate deciden ilor politici americani să fie permanent controversate. GRU) ce vizau România. profesorii universitari Ioan Scurtu. academicienii Florin Constantiniu. Faptul că Larry Watts nu a trecut cu vederea sau sub tăcere anumite probleme sensibile cunoscute prin cercetările sale . pe lângă sublinierea unor aspecte inedite privind anumite păr i sau pasaje din lucrare ori cu privire la autor şi importan a contribu iei sale. prezen i la lansarea edi iei în limba romănă de la Bibilioteca Centrală Universitară. Mihai Retegan şi istoricul Alex Mihai Stoenescu. poate pentru unii chiar şocante atât pentru istorie cât şi pentru mass-media şi cititori. un bun cunoscător al intelligence-lui (serviciilor secrete) din perioada Războiului Rece. INTELLIGENCE .

Între 1990 şi 1991 a fost conducătorul Biroului IREX din Bucureşti . până în 1997 a fost Senior consultant al Project on Ethnic Relation şi director al Biroului PER din România. poate oferi o perspectivă apropiată realită ii asupra unor evenimente şi persoane privite până acum din cu totul alte unghiuri. "European Security" s. "O Casandră a României". dl. multe desecretizate recent. A semnat numeroase căr i şi studii de istorie. dar şi tuturor celor interesa i. co-editor la "Globalization of Civil-Militar y Relations: Democratization. Cunoscând faptul că autorul se bazează pe o serie de documente importante. I august-octombrie 2011 121 . Din 1990. care au precedat revolu ia din decembrie 89 şi manevrele care i-au urmat. Seattle şi UCLA. considerăm că apari ia următorului volum al Războiului Clandestin al Blocului Sovietic cu România.Reform and Security" etc. A fost implicat direct în înfiin area Colegiului Na ional de Apărare şi a Consiliului pentru Minorită i Na ionale. Volumul al II-lea poate dezvălui publicului român.Watts a fost consilierul mai multor autorită i române. Larry Watts a absolvit cu master Universită ile din Washington. Despre autor Fost consultant RAND.În final. "Problems of Post-Communism". aşteptăm cu deosebit interes volumul al doilea pentru a se certifica rela ionări despre care doar se specula sau chiar nu se puteau imagina privind comportamente şi atitudini care au persistat mult timp după căderea comunismului în Europa. Articolele şi studiile sale au apărut frecvent în publica ii precum "Studies in Intelligence". având şi un doctorat la Umea University din Suedia.volum considerat drept cea mai bună biografie politică a Mareşalului Antonescu. "World Policy Journal". "Armed Forces & Society".a. inclusiv politicienilor sau obser vatorilor interna ionali amănunte absolut senza ionale din culisele politicii şi ale spionajului. între care "Reforma militară românească şi integrarea în NATO". în probleme de reformă democrată şi control asupra institu iilor statului.

într-o lume de diferen ieri. Un habitat al dreptă ii. Când se întâmplă altfel. Dar organiza iile sociale. o propor ionalitate a decen ei. încălcând procese de fabrica ie. Important este.. trădând interese de stat contra profituri de grup. nesfiindu-se să facă din interdic ie sau restric ie intă de curiozitate şi nesăbuin ă (ca la depozitul de arme şi muni ii de la Ciorogârla) cum să le convină când sunt prinşi (după îndelungi. spărgând vitrine. să găsim „altceva acelaşi” al altora. nu le convine că intervine în for ă (dacă o face!) Jandar meria şi li se întocmesc acte constatatoare. La fel şi altora care fac focul în pădure sau poluează ape. care este diferit decât al nostru. agresând autorită ile. celor ce braconează ori contrafac produse. pe când la omul sărac nici boii nu trag. că avem aceleaşi şanse. statul (de drept. De aceea şi călătorim. a principiilor statului modern. Dar celor (autohtoni sau venetici) care pun în pericol securitatea na ională furând şi vânzând secrete. INTELLIGENCE Celor care trec cu maşinile lor. unitar. ignorându-i pe ceilal i fiindcă tocmai respectă legea circula iei. Ei.. trăitorii fără ranguri şi orientări politice.I PAK DAU ŞTIRE. democratic. în care nu-şi mai încap de-atâta autoritate a ghiulurilor şi lan urilor şi telefoanelor şi rela iilor cu al i învârti i ca ei. E drept. na ional şi de dreptate) intervine prin pârghiile sale existente ad hoc. fiindcă banul la ban trage. unde conviviul să fie acea râvnită şi binefăcătoare stare de normalitate. falsificând documente (inclusiv istorie). discrete şi migăloase demersuri ca-n cazul opera iunilor îndelung mediatizate din unele puncte de trecere a frontierei şi vămile aferente!) şi primesc (dacă primesc!) ceea ce merită. asemenea macro-habitat este greu de acceptat de to i. istoricii şi juriştii invocă statul de drept. nu le convine că există poli ie fermă (dacă există!) care-l face pieton pentru totdeauna şi locatar temporar al arestului pe acel iresponsabil şi periculos şofer. regulamente. potrivit legii? Nu le convine. norme. Celor care strigă „măscări” la adresa autorită ilor statului (şi nu numai). al ii trebuie să primească. de aceea studiem. la fel ca trasul de mânecă amical. au structură ierarhică. Structurile de intelligence trebuie să vegheze ca acel pas (greşit) să nu fie făcut! I august-octombrie 2011 123 . celor care cerşesc sau îşi oferă nurii contra cost. Func ionalitate care trebuie mereu augmentată şi updatată. umblând cu ciori vopsite pe post de papagali. folosind obiecte explozive. UN PAS Nicolae Rotaru Politicienilor le place să spună că trăim într-o ară democratică. de specificită i să existe o medie unanim recunoscută (majoritar) a condi iilor de existen ă şi evolu ie. ignorând regulile privind organizarea şi desfăşurarea ac iunilor legale de protest. cercetăm să descoperim diferen e. de inegalită i. de la natură. a compatibilizării euro-atlantice a structurilor noastre de securitate na ională. indivizibil. se zice că suntem egali. Paremiologia este bună. dorim un stat de dreptate. piese de dosar ce pote fi şi penale. dar aceasta este dovada func ionalită ii pârghiilor democra iei. deturnează fonduri sau fură din banul public nu le convine când intervin (dacă intervin!) autorită ile statului. indiferent cât de mari sunt. fiindcă verbele sunt diferite: unii trebuie să cedeze. atât timp cât suntem apartenen ii unei lumi miraculoase tocmai prin diferen ieri. printre bariere. spionând pentru argin i. liniştii şi sanită ii sociale. noi. bine. după preferin e (ale lor sau ale familiei) şi după necesitatea stabilită de liderul organiza iei. ştiut fiind (de la unele ări europene!) că de la aritmie socială la liber arbitru şi haos nu-i decât un pas. dar factologia socială nu evoluează după proverbe. Se spune că acei ce au mai doresc. desigur. fiecare după capacită i şi contexte. ci după legi. celor ce sparg maşini şi apartamente. Nu putem vorbi de egalitate şi cu atât mai mult de egalizare. pentru a se stabili un echilibru al ierarhiei. dar diferen a ne-o construim singuri. tulburând ordinea şi liniştea publică.

His article. such as the recent Twitter / Facebook revolutions.SUMMARY F Ambassador George Maior's editorial "Intelligence in the Information Age" dwells on the changes technology developments bring in the intelligence process. Aspects of Foreign Espionage on Romanian Territory as Signaled by Liviu Rebreanu`s novel "The Mutiny" is actually a comprehensive collection of texts from several literary works whose message can be enriched by keeping an open mind to this new perspective of interpretation. F In his extensive exposé on cybersecurity. His study reviews prominent cases of cyber attacks. INTELLIGENCE . writes a comparative study on the risks the current political situations of North African states pose to international security. those of process. The author examines vulnerabilities and threats as well as the means of adequately managing them. by generating wider freedom for citizens as well as higher risks for national security. as well as the importance various states place on securing their strategic infrastructures. Professor Dorin Uritescu. from the time spent as a student of the Babes Bolyai University to his assignments as national security advisor to the Romanian president and chief of the first Foreign Intelligence Service after the 1989 Revolution. Marius Sticlaru assesses the importance of cyberspace starting with new media. Women and Espionage.is a successful symbiosis between the intelligence officer`s instincts and art and a supercomputer K`s speed and precision. as well as with more detailed references about notorious international and national feminine characters of the intelligence world: Mata Hari and Veturia Goga. which generated new phenomena. Spy women`s Presence and Contribution to Intelligence History. since Jihadist propaganda perceives the power vacuum in Egypt. F Continuing his research into the developing field of intelligence analysis. Corina Sindie presents a different aspect of the intelligence world. PhD. The brief study teases readers with a tentative timeline placing women spies as far back as the Antiquity. product and personnel. F In his interview with Editor-in-chief Flaviu Predescu. Ionel Ni u presents the evolutions in the three areas considered defining for it. Tunisia and Libya as an opportunity for installing fundamentalist governments. The conclusions of the article dwell of the implications new developments in cybersecurity have for Romanian authorities and particularly for the Romanian Intelligence Service`s strategic vision. of the articles F Seeing literature as both fiction and mirror of a specific age. is among the first Romanian scholars to take interest in analyzing literary works in order to find reflections of Romanian intelligence. united under the title The 3P Project. PhD. F In her article. general Ioan Talpeş reveals details of his career. The solution advanced by the Romanian Intelligence Service`s Director also comprised in the institution`s Strategic Vision "SRI in the Information Age" . F Cristian Barna. His extensive study titled Challenges of an Unitary and Comprehensive Reform Implementation in Intelligence Analysis defines intelligence analysis as instrumental to a country`s security needs and lays the foundations for an academic approach to it. commonly considered one dominated by men.

The article comprises ten case studies which are illustrative for the evolution of terrorism and radicalization. F Directly connected to the previous two articles. 60 Years of Existence of the Classified Mail Transportation and Protection System. as well as the beginning of an interesting polemic with former chief of the Romanian Intelligence Service. Tiberiu Tănase. F In his endeavor to shed light on Romanian intelligence notabilities. His thorough research presents the development and structure of the Service. of the articles F In their article. PhD.SUMMARY The interview is spiced with an insider`s perspective on various historical events. deals with the beginnings of Romanian intelligence in his article. Eugen Iorga and Alina Topârceanu draw attention to a matter which should be among the first issues of the public agenda. because they generate difficulties for citizens and members of the legal staff alike. as well as a detailed account of the factors leading to its reconstruction. The case studies form the basis for a theoretical frame which posits the existence of a four-step process leading to radicalization that can be useful in understanding and preventing the phenomenon. International context. sketches the professional journey of a lesser known but dignified intelligence professional who could easily constitute a role model. Current Challenges to Legal Security as Pillar of the Rule of Law. PhD. The Mobile Echelon. such as the need to align legislation to that of the European Union. as well as national factors leading to frequent and unpredictable amendments of legislation are determined as threats to legal security and the rule of law. presented from a historical perspective. F Oana-Magdalena Ciobanu`s study The Energy Security Dimension is a comprehensive research on one of the hot topics of the moment and of the foreseeable future. activities and evolution within the timeframe of the Second World War. Details of the Eastern Front refer to its leadership. Virgil Măgureanu. in his article titled Aurelian Andra Chief of the Western Front One of the Best Intelligence Officers in the Romanian Intelligence Services` History. Tiberiu Tănase`s The Eastern Front Territorial Intelligence Subdivision of the First Section of the Romanian Army`s Secret Service and of the Special Intelligence Service deals with the establishment of the Secret Service`s Fronts as territorial subdivisions. an Intelligence Structure of the Special Intelligence Service in the Second World War. starting from the New York City Police Report on Radicalization in the West (2007). F Historian Tiberiu Tănase. the citizens` right and obligation to know state legislation. constitutes a detailed account of a significant aspect for each intelligence agency`s activity. The first part of the article is an extensive review august-octombrie 2011 125 . F Simona Enescu publishes an extensive study on the radicalization phenomenon and its worldwide evolution. F Georgică Budu`s article.

INTELLIGENCE of the articles . business planners and policy makers. set by the three main peace and cooperation instruments: The Open Skies Treaty.SUMMARY of the energy production and consumption in EU countries. a study drawing on the work of a wide think tank consisting of futurists. by reviewing Kazakhstan`s potential for becoming a new Oil El-Dorado. the authors point out that uncertainty in decision making will continue to be the leading challenge for future development. While projecting best-case. with an article on Larry Watts` With Friends Like These The Soviet Bloc`s Clandestine War against Romania. F The book review section is filled by historian Tiberiu Tănase. F In line with Oana-Magdalena Ciobanu`s article on energy security. while pointing to the need for enacting legislation according to the guidelines the two documents set forth. F Costinel Anu a reviews the Millenium Project`s 2010 State of the Future. It identifies the flaws of the National Security Strategy and of the National Defense strategy. Given that this country`s oil production has doubled in the last few decades and it needs delivery infrastructure. among which the intelligence agencies. while stressing the need for a second volume with a mission to answer all open-ended questions the first book has raised. worstcase scenarios. Ionel Claudiu Pasăre approaches NATO as Factor for Regional and Global Stability and Security both from a historical perspective by reviewing aspects of the Treaty`s evolution and from a current one. based on the creation of internal networks which help information generation and management. F Liviu Mihail Iancu`s article approaches the sensitive matter of the intelligence services` legal frame in Romania. briefly reviews some of our society`s flaws and the institutional answers one must expect from state structures. such as Amazon. grounded in the challenges of the present security environment. F Professor Nicolae Rotaru. as well as his remarkable research efforts and courage. F Codru Mitroi deals with the importance of internal communication networks in his article "Organization Intranet in the Information Age". The author praises Watts` initiative. He sees the development of technology as an incentive for organizations` development. followed by a thorough research on the key aspects of EU cooperation towards a unitary strategy aiming at reducing energy dependence. F Marius Bogdan Crăcea discusses The Pan-European Security Strategy Perspective following three guidelines. The Treaty on Conventional Armed Forces in Europe and the Confidence and Security Building Measures. in his article titled One Step. scholars. PhD. PhD. F In his article. Romania`s pipelines and close partnership with the Kazakh autorities could prove advantageous for both parties. One of the extreme effects of recent developments in technology is the emergence of completely virtual organizations. Dan Bărbu approaches new possibilities for Romania to decrease its dependence on Russian gas. a country with a relatively new democratic system.