1

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE
Centrul de Studii Strategice de Securitate şi Apărare




C
e
n
t
r
u
l
d
e
S
t
u
d
i
i
S
tr
a
te
gice de
A
p
\
r
a
r
e
[
i
S
e
c
u
r
i
t
a
t e


RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA
ŞI VIITORUL ACŢIUNILOR
MILITARE

Lucrări prezentate în cadrul seminarului ştiinţific
organizat de Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate
26 mai 2005







Editura Universităţii Naţionale de Apărare
Bucureşti, 2005
2
Coordonator
Dr. CONSTANTIN MOŞTOFLEI













Referenţi ştiinţifici:
Dr. NICOLAE DOLGHIN
Dr. GHEORGHE VĂDUVA
VASILE POPA

© Sunt autorizate orice reproduceri, fără perceperea taxelor
aferente, cu condiţia precizării sursei
• Responsabilitatea privind conţinutul comunicărilor revine în
totalitate autorilor



ISBN 973-663-220-2

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE
(Bucureşti).
CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE APĂRARE
ŞI SECURITATE
Războiul bazat pe reţea şi viitorul acţiunilor
militare/ Universitatea Naţională de Apărare. Centrul de
Studii Strategice de Apărare şi Securitate – Bucureşti:
Editura Universităţii Naţionale de Apărare, 2005
Bibliogr.
ISBN 973-663-220-2

355.4

3
CUPRINS
CUVÂNT DE DESCHIDERE
General prof. univ.dr. MIRCEA MUREŞAN,
comandantul (rectorul) Universităţii Naţionale de Apărare ..............7
RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA ŞI ACHIZIŢIILE DE
VIITOARE CAPABILITĂŢI MILITARE
General de flotilă aeriană dr.ing. Ion-Eftimie SANDU
Colonel dr.ing. Cristian Mateescu ................................................10
1. Conceptul NCW........................................................................ 12
2. Particularităţi şi principiile NCW............................................ 16
3. Realizări şi perspective la nivel naţional ................................. 21
4. Politici viitoare cu privire la dezvoltarea conceptului NCW... 29
5. Impedimente în calea dezvoltării conceptului NCW................ 34
6. Concluzii .................................................................................. 35
STADIUL ACTUAL ŞI PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII
SISTEMULUI DE COMUNICAŢII AL ARMATEI
ROMÂNIEI PENTRU A CORESPUNDE CERINŢELOR
NNEC (NCW)
General-maior dr. Cristea DUMITRU..........................................39
1. Stadiul actual de dezvoltare a RTP/STAR................................ 39
1.1. Extensia RTP/STAR la reprezentanţele României la
NATO...............................................................................42
1.2.Extensia RTP/STAR în teatrele de operaţii în care
România participă cu forţe...............................................43
1.3. Interconectarea RTP/STAR cu Reţeaua Numerică
Interforţe a armatei italiene şi asigurarea de servicii de
comunicaţii pentru subunităţile româneşti care execută
misiuni alături de forţele italiene .....................................44
1.4. Interconectarea RTP/STAR cu Reţeaua Metropolitană
a Ministerului Administraţiei şi Internelor (anexa nr. 5) .45
1.5. Asigurarea serviciului terminal-la-terminal secretizat
între abonaţii cu funcţii importante conectaţi la
RTP/STAR.......................................................................45
1.6. Asigurarea serviciilor de videoconferinţă criptată....46
4
II. PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII ŞI TRANSFORMĂRII
SISTEMULUI DE COMUNICAŢII PRIN CREAREA RMNC
ŞI IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI NCW..................47
1. Integrarea RTP/STAR în Sistemul NATO General de
Comunicaţii (NGCS) şi crearea Reţelei Militare Naţionale de
Comunicaţii (RMNC) ................................................................... 47
2. Implementarea conceptelor NCW şi dezvoltarea sistemului.... 49
RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA - DINCOLO DE
TEHNOLOGIE
Locotenent-colonel prof. univ. dr. Ion ROCEANU ......................... 60
I. Domeniile informaţional şi cognitiv - elemente fundamentale ale
Războiului Bazat pe Reţea............................................................ 61
II. Elemente-cheie din domeniile fizic, informaţional şi cognitiv
care intervin în comanda şi controlul acţiunii militare ............... 66
2.1. Percepţia....................................................................66
2.2. Informaţia..................................................................67
2.3. Transmiterea informaţiei...........................................68
2.4. Cunoaşterea...............................................................68
2.5. Transmiterea cunoştinţelor........................................69
2.6. Înţelegerea.................................................................71
2.7. Conştientizarea..........................................................71
2.8. Comuniunea convingerilor........................................72
2.9. Decizia ......................................................................72
2.10. Acţiunea ..................................................................73
2.11. Colaborarea .............................................................73
2.12. Sincronizarea...........................................................76
III. Autosincronizarea .................................................................. 76
Concluzii ...................................................................................... 80
ROLUL INFORMAŢIILOR MILITARE ÎN RĂZBOIUL
BAZAT PE REŢEA
General-locotenent conf.dr.ing. Sergiu MEDAR............................. 82
OPERAŢII BAZATE PE REŢEA. STUDIU DE CAZ -
BRIGADA STRYKER
General maior Mircea SAVU........................................................... 88
5
RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA, CONCEPTUL CARE
ÎNGLOBEAZĂ TRĂSĂTURILE CONFLICTULUI ÎN ERA
INFORMAŢIEI
Colonel Ionel HORNEA.................................................................102
CONCEPTUL DE RĂZBOI BAZAT PE REŢEA –
APLICAŢII ÎN OPERAŢIILE SPECIALE ŞI
COMBATEREA TERORISMULUI
Colonel Marius CRĂCIUN............................................................124
1. Relaţia Câmp de luptă – Spaţiu de luptă................................ 127
2. Conceptul de Război Bazat pe Reţea (RBR)........................... 129
3. Adoptarea RBR în NATO şi UE ............................................. 140
4. Aplicarea conceptului RBR în Operaţii Speciale................... 147
5. Aplicarea conceptului RBR în combaterea terorismului........ 153
6. Aplicarea conceptului în domeniul combaterii terorismului.. 158
7. Preocupări pe plan intern de aplicare a principiilor RBR în
combaterea terorismului ............................................................ 159
Concluzii .................................................................................... 162
RĂZBOI BAZAT PE REŢEA SAU REVOLUŢIE ÎN ARTA
MILITARĂ
Dr. Nicolae DOLGHIN..................................................................163
ASPECTE ACTUALE PRIVIND COMPONENTA UMANĂ
ÎN CONTEXTUL “RĂZBOIULUI BAZAT PE REŢEA”
Col. ing. Aurelian IONESCU.........................................................172
RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA LA NIVELUL
SOLDATULUI
Locotenent-colonel dr. ing. Liviu COŞEREANU,
Maior Tiberius TOMOIAGĂ.........................................................179
1. Războiul bazat pe reţea.......................................................... 179
2. Sistemul de Comandă, Control şi Comunicaţii (C
3
)............... 180
3. Sistemul soldat ....................................................................... 181
4. Tehnici de comunicare ........................................................... 182
5. Concluzii ................................................................................ 183
DEZBATERI .........................................................................185
6

7
CUVÂNT DE DESCHIDERE
General prof. univ.dr. MIRCEA MUREŞAN,
comandantul (rectorul) Universităţii Naţionale de Apărare
Doamnelor şi domnilor,

Am onoarea să vă salut. Vă rog să-mi permiteţi să vă urez
Bine aţi venit în Universitatea Naţională de Apărare, la
această manifestare ştiinţifică a CSSAS, devenită deja
tradiţională!
După cum, probabil, aţi remarcat, Universitatea
Naţională de Apărare şi, în acest cadru, Centrul ei de Studii
Strategice de Apărare şi Securitate desfăşoară, în fiecare an,
seminarii şi sesiuni de comunicări ştiinţifice care fac notă
distinctă, prin problematica abordată, participare şi mod de
abordare, în peisajul ştiinţific al Armatei şi al ţării. În ultimii
ani, s-au editat, în cadrul Universităţii, zeci de volume, s-au
prezentat sute de comunicări valoroase, s-au obţinut premii şi,
ceea ce este, poate, cel mai important, s-a recreat şi conturat
puternic o adevărată şcoală strategică românească, racordată
la şcoala strategică de securitate şi apărare a Alianţei Nord-
Atlantice şi la cea a Uniunii Europene. România se află,
deopotrivă, în miezul fierbinte al dezbaterii strategice teoretice
şi în cel al punerii în aplicare, în teatrele de operaţii, acolo
unde interesele României, ale Alianţei şi ale Uniunii Europene
o cer, a noilor principii ale angajării şi acţiunii combat şi non-
combat.
Dar cea mai importantă şi cea mai dezbătută temă a
ultimilor ani este cea a Războiului bazat pe Reţea. După cum
bine ştiţi, acum doi ani, Statul Major General, statele majore
ale categoriilor de forţe, Universitatea Naţională de Apărare,
Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Agenţia
8
de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare au
elaborat, împreună, sub coordonarea CSSAS, primul studiu
privind Războiul bazat pe Reţea, care a constituit şi un punct
de plecare nu doar în studierea şi aprofundarea acestui nou
concept, ci şi în începutul implementării lui în Armata
României.
Din acel moment, preocupările teoretice şi practice
pentru studierea, implementarea şi aplicarea Războiului bazat
pe Reţea s-au intensificat. Numai în cadrul CSSAS, au apărut,
în ultimii doi ani, două studii distincte pe această temă,
respectiv, „Războiul bazat pe Reţea şi influenţa lui asupra
strategiei militare“ şi „Războiul bazat pe Reţea în fizionomia
noilor conflicte militare“. Au fost elaborate, desigur, şi alte
lucrări valoroase pe această temă. Practic, nu există volum pe
tema securităţii şi apărării care să nu trateze, într-o formă sau
alta, şi problematica Războiului bazat pe Reţea.
În toată lumea, tema Războiului bazat pe Reţea este de
mare actualitate. Cum bine se ştie, acest concept a fost creat,
dezvoltat şi aplicat de Statele Unite ale Americii. El este un
produs al revoluţiei în domeniul militar şi revoluţionează
complet arta militară. Intrăm, deci, într-o altă epocă în ceea ce
priveşte tehnologia, fizionomia şi strategia războiului. La
Washington, în fiecare ianuarie, se organizează ample
activităţi pe această temă. Activităţi de acest fel se desfăşoară
şi la Londra, la Stockholm, la Paris, la Berlin şi în alte
capitale. Înalta tehnologie, tehnologia informaţiei şi noul
mediu strategic de securitate impun peste tot astfel de studii,
experimente şi dezbateri pe tema Războiului bazat pe Reţea.
Teoria are, de-acum, şi un suport practic extrem de bogat,
întrucât, atât intervenţia promptă în Afghanistan, la sfârşitul
anului 2001 şi începutul anului 2002, cât şi acţiunea, îndeosebi
a Statelor Unite, împotriva armatei lui Saddam Hussein din
martie-aprilie 2003 au aplicat conceptul „Război bazat pe
Reţea“.
9
Valenţele şi implicaţiile acestui concept sunt numeroase.
Ele continuă să fie studiate şi dezvoltate în întreaga lume,
inclusiv în România. Organizarea acestui seminar se înscrie în
acest demers. De altfel, nu a existat activitate ştiinţifică
organizată în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare care
să nu trateze distinct şi profund şi problematica Războiului
bazat pe Reţea.
Activitatea de astăzi finalizează numeroasele propuneri
făcute în acest sens, dar ea rezultă şi dintr-o necesitate
ştiinţifică foarte actuală şi se înscrie în acest flux care cuprinde
cu rapiditate toate armatele moderne din lume. Pentru
Universitatea Naţională de Apărare şi pentru Centrul ei de
Studii Strategice de Apărare şi Securitate este o onoare să
găzduiască o astfel de dezbatere care, sunt sigur, va deschide
noi perspective aprofundării teoretice şi practice a acestui nou
concept şi implementării lui în procesul de transformare a
Armatei României.
Aşteptăm cu mult interes comunicările dumneavoastră.
Urez succes deplin lucrărilor seminarului!
10

RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA ŞI ACHIZIŢIILE DE
VIITOARE CAPABILITĂŢI MILITARE
General de flotilă aeriană dr.ing. Ion-Eftimie SANDU
Colonel dr.ing. Cristian Mateescu
„Ca şi concept, NCW nu poate avea o definiţie precisă,
pentru că definiţiile şi conceptele sunt ca şi materia şi anti-
materia. Astfel, dacă un concept este definit, el nu mai poate fi
deloc un concept.” (Viceamiral Arthur K. Cebrowski)

Astăzi, mulţi sunt de acord cu aprecierea că lumea este
în mijlocul unei revoluţii în domeniul militar. Schimbările
constau, în special din punct de vedere tehnologic, în progresele
în tehnologia informaţională, care aduc câştiguri în comunicare,
precizie şi letalitatea armelor convenţionale. Ca parte a acestei
revoluţii, dezvoltarea NCW depinde de schimbările
tehnologice, investiţii pentru reducerea decalajelor economice
şi tehnologice, dezvoltarea sistemelor şi adaptarea abordărilor
operaţionale pentru a profita de această nouă capacitate.
Odată cu intrarea în noul mileniu, domeniul militar a
intrat la rândul său într-o nouă eră a războiului – o eră în care
războiul este afectat de schimbările strategice ale mediului şi de
schimbările rapide ale tehnologiei. Statele lumii experimen-
tează tranziţia de la era industrială la era informaţională.
Angajamentul total în războiul global împotriva terorismului, în
noua eră a globalizării, precum şi experienţa câştigată în timpul
operaţiunilor militare recente sau în desfăşurare au determinat
tendinţa de orientare a forţelor armate spre războiul bazat pe
reţea (Network Centric Warfare – NCW), ca element central al
acestor eforturi.
11
Conceptul american porneşte de la câteva obiective şi
concepte strategice prezentate în documentul american „Joint
Vision 2020”: superioritatea informaţională, decizia la nivel
superior, manevra dominantă, precizia angajării, logistica
focalizată şi protecţia la toate dimensiunile. El implică, în
general, o nouă abordare privind îndeplinirea misiunilor, o nouă
înţelegere asupra organizării şi interrelaţionării, precum şi
asupra modului în care se achiziţionează şi se introduc în
exploatare sistemele şi capabilităţile pe care le folosim.
Principalele dogme asupra NCW sunt următoarele:
• O forţă robustă interconectată în reţea îmbunătăţeşte
distribuţia informaţiei.
• Distribuţia informaţiei întăreşte calitatea informaţiei şi
asigură accesul la cunoaşterea situaţiei de luptă.
• Distribuţia situaţiei de luptă cunoscute asigură
colaborarea şi autosincronizarea, dar şi măreşte gradul de
susţinere şi viteza de comandă.
• Ca urmare, se obţine o creştere substanţială a eficacităţii
in misiuni.
Războiul cuprinde, în general, caracteristici ale epocii
sale. NCW continuă această tendinţă – este răspunsul atât la
provocările, cât şi la oportunităţile create de epoca
informaţională.
Ducerea războiului centrat pe reţele presupune, totodată,
utilizarea reţelelor integrate de calculatoare şi de comunicaţii
pentru comanda şi controlul acţiunilor militare în contextul mai
larg al sistemelor de tip C4I (comandă, control, comunicaţii,
calculatoare şi informaţii).
Această lucrare oferă o analiză a evoluţiei şi
conţinutului conceptului NCW, a beneficiilor şi avantajelor în
luptă pe care acesta le poate aduce. Sunt prezentate
perspectivele şi impedimentele în implementarea conceptului,
precum şi o privire de ansamblu asupra iniţiativelor naţionale
12
de dezvoltare şi implementare ale capabilităţilor centrate pe
reţea.
Cu privire la războiul centrat pe reţea, vom sublinia că
există o mulţime de elemente care trebuie integrate pentru a
face capabilitatea centrată pe reţea să devină o realitate.
Aceasta pentru că, prin natura sa, acest tip de capabilitate:
• Implică noi căi de gândire despre modul în care
misiunile pot să fie îndeplinite.
• Schimbă responsabilităţile şi rolul organizaţiilor.
• Cere ca informaţia să fie distribuită în exteriorul
comunităţii existente.
• Depinde, în parte, de dezvoltarea de noi tehnologii.
• Reclamă o mai bună înţelegere a modalităţilor de
creare, diseminare şi exploatare a cunoştinţelor.
• Creează valoare prin noi modalităţi.
Potrivit autorilor concepţiei, pentru ca NCW să devină
realitate, trebuie îndeplinite o serie de condiţii, care includ:
• O infrastructură robust interconectată, care să poată
asigura distribuţia informaţiei şi colaborarea.
• O atmosferă sau un climat care să alimenteze creşterea
inovaţională.
• O bază tehnologică corespunzătoare şi o înţelegere
corectă a problematicii.
• O modalitate de analiză şi de evaluare a capabilităţilor
NCW.

1. Conceptul NCW
Se spune că Network Centric Warfare este pentru război
ceea ce comerţul electronic reprezintă pentru domeniul
afacerilor.
În mod consecvent, termenii “Network Centric
Operations” şi “NCW” sunt utilizaţi pentru a descrie tipuri
13
variate de operaţiuni militare, în aceeaşi manieră în care
termenii de „afaceri electronice” şi „comerţ electronic” sunt
utilizaţi pentru a descrie o largă clasă de activităţi comerciale,
care sunt permise şi suportate de Internet.
Termenul de război bazat pe reţea descrie combinaţia
strategiilor, tacticilor, tehnicilor şi procedurilor organizaţiilor,
pe care o forţă bazată pe reţea le poate angaja, pentru crearea
unui avantaj decisiv în luptă
1
. Teoria NCW are aplicabilitate la
toate nivelurile războiului – strategic, operaţional şi tactic – şi
pe întreaga gamă a operaţiilor militare, de la operaţii combative
majore la operaţii de menţinere a păcii.
O forţă bazată pe reţea, care conduce operaţii bazate pe
reţea, este un element esenţial ce permite conducerea operaţiilor
bazate pe rezultat. Operaţiile bazate pe rezultat (Effects-based
Operations – EBO) sunt seturi de acţiuni direcţionate către
modelarea comportamentului amicilor, neutrilor şi inamicilor în
timp de pace, criză şi război.
Forţele armate ale multor state se mişcă rapid spre aria
NCW şi dezvoltă capabilităţi proprii pentru a conduce operaţii
bazate pe rezultat (EBO). Conducerea operaţiilor militare caută
să obţină avantajul maxim derivat din puterea NCW. În acelaşi
timp, trebuie subliniat faptul că inamicii şi potenţialii adversari,
inclusiv organizaţiile internaţionale teroriste, pot căuta să
obţină capabilităţi bazate pe reţea, în scopul utilizării acestora
împotriva forţelor opozante, atunci când conduc operaţii de
supraveghere sau de planificare, ori când realizează efectiv
atacuri, fiind de aşteptat ca organizaţiile adversare/teroriste să
analizeze şi să exploateze, la rândul lor, vulnerabilităţile şi
slăbiciunile reţelei adversarului.
Cadrul conceptual al războiului bazat pe reţea cuprinde
elementele implicate în legarea şi conectarea împreună a

1
John J. GARSTKA, Network Centric Warfare Offers Warfighting
Advantage, Signal, May 2003.
14
colectorilor, efectorilor şi decidenţilor pentru a dezvolta o
capabilitate operaţională (figura nr. 1).
Componentele acestui concept sunt individul, informaţia
şi reţeaua, entităţi care integrează capabilităţile colectorilor,
decidenţilor şi efectorilor (figura nr.2).
Dimensiunea individuală cuprinde toate aspectele
legate de factorul uman:
• la nivel de indivizi - recrutarea, selecţia, trecerea în
rezervă, competenţele, conducerea, educaţia şi antrenamentul;
• organizaţia include structurile, responsabilităţile şi
rolurile;
• cultura include barierele culturale, credinţa şi
diferenţele care pot afecta percepţia/înţelegerea;
• procesul de afaceri include procedurile, acordurile
politice, legislaţia şi doctrinele.
Dimensiunea informaţională (infosfera) cuprinde
aspectele referitoare la managementul informaţiei. Atributele
acestei dimensiuni sunt:
Figura nr. 1
15
• culegerea informaţiilor şi punerea lor la dispoziţia celor
care au nevoie de ele;
• interpretarea şi translatarea datelor în formate comune;
• calitatea informaţiei;
• prezentarea şi fuziunea informaţiilor;
• asigurarea securităţii informaţiilor;
• politici clare de management al informaţiilor.
Figura nr. 1. Conceptul de război bazat pe reţea.
Dimensiunea reţea creează mediul pentru partajarea
informaţiilor şi are următoarele caracteristici:
• o reţea de reţele care se extinde la organizaţii naţionale,
internaţionale şi nonguvernamentale;
• o lărgime de bandă care să satisfacă toate nevoile
operaţiilor militare;
• uşurinţă în desfăşurare şi reconfigurare;
• asigurarea securităţii datelor transportate.
Colectorii sunt reprezentaţi de multitudinea şi varietatea
surselor de date: senzori tradiţionali, servicii de informaţii,
agenţii etc.
Decidenţii reprezintă colecţia tuturor capabilităţilor de
evaluare, predicţie, simulare, planificare şi luare a deciziei.
NCW asigură interfeţele şi serviciile pentru extragerea
informaţiilor de la colectori, pentru a le fuziona, filtra şi
prezenta într-o formă adecvată pentru luarea deciziei şi pentru a
transmite efectorilor această decizie şi informaţia necesară pe o
cale rapidă şi sigură.
NCW generează creşterea puterii de luptă, datorită
următoarelor avantaje:
- prezenţa în reţea a senzorilor, decidenţilor şi
combatanţilor;
- exploatarea în comun a situaţiei (Common Operation
Picture –COP);
- creşterea vitezei de comandă;
- creşterea ritmului operaţiilor;
16
- creşterea letalităţii;
- creşterea ratei de supravieţuire şi a gradului de
sincronizare a forţelor.
Se translatează, astfel, avantajul informaţional în putere
de luptă, prin realizarea legăturilor între forţele amice în
câmpul de luptă, asigurându-se o partajare a situaţiei şi luarea
deciziilor mult mai rapid şi eficient, la toate nivelurile
operaţiilor militare, permiţând astfel creşterea vitezei de
execuţie. Reţeaua este susţinută de elementele de tehnologie a
informaţiei, dar este exploatată de operatori infanterişti, aviatori
şi marinari, care sunt, în acelaşi timp, componente ale reţelei.

Figura nr. 2. Elementele componente ale conceptului NCW.

2. Particularităţi şi principiile NCW
Una dintre primele descrieri ale războiului bazat pe
reţea a fost publicată în 1998, într-un articol din US Naval
Institute Proceedings. Autorii compară impactul potenţial al
Tehnologie
Proces
(Misiune)
Organizaţie
Individ
Reţea robustă
Colaborare
Sincronizare
Rapiditatea comenzii
Situaţie tactică
(avertizare)
Performanţa
procesului
Informaţie
Partajarea informaţiei
Calitatea informaţiei
Eficacitate
ridicată a misiunii
17
NCW din zilele noastre cu impactul transformaţional al
conceptului francez “levee en masse” din timpul lui Napoleon.
În Statele Unite ale Americii, conceptul NCW şi toate
elementele revoluţionare asociate în problemele militare se
dezvoltă prin schimbările fundamentale ale societăţii. Acestea
au fost dominate de evoluţia economiei, tehnologiei informaţiei
şi proceselor de afaceri şi sunt corelate prin intermediul
următoarelor elemente:
- schimbarea orientării de la platformă la reţea;
- schimbarea modului de privire a actorilor ca
elemente independente şi vizualizarea acestora ca
parte a unui ecosistem adaptabil continuu;
- importanţa alegerilor alternativelor strategice,
pentru adaptarea sau supravieţuirea în aceste
ecosisteme schimbătoare
2
.
Au fost identificate patru teze principale şi un set de
principii pentru o forţă bazată pe reţea. Împreună, aceste teze şi
principii conţin nucleul NCW, ca o teorie a războiului în era
informaţiei:
- o forţă robustă bazată pe reţea îmbunătăţeşte
partajarea informaţiei;
- partajarea informaţiei îmbunătăţeşte calitatea
informaţiei şi a situaţiei partajate;
- situaţia partajată permite colaborarea şi
sincronizarea şi măreşte sprijinul şi viteza
comenzii;
- creşterea considerabilă a eficienţei misiunii.
Principiile care guvernează o forţă bazată pe reţea sunt
următoarele (figura nr. 3):
- lupta iniţială pentru superioritate informaţională;
- partajarea situaţiei;

2
Viceamiral Arthur K. CEBROWSKI, John J. GARSTKA, Network Centric
Warfare: Its origin and Future, U.S. Naval Institute Proceedings
Annapolis, Maryland, ianuarie 1998.
18
- rapiditatea elaborării comenzii şi luării deciziei;
- sincronizarea;
- forţe dispersate: operaţii discontinue;
- cercetare în profunzime, cu senzorii;
- modificarea rapidă a condiţiilor iniţiale;
- operaţii comprimate.
Aceste principii, care sunt încă în plină evoluţie şi
subiect pentru detalieri viitoare, ghidează aplicarea NCW ca
teorie emergentă a războiului. În fapt, acestea constituie noile
reguli pe baza cărora o forţă bazată pe reţea se organizează, se
instruieşte şi operează:
Lupta iniţială pentru superioritatea informaţională
generează avantajul informaţional, sporind precizia, acurateţea
şi relevanţa informaţiei, prin:
- creşterea nevoii de informaţii a inamicului, prin
reducerea capacităţii acestuia de a accesa
informaţia şi creşterea gradului său de
incertitudine;
- asigurarea accesului propriu la informaţie, prin
intermediul unei forţe interoperabile, bazate pe
reţea, şi protecţia sistemelor de informaţii proprii,
inclusiv a sistemelor de senzori;
- reducerea nevoii proprii de informaţii, în special
ca volum, prin creşterea capacităţii proprii de a
exploata toţi colectorii.
Partajarea situaţiei asigură translatarea informaţiei şi
cunoaşterii la un nivel comun de înţelegere pentru tot spectrul
participanţilor la operaţii întrunite sau combinate şi ţine cont de
următoarele elemente:
- construirea unei reţele de reţele colaborative,
populate şi actualizate cu date brute sau procesate
de calitate, pentru a permite forţelor să
construiască o situaţie partajată, relevantă pentru
nevoile lor;
19
- utilizatorii informaţiei trebuie să devină, de
asemenea, distribuitori de informaţie, responsabili
cu transmiterea fără întârziere a acesteia. Accesul
la date trebuie să fie permis indiferent de locaţie;
- situaţia partajată de înaltă calitate necesită reţele şi
informaţii sigure şi securizate.
Rapiditatea elaborării comenzii şi luării deciziei oferă
avantajul unei informaţii şi îl transformă într-un avantaj decisiv
prin crearea unor procese şi proceduri altfel imposibile (cu
menţinerea unui risc prudent):
- prin inovaţie şi adaptare la câmpul de luptă se
reduce timpul de decizie, pentru a transforma
avantajul informaţiei într-o superioritate a
deciziei;
- blochează progresiv opţiunile adversarului.
Sincronizarea creşte posibilitatea forţelor din eşaloanele
de nivel inferior de a opera aproape independent şi de a se
adapta singure, prin exploatarea situaţiei partajate, şi a
intenţiilor comandantului:
- creşterea valorii iniţiativei subordonaţilor, pentru
a produce o sporire semnificativă a vitezei
operaţionale;
- asistă atingerea „scopului comandatului”, exploa-
tează avantajele unei forţe profesioniste, bine
antrenate;
- se adaptează rapid la apariţia unor modificări
importante în spaţiul de luptă şi elimină activită-
ţile caracteristice operaţiilor militare tradiţionale.
Forţele dispersate deplasează puterea din spaţiul de
luptă compact în operaţii separate, prin:
- creşterea controlului funcţional în spaţiul de luptă
ocupat fizic şi generarea puterii de luptă efective
la momentul şi locul potrivit;
- obţinerea densităţii de putere necesară la cerere;
20
- asigurarea unei legături strânse între informaţii,
operaţii şi logistică, pentru a obţine efecte precise;
- utilizarea informaţiei pentru obţinerea efectelor
dorite, limitând necesitatea de a concentra fizic
forţele într-o locaţie geografică specifică;
- creştere tempoului şi a vitezei de mişcare pe
câmpul de luptă, pentru a face mai dificilă lovirea
de către adversar.
Cercetarea în profunzime cu senzorii extinde utilizarea
senzorilor distribuiţi conectaţi în reţea, pentru detectarea
informaţiilor despre elementele de interes la distanţe
operaţionale relevante, spre a obţine efecte decisive:
- mecanism de creştere semnificativă a
informaţiilor, supravegherii şi recunoaşterii (ISR);
- utilizarea senzorilor, ca element de manevră,
pentru a creşte şi menţine superioritatea
informaţională;
- exploatarea senzorilor ca un mijloc de intimidare,
când sunt utilizaţi în mod vizibil.
Modificarea rapidă a condiţiilor iniţiale exploatează
principiile pentru partajarea situaţiei, sincronizare, forţe
dispersate, cercetarea în profunzime cu senzorii, rapiditatea de
elaborare a comenzii, pentru a permite forţelor întrunite să
identifice rapid, să se adapteze şi să schimbe un context de
operare defavorabil în avantajul propriu.
Operaţiile comprimate elimină barierele procedurale
dintre servicii şi procese, astfel că operaţiile întrunite sunt
conduse la cele mai reduse niveluri organizaţionale posibile,
pentru a obţine efecte rapide şi decisive:
- creşterea vitezei de desfăşurare, utilizare şi de
sprijin;
- eliminarea compartimentării proceselor
(organizare, desfăşurare, utilizare şi sprijin) şi a
21
zonelor funcţionale (operaţii, informaţii şi
logistică);
- eliminarea limitelor structurale, pentru a reuni
capabilităţile la nivelurile organizatorice cele mai
scăzute posibil (operaţii întrunite la nivel de
companie).




Figura nr. 3. Principiile NCW.

3. Realizări şi perspective la nivel naţional
Sistemul Informatic pentru Asistarea Deciziei la
Brigadă (SIAAB-C2 transportabil) este destinat pentru
asistarea activităţilor în punctele de comandă la eşaloanele
brigadă/batalion, instruire şi antrenament de stat major şi
interfaţarea cu sisteme similare.
În varianta finală, sistemul va fi implementat la nivelul
comandamentelor de brigadă şi la unităţile subordonate
acestora, de tip batalion şi va fi compus din:
Partajare
a situaţiei
Colaborare
Forţă
conectată în
reţea
Partajarea
informaţiei
Eficienţa
misiunii
Domeniul
informaţiona
l
Domeniul
cognitiv
Domeniul
fizic
Procese
noi
Calitatea
informaţiei
Sincronizarea
forţelor
22
- două reţele locale de calculatoare (pentru punctul
de comandă de bază şi de rezervă) interconectate
prin mijloace de comunicaţii multicanal;
- reţele locale la nivel punct de comandă de batalion
(divizion);
- abonaţi îndepărtaţi;
- pachete de aplicaţii software pentru asistarea
comenzii şi controlului;
- autoritatea de certificare pentru asigurarea
infrastructurii de chei publice.
Din punctul de vedere al concepţiei, sistemul este
adaptat conceptului NCW răspunzând în cea mai mare măsură
cerinţelor specifice. Astfel, într-un mediu specific de securitate
(arhitectură de tip infrastructură de chei publice cu autoritate de
certificare la nivelul SMFT şi chei hardware pentru
identificarea utilizatorilor), sistemul permite schimbul de
informaţii formatate şi neformatate standard NATO, prin
intermediul reţelei militare naţionale de comunicaţii
(RTP/STAR).
Modernizarea sistemului informatic logistic se înscrie
în contextul continuării procesului de transformare a Armatei
României. Concomitent cu remodelarea structurilor de
logistică, apte să răspundă nevoilor de asigurare a unităţilor
luptătoare cu toate categoriile de tehnică şi materiale (la timpul
şi în locul ordonat, cât mai simplu şi cu cheltuieli minime),
noile structuri ce se proiectează trebuie să răspundă şi cerinţelor
de realizare a interoperabilităţii cu sistemele logistice ale
armatelor moderne din ţările membre NATO sau partenere.
Sistemul informatic logistic trebuie să fie capabil de adaptare
modulară rapidă, prin asigurarea unui flux informaţional
coerent. Acest lucru va permite o abordare unitară, conectarea
în reţeaua de informatizare a armatei, o execuţie centralizată şi
specializată. Logistica focalizată în viziunea americană trebuie
să asigure capabilităţii militare echipamentele şi armele
23
necesare, sprijin şi personal în cantităţile necesare, la locul
necesar şi în timpul necesar susţinerii obiectivelor operaţionale.
Acest lucru se poate realiza prin îmbunătăţirea sistemului
informaţional, remodelarea prin inovare a structurilor
organizatorice, dezvoltarea disciplinată a proceselor, precum şi
utilizarea de tehnologii moderne de transport.
Reţeaua militară naţională de comunicaţii (RMNC)
asigură în prezent suportul de comunicaţie pentru voce, date şi
video pentru componentele Ministerului Apărării Naţionale,
forţele dislocate în teatrele de operaţii din Afghanistan şi Irak,
şi cu delegaţia permanentă a României la NATO.
Activităţile viitoare de dezvoltare a reţelei vizează
integrarea în “NATO General Communication System”
(NGCS), pentru a se putea asigura:
- servicii pentru forţele desemnate să acţioneze sub
comandă NATO;
- servicii de reţea pentru forţele desfăşurate sub comanda
NATO, prin dezvoltarea componentei mobile;
- realizarea reţelelor tactice de comunicaţii şi integrarea
acestora în reţeaua militară naţională de comunicaţii.
Participarea României sub egida NATO la programul
AGS (Alliance Ground Surveillance), destinat observării –
urmăririi (electronice) a terenului prin mijloace aeropurtate,
deschide o perspectivă nouă privind accesul la tehnologii
moderne, inclusiv printr-o viitoare implicare a industriei
româneşti în acest proiect. Această tehnologie a NATO şi-a
avut începutul, în primul rând, prin intermediul Statelor Unite,
cu ocazia războiului din Golf, cu ajutorul sistemului propriu
JSTARS (Joint Surveillance and Target Attack Radar System).
De atunci, importanţa urmăririi electronice a terenului
nu a încetat să crească, noul sistem AGS reprezentând unul din
proiectele prioritare ale NATO, fiind derulat pe baza
contractului încheiat cu consorţiul TIPS (Transatlantic
Industrial Proposed Solution). TIPS oferă un sistem AGS bazat
24
pe o platformă aeriană medie, cel mai probabil de tip Airbus.
De asemenea, platforma pilotată va putea fi completată cu
sisteme de avioane fără pilot performante, probabil de tipul
RQ-4B. Propunerea TIPS a fost acceptată pentru caracteristicile
oferite, referitoare la: arhitectura de sistem deschis,
interoperabilitatea, utilizarea de tehnologii COTS, maximizarea
punctelor comune între elementele aeriene, terestre şi de suport,
tehnologia comună radar, legăturile de date tip Link 11, 16, 22,
precum şi comunicaţiile UHF prin satelit.
Soldatul viitorului - Sistem integrat de acţiune în
contextul interoperabilităţii NATO este un proiect de cercetare-
dezvoltare în derulare, finanţat în cadrul Programului Naţional
de CDI RELANSIN, destinat să furnizeze capabilităţile
necesare ducerii acţiunilor de luptă în comun cu trupele NATO
şi asigurarea facilităţilor de comandă şi control pentru
asigurarea exercitării comenzii. Sistemul integrat unitar
cuprinde: cască integrată, computer, radio, armament, echipa-
ment individual de protecţie şi echipamente optoelectronice.
Concepţia SMFT şi modelele existente (de ex., cel britanic,
Future Integrated Soldier Technology - Viitoarea Tehnologie
Integrată pentru Soldat) sunt extrem de utile în dezvoltarea
sistemului românesc.
Pentru a valorifica eficient avantajele oferite de era
informaţională, NATO a iniţiat un proces amplu de
transformare structurală, doctrinară şi conceptuală, pentru a-şi
asigura superioritatea informaţională prin crearea capabilităţilor
facilitate de reţea (NATO Network Enabled Capability –
NNEC).
Scopurile urmărite în implementarea acestui nou
concept sunt:
- sensibilizarea şi conştientizarea naţiunilor asupra
dobândirii superiorităţii informaţionale prin crearea
capabilităţilor facilitate de reţea pentru forţele naţionale
şi multinaţionale;
25
- identificarea posibilităţilor de valorificare a experienţei
naţiunilor membre NATO;
- definirea direcţiilor şi modalităţilor concrete de
transformare a NATO;
- definirea rolului şi modului în care agenţiile NATO vor
contribui la implementarea şi valorificarea conceptului
NNEC.
Pe plan naţional, implementarea capabilităţilor NCW nu
va implica numai adaptarea elementelor deja existente la acest
concept, ci şi stabilirea cadrului legal (adaptarea strategiei
naţionale de securitate, definirea doctrinelor etc.) care va
permite forţelor întrunite trecerea de la gândirea centrată pe
platformă la cea orientată pe reţea.
Acest proces este unul continuu şi fără un punct final
previzibil acum. Echipele implicate în transformarea şi
implementarea NCW vor trebui să ia în calcul faptul că acest
fenomen este strâns legat de coevoluţia a şapte factori
funcţionali importanţi din domeniul doctrinei, organizării,
antrenamentului, tehnologiei, conducerii şi educaţiei,
personalului şi facilităţilor.
Dimensiunile multiple ale contribuţiei cercetării şi
tehnologiei la capabilităţile NATO, începând cu domeniul
senzorilor, continuând cu cel informaţional (comandă-control)
şi ajungând chiar la acţiuni concrete de luptă, au fost definite de
adjunctul secretarului general NATO pentru investiţii în
domeniul apărării, domnul Marshall Billinsglea: „Senzorii
trebuie să detecteze ţintele neconvenţionale, lunetiştii din
spatele zidurilor, moleculele explozive clasice sau neclasice,
comportamentul uman suspect, obiectele de mici dimensiuni
care se deplasează sub apă; urmează fuziunea senzorilor (radar,
optic, sateliţi ş.a.), detecţia, identificarea şi urmărirea ţintelor;
prin sistemele de comandă-control se asigură superioritatea
informaţională, informaţiile fiind transmise până la nivelul
luptătorului, care trebuie să acţioneze cu echipamentele din
26
dotare într-un mediu bazat pe reţea”. Astfel că şi preocupările
noastre pentru soldatul viitorului sunt similare cu concepţia
generală privind „arhitectura” hardware a soldatului viitorului
(figura nr.4).

Figura nr. 4. „Arhitectura” hardware a soldatului viitorului.

În cadrul acţiunilor de luptă efective sunt utilizate
nemijlocit rezultatele activităţilor de cercetare ştiinţifică:
• Platforme: mici UUVs, mini UAVs, UCAVs, roboţi
tereştri;
• Armamente: transportabile pe calea aerului, cu
precizie sporită şi daune colaterale mai reduse;
• Echipamente moderne pentru soldatul viitorului;
• Capabilităţi specifice lucrului în reţele şi pentru
integrarea sistemelor din cadrul NATO.
Domeniile considerate critice, cu resurse şi planuri de
lucru specifice, considerate cerinţe privind capabilităţile pe
termen lung (LTCR), sunt:
SET AUDIO
ŞI VIDEO
1 O
BR

3MEN

2
· 4
+7W

6
¬
5
4 8 PO

9NA
0OF

CL
MAR

NU
LOC
K
CONT
OLD N 33° 01’ 00 07” W 114° 23’
51 03” Elh +12345ft
Rockw

Rockw

1 O
BR

3 MEN
U
2
· 4
+7W

6
¬
5
48 P
O
S
9 NA
0OF

CL
R MAR

NU
LOC

CONT
N 33° 01’
00 07” W 114° 23’
Elh +12345ft ;
Rockw
ll
Rockw
ll
REŢEA LOCALĂ
WIRELESS
1 O
B
R

3
ME
N

2 · 4
+
7
W

6
¬
5
4
8
P
O

9
N
A

0
OF
CL
MA
R

N
U
L
OC

C
O
N
T O
L
D
N
33 °
01

W
11 4°
23

51
El
h
+12
34
5f
;
P
R
oc
k
R
ock
COMPUTER
LEGĂTURĂ RADIO
PERSONALĂ
ARMĂ
MULTICALIBRU
27
• Interfeţele NATO cu sistemele informaţionale
naţionale;
• Susţinerea forţelor cu caracter expediţionar;
• Nivelul inferior, superior şi faza de susţinere a
apărării împotriva rachetelor balistice tactice;
• Supravegherea din spaţiu a obiectivelor
terestre;
• Conectare sincronă senzor-trăgător pentru
localizarea, identificarea şi atacarea ţintelor de
mare însemnătate, critice din punct de vedere
temporal.
• Detecţia şi identificarea rapidă a ţintelor de
mare însemnătate, critice din punct de vedere
temporal;
• Capacitatea de desfăşurare în dispozitiv a
forţelor de luptă;
• Suprimarea rapidă, eficace şi cu riscuri
minime a apărării antiaeriene a inamicului;
• Imaginea operaţională comună;
• Imagine aeriană comună recunoscută;
• Imagine comună pentru războiul electronic;
• Decontaminarea echipamentului şi
personalului fără a utiliza mijloace toxice;
• Identificare şi interoperabilitate în condiţiile
operaţiunilor de luptă comune;
• Identificare şi interoperabilitate în condiţiile
operaţiunilor de luptă comune şi achiziţia
ţintelor;
• Livrarea precisă a echipamentelor şi
proviziilor, prin lansarea din mijloace aeriene;
• Operaţiuni de căutare şi salvare la mare
distanţă;
28
• Surse de alimentare cu greutate redusă,
autonome;
• Ochirea în intervale de timp critice, evaluare
şi repartizarea/realocarea sarcinilor pentru
echipamentele de lovire;
• Dispozitive uşoare, compacte, portabile pentru
furnizarea imaginii operaţionale comune.

Astfel, progresul în implementarea NCW nu poate fi
măsurat numai prin analiza unei singure dimensiuni, cum ar fi
tehnologia sau doctrina, ci trebuie evaluat prin capacitatea
misiunilor de a integra cele şapte elemente menţionate anterior:
doctrină, organizare, antrenament, tehnologie, conducere şi
educaţie, personal şi facilităţi.
O schimbare profundă în oricare din aceste domenii
necesită schimbări în toate celelalte elemente.
Nu în ultimul rând, transformarea, în general, şi
transformarea militară în special, ca şi implementarea
conceptului NCW, se referă la schimbarea valorilor,
atitudinilor, încrederii forţelor armate asupra desfăşurării şi
dezvoltării operaţiunilor militare.
Achiziţia oricărei componente NCW va trebui, astfel, să
se supună unei strategii de achiziţie care să aibă următoarele
obiective principale:
- apartenenţa la un sistem de sisteme;
- orientarea numai către sisteme deschise (arhitecturi şi
interfeţe);
- prioritatea selectării, pe cât posibil, a sistemelor civile în
favoarea sistemelor militare dezvoltate în mod special;
- interconectivitatea şi conceptul „Universal Plug and
Play”;
- extinderea cunoaşterii, prin implicarea în fenomenul
NCW a industriilor naţionale şi internaţionale, private
29
sau de stat, precum şi a centrelor de cercetare ştiinţifică
(universităţi) civile şi militare.

4. Politici viitoare cu privire la dezvoltarea conceptului NCW
În domeniul personalului (cea mai importantă valoare):
· Nevoia de fundamentare/documentare a
conceptului de selectare, formare şi de educaţie a
resursei umane;
· Crearea unor iniţiative stimulative, care să
împiedice plecarea personalului în domeniul
privat civil, pentru locuri de muncă mai bine
plătite;
· Acţiuni pentru atragerea şi păstrarea
specializărilor critice;
· Nevoia de pregătire şi specializare permanentă a
personalului;
· Asigurarea unei viziuni stabile a carierei în acest
domeniu;

În domeniul emiterii şi evaluării cerinţelor (în cadrul
Sistemului integrat de management al achiziţiilor pentru
apărare-SIMAPA):
· Îmbunătăţirea procesului de dezvoltare a cerinţe-
lor operaţionale în concordanţă cu cerinţele
procedurale ale SIMAPA;
· Respectarea politicilor şi procedurilor pentru
uniformizarea şi disciplinarea procesului de
generare a cerinţelor;
· Menţinerea de opţiuni rezonabile şi deschise
privind costurile, performanţele şi graficul de
realizare;
30
· Evitarea de angajamente cu soluţii pentru un
anumit sistem, mai ales pentru acel care împiedică
inserţia de tehnologii şi articole nedezvoltabile;
· Definirea cerinţelor pentru o capabilitate
operaţională în termeni largi;
· Definirea cerinţelor pe faze şi perioade de
realizare, cu valori-obiectiv şi valori-prag;
· Evaluarea posibilităţilor de modificare a cerinţelor
de performanţe dorite, în mod rezonabil, pentru a
uşura utilizarea articolelor şi componentelor
comerciale şi nedezvoltabile;
· Evaluarea posibilităţii sistemului de a putea opera
şi supravieţui în mediul anticipat de ameninţări;
· Stabilirea de informaţii critice pentru program şi
cerinţe de protecţie;
· Stabilirea în Documentul cu Cerinţele
Operaţionale (DCO) de valori-obiectiv şi valori-
prag privind costurile pe întreaga durată de viaţă;
· Includerea de cerinţe de securitate, garanţii pentru
asigurarea accesului la informaţii şi pentru
protecţia infrastructurii critice, precum şi de
criterii privind transmiterea de informaţii în
contextul operaţiilor multinaţionale;
· Stabilirea de criterii de suportabilitate, schimb de
informaţii şi cerinţe de interoperabilitate pentru
familiile de sisteme aflate în mediul operaţional;
· Stabilirea şi considerarea interoperabilităţii ca un
parametru-cheie de performanţă, atât în DCO, cât
şi în Baza Programului de Achiziţie;
· Cerinţele de interoperabilitate şi de suportabilitate
pentru toate programele de sisteme IT sau C2+,
trebuie să aibă în vedere, în primul rând, cerinţele
naţionale. Cerinţele din Documentul cu Nevoile
Misiunii (DNM) şi din DCO trebuie să fie
31
actualizate pe parcursul derulării procesului de
achiziţie, operare şi mentenanţă, pe durata de viaţă
operaţională a sistemului.
În domeniul achiziţionării sistemului (în cadrul
SIMAPA), având în vedere achiziţia de „sisteme de sisteme” şi
achiziţia de capabilităţi tip NCW şi pentru superioritatea
informaţională:
· Procesul de management şi politicile specifice de
dezvoltare a sistemelor de sisteme trebuie să fie
orientate către achiziţia de capabilităţi NCW,
ţinând cont de cerinţele de conectivitate, cerinţele
pentru luptători, strategiile de achiziţie şi cerinţele
de asigurare a resurselor;
· Definirea cerinţelor pentru achiziţia de capabilităţi
NCW trebuie să aibă în vedere şi trecerea de la
sistemele moştenite existente la noile viziuni de
capabilităţi NCW;
· SIMAPA trebuie să asigure transformarea
nevoilor utilizatorilor finali, ţinând cont de
oportunităţile tehnologice existente şi de
posibilităţile de susţinere financiară a cerinţelor
operaţionale propuse de aceştia: reprezentarea
judicioasă a balanţelor de cost, grafic de realizare
şi performanţe faţă de cerinţele exprimate;
posibilităţile de interoperabilitate cu alte sisteme
(naţionale, ale aliaţilor, ale coaliţiilor sau cu altele
specificate în DCO); utilizarea de tehnologii
probate, proiecte de sisteme deschise, capacităţi
tehnologice şi de producţie sau servicii utilizabile,
asigurarea unei competiţii inteligente; dacă ne
putem permite achiziţia unui asemenea sistem şi
dacă putem să-l operăm şi să-l întreţinem în
limitele bugetare existente, incluzând cerinţele de
32
scoatere din uz sau de externalizare a unor
servicii;
· Revizuirea în cadrul MApN a unor cerinţe
operaţionale mai vechi şi documentarea asupra
sistemelor de sisteme existente şi conceptelor
viitoare, precum şi asupra viitoarelor capabilităţi
militare avute în vedere la nivelul categoriilor de
forţe şi al Statului Major General.

În domeniul ştiinţei şi tehnologiei:
· Coordonarea investiţiilor şi eforturilor de
cercetare şi dezvoltare tehnologică, la nivelul
Statului Major General, pentru a asigura
complementaritatea şi consistenţa acestora;
· Dezvoltarea de experimentări şi demonstraţii
tehnologice, studii şi cercetări de laborator,
cercetări operaţionale, studii de modelare şi
simulare, studii de fezabilitate şi de oportunitate;
· Elaborarea de studii şi cercetări teoretice şi
practice privind: stabilirea de reţele care să
servească toţi utilizatorii; deplasarea informaţiei în
cadrul constrângerilor existente în diferite reţele;
gestionarea, în calitate de utilizator, a creşterii
enorme în cantitate şi varietate a informaţiilor
disponibile; managementul resurselor din reţea
pentru gestionarea priorităţilor; asigurarea
protecţiei şi nivelului adecvat de acces la
informaţii şi servicii pentru diverşi beneficiari;
utilizarea în reţea a altor aplicaţii necesare
utilizatorilor pentru îndeplinirea sarcinilor;
· Sincronizarea dezvoltării strategiei militare şi
doctrinei cu progresele înregistrate în domeniul
tehnologic şi cu procesul de inserţie tehnologică;
33
· Experimentarea conectării la reţele tip NCW,
conectarea la pachetele de capabilităţi de misiuni,
inserţia tehnologică sincronizată şi mai rapidă;
· Planificarea efectuării de studii şi cercetări privind
accesul la surse de date şi informaţii, oricând şi
oriunde, incluzând utilizarea sistemelor ISR;
· Din perspectiva NCW, eforturile în ştiinţă şi
tehnologie trebuie să conducă şi la îmbunătăţirea
aplicării tehnologiilor şi practicilor comerciale, la
investiţii în ştiinţele sociale şi fizice pe care
sectorul comercial nu le asigură, precum şi la
implicarea utilizatorilor finali în iniţiativele de
experimentare, demonstrare şi accelerare a
introducerii acestora în operare;
· Asigurarea co-evoluţiei conceptelor cu doctrina şi
dezvoltarea tehnologică.

În domeniul planurilor de informatizare:
· Înţelegerea saltului de la platformă de lucru către
lucrul în reţea;
· Utilizarea unor reţele comune;
· Dezvoltarea de software pentru sisteme de arme de
precizie;
· Realizarea de reţele orientate către servicii;
· Adoptarea standardelor COTS şi ale celor
industriale;
· Utilizarea tehnologiei pentru realizarea şi difuzarea
imaginii operaţionale unice, a suportului de
intelligence, a sistemului de transfer al mesajelor şi
pentru planificarea acţiunilor în colaborare;
· Adoptarea unui mediu de lucru şi a unei arhitecturi
care să aibă la bază PC-urile;
· Investiţii pentru domeniile comandă şi control,
separat, împreună şi combinat; supraveghere şi
34
recunoaştere; suport pentru culegere de informaţii,
logistică, planificare şi conducere; război
informaţional, incluzând război electronic etc.
5. Impedimente în calea dezvoltării conceptului NCW
• Dificultăţi în aprecierea posibilelor dezvoltări
tehnologice;
• Resurse reduse alocate pentru domeniu;
• Deficienţe în existenţa interoperabilităţii necesare, care
să servească, de exemplu, şi drept mesager pentru
interoperabilitate în viitor;
• Insuficient progres cu privire la structura de informaţii
care să asigure nivelurile de interoperabilitate şi de
conectivitate necesare sprijinirii operaţiilor bazate pe
reţea (Network Centric Operations) ;
• Practicile şi procesul de achiziţii care nu permit ţinerea
ritmului cu cel al dezvoltării de tehnologii şi cu
exploatarea integrală a capabilităţilor comerciale;
• Disfuncţiile inerente dintre procesele de elaborare a
cerinţelor, de achiziţie, de contractare şi de
experimentare;
• Procese care nu sunt adecvate co-evoluţiei şi dezvoltării
simultane a pachetelor de capabilităţi;
• Nevoia de înţelegere a bazelor ingineriei sistemelor şi
specificului procesului de experimentare, inclusiv a
termenilor de proiectare, conducere şi colectare, precum
şi de analiză a datelor şi rezultatelor experimentale;
• Nevoia existenţei unui plan strategic, care să exprime
ipotezele cu privire la evoluţia NCW;
• Absenţa unui punct focal care să gestioneze procesul de
atingere graduală a capabilităţilor NCW;
35
• În viitor, reţeaua tip NCW va constitui poate singurul şi
cel mai important contributor la dobândirea puterii şi
supremaţiei în luptă.

6. Concluzii
Aşa cum, în secolul al XV-lea, artileria a revoluţionat
războiul, aşa cum produsele erei industriale - tancurile şi
avioanele - au transformat felul în care s-a luptat în secolul al
XX-lea, „zorii erei informaţionale - evoluţiile tehnologice care
propulsează sectoarele specializate în calculatoare, senzori şi
comunicaţii vor conduce în următorii 20-30 de ani la schimbări
mai radicale decât în orice altă perioadă a istoriei umanităţii”.
Capabilităţile NCW trebuie să fie dezvoltate şi această
teorie aplicată la scară extinsă pentru întreg sistemul naţional de
apărare. Forţele întrunite trebuie să fie integrate în reţea la
nivelurile strategic, operaţional şi tactic. În scopul maximizării
potenţialului pentru creşterea puterii de luptă al NCW,
doctrinele de operaţii trebuie să evolueze similar capabilităţilor
implementate pentru războiul în reţea.
Aliaţii şi partenerii României au dezvoltat propriile
concepte şi capabilităţi pentru NCW. Operaţiunile militare din
Bosnia, Kosovo, Afghanistan şi Irak au permis aplicarea cu
succes de către aceste state a principiilor războiului bazat pe
reţea.
O strategie naţională pentru implementarea NCW va
avea un impact major asupra dezvoltării forţelor armate şi
asupra deciziilor de investiţii ale Ministerului Apărării
Naţionale.
Rolul experimentărilor în procesul de implementare a
conceptelor şi capabilităţilor orientate pe reţea este crucial. Se
minimizează, astfel, riscurile dezvoltării unor sisteme care nu
36
corespund cerinţelor operaţionale şi, implicit, al respingerii
acestora de către utilizatorul final – efectorul.
Pe scurt, calea corectă de urmat este clară. Nu trebuie
achiziţionate tehnologii de ieri. Trebuie investit, dezvoltat
şi/sau cumpărat privind către viitor, dar nu tehnologie pe cale
de dispariţie. Este necesară concentrarea asupra domeniilor cu
cerinţe esenţiale. NATO îşi doreşte membri care să dispună de
capabilităţi puternice de apărare naţională, chiar dacă aceste
sisteme nu sunt interoperabile la toate nivelurile. În multe
situaţii, doctrina şi politica de securitate nu vor asigura, în
totalitate, interconectivitatea.
Oricare strateg ştie că victoria zâmbeşte celor care
anticipează schimbările în caracterul războiului, nu celor care
aşteaptă pasivi şi resemnaţi. Astăzi, nimeni nu-şi poate permite
luxul să ducă o politică izolaţionistă sau să ignore tehnica
modernă. Statele fac eforturi de achiziţionare a tehnologiilor de
ultimă oră şi nici România nu face excepţie. Este important de
observat că tehnologia nu reprezintă un scop în sine, ci un
mijloc de realizare a unui scop.
În contextul unei abordări globale, „tehnologia”
depăşeşte graniţele domeniului tehnic tradiţional şi tinde a fi
definită ca aplicarea practică a unui corp de cunoştinţe,
concepte operaţionale şi mijloace tehnice pentru a participa
efectiv şi eficient la viaţa economică, socială, politică şi
militară internaţională.
Există câteva tehnologii-cheie, cu rol catalizator, ce ar
trebui luate în consideraţie de către orice naţiune care doreşte să
acceadă în structura de comandă-control a NATO. Aceste
elemente tehnologice sunt: tehnologia echipamentelor
miniaturizate şi compacte; tehnologiile comunicaţiilor
digitale, cu subsisteme de comunicaţii personale
autentificate şi securizate; tehnologii pentru reţele destinate
consultării politice sau comenzii şi controlului specifice
sistemelor de comunicaţii strategice actuale ale NATO;
37
produsele Microsoft disponibile comercial, utilizate în mod
curent ca elemente de bază în cadrul sistemelor informatice,
care asigură infrastructura necesară îndeplinirii funcţiilor de
consultare militară şi politică; interfeţele grafice cu
utilizatorul şi produsele software realizate în tehnologie
web, ce permit accesarea de baze de date şi biblioteci
dinamice distribuite; video-teleconferinţele în regim
secretizat, susţinute şi de afişarea pe monitorul calculatorului a
situaţiilor operaţionale curente, au devenit o capabilitate de
rutină, dar esenţială atât în procesul de consultare politică, cât şi
în domeniul comenzii şi controlului; existenţa unui sistem
informaţional geografic digital de largă cuprindere; automa-
tizarea tuturor aspectelor specifice desfăşurării acţiunilor
aeriene a evoluat, în sensul scurtării duratei ciclurilor de
planificare a acestora şi al controlării stricte a preciziei
loviturilor, a interceptărilor şi a acţiunilor de salvare/evacuare;
tehnologii software ce permit desfăşurarea distribuită a
exerciţiilor asistate de calculator, realizarea facilităţilor de
pregătire şi antrenament, bazate pe medii sintetice şi pe
scenarii etc.
În viitor, aceste capabilităţi vor fi utilizate pentru
planificarea acţiunilor militare, pentru analiza cursului
acţiunilor şi pentru evaluarea alternativelor decizionale.
Trebuie subliniat şi repetat că schimbările tehnologice şi
politice influenţează sistemele de apărare. De aceea, este
necesar să avem în vedere următoarele aspecte:
• Convergenţa dintre sistemele de comunicaţii şi
informaţii, semnificând faptul că foarte puţine
sisteme IT sunt individuale;
• Utilizarea largă a componentelor COTS în sistemele
militare operaţionale C2;
• Influenţa Internetului şi a tehnologiilor Internet;
38
• Apariţia unor reţele informaţionale care permit
integrarea comunicaţiilor strategice, operaţionale şi
tactice şi o interoperabilitate la nivel înalt;
• Existenţa unei revoluţii a relaţiilor militare şi a
reţelei centrale de război.
Marea provocare constă în a schimba modul de gândire
în legătură cu acţiunile militare, cu misiunile militare, precum
şi cu structura şi modul de pregătire a forţelor militare, dar şi cu
modul de echipare, protecţie şi comunicare al „soldatului
viitorului”, integrat în şi la niveluri diferite de reţele.

BIBLIOGRAFIE:
1. Department of Defence, Network Centric Operations
Conceptual Framework, version 2.0, iunie 2004.
2. John J. GARSTKA, Network Centric Warfare Offers
Warfighting Advantage, Signal, May 2003.
3. Viceamiral Arthur K. CEBROWSKI, John J.
GARSTKA, Network Centric Warfare: Its origin and
Future, U.S. Naval Institute Proceedings Annapolis,
Maryland, ianuarie 1998.
4. Proceedings of the fifth international conference,
Network Centric Warfare Europe 2004.
5. Ion-Eftimie SANDU, Decizii în condiţii de incertitudine
şi risc. Managementul riscului aplicat la programele de
achiziţii pentru apărare, Colegiul Naţional de Apărare,
Bucureşti, iunie 2001.

39
STADIUL ACTUAL ŞI PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII
SISTEMULUI DE COMUNICAŢII AL ARMATEI
ROMÂNIEI PENTRU A CORESPUNDE CERINŢELOR
NNEC (NCW)

General-maior dr. Cristea DUMITRU
GENERALITĂŢI

Sistemul de comunicaţii şi informatică al Armatei
României (SCIAR) cuprinde totalitatea mijloacelor de
comunicaţii şi informatică, a infrastructurii, a serviciilor,
aplicaţiilor informatice existente în dotarea Armatei României,
care pot fi interconectate şi care asigură actul conducerii la
toate eşaloanele. El are o componentă staţionară, permanentă şi
o componentă mobilă.
Elementele de bază ale componentei staţionare de
comunicaţii sunt Reţeaua de Transmisiuni Permanentă
(RTP/STAR) şi Reţeaua Radio Operativă de Nivel Strategic
(RRONS/STAR).
Locul şi rolul RTP/STAR şi RRONS/STAR în cadrul
SCIAR este prezentate în anexa nr. 1.
1. Stadiul actual de dezvoltare a RTP/STAR
RTP/STAR reprezintă o reţea geografică mare,
acoperind zonele de interes pentru MApN din teritoriul naţional
şi oferind servicii de voce securizată şi nesecurizată, de date,
fax şi videoteleconferinţă criptată pentru unităţile şi subunităţile
tuturor categoriilor de forţe şi ale structurilor centrale dispuse
pe teritoriul naţional, precum şi pentru reprezentanţele Statului
Major General şi forţele dislocate în afara teritoriului naţional.
40
De asemenea, asigură comunicaţiile de voce, fax şi date
securizate pentru abonaţii sau structurile nominalizate să aibă
acces în regim securizat la serviciile NGCS, precum şi
comunicaţiile de voce nesecurizate pentru toţi abonaţii reţelei
către NGCS. În acelaşi timp, RTP/STAR asigură canalele de
date de mare viteză necesare amplificării reţelei NATO
geografice de transmiteri de date cu caracter secret (NATO
SECRET WAN-NS WAN), atât în dezvoltarea actuală, cât şi în
faza a doua şi în fazele ulterioare de extindere a acesteia în
România. Această reţea este cunoscută şi sub numele de
Reţeaua NATO CRONOS.
RTP/STAR asigură interfaţa STAR cu sistemele de
comunicaţii ale celorlalte structuri ale Sistemului Naţional de
Apărare, cu sistemele de comunicaţii ale operatorilor publici
naţionali, precum şi cu sistemul NATO General de Comunicaţii
(NGCS=NATO General Communications System).
Reţeaua RTP/STAR asigură suportul necesar de
comunicaţii pentru o serie de programe importante de
modernizare şi operaţionalizare a forţelor, precum:
- sistemul informatic integrat al MApN;
- sistemul de asigurare a suveranităţii aeriene, ASOC;
- sistemul de senzori de radiolocaţie tridimensional,
de mare altitudine, FPS-117;
- sistemul de schimb al datelor de zbor, FDEx;
- sistemul de difuzare a imaginii aeriene unice
recunoscute, STASA;
- sistemul meteorologic integrat, SIMIN;
- sistemul de control al traficului pe mare, SCOMAR;
- sistemul de avertizare şi raportare a situaţiei
nucleare, bacteriologice şi chimice, SAR NBC;
- conducerea elementelor de POLIŢIE AERIANĂ;
- sistemul de coordonare şi planificare a mişcării,
SIPLANET;
- Sistemul criptat de videoconferinţă al MApN.
41
Prin canale de acelaşi tip şi capacităţi, aflate în curs de
activare, urmează să se asigure suportul de comunicaţii pentru
programele aflate în dezvoltare:
- sistemul integrat de coordonare a mişcării ADAMS;
- sistemul logistic integrat AILS;
- sistemul integrat pentru managementul carierei
militare;
- sistemul de senzori de radiolocaţie tridimensională
de medie şi joasă altitudine, GAP-FILLER;
- sistemul de Comandă Control Aerian Naţional
(SCCAN) integrat în sistemul NATO (ACCS).
Dezvoltarea reţelei pe teritoriul naţional s-a făcut
utilizând linii digitale magistrale, de acces sau de interconectare
realizate pe suport radioreleu militar sau pe fluxuri închiriate de
la SNTc Romtelecom SA. Acestea din urmă sunt realizate de
SNTc Romtelecom SA utilizând reţeaua magistrală naţională de
fibră optică.
Pentru realizarea liniilor radioreleu militare s-au utilizat,
cu predilecţie, turnuri autoportante construite de MApN în
interiorul unităţilor militare şi, în unele cazuri, poziţii închiriate
în locaţiile SN Radiocomunicaţii SA.
Numărul total de centre RTP/STAR magistrale, de acces
sau terminale instalate şi integrate în reţea până în prezent este
de 143.
Reţeaua astfel realizată asigură accesul direct (prin
conectarea abonatului nemijlocit la un centru RTP/STAR) sau
indirect (abonatul este conectat la o centrală analogică
conectată, la rândul ei, la un centru RTP/STAR distant) pentru
abonaţii din 727 unităţi militare.
Numărul total de abonaţi telefonici cu acces direct este
de aproximativ 16.500, dintre care 320 sunt dotaţi cu terminale
de voce, date şi acces radio secretizate DELTA 01M.
42
Reţeaua RTP/STAR asigură şi un număr de 228 canale
de transmiteri de date punct la punct cu capacităţi de
transmitere cuprinse între 32 şi 128 Kbps.
1.1. Extensia RTP/STAR la reprezentanţele României
la NATO
Asigurarea serviciilor de comunicaţii şi informatică la
reprezentanţele României de la Bruxelles şi Mons a devenit o
necesitate în preajma şi, în special, după integrarea formală a
ţării noastre în NATO.
Soluţia imediată, care oferea toată gama de servicii
activată structurilor echipate cu centre RTP/STAR, a constituit-
o chiar instalarea a câte unui centru cu dezvoltare minimală la
fiecare din cele două reprezentanţe şi integrarea lui în
RTP/STAR printr-un flux de 2 Mbps, închiriat din reţeaua
publică de telecomunicaţii internaţională.
S-a obţinut, astfel, extensia RTP/STAR în cele două
locaţii. Membrilor reprezentanţelor li s-au asigurat, în acest
mod, servicii de voce nesecretizată, servicii de voce secretizată
cu terminalul numeric DELTA 01 M, servicii de
videoconferinţă criptată în reţeaua MApN, servicii de date în
reţeaua INTRANET MILITAR, cu protecţia transportului
informaţiei folosind echipamente CRIPTO IP.
În anexa nr. 2 este prezentată aplicaţia descrisă anterior,
în care a fost inclusă şi o extensie planificată la reprezentanţa
României la Norfolk.
Separat, prin grija NATO, în cele două locaţii se asigură
şi accesul prin voce nesecurizată la reţeaua de comunicaţii
analogică a NATO (IVSN = Initial Voice Switched Network) -
şi, prin aceasta, la NGCS - iar prin date criptate, în reţeaua
CRONOS (NS WAN).
În viitor, o soluţie similară urmează să se aplice şi
pentru Reprezentanţa de la Norfolk, de la Comandamentul Aliat
pentru Transformare (ACT).
43

1.2.Extensia RTP/STAR în teatrele de operaţii
în care România participă cu forţe
Asigurarea serviciilor de comunicaţii şi informatică
pentru bazele de dislocare a forţelor româneşti din teatrele de
operaţii reprezintă un obiectiv major al structurii în a căror
responsabilitate intră aceste forţe - Comandamentul 2
Operaţional Întrunit/S.M.G.
Pentru aceasta, soluţia a fost identificată în crearea unor
module de comunicaţii şi informatică dislocabile, uşor de
transportat cu orice mijloc şi având capacităţi de conectare la
RTP/STAR, oriunde s-ar afla pe glob. Fiecare modul este
echipat cu tehnică de comunicaţii robustizată, identică cu cea
folosită în RTP/STAR, la care se adaugă echipamente
multicanal de satelit (în benzile civile şi militare), precum şi o
reţea de calculatoare pentru integrarea în INTRANETUL
MILITAR. Segmentele satelitare spaţiale se închiriază de la
operatorii publici sau de la organismele militare care
controlează activitatea sateliţilor militari de telecomunicaţii. Se
asigură, astfel, întreaga gamă de servicii: voce nesecretizată,
voce secretizată cu DELTA 01M, servicii de videoconferinţă
criptată, servicii de date în reţeaua INTRAMAN, precum şi
servicii de date în reţeaua INTERNET (cu terminale separate).
Până în prezent au fost activate trei asemenea module în
Irak (în punctele Tallil, White Horse şi Al Hilah) şi unul în
Afghanistan (Kandahar), potrivit anexei nr. 3.



44
1.3. Interconectarea RTP/STAR cu Reţeaua Numerică
Interforţe a armatei italiene şi asigurarea de servicii de
comunicaţii pentru subunităţile româneşti care execută
misiuni alături de forţele italiene
În anexa nr. 4 se prezintă soluţia prin care se beneficiază
de suportul armatei italiene pentru asigurarea, acolo unde este
posibil, a unui minim de legături de voce pentru forţele
româneşti dislocate în puncte comune cu cele italiene.
Reţeaua Numerică Interforţe a Armatei Italiene (RNI)
este realizată cu aparatură similară cu cea utilizată în
RTP/STAR, furnizată de acelaşi producător – Marconi Selenia
Communications. Ca urmare, interconectarea celor două reţele
se face cu uşurinţă, cu condiţia asigurării între ele a unui mediu
de transport informaţional de mare distanţă.
Cea mai uşoară soluţie o reprezintă utilizarea unei
legături prin satelit.
Armata italiană dispune de un sistem de sateliţi -
SICRAL - care face parte din constelaţia selectată de NATO
pentru a completa sistemul NATO SATCOM; constelaţia este
alcătuită, pe lângă sateliţi SICRAL, şi din sateliţi britanici
(SKY NET) şi francezi (SYRACUSE).
Pornind de la toate acestea, s-a decis interconectarea
RNI cu RTP/STAR prin instalarea într-un centru al RTP/STAR
a unui terminal de satelit SICRAL şi asigurarea accesului la
satelit de către armata italiană.
Armata italiană dispune, la forţele dislocate în teatrele
de operaţii, de terminale satelitare care permit interconectarea
forţelor respective cu Reţeaua Numerică Interforţe (RNI)
realizată pe teritoriul Italiei.
Acolo unde forţele noastre acţionează alături de cele ale
Italiei, s-au asigurat, în comutatoarele italiene conectate la
terminalele de satelit, câteva posturi de abonaţi telefonici pentru
persoanele cu funcţii din subunităţile româneşti. În acest fel, de
45
la orice post telefonic abilitat al RTP/STAR se poate intra în
legătură cu aceste persoane şi oricare dintre ele poate apela
orice post telefonic din RTP/STAR.
Legătura este asigurată numai în regim de telefonie
nesecretizată.

1.4. Interconectarea RTP/STAR cu Reţeaua Metropolitană
a Ministerului Administraţiei şi Internelor (anexa nr. 5)
Cooperarea dintre MApN şi MAI în cadrul Sistemului
Naţional de Apărare este o necesitate evidentă. Prin
interconectarea sistemelor de comunicaţii ale celor două
ministere se asigură suportul tehnic al cooperării, cu reducerea
costurilor care, în lipsa conectării, rezultau din utilizarea
serviciilor închiriate de la operatorii publici. Interconectarea s-a
realizat între două centre de transmisiuni, unul din reţeaua
RTP/STAR şi celălalt din Reţeaua metropolitană a MAI, prin
utilizarea unui flux numeric transportat pe o linie radioreleu
realizată de MAI. De asemenea, pe teritoriul naţional, acolo
unde a fost tehnic posibil, unităţile şi subunităţile de jandarmi,
poliţie, poliţie de frontieră şi protecţie civilă au fost conectate la
RTP/STAR, proces care continuă şi în prezent. Prin aceste
acţiuni se asigură, pe de o parte, cooperarea menţionată şi, pe
de altă parte, RTP/STAR oferă servicii de transport
informaţional între elemente ale MAI aflate la mare distanţă,
MAI acoperă doar costurile de conectare la RTP/STAR.
1.5. Asigurarea serviciului terminal-la-terminal secretizat
între abonaţii cu funcţii importante conectaţi la RTP/STAR
Serviciul este realizat prin utilizarea terminalului
numeric de voce şi date criptat DELTA 01M. Acesta
funcţionează atât în regim necriptat, mai ales pe perioada luării
legăturii, cât şi criptat.
46
El oferă abonaţilor serviciul de legătură de voce şi
legătură de date prin conectarea la portul său extern a unui
calculator; viteza de transport a datelor se poate seta, de la
1.200 la 32.000 bps.
În regim necriptat, legătura poate fi realizată cu orice
abonat telefonic al RTP/STAR, indiferent de tipul terminalului
telefonic la dispoziţie (analogic sau numeric). În regim de
transmiteri de date, legătura se asigură numai între abonaţii
dotaţi cu terminale Delta 01 şi/sau Delta 01M.
Atât în regim de voce, cât şi de date criptat, legătura se
asigură numai între abonaţii echipaţi cu terminale Delta 01M.
Serviciul poate fi asigurat atât pe teritoriul naţional, cât
şi în afara acestuia, acolo unde s-au activat extensii ale
RTP/STAR şi unde există, astfel, condiţii tehnice de conectare
a terminalului Delta 01M.
Procesul de instalare şi activare a terminalului Delta
01M a fost iniţiat în anul 2003 şi va continua până la epuizarea
terminalelor Delta 01 şi transformarea lor în terminale Delta
01M, în anul 2006.
Începând cu anul 2006, procesul de dotare cu terminale
numerice criptate va continua, prin crearea noului terminal
Delta 01S, într-o nouă tehnologie, care va rămâne compatibilă
din punct de vedere funcţional cu Delta 01M.
1.6. Asigurarea serviciilor de videoconferinţă criptată
Pe suportul RTP/STAR este implementat şi serviciul
criptat de videoconferinţă al Ministerului Apărării Naţionale. El
este conceput a fi realizat în mai multe etape, de la conducerea
ministerului până la batalionul de infanterie aflat în misiuni în
teatrul de operaţii. În momentul de faţă sistemul a fost
implementat la nivelul conducerii politico-militare, la şefii
categoriilor de forţe şi are extensii la reprezentanţele militare de
la Bruxelles şi Mons şi în două teatre de operaţii (Irak şi
Afghanistan). De asemenea, pentru diferite aplicaţii tactice, a
47
fost realizat şi prototipul unei autostaţii de videoconferinţă; în
funcţie de necesităţile ce vor apărea şi de rezultatele obţinute cu
acest prototip, numărul autostaţiilor va creşte la 4-5, putându-se
înfiinţa un pluton de videoconferinţă. O prezentare a stării
actuale a sistemului criptat de videoconferinţă este făcută în
anexa nr. 6.
II. PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII ŞI TRANSFORMĂRII
SISTEMULUI DE COMUNICAŢII PRIN CREAREA RMNC ŞI
IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI NCW
1. Integrarea RTP/STAR în Sistemul NATO General de
Comunicaţii (NGCS) şi crearea Reţelei Militare Naţionale de
Comunicaţii (RMNC)
După cum se cunoaşte, condiţia minimală de iniţiere a
implementării conceptului de Război centrat pe reţea şi de
creare a Capabilităţilor NATO facilitate de reţea este
conectarea şi integrarea reţelelor militare naţionale de
comunicaţii în Reţeaua de Comunicaţii Globală (Global Grid).
Realitatea din ţările NATO arată că fiecare şi-a creat reţeaua
naţională conform unor principii şi procedee organizatorice şi
de prelucrare informaţională mai mult sau mai puţin particulare.
Rezultatul îl reprezintă caracterul eterogen al acestor reţele şi
imposibilitatea interconectării lor imediate şi nemijlocite. Acest
lucru ar fi posibil numai dacă s-ar crea un număr deosebit de
mare de interfeţe de adaptare a fiecărei reţele cu toate celelalte
sau, pentru a simplifica lucrurile, dacă între acestea ar exista un
„liant” care să reducă problema de interfaţare doar între fiecare
reţea naţională şi acest liant comun. Această ultimă soluţie a
fost adoptată de specialiştii NATO, care au iniţiat procesul de
creare a Sistemului NATO General de Comunicaţii (NATO
General Communication System – NGCS) care să joace rolul
de „liant”.
48
În cadrul acestui concept, reţelele militare de
comunicaţii ale naţiunilor membre NATO (NDN = National
Defence Network) sunt reprezentate de totalitatea elementelor
naţionale care asigură comunicaţiile directe, automate pentru
abonaţii conectaţi la ele cu toţi abonaţii din NGCS şi din
reţelele NDN ale celorlalte naţiuni.
Noţiunea de NDN a fost acceptată şi implementată şi în
Armata României, sub denumirea de Reţea Naţională Militară
de Comunicaţii (RMNC). Ea este, în prezent, reprezentată doar
de RTP/STAR şi de toate extensiile acesteia la reprezentanţele
României, la forţele din teatrele de operaţii, la MAE şi la MAI.
Există acţiuni în derulare de integrare în RMNC a
reţelei RRONS şi a reţelei PHOENIX (MATRA).
Pas cu pas, tot mai multe elemente ale STAR vor fi
integrate în RMNC. Trebuie remarcat că toate aceste elemente
şi sisteme coexistă şi vor coexista (RTP/STAR, RRONS,
STAR, ca ansamblu, PHOENIX etc). RMNC nu substituie
RTP/STAR şi nici sistemul STAR în ansamblu nu este
substituit de RMNC.
Tranziţia de la STAR la RMNC este prezentată în anexa
nr. 7.
Interconectarea RTP/STAR la NGCS este prezentată în
anexa nr. 8, iar structura generală a punctului de prezenţă
NATO în România (Point of Presence = PoP) în anexa nr. 9.
În România, PoP a fost instalat în localul M 100 şi este
operaţional, oferind servicii NATO UNCLASSIFIED de voce
pentru toţi abonaţii RTP/STAR (accesul la NGCS este asigurat
indiferent de localizarea lor în reţea, inclusiv în extensiile
acesteia din ţară şi din afara ţării, la reprezentanţele României
de la Bruxelles şi Mons, precum şi în teatrele de operaţii),
servicii până la NATO SECRET de voce şi fax pentru
utilizatorii din trei locaţii RTP/STAR (cu echipamente
„telefon/fax secure” asigurate de NATO) şi servicii de date
49
NATO SECRET pentru utilizatorii din două locaţii RTP/STAR
(cu reţele de calculatoare „secure” asigurate de NATO).
Echipamentele din Punctul de prezenţă au fost
achiziţionate şi instalate de NATO, sunt exploatate de
specialişti militari români şi sunt incluse în sistemul Agenţiei
NATO pentru Suport C3 (NCSA) de management centralizat.
2. Implementarea conceptelor NCW şi dezvoltarea sistemului.
Capabilităţile Facilitate de Reţea se dezvoltă prin
implementarea unor principii NCW a căror aplicare în realitatea
specifică sistemului militar românesc de comunicaţii este
prezentată - succint - în continuare.
2.2.1 Principiul amplificării conectivităţii (conectivity)
* Amplificarea reţelei naţionale de reţele de comunicaţii
şi informatică (RMNC)
- Conectarea la RTP/STAR a RRONS/STAR în regim de
voce şi date
- Conectarea la RTP/STAR a reţelei radio trunking
PHOENIX pentru servicii de voce şi date
- Conectarea reţelei INTRAMAN la RRONS/STAR
- Pentru asigurarea de canale redundante în
paralel cu cele asigurate de RTP/STAR.
- Pentru asigurarea de suport de comunicaţii cu
locaţiile izolate neintegrate în RTP/STAR.
- Pentru transfer de informaţii între abonaţi de
date din INTRAMAN şi abonaţi de date din
RRONS/STAR.
* Amplificarea reţelei naţionale prin dezvoltarea reţelelor
componente la nivel magistral în toate zonele de interes pentru
organismul militar
- Dezvoltarea reţelei de centre magistrale a RTP/STAR
în zona de răsărit, centru, nord-vest şi sud-vest, prin instalarea
50
centrelor deja achiziţionate în locaţii închiriate de la direcţiile
de radiocomunicaţii şi de la alţi operatori de telecomunicaţii; în
anexele 10, 11 şi 12 se prezintă extensia teritorială a reţelei în
anii următori.
- Dezvoltarea reţelei RRONS, cu precădere în locaţiile
izolate a căror accesibilitate la RTP/STAR este dificilă sau
imposibilă, cu eforturi raţionale.
- Dezvoltarea reţelei INTRAMAN în locaţiile în care
se implementează servicii RTP/STAR şi RRONS/STAR.
2.2.2. Principiul amplificării benzii
- Introducerea în nodurile reţelei RTP/STAR şi în
centrele importante de acces ale RTP/STAR a echipamentelor
care optimizează utilizarea benzii (MPS) – anexele nr. 13 şi 14.
- Dublarea liniilor de transport pe direcţiile supraaglo-
merate, prin instalarea de radiorelee suplimentare sau prin
închiriere de fluxuri de la operatorii publici.
- Trecerea de la utilizarea canalelor SUC de 128 kbps în
exclusivitate pentru interconectarea elementelor INTRAMAN
la utilizarea combinată a canalelor SUC cu cele de mai mare
capacitate (1 sau 2 Mbps).
- Introducerea radioreleelor magistrale cu capacitatea de
155 Mbps pe traseele supraaglomerate.
- Mărirea capacităţii unora dintre liniile de interco-
nectare de la 2 la 8 Mbps.
2.2.3. Principiul asigurării şi amplificării accesului
(richability)
- Instalarea de centre RTP/STAR în toate locaţiile de
dispunere a forţelor, prin utilizarea echipamentelor deja achizi-
ţionate pentru forţele nominalizate să acţioneze sub comanda
NATO şi prin achiziţionarea de noi echipamente pentru
celelalte forţe.
51
- Instalarea de centre sau terminale RRONS/STAR cu
precădere în locaţiile care, iniţial, sunt dificil de integrat în
RTP/STAR.
- Instalarea de elemente/reţele locale din INTRAMAN
în toate locaţiile de dispunere a forţelor prevăzute pentru
operaţionalizare în 2007, respectiv 2012.
- Completarea centrelor de transmisiuni magistrale cu
un sistem de antene orientabile care să permită accesul rapid
prin radioreleu pentru mijloacele mobile de comunicaţii.
2.2.4. Principiul asigurării şi amplificării securităţii
- Instalarea de terminale numerice criptate DELTA 01 în
toate locaţiile de dispunere a forţelor prevăzute pentru
operaţionalizare în 2007, respectiv 2012 (minim un termi-
nal/locaţie);
- Generalizarea criptării staţiilor radio utilizate în
RRONS/STAR.
- Implementarea infrastructurii PRI în toate elementele
INTRAMAN.
- Crearea reţelei INTRAMAN/SECRET la nivelul
structurilor centrale.
2.2.5. Principiul managementului centralizat şi integrat
al resurselor de comunicaţii
- Înlocuirea sistemului de operare UNIX cu
Windows/Linux;
- Introducerea managementului de la distanţă al
locaţiilor nedeservite;
- Integrarea în sistemul de management a echipa-
mentelor cu funcţiuni noi (echipamente MPS, routere,
terminale prin satelit, echipamente radioreleu cu
capacitate de 155 Mbps etc.);
52
- Introducerea calculului în timp real al parametrilor
liniilor radioreleu, prin utilizarea hărţilor digitale;
- Asigurarea controlului de la distanţă al antenelor
orientabile pentru accesul mijloacelor mobile.

ANEXE
text
-
A
Z
U
R
-
S
IS
M
1
0
-
S
I P
L
A
N
E
T
-
A
L
T
E
S
IS
T
E
M
E
D
E
S
E
C
U
R
IT
A
T
E
P
E
R
I
M
E
T
R
A
L
Ă
A
L
T
E
S
I S
T
E
M
E
C
4
I
S
T
R
A
T
E
G
IC
E
S
I
S
T
E
M
E
C
4
I
F
O
R
Ţ
E
T
E
R
E
S
T
R
E
-
S
I
S
T
E
M
E
C
4
I
P
E
N
T
R
U
C
O
N
D
U
C
E
R
E
G
E
N
E
R
A
L
Ă
-
S
I
S
T
E
M
E
C
4
I
D
E
C
I
B
E
R
N
E
T
IZ
A
R
E
A
R
M
A
M
E
N
T
E
S
IS
T
E
M
E
C
4
I
F
O
R
Ţ
E
A
E
R
I
E
N
E
-
A
S
O
C
-
F
P
S
1
1
7
-
G
A
P
F
IL
L
E
R
-
S
T
A
S
A
-
F
D
E
x
-
-IF
F
-
A
T
T
N
A
-
T
E
L
E
C
O
N
T
R
O
L
U
L
S
T
A
Ţ
II
L
O
R
R
A
D
I
O
-
P
O
L
I
Ţ
I
A
A
E
R
I
A
N
Ă
S
I
S
T
E
M
E
C
2
L
O
G
I
S
T
IC
E
S
I
S
T
E
M
U
L
IN
F
O
R
M
A
T
I C
L
O
G
I
S
T
I
C
S
A
R
N
B
C
S
I
S
T
E
M
E
C
2
N
B
C
S
I
S
T
E
M
U
L
IN
F
O
R
M
A
T
I C
D
E
M
A
N
A
G
E
M
E
N
T
A
L
R
E
S
U
R
S
E
L
O
R
U
M
A
N
E
S
I
S
T
E
M
E
C
2
R
E
S
U
R
S
E
U
M
A
N
E
S
IS
T
E
M
U
L
I
N
F
O
R
M
A
T
IC
D
E
I
N
S
T
R
U
I
R
E
A
S
I
S
T
A
T
Ă
S
I
S
T
E
M
E
C
2
D
E
F
O
R
M
A
R
E
S
IS
T
E
M
U
L
I
N
F
O
R
M
A
T
IC
D
E
A
S
I
S
T
A
R
E
A
D
E
C
I
Z
I
E
I
S
I
S
T
E
M
U
L
I
N
F
O
R
M
A
T
I
C
D
E
C
O
N
D
U
C
E
R
E
A
D
M
I
N
IS
T
R
A
T
I
V
Ă
S
I
S
T
E
M
U
L
IN
F
O
R
M
A
T
I
C
D
E
C
O
N
D
U
C
E
R
E
O
P
E
R
A
T
I
V
Ă
S
I
S
T
E
M
E
C
2
D
E
D
E
C
I
Z
I
E
S
I
S
T
E
M
E
C
4
I
F
O
R
Ţ
E
N
A
V
A
L
E
S
I S
T
E
M
E
C
4
I
C
I
B
E
R
N
E
T
I Z
A
R
E
A
R
M
A
M
E
N
T
E
D
E
B
O
R
D
S
I
S
T
E
M
E
C
2
T
O
P
O
G
E
O
D
E
Z
IC
E
S
I
S
T
E
M
U
L
I
N
F
O
R
M
A
T
I
C
D
E
A
S
I G
U
R
A
R
E
T
O
P
O
G
E
O
D
E
Z
IC
Ă
OPERATORII PUBLICI DE TELECOMUNICAŢII
ROMTELECOM - fluxuri digitale închiriate
RADIOCOMUNICAŢII - spaţii interioare şi pe turnuri închiriate
RTP/STAR
SERVICII DE VOCE, TELEX, FAX ŞI TRANSMITERI DE DATE SECURIZATE ŞI NESECURIZATE; ACCES RADIO MOBIL SECURIZAT
RADIO/STAR STRATEGIC
SERVICII DE VOCE ŞI TRANSMITERI DE
DATE SECURIZATE COMPLEMENTARE
INTRANETUL MILITAR (WAN)
REŢEA GEOGRAFICĂ DE SERVICII DE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI SECURIZATĂ
SISTEME CIS OPERATIV-TACTICE SISTEME CIS STRATEGICE
R
E
S
P
O
N
S
A
B
IL
IT
A
T
E
A
c
f a
Ş
I
A
A
L
T
O
R
S
T
R
C
T
U
R
I
CONCEPTUL DE SISTEM INTEGRAT DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ AL ARMATEI
ROMÂNIEI - SCIAR
(STAR+SIIMAN)
S
I
S
T
E
M
U
L
I
N
F
O
R
M
A
T
I C
S
I
M
I
N
S
I S
T
E
M
E
C
2
M
E
T
E
O
R
O
L
O
G
IC
E
FORŢE TERESTRE
FORŢE AERIENE
FORŢE NAVALE
STRUCTURI JOINT
H
A
R
D
W
A
R
E

Ş
I

S
O
T
W
A
R
E

S
P
E
C
I
A
L
R
E
S
P
O
N
S
A
B
I
L
I
T
A
T
E
A

D
C
I

Anexa nr. 1 – Locul şi rolul RTP/STAR şi RRONS/STAR în cadrul SCIAR
53
PHOENIX
(componenta MApN)
R R O N S/
S T A R
REŢELELE DE COMUNICAŢII
TACTICE/STAR
Centru
RTP/STAR
M100
P
o
P
B
u
c
h
a
r
e
s
t
6
1
6
ROMANIAN NATIONAL DEFENCE NETWORK (RNDN)
REŢEAUA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII A ROMÂNIEI
(RMNC-R)
0.040.1001 .990
915.875. 616 .3101
REŢEAUA IVSN
SISTEMUL NATO
GENERAL DE
COMUNICAŢII
NGCS
Rpr. Bruxelles
Reps. Mons
Reps. Norfolk
RTP/
STAR
EXTENSIA RTP/STAR LA REPREZENTAN EXTENSIA RTP/STAR LA REPREZENTANŢ ŢELE ROMÂNIEI LA NATO ELE ROMÂNIEI LA NATO
REŢEA MILITARĂ
NAŢIONALĂ DE
COMUNICAŢII
NAŢIUNEA A
PoP
REŢEA MILITARĂ
NAŢIONALĂ DE
COMUNICAŢII
NAŢIUNEA Z
PoP

Anexa nr. 2
PHOENIX
(componenta MApN)
R R O N S/
S T A R
REŢELELE DE COMUNICAŢII
TACTICE/STAR
Centru
RTP/STAR
M100
P
o
P
B
u
c
h
a
r
e
s
t
6
1
6
ROMANIAN NATIONAL DEFENCE NETWORK (RNDN)
REŢEAUA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII A ROMÂNIEI
(RMNC-R)
0.040.1001.990
915.875.616.3101
REŢEAUA IVSN
SISTEMUL NATO
GENERAL DE
COMUNICAŢII
NGCS Afganistan
Irak
RTP/
STAR
EXTENSIA RTP/STAR ÎN TEATRELE DE OPERAŢII
ÎN CARE ROMÂNIA PARTICIPĂ CU FORŢE
MC MC
MC
MC
MC MC
Militar Civil
Kosovo
REŢEA MILITARĂ
NAŢIONALĂ DE
COMUNICAŢII
NAŢIUNEA A
PoP
REŢEA MILITARĂ
NAŢIONALĂ DE
COMUNICAŢII
NAŢIUNEA Z
PoP

Anexa nr. 3
54
IRAK
(Nasyria)
AFGANISTAN
(Kabul)
P
o
P
B
u
c
h
a
r
e
s
t
6
1
6
SICRAL
ITALIA
RNI
RTP/STAR
INTERCONECTAREA RTP/STAR CU RE INTERCONECTAREA RTP/STAR CU REŢ ŢEAUA NUMERICĂ EAUA NUMERICĂ
INTERFOR INTERFORŢ ŢE A ARMATEI ITALIENE E A ARMATEI ITALIENE

Anexa nr. 4
ROMANIAN NATIONAL DEFENCE NETWORK (RNDN)
REŢEAUA MINILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII A ROMÂNIEI
Reţeaua Metropolitană
a Ministerului
Administraţiei şi
Internelor
INTERCONECTAREA RTP/STAR CU REŢEAUA METROPOLITANĂ
A MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
PHOENIX
(componenta MApN)
R R O N S/
S T A R
REŢELELE DE COMUNICAŢII
TACTICE/STAR
Centru
RTP/STAR
M100
P
o
P
B
u
c
h
a
r
e
s
t
6
1
6
0.040.1001.990
915.875.616.3101
REŢEAUA IVSN
SISTEMUL NATO
GENERAL DE
COMUNICAŢII
NGCS
RTP/
STAR
REŢEA MILITARĂ
NAŢIONALĂ DE
COMUNICAŢII
NAŢIUNEA A
PoP
REŢEA MILITARĂ
NAŢIONALĂ DE
COMUNICAŢII
NAŢIUNEA Z
PoP

Anexa nr. 5
55

Anexa nr. 6

R M N C (NDN ROMANIA) R M N C (NDN ROMANIA)
TRANZIŢIA DE LA STAR LA RMNC
REŢEAUA IVSN
SISTEMUL NATO
GENERAL DE
COMUNICAŢII
NGCS
REŢEA MILITARĂ
NAŢIONALĂ DE
COMUNICAŢII
NAŢIUNEA A
PoP
REŢEA MILITARĂ
NAŢIONALĂ DE
COMUNICAŢII
NAŢIUNEA Z
PoP
RTP/STAR
Componenta fixă
RTP/STAR
Componenta
transportabilă
PoP
R
R
O
N
S
/
S
T
A
R
P
H
O
E
N
I
X
R
E
Ţ
E
A

M
U
L
T
I
C
A
N
A
L

D
E
C
A
M
P
A
N
I
E

F
O
R
Ţ
E

T
E
R
E
S
T
R
E
R
E
Ţ
E
A

M
U
L
T
I
C
A
N
A
L

D
E

C
A
M
P
A
N
I
E

F
O
R
Ţ
E

A
E
R
I
E
N
E
R
E
Ţ
E
A

M
U
L
T
I
C
A
N
A
L

D
E
C
A
M
P
A
N
I
E

F
O
R
Ţ
E

N
A
V
A
L
E
R
E
Ţ
E
A

M
U
L
T
I
C
A
N
A
L

D
E
C
A
M
P
A
N
I
E

A

C
D
M
.

L
O
G
I
S
T
I
C
L
I
N
I
I

D
E

C
O
M
U
N
I
C
A
Ţ
I
I
M
O
N
O
C
A
N
A
L

D
E

C
A
M
P
A
N
I
E
S T A R S T A R S T A R
E
X
T
E
N
S
I
I

R
T
P
/
S
T
A
R

Anexa nr. 7
56

ROMANIAN NATIONAL DEFENCE NETWORK (RNDN)
REŢEAUA MINILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII A ROMÂNIEI
Reţeaua Metropolitană
a Ministerului
Administraţiei şi
Internelor
INTERCONECTAREA RTP/STAR CU REŢEAUA METROPOLITANĂ
A MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
PHOENIX
(componenta MApN)
R R O N S/
S T A R
REŢELELE DE COMUNICAŢII
TACTICE/STAR
Centru
RTP/STAR
M100
P
o
P
B
u
c
h
a
r
e
s
t
6
1
6
0.040.1001.990
915.875.616.3101
REŢEAUA IVSN
SISTEMUL NATO
GENERAL DE
COMUNICAŢII
NGCS
RTP/
STAR
REŢEA MILITARĂ
NAŢIONALĂ DE
COMUNICAŢII
NAŢIUNEA A
PoP
REŢEA MILITARĂ
NAŢIONALĂ DE
COMUNICAŢII
NAŢIUNEA Z
PoP

Anexa nr. 8
N
G
C
S
Reţeaua
Militară
Naţională de
Comunicaţii
(NDN) a
naţiunii X
Componenta pentru
comutaţie de circuite
(CSC)
Componenta pentru
transport de pachete
(PTC)
-
f
l
u
x
u
r
i
d
i
g
i
t
a
l
e
î
n
c
h
i
r
i
a
t
e
-
E
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
d
e
m
a
n
a
g
e
m
e
n
t
a
l
b
e
n
z
i
i
(
B
M
E
)
Punct de prezenţă NGCS
Canale necomutate
I
n
t
e
r
f
a
ţ
a
d
e
v
o
c
e
I
n
t
e
r
f
a
ţ
a
d
e
d
a
t
e
Principiul de interconectare RMNC - NGCS

Anexa nr. 9
57

PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE A RTP/STAR LA SFÂR PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE A RTP/STAR LA SFÂRŞ ŞITUL ANULUI 2005 ITUL ANULUI 2005
Suceava
Bacău
M.Kogălniceanu
Iaşi
Bucureşti
Dej
Bistriţa
Arad
Mangalia
Brăila
Braşov
Cluj
Piteşti
Oradea
Craiova
Ploieşti Buzău
Sibiu
Constanţa
Timişoara
34 Mb/s legătură radireleu –proprietate MAp
Legătură 2 Mb/s (cablu cupru sau fibră optică) -
închiriată sau proprietate MApN
2 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN
8 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN
TCC, FSC or AANP
MNP, ATNP or AATNP
Centru de instruire
Legendă
În construcţie la 31.12.2005
Operativ la 31.12.2005

Anexa nr. 10

PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE A RTP/STAR LA SFÂR PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE A RTP/STAR LA SFÂRŞ ŞITUL ANULUI 2006 ITUL ANULUI 2006
Suceava
Bacău
M.Kogălniceanu
Iaşi
Bucureşti
Dej
Bistriţa
Arad
Mangalia
Brăila
Braşov
Cluj
Piteşti
Oradea
Craiova
Ploieşti Buzău
Sibiu
Constanţa
Timişoara
Legătură 2 Mb/s (cablu cupru sau fibră optică) -
închiriată sau proprietate MApN
2 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN
8 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN
34 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN
TCC, FSC or AANP
MNP, ATNP or AATNP
Centru de instruire
Legendă
În construcţie la 31.12.2006
Operativ la 31.12.2006

Anexa nr. 11
58

Suceava
Bacău
M.Kogălniceanu
Iaşi
Bucureşti
Dej
Bistriţa
Arad
Mangalia
Brăila
Braşov
Cluj
Piteşti
Oradea
Craiova
Ploieşti Buzău
Sibiu
Constanţa
Timişoara
Perspectiva de dezvoltare a RTP/STAR la sfâr Perspectiva de dezvoltare a RTP/STAR la sfârş şitul anului 2007 itul anului 2007
Legătură 2 Mb/s (cablu cupru sau fibră optică) -
închiriată sau proprietate MApN
2 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN
8 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN
34 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN
TCC, FSC or AANP
MNP, ATNP or AATNP
Centru de instruire
Legendă
În construcţie la 01.01.2007
- operativ la 31.12.2007
Operativ la 31.12.2007

Anexa nr. 12

OPTIMIZAREA REŢELEI MAGISTRALE DE TRANSPORT DIN RTP/STAR PRIN
UTILIZAREA TEHNOLOGIEI ATM (ECHIPAMENTE MPS)
- NIVELUL 1 -

Anexa nr. 13
59


Anexa nr. 14



60

RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA - DINCOLO DE
TEHNOLOGIE
Locotenent-colonel prof. univ. dr. Ion ROCEANU
Din 1998, de când a fost lansat acest concept, de către
Cebrovski şi Garstka, a fost o avalanşă de scrieri, evenimente,
analize, studii, conferinţe, aşa încât am considerat ca fiind
inutilă o abordare formală, teoretică a conceptului. Pe de altă
parte, am observat că cele mai multe abordări ale specialiştilor
militari au vizat fie latura tehnologică exclusivă, fie latura
aplicativ-operaţională. Considerăm o astfel de abordare
normală şi corectă, întrucât se înscrie pe axa fundamentală a
conceptului mobilitate – conectivitate – informaţie- acţiune
eficientă, unde tehnologia creează plusvaloare acţiunii militare.
Studiind cu atenţie, în ultima perioadă, aspectele
tehnologice bazate pe teoria reţelisticii şi legătura acestora cu
comanda şi controlul acţiunilor militare, am constatat că ceva
lipseşte din inelul logic al ciclului OODA (Observation -
Orientation - Decision - Action) şi anume conexiunea
informaţie - cunoaştere.
Startul acestui articol îl reprezintă sintagma „NCW is
more than network is networking”
3
. Atunci se pune întrebarea
dacă nu cumva a pune accentul exclusiv pe tehnologie şi ceea
ce înseamnă „reţea” în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
reprezintă o abordare incompletă a conceptului şi, până la urmă,
a fenomenului. Avem în vedere aici câteva întrebări la care

3
David S. ALBERTS, John GARSTKA, Frederick STEIN, Network Centric
Warfare-Developing and Leveraging Information Superiority, Second
Edition, Library of Congress, feb.2000, p.6.
61
trebuie căutate răspunsuri adecvate, dintre care le enunţăm pe
cele la care vom face referire în continuare:
1. Ce înseamnă şi care este configuraţia reţelei în
domeniul informaţional? Dar în cel cognitiv?
2. Care este diferenţa majoră între „sharing of
information” şi „sharing of awareness”?
3. Care sunt, din punct de vedere al reţelisticii,
parametrii noţiunii de „auto - sincronizare”?
I. Domeniile informaţional şi cognitiv - elemente
fundamentale ale Războiului Bazat pe Reţea
În lucrarea Network Centric Warfare-Developing and
Leveraging Information Superiority se subliniază faptul că
Războiul Bazat pe Reţea este, de fapt, un nou concept de ducere
a acţiunii militare, care are drept scop fundamental obţinerea
succesului în spaţiul de luptă prin realizarea şi exploatarea
avantajului informaţional, pe toate treptele acestuia: dominaţie,
superioritate şi supremaţie.
Avantajul informaţional este concretizat în superiori-
tatea deciziei, ca rezultat al comenzii şi controlului, iar
comanda şi controlul primesc plusvaloare prin sistemele
integrate de tipul C4I. Teorie şi practică există suficientă în
acest domeniu, acumulate în cei peste 20 de ani, de când a fost
lansată, pentru prima dată, ideea de sisteme integrate de
comandă şi control.
În acest sens, susţinem că Războiul Bazat pe Reţea a
venit ca o consecinţă firească şi ca rezultat al evoluţiei
tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor ce a permis
perfecţionarea sistemelor de comandă şi control, dar şi ca
răspuns la noile provocări privind securitatea internaţională şi
noua fizionomie a conflictelor militare.
Din acest motiv, considerăm că Războiul Bazat pe
Reţea trebuie privit mai degrabă din punctul de vedere al
transformărilor conceptuale pe care le provoacă artei militare şi
62
artei conducerii, şi mai puţin din punct de vedere tehnologic.
Tehnologia care susţine acest concept nu este altceva decât
aceeaşi care stă la baza sistemelor de tip C4I, evident, adusă în
parametri evolutivi contemporani, dar mai ales gândită cu multă
perspectivă. Mai mult decât atât, ultimele realizări în domeniul
comunicaţiilor şi informaticii, precum şi direcţiile de acţiune de
perspectivă din Armata României, realizate sau generate de
către Direcţia Comunicaţii şi Informatică, dau consistenţă
acestei afirmaţii. Din nefericire, tehnologia nu poate înlocui
procesele de comandă şi control, astfel încât subliniem că
efortul de înţelegere şi adoptare a principiilor Războiului Bazat
pe Reţea ar trebui îndreptat către domeniile informaţional şi
cognitiv.
Primul pas în abordarea conceptelor care definesc şi
încadrează comanda-controlul îl constituie acceptarea unui
limbaj special, care să conţină ideile de bază de la care se poate
porni în înţelegerea acestor concepte.
Înţelegerea mediului de comandă-control presupune
înţelegerea mediului global în care au loc acţiunile, mediu
privit ca un ansamblu de trei domenii, potrivit figurii nr. 1, care
formează o partiţie primară.

Figura nr. 1 - Domeniile mediului global al acţiunii militare
63
Conceptul RBR propune abordarea pe domenii a
spaţiului de luptă, fiecare cu conţinut şi elemente proprii,
interconectate între ele, care să conducă în final la o înţelegere
unitară a situaţiei, decizie în condiţii de risc minim şi acţiune
convergentă.
Domeniul fizic este domeniul tradiţional al războiului.
În cuprinsul său lovirea, protecţia şi manevra au loc în mediile
terestru, maritim, aerian şi spaţial. Comparativ, elementele
acestui domeniu sunt cel mai uşor de măsurat şi, în consecinţă,
puterea combativă a fost măsurată primar în acest domeniu.
Două importante matrice pentru măsurarea puterii combative în
acest domeniu, letalitatea şi supravieţuirea, au fost şi continuă
să fie pietrele de temelie ale cercetării operaţiilor militare.
Domeniul cognitiv este domeniul minţii luptătorului şi
al populaţiei care-l sprijină, domeniul unde luptele şi războaiele
sunt câştigate şi pierdute. Este domeniul intangibilităţilor:
conducerea, moralul, coeziunea unităţii, nivelul de instruire şi
experienţa, înţelegerea situaţiei şi opinia publică. Acesta este,
de asemenea, domeniul unde tacticile, tehnicile şi procedurile
se reelaborează. Caracteristicile acestui domeniu sunt extrem de
dificil de măsurat, luând în considerare că fiecare subdomeniu
(fiecare minte individuală) este unic.
Domeniul informaţional este domeniul unde există
informaţia. Este domeniul unde informaţia e creată, manipulată
şi distribuită, domeniul care facilitează comunicarea informaţiei
între luptători. Aici se exercită comanda şi controlul forţelor
militare moderne şi este reelaborată intenţia comandantului.
Prin urmare, creşte domeniul informaţional care trebuie protejat
şi apărat, pentru a permite unei forţe să genereze putere
combativă împotriva acţiunilor ofensive ale unui adversar. Se
poate afirma că în toate luptele importante, pentru obţinerea
64
superiorităţii informaţionale, domeniul informaţional este
„punctul zero”
4
.
Altfel spus, există o singură realitate sau un singur
domeniu fizic, care este convertit în informaţii (date, informaţii,
intelligence) de către sistemele informaţionale şi, ulterior, în
cunoştinţe, de către factorul uman (sau sistemele-expert).
Prin antrenament şi acumulare de experienţă, se
încearcă elaborarea unui „şablon” al activităţilor cognitive ale
decidenţilor, care, însă, în mod cert, prezintă diferenţe
semnificative printre decidenţii din structuri, generaţii, ţări
diferite etc.
La o privire mai atentă şi trecând dincolo de repulsia pe
care o provoacă şablonismul, în general, trebuie să recunoaştem
că în domeniul militar acesta are un rol bine definit, chiar
benefic, în măsura în care face parte din compatibilitate şi
interoperabilitate. Pe de altă parte, vom observa în continuare
că esenţa conceptului „auto - sincronizare” este reprezentată
tocmai de nivelul de uniformitate obţinut în domeniul instruirii,
comenzii şi controlului.
Dar ce este avantajul informaţional? Avantajul informa-
ţional este o condiţie a domeniului informaţional, creată atunci
când un competitor este capabil să stabilească o poziţie
informaţională superioară vizavi de adversar. Corespunde la o
balansare în favoarea unui actor, în domeniul informaţional,
către un avantaj relativ al informaţiei. Conceptul avantajului
informaţiei nu este nou. Comandanţii au gândit întotdeauna şi
câteodată au obţinut un avantaj informaţional decisiv asupra
adversarilor. Într-adevăr, surpriza, unul dintre principiile
fundamentale ale războiului, poate fi văzută ca un tip de avantaj
informaţional, pe care o forţă este capabilă să o stabilească
împotriva alteia.

4
David S. ALBERTS, John GARSTKA, Richard HAYES, David
SIGNORI, Understanding Information Age Warfare, CCR Publications,
aug.2001.
65
Un avantaj relativ al informaţiei poate:
• fi persistent sau tranzitoriu;
• exista în unele arii ale spaţiului de luptă, dar nu în
altele;
• fi măsurat, în contextul unei misiuni sau set de
misiuni;
• fi creat prin luarea acţiunilor de reducere a nevoilor
proprii de informaţii şi/sau creşterea nevoilor de informaţii ale
adversarului;
• fi obţinut prin conducerea sinergică a operaţiilor
informaţionale, asigurarea informaţiilor, obţinerea şi
exploatarea acestora.
Indiferent de cine a dezvoltat, particularizat sau
interpretat conceptul, pot fi extrase câteva dintre elementele
comune, care, de fapt, reprezintă esenţa demersului de a pune în
centru reţeaua, care, la rândul său, este constituită din trei grile
sau planuri ierarhice: grila senzorilor, grila informaţională şi
grila acţională. Această reţea este distribuită sau, mai bine spus,
are conexiuni în cele trei domenii enunţate anterior.
Modelul de principiu al confruntării în spaţiul de luptă
propus de Războiul Bazat pe Reţea este prezentat în figura
nr.2
5
.

Figura nr.2 - Modelul confruntării în spaţiul de luptă

5
Ion ROCEANU, Fundamentele Sistemelor C4I, Bucureşti, Ed. UNAp,
2004.
66

II. Elemente-cheie din domeniile fizic, informaţional şi
cognitiv care intervin în comanda şi controlul acţiunii
militare
Următorul set de 12 concepte (elemente), considerate de
bază, este necesar pentru modelarea procesului de comandă-
control. Aceste concepte au fost definite în relaţie cu cele trei
domenii anterior menţionate: percepţia; informaţia; trans-
miterea informaţiei; cunoaşterea; transmiterea cunoştinţelor;
înţelegerea; conştientizarea; comuniunea convingerilor; decizia;
acţiunea; colaborarea; sincronizarea.
2.1. Percepţia
Există două tipuri de percepţie: directă şi indirectă.
Percepţia directă are loc când se descoperă un obiect,
eveniment sau fenomen în domeniul fizic printr-unul din
simţuri (cum ar fi: văzul, auzul sau mirosul) şi percepţia este
înregistrată direct în domeniul cognitiv.
Percepţia indirectă are loc când un senzor, indiferent de
tipul acestuia, este implicat de către om pentru a-i uşura
observarea unui aspect din domeniul fizic.
Observaţia indirectă se formează în domeniul
informaţiei, unde aceasta este filtrată de percepţia umană şi
ajunge în domeniul cognitiv.
Observaţia directă e formată prin trecerea directă din
domeniul fizic în cel cognitiv. De mii de ani, observaţia directă
a fost modul de bază folosit pentru obţinerea informaţiilor
despre câmpul de luptă.
Începând cu secolul al XVII-lea, observarea directă a
fost înlesnită de tehnologie (telescopul sau binoclul). În cel de-
al doilea război mondial au fost folosiţi noi senzori pentru
radiodetecţie – radarul - şi pentru detecţia acustică - sonorul.
67
Aceştia au mărit considerabil posibilităţile de a observa câmpul
de luptă, reducând incertitudinile cu privire la poziţia
avioanelor şi submarinelor care fuseseră nedetectabile până
atunci.
Astăzi se foloseşte o gamă bogată de senzori (ochelari
de vedere pe timp de noapte, senzori termici, sateliţi etc.)
pentru a ajuta la observarea câmpului de luptă.
Când tehnologia este folosită pentru a obţine date, ea
devine parte a domeniului informaţional. Acestea sunt obser-
vate numai după ce trec prin filtrul uman şi ajung în domeniul
cognitiv.
2.2. Informaţia
Cuvântul informaţie, în întrebuinţarea obişnuită, se
referă la diferitele puncte din spectrul informaţional, de la date
la cunoştinţe. Totuşi, ca termen de bază, informaţia este
rezultatul aşezării observaţiilor individuale (oferite de senzor)
într-un context cu înţeles.
Data/informaţia este reprezentarea faptelor în mod
individual, a concepţiilor sau instrucţiunilor într-un mod
corespunzător pentru comunicaţie, interpretare sau procesare de
către om sau mijloacele automatizate. Exemple de date ar fi
sesizările radar, observaţiile senzorilor şi datele înregistrate.
Termenul „prelucrarea datelor” (procesare) este des
folosit, deşi, de fapt, toate datele sunt procesate. Când se
foloseşte acest termen, se intenţionează sugerarea procesării
suplimentare. Se creează informaţie, chiar dacă se foloseşte
observarea indirectă. Multe din observaţii pot fi pierdute, lăsate
în domeniul informaţiei sau filtrate de către „lentilele” de
percepţie ale indivizilor.



68
2.3. Transmiterea informaţiei
Punerea în comun a informaţiei este o interacţiune care
poate avea loc între două sau mai multe entităţi în domeniul
informaţional (acestea pot fi oameni, baze de date sau
programe). Abilitatea de a împărţi informaţia este esenţială
pentru a putea dezvolta un stadiu al cunoaşterii comune, după
cum este esenţială pentru colaborare şi/sau sincronizare.
Pot fi implicate multe entităţi, iar forma de transmitere a
informaţiei poate varia semnificativ. Când două sau mai multe
persoane sunt situate la mică distanţă, informaţia poate fi
schimbată între acestea prin voce, conversând una cu cealaltă,
sau prin alte tehnici, care implică mişcări ale corpului, ca
semnele făcute cu mâinile, gesticulările. „Limbajul corpului”
poate fi folosit în comunicare, dar poate fi uşor înţeles greşit. În
unele situaţii, expresia privirii poate fi întrebuinţată pentru a
spori sensul ideilor sau conceptelor comunicării.
Când două sau mai multe persoane sunt geografic
situate la distanţă, pentru transmiterea informaţiilor trebuie
folosite câteva tipuri de tehnologie (telefonul, poşta electronică,
teleconferinţa). În timp, diferite tipuri de tehnologie au fost
dezvoltate pentru a capta, înmagazina şi transmite informaţiile.
După cum se va dezbate mai târziu, tehnologia informaţiilor
defineşte graniţele şi capabilităţile domeniului informaţional.
2.4. Cunoaşterea
Cunoaşterea presupune concluzii trase din modelul
sugerat de o informaţie disponibilă. Cunoaşterea unei situaţii
rezultă din concluziile care pot fi trase dintr-o informaţie ce se
referă la acea situaţie, de exemplu tipul şi locul de luptă.
Cunoaşterea există atât în domeniul informaţiei, cât şi în
cel cognitiv. De exemplu, doctrina este adesea un mijloc de a
pune în comun informaţiile despre o situaţie şi un mod de a se
reacţiona la aceasta corespunzător entităţilor spaţiilor.
69
Cunoştinţele sunt acumulate în domeniul cognitiv, ca
rezultat al învăţării, înmagazinate în domeniul informaţiei.
Încărcarea în domeniul cognitiv individual se poate face prin
câteva căi, incluzând:
- instruirea anterioară, antrenamentul sau experienţa;
- experienţa directă în domeniul fizic;
- interacţiunea cu alţi indivizi;
- interacţiunea cu domeniul informaţiei.
Cunoaşterea poate, de asemenea, să fie mutată din
domeniul cognitiv în domeniul informaţiei, atunci când este
transmisă altor indivizi, sub forma instrucţiunilor sau regulilor
de manevrare, ori pentru stocare în computere.
2.5. Transmiterea cunoştinţelor
Într-o oarecare măsură, transmiterea cunoştinţelor există
în toate eforturile depuse de oameni, pentru a colabora.
Instrucţia şi doctrina au fost angajate de-a lungul istoriei să
dezvolte un înalt grad al transmiterii cunoştinţelor, avertizărilor,
în rândul trupelor, astfel încât acestea să înţeleagă şi să
reacţioneze la situaţii în modul indicat. Transmiterea
cunoştinţelor este esenţială pentru ca elementele independente
ale unei forţe să-şi poată coordona acţiunile şi pentru ca aceasta
să devină vitală, mai ales când forţele încearcă să-şi coordoneze
acţiunile fără comunicaţii sau să se autosincronizeze. Gradul în
care transmiterea cunoştinţelor poate fi dezvoltată are o
influenţă semnificativă asupra naturii comenzii şi controlului,
naturii şi cantităţii comunicărilor necesare dezvoltării şi
întreţinerii transmiterii de avertizări, uşurinţei şi gradului în
care forţele pot fi sincronizate.
Există, nu de puţine ori, tendinţa de a pune semnul
egalităţii între transmiterea informaţiilor şi transmiterea
cunoştinţelor, ceea ce este eronat, nu numai din punct de vedere
al comunicării propriu-zise, dar şi al suportului tehnic, sau, mai
degrabă, al conţinutului digital. O informaţie poate fi transmisă
70
ca fiind o succesiune de date sau, pur şi simplu, ca un mesaj,
ştire, enunţ limitat la a defini un eveniment (obiect).
Transmiţătorul şi receptorul unei informaţii nu trebuie neapărat
să fie compatibili din punct de vedere al nivelului de educaţie şi
instruire, cultural sau de altă natură şi, mai mult decât atât,
aceştia nu personalizează conţinutul.
Transmiterea de cunoştinţe înseamnă, în primul rând,
compatibilitate între comunicatori, înseamnă logica prelucrării
superioare a informaţiei, înseamnă personalitate şi experienţă
adăugate, înseamnă intervenţia cognitivului asupra evenimen-
telor. Din acest motiv, conţinutul comunicării este total diferit
între informaţie şi cunoştinţe, iar structura suportului tehnologic
este diferenţiată, mai ales în domeniul bazelor de date care se
transformă în „knowledge center”. Mai mult decât atât, pentru a
face schimb de cunoştinţe, este necesar a avea aceeaşi bază
educaţională, ceea ce presupune într-o mare măsură compatibi-
lizarea sistemelor educaţionale şi conţinutul acestora. Acest
deziderat a făcut posibil sau, mai degrabă, a generat apariţia
sistemelor educaţionale cu conţinut distribuit, tip e-Learning.
Este cunoscut proiectul american ADL (Advanced Distributed
Learning), lansat în anul 1999 şi care îşi propune difuzarea de
conţinut educaţional şi instruire acolo unde este nevoie şi când
este nevoie.
Schimbul de cunoştinţe, alături de schimbul de
convingeri (conştientizări - awareness) stă la baza conceptului
autosincronizare, aşa cum schimbul de informaţii asigură
imaginea operaţională comună a spaţiului de luptă, conform
figurii nr. 3.

71

Figura 3 - Imaginea operaţională comună
2.6. Înţelegerea
Înţelegerea implică deţinerea unui nivel suficient de
cunoştinţe care să permită obţinerea unor concluzii despre
posibilele consecinţe ale situaţiei, cât şi o suficientă cunoaştere
a situaţiei pentru a prezice viitoare modele. Situaţia
conştientizată este focalizată pe ceea ce este cunoscut din
situaţiile trecute şi prezente, în timp ce înţelegerea unei situaţii
militare este focalizată pe ceea ce poate deveni situaţia şi cum
vor avea impact asupra situaţiei rezultate acţiuni diferite.
2.7. Conştientizarea
Conştientizarea se referă la o situaţie şi la rezultatul
interacţiunilor complexe dintre cunoştinţele (şi convingerile)
anterioare şi actuala percepţie a realităţii.
72
Fiecare individ are un mod unic de a conştientiza,
indiferent de situaţie. Educaţia profesională şi instruirea sunt
folosite pentru a le furniza militarilor aceleaşi date, informaţii şi
cunoştinţe actualizate, care să conducă la obţinerea unui mod
similar de avertizare.
2.8. Comuniunea convingerilor
Comuniunea convingerilor reprezintă o stare existentă
în domeniul cognitiv, când două sau mai multe entităţi sunt în
măsură să dezvolte cunoştinţele similare despre o situaţie
anume. Gradul de asemănare cerut (sau de diferenţe tolerabile)
va depinde de tipul şi gradul de colaborare şi sincronizare
necesar.
O multitudine de factori influenţează gradul în care un
stadiu al comuniunii de cunoştinţe poate fi dezvoltat între două
sau mai multe entităţi (similitudinile şi deosebirile punctelor de
vedere, cultura, limbajul şi urmărirea intereselor). Convingerile
comune reprezintă o cerinţă esenţială pentru abilitatea de a
sincroniza acţiunile în domeniul fizic, în absenţa unui plan
detaliat. Evaluarea stadiului de comuniune a cunoaşterii este
mult mai complexă decât măsurarea gradului de comuniune a
informaţiilor; practic, nu se poate măsura direct, trebuie
măsurat şi apreciat indirect, având la bază evaluarea
comportamentului şi chestionarea directă a subiecţilor.
2.9. Decizia
Deciziile, de asemenea, sunt situate în domeniul
cognitiv. Ele reprezintă alegeri, opţiuni asupra a ceea ce este de
făcut. Lărgirea viziunii asupra deciziei presupune includerea
tuturor deciziilor într-un model conceptual al spaţiului misiunii,
indiferent de nivelul de la care emană, dacă afectează
semnificativ rezultatele pe câmpul de luptă. De exemplu,
ordinele pot transmite unei forţe - ce, unde şi când are ceva de
73
făcut. Pentru a stabili o nouă misiune forţelor subordonate,
organizaţia trebuie să pornească un nou proces de decizie. Pe de
altă parte, subordonaţii pot pune în aplicare intenţia
comandantului, luând la rândul lor o serie de decizii.
Deşi deciziile sunt descrise ca rezultat al înţelegerii, ele
pot fi luate, în mod evident, şi în lipsa oricărei înţelegeri.
Asemenea decizii pot să fie întâmplătoare şi, în acest caz, este
puţin probabil să fie eficiente într-un context militar, dar se
presupune că forţele şi comandanţii acestora vor avea
întotdeauna un oarecare nivel de cunoştinţe şi de conştientizare
asupra situaţiei. De aceea, implicit, ei au un nivel ridicat de
înţelegere şi deciziile lor sunt direcţionate spre un scop.
2.10. Acţiunea
Acţiunile se desfăşoară în domeniul fizic şi sunt
determinate de deciziile în domeniul cognitiv, care, fie sunt
direct transformate în acţiune, fie sunt transportate dintr-un
domeniu al informaţiei către altul. Nivelul individual al
cunoaşterii influenţează nivelul de conştientizare, gradul de
înţelegere şi procesul de luare a deciziilor. Deciziile simple sunt
acelea care implică o selecţie dintr-un set de opţiuni în care cea
mai simplă spune dacă să se acţioneze sau nu (a trage).
Deciziile complexe implică dezvoltarea unui set de
opţiuni, a criteriilor de alegere şi combinarea regulilor prin care
aceste criterii sunt integrate. Dezvoltarea, aprecierea
(evaluarea) şi selectarea cursurilor de acţiune de la nivel
batalion în sus este, în general, un tip de decizie complexă.
2.11. Colaborarea
Colaborarea este un proces care are loc între două sau
mai multe entităţi în domeniul cognitiv şi implică întotdeauna
lucrul în comun pentru atingerea unui scop. Această
74
particularitate îi dă distincţie în faţa simplelor comuniuni ale
datelor şi informaţiei, cunoştinţelor sau a convingerilor.
În cadrul colaborării, prin extensie, se pot aborda şi
problematicile cooperării şi coordonării.
Cooperarea implică o punere în comun a datelor,
informaţiilor, cunoştinţelor şi percepţiilor referitoare la anumite
fapte şi situaţii, presupunând lucrul împreună al tuturor
actorilor ce urmăresc îndeplinirea unui scop comun.
Scopul cooperării este acela de a permite o înţelegere şi
o perspectivă similară asupra situaţiei, concomitent cu sincro-
nizarea, în vederea organizării optime a activităţilor, astfel încât
să fie evitate redundanţele ori impedimentele reciproce şi să se
obţină un efect maxim raportat la scopul propus.
Cooperarea este folosită pentru sporirea eficienţei în
îndeplinirea unei misiuni, lucru cuantificabil prin intermediul
unor măsurători corespunzătoare, numite măsuri ale perfor-
manţei (MOP). Aceste standarde au la bază analiza capacităţilor
după îndeplinirea misiunii, dar şi rata cheltuielilor în timpul
îndeplinirii misiunii. La aceste standarde se pot adăuga cele de
măsurare a eficienţei forţei (MOFE) sau de măsurare a
eficienţei politicii (MOPE).
Cooperarea se bazează pe câţiva factori definitorii:
timpul necesar, continuitatea, amploarea, densitatea informa-
ţiilor, domeniul, structura, rolul participanţilor şi modul de
interrelaţionare al acestora.
Reuşita unei activităţi de cooperare constă, în primul
rând, în posibilitatea participanţilor de a beneficia de aceleaşi
informaţii în timp util şi de a le interpreta sau utiliza după
aceleaşi reguli. În acest demers un rol deosebit îl joacă
sistemele tehnice, în mod deosebit cele bazate pe tehnologia
informaţiilor şi comunicaţiilor, care sunt capabile să asigure
aceste cerinţe. Utilizarea în acelaşi timp a informaţiilor
necesare poate fi realizată, în mai multe moduri, astfel:
75
- modelul clasic al schimbului de informaţii, caracte-
ristic sistemelor de tip platformă, în care întâlnim un trans-
miţător de informaţii şi unul sau mai mulţi receptori. Acest
model are o seamă de dezavantaje, printre care timpul mare de
distribuire a informaţiilor, necorelarea cantităţii de informaţie
cu necesarul specific al participanţilor (toţi primesc aceleaşi
informaţii în acelaşi timp). Modelul solicită canale de comu-
nicaţii între toţi participanţii la cooperarea respectivă, iar aceste
canale pot fi cele clasice, end-to-end, prin mijloace de comu-
nicaţii sau pot fi din cele distribuite de genul poştă electronică,
mesagerie vocală sau workflow (lucru colaborativ);
- modelul oferit de conceptul Război Bazat pe Reţea,
care preia principiile sistemelor C4I - se sprijină pe o bază de
date centrală la care pot avea acces controlat toţi cei implicaţi
într-o activitate de colaborare asociată îndeplinirii unei misiuni.
În acest fel, este suficient ca cei implicaţi să primească strict
datele referitoare la cooperare. Celelalte informaţii necesare în
cantitatea dorită, la momentul optim, sunt decise de fiecare în
parte sau, în anumite situaţii, coordonat, de un responsabil de
misiune.
Timpul necesar cooperării pentru îndeplinirea unei
misiuni variază de la caz la caz. Orice activitate pe care o
implică procesul de cooperare – schimbul de informaţii,
stabilirea punctelor şi momentelor de coordonare, stabilirea
regulilor de operare comune – presupune un anumit consum de
timp. Şi cooperarea poate diferi din punct de vedere al
continuităţii sau al gradului de sincronizare între comanda-
mente şi între acestea şi forţele care operează în spaţii
geografice distincte şi la distanţe mari sau foarte mari.
Coordonarea este definită ca fiind un aranjament al
forţelor, mijloacelor şi acţiunilor în timp şi spaţiu în jurul unei
misiuni (scop). Ea implică toate cele trei domenii – cognitiv,
informaţional şi fizic, este generată de cerinţele din domeniul
fizic, concepută şi fundamentată în domeniul cognitiv şi se
76
realizează bazându-se pe elementele din domeniul informa-
ţional.
Coordonarea este influenţată de trei factori:
Complexitatea acţiunii este generată, pe de o parte, de
existenţa unui număr mare de entităţi cu grade diferite de
libertate a acţiunii şi, pe de altă parte, de dorinţa de a modela
efortul participanţilor pentru atingerea scopului comun.
Eterogenitatea este generată de nevoia de coordonare a
entităţilor provenite din medii cu culturi diferite, nivel de
instruire diferit, dotare şi doctrine diferite etc.
Ritmul rapid este caracteristic acţiunilor militare moder-
ne, influenţat în mare măsură de explozia informaţională şi
extinderea capacităţilor de mobilitate ale participanţilor în
acţiuni militare.
2.12. Sincronizarea
Sincronizarea se desfăşoară în domeniul fizic, este cel
mai important aranjament al lucrurilor şi efectelor în timp şi
spaţiu, rezultatul planificării detaliate şi al conştientei
coordonări sau colaborări.
Totuşi, poate să fie şi rezultatul comuniunii de
convingere cu privire la o situaţie care asigură o adecvată
ghidare pentru acţiune.
III. Autosincronizarea
Autosincronizarea (self-synchronization) constituie mo-
dalitatea de interacţiune a două sau mai multe entităţi. Ea poate
căpăta forme multiple în spaţiul luptei, dar RBR îi scoate în
evidenţă potenţialul deosebit pentru rezolvarea unor situaţii din
domeniul logisticii, în sprijinul cu foc, sprijinul aerian
nemijlocit, în general în misiuni unde se cer soluţii imediate.
Sunt misiuni complexe, cu riscuri pentru trupele proprii,
executate de regulă într-un mediu dinamic. Oportunităţile RBR
77
pentru atingerea omniscienţei forţelor oferă soluţii noi pentru
executarea unor asemenea misiuni, ajungându-se până la
acţiuni autonome ori auto-asumarea unor misiuni.

Figura 4 - Autosincronizarea

Autosincronizarea este abilitatea unei forţe bine
informate de a organiza şi sincroniza activităţi complexe ale
războiului de jos în sus. Principiile organizatorice sunt unitatea
de efort, intenţii clare şi articulate ale comandantului, precum şi
reguli de angajare atent alcătuite.
Autosincronizarea este permisă de un înalt nivel de
cunoştinţe privind forţele proprii, forţele adversarului şi toate
elementele corespunzătoare mediului de operaţii, depăşeşte
pierderea capacităţii de luptă inerentă în sincronizarea directă a
comenzii de sus în jos, caracteristică multor doctrine convenţi-
onale şi converteşte lupta de la o funcţie treptată la o funcţie
continuă de mare viteză.
Un exemplu al acestui tip de C2 descentralizat necesită
ca decidenţii de la nivelurile inferioare să fie ghidaţi doar de
instruirea lor, înţelegerea intenţiei comandantului şi grija faţă
78
de situaţie, în părţile relevante ale câmpului de luptă. În unele
variante ale acestui concept există o dispoziţie pentru manage-
mentul prin excepţie (comandantul poate nega deciziile luate la
nivelurile inferioare pe baza unei excepţii). Submarinele
operează adesea în acest fel, pentru a evita comunicările ce ar
putea dezvălui locaţiile sau misiunile.
În acelaşi timp în care sincronizarea devine mult mai
importantă în operaţiile militare, obţinerea sincronizării devine
mult mai provocatoare dintr-un număr de motive. Acestea
includ complexitatea crescută, creşterea neomogenităţii şi
derularea rapidă a evenimentelor.

Creşterea complexităţii
Au fost întotdeauna un mare număr de entităţi cu grade
diferite de libertate în operaţiile militare. Totuşi, astăzi, se poate
observa o dorinţă pentru mai multă precizie şi nevoia crescândă
ca entităţile de pe câmpul de luptă să lucreze împreună. Mai
mult, din cauza letalităţii crescute de pe câmpul de luptă,
datorită îmbunătăţirii atât în domeniul senzorilor, cât şi al
armamentelor, există şi o tendinţă spre operaţiile distribuite cu
forţe dispersate, care trebuie să opereze concertat pentru a
controla câmpul de luptă. Rezultanta, necesară pentru legătura
strânsă şi efectele precise, este complexitatea crescută a
operaţiilor.

Creşterea neomogenităţii
Coordonarea multiplelor eşaloane şi entităţi organiza-
ţionale cu diferite culturi, procese, percepţii şi cicluri de
răspuns, a fost o consideraţie în mai multe conflicte anterioare.
Totuşi, rolul central al operaţiilor de război de coaliţie în
strategia de securitate necesită a fi interoperabil militar cu o
mulţime de potenţiali aliaţi, la un nivel nemaiîntâlnit. Apariţia
operaţiilor altele decât războiul impune capacitatea de a fi
interoperabil cu multe organizaţii neguvernamentale. Datorită
79
incertitudinii referitoare la ameninţare şi la tipul operaţiei, vor
fi dificil de raţionalizat multele diferenţe care trebuie depăşite
pentru a obţine nivelul de interoperabilitate necesar obţinerii
unui grad ridicat de sincronizare în operaţiile coaliţiei.
Autosincronizarea poate fi înţeleasă şi ca o extensie mai
largă a libertăţii de acţiune prin completarea acesteia cu
libertatea de decizie şi asumarea riscului, bazate pe înţelegerea
unitară a faptelor şi un nivel comun de instruire şi educare.
Considerăm că autosincronizarea va trebui privită prin
prisma a cel puţin trei situaţii distincte, astfel:
1. În acţiunile militare exclusiv naţionale, auto-
sincronizarea este posibilă deoarece toţi cei implicaţi în decizie
şi acţiune aparţin aceleiaşi culturi, au fost educaţi şi instruiţi în
acelaşi sistem, au aceleaşi valori morale etc. Dacă instruirea
acestora s-a efectuat pe bază de standarde, dacă standardele au
fost îndeplinite, dacă au experienţă de lucru în comun, aplică
aceleaşi seturi de criterii şi analiză, atunci se poate ajunge la
asumarea deciziei, deoarece se presupune că toţi ceilalţi
implicaţi au ajuns la aceeaşi concluzie.
2. În operaţiile militare multinaţionale de tip alianţă,
auto-sincronizarea este posibilă dacă cei implicaţi acţionează
exclusiv pe bază de proceduri de operare standard, validate în
timp, în practică, prin exerciţii şi eventual prin situaţii reale.
Pentru acest lucru este totuşi nevoie de crearea unui sistem de
instruire comun, de exerciţii şi antrenamente, de
interoperabilitate deplină în domeniul tehnologiei, cadru juridic
unitar etc.
3. În cazul acţiunilor militare cu o structură de forţe şi
comandă multinaţională de tip coaliţie, problema devine foarte
grea, dacă nu imposibilă. Aceleaşi considerente, enunţate mai
sus ca fiind puncte de sprijin pentru atingerea autosincronizării,
devin în acest caz puncte de divergenţă. Este greu de imaginat
că nivelurile de instruire din SUA şi din Croaţia, spre exemplu,
80
o ţară cu o armată destul de modernă, sunt compatibile şi că
decidenţii cu acelaşi rang pot fi complementari.
Concluzii
Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a evoluat
foarte mult şi oferă acum soluţii pentru multe dintre
preocupările omenirii, şi, implicit, pentru domeniul militar. Este
de asemenea evident, evidenţiere mult vizibilă în business, că
nu tehnologia reprezintă punctul nevralgic al unui sistem, ci
cultura organizaţională şi structura operaţională. Din acest
motiv, subliniem încă o dată că, în ceea ce priveşte Războiul
Bazat pe Reţea, tehnologia oferă soluţii la toate provocările
teoretice enunţate de către iniţiatorii conceptului sau de către
responsabilii militari, dar nu poate înlocui aspectele referitoare
la resursa umană. Considerăm că este momentul să fie luată o
decizie în ceea ce priveşte acest concept în Armata României,
definirea sa, crearea unor responsabilităţi de studiu şi cercetare,
precum şi de aplicare şi de generare a unui document-cadru
care să pună bazele teoretice ale abordării unitare. Dacă acest
aspect va fi rezolvat şi va fi stabilit un „punct 0”, vor fi posibile
dezvoltări ulterioare care vor putea fi aplicabile în practică.


BIBLIOGRAFIE:

[1] David S. ALBERTS, John GARSTKA, Frederick STEIN,
Network Centric Warfare-Developing and Leveraging
Information Superiority, Second Edition, Library of
Congress, feb.2000
[2] David S. ALBERTS, John GARSTKA, Richard HAYES,
David SIGNORI, Understanding Information Age Warfare,
CCR Publications, aug.2001
[3] Ion ROCEANU, Fundamentele Sistemelor C4I,
Bucureşti, Ed. UNAp, 2004
81
[4] UK Journal of Defence Science, Volume 8, Number 3,
September 2003
[5] NETWORKED ENABLED CAPABILITY - An Introduction,
Ministry of Defence (United Kingdom), Version 1.0, Aprilie
2004
[6] Aspecte teoretico-metodologice şi modalităţi de aplicare a
conceptului Război Bazat pe Reţea în Armata României,
corespunzător „Structurii de forţe 2007”, Centrul de Studii
Strategice de Securitate, Universitatea Naţională de Apărare,
2003.
82

ROLUL INFORMAŢIILOR MILITARE ÎN RĂZBOIUL
BAZAT PE REŢEA
General-locotenent conf.dr.ing. Sergiu MEDAR
Prin excelenţă, serviciile de informaţii au avut întot-
deauna o bună capacitate de adaptare, derivată din specificul
activităţii, fiind primele organizaţii care au întrezărit schim-
bările şi tendinţele. Războiul bazat pe reţea este un concept de
avangardă, care urmăreşte aplicarea tehnologiei informaţiilor în
domeniul militar, asigurând şi cuprinderea noilor dimensiuni
ale provocărilor militare şi de securitate. Abordarea acestora
implică, în principal, informaţia, al cărei rol, ca un paradox, a
rămas în continuare important şi cu aceeaşi putere de
determinare.
Asistăm în prezent la o transformare majoră şi firească a
civilizaţiei umane. Era industrială este la apus, asigurând
premisele tehnologice de apariţie a unei noi ere: cea informa-
ţională, în care capacitatea de culegere şi utilizare a informaţiei
devine esenţială, având ca urmare imediată superioritatea în
diferite confruntări. Se trece, astfel, de la o etapă de dezvoltare,
ale cărei caracteristici au fost îndeosebi statice, reactive, la o
etapă proactivă, avidă de comunicare şi informaţie. Faţă de era
industrială, măsura succesului va fi dată acum de eficienţa cu
care sunt obţinute şi utilizate informaţiile.
Din punctul de vedere al utilizării informaţiei se
definesc astfel noi parametri şi dimensiuni. Astfel, era informa-
ţională impune noi ameninţări şi actori, dar şi concepte şi tipuri
de relaţionare care determină implicit fizionomia operaţiilor şi
acţiunilor militare. În ceea ce priveşte misiunile şi capabili-
tăţile, noile operaţii militare sunt diferite de cele din perioada
Războiului Rece sau chiar de cele din anii ‘90. Forţele militare
83
nu mai sunt structuri statice, defensive, ci forţe moderne cu noi
vocaţii: menţinerea păcii şi stabilizarea.
Lucrarea de faţă nu îşi propune analizarea în profunzime
a caracteristicilor erei informaţionale. Cele prezentate anterior
au urmărit sublinierea importanţei informaţiilor şi a influenţei
acestora asupra operaţiilor militare.
Pentru o abordare a conceptului Network Centric
Warfare din perspectiva informaţiilor sunt importante câteva
caracteristici ale operaţiilor militare cu implicaţii asupra activi-
tăţii de informaţii.
Teatrul de operaţii militare nu mai este limitat geografic
la zona de desfăşurare a acţiunilor de luptă. Acesta cuprinde şi
zonele adiacente, dar şi domeniile de interes nonmilitare care
pot afecta operaţiile, cum ar fi terorismul, crima organizată sau
alte ameninţări transnaţionale. Informaţiile despre aceste zone
sau domenii nu pot fi, de regulă, culese şi analizate folosind
capacităţile de informaţii aflate la dispoziţia comandanţilor din
teatrul de operaţii, ci sunt asigurate de la nivelul strategic, prin
serviciile de informaţii militare.
În condiţiile suprapunerii actorilor şi ameninţărilor
neconvenţionale peste cele clasice, militare, protecţia forţelor a
devenit o misiune importantă a activităţii de informaţii militare.
În aceste condiţii, contrainformaţiile constituie una din sursele
de informaţii esenţiale pentru protecţia forţelor.
Ameninţările sunt caracterizate, în principal, de asime-
trie şi impredictibilitate. Pentru combaterea acestora, forţele
dislocate au nevoie, la nivelul oricărui eşalon, de informaţii de
avertizare.
Desfăşurate, de regulă, într-un cadru de coaliţie, opera-
ţiile şi acţiunile militare colocalizează în acelaşi teatru de
operaţii un ansamblu de forţe eterogene pentru care cunoaşterea
câmpului de luptă devine esenţială, atât pentru îndeplinirea
misiunilor, cât şi pentru evitarea acţiunilor fratricide.
84
În condiţiile prezente de desfăşurare a operaţiilor
militare, spectrul obiectivelor de lovit este lărgit, stabilirea
ţintelor implicând o mai mare acurateţe şi o capacitate ridicată
de decelare a importanţei acestora.
Unul din elementele-cheie ale operaţiilor militare este
desfăşurarea operaţiilor informaţionale. Urmărind susţinerea pe
termen lung a rezultatelor acţiunilor militare, prin impunerea în
mentalul colectiv a unor mesaje şi atitudini, operaţiile informa-
ţionale se bazează aproape în exclusivitate pe informaţii.
Se poate constata că, pentru îndeplinirea cu succes a
operaţiilor militare, în prezent, dar şi în viitor, acestea trebuie
conduse prin informaţii (“intelligence driven operations”).
Suprapunând această concluzie peste impactul şi schimbările
determinate de era informaţională, este evident că succesul
operaţiilor militare va depinde, în mod covârşitor, de asigurarea
superiorităţii de informaţii, respectiv a superiorităţii
decizionale.
Superioritatea de informaţii se poate defini drept
capacitatea de a culege, procesa şi disemina informaţii în mod
continuu, concomitent cu exploatarea sau diminuarea (distru-
gerea) capacităţii de sprijin cu informaţii a forţelor oponente.
Procesele de culegere, procesare şi diseminare trebuie să
asigure relevanţa, oportunitatea şi acurateţea informaţiilor
necesare forţelor dislocate, în funcţie de cerinţele specifice
eşalonului din care acestea fac parte.
Conceptul “Network Centric Warfare” poate fi asimilat
astfel unui „nou mod de gândire” aplicat operaţiilor militare. În
esenţă, acesta constă în integrarea entităţilor participante la
operaţii într-o reţea virtuală, prin care se transportă informaţii.
Scopul final este acela de a pune la dispoziţia combatanţilor o
imagine unitară a câmpului de luptă.
Elementele-cheie ale sprijinului eficient cu informaţii în
cadrul NCW sunt conectarea capacităţilor de culegere de
informaţii în reţea, fuzionarea informaţiilor, procesarea acestora
85
în formate care să poată fi accesate direct şi care să permită
efectuarea unui schimb de informaţii continuu. Schimbul de
informaţii este asigurat în ambele sensuri, de la structurile de
informaţii către subunităţile luptătoare, dar şi invers, în sensul
în care combatanţii pot „alimenta” sistemul cu informaţii reale,
culese pe timpul desfăşurării misiunilor. Astfel, din această
perspectivă, conceptul NCW poate fi aplicat operaţiilor şi
acţiunilor de luptă conduse sau desfăşurate pe baza schimbului
de informaţii, utilizând în acest scop suportul tehnic oferit de
reţelele virtuale.
Astăzi, informaţiile militare au mult mai multe obiective
(ţinte) şi beneficiari (consumatori) decât în trecut. Ca un
paradox, reorientarea informaţiilor către nivelul operaţional-
tactic este cerută de comandanţii din teatrele de operaţii care se
confruntă cu oponenţi non-clasici. Ca o consecinţă, informaţiile
de nivel operaţional-tactic au o importanţă strategică, iar
informaţiile de nivel strategic devin din ce în ce mai relevante
şi necesare pentru misiunile de nivel operaţional-tactic.
În măsura în care sistemele de armament şi combatanţii
formează o reţea de forţe şi mijloace de luptă, generatorul de
informaţie este constituit de către reţeaua de culegere şi analiză
a informaţiilor. La baza schimbului de informaţii sunt
arhitecturi şi concepte, relaţii şi sisteme tehnice care trebuie să
asigure accesul la informaţii, în funcţie de necesităţi şi niveluri
de acces, reprezentând, de fapt, imaginea comună asupra
câmpului de luptă (Joint Operational Picture).
În principiu, imaginea comună asupra câmpului de luptă
(Joint Operational Picture), generată în cadrul sistemelor de tip
NCW, se compune din diferite substraturi (geografic,
infrastructură, forţe proprii, forţe oponente, de informaţii etc.),
care creează imaginea de ansamblu şi este structurată ţinând
cont de specificul beneficiarilor (un domeniu pentru structurile
de informaţii – pentru protecţia surselor mai ales – şi un
domeniu al beneficiarilor informaţiilor).
86
Din perspectiva informaţiilor militare, aplicarea concep-
tului NCW la operaţiile militare, dincolo de suportul tehnic
necesar constituirii reţelelor virtuale, care asigură cooperarea şi
vizualizarea informaţiilor, are ca implicaţii:
- posibilitatea asigurării sprijinului de informaţii de
nivel strategic pentru eşaloanele de nivel operativ-tactic (prin
asigurarea legăturii structurilor de informaţii dislocate în
teatrele de operaţii cu capacităţile de culegere şi analiză de
nivel strategic naţionale);
- îmbunătăţirea schimbului de informaţii în cadrul
coaliţiei;
- accesul structurilor de informaţii dislocate în teatrele
de operaţii la bazele de date de nivel strategic;
- diseminarea în timp real a informaţiilor, determinând
extinderea timpului avut la dispoziţie pentru luarea deciziilor;
- posibilitatea redefinirii în timp real a misiunilor
capacităţilor de culegere;
- utilizarea eficientă a sistemelor şi arhitecturilor ISTAR
(Intelligence Surveillance Target Aquisition and Reconnais-
sance), inclusiv posibilitatea conectării sistemelor ISTAR
naţionale la cele ale coaliţiei;
- posibilitatea de verificare/confirmare a informaţiilor
culese din diferite surse specifice activităţii de informaţii
militare, de către subunităţile din teren şi transmiterea feed-
back-ului acestora către structurile de informaţii;
- culegerea şi analiza multisursă (fuzionarea informa-
ţiilor);
- asigurarea unui substrat de informaţii la imaginea
comună asupra câmpului de luptă, care să conţină informaţii
relevante pentru subunităţile luptătoare privind localizarea,
capacitatea şi intenţiile forţelor oponente;
- asigurarea unui management îmbunătăţit al cererilor
de informaţii;
87
- posibilitatea de automatizare într-un anumit grad a
ciclului informaţional (culegere, procesare, diseminare);
- sprijinul eficient în desemnarea obiectivelor de lovit,
analiza rezultatelor acţiunilor de luptă şi executarea operaţiilor
informaţionale, având în vedere asigurarea legăturii între
reţeaua de culegere şi analiză şi cea a forţelor şi mijloacelor de
luptă;
- conducerea unitară a activităţii de informaţii militare şi
eliminarea redundanţelor;
- posibilitatea căutării şi extragerii rapide a informaţiilor
din bazele de date.
În concluzie, în cazul aplicării conceptului NCW, rolul
informaţiilor militare este caracterizat de următoarele elemente:
- subreţeaua capacităţilor de culegere şi analiză
constituie generatorul de informaţii;
- sistemele ISTAR sunt un element-cheie în asigurarea
superiorităţii de informaţii;
- suportul tehnic/comunicaţiile sunt esenţiale pentru
vizualizarea/ exploatarea informaţiilor;
- arhitectura NCW trebuie să includă sprijinul de
informaţii de nivel strategic.

88
OPERAŢII BAZATE PE REŢEA.
STUDIU DE CAZ - BRIGADA STRYKER
General maior Mircea SAVU
Această prezentare se referă la operaţii bazate pe reţea şi
la organizarea noii brigăzi mecanizate digitizate din armata
Statelor Unite, denumită STRYKER BRIGADE COMBAT
TEAM. În compunerea acestui proiect se regăsesc reţelele de
comunicaţii digitizate şi sistemul de comandă şi control, o nouă
forţă proiectată pe un vehicul de luptă mediu, de viteză mare şi
invizibil pentru mijloacele de detecţie obişnuite. În plus faţă de
noutatea concepţiei operaţionale şi structurale, brigada
utilizează conceptul de operaţii de informaţii bazate pe reţea.
Două asemenea mari unităţi sunt deja operaţionalizate şi alte
patru sunt în curs de operaţionalizare.
Studiul compară brigada STRYKER cu o brigadă de
infanterie uşoară la un exerciţiu în cadrul unui Centru de
evaluare a capacităţii de luptă, concentrându-se asupra
utilizării informaţiilor pentru a câştiga avantaj în fata
inamicului. Studiul a fost desfăşurat de către Rand National
Security Research Institute.
Viitoarele forţe întrunite trebuie să fie: complet
integrate - toate capabilităţile componentelor ministerului
apărării trebuie să aibă caracteristicile unei forţe întrunite,
integrate, capabile să îşi coordoneze şi concentreze efortul
pentru atingerea unui obiectiv strategic; legate în reţea -
conectate şi sincronizate în timp şi efort, cu capacitatea de a
permite forţelor dispersate să comunice, să manevreze şi să
utilizeze o imagine operaţională comună a câmpului de luptă;
adaptabile - forţe cu un grad sporit de flexibilitate structurală şi
funcţională, adaptabile modulare, pregătite să răspundă rapid
oricărei variante de acţiune; expediţionare - capacitate de
89
dislocare rapidă, angajare şi susţinere-indiferent de acţiunile
anti-acces sau condiţii de mediu; să aibă superioritatea deciziei
- câştigarea şi obţinerea superiorităţii informaţiilor, în vederea
controlului situaţiei şi păstrarea capacităţii de a reacţiona la
schimbări; descentralizate - utilizează planuri de colaborare şi
informaţii distribuite pentru a permite subordonaţilor să
comprime ciclurile deciziei; letale - capabile să distrugă un
adversar sau/şi sistemele acestuia în orice condiţii şi în orice
mediu.
Secolul XXI a marcat saltul de la era industrială la era
informaţiei. Câteva elemente legate de domeniile de conflict în
era informaţiei sunt relevate în mod succint.
CICLUL de: Planificare,
Organizare, Dislocare,
Angajare şi Susţinere
Transmiterea Intenţiei
Comandantului
Domeniul fizic
Lovituri precise
Avantajul manevrei
Viteză/Agilitate/Protecţia operaţiilor
Domeniul Informaţiilor
crearea şi distribuirea
Domeniul
Cognitiv
Forţe de
precizie
Operaţii
“comprimate”
Informarea
reciprocă
Viteză şi accesibilitate
OPERAŢII
BAZATE
PE REŢEA
Domeniul Social
Cunoştinţe culturale
Competiţia în era informaţiei
…resursa de putere a operaţiilor bazate pe reţea...
Intenţia Comandantului
Mentalul luptătorului

Intersectarea acestor domenii generează dinamica vitală
pentru ariile de conflict, sintetizată în diagrama în operaţii
bazate pe reţea.
90
Operaţii pe bază de reţea
…Noul lanţ de valori
• O forţă robustă integrată în reţea optimizează schimbul de informaţii
• Schimbul de informaţii de calitate, în timp oportun, îmbunătăţeşte cooperarea şi menţine cunoaşterea situaţiei la
parametrii optimi
• Cunoaşterea situaţiei de către toţi participanţii la operaţii, permite cooperarea, auto-sincronizarea, creşterea vitezei de
reacţie a comenzii, susţinerea operaţiei şi supravieţuirea
• Toate acestea, cumulate, măresc eficienţa în îndeplinirea misiunii
Cooperarea
Forţă integrată
în reţea
Diseminarea
informaţiilor
Eficienţa misiunii
Cunoaşterea situaţiei
Auto-sincronizarea
Calitatea
informaţiilor
Domeniul
Informaţiilor
Domeniul social-cognitiv Domeniul fizic
Noi procese

În domeniul fizic, forţele se deplasează în spaţiu şi timp,
în toate mediile - spaţiul cosmic, aerian, maritim şi terestru. În
aceste spaţii, forţele desfăşoară operaţii şi se regăsesc
platformele care realizează reţelele de comunicaţii, sistemele
C2. În domeniul cognitiv se iau deciziile, se desfăşoară acţiuni
pentru cunoaşterea şi înţelegerea situaţiei, se desfăşoară
activităţile legate de leadership. În domeniul social
interacţionează indivizii şi organizaţiile.
Avantajul informaţional ne permite să constituim şi să
utilizăm o forţă de precizie, cu mare viteză, agilitate şi acces în
toate mediile.
Esenţă
„FORŢELE ORGANIZATE ÎN REŢEA ÎNVING FORŢELE
CLASICE”
„… noul sistem bazat pe reţea ne permite să luăm decizii şi să
acţionăm mai rapid decât oricare dintre oponenţi”.
Gen.-Lt. David D. McKiernan (Combined Forces Land
Component Commander, OIF)
91

Raportul preliminar al studiului de caz, referitor la
Brigada Stryker, sponsorizat de Departamentul pentru
Transformare al SUA, subliniază importanţa „reţelei”,
constituită din sisteme şi subsisteme, în centrul căruia
elementul principal este luptătorul.
Cele 18 sisteme integrate în reţea denumite „Sisteme de
luptă viitoare (Future Combat Systems Program) sunt
următoarele:
- 8 Vehicule de luptă terestre operate de personal
- 4 clase diferite de UAV de la subunităţi mici, la
brigada
- 3 categorii de bază de vehicule robotice fără personal
la bord; vehicul robotic de luptă, vehicul robotic de transport,
vehicul antimine
Sistemele de luptă viitoare
Þ Sisteme operate de personal
Þ Vehicule aeriene fara pilot
Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa I
Vehicule de luptă
robotice,blindate
Cercetare şi
supraveghere
Vehicule robotice
miniaturale
UGV
Vehicul de comandă
şi control
Tun cu tragere
indirectă
Aruncator autopropulsat
Vehicul de mentenanţă şi
evacuare Vehicul de evacuare
Medicală şi tratament
Vehicul de cercetare
si supraveghere
• Sisteme automate de
senzori tereştri
Þ Vehicule terestre robotice
• Sisteme de
muniţii inteligente
Transportor blindat
Sistemde lupta pe
vehicul blindat
Antimine
Transport

Fiecare din aceste sisteme este dotat cu un software
integrat capabil să conecteze permanent sistemul, la un centru
92
de control şi să primească/transmită informaţii (common
integrating software).
Capabilităţile de acţiune/luptă „în reţea” ale Brigăzii
Stryker sunt evidenţiate de noua structură organizatorică şi
noile mijloace de luptă, noua reţea de informaţii şi noile
concepte operaţionale care amplifică superioritatea informaţio-
nală. Formaţiunea de cavalerie şi accesul la senzorii tehnici
permit brigăzii Stryker să „vadă” prima. Sistemele de vizua-
lizare automată în reţea îi permit să înţeleagă concomitent
situaţia forţelor proprii şi pe cea a inamicului, înaintea acestuia.
Noile concepte operaţionale subliniază agilitatea şi ritmul de
acţiune al brigăzii de a acţiona prima, prin exploatarea sinergiei
dintre mobilitatea forţelor şi agilitatea comenzii.

Brigada Stryker – prezentare generală
Componentele structurale ale brigăzii îi permit să îşi
constituie capabilităţile necesare îndeplinirii misiunilor.
Structură:
· Mai mulţi “ochi” în teren
· 3 plutoane de cercetare
· UAV
· HUMINT Team in fiecare vehicul de cercetare
· Lunetişti în toate companiile de infanterie
· Companie de Transmisiuni, Antitanc şi Geniu
· Companie de Informaţii Militare
· Divizion de Artilerie
Batalion Logistic
Capacităţi de C2, automate şi în reţea
· Diseminarea şi vizualizarea rapidă a informaţiilor
· Planuri de operaţii/acţiune, multieşalon
· Interacţiuni Brigadă-Batalion-Companie
Concepte operaţionale
· Operaţii distribuite integrate
· Înţelegerea completa a situaţiilor înainte de contact
93
· „Vezi primul, înţelegi primul, acţionezi primul,
finalizezi decisiv”
· Manevra precisă
· Concentrare şi dispersare rapidă
· Selectarea timpului şi locului luptei
· Evitarea surprinderii/exploatarea avantajelor

Schimbarea structurii :
Comparaţie între structura tradiţională şi noul concept
Bg Inf Us Bg” Stryker”
X
OOO
II
OOO
II
OOO
II
OOO
II
OOO
II
OOO
II
BSB
I
SIG
I
MI
I
OOO
E
I
OOO
OPCON al Bg Inf Us la JRTC.
X
II II II
A
Unităţi organice Unităţi organice
OPCON al Bg Inf Us la JRTC.
.
A
FSB SIG LRSO
• • •
• Unităţile bg Stryker sunt toate organice, cu excepţia unităţii de aviaţie
• Bg Stryker - aproximativ 700 de luptători în plus, în teren
• Bg Stryker - Capacităţi de cercetare semnificativ mai mari
• Bg Stryker – Companie de informaţii militare –capacităţi sporite de analiză şi HUMINT
• Unităţile bg Stryker sunt toate organice, cu excepţia unităţii de aviaţie
• Bg Stryker - aproximativ 700 de luptători în plus, în teren
• Bg Stryker - Capacităţi de cercetare semnificativ mai mari
• Bg Stryker – Companie de informaţii militare –capacităţi sporite de analiză şi HUMINT

În total, brigada Stryker are 793 de militari în plus faţă
de brigada de infanterie uşoară, cu 360 de trăgători cu diferite
calibre mai mult, şi de patru ori mai multe capabilităţi de
cercetare.
Cel mai important element, care constituie şi noutatea
structurală a brigăzii Stryker, o reprezintă formaţiunea de
Cavalerie (Recce SysTact Assault), care amplifică potenţialul
de cercetare al brigăzii. Deficienţa cea mai critică a unei brigăzi
de infanterie uşoară constă tocmai în lipsa acestei capacităţi
sporite de cercetare (3 plutoane de cercetare. şi o Companie de
94
cercetare, pentru a sprijini sarcinile de luptă a trei batalioane de
manevră şi nevoia de informaţii a întregii Brigăzi de Infanterie
Uşoară, pentru acţiune, analiză şi decizie). Este important să
menţionăm faptul că principala sursă de informaţii, cercetare şi
supraveghere (Intell Surv Recce), în brigada Stryker, este dată
de „ochii umani”. Experienţa, atât în centrele de instruire pentru
luptă, cât şi în Operaţia Iraqi Freedom, a relevat limitările
senzorilor tehnici de a furniza informaţii complete, exacte şi în
timp oportun, pentru a putea sprijini acţiunile de luptă tactice şi
lupta apropiată, directă. Refrenul familiar in OIF este: „noi,
încă descoperim inamicul, lovindu-ne de el”.
Diferenţa dintre Brigada Stryker si forţele tradiţionale o
constituie existenţa batalionului de cavalerie, care angajează
primul inamicul, conservând capacitatea brigăzii de a-şi păstra
libertatea de manevră şi de a alege cursul de acţiune avantajos,
în afara contactului, în timp ce Brigada de Infanterie Uşoară ia
contact cu inamicul, cu forţele principale, devenind automat şi
imediat angajată decisiv.
În sfârşit, Compania de Informaţii Militare furnizează o
semnificativă capacitate de analiză, regăsită în trecut numai la
nivelul diviziilor, prin militarii antrenaţi în operaţii/acţiuni
HUMINT, amplasaţi în fiecare vehicul de cercetare prin luptă.
Această capabilitate HUMINT este absolut critică pentru
sprijinul operaţiilor de stabilitate, în domeniul cooperării cu
autorităţile civile locale.
În total, brigada Stryker are 793 de militari în plus faţă
de brigada de infanterie uşoară, cu 360 de trăgători cu diferite
calibre mai mult, şi de patru ori mai multe capabilităţi de
cercetare.
În cadrul brigăzii uşoare de infanterie există o interac-
ţiune limitată, prin intermediul sistemului de comunicaţii FM,
în timp ce sistemul automat interactiv al brigăzii Stryker
permite o amplă şi eficientă interacţiune între toate entităţile
brigăzii. Fiecare lider din brigada Stryker este permanent în
95
reţea, fapt ce permite extinderea exponenţială a abilităţii de a
schimba informaţii, de a-i contacta pe ceilalţi lideri, de a
înţelege situaţia şi de a colabora pentru rezolvarea tuturor
problemelor.
Un alt punct critic îl constituie locul comandantului
brigăzii de Infanterie, brigăzii de infanterie uşoară.
Comandantul este ori în faţă, cu subordonaţii din forţele de
angajare iniţială, înainte de începerea luptei, pentru a se
convinge că aceştia îi înţeleg intenţia şi sunt pregătiţi pentru
luptă sau se află în centrul tactic de operaţii, coordonând
procesul de luare a deciziei. Aceasta este o opţiune „ori/ori”.
În brigada Stryker, comandantul poate utiliza posibili-
tăţile oferite de comunicaţiile în reţea pentru a îndeplini conco-
mitent ambele sarcini majore. El se poate afla împreună cu
subordonaţii şi, în acelaşi timp, poate coordona activităţile
statului major, prin sistemul VTC instalat în punctul de
comandă mobil. Acest fapt permite creşterea semnificativă a
interacţiunilor dintre comandant şi statul major, în timpul
procesului de planificare, conferind procesului de luare a
deciziei un specific caracterizat prin concentrarea în jurul
comandantului si bine ancorat in realitate.

Context

• Mediul Operaţional
– Operaţii tactice de război
– Operaţii de dislocare/intrare rapidă în teatru
• Analiză concentrată pe Certificarea Exerciţiului
(CERTEX) pentru US Stryker Brigade Combat Team
(SBCT)
– Loc -Joint Readiness Training Center
– Scenariul: Stryker Bg Cmt Team= Atac asupra
obiectivului Shughart-Gordon
• Comparaţia cu:
96
• Brigada de infanterie uşoară nedigitizată
• Rezultate măsurabile şi diferenţe:
– Dimensiuni cuantificabile ale eficienţei misiunii:
• Eficienţa forţei, supravieţuirea
– Măsurarea eficienţei C2: calitatea cunoaşterii
situaţiei, viteza de reacţie a comenzii, calitatea
deciziilor, sincronizarea forţelor
Brigada Stryker este echipată cu ultima generaţie de
sisteme de comunicaţii digitale şi cu sistemul de comandă şi
control care se află, în acest moment, în dezvoltare.

Stryker: “RETEAUA”
MILSTAR
BSB
BDE FWD
BN TOC
BN TOC
BDE TOC w/RSTA
UAV PLT
SMART-T
SMART-T
SMART-T
BSN
BSN
TROJAN
TROJAN
TROJAN
TROJAN
PACKET
NETWORK UFO
SPITFIRE
UAV w/COMMS
RELAY
RTNS/RELAY
VEH
RTNS/RELAY
VEH
RTNS/RELAY
VEH
EPLRS (14.4Kbs mean Rate
NTDR (28.8Kbs mean Rate)
PSC-5 Spitfire(16Kbs max Rate)
TSC-154 SMART-T(1536Kbs max Rate)
TROJAN SPIRIT TERMINAL(1536Kbs max Rate)
BSN-HCLOS Radio(8192Kbs max Rate)
Noduri din reţeaua digitală existentă pe care
brigada Stryker este în măsură să le utilizeze
(peste 75%din vehiculele Stryker
utilizează reţeaua instantaneu)
Noduri din reţeaua digitală existentă pe care
brigada Stryker este în măsură să le utilizeze
(peste 75%din vehiculele Stryker
utilizează reţeaua instantaneu)


Cele două capabilităţi-cheie ale brigăzii Stryker constau
în: (1) abilitatea sa de a comunica permanent cu eşaloanele
superioare şi alte entităţi din afara brigăzii şi (2) de a asigura că
propriile elemente structurale sunt conectate permanent şi au
posibilitatea să schimbe informaţii continuu.
97
Deşi nu este perfect, sistemul furnizează o cantitate
semnificativ mai mare de informaţii şi cu o calitate superioară
celor obţinute de sistemele care dotează unităţile nedigitizate.
Unele unităţi blindate, medii şi grele au sisteme de
comunicaţii şi informaţii digitizate. Diferenţa şi superioritatea
acţională şi informaţională a brigăzii Stryker este dată de
structura organizatorică.
Aceste capabilităţi sunt puse în valoare de sistemul de
legături în reţea, care, la rândul său, este structurat în două
subsisteme şi cinci subreţele: WAN wide area network, TOC-
to-TOC network (TOC = tactical operations center), tactic
internet (TI), reţea radio de comandă, Command Net Radio
network (CNR) şi sistemul de comunicaţii global - Global
Broadcast System (GBS).
În plus faţă de aceste subreţele, numeroase componente
ale sistemului de comunicaţii ale brigăzii digitizate STRYKER
posedă o varietate de componente specializate, pentru a intra în
legătură cu sistemele de informaţii naţionale şi cu sistemele de
transmitere a imaginilor din avioanele fără pilot – UAV
Imagery System.
Fiecare subreţea joacă un rol important în conectarea
elementelor componente ale brigăzii, între ele şi cu entităţi din
afara brigăzii.

Concepte operaţionale

Noile concepte operaţionale vor schimba modul de
ducere a luptei în conflictele viitoare.
98
Concepte Operaţionale
Bg Inf Us
Bg*Stryker
• Realizează contactul
• Înţelege situaţia
• Execută manevra de forţe
• Realizează contactul
• Înţelege situaţia
• Execută manevra de forţe
• VEZI PRIMUL - REALIZEAZĂ Contact ISR
• ÎNŢELEGE PRIMUL – Situaţia în afara
contactului
• ACŢIONEAZĂ PRIMUL – Manevrează în
afara contactului, ocupă poziţii
avantajoase/controlează inamicul
• FINALIZEAZĂ DECISIV –Realizează
contactul în termeni proprii şi
sincronizează efectul armelor combinate în
punctul decisiv
• VEZI PRIMUL - REALIZEAZĂ Contact ISR
• ÎNŢELEGE PRIMUL – Situaţia în afara
contactului
• ACŢIONEAZĂ PRIMUL – Manevrează în
afara contactului, ocupă poziţii
avantajoase/controlează inamicul
• FINALIZEAZĂ DECISIV –Realizează
contactul în termeni proprii şi
sincronizează efectul armelor combinate în
punctul decisiv
Cdt Bg Stryker poate exploata capabilităţile generate de structura şi dotările unităţii
pentru a utiliza mai eficient ordinele pentru misiune, rezultatele Cc şi
autosincronizarea determinată de intenţia comandantului.
Cdt Bg Stryker poate exploata capabilităţile generate de structura şi dotările unităţii
pentru a utiliza mai eficient ordinele pentru misiune, rezultatele Cc şi
autosincronizarea determinată de intenţia comandantului.
Ordine pentru misiune Ordine detaliate
“Impulsul” Cercetării “Impulsul “ Comenzii
Auto-sincronizare
conform intenţiei cdt.
Sincronizare determinata de
planificarea prealabila
* Obiectivul central,subliniat în doctrina Bg Stryker. * Obiectivul central,subliniat în doctrina Bg Stryker.

Un concept important este: “See first, understand first,
act first, and finish decisively” - să vezi primul, să înţelegi
primul, să acţionezi primul şi să învingi într-o manieră
categorică.
Acest mod de abordare modifică maniera de executare a
unui atac, conform vechiului principiu: „să iei contact cu
adversarul, să stabilizezi situaţia şi să angajezi rezervele sau
forţele de angajare ulterioară” la o nouă modalitate,
concretizată în „realizează contact prin informaţii, supraveghere
şi cercetare, stabilizează situaţia în afara contactului, execută
manevra de forţe spre o poziţie avantajoasă şi acceptă angajarea
decisivă în termeni favorabili forţelor proprii”.
Ordinele pentru misiune furnizează o descriere clară a
intenţiei comandantului şi a obiectivelor şi mai puţine detalii
despre mijloacele/modul de realizare a obiectivelor.
„Impulsul cercetării” se realizează prin capacitatea
comandantului de a temporiza alegerea unei direcţii de
99
înaintare spre contact, până la momentul în care forţele de
Cercetare şi informaţii cunosc şi furnizează informaţii detaliate.
Auto-sincronizarea permite comandanţilor subordonaţi
să facă ajustările necesare, fără intervenţia eşalonului superior.
Capacităţile brigăzii Stryker permit acestei unităţi să
utilizeze mai eficient aceste tactici, tehnici şi proceduri care, în
final, optimizează agilitatea forţelor combatante.

Concluzii
Brigada de Infanterie Uşoară:

• Forţele proprii pierd bătălia pentru avantajul
informaţional
– Cercetaşii sunt angajaţi şi nimiciţi de forţele
inamice
• Cunoaşterea poziţiei forţelor proprii este limitată:
– 10% -procent de realizare a informaţiilor despre
inamic
– 20% -procent care reflectă cunoaşterea situaţiei
• Impact operaţional:
– Forţele proprii atacă poziţii puternice ale forţelor
adversarului
– Suferă pierderi puternice
– La atingerea obiectivului nu au capacitatea de a
îndeplini misiunea
– Pierd bătălia - raportul forţe proprii/inamic, la
pierderi, este 10:1.

Brigada Stryker

• Câştigă lupta pentru avantajul informaţiilor
– Manevrele amplifică efectele acţiunilor
cercetaşilor proprii
100
– Forţele de cercetare proprii înving cercetaşii
inamici
• Reuşesc să obţină informaţii semnificative despre
poziţionarea forţelor:
– 80% despre inamic
– 90% despre forţele proprii
• Impact operaţional:
– Execută cu succes înşelarea adversarului
– Surprinderea adversarului
– Comandantul poziţionează avantajos forţele
proprii şi câştigă timp
– Ajunge la obiectiv cu forţele eficiente
– Îşi îndeplineşte misiunea – securizează
obiectivul, cucereşte clădirile, nimiceşte
contraatacul
– Forţele adversarului sunt învinse în mod decisiv
- raportul pierderilor - 1: 1.

Îndeplinirea misiunii şi supravieţuirea

– Cea mai impresionantă capabilitate demonstrată
de noua structură a brigăzii Stryker a fost
abilitatea de a afecta în mod decisiv ciclul de
decizie a inamicului prin:
- superioritatea informaţională;
- viteza de reacţie;
- mobilitate;
- capacitate de distrugere;
- menţinerea îndelungată a capacităţii de
luptă ridicate.

Brigada Stryker este în mod semnificativ mai agilă şi
mai capabilă decât structurile care au precedat-o - brigăzile de
infanterie uşoară/mecanizate nedigitizate.
101
Numeroşi factori ai capabilităţilor generate de struc-
turile organizate în reţea contribuie la creşterea magnitudinii
eficienţei:
– Sistem de comandă organizat în reţea
– Conexiuni în bandă largă în afara vizibilităţii
directe (B-LOS) SATCOM
– Creşteri spectaculoase ale capacităţii de a
colecta/schimba informaţii între indivizi
– Interacţiuni şi Colaborări/Cooperări de
amploare.
Rezultate semnificative rezultate în urma examenului de
certificare la centrul de instruire pentru luptă:
– Îndeplinirea misiunii, învingerea adversarului,
eliberarea fiecărei clădiri
– Rata pierderilor trupe proprii/inamic a scăzut de
la 10:1 la 1:1
– Viteza de reacţie a comenzii în ciclul decizional
a crescut semnificativ - de la 24 la 3 ore,
combinată şi cu agilitatea tactică

102
RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA, CONCEPTUL CARE
ÎNGLOBEAZĂ TRĂSĂTURILE CONFLICTULUI ÎN ERA
INFORMAŢIEI
Colonel Ionel HORNEA
Fiecare trebuie să aibă în minte că nimic nu este mai
dificil de executat, nimic mai periculos de administrat decât
introducerea unui nou sistem de gândire. Cel care-l introduce
are pe toţi cei care profitau de cel vechi un duşman şi ca
prieteni apropiaţi pe cei care vor să profite de cel nou.
Machiavelli

Războiul secolului XXI nu va mai avea nimic în comun
cu războaiele mondiale pe care istoria le-a traversat. Odată cu
terminarea Războiului Rece nu mai sunt necesare forţele
masive ce trebuiau să fie menţinute, locul lor urmând să fie luat
de structuri suple, agile, dislocabile, capabile să intervină în
timp scurt în orice zonă de pe glob.
Această situaţie este un element în plus, care susţine
ideea că, în prezent, conceptul de bazare pe reţea a securităţii
cunoaşte un amplu caracter de cuprindere, datorită paşilor
concreţi făcuţi în sensul realizării acesteia, în cadrul unor
sisteme zonale, regionale sau, în viitor, globale.
Caracteristica este puternic impulsionată, de asemenea,
de faptul că informaţia devine o forţă în toate domeniile, ca
urmare a dezvoltării tehnologice pe care o impune era
informaţiei.
În acest sens, John Garstka
6
spunea: „Faceţi din forţa
transformării un element pivotant al strategiei naţionale de

6
Asst. Director for Concepts and Operations, Office of Force
Transformation, Office of the Secretary of Defense.
103
securitate sau al strategiei Ministerului Apărării, care să sprijine
efectiv cei patru piloni ai strategiei militare naţionale”
7
.
Generalul de brigadă Thomas J. Verbeck, directorul
C3 şi pentru Integrarea acţiunilor de luptă
8
al USEUCOM,
sublinia necesitatea concentrării tuturor acţiunilor mai degrabă
pe „prevenirea războiului”, decât pe „ducerea războiului”,
ocazie cu care a arătat că „SUA văd Europa ca pe un partener
global pentru realizarea păcii şi securităţii, o Africă
autosuficientă şi stabilă şi un întreg Orient Mijlociu în pace, pe
baza unui USEUCOM transformat, expediţionar”.
Elementul central al viitorului tip de război ce va
corespunde cerinţelor acestei epoci este conceptul „de război
bazat pe reţea”, care constituie baza „ca teorie a războiului
erei informaţiei, cât şi principiul pentru planificarea militară şi
elaborarea conceptelor operaţionale întrunite de capabilităţi şi
sisteme”
9
. Aceasta va schimba, de jos în sus, structura forţelor
militare şi cultura acestora, prin folosirea experimentelor,
mijloacelor de transformare şi prin crearea şi distribuirea de noi
cunoştinţe şi experienţe. Toate elementele se vor concentra
pentru transformarea informaţiei în putere şi vor asigura,
pentru prima dată, preluarea în sistem militar a conceptului e-
business, specific mediului de afaceri civil.
Introducerea conceptului de Operaţie Bazată pe Reţea,
ca orice element de noutate, formulează răspunsuri la o serie de
întrebări fundamentale, precum cea referitoare la posibilitatea
ca operaţia bazată pe reţea să poată crea o forţă mai mobilă
şi mai rapidă şi, totodată, vine cu noi întrebări referitoare la:
- care este cea mai bună metodă de comandă şi
control a unei forţe bazate pe reţea?
- cum creăm o forţă bazată pe reţea?

7
Expunerea prezentată în Conferinţa de la Bruxelles, din noiembrie 2003,
cu tema „Transformarea - o provocare”.
8
Director Command, Control and Warfighting Integration.
9
John J. Garstka.
104
- cum putem măsura progresele făcute în direcţia
realizării unei forţe bazate pe reţea?,
la care s-au dat răspunsuri de genul:
- este necesară o nouă teorie şi un volum de noi
cunoştinţe (ar trebui făcute noi experienţe şi sunt necesare noi
cercetări);
- este necesar un mecanism pentru dezvoltarea şi
aplicarea teoriei de către ministerele apărării şi, în primul rând,
un nou cadru conceptual şi noi mijloace şi metodologii de
evaluare.















În cadrul acestor identificări conceptuale se va urmări
punerea în evidenţă a elementelor-cheie în dezvoltarea unei
forţe specifice erei informaţionale, precum:
− accelerarea legării în reţea a forţei întrunite;
− creşterea mobilităţii sistemelor bazate pe reţea, a
conceptelor şi capabilităţilor;
− adresarea provocărilor conceptului operaţiei
bazate pe reţea, precum şi pe cele ale operaţiilor de coaliţie sau
de alianţă;
Ce sunt semnificaţia şi răspunsul ?
– Semnificaţia şi răspunsul corespunzător în afaceri este un cadru
managerial adaptiv, dezvoltat pentru început de către IBM.
– IDEILE DE BAZĂ:
• asumarea cerută este imprevizibilă şi, de aceea, succesul
depinde de viteza cu care recunoşti modelul şi de cea de
răspuns;
• cel mai bun canal de aprovizionare nu este atât de lung, pe
cât este de optimizat, dar şi flexibil;
• organizează structurile de afaceri în „capabilităţi
modulare” pe care le negociezi în afara angajamentelor;
• reţele „autosincronizate”, prin intermediul unui mediu
comun şi al stabilirii repartiţiei obiectivelor: afaceri
financiare tipice şi măsuri de satisfacere a clienţilor;
• dependenţa de un suport IT sofisticat, capabil să distribuie
informaţia: „cunoaşterea cu prioritate”, urmărirea
angajamentelor, reconfigurarea rolurilor;
– Literatura de specialitate reflectă aplicarea teoriei reţelei şi a
principiilor acesteia
105
− experimentarea capabilităţilor şi conceptelor
bazate pe reţea, precum şi a provocărilor-cheie (aplicarea
Teoriei Iniţiativei Largi
10
);
− dezvoltarea „forţei erei informaţionale”, în care
rolul principal îl vor avea :
− senzorii;
− reţeaua;
− executanţii (sistemele de arme);
− comanda şi controlul;
− forţa umană;
− realizarea structurilor de forţe alternative
(platforme legate în reţea);









− asigurarea eficacităţii misiunii;











10
Applying the Theory Enterprise Wide.
Combat Combat
Power Power Lethality
(Value)
Survivability
(Value)
Degree of
Collaboration
(Process)
Operational
Tempo
(Value)
Information
Reach
Shared
Awareness
(Cognitive)
Information Information
Advantage Advantage
Degree of
Synchronization
(Process)
Information
Richness Network
Centric
Platform
Centric
Combat Combat
Power Power Lethality
(Value)
Survivability
(Value)
Degree of
Collaboration
(Process)
Operational
Tempo
(Value)
Information
Reach
Shared
Awareness
(Cognitive)
Information Information
Advantage Advantage
Degree of
Synchronization
(Process)
Information
Richness Network
Centric
Platform
Centric
Network
Centric
Platform
Centric
Sensors
Shooters
Decision
Makers
Regardless of Platform
Regardless of Service
Regardless of
Location
Forţe conectate în reţea
106

− realizarea comenzii şi controlului forţei în reţea
(oferind teoriei exactitate
11
), prin:
− „Imaginea Operaţională Unică“
− reduce „ceaţa războiului”;
− partajarea cunoaşterii situaţiei (SA
12
);
− creşterea importantă a cunoaşterii
situaţiei (SA) de către:
− comandant
− comandanţii subordonaţi
− luptătorii individuali;
− scăderea încărcăturii cognitive în dezvol-
tarea cunoaşterii situaţiei;
− cunoaşterea intenţiilor comandantului;
− creşterea gradului de înţelegere a situa-
ţiei distribuite;
− creşterea posibilităţilor prin capabilităţi şi
colaborare în timp real;
− creşterea vitezei de elaborare a deciziei;
− agilitate tactică sporită (deplasare rapidă
şi uşoară);
− reducerea riscului.
Un alt-aspect cheie va fi Cadrul Conceptual al Operaţiei
Centrate pe Reţea
13
, care cuprinde:







11
Idem.
12
Shared Situational Awareness.
13
The NCO Conceptual Framework.
C2 Executanţii
(platforme;
sisteme de
arme)
Servicii
Importante
suplimentare
Sursele de
Informare
Forţe
107
Acesta se desfăşoară potrivit modelului de mai jos,
asigurând interconectarea din punct de vedere al calităţii şi
eficienţei celor cinci mari componente, cu evidenţierea
domeniilor pe care sunt definite:



Cadrul conceptual abordează două teme de importanţă
hotărâtoare pentru implementarea conceptului. Prima -
înţelegerea clară a conceptului C4IS. Sarcina de bază este cea
a „comenzii şi controlului” în reţea, adică a componentei C2,
structurilor specializate din Armata României revenindu-le
rolul de a asigura cealaltă componentă, C2IS (computere,
comunicaţii, informaţii şi sisteme), care reprezintă suportul
tehnic al comenzii şi controlului. A doua - modul în care se
poate realiza standardizarea în implementarea conceptului de
operaţie bazată pe reţea de către toate armatele statelor
membre. Aici problema a rămas în discuţie, deoarece, la acest
moment, standardele Alianţei nu au fost adaptate pe deplin
cerinţelor transformării, urmând ca Agenţia pentru Standar-
Calitatea Individului
Gradul de decizie / de sincronizare
Gradul de eficacitate
Gradul de „abilitate-distribuţie” al informaţiei
Calitatea informaţiei individuale
Gradul de distribuţie al informaţiei
Calitatea Informaţiei Sistematice

Calitatea
acţiuni-
lor interne
Gradul de acţiune/ Entităţi sincronizate
A




Domeniul
Informaţional
Înţelegerea la nivel individual
Gradul de realizare a sensului distrubuţiei
Distribuţiei informării asupra
Decizii în colaborare
Deciziile individuale
Distribuţia înţelegerii
Cunoaşterea situaţiei la nivel individual
Calitatea reţelei
Nivelul de operativitate al Gradul de legare în reţea
Agilitate
C2
Agilitate
a Forţei
Domeniul
natural
Domeniul
Cognitiv
Domeniul
Social
108
dizare, în cooperare cu ACT, să soluţioneze problema în
perioada următoare.
În urma participării la campania din Irak, sub comanda
SUA, experţii Marii Britanii în aplicabilitatea conceptului de
operaţie bazată pe reţea au ajuns la următoarele concluzii:
− organizarea (fig. 3) a permis:
− înaltă flexibilitate – organizare conform
cerinţelor misiunii misiune (Highly flexible –
task organised);
− desfăşurarea de operaţii integrate, aeriene şi
terestre (Integrated Air / Ground operations –
MAGTAF – fig. 4);
− mobilitate strategică (Strategic mobility),
prin:
− dispunerea în adâncime /
prepoziţionare la debarcare;
− realizarea efectelor prin
intermediul puterii aeriene;
− operaţii de-a lungul litoralului
(750km);
− folosirea masivă a rezervei.
3
XX
XXX
I
1
XX
(-)
16
X
7
X
Total: 81,171 PAX
UK: 21,045 PAX
USMC: 60,126 PAX
Forţa combativă Forţa combativă
STRENGTH
15
7
I I I
As at: 190300ZMAR03
MAW
5
I I I
I I I
11
3
X
SSS (-) 29
I I I I I I
11
XX
1
I I I
1 16
I I I
39
I I I
I I I
13
X
TF TARAWA
2
Fig. 3


109

Fig. 4
Conceptul de operaţii bazate pe reţea a fost implementat
în OPERAŢIILE BAZATE PE EFECTE. Ce sunt operaţiile
bazate pe efecte? Sunt, pur şi simplu, o altă denumire pentru o
variantă mai sofisticată a determinării efectelor probabile ale
mijloacelor de lovire sau poate un alt mod de exprimare
referitor la legătura dintre uzură şi „voinţă”, cu care analiştii în
probleme de operaţii şi-au bătut capul timp de mai multe
decenii? Sau sunt ceva mai mult, o abordare mai largă şi mai
integrată a operaţiilor militare în ansamblu, care, atunci când
sunt combinate cu tehnologii noi şi cu gândirea bazată pe reţea,
ne oferă posibilitatea de a trata diferit provocările la adresa
securităţii, cu care suntem confruntaţi în prezent şi ne-ar putea
ajuta, totodată, să exploatăm puterea forţei noastre militare,
excluzând lupta.
Sub o formă sau alta, operaţiile bazate pe efecte au
existat dintotdeauna. Ele sunt ceea ce generalii, amiralii şi
oamenii de stat au încercat să facă: să se concentreze asupra
formării gândirii şi comportamentului adversarului mai mult
decât pe simpla înfrângere a forţelor lui. Acestea sunt, în
spiritul scrierilor lui Sun Tzu şi ale lui Clausewitz privind
operaţiile militare, nu o simplă modalitate de acţiune la nivel
110
tactic şi nici specific militare, ci întreaga gamă de acţiuni
politice, economice şi militare pe care o naţiune ar putea să le
întreprindă, pentru a determina comportamentul inamicului sau
al oricărui oponent sau chiar pe cel al aliaţilor sau neutrilor.
Conceptul operaţiilor bazate pe efecte reprezintă un
cadru larg care include idei de genul celor ale „determinării
efectelor probabile ale mijloacelor de lovire”
14
şi ale
„operaţiilor bazate pe uzură”, care, însă, oferă domeniul şi
flexibilitatea de a face mai mult: de a înţelege operaţiile
militare în timp de pace, criză sau război, în contextul unui
efort politic, economic şi militar naţional general, coerent.
Acest postulat conduce la un set de întrebări importante:
Cum putem defini conceptul de lucru al operaţiilor bazate pe
reţea? Cum ar putea un asemenea concept să schimbe modul în
care utilizăm forţele noastre armate sau forţa noastră militară?
Cum am putea să operaţionalizăm acest concept în cadrul
luptei şi în acţiunile militare de zi cu zi? Şi, în sfârşit, cum
poate el modela capacitatea noastră de înţelegere a Războiului
Bazat pe Reţea?
Analiza eficacităţii în luptă, a uzurii mijloacelor şi
voinţei adversarului, precum şi a simetriei în conflicte arată că
operaţiile bazate pe efecte cresc eficacitatea luptei prin (1)
concentrarea efortului asupra voinţei adversarului, astfel încât
lupta să se scurteze şi (2) utilizarea operaţiilor bazate pe reţea
nu numai la luptă, dar şi în întreg spectrul conflictului.
Analiza războiului de uzură conduce la concluzia că,
oricât de eficient ar putea fi (de exemplu, prin determinarea
efectelor probabile ale mijloacelor de lovire), rămâne, în cel
mai bun caz, un atac indirect asupra adevăratului determinant al
rezultatului conflictului: voinţa inamicului de a continua să
lupte.

14
Cap. III, What Are Effects-Based Operations? din Effects Based Operations, editată de
CCRP în noiembrie 2002.
111
Problema voinţei este fundamentală, atât pentru modelul
simetric, cât şi pentru cel asimetric de conflict, dar în moduri
foarte diferite. În cel simetric, conflictele bazate pe uzură,
distrugerea capacităţii de a duce războiul lipseşte treptat adver-
sarul de mijloacele fizice de continuare a luptei, pe care este
hotărât să o continue. În conflictele asimetrice, distrugerea
urmăreşte crearea unui efect psihologic sau cognitiv.
Astfel, în competiţia asimetrică, bazată esenţialmente
pe efecte, obiectivul este înfrângerea voinţei adversarului
sau remodelarea comportamentului, în aşa fel încât el să nu
mai dorească să continue lupta sau să-l dezorienteze, să nu mai
reacţioneze coerent. Dacă distrugerea fizică rămâne un factor în
operaţiile bazate pe efecte, aceasta este creaţia ori a unui efect
psihologic, ori a unuia cognitiv, care reprezintă adevărata
esenţă a abordării bazate pe efecte. Ea reprezintă, de asemenea,
contextul real de evaluare a eficienţei luptei în operaţiile bazate
pe reţea şi în cele bazate pe efecte.
De exemplu, precizia, viteza şi agilitatea sporite
promise de legarea în reţea a senzorilor, forţelor şi coman-
danţilor prevesteşte, cu siguranţă, o capacitate de a executa
acţiuni foarte rapide şi precise pe câmpul de luptă. Disponi-
bilitatea potenţială a unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a
inamicului cu ajutorul reţelei arată o nouă abilitate a coman-
danţilor de a-şi configura acţiunile din câmpul de luptă, astfel
încât să se realizeze un „efect” specific, caracterizat în termeni
referitori la comportarea inamicului.
Discuţiile despre acţiunile de luptă bazate pe uzură
indică un fapt evident: deşi eforturile noastre de a îmbunătăţi
eficienţa în luptă a forţelor şi de a aplica conceptul de război
bazat pe reţea sunt concentrate asupra luptei, marea majoritate
a operaţiilor militare nu implică nici lupta, nici distrugerea. Ca
să fim şi mai concreţi, „o forţă militară care nu poate purta
războaiele ţării sale nu valorează prea mult, dar este la fel de
adevărat şi că una capabilă numai să lupte nu va fi de prea mare
112
ajutor în prevenirea războaielor, limitarea conflictelor sau
constituirea unei descurajări stabile, care sunt misiuni-cheie
faţă de provocările determinate de mediul de securitate după 11
septembrie 2001”
15
. Ducând această logică mai departe, trebuie
să recunoaştem că atitudinea pe care vrem să o modelăm nu
este doar cea a inamicilor noştri. În esenţă, îmbinarea
capabilităţilor bazate pe reţea cu o abordare bazată pe efecte
se pare că ne aduce în faţă un nou potenţial, deoarece atacarea
elementelor de voinţă ale inamicului va diminua direct sau, cel
puţin, va zădărnici încrederea noastră în distrugerea fizică. Nici
o operaţie de succes a unei alianţe sau coaliţii nu a fost
executată fără să se ţină seama de impactul acţiunilor asupra
fiecăruia dintre parteneri.
De asemenea, nici o operaţie de răspuns la criză sau de
menţinere a păcii nu poate rămâne concentrată numai pe
agresor, fără a lua în considerare cum vor reacţiona alte state
din regiune. Realitatea politică este că, deşi ne concentrăm
asupra învingerii inamicului, operaţiile militare, aproape
întotdeauna, trebuie să vizeze sprijinirea aliaţilor şi liniştirea
neutrilor, precum şi descurajarea simultană a unor potenţiali
viitori adversari, care, probabil, gândesc a se alătura inamicului
pentru a ni se opune. Acest aspect al concepţiei bazate pe
efecte se află în centrul operaţiilor de coaliţie, la toate nivelurile
şi sub toate aspectele. De fapt, gândind în termenii operaţilor
bazate pe efecte, putem oferi o bază pentru modul în care
operaţiile militare pot fi orchestrate în scopul formării compor-
tamentului prietenilor şi al duşmanilor pentru a preveni războiul
şi menţine pacea. Modalitatea de abordare bazată pe efecte
ne poate oferi, de asemenea, un cadru nu numai de aplicare
corectă a operaţiilor bazate pe reţea în luptă, dar şi de utilizare a
acestora într-o varietate de roluri, de-a lungul întregului spectru
al conflictului, de la pace, la criză şi apoi la război.

15
Effects-Based Operations, Chapter 3, p. 107, Library of Congress
Cataloging-in-Publication Data, Ed. 2002.
113
Schimbarea ponderii de la „armamente pe ţinte” la
„acţiuni concentrate” pentru a forma comportamentul adver-
sarului şi al aliaţilor sugerează o definire largă a operaţiilor
bazate pe efecte. Operaţiile bazate pe efecte sunt seturi de
acţiuni coordonate, stabilite pentru a modela comportamentul
prietenilor, neutrilor şi adversarilor în timp de pace, în situaţii
de criză şi la război. Reţinem aceasta ca pe o definiţie a
operaţiilor bazate pe efecte. Războiul bazat pe efecte poate
reprezenta un subset al acestor operaţii
16
, în timp ce ochirea
bazată pe efecte (cel puţin varietatea cinetică
17
) poate fi, la
rându-i, un subset al războiului bazat pe efecte. Prin aceasta,
noi am definit-o ca pe un „proces” în sine. Logic, dacă nu
definim iniţial ceea ce sunt operaţiile bazate pe efecte, nu
putem să începem să abordăm un proces referitor la modul cum
să le plănuim şi să le executăm. De aceea, vom porni cu
definirea termenilor-cheie în conceptul operaţiilor bazate pe
efecte şi a unui set de reguli derivate din utilizarea anterioară,
încercând să identificăm procesul care va susţine finalizarea
conceptului. Definiţia de mai sus a operaţiilor bazate pe reţea
prezintă, pe deasupra, o largă înţelegere a acţiunilor sau a
setului de acţiuni şi a legăturilor acestora cu comportamentul.
Termenul acţiune este în mod deliberat larg, pentru a subsuma
nu numai acţiuni militare, dar şi politice, economice sau alte
acţiuni ale guvernului şi, la fel de bine, ale agenţiilor
internaţionale sau nonguvernamentale, precum şi ale actorilor
nonstatali.

16
Alberts et al. face o distincţie clară între operaţia bazată pe reţea, aplicarea
tehnologiilor bazate pe reţea, gândirea tuturor operaţiilor militare şi războiul
bazat pe reţea, precum şi în aplicarea lor, ca subset, în operaţii. Alberts et al.
, Understanding Information Age Warfare. p.58.
17
Termenul de ochire utilizat aici este, în mod frecvent, contextual utilizat
pentru atacarea şi producerea de pierderi în domeniul entităţilor psihice ale
inamicului. Oricum, trebuie reţinut că termenul poate fi utilizat şi în sensul
operaţiilor informaţionale, care nu produc distrugeri psihice.
114
Termenul comportament este, de asemenea, larg, astfel
încât să cuprindă nu numai inamicul, ci şi prietenii şi neutrii. El
reflectă nu doar legăturile şi consideraţiile care trebuie să
rămână o faţetă importantă a succesului operaţiilor de coaliţie,
ci lasă termenului adversar largheţea suficientă pentru a
cuprinde atât un adversar într-o confruntare militară, cât şi un
oponent într-o confruntare care nu reprezintă un conflict.
Această distincţie reflectă realitatea de astăzi a largului spectru
al operaţiilor militare şi, bineînţeles, larga varietate de utilizare
a puterii militare de-a lungul istoriei.
Acţiunile pe care forţele militare sunt capabile să le
execute, pot şi trebuie să cuprindă cu certitudine operaţii de
luptă, şi anume, operaţii de lovire. Dar forţele militare fac cu
mult mai mult, cele mai frecvente şi persistente misiuni militare
fiind cele de prevenire a războiului, de obicei, prin descurajarea
conflictului sau stoparea oricărei crize care ar putea escalada în
război. În acest efort, forţa militară este folosită, în mod
obişnuit, împreună cu acţiuni politice şi diplomatice pentru a
modela comportamentul observatorilor (prieteni, duşmani şi
neutri), fie prin propriile acţiuni, fie prin simpla lor prezenţă în
anumite zone. Şi pe plan istoric, autorităţile naţionale au folosit
aceste acţiuni în mod intenţionat pentru a crea efecte
particulare. Pe scurt, acţiunile din trecut ale forţelor militare au
constituit, clar, operaţii bazate pe efecte, deşi nu au implicat
acţiuni de luptă.
Pentru înţelegerea a ceea ce poate fi numit „spectrul
complet al operaţiilor bazate pe reţea”, trebuie, mai întâi, să
ştim clar ce se înţelege prin efect. Termenul efect a fost folosit,
în mod curent, în scrierile militare, pentru a defini totul, de la
finalitate sau rezultate, până la obiectivele operaţionale şi până
la raza undei de şoc a componentei de luptă a armatei. Foarte
frecvent, termenul efect este utilizat într-o conotaţie de
planificare a efectelor probabile pentru a desemna impactul
privind distrugerea unei anumite ţinte asupra unei dimensiuni
115
strategice sau operaţionale mai largi, remarcabil dezvoltată de
colonelul John Warden, în conceptul privind cercurile
concentrice ale vulnerabilităţii adversarului. În acest context,
efectele nu sunt numai legate de impactul direct, care înseamnă
distrugerea ţintei, dar şi de cel al lanţului evenimentelor
succesive sau al impactului indirect care apare. Procesul de
identificare a nodurilor potenţiale în acest canal sau în această
cascadă de efecte ulterioare şi apoi exploatarea lor reprezintă
baza pentru majoritatea eforturilor curente de urmărire nodală a
ţintelor.
În fiecare caz, într-o asemenea analiză nodală, bazată pe
efecte, accentul se pune pe folosirea unei forme de distrugere a
ţintei ca agent pentru generarea cascadei de efecte ulterioare.
Pentru scopurile acestei analize, vom lua obiective diferite şi
vom explora conotaţia operaţională mai generală, sugerată atât
de cerinţele mediului de securitate, cât şi de postulatul lui Sun
Tzu, care spune: „culmea îndemânării este a stăpâni un inamic
fără luptă”.

Aceasta poate fi postulată mult mai simplu: un efect este
rezultatul sau impactul creat de aplicarea puterii militare sau a
unei alte puteri. Asemenea putere, desigur, poate fi aplicată la
nivelul tactic, operaţional, militar-strategic şi/sau geostrategic
al conflictului. Cuprinderea acestei definiţii presupune că
efectele pot fi sau cinetice, sau noncinetice, sau pot fi, în
aceeaşi măsură, fizice ori psiho-cognitive. Astfel, un efect poate
fi distrugerea forţelor şi capabilităţilor adverse.
Dacă operaţiile bazate pe efect sunt mai mult decât
orice o teorie interesantă, din punct de vedere militar trebuie să
definim un proces prin care să transferăm sigur acţiunile
multiple în tipuri de efecte necesare pentru crearea comporta-
mentului prietenilor, adversarilor sau neutrilor. Pe scurt, trebuie
să planificăm şi să executăm, în realitate, operaţii bazate pe
efecte, aplicând această teorie. Dirijarea acestor operaţii ca şi
cum am avea o mare probabilitate de producere a efectului dorit
116
este o cerinţă mai uşor de afirmat decât de realizat. Stabilirea
variabilelor descrise, referitoare la operaţia bazată pe efecte,
chiar şi când le marcăm prin definirea elementelor acţiunilor
militare sau prin trasarea tipurilor de efecte, rămâne complexă.
Şi există cel puţin două niveluri adiţionale ale complexităţii în
problema pe care noi trebuie să o rezolvăm, înainte de a ne
putea asuma planificarea şi execuţia operaţiei bazate pe efecte.
Un aspect al acestei complexităţi suplimentare este
totdeauna sugerat. Orchestrarea pe care noi trebuie s-o
realizăm nu presupune numai găsirea combinaţiei corecte a
acţiunilor, pentru a influenţa comportamentul „observatorilor”
în direcţia dorită, ci, de asemenea, identificarea şi evitarea
acelor acţiuni care pot conduce comportamentul într-o direcţie
greşită.
În esenţă, dacă nu se reuşeşte organizarea corectă a
eforturilor, variabilele pe care noi vizăm să le influenţăm dau o
expresie greşită a semnalelor asupra acţiunilor noastre şi vor
tinde să se blocheze reciproc sau să îi nedumirească pe
observatori, ca şi cum nu ar avea nici un efect, în final. Cu atât
mai mult, acţiunile pot produce şi comportamentul care devine
rapid opusul a ceea ce am intenţionat.
Planificarea operaţiilor bazate pe efect trebuie să fie în
măsură nu numai să concentreze acţiunile noastre, ci, de
asemenea, să le facă să nu fie în conflict de-a lungul a patru
niveluri de comandă sau a trei sau mai multe zone ale
operaţiilor bazate pe efecte. Şi mai mult, acţiunile noastre
trebuie să nu devină antagonice, nu numai din respect pentru
observatorul singular, dar şi din respect pentru multiplele şi
foarte diversificatele perspective sugerate de către „amici,
inamici şi neutri” definiţi în operaţia bazată pe efecte.
Influenţarea acestui comportament înseamnă a te confrunta cu
percepţia fiinţei umane, a cărei fiecare reacţie va fi diferită şi
care nu poate fi nici liniară şi nici predictibilă, în întregime.
Deja, a planifica operaţia bazată pe efecte implică anticiparea
117
unui sistem complex, adaptiv, de observare a acţiunilor proprii,
individuale sau colective, care să fie în măsură să se adapteze şi
să răspundă solicitărilor stimulilor.
La prima vedere, această cerinţă sună ca o contradicţie
de termeni. Cum prezicem ce reacţii poate avea un sistem
complex şi adaptiv, care, prin definiţie, nu este întru totul
predictibil? Cum facem ca aceeaşi acţiune să pară diferită
pentru diferiţi observatori? S-a stabilit un standard imposibil
pentru operaţiile bazate pe efecte? Cerinţa de a coordona toate
aceste elemente aşa încât să creeze un efect unitar, pare, cu
siguranţă, descurajatoare. Oricum, putem fi consolaţi din două
puncte de vedere. Primul – un eşec în abordarea acestor
niveluri de complexitate nu trebuie să le îndepărteze. Fireşte,
logic, putem să anticipăm, în absenţa oricărui efort din parte
noastră, modalitatea de a le orchestra, probabilitatea unor erori
în acţiunile sau în efectele produse putând fi, totuşi, mare. Al
doilea, faptul că exemplele folosite în această muncă au fost
extrase din istorie poate transmite un mesaj. Coordonarea cu
succes a efectelor nu este niciodată imposibilă şi nici nouă,
marii conducători politici şi militari, în istorie, au fost „mari”,
în parte şi datorită faptului că au putut să pună toate aceste
elemente la un loc. Problema noastră este, mai curând, cum
noua revoluţie tehnologică şi conceptele bazate pe reţea ne
permit să răspundem acestei cerinţe mai bine, mai repede şi cu
mai mare precizie.
În planificarea unei operaţii bazate pe efecte ne
preocupă provocarea alegerii unui canal de reacţie controlat
decât unul de reacţie necontrolat, ale cărui consecinţe nu le
putem anticipa.
În acest scop, trebuie să ne punem două întrebări.
Prima: cum s-a produs canalul sau cascada efectelor? A doua:
cum poate această cascadă a efectelor să se producă, în
contextul mecanismelor bazate pe efecte, subliniate în regula
stabilită în cadrul celor de influenţare a comportamentului?
118
Primul pas în confruntarea cu noile dimensiuni ale
complexităţii este punerea la un loc a pieselor acestui puzzle
bazat pe efecte, pe care noi îl vom explora. În această discuţie
privind evoluţia generală a conceptului de operaţii bazate pe
efecte există trei mari componente ale puzzle-ului care sunt
împrăştiate:
Prima, privind ciclul cognitiv. Am început să descriem
dimensiunea umană a procesului de luare a deciziei, urmărind
modul în care fiinţa umană şi organizaţiile percep acţiunile, le
dau sens şi le înţeleg, pentru ca, pe mai departe, acestea să
poată răspunde unei situaţii de criză. Acest proces cognitiv
descrie nu numai variabilele inerente în procesul de luare a
deciziei, dar, în contextul ciclului de reacţie al operaţiilor
bazate pe reţea, se oferă o pătrundere a felului în care varia-
bilele au influenţat crearea comportamentului altora. Atât timp
cât această pătrundere nu poate modifica complexitatea reac-
ţiilor umane, ea ne oferă, pe o bază logică, viitoarele limite ale
unei complexităţi întortocheate.
A doua, privind perspicacitatea câştigată de procesele
cognitive, care permite definirea dimensiunii acestor acţiuni, şi
efectul pe care-l au în mintea noastră. Aşa cum se prezintă în
fig. 5, atributele acţiunilor descrise prin elementele acestora
urmăresc modificarea percepţiei, afectarea deciziei şi
producerea acelui gen de efecte care determină deciziile
observatorului şi comportamentul acestuia într-o direcţie
anume.

119


















Prin definirea acţiunilor şi efectelor în termenii a două
variante de stabilire a variabilelor, mai curând cele care există
ca o infinitate de varietăţi ale posibilelor acţiuni şi efecte, noi
Fig. 5
ATRIBUTELE
MISIUNII

Tipul de forţe

Mărime

Amploare
• Geografică
• Operaţiona

Sincronizare:
• Viteză
• Durată
• Sincronizare
TIPURI DE
EFECTE

Uzură fizică

Haos / entropie

Piedici
• Active
• pasive

Şoc

Domeniu



Psihic





Cognitiv



Efect
general
120
delimităm problema şi creăm astfel un meniu de opţiuni ale
variabilelor, disponibil pentru orchestrarea efectelor necesare
asigurării unor efecte finale unitare. Folosim adesea o serie de
evenimente din crizele Orientul Mijlociu pentru a demonstra,
din punct de vedere istoric, cum am folosit aceste opţiuni şi am
modificat natura acţiunilor militare, pentru a crea efecte
specifice. Această relaţie între acţiuni şi efecte oferă elementele
de ansamblu pentru planificarea şi desfăşurarea operaţiilor
bazate pe efecte.
În ceea ce priveşte cea de-a treia componentă, aceasta
vizează definirea ciclului mecanismului acţiune - reacţiune în
operaţiile bazate pe efecte. Regula bazării pe efecte stabileşte
ceea ce ne conduce, în prezent: de la crizele Orientului Mijlociu
şi o serie de exemple din anumite războaie, care înlătură ideea
rigidă asupra modului în care ciclul acţiune - reacţiune
lucrează, în lumea reală a operaţiilor bazate pe efect. Regula
astfel stabilită a început să definească structurile de decizie şi
organizaţionale utilizate în astfel de operaţii. Deşi această
descriere funcţională a fost utilizată pentru prima dată în
procesul de luare a deciziei de către partea americană a
conflictului, interacţiunile crizei au demonstrat clar că pot fi, de
asemenea, utilizate aproximativ la fel de către oricare stat-actor.
Astfel, regulile stabilite mecanic oferă un cadru în care
planificarea şi execuţia operaţiilor stat contra stat sunt bazate pe
efecte şi pot fi luate în considerare. Aceste pătrunderi în
procesul cognitiv şi în cadrul mecanismelor sistemului sunt, în
particular, relevante pentru procesul de planificare şi execuţie a
operaţiilor bazate pe efecte, aşa încât să se asigure impactul
neliniar pe care-l vizăm. Multe dintre problemele cu care se
confruntă procesele de planificare şi de execuţie ale operaţiilor
bazate pe efecte conduc către necesitatea de a prevedea
răspunsurile individuale sau ale organizaţiilor pe care noi
intenţionăm să le stimulăm.
121
Dacă planificăm deliberat şi logic, trebuie să fim în
măsură să anticipăm cum un efect iniţial sau direct, creat de
acţiunile noastre, va propaga efecte secundare. Acest pas este
important, deoarece speranţa noastră de a crea impacturi
neliniare creşte, în cele din urmă, în parte, ca urmare a
aşteptărilor ca acţiunile să deschidă un canal sau o cascadă a
efectelor indirecte ale căror scop şi amploare pot reduce efectul
creat iniţial.
Două clarificări suplimentare sunt necesare aici:
Prima, acţiunile pe care le-am avut în vedere sunt, prin
definiţie, de natură fizică. Alternanţa acţiunilor şi reacţiilor din
punct de vedere fizic a fost reflectată în ciclurile acţiune –
reacţie în regulile stabilite. În mod similar, procesul cognitiv se
desfăşoară prin aceleaşi acţiuni, care pot fi observate sau
percepute în acelaşi mod, fiind chiar definite acţiunile în
termenii acţiunilor sau evenimentelor fizice.
A doua impune să facem, permanent, o distincţie între
efectele fizice directe (impactul fizic imediat al unei acţiuni) şi
efectul indirect (unul din seria celor produse sau din seria
efectelor derivate din efectele directe). Acestea pot fi, de
asemenea, de natură fizică, dar, în acelaşi timp, pot fi
psihologice sau cognitive, care decurg din acţiunile fizice
iniţiale.
Ideea creării efectelor în cascadă nu este nouă.
Bombardamentul din cel de-al doilea Război Mondial în
sprijinul debarcării din Normandia este un exemplu bun de
planificare deliberată a cascadei de efecte psihologice. Efectul
psihic direct vizat de planificatorii campaniei aeriene aliate,
aşa-numitul „Plan de transport”, a fost distrugerea comunica-
ţiilor Normandiei cu plajele. În expresia lui Churchill,
bombardamentul a menit a crea o „cale ferată de deşert” în jurul
Normandiei
18
.

18
W. CHURCHILL, Closing the Ring, p.528.
122
Obiectivele reale ale planificatorilor au fost două efecte
fizice directe: să facă indisponibil sistemul de cale ferată în
nordul Franţei pentru ca manevra pe calea ferată să devină
foarte grea sau imposibilă, să prevină deplasarea diviziei de
tancuri germană în zona Normandiei în orele critice sau după
ziua „D” a debarcării.

În loc de concluzii

a) Operaţiunea „Scutul Deşertului” din 2003 a subliniat:
importanţa raportului dintre dimensiunea unei forţe
stabilite pentru misiune şi posibilităţile de susţinere şi
operare în teatru şi posibilitatea de a acţiona în comun,
într-o operaţie întrunită la mare distanţă, în afara
graniţelor statului căruia îi aparţine forţa.
b) Domeniul operaţiilor bazate pe reţea a scos în evidenţă
necesitatea ca, la nivelul Armatei, să se realizeze acele
redimensionări necesare creării unor forţe expediţionare
în măsură ca, într-un interval foarte scurt de timp (zeci
de zile), să treacă la îndeplinirea misiunii (începerea
deplasării în teatru).
c) Un element important, care a condus la posibilitatea
operării în comun, este necesitatea utilizării imaginii
generale a câmpului de luptă, realizată atât de
mijloacele de cercetare ale comandamentului
multinaţional (naţiunii lider), cât şi de cele proprii,
precum şi folosirea limbii engleze. Realizarea este
posibilă, datorită utilizării în comun a aplicaţiilor
SATCOM APPLICATION şi a sistemelor integrate,
compatibile la nivelul standardelor Alianţei.
d) „Elementele de profunzime şi provocările transformării
bazate pe operaţia în reţea
19
sunt: transformarea bazată
pe Operaţia în Reţea (OBR) presupune toate liniile de

19
În viziunea lui John Garstka.
123
dezvoltare; tehnologia este cea mai importantă
capabilitate (beneficiu clar prin dirijarea investiţiilor în
elemente-cheie); schimbările doctrinare (ale proceselor)
şi organizatorice sunt elementul de bază în realizarea
capabilităţilor de operare în reţea; experienţa
operaţională cu capabilităţi OBR este factor de bază în
transformarea apărării pe baza capabilităţilor OBR;
leadership-ul şi educaţia sunt elementele critice pentru a
face posibilă transformarea bazată pe capabilităţi
facilitate de reţea.

124

CONCEPTUL DE RĂZBOI BAZAT PE REŢEA –
APLICAŢII ÎN OPERAŢIILE SPECIALE ŞI
COMBATEREA TERORISMULUI
Colonel Marius CRĂCIUN
Şocul generat de evenimente internaţionale de notorie-
tate, precum atacurile teroriste, influenţează decizii politice la
nivel global, generează reacţii în lanţ, unde de şoc şi schimbări
majore de strategie. Definit uneori ca un „război ascuns,
nedeclarat” sau ca un „conflict de mică intensitate (cu obiectiv
limitat)”, acest fenomen a depăşit stadiul improvizaţiilor, al
unor „simple” asasinate sau atentate cu bombe.
Secolul XXI a adus, alături de elementele unei noi
Revoluţii în Domeniul Militar (RMA), şi manifestări violente
asimetrice, greu de decodificat, precis orientate şi foarte bine
organizate, care creează o psihoză generalizată a terorii,
nespecifică pe timp de pace şi, cu atât mai mult, amplificată şi
diversificată în situaţii de criză sau de război. În consecinţă, a
apărut şi necesitatea unei noi abordări a acestor pericole.
Procesul de transformare pe care trebuie să îl parcurgă
Armata României determină, pe de o parte, schimbări în plan
doctrinar, conceptual, adoptarea unei noi viziuni asupra luptei,
operaţiei şi strategiei, în concordanţă cu noile concepte
strategice de ducere a războiului şi cu exigenţele ce decurg din
angajamentul României de a acţiona ca aliat egal şi credibil în
operaţii multinaţionale în cadrul NATO sau al altor
aranjamente politico-militare. Pe de altă parte, procesul de
transformare impune reformă structurală, eforturi de integrare
şi aliniere sistemică cu structurile similare. În acest context,
introducerea şi aplicarea unor concepte moderne, precum cel al
războiului bazat pe reţea, generalizarea treptată a tehnologiei
125
digitale în spaţiul de luptă al secolului XXI, apariţia noilor
generaţii de arme inteligente, sistemele C
4
I
2
SR
20
, tehnicile şi
tehnologiile războiului electronic, informaţional şi psihologic
nu mai pot lipsi din nici o confruntare armată şi este evident că
vor fi folosite masiv în viitoarele operaţii.
Integrarea deplină a României în NATO impune
atingerea, cu responsabilitate, a unui grad de interoperabilitate
necesar, mai ales dacă nivelul de angajare este ridicat.
Demersul, la prima vedere, destul de simplu, este, de fapt, o
mare provocare şi o sarcină dificilă pentru toate structurile
statului cu responsabilităţi în domeniul securităţii şi apărării
colective, dar, mai ales, pentru Ministerul Apărării Naţionale.
Tipul de război pentru care trebuie să se pregătească
Armata Română nu este războiul prezentului, ci al viitorului,
mai exact, al următorilor douăzeci de ani, războiul anilor 2015-
2025.
Realităţile conflictelor din ultimele decenii, inclusiv ale
acţiunilor teroriste şi antiteroriste recente, au arătat că,
interetnice sau interconfesionale, cu trend-uri mai mult sau mai
puţin naţionaliste, cu caracter terorist sau aflate sub steagul
„luptei pentru independenţă”, conflictele asimetrice şi-au pus
amprenta asupra sfârşitului şi începutului de mileniu.
Fenomen social de factură aparte şi „campion” în
ierarhia conflictelor asimetrice, terorismul a dobândit, în acest
început de secol şi mileniu, prin amploarea şi diversitatea
formelor de manifestare, impactul mediatic şi viteza de
circulaţie a informaţiei, un caracter global, extins la scară
planetară. Din ce în ce mai des pe ecranele media apar
cuvintele “Breaking News”, semnalând o nouă acţiune teroristă,
de o violenţă în permanentă ascensiune, un nou vector de
răspândire a groazei, care tulbură profund viaţa normală a

20
Command, Control, Communication, Computers, Information,
Surveillance, Reconnaissance - Comandă, control, comunicaţii, computere,
informaţii şi informatică, supraveghere şi recunoaştere.
126
societăţii, punând în pericol chiar existenţa şi funcţionarea unei
democraţii cu tradiţii.
La început de secol, naţiunile nu mai sunt aşa de
preocupate de pericolul unei agresiuni de amploare, ci, mai
degrabă, de tensiunile şi antagonismele generate de conflictele
şi disputele etnice, terorism, crimă organizată, proliferarea
armamentelor, migrarea neautorizată şi disputele economice.
Pentru a rezolva aceste riscuri atipice, din ce în ce mai multe
naţiuni adoptă mijloace de contracarare atipice, din domeniul
operaţiilor speciale.
În mod tradiţional, în combaterea terorismului,
majoritatea statelor adoptau strategii reactive, iar unele chiar
strategia de sanctuar, care prevede că o organizaţie teroristă
este lăsată în pace de autorităţi atât timp cât nu desfăşoară nici
un fel de acţiuni ostile pe teritoriul său.
După 11 septembrie 2001, tot mai multe voci au afirmat
că, pentru a fi eficientă, combaterea terorismului trebuie să
treacă de la caracterul reactiv la cel activ sau proactiv. În aceste
condiţii, structurile politice şi de securitate caută soluţii care să
asigure prevenirea, combaterea, gestionarea unei crize teroriste,
chiar prin acţiuni preventive.
Pentru o perioadă relativ lungă, România a fost în
general ferită de atacuri teroriste. Procesul de integrare politică
şi militară pe care l-a parcurs România în ultimii 15 ani a creat
însă şi posibilitatea de a avea pierderi de vieţi omeneşti, din
rândul conaţionalilor, în afara teritoriului naţional.
În această lucrare ne propunem să identificăm
elementele de bază ale conceptului RBR ce pot fi folosite în
operaţiile speciale şi în combaterea terorismului, precum şi
responsabilităţile naţionale în cadrul integrării în NATO.




127
1. Relaţia Câmp de luptă – Spaţiu de luptă
În demersul ştiinţific de a prefigura modul de ducere a
conflictelor şi principalele elemente ale războiului anului 2025,
am ajuns la concluzia că tehnologiile militare ale viitorului vor
avea un impact consistent şi remarcabil. Noile cuceriri
tehnologice fac ca acţiunile militare să aibă, azi, dar probabil şi
în viitor, o mare amploare în timp şi spaţiu, forţe şi mijloace
specializate, caracter întrunit, intensitate şi complexitate
sporite, schimbări bruşte ale situaţiilor la toate nivelurile, să fie
duse în toate mediile, deosebit de manevrier şi cu o mare
diversitate de procedee tactice.
Secolul XXI face din război spaţiul de întâlnire al unor
sisteme militare din ce în ce mai complexe şi performante, care
implică tehnologii noi, militari superspecializaţi, acţiuni com-
plexe, desfăşurate pe coordonate strategice şi tactice diferite de
cele actuale.
Inovaţia tehnologică are drept obiectiv şi scop sporirea
capabilităţii forţei. Iar capabilităţile luptei moderne sunt
influenţate, cum apreciază analiştii conflictelor recente, de
relativul echilibru tehnologic.
Pe de o parte, avansul tehnologic influenţează şi va
continua să influenţeze hotărâtor evoluţia conflictelor armate.
Noile generaţii de arme inteligente, sistemele C4I, sistemele
electronice de supraveghere, cercetare şi lovire, tehnicile şi
tehnologiile războiului informaţional şi psihologic nu mai
lipsesc din nici o confruntare militară şi vor fi folosite masiv în
viitoarele operaţii şi lupte. Sunt de remarcat amploarea pe care
o au componentele dislocate în spaţiul cosmic în desfăşurarea
eficientă a operaţiilor, accentuarea caracterului decisiv al
confruntării, sincronizarea şi integrarea acţiunilor de luptă.
Sistemele de arme ale armatelor moderne permit folosirea lor în
orice punct al globului, fără ca distanţa să mai constituie un
impediment, cel puţin din punct de vedere al conducerii. Spaţiul
128
de luptă al secolului XXI este termenul folosit din ce în ce mai
mult de către ţările cu un sistem militar modern. În doctrina
americană, în timpul anilor ‘90, conceptul de spaţiu de luptă
(battle space) a înlocuit conceptul de câmp de luptă (battle
field), care a definit conflictul armat din timpul campaniilor lui
Alexandru Macedon până la al doilea Război Mondial.
În esenţă, conceptul de spaţiu de luptă a permis o trecere
de la organizarea lineară a trupelor către o concentrare a
efectelor pe toate dimensiunile şi simultană (full-dimensi-
onal)
21
. Subscriem şi noi întru totul acestei concepţii.
Pe de altă parte, tot mai multe state, printre care şi
România, abordează concepte strategice globale, unde intere-
sele naţionale de securitate nu se mai rezumă la apărarea
teritoriului naţional, vechile distincţii între conflictul civil, cel
naţional şi cel internaţional, între securitate internă şi externă
(internaţională) au început să se disipeze.
Doi strategi chinezi au argumentat că păşim într-o eră în
care „nu există teritoriu care nu poate fi depăşit; nu există
mijloace care nu pot fi folosite în război; şi nu există teritoriu
sau mijloc care să nu poată fi folosite împreună”
22
.
Nu în ultimul rând, în cadrul RBR, „diferenţele clare
dintre elementele de dispozitiv, dintre faţă şi spate, sau dintre
teatre de operaţii şi teatre de acţiuni militare strategice vor
continua să dispară, pe măsură ce instrumentele războiului
devin din ce în ce mai interdependente şi, valabil în cazul
comunicaţiilor şi sistemelor spaţiale, pe măsură ce scad

21
Pentru mai multe detalii cu privire la doctrina americană, a se vedea
Operations, Field Manual 3-0,U.S. Army Dept., Washington, D.C.,
Department of the Army, June 2001, pp 4-20 - 4-21.
22
LIANG, Qiao and XIANGSUI, Wang, Unrestricted Warfare, Beijing,
People's Liberation Army Literature and Arts Publishing House, 1999,
p.199, apud EVANS, Michael. Military Theory and the Future of War,
Naval War College Review, Volumul 56/ 3, 21 iunie 2003, pp. 8-9.
129
diferenţele calitative şi financiare între sistemele militare şi cele
comerciale”
23
.
În consecinţă, în contextul actual, când inamicul poate fi
prezent peste tot, inclusiv pe frontul mass-media, iar compo-
nenta de protecţie a forţelor, populaţiei şi centrelor de greutate
proprii, strategice şi operative, devine din ce în ce mai impor-
tantă, implicit dependentă de tehnologia modernă şi mare
consumatoare de resurse, considerăm că Teatrul de Operaţii
Militare, ca instrument militar care defineşte o entitate geogra-
fică cu un anumit specific, s-a disipat şi îşi pierde din relevanţă.
2. Conceptul de Război Bazat pe Reţea (RBR)
O grupă de cercetare, aflată într-o maşină de luptă, în
faţa forţelor principale, transmite instantaneu, prin staţia de la
bord, prin accesarea reţelei de comunicaţii prin satelit,
informaţii şi imagini digitale cu dispozitivul irakian pe una din
căile de acces spre aeroportul internaţional din Bagdad.
Şeful G3 al unui batalion de tancuri, ale cărui elemente
înaintate se deplasează în viteză pe autostradă spre aeroport,
aflat în punctul de comandă mobil, vizualizează de la postul său
de lucru imaginea digitală, tridimensională, a terenului prin
care urmează să treacă în următoarele minute întreg batalionul,
cu dispunerea tuturor elementelor din dispozitivul irakian.
Cu click-uri repetate de mouse, planifică pe harta
digitală manevrele şi focul tancurilor, cu mult înainte ca
obiectivele să intre în bătaia tunurilor de pe tanc sau a
rachetelor de pe transportoarele Bradley.
Automat, misiunea este transmisă tuturor echipajelor,
inclusiv elicopterelor de atac care asigură din aer deplasarea
coloanei, iar sistemele amic-inamic încep dialogul prin care îşi

23
CZEGE, HUBA Wass and Sinnreich, Richard HART, Conceptual
Foundations of a Transformed U.S. Army, Institute for Land Warfare Paper
40, Washington, D.C., Association of the United States Army, March 2002.
130
precizează reciproc poziţiile în teren. Astfel, imaginea de la un
UAV
24
de tip Predator, suprapusă peste harta digitală a
Bagdadului, realizată anterior şi extrem de detaliat, cu ajutorul
reţelei de sateliţi, la care se mai adaugă şi diferite informaţii
obţinute din aer sau de la sol, prin observare şi înregistrare
video, la care contribuie şi grupa de cercetare, compun o
singură imagine compozită digitală tridimensională. Imaginea
compozită descrisă anterior, pusă la dispoziţia conducătorilor
coaliţiei în ultimul conflict din Golf, asigură, în opinia noastră,
cel mai eficace instrument aflat vreodată la dispoziţia unui
comandant.
Această capacitate de digitalizare uniformă, suprapusă,
folosind aceleaşi caracteristici, informaţii provenite din mai
multe surse, total diferite ca parametri tehnici, este considerată
o mare realizare tehnologică, deşi, pe de o parte, nu a făcut
vâlvă în rândul nespecialiştilor, inclusă fiind aici şi mass-
media, iar, pe de altă parte, rămâne încă inaccesibilă tehnologic
pentru majoritatea armatelor.
Conceptul RBR a fost creat şi folosit pentru prima dată
în Statele Unite ale Americii, printr-o replică militară a unor
acţiuni civile în domeniul afacerilor.
Conceptul a apărut în mod deosebit în cadrul forţelor
navale americane, unde apărarea antiaeriană a unei grupări de
nave, stabilită pentru escorta şi protecţia unui portavion, trebuia
coordonată dintr-un singur loc, şi, cu viteza dată de timpul
necesar pentru descoperirea şi indicarea ţintei, făcute transmi-
terea informaţiei şi lansarea loviturii selectate. Întrucât acest
timp nu trebuia să fie mai mare de două minute, excludea
intervenţia directă a omului.
Aşa a apărut conceptul de reţea de apărare antiaeriană,
extrapolat la toate sistemele grupării de nave şi, ulterior, la alte
platforme din categorii de forţe diferite.

24
Unmanned Aerial Vehicle – vehicul aerian pilotat de la sol, avion fără
pilot.
131
Conceptul orientează dezvoltarea sistemelor de apărare
spre un nivel nou al acţiunilor întrunite şi interagenţii, aşa cum
este prefigurat pentru viitoarele conflicte.
Astfel, pentru viitorii 20-30 de ani, se pot anticipa
schimbări fără precedent, care vor afecta profund organismele
militare, implicând căi de operare încă neimaginate, angajând
tehnologii încă neinventate, care oferă un potenţial exponenţial
de creştere a capacităţilor de luptă.
Până la urmă, RBR nu este o problemă de tehnologie,
cum s-ar crede, ci una organizaţională
25
, de a asigura o inte-
grare totală în reţea a tehnologiei, o interoperabilitate deplină.
Iar acest complicat proces trebuie început cât mai curând
posibil, folosind toate resursele de răbdare şi inteligenţă.
Rezultanta acestei combinaţii este cunoaşterea în deta-
liu, în timp cât mai apropiat de cel real, a spaţiului luptei, dar şi
a „evenimentelor“ semnificative din alte zone, nu neapărat în
aceeaşi zonă geografică, dar care prezintă interes pentru
planificarea şi conducerea acţiunilor militare. Dezvoltarea
componentelor RBR, adoptarea acestui concept şi de alte puteri
militare, acoperirea deja globală a unor mijloace de lovire, care
execută misiunile de luptă direct din baza de dislocare la pace,
fără o desfăşurare strategică prealabilă, pericolul unor acţiuni
asimetrice, de tip terorist, toate vor duce la transformarea
globului pământesc în spaţiu strategic unic.
Considerăm că RBR reprezintă un ansamblu de
concepte operaţionale şi capabilităţi militare, coagulate de o
soluţie tehnologică şi operaţională de interconectare, care
permite forţelor să folosească avantajul utilizării tuturor
informaţiilor disponibile, concomitent cu angajarea întrunită,
coerentă, flexibilă, rapidă şi eficientă a mijloacelor de luptă.

25
Apud general-locotenent Brian Joseph K. KELLOG Jr., citat de AKERMAN
Robert K., în articolul Military Cristal Ball Portends Network Centric Supremacy,
din revista Signal, 2001.
132
Obiectivele principale ale RBR sunt: creşterea ritmului
operaţiunilor, sporirea vitezei de reacţie, reducerea riscurilor şi
a costurilor pentru forţele proprii şi, pe cale de consecinţă,
creşterea eficienţei misiunilor.
Determinarea cu care o serie de mari firme americane,
producătoare de echipamente militare, s-au lansat în operaţio-
nalizarea unor programe de integrare a conceptelor RBR,
volumul impresionant al investiţiilor şi folosirea tehnicilor de
simulare pentru a putea determina tendinţe în domeniu, inclusiv
estimări de costuri şi programe de implementare, arată impor-
tanţa acordată RBR.
Putem concluziona că Războiul Bazat pe Reţea este un
război modern, în care se folosesc sistemele C
4
I
2
SR, organizate
într-o reţea centrală, o reţea a senzorilor şi o reţea a
platformelor de luptă, că se bazează pe tehnologia informaţiei
(IT), pe sisteme de armamente performante şi capabilităţi
tehnice deosebite. Conceptul se fundamentează pe integrarea
sistemelor (senzorilor) de culegere şi prelucrare a informaţiei,
a sistemelor C
2
şi a platformelor de luptă, asigură scurtarea
semnificativă a ciclului de conducere, astfel încât decalajul
între informaţia despre obiectiv şi lovirea acestuia să fie redus
la minim, până spre zero, dacă se poate, moment în care reacţia
este instantanee, generată de tehnologia informatică şi doar
supervizată de om.
În războiul viitorului, proliferarea vehiculelor fără pilot,
terestre, aeriene, maritime, a materialelor şi proiectilelor
„invizibile” şi încorporarea acestora în reţea ar putea face ca un
număr copleşitor de ţinte să devină accesibile. Pentru exempli-
ficare, folosim binomul aeronavă – blindat. În războiul clasic au
existat întotdeauna măsuri şi contramăsuri între aceste două
platforme.
Spre deosebire de un tanc-platformă de luptă, un tanc-
element de reţea, cum este Sistemul de Luptă Viitor al Armatei
133
SUA
26
, va fi constituit dintr-un sistem de sisteme, mai multe
vehicule folosite ca unul singur. Dacă aceste vehicule sunt, de
asemenea, proiectate să fie „invizibile”, protejate prin
contramăsuri active şi pasive şi coordonate cu grijă pentru
mărirea avansului şi micşorarea vulnerabilităţii la atacurile
aeriene, provocarea pentru forţele aeriene va creşte pe măsură.
Mai multă muniţie va fi folosită pentru lovirea fiecărei ţinte şi
mai multe ţinte atacate - atât de multe încât ele vor copleşi, prin
numărul lor, capacitatea forţelor aeriene de a le opri înaintarea.
Acelaşi lucru s-ar putea spune, probabil, şi despre o
forţă aeriană care foloseşte un număr mare de aparate de zbor
mici, „invizibile”, ieftine şi fără pilot sau nave maritime cu
aceleaşi însuşiri ca şi aeronavele mai sus menţionate. Atacul
roiurilor de microroboţi sau nanoroboţi va permite ca acest mod
de abordare să fie dus la extrem.
Continuând analiza unui exemplu anterior, să presupu-
nem că un analist al unei structuri de informaţii oarecare, aflat
în faţa calculatorului, accesează imaginile oferite de un UAV
de tip Predator, aflat în zbor deasupra Irakului. După mai multe
ţinte vizualizate, acesta găseşte una pe care o consideră
importantă. Creează în propriul calculator un dosar cu obiec-
tive, unde introduce datele respectivei ţinte şi a altor obiective
de rezervă din zonă, pe care apoi îl trimite atât unui bombardier
aflat în zbor deasupra Irakului, cât şi celulei de planificare a
ţintelor. Analiştii acestei structuri, pe parcursul a câteva minute,
verifică dacă pentru respectivul obiectiv au mai fost stabilite şi
repartizate misiuni altor mijloace de foc, după care transmit
către bombardier acceptul de a lovi respectivele obiective.
Navigatorul bombardierului preia coordonatele, de fapt, acceptă
transferul electronic al acestora în propriul computer de bord şi
în calculatoarele bombelor sau rachetelor cu mare precizie de

26
AFCS - US Army’s Future Combat System. Pentru mai multe detalii a se
vedea Charles J. DUNLAP, Jr., 21st-Century Land Warfare: Four
Dangerous Myths, Parameters, 27 (autumn 1997), pp. 27-37.
134
lovire şi, în câteva secunde, este în măsură să treacă la
executarea un atac asupra obiectivului respectiv.
Sau, dacă, din diferite motive, bombardierul nu mai
poate executa misiunea, transmite informaţiile în computerele
din Centrul de Informaţii şi Luptă
27
, de unde coordonatele
obiectivului, tot în format electronic, ajung în sistemul de
dirijare al unei rachete de croazieră Tomahawk.
După atac, Predatorul se întoarce şi trimite ultimele
imagini, pentru procesul de analiză a îndeplinirii misiunii
(Battle Dammage Assesment –BDA).
Softul existent în reţea permite analiza unor informaţii
electronooptice, în spectru infraroşu sau imagine radar, stabi-
lirea cu exactitate a coordonatelor tridimensionale: latitudine,
longitudine şi altitudine. Iar când capacitatea de înmagazinare
şi viteza de transmitere a reţelei sunt ridicate, atunci imaginile
se pot suprapune peste imaginile stereoscopice din banca de
date a Agenţiei Naţionale de Informaţii Geospaţiale, pentru a fi
comparate
28
. Un exemplu de succes în aplicarea conceptelor
RBR în folosirea aparatelor de zbor fără pilot, de tip Predator,
care, pe lângă aparatura de detecţie şi localizare, mai au şi
posibilităţi de atac deosebit de eficiente. Capacitatea de a
supraveghea, pentru o lungă perioadă de timp, un obiectiv
printr-un asemenea senzor, concomitent cu posibilitatea de a
lovi eficace anumite ţinte din cadrul obiectivului, constituie un
mare pas înainte, care duce la scurtarea radicală a ciclului de
decizie.
Am concluzionat anterior că RBR este un concept care
evidenţiază o modalitate nouă de a genera putere de luptă, prin
integrare într-o reţea informaţională a senzorilor, decidenţilor şi
executanţilor, în scopul cunoaşterii cuprinzătoare şi permanente

27
CI – Combat and Information Center, Centrul de informaţii şi luptă,
centrul nervos al unei nave de luptă.
28
COLARUSSO, Laura, Indicarea precisă a inamicului, în Defense News,
4 ian 2005, p. 14.
135
a spaţiului luptei, măririi eficienţei conducerii, accelerării
dinamicii operaţiilor, realizării sinergiei efectelor planificate pe
obiective, sporirii viabilităţii şi obţinerii unui anumit grad de
autosincronizare acţională.
Războiul bazat pe reţea reprezintă, în actuala eră
informaţională, o soluţie militară de abordare a conflictului,
similară conceptului de e-business în domeniul afacerilor.
Reţeaua de senzori cuprinde:
- componenta cosmică, dată de sateliţii clasici şi, mai nou,
de sateliţii suborbitali, mult mai ieftin de lansat;
- componenta aeriană, dată de senzorii dispuşi pe avioane
de cercetare şi radar, avioane fără pilot, elicoptere, baloane etc.;
- componenta navală, dată de senzorii de pe nave de
cercetare şi supraveghere, de pe navele de luptă, sau dislocaţi
pe sol, în apropierea unor puncte obligatorii de trecere;
- componenta terestră, dată de senzorii de pe mijloace de
cercetare terestră şi antiaeriană, ai celor de pe platformele de
luptă, ai forţelor speciale, ai unor tipuri speciale de muniţie etc.;
- componenta instituţiilor (agenţiilor) cu atribuţiuni
specifice de combatere a criminalităţii transfrontaliere şi
terorismului;
- componenta din ciberspaţiu, dată de senzorii plasaţi în
reţeaua Internet, cei de supraveghere a convorbirilor radio şi
telefonice, senzorii de supraveghere a reţelelor proprii;
- elementul uman, adică operatorul.
Manevra acestor mijloace, gradul de utilizare (perma-
nent sau secvenţial), concentrarea lor în zonele de interes,
interferenţele de complementaritate permit o foarte bună
cunoaştere şi actualizarea permanentă a situaţiei în spaţiul de
luptă.
Reţeaua de decizie, comandă şi control este alcătuită
din comandanţi, comandamente strategice şi operaţionale care,
pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de subsistemul de
detecţie, decid, planifică şi alocă resursele necesare execuţiei.
136
Structurile de decizie au posibilitatea să primească date
şi informaţii pe mai multe canale, de la o mulţime de senzori, să
verifice rapid aceste date şi informaţii, să ia o hotărâre
oportună, cu un suport informatizat permanent actualizat şi o
bază de date funcţională, să transmită aproape instantaneu
comanda şi să realizeze în permanenţă coordonarea. Cea mai
mare parte a activităţilor din acest lanţ se efectuează automat,
potrivit unor standarde şi protocoale bine elaborate, verificate şi
verificabile, capabile de perfecţionare prin autoreglare.
Rapiditatea circulaţiei informaţiei şi posibilitatea prac-
tică de a lovi toate elementele de dispozitiv ale inamicului
presupun:
- coordonarea C
2
asupra forţelor şi mijloacelor proprii şi
aliate;
- generarea rapidă a informaţiilor, introducerea în flux şi
folosirea lor oportună;
- planificarea şi integrarea acţiunii tuturor elementelor şi
introducerea modelelor de autosincronizare, pentru realizarea
efectelor sinergice;
- interconectarea cu structuri şi agenţii guvernamentale
sau structuri civile.
Existenţa reţelelor şi a sistemelor moderne de comandă
şi control, care fac posibil schimbul instantaneu de informaţii şi
permit conducerea, indiferent de locul de dislocare pe glob,
creând doar ceva probleme din cauza diferenţei de fus orar,
schimbă concepţia clasică cu privire la locul şi rolul coman-
damentelor pe diferite trepte ierarhice.
Aceste reţele asigură cel puţin trei căi de transmitere
date şi informaţii, inclusiv posibilitatea teleconferinţelor, a
transmiterii imaginilor despre inamic în timp real. Acoperirea
globală dată de reţelele de sateliţi impune schimbări majore în
stabilirea unei viitoare arhitecturi de comandă şi control,
inclusiv în locul de unde comandantul conduce lupta.
137
Una din cutumele trecutului spunea că un comandant de
companie trebuie să-şi conducă subunitatea dintr-un punct de
comandă aflat la maximum un kilometru de elementele de la
contact, iar punctul de comandă al unei brigăzi trebuia dispus la
o distanţă care să-l scoată de sub focul artileriei de un anumit
tip. Considerăm că aceste cutume, ca unic factor pentru luarea
în considerare a unei anumite soluţii, s-au disipat şi vor
dispărea în viitorul apropiat, tocmai din cauza RBR.
Comanda si controlul, privite ca un proces de decizie, se
materializează în planuri de operaţii sau strategice. Epoca
informaţională, reprezentată de sistemele informatice interco-
nectate prin mijloace de comunicaţii performante, permite un
mare flux de date şi informaţii furnizate oportun de senzori
multipli şi eficienţi.
Schimbarea importantă pe care o aduce RBR în strategia
operaţională este înlăturarea datelor şi informaţiilor inutile
(fiecare primeşte informaţia de care are nevoie), deci selectarea
informaţiei, printr-un sistem de filtre, competenţe, funcţiona-
lităţi şi protocoale de acces, asigurând astfel decizia rapidă,
lovirea precisă şi, în tot acest timp, protecţia completă.
De asemenea, principalele aspecte care trebuie punctate
în domeniul managementului informaţiilor sunt: existenţa unor
conexiuni multiple între diferitele entităţi din câmpul de luptă,
integrarea imaginilor operative standard (Common Operational
Pictures-COP
29
), rezultând mai puţine asemenea imagini,
fiecare dispunând însă de capacitatea de a asigura un număr
sporit de secvenţe (vederi) operative; o asemenea secvenţă
reprezintă, în mod obişnuit, un submeniu de informaţii din
cadrul COP, cu detalii necesare planificării unei misiuni sau
luării unei decizii. În consecinţă, considerăm că procesul COP
are, în principal, rolul de a asigura consistenţă funcţională între
diferite secvenţe operaţionale.

29
Imaginea Operaţională Comună.
138
Reţeaua de execuţie este compusă, la rândul ei, din
platformele de lovire, adică elemente întrunite, flexibile,
interoperabile, capabile să aplice simultan şi, dacă este posibil,
instantaneu, efectele, să prevină fratricidul şi să evite surprin-
derea. Crearea unei arhitecturi organizaţionale care să permită
conectarea unor microstructuri luptătoare, de tipul forţelor
speciale, dotate cu mijloace minime necesare îndeplinirii
misiunilor, este un alt factor de multiplicare a puterii, întrucât
aceştia, pe de o parte, pot beneficia de o cantitate enormă de
informaţii utile şi oportune prin poziţionarea lor ca şi client în
reţea, prin simpla conectare a unui laptop la staţia prin satelit şi
accesarea Intranetului militar, şi pot genera, la rândul lor,
informaţii, introducându-le instantaneu, în format digital, în
aceeaşi reţea iar, pe de altă parte, pot acţiona numai ca element
al subsistemului de execuţie, prin scoaterea din luptă a
obiectivului primit.
Conceptul nu este însă infailibil sau lipsit de probleme!
Spre exemplificare, problema tehnică cea mai importantă este
lărgimea de bandă, care determină cât de multe date pot fi
transferate rapid între două dispozitive electronice. Un studiu al
firmei Rand Corporation estimează că, în domeniul militar, este
nevoie de o bandă de 40-50 de ori mai mare decât cea folosită
acum doi ani în ultimul război din Irak, adică o bandă care să
permită, în termenii unui hacker, încărcarea a trei filme de
1.000 MB fiecare pe secundă! Într-un raport de tipul „lecţii
învăţate în Irak”, publicat în mai 2004 de Forţele Terestre ale
SUA, se afirma că „nu vor exista probabil niciodată resurse
suficiente pentru a realiza o reţea de comunicaţii completă şi
funcţională, şi dislocarea de senzori şi sisteme de lovire oriunde
în lume
30
”.
În ultimul conflict din Irak s-au „jucat” noile concepte,
mai mult sau mai puţin folosite şi experimentate, precum

30
Pentru mai multe detalii, a se vedea Pentagon Envisioning a Costly
Internet for War, The New York Times, 13 nov. 2004.
139
operaţia „Şoc şi groază”, operaţia informaţională, operaţia
bazată pe efecte, războiul de manevră, războiul contra
insurgenţilor, războiul expediţionar etc. Totuşi, putem trage
câteva concluzii cu privire la desfăşurarea acţiunilor militare:
a. Toate operaţiile au avut caracter întrunit şi combinat
– evidenţiate de folosirea tuturor categoriilor de forţe ale SUA
şi aliaţilor, cu o creştere semnificativă a celor speciale, cu o
integrare de succes a forţelor militare străine, australiene,
britanice, poloneze în planul de operaţii – urmată de integrarea
a peste 27 de naţiuni, inclusiv România, în operaţiile militare
postconflict.
b. Cooperarea dintre Forţele de Operaţii Speciale şi
forţele principale, la un grad nemaiîntâlnit, ilustrată de acţiuni
neconvenţionale, de tipul celor de căutare a conducătorilor
Partidului Baas, un exemplu fiind cele de pe autostrada
Bagdad–Tikrit, unde elemente ale unităţii Delta Force au primit
în întărire un pluton de tancuri M-1, pentru a asigura protecţia
acestora la atacurile cu armament uşor şi mijloace explozive
improvizate.
c. Capacitatea de prelucrare şi exploatare a unei cantităţi
masive de informaţii
31
, specifică RBR, executarea atacurilor cu
sisteme de armament de mare precizie, a manevrelor rapide şi
aplicarea tehnicilor de luptă adecvate situaţiei tactice au permis
un efect sinergic, forţele americane reuşind să obţină rezultate
mai bune decât cele preconizate.
d. S-a pus în aplicare o puternică componentă
informaţională şi psihologică, încercându-se folosirea mass-

31
Pentru a procura şi introduce în reţea informaţiile necesare hotărârilor din
teatrul de operaţii s-au folosit peste 40 de sateliţi de observare şi dirijare,
sisteme de cercetare de tipul AWACS, JSTARS sau AEW&C, avioane fără
pilot şi mijloace electronice şi optice din dotarea trupelor terestre sau
forţelor speciale. Considerăm, totuşi, că americanii au avut la dispoziţie 12
ani pentru a identifica şi localiza toate aceste obiective, lucru nemaiîntâlnit
în istorie.
140
media ca vector al „încărcării” psihologice a forţelor proprii,
menţinerii sprijinului popular şi a suportului internaţional. Aici
trebuie să scoatem în evidenţă că apariţia unor noi jucători în
plan mediatic, precum Euronews sau Al-Jazeera a făcut mult
mai dificilă această întreprindere.
Ca parte componentă a conceptului „Şoc şi groază”,
care se dorea un concept cu efecte inclusiv psihologice, însă
datorită mediatizării excesive înainte de declanşare şi a
imposibilităţii prezentării mediatice a efectelor, a căzut în
desuetudine, folosirea armamentului cu mare precizie de lovire
a fost generalizată. Dacă în primul Război din Golf numai 7%
din armele folosite au fost de mare precizie, în prima săptămână
a conflictului din Irak, procentajul loviturilor unde s-au folosit
arme de precizie s-a ridicat la 95%.
3. Adoptarea RBR în NATO şi UE
Şi în cadrul procesului de transformare generală a
NATO, efectele semnificative ale globalizării, apărute în
mediile social, politic şi de securitate ale Alianţei, constituie
provocări curente ale capacităţii de răspuns la ameninţările şi
evenimentele în derulare.
Conform experţilor, teoria referitoare la potenţialul
„reţelei” este considerată esenţială şi în proiectele de
transformare a Alianţei.
Este preluată în strategia de dezvoltare şi integrare a
capacităţilor, sub denumirea „Capacităţi NATO facilitate de
reţea” (NATO Network Enabled Capability - NNEC), pe baza
principiilor definite în cadrul teoriei „operaţiilor bazate pe
efecte”. Conceptul promovat de Alianţă identifică soluţia
integrării instrumentelor militare şi politice, adoptarea unor noi
metode şi structuri organizaţionale capabile să asigure rezultate
rapide, decisive, la nivel operativ şi strategic, în afara zonelor
tradiţionale de responsabilitate acoperite de Tratatul de la
Washington.
141
În cadrul NATO, Comandamentul Aliat pentru
Transformare (Allied Command Transformation – ACT) este
structura responsabilă cu planificarea şi derularea acestui
proces, care asigură finanţarea eforturilor de cercetare,
dezvoltare de concept, experimentare şi implementare.
În viziunea comună a celor doi comandanţi strategici ai
NATO (documentul intitulat “The Military Challenge”) se
estimează că viitoarele operaţii ale Alianţei vor avea caracter
preponderent expediţionar, se vor angaja toate dimensiunile
spaţiului de luptă, cu orientare clară spre efecte.
În plan militar, accesul tuturor aliaţilor prezenţi în
respectiva operaţie la reţele asigură rolul de multiplicator al
forţei, determinând reducerea costurilor individuale şi a celor
comune ale Alianţei.
Pe plan strict economic, pe de o parte, nici o ţară din
NATO sau din afara Alianţei nu este şi nu va fi aptă de a-şi
dezvolta şi produce independent tehnologiile şi sistemele de
arme necesare pentru a duce un RBR. În războiul de coaliţie,
aceasta va pune probleme acute de compatibilitate, care vor
trebui să fie depăşite, prin eforturi bugetare naţionale
considerabile.
Pe de altă parte, competiţia producătorilor de echipa-
mente militare este mai acerbă ca niciodată. În opinia noastră,
unica soluţie de a ajunge la un nivel de interoperabilitate în
cadrul RBR rămâne cooperarea militară şi industrială, tehnică şi
tehnologică euro-atlantică.
Pentru implementarea unitară a conceptului, la nivelul
Alianţei, s-au identificat câteva principii de funcţionare:
- interconectarea multiplă a componentelor forţei determină
perfecţionarea schimbului de informaţii;
- schimbul de informaţii şi colaborarea determină perfec-
ţionarea calitativă a informaţiilor şi a distribuţiei acestora;
142
- distribuţia facilitează colaborarea şi determină creşterea
vitezei de decizie şi pe cale de consecinţă, creşterea rolului de
multiplicator al forţei;
- dobândirea superiorităţii informaţionale se realizează prin
capacităţi care să permită „vizualizarea” cu întâietate a
potenţialului inamic;
- realizarea superiorităţii în procesul de cunoaştere a
inamicului impune înţelegerea rapidă a intenţiilor acestuia şi
urmărirea permanentă a situaţiei;
- realizarea superiorităţii decizionale impune atât un cadru
legislativ şi regulamentar, cât şi proceduri clare, folosirea
tehnologiei VTC şi a principiului enunţării clare a stării de
finalitate
32
şi a intenţiei comandantului
33
;
- realizarea superiorităţii acţionale, prin aplicarea principiilor
operaţiilor bazate pe efecte şi al acţiunii decisive, pentru
obţinerea unor efecte superioare;
- crearea capacităţilor de simulare şi distribuţia acestora la
distanţă, cu rezultate spectaculoase în domeniul interopera-
bilităţii şi uniformizării instruirii.
Îndeplinirea acestor obiective se realizează prin
asigurarea superiorităţii informaţionale, angajamentului eficient
şi decisiv, din primele momente ale stabilirii contactului,
executarea manevrei întrunite, perfecţionarea cooperării civili-

32
Starea de finalitate reprezintă acea stare/statut în care trebuie să se
regăsească forţa la sfârşitul campaniei, necesară pentru terminarea
conflictului sau pentru rezolvarea acestuia în termeni cel puţin favorabili.
Este primul element de bază, ajutător, al planificării, de la care trebuie să se
plece, şi nu trebuie confundat cu obiectivele politico-militare pe care trebuie
să le îndeplinească forţa pe timpul campaniei.
33
Intenţia comandantului este viziunea personală a acestuia referitoare la
motivele pentru care se desfăşoară operaţia şi ce anume trebuie realizat.
Intenţia este o declaraţie clară, concisă, a obiectivului general al misiunii, a
rezultatului final şi a tuturor informaţiilor esenţiale despre cum să se atingă
scopul final şi trebuie să fie bine înţeleasă de comandanţii din subordine,
pentru ca aceştia să-şi pregătească propriile ordine.
143
militari, a desfăşurării operaţiilor cu caracter expediţionar şi
logistice întrunite, în cadrul cărora capacităţile facilitate de
reţea reprezintă principiul-cheie. Desigur, există şi probleme,
obstacole şi provocări, nu numai în domeniul tehnic şi
tehnologic, ci şi în cel informaţional şi uman, în mod deosebit
legate de implementarea conceptului şi accesul la tehnologie,
pentru că o parte din naţiunile membre, din cele care dispun de
tehnologie modernă, încă au o politică naţională restrictivă.
Un alt aspect destul de delicat este generat de evaluarea
costurilor şi a necesarului de investiţii impuse de aceste
programe de cercetare, dezvoltare şi implementare.
Concepţia ACT, care consideră că la acest proces
trebuie să participe toate statele – mari sau mici –, asigurând
angajarea tuturor capacităţilor industriale existente şi chiar
dezvoltând noi oportunităţi, se opune tendinţelor protecţioniste
ale statelor membre.
O altă idee valoroasă a Alianţei este aceea de a folosi
Forţa de Răspuns (NATO Response Force - NRF), în rol de
laborator de experimentare, evaluare, valorificare şi drept
catalizator al implementării principiilor NNEC în sistemele
militare ale statelor membre. Deşi Forţa de Răspuns NATO este
concepută pentru toată gama de operaţii, ea a fost prevăzută în
special pentru conflictele de mare intensitate, având ca misiuni:
• managementul consecinţelor unor atacuri teroriste
(inclusiv cu NBC);
• impunerea păcii (inclusiv gestionarea migraţiei în masă);
• embargoul şi interdicţiile;
• intervenţii antiteroriste şi mai ales riposte contrateroriste;
• operaţiunile de evacuare a noncombatanţilor;
• apărarea antirachetă.
Deşi cele prezente aici par să ţină mai mult de domeniul
viitorului, integrarea cât mai rapidă a unor concepte sau
proiecte doctrinare, organizaţionale şi de planificare în cadrul
144
Alianţei se află în faze avansate de experimentare şi
implementare.
Acest lucru se poate exemplifica prin unele proiecte
aflate în derulare, cum ar fi sistemele pentru monitorizarea
poziţiei forţelor proprii, până la nivel vehicul, distribuţia
imaginii operaţionale comune compozite, mijloacele de
identificare şi navigaţie, senzorii (pentru sprijinul deciziei sau
managementul spaţiului de luptă), precum si armonizarea unor
programe gen evidenţa computerizată a mijloacelor logistice.
Implementarea diferitelor programe NNEC impune
coordonarea lor riguroasă, stabilirea clară a orientărilor
strategice şi a autorităţii de execuţie, un program concret de
educare şi instruire, precum şi o foaie de parcurs clară, pentru
adoptarea graduală a conceptelor.
Putem concluziona că NNEC nu se referă numai la
tehnologie, ci reprezintă o nouă filozofie, un nou mod de
gândire şi acţiune şi chiar o modalitate politică de a împinge de
la spate unele state mai puţin dispuse la cheltuieli militare
suplimentare.
În cadrul programului de dezvoltare a viitoarelor
sisteme de luptă
34
, evitarea fratricidului este considerată un
obiectiv esenţial. De fapt, la nivelul NATO, s-a decis unifor-
mizarea cerinţelor tehnologice ale unui asemenea sistem de
identificare în luptă. Astfel, a apărut STANAG 4579, care
reglementează cerinţele şi parametrii dispozitivelor de identi-
ficare a ţintelor în luptă.
Unele state au combinat mai multe sisteme, ajungând
astfel la sistemul MFRF (Multi-Function Radio Frequency -
frecvenţă radio multifuncţională), care are funcţiuni de comuni-
care, radar şi identificare.

34
Future Combat System (FCS), sistem de management tehnologic şi
integrare în reţelele mari militare a tuturor sistemelor independente
achiziţionate de Forţele Terestre ale SUA.
145
Alte ţări planifică să adopte soluţia ANSER (Air and
Surface Electronic Responder), ce va permite vehiculelor pe
care este instalat să asigure şi capacităţi de comunicare şi
transfer de date, integral digitale, aşa cum este specificat în
STANAG 4579.
În cadrul programului condus de SUA, pentru acţiunile
postconflict din Irak, Coalition Combat Identification
35
, s-a
reuşit interconectarea în reţea a acestor sisteme. Astfel, state
precum Marea Britanie, Franţa sau Italia au reuşit, folosind
propriile echipamente, să interacţioneze cu alte sisteme.
Digitalizarea şi racordarea la reţea sunt prezente în
cadrul categoriilor de forţe, pentru cât mai multe elemente sau
segmente ale acţiunilor militare. Pentru misiunile de căutare-
salvare a piloţilor doborâţi de inamic, forţele SUA sunt în faza
de studiu, achiziţie şi implementare a unui nou sistem de staţii
radio portative, estimându-se achiziţionarea a peste 46.000 de
bucăţi. Sistemul, denumit Combat Survivor Evader Locater
(CSEL)
36
, foloseşte reţelele de sateliţi existente, inclusiv
reţeaua GPS, şi va furniza permanent informaţii criptate despre
poziţia acestor piloţi în teren, eliminând practic faza de căutare
din cadrul misiunii.
În Programul de apărare împotriva terorismului, una din
provocările Directorilor Naţionali de Armament (CNAD) este
găsirea soluţiilor pentru apărarea aeronavelor NATO împotriva
sistemelor portabile de apărare antiaeriană şi a aruncătoarelor
de grenade reactive.
Deoarece primele pot fi uşor contracarate (prin folosirea
de contramăsuri electronice, ţinte false, flăcări, poliedre etc.), în

35
Coalition Combat Identification (CCCID), sistemul de identificare în luptă
al forţelor de coaliţie, creat spre a permite integrarea tehnologică a mai
multor sisteme de identificare amic-inamic naţionale.
36
Combat Survivor Evader Locater (CSEL), sistem de localizare a
supravieţuitorilor pe câmpul de luptă, conform DefenseNews, 4 apr. 2005,
p. 18.
146
cadrul acestui subgrup de lucru, statele membre şi partenerii se
concentrează asupra celui de-al doilea proiect. Pentru protecţia
împotriva AG-urilor se vor putea folosi ultrasunete sau alt gen
de unde radio (care pot duce la explozia focoaselor la distanţă
suficient de mare pentru a proteja fuselajele), sau blindaje de 4-
5 ori mai eficiente decât cele existente.
Alte subgrupuri de lucru în domeniul combaterii
terorismului sunt cele care lucrează la proiecte precum:
• Protejarea porturilor şi navelor de suprafaţă împotriva
atacurilor teroriste;
• Adoptarea unor măsuri pe termen scurt pentru îmbu-
nătăţirea şi protejarea capacităţilor de comunicaţii ale NATO în
caz de atac terorist;
• Folosirea mijloacelor de detectare ale NATO
(AWACS);
• Coordonarea programelor de instrucţie şi educaţie în
domeniul combaterii terorismului (COE-DAT, protecţia
forţelor, evaluare etc.), distribuirea acestora şi a simulărilor la
distanţă, folosind reţelele existente;
• Detectarea şi contracararea mijloacelor explozive
improvizate;
• Creşterea rolului Forţelor Speciale în combaterea
terorismului (subprogram pentru mărirea preciziei
paraşutărilor);
• Detectarea, protejarea şi managementul consecinţelor
în urma unor atacuri teroriste cu arme nucleare, biologice,
chimice şi radiologice;
• Tehnică de apărare împotriva loviturilor de aruncător.
În combaterea terorismului, schimbul de informaţii
secrete rămâne veriga slabă, aşa cum demonstrează puţinul
interes care a fost acordat de statele membre ale UE structurilor
antiteroriste, create în noiembrie 2001, ce nu s-au reunit practic,
niciodată, de atunci. Singurul consens asupra acestui aspect a
fost un acord de principiu privind crearea unei celule de schimb
147
şi de transmitere de informaţii între serviciile specializate ale
statelor membre, în care diferitele servicii, cum ar fi poliţia,
justiţia, serviciile secrete, ar putea să-şi compare datele de care
dispun şi să transmită o listă de riscuri şi ameninţări comunităţii
europene.
4. Aplicarea conceptului RBR în Operaţii Speciale
Îndeosebi în domeniul Operaţiilor Speciale se identifică
o glisare spre tehnologie a instrumentelor războiului: armele
sunt transformate în sisteme şi conexiuni de date mobile.
„Precizia” ia locul puterii de foc şi acţiunile-şoc, rapide, în
grupuri mici, iau locul distrugerilor masive. Iar aici este
implicată decisiv tehnologia înaltă a obţinerii şi diseminării
informaţiilor. Sistemul de Poziţionare Globală (GPS), sistemele
de tipul JSARS
37
, AWACS
38
sau ultramodernul AEW&C
39
,
asigură comandanţilor şi forţelor pentru Operaţii Speciale o
capacitate excepţională de a culege, analiza, disemina
informaţii şi acţiona asupra spaţiului de luptă.
În cele mai recente confruntări armate ale ultimului
deceniu, avem o demonstraţie pertinentă că noua paradigmă a
războiului combină integrarea „sistemelor spaţiale şi aeriene
moderne, marea precizie distructivă a armelor convenţionale
avansate şi viteza comunicaţiilor moderne într-o maşină de

37
Joint Surveillance and Target Attack Radar System, sistem întrunit de
supraveghere şi dirijare prin radar, dispus pe o platformă aeriană şi destinat
detectării şi distrugerii obiectivelor inamicului de la sol.
38
Airborne Warning And Contol Systems, sistem similar celui anterior, dar
destinat supravegherii şi conducerii operaţiilor întrunite aeriene.
39
Airborne Early Warning and Control, cel mai dezvoltat sistem de
management al luptei, are capacitatea de a urmări simultan atât ţinte aeriene,
cât şi terestre. De asemenea, asigură imaginea integrată a spaţiului de luptă,
fiind considerat un nod de reţea în integrarea acestuia, conform Defense
News, 7 februarie 2005.
148
război aptă să înfrângă rapid orice forţă lipsită de tehnologii
moderne”
40
.
Rolul jucat de forţele pentru Operaţii Speciale, atât în
Afghanistan, cât şi în Irak, nu este încă cunoscut îndeajuns, din
cauza restricţiilor de acces la informaţie. Din datele cunoscute,
acestea au îndeplinit misiuni diversificate, dintre care se
detaşează localizarea, indicarea (iluminarea laser sau
localizarea precisă) obiectivelor în mişcare şi comunicarea
coordonatelor bombardierelor strategice. Acest lucru a fost
posibil nu numai datorită unei aparaturi extrem de performante
cu care aceste grupuri au fost dotate, ci şi unei noi proceduri
militare, denumită scotocire (swarming)
41
, care se bazează pe
cele trei tendinţe majore care au evoluat în ultimii 70 de ani:
capacitatea crescândă de distrugere pe care o au grupurile mici,
precizia tot mai mare a armamentului cu care acestea sunt
dotate şi integrarea acestora prin reţelele de comunicaţii.
Campania din Afghanistan a marcat utilizarea extensivă
a forţelor pentru Operaţii Speciale în sprijinirea acţiunilor
forţelor aeriene, prin legătura directă a acestora cu avioanele de
luptă. Eficacitatea loviturilor aeriene a sporit considerabil odată
cu infiltrarea la sol a grupurilor din cadrul forţelor pentru
Operaţii Speciale şi serviciilor secrete, care au asigurat date
despre ţinte, în timp real, prin utilizarea indicatorilor cu laser
sau prin transmiterea directă, la bordul avioanelor de luptă, a
datelor obţinute, utilizând canale securizate radio, receptoare
GPS şi transmiţătoare radio conectate la laptopuri, pentru
codificare electronică şi criptografică.
Într-un alt scenariu ipotetic, ciclul descoperirii şi
distrugerii unei ţinte poate fi următorul:

40
M. KLARE, Rogue States and the Nuclear Outlaws: America’s Search
for a New Foreign Policy, New York, Hill and Hang Publishers, 1995, p.
95, citat de Th. BALZACQ, op. cit., p. 4.
41
John ARQUILLA, David RONFELDT, Networks and Netwar, RAND,
Los Angeles, 2001.
149
- un satelit de cercetare detectează o emisie electro-
magnetică de interes;
- prin intermediul unui satelit de comunicaţii, informaţia
este transmisă la Centrul de Operaţiuni Aeriene Multinaţionale
– CAOC – unde, automat, în Lista Mijloacelor Aeriene în zbor,
sunt identificate şi alte platforme de senzori care pot investiga
şi localiza cu precizie emisia respectivă, cum ar fi sistemele de
avioane fără pilot (UAV);
- cu ajutorul senzorilor de la bord, UAV-ul confirmă
poziţia şi parametrii ţintei şi, prin datalink
42
, transmite
informaţia la CAOC;
- la rândul său, un avion de cercetare Astor, care are
capacitatea de a îmbunătăţi precizia determinării poziţiei ţintei,
stabileşte dacă ţinta detectată este mobilă sau nu;
- în cazul în care este mobilă, vor fi determinate
viteza şi itinerarul său;
- întregul proces este monitorizat cu ajutorul datelor si
informaţiilor prezentate pe displayurile panoului de date din
CAOC;
- ţinta este evaluată, pentru a se stabili dacă este
importantă şi dacă trebuie distrusă imediat;
- pe baza Listei Mijloacelor Aeriene în zbor sunt
identificate avioanele disponibile în raionul respectiv, cu
muniţia adecvată, care pot fi angajate în acest scop;
- prin intermediul Sistemului Comun de Distribuţie a
Informaţiilor Tactice, avioanele disponibile primesc toate datele
necesare referitoare la ţintă;
- printr-un subsistem datalink, avioanele comunică
dacă ţinta a fost distrusă;

42
Expresie care reprezintă tipul de conexiune pentru transmiterea de date.
Cifra de la sfârşit arată capacitatea conexiunii. De notat că cele mai
moderne, în literatura de specialitate, sunt de nivel 26-28, permiţând
transferul de imagini digitale de mare rezoluţie.
150
- în scopul evaluării distrugerilor produse asupra
ţintei, CAOC dispune trimiterea în zonă a unui alt UAV, de tip
Predator, care, cu ajutorul senzorilor săi electrono-optici, poate
furniza informaţiile solicitate (BDA);
- Predator examinează raionul ţintei şi, prin datalink,
transmite imagini la CAOC, confirmându-se, astfel, distrugerea
ţintei.
Trebuie menţionat aici că forţele pentru Operaţii
Speciale bine instruite, sau chiar structurile insurgente sau
teroriste, au nevoie de puţine comunicaţii în timp real,
deoarece, de obicei, după declanşarea misiunii, descentralizează
controlul operaţiunii. Teroriştii de la 11 septembrie 2001 au
comunicat foarte puţin, dar au fost „superiori” în acea zi.
Sistemul şi elementele componente ale RBR nu sunt
infailibile, întrucât lasă loc apariţiei erorilor, de cele mai multe
ori umane. Astfel, în această campanie au fost mai multe cazuri
de fratricid, printre care lovirea din aer a unei maşini a
televiziunii ITN, aflată într-o coloană a forţelor speciale
americane, sau bombardarea propriilor poziţii.
Specialiştii consideră că, pe plan naţional, pe termen
scurt şi mediu, România nu este ameninţată de o agresiune
armată directă împotriva teritoriului ei şi nu consideră nici un
stat ca potenţial inamic. Riscurile la adresa securităţii naţionale
sunt şi vor fi în principal de natură nemilitară şi neconven-
ţională, folosirea mijloacelor militare rămânând o opţiune
politică de ultimă instanţă
43
.
O altă opţiune, pusă la dispoziţia factorului politic de
armatele moderne, o constituie forţele pentru Operaţii Speciale.
Considerăm că şi în România această ultimă opţiune trebuie
bine analizată, argumentată şi cuprinsă, pe de o parte, într-o
viitoare doctrină a operaţiilor speciale, care să fie avizată de

43
STANCIU, I. Aurel, Terorismul internaţional. Implicaţii strategice
asupra securităţii statului, Teză doctorat, Editura UNAP, 2005, pp. 201-
202.
151
conducerea politică a ţării, iar pe de altă parte, într-o viitoare
iniţiativă legislativă pe aceeaşi temă, la care se lucrează în
prezent.
Fiecare militar din forţele pentru Operaţii Speciale este
înzestrat cu o unitate IT portabilă care încorporează un
calculator cu monitor rabatabil la casca de luptă, iar hărţile
digitalizate de care are nevoie sunt încărcate în memorie, cu un
sistem GPS, de poziţionare prin satelit, şi o staţie radio
individuală. Putem emite ideea că soldatul este pe cale să
devină un sistem, parte integrantă a altui sistem. Uniforma,
propusă şi în cadrul proiectului SIPE - Soldier Integrated
Protective Enable - sistem integrat de protecţie al soldatului, are
dublu rol. Pe de o parte, rolul de protecţie şi de minimizare a
posibilelor răniri pe câmpul de luptă, prin vestă antiglonţ,
cască, protecţie crescută a costumului la armele NBC, sistem
individual de încălzire etc.
Pe de altă parte, se urmăreşte creşterea eficienţei în
luptă, prin montarea mijloacelor de comunicaţie de tipul
“handsfree”, care să permită folosirea armamentului cu ambele
mâini, în acelaşi timp cu convorbirile radio, operarea aparaturii
de navigaţie şi de vedere pe timp de noapte, sistemul GPS de
localizare, dar şi de semnalare a poziţiei.
Această dotare standard permite integrarea respectivului
soldat în sistemul de recunoaştere amic – inamic, pentru a se
evita astfel fratricidul.
În cadrul acestui proiect de echipament şi armament
individual se generalizează calibrele mici, mijloacele miniatu-
rizate, polivalenţa acţională a armamentului portativ (capabili-
tăţi antipersonal, antiblindate, de operare în zone puternic
urbanizate şi pe timp de noapte) cu sistem de ochire şi de ghidaj
laser. Există chiar şi preocupări pentru crearea unui costum care
să amplifice de câteva ori forţa celui ce îl poartă.
152
În armata SUA, s-au elaborat cerinţele pentru realizarea
noului sistem al luptătorului, Land Warrior System. Acestea au
fost:
Efect distructiv, de unde a rezultat necesitatea realizării
unei game de armament cu sisteme avansate de control asupra
focului, optimizate pentru lupta în mediu urban.
Posibilitate mărită de supravieţuire, respectiv, nece-
sitatea creării unei ţinute de protecţie ultrauşoare, nevolu-
minoase, împotriva întregului spectru de ameninţări.
C4I2SR (comunicaţii şi senzori), de unde a rezultat
necesitatea interconectării în reţele a indivizilor şi echipe-
lor/grupelor prin mijloace de comunicaţii, senzori de ultimă
generaţie, sisteme tactice de culegere de informaţii aflate în
organică, asigurând posibilitatea de planificare şi antrenare din
mers, precum şi legăturile cu mijloacele altor categorii de forţe.
Surse de alimentare, adică sisteme sau elemente care
să asigure o autonomie de 72 de ore, cu volum şi greutate mici,
posibilităţi de autoîncărcare sau reîncărcare, solide şi sigure.
Mobilitate, performanţe umane superioare, respectiv,
posibilitatea de deplasare pe timpul misiunii cu încărcătură la
greutate maximă, pe verticală şi orizontală.
Concluzionând, sistemul integrat al luptătorului, o
combinaţie de senzori, computer, lasere, sistem de locaţie
terestră şi staţie radio, aduce luptătorul în spaţiul de luptă
digital şi îi creşte capacitatea de cunoaştere a situaţiei, permite
înregistrarea şi transmiterea de imagini video, pe de o parte, şi
conducerea efectivă a luptătorilor, pe de altă parte.
Costurile deosebite ale dotării unei asemenea unităţi,
îndeosebi pentru crearea capacităţilor de acces la reţele, extrem
de costisitoare pentru un buget limitat, şi-au pus deja amprenta
asupra repartizării resurselor financiare în anul 2004.
În privinţa deciziilor dificile, impuse de continuarea
reformei domeniului militar şi de necesitatea reducerii mai
multor structuri militare, acestea au fost luate uneori fără a se
153
ţine seama de nevoile şi fizionomia conflictelor militare ale
următorului deceniu. Astfel, deşi opinii privind „creşterea
rolului trupelor de desant aerian, aeromobile, de cercetare-
diversiune şi al forţelor speciale” au fost exprimate în repetate
rânduri, chiar şi în lucrări de specialitate de referinţă
44
, când a
fost vorba de transpunerea în practică a acestora s-au preferat
alte soluţii, „mai convenabile social”, deşi, din punct de vedere
financiar, costurile ar fi fost mai reduse, comparate cu
capacitatea de reacţie şi caracterul preponderent expediţionar al
celor dintâi, şi ne referim aici la cele câteva unităţi de operaţii
speciale care existau deja.
5. Aplicarea conceptului RBR în combaterea terorismului
A devenit tot mai evident că, într-o eră în care forţe
transnaţionale şi substatale, bazându-se pe tehnologii şi
echipamente comerciale sau obţinute prin manufactură proprie,
au căpătat aplomb şi au reuşit să depăşească graniţele naţionale,
concepte precum războiul civil, terorismul şi proliferarea
armelor de distrugere în masă nu mai pot fi limitate sau izolate
în cadrul anumitor state sau regiuni.
Încă de la începutul anilor ‘90, aceste fenomene au
izbucnit ca ameninţări majore la securitatea globală, tocmai
pentru că diminuează distincţia făcută între crize interne şi
externe. În aceste noi condiţii, forţele transnaţionale şi
substatale ameninţă nu doar statele, ci chiar societatea
democratică în ansamblul ei şi, prin aceasta, stabilitatea
internaţională în sine. În consecinţă, ideile tradiţionale despre
arta războiului sunt evitate, pe măsură ce dimensiunile politice,
economice şi militare ale securităţii aproape au fuzionat, iar
războiul dintre un stat şi un altul pare să fi fost înlocuit de noile

44
BĂDĂLAN Eugen, Gl. div. dr., Securitatea naţională şi unele structuri
militare româneşti la cumpăna dintre milenii, Editura Militară, Bucureşti,
p. 162.
154
forme de conflict substatal şi transstatal, mai convenabile din
punct de vedere economic, politic şi militar.

Tendinţele pe plan internaţional
Pe plan internaţional apar mutaţii considerabile în
modul de abordare a operaţiilor după aplicarea principiilor
RBR. În Afghanistan se vorbeşte deja despre schimbarea
caracterului operaţiei, de la o operaţie antiteroristă cu forţe
speciale dislocate pe sectoare la o operaţie bazată pe
informaţii
45
, unde sistemele şi procedeele de culegere a datelor
şi informaţiilor despre structurile teroriste şi operaţia
informaţională antiteroristă să constituie centrul de greutate.
Experienţa unor state precum SUA, Marea Britanie,
Germania sau Israel, în folosirea RBR pentru combaterea
terorismului, este benefică şi trebuie luată în considerare. De
asemenea, adoptarea la nivel NATO a unui concept de acţiune
preventivă, pentru misiuni de combatere a terorismului şi unde
vârful de lance îl constituie NRF, structură exponentă a
conceptului RBR, trebuie analizată şi transpusă la nivel
naţional, înainte de a da forţe în compunerea NRF.
În combaterea terorismului, elemente ale RBR se aplică
de ceva vreme. Un exemplu sugestiv de folosire a principiilor şi
tehnologiilor caracteristice RBR este cel al specialiştilor
britanici ai unităţii C-7 din MI5, care, după declanşarea crizei
teroriste din 30 aprilie 1980 (!), de la ambasada Iranului din
Londra, au trecut la plantarea de microfoane, senzori de
proximitate şi altă aparatură sofisticată, pe care le-au integrat
într-o reţea ce le permitea acestora să ştie poziţia exactă a
teroriştilor, că „în camera telexului sunt strânşi majoritatea
ostatecilor”, dar dovedindu-se „eronate în privinţa unor camere
de la etaj”
46
.

45
Intelligence Based Operations.
46
Idem, p. 181
155
Israelul recurge frecvent la raiduri aeriene, bombar-
damente de artilerie, inclusiv comandouri de pedepsire, pentru
lichidarea teroriştilor arabi, chiar retraşi în sanctuarele din
Africa, Europa sau SUA
47
, comandouri pregătite după „reţeta”
de represalii a lui Golda Meir, şi anume, că nici un civil nu
trebuie ucis, ci doar teroriştii, că aceştia trebuie să fie ucişi în
acelaşi fel cum au murit victimele lor şi că, înainte de a muri,
trebuie să ştie cine i-a răpus, iar că, în cazul acţiunilor „negre”,
în teritoriu ostil, cineva trebuie să şteargă urmele şi să inducă în
eroare investigaţia organelor locale de anchetă. Trebuie să
amintim aici şi de raidurile de tip ofensiv, de valoare tactică,
dar cu impact strategic, sub acoperire sau desfăşurate în cadrul
unei operaţii militare, o adevărată procedură contrateroristă
pentru forţele speciale israeliene, aprobată şi susţinută
procedural de conducerea politico-militară a acestei ţări.
O oficialitate din cadrul Forţelor de Apărare Israeliene
(FAI) a afirmat, în luna noiembrie 2004, că o combinare a
tehnologiei moderne cu concepte operaţionale de acţiuni în
reţea şi coordonarea între structurile de informaţii, inclusiv a
celor din afara FAI, permit forţelor aeriene să preia o parte a
sarcinilor îndeplinite în mod tradiţional de forţele terestre.
Acurateţea îmbunătăţită şi coeficientul de siguranţă al
loviturilor aeriene de anihilare – pe care preferă să le numească
operaţiuni de lovire precisă – se datorează existenţei unui
concept operaţional prin care se îmbină informaţiile precise cu
comanda, controlul şi tehnologia mult îmbunătăţită. Acesta
consideră că forţele aeriene pot preveni infiltrările, impune
interdicţii de circulaţie după lăsarea întunericului, pot fi folosite
pentru lichidarea celulelor teroriste şi pot distruge depozitele
ilegale de armament, reducând foarte mult necesitatea
implicării forţelor terestre.

47
ARĂDĂVOAICE G., ILIESCU D., NIŢĂ L.D., în Terorism,
antiterorism, contraterorism, Editura ANTET, p. 143
156
Rezultatele obţinute de FAI în loviturile date palestini-
enilor suspectaţi de terorism sunt relevante. În ultimele 6 luni
ale anului 2004, între 60 şi 80% dintre combatanţii palestinieni,
ţinte ale serviciului de securitate SHIN BET şi ale serviciului
de informaţii al armatei, au fost ucişi în urma loviturilor
aeriene, aproape 90% dintre aceştia în Fâşia Gaza.
„Acum 2 ani, când am început (utilizarea pe scară
largă) a operaţiunilor de lovire precisă, doar 15-20% dintre ţinte
erau lovite cu ajutorul forţelor aeriene şi chiar cu 6-8 luni în
urmă, doar 30-35% dintre ele erau urmare a acestui gen de
operaţii”, a afirmat acelaşi oficial. „Ce am reuşit să realizăm în
ultima jumătate de an este nemaipomenit. Am creat o situaţie în
care realitatea este foarte aproape de imaginaţie”
48
.
Oficialul a declarat că, în ultima perioadă, în cadrul
FAI, s-a constituit o celulă specială de comandă şi control
formată din 5 sau 6 ofiţeri. Aceştia sunt singurii autorizaţi de
comandamentul FAI să se ocupe de operaţiunile de anihilare a
ţintelor teroriste. Acesta a mai afirmat că, în dezvoltarea
conceptelor şi aplicaţiilor RBR, o mare influenţă a avut-o
industria locală de apărare şi laboratoarele ce lucrează în
domeniul dezvoltării tehnologice, care au îmbunătăţit sistemele
existente şi au mărit precizia armamentului, urmărind şi
costurile rezonabile. Un exemplu în acest sens îl constituie
dispunerea senzorilor similari cu cei ai AWACS pe console
purtate de un dirijabil, dar cu absolut aceleaşi rezultate.
Oficialul din cadrul FAI a declarat că, din momentul
folosirii noilor tactici antiteroriste în 2003, numărul victimelor
nevinovate a scăzut dramatic. „Anul acesta, la 12 terorişti s-a
înregistrat aproximativ o singură victimă colaterală, pe când în
trecut raportul era de aproximativ 1 la 1 şi continuăm să
acţionăm în acest sens, deoarece chiar şi o singură victimă
înseamnă mult, şi situaţia trebuie evitată”.

48
Defense News, 7 martie 2005, pp. 1-8.
157
În domeniul diversificării şi integrării reţelelor de
senzori, în cadrul conceptului RBR, Israelul este una din cele
mai avansate naţiuni. Pentru exemplificare, proiectul
FIREFLY, realizat pentru lansatorul standard de grenade M203
40 mm (montat pe puşca de asalt M16), este bazat pe conceptul
de proiectil dual şi a constat în montarea unor senzori, mai
precis a două camere de luat vederi de tip CCD (charge-
coupled device), pe un proiectil exploziv, cu muniţie subcalibru
şi bătaia de 600 m, acesta devenind astfel şi o sursă de
informaţii (image-gathering round).
Pe timpul celor opt secunde pe care le face până la ţintă,
FIREFLY poate transmite imagini color şi de înaltă rezoluţie.
Destinate trupelor de uscat şi forţelor speciale, imaginile
sunt transmise în timp real, fiind recepţionate pe echipamente
speciale (personal digital assistance) sau pe calculatoare
portabile (pocket PC), prevăzute cu bloc de recepţie şi antenă.
Servind şi ca relee, acestea retransmit apoi imaginile în
interiorul reţelei, putând fi astfel accesate de oricare utilizator
din zonă.
Însăşi structura RBR poate constitui ţinta unor atacuri,
de cele mai multe ori teroriste. Strategi militari chinezi au scris
că atacul asupra comunicaţiilor spaţiale şi reţelelor de
calculatoare, incluzând infrastructura civilă, poate fi o parte a
unei strategii de atac de succes
49
.
În SUA, oponenţii conceptului RBR au remarcat
limitările capabilităţilor proprii şi capacitatea reţelelor teroriste
de a lovi puterea militară americană în aceste puncte sensibile.
În 1999, Departamentul Apărării al SUA a raportat
22144 de atacuri asupra sistemelor sale nesecrete şi cu peste
10% mai mult în anul următor
50
. Michael Vatis, fostul şef al
Centrului Infrastructurii Naţionale de Protecţie, a afirmat că nu

49
Shenxia ZHENG, Changzhi ZHANG, The Military Revolution in Air
Power, NDU Press, Washington DC, 1997, pp. 3-5.
50
Infowar, în www.infoguerre.com.
158
se cunoaşte nici o modalitate de protecţie împotriva acestui gen
de atacuri. Reţelele declarate ca „sigure” sunt, de fapt, destul de
vulnerabile. Personalul NSA a identificat posibile puncte
vulnerabile ale server-ului SIPRNet, care deserveşte mare parte
din comunicaţiile de comandă şi control ale armatei, prin
Sistemul Global de Comandă şi Control, la fel ca şi multe alte
informaţii importante. Crearea reţelelor mari creşte atât
vulnerabilitatea, cât şi potenţialele pagube provocate de un
militar incompetent, rău intenţionat, de către un agent inamic
sau un terorist.
În plus, multe aspecte ale războiului neconvenţional nu
pot fi monitorizate prin senzori tradiţionali. Luptătorii din
forţele neconvenţionale, de gherilă sau teroriştii, pentru a reuşi
să fie invizibili pentru senzori, pot foarte uşor să se amestece
printre civili şi să aibă o disciplină a comunicaţiilor, aşa cum
membrii talibani au demonstrat-o în Afghanistan. Muniţiile de
mare precizie nu pot lovi ţinte care nu pot fi identificate.
Combinaţia dintre evitarea senzorilor şi alte contramăsuri, nu
foarte scumpe, face din războiul de uzură o strategie atractivă
pentru potenţialii inamici ai SUA.

6. Aplicarea conceptului în domeniul combaterii terorismului
Misiunile pe care le pot îndeplini armatele (cu
structurile actuale) pot fi, în principal, cele „în forţă“, menite să
ducă la distrugerea unora din elementele reţelelor şi
organizaţiilor teroriste, acţionând, deci asupra efectelor, şi nu
asupra cauzelor. Dintre acestea amintim:
• Detectarea, prin grila senzorilor şi prin forţele
pentru Operaţii Speciale, a centrelor şi bazelor
de antrenament ale organizaţiilor şi reţelelor
teroriste;
• Lovirea, prin mijloace militare, îndeosebi cu
aviaţia, rachetele de toate tipurile şi forţele
159
pentru Operaţii Speciale, a centrelor vitale, a
bazelor de antrenament, depozitelor şi
infrastructurilor organizaţiilor teroriste, pe
măsură ce acestea sunt descoperite şi identificate
şi se obţine acceptul ţării sau ţărilor în care se
află acestea, de cele mai multe ori în cooperare
cu forţele armate ale ţărilor respective şi/sau cu
alte forţe din zonă;
• Declanşarea războiului (luptei armate) de către
coaliţia antiteroristă, cu sau fără mandat ONU,
împotriva ţărilor şi regimurilor politice care
practică, adăpostesc, finanţează şi susţin
acţiunile teroriste;
• Participarea la acţiunile de căutare şi distrugere a
reţelelor şi bazelor teroriste;
• Interzicerea sau limitarea accesului
organizaţiilor teroriste la reţele
51
;
• Crearea unor protocoale de detecţie, a unor
„capabilităţi ale grilei senzorilor pentru a facilita
descoperirea la timp a organizaţiilor şi
grupurilor teroriste şi a intenţiilor acestora”
52
;
• Desfăşurarea unor operaţii speciale împotriva
teroriştilor, de eliminare a acestora ca entităţi.

7. Preocupări pe plan intern de aplicare a principiilor RBR
în combaterea terorismului
În România secolului XXI s-au făcut progrese remarca-
bile în domeniul informaţiilor, fiind chiar recunoscuţi în NATO
pentru capabilităţile şi experienţa pe care am acumulat-o prin

51
VĂDUVA Gh., Războiul bazat pe reţea în fizionomia noilor conflicte
militare, Editura UNAp, Bucureşti 2005, p. 40.
52
Ibidem.
160
participarea noastră la operaţii. Chiar şi după integrarea în
NATO, Armata României rămâne garantul suveranităţii şi
independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale şi va
continua să contribuie activ la stabilitatea şi securitatea
regională, prin participarea la materializarea iniţiativelor de
cooperare în domeniul militar şi prin îndeplinirea obligaţiilor şi
sarcinilor ce-i revin, ca urmare a aplicării tratatelor şi
înţelegerilor internaţionale. În scopul creşterii capacităţii de
combatere a fenomenului terorist, în condiţiile participării mai
multor structuri, este considerată ca prioritară asigurarea
interoperabilităţii conceptuale şi acţionale atât pe orizontală, la
nivel naţional, cât şi cu structuri similare externe, din ţări aliate
ori partenere. În noile documente programatice de securitate
naţională, precum Strategia de Securitate şi Carta Albă, trebuie
incluse aceste elemente şi capabilităţi cu caracter preponderent
ofensiv.
Deşi Ministerul Apărării Naţionale este la început de
drum în domeniul combaterii terorismului, s-au făcut progrese
notabile privind instruirea şi dotarea forţelor specializate pentru
asemenea misiuni. Astfel, Detaşamentul de Intervenţie Rapidă
şi Batalionul de Informaţii deţin deja armament şi tehnică de
luptă compatibilă, iar Batalionul Operaţii Speciale, în curs de
operaţionalizare, negociază în prezent achiziţionarea unor
mijloace performante.
Considerăm că o strategie naţională proactivă pentru
combaterea terorismului ar presupune crearea şi dezvoltarea
unor capabilităţi de informaţii în domeniul acţiunilor
asimetrice, a forţelor pentru Operaţii Speciale, capabilităţi de
proiecţie şi sprijin a acestor forţe şi chiar capacităţi de asigurare
logistică pe termen mediu şi lung, care să asigure
sustenabilitatea în afara teritoriului naţional şi, nu în ultimul
rând, capabilităţi de conectare la reţelele aliaţilor.
În primul rând, estre nevoie de crearea, la nivel naţional,
a unei noi arhitecturi a sistemului C4I, care să fie suficient de
161
permisivă pentru schimbul de informaţii pe orizontală,
interagenţii, dar care să permită şi conectarea instantanee la
reţele informatice ale NATO, UE şi ţărilor aliate. La nivelul
MAI există structuri specializate care au atribuţii de legătură în
combaterea criminalităţii, în care intră şi terorismul, însă
accesul la aceste reţele nu este încă perfectat.
Pentru armonizarea modalităţilor de combatere a
terorismului şi standardizarea procedurilor de operare şi
management al crizelor teroriste la nivel naţional, s-a constituit
Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului
(SNPCT), iar Serviciul Român de Informaţii a fost desemnat, la
data de 19 octombrie 2001, drept autoritate naţională în
materie. Pentru coordonarea activităţilor operative curente la
nivel naţional şi conducerea reacţiei antiteroriste/contra-
teroriste, în cadrul SNPCT funcţionează Centrul de Coordonare
Operativă Antiteroristă (CCOA), pentru care MApN are un
element de legătură. Legătura funcţionează şi constituie un
început, însă suntem încă departe de aplicarea tehnologiilor şi
tehnicilor specifice RBR. De asemenea, la nivelul Brigăzii
Antiteroriste a SRI există capabilităţi RBR. Capabilităţile
existente asigură pentru executanţi transmiterea rapidă a
ordinelor şi informaţiilor în condiţiile realizării libertăţii de
mişcare gen „mâini libere”.
Forţele SRI deţin mijloacele tehnice necesare realizării
acestor cerinţe: autostaţiile care reprezintă un punct de
comandă mobil, dotat cu mijloacele tehnice de comunicaţii şi
televiziune cu circuit închis. În acest fel, factorul de decizie
vede practic ceea ce vede luptătorul antitero, datorită imaginilor
transmise de o cameră video miniaturizată montată la cască sau
poate vedea dacă entitatea teroristă este în vizorul trăgătorului
de elită, graţie unei camere video montate la puşcă. Astfel,
elementul de decizie este în permanenţă în legătură cu
elementele de execuţie, iar ordinele ajung la acestea în timp
real.
162
Concluzii
Experienţa recentă cu răpirea jurnaliştilor români în
Irak, chiar dacă nu se cunosc detaliile din motive de păstrare a
secretului, ne duce la concluzia că interoperabilitatea
elementelor din cadrul SNPCT este vitală.
La nivel naţional este necesară armonizarea cu cadrul
NATO, proces care, în opinia noastră, trebuie să înceapă cu o
dezbatere lărgită a conceptului, de către toţi factorii de decizie,
politici şi militari, din toate structurile cu responsabilităţi şi
contribuţii la securitatea şi apărarea naţională, proces menit să
asigure înţelegerea şi clarificarea conceptuală, determinarea
nivelului naţional de ambiţie pe baza proiecţiilor de resurse,
inventarierea proiectelor naţionale care sunt compatibile
conceptului şi mai ales stabilirea unui set de cerinţe care să
devină obligatorii pentru toate proiectele viitoare.
Un lucru putem afirma cu certitudine: Strategia de
Securitate Naţională şi Strategia Militară trebuie să cuprindă un
set de măsuri clare de implementare a conceptului RBR, trebuie
să identifice şi legifereze posibilităţile de cooperare în cadrul
organismelor NATO, UE şi în alte aranjamente făcute cu ţările
aliate. Aceste documente programatice mai trebuie să cuprindă
referiri, atribuţii, responsabilităţi şi termene clare pentru
participarea la deciziile importante ale Alianţei în ce priveşte
aplicarea principiilor şi tehnologiilor specifice RBR în
revizuirea structurilor de forţe şi a celor de comandă, a
planurilor de modernizare (înzestrare), a planurilor de pregătire
şi a politicilor şi doctrinelor de aplicare.
Nu în ultimul rând, opinăm că toate documentele de
planificare strategică a resurselor ar trebui să cuprindă un
subcapitol separat, în cadrul capitolului dedicat transformării,
care să abordeze problemele RBR şi de interoperabilitate cu
NATO, identificând şi fondurile necesare implementării.

163

RĂZBOI BAZAT PE REŢEA SAU REVOLUŢIE
ÎN ARTA MILITARĂ
Dr. Nicolae DOLGHIN
Într-o lume aflată în proces alert de reconfigurare şi
căutări, rămâne actuală vechea constatare că militarii se
pregătesc întotdeauna pentru următorul război. Este una banală
care explică de ce, în succesiunea evenimentelor, războaiele
diferă unul de celălalt, dar au şi multe lucruri comune. Cu cât
războaiele au fost mai apropiate în timp, cu atât asemănările
sunt mai evidente. Excepţie fac, probabil, cele două războaie
din Irak, desfăşurate cam la un deceniu unul de celălalt. Deşi la
ele au participat aproximativ aceiaşi actori principali, s-au
întrebuinţat într-o măsură covârşitoare aceleaşi categorii de
armament, războaiele au diferit total ca desfăşurare. Diferenţele
esenţiale au fost imprimate nu atât de tehnologia înaltă şi
armamentul de înaltă precizie folosite masiv în conflictul din
2003, cât de integrarea tuturor componentelor luptei armate în
concepţia „războiului bazat pe reţea” (Network Centric
Warfare) pe timpul celei de-a doua campanii din Irak.
Organizarea şi desfăşurarea operaţiilor în cadrul RBR
au permis cunoaşterea superioară şi permanentă a spaţiului
luptei, la un nivel nemaiîntâlnit până acum în războaie, oferind
forţelor flexibilitate, iniţiativă, viteză şi precizie în orice mediu,
cum nici ele nu se aşteptau. Chiar şi sintagma „spaţiul luptei”,
proprie conceptului RBR, reflectă revoluţia produsă în
reprezentările dimensionale despre constituirea vectorilor
violenţei armate. De asemenea, în cadrul coaliţiei antiteroriste,
RBR, ori unele secvenţe ale sale, şi-a dovedit superioritatea,
oferind, practic, posibilitatea reacţiei instantanee la atacuri,
teroriştii putând fi loviţi chiar în momentul descoperirii sau pe
164
timpul acţiunii. După apariţia primelor declaraţii despre
aplicarea RBR în Irak, în 2003, s-a constatat că şi alte armate
aveau preocupări asemănătoare.
În esenţa sa, RBR revoluţionează planificarea şi desfă-
şurarea viitoarelor războaie, indiferent de amploare, oferind o
bază principial nouă de conducere a tuturor componentelor
statului participante la război, a forţelor aflate în teatru, dar şi a
grupărilor operaţionalizate şi rezervelor aflate la distanţe mari
de teatru.
Această filosofie a fost posibilă datorită saltului, fără
precedent, trăit de tehnologia informaţională în ultimul deceniu,
ceea ce a permis includerea într-un flux informaţional unic a
componentelor de informaţii, de execuţie şi de conducere ale
războiului. Prin realizarea şi desfăşurarea din timp, în teatrul de
operaţii sau de război, a unor reţele computerizate ramificate de
cercetare, informaţii şi conducere se creează un câmp unic
informaţional şi de conducere. Acest lucru permite ca
elementele de lovire ale luptei armate, adică cele pentru a căror
eficientizare se consumă resurse şi timp, să nu mai fie prezente
fizic în totalitate în teatrul de operaţii. În schimb, îşi fac simţită
prezenţa prin efectele asupra adversarului. Datorită acestui
câmp unic, în campania din Irak din 2003, aviaţia a putut activa
de pe teritoriul SUA şi altor aliaţi europeni, rachetele de
croazieră au fost lansate din Marea Mediterană şi Marea Roşie,
fluxurile logistice au putut fi gestionate şi conduse, practic, pe
întregul spaţiu de război. S-a realizat, astfel, un spaţiu al luptei
care a depăşit cu mult teatrul de operaţii şi s-a identificat practic
cu cel de război, căpătând dimensiuni strategice. Informaţiile se
actualizează în permanenţă, circulă pe orizontală şi verticală şi
sunt protejate împotriva acţiunilor inamicului. Aceasta permite
cunoaşterea şi evaluarea unitară a situaţiei, în dinamica
evoluţiei sale, de către comandanţii întregului lanţ de comandă,
adoptarea unor decizii în timp real, fără întârzieri, la
165
schimbările de situaţie şi transmiterea acestora rapid, la
eşaloanele responsabile cu îndeplinirea lor.
La nivel strategic, RBR permite realizarea şi
menţinerea unei supremaţii informaţionale şi de conducere
asupra adversarului pe întregul spaţiu de război şi pe toată
durata desfăşurării acestuia, cucerirea şi menţinerea iniţiativei
strategice, precum şi realizarea obiectivelor politice cu pierderi
minime. Practic, în campania din Irak, toate elementele
conducerii strategice, mare parte din forţele de lovire cu
destinaţie strategică (aviaţia, portavioanele, submarinele,
infrastructura economică), precum şi din logistică s-au aflat în
afara posibilităţilor de lovire ale armatei irakiene. Totodată, în
cadrul RBR, „Economia, informaţia, cercetarea ştiinţifică şi
tehnologică devin astfel implicate direct şi permanent în
filosofia şi fizionomia războiului …”
53
.
La nivel operativ şi tactic se realizează continuitatea şi
elasticitatea în conducerea operaţiilor şi acţiunilor, capacitatea
sistemelor de a se adapta la dinamica situaţiei şi de a extinde
competenţele conducerii operative şi tactice la orice nivel, pe
verticală şi orizontală, în funcţie de cerinţele planificării
operaţiei şi luptei.
RBR permite însumarea potenţialului de luptă al tuturor
capabilităţilor „dispersate” în teatru într-o „super-platformă” de
luptă complexă, fără limitările specifice platformelor
consacrate, realizând superioritatea şi asigurând îndeplinirea
misiunilor prin concentrarea efectelor, coordonare şi cooperare.
Astfel, se obţin efectele sinergetice. Succesul acţiunilor forţelor
se obţine datorită unor circumstanţe create prin aplicarea
conceptului RBR:
- superioritatea informaţională, constând în cunoaşterea
profundă şi previzională a situaţiei din spaţiul luptei;
- concentrarea efectelor, nu a forţelor;

53
Dr. Gheorghe VĂDUVA, Războiul bazat pe Reţea în fizionomia noilor
conflicte militare, Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2005, p.28.
166
- lipsirea adversarului de posibilitatea de a urmări un curs
propriu, coerent al acţiunilor, prin lovirea sa oriunde s-
ar afla în spaţiul luptei.
În perspectivă, RBR dispune de potenţialul necesar
răsturnării fundamentelor organizării militare clasice, reprezen-
tată ca un sistem ierarhic centralizat, în care eşaloanele
inferioare execută directivele celor superioare. Această filosofie
va fi înlocuită cu principiul autosincronizării, care ar însemna
capacitatea unei structuri militare de a se autoorganiza,
începând de la eşaloanele inferioare, alegându-şi formele,
metodele şi momentul îndeplinirii misiunilor, în funcţie de
specificul spaţiului luptei, dar respectând cerinţele eşaloanelor
superioare. Autosincronizarea va impune o revoluţie în acţiune,
dar şi exigenţe suplimentare comenzii-controlului, planificării
şi desfăşurării operaţiilor.
Autosincronizarea, procedeu favorizat de superioritatea
informaţională, va permite intensificarea vitezei acţiunilor şi
prevenirea ori stoparea iniţiativelor şi opţiunilor adversarului
54
.
În aceste condiţii, se pot sesiza şi direcţiile evoluţiei
acţiunilor militare:
- micşorarea efectivelor participante, simultan cu
creşterea mobilităţii şi a potenţialului de luptă;
- înalta tehnologizare a planificării şi desfăşurării
operaţiilor;
- omogenizarea nivelurilor artei militare, mai ales prin
reducerea diferenţelor dintre tactică şi artă operativă;
- accentuarea rolului focului, îndeosebi a celui executat
cu armamentul de înaltă precizie cu bătaie mare;
- lovirea preventivă a adversarului chiar în momentul
descoperirii sale, cu toate consecinţele pentru desfăşurarea unei
operaţii;

54
David S. ALBERTS, John J. GARSTKA, Frederick P. STEIN, Network
Centric Warfare: Developing and Leveraging Information
Superiority, 2
nd
Edition (Revised), 1999, p.55.
167
- protecţia trupelor proprii;
- accentuarea efectelor psihologice asupra adversarului în
urma lovirii sale oriunde s-ar afla.
Efectele acestor direcţii ale evoluţiei s-ar manifesta în
lovirea continuă şi precisă, în primul rând cu foc, a
adversarului, prin folosirea complementară a tuturor
capacităţilor aflate în spaţiul luptei, menţinerea permanentă a
iniţiativei, protecţia absolută a trupelor proprii, diminuarea
pierderilor provocate adversarului, concomitent cu
demoralizarea sa totală.













Desigur, toate consideraţiile în favoarea RBR s-au
elaborat în condiţiile „experimentelor” de laborator ori din
conflicte asemănătoare celor campaniei din Irak, unde
disimetria dintre adversari a fost atât de covârşitoare, încât
Direcţii de evoluţie:
• Efective reduse, dar mobilitate
şi potenţial de luptă ridicate;
• Înaltă tehnologizare a
planificării şi desfăşurării;
• Omogenizarea nivelurilor
artei militare;
• Accentuarea rolului focului;
• Lovirea preventivă;
• Copleşirea psihologică a
adversarului;
• Depăşirea barierelor spaţiale
ale dispozitivului;
• Comandanţi de tip nou
Efecte:
• Lovire continuă şi precisă;
• Complementaritate în acţiunile tuturor
capacităţilor din spaţiul luptei;
• Iniţiativă permanentă;
• Protecţie absolută;
• Pierderi reduse;
• Demoralizare totală.
Acţiunea
militară
168
rezultatul ar fi fost acelaşi şi fără RBR. Concepţia nu s-a aplicat
în condiţiile în care adversarul ar fi aplicat aceleaşi „tehnici” ori
ar fi avut posibilitatea de a acţiona/reacţiona pe întreaga
adâncime a teatrului de război. Nu este exclus ca, într-un viitor
nu prea îndepărtat, în cazul unui conflict major, RBR să
constituie dominanta acţiunilor adversarului. În acest caz, îi vor
fi căutate, identificate şi folosite vulnerabilităţile, înţelegând
prin acestea disfuncţionalităţile care determină un sistem să
acţioneze/reacţioneze cu dificultate. Printre cele mai
semnificative vulnerabilităţi, le-am putea aminti pe cele
generate de:
a) Dependenţe, care, în cazul unor conflicte majore, au
naturi diferite:
- politice, care încep din momentul instalării grilei
senzorilor şi sfârşesc cu necesitatea armonizării permanente a
intereselor partenerilor în cazul unor operaţii multinaţionale;
- tehnologice, determinate atât de sensibilităţile şi
vulnerabilităţile IT, cât şi de diferenţele cantitative şi calitative
dintre parteneri;
- operaţionale, determinate de potenţialele de luptă
diferite ale capabilităţilor aflate în spaţiul luptei;
- geofizice, determinate de relief, climă, condiţii meteo
etc.
b) Disfuncţionalităţi în procesul de transformare a datelor
(valori fizice: obiecte, piese, oameni) în informaţii (concepte cu
semnificaţii logice), prin analiză. În general, s-a recunoscut că,
astăzi, pentru armate şi state, nu culegerea datelor din zonele de
interes este o problemă, ci transformarea acestora în informaţii,
prin analiză, pentru a putea fi introduse în fluxul informaţional.
Este o problemă de timp, expertiză, formalizare. Un responsabil
din comunitatea de informaţii a SUA afirma într-un articol
55
:
„Reuşim să procesăm mai puţin de 6% din semnalele culese şi

55
Robert David STEELE, Listening to the Defeat, JFQ, Autumn/Winter
1998-1999, p.82.
169
10% din cele de imagistică”
56
. Or, tocmai produsele realizate
prin imagistică sunt cele mai folosite în RBR.
c) Inerţie în realizarea autosincronizării, cel puţin în
primele etape ale aplicării RBR în operaţii, deoarece
comandanţii tuturor eşaloanelor prezente în teatru trebuie să
înţeleagă perfect „logica” operaţiei, astfel încât să poată
interveni instantaneu, pentru a nu permite abateri de la cursurile
de acţiune alese.
d) Dezechilibre între costurile relativ mari ale
operaţionalizării RBR şi cele extrem de mici necesare
contracarării acestuia: forme asimetrice de acţiune, tactici
simple şi uşor de aplicat, mai ales în localităţi şi zone dens
populate etc.
e) Punctele slabe ale IT în confruntarea cu omul, care
poate apela la procedee uşor accesibile, aparţinând războiului
cibernetic, mascării, inducerii în eroare, folosirii imitatoarelor
etc. Aceleaşi tehnologii, produse şi soluţii, fundamentale pentru
RBR, sunt accesibile şi unui potenţial adversar.
Vorbind despre viitorul RBR asupra acţiunilor militare,
probabil că ar trebui să vorbim despre un viitor apropiat şi altul
îndepărtat.
Viitorul apropiat este cel deschis de campania din Irak,
în care RBR a fost accesibil doar unuia dintre actori, şi acesta i-
a folosit din plin avantajele. Probabil că şi în laboratoarele
altora se experimentează RBR, dar numărul lor va rămâne
restrâns. La direcţiile impuse acţiunii militare de RBR, actorii-
ţintă cărora, deocamdată, le este inaccesibilă implementarea
conceptului vor avea răspunsuri simple, de aceea, eficiente:
- practici specifice insurgenţei, gherilei şi, de ce nu,
terorismului;

56
Imagistică - reprezentări de obiecte reproduse electronic sau prin mijloace
optice, filme, ecrane ori alte mijloace media)
170
- acţiuni purtate cu predilecţie în mediul urban, unde grila
senzorilor şi armamentul de înaltă precizie sunt mai puţin
eficiente, iar oportunităţile pentru mascare mai evidente;
- acţiuni de durată, sub acoperirea mulţimii, desfăşurate de
subunităţi reduse numeric, în tot spaţiul luptei, cu efecte
sinergetice comparabile cu cele obţinute în cazul RBR; este
posibilă o revenire la filosofia războiului popular, dar cu
sensuri inversate, în care cel aparent slab se va apăra în oraşele
încercuite de cel care va întruni toate caracteristicile puterii;
- implicarea societăţii civile din întregul teatru de război,
pentru a influenţa desfăşurarea acţiunilor militare, atitudini,
reacţii etc.
În viitorul îndepărtat, probabil multe din
vulnerabilităţile amintite vor dispărea, practicile şi procedurile
RBR se vor generaliza. Istoria artei militare demonstrează că şi
cele mai covârşitoare avantaje sunt neutralizate, mai devreme
ori mai târziu. Raţionamentele logice ar putea să ne sugereze că
se va ajunge la o situaţie asemănătoare jocurilor de război în
care învingătorul este stabilit de calculator, dar ar însemna să
dăm dovadă de optimism deplasat.
Acţiunile militare vor continua să evolueze în direcţiile
amintite, confirmând astfel că transformarea constituie un
proces, nu o stare finală. Indiferent de gradul de tehnologizare
la care se va ajunge, luptătorii vor rămâne cele mai complexe,
cele mai adaptabile elemente ale acţiunii militare. RBR nu va
face decât să acutizeze confruntarea umană, sub aparenta
tehnologizare a ei, iar eroarea fundamentală care s-ar putea crea
ar fi concluzia că rolul omului se diminuează.
Acţiunea militară va căpăta caracteristici suplimentare:
- spaţiul luptei se va extinde, teoretic, putând acoperi
întregul glob pământesc;
- nu vor exista locuri neexpuse loviturilor cu foc;
- confruntarea va fi punctiformă, omnidirecţională,
între structuri reduse, ca efective, dar extrem de mobile, cu
171
potenţial de luptă ridicat, capabile să execute o gamă largă de
misiuni, inclusiv împotriva ameninţărilor asimetrice, în termen
scurt;
- principalele ţinte urmărite vor fi nu atât prezenţele
fizice, cât impulsurile şi sistemele care le generează;
- comanda-controlul va suporta un mare grad de
descentralizare, impus de imprevizibilitatea acţiunilor;
- se va urmări nu atât distrugerea fizică a adversarului,
cât destabilizarea şi anihilarea psihică, punerea sa în
imposibilitatea de a acţiona/reacţiona coerent;
- deplasările către un adversar descoperit vor fi
înlocuite cu loviturile directe, ceea ce va modifica total
reprezentările clasice despre dispunerea trupelor în dispozitive.
Elaborarea reprezentărilor despre modul în care se vor
desfăşura viitoarele conflicte militare obligă analiştii din multe
domenii sociale să se aplece asupra studiului folosirii forţei
într-o lume confruntată simultan atât cu integrarea, cât şi cu
fragmentarea. Pregătirea acţiunilor militare nu va mai constitui
doar o problemă a modului în care se organizează şi
întrebuinţează forţele pentru a învinge un inamic definit. Ea va
include, de asemenea, modelarea şi gestionarea mediului
strategic prin diplomaţie, respectarea legii, prevenire etc. RBR
asigură condiţii favorabile pentru atingerea acestor obiective,
tocmai pentru că se bazează pe supremaţia informaţiei.

172
ASPECTE ACTUALE PRIVIND COMPONENTA UMANĂ
ÎN CONTEXTUL “RĂZBOIULUI BAZAT PE REŢEA”
Col. ing. Aurelian IONESCU


Dimensiuni / componente

Þ Oameni (Resursa umană)
• Individ
• Organizaţie/organizare
• Cultura organizaţională
• Procese activitate/afaceri
Þ Informaţia
• Filosofia “Information Sharing” (accentul se
pune pe împărtăşirea informaţiei şi nu pe
“zăvorârea” acesteia)
Þ Reţea
• Mediul sigur pentru împărtăşirea informaţiei

Cadrul Conceptual NNEC (NATO Networkd Enabled Capability
173



Dimensiuni / Componente (cont)
Þ Colectori
• Surse de date variate/multiple: senzori
tradiţionali, servicii de informaţii, agenţii nou
create
Þ Decidenţi
• Colecţie de capabilităţi şi procese privind
evaluarea, predicţia, simularea, planificarea şi
luarea deciziei
Þ Efectori
• Mecanisme la dispoziţie pentru realizarea unor
obiective planificate, utilizând toate
instrumentele puterii (militar şi politic,
economic şi civil)



REŢEA
INFORMAŢII
OAMENI (Resursa umană)
Colectori Decidenţi Efectori
174
Impactul asupra resursei umane
Individ
Þ Delegare de autoritate
• Organizaţie/organizare
Þ Modele organizaţionale
• Cultura organizaţională
Þ Inovare, Adaptivitate
• Procese activitate/afaceri
Þ Tranziţia spre “Process Age”, Organizatii
centrate pe procese

Delegare de autoritate (empowerment / împuternicire)
Þ Kouzes and Posner (1995): a permite altora să
acţioneze
• “Când oamenii au mai multă libertate de
acţiune, mai multă autoritate şi mai multă
informaţie, este mult mai probabil ca aceştia să-
şi folosească energiile pentru producerea unor
rezultate de excepţie”
Þ Conducere eficace ¬ împuternicire
Þ Delegare de autoritate (D_a)
• Auto-direcţionare, ce permite subiecţilor să
participe la deciziile ce-i privesc
• Stare mentală şi în acelaşi timp un rezultat al
poziţiei, politicilor (policies) şi practicilor
• Au fost dezvoltate modele teoretice de D_a:
-interpretativ (focus pe aspecte psihologice)
-Thomas-Tymon (oamenii sunt energizaţi de sarcinile
pe care le fac)
-sentimentul împuternicirii (alegere, competenţă,
semnificaţie, progres)

175


Definiţia D_a
Þ A permite subordonaţilor să acţioneze într-o astfel de
manieră care să le dea sentimentul că au “autoritatea”
(choice) şi “abilitatea” (competence) de a “lua decizii”
importante (meaningfulness) şi de a “determina
efectele” acestor decizii (progress) asupra vieţii
personale, asupra vieţii altora din sfera lor de
responsabilitate, sau asupra operării organizaţiei ca un
întreg, având ca rezultat un nivel ridicat al
performanţei pentru întreaga organizaţie.








176

MODELE ORGANIZAŢIONALE



STRUCTURI ORGANIZAŢIONALE




177
INFORMAŢIA CAPĂTĂ IMPORTANŢA STRATEGICĂ
PENTRU SUCCESUL ORICĂREI ORGANIZAŢII

Þ RESURSĂ: informaţia este o resursă ce trebuie
administrată pentru a obţine rezultate optime;
Þ VALOARE: informaţia are valoare, deşi nu este
foarte simplu de determinat;
Þ COST: informaţia are un cost, iar producerea ei
implică costuri;
Þ CICLU DE VIAŢĂ: informaţia are o viaţă utilă;
Þ IERARHIE: informaţia există într-o ierarhie
cognitivă de date, informaţii, cunoştinţe,
învăţăminte;
Þ GENERAREA INFORMAŢIEI: informaţia este un
produs al unui proces de automatizare;
Þ ÎNLOCUITOR: informaţia înlocuieşte producţia de
masă caracteristică erei industriale atât în ceea ce
priveşte produsele/serviciile cât şi procesele;
Þ BUN PUBLIC: informaţia contribuie la bunăstarea
şi libertatea umană.


GUVERNAREA ORGANIZAŢIEI












R Re es su ur rs se e
A Ac ct ti iv vi it tă ăţ ţi il le e
o or rg ga an ni iz za aţ ţi ie ei i
Obiective
Control
DIRECŢIONEAZĂ
RAPORTEAZĂ
RESURSE
178
GUVERNANŢA IT














STANDARDUL COBIT


















•IT este aliniat cu
activitatea
Organizaţiei,
o sprijină şi
maximizează
beneficiile

•Resursele IT sunt
folosite
în mod responsabil

•Riscurile în
domeniul IT sunt
gestionate
corespunzător
Obiective
Control

Planificare &
Organizare
Achiziţie &
Implementare
Livrare &
Sprijin
Monitorizare
Activităţi IT
D De es sc cr re eş şt te e
c co os st tu ur ri il le e - -
e ef fi ic ci ie en nţ ţă ă
C Cr re eş şt te e
a au ut to om ma at ti iz za ar re ea a
– – e ef fi ic ca ac ci it ta at te e
Þ ÞS Se ec cu ur ri it ta at te e
Þ ÞS Si ig gu ur ra an nţ ţă ă
Þ ÞC Co on nf fo or rm mi it t. .
R Re ea al li iz ze ea az ză ă b be en ne ef fi ic ci ii i G Ge es st ti io on ne ea az ză ă
r ri is sc cu ur ri i
PLANIFICĂ
EXECUTĂ
VERIFICĂ
CORECTEAZĂ
DIRECŢIONEAZĂ
RAPORTEAZĂ
A Ac ct ti iv vi it tă ăţ ţi i
P Pr ro oc ce es se e
D Do om me en ni ii i Proces 0
Proces 1 Proces 2 Proces 3
Proces 1a
Proces3a

xxx
XXX XXX
XXX
Oameni
Aplicaţii
Tehnologie
179

RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA LA NIVELUL
SOLDATULUI
Locotenent-colonel dr. ing. Liviu COŞEREANU,
Maior Tiberius TOMOIAGĂ
1. Războiul bazat pe reţea
O definiţie a războiului bazat pe reţea a fost dată în
2000 de către David Alberts ş.a. din cadrul Programului de
Cercetare Cooperativă pentru C4ISR al Departamentului pentru
Apărare al SUA, în lucrarea „Network Centric Warfare 2
nd

Edition”: „un concept operaţional superior din punct de vedere
informaţional, care generează o putere de luptă sporită, prin
integrarea într-o reţea informaţională a senzorilor, decidenţilor
şi executanţilor, în scopul cunoaşterii teatrului de operaţii,
măririi vitezei conducerii, accelerării ritmului operaţiilor,
intensificării efectelor letale, accentuării protecţiei şi realizării
unui anumit grad de autosincronizare”.
Studiile de bază descriu reţeaua ca o matrice în care
componente precum unităţi, arme şi sisteme de senzori sunt
conectate la diferite noduri de acces. Acest lucru permite
schimbul de informaţii, o înţelegere bună a scopului luptei şi
conduce la o desfăşurare mai flexibilă a forţelor proprii în
coordonate de timp, spaţiu şi scop.
Cantitatea de informaţie, care va fi transmisă şi utilizată
în timp real, va fi lărgită, în principiu, prin fiecare utilizator de
reţea într-un mediu de luptă al viitorului.
De remarcat că forţele militare, ale căror aplicaţii
implică resurse hard şi soft ce nu sunt întâlnite în sistemele
comerciale, nu trebuie să dezvolte soluţii exclusiv militare la
costuri mari. Prin folosirea soluţiilor civile şi adaptarea lor la
180
cerinţele militare, costurile şi timpul de desfăşurare pot fi
reduse în mod eficient.
Reţelele de comunicaţii şi susţinere a comenzii permit
comunicarea de la cele mai înalte până la cele mai joase
niveluri. Acest lucru determină o cunoaştere rapidă şi corectă a
situaţiei spaţiului de luptă.
2. Sistemul de Comandă, Control şi Comunicaţii (C
3
)
Sistemele C
3
pot fi definite în multe moduri. Definiţia
adoptată de NATO este următoarea: „Un sistem integrat în care
sunt cuprinse doctrine, proceduri, structuri organizaţionale,
personal, echipamente, utilităţi şi comunicaţii, care furnizează
factorilor de decizie de la toate nivelurile datele adecvate şi în
timp util pentru a planifica, coordona şi controla activităţile pe
care le desfăşoară ”.
Comanda şi controlul, ca proces, a fost dintotdeauna
caracterizat ca fiind o serie iterativă de acţiuni şi ordine. Cele
mai cunoscute modele sunt următoarele:
- ciclul observare, orientare, decizie, acţiune
(OODA);
- un model constituit din: stabilirea direcţiei,
procesare, comparaţie, decizie şi acţiune;
- procesul HEAT (Headquarters Effectiveness
Assessment Tool), care cuprinde: monitorizarea,
înţelegerea, dezvoltarea alternativelor, predicţia,
decizia şi coordonarea.

Întregul proces de comandă şi control descris anterior
devine greoi şi necesită schimbarea cu un nou concept mai
rapid şi mai eficient. Războiul bazat pe reţea oferă o soluţie în
acest sens.


181
3. Sistemul soldat
Sistemul soldat este un sistem de luptă individual
eficient, cu o forţă de distrugere mare, integrat în totalitate, care
include arme de luptă, comunicaţii în reţea, surse de energie,
nivel crescut de performanţă umană şi integritate corporală.
La ora actuală se află în desfăşurare numeroase
programe care dezvoltă sisteme soldat. Cele mai cunoscute
sunt:
- Statele Unite ale Americii - Land Warrior.
- Marea Britanie – FIST
- Australia – Project Land 125
- Franţa – FELIN
- Germania – System Soldat – Idz
- Olanda – Soldier Modernisation Program
- Spania – Combatiente Futuro
- Suedia – MARKUS.
Toate sistemele soldat enumerate mai sus converg către
aceeaşi idee, şi anume, creşterea eficienţei acestuia pe câmpul
de luptă şi sunt aproape identice sub anumite aspecte:
- sistemul de comandă şi control îmbunătăţeşte
considerabil cunoştinţele despre situaţia reală din
teren ale soldatului şi oferă o posibilitate crescută de
identificare amic-inamic;
- comunicaţia între grupul de luptători şi eşaloanele
superioare se va face în reţea, prin intermediul unui
vehicul de luptă sau al altui nod de acces la reţea;
- echipamentele de navigaţie bazate pe GPS vor
furniza date pentru sistemul C
3
şi vor oferi
soldatului informaţii precise privind poziţia acestuia.
Fluxul de informaţie va fi transferat:
- orizontal – de la soldat la soldat
- vertical – de la soldat la comandant sau la un centru
de comandă.
182
Comunicarea orizontală va avea ca preocupare esenţială
coordonarea operaţiunilor în cadrul unităţii.
Comunicarea verticală, pe de altă parte, va fi compusă
din raportări şi din achiziţia unui tablou comun al situaţiei,
împreună cu informaţii şi recunoaşterea de la eşalonul superior.
4. Tehnici de comunicare
La proiectarea unei reţele de comunicaţii trebuie să se
ţină cont de volumul datelor ce vor fi transferate. Acestea
includ: voce, text, video, navigaţie, poziţionare, criptare şi
corecţie a erorilor. Ratele de transfer necesare pentru fiecare
sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Serviciu de date Contribuţie la rata de
transfer
Voce 16 kbps
Text 128 kbps
Video: 640*480, 256 culori, 25 Hz
Video: 640*480, full color, 60 Hz
1,23 – 2,5 Mbps
*

8,8 – 17,7 Mbps
**

Navigaţie şi poziţionare 52,8 kbps
Criptare Neglijabilă (32 – 512 biţi)
Corecţia erorilor 1,4 – 2,7 Mbps
*
9,0 – 17,9 Mbps
**

Total 2,9 – 5,4 Mbps
*

18,0 – 35,8 Mbps
**

Tabelul 1: Volumul datelor transferate în reţea

Aceste reţele pot fi fixe sau mobile, cu sau fără fir. Cele
mai indicate pentru operaţiuni militare sunt reţelele mobile fără
fir, deoarece pot fi mutate împreună cu unitatea pe care o
deservesc şi sunt uşor de instalat.
Comunicaţiile de date fără fir pot fi realizate folosind şi
următoarele standarde: BlueTooth, IEEE 802.11b, IEEE
802.11a, HiperLAN/2, UWB sau în banda de 60 GHz. La
183
alegerea unui standard trebuie să se ţină cont de rata de transfer
şi de distanţa la care acestea pot asigura transferul de date.


Standard Transfer Distanţă Observaţii
WLAN - BlueTooth 720 kbps 100m
WLAN – IEEE
802.11b
10-11 Mbps 100m
WLAN – IEEE
802.11g
100 Mbps 100m
WLAN – IEEE
802.11a
31 Mbps 50m
HiperLAN/2 34 Mbps 150m În dezvoltare
UWB 60 Mbps 600m În dezvoltare
60 GHz 10-40 Mbps 2-3 km Nu este comercial
(deocamdată)
Tabelul 2: Standardele pentru reţelele fără fir

Este foarte important ca datele transferate să asigure
buna desfăşurare a operaţiunilor şi să evite, în acelaşi timp,
supraîncărcarea reţelei cu informaţii care, fie sunt inutile, fie nu
pot fi procesate în timp util.
5. Concluzii
Una din provocările actuale ale armatei române este
dezvoltarea unui astfel de soldat-sistem, care va deveni pionul
războiului bazat pe reţea şi va trebui să fie compatibil cu
sistemele similare dezvoltate de celelalte ţări. Pe lângă
sistemele de armă, protecţia individuală şi diverşi senzori ce
vor face parte din acest sistem, trebuie depăşite unele bariere
tehnologice în ceea ce priveşte informatizarea şi sistemele de
comunicaţii de date.
Principalele probleme tehnice, din punct de vedere al
integrării soldatului într-o reţea care va sta la baza coordonării
unor acţiuni de luptă, sunt date de:
184
- securitatea datelor;
- stabilirea priorităţilor în fluxul informaţional;
- lărgimea de bandă pentru comunicaţiile cu eşalonul
superior, de la soldat la companie, batalion sau
brigadă;
- proiectarea unei interfeţe om-maşină, astfel încât
implicarea soldatului să fie cât mai mică.

BIBLIOGRAFIE:
HASSGARD Ulf, The lowest echelon in Network Centric
Warfare, Swedish National College, 2002.
185
DEZBATERI
Gl. lt. dr. MEDAR: Unii au încercat să rezolve
problema volumului foarte mare de informaţii automatizat prin
selectarea lor automatizată. Rezultatele au fost dezastruoase,
pentru că se pierdeau frânturile esenţiale de informaţii. Deci, la
aşa ceva nu există decât o singură soluţie: mărirea capacităţii de
analiză. La ora actuală, la noi există un asemenea centru de
informare operativă, care lucrează 24 de ore din 24. Vă daţi
seama că vin acolo zeci de mii de informaţii, hai să zicem, mii
de informaţii în 24 de ore. Dar, acesta este un element. Un alt
element este ca, pe parcurs, să mai existe filtre formate tot din
analişti. O să vă dau un exemplu: la acest Centru de Informare
Operativă nu vine nimic din surse deschise. Toată culegerea din
surse deschise se face de către alte structuri, de analiză numai a
surselor deschise, prin motoare de căutare. Ei sunt analişti
foarte buni şi deja fac primul filtru, prima discernere între
informaţii, între ceea ce înseamnă informare şi dezinformare.
Sursa deschisă, pe care foarte multă lume o consideră, la ora
actuală, ca un element important al culegerii de informaţii, este
cea mai parşivă sursă posibilă. Când noi vrem sau altcineva
vrea să acţioneze asupra unei forţe oponente, să încerce să îl
distrugă sau să îl anuleze, diminueze, capacitatea unei structuri
de informaţii oponente, foloseşte sursele deschise. Nu numai că
îl inundă pe acesta cu un volum foarte mare de informaţii, dar şi
cu informaţii contradictorii, atribuite, artificial, altor surse; de
asemenea, o informaţie, care este, de fapt, o dezinformare, se
introduce într-un sistem de surse deschise, dându-i-se surse
diferite, şi, în felul acesta, cel de acolo o vede prima. Peste 10-
15 minute, peste o oră, aceeaşi informaţie îi apare atribuită altei
surse. Şi gata, se confirmă. Şi, de fapt, ea este generată din
acelaşi loc. Nu sunt deloc un mare partizan al surselor deschise,
ci spun că sunt necesare, e bine ca ele să fie abordate, dar cu
186
foarte mult discernământ, mai ales ţinând cont de faptul că
sursele deschise sunt un mâncător uriaş de timp. De aceea,
avem Centrul de Informare Operativă şi un alt centru pentru
surse deschise. Sursele deschise sunt accesate de acolo, apoi
sunt transmise numai informaţiile prelucrate. Soluţia este
creşterea numărului de oameni, prin crearea unor asemenea
cascade de analiză, mai ales pe surse deschise. Pe sursele
închise nu este nevoie, pentru că acolo volumul nu este chiar
exagerat de mare, acolo ceea ce se poate obţine poate fi păstrat
şi controlat, atât cantitativ, cât şi calitativ.
Gl. mr. SAVU: În ceea ce priveşte culegerea de
informaţii de către senzorii tehnici şi analiza lor automată, aşa
cum a menţionat dl. general Medar, în lumea reală s-a constatat
că a fost o catastrofă în ultimele conflicte. De aceea, factorul
uman, „ochi în teren”, şi analiza acestor informaţii a transferat
partea automată către cea umană, ceea ce a generat constituirea
unor noi structuri. De exemplu, la nivelul corpurilor sau
diviziilor în armatele care participă în coaliţie, americane sau
britanice, s-au constituit subunităţi de tip companie care aveau
150 de analişti în companii de informaţii militare. Ei pot lucra
concentrat sau dispersat în structuri de companie, batalion,
brigadă, dar valoarea lor este dată tocmai de această capacitate
de a se interconecta, de a analiza împreună informaţiile,
evenimentele şi a prezenta comandanţilor numai acele
informaţii relevante pentru operaţie. Este vorba despre creşterea
numărului de analişti, ofiţeri de informaţii. Aceasta este soluţia
care s-a găsit la momentul de faţă.
Gl. lt. dr. MEDAR: Pe vremea când eram inginer,
acum nu mă mai consider, făcusem un program similar, un
program de optimizare a soluţiei. În toate sistemele de analiză,
ca şi în acela, trebuie ca omul să dea ponderi anumitor intrări şi
să spună: intrarea asta are ponderea 0,1, intrarea asta are 0,15,
asta 0,8 ş.a.m.d. În funcţie de cum ai dat ponderi, dirijezi
sistemul automat către soluţia pe care o vrei. Şi nu este normal,
187
nu este un lucru real. Aşa cum spunea dl. general Savu, şi la
sistemele de analiză computerizată şi la sistemele de colectare
prin senzori - aceasta a fost o muncă extraordinară pe care au
făcut-o alte state, pentru că erau informaţii analogice, digitale,
informaţii prin imagine, informaţii tip raport scris şi toate
acestea au trebuit aduse în acelaşi format-, iar selectarea şi
interpretarea lor se fac automat. S-a făcut şi rezultatul a fost
catastrofal.
Dr. DOLGHIN: Principalul avantaj pe care l-a
determinat Războiul bazat pe Reţea, acolo unde a fost folosit,
este capacitatea de a lovi adversarul, practic, în timp real.
Exploatarea deplină a acestui avantaj pune în discuţie ciclul de
transformare a datelor în informaţii, deci, procesul de analiză.
Logica te îndeamnă să crezi că, cu cât ciclul este mai scurt, cu
atât avantajul pe care ţi-l oferă Războiul bazat pe Reţea este
mai evident. Dar apare o situaţie paradoxală: fie comandantul
acţionează ca ofiţer de informaţii, fie ofiţerul de informaţii
acţionează ca un comandant. Ce părere aveţi?
Gl. lt. dr. MEDAR: Orice element de lovire, chiar şi în
Războiul în Reţea, are două etape: o primă etapă de cunoaştere
a existenţei inamicului, pentru că nici în Războiul în Reţea,
atunci când am o grupare de 8 oameni, sau de 12, şi ştiu că am
în faţă o brigadă, nu mă apuc să o lovesc. În această primă
etapă, acel comandant are nevoie de informaţii şi de imaginea
întregului câmp de luptă, în care primeşte informaţii şi are
nevoie de acest proces, de analiză, chiar dacă el durează 24 de
ore sau 5 zile sau 8 ore ş.a.m.d. Cel de al-doilea element este
exemplificat de ceea ce se întâmplă acum în Irak. Noi asigurăm
cu informaţii sectorul polonez. Zilele trecute, polonezii au
desfăşurat o operaţiune neaşteptată pentru insurgenţi, în care au
reuşit capturarea a peste 150 de insurgenţi. Mai întâi, am
furnizat datele despre ceea ce exista acolo, după aceea a început
acţiunea propriu-zisă. Informaţia participă şi la procesul de
conducere a acţiunii propriu-zise, dacă vreţi, pentru că în timp
188
ce polonezii acţionau, noi aveam alături grupurile HUMINT,
care le transmiteau informaţii în timp real, erau înaintea lor, şi
transmiteau – „Sunt în acea casă, acum au intrat, acum au ieşit
etc.”, iar ei veneau cu forţa de lovire. Aveam capabilităţi
SIGINT care erau în ascultare pentru toată zona şi transmiteau
comandantului polonez permanent informaţii, iar zona era
survolată de un avion fără pilot, de unde veneau informaţii care
se transmiteau tot comandantului polonez şi îi spuneau: „Ies, au
luat-o la fugă pe strada X, blocaţi-i dincolo, vedeţi că au ieşit
din oraş cu două camioane, trebuie blocaţi la intersecţia Y sau
pe şoseaua Z”. Informaţiile se transmit atât în pregătirea unei
operaţii, cât şi pe timpul desfăşurării ei. Este cea de-a doua
categorie de informaţii, care, practic, participă direct la
conducerea operaţiei în desfăşurare. Comandantului i se spune:
„Acum este acolo, vezi că celălalt e dincolo, vezi că şi-a adus
încă forţe suplimentare care sunt mai puternice decât ale tale”.
Astfel, comandantul decide: „Mă retrag”, sau „Lovesc”,
„Ocolesc”, „Evit”.
Dr. ALEXANDRESCU: Sursele de obţinere a datelor
despre adversar şi forţele proprii sunt multiple în cadrul
Războiului bazat pe Reţea. Am înţeles că prelucrarea lor în
informaţii trece printr-un ciclu, prin mai multe filtre până când
ajunge într-un centru de stocare. Din acest centru de stocare,
cum sunt puse informaţiile la dispoziţia executanţilor din teatrul
de acţiune - sunt direcţionate către aceştia sau se oferă un cadru
larg din care cei interesaţi să îşi poată lua diferite informaţii?
Dacă sunt direcţionate către anumite entităţi organizatorice,
cine este cel care le dirijează? Este ofiţerul de informaţii
capabil să pună la dispoziţia anumitor entităţi organizatorice
informaţiile de care au acestea nevoie? Poate el să intuiască
intenţia comandantului? Este uşor să manevrezi anumite lucruri
din informaţii. Nu cumva apare riscul ca unele păreri, mai puţin
augmentate, ale ofiţerului de informaţii să fie inoculate în
decizia comandantului?
189
Gl. lt. dr. MEDAR: Aţi vorbit despre accesul la
informaţii în reţea, în baza de date. În baza de date sunt, în
general, informaţii care sunt puse la dispoziţia analiştilor pentru
viitoarele şi actualele analize, deci, nu informaţia despre care
spuneam că are nevoie comandantul acum. La ora actuală, baza
de date a Direcţiei de Informaţii nu poate fi accesată decât din
Direcţia de Informaţii, iar în viitor numai aşa va fi, pentru că
este o bază de date internă, ea dă şi sursa, deci, nu pot fi
accesate decât de acolo şi într-o modalitate care să asigure toate
protecţiile necesare. Acolo nimeni nu poate accesa orice din
baza de date. Fiecare îşi poate accesa doar domeniul lui de
activitate. Din baza de date informaţiile nu pot să ajungă decât
la cel care se ocupă de pregătirea viitoarei structuri care pleacă.
Din baza de date se scot lecţiile învăţate, datele necesare pentru
pregătirea viitoarei rotaţii sau a unei dislocări într-o ţară pe care
deocamdată nu o ştim nici unul. Acolo există deja informaţii
adunate în baza noastră de date despre posibile viitoare ţinte, în
care, dacă mâine se ia o decizie ca România să trimită trupe în
ţara X, măcar să putem da informaţiile de bază, necesare pentru
luarea deciziei, despre ce ar trebui făcut pentru a acţiona în acea
ţară sau în aria de responsabilitate Y. Acesta este un tip de
informaţii. Pentru comandant este lucrul despre care vorbeam.
Este obligaţia noastră, a celor din structurile de informaţii şi
obligaţia UNAp să se facă o pregătire de informaţii a
comandanţilor. De mai multe ori am vorbit despre acel curs de
informaţii pentru comandanţi pentru că este esenţial pentru
acesta să ştie cum să-şi ceară informaţiile şi ce anume să ceară.
Referitor la posibilitatea de a influenţa decizia prin informaţii,
da, categoric, aşa este în toată lumea. De aceea, este absolut
nevoie ca structurile de informaţii, întotdeauna, la nivel central,
ca şi cele din teatru, deci, cel care se ocupă de informaţii în
teatru, să fie un om echilibrat, care să îşi dea seama de
responsabilitatea muncii lui atunci când îi transmite informaţia
comandantului, iar la nivelul structurilor centrale, la fel, trebuie
190
să existe nişte oameni echilibraţi, care să nu aibă absolut nici un
fel de implicaţii politice şi capabili să furnizeze întotdeauna
informaţia cât mai plată. Când mă duc la şeful Statului Major
General sau la ministru, şi îi transmit datele, mă străduiesc să
nu folosesc cuvinte care să-l ducă spre o decizie sau către alta.
O teorie veche spunea că atunci când merge la Şeful Statului
Major General sau la ministru, un şef al unui serviciu de
informaţii trebuie să îi spună: „Asta este informaţia”. Şi atunci
când personalitatea de decizie politică sau militară întreabă:
„Ei, şi ce zici? Ce ar trebui să facem acum?”, răspunsul ar
trebui să fie „Sir, my job is over”. V-am dat informaţia, de aici
încolo e treaba dumneavoastră. Tendinţa actuală nu mai este
aceasta. Modalitatea actuală de transmitere a informaţiilor
factorilor de decizie ar fi: cel care se duce să prezinte această
informaţie, trebuie să aibă 1,2,3,4,5, variante posibile de
acţiune şi atunci când este întrebat „Ce trebuie să facem
acum?”, să răspundă: „Dacă luaţi această decizie, acestea vor fi
posibilele consecinţe”, ş.a.m.d. şi să prezinte o paletă de
proiecţii din care, poate, că nu va fi aleasă nici una. Dar aceasta
nu mai este treaba celui care prezintă informaţiile.
Cu privire la imaginile prin satelit, din punct de vedere
al informaţiilor, interesul pentru acea imagine, chiar dacă este
în amănunt, se află undeva în jur de 10% - 15% pe o scală de
valori. Ceea ce mă interesează este să am acea imagine a zonei
în dinamică, dacă se poate, la 24 de ore, la 4 ore, la 6 ore. Au
fost unii, acum câţiva ani, care aşa şi făceau. Aveau acea
imagine şi la 24 de ore, când trecea satelitul, mai luau o
imagine şi toate erau în regulă, când, de fapt, acolo era un loc
de instruire pentru arme nucleare. Se ştia că, atunci când trece
satelitul să ia imaginea, le ascundeau. După ce ştiau că a trecut
conul satelitului, continuau activitatea, le pregăteau pentru
lovituri ş.a.m.d. Asta s-a întâmplat acum câţiva ani. Chiar la 24
de ore e puţin, o imagine dată în acest fel are o anumită valoare,
iniţială, pentru că, ulterior, trebuie verificată cu mijloace
191
HUMINT. Esenţial, în conflictele asimetrice, care au ele însele
o dinamică foarte mare, este necesară imaginea la un interval de
timp cât mai mic. Dacă dl. general Sandu îmi propune o soluţie
eficientă cu o imagine de acest gen, eu o să-i mulţumesc şi o să-
i spun că vreau un terminal. Dacă poate să facă aici, în
România, un terminal cu care să poată fi accesaţi sateliţii
comerciali - poţi să obţii imagini dintr-un port rusesc, de pe un
satelit rus, de ce nu? Deci, pot fi accesate şi plătite canale pe
orice satelit, dar imagini dintr-o anumită zonă şi, dacă se poate,
cu un terminal aflat în ţară, pentru că imaginea de informaţii
necesară este una care trebuie să vină la interval scurt.
Dr. ALEXANDRESCU: O întrebare pentru dl. general
Sandu. Desigur, putem discuta foarte multe despre Războiul
bazat pe Reţea, despre concept, despre schimbarea mentalităţii
oamenilor, despre multe alte lucruri care se pot realiza.
Problema cea mai importantă este a domeniului dumneavoastră.
Mă refer la faptul că în spatele tuturor acestor lucruri stau nişte
mijloace tehnice pe care noi putem să le asigurăm sau nu în
cadrul Alianţei, mă refer la nivel de Alianţă. Desigur, conceptul
de Război bazat pe Reţea, deocamdată, aparţine unor state
puternic industrializate, care sunt şi capabile să le pună în
operă. În viitor, presupun că şi noi vom fi capabili să realizăm
elemente din acest sistem bazat pe reţea. În aceste condiţii, el
are caracter naţional sau de Alianţă. Dacă are caracter naţional,
vom fi vreodată în stare să ajungem la nivelul Alianţei, cu tot ce
asigurăm, ca să fim interoperabili cu Alianţa. În cadrul
conceptului universal plug and play, vom avea un sistem
adecvat cu care să ne interconectăm la sistemul Alianţei, atunci
când considerăm noi că este necesar? Sau se vor stabili, la
nivelul Alianţei, anumite ochiuri din această plasă, din această
reţea care sunt obligatorii pentru noi de realizat iar noi, în
cadrul acestor reţele, vom face lucrurile naţionale la nivel
naţional?
192
Gl. fl.aer. dr. ing. SANDU: Nu vom ajunge niciodată
la nivelul pretenţiilor Alianţei din mai multe motive. Noi va
trebui să fim, însă, conectaţi, apropo de Războiul bazat pe
Reţea, la tot ce se întâmplă în Alianţa Nord-Atlantică. De
exemplu, referitor la ce spunea domnul general Medar, despre
avioanele fără pilot este o realitate. Dacă informaţia ajunge din
Irak la Bucureşti, fiţi sigur că ea poate să ajungă şi de la
Bucureşti la Bruxelles şi tot în timp real. Un al doilea exemplu
pe care vreau să vi-l dau, pentru a arăta legătura dintre naţional
şi internaţional, sau multinaţional, se referă la cel mai important
proiect al Alianţei, sistemul AGS - Alliance Ground
Surveillance. România contribuie la realizarea sa printr-o
contribuţie financiară evaluată la mai mult de trei milioane de
euro, dar România nu va cumpăra niciodată un sistem AGS. Ca
ţară membră NATO, contribuim la realizarea unei capabilităţi
de luptă comune, vom putea beneficia de ea, de toate
informaţiile pe care NATO, ca structură, le poate obţine cu acel
sistem. Va trebui, însă, să avem grijă, şi avem grijă, ca
informaţiile de care avem nevoie să le putem lua în formatul, pe
canalul, la dimensiunea absolut necesare şi să le utilizăm în
scopuri naţionale, dacă acele scopuri naţionale vor exista.
Elementele pe care le-am prezentat - de exemplu, echipamentul
cu soldatul viitorului – sunt o contribuţie naţională la realizarea
acestui element component dintr-o reţea. Soldatul viitorului
lucrează în reţea, atât cu avioanele fără pilot, cât şi cu
transportoarele, tancurile şi cu alte elemente. Avem în vedere
ca acest echipament, al soldatului viitorului, să poată fi
interconectat cu celelalte capabilităţi, celelalte sisteme de
armament realizate până în momentul de faţă la noi în ţară.
Avem grijă ca ceea ce realizăm - elemente, subcomponente,
bucăţele din Războiul bazat pe Reţea - să rezolve probleme la
nivel naţional, dar care să poată fi folosite oricând la nivel
multinaţional, atât în cadrul NATO, cât şi, sperăm cât mai
193
curând, în cadrul Uniunii Europene, pentru că aceste
capabilităţi vor fi absolut necesare.
Referitor la întrebarea dacă Războiul bazat pe Reţea
este un nou tip de război sau o modalitate de ducere a
războiului, părerea mea e că conceptul de Network Centric
Warfare este suportul care sprijină ducerea acţiunilor de luptă.
Deci, nu este un nou tip de război. Referitor la împărţirea
procentuală între contribuţia factorului tehnic şi a factorului
uman în acest nou concept, cred că aproximativ 70% are
importanţă zona tehnică, 30% este important factorul uman,
deşi în prezentare am subliniat faptul că factorul uman este un
element critic al Războiului bazat pe Reţea.
Gl. mr. SAVU: Se păstrează principiul unităţii de
comandă; imaginea operaţională comună - nu înseamnă că dacă
sunt şapte şefi ierarhici fiecare dă alte ordine -, chiar dacă se
dau simultan - aici e vorba de separarea ierarhiei organi-
zaţionale de cea informaţională. Cea organizaţională îşi
păstrează structura, iar la cea informaţională se ajunge direct şi
la cel care trebuie. În imaginea operaţională comună are o
singură informaţie, nu şapte. Cea de-a treia observaţie se referă
la cunoaşterea intenţiei comandantului – el ştie ce i-a transmis
comandantul să îndeplinească, lăsându-i un anumit grad de
libertate pentru a duce la îndeplinire misiunea.
Col. HORNEA: Cred că întrebarea domnului colonel a
vizat concluziile prezentării mele, în care defineam tehnologia
ca o capabilitate. Suntem în secolul XXI, era informaţională şi
dezvoltarea tehnologiei impun transformarea acestui concept.
Una din modalităţile de transformare este şi organizarea
structurală, educaţională, de schimbare a mentalităţii în
conceptul Războiului bazat pe Reţea. De aceea, tehnologia este
importantă şi văzută ca o primă capabilitate. În acelaşi timp, nu
poţi să discuţi despre tehnologie fără oameni capabili. Noi am
exclus că în Armata României se poate întâlni o situaţie în care
oamenii să fie incapabili să folosească tehnologie înaltă.
194
Armata României a dovedit că, indiferent de unde s-a cumpărat
sau s-a produs tehnologia, în timp foarte scurt a deservit-o.
Luaţi exemplul acestor UAV-uri, au fost antrenaţi în trei
săptămâni şi au plecat în teatru şi dau imagini şi acum, iar alte
ţări dezvoltate nu sunt în stare să opereze UAV-uri în teatru.
Din punct de vedere al cerinţelor de capabilităţi, noi le stabilim
pe standarde NATO. Când vorbim de o capabilitate airlift,
sealift, vorbim de capabilităţile aprobate la Praga.
Dr. ALEXANDRESCU: Dacă şi cum se justifică
sacrificarea cercetării în folosul obţinerii informaţiilor? Mă
refer la faptul că se introduc noi concepte şi modalităţi de
folosire a cercetării tehnice. Cercetarea prin luptă, ca procedeu
de cercetare, a devenit istorie, iar angajarea cercetaşilor în
acţiuni directe, din câte ştiu, nu este recomandată în nici un
manual al acestora din armatele moderne. Întrebarea mea este:
se justifică această sacrificare a celui mai specializat luptător în
schimbul unor informaţii care puteau fi procurate şi cu alte
mijloace?
Gl. mr. SAVU: Referitor la prima întrebare, forţele
pentru personal, mentenanţă şi participarea Universităţii la
exerciţiul Romex, evident, costurile pentru selecţia, pregătirea
şi menţinerea nivelului de instruire a personalului, în cazul unei
asemenea brigăzi, este mult mai mare decât în brigăzi cu o
organizare structurală clasică şi cu o dotare nedigitizată.
Selecţionarea personalului, la fel ca şi în Forţele Terestre, are
nişte criterii, nişte standarde de selecţie extrem de ridicate,
pregătirea personalului se face pe o durată de aproape trei ori
mai mare, cu costuri semnificativ ridicate. Mentenanţa este
simplificată datorită calităţii materialelor utilizate. De exemplu,
pentru Stryker se foloseşte un motor care merge garantat un
milion de kilometri. Sunt utilizaţi combustibili şi sisteme
integrate de ultimă generaţie atât în ceea ce priveşte mecanica,
transmisia şi partea de electronică extrem de costisitoare, care
folosesc materiale. Aşadar, pregătirea personalului presupune
195
criterii de intrare, selecţie, pregătire ca specialişti şi după aceea
de menţinere a acestei specializări, mult mai ridicate decât într-
o unitate clasică. Se are în vedere exact raportul cost - calitate şi
eficienţa misiunii. Pentru unii, acest lucru nu contează foarte
mult. Ca să dau un singur exemplu, digitizarea Diviziei 1
cavalerie, începută în 1999, a avut un cost estimat de 340 de
miliarde de dolari, ajungând la sfârşitul anului 2001 la 680
miliarde. Referitor la exerciţiul românesc, s-a inclus în orarul
desfăşurării activităţilor o perioadă de participare efectivă la
exerciţiu, au început deja pregătirile, până la începutul lunii
iulie se vor face toate amenajările logistice. În această perioadă
există şi o zi a distinşilor vizitatori, - personalul Universităţii
Naţionale de Apărare poate să participe la acea zi, când se
prezintă esenţa acestui exerciţiu. Dacă se doreşte, se poate
participa pe toată durata exerciţiului, se pot urmări procesul de
planificare, procesul de integrare a subunităţilor româneşti cu
cele americane, echipamentele folosite şi alte detalii. După cum
ştiţi, americanii vor determina nişte zone cu acces restricţionat,
în general, punctele de comandă, partea de comunicaţii cu
bazele din Germania sau din Alabama, Texas. La întrebarea
referitoare la informatizarea părţii logistice, batalionul logistic
este integrat în structura unităţii, a marii unităţi, aşa cum este şi
la noi. Diferenţa constă în faptul că este complet informatizat.
Batalionul logistic are capacitatea de a afla în orice secundă, de
exemplu, care sunt consumurile pe toate clasele de materiale,
începând de la 1 la 9, după terminologia americană, în
momentul în care muniţia este scoasă, de exemplu, din locul ei;
dacă vorbim de rachete sau de proiectile de calibru mare,
automat, senzorul respectiv, prin computerul de bord, transmite,
celui care se ocupă de aprovizionarea cu muniţii, care este
nivelul de consum. Există mijloace blindate automatizate, cu
un profil foarte scăzut, care pot transporta muniţia chiar la locul
de executare a focului, chiar dacă acestea se află în mers. S-a
ajuns până la realimentarea din mers, exact ca la avioanele la
196
care se poate face realimentarea în aer; există dispozitive
speciale de realimentare, pentru că acestea sunt puse în
containere, iar muniţia este cuplată în ele. La fel se face şi
pentru combustibil şi pentru alte categorii de materiale.
Asistenţa medicală este de mare vârf. Au fost mai mult de 200
de cadre în brigada Stryker, în prima brigadă, în care ofiţerii
care au luptat în primul război din Golf, care şi-au pierdut
membre - o mână, un picior, au fost duşi, demonstrativ evident,
pentru încurajarea celorlalţi, în cele mai sofisticate centre, în
aşa-numitele forward logistic base - nişte spitale înaintate,
situate pe nave - unde se aplică proteze funcţionale de ultimă
generaţie. Proteze funcţionale înseamnă că o mână, chiar dacă
este retezată, este funcţională, cu anumite limite, poate să ridice
greutăţi, până la câteva kilograme, se interconectează nervi,
exact ca la un android.
Singura unitate de tip batalion, care nu este integrată
organic în brigadă, este unitatea de aviaţie. Acest lucru nu
înseamnă că nu se fac antrenamente, nu se pregătesc şi nu
operează împreună. La noi există deja un program de integrare,
cel puţin pentru forţele speciale, unităţile pentru intrare şi
extragere din teatru, se încearcă o dotare, cel puţin la nivelul
mijloacelor de comunicaţii, compatibilă cu grupurile de diferite
tipuri - Alfa, Bravo ş.a.m.d. - pe care le au forţele speciale. Este
o primă încercare. Oricum, integrarea unităţilor de aviaţie este o
cerinţă fără de care nu se poate acţiona. Deplasarea şi
mobilitatea cea mai mare sunt conferite de unităţile de aviaţie.
Şi această problemă se rezolvă în comun. Probabil că unul
dintre modelele pe care le vom urma va fi cel al infanteriei
marine americane, în care piloţii sunt antrenaţi împreună cu
unităţile luptătoare direct. Viitorul pilot este un simplu soldat
într-un vehicul Stryker şi face exact ceea ce face un soldat. Mai
mult, înainte de a se califica pilot, este trimis într-o operaţie,
vede tot ce se întâmplă şi apoi operează împreună cu cei pe care
îi sprijină. Ei sunt, totuşi, consideraţi sprijin de luptă. La noi, a
197
fost sesizată această chestiune în urmă cu vreo 2-3 ani în urmă;
integrarea unităţilor de aviaţie de diferite tipuri şi dimensiuni,
nu numai la nivelul conectivităţii, al mijloacelor de comuni-
caţii, ci şi acţional - este vorba de acel mental care trebuie să fie
comun pentru toate unităţile integrate în acest sistem. Referitor
la cercetaşi, nu este vorba de sacrificarea lor. Capacităţile lor
sunt de a determina locul, poziţia şi intenţia, aşa cum se ştie
dintotdeauna, a forţelor principale ale inamicului. În dotarea lor
există asemenea capacităţi, astfel încât ei pot să determine
inamicul, forţele sale principale, să fie angajate de acest
batalion de cercetare, prin mijloacele pe care le au, sau să îl
determine să-l modeleze, aşa cum se spune. Au muniţii
inteligente pe care le pot amplasa în diferite locuri, au senzori
care pot fi amplasaţi din timp pe viitoarele căi de comunicaţii,
iar învingerea cercetaşilor adverşi este unul din obiective, nu în
sensul de nimicire fizică. Învingerea înseamnă aflarea
informaţiilor înaintea acestora, prin senzorii şi capacităţile pe
care le au. Cel mai important element constituent al brigăzii
Stryker este considerat cercetaşii, acest batalion de cercetare
prin luptă, care poate angaja lupta; dar, tot atât de rapid, pe cât
angajează lupta şi determină locul, mijloacele şi intenţiile
inamicului, o poate dezangaja la fel de rapid. Mijloacele pe care
le au la dispoziţie, tehnologic vorbind, sunt superioare
celorlalte trei batalioane pe care le are brigada. Mijloacele lor
au calibre mai mari, au alte sisteme de armamente şi de senzori,
pot să se angajeze şi să se desprindă foarte rapid când este
vorba de contact de luptă. De fapt, acesta este un principiu
american mai vechi - unităţile lor de cavalerie, care sunt
unităţile de cercetare de la noi -, tot timpul au determinat
capacităţile inamicului, locul şi intenţiile sale, sau l-au indus în
eroare, pentru a putea angaja ulterior, pentru a avea această
libertate de mişcare a comandantului, care are forţele de
manevră în subordine, pentru a angaja sau evita forţele
principale ale inamicului.
198
SPONSORI:




Redactor: CORINA VLADU
Tehnoredactor: MIRELA ATANASIU

Bun de tipar: 25. 07. 2005
Hârtie: A3 Format: A5
Coli de tipar: 12,375 Coli editură: 6,1875

Lucrarea conţine 198 de pagini
Tipografia Universităţii Naţionale de Apărare

CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE APĂRARE ŞI SECURITATE
Şoseaua Pandurilor, nr. 68-72, sector 5, Bucureşti
Telefon: (021) 319.56.49
Fax: (021) 319.55.93
B. 1291/2005 C. 308/2005
EDITURA UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE
IBM ROMÂNIA
C.N. ROMTEHNICA S.A

CUPRINS
CUVÂNT DE DESCHIDERE
General prof. univ.dr. MIRCEA MUREŞAN, comandantul (rectorul) Universităţii Naţionale de Apărare ..............7

II. PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII ŞI TRANSFORMĂRII SISTEMULUI DE COMUNICAŢII PRIN CREAREA RMNC ŞI IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI NCW ..................47
1. Integrarea RTP/STAR în Sistemul NATO General de Comunicaţii (NGCS) şi crearea Reţelei Militare Naţionale de Comunicaţii (RMNC) ................................................................... 47 2. Implementarea conceptelor NCW şi dezvoltarea sistemului.... 49

RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA ŞI ACHIZIŢIILE DE VIITOARE CAPABILITĂŢI MILITARE
General de flotilă aeriană dr.ing. Ion-Eftimie SANDU Colonel dr.ing. Cristian Mateescu ................................................10 1. Conceptul NCW........................................................................ 12 2. Particularităţi şi principiile NCW............................................ 16 3. Realizări şi perspective la nivel naţional ................................. 21 4. Politici viitoare cu privire la dezvoltarea conceptului NCW ... 29 5. Impedimente în calea dezvoltării conceptului NCW ................ 34 6. Concluzii .................................................................................. 35

RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA - DINCOLO DE TEHNOLOGIE
Locotenent-colonel prof. univ. dr. Ion ROCEANU ......................... 60 I. Domeniile informaţional şi cognitiv - elemente fundamentale ale Războiului Bazat pe Reţea............................................................ 61 II. Elemente-cheie din domeniile fizic, informaţional şi cognitiv care intervin în comanda şi controlul acţiunii militare ............... 66

STADIUL ACTUAL ŞI PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII SISTEMULUI DE COMUNICAŢII AL ARMATEI ROMÂNIEI PENTRU A CORESPUNDE CERINŢELOR NNEC (NCW) General-maior dr. Cristea DUMITRU ..........................................39
1. Stadiul actual de dezvoltare a RTP/STAR................................ 39

1.1. Extensia RTP/STAR la reprezentanţele României la NATO...............................................................................42 1.2.Extensia RTP/STAR în teatrele de operaţii în care România participă cu forţe...............................................43 1.3. Interconectarea RTP/STAR cu Reţeaua Numerică Interforţe a armatei italiene şi asigurarea de servicii de comunicaţii pentru subunităţile româneşti care execută misiuni alături de forţele italiene .....................................44 1.4. Interconectarea RTP/STAR cu Reţeaua Metropolitană a Ministerului Administraţiei şi Internelor (anexa nr. 5) .45 1.5. Asigurarea serviciului terminal-la-terminal secretizat între abonaţii cu funcţii importante conectaţi la RTP/STAR .......................................................................45 1.6. Asigurarea serviciilor de videoconferinţă criptată ....46 3

2.1. Percepţia....................................................................66 2.2. Informaţia..................................................................67 2.3. Transmiterea informaţiei...........................................68 2.4. Cunoaşterea...............................................................68 2.5. Transmiterea cunoştinţelor........................................69 2.6. Înţelegerea.................................................................71 2.7. Conştientizarea..........................................................71 2.8. Comuniunea convingerilor........................................72 2.9. Decizia ......................................................................72 2.10. Acţiunea ..................................................................73 2.11. Colaborarea .............................................................73 2.12. Sincronizarea...........................................................76
III. Autosincronizarea .................................................................. 76 Concluzii ...................................................................................... 80

ROLUL INFORMAŢIILOR MILITARE ÎN RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA
General-locotenent conf.dr.ing. Sergiu MEDAR ............................. 82

OPERAŢII BAZATE PE REŢEA. STUDIU DE CAZ BRIGADA STRYKER
General maior Mircea SAVU ........................................................... 88

4

RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA, CONCEPTUL CARE ÎNGLOBEAZĂ TRĂSĂTURILE CONFLICTULUI ÎN ERA INFORMAŢIEI Colonel Ionel HORNEA................................................................. 102 CONCEPTUL DE RĂZBOI BAZAT PE REŢEA – APLICAŢII ÎN OPERAŢIILE SPECIALE ŞI COMBATEREA TERORISMULUI Colonel Marius CRĂCIUN ............................................................ 124
1. Relaţia Câmp de luptă – Spaţiu de luptă................................ 127 2. Conceptul de Război Bazat pe Reţea (RBR)........................... 129 3. Adoptarea RBR în NATO şi UE ............................................. 140 4. Aplicarea conceptului RBR în Operaţii Speciale ................... 147 5. Aplicarea conceptului RBR în combaterea terorismului........ 153 6. Aplicarea conceptului în domeniul combaterii terorismului.. 158 7. Preocupări pe plan intern de aplicare a principiilor RBR în combaterea terorismului ............................................................ 159 Concluzii .................................................................................... 162

RĂZBOI BAZAT PE REŢEA SAU REVOLUŢIE ÎN ARTA MILITARĂ Dr. Nicolae DOLGHIN .................................................................. 163 ASPECTE ACTUALE PRIVIND COMPONENTA UMANĂ ÎN CONTEXTUL “RĂZBOIULUI BAZAT PE REŢEA” Col. ing. Aurelian IONESCU ......................................................... 172 RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA LA NIVELUL SOLDATULUI
Locotenent-colonel dr. ing. Liviu COŞEREANU, Maior Tiberius TOMOIAGĂ ......................................................... 179 1. Războiul bazat pe reţea .......................................................... 179 2. Sistemul de Comandă, Control şi Comunicaţii (C3)............... 180 3. Sistemul soldat ....................................................................... 181 4. Tehnici de comunicare ........................................................... 182 5. Concluzii ................................................................................ 183

DEZBATERI .........................................................................185

5

6

„Războiul bazat pe Reţea şi influenţa lui asupra strategiei militare“ şi „Războiul bazat pe Reţea în fizionomia noilor conflicte militare“. dezvoltat şi aplicat de Statele Unite ale Americii. La Washington. într-o formă sau alta. deci. în cadrul Universităţii. a noilor principii ale angajării şi acţiunii combat şi noncombat. prin problematica abordată. la Stockholm. cel mai important. Practic. tema Războiului bazat pe Reţea este de mare actualitate. probabil. s-au prezentat sute de comunicări valoroase. îndeosebi a Statelor Unite. împreună.CUVÂNT DE DESCHIDERE General prof. împotriva armatei lui Saddam Hussein din martie-aprilie 2003 au aplicat conceptul „Război bazat pe Reţea“. implementarea şi aplicarea Războiului bazat pe Reţea s-au intensificat. experimente şi dezbateri pe tema Războiului bazat pe Reţea. s-a recreat şi conturat puternic o adevărată şcoală strategică românească. fizionomia şi strategia războiului. la sfârşitul anului 2001 şi începutul anului 2002. Universitatea Naţională de Apărare. tehnologia informaţiei şi noul mediu strategic de securitate impun peste tot astfel de studii. racordată la şcoala strategică de securitate şi apărare a Alianţei NordAtlantice şi la cea a Uniunii Europene. El este un produs al revoluţiei în domeniul militar şi revoluţionează complet arta militară. atât intervenţia promptă în Afghanistan. ceea ce este.dr. au apărut. seminarii şi sesiuni de comunicări ştiinţifice care fac notă distinctă. În ultimii ani. sub coordonarea CSSAS. în fiecare an. deopotrivă. s-au editat. statele majore ale categoriilor de forţe. Dar cea mai importantă şi cea mai dezbătută temă a ultimilor ani este cea a Războiului bazat pe Reţea. acolo unde interesele României. Cum bine se ştie. În toată lumea. acum doi ani. zeci de volume. După cum bine ştiţi. poate. în teatrele de operaţii. Teoria are. Au fost elaborate. Am onoarea să vă salut. Statul Major General. două studii distincte pe această temă. Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate. nu există volum pe tema securităţii şi apărării care să nu trateze. Înalta tehnologie. de-acum. în ultimii doi ani. Agenţia 7 de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare au elaborat. şi un suport practic extrem de bogat. în peisajul ştiinţific al Armatei şi al ţării. ci şi în începutul implementării lui în Armata României. ale Alianţei şi ale Uniunii Europene o cer. în acest cadru. Activităţi de acest fel se desfăşoară şi la Londra. întrucât. Intrăm. se organizează ample activităţi pe această temă. la Berlin şi în alte capitale. Numai în cadrul CSSAS. desigur. aţi remarcat. Vă rog să-mi permiteţi să vă urez Bine aţi venit în Universitatea Naţională de Apărare. în miezul fierbinte al dezbaterii strategice teoretice şi în cel al punerii în aplicare. devenită deja tradiţională! După cum. 8 . România se află. la Paris. la această manifestare ştiinţifică a CSSAS. univ. cât şi acţiunea. s-au obţinut premii şi. în fiecare ianuarie. primul studiu privind Războiul bazat pe Reţea. MIRCEA MUREŞAN. respectiv. Din acel moment. comandantul (rectorul) Universităţii Naţionale de Apărare Doamnelor şi domnilor. care a constituit şi un punct de plecare nu doar în studierea şi aprofundarea acestui nou concept. Universitatea Naţională de Apărare şi. Centrul ei de Studii Strategice de Apărare şi Securitate desfăşoară. şi alte lucrări valoroase pe această temă. acest concept a fost creat. preocupările teoretice şi practice pentru studierea. participare şi mod de abordare. şi problematica Războiului bazat pe Reţea. într-o altă epocă în ceea ce priveşte tehnologia.

Valenţele şi implicaţiile acestui concept sunt numeroase. Ele continuă să fie studiate şi dezvoltate în întreaga lume, inclusiv în România. Organizarea acestui seminar se înscrie în acest demers. De altfel, nu a existat activitate ştiinţifică organizată în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare care să nu trateze distinct şi profund şi problematica Războiului bazat pe Reţea. Activitatea de astăzi finalizează numeroasele propuneri făcute în acest sens, dar ea rezultă şi dintr-o necesitate ştiinţifică foarte actuală şi se înscrie în acest flux care cuprinde cu rapiditate toate armatele moderne din lume. Pentru Universitatea Naţională de Apărare şi pentru Centrul ei de Studii Strategice de Apărare şi Securitate este o onoare să găzduiască o astfel de dezbatere care, sunt sigur, va deschide noi perspective aprofundării teoretice şi practice a acestui nou concept şi implementării lui în procesul de transformare a Armatei României. Aşteptăm cu mult interes comunicările dumneavoastră. Urez succes deplin lucrărilor seminarului!

RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA ŞI ACHIZIŢIILE DE VIITOARE CAPABILITĂŢI MILITARE General de flotilă aeriană dr.ing. Ion-Eftimie SANDU Colonel dr.ing. Cristian Mateescu „Ca şi concept, NCW nu poate avea o definiţie precisă, pentru că definiţiile şi conceptele sunt ca şi materia şi antimateria. Astfel, dacă un concept este definit, el nu mai poate fi deloc un concept.” (Viceamiral Arthur K. Cebrowski) Astăzi, mulţi sunt de acord cu aprecierea că lumea este în mijlocul unei revoluţii în domeniul militar. Schimbările constau, în special din punct de vedere tehnologic, în progresele în tehnologia informaţională, care aduc câştiguri în comunicare, precizie şi letalitatea armelor convenţionale. Ca parte a acestei revoluţii, dezvoltarea NCW depinde de schimbările tehnologice, investiţii pentru reducerea decalajelor economice şi tehnologice, dezvoltarea sistemelor şi adaptarea abordărilor operaţionale pentru a profita de această nouă capacitate. Odată cu intrarea în noul mileniu, domeniul militar a intrat la rândul său într-o nouă eră a războiului – o eră în care războiul este afectat de schimbările strategice ale mediului şi de schimbările rapide ale tehnologiei. Statele lumii experimentează tranziţia de la era industrială la era informaţională. Angajamentul total în războiul global împotriva terorismului, în noua eră a globalizării, precum şi experienţa câştigată în timpul operaţiunilor militare recente sau în desfăşurare au determinat tendinţa de orientare a forţelor armate spre războiul bazat pe reţea (Network Centric Warfare – NCW), ca element central al acestor eforturi. 10

9

Conceptul american porneşte de la câteva obiective şi concepte strategice prezentate în documentul american „Joint Vision 2020”: superioritatea informaţională, decizia la nivel superior, manevra dominantă, precizia angajării, logistica focalizată şi protecţia la toate dimensiunile. El implică, în general, o nouă abordare privind îndeplinirea misiunilor, o nouă înţelegere asupra organizării şi interrelaţionării, precum şi asupra modului în care se achiziţionează şi se introduc în exploatare sistemele şi capabilităţile pe care le folosim. Principalele dogme asupra NCW sunt următoarele: • O forţă robustă interconectată în reţea îmbunătăţeşte distribuţia informaţiei. • Distribuţia informaţiei întăreşte calitatea informaţiei şi asigură accesul la cunoaşterea situaţiei de luptă. • Distribuţia situaţiei de luptă cunoscute asigură colaborarea şi autosincronizarea, dar şi măreşte gradul de susţinere şi viteza de comandă. • Ca urmare, se obţine o creştere substanţială a eficacităţii in misiuni. Războiul cuprinde, în general, caracteristici ale epocii sale. NCW continuă această tendinţă – este răspunsul atât la provocările, cât şi la oportunităţile create de epoca informaţională. Ducerea războiului centrat pe reţele presupune, totodată, utilizarea reţelelor integrate de calculatoare şi de comunicaţii pentru comanda şi controlul acţiunilor militare în contextul mai larg al sistemelor de tip C4I (comandă, control, comunicaţii, calculatoare şi informaţii). Această lucrare oferă o analiză a evoluţiei şi conţinutului conceptului NCW, a beneficiilor şi avantajelor în luptă pe care acesta le poate aduce. Sunt prezentate perspectivele şi impedimentele în implementarea conceptului, precum şi o privire de ansamblu asupra iniţiativelor naţionale

de dezvoltare şi implementare ale capabilităţilor centrate pe reţea. Cu privire la războiul centrat pe reţea, vom sublinia că există o mulţime de elemente care trebuie integrate pentru a face capabilitatea centrată pe reţea să devină o realitate. Aceasta pentru că, prin natura sa, acest tip de capabilitate: • Implică noi căi de gândire despre modul în care misiunile pot să fie îndeplinite. • Schimbă responsabilităţile şi rolul organizaţiilor. • Cere ca informaţia să fie distribuită în exteriorul comunităţii existente. • Depinde, în parte, de dezvoltarea de noi tehnologii. • Reclamă o mai bună înţelegere a modalităţilor de creare, diseminare şi exploatare a cunoştinţelor. • Creează valoare prin noi modalităţi. Potrivit autorilor concepţiei, pentru ca NCW să devină realitate, trebuie îndeplinite o serie de condiţii, care includ: • O infrastructură robust interconectată, care să poată asigura distribuţia informaţiei şi colaborarea. • O atmosferă sau un climat care să alimenteze creşterea inovaţională. • O bază tehnologică corespunzătoare şi o înţelegere corectă a problematicii. • O modalitate de analiză şi de evaluare a capabilităţilor NCW. 1. Conceptul NCW Se spune că Network Centric Warfare este pentru război ceea ce comerţul electronic reprezintă pentru domeniul afacerilor. În mod consecvent, termenii “Network Centric Operations” şi “NCW” sunt utilizaţi pentru a descrie tipuri 12

11

variate de operaţiuni militare, în aceeaşi manieră în care termenii de „afaceri electronice” şi „comerţ electronic” sunt utilizaţi pentru a descrie o largă clasă de activităţi comerciale, care sunt permise şi suportate de Internet. Termenul de război bazat pe reţea descrie combinaţia strategiilor, tacticilor, tehnicilor şi procedurilor organizaţiilor, pe care o forţă bazată pe reţea le poate angaja, pentru crearea unui avantaj decisiv în luptă1. Teoria NCW are aplicabilitate la toate nivelurile războiului – strategic, operaţional şi tactic – şi pe întreaga gamă a operaţiilor militare, de la operaţii combative majore la operaţii de menţinere a păcii. O forţă bazată pe reţea, care conduce operaţii bazate pe reţea, este un element esenţial ce permite conducerea operaţiilor bazate pe rezultat. Operaţiile bazate pe rezultat (Effects-based Operations – EBO) sunt seturi de acţiuni direcţionate către modelarea comportamentului amicilor, neutrilor şi inamicilor în timp de pace, criză şi război. Forţele armate ale multor state se mişcă rapid spre aria NCW şi dezvoltă capabilităţi proprii pentru a conduce operaţii bazate pe rezultat (EBO). Conducerea operaţiilor militare caută să obţină avantajul maxim derivat din puterea NCW. În acelaşi timp, trebuie subliniat faptul că inamicii şi potenţialii adversari, inclusiv organizaţiile internaţionale teroriste, pot căuta să obţină capabilităţi bazate pe reţea, în scopul utilizării acestora împotriva forţelor opozante, atunci când conduc operaţii de supraveghere sau de planificare, ori când realizează efectiv atacuri, fiind de aşteptat ca organizaţiile adversare/teroriste să analizeze şi să exploateze, la rândul lor, vulnerabilităţile şi slăbiciunile reţelei adversarului. Cadrul conceptual al războiului bazat pe reţea cuprinde elementele implicate în legarea şi conectarea împreună a

colectorilor, efectorilor şi decidenţilor pentru a dezvolta o capabilitate operaţională (figura nr. 1). Componentele acestui concept sunt individul, informaţia şi reţeaua, entităţi care integrează capabilităţile colectorilor, decidenţilor şi efectorilor (figura nr.2). Dimensiunea individuală cuprinde toate aspectele legate de factorul uman: • la nivel de indivizi - recrutarea, selecţia, trecerea în rezervă, competenţele, conducerea, educaţia şi antrenamentul; • organizaţia include structurile, responsabilităţile şi rolurile; • cultura include barierele culturale, credinţa şi diferenţele care pot afecta percepţia/înţelegerea; • procesul de afaceri include procedurile, acordurile politice, legislaţia şi doctrinele.

Figura nr. 1 Dimensiunea informaţională (infosfera) cuprinde aspectele referitoare la managementul informaţiei. Atributele acestei dimensiuni sunt: 14

1

John J. GARSTKA, Network Centric Warfare Offers Warfighting Advantage, Signal, May 2003.

13

creşterea ratei de supravieţuire şi a gradului de sincronizare a forţelor. servicii de informaţii. 1. politici clare de management al informaţiilor. • uşurinţă în desfăşurare şi reconfigurare. 15 . Particularităţi şi principiile NCW Una dintre primele descrieri ale războiului bazat pe reţea a fost publicată în 1998. . predicţie. Elementele componente ale conceptului NCW. Decidenţii reprezintă colecţia tuturor capabilităţilor de evaluare. NCW generează creşterea puterii de luptă.creşterea vitezei de comandă. Figura nr. asigurându-se o partajare a situaţiei şi luarea deciziilor mult mai rapid şi eficient. . Se translatează. Autorii compară impactul potenţial al 16 . Dimensiunea reţea creează mediul pentru partajarea informaţiilor şi are următoarele caracteristici: • o reţea de reţele care se extinde la organizaţii naţionale.prezenţa în reţea a senzorilor. prezentarea şi fuziunea informaţiilor. în acelaşi timp.creşterea ritmului operaţiilor. simulare. calitatea informaţiei. • asigurarea securităţii datelor transportate. care sunt. decidenţilor şi combatanţilor. . Organizaţie Tehnologie Informaţie Proces (Misiune) Performanţa procesului Reţea robustă Partajarea informaţiei Calitatea informaţiei Individ Colaborare Sincronizare Rapiditatea comenzii Eficacitate ridicată a misiunii Situaţie tactică (avertizare) Figura nr. NCW asigură interfeţele şi serviciile pentru extragerea informaţiilor de la colectori.exploatarea în comun a situaţiei (Common Operation Picture –COP). agenţii etc. aviatori şi marinari. Colectorii sunt reprezentaţi de multitudinea şi varietatea surselor de date: senzori tradiţionali. 2. planificare şi luare a deciziei. componente ale reţelei. • o lărgime de bandă care să satisfacă toate nevoile operaţiilor militare. la toate nivelurile operaţiilor militare.• • • • • • culegerea informaţiilor şi punerea lor la dispoziţia celor care au nevoie de ele. asigurarea securităţii informaţiilor. dar este exploatată de operatori infanterişti. 2. datorită următoarelor avantaje: . internaţionale şi nonguvernamentale. într-un articol din US Naval Institute Proceedings. filtra şi prezenta într-o formă adecvată pentru luarea deciziei şi pentru a transmite efectorilor această decizie şi informaţia necesară pe o cale rapidă şi sigură.creşterea letalităţii. permiţând astfel creşterea vitezei de execuţie. Reţeaua este susţinută de elementele de tehnologie a informaţiei. Conceptul de război bazat pe reţea. avantajul informaţional în putere de luptă. interpretarea şi translatarea datelor în formate comune. astfel. prin realizarea legăturilor între forţele amice în câmpul de luptă. pentru a le fuziona. .

reducerea nevoii proprii de informaţii.forţe dispersate: operaţii discontinue. sporind precizia. populate şi actualizate cu date brute sau procesate de calitate. pentru a permite forţelor să construiască o situaţie partajată. prin reducerea capacităţii acestuia de a accesa informaţia şi creşterea gradului său de incertitudine. . ghidează aplicarea NCW ca teorie emergentă a războiului.construirea unei reţele de reţele colaborative. 18 17 . .sincronizarea. inclusiv a sistemelor de senzori. care sunt încă în plină evoluţie şi subiect pentru detalieri viitoare. CEBROWSKI. Împreună. .partajarea informaţiei îmbunătăţeşte calitatea informaţiei şi a situaţiei partajate. Principiile care guvernează o forţă bazată pe reţea sunt următoarele (figura nr. prin: . în special ca volum. bazate pe reţea.creşterea nevoii de informaţii a inamicului. Partajarea situaţiei asigură translatarea informaţiei şi cunoaşterii la un nivel comun de înţelegere pentru tot spectrul participanţilor la operaţii întrunite sau combinate şi ţine cont de următoarele elemente: .importanţa alegerilor alternativelor strategice.asigurarea accesului propriu la informaţie. . . Aceste principii. În Statele Unite ale Americii. În fapt. . ianuarie 1998.partajarea situaţiei. . . . acestea constituie noile reguli pe baza cărora o forţă bazată pe reţea se organizează. Naval Institute Proceedings Annapolis.S. 2 . Acestea au fost dominate de evoluţia economiei.modificarea rapidă a condiţiilor iniţiale. Au fost identificate patru teze principale şi un set de principii pentru o forţă bazată pe reţea.operaţii comprimate. se instruieşte şi operează: Lupta iniţială pentru superioritatea informaţională generează avantajul informaţional.lupta iniţială pentru superioritate informaţională. John J.rapiditatea elaborării comenzii şi luării deciziei. Network Centric Warfare: Its origin and Future. aceste teze şi principii conţin nucleul NCW.NCW din zilele noastre cu impactul transformaţional al conceptului francez “levee en masse” din timpul lui Napoleon.schimbarea orientării de la platformă la reţea. . conceptul NCW şi toate elementele revoluţionare asociate în problemele militare se dezvoltă prin schimbările fundamentale ale societăţii. GARSTKA. şi protecţia sistemelor de informaţii proprii. prin intermediul unei forţe interoperabile. 3): . .o forţă robustă bazată pe reţea îmbunătăţeşte partajarea informaţiei. Maryland. . ca o teorie a războiului în era informaţiei: . pentru adaptarea sau supravieţuirea în aceste ecosisteme schimbătoare2. prin creşterea capacităţii proprii de a exploata toţi colectorii. tehnologiei informaţiei şi proceselor de afaceri şi sunt corelate prin intermediul următoarelor elemente: .creşterea considerabilă a eficienţei misiunii. U. .schimbarea modului de privire a actorilor ca elemente independente şi vizualizarea acestora ca parte a unui ecosistem adaptabil continuu.cercetare în profunzime. acurateţea şi relevanţa informaţiei. cu senzorii.situaţia partajată permite colaborarea şi sincronizarea şi măreşte sprijinul şi viteza comenzii. relevantă pentru nevoile lor. Viceamiral Arthur K.

supravegherii şi recunoaşterii (ISR). să se adapteze şi să schimbe un context de operare defavorabil în avantajul propriu. ca element de manevră. distribuitori de informaţie. astfel că operaţiile întrunite sunt conduse la cele mai reduse niveluri organizaţionale posibile. şi a intenţiilor comandantului: . 19 - asigurarea unei legături strânse între informaţii. pentru a produce o sporire semnificativă a vitezei operaţionale.mecanism de creştere semnificativă a informaţiilor. Modificarea rapidă a condiţiilor iniţiale exploatează principiile pentru partajarea situaţiei. bine antrenate.se adaptează rapid la apariţia unor modificări importante în spaţiul de luptă şi elimină activităţile caracteristice operaţiilor militare tradiţionale. . utilizare şi de sprijin. desfăşurare.eliminarea compartimentării proceselor (organizare. . responsabili cu transmiterea fără întârziere a acesteia. pentru a obţine efecte rapide şi decisive: .creştere tempoului şi a vitezei de mişcare pe câmpul de luptă. . pentru a face mai dificilă lovirea de către adversar. de asemenea. . pentru a permite forţelor întrunite să identifice rapid. . exploatează avantajele unei forţe profesioniste. Operaţiile comprimate elimină barierele procedurale dintre servicii şi procese. prin exploatarea situaţiei partajate. Accesul la date trebuie să fie permis indiferent de locaţie.situaţia partajată de înaltă calitate necesită reţele şi informaţii sigure şi securizate. prin: .creşterea controlului funcţional în spaţiul de luptă ocupat fizic şi generarea puterii de luptă efective la momentul şi locul potrivit.asistă atingerea „scopului comandatului”.prin inovaţie şi adaptare la câmpul de luptă se reduce timpul de decizie.blochează progresiv opţiunile adversarului. . rapiditatea de elaborare a comenzii. pentru a obţine efecte precise.utilizarea senzorilor. . spre a obţine efecte decisive: . pentru a transforma avantajul informaţiei într-o superioritate a deciziei. când sunt utilizaţi în mod vizibil.creşterea valorii iniţiativei subordonaţilor. cercetarea în profunzime cu senzorii.creşterea vitezei de desfăşurare. Forţele dispersate deplasează puterea din spaţiul de luptă compact în operaţii separate. forţe dispersate. pentru a creşte şi menţine superioritatea informaţională. Rapiditatea elaborării comenzii şi luării deciziei oferă avantajul unei informaţii şi îl transformă într-un avantaj decisiv prin crearea unor procese şi proceduri altfel imposibile (cu menţinerea unui risc prudent): . pentru detectarea informaţiilor despre elementele de interes la distanţe operaţionale relevante. .utilizarea informaţiei pentru obţinerea efectelor dorite. operaţii şi logistică.utilizatorii informaţiei trebuie să devină. .exploatarea senzorilor ca un mijloc de intimidare.obţinerea densităţii de putere necesară la cerere. sincronizare. . utilizare şi sprijin) şi a - 20 . Cercetarea în profunzime cu senzorii extinde utilizarea senzorilor distribuiţi conectaţi în reţea. limitând necesitatea de a concentra fizic forţele într-o locaţie geografică specifică. Sincronizarea creşte posibilitatea forţelor din eşaloanele de nivel inferior de a opera aproape independent şi de a se adapta singure.

Sistemul informatic logistic trebuie să fie capabil de adaptare modulară rapidă. Principiile NCW. Acest lucru va permite o abordare unitară. . Calitatea informaţiei Procese noi Eficienţa misiunii Forţă conectată în reţea Partajarea informaţiei Partajare a situaţiei Sincronizarea forţelor Domeniul informaţiona l Colaborare Domeniul cognitiv Domeniul fizic Figura nr. . eliminarea limitelor structurale. .reţele locale la nivel punct de comandă de batalion (divizion). pentru a reuni capabilităţile la nivelurile organizatorice cele mai scăzute posibil (operaţii întrunite la nivel de companie). apte să răspundă nevoilor de asigurare a unităţilor luptătoare cu toate categoriile de tehnică şi materiale (la timpul şi în locul ordonat. În varianta finală. prin asigurarea unui flux informaţional coerent. prin intermediul reţelei militare naţionale de comunicaţii (RTP/STAR). informaţii şi logistică). într-un mediu specific de securitate (arhitectură de tip infrastructură de chei publice cu autoritate de certificare la nivelul SMFT şi chei hardware pentru identificarea utilizatorilor). instruire şi antrenament de stat major şi interfaţarea cu sisteme similare. Astfel. o execuţie centralizată şi specializată. 3. Din punctul de vedere al concepţiei. sistemul este adaptat conceptului NCW răspunzând în cea mai mare măsură cerinţelor specifice. Modernizarea sistemului informatic logistic se înscrie în contextul continuării procesului de transformare a Armatei României.pachete de aplicaţii software pentru asistarea comenzii şi controlului.autoritatea de certificare pentru asigurarea infrastructurii de chei publice.- zonelor funcţionale (operaţii. noile structuri ce se proiectează trebuie să răspundă şi cerinţelor de realizare a interoperabilităţii cu sistemele logistice ale armatelor moderne din ţările membre NATO sau partenere. Logistica focalizată în viziunea americană trebuie să asigure capabilităţii militare echipamentele şi armele 22 - 21 .abonaţi îndepărtaţi. sistemul permite schimbul de informaţii formatate şi neformatate standard NATO. de tip batalion şi va fi compus din: două reţele locale de calculatoare (pentru punctul de comandă de bază şi de rezervă) interconectate prin mijloace de comunicaţii multicanal. 3. Realizări şi perspective la nivel naţional Sistemul Informatic pentru Asistarea Deciziei la Brigadă (SIAAB-C2 transportabil) este destinat pentru asistarea activităţilor în punctele de comandă la eşaloanele brigadă/batalion. cât mai simplu şi cu cheltuieli minime). . conectarea în reţeaua de informatizare a armatei. Concomitent cu remodelarea structurilor de logistică. sistemul va fi implementat la nivelul comandamentelor de brigadă şi la unităţile subordonate acestora.

doctrinară şi conceptuală. referitoare la: arhitectura de sistem deschis. utilizarea de tehnologii COTS. . 16.. Această tehnologie a NATO şi-a avut începutul. pentru a se putea asigura: . Reţeaua militară naţională de comunicaţii (RMNC) asigură în prezent suportul de comunicaţie pentru voce. terestre şi de suport. Sistemul integrat unitar cuprinde: cască integrată. De atunci. noul sistem AGS reprezentând unul din proiectele prioritare ale NATO.necesare.Viitoarea Tehnologie Integrată pentru Soldat) sunt extrem de utile în dezvoltarea sistemului românesc. Scopurile urmărite în implementarea acestui nou concept sunt: . TIPS oferă un sistem AGS bazat 23 pe o platformă aeriană medie. în primul rând. cu ajutorul sistemului propriu JSTARS (Joint Surveillance and Target Attack Radar System). Acest lucru se poate realiza prin îmbunătăţirea sistemului informaţional. tehnologia comună radar. destinat observării – urmăririi (electronice) a terenului prin mijloace aeropurtate. pentru a-şi asigura superioritatea informaţională prin crearea capabilităţilor facilitate de reţea (NATO Network Enabled Capability – NNEC). dezvoltarea disciplinată a proceselor.servicii de reţea pentru forţele desfăşurate sub comanda NATO. Propunerea TIPS a fost acceptată pentru caracteristicile oferite. interoperabilitatea. maximizarea punctelor comune între elementele aeriene. date şi video pentru componentele Ministerului Apărării Naţionale. forţele dislocate în teatrele de operaţii din Afghanistan şi Irak. şi cu delegaţia permanentă a României la NATO. NATO a iniţiat un proces amplu de transformare structurală. De asemenea. 24 .Sistem integrat de acţiune în contextul interoperabilităţii NATO este un proiect de cercetaredezvoltare în derulare. cu ocazia războiului din Golf. fiind derulat pe baza contractului încheiat cu consorţiul TIPS (Transatlantic Industrial Proposed Solution). Pentru a valorifica eficient avantajele oferite de era informaţională. sprijin şi personal în cantităţile necesare. deschide o perspectivă nouă privind accesul la tehnologii moderne. cel mai probabil de tip Airbus. importanţa urmăririi electronice a terenului nu a încetat să crească. . platforma pilotată va putea fi completată cu sisteme de avioane fără pilot performante. precum şi utilizarea de tehnologii moderne de transport. finanţat în cadrul Programului Naţional de CDI RELANSIN. echipament individual de protecţie şi echipamente optoelectronice. Participarea României sub egida NATO la programul AGS (Alliance Ground Surveillance). armament. probabil de tipul RQ-4B.realizarea reţelelor tactice de comunicaţii şi integrarea acestora în reţeaua militară naţională de comunicaţii. Concepţia SMFT şi modelele existente (de ex. prin dezvoltarea componentei mobile. cel britanic. legăturile de date tip Link 11. remodelarea prin inovare a structurilor organizatorice. Activităţile viitoare de dezvoltare a reţelei vizează integrarea în “NATO General Communication System” (NGCS).sensibilizarea şi conştientizarea naţiunilor asupra dobândirii superiorităţii informaţionale prin crearea capabilităţilor facilitate de reţea pentru forţele naţionale şi multinaţionale. 22. computer. destinat să furnizeze capabilităţile necesare ducerii acţiunilor de luptă în comun cu trupele NATO şi asigurarea facilităţilor de comandă şi control pentru asigurarea exercitării comenzii. prin intermediul Statelor Unite. la locul necesar şi în timpul necesar susţinerii obiectivelor operaţionale. precum şi comunicaţiile UHF prin satelit. radio. Future Integrated Soldier Technology . inclusiv printr-o viitoare implicare a industriei româneşti în acest proiect. Soldatul viitorului .servicii pentru forţele desemnate să acţioneze sub comandă NATO.

ci şi stabilirea cadrului legal (adaptarea strategiei naţionale de securitate. informaţiile fiind transmise până la nivelul luptătorului. optic. 4. care trebuie să acţioneze cu echipamentele din 25 - dotare într-un mediu bazat pe reţea”. „Arhitectura” hardware a soldatului viitorului. obiectele de mici dimensiuni care se deplasează sub apă. Astfel că şi preocupările noastre pentru soldatul viitorului sunt similare cu concepţia generală privind „arhitectura” hardware a soldatului viitorului (figura nr. au fost definite de adjunctul secretarului general NATO pentru investiţii în domeniul apărării. Pe plan naţional. continuând cu cel informaţional (comandă-control) şi ajungând chiar la acţiuni concrete de luptă. sateliţi ş. • Echipamente moderne pentru soldatul viitorului. cu precizie sporită şi daune colaterale mai reduse. moleculele explozive clasice sau neclasice. definirea doctrinelor etc. detecţia.) care va permite forţelor întrunite trecerea de la gândirea centrată pe platformă la cea orientată pe reţea. comportamentul uman suspect. personalului şi facilităţilor. organizării. prin sistemele de comandă-control se asigură superioritatea informaţională. urmează fuziunea senzorilor (radar.definirea rolului şi modului în care agenţiile NATO vor contribui la implementarea şi valorificarea conceptului NNEC. implementarea capabilităţilor NCW nu va implica numai adaptarea elementelor deja existente la acest concept. lunetiştii din spatele zidurilor.identificarea posibilităţilor de valorificare a experienţei naţiunilor membre NATO.definirea direcţiilor şi modalităţilor concrete de transformare a NATO. UCAVs.a. considerate cerinţe privind capabilităţile pe termen lung (LTCR). Echipele implicate în transformarea şi implementarea NCW vor trebui să ia în calcul faptul că acest fenomen este strâns legat de coevoluţia a şapte factori funcţionali importanţi din domeniul doctrinei. conducerii şi educaţiei. roboţi tereştri. . mini UAVs. El h + 12 34 5f SET AUDIO ŞI VIDEO 1O ONT BC 2 3 R M EN N 33° 01’ W 114° 23’ Elh07” U 4005+12345ft 6 7 P NA W 8 9 CLO NU R AR F MS 0 O LOC Rockw ll R oc k REŢEA LOCALĂ WIRELESS P W 11 4° 23 ’ 51 N 33 ° 01 ’ C O N T O L D 3 4 8 9 B R 5 26 1 O ARMĂ MULTICALIBRU W P O N U L O C O F M A R C L R o ck 0 7 COMPUTER M E N N A C ONT N 33° OLD 01’ W 114° 00 07” 23’ Elh +12345ft 51 03” 1O BR 4 2 5 3 M EN 6 7 8 9 W PO NA CL 0 NU M AR OF LOC K LEGĂTURĂ RADIO PERSONALĂ Rockw Figura nr. cu resurse şi planuri de lucru specifice. identificarea şi urmărirea ţintelor. tehnologiei. domnul Marshall Billinsglea: „Senzorii trebuie să detecteze ţintele neconvenţionale. antrenamentului. • Armamente: transportabile pe calea aerului. .).4). În cadrul acţiunilor de luptă efective sunt utilizate nemijlocit rezultatele activităţilor de cercetare ştiinţifică: • Platforme: mici UUVs. • Capabilităţi specifice lucrului în reţele şi pentru integrarea sistemelor din cadrul NATO. Domeniile considerate critice. Acest proces este unul continuu şi fără un punct final previzibil acum. sunt: 26 . Dimensiunile multiple ale contribuţiei cercetării şi tehnologiei la capabilităţile NATO. începând cu domeniul senzorilor.

a sistemelor civile în favoarea sistemelor militare dezvoltate în mod special. . transformarea. • Decontaminarea echipamentului şi personalului fără a utiliza mijloace toxice. atitudinilor.Interfeţele NATO cu sistemele informaţionale naţionale. . compacte. • Suprimarea rapidă. . conducere şi educaţie. • Capacitatea de desfăşurare în dispozitiv a forţelor de luptă. prin lansarea din mijloace aeriene. • • Surse de alimentare cu greutate redusă. • Dispozitive uşoare. • Identificare şi interoperabilitate în condiţiile operaţiunilor de luptă comune şi achiziţia ţintelor. • Ochirea în intervale de timp critice. prin implicarea în fenomenul NCW a industriilor naţionale şi internaţionale. evaluare şi repartizarea/realocarea sarcinilor pentru echipamentele de lovire. • Conectare sincronă senzor-trăgător pentru localizarea. personal şi facilităţi. . antrenament. • Imaginea operaţională comună.prioritatea selectării. • Imagine aeriană comună recunoscută. superior şi faza de susţinere a apărării împotriva rachetelor balistice tactice. în general. private 27 28 . • Operaţiuni de căutare şi salvare la mare distanţă. • Detecţia şi identificarea rapidă a ţintelor de mare însemnătate. tehnologie.extinderea cunoaşterii. • Imagine comună pentru războiul electronic. • Nivelul inferior. ci trebuie evaluat prin capacitatea misiunilor de a integra cele şapte elemente menţionate anterior: doctrină. • Identificare şi interoperabilitate în condiţiile operaţiunilor de luptă comune. identificarea şi atacarea ţintelor de mare însemnătate. • Susţinerea forţelor cu caracter expediţionar.orientarea numai către sisteme deschise (arhitecturi şi interfeţe).interconectivitatea şi conceptul „Universal Plug and Play”. • Supravegherea din spaţiu a obiectivelor terestre. critice din punct de vedere temporal. Achiziţia oricărei componente NCW va trebui. se referă la schimbarea valorilor. cum ar fi tehnologia sau doctrina. • Livrarea precisă a echipamentelor şi proviziilor. autonome.apartenenţa la un sistem de sisteme. Nu în ultimul rând. organizare. astfel. portabile pentru furnizarea imaginii operaţionale comune. Astfel. să se supună unei strategii de achiziţie care să aibă următoarele obiective principale: . progresul în implementarea NCW nu poate fi măsurat numai prin analiza unei singure dimensiuni. critice din punct de vedere temporal. eficace şi cu riscuri minime a apărării antiaeriene a inamicului. ca şi implementarea conceptului NCW. O schimbare profundă în oricare din aceste domenii necesită schimbări în toate celelalte elemente. şi transformarea militară în special. încrederii forţelor armate asupra desfăşurării şi dezvoltării operaţiunilor militare. pe cât posibil.

Definirea cerinţelor pe faze şi perioade de realizare. Respectarea politicilor şi procedurilor pentru uniformizarea şi disciplinarea procesului de generare a cerinţelor. pentru a uşura utilizarea articolelor şi componentelor comerciale şi nedezvoltabile. precum şi a centrelor de cercetare ştiinţifică (universităţi) civile şi militare. precum şi de criterii privind transmiterea de informaţii în contextul operaţiilor multinaţionale. pentru locuri de muncă mai bine plătite. Acţiuni pentru atragerea şi păstrarea specializărilor critice. performanţele şi graficul de realizare. Definirea cerinţelor pentru o capabilitate operaţională în termeni largi. care să împiedice plecarea personalului în domeniul privat civil. trebuie să aibă în vedere. Evitarea de angajamente cu soluţii pentru un anumit sistem. Stabilirea de informaţii critice pentru program şi cerinţe de protecţie. Stabilirea de criterii de suportabilitate. Stabilirea în Documentul cu Cerinţele Operaţionale (DCO) de valori-obiectiv şi valoriprag privind costurile pe întreaga durată de viaţă. formare şi de educaţie a resursei umane. schimb de informaţii şi cerinţe de interoperabilitate pentru familiile de sisteme aflate în mediul operaţional. Evaluarea posibilităţii sistemului de a putea opera şi supravieţui în mediul anticipat de ameninţări. Includerea de cerinţe de securitate. Crearea unor iniţiative stimulative. Menţinerea de opţiuni rezonabile şi deschise privind costurile. În domeniul emiterii şi evaluării cerinţelor (în cadrul Sistemului integrat de management al achiziţiilor pentru apărare-SIMAPA): Îmbunătăţirea procesului de dezvoltare a cerinţecerinţele lor operaţionale în concordanţă cu procedurale ale SIMAPA. Asigurarea unei viziuni stabile a carierei în acest domeniu. cerinţele naţionale. Cerinţele de interoperabilitate şi de suportabilitate pentru toate programele de sisteme IT sau C2+. garanţii pentru asigurarea accesului la informaţii şi pentru protecţia infrastructurii critice. Nevoia de pregătire şi specializare permanentă a personalului. în mod rezonabil. 4. în primul rând. atât în DCO. cu valori-obiectiv şi valori-prag. Stabilirea şi considerarea interoperabilităţii ca un parametru-cheie de performanţă. mai ales pentru acel care împiedică inserţia de tehnologii şi articole nedezvoltabile.sau de stat. Cerinţele din Documentul cu Nevoile Misiunii (DNM) şi din DCO trebuie să fie 30 29 . cât şi în Baza Programului de Achiziţie. Evaluarea posibilităţilor de modificare a cerinţelor de performanţe dorite. Politici viitoare cu privire la dezvoltarea conceptului NCW În domeniul personalului (cea mai importantă valoare): Nevoia de fundamentare/documentare a conceptului de selectare.

Elaborarea de studii şi cercetări teoretice şi practice privind: stabilirea de reţele care să servească toţi utilizatorii. incluzând cerinţele de scoatere din uz sau de externalizare a unor servicii. studii de modelare şi simulare. pe durata de viaţă operaţională a sistemului. precum şi asupra viitoarelor capabilităţi militare avute în vedere la nivelul categoriilor de forţe şi al Statului Major General. Definirea cerinţelor pentru achiziţia de capabilităţi NCW trebuie să aibă în vedere şi trecerea de la sistemele moştenite existente la noile viziuni de capabilităţi NCW. asigurarea protecţiei şi nivelului adecvat de acces la informaţii şi servicii pentru diverşi beneficiari. posibilităţile de interoperabilitate cu alte sisteme (naţionale. managementul resurselor din reţea pentru gestionarea priorităţilor. deplasarea informaţiei în cadrul constrângerilor existente în diferite reţele. având în vedere achiziţia de „sisteme de sisteme” şi achiziţia de capabilităţi tip NCW şi pentru superioritatea informaţională: Procesul de management şi politicile specifice de dezvoltare a sistemelor de sisteme trebuie să fie orientate către achiziţia de capabilităţi NCW. SIMAPA trebuie să asigure transformarea nevoilor utilizatorilor finali. Revizuirea în cadrul MApN a unor cerinţe operaţionale mai vechi şi documentarea asupra sistemelor de sisteme existente şi conceptelor viitoare. ale coaliţiilor sau cu altele specificate în DCO). ţinând cont de cerinţele de conectivitate. operare şi mentenanţă. În domeniul achiziţionării sistemului (în cadrul SIMAPA). cercetări operaţionale.actualizate pe parcursul derulării procesului de achiziţie. cerinţele pentru luptători. Sincronizarea dezvoltării strategiei militare şi doctrinei cu progresele înregistrate în domeniul tehnologic şi cu procesul de inserţie tehnologică. 31 32 . a creşterii enorme în cantitate şi varietate a informaţiilor disponibile. Dezvoltarea de experimentări şi demonstraţii tehnologice. capacităţi tehnologice şi de producţie sau servicii utilizabile. proiecte de sisteme deschise. ţinând cont de oportunităţile tehnologice existente şi de posibilităţile de susţinere financiară a cerinţelor operaţionale propuse de aceştia: reprezentarea judicioasă a balanţelor de cost. în calitate de utilizator. dacă ne putem permite achiziţia unui asemenea sistem şi dacă putem să-l operăm şi să-l întreţinem în limitele bugetare existente. utilizarea în reţea a altor aplicaţii necesare utilizatorilor pentru îndeplinirea sarcinilor. studii de fezabilitate şi de oportunitate. pentru a asigura complementaritatea şi consistenţa acestora. asigurarea unei competiţii inteligente. ale aliaţilor. strategiile de achiziţie şi cerinţele de asigurare a resurselor. la nivelul Statului Major General. grafic de realizare şi performanţe faţă de cerinţele exprimate. studii şi cercetări de laborator. utilizarea de tehnologii probate. În domeniul ştiinţei şi tehnologiei: Coordonarea investiţiilor şi eforturilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică. gestionarea.

a sistemului de transfer al mesajelor şi pentru planificarea acţiunilor în colaborare. a suportului de intelligence. conectarea la pachetele de capabilităţi de misiuni. planificare şi conducere. Utilizarea unor reţele comune. În domeniul planurilor de informatizare: Înţelegerea saltului de la platformă de lucru către lucrul în reţea. Nevoia existenţei unui plan strategic. Procese care nu sunt adecvate co-evoluţiei şi dezvoltării simultane a pachetelor de capabilităţi. precum şi la implicarea utilizatorilor finali în iniţiativele de experimentare. şi drept mesager pentru interoperabilitate în viitor. de achiziţie. Adoptarea standardelor COTS şi ale celor industriale. Investiţii pentru domeniile comandă şi control. incluzând război electronic etc. supraveghere şi 33 34 recunoaştere. de exemplu. Impedimente în calea dezvoltării conceptului NCW • • • • Dificultăţi în aprecierea posibilelor dezvoltări tehnologice. oricând şi oriunde. inclusiv a termenilor de proiectare. conducere şi colectare. logistică. Deficienţe în existenţa interoperabilităţii necesare. de contractare şi de experimentare. Realizarea de reţele orientate către servicii. precum şi de analiză a datelor şi rezultatelor experimentale. Din perspectiva NCW. suport pentru culegere de informaţii. Planificarea efectuării de studii şi cercetări privind accesul la surse de date şi informaţii. Nevoia de înţelegere a bazelor ingineriei sistemelor şi specificului procesului de experimentare. Asigurarea co-evoluţiei conceptelor cu doctrina şi dezvoltarea tehnologică. demonstrare şi accelerare a introducerii acestora în operare. 5. care să servească. Resurse reduse alocate pentru domeniu. Disfuncţiile inerente dintre procesele de elaborare a cerinţelor. care să exprime ipotezele cu privire la evoluţia NCW. Adoptarea unui mediu de lucru şi a unei arhitecturi care să aibă la bază PC-urile. Dezvoltarea de software pentru sisteme de arme de precizie. incluzând utilizarea sistemelor ISR. Absenţa unui punct focal care să gestioneze procesul de atingere graduală a capabilităţilor NCW. eforturile în ştiinţă şi tehnologie trebuie să conducă şi la îmbunătăţirea aplicării tehnologiilor şi practicilor comerciale. Insuficient progres cu privire la structura de informaţii care să asigure nivelurile de interoperabilitate şi de conectivitate necesare sprijinirii operaţiilor bazate pe reţea (Network Centric Operations) . • • • • • • . la investiţii în ştiinţele sociale şi fizice pe care sectorul comercial nu le asigură.Experimentarea conectării la reţele tip NCW. inserţia tehnologică sincronizată şi mai rapidă. Utilizarea tehnologiei pentru realizarea şi difuzarea imaginii operaţionale unice. Practicile şi procesul de achiziţii care nu permit ţinerea ritmului cu cel al dezvoltării de tehnologii şi cu exploatarea integrală a capabilităţilor comerciale. separat. împreună şi combinat. război informaţional.

Aliaţii şi partenerii României au dezvoltat propriile concepte şi capabilităţi pentru NCW. reţeaua tip NCW va constitui poate singurul şi cel mai important contributor la dobândirea puterii şi supremaţiei în luptă. Nu trebuie achiziţionate tehnologii de ieri. al respingerii acestora de către utilizatorul final – efectorul. ce ar trebui luate în consideraţie de către orice naţiune care doreşte să acceadă în structura de comandă-control a NATO. ci un mijloc de realizare a unui scop. senzori şi comunicaţii vor conduce în următorii 20-30 de ani la schimbări mai radicale decât în orice altă perioadă a istoriei umanităţii”. 36 35 . În contextul unei abordări globale. 6. chiar dacă aceste sisteme nu sunt interoperabile la toate nivelurile. nu celor care aşteaptă pasivi şi resemnaţi. Aceste elemente tehnologice sunt: tehnologia echipamentelor miniaturizate şi compacte. artileria a revoluţionat războiul. în totalitate. dezvoltat şi/sau cumpărat privind către viitor. Operaţiunile militare din Bosnia. concepte operaţionale şi mijloace tehnice pentru a participa efectiv şi eficient la viaţa economică. socială. Capabilităţile NCW trebuie să fie dezvoltate şi această teorie aplicată la scară extinsă pentru întreg sistemul naţional de apărare. Statele fac eforturi de achiziţionare a tehnologiilor de ultimă oră şi nici România nu face excepţie. Concluzii Aşa cum. Forţele întrunite trebuie să fie integrate în reţea la nivelurile strategic. „zorii erei informaţionale . astfel. dar nu tehnologie pe cale de dispariţie.tancurile şi avioanele . Este important de observat că tehnologia nu reprezintă un scop în sine. Afghanistan şi Irak au permis aplicarea cu succes de către aceste state a principiilor războiului bazat pe reţea. în secolul al XV-lea. tehnologii pentru reţele destinate consultării politice sau comenzii şi controlului specifice sistemelor de comunicaţii strategice actuale ale NATO. cu subsisteme de comunicaţii personale autentificate şi securizate. calea corectă de urmat este clară. interconectivitatea. operaţional şi tactic. O strategie naţională pentru implementarea NCW va avea un impact major asupra dezvoltării forţelor armate şi asupra deciziilor de investiţii ale Ministerului Apărării Naţionale. Oricare strateg ştie că victoria zâmbeşte celor care anticipează schimbările în caracterul războiului. doctrina şi politica de securitate nu vor asigura. Trebuie investit. Astăzi. nimeni nu-şi poate permite luxul să ducă o politică izolaţionistă sau să ignore tehnica modernă. Este necesară concentrarea asupra domeniilor cu cerinţe esenţiale. Pe scurt. „tehnologia” depăşeşte graniţele domeniului tehnic tradiţional şi tinde a fi definită ca aplicarea practică a unui corp de cunoştinţe. Rolul experimentărilor în procesul de implementare a conceptelor şi capabilităţilor orientate pe reţea este crucial. doctrinele de operaţii trebuie să evolueze similar capabilităţilor implementate pentru războiul în reţea.• În viitor. tehnologiile comunicaţiilor digitale. Există câteva tehnologii-cheie. În multe situaţii. aşa cum produsele erei industriale . riscurile dezvoltării unor sisteme care nu corespund cerinţelor operaţionale şi. Se minimizează. politică şi militară internaţională. În scopul maximizării potenţialului pentru creşterea puterii de luptă al NCW.evoluţiile tehnologice care propulsează sectoarele specializate în calculatoare. NATO îşi doreşte membri care să dispună de capabilităţi puternice de apărare naţională. cu rol catalizator. implicit.au transformat felul în care s-a luptat în secolul al XX-lea. Kosovo.

Decizii în condiţii de incertitudine şi risc. • Existenţa unei revoluţii a relaţiilor militare şi a reţelei centrale de război. existenţa unui sistem informaţional geografic digital de largă cuprindere. Bucureşti. operaţionale şi tactice şi o interoperabilitate la nivel înalt. • Utilizarea largă a componentelor COTS în sistemele militare operaţionale C2. ianuarie 1998. Network Centric Operations Conceptual Framework. De aceea. pentru analiza cursului acţiunilor şi pentru evaluarea alternativelor decizionale. precum şi cu structura şi modul de pregătire a forţelor militare. Apariţia unor reţele informaţionale care permit integrarea comunicaţiilor strategice. • 37 38 . aceste capabilităţi vor fi utilizate pentru planificarea acţiunilor militare. GARSTKA. John J. Trebuie subliniat şi repetat că schimbările tehnologice şi politice influenţează sistemele de apărare. • Influenţa Internetului şi a tehnologiilor Internet. May 2003. integrat în şi la niveluri diferite de reţele. Network Centric Warfare Offers Warfighting Advantage. Signal. automatizarea tuturor aspectelor specifice desfăşurării acţiunilor aeriene a evoluat. protecţie şi comunicare al „soldatului viitorului”. 4. 5. tehnologii software ce permit desfăşurarea distribuită a exerciţiilor asistate de calculator.S. 2. Marea provocare constă în a schimba modul de gândire în legătură cu acţiunile militare. este necesar să avem în vedere următoarele aspecte: • Convergenţa dintre sistemele de comunicaţii şi informaţii. U. utilizate în mod curent ca elemente de bază în cadrul sistemelor informatice. John J. Maryland. video-teleconferinţele în regim secretizat. iunie 2004. Viceamiral Arthur K. iunie 2001. BIBLIOGRAFIE: 1. cât şi în domeniul comenzii şi controlului. GARSTKA. în sensul scurtării duratei ciclurilor de planificare a acestora şi al controlării stricte a preciziei loviturilor. version 2. Department of Defence. susţinute şi de afişarea pe monitorul calculatorului a situaţiilor operaţionale curente. care asigură infrastructura necesară îndeplinirii funcţiilor de consultare militară şi politică. realizarea facilităţilor de pregătire şi antrenament. interfeţele grafice cu utilizatorul şi produsele software realizate în tehnologie web. În viitor. Managementul riscului aplicat la programele de achiziţii pentru apărare. Proceedings of the fifth international conference. Colegiul Naţional de Apărare. dar esenţială atât în procesul de consultare politică. a interceptărilor şi a acţiunilor de salvare/evacuare. Naval Institute Proceedings Annapolis. CEBROWSKI. Network Centric Warfare Europe 2004. dar şi cu modul de echipare. Network Centric Warfare: Its origin and Future. 3. au devenit o capabilitate de rutină. ce permit accesarea de baze de date şi biblioteci dinamice distribuite. semnificând faptul că foarte puţine sisteme IT sunt individuale. Ion-Eftimie SANDU. bazate pe medii sintetice şi pe scenarii etc. cu misiunile militare.0.produsele Microsoft disponibile comercial.

precum şi pentru reprezentanţele Statului Major General şi forţele dislocate în afara teritoriului naţional. 1. cât şi în faza a doua şi în fazele ulterioare de extindere a acesteia în România. RTP/STAR asigură canalele de date de mare viteză necesare amplificării reţelei NATO geografice de transmiteri de date cu caracter secret (NATO SECRET WAN-NS WAN). acoperind zonele de interes pentru MApN din teritoriul naţional şi oferind servicii de voce securizată şi nesecurizată. RTP/STAR asigură interfaţa STAR cu sistemele de comunicaţii ale celorlalte structuri ale Sistemului Naţional de Apărare. Stadiul actual de dezvoltare a RTP/STAR RTP/STAR reprezintă o reţea geografică mare. . bacteriologice şi chimice.Sistemul criptat de videoconferinţă al MApN. 1. precum şi cu sistemul NATO General de Comunicaţii (NGCS=NATO General Communications System).sistemul de asigurare a suveranităţii aeriene. Locul şi rolul RTP/STAR şi RRONS/STAR în cadrul SCIAR este prezentate în anexa nr. care pot fi interconectate şi care asigură actul conducerii la toate eşaloanele. . atât în dezvoltarea actuală.sistemul informatic integrat al MApN.sistemul de coordonare şi planificare a mişcării.sistemul de avertizare şi raportare a situaţiei nucleare.sistemul meteorologic integrat. SAR NBC.sistemul de senzori de radiolocaţie tridimensional. STASA. precum şi comunicaţiile de voce nesecurizate pentru toţi abonaţii reţelei către NGCS. . aplicaţiilor informatice existente în dotarea Armatei României. SIPLANET.sistemul de control al traficului pe mare. 39 De asemenea. Această reţea este cunoscută şi sub numele de Reţeaua NATO CRONOS. cu sistemele de comunicaţii ale operatorilor publici naţionali. . . . . El are o componentă staţionară. Elementele de bază ale componentei staţionare de comunicaţii sunt Reţeaua de Transmisiuni Permanentă (RTP/STAR) şi Reţeaua Radio Operativă de Nivel Strategic (RRONS/STAR).STADIUL ACTUAL ŞI PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII SISTEMULUI DE COMUNICAŢII AL ARMATEI ROMÂNIEI PENTRU A CORESPUNDE CERINŢELOR NNEC (NCW) General-maior dr. Reţeaua RTP/STAR asigură suportul necesar de comunicaţii pentru o serie de programe importante de modernizare şi operaţionalizare a forţelor. Cristea DUMITRU GENERALITĂŢI Sistemul de comunicaţii şi informatică al Armatei României (SCIAR) cuprinde totalitatea mijloacelor de comunicaţii şi informatică. ASOC. . fax şi date securizate pentru abonaţii sau structurile nominalizate să aibă acces în regim securizat la serviciile NGCS.sistemul de schimb al datelor de zbor. precum: . FDEx. SCOMAR. a serviciilor. . asigură comunicaţiile de voce. de mare altitudine. permanentă şi o componentă mobilă. . SIMIN. În acelaşi timp. a infrastructurii. 40 . de date.sistemul de difuzare a imaginii aeriene unice recunoscute. fax şi videoteleconferinţă criptată pentru unităţile şi subunităţile tuturor categoriilor de forţe şi ale structurilor centrale dispuse pe teritoriul naţional.conducerea elementelor de POLIŢIE AERIANĂ. FPS-117.

în reţeaua CRONOS (NS WAN). în care a fost inclusă şi o extensie planificată la reprezentanţa României la Norfolk. dintre care 320 sunt dotaţi cu terminale de voce. poziţii închiriate în locaţiile SN Radiocomunicaţii SA. o soluţie similară urmează să se aplice şi pentru Reprezentanţa de la Norfolk. servicii de date în reţeaua INTRANET MILITAR.iar prin date criptate. . în special.1. la rândul ei. În anexa nr. Dezvoltarea reţelei pe teritoriul naţional s-a făcut utilizând linii digitale magistrale. în cele două locaţii se asigură şi accesul prin voce nesecurizată la reţeaua de comunicaţii analogică a NATO (IVSN = Initial Voice Switched Network) şi. 2 este prezentată aplicaţia descrisă anterior. în unele cazuri. Acestea din urmă sunt realizate de SNTc Romtelecom SA utilizând reţeaua magistrală naţională de fibră optică. . servicii de videoconferinţă criptată în reţeaua MApN. Reţeaua astfel realizată asigură accesul direct (prin conectarea abonatului nemijlocit la un centru RTP/STAR) sau indirect (abonatul este conectat la o centrală analogică conectată.sistemul de Comandă Control Aerian Naţional (SCCAN) integrat în sistemul NATO (ACCS).Prin canale de acelaşi tip şi capacităţi. de la Comandamentul Aliat pentru Transformare (ACT).sistemul integrat de coordonare a mişcării ADAMS. . după integrarea formală a ţării noastre în NATO. închiriat din reţeaua publică de telecomunicaţii internaţională. date şi acces radio secretizate DELTA 01M. Extensia RTP/STAR la reprezentanţele României la NATO Asigurarea serviciilor de comunicaţii şi informatică la reprezentanţele României de la Bruxelles şi Mons a devenit o necesitate în preajma şi. prin grija NATO. servicii de voce secretizată cu terminalul numeric DELTA 01 M. Separat.sistemul logistic integrat AILS. În viitor. de acces sau de interconectare realizate pe suport radioreleu militar sau pe fluxuri închiriate de la SNTc Romtelecom SA. în acest mod. Pentru realizarea liniilor radioreleu militare s-au utilizat. cu protecţia transportului informaţiei folosind echipamente CRIPTO IP. 42 41 . urmează să se asigure suportul de comunicaţii pentru programele aflate în dezvoltare: . 1. astfel. servicii de voce nesecretizată. Numărul total de centre RTP/STAR magistrale. S-a obţinut. prin aceasta. . la un centru RTP/STAR distant) pentru abonaţii din 727 unităţi militare. Membrilor reprezentanţelor li s-au asigurat. a constituito chiar instalarea a câte unui centru cu dezvoltare minimală la fiecare din cele două reprezentanţe şi integrarea lui în RTP/STAR printr-un flux de 2 Mbps. aflate în curs de activare. la NGCS . turnuri autoportante construite de MApN în interiorul unităţilor militare şi. Reţeaua RTP/STAR asigură şi un număr de 228 canale de transmiteri de date punct la punct cu capacităţi de transmitere cuprinse între 32 şi 128 Kbps.500. cu predilecţie. de acces sau terminale instalate şi integrate în reţea până în prezent este de 143.sistemul de senzori de radiolocaţie tridimensională de medie şi joasă altitudine.sistemul integrat pentru managementul carierei militare. care oferea toată gama de servicii activată structurilor echipate cu centre RTP/STAR. extensia RTP/STAR în cele două locaţii. Numărul total de abonaţi telefonici cu acces direct este de aproximativ 16. Soluţia imediată. GAP-FILLER.

3. Armata italiană dispune de un sistem de sateliţi SICRAL . furnizată de acelaşi producător – Marconi Selenia Communications. întreaga gamă de servicii: voce nesecretizată.1. s-au asigurat. Reţeaua Numerică Interforţe a Armatei Italiene (RNI) este realizată cu aparatură similară cu cea utilizată în RTP/STAR. constelaţia este alcătuită.2.Comandamentul 2 Operaţional Întrunit/S. Fiecare modul este echipat cu tehnică de comunicaţii robustizată. a unui minim de legături de voce pentru forţele româneşti dislocate în puncte comune cu cele italiene. precum şi o reţea de calculatoare pentru integrarea în INTRANETUL MILITAR. Cea mai uşoară soluţie o reprezintă utilizarea unei legături prin satelit. Pornind de la toate acestea. Până în prezent au fost activate trei asemenea module în Irak (în punctele Tallil. 1. potrivit anexei nr. interconectarea celor două reţele se face cu uşurinţă. câteva posturi de abonaţi telefonici pentru persoanele cu funcţii din subunităţile româneşti. astfel. voce secretizată cu DELTA 01M. de 44 43 . Armata italiană dispune. la care se adaugă echipamente multicanal de satelit (în benzile civile şi militare). identică cu cea folosită în RTP/STAR. pe lângă sateliţi SICRAL. Ca urmare. Pentru aceasta. White Horse şi Al Hilah) şi unul în Afghanistan (Kandahar). precum şi servicii de date în reţeaua INTERNET (cu terminale separate).Extensia RTP/STAR în teatrele de operaţii în care România participă cu forţe Asigurarea serviciilor de comunicaţii şi informatică pentru bazele de dislocare a forţelor româneşti din teatrele de operaţii reprezintă un obiectiv major al structurii în a căror responsabilitate intră aceste forţe . În acest fel. Se asigură. Interconectarea RTP/STAR cu Reţeaua Numerică Interforţe a armatei italiene şi asigurarea de servicii de comunicaţii pentru subunităţile româneşti care execută misiuni alături de forţele italiene În anexa nr. de terminale satelitare care permit interconectarea forţelor respective cu Reţeaua Numerică Interforţe (RNI) realizată pe teritoriul Italiei. soluţia a fost identificată în crearea unor module de comunicaţii şi informatică dislocabile. în comutatoarele italiene conectate la terminalele de satelit.3. s-a decis interconectarea RNI cu RTP/STAR prin instalarea într-un centru al RTP/STAR a unui terminal de satelit SICRAL şi asigurarea accesului la satelit de către armata italiană. servicii de date în reţeaua INTRAMAN. la forţele dislocate în teatrele de operaţii. şi din sateliţi britanici (SKY NET) şi francezi (SYRACUSE). Acolo unde forţele noastre acţionează alături de cele ale Italiei. acolo unde este posibil.care face parte din constelaţia selectată de NATO pentru a completa sistemul NATO SATCOM.G. 4 se prezintă soluţia prin care se beneficiază de suportul armatei italiene pentru asigurarea. uşor de transportat cu orice mijloc şi având capacităţi de conectare la RTP/STAR. cu condiţia asigurării între ele a unui mediu de transport informaţional de mare distanţă.M. oriunde s-ar afla pe glob. servicii de videoconferinţă criptată. Segmentele satelitare spaţiale se închiriază de la operatorii publici sau de la organismele militare care controlează activitatea sateliţilor militari de telecomunicaţii.

De asemenea. 45 El oferă abonaţilor serviciul de legătură de voce şi legătură de date prin conectarea la portul său extern a unui calculator. rezultau din utilizarea serviciilor închiriate de la operatorii publici. cât şi de date criptat. Asigurarea serviciului terminal-la-terminal secretizat între abonaţii cu funcţii importante conectaţi la RTP/STAR Serviciul este realizat prin utilizarea terminalului numeric de voce şi date criptat DELTA 01M. Prin interconectarea sistemelor de comunicaţii ale celor două ministere se asigură suportul tehnic al cooperării. Asigurarea serviciilor de videoconferinţă criptată Pe suportul RTP/STAR este implementat şi serviciul criptat de videoconferinţă al Ministerului Apărării Naţionale. În regim de transmiteri de date. Legătura este asigurată numai în regim de telefonie nesecretizată. pe teritoriul naţional. indiferent de tipul terminalului telefonic la dispoziţie (analogic sau numeric). cooperarea menţionată şi. la şefii categoriilor de forţe şi are extensii la reprezentanţele militare de la Bruxelles şi Mons şi în două teatre de operaţii (Irak şi Afghanistan).la orice post telefonic abilitat al RTP/STAR se poate intra în legătură cu aceste persoane şi oricare dintre ele poate apela orice post telefonic din RTP/STAR. MAI acoperă doar costurile de conectare la RTP/STAR. viteza de transport a datelor se poate seta. cu reducerea costurilor care. RTP/STAR oferă servicii de transport informaţional între elemente ale MAI aflate la mare distanţă.6. 1. În regim necriptat. acolo unde a fost tehnic posibil. în lipsa conectării. prin crearea noului terminal Delta 01S. Serviciul poate fi asigurat atât pe teritoriul naţional. în anul 2006. poliţie. unul din reţeaua RTP/STAR şi celălalt din Reţeaua metropolitană a MAI. de la 1. într-o nouă tehnologie. Interconectarea RTP/STAR cu Reţeaua Metropolitană a Ministerului Administraţiei şi Internelor (anexa nr. unităţile şi subunităţile de jandarmi. Atât în regim de voce. a 46 . 5) Cooperarea dintre MApN şi MAI în cadrul Sistemului Naţional de Apărare este o necesitate evidentă. Interconectarea s-a realizat între două centre de transmisiuni. condiţii tehnice de conectare a terminalului Delta 01M. 1. legătura se asigură numai între abonaţii dotaţi cu terminale Delta 01 şi/sau Delta 01M. El este conceput a fi realizat în mai multe etape.200 la 32. legătura poate fi realizată cu orice abonat telefonic al RTP/STAR. Prin aceste acţiuni se asigură. Procesul de instalare şi activare a terminalului Delta 01M a fost iniţiat în anul 2003 şi va continua până la epuizarea terminalelor Delta 01 şi transformarea lor în terminale Delta 01M. Începând cu anul 2006. mai ales pe perioada luării legăturii. astfel. cât şi în afara acestuia. pentru diferite aplicaţii tactice. Acesta funcţionează atât în regim necriptat. pe de altă parte. prin utilizarea unui flux numeric transportat pe o linie radioreleu realizată de MAI. În momentul de faţă sistemul a fost implementat la nivelul conducerii politico-militare. care va rămâne compatibilă din punct de vedere funcţional cu Delta 01M. de la conducerea ministerului până la batalionul de infanterie aflat în misiuni în teatrul de operaţii.4. procesul de dotare cu terminale numerice criptate va continua. 1. pe de o parte. acolo unde s-au activat extensii ale RTP/STAR şi unde există.000 bps.5. legătura se asigură numai între abonaţii echipaţi cu terminale Delta 01M. poliţie de frontieră şi protecţie civilă au fost conectate la RTP/STAR. cât şi criptat. proces care continuă şi în prezent. De asemenea.

Această ultimă soluţie a fost adoptată de specialiştii NATO. numărul autostaţiilor va creşte la 4-5. la forţele din teatrele de operaţii. precum şi în teatrele de operaţii).fost realizat şi prototipul unei autostaţii de videoconferinţă. condiţia minimală de iniţiere a implementării conceptului de Război centrat pe reţea şi de creare a Capabilităţilor NATO facilitate de reţea este conectarea şi integrarea reţelelor militare naţionale de comunicaţii în Reţeaua de Comunicaţii Globală (Global Grid). Există acţiuni în derulare de integrare în RMNC a reţelei RRONS şi a reţelei PHOENIX (MATRA). care au iniţiat procesul de creare a Sistemului NATO General de Comunicaţii (NATO General Communication System – NGCS) care să joace rolul de „liant”. oferind servicii NATO UNCLASSIFIED de voce pentru toţi abonaţii RTP/STAR (accesul la NGCS este asigurat indiferent de localizarea lor în reţea. dacă între acestea ar exista un „liant” care să reducă problema de interfaţare doar între fiecare reţea naţională şi acest liant comun. la MAE şi la MAI. reprezentată doar de RTP/STAR şi de toate extensiile acesteia la reprezentanţele României. servicii până la NATO SECRET de voce şi fax pentru utilizatorii din trei locaţii RTP/STAR (cu echipamente „telefon/fax secure” asigurate de NATO) şi servicii de date 48 . ca ansamblu. Tranziţia de la STAR la RMNC este prezentată în anexa nr. Acest lucru ar fi posibil numai dacă s-ar crea un număr deosebit de mare de interfeţe de adaptare a fiecărei reţele cu toate celelalte sau. RRONS. pentru a simplifica lucrurile. PHOENIX etc). 6. 47 În cadrul acestui concept. Ea este. Interconectarea RTP/STAR la NGCS este prezentată în anexa nr. putându-se înfiinţa un pluton de videoconferinţă. 7. II. automate pentru abonaţii conectaţi la ele cu toţi abonaţii din NGCS şi din reţelele NDN ale celorlalte naţiuni. PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII ŞI TRANSFORMĂRII SISTEMULUI DE COMUNICAŢII PRIN CREAREA RMNC ŞI IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI NCW 1. iar structura generală a punctului de prezenţă NATO în România (Point of Presence = PoP) în anexa nr. PoP a fost instalat în localul M 100 şi este operaţional. 8. Rezultatul îl reprezintă caracterul eterogen al acestor reţele şi imposibilitatea interconectării lor imediate şi nemijlocite. sub denumirea de Reţea Naţională Militară de Comunicaţii (RMNC). Integrarea RTP/STAR în Sistemul NATO General de Comunicaţii (NGCS) şi crearea Reţelei Militare Naţionale de Comunicaţii (RMNC) După cum se cunoaşte. STAR. în funcţie de necesităţile ce vor apărea şi de rezultatele obţinute cu acest prototip. În România. tot mai multe elemente ale STAR vor fi integrate în RMNC. Realitatea din ţările NATO arată că fiecare şi-a creat reţeaua naţională conform unor principii şi procedee organizatorice şi de prelucrare informaţională mai mult sau mai puţin particulare. reţelele militare de comunicaţii ale naţiunilor membre NATO (NDN = National Defence Network) sunt reprezentate de totalitatea elementelor naţionale care asigură comunicaţiile directe. 9. Noţiunea de NDN a fost acceptată şi implementată şi în Armata României. inclusiv în extensiile acesteia din ţară şi din afara ţării. O prezentare a stării actuale a sistemului criptat de videoconferinţă este făcută în anexa nr. RMNC nu substituie RTP/STAR şi nici sistemul STAR în ansamblu nu este substituit de RMNC. Pas cu pas. la reprezentanţele României de la Bruxelles şi Mons. în prezent. Trebuie remarcat că toate aceste elemente şi sisteme coexistă şi vor coexista (RTP/STAR.

2.1 Principiul amplificării conectivităţii (conectivity) * Amplificarea reţelei naţionale de reţele de comunicaţii şi informatică (RMNC) Conectarea la RTP/STAR a RRONS/STAR în regim de voce şi date Conectarea la RTP/STAR a reţelei radio trunking PHOENIX pentru servicii de voce şi date Conectarea reţelei INTRAMAN la RRONS/STAR Pentru asigurarea de canale redundante în paralel cu cele asigurate de RTP/STAR. 2. 50 . Mărirea capacităţii unora dintre liniile de interconectare de la 2 la 8 Mbps.NATO SECRET pentru utilizatorii din două locaţii RTP/STAR (cu reţele de calculatoare „secure” asigurate de NATO). 11 şi 12 se prezintă extensia teritorială a reţelei în anii următori. nord-vest şi sud-vest. Capabilităţile Facilitate de Reţea se dezvoltă prin implementarea unor principii NCW a căror aplicare în realitatea specifică sistemului militar românesc de comunicaţii este prezentată . cu eforturi raţionale. sunt exploatate de specialişti militari români şi sunt incluse în sistemul Agenţiei NATO pentru Suport C3 (NCSA) de management centralizat. cu precădere în locaţiile izolate a căror accesibilitate la RTP/STAR este dificilă sau imposibilă. * Amplificarea reţelei naţionale prin dezvoltarea reţelelor componente la nivel magistral în toate zonele de interes pentru organismul militar Dezvoltarea reţelei de centre magistrale a RTP/STAR în zona de răsărit.2. prin instalarea de radiorelee suplimentare sau prin închiriere de fluxuri de la operatorii publici. Echipamentele din Punctul de prezenţă au fost achiziţionate şi instalate de NATO.2. Principiul amplificării benzii Introducerea în nodurile reţelei RTP/STAR şi în centrele importante de acces ale RTP/STAR a echipamentelor care optimizează utilizarea benzii (MPS) – anexele nr.3. Dublarea liniilor de transport pe direcţiile supraaglomerate. Dezvoltarea reţelei RRONS.2. centru. Principiul asigurării şi amplificării accesului (richability) Instalarea de centre RTP/STAR în toate locaţiile de dispunere a forţelor. Introducerea radioreleelor magistrale cu capacitatea de 155 Mbps pe traseele supraaglomerate.2. Implementarea conceptelor NCW şi dezvoltarea sistemului. 2. prin utilizarea echipamentelor deja achiziţionate pentru forţele nominalizate să acţioneze sub comanda NATO şi prin achiziţionarea de noi echipamente pentru celelalte forţe. 2. Dezvoltarea reţelei INTRAMAN în locaţiile în care se implementează servicii RTP/STAR şi RRONS/STAR. 13 şi 14. Pentru asigurarea de suport de comunicaţii cu locaţiile izolate neintegrate în RTP/STAR.în continuare. Pentru transfer de informaţii între abonaţi de date din INTRAMAN şi abonaţi de date din RRONS/STAR. Trecerea de la utilizarea canalelor SUC de 128 kbps în exclusivitate pentru interconectarea elementelor INTRAMAN la utilizarea combinată a canalelor SUC cu cele de mai mare capacitate (1 sau 2 Mbps). în anexele 10.succint . prin instalarea 49 centrelor deja achiziţionate în locaţii închiriate de la direcţiile de radiocomunicaţii şi de la alţi operatori de telecomunicaţii.

Introducerea managementului de la distanţă al locaţiilor nedeservite.SIS M10.fluxuri digitale închiriate RADIOCOMUNICAŢII .spaţii interioare şi pe turnuri închiriate Anexa nr. Crearea reţelei INTRAMAN/SECRET la nivelul structurilor centrale. Asigurarea controlului de la distanţă al antenelor orientabile pentru accesul mijloacelor mobile.4. terminale prin satelit. FAX ŞI TRANSMITERI DE DATE SECURIZATE ŞI NESECURIZATE. iniţial. Completarea centrelor de transmisiuni magistrale cu un sistem de antene orientabile care să permită accesul rapid prin radioreleu pentru mijloacele mobile de comunicaţii.SIPLANET ALTE SISTEME DE SECURITATE PERI METRALĂ SISTEMUL INFORMATIC DE MANAGEMENT AL RESURSELOR UMANE SISTEMUL INFORMATIC LOGISTIC SISTEMUL INFORMATIC SIMIN HARDWARE ŞI SOTWARE SPECIAL 2. Principiul managementului centralizat şi integrat al resurselor de comunicaţii Înlocuirea sistemului de operare UNIX cu Windows/Linux.SCIAR (STAR+SIIMAN) SISTEME CIS OPERATIV-TACTICE SISTEME CIS STRATEGICE FORŢE TERESTRE FORŢE AERIENE FORŢE NAVALE STRUCTURI JOINT SISTEMUL INFORMATIC DE ASISTARE A DECIZI EI SI STEMUL I NFORMATIC DE CONDUCERE ADMINISTRATIVĂ SISTEMUL INFORMATIC DE CONDUCERE OPERATI VĂ SI STEMUL INFORMATIC DE ASIGURARE TOPOGEODEZICĂ . Generalizarea criptării staţiilor radio utilizate în RRONS/STAR. Implementarea infrastructurii PRI în toate elementele INTRAMAN.AZUR . echipamente radioreleu cu capacitate de 155 Mbps etc. RESPONSABILITATEA cfa ŞI A ALTOR STR CTURI Introducerea calculului în timp real al parametrilor liniilor radioreleu. respectiv 2012. 2. 1 – Locul şi rolul RTP/STAR şi RRONS/STAR în cadrul SCIAR 52 .2.). Instalarea de elemente/reţele locale din INTRAMAN în toate locaţiile de dispunere a forţelor prevăzute pentru operaţionalizare în 2007.ASOC-FPS 117-GAP FILLER-STASA-FDEx--IFF-ATTNATELECONTROLUL STAŢIILOR RADIO-POLIŢI A AERIANĂ SISTEME C4I CIBERNETIZARE ARMAMENTE DE BORD .SISTEME C4I PENTRU CONDUCERE GENERALĂ . 51 RESPONSABILITATEA DCI text INTRANETUL MILITAR (WAN) REŢEA GEOGRAFICĂ DE SERVICII DE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI SECURIZATĂ RTP/STAR RADIO/STAR STRATEGIC SERVICII DE VOCE ŞI TRANSMITERI DE DATE SECURIZATE COMPLEMENTARE SERVICII DE VOCE. sunt dificil de integrat în RTP/STAR.5. Integrarea în sistemul de management a echipamentelor cu funcţiuni noi (echipamente MPS.SI STEME C4I DE CI BERNETIZARE ARMAMENTE SISTEMUL INFORMATIC DE INSTRUIRE ASI STATĂ Instalarea de terminale numerice criptate DELTA 01 în toate locaţiile de dispunere a forţelor prevăzute pentru operaţionalizare în 2007. ACCES RADIO MOBIL SECURIZAT OPERATORII PUBLICI DE TELECOMUNICAŢII ROMTELECOM .Instalarea de centre sau terminale RRONS/STAR cu precădere în locaţiile care. Principiul asigurării şi amplificării securităţii SISTEME C4I FORŢE TERESTRE SISTEME C4I FORŢE AERIENE SISTEME C4I FORŢE NAVALE ALTE SISTEME C4I STRATEGICE SISTEME C2 METEOROLOGICE SISTEME C2 TOPOGEODEZICE SISTEME C2 RESURSE UMANE SISTEME C2 DE FORMARE SI STEME C2 DE DECIZI E SISTEME C2 LOGISTICE SISTEME C2 NBC SAR NBC . ANEXE CONCEPTUL DE SISTEM INTEGRAT DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ AL ARMATEI ROMÂNIEI . routere. respectiv 2012 (minim un terminal/locaţie). TELEX.2. prin utilizarea hărţilor digitale.

616.EXTENSIA RTP/STAR LA REPREZENTANŢELE ROMÂNIEI LA NATO REPREZENTANŢ REŢEA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII NAŢIUNEA A PoP REŢEA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII NAŢIUNEA Z PoP INTERCONECTAREA RTP/STAR CU REŢEAUA NUMERICĂ REŢ INTERFORŢE A ARMATEI ITALIENE INTERFORŢ SICRAL ROMANIAN NATIONAL DEFENCE NETWORK (RNDN) REŢEAUA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII A ROMÂNIEI (RMNC-R) 0. 4 INTERCONECTAREA RTP/STAR CU REŢEAUA METROPOLITANĂ A MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR REŢEA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII NAŢIUNEA Z PoP REŢEA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII NAŢIUNEA A REŢEA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII NAŢIUNEA Z PoP ROMANIAN NATIONAL DEFENCE NETWORK (RNDN) REŢEAUA MINILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII A ROMÂNIEI PoP 0.1001.040. 616 .1001 .990 0.875.875.040.875.040.616.990 Rpr. Bruxelles RTP/ STAR Centru RTP/STAR M100 Reps.3101 915. 3 Anexa nr.3101 PHOENIX (componenta MApN) R R O N S/ STAR REŢEAUA IVSN AFGANISTAN (Kabul) REŢELELE DE COMUNICAŢII TACTICE/STAR Anexa nr.1001. Mons SISTEMUL NATO GENERAL DE COMUNICAŢII NGCS PoP Bucharest 616 IRAK (Nasyria) RTP/STAR ITALIA RNI Reps.3101 PHOENIX (componenta MApN) R R O N S/ STAR REŢEAUA IVSN PHOENIX (componenta MApN) R R O N S/ STAR PoP Bucharest 616 RTP/ STAR Centru RTP/STAR M100 SISTEMUL NATO GENERAL DE COMUNICAŢII NGCS PoP Bucharest 616 RTP/ STAR SISTEMUL NATO GENERAL DE COMUNICAŢII NGCS REŢEAUA IVSN REŢELELE DE COMUNICAŢII TACTICE/STAR REŢELELE DE COMUNICAŢII TACTICE/STAR Anexa nr.990 Kosovo MC MC MC Afganistan MC Reţeaua Metropolitană a Ministerului Administraţiei şi Internelor Centru RTP/STAR M100 MC Irak MC 915. 5 53 54 PoP Bucharest 616 . Norfolk 915. 2 EXTENSIA RTP/STAR ÎN TEATRELE DE OPERAŢII ÎN CARE ROMÂNIA PARTICIPĂ CU FORŢE ROMANIAN NATIONAL DEFENCE NETWORK (RNDN) REŢEAUA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII A ROMÂNIEI (RMNC-R) Militar Civil REŢEA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII NAŢIUNEA A PoP Anexa nr.

NGCS Punct de prezenţă NGCS PoP REŢEA MULTICANAL DE CAMPANIE FORŢE TERESTRE REŢEA MULTICANAL DE CAMPANIE A CDM.040.fluxuri digitale închiriate Componenta pentru comutaţie de circuite (CSC) Interfaţa de voce Reţeaua Militară Naţională de Comunicaţii (NDN) a naţiunii X PHOENIX Componenta pentru transport de pachete (PTC) STAR Anexa nr.3101 PHOENIX (componenta MApN) R R O N S/ STAR PoP Bucharest 616 REŢEAUA IVSN REŢELELE DE COMUNICAŢII TACTICE/STAR Anexa nr. 8 Principiul de interconectare RMNC . 7 Anexa nr. 6 TRANZIŢIA DE LA STAR LA RMNC R M N C (NDN ROMANIA) RTP/STAR RTP/STAR Componenta transportabilă Componenta fixă REŢEA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII NAŢIUNEA A PoP REŢEA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII NAŢIUNEA Z PoP Anexa nr.616.875.INTERCONECTAREA RTP/STAR CU REŢEAUA METROPOLITANĂ A MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR REŢEA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII NAŢIUNEA A REŢEA MILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII NAŢIUNEA Z PoP ROMANIAN NATIONAL DEFENCE NETWORK (RNDN) REŢEAUA MINILITARĂ NAŢIONALĂ DE COMUNICAŢII A ROMÂNIEI PoP 0. 9 Interfaţa de date .990 Reţeaua Metropolitană a Ministerului Administraţiei şi Internelor RTP/ STAR Centru RTP/STAR M100 SISTEMUL NATO GENERAL DE COMUNICAŢII NGCS 915. LOGISTIC LINII DE COMUNICAŢII MONOCANAL DE CAMPANIE REŢEA MULTICANAL DE CAMPANIE FORŢE AERIENE REŢEA MULTICANAL DE CAMPANIE FORŢE NAVALE EXTENSII RTP/STAR RRONS/STAR SISTEMUL NATO GENERAL DE COMUNICAŢII NGCS REŢEAUA IVSN N G C S 55 56 Canale necomutate Echipamente de management al benzii (BME) .1001.

12 OPTIMIZAREA REŢELEI MAGISTRALE DE TRANSPORT DIN RTP/STAR PRIN UTILIZAREA TEHNOLOGIEI ATM (ECHIPAMENTE MPS) .operativ la 31. FSC or AANP MNP.2007 .2006 Legătură 2 Mb/s (cablu cupru sau fibră optică) închiriată sau proprietate MApN 2 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN Mangalia Anexa nr.2006 În construcţie la 31.12. 13 57 58 . ATNP or AATNP Oradea Dej Bistriţa Iaşi 8 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN 34 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN TCC.12. 10 PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE A RTP/STAR LA SFÂRŞITUL ANULUI 2006 SFÂRŞ Legendă Operativ la 31.Kogălniceanu Constanţa Craiova Mangalia Bucureşti Constanţa Anexa nr.2005 Perspectiva de dezvoltare a RTP/STAR la sfârşitul anului 2007 sfârş Suceava Legendă Operativ la 31.12.2005 Legătură 2 Mb/s (cablu cupru sau fibră optică) închiriată sau proprietate MApN 2 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN 34 Mb/s legătură radireleu –proprietate MAp Oradea Dej Bistriţa Iaşi8 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN TCC.12. FSC or AANP MNP.Kogălniceanu Craiova Bucureşti M.2007 În construcţie la 01.01.PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE A RTP/STAR LA SFÂRŞITUL ANULUI 2005 SFÂRŞ Legendă Operativ la 31.Kogălniceanu Craiova Bucureşti Constanţa Mangalia Anexa nr.2007 Legătură 2 Mb/s (cablu cupru sau fibră optică) închiriată sau proprietate MApN 2 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN Suceava În construcţie la 31. ATNP or AATNP Centru de instruire Cluj Bacău Arad Centru de instruire Cluj Bacău Arad Timişoara Sibiu Braşov Brăila Timişoara Sibiu Braşov Brăila Piteşti Ploieşti Buzău Piteşti Ploieşti Buzău M.12. ATNP or AATNP Centru de instruire Cluj Bacău Arad Timişoara Sibiu Braşov Brăila Piteşti Ploieşti Buzău M.12. FSC or AANP MNP.NIVELUL 1 - Suceava Oradea Dej Bistriţa Iaşi 8 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN 34 Mb/s legătură radireleu –proprietate MApN TCC. 11 Anexa nr.

RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA .cunoaştere.2000.Action) şi anume conexiunea informaţie .Decision . p. în ultima perioadă. Studiind cu atenţie. Considerăm o astfel de abordare normală şi corectă. Pe de altă parte. dr. fie latura aplicativ-operaţională.DINCOLO DE TEHNOLOGIE Locotenent-colonel prof. până la urmă. teoretică a conceptului.6. ALBERTS. întrucât se înscrie pe axa fundamentală a conceptului mobilitate – conectivitate – informaţie. 3 59 60 . conferinţe. a fost o avalanşă de scrieri. Library of Congress. univ. de când a fost lansat acest concept. feb. studii. am constatat că ceva lipseşte din inelul logic al ciclului OODA (Observation Orientation . Ion ROCEANU Din 1998. Avem în vedere aici câteva întrebări la care Anexa nr. aspectele tehnologice bazate pe teoria reţelisticii şi legătura acestora cu comanda şi controlul acţiunilor militare. Atunci se pune întrebarea dacă nu cumva a pune accentul exclusiv pe tehnologie şi ceea ce înseamnă „reţea” în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor reprezintă o abordare incompletă a conceptului şi. Second Edition.acţiune eficientă. Network Centric Warfare-Developing and Leveraging Information Superiority. Startul acestui articol îl reprezintă sintagma „NCW is more than network is networking”3. Frederick STEIN. am observat că cele mai multe abordări ale specialiştilor militari au vizat fie latura tehnologică exclusivă. analize. de către Cebrovski şi Garstka. 14 David S. aşa încât am considerat ca fiind inutilă o abordare formală. unde tehnologia creează plusvaloare acţiunii militare. a fenomenului. evenimente. John GARSTKA.

Care este diferenţa majoră între „sharing of information” şi „sharing of awareness”? 3. Înţelegerea mediului de comandă-control presupune înţelegerea mediului global în care au loc acţiunile. mediu privit ca un ansamblu de trei domenii. 1. dar şi ca răspuns la noile provocări privind securitatea internaţională şi noua fizionomie a conflictelor militare.sincronizare”? I. ca rezultat al comenzii şi controlului.trebuie căutate răspunsuri adecvate. susţinem că Războiul Bazat pe Reţea a venit ca o consecinţă firească şi ca rezultat al evoluţiei tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor ce a permis perfecţionarea sistemelor de comandă şi control. Figura nr. Tehnologia care susţine acest concept nu este altceva decât aceeaşi care stă la baza sistemelor de tip C4I. Teorie şi practică există suficientă în acest domeniu. Primul pas în abordarea conceptelor care definesc şi încadrează comanda-controlul îl constituie acceptarea unui limbaj special. considerăm că Războiul Bazat pe Reţea trebuie privit mai degrabă din punctul de vedere al transformărilor conceptuale pe care le provoacă artei militare şi 61 artei conducerii. dar mai ales gândită cu multă perspectivă. 1 . de când a fost lansată. precum şi direcţiile de acţiune de perspectivă din Armata României. Care sunt. care formează o partiţie primară. pentru prima dată. evident. de fapt. ideea de sisteme integrate de comandă şi control. dau consistenţă acestei afirmaţii. parametrii noţiunii de „auto .elemente fundamentale ale Războiului Bazat pe Reţea În lucrarea Network Centric Warfare-Developing and Leveraging Information Superiority se subliniază faptul că Războiul Bazat pe Reţea este. ultimele realizări în domeniul comunicaţiilor şi informaticii. astfel încât subliniem că efortul de înţelegere şi adoptare a principiilor Războiului Bazat pe Reţea ar trebui îndreptat către domeniile informaţional şi cognitiv. Avantajul informaţional este concretizat în superioritatea deciziei. tehnologia nu poate înlocui procesele de comandă şi control. un nou concept de ducere a acţiunii militare. iar comanda şi controlul primesc plusvaloare prin sistemele integrate de tipul C4I.Domeniile mediului global al acţiunii militare 62 . potrivit figurii nr. din punct de vedere al reţelisticii. pe toate treptele acestuia: dominaţie. Domeniile informaţional şi cognitiv . În acest sens. Ce înseamnă şi care este configuraţia reţelei în domeniul informaţional? Dar în cel cognitiv? 2. superioritate şi supremaţie. Din acest motiv. adusă în parametri evolutivi contemporani. şi mai puţin din punct de vedere tehnologic. care are drept scop fundamental obţinerea succesului în spaţiul de luptă prin realizarea şi exploatarea avantajului informaţional. care să conţină ideile de bază de la care se poate porni în înţelegerea acestor concepte. dintre care le enunţăm pe cele la care vom face referire în continuare: 1. Mai mult decât atât. Din nefericire. acumulate în cei peste 20 de ani. realizate sau generate de către Direcţia Comunicaţii şi Informatică.

generaţii. moralul. pentru obţinerea superiorităţii informaţionale.2001. David SIGNORI. ţări diferite etc. Este domeniul intangibilităţilor: conducerea. surpriza. John GARSTKA. puterea combativă a fost măsurată primar în acest domeniu. au fost şi continuă să fie pietrele de temelie ale cercetării operaţiilor militare. comenzii şi controlului. elementele acestui domeniu sunt cel mai uşor de măsurat şi. fiecare cu conţinut şi elemente proprii. vom observa în continuare că esenţa conceptului „auto . în general. David S. în cunoştinţe. se încearcă elaborarea unui „şablon” al activităţilor cognitive ale decidenţilor. Domeniul cognitiv este domeniul minţii luptătorului şi al populaţiei care-l sprijină. care. care este convertit în informaţii (date. pe care o forţă este capabilă să o stabilească împotriva alteia. Două importante matrice pentru măsurarea puterii combative în acest domeniu. domeniul unde luptele şi războaiele sunt câştigate şi pierdute. prezintă diferenţe semnificative printre decidenţii din structuri. Corespunde la o balansare în favoarea unui actor. în mod cert. către un avantaj relativ al informaţiei. aug. înţelegerea situaţiei şi opinia publică. CCR Publications. creată atunci când un competitor este capabil să stabilească o poziţie informaţională superioară vizavi de adversar. în consecinţă. aerian şi spaţial. Acesta este. Domeniul fizic este domeniul tradiţional al războiului. Conceptul avantajului informaţiei nu este nou. Prin urmare. Este domeniul unde informaţia e creată. domeniul care facilitează comunicarea informaţiei între luptători. Caracteristicile acestui domeniu sunt extrem de dificil de măsurat. însă. intelligence) de către sistemele informaţionale şi. poate fi văzută ca un tip de avantaj informaţional. informaţii. unul dintre principiile fundamentale ale războiului. protecţia şi manevra au loc în mediile terestru. în măsura în care face parte din compatibilitate şi interoperabilitate. Domeniul informaţional este domeniul unde există informaţia. ALBERTS. Se poate afirma că în toate luptele importante. care să conducă în final la o înţelegere unitară a situaţiei. trebuie să recunoaştem că în domeniul militar acesta are un rol bine definit. Dar ce este avantajul informaţional? Avantajul informaţional este o condiţie a domeniului informaţional. tehnicile şi procedurile se reelaborează. interconectate între ele. Într-adevăr. coeziunea unităţii. Comandanţii au gândit întotdeauna şi câteodată au obţinut un avantaj informaţional decisiv asupra adversarilor. nivelul de instruire şi experienţa. 4 63 64 . Altfel spus. Aici se exercită comanda şi controlul forţelor militare moderne şi este reelaborată intenţia comandantului. creşte domeniul informaţional care trebuie protejat şi apărat. Prin antrenament şi acumulare de experienţă. letalitatea şi supravieţuirea. domeniul unde tacticile. chiar benefic.sincronizare” este reprezentată tocmai de nivelul de uniformitate obţinut în domeniul instruirii. maritim. în domeniul informaţional. există o singură realitate sau un singur domeniu fizic. ulterior. domeniul informaţional este „punctul zero”4. decizie în condiţii de risc minim şi acţiune convergentă. de către factorul uman (sau sistemele-expert). manipulată şi distribuită. În cuprinsul său lovirea. Pe de altă parte. Understanding Information Age Warfare. Comparativ. La o privire mai atentă şi trecând dincolo de repulsia pe care o provoacă şablonismul. pentru a permite unei forţe să genereze putere combativă împotriva acţiunilor ofensive ale unui adversar. Richard HAYES. de asemenea.Conceptul RBR propune abordarea pe domenii a spaţiului de luptă. luând în considerare că fiecare subdomeniu (fiecare minte individuală) este unic.

Elemente-cheie din domeniile fizic. 66 Figura nr. informaţional şi cognitiv care intervin în comanda şi controlul acţiunii militare Următorul set de 12 concepte (elemente). înţelegerea. cunoaşterea. observarea directă a fost înlesnită de tehnologie (telescopul sau binoclul). mai bine spus. informaţia. Fundamentele Sistemelor C4I.sonorul. transmiterea informaţiei. Percepţia directă are loc când se descoperă un obiect. unde aceasta este filtrată de percepţia umană şi ajunge în domeniul cognitiv. Bucureşti. transmiterea cunoştinţelor. Ed. dar nu în altele. sincronizarea. Indiferent de cine a dezvoltat. grila informaţională şi grila acţională.1. Observaţia directă e formată prin trecerea directă din domeniul fizic în cel cognitiv. în contextul unei misiuni sau set de misiuni. indiferent de tipul acestuia. Modelul de principiu al confruntării în spaţiul de luptă propus de Războiul Bazat pe Reţea este prezentat în figura nr. colaborarea. care. este necesar pentru modelarea procesului de comandăcontrol. 2.Un avantaj relativ al informaţiei poate: • fi persistent sau tranzitoriu.2 . conştientizarea. care. Începând cu secolul al XVII-lea. reprezintă esenţa demersului de a pune în centru reţeaua. De mii de ani. • fi măsurat. În cel deal doilea război mondial au fost folosiţi noi senzori pentru radiodetecţie – radarul . • fi creat prin luarea acţiunilor de reducere a nevoilor proprii de informaţii şi/sau creşterea nevoilor de informaţii ale adversarului. este implicat de către om pentru a-i uşura observarea unui aspect din domeniul fizic. de fapt. observaţia directă a fost modul de bază folosit pentru obţinerea informaţiilor despre câmpul de luptă. auzul sau mirosul) şi percepţia este înregistrată direct în domeniul cognitiv.şi pentru detecţia acustică . decizia. asigurarea informaţiilor. pot fi extrase câteva dintre elementele comune. eveniment sau fenomen în domeniul fizic printr-unul din simţuri (cum ar fi: văzul. este constituită din trei grile sau planuri ierarhice: grila senzorilor. 5 65 . • fi obţinut prin conducerea sinergică a operaţiilor informaţionale.25. 2004.Modelul confruntării în spaţiul de luptă Ion ROCEANU. la rândul său. Percepţia Există două tipuri de percepţie: directă şi indirectă. • exista în unele arii ale spaţiului de luptă. Observaţia indirectă se formează în domeniul informaţiei. II. comuniunea convingerilor. Percepţia indirectă are loc când un senzor. UNAp. obţinerea şi exploatarea acestora. Această reţea este distribuită sau. are conexiuni în cele trei domenii enunţate anterior. acţiunea. particularizat sau interpretat conceptul. Aceste concepte au fost definite în relaţie cu cele trei domenii anterior menţionate: percepţia. considerate de bază.

informaţia poate fi schimbată între acestea prin voce. 2. chiar dacă se foloseşte observarea indirectă. ca termen de bază. ea devine parte a domeniului informaţional.3. doctrina este adesea un mijloc de a pune în comun informaţiile despre o situaţie şi un mod de a se reacţiona la aceasta corespunzător entităţilor spaţiilor. După cum se va dezbate mai târziu. 68 67 . pentru transmiterea informaţiilor trebuie folosite câteva tipuri de tehnologie (telefonul. De exemplu. teleconferinţa). după cum este esenţială pentru colaborare şi/sau sincronizare. reducând incertitudinile cu privire la poziţia avioanelor şi submarinelor care fuseseră nedetectabile până atunci. observaţiile senzorilor şi datele înregistrate.4. Data/informaţia este reprezentarea faptelor în mod individual. se referă la diferitele puncte din spectrul informaţional. lăsate în domeniul informaţiei sau filtrate de către „lentilele” de percepţie ale indivizilor. Termenul „prelucrarea datelor” (procesare) este des folosit. Multe din observaţii pot fi pierdute. Când tehnologia este folosită pentru a obţine date.) pentru a ajuta la observarea câmpului de luptă. de fapt. de exemplu tipul şi locul de luptă. Exemple de date ar fi sesizările radar. gesticulările. 2. expresia privirii poate fi întrebuinţată pentru a spori sensul ideilor sau conceptelor comunicării. sau prin alte tehnici. Când se foloseşte acest termen. care implică mişcări ale corpului. senzori termici. conversând una cu cealaltă. Abilitatea de a împărţi informaţia este esenţială pentru a putea dezvolta un stadiu al cunoaşterii comune. 2. toate datele sunt procesate. de la date la cunoştinţe. se intenţionează sugerarea procesării suplimentare. Cunoaşterea unei situaţii rezultă din concluziile care pot fi trase dintr-o informaţie ce se referă la acea situaţie. Când două sau mai multe persoane sunt geografic situate la distanţă.2. diferite tipuri de tehnologie au fost dezvoltate pentru a capta. Astăzi se foloseşte o gamă bogată de senzori (ochelari de vedere pe timp de noapte. interpretare sau procesare de către om sau mijloacele automatizate. „Limbajul corpului” poate fi folosit în comunicare. înmagazina şi transmite informaţiile. deşi. a concepţiilor sau instrucţiunilor într-un mod corespunzător pentru comunicaţie. Acestea sunt observate numai după ce trec prin filtrul uman şi ajung în domeniul cognitiv. Pot fi implicate multe entităţi. iar forma de transmitere a informaţiei poate varia semnificativ. Informaţia Cuvântul informaţie. dar poate fi uşor înţeles greşit. baze de date sau programe). Cunoaşterea Cunoaşterea presupune concluzii trase din modelul sugerat de o informaţie disponibilă. sateliţi etc.Aceştia au mărit considerabil posibilităţile de a observa câmpul de luptă. Când două sau mai multe persoane sunt situate la mică distanţă. Totuşi. În timp. informaţia este rezultatul aşezării observaţiilor individuale (oferite de senzor) într-un context cu înţeles. Transmiterea informaţiei Punerea în comun a informaţiei este o interacţiune care poate avea loc între două sau mai multe entităţi în domeniul informaţional (acestea pot fi oameni. ca semnele făcute cu mâinile. tehnologia informaţiilor defineşte graniţele şi capabilităţile domeniului informaţional. cât şi în cel cognitiv. Se creează informaţie. Cunoaşterea există atât în domeniul informaţiei. în întrebuinţarea obişnuită. poşta electronică. În unele situaţii.

mai degrabă. . Acest deziderat a făcut posibil sau. tendinţa de a pune semnul egalităţii între transmiterea informaţiilor şi transmiterea cunoştinţelor. Există. în primul rând. în rândul trupelor. să fie mutată din domeniul cognitiv în domeniul informaţiei. astfel încât acestea să înţeleagă şi să reacţioneze la situaţii în modul indicat. înseamnă personalitate şi experienţă adăugate. transmiterea cunoştinţelor există în toate eforturile depuse de oameni.interacţiunea cu alţi indivizi. de asemenea. avertizărilor. sub forma instrucţiunilor sau regulilor de manevrare. . Mai mult decât atât. mai degrabă. mai mult decât atât. înseamnă intervenţia cognitivului asupra evenimentelor. incluzând: . enunţ limitat la a defini un eveniment (obiect). Schimbul de cunoştinţe. Din acest motiv. înseamnă logica prelucrării superioare a informaţiei. conţinutul comunicării este total diferit între informaţie şi cunoştinţe. Transmiterea cunoştinţelor Într-o oarecare măsură. ca rezultat al învăţării. atunci când este transmisă altor indivizi. Transmiterea de cunoştinţe înseamnă. alături de schimbul de convingeri (conştientizări . Este cunoscut proiectul american ADL (Advanced Distributed Learning). pentru a face schimb de cunoştinţe. iar structura suportului tehnologic este diferenţiată. naturii şi cantităţii comunicărilor necesare dezvoltării şi întreţinerii transmiterii de avertizări.instruirea anterioară. nu de puţine ori. 70 . antrenamentul sau experienţa. pentru a colabora. Transmiterea cunoştinţelor este esenţială pentru ca elementele independente ale unei forţe să-şi poată coordona acţiunile şi pentru ca aceasta să devină vitală. tip e-Learning. 3. ştire. ori pentru stocare în computere.Cunoştinţele sunt acumulate în domeniul cognitiv. a generat apariţia sistemelor educaţionale cu conţinut distribuit.awareness) stă la baza conceptului autosincronizare. ceea ce este eronat. dar şi al suportului tehnic. . Instrucţia şi doctrina au fost angajate de-a lungul istoriei să dezvolte un înalt grad al transmiterii cunoştinţelor. lansat în anul 1999 şi care îşi propune difuzarea de conţinut educaţional şi instruire acolo unde este nevoie şi când este nevoie. sau. este necesar a avea aceeaşi bază educaţională. Gradul în care transmiterea cunoştinţelor poate fi dezvoltată are o influenţă semnificativă asupra naturii comenzii şi controlului. ceea ce presupune într-o mare măsură compatibilizarea sistemelor educaţionale şi conţinutul acestora. nu numai din punct de vedere al comunicării propriu-zise. conform figurii nr. cultural sau de altă natură şi. aşa cum schimbul de informaţii asigură imaginea operaţională comună a spaţiului de luptă. O informaţie poate fi transmisă 69 ca fiind o succesiune de date sau. mai ales când forţele încearcă să-şi coordoneze acţiunile fără comunicaţii sau să se autosincronizeze. uşurinţei şi gradului în care forţele pot fi sincronizate.interacţiunea cu domeniul informaţiei. înmagazinate în domeniul informaţiei.5. 2. Încărcarea în domeniul cognitiv individual se poate face prin câteva căi.experienţa directă în domeniul fizic. aceştia nu personalizează conţinutul. compatibilitate între comunicatori. pur şi simplu. mai ales în domeniul bazelor de date care se transformă în „knowledge center”. ca un mesaj. Transmiţătorul şi receptorul unei informaţii nu trebuie neapărat să fie compatibili din punct de vedere al nivelului de educaţie şi instruire. Cunoaşterea poate. al conţinutului digital.

de asemenea. ordinele pot transmite unei forţe .7. Educaţia profesională şi instruirea sunt folosite pentru a le furniza militarilor aceleaşi date. Situaţia conştientizată este focalizată pe ceea ce este cunoscut din situaţiile trecute şi prezente. 2. practic. care să conducă la obţinerea unui mod similar de avertizare. 2. dacă afectează semnificativ rezultatele pe câmpul de luptă. 2. Evaluarea stadiului de comuniune a cunoaşterii este mult mai complexă decât măsurarea gradului de comuniune a informaţiilor.Imaginea operaţională comună 2. trebuie măsurat şi apreciat indirect. limbajul şi urmărirea intereselor). informaţii şi cunoştinţe actualizate.9.8. cât şi o suficientă cunoaştere a situaţiei pentru a prezice viitoare modele. Înţelegerea Înţelegerea implică deţinerea unui nivel suficient de cunoştinţe care să permită obţinerea unor concluzii despre posibilele consecinţe ale situaţiei. în timp ce înţelegerea unei situaţii militare este focalizată pe ceea ce poate deveni situaţia şi cum vor avea impact asupra situaţiei rezultate acţiuni diferite.6. nu se poate măsura direct. în absenţa unui plan detaliat. unde şi când are ceva de 72 Figura 3 .ce. indiferent de nivelul de la care emană. 71 . Gradul de asemănare cerut (sau de diferenţe tolerabile) va depinde de tipul şi gradul de colaborare şi sincronizare necesar. Conştientizarea Conştientizarea se referă la o situaţie şi la rezultatul interacţiunilor complexe dintre cunoştinţele (şi convingerile) anterioare şi actuala percepţie a realităţii. Comuniunea convingerilor Comuniunea convingerilor reprezintă o stare existentă în domeniul cognitiv. Decizia Deciziile. cultura. O multitudine de factori influenţează gradul în care un stadiu al comuniunii de cunoştinţe poate fi dezvoltat între două sau mai multe entităţi (similitudinile şi deosebirile punctelor de vedere. Convingerile comune reprezintă o cerinţă esenţială pentru abilitatea de a sincroniza acţiunile în domeniul fizic.Fiecare individ are un mod unic de a conştientiza. indiferent de situaţie. sunt situate în domeniul cognitiv. De exemplu. Lărgirea viziunii asupra deciziei presupune includerea tuturor deciziilor într-un model conceptual al spaţiului misiunii. opţiuni asupra a ceea ce este de făcut. când două sau mai multe entităţi sunt în măsură să dezvolte cunoştinţele similare despre o situaţie anume. Ele reprezintă alegeri. având la bază evaluarea comportamentului şi chestionarea directă a subiecţilor.

Deciziile complexe implică dezvoltarea unui set de opţiuni. Colaborarea Colaborarea este un proces care are loc între două sau mai multe entităţi în domeniul cognitiv şi implică întotdeauna lucrul în comun pentru atingerea unui scop. în posibilitatea participanţilor de a beneficia de aceleaşi informaţii în timp util şi de a le interpreta sau utiliza după aceleaşi reguli. amploarea. 2. structura. care. concomitent cu sincronizarea. în mod deosebit cele bazate pe tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor. cunoştinţelor şi percepţiilor referitoare la anumite fapte şi situaţii. astfel încât să fie evitate redundanţele ori impedimentele reciproce şi să se obţină un efect maxim raportat la scopul propus. prin extensie. şi în lipsa oricărei înţelegeri. gradul de înţelegere şi procesul de luare a deciziilor. dar şi rata cheltuielilor în timpul îndeplinirii misiunii. în primul rând. Asemenea decizii pot să fie întâmplătoare şi. Scopul cooperării este acela de a permite o înţelegere şi o perspectivă similară asupra situaţiei. Pentru a stabili o nouă misiune forţelor subordonate. ei au un nivel ridicat de înţelegere şi deciziile lor sunt direcţionate spre un scop. dar se presupune că forţele şi comandanţii acestora vor avea întotdeauna un oarecare nivel de cunoştinţe şi de conştientizare asupra situaţiei. Deciziile simple sunt acelea care implică o selecţie dintr-un set de opţiuni în care cea mai simplă spune dacă să se acţioneze sau nu (a trage). un tip de decizie complexă. în mod evident. lucru cuantificabil prin intermediul unor măsurători corespunzătoare. Nivelul individual al cunoaşterii influenţează nivelul de conştientizare. în general. rolul participanţilor şi modul de interrelaţionare al acestora. cunoştinţelor sau a convingerilor.făcut. subordonaţii pot pune în aplicare intenţia comandantului. în acest caz. continuitatea. presupunând lucrul împreună al tuturor actorilor ce urmăresc îndeplinirea unui scop comun. informaţiilor. aprecierea (evaluarea) şi selectarea cursurilor de acţiune de la nivel batalion în sus este. De aceea. Această 73 particularitate îi dă distincţie în faţa simplelor comuniuni ale datelor şi informaţiei. densitatea informaţiilor. Acţiunea Acţiunile se desfăşoară în domeniul fizic şi sunt determinate de deciziile în domeniul cognitiv. implicit. organizaţia trebuie să pornească un nou proces de decizie. ele pot fi luate. Reuşita unei activităţi de cooperare constă. 2. numite măsuri ale performanţei (MOP). a criteriilor de alegere şi combinarea regulilor prin care aceste criterii sunt integrate. În cadrul colaborării. fie sunt transportate dintr-un domeniu al informaţiei către altul. Cooperarea se bazează pe câţiva factori definitorii: timpul necesar. Aceste standarde au la bază analiza capacităţilor după îndeplinirea misiunii. astfel: 74 . Dezvoltarea. se pot aborda şi problematicile cooperării şi coordonării. Cooperarea este folosită pentru sporirea eficienţei în îndeplinirea unei misiuni. domeniul.11. În acest demers un rol deosebit îl joacă sistemele tehnice. care sunt capabile să asigure aceste cerinţe. în vederea organizării optime a activităţilor. Pe de altă parte. Cooperarea implică o punere în comun a datelor. luând la rândul lor o serie de decizii. în mai multe moduri. Deşi deciziile sunt descrise ca rezultat al înţelegerii. La aceste standarde se pot adăuga cele de măsurare a eficienţei forţei (MOFE) sau de măsurare a eficienţei politicii (MOPE).10. fie sunt direct transformate în acţiune. este puţin probabil să fie eficiente într-un context militar. Utilizarea în acelaşi timp a informaţiilor necesare poate fi realizată.

2. Acest model are o seamă de dezavantaje. Sunt misiuni complexe. Ea poate căpăta forme multiple în spaţiul luptei. cu riscuri pentru trupele proprii. printre care timpul mare de distribuire a informaţiilor. poate să fie şi rezultatul comuniunii de convingere cu privire la o situaţie care asigură o adecvată ghidare pentru acţiune. în general în misiuni unde se cer soluţii imediate. Oportunităţile RBR 76 . de dorinţa de a modela efortul participanţilor pentru atingerea scopului comun. caracteristic sistemelor de tip platformă. la momentul optim. Coordonarea este influenţată de trei factori: Complexitatea acţiunii este generată. rezultatul planificării detaliate şi al conştientei coordonări sau colaborări. III. Celelalte informaţii necesare în cantitatea dorită. Sincronizarea Sincronizarea se desfăşoară în domeniul fizic. Ea implică toate cele trei domenii – cognitiv. Şi cooperarea poate diferi din punct de vedere al continuităţii sau al gradului de sincronizare între comandamente şi între acestea şi forţele care operează în spaţii geografice distincte şi la distanţe mari sau foarte mari. pe de o parte. mijloacelor şi acţiunilor în timp şi spaţiu în jurul unei misiuni (scop). este generată de cerinţele din domeniul fizic. este suficient ca cei implicaţi să primească strict datele referitoare la cooperare. Coordonarea este definită ca fiind un aranjament al forţelor. stabilirea punctelor şi momentelor de coordonare. prin mijloace de comunicaţii sau pot fi din cele distribuite de genul poştă electronică. sprijinul aerian nemijlocit. în anumite situaţii. Autosincronizarea Autosincronizarea (self-synchronization) constituie modalitatea de interacţiune a două sau mai multe entităţi. dar RBR îi scoate în evidenţă potenţialul deosebit pentru rezolvarea unor situaţii din domeniul logisticii. Timpul necesar cooperării pentru îndeplinirea unei misiuni variază de la caz la caz. necorelarea cantităţii de informaţie cu necesarul specific al participanţilor (toţi primesc aceleaşi informaţii în acelaşi timp). nivel de instruire diferit.se sprijină pe o bază de date centrală la care pot avea acces controlat toţi cei implicaţi într-o activitate de colaborare asociată îndeplinirii unei misiuni. În acest fel. dotare şi doctrine diferite etc. concepută şi fundamentată în domeniul cognitiv şi se 75 realizează bazându-se pe elementele din domeniul informaţional. mesagerie vocală sau workflow (lucru colaborativ). Eterogenitatea este generată de nevoia de coordonare a entităţilor provenite din medii cu culturi diferite. Ritmul rapid este caracteristic acţiunilor militare moderne. informaţional şi fizic. end-to-end.modelul clasic al schimbului de informaţii. executate de regulă într-un mediu dinamic. stabilirea regulilor de operare comune – presupune un anumit consum de timp. coordonat. în sprijinul cu foc. de existenţa unui număr mare de entităţi cu grade diferite de libertate a acţiunii şi.modelul oferit de conceptul Război Bazat pe Reţea. Orice activitate pe care o implică procesul de cooperare – schimbul de informaţii. influenţat în mare măsură de explozia informaţională şi extinderea capacităţilor de mobilitate ale participanţilor în acţiuni militare.12. în care întâlnim un transmiţător de informaţii şi unul sau mai mulţi receptori. Totuşi. pe de altă parte. de un responsabil de misiune. Modelul solicită canale de comunicaţii între toţi participanţii la cooperarea respectivă.. iar aceste canale pot fi cele clasice. care preia principiile sistemelor C4I . . sunt decise de fiecare în parte sau. este cel mai important aranjament al lucrurilor şi efectelor în timp şi spaţiu.

pentru atingerea omniscienţei forţelor oferă soluţii noi pentru executarea unor asemenea misiuni, ajungându-se până la acţiuni autonome ori auto-asumarea unor misiuni.

de situaţie, în părţile relevante ale câmpului de luptă. În unele variante ale acestui concept există o dispoziţie pentru managementul prin excepţie (comandantul poate nega deciziile luate la nivelurile inferioare pe baza unei excepţii). Submarinele operează adesea în acest fel, pentru a evita comunicările ce ar putea dezvălui locaţiile sau misiunile. În acelaşi timp în care sincronizarea devine mult mai importantă în operaţiile militare, obţinerea sincronizării devine mult mai provocatoare dintr-un număr de motive. Acestea includ complexitatea crescută, creşterea neomogenităţii şi derularea rapidă a evenimentelor. Creşterea complexităţii Au fost întotdeauna un mare număr de entităţi cu grade diferite de libertate în operaţiile militare. Totuşi, astăzi, se poate observa o dorinţă pentru mai multă precizie şi nevoia crescândă ca entităţile de pe câmpul de luptă să lucreze împreună. Mai mult, din cauza letalităţii crescute de pe câmpul de luptă, datorită îmbunătăţirii atât în domeniul senzorilor, cât şi al armamentelor, există şi o tendinţă spre operaţiile distribuite cu forţe dispersate, care trebuie să opereze concertat pentru a controla câmpul de luptă. Rezultanta, necesară pentru legătura strânsă şi efectele precise, este complexitatea crescută a operaţiilor. Creşterea neomogenităţii Coordonarea multiplelor eşaloane şi entităţi organizaţionale cu diferite culturi, procese, percepţii şi cicluri de răspuns, a fost o consideraţie în mai multe conflicte anterioare. Totuşi, rolul central al operaţiilor de război de coaliţie în strategia de securitate necesită a fi interoperabil militar cu o mulţime de potenţiali aliaţi, la un nivel nemaiîntâlnit. Apariţia operaţiilor altele decât războiul impune capacitatea de a fi interoperabil cu multe organizaţii neguvernamentale. Datorită 78

Figura 4 - Autosincronizarea

Autosincronizarea este abilitatea unei forţe bine informate de a organiza şi sincroniza activităţi complexe ale războiului de jos în sus. Principiile organizatorice sunt unitatea de efort, intenţii clare şi articulate ale comandantului, precum şi reguli de angajare atent alcătuite. Autosincronizarea este permisă de un înalt nivel de cunoştinţe privind forţele proprii, forţele adversarului şi toate elementele corespunzătoare mediului de operaţii, depăşeşte pierderea capacităţii de luptă inerentă în sincronizarea directă a comenzii de sus în jos, caracteristică multor doctrine convenţionale şi converteşte lupta de la o funcţie treptată la o funcţie continuă de mare viteză. Un exemplu al acestui tip de C2 descentralizat necesită ca decidenţii de la nivelurile inferioare să fie ghidaţi doar de instruirea lor, înţelegerea intenţiei comandantului şi grija faţă 77

incertitudinii referitoare la ameninţare şi la tipul operaţiei, vor fi dificil de raţionalizat multele diferenţe care trebuie depăşite pentru a obţine nivelul de interoperabilitate necesar obţinerii unui grad ridicat de sincronizare în operaţiile coaliţiei. Autosincronizarea poate fi înţeleasă şi ca o extensie mai largă a libertăţii de acţiune prin completarea acesteia cu libertatea de decizie şi asumarea riscului, bazate pe înţelegerea unitară a faptelor şi un nivel comun de instruire şi educare. Considerăm că autosincronizarea va trebui privită prin prisma a cel puţin trei situaţii distincte, astfel: 1. În acţiunile militare exclusiv naţionale, autosincronizarea este posibilă deoarece toţi cei implicaţi în decizie şi acţiune aparţin aceleiaşi culturi, au fost educaţi şi instruiţi în acelaşi sistem, au aceleaşi valori morale etc. Dacă instruirea acestora s-a efectuat pe bază de standarde, dacă standardele au fost îndeplinite, dacă au experienţă de lucru în comun, aplică aceleaşi seturi de criterii şi analiză, atunci se poate ajunge la asumarea deciziei, deoarece se presupune că toţi ceilalţi implicaţi au ajuns la aceeaşi concluzie. 2. În operaţiile militare multinaţionale de tip alianţă, auto-sincronizarea este posibilă dacă cei implicaţi acţionează exclusiv pe bază de proceduri de operare standard, validate în timp, în practică, prin exerciţii şi eventual prin situaţii reale. Pentru acest lucru este totuşi nevoie de crearea unui sistem de instruire comun, de exerciţii şi antrenamente, de interoperabilitate deplină în domeniul tehnologiei, cadru juridic unitar etc. 3. În cazul acţiunilor militare cu o structură de forţe şi comandă multinaţională de tip coaliţie, problema devine foarte grea, dacă nu imposibilă. Aceleaşi considerente, enunţate mai sus ca fiind puncte de sprijin pentru atingerea autosincronizării, devin în acest caz puncte de divergenţă. Este greu de imaginat că nivelurile de instruire din SUA şi din Croaţia, spre exemplu,

o ţară cu o armată destul de modernă, sunt compatibile şi că decidenţii cu acelaşi rang pot fi complementari. Concluzii Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a evoluat foarte mult şi oferă acum soluţii pentru multe dintre preocupările omenirii, şi, implicit, pentru domeniul militar. Este de asemenea evident, evidenţiere mult vizibilă în business, că nu tehnologia reprezintă punctul nevralgic al unui sistem, ci cultura organizaţională şi structura operaţională. Din acest motiv, subliniem încă o dată că, în ceea ce priveşte Războiul Bazat pe Reţea, tehnologia oferă soluţii la toate provocările teoretice enunţate de către iniţiatorii conceptului sau de către responsabilii militari, dar nu poate înlocui aspectele referitoare la resursa umană. Considerăm că este momentul să fie luată o decizie în ceea ce priveşte acest concept în Armata României, definirea sa, crearea unor responsabilităţi de studiu şi cercetare, precum şi de aplicare şi de generare a unui document-cadru care să pună bazele teoretice ale abordării unitare. Dacă acest aspect va fi rezolvat şi va fi stabilit un „punct 0”, vor fi posibile dezvoltări ulterioare care vor putea fi aplicabile în practică. BIBLIOGRAFIE: [1] David S. ALBERTS, John GARSTKA, Frederick STEIN, Network Centric Warfare-Developing and Leveraging Information Superiority, Second Edition, Library of Congress, feb.2000 [2] David S. ALBERTS, John GARSTKA, Richard HAYES, David SIGNORI, Understanding Information Age Warfare, CCR Publications, aug.2001 [3] Ion ROCEANU, Fundamentele Sistemelor C4I, Bucureşti, Ed. UNAp, 2004 80

79

[4] UK Journal of Defence Science, Volume 8, Number 3, September 2003 [5] NETWORKED ENABLED CAPABILITY - An Introduction, Ministry of Defence (United Kingdom), Version 1.0, Aprilie 2004 [6] Aspecte teoretico-metodologice şi modalităţi de aplicare a conceptului Război Bazat pe Reţea în Armata României, corespunzător „Structurii de forţe 2007”, Centrul de Studii Strategice de Securitate, Universitatea Naţională de Apărare, 2003.

ROLUL INFORMAŢIILOR MILITARE ÎN RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA General-locotenent conf.dr.ing. Sergiu MEDAR Prin excelenţă, serviciile de informaţii au avut întotdeauna o bună capacitate de adaptare, derivată din specificul activităţii, fiind primele organizaţii care au întrezărit schimbările şi tendinţele. Războiul bazat pe reţea este un concept de avangardă, care urmăreşte aplicarea tehnologiei informaţiilor în domeniul militar, asigurând şi cuprinderea noilor dimensiuni ale provocărilor militare şi de securitate. Abordarea acestora implică, în principal, informaţia, al cărei rol, ca un paradox, a rămas în continuare important şi cu aceeaşi putere de determinare. Asistăm în prezent la o transformare majoră şi firească a civilizaţiei umane. Era industrială este la apus, asigurând premisele tehnologice de apariţie a unei noi ere: cea informaţională, în care capacitatea de culegere şi utilizare a informaţiei devine esenţială, având ca urmare imediată superioritatea în diferite confruntări. Se trece, astfel, de la o etapă de dezvoltare, ale cărei caracteristici au fost îndeosebi statice, reactive, la o etapă proactivă, avidă de comunicare şi informaţie. Faţă de era industrială, măsura succesului va fi dată acum de eficienţa cu care sunt obţinute şi utilizate informaţiile. Din punctul de vedere al utilizării informaţiei se definesc astfel noi parametri şi dimensiuni. Astfel, era informaţională impune noi ameninţări şi actori, dar şi concepte şi tipuri de relaţionare care determină implicit fizionomia operaţiilor şi acţiunilor militare. În ceea ce priveşte misiunile şi capabilităţile, noile operaţii militare sunt diferite de cele din perioada Războiului Rece sau chiar de cele din anii ‘90. Forţele militare 82

81

militare. Superioritatea de informaţii se poate defini drept capacitatea de a culege. Conceptul “Network Centric Warfare” poate fi asimilat astfel unui „nou mod de gândire” aplicat operaţiilor militare. Procesele de culegere. ci forţe moderne cu noi vocaţii: menţinerea păcii şi stabilizarea. operaţiile şi acţiunile militare colocalizează în acelaşi teatru de operaţii un ansamblu de forţe eterogene pentru care cunoaşterea câmpului de luptă devine esenţială. Cele prezentate anterior au urmărit sublinierea importanţei informaţiilor şi a influenţei acestora asupra operaţiilor militare. procesare şi diseminare trebuie să asigure relevanţa. fuzionarea informaţiilor. forţele dislocate au nevoie. este evident că succesul operaţiilor militare va depinde. Lucrarea de faţă nu îşi propune analizarea în profunzime a caracteristicilor erei informaţionale. de regulă. de informaţii de avertizare. dar şi în viitor. concomitent cu exploatarea sau diminuarea (distrugerea) capacităţii de sprijin cu informaţii a forţelor oponente. Ameninţările sunt caracterizate. În condiţiile suprapunerii actorilor şi ameninţărilor neconvenţionale peste cele clasice. Desfăşurate. În condiţiile prezente de desfăşurare a operaţiilor militare. Elementele-cheie ale sprijinului eficient cu informaţii în cadrul NCW sunt conectarea capacităţilor de culegere de informaţii în reţea. prin impunerea în mentalul colectiv a unor mesaje şi atitudini. defensive. cum ar fi terorismul. în prezent. Acesta cuprinde şi zonele adiacente. acestea trebuie conduse prin informaţii (“intelligence driven operations”). Suprapunând această concluzie peste impactul şi schimbările determinate de era informaţională. Scopul final este acela de a pune la dispoziţia combatanţilor o imagine unitară a câmpului de luptă. contrainformaţiile constituie una din sursele de informaţii esenţiale pentru protecţia forţelor. dar şi domeniile de interes nonmilitare care pot afecta operaţiile. În aceste condiţii.nu mai sunt structuri statice. ci sunt asigurate de la nivelul strategic. prin care se transportă informaţii. de asigurarea superiorităţii de informaţii. respectiv a superiorităţii decizionale. acesta constă în integrarea entităţilor participante la operaţii într-o reţea virtuală. în mod covârşitor. Pentru combaterea acestora. protecţia forţelor a devenit o misiune importantă a activităţii de informaţii militare. Unul din elementele-cheie ale operaţiilor militare este desfăşurarea operaţiilor informaţionale. stabilirea ţintelor implicând o mai mare acurateţe şi o capacitate ridicată de decelare a importanţei acestora. Se poate constata că. Urmărind susţinerea pe termen lung a rezultatelor acţiunilor militare. atât pentru îndeplinirea misiunilor. la nivelul oricărui eşalon. cât şi pentru evitarea acţiunilor fratricide. în funcţie de cerinţele specifice eşalonului din care acestea fac parte. operaţiile informaţionale se bazează aproape în exclusivitate pe informaţii. de asimetrie şi impredictibilitate. Teatrul de operaţii militare nu mai este limitat geografic la zona de desfăşurare a acţiunilor de luptă. prin serviciile de informaţii militare. pentru îndeplinirea cu succes a operaţiilor militare. culese şi analizate folosind capacităţile de informaţii aflate la dispoziţia comandanţilor din teatrul de operaţii. în principal. În esenţă. crima organizată sau alte ameninţări transnaţionale. spectrul obiectivelor de lovit este lărgit. oportunitatea şi acurateţea informaţiilor necesare forţelor dislocate. Informaţiile despre aceste zone sau domenii nu pot fi. procesarea acestora 84 83 . de regulă. într-un cadru de coaliţie. Pentru o abordare a conceptului Network Centric Warfare din perspectiva informaţiilor sunt importante câteva caracteristici ale operaţiilor militare cu implicaţii asupra activităţii de informaţii. procesa şi disemina informaţii în mod continuu.

culese pe timpul desfăşurării misiunilor. de fapt. de către subunităţile din teren şi transmiterea feedback-ului acestora către structurile de informaţii. În principiu.în formate care să poată fi accesate direct şi care să permită efectuarea unui schimb de informaţii continuu. Schimbul de informaţii este asigurat în ambele sensuri. . capacitatea şi intenţiile forţelor oponente. reprezentând. forţe oponente. dincolo de suportul tehnic necesar constituirii reţelelor virtuale.posibilitatea asigurării sprijinului de informaţii de nivel strategic pentru eşaloanele de nivel operativ-tactic (prin asigurarea legăturii structurilor de informaţii dislocate în teatrele de operaţii cu capacităţile de culegere şi analiză de nivel strategic naţionale). 85 Din perspectiva informaţiilor militare. . se compune din diferite substraturi (geografic. .accesul structurilor de informaţii dislocate în teatrele de operaţii la bazele de date de nivel strategic. relaţii şi sisteme tehnice care trebuie să asigure accesul la informaţii.îmbunătăţirea schimbului de informaţii în cadrul coaliţiei. care asigură cooperarea şi vizualizarea informaţiilor. reorientarea informaţiilor către nivelul operaţionaltactic este cerută de comandanţii din teatrele de operaţii care se confruntă cu oponenţi non-clasici.posibilitatea redefinirii în timp real a misiunilor capacităţilor de culegere. . infrastructură. . forţe proprii. de informaţii etc. de la structurile de informaţii către subunităţile luptătoare. are ca implicaţii: . .asigurarea unui substrat de informaţii la imaginea comună asupra câmpului de luptă.diseminarea în timp real a informaţiilor. în sensul în care combatanţii pot „alimenta” sistemul cu informaţii reale. informaţiile de nivel operaţional-tactic au o importanţă strategică. iar informaţiile de nivel strategic devin din ce în ce mai relevante şi necesare pentru misiunile de nivel operaţional-tactic. generată în cadrul sistemelor de tip NCW. generatorul de informaţie este constituit de către reţeaua de culegere şi analiză a informaţiilor. Ca o consecinţă. utilizând în acest scop suportul tehnic oferit de reţelele virtuale. În măsura în care sistemele de armament şi combatanţii formează o reţea de forţe şi mijloace de luptă.utilizarea eficientă a sistemelor şi arhitecturilor ISTAR (Intelligence Surveillance Target Aquisition and Reconnaissance). conceptul NCW poate fi aplicat operaţiilor şi acţiunilor de luptă conduse sau desfăşurate pe baza schimbului de informaţii. Astăzi. La baza schimbului de informaţii sunt arhitecturi şi concepte. . Astfel. care să conţină informaţii relevante pentru subunităţile luptătoare privind localizarea.).posibilitatea de verificare/confirmare a informaţiilor culese din diferite surse specifice activităţii de informaţii militare. imaginea comună asupra câmpului de luptă (Joint Operational Picture). determinând extinderea timpului avut la dispoziţie pentru luarea deciziilor. . 86 . aplicarea conceptului NCW la operaţiile militare. imaginea comună asupra câmpului de luptă (Joint Operational Picture). dar şi invers. . inclusiv posibilitatea conectării sistemelor ISTAR naţionale la cele ale coaliţiei.culegerea şi analiza multisursă (fuzionarea informaţiilor). care creează imaginea de ansamblu şi este structurată ţinând cont de specificul beneficiarilor (un domeniu pentru structurile de informaţii – pentru protecţia surselor mai ales – şi un domeniu al beneficiarilor informaţiilor). informaţiile militare au mult mai multe obiective (ţinte) şi beneficiari (consumatori) decât în trecut. Ca un paradox. din această perspectivă. în funcţie de necesităţi şi niveluri de acces.asigurarea unui management îmbunătăţit al cererilor de informaţii.

conducerea unitară a activităţii de informaţii militare şi eliminarea redundanţelor. Două asemenea mari unităţi sunt deja operaţionalizate şi alte patru sunt în curs de operaţionalizare. analiza rezultatelor acţiunilor de luptă şi executarea operaţiilor informaţionale. o nouă forţă proiectată pe un vehicul de luptă mediu. .suportul tehnic/comunicaţiile sunt esenţiale pentru vizualizarea/ exploatarea informaţiilor. diseminare). procesare. cu capacitatea de a permite forţelor dispersate să comunice. În compunerea acestui proiect se regăsesc reţelele de comunicaţii digitizate şi sistemul de comandă şi control. .BRIGADA STRYKER General maior Mircea SAVU Această prezentare se referă la operaţii bazate pe reţea şi la organizarea noii brigăzi mecanizate digitizate din armata Statelor Unite. Studiul compară brigada STRYKER cu o brigadă de infanterie uşoară la un exerciţiu în cadrul unui Centru de evaluare a capacităţii de luptă.posibilitatea de automatizare într-un anumit grad a ciclului informaţional (culegere. legate în reţea conectate şi sincronizate în timp şi efort..sistemele ISTAR sunt un element-cheie în asigurarea superiorităţii de informaţii.sprijinul eficient în desemnarea obiectivelor de lovit. .subreţeaua capacităţilor de culegere şi analiză constituie generatorul de informaţii.toate capabilităţile componentelor ministerului apărării trebuie să aibă caracteristicile unei forţe întrunite. pregătite să răspundă rapid oricărei variante de acţiune. de viteză mare şi invizibil pentru mijloacele de detecţie obişnuite. OPERAŢII BAZATE PE REŢEA. concentrându-se asupra utilizării informaţiilor pentru a câştiga avantaj în fata inamicului. În concluzie. adaptabile modulare. Studiul a fost desfăşurat de către Rand National Security Research Institute.forţe cu un grad sporit de flexibilitate structurală şi funcţională. . având în vedere asigurarea legăturii între reţeaua de culegere şi analiză şi cea a forţelor şi mijloacelor de luptă. . brigada utilizează conceptul de operaţii de informaţii bazate pe reţea. STUDIU DE CAZ . integrate. expediţionare .capacitate de 88 87 . adaptabile . să manevreze şi să utilizeze o imagine operaţională comună a câmpului de luptă. În plus faţă de noutatea concepţiei operaţionale şi structurale. în cazul aplicării conceptului NCW. capabile să îşi coordoneze şi concentreze efortul pentru atingerea unui obiectiv strategic. Viitoarele forţe întrunite trebuie să fie: complet integrate . denumită STRYKER BRIGADE COMBAT TEAM.posibilitatea căutării şi extragerii rapide a informaţiilor din bazele de date. .arhitectura NCW trebuie să includă sprijinul de informaţii de nivel strategic. rolul informaţiilor militare este caracterizat de următoarele elemente: .

OIF) 89 90 . Competiţia în era informaţiei …resursa de putere a operaţiilor bazate pe reţea. să aibă superioritatea deciziei . Dislocare.utilizează planuri de colaborare şi informaţii distribuite pentru a permite subordonaţilor să comprime ciclurile deciziei. În domeniul social interacţionează indivizii şi organizaţiile. În aceste spaţii. descentralizate . aerian. sistemele C2. David D. sintetizată în diagrama în operaţii bazate pe reţea..câştigarea şi obţinerea superiorităţii informaţiilor. cumulate. Organizare. letale . În domeniul fizic. McKiernan (Combined Forces Land Component Commander. Avantajul informaţional ne permite să constituim şi să utilizăm o forţă de precizie.dislocare rapidă. forţele se deplasează în spaţiu şi timp. permite cooperarea. cu mare viteză. susţinerea operaţiei şi supravieţuirea Toate acestea. angajare şi susţinere-indiferent de acţiunile anti-acces sau condiţii de mediu..-Lt. În domeniul cognitiv se iau deciziile. Gen. Secolul XXI a marcat saltul de la era industrială la era informaţiei. îmbunătăţeşte cooperarea şi menţine cunoaşterea situaţiei la parametrii optimi Cunoaşterea situaţiei de către toţi participanţii la operaţii. Angajare şi Susţinere OPERAŢII BAZATE PE REŢEA Domeniul Informaţiilor crearea şi distribuirea Forţe de precizie Domeniul fizic Lovituri precise Avantajul manevrei Viteză/Agilitate/Protecţia operaţiilor Viteză şi accesibilitate Intersectarea acestor domenii generează dinamica vitală pentru ariile de conflict. auto-sincronizarea. măresc eficienţa în îndeplinirea misiunii Calitatea informaţiilor Noi procese Eficienţa misiunii Forţă integrată în reţea Diseminarea informaţiilor Cunoaşterea situaţiei Auto-sincronizarea Domeniul Social Cunoştinţe culturale Domeniul Cognitiv Transmiterea Intenţiei Comandantului Intenţia Comandantului Mentalul luptătorului Informarea reciprocă Operaţii “comprimate” Domeniul Informaţiilor Cooperarea Domeniul social-cognitiv Domeniul fizic CICLUL de: Planificare.capabile să distrugă un adversar sau/şi sistemele acestuia în orice condiţii şi în orice mediu. creşterea vitezei de reacţie a comenzii.spaţiul cosmic. forţele desfăşoară operaţii şi se regăsesc platformele care realizează reţelele de comunicaţii. Esenţă „FORŢELE ORGANIZATE ÎN REŢEA ÎNVING FORŢELE CLASICE” „… noul sistem bazat pe reţea ne permite să luăm decizii şi să acţionăm mai rapid decât oricare dintre oponenţi”. maritim şi terestru. în vederea controlului situaţiei şi păstrarea capacităţii de a reacţiona la schimbări. în timp oportun. în toate mediile . agilitate şi acces în toate mediile. se desfăşoară acţiuni pentru cunoaşterea şi înţelegerea situaţiei. Câteva elemente legate de domeniile de conflict în era informaţiei sunt relevate în mod succint. se desfăşoară activităţile legate de leadership. Operaţii pe bază de reţea …Noul lanţ de valori • • • • O forţă robustă integrată în reţea optimizează schimbul de informaţii Schimbul de informaţii de calitate.

Noile concepte operaţionale subliniază agilitatea şi ritmul de acţiune al brigăzii de a acţiona prima. subliniază importanţa „reţelei”. prin exploatarea sinergiei dintre mobilitatea forţelor şi agilitatea comenzii.4 clase diferite de UAV de la subunităţi mici.blindate Vehicule robotice miniaturale UGV Vehicul de mentenanţă şi Vehicul de evacuare evacuare Medicală şi tratament Cercetare şi supraveghere Antimine Transport Fiecare din aceste sisteme este dotat cu un software integrat capabil să conecteze permanent sistemul. vehicul robotic de transport. automate şi în reţea Diseminarea şi vizualizarea rapidă a informaţiilor Planuri de operaţii/acţiune. Brigada Stryker – prezentare generală Componentele structurale ale brigăzii îi permit să îşi constituie capabilităţile necesare îndeplinirii misiunilor. sponsorizat de Departamentul pentru Transformare al SUA. la brigada . înaintea acestuia. Formaţiunea de cavalerie şi accesul la senzorii tehnici permit brigăzii Stryker să „vadă” prima. Sistemele de vizualizare automată în reţea îi permit să înţeleagă concomitent situaţia forţelor proprii şi pe cea a inamicului. multieşalon Interacţiuni Brigadă-Batalion-Companie Concepte operaţionale Operaţii distribuite integrate Înţelegerea completa a situaţiilor înainte de contact 92 Vehicule aeriene fara pilot Transportor blindat Vehicul de comandă şi control Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV • Sisteme de muniţii inteligente Sistem de lupta pe vehicul blindat Vehicul de cercetare si supraveghere • Sisteme automate de senzori tereştri Vehicule terestre robotice Tun cu tragere indirectă Aruncator autopropulsat Vehicule de luptă robotice. Structură: Mai mulţi “ochi” în teren 3 plutoane de cercetare UAV HUMINT Team in fiecare vehicul de cercetare Lunetişti în toate companiile de infanterie Companie de Transmisiuni.8 Vehicule de luptă terestre operate de personal .Raportul preliminar al studiului de caz. constituită din sisteme şi subsisteme. Cele 18 sisteme integrate în reţea denumite „Sisteme de luptă viitoare (Future Combat Systems Program) sunt următoarele: . referitor la Brigada Stryker. vehicul antimine Sistemele de luptă viitoare Sisteme operate de personal de control şi să primească/transmită informaţii (common integrating software). în centrul căruia elementul principal este luptătorul. vehicul robotic de luptă. Antitanc şi Geniu Companie de Informaţii Militare Divizion de Artilerie Batalion Logistic Capacităţi de C2. la un centru 91 . noua reţea de informaţii şi noile concepte operaţionale care amplifică superioritatea informaţională.3 categorii de bază de vehicule robotice fără personal la bord. Capabilităţile de acţiune/luptă „în reţea” ale Brigăzii Stryker sunt evidenţiate de noua structură organizatorică şi noile mijloace de luptă.

în teren Bg Stryker aproximativ 700 de luptători în plus. şi o Companie de 93 cercetare. şi de patru ori mai multe capabilităţi de cercetare. Deficienţa cea mai critică a unei brigăzi de infanterie uşoară constă tocmai în lipsa acestei capacităţi sporite de cercetare (3 plutoane de cercetare. înţelegi primul. Diferenţa dintre Brigada Stryker si forţele tradiţionale o constituie existenţa batalionului de cavalerie. prin militarii antrenaţi în operaţii/acţiuni HUMINT. a relevat limitările senzorilor tehnici de a furniza informaţii complete. prin intermediul sistemului de comunicaţii FM. • Unităţile bg Stryker sunt toate organice. analiză şi decizie). Această capabilitate HUMINT este absolut critică pentru sprijinul operaţiilor de stabilitate. lovindu-ne de el”. devenind automat şi imediat angajată decisiv. pentru a sprijini sarcinile de luptă a trei batalioane de manevră şi nevoia de informaţii a întregii Brigăzi de Infanterie Uşoară. care constituie şi noutatea structurală a brigăzii Stryker. . în brigada Stryker. Este important să menţionăm faptul că principala sursă de informaţii. în timp ce sistemul automat interactiv al brigăzii Stryker permite o amplă şi eficientă interacţiune între toate entităţile brigăzii. brigada Stryker are 793 de militari în plus faţă de brigada de infanterie uşoară. în domeniul cooperării cu autorităţile civile locale.Capacităţi de cercetare semnificativ mai mari Bg Stryker Capacităţi de cercetare semnificativ mai mari •• Bg Stryker – Companie de informaţii militare –capacităţi sporite de analiză şi HUMINT Bg Stryker – Companie de informaţii militare –capacităţi sporite de analiză şi HUMINT În total. În sfârşit. şi de patru ori mai multe capabilităţi de cercetare. care amplifică potenţialul de cercetare al brigăzii. Experienţa. o reprezintă formaţiunea de Cavalerie (Recce SysTact Assault). cu 360 de trăgători cu diferite calibre mai mult. în timp ce Brigada de Infanterie Uşoară ia contact cu inamicul. În total. finalizezi decisiv” Manevra precisă Concentrare şi dispersare rapidă Selectarea timpului şi locului luptei Evitarea surprinderii/exploatarea avantajelor Schimbarea structurii : Comparaţie între structura tradiţională şi noul concept Bg Inf Us X Bg” Stryker” X OOO II II II II OOO II OOO II OOO II OOO II OOO II BSB I OOO I OOO I I MI SIG Unităţi organice ••• A FSB SIG LRSO Unităţi organice A OPCON al Bg Inf Us la JRTC. cu excepţia unităţii de aviaţie •• Bg Stryker -. cu forţele principale. exacte şi în timp oportun. pentru a putea sprijini acţiunile de luptă tactice şi lupta apropiată. cât şi în Operaţia Iraqi Freedom. cercetare şi supraveghere (Intell Surv Recce). amplasaţi în fiecare vehicul de cercetare prin luptă. în afara contactului. brigada Stryker are 793 de militari în plus faţă de brigada de infanterie uşoară. care angajează primul inamicul. în teren •• Bg Stryker -. încă descoperim inamicul. acţionezi primul. OPCON al Bg Inf Us la JRTC. cu excepţia unităţii de aviaţie • Unităţile bg Stryker sunt toate organice.„Vezi primul. atât în centrele de instruire pentru luptă. este dată de „ochii umani”. cu 360 de trăgători cu diferite calibre mai mult. pentru acţiune. Compania de Informaţii Militare furnizează o semnificativă capacitate de analiză.aproximativ 700 de luptători în plus. Refrenul familiar in OIF este: „noi. conservând capacitatea brigăzii de a-şi păstra libertatea de manevră şi de a alege cursul de acţiune avantajos. regăsită în trecut numai la nivelul diviziilor. Fiecare lider din brigada Stryker este permanent în 94 E . Cel mai important element. directă. În cadrul brigăzii uşoare de infanterie există o interacţiune limitată.

Comandantul este ori în faţă. conferind procesului de luare a deciziei un specific caracterizat prin concentrarea în jurul comandantului si bine ancorat in realitate. El se poate afla împreună cu subordonaţii şi.8Kbs mean Rate) PSC-5 Spitfire(16Kbs max Rate) TSC-154 SMART-T(1536Kbs max Rate) TROJAN SPIRIT TERMINAL(1536Kbs max Rate) BSN-HCLOS Radio(8192Kbs max Rate) BN TOC TROJAN UAV PLT RTNS/RELAY VEH Cele două capabilităţi-cheie ale brigăzii Stryker constau în: (1) abilitatea sa de a comunica permanent cu eşaloanele superioare şi alte entităţi din afara brigăzii şi (2) de a asigura că propriile elemente structurale sunt conectate permanent şi au posibilitatea să schimbe informaţii continuu. Aceasta este o opţiune „ori/ori”. de a-i contacta pe ceilalţi lideri. înainte de începerea luptei. de a înţelege situaţia şi de a colabora pentru rezolvarea tuturor problemelor. Stryker: “RETEAUA ” MILSTAR Noduri din reţeaua digitală existentă pe care Noduri din reţeaua digitală existentă pe care brigada Stryker este în măsură să le utilizeze brigada Stryker este în măsură să le utilizeze (peste 75%din vehiculele Stryker (peste 75%din vehiculele Stryker utilizează reţeaua instantaneu) utilizează reţeaua instantaneu) UFO SPITFIRE TROJAN PACKET NETWORK UAV w/COMMS RELAY SMART-T RTNS/RELAY VEH TROJAN SMART-T BDE FWD BSN BDE TOC w/RSTA TROJAN BSN BSB SMART-T BN TOC • • • Mediul Operaţional – Operaţii tactice de război – Operaţii de dislocare/intrare rapidă în teatru Analiză concentrată pe Certificarea Exerciţiului (CERTEX) pentru US Stryker Brigade Combat Team (SBCT) – Loc -Joint Readiness Training Center – Scenariul: Stryker Bg Cmt Team= Atac asupra obiectivului Shughart-Gordon Comparaţia cu: 95 RTNS/RELAY VEH EPLRS (14. în acelaşi timp. Acest fapt permite creşterea semnificativă a interacţiunilor dintre comandant şi statul major. 96 . în acest moment. în dezvoltare. comandantul poate utiliza posibilităţile oferite de comunicaţiile în reţea pentru a îndeplini concomitent ambele sarcini majore. pentru a se convinge că aceştia îi înţeleg intenţia şi sunt pregătiţi pentru luptă sau se află în centrul tactic de operaţii. sincronizarea forţelor Brigada Stryker este echipată cu ultima generaţie de sisteme de comunicaţii digitale şi cu sistemul de comandă şi control care se află. Un alt punct critic îl constituie locul comandantului brigăzii de Infanterie. supravieţuirea – Măsurarea eficienţei C2: calitatea cunoaşterii situaţiei. brigăzii de infanterie uşoară.reţea. în timpul procesului de planificare. În brigada Stryker.4Kbs mean Rate NTDR (28. coordonând procesul de luare a deciziei. prin sistemul VTC instalat în punctul de comandă mobil. viteza de reacţie a comenzii. cu subordonaţii din forţele de angajare iniţială. fapt ce permite extinderea exponenţială a abilităţii de a schimba informaţii. Context • Brigada de infanterie uşoară nedigitizată • Rezultate măsurabile şi diferenţe: – Dimensiuni cuantificabile ale eficienţei misiunii: • Eficienţa forţei. calitatea deciziilor. poate coordona activităţile statului major.

între ele şi cu entităţi din afara brigăzii. act first. Diferenţa şi superioritatea acţională şi informaţională a brigăzii Stryker este dată de structura organizatorică.Global Broadcast System (GBS). Aceste capabilităţi sunt puse în valoare de sistemul de legături în reţea. Un concept important este: “See first. conform vechiului principiu: „să iei contact cu adversarul. Command Net Radio network (CNR) şi sistemul de comunicaţii global .Deşi nu este perfect. understand first. În plus faţă de aceste subreţele. Ordinele pentru misiune furnizează o descriere clară a intenţiei comandantului şi a obiectivelor şi mai puţine detalii despre mijloacele/modul de realizare a obiectivelor. la rândul său. care. rezultatele Cc şi autosincronizarea determinată de intenţia comandantului. pentru a intra în legătură cu sistemele de informaţii naţionale şi cu sistemele de transmitere a imaginilor din avioanele fără pilot – UAV Imagery System. numeroase componente ale sistemului de comunicaţii ale brigăzii digitizate STRYKER posedă o varietate de componente specializate.subliniat în doctrina Bg Stryker. stabilizează situaţia în afara contactului. medii şi grele au sisteme de comunicaţii şi informaţii digitizate. rezultatele Cc şi pentru a utiliza mai eficient ordinele pentru misiune. Fiecare subreţea joacă un rol important în conectarea elementelor componente ale brigăzii. este structurat în două subsisteme şi cinci subreţele: WAN wide area network.subliniat în doctrina Bg Stryker. Unele unităţi blindate.-REALIZEAZĂ Contact ISR VEZI PRIMUL REALIZEAZĂ Contact ISR •• ÎNŢELEGE PRIMUL ––Situaţia în afara ÎNŢELEGE PRIMUL Situaţia în afara contactului contactului •• •• •• Realizează contactul Realizează contactul Înţelege situaţia Înţelege situaţia Execută manevra de forţe Execută manevra de forţe •• •• ACŢIONEAZĂ PRIMUL ––Manevrează în ACŢIONEAZĂ PRIMUL Manevrează în afara contactului. să acţionezi primul şi să învingi într-o manieră categorică. supraveghere şi cercetare. ocupă poziţii avantajoase/controlează inamicul avantajoase/controlează inamicul FINALIZEAZĂ DECISIV –Realizează FINALIZEAZĂ DECISIV –Realizează contactul în termeni proprii şi contactul în termeni proprii şi sincronizează efectul armelor combinate în sincronizează efectul armelor combinate în punctul decisiv punctul decisiv Ordine pentru misiune “Impulsul” Cercetării Auto-sincronizare conform intenţiei cdt. tactic internet (TI). reţea radio de comandă.să vezi primul. sistemul furnizează o cantitate semnificativ mai mare de informaţii şi cu o calitate superioară celor obţinute de sistemele care dotează unităţile nedigitizate. * Obiectivul central. concretizată în „realizează contact prin informaţii. Concepte Operaţionale Bg Inf Us Bg*Stryker •• VEZI PRIMUL . să înţelegi primul. and finish decisively” . ocupă poziţii afara contactului. Ordine detaliate “Impulsul “ Comenzii Sincronizare determinata de planificarea prealabila Cdt Bg Stryker poate exploata capabilităţile generate de structura şi dotările unităţii Cdt Bg Stryker poate exploata capabilităţile generate de structura şi dotările unităţii pentru a utiliza mai eficient ordinele pentru misiune. Concepte operaţionale Noile concepte operaţionale vor schimba modul de ducere a luptei în conflictele viitoare. Acest mod de abordare modifică maniera de executare a unui atac. să stabilizezi situaţia şi să angajezi rezervele sau forţele de angajare ulterioară” la o nouă modalitate. autosincronizarea determinată de intenţia comandantului. TOCto-TOC network (TOC = tactical operations center). „Impulsul cercetării” se realizează prin capacitatea comandantului de a temporiza alegerea unei direcţii de 98 97 . * Obiectivul central. execută manevra de forţe spre o poziţie avantajoasă şi acceptă angajarea decisivă în termeni favorabili forţelor proprii”.

Auto-sincronizarea permite comandanţilor subordonaţi să facă ajustările necesare. optimizează agilitatea forţelor combatante. este 10:1.superioritatea informaţională.capacitate de distrugere. .viteza de reacţie. în final. Concluzii Brigada de Infanterie Uşoară: • Forţele proprii pierd bătălia pentru avantajul informaţional – Cercetaşii sunt angajaţi şi nimiciţi de forţele inamice Cunoaşterea poziţiei forţelor proprii este limitată: – 10% -procent de realizare a informaţiilor despre inamic – 20% -procent care reflectă cunoaşterea situaţiei Impact operaţional: – Forţele proprii atacă poziţii puternice ale forţelor adversarului – Suferă pierderi puternice – La atingerea obiectivului nu au capacitatea de a îndeplini misiunea – Pierd bătălia .1: 1. până la momentul în care forţele de Cercetare şi informaţii cunosc şi furnizează informaţii detaliate.înaintare spre contact.brigăzile de infanterie uşoară/mecanizate nedigitizate. 100 99 . – Îndeplinirea misiunii şi supravieţuirea – Cea mai impresionantă capabilitate demonstrată de noua structură a brigăzii Stryker a fost abilitatea de a afecta în mod decisiv ciclul de decizie a inamicului prin: .mobilitate.raportul pierderilor . tehnici şi proceduri care.raportul forţe proprii/inamic. cucereşte clădirile. nimiceşte contraatacul – Forţele adversarului sunt învinse în mod decisiv . Capacităţile brigăzii Stryker permit acestei unităţi să utilizeze mai eficient aceste tactici. la pierderi. . . • Brigada Stryker • Câştigă lupta pentru avantajul informaţiilor – Manevrele amplifică efectele cercetaşilor proprii acţiunilor Brigada Stryker este în mod semnificativ mai agilă şi mai capabilă decât structurile care au precedat-o . fără intervenţia eşalonului superior.menţinerea îndelungată a capacităţii de luptă ridicate. • • • Forţele de cercetare proprii înving cercetaşii inamici Reuşesc să obţină informaţii semnificative despre poziţionarea forţelor: – 80% despre inamic – 90% despre forţele proprii Impact operaţional: – Execută cu succes înşelarea adversarului – Surprinderea adversarului – Comandantul poziţionează avantajos forţele proprii şi câştigă timp – Ajunge la obiectiv cu forţele eficiente – Îşi îndeplineşte misiunea – securizează obiectivul. .

6 101 102 . regionale sau. de asemenea. Machiavelli Războiul secolului XXI nu va mai avea nimic în comun cu războaiele mondiale pe care istoria le-a traversat. Rezultate semnificative rezultate în urma examenului de certificare la centrul de instruire pentru luptă: – Îndeplinirea misiunii. în prezent. de faptul că informaţia devine o forţă în toate domeniile. Această situaţie este un element în plus. Caracteristica este puternic impulsionată. John Garstka6 spunea: „Faceţi din forţa transformării un element pivotant al strategiei naţionale de Asst. Cel care-l introduce are pe toţi cei care profitau de cel vechi un duşman şi ca prieteni apropiaţi pe cei care vor să profite de cel nou. Office of Force Transformation. conceptul de bazare pe reţea a securităţii cunoaşte un amplu caracter de cuprindere. combinată şi cu agilitatea tactică RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA. care susţine ideea că. CONCEPTUL CARE ÎNGLOBEAZĂ TRĂSĂTURILE CONFLICTULUI ÎN ERA INFORMAŢIEI Colonel Ionel HORNEA Fiecare trebuie să aibă în minte că nimic nu este mai dificil de executat. Odată cu terminarea Războiului Rece nu mai sunt necesare forţele masive ce trebuiau să fie menţinute. nimic mai periculos de administrat decât introducerea unui nou sistem de gândire. Director for Concepts and Operations. în viitor. ca urmare a dezvoltării tehnologice pe care o impune era informaţiei. agile. dislocabile. datorită paşilor concreţi făcuţi în sensul realizării acesteia.Numeroşi factori ai capabilităţilor generate de structurile organizate în reţea contribuie la creşterea magnitudinii eficienţei: – Sistem de comandă organizat în reţea – Conexiuni în bandă largă în afara vizibilităţii directe (B-LOS) SATCOM – Creşteri spectaculoase ale capacităţii de a colecta/schimba informaţii între indivizi şi Colaborări/Cooperări de – Interacţiuni amploare. Office of the Secretary of Defense.de la 24 la 3 ore. învingerea adversarului. globale. eliberarea fiecărei clădiri – Rata pierderilor trupe proprii/inamic a scăzut de la 10:1 la 1:1 – Viteza de reacţie a comenzii în ciclul decizional a crescut semnificativ . În acest sens. în cadrul unor sisteme zonale. locul lor urmând să fie luat de structuri suple. capabile să intervină în timp scurt în orice zonă de pe glob.

cu tema „Transformarea . pe cât este de optimizat. ca orice element de noutate. specific mediului de afaceri civil.este necesar un mecanism pentru dezvoltarea şi aplicarea teoriei de către ministerele apărării şi. Generalul de brigadă Thomas J. 104 103 . Literatura de specialitate reflectă aplicarea teoriei reţelei şi a principiilor acesteia - – În cadrul acestor identificări conceptuale se va urmări punerea în evidenţă a elementelor-cheie în dezvoltarea unei forţe specifice erei informaţionale. din noiembrie 2003. precum cea referitoare la posibilitatea ca operaţia bazată pe reţea să poată crea o forţă mai mobilă şi mai rapidă şi. de jos în sus. − adresarea provocărilor conceptului operaţiei bazate pe reţea. mijloacelor de transformare şi prin crearea şi distribuirea de noi cunoştinţe şi experienţe. succesul depinde de viteza cu care recunoşti modelul şi de cea de răspuns. • cel mai bun canal de aprovizionare nu este atât de lung. pe baza unui USEUCOM transformat. precum şi pe cele ale operaţiilor de coaliţie sau de alianţă. 9 John J. a conceptelor şi capabilităţilor. . Verbeck. capabil să distribuie informaţia: „cunoaşterea cu prioritate”.este necesară o nouă teorie şi un volum de noi cunoştinţe (ar trebui făcute noi experienţe şi sunt necesare noi cercetări). pentru prima dată.cum creăm o forţă bazată pe reţea? Expunerea prezentată în Conferinţa de la Bruxelles. 7 cum putem măsura progresele făcute în direcţia realizării unei forţe bazate pe reţea?. o Africă autosuficientă şi stabilă şi un întreg Orient Mijlociu în pace. dar şi flexibil. Control and Warfighting Integration. dezvoltat pentru început de către IBM. decât pe „ducerea războiului”. Aceasta va schimba. Introducerea conceptului de Operaţie Bazată pe Reţea. sublinia necesitatea concentrării tuturor acţiunilor mai degrabă pe „prevenirea războiului”. totodată. ocazie cu care a arătat că „SUA văd Europa ca pe un partener global pentru realizarea păcii şi securităţii. structura forţelor militare şi cultura acestora. – – Ce sunt semnificaţia şi răspunsul ? Semnificaţia şi răspunsul corespunzător în afaceri este un cadru managerial adaptiv. • reţele „autosincronizate”.o provocare”. de aceea. prin intermediul unui mediu comun şi al stabilirii repartiţiei obiectivelor: afaceri financiare tipice şi măsuri de satisfacere a clienţilor. Garstka. reconfigurarea rolurilor. un nou cadru conceptual şi noi mijloace şi metodologii de evaluare. 8 Director Command. Elementul central al viitorului tip de război ce va corespunde cerinţelor acestei epoci este conceptul „de război bazat pe reţea”. urmărirea angajamentelor. expediţionar”. directorul C3 şi pentru Integrarea acţiunilor de luptă8 al USEUCOM. care să sprijine efectiv cei patru piloni ai strategiei militare naţionale”7. prin folosirea experimentelor. preluarea în sistem militar a conceptului ebusiness. precum: − accelerarea legării în reţea a forţei întrunite. • organizează structurile de afaceri în „capabilităţi modulare” pe care le negociezi în afara angajamentelor. în primul rând. IDEILE DE BAZĂ: • asumarea cerută este imprevizibilă şi. formulează răspunsuri la o serie de întrebări fundamentale.securitate sau al strategiei Ministerului Apărării. − creşterea mobilităţii sistemelor bazate pe reţea. Toate elementele se vor concentra pentru transformarea informaţiei în putere şi vor asigura. cât şi principiul pentru planificarea militară şi elaborarea conceptelor operaţionale întrunite de capabilităţi şi sisteme”9. care constituie baza „ca teorie a războiului erei informaţiei. • dependenţa de un suport IT sofisticat. vine cu noi întrebări referitoare la: . la care s-au dat răspunsuri de genul: .care este cea mai bună metodă de comandă şi control a unei forţe bazate pe reţea? .

Shared Situational Awareness. − creşterea posibilităţilor prin capabilităţi şi colaborare în timp real. în care rolul principal îl vor avea : − senzorii. precum şi a provocărilor-cheie (aplicarea Teoriei Iniţiativei Largi10). Idem. − creşterea importantă a cunoaşterii situaţiei (SA) de către: − comandant − comandanţii subordonaţi − luptătorii individuali. − realizarea structurilor de forţe alternative (platforme legate în reţea). sisteme de arme) Survivability (Value) Lethality (Value) 11 12 10 Applying the Theory Enterprise Wide. − comanda şi controlul. − forţa umană. − scăderea încărcăturii cognitive în dezvoltarea cunoaşterii situaţiei. Un alt-aspect cheie va fi Cadrul Conceptual al Operaţiei Centrate pe Reţea13. − creşterea vitezei de elaborare a deciziei. 13 The NCO Conceptual Framework. − creşterea gradului de înţelegere a situaţiei distribuite. care cuprinde: Sursele de Informare Servicii Importante suplimentare Forţe C2 Executanţii (platforme. − cunoaşterea intenţiilor comandantului.− experimentarea capabilităţilor şi conceptelor bazate pe reţea. − reţeaua. − partajarea cunoaşterii situaţiei (SA12). Forţe conectate în reţea Sensors Decision Makers Regardless of Location Regardless of Platform Shooters Regardless of Service − asigurarea eficacităţii misiunii. prin: − „Imaginea Operaţională Unică“ − reduce „ceaţa războiului”. − dezvoltarea „forţei erei informaţionale”. 105 106 . − executanţii (sistemele de arme). − agilitate tactică sporită (deplasare rapidă şi uşoară). Information Advantage Information Richness Information Reach Shared Platform Awareness Degree of Centric (Cognitive) Collaboration (Process) Network Centric Degree of Synchronization (Process) Operational Combat Tempo Power (Value) − realizarea comenzii şi controlului forţei în reţea (oferind teoriei exactitate11). − reducerea riscului.

aeriene şi terestre (Integrated Air / Ground operations – MAGTAF – fig. A Forţa combativă XXX I XX 1 2 X 3 XX MAW XX 1 (-) TF TARAWA III 1 5 III 7 III 11 III 16 III 29 III 39 III 3 X SSS (-) 16 X 7 X III 11 13 III 15 STRENGTH UK: 21. − operaţii de-a lungul litoralului (750km). 3 Total: 81. Prima înţelegerea clară a conceptului C4IS. − mobilitate strategică (Strategic mobility). sub comanda SUA. − desfăşurarea de operaţii integrate. la acest moment. standardele Alianţei nu au fost adaptate pe deplin cerinţelor transformării.045 PAX USMC: 60. structurilor specializate din Armata României revenindu-le rolul de a asigura cealaltă componentă. să soluţioneze problema în perioada următoare. − folosirea masivă a rezervei.126 PAX As at: 190300ZMAR03 Fig. informaţii şi sisteme). prin: − dispunerea în adâncime / prepoziţionare la debarcare. 3) a permis: − înaltă flexibilitate – organizare conform cerinţelor misiunii misiune (Highly flexible – task organised). experţii Marii Britanii în aplicabilitatea conceptului de operaţie bazată pe reţea au ajuns la următoarele concluzii: − organizarea (fig. cu evidenţierea domeniilor pe care sunt definite: Calitatea Informaţiei Sistematice Calitatea reţelei Gradul de legare în reţea Nivelul de operativitate al Gradul de „abilitate-distribuţie” al informaţiei Calitatea informaţiei individuale Calitatea acţiunilor interne Gradul de distribuţie al informaţiei Gradul de realizare a sensului distrubuţiei Distribuţiei informării asupra Distribuţia înţelegerii Decizii în colaborare Calitatea Individului Cunoaşterea situaţiei la nivel individual Înţelegerea la nivel individual Deciziile individuale Domeniul natural Domeniul Informaţional Domeniul Cognitiv Domeniul Social Gradul de decizie / de sincronizare Gradul de acţiune/ Entităţi sincronizate Agilitate C2 Agilitate a Forţei Gradul de eficacitate Cadrul conceptual abordează două teme de importanţă hotărâtoare pentru implementarea conceptului. Aici problema a rămas în discuţie.171 PAX 108 . deoarece. 4).modul în care se poate realiza standardizarea în implementarea conceptului de operaţie bazată pe reţea de către toate armatele statelor membre. asigurând interconectarea din punct de vedere al calităţii şi eficienţei celor cinci mari componente. în cooperare cu ACT. A doua . comunicaţii. În urma participării la campania din Irak. urmând ca Agenţia pentru Standar107 dizare. care reprezintă suportul tehnic al comenzii şi controlului. adică a componentei C2.Acesta se desfăşoară potrivit modelului de mai jos. Sarcina de bază este cea a „comenzii şi controlului” în reţea. − realizarea efectelor prin intermediul puterii aeriene. C2IS (computere.

oricât de eficient ar putea fi (de exemplu. un atac indirect asupra adevăratului determinant al rezultatului conflictului: voinţa inamicului de a continua să lupte. prin determinarea efectelor probabile ale mijloacelor de lovire). care. cu care suntem confruntaţi în prezent şi ne-ar putea ajuta. a uzurii mijloacelor şi voinţei adversarului. coerent. economice şi militare pe care o naţiune ar putea să le întreprindă. astfel încât lupta să se scurteze şi (2) utilizarea operaţiilor bazate pe reţea nu numai la luptă. What Are Effects-Based Operations? din Effects Based Operations. ne oferă posibilitatea de a trata diferit provocările la adresa securităţii. Analiza războiului de uzură conduce la concluzia că. cu care analiştii în probleme de operaţii şi-au bătut capul timp de mai multe decenii? Sau sunt ceva mai mult. însă. 4 Conceptul de operaţii bazate pe reţea a fost implementat în OPERAŢIILE BAZATE PE EFECTE. criză sau război. o altă denumire pentru o variantă mai sofisticată a determinării efectelor probabile ale mijloacelor de lovire sau poate un alt mod de exprimare referitor la legătura dintre uzură şi „voinţă”. care. atunci când sunt combinate cu tehnologii noi şi cu gândirea bazată pe reţea. ci întreaga gamă de acţiuni politice. III. în cel mai bun caz. Conceptul operaţiilor bazate pe efecte reprezintă un cadru larg care include idei de genul celor ale „determinării efectelor probabile ale mijloacelor de lovire”14 şi ale „operaţiilor bazate pe uzură”. dar şi în întreg spectrul conflictului. rămâne. să exploatăm puterea forţei noastre militare. în contextul unui efort politic. cum poate el modela capacitatea noastră de înţelegere a Războiului Bazat pe Reţea? Analiza eficacităţii în luptă. excluzând lupta. nu o simplă modalitate de acţiune la nivel 109 tactic şi nici specific militare. în sfârşit. Acest postulat conduce la un set de întrebări importante: Cum putem defini conceptul de lucru al operaţiilor bazate pe reţea? Cum ar putea un asemenea concept să schimbe modul în care utilizăm forţele noastre armate sau forţa noastră militară? Cum am putea să operaţionalizăm acest concept în cadrul luptei şi în acţiunile militare de zi cu zi? Şi. 110 . Sub o formă sau alta.Fig. Ce sunt operaţiile bazate pe efecte? Sunt. precum şi a simetriei în conflicte arată că operaţiile bazate pe efecte cresc eficacitatea luptei prin (1) concentrarea efortului asupra voinţei adversarului. editată de CCRP în noiembrie 2002. Ele sunt ceea ce generalii. totodată. operaţiile bazate pe efecte au existat dintotdeauna. în spiritul scrierilor lui Sun Tzu şi ale lui Clausewitz privind operaţiile militare. economic şi militar naţional general. 14 Cap. Acestea sunt. o abordare mai largă şi mai integrată a operaţiilor militare în ansamblu. pentru a determina comportamentul inamicului sau al oricărui oponent sau chiar pe cel al aliaţilor sau neutrilor. oferă domeniul şi flexibilitatea de a face mai mult: de a înţelege operaţiile militare în timp de pace. amiralii şi oamenii de stat au încercat să facă: să se concentreze asupra formării gândirii şi comportamentului adversarului mai mult decât pe simpla înfrângere a forţelor lui. pur şi simplu.

atât pentru modelul simetric. nici o operaţie de răspuns la criză sau de menţinere a păcii nu poate rămâne concentrată numai pe agresor. marea majoritate a operaţiilor militare nu implică nici lupta. Library of Congress Cataloging-in-Publication Data. Ca să fim şi mai concreţi. În esenţă. îmbinarea capabilităţilor bazate pe reţea cu o abordare bazată pe efecte se pare că ne aduce în faţă un nou potenţial. care reprezintă adevărata esenţă a abordării bazate pe efecte. De asemenea. dar este la fel de adevărat şi că una capabilă numai să lupte nu va fi de prea mare 111 ajutor în prevenirea războaielor. De exemplu. 2002. În conflictele asimetrice. dar şi de utilizare a acestora într-o varietate de roluri. la toate nivelurile şi sub toate aspectele. Discuţiile despre acţiunile de luptă bazate pe uzură indică un fapt evident: deşi eforturile noastre de a îmbunătăţi eficienţa în luptă a forţelor şi de a aplica conceptul de război bazat pe reţea sunt concentrate asupra luptei. distrugerea urmăreşte crearea unui efect psihologic sau cognitiv. Nici o operaţie de succes a unei alianţe sau coaliţii nu a fost executată fără să se ţină seama de impactul acţiunilor asupra fiecăruia dintre parteneri. „o forţă militară care nu poate purta războaiele ţării sale nu valorează prea mult. care sunt misiuni-cheie faţă de provocările determinate de mediul de securitate după 11 septembrie 2001”15. fără a lua în considerare cum vor reacţiona alte state din regiune. Disponibilitatea potenţială a unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a inamicului cu ajutorul reţelei arată o nouă abilitate a comandanţilor de a-şi configura acţiunile din câmpul de luptă. limitarea conflictelor sau constituirea unei descurajări stabile. conflictele bazate pe uzură. cu siguranţă. Ducând această logică mai departe. forţelor şi comandanţilor prevesteşte. Dacă distrugerea fizică rămâne un factor în operaţiile bazate pe efecte. De fapt. putem oferi o bază pentru modul în care operaţiile militare pot fi orchestrate în scopul formării comportamentului prietenilor şi al duşmanilor pentru a preveni războiul şi menţine pacea. Chapter 3. în aşa fel încât el să nu mai dorească să continue lupta sau să-l dezorienteze. probabil. În cel simetric. aceasta este creaţia ori a unui efect psihologic. dar în moduri foarte diferite. un cadru nu numai de aplicare corectă a operaţiilor bazate pe reţea în luptă. de la pace. gândesc a se alătura inamicului pentru a ni se opune. viteza şi agilitatea sporite promise de legarea în reţea a senzorilor. va zădărnici încrederea noastră în distrugerea fizică. obiectivul este înfrângerea voinţei adversarului sau remodelarea comportamentului. de asemenea. trebuie să recunoaştem că atitudinea pe care vrem să o modelăm nu este doar cea a inamicilor noştri. Modalitatea de abordare bazată pe efecte ne poate oferi. contextul real de evaluare a eficienţei luptei în operaţiile bazate pe reţea şi în cele bazate pe efecte. care. ori a unuia cognitiv. bazată esenţialmente pe efecte. Acest aspect al concepţiei bazate pe efecte se află în centrul operaţiilor de coaliţie. cel puţin. de asemenea. precizia. astfel încât să se realizeze un „efect” specific. p. 15 Effects-Based Operations. 107. în competiţia asimetrică. pe care este hotărât să o continue. la criză şi apoi la război. caracterizat în termeni referitori la comportarea inamicului. operaţiile militare. distrugerea capacităţii de a duce războiul lipseşte treptat adversarul de mijloacele fizice de continuare a luptei. precum şi descurajarea simultană a unor potenţiali viitori adversari. aproape întotdeauna. trebuie să vizeze sprijinirea aliaţilor şi liniştirea neutrilor. gândind în termenii operaţilor bazate pe efecte. deoarece atacarea elementelor de voinţă ale inamicului va diminua direct sau. Ea reprezintă. Realitatea politică este că. Ed. Astfel. nici distrugerea. deşi ne concentrăm asupra învingerii inamicului. o capacitate de a executa acţiuni foarte rapide şi precise pe câmpul de luptă. 112 .Problema voinţei este fundamentală. să nu mai reacţioneze coerent. de-a lungul întregului spectru al conflictului. cât şi pentru cel asimetric de conflict.

prin descurajarea conflictului sau stoparea oricărei crize care ar putea escalada în război. care nu produc distrugeri psihice. larga varietate de utilizare a puterii militare de-a lungul istoriei. ale agenţiilor internaţionale sau nonguvernamentale. în operaţii. Reţinem aceasta ca pe o definiţie a operaţiilor bazate pe efecte. El reflectă nu doar legăturile şi consideraţiile care trebuie să rămână o faţetă importantă a succesului operaţiilor de coaliţie. aplicarea tehnologiilor bazate pe reţea. Termenul acţiune este în mod deliberat larg. dacă nu definim iniţial ceea ce sunt operaţiile bazate pe efecte. deşi nu au implicat acţiuni de luptă. . Alberts et al. larg. Acţiunile pe care forţele militare sunt capabile să le execute. şi anume. ci lasă termenului adversar largheţea suficientă pentru a cuprinde atât un adversar într-o confruntare militară. economice sau alte acţiuni ale guvernului şi. ci şi prietenii şi neutrii. pot şi trebuie să cuprindă cu certitudine operaţii de luptă. în mod obişnuit. operaţii de lovire. De aceea. nu putem să începem să abordăm un proces referitor la modul cum să le plănuim şi să le executăm. În acest efort. astfel încât să cuprindă nu numai inamicul. la fel de bine. mai întâi.Schimbarea ponderii de la „armamente pe ţinte” la „acţiuni concentrate” pentru a forma comportamentul adversarului şi al aliaţilor sugerează o definire largă a operaţiilor bazate pe efecte. cât şi un oponent într-o confruntare care nu reprezintă un conflict. încercând să identificăm procesul care va susţine finalizarea conceptului. Această distincţie reflectă realitatea de astăzi a largului spectru al operaţiilor militare şi. până la obiectivele operaţionale şi până la raza undei de şoc a componentei de luptă a armatei. 16 Termenul comportament este. face o distincţie clară între operaţia bazată pe reţea. Pentru înţelegerea a ceea ce poate fi numit „spectrul complet al operaţiilor bazate pe reţea”. stabilite pentru a modela comportamentul prietenilor. de obicei. un subset al războiului bazat pe efecte. ca subset. trebuie reţinut că termenul poate fi utilizat şi în sensul operaţiilor informaţionale. clar. termenul efect este utilizat într-o conotaţie de planificare a efectelor probabile pentru a desemna impactul privind distrugerea unei anumite ţinte asupra unei dimensiuni 114 113 . de la finalitate sau rezultate. vom porni cu definirea termenilor-cheie în conceptul operaţiilor bazate pe efecte şi a unui set de reguli derivate din utilizarea anterioară. fie prin simpla lor prezenţă în anumite zone. bineînţeles. Şi pe plan istoric. Termenul efect a fost folosit. gândirea tuturor operaţiilor militare şi războiul bazat pe reţea. Logic. contextual utilizat pentru atacarea şi producerea de pierderi în domeniul entităţilor psihice ale inamicului. 17 Termenul de ochire utilizat aici este. precum şi în aplicarea lor. Războiul bazat pe efecte poate reprezenta un subset al acestor operaţii16. precum şi ale actorilor nonstatali. să ştim clar ce se înţelege prin efect. în scrierile militare. Oricum. de asemenea. în situaţii de criză şi la război. cele mai frecvente şi persistente misiuni militare fiind cele de prevenire a războiului. pe deasupra.58. fie prin propriile acţiuni. pentru a defini totul. forţa militară este folosită. Dar forţele militare fac cu mult mai mult. pentru a subsuma nu numai acţiuni militare. noi am definit-o ca pe un „proces” în sine. o largă înţelegere a acţiunilor sau a setului de acţiuni şi a legăturilor acestora cu comportamentul. operaţii bazate pe efecte. în mod curent. trebuie. Prin aceasta. Understanding Information Age Warfare. împreună cu acţiuni politice şi diplomatice pentru a modela comportamentul observatorilor (prieteni. Operaţiile bazate pe efecte sunt seturi de acţiuni coordonate. la rându-i. neutrilor şi adversarilor în timp de pace. Pe scurt. acţiunile din trecut ale forţelor militare au constituit. duşmani şi neutri). autorităţile naţionale au folosit aceste acţiuni în mod intenţionat pentru a crea efecte particulare. în mod frecvent. p. Definiţia de mai sus a operaţiilor bazate pe reţea prezintă. Foarte frecvent. Alberts et al. dar şi politice. în timp ce ochirea bazată pe efecte (cel puţin varietatea cinetică 17) poate fi.

Planificarea operaţiilor bazate pe efect trebuie să fie în măsură nu numai să concentreze acţiunile noastre. acţiunile pot produce şi comportamentul care devine rapid opusul a ceea ce am intenţionat. care înseamnă distrugerea ţintei. identificarea şi evitarea acelor acţiuni care pot conduce comportamentul într-o direcţie greşită. să le facă să nu fie în conflict de-a lungul a patru niveluri de comandă sau a trei sau mai multe zone ale operaţiilor bazate pe efecte. accentul se pune pe folosirea unei forme de distrugere a ţintei ca agent pentru generarea cascadei de efecte ulterioare. dar şi din respect pentru multiplele şi foarte diversificatele perspective sugerate de către „amici. operaţional. sugerată atât de cerinţele mediului de securitate. remarcabil dezvoltată de colonelul John Warden. sau pot fi. în realitate. În esenţă. Procesul de identificare a nodurilor potenţiale în acest canal sau în această cascadă de efecte ulterioare şi apoi exploatarea lor reprezintă baza pentru majoritatea eforturilor curente de urmărire nodală a ţintelor. Deja. operaţii bazate pe efecte. Cuprinderea acestei definiţii presupune că efectele pot fi sau cinetice. În fiecare caz. Astfel. în conceptul privind cercurile concentrice ale vulnerabilităţii adversarului. desigur. dar şi de cel al lanţului evenimentelor succesive sau al impactului indirect care apare. Cu atât mai mult.strategice sau operaţionale mai largi. cât şi de postulatul lui Sun Tzu. pentru a influenţa comportamentul „observatorilor” în direcţia dorită. Pentru scopurile acestei analize. variabilele pe care noi vizăm să le influenţăm dau o expresie greşită a semnalelor asupra acţiunilor noastre şi vor tinde să se blocheze reciproc sau să îi nedumirească pe observatori. referitoare la operaţia bazată pe efecte. Dirijarea acestor operaţii ca şi cum am avea o mare probabilitate de producere a efectului dorit 115 este o cerinţă mai uşor de afirmat decât de realizat. a cărei fiecare reacţie va fi diferită şi care nu poate fi nici liniară şi nici predictibilă. Şi există cel puţin două niveluri adiţionale ale complexităţii în problema pe care noi trebuie să o rezolvăm. dacă nu se reuşeşte organizarea corectă a eforturilor. în întregime. chiar şi când le marcăm prin definirea elementelor acţiunilor militare sau prin trasarea tipurilor de efecte. într-o asemenea analiză nodală. în final. ci. nu numai din respect pentru observatorul singular. militar-strategic şi/sau geostrategic al conflictului. Stabilirea variabilelor descrise. acţiunile noastre trebuie să nu devină antagonice. de asemenea. a planifica operaţia bazată pe efecte implică anticiparea 116 . fizice ori psiho-cognitive. Pe scurt. Aceasta poate fi postulată mult mai simplu: un efect este rezultatul sau impactul creat de aplicarea puterii militare sau a unei alte puteri. care spune: „culmea îndemânării este a stăpâni un inamic fără luptă”. Asemenea putere. ci. Orchestrarea pe care noi trebuie s-o realizăm nu presupune numai găsirea combinaţiei corecte a acţiunilor. poate fi aplicată la nivelul tactic. un efect poate fi distrugerea forţelor şi capabilităţilor adverse. vom lua obiective diferite şi vom explora conotaţia operaţională mai generală. bazată pe efecte. aplicând această teorie. inamici şi neutri” definiţi în operaţia bazată pe efecte. în aceeaşi măsură. sau noncinetice. Un aspect al acestei complexităţi suplimentare este totdeauna sugerat. adversarilor sau neutrilor. trebuie să planificăm şi să executăm. din punct de vedere militar trebuie să definim un proces prin care să transferăm sigur acţiunile multiple în tipuri de efecte necesare pentru crearea comportamentului prietenilor. de asemenea. Influenţarea acestui comportament înseamnă a te confrunta cu percepţia fiinţei umane. ca şi cum nu ar avea nici un efect. rămâne complexă. înainte de a ne putea asuma planificarea şi execuţia operaţiei bazate pe efecte. Dacă operaţiile bazate pe efect sunt mai mult decât orice o teorie interesantă. Şi mai mult. În acest context. efectele nu sunt numai legate de impactul direct.

faptul că exemplele folosite în această muncă au fost extrase din istorie poate transmite un mesaj. privind perspicacitatea câştigată de procesele cognitive. nu este întru totul predictibil? Cum facem ca aceeaşi acţiune să pară diferită pentru diferiţi observatori? S-a stabilit un standard imposibil pentru operaţiile bazate pe efecte? Cerinţa de a coordona toate aceste elemente aşa încât să creeze un efect unitar. 5. putem să anticipăm. subliniate în regula stabilită în cadrul celor de influenţare a comportamentului? 117 Primul pas în confruntarea cu noile dimensiuni ale complexităţii este punerea la un loc a pieselor acestui puzzle bazat pe efecte. care. Fireşte. care permite definirea dimensiunii acestor acţiuni. individuale sau colective. Prima: cum s-a produs canalul sau cascada efectelor? A doua: cum poate această cascadă a efectelor să se producă. care să fie în măsură să se adapteze şi să răspundă solicitărilor stimulilor. cum noua revoluţie tehnologică şi conceptele bazate pe reţea ne permit să răspundem acestei cerinţe mai bine. se oferă o pătrundere a felului în care variabilele au influenţat crearea comportamentului altora. atributele acţiunilor descrise prin elementele acestora urmăresc modificarea percepţiei. La prima vedere. 118 . în contextul ciclului de reacţie al operaţiilor bazate pe reţea. viitoarele limite ale unei complexităţi întortocheate. le dau sens şi le înţeleg. privind ciclul cognitiv. mai repede şi cu mai mare precizie. în contextul mecanismelor bazate pe efecte. ea ne oferă. cu siguranţă. pe mai departe. Primul – un eşec în abordarea acestor niveluri de complexitate nu trebuie să le îndepărteze. probabilitatea unor erori în acţiunile sau în efectele produse putând fi. Cum prezicem ce reacţii poate avea un sistem complex şi adaptiv. Atât timp cât această pătrundere nu poate modifica complexitatea reacţiilor umane. în absenţa oricărui efort din parte noastră. Al doilea. şi efectul pe care-l au în mintea noastră. marii conducători politici şi militari. Am început să descriem dimensiunea umană a procesului de luare a deciziei. au fost „mari”. dar.unui sistem complex. de observare a acţiunilor proprii. totuşi. pe care noi îl vom explora. afectarea deciziei şi producerea acelui gen de efecte care determină deciziile observatorului şi comportamentul acestuia într-o direcţie anume. această cerinţă sună ca o contradicţie de termeni. urmărind modul în care fiinţa umană şi organizaţiile percep acţiunile. logic. Oricum. modalitatea de a le orchestra. mai curând. În acest scop. trebuie să ne punem două întrebări. prin definiţie. în istorie. adaptiv. ale cărui consecinţe nu le putem anticipa. Aşa cum se prezintă în fig. mare. Acest proces cognitiv descrie nu numai variabilele inerente în procesul de luare a deciziei. Coordonarea cu succes a efectelor nu este niciodată imposibilă şi nici nouă. în parte şi datorită faptului că au putut să pună toate aceste elemente la un loc. pentru ca. În planificarea unei operaţii bazate pe efecte ne preocupă provocarea alegerii unui canal de reacţie controlat decât unul de reacţie necontrolat. A doua. În această discuţie privind evoluţia generală a conceptului de operaţii bazate pe efecte există trei mari componente ale puzzle-ului care sunt împrăştiate: Prima. pe o bază logică. Problema noastră este. acestea să poată răspunde unei situaţii de criză. pare. putem fi consolaţi din două puncte de vedere. descurajatoare.

Această relaţie între acţiuni şi efecte oferă elementele de ansamblu pentru planificarea şi desfăşurarea operaţiilor bazate pe efecte.Fig. disponibil pentru orchestrarea efectelor necesare asigurării unor efecte finale unitare. noi 119 delimităm problema şi creăm astfel un meniu de opţiuni ale variabilelor. relevante pentru procesul de planificare şi execuţie a operaţiilor bazate pe efecte. în lumea reală a operaţiilor bazate pe efect. care înlătură ideea rigidă asupra modului în care ciclul acţiune . utilizate aproximativ la fel de către oricare stat-actor.reacţiune în operaţiile bazate pe efecte. în prezent: de la crizele Orientului Mijlociu şi o serie de exemple din anumite războaie. Regula astfel stabilită a început să definească structurile de decizie şi organizaţionale utilizate în astfel de operaţii. aceasta vizează definirea ciclului mecanismului acţiune . Astfel. Multe dintre problemele cu care se confruntă procesele de planificare şi de execuţie ale operaţiilor bazate pe efecte conduc către necesitatea de a prevedea răspunsurile individuale sau ale organizaţiilor pe care noi intenţionăm să le stimulăm. Deşi această descriere funcţională a fost utilizată pentru prima dată în procesul de luare a deciziei de către partea americană a conflictului.reacţiune lucrează. 5 ATRIBUTELE MISIUNII Tipul de forţe Mărime Amploare • Geografică • Operaţiona lă Sincronizare: • Viteză • Durată • Sincronizare TIPURI DE EFECTE Uzură fizică Haos / entropie Piedici Domeniu Psihic • • Şoc Active pasive Cognitiv Efect general Prin definirea acţiunilor şi efectelor în termenii a două variante de stabilire a variabilelor. din punct de vedere istoric. de asemenea. Folosim adesea o serie de evenimente din crizele Orientul Mijlociu pentru a demonstra. 120 . aşa încât să se asigure impactul neliniar pe care-l vizăm. regulile stabilite mecanic oferă un cadru în care planificarea şi execuţia operaţiilor stat contra stat sunt bazate pe efecte şi pot fi luate în considerare. cum am folosit aceste opţiuni şi am modificat natura acţiunilor militare. pentru a crea efecte specifice. Regula bazării pe efecte stabileşte ceea ce ne conduce. mai curând cele care există ca o infinitate de varietăţi ale posibilelor acţiuni şi efecte. în particular. Aceste pătrunderi în procesul cognitiv şi în cadrul mecanismelor sistemului sunt. interacţiunile crizei au demonstrat clar că pot fi. În ceea ce priveşte cea de-a treia componentă.

Closing the Ring. În expresia lui Churchill. 18 Obiectivele reale ale planificatorilor au fost două efecte fizice directe: să facă indisponibil sistemul de cale ferată în nordul Franţei pentru ca manevra pe calea ferată să devină foarte grea sau imposibilă. În viziunea lui John Garstka. Alternanţa acţiunilor şi reacţiilor din punct de vedere fizic a fost reflectată în ciclurile acţiune – reacţie în regulile stabilite. b) Domeniul operaţiilor bazate pe reţea a scos în evidenţă necesitatea ca. în cele din urmă. creat de acţiunile noastre. procesul cognitiv se desfăşoară prin aceleaşi acţiuni. Acestea pot fi. să se realizeze acele redimensionări necesare creării unor forţe expediţionare în măsură ca. la nivelul Armatei. deoarece speranţa noastră de a crea impacturi neliniare creşte. pot fi psihologice sau cognitive. fiind chiar definite acţiunile în termenii acţiunilor sau evenimentelor fizice. care decurg din acţiunile fizice iniţiale. în acelaşi timp. CHURCHILL. dar. datorită utilizării în comun a aplicaţiilor SATCOM APPLICATION şi a sistemelor integrate. d) „Elementele de profunzime şi provocările transformării bazate pe operaţia în reţea19 sunt: transformarea bazată pe Operaţia în Reţea (OBR) presupune toate liniile de 19 W. este necesitatea utilizării imaginii generale a câmpului de luptă. realizată atât de mijloacele de cercetare ale comandamentului multinaţional (naţiunii lider). acţiunile pe care le-am avut în vedere sunt. de natură fizică. În loc de concluzii a) Operaţiunea „Scutul Deşertului” din 2003 a subliniat: importanţa raportului dintre dimensiunea unei forţe stabilite pentru misiune şi posibilităţile de susţinere şi operare în teatru şi posibilitatea de a acţiona în comun. în afara graniţelor statului căruia îi aparţine forţa. Bombardamentul din cel de-al doilea Război Mondial în sprijinul debarcării din Normandia este un exemplu bun de planificare deliberată a cascadei de efecte psihologice. Acest pas este important. cât şi de cele proprii. Realizarea este posibilă. p.528. prin definiţie. Ideea creării efectelor în cascadă nu este nouă. În mod similar.Dacă planificăm deliberat şi logic. Două clarificări suplimentare sunt necesare aici: Prima. de natură fizică. c) Un element important. o distincţie între efectele fizice directe (impactul fizic imediat al unei acţiuni) şi efectul indirect (unul din seria celor produse sau din seria efectelor derivate din efectele directe). va propaga efecte secundare. care pot fi observate sau percepute în acelaşi mod. compatibile la nivelul standardelor Alianţei. într-un interval foarte scurt de timp (zeci de zile). care a condus la posibilitatea operării în comun. ca urmare a aşteptărilor ca acţiunile să deschidă un canal sau o cascadă a efectelor indirecte ale căror scop şi amploare pot reduce efectul creat iniţial. a fost distrugerea comunicaţiilor Normandiei cu plajele. în parte. aşa-numitul „Plan de transport”. A doua impune să facem. să prevină deplasarea diviziei de tancuri germană în zona Normandiei în orele critice sau după ziua „D” a debarcării. de asemenea. trebuie să fim în măsură să anticipăm cum un efect iniţial sau direct. bombardamentul a menit a crea o „cale ferată de deşert” în jurul Normandiei18. precum şi folosirea limbii engleze. Efectul psihic direct vizat de planificatorii campaniei aeriene aliate. să treacă la îndeplinirea misiunii (începerea deplasării în teatru). 121 122 . permanent. într-o operaţie întrunită la mare distanţă.

pe de o parte. nespecifică pe timp de pace şi. precum atacurile teroriste. schimbări în plan doctrinar. cu atât mai mult. şi manifestări violente asimetrice. eforturi de integrare şi aliniere sistemică cu structurile similare. acest fenomen a depăşit stadiul improvizaţiilor. generează reacţii în lanţ. amplificată şi diversificată în situaţii de criză sau de război. schimbările doctrinare (ale proceselor) şi organizatorice sunt elementul de bază în realizarea capabilităţilor de operare în reţea. Secolul XXI a adus. unde de şoc şi schimbări majore de strategie. Pe de altă parte. care creează o psihoză generalizată a terorii. conceptual. Procesul de transformare pe care trebuie să îl parcurgă Armata României determină. în concordanţă cu noile concepte strategice de ducere a războiului şi cu exigenţele ce decurg din angajamentul României de a acţiona ca aliat egal şi credibil în operaţii multinaţionale în cadrul NATO sau al altor aranjamente politico-militare. procesul de transformare impune reformă structurală. influenţează decizii politice la nivel global. generalizarea treptată a tehnologiei 124 123 . adoptarea unei noi viziuni asupra luptei. alături de elementele unei noi Revoluţii în Domeniul Militar (RMA).dezvoltare. În consecinţă. precum cel al războiului bazat pe reţea. experienţa operaţională cu capabilităţi OBR este factor de bază în transformarea apărării pe baza capabilităţilor OBR. leadership-ul şi educaţia sunt elementele critice pentru a face posibilă transformarea bazată pe capabilităţi facilitate de reţea. a apărut şi necesitatea unei noi abordări a acestor pericole. greu de decodificat. operaţiei şi strategiei. precis orientate şi foarte bine organizate. CONCEPTUL DE RĂZBOI BAZAT PE REŢEA – APLICAŢII ÎN OPERAŢIILE SPECIALE ŞI COMBATEREA TERORISMULUI Colonel Marius CRĂCIUN Şocul generat de evenimente internaţionale de notorietate. introducerea şi aplicarea unor concepte moderne. Definit uneori ca un „război ascuns. al unor „simple” asasinate sau atentate cu bombe. În acest context. tehnologia este cea mai importantă capabilitate (beneficiu clar prin dirijarea investiţiilor în elemente-cheie). nedeclarat” sau ca un „conflict de mică intensitate (cu obiectiv limitat)”.

tot mai multe voci au afirmat că. punând în pericol chiar existenţa şi funcţionarea unei democraţii cu tradiţii.digitale în spaţiul de luptă al secolului XXI. terorism. Pentru a rezolva aceste riscuri atipice. În aceste condiţii. prin amploarea şi diversitatea formelor de manifestare. pentru a fi eficientă. Surveillance. cu trend-uri mai mult sau mai puţin naţionaliste. în acest început de secol şi mileniu. a unui grad de interoperabilitate necesar. care tulbură profund viaţa normală a Command. În mod tradiţional. Integrarea deplină a României în NATO impune atingerea. Control. Fenomen social de factură aparte şi „campion” în ierarhia conflictelor asimetrice. inclusiv ale acţiunilor teroriste şi antiteroriste recente. care prevede că o organizaţie teroristă este lăsată în pace de autorităţi atât timp cât nu desfăşoară nici un fel de acţiuni ostile pe teritoriul său. de tensiunile şi antagonismele generate de conflictele şi disputele etnice. în afara teritoriului naţional. Computers. din ce în ce mai multe naţiuni adoptă mijloace de contracarare atipice. 20 societăţii. interetnice sau interconfesionale. al următorilor douăzeci de ani. mai degrabă. în combaterea terorismului.Comandă. 125 126 . o mare provocare şi o sarcină dificilă pentru toate structurile statului cu responsabilităţi în domeniul securităţii şi apărării colective. gestionarea unei crize teroriste. extins la scară planetară. sistemele C4I2SR20. În această lucrare ne propunem să identificăm elementele de bază ale conceptului RBR ce pot fi folosite în operaţiile speciale şi în combaterea terorismului. războiul anilor 20152025. de o violenţă în permanentă ascensiune. Demersul. un caracter global. La început de secol. România a fost în general ferită de atacuri teroriste. computere. migrarea neautorizată şi disputele economice. iar unele chiar strategia de sanctuar. Realităţile conflictelor din ultimele decenii. dar. au arătat că. la prima vedere. este. Tipul de război pentru care trebuie să se pregătească Armata Română nu este războiul prezentului. Communication. Reconnaissance . informaţional şi psihologic nu mai pot lipsi din nici o confruntare armată şi este evident că vor fi folosite masiv în viitoarele operaţii. structurile politice şi de securitate caută soluţii care să asigure prevenirea. naţiunile nu mai sunt aşa de preocupate de pericolul unei agresiuni de amploare. precum şi responsabilităţile naţionale în cadrul integrării în NATO. destul de simplu. de fapt. control. un nou vector de răspândire a groazei. chiar prin acţiuni preventive. După 11 septembrie 2001. apariţia noilor generaţii de arme inteligente. combaterea. din rândul conaţionalilor. ci. informaţii şi informatică. semnalând o nouă acţiune teroristă. mai ales dacă nivelul de angajare este ridicat. cu responsabilitate. proliferarea armamentelor. cu caracter terorist sau aflate sub steagul „luptei pentru independenţă”. Pentru o perioadă relativ lungă. pentru Ministerul Apărării Naţionale. terorismul a dobândit. mai exact. ci al viitorului. crimă organizată. comunicaţii. mai ales. supraveghere şi recunoaştere. Information. tehnicile şi tehnologiile războiului electronic. Din ce în ce mai des pe ecranele media apar cuvintele “Breaking News”. combaterea terorismului trebuie să treacă de la caracterul reactiv la cel activ sau proactiv. Procesul de integrare politică şi militară pe care l-a parcurs România în ultimii 15 ani a creat însă şi posibilitatea de a avea pierderi de vieţi omeneşti. impactul mediatic şi viteza de circulaţie a informaţiei. din domeniul operaţiilor speciale. conflictele asimetrice şi-au pus amprenta asupra sfârşitului şi începutului de mileniu. majoritatea statelor adoptau strategii reactive.

cum apreciază analiştii conflictelor recente. tehnicile şi tehnologiile războiului informaţional şi psihologic nu mai lipsesc din nici o confruntare militară şi vor fi folosite masiv în viitoarele operaţii şi lupte. Noile cuceriri tehnologice fac ca acţiunile militare să aibă. „diferenţele clare dintre elementele de dispozitiv. caracter întrunit. Unrestricted Warfare. desfăşurate pe coordonate strategice şi tactice diferite de cele actuale. să fie duse în toate mediile. azi. Sunt de remarcat amploarea pe care o au componentele dislocate în spaţiul cosmic în desfăşurarea eficientă a operaţiilor.C. Volumul 56/ 3. pe măsură ce instrumentele războiului devin din ce în ce mai interdependente şi. în cadrul RBR. Spaţiul 127 de luptă al secolului XXI este termenul folosit din ce în ce mai mult de către ţările cu un sistem militar modern. Naval War College Review. Army Dept. vechile distincţii între conflictul civil. June 2001. Noile generaţii de arme inteligente. apud EVANS. D. conceptul de spaţiu de luptă (battle space) a înlocuit conceptul de câmp de luptă (battle field). p. Washington. pp. Pe de altă parte.4-21. Michael. Iar capabilităţile luptei moderne sunt influenţate. Inovaţia tehnologică are drept obiectiv şi scop sporirea capabilităţii forţei. Department of the Army. Nu în ultimul rând. sau dintre teatre de operaţii şi teatre de acţiuni militare strategice vor continua să dispară. Doi strategi chinezi au argumentat că păşim într-o eră în care „nu există teritoriu care nu poate fi depăşit. Qiao and XIANGSUI.. Relaţia Câmp de luptă – Spaţiu de luptă În demersul ştiinţific de a prefigura modul de ducere a conflictelor şi principalele elemente ale războiului anului 2025. abordează concepte strategice globale. sistemele C4I. în timpul anilor ‘90. forţe şi mijloace specializate. accentuarea caracterului decisiv al confruntării. sistemele electronice de supraveghere.U. 8-9. People's Liberation Army Literature and Arts Publishing House. am ajuns la concluzia că tehnologiile militare ale viitorului vor avea un impact consistent şi remarcabil. pe măsură ce scad 21 Pentru mai multe detalii cu privire la doctrina americană. fără ca distanţa să mai constituie un impediment. schimbări bruşte ale situaţiilor la toate nivelurile. care a definit conflictul armat din timpul campaniilor lui Alexandru Macedon până la al doilea Război Mondial. dintre faţă şi spate. Military Theory and the Future of War. care implică tehnologii noi. deosebit de manevrier şi cu o mare diversitate de procedee tactice. cel naţional şi cel internaţional.1. unde interesele naţionale de securitate nu se mai rezumă la apărarea teritoriului naţional. cel puţin din punct de vedere al conducerii.. printre care şi România. o mare amploare în timp şi spaţiu. Field Manual 3-0. 128 . acţiuni complexe. militari superspecializaţi. 1999.199.S. şi nu există teritoriu sau mijloc care să nu poată fi folosite împreună”22. sincronizarea şi integrarea acţiunilor de luptă. 22 LIANG. cercetare şi lovire. Wang. În esenţă. de relativul echilibru tehnologic. Beijing. dar probabil şi în viitor. valabil în cazul comunicaţiilor şi sistemelor spaţiale. Subscriem şi noi întru totul acestei concepţii. conceptul de spaţiu de luptă a permis o trecere de la organizarea lineară a trupelor către o concentrare a efectelor pe toate dimensiunile şi simultană (full-dimensional)21. Pe de o parte. În doctrina americană. tot mai multe state. nu există mijloace care nu pot fi folosite în război. avansul tehnologic influenţează şi va continua să influenţeze hotărâtor evoluţia conflictelor armate. 21 iunie 2003. între securitate internă şi externă (internaţională) au început să se disipeze. Secolul XXI face din război spaţiul de întâlnire al unor sisteme militare din ce în ce mai complexe şi performante. Sistemele de arme ale armatelor moderne permit folosirea lor în orice punct al globului. intensitate şi complexitate sporite. a se vedea Operations. pp 4-20 .

implicit dependentă de tehnologia modernă şi mare consumatoare de resurse. Cu click-uri repetate de mouse. iar. excludea intervenţia directă a omului. extrapolat la toate sistemele grupării de nave şi.diferenţele calitative şi financiare între sistemele militare şi cele comerciale”23. HUBA Wass and Sinnreich. Această capacitate de digitalizare uniformă. ale cărui elemente înaintate se deplasează în viteză pe autostradă spre aeroport. 24 129 130 . considerăm că Teatrul de Operaţii Militare. Imaginea compozită descrisă anterior. imaginea de la un UAV24 de tip Predator. D. prin staţia de la bord. Richard HART. Institute for Land Warfare Paper 40. aflată într-o maşină de luptă. nu a făcut vâlvă în rândul nespecialiştilor. prin accesarea reţelei de comunicaţii prin satelit. realizată anterior şi extrem de detaliat. transmite instantaneu. în contextul actual. planifică pe harta digitală manevrele şi focul tancurilor. 23 precizează reciproc poziţiile în teren. Association of the United States Army.S. pe de altă parte. făcute transmiterea informaţiei şi lansarea loviturii selectate. cu viteza dată de timpul necesar pentru descoperirea şi indicarea ţintei. la care contribuie şi grupa de cercetare. în faţa forţelor principale. şi. Astfel. Conceptul a apărut în mod deosebit în cadrul forţelor navale americane. este considerată o mare realizare tehnologică. când inamicul poate fi prezent peste tot. Conceptul RBR a fost creat şi folosit pentru prima dată în Statele Unite ale Americii. vizualizează de la postul său de lucru imaginea digitală. Întrucât acest timp nu trebuia să fie mai mare de două minute. iar sistemele amic-inamic încep dialogul prin care îşi CZEGE. ca instrument militar care defineşte o entitate geografică cu un anumit specific. Conceptul de Război Bazat pe Reţea (RBR) O grupă de cercetare. 2. iar componenta de protecţie a forţelor. strategice şi operative. pe de o parte. aflat în punctul de comandă mobil. Unmanned Aerial Vehicle – vehicul aerian pilotat de la sol. cu mult înainte ca obiectivele să intre în bătaia tunurilor de pe tanc sau a rachetelor de pe transportoarele Bradley. inclusă fiind aici şi massmedia. total diferite ca parametri tehnici. rămâne încă inaccesibilă tehnologic pentru majoritatea armatelor.C. la care se mai adaugă şi diferite informaţii obţinute din aer sau de la sol. suprapusă peste harta digitală a Bagdadului. cu ajutorul reţelei de sateliţi. tridimensională. ulterior. deşi. inclusiv elicopterelor de atac care asigură din aer deplasarea coloanei. Conceptual Foundations of a Transformed U. stabilită pentru escorta şi protecţia unui portavion. inclusiv pe frontul mass-media. la alte platforme din categorii de forţe diferite. folosind aceleaşi caracteristici.. informaţii provenite din mai multe surse. Army. avion fără pilot. compun o singură imagine compozită digitală tridimensională. Şeful G3 al unui batalion de tancuri. cel mai eficace instrument aflat vreodată la dispoziţia unui comandant. March 2002. În consecinţă. unde apărarea antiaeriană a unei grupări de nave. Aşa a apărut conceptul de reţea de apărare antiaeriană. pusă la dispoziţia conducătorilor coaliţiei în ultimul conflict din Golf. informaţii şi imagini digitale cu dispozitivul irakian pe una din căile de acces spre aeroportul internaţional din Bagdad. a terenului prin care urmează să treacă în următoarele minute întreg batalionul. asigură. misiunea este transmisă tuturor echipajelor. în opinia noastră. populaţiei şi centrelor de greutate proprii. devine din ce în ce mai importantă. s-a disipat şi îşi pierde din relevanţă. printr-o replică militară a unor acţiuni civile în domeniul afacerilor. Washington. cu dispunerea tuturor elementelor din dispozitivul irakian. Automat. prin observare şi înregistrare video. suprapusă. trebuia coordonată dintr-un singur loc.

flexibilă. KELLOG Jr. Conceptul se fundamentează pe integrarea sistemelor (senzorilor) de culegere şi prelucrare a informaţiei. Iar acest complicat proces trebuie început cât mai curând posibil. folosim binomul aeronavă – blindat. inclusiv estimări de costuri şi programe de implementare. acoperirea deja globală a unor mijloace de lovire. până spre zero. se pot anticipa schimbări fără precedent. care oferă un potenţial exponenţial de creştere a capacităţilor de luptă. coagulate de o soluţie tehnologică şi operaţională de interconectare. toate vor duce la transformarea globului pământesc în spaţiu strategic unic. producătoare de echipamente militare. pentru viitorii 20-30 de ani. În războiul clasic au existat întotdeauna măsuri şi contramăsuri între aceste două platforme. coerentă. Determinarea cu care o serie de mari firme americane. o reţea a senzorilor şi o reţea a platformelor de luptă. în timp cât mai apropiat de cel real. sporirea vitezei de reacţie. cum s-ar crede. citat de AKERMAN Robert K. angajând tehnologii încă neinventate. din revista Signal. organizate într-o reţea centrală. dacă se poate. pe cale de consecinţă. Până la urmă. Astfel. nu neapărat în aceeaşi zonă geografică. o interoperabilitate deplină. maritime. volumul impresionant al investiţiilor şi folosirea tehnicilor de simulare pentru a putea determina tendinţe în domeniu. asigură scurtarea semnificativă a ciclului de conducere. pe sisteme de armamente performante şi capabilităţi tehnice deosebite. 25 Obiectivele principale ale RBR sunt: creşterea ritmului operaţiunilor. folosind toate resursele de răbdare şi inteligenţă. concomitent cu angajarea întrunită. reducerea riscurilor şi a costurilor pentru forţele proprii şi. fără o desfăşurare strategică prealabilă. a spaţiului luptei. 2001. care permite forţelor să folosească avantajul utilizării tuturor informaţiilor disponibile. dar şi a „evenimentelor“ semnificative din alte zone. aeriene... rapidă şi eficientă a mijloacelor de luptă. Spre deosebire de un tanc-platformă de luptă. Dezvoltarea componentelor RBR. Pentru exemplificare. implicând căi de operare încă neimaginate. ci una organizaţională25.Conceptul orientează dezvoltarea sistemelor de apărare spre un nivel nou al acţiunilor întrunite şi interagenţii. adoptarea acestui concept şi de alte puteri militare. Rezultanta acestei combinaţii este cunoaşterea în detaliu. RBR nu este o problemă de tehnologie. un tancelement de reţea. Apud general-locotenent Brian Joseph K. în care se folosesc sistemele C4I2SR. proliferarea vehiculelor fără pilot. s-au lansat în operaţionalizarea unor programe de integrare a conceptelor RBR. generată de tehnologia informatică şi doar supervizată de om. arată importanţa acordată RBR. creşterea eficienţei misiunilor. în articolul Military Cristal Ball Portends Network Centric Supremacy. moment în care reacţia este instantanee. Putem concluziona că Războiul Bazat pe Reţea este un război modern. astfel încât decalajul între informaţia despre obiectiv şi lovirea acestuia să fie redus la minim. care execută misiunile de luptă direct din baza de dislocare la pace. a materialelor şi proiectilelor „invizibile” şi încorporarea acestora în reţea ar putea face ca un număr copleşitor de ţinte să devină accesibile. de a asigura o integrare totală în reţea a tehnologiei. În războiul viitorului. cum este Sistemul de Luptă Viitor al Armatei 131 132 . Considerăm că RBR reprezintă un ansamblu de concepte operaţionale şi capabilităţi militare. care vor afecta profund organismele militare. aşa cum este prefigurat pentru viitoarele conflicte. a sistemelor C2 şi a platformelor de luptă. că se bazează pe tehnologia informaţiei (IT). de tip terorist. pericolul unor acţiuni asimetrice. dar care prezintă interes pentru planificarea şi conducerea acţiunilor militare. terestre.

bombardierul nu mai poate executa misiunea. centrul nervos al unei nave de luptă. provocarea pentru forţele aeriene va creşte pe măsură. Parameters. pentru procesul de analiză a îndeplinirii misiunii (Battle Dammage Assesment –BDA). Continuând analiza unui exemplu anterior. Mai multă muniţie va fi folosită pentru lovirea fiecărei ţinte şi mai multe ţinte atacate . longitudine şi altitudine. de tip Predator. DUNLAP. de unde coordonatele obiectivului. Creează în propriul calculator un dosar cu obiective.. Laura. dacă. tot în format electronic. „invizibile”. Un exemplu de succes în aplicarea conceptelor RBR în folosirea aparatelor de zbor fără pilot. 21st-Century Land Warfare: Four Dangerous Myths. prin numărul lor. în câteva secunde. acesta găseşte una pe care o consideră importantă. După atac. Softul existent în reţea permite analiza unor informaţii electronooptice. şi despre o forţă aeriană care foloseşte un număr mare de aparate de zbor mici. atunci imaginile se pot suprapune peste imaginile stereoscopice din banca de date a Agenţiei Naţionale de Informaţii Geospaţiale. 14. accesează imaginile oferite de un UAV de tip Predator. Am concluzionat anterior că RBR este un concept care evidenţiază o modalitate nouă de a genera putere de luptă. capacitatea forţelor aeriene de a le opri înaintarea. mai au şi posibilităţi de atac deosebit de eficiente. care duce la scurtarea radicală a ciclului de decizie. să presupunem că un analist al unei structuri de informaţii oarecare. ieftine şi fără pilot sau nave maritime cu aceleaşi însuşiri ca şi aeronavele mai sus menţionate.atât de multe încât ele vor copleşi. Sau.SUA26. Dacă aceste vehicule sunt. care. din diferite motive. pe parcursul a câteva minute. unde introduce datele respectivei ţinte şi a altor obiective de rezervă din zonă. după care transmit către bombardier acceptul de a lovi respectivele obiective. 28 COLARUSSO. concomitent cu posibilitatea de a lovi eficace anumite ţinte din cadrul obiectivului. Indicarea precisă a inamicului. ajung în sistemul de dirijare al unei rachete de croazieră Tomahawk. este în măsură să treacă la executarea un atac asupra obiectivului respectiv. probabil. Atacul roiurilor de microroboţi sau nanoroboţi va permite ca acest mod de abordare să fie dus la extrem. un obiectiv printr-un asemenea senzor. mai multe vehicule folosite ca unul singur. Jr. După mai multe ţinte vizualizate. de asemenea. în scopul cunoaşterii cuprinzătoare şi permanente CI – Combat and Information Center. de fapt. Acelaşi lucru s-ar putea spune. acceptă transferul electronic al acestora în propriul computer de bord şi în calculatoarele bombelor sau rachetelor cu mare precizie de AFCS . Pentru mai multe detalii a se vedea Charles J. cât şi celulei de planificare a ţintelor. Capacitatea de a supraveghea. Iar când capacitatea de înmagazinare şi viteza de transmitere a reţelei sunt ridicate. va fi constituit dintr-un sistem de sisteme. 27 (autumn 1997). 4 ian 2005. proiectate să fie „invizibile”. în spectru infraroşu sau imagine radar. 27-37. constituie un mare pas înainte. Navigatorul bombardierului preia coordonatele. în Defense News. verifică dacă pentru respectivul obiectiv au mai fost stabilite şi repartizate misiuni altor mijloace de foc. pe lângă aparatura de detecţie şi localizare. prin integrare într-o reţea informaţională a senzorilor. transmite informaţiile în computerele din Centrul de Informaţii şi Luptă27. 26 lovire şi. protejate prin contramăsuri active şi pasive şi coordonate cu grijă pentru mărirea avansului şi micşorarea vulnerabilităţii la atacurile aeriene. Predatorul se întoarce şi trimite ultimele imagini. decidenţilor şi executanţilor. aflat în zbor deasupra Irakului. Analiştii acestei structuri. Centrul de informaţii şi luptă. stabilirea cu exactitate a coordonatelor tridimensionale: latitudine. pe care apoi îl trimite atât unui bombardier aflat în zbor deasupra Irakului. pp.US Army’s Future Combat System. aflat în faţa calculatorului. 27 133 134 . pentru a fi comparate28. p. pentru o lungă perioadă de timp.

.elementul uman. ai forţelor speciale. . planifică şi alocă resursele necesare execuţiei. introducerea în flux şi folosirea lor oportună. gradul de utilizare (permanent sau secvenţial). dată de senzorii plasaţi în reţeaua Internet.generarea rapidă a informaţiilor. Cea mai mare parte a activităţilor din acest lanţ se efectuează automat. . 136 . . mai nou. elicoptere. .coordonarea C2 asupra forţelor şi mijloacelor proprii şi aliate. ai celor de pe platformele de luptă. să verifice rapid aceste date şi informaţii. comandamente strategice şi operaţionale care.a spaţiului luptei. accelerării dinamicii operaţiilor. dată de senzorii de pe mijloace de cercetare terestră şi antiaeriană. a transmiterii imaginilor despre inamic în timp real. dată de senzorii dispuşi pe avioane de cercetare şi radar. măririi eficienţei conducerii. cei de supraveghere a convorbirilor radio şi telefonice. . în actuala eră informaţională. interferenţele de complementaritate permit o foarte bună cunoaştere şi actualizarea permanentă a situaţiei în spaţiul de luptă. Existenţa reţelelor şi a sistemelor moderne de comandă şi control. .componenta cosmică.planificarea şi integrarea acţiunii tuturor elementelor şi introducerea modelelor de autosincronizare. .componenta navală. .componenta terestră. de la o mulţime de senzori. indiferent de locul de dislocare pe glob. adică operatorul. ai unor tipuri speciale de muniţie etc. Aceste reţele asigură cel puţin trei căi de transmitere date şi informaţii.componenta aeriană.componenta instituţiilor (agenţiilor) cu atribuţiuni specifice de combatere a criminalităţii transfrontaliere şi terorismului. decid. realizării sinergiei efectelor planificate pe obiective. cu un suport informatizat permanent actualizat şi o bază de date funcţională. sau dislocaţi pe sol. avioane fără pilot. schimbă concepţia clasică cu privire la locul şi rolul comandamentelor pe diferite trepte ierarhice. dată de senzorii de pe nave de cercetare şi supraveghere. dată de sateliţii clasici şi. Acoperirea globală dată de reţelele de sateliţi impune schimbări majore în stabilirea unei viitoare arhitecturi de comandă şi control. potrivit unor standarde şi protocoale bine elaborate. inclusiv în locul de unde comandantul conduce lupta. care fac posibil schimbul instantaneu de informaţii şi permit conducerea. verificate şi verificabile.. Războiul bazat pe reţea reprezintă.componenta din ciberspaţiu. senzorii de supraveghere a reţelelor proprii. o soluţie militară de abordare a conflictului. baloane etc. 135 Structurile de decizie au posibilitatea să primească date şi informaţii pe mai multe canale.interconectarea cu structuri şi agenţii guvernamentale sau structuri civile. Rapiditatea circulaţiei informaţiei şi posibilitatea practică de a lovi toate elementele de dispozitiv ale inamicului presupun: . . să transmită aproape instantaneu comanda şi să realizeze în permanenţă coordonarea. pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de subsistemul de detecţie. pentru realizarea efectelor sinergice. comandă şi control este alcătuită din comandanţi. în apropierea unor puncte obligatorii de trecere. Reţeaua de senzori cuprinde: . să ia o hotărâre oportună. mult mai ieftin de lansat. de sateliţii suborbitali. capabile de perfecţionare prin autoreglare. sporirii viabilităţii şi obţinerii unui anumit grad de autosincronizare acţională. de pe navele de luptă. inclusiv posibilitatea teleconferinţelor. Reţeaua de decizie. similară conceptului de e-business în domeniul afacerilor. creând doar ceva probleme din cauza diferenţei de fus orar. Manevra acestor mijloace. concentrarea lor în zonele de interes.

cu detalii necesare planificării unei misiuni sau luării unei decizii. adică o bandă care să permită. considerăm că procesul COP are. Conceptul nu este însă infailibil sau lipsit de probleme! Spre exemplificare. în aceeaşi reţea iar. din platformele de lovire. Un studiu al firmei Rand Corporation estimează că. introducându-le instantaneu. încărcarea a trei filme de 1. Considerăm că aceste cutume. este nevoie de o bandă de 40-50 de ori mai mare decât cea folosită acum doi ani în ultimul război din Irak. reprezentată de sistemele informatice interconectate prin mijloace de comunicaţii performante. dotate cu mijloace minime necesare îndeplinirii misiunilor. Comanda si controlul. dacă este posibil. iar punctul de comandă al unei brigăzi trebuia dispus la o distanţă care să-l scoată de sub focul artileriei de un anumit tip. printr-un sistem de filtre. pe de o parte. o asemenea secvenţă reprezintă. un submeniu de informaţii din cadrul COP.Una din cutumele trecutului spunea că un comandant de companie trebuie să-şi conducă subunitatea dintr-un punct de comandă aflat la maximum un kilometru de elementele de la contact. la rândul lor.000 MB fiecare pe secundă! Într-un raport de tipul „lecţii învăţate în Irak”. se afirma că „nu vor exista probabil niciodată resurse suficiente pentru a realiza o reţea de comunicaţii completă şi funcţională. în termenii unui hacker. instantaneu. De asemenea. 13 nov. efectele. a se vedea Pentagon Envisioning a Costly Internet for War. informaţii. privite ca un proces de decizie. şi dislocarea de senzori şi sisteme de lovire oriunde în lume30”. competenţe. protecţia completă. adică elemente întrunite. capabile să aplice simultan şi. în format digital. În ultimul conflict din Irak s-au „jucat” noile concepte. principalele aspecte care trebuie punctate în domeniul managementului informaţiilor sunt: existenţa unor conexiuni multiple între diferitele entităţi din câmpul de luptă. problema tehnică cea mai importantă este lărgimea de bandă. care determină cât de multe date pot fi transferate rapid între două dispozitive electronice. de tipul forţelor speciale. rezultând mai puţine asemenea imagini. în principal. în tot acest timp. interoperabile. funcţionalităţi şi protocoale de acces. la rândul ei. s-au disipat şi vor dispărea în viitorul apropiat. permite un mare flux de date şi informaţii furnizate oportun de senzori multipli şi eficienţi. în domeniul militar. prin simpla conectare a unui laptop la staţia prin satelit şi accesarea Intranetului militar. fiecare dispunând însă de capacitatea de a asigura un număr sporit de secvenţe (vederi) operative. şi pot genera. lovirea precisă şi. Crearea unei arhitecturi organizaţionale care să permită conectarea unor microstructuri luptătoare. pe de altă parte. întrucât aceştia. Pentru mai multe detalii. The New York Times. Epoca informaţională. pot beneficia de o cantitate enormă de informaţii utile şi oportune prin poziţionarea lor ca şi client în reţea. flexibile. tocmai din cauza RBR. pot acţiona numai ca element al subsistemului de execuţie. se materializează în planuri de operaţii sau strategice. În consecinţă. ca unic factor pentru luarea în considerare a unei anumite soluţii. 29 Reţeaua de execuţie este compusă. prin scoaterea din luptă a obiectivului primit. rolul de a asigura consistenţă funcţională între diferite secvenţe operaţionale. 2004. asigurând astfel decizia rapidă. mai mult sau mai puţin folosite şi experimentate. integrarea imaginilor operative standard (Common Operational Pictures-COP29). publicat în mai 2004 de Forţele Terestre ale SUA. este un alt factor de multiplicare a puterii. deci selectarea informaţiei. Schimbarea importantă pe care o aduce RBR în strategia operaţională este înlăturarea datelor şi informaţiilor inutile (fiecare primeşte informaţia de care are nevoie). în mod obişnuit. precum 30 Imaginea Operaţională Comună. 137 138 . să prevină fratricidul şi să evite surprinderea.

sisteme de cercetare de tipul AWACS. Ca parte componentă a conceptului „Şoc şi groază”. australiene. 140 139 . însă datorită mediatizării excesive înainte de declanşare şi a imposibilităţii prezentării mediatice a efectelor. britanice. Considerăm. forţele americane reuşind să obţină rezultate mai bune decât cele preconizate. cu o integrare de succes a forţelor militare străine. încercându-se folosirea massPentru a procura şi introduce în reţea informaţiile necesare hotărârilor din teatrul de operaţii s-au folosit peste 40 de sateliţi de observare şi dirijare. teoria referitoare la potenţialul „reţelei” este considerată esenţială şi în proiectele de transformare a Alianţei. Este preluată în strategia de dezvoltare şi integrare a capacităţilor. lucru nemaiîntâlnit în istorie. S-a pus în aplicare o puternică componentă informaţională şi psihologică. războiul expediţionar etc. Toate operaţiile au avut caracter întrunit şi combinat – evidenţiate de folosirea tuturor categoriilor de forţe ale SUA şi aliaţilor. apărute în mediile social. totuşi. în afara zonelor tradiţionale de responsabilitate acoperite de Tratatul de la Washington. JSTARS sau AEW&C. un exemplu fiind cele de pe autostrada Bagdad–Tikrit. în operaţiile militare postconflict. cu o creştere semnificativă a celor speciale. executarea atacurilor cu sisteme de armament de mare precizie. specifică RBR. operaţia informaţională. în prima săptămână a conflictului din Irak. d. precum Euronews sau Al-Jazeera a făcut mult mai dificilă această întreprindere. pe baza principiilor definite în cadrul teoriei „operaţiilor bazate pe efecte”. efectele semnificative ale globalizării. sub denumirea „Capacităţi NATO facilitate de reţea” (NATO Network Enabled Capability . inclusiv România. procentajul loviturilor unde s-au folosit arme de precizie s-a ridicat la 95%. Aici trebuie să scoatem în evidenţă că apariţia unor noi jucători în plan mediatic. politic şi de securitate ale Alianţei. a manevrelor rapide şi aplicarea tehnicilor de luptă adecvate situaţiei tactice au permis un efect sinergic. la un grad nemaiîntâlnit. constituie provocări curente ale capacităţii de răspuns la ameninţările şi evenimentele în derulare. războiul contra insurgenţilor. b. 3. Conform experţilor. ilustrată de acţiuni neconvenţionale. decisive. unde elemente ale unităţii Delta Force au primit în întărire un pluton de tancuri M-1. la nivel operativ şi strategic. războiul de manevră. că americanii au avut la dispoziţie 12 ani pentru a identifica şi localiza toate aceste obiective. Adoptarea RBR în NATO şi UE Şi în cadrul procesului de transformare generală a NATO. a căzut în desuetudine. 31 media ca vector al „încărcării” psihologice a forţelor proprii. Capacitatea de prelucrare şi exploatare a unei cantităţi masive de informaţii31. Totuşi. operaţia bazată pe efecte. folosirea armamentului cu mare precizie de lovire a fost generalizată.NNEC). avioane fără pilot şi mijloace electronice şi optice din dotarea trupelor terestre sau forţelor speciale. poloneze în planul de operaţii – urmată de integrarea a peste 27 de naţiuni. Conceptul promovat de Alianţă identifică soluţia integrării instrumentelor militare şi politice. care se dorea un concept cu efecte inclusiv psihologice. adoptarea unor noi metode şi structuri organizaţionale capabile să asigure rezultate rapide. menţinerii sprijinului popular şi a suportului internaţional. pentru a asigura protecţia acestora la atacurile cu armament uşor şi mijloace explozive improvizate. Cooperarea dintre Forţele de Operaţii Speciale şi forţele principale. Dacă în primul Război din Golf numai 7% din armele folosite au fost de mare precizie. de tipul celor de căutare a conducătorilor Partidului Baas. putem trage câteva concluzii cu privire la desfăşurarea acţiunilor militare: a. c.operaţia „Şoc şi groază”.

dezvoltare de concept.crearea capacităţilor de simulare şi distribuţia acestora la distanţă.realizarea superiorităţii acţionale. unica soluţie de a ajunge la un nivel de interoperabilitate în cadrul RBR rămâne cooperarea militară şi industrială. Intenţia este o declaraţie clară.interconectarea multiplă a componentelor forţei determină perfecţionarea schimbului de informaţii.realizarea superiorităţii în procesul de cunoaştere a inamicului impune înţelegerea rapidă a intenţiilor acestuia şi urmărirea permanentă a situaţiei. a rezultatului final şi a tuturor informaţiilor esenţiale despre cum să se atingă scopul final şi trebuie să fie bine înţeleasă de comandanţii din subordine. pentru obţinerea unor efecte superioare. accesul tuturor aliaţilor prezenţi în respectiva operaţie la reţele asigură rolul de multiplicator al forţei. Este primul element de bază. . prin eforturi bugetare naţionale considerabile. cu orientare clară spre efecte. s-au identificat câteva principii de funcţionare: . determinând reducerea costurilor individuale şi a celor comune ale Alianţei. creşterea rolului de multiplicator al forţei. În viziunea comună a celor doi comandanţi strategici ai NATO (documentul intitulat “The Military Challenge”) se estimează că viitoarele operaţii ale Alianţei vor avea caracter preponderent expediţionar. ajutător. . Comandamentul Aliat pentru Transformare (Allied Command Transformation – ACT) este structura responsabilă cu planificarea şi derularea acestui proces. competiţia producătorilor de echipamente militare este mai acerbă ca niciodată. nici o ţară din NATO sau din afara Alianţei nu este şi nu va fi aptă de a-şi dezvolta şi produce independent tehnologiile şi sistemele de arme necesare pentru a duce un RBR. . prin aplicarea principiilor operaţiilor bazate pe efecte şi al acţiunii decisive. 32 141 142 . din primele momente ale stabilirii contactului. În plan militar. tehnică şi tehnologică euro-atlantică. se vor angaja toate dimensiunile spaţiului de luptă. . 33 Intenţia comandantului este viziunea personală a acestuia referitoare la motivele pentru care se desfăşoară operaţia şi ce anume trebuie realizat. . executarea manevrei întrunite. la nivelul Alianţei.distribuţia facilitează colaborarea şi determină creşterea vitezei de decizie şi pe cale de consecinţă. . şi nu trebuie confundat cu obiectivele politico-militare pe care trebuie să le îndeplinească forţa pe timpul campaniei. al planificării. aceasta va pune probleme acute de compatibilitate. În opinia noastră. pe de o parte. În războiul de coaliţie.schimbul de informaţii şi colaborarea determină perfecţionarea calitativă a informaţiilor şi a distribuţiei acestora. folosirea tehnologiei VTC şi a principiului enunţării clare a stării de finalitate32 şi a intenţiei comandantului33. Îndeplinirea acestor obiective se realizează prin asigurarea superiorităţii informaţionale. Pe de altă parte. experimentare şi implementare. Pe plan strict economic. de la care trebuie să se plece. concisă. perfecţionarea cooperării civiliStarea de finalitate reprezintă acea stare/statut în care trebuie să se regăsească forţa la sfârşitul campaniei. angajamentului eficient şi decisiv. cu rezultate spectaculoase în domeniul interoperabilităţii şi uniformizării instruirii. . necesară pentru terminarea conflictului sau pentru rezolvarea acestuia în termeni cel puţin favorabili. care asigură finanţarea eforturilor de cercetare. a obiectivului general al misiunii. cât şi proceduri clare. care vor trebui să fie depăşite.realizarea superiorităţii decizionale impune atât un cadru legislativ şi regulamentar.dobândirea superiorităţii informaţionale se realizează prin capacităţi care să permită „vizualizarea” cu întâietate a potenţialului inamic.În cadrul NATO. pentru ca aceştia să-şi pregătească propriile ordine. Pentru implementarea unitară a conceptului.

evaluare. un program concret de educare şi instruire. integrarea cât mai rapidă a unor concepte sau proiecte doctrinare. sistem de management tehnologic şi integrare în reţelele mari militare a tuturor sistemelor independente achiziţionate de Forţele Terestre ale SUA. Putem concluziona că NNEC nu se referă numai la tehnologie. • intervenţii antiteroriste şi mai ales riposte contrateroriste. a desfăşurării operaţiilor cu caracter expediţionar şi logistice întrunite. pentru adoptarea graduală a conceptelor. radar şi identificare. • operaţiunile de evacuare a noncombatanţilor. senzorii (pentru sprijinul deciziei sau managementul spaţiului de luptă). un nou mod de gândire şi acţiune şi chiar o modalitate politică de a împinge de la spate unele state mai puţin dispuse la cheltuieli militare suplimentare. în rol de laborator de experimentare. dezvoltare şi implementare. ajungând astfel la sistemul MFRF (Multi-Function Radio Frequency frecvenţă radio multifuncţională). până la nivel vehicul. O altă idee valoroasă a Alianţei este aceea de a folosi Forţa de Răspuns (NATO Response Force . există şi probleme. ci reprezintă o nouă filozofie. ea a fost prevăzută în special pentru conflictele de mare intensitate.militari. având ca misiuni: • managementul consecinţelor unor atacuri teroriste (inclusiv cu NBC). mijloacele de identificare şi navigaţie. distribuţia imaginii operaţionale comune compozite. se opune tendinţelor protecţioniste ale statelor membre. precum şi o foaie de parcurs clară. Astfel. pentru că o parte din naţiunile membre. Implementarea diferitelor programe NNEC impune coordonarea lor riguroasă. • impunerea păcii (inclusiv gestionarea migraţiei în masă). în mod deosebit legate de implementarea conceptului şi accesul la tehnologie. în cadrul cărora capacităţile facilitate de reţea reprezintă principiul-cheie. care reglementează cerinţele şi parametrii dispozitivelor de identificare a ţintelor în luptă. Unele state au combinat mai multe sisteme. Un alt aspect destul de delicat este generat de evaluarea costurilor şi a necesarului de investiţii impuse de aceste programe de cercetare. Future Combat System (FCS). Acest lucru se poate exemplifica prin unele proiecte aflate în derulare.NRF). asigurând angajarea tuturor capacităţilor industriale existente şi chiar dezvoltând noi oportunităţi. evitarea fratricidului este considerată un obiectiv esenţial. precum si armonizarea unor programe gen evidenţa computerizată a mijloacelor logistice. organizaţionale şi de planificare în cadrul 143 Alianţei se află în faze avansate de experimentare şi implementare. nu numai în domeniul tehnic şi tehnologic. Deşi Forţa de Răspuns NATO este concepută pentru toată gama de operaţii. În cadrul programului de dezvoltare a viitoarelor sisteme de luptă34. încă au o politică naţională restrictivă. Concepţia ACT. obstacole şi provocări. Desigur. • embargoul şi interdicţiile. stabilirea clară a orientărilor strategice şi a autorităţii de execuţie. cum ar fi sistemele pentru monitorizarea poziţiei forţelor proprii. • apărarea antirachetă. 34 144 . la nivelul NATO. valorificare şi drept catalizator al implementării principiilor NNEC în sistemele militare ale statelor membre. ci şi în cel informaţional şi uman. care are funcţiuni de comunicare. care consideră că la acest proces trebuie să participe toate statele – mari sau mici –. De fapt. din cele care dispun de tehnologie modernă. a apărut STANAG 4579. s-a decis uniformizarea cerinţelor tehnologice ale unui asemenea sistem de identificare în luptă. Deşi cele prezente aici par să ţină mai mult de domeniul viitorului.

pentru cât mai multe elemente sau segmente ale acţiunilor militare. 2005. Digitalizarea şi racordarea la reţea sunt prezente în cadrul categoriilor de forţe. • Adoptarea unor măsuri pe termen scurt pentru îmbunătăţirea şi protejarea capacităţilor de comunicaţii ale NATO în caz de atac terorist. inclusiv reţeaua GPS. în Coalition Combat Identification (CCCID).). Pentru misiunile de căutaresalvare a piloţilor doborâţi de inamic. să interacţioneze cu alte sisteme. ţinte false. evaluare etc. s-a reuşit interconectarea în reţea a acestor sisteme. sistemul de identificare în luptă al forţelor de coaliţie.). 35 cadrul acestui subgrup de lucru. protecţia forţelor. În combaterea terorismului. Deoarece primele pot fi uşor contracarate (prin folosirea de contramăsuri electronice. create în noiembrie 2001. de atunci. 4 apr. flăcări. p. chimice şi radiologice. sistem de localizare a supravieţuitorilor pe câmpul de luptă. • Folosirea mijloacelor de detectare ale NATO (AWACS). 36 Combat Survivor Evader Locater (CSEL). state precum Marea Britanie. protejarea şi managementul consecinţelor în urma unor atacuri teroriste cu arme nucleare. • Tehnică de apărare împotriva loviturilor de aruncător. 18. • Coordonarea programelor de instrucţie şi educaţie în domeniul combaterii terorismului (COE-DAT. achiziţie şi implementare a unui nou sistem de staţii radio portative. schimbul de informaţii secrete rămâne veriga slabă. Alte subgrupuri de lucru în domeniul combaterii terorismului sunt cele care lucrează la proiecte precum: • Protejarea porturilor şi navelor de suprafaţă împotriva atacurilor teroriste. Franţa sau Italia au reuşit. denumit Combat Survivor Evader Locater (CSEL)36. Sistemul. integral digitale.000 de bucăţi. şi va furniza permanent informaţii criptate despre poziţia acestor piloţi în teren. Coalition Combat Identification35. distribuirea acestora şi a simulărilor la distanţă. creat spre a permite integrarea tehnologică a mai multor sisteme de identificare amic-inamic naţionale. • Creşterea rolului Forţelor Speciale în combaterea terorismului (subprogram pentru mărirea preciziei paraşutărilor). una din provocările Directorilor Naţionali de Armament (CNAD) este găsirea soluţiilor pentru apărarea aeronavelor NATO împotriva sistemelor portabile de apărare antiaeriană şi a aruncătoarelor de grenade reactive. foloseşte reţelele de sateliţi existente. niciodată. • Detectarea. sau blindaje de 45 ori mai eficiente decât cele existente. Pentru protecţia împotriva AG-urilor se vor putea folosi ultrasunete sau alt gen de unde radio (care pot duce la explozia focoaselor la distanţă suficient de mare pentru a proteja fuselajele). • Detectarea şi contracararea mijloacelor explozive improvizate. biologice. eliminând practic faza de căutare din cadrul misiunii. Astfel. ce va permite vehiculelor pe care este instalat să asigure şi capacităţi de comunicare şi transfer de date. folosind reţelele existente. statele membre şi partenerii se concentrează asupra celui de-al doilea proiect. În cadrul programului condus de SUA. ce nu s-au reunit practic. În Programul de apărare împotriva terorismului. folosind propriile echipamente. pentru acţiunile postconflict din Irak. aşa cum este specificat în STANAG 4579. poliedre etc. aşa cum demonstrează puţinul interes care a fost acordat de statele membre ale UE structurilor antiteroriste. forţele SUA sunt în faza de studiu.Alte ţări planifică să adopte soluţia ANSER (Air and Surface Electronic Responder). estimându-se achiziţionarea a peste 46. conform DefenseNews. Singurul consens asupra acestui aspect a fost un acord de principiu privind crearea unei celule de schimb 146 145 .

p. nu este încă cunoscut îndeajuns. 4. atât în Afghanistan. are capacitatea de a urmări simultan atât ţinte aeriene. acestea au îndeplinit misiuni diversificate. pentru codificare electronică şi criptografică. 41 John ARQUILLA. De asemenea. cât şi în Irak. 1995. rapide. dar destinat supravegherii şi conducerii operaţiilor întrunite aeriene. 4. Acest lucru a fost posibil nu numai datorită unei aparaturi extrem de performante cu care aceste grupuri au fost dotate. 38 Airborne Warning And Contol Systems. Sistemul de Poziţionare Globală (GPS). Într-un alt scenariu ipotetic. Din datele cunoscute. asigură imaginea integrată a spaţiului de luptă. prin utilizarea indicatorilor cu laser sau prin transmiterea directă. precizia tot mai mare a armamentului cu care acestea sunt dotate şi integrarea acestora prin reţelele de comunicaţii. cit. 7 februarie 2005. care se bazează pe cele trei tendinţe majore care au evoluat în ultimii 70 de ani: capacitatea crescândă de distrugere pe care o au grupurile mici. sistemele de tipul JSARS37. 147 148 . sistem similar celui anterior. RAND. p. indicarea (iluminarea laser sau localizarea precisă) obiectivelor în mişcare şi comunicarea coordonatelor bombardierelor strategice. utilizând canale securizate radio. a datelor obţinute. Los Angeles. Eficacitatea loviturilor aeriene a sporit considerabil odată cu infiltrarea la sol a grupurilor din cadrul forţelor pentru Operaţii Speciale şi serviciilor secrete. 95. serviciile secrete. în grupuri mici. „Precizia” ia locul puterii de foc şi acţiunile-şoc. ar putea să-şi compare datele de care dispun şi să transmită o listă de riscuri şi ameninţări comunităţii europene. ciclul descoperirii şi distrugerii unei ţinte poate fi următorul: 40 M. 37 război aptă să înfrângă rapid orice forţă lipsită de tehnologii moderne”40. ci şi unei noi proceduri militare. Rolul jucat de forţele pentru Operaţii Speciale. Campania din Afghanistan a marcat utilizarea extensivă a forţelor pentru Operaţii Speciale în sprijinirea acţiunilor forţelor aeriene. disemina informaţii şi acţiona asupra spaţiului de luptă. cum ar fi poliţia. la bordul avioanelor de luptă. BALZACQ. AWACS38 sau ultramodernul AEW&C39. 2001. prin legătura directă a acestora cu avioanele de luptă. citat de Th. fiind considerat un nod de reţea în integrarea acestuia. Iar aici este implicată decisiv tehnologia înaltă a obţinerii şi diseminării informaţiilor. New York.şi de transmitere de informaţii între serviciile specializate ale statelor membre. în care diferitele servicii. în timp real.. Networks and Netwar. din cauza restricţiilor de acces la informaţie. denumită scotocire (swarming)41. Hill and Hang Publishers. Rogue States and the Nuclear Outlaws: America’s Search for a New Foreign Policy. dispus pe o platformă aeriană şi destinat detectării şi distrugerii obiectivelor inamicului de la sol. op. care au asigurat date despre ţinte. Aplicarea conceptului RBR în Operaţii Speciale Îndeosebi în domeniul Operaţiilor Speciale se identifică o glisare spre tehnologie a instrumentelor războiului: armele sunt transformate în sisteme şi conexiuni de date mobile. dintre care se detaşează localizarea. analiza. sistem întrunit de supraveghere şi dirijare prin radar. În cele mai recente confruntări armate ale ultimului deceniu. 39 Airborne Early Warning and Control. conform Defense News. receptoare GPS şi transmiţătoare radio conectate la laptopuri. justiţia. asigură comandanţilor şi forţelor pentru Operaţii Speciale o capacitate excepţională de a culege. marea precizie distructivă a armelor convenţionale avansate şi viteza comunicaţiilor moderne într-o maşină de Joint Surveillance and Target Attack Radar System. cât şi terestre. cel mai dezvoltat sistem de management al luptei. avem o demonstraţie pertinentă că noua paradigmă a războiului combină integrarea „sistemelor spaţiale şi aeriene moderne. iau locul distrugerilor masive. KLARE. David RONFELDT.

informaţia este transmisă la Centrul de Operaţiuni Aeriene Multinaţionale – CAOC – unde. Considerăm că şi în România această ultimă opţiune trebuie bine analizată.Predator examinează raionul ţintei şi. Astfel.în cazul în care este mobilă. . Editura UNAP. aflată într-o coloană a forţelor speciale americane. vor fi determinate viteza şi itinerarul său. . Terorismul internaţional. după declanşarea misiunii. prin datalink42. care are capacitatea de a îmbunătăţi precizia determinării poziţiei ţintei. Cifra de la sfârşit arată capacitatea conexiunii. 2005. . O altă opţiune. .la rândul său. care să fie avizată de 43 Expresie care reprezintă tipul de conexiune pentru transmiterea de date.cu ajutorul senzorilor de la bord. Aurel. în Lista Mijloacelor Aeriene în zbor. prin datalink. transmite imagini la CAOC. de tip Predator.printr-un subsistem datalink. argumentată şi cuprinsă. de cele mai multe ori umane. . pp. UAV-ul confirmă poziţia şi parametrii ţintei şi. printre care lovirea din aer a unei maşini a televiziunii ITN. pentru a se stabili dacă este importantă şi dacă trebuie distrusă imediat. pe plan naţional. avioanele disponibile primesc toate datele necesare referitoare la ţintă. . transmite informaţia la CAOC. dar au fost „superiori” în acea zi. CAOC dispune trimiterea în zonă a unui alt UAV. au nevoie de puţine comunicaţii în timp real. Teză doctorat. automat. . I. distrugerea ţintei. sunt identificate şi alte platforme de senzori care pot investiga şi localiza cu precizie emisia respectivă. în această campanie au fost mai multe cazuri de fratricid. într-o viitoare doctrină a operaţiilor speciale. Riscurile la adresa securităţii naţionale sunt şi vor fi în principal de natură nemilitară şi neconvenţională.prin intermediul unui satelit de comunicaţii. permiţând transferul de imagini digitale de mare rezoluţie. în literatura de specialitate.ţinta este evaluată. deoarece. avioanele comunică dacă ţinta a fost distrusă. Trebuie menţionat aici că forţele pentru Operaţii Speciale bine instruite. cum ar fi sistemele de avioane fără pilot (UAV). . România nu este ameninţată de o agresiune armată directă împotriva teritoriului ei şi nu consideră nici un stat ca potenţial inamic.pe baza Listei Mijloacelor Aeriene în zbor sunt identificate avioanele disponibile în raionul respectiv. o constituie forţele pentru Operaţii Speciale. Sistemul şi elementele componente ale RBR nu sunt infailibile. pe de o parte. 201202. . . sau chiar structurile insurgente sau teroriste. stabileşte dacă ţinta detectată este mobilă sau nu.. care. descentralizează controlul operaţiunii. sunt de nivel 26-28. de obicei.un satelit de cercetare detectează o emisie electromagnetică de interes. cu ajutorul senzorilor săi electrono-optici. Implicaţii strategice asupra securităţii statului. poate furniza informaţiile solicitate (BDA).prin intermediul Sistemului Comun de Distribuţie a Informaţiilor Tactice. sau bombardarea propriilor poziţii. care pot fi angajate în acest scop.în scopul evaluării distrugerilor produse asupra ţintei. 42 STANCIU. pe termen scurt şi mediu.întregul proces este monitorizat cu ajutorul datelor si informaţiilor prezentate pe displayurile panoului de date din CAOC. pusă la dispoziţia factorului politic de armatele moderne. întrucât lasă loc apariţiei erorilor. folosirea mijloacelor militare rămânând o opţiune politică de ultimă instanţă43. 149 150 . De notat că cele mai moderne. un avion de cercetare Astor. astfel. Teroriştii de la 11 septembrie 2001 au comunicat foarte puţin. cu muniţia adecvată. Specialiştii consideră că. confirmându-se. .

parte integrantă a altui sistem. la care se lucrează în prezent. şi conducerea efectivă a luptătorilor. optimizate pentru lupta în mediu urban.Soldier Integrated Protective Enable . permite înregistrarea şi transmiterea de imagini video. acestea au fost luate uneori fără a se 152 151 . cu un sistem GPS. În privinţa deciziilor dificile. impuse de continuarea reformei domeniului militar şi de necesitatea reducerii mai multor structuri militare. pe de altă parte. Posibilitate mărită de supravieţuire. şi-au pus deja amprenta asupra repartizării resurselor financiare în anul 2004. antiblindate. de unde a rezultat necesitatea interconectării în reţele a indivizilor şi echipelor/grupelor prin mijloace de comunicaţii. pe verticală şi orizontală. cască. iar hărţile digitalizate de care are nevoie sunt încărcate în memorie. Acestea au fost: Efect distructiv. de unde a rezultat necesitatea realizării unei game de armament cu sisteme avansate de control asupra focului. senzori de ultimă generaţie. computer.sistem integrat de protecţie al soldatului. solide şi sigure. împotriva întregului spectru de ameninţări. posibilităţi de autoîncărcare sau reîncărcare. sistemul integrat al luptătorului. Pe de o parte. respectiv. extrem de costisitoare pentru un buget limitat. în acelaşi timp cu convorbirile radio. se urmăreşte creşterea eficienţei în luptă. Land Warrior System. propusă şi în cadrul proiectului SIPE . precum şi legăturile cu mijloacele altor categorii de forţe. performanţe umane superioare. protecţie crescută a costumului la armele NBC. s-au elaborat cerinţele pentru realizarea noului sistem al luptătorului. asigurând posibilitatea de planificare şi antrenare din mers. mijloacele miniaturizate. În cadrul acestui proiect de echipament şi armament individual se generalizează calibrele mici. polivalenţa acţională a armamentului portativ (capabilităţi antipersonal. îndeosebi pentru crearea capacităţilor de acces la reţele. nevoluminoase. într-o viitoare iniţiativă legislativă pe aceeaşi temă.conducerea politică a ţării. Fiecare militar din forţele pentru Operaţii Speciale este înzestrat cu o unitate IT portabilă care încorporează un calculator cu monitor rabatabil la casca de luptă. Există chiar şi preocupări pentru crearea unui costum care să amplifice de câteva ori forţa celui ce îl poartă. rolul de protecţie şi de minimizare a posibilelor răniri pe câmpul de luptă. Această dotare standard permite integrarea respectivului soldat în sistemul de recunoaştere amic – inamic. Putem emite ideea că soldatul este pe cale să devină un sistem. sisteme tactice de culegere de informaţii aflate în organică. În armata SUA. pentru a se evita astfel fratricidul. şi o staţie radio individuală. C4I2SR (comunicaţii şi senzori). dar şi de semnalare a poziţiei. cu volum şi greutate mici. sistemul GPS de localizare. pe de o parte. are dublu rol. iar pe de altă parte. Mobilitate. necesitatea creării unei ţinute de protecţie ultrauşoare. operarea aparaturii de navigaţie şi de vedere pe timp de noapte. lasere. sistem individual de încălzire etc. adică sisteme sau elemente care să asigure o autonomie de 72 de ore. Costurile deosebite ale dotării unei asemenea unităţi. o combinaţie de senzori. care să permită folosirea armamentului cu ambele mâini. de operare în zone puternic urbanizate şi pe timp de noapte) cu sistem de ochire şi de ghidaj laser. sistem de locaţie terestră şi staţie radio. respectiv. posibilitatea de deplasare pe timpul misiunii cu încărcătură la greutate maximă. prin vestă antiglonţ. Surse de alimentare. Pe de altă parte. Uniforma. prin montarea mijloacelor de comunicaţie de tipul “handsfree”. aduce luptătorul în spaţiul de luptă digital şi îi creşte capacitatea de cunoaştere a situaţiei. de poziţionare prin satelit. Concluzionând.

181 153 154 . tocmai pentru că diminuează distincţia făcută între crize interne şi externe. Astfel. În consecinţă. pentru misiuni de combatere a terorismului şi unde vârful de lance îl constituie NRF.. deşi. p. ideile tradiţionale despre arta războiului sunt evitate. Aplicarea conceptului RBR în combaterea terorismului A devenit tot mai evident că. iar războiul dintre un stat şi un altul pare să fi fost înlocuit de noile 44 forme de conflict substatal şi transstatal. concepte precum războiul civil. Germania sau Israel. după declanşarea crizei teroriste din 30 aprilie 1980 (!). BĂDĂLAN Eugen. prin aceasta. care. bazându-se pe tehnologii şi echipamente comerciale sau obţinute prin manufactură proprie. au căpătat aplomb şi au reuşit să depăşească graniţele naţionale. comparate cu capacitatea de reacţie şi caracterul preponderent expediţionar al celor dintâi. aceste fenomene au izbucnit ca ameninţări majore la securitatea globală. deşi opinii privind „creşterea rolului trupelor de desant aerian. costurile ar fi fost mai reduse. este benefică şi trebuie luată în considerare. De asemenea. p. div. în folosirea RBR pentru combaterea terorismului. „mai convenabile social”. din punct de vedere financiar. forţele transnaţionale şi substatale ameninţă nu doar statele. În Afghanistan se vorbeşte deja despre schimbarea caracterului operaţiei. În combaterea terorismului. chiar şi în lucrări de specialitate de referinţă44. că „în camera telexului sunt strânşi majoritatea ostatecilor”. ci chiar societatea democratică în ansamblul ei şi. 162. de la o operaţie antiteroristă cu forţe speciale dislocate pe sectoare la o operaţie bazată pe informaţii45.ţine seama de nevoile şi fizionomia conflictelor militare ale următorului deceniu. trebuie analizată şi transpusă la nivel naţional. Experienţa unor state precum SUA. În aceste noi condiţii. economice şi militare ale securităţii aproape au fuzionat. pe măsură ce dimensiunile politice. Bucureşti. mai convenabile din punct de vedere economic. înainte de a da forţe în compunerea NRF. Editura Militară. Un exemplu sugestiv de folosire a principiilor şi tehnologiilor caracteristice RBR este cel al specialiştilor britanici ai unităţii C-7 din MI5. Marea Britanie. într-o eră în care forţe transnaţionale şi substatale. au trecut la plantarea de microfoane. unde sistemele şi procedeele de culegere a datelor şi informaţiilor despre structurile teroriste şi operaţia informaţională antiteroristă să constituie centrul de greutate. de la ambasada Iranului din Londra. dr. Gl. structură exponentă a conceptului RBR. Încă de la începutul anilor ‘90. 5. Idem. pe care le-au integrat într-o reţea ce le permitea acestora să ştie poziţia exactă a teroriştilor. dar dovedindu-se „eronate în privinţa unor camere de la etaj”46. şi ne referim aici la cele câteva unităţi de operaţii speciale care existau deja. stabilitatea internaţională în sine. 45 46 Intelligence Based Operations. politic şi militar. terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă nu mai pot fi limitate sau izolate în cadrul anumitor state sau regiuni. elemente ale RBR se aplică de ceva vreme. Tendinţele pe plan internaţional Pe plan internaţional apar mutaţii considerabile în modul de abordare a operaţiilor după aplicarea principiilor RBR. senzori de proximitate şi altă aparatură sofisticată. adoptarea la nivel NATO a unui concept de acţiune preventivă. când a fost vorba de transpunerea în practică a acestora s-au preferat alte soluţii. Securitatea naţională şi unele structuri militare româneşti la cumpăna dintre milenii. de cercetarediversiune şi al forţelor speciale” au fost exprimate în repetate rânduri. aeromobile.

Editura ANTET. NIŢĂ L. ţinte ale serviciului de securitate SHIN BET şi ale serviciului de informaţii al armatei. la 12 terorişti s-a înregistrat aproximativ o singură victimă colaterală. Aceştia sunt singurii autorizaţi de comandamentul FAI să se ocupe de operaţiunile de anihilare a ţintelor teroriste.D. au fost ucişi în urma loviturilor aeriene. chiar retraşi în sanctuarele din Africa. înainte de a muri. şi situaţia trebuie evitată”.. 1-8. pot fi folosite pentru lichidarea celulelor teroriste şi pot distruge depozitele ilegale de armament. Oficialul din cadrul FAI a declarat că. aproape 90% dintre aceştia în Fâşia Gaza. reducând foarte mult necesitatea implicării forţelor terestre. când am început (utilizarea pe scară largă) a operaţiunilor de lovire precisă. „Anul acesta. Am creat o situaţie în care realitatea este foarte aproape de imaginaţie”48. pe când în trecut raportul era de aproximativ 1 la 1 şi continuăm să acţionăm în acest sens. pentru lichidarea teroriştilor arabi. inclusiv comandouri de pedepsire. cineva trebuie să şteargă urmele şi să inducă în eroare investigaţia organelor locale de anchetă. 7 martie 2005. Europa sau SUA47. dar cu absolut aceleaşi rezultate. în dezvoltarea conceptelor şi aplicaţiilor RBR. p. care au îmbunătăţit sistemele existente şi au mărit precizia armamentului. impune interdicţii de circulaţie după lăsarea întunericului. contraterorism. ILIESCU D. de valoare tactică.. în cazul acţiunilor „negre”. între 60 şi 80% dintre combatanţii palestinieni. ci doar teroriştii. „Acum 2 ani. În ultimele 6 luni ale anului 2004. comandouri pregătite după „reţeta” de represalii a lui Golda Meir. bombardamente de artilerie. pp. numărul victimelor nevinovate a scăzut dramatic. aprobată şi susţinută procedural de conducerea politico-militară a acestei ţări. doar 15-20% dintre ţinte erau lovite cu ajutorul forţelor aeriene şi chiar cu 6-8 luni în urmă. sub acoperire sau desfăşurate în cadrul unei operaţii militare. controlul şi tehnologia mult îmbunătăţită. inclusiv a celor din afara FAI. 143 47 Defense News. Acesta a mai afirmat că. din momentul folosirii noilor tactici antiteroriste în 2003. că aceştia trebuie să fie ucişi în acelaşi fel cum au murit victimele lor şi că. iar că. O oficialitate din cadrul Forţelor de Apărare Israeliene (FAI) a afirmat. în Terorism. în luna noiembrie 2004. că o combinare a tehnologiei moderne cu concepte operaţionale de acţiuni în reţea şi coordonarea între structurile de informaţii. Oficialul a declarat că.. o adevărată procedură contrateroristă pentru forţele speciale israeliene. şi anume. 48 ARĂDĂVOAICE G. Trebuie să amintim aici şi de raidurile de tip ofensiv. că nici un civil nu trebuie ucis. în teritoriu ostil. în ultima perioadă. Rezultatele obţinute de FAI în loviturile date palestinienilor suspectaţi de terorism sunt relevante. permit forţelor aeriene să preia o parte a sarcinilor îndeplinite în mod tradiţional de forţele terestre. „Ce am reuşit să realizăm în ultima jumătate de an este nemaipomenit. urmărind şi costurile rezonabile. 155 156 . antiterorism. deoarece chiar şi o singură victimă înseamnă mult. Acesta consideră că forţele aeriene pot preveni infiltrările. Un exemplu în acest sens îl constituie dispunerea senzorilor similari cu cei ai AWACS pe console purtate de un dirijabil.Israelul recurge frecvent la raiduri aeriene. doar 30-35% dintre ele erau urmare a acestui gen de operaţii”. dar cu impact strategic. trebuie să ştie cine i-a răpus. Acurateţea îmbunătăţită şi coeficientul de siguranţă al loviturilor aeriene de anihilare – pe care preferă să le numească operaţiuni de lovire precisă – se datorează existenţei unui concept operaţional prin care se îmbină informaţiile precise cu comanda. s-a constituit o celulă specială de comandă şi control formată din 5 sau 6 ofiţeri. în cadrul FAI. o mare influenţă a avut-o industria locală de apărare şi laboratoarele ce lucrează în domeniul dezvoltării tehnologice. a afirmat acelaşi oficial.

putând fi astfel accesate de oricare utilizator din zonă. Dintre acestea amintim: • Detectarea. Luptătorii din forţele neconvenţionale. rău intenţionat. face din războiul de uzură o strategie atractivă pentru potenţialii inamici ai SUA. oponenţii conceptului RBR au remarcat limitările capabilităţilor proprii şi capacitatea reţelelor teroriste de a lovi puterea militară americană în aceste puncte sensibile. a centrelor şi bazelor de antrenament ale organizaţiilor şi reţelelor teroriste. Combinaţia dintre evitarea senzorilor şi alte contramăsuri. imaginile sunt transmise în timp real. care deserveşte mare parte din comunicaţiile de comandă şi control ale armatei. 1997. Servind şi ca relee. acestea retransmit apoi imaginile în interiorul reţelei. 157 . de către un agent inamic sau un terorist. NDU Press. Israelul este una din cele mai avansate naţiuni. nu foarte scumpe. prin Sistemul Global de Comandă şi Control. în www. pot foarte uşor să se amestece printre civili şi să aibă o disciplină a comunicaţiilor. este bazat pe conceptul de proiectil dual şi a constat în montarea unor senzori. multe aspecte ale războiului neconvenţional nu pot fi monitorizate prin senzori tradiţionali. fiind recepţionate pe echipamente speciale (personal digital assistance) sau pe calculatoare portabile (pocket PC). cât şi potenţialele pagube provocate de un militar incompetent. Pe timpul celor opt secunde pe care le face până la ţintă. îndeosebi cu aviaţia. menite să ducă la distrugerea unora din elementele reţelelor şi organizaţiilor teroriste. aşa cum membrii talibani au demonstrat-o în Afghanistan. În SUA. Michael Vatis. Destinate trupelor de uscat şi forţelor speciale. • Lovirea. pentru a reuşi să fie invizibili pentru senzori. incluzând infrastructura civilă. 6. realizat pentru lansatorul standard de grenade M203 40 mm (montat pe puşca de asalt M16). şi nu asupra cauzelor.În domeniul diversificării şi integrării reţelelor de senzori. 3-5. cele „în forţă“. Însăşi structura RBR poate constitui ţinta unor atacuri. de gherilă sau teroriştii. pe un proiectil exploziv. prin grila senzorilor şi prin forţele pentru Operaţii Speciale.infoguerre. de fapt. Departamentul Apărării al SUA a raportat 22144 de atacuri asupra sistemelor sale nesecrete şi cu peste 10% mai mult în anul următor50. Washington DC. deci asupra efectelor. În 1999. de cele mai multe ori teroriste. a afirmat că nu Shenxia ZHENG. rachetele de toate tipurile şi forţele 158 49 Infowar. Crearea reţelelor mari creşte atât vulnerabilitatea. în principal. pp. Personalul NSA a identificat posibile puncte vulnerabile ale server-ului SIPRNet. prevăzute cu bloc de recepţie şi antenă. prin mijloace militare. The Military Revolution in Air Power. În plus. mai precis a două camere de luat vederi de tip CCD (chargecoupled device). Pentru exemplificare. Strategi militari chinezi au scris că atacul asupra comunicaţiilor spaţiale şi reţelelor de calculatoare. destul de vulnerabile. Reţelele declarate ca „sigure” sunt. Aplicarea conceptului în domeniul combaterii terorismului Misiunile pe care le pot îndeplini armatele (cu structurile actuale) pot fi. acesta devenind astfel şi o sursă de informaţii (image-gathering round). cu muniţie subcalibru şi bătaia de 600 m. acţionând.com. proiectul FIREFLY. Changzhi ZHANG. FIREFLY poate transmite imagini color şi de înaltă rezoluţie. 50 se cunoaşte nici o modalitate de protecţie împotriva acestui gen de atacuri. Muniţiile de mare precizie nu pot lovi ţinte care nu pot fi identificate. fostul şef al Centrului Infrastructurii Naţionale de Protecţie. la fel ca şi multe alte informaţii importante. poate fi o parte a unei strategii de atac de succes49. în cadrul conceptului RBR.

a forţelor pentru Operaţii Speciale. Armata României rămâne garantul suveranităţii şi independenţei naţionale.. estre nevoie de crearea. Crearea unor protocoale de detecţie. Războiul bazat pe reţea în fizionomia noilor conflicte militare. a centrelor vitale. a unei noi arhitecturi a sistemului C4I. Interzicerea sau limitarea accesului 51 organizaţiilor teroriste la reţele . fiind chiar recunoscuţi în NATO pentru capabilităţile şi experienţa pe care am acumulat-o prin VĂDUVA Gh. capabilităţi de conectare la reţelele aliaţilor. iar Batalionul Operaţii Speciale. În scopul creşterii capacităţii de combatere a fenomenului terorist. este considerată ca prioritară asigurarea interoperabilităţii conceptuale şi acţionale atât pe orizontală. capabilităţi de proiecţie şi sprijin a acestor forţe şi chiar capacităţi de asigurare logistică pe termen mediu şi lung. Preocupări pe plan intern de aplicare a principiilor RBR în combaterea terorismului În România secolului XXI s-au făcut progrese remarcabile în domeniul informaţiilor. 7. Editura UNAp. 40. la nivel naţional. în curs de operaţionalizare. s-au făcut progrese notabile privind instruirea şi dotarea forţelor specializate pentru asemenea misiuni. împotriva ţărilor şi regimurilor politice care practică. negociază în prezent achiziţionarea unor mijloace performante. trebuie incluse aceste elemente şi capabilităţi cu caracter preponderent ofensiv. de eliminare a acestora ca entităţi. nu în ultimul rând. a unor „capabilităţi ale grilei senzorilor pentru a facilita descoperirea la timp a organizaţiilor şi grupurilor teroriste şi a intenţiilor acestora”52. pe măsură ce acestea sunt descoperite şi identificate şi se obţine acceptul ţării sau ţărilor în care se află acestea. Chiar şi după integrarea în NATO. p. 52 Ibidem. Bucureşti 2005. de cele mai multe ori în cooperare cu forţele armate ale ţărilor respective şi/sau cu alte forţe din zonă. depozitelor şi infrastructurilor organizaţiilor teroriste. adăpostesc. la nivel naţional. care să asigure sustenabilitatea în afara teritoriului naţional şi. Declanşarea războiului (luptei armate) de către coaliţia antiteroristă. 51 participarea noastră la operaţii. precum Strategia de Securitate şi Carta Albă. al unităţii şi integrităţii teritoriale şi va continua să contribuie activ la stabilitatea şi securitatea regională. Astfel.• • • • • pentru Operaţii Speciale. În noile documente programatice de securitate naţională. Desfăşurarea unor operaţii speciale împotriva teroriştilor. Considerăm că o strategie naţională proactivă pentru combaterea terorismului ar presupune crearea şi dezvoltarea unor capabilităţi de informaţii în domeniul acţiunilor asimetrice. ca urmare a aplicării tratatelor şi înţelegerilor internaţionale. a bazelor de antrenament. cu sau fără mandat ONU. cât şi cu structuri similare externe. Deşi Ministerul Apărării Naţionale este la început de drum în domeniul combaterii terorismului. în condiţiile participării mai multor structuri. care să fie suficient de 160 159 . din ţări aliate ori partenere. finanţează şi susţin acţiunile teroriste. prin participarea la materializarea iniţiativelor de cooperare în domeniul militar şi prin îndeplinirea obligaţiilor şi sarcinilor ce-i revin. Detaşamentul de Intervenţie Rapidă şi Batalionul de Informaţii deţin deja armament şi tehnică de luptă compatibilă. Participarea la acţiunile de căutare şi distrugere a reţelelor şi bazelor teroriste. În primul rând.

graţie unei camere video montate la puşcă. Pentru armonizarea modalităţilor de combatere a terorismului şi standardizarea procedurilor de operare şi management al crizelor teroriste la nivel naţional. Aceste documente programatice mai trebuie să cuprindă referiri. inventarierea proiectelor naţionale care sunt compatibile conceptului şi mai ales stabilirea unui set de cerinţe care să devină obligatorii pentru toate proiectele viitoare. responsabilităţi şi termene clare pentru participarea la deciziile importante ale Alianţei în ce priveşte aplicarea principiilor şi tehnologiilor specifice RBR în revizuirea structurilor de forţe şi a celor de comandă. în care intră şi terorismul. trebuie să înceapă cu o dezbatere lărgită a conceptului. La nivel naţional este necesară armonizarea cu cadrul NATO. trebuie să identifice şi legifereze posibilităţile de cooperare în cadrul organismelor NATO. dar care să permită şi conectarea instantanee la reţele informatice ale NATO. proces menit să asigure înţelegerea şi clarificarea conceptuală. a planurilor de pregătire şi a politicilor şi doctrinelor de aplicare. Legătura funcţionează şi constituie un început. iar ordinele ajung la acestea în timp real. La nivelul MAI există structuri specializate care au atribuţii de legătură în combaterea criminalităţii. factorul de decizie vede practic ceea ce vede luptătorul antitero. chiar dacă nu se cunosc detaliile din motive de păstrare a secretului. proces care. însă accesul la aceste reţele nu este încă perfectat. pentru care MApN are un element de legătură. s-a constituit Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT). datorită imaginilor transmise de o cameră video miniaturizată montată la cască sau poate vedea dacă entitatea teroristă este în vizorul trăgătorului de elită. elementul de decizie este în permanenţă în legătură cu elementele de execuţie. din toate structurile cu responsabilităţi şi contribuţii la securitatea şi apărarea naţională. a planurilor de modernizare (înzestrare). identificând şi fondurile necesare implementării. Astfel. iar Serviciul Român de Informaţii a fost desemnat. în opinia noastră. care să abordeze problemele RBR şi de interoperabilitate cu NATO. 162 . 161 Concluzii Experienţa recentă cu răpirea jurnaliştilor români în Irak. UE şi în alte aranjamente făcute cu ţările aliate. în cadrul capitolului dedicat transformării. De asemenea. Un lucru putem afirma cu certitudine: Strategia de Securitate Naţională şi Strategia Militară trebuie să cuprindă un set de măsuri clare de implementare a conceptului RBR. însă suntem încă departe de aplicarea tehnologiilor şi tehnicilor specifice RBR. Capabilităţile existente asigură pentru executanţi transmiterea rapidă a ordinelor şi informaţiilor în condiţiile realizării libertăţii de mişcare gen „mâini libere”. dotat cu mijloacele tehnice de comunicaţii şi televiziune cu circuit închis. Pentru coordonarea activităţilor operative curente la nivel naţional şi conducerea reacţiei antiteroriste/contrateroriste. ne duce la concluzia că interoperabilitatea elementelor din cadrul SNPCT este vitală. opinăm că toate documentele de planificare strategică a resurselor ar trebui să cuprindă un subcapitol separat. Nu în ultimul rând. atribuţii. În acest fel. în cadrul SNPCT funcţionează Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA). drept autoritate naţională în materie. UE şi ţărilor aliate. Forţele SRI deţin mijloacele tehnice necesare realizării acestor cerinţe: autostaţiile care reprezintă un punct de comandă mobil. la nivelul Brigăzii Antiteroriste a SRI există capabilităţi RBR. determinarea nivelului naţional de ambiţie pe baza proiecţiilor de resurse. politici şi militari. la data de 19 octombrie 2001.permisivă pentru schimbul de informaţii pe orizontală. de către toţi factorii de decizie. interagenţii.

Este una banală care explică de ce. oferind o bază principial nouă de conducere a tuturor componentelor statului participante la război. în dinamica evoluţiei sale. Organizarea şi desfăşurarea operaţiilor în cadrul RBR au permis cunoaşterea superioară şi permanentă a spaţiului luptei. Nicolae DOLGHIN Într-o lume aflată în proces alert de reconfigurare şi căutări. Deşi la ele au participat aproximativ aceiaşi actori principali. de execuţie şi de conducere ale războiului. ceea ce a permis includerea într-un flux informaţional unic a componentelor de informaţii. practic. astfel. fără întârzieri. Informaţiile se actualizează în permanenţă. cele două războaie din Irak. informaţii şi conducere se creează un câmp unic informaţional şi de conducere. cu atât asemănările sunt mai evidente. şi-a dovedit superioritatea. trăit de tehnologia informaţională în ultimul deceniu. S-a realizat. îşi fac simţită prezenţa prin efectele asupra adversarului. războaiele diferă unul de celălalt. Excepţie fac. cum nici ele nu se aşteptau. proprie conceptului RBR. a forţelor aflate în teatru. în campania din Irak din 2003. adoptarea unor decizii în timp real. în 2003. în succesiunea evenimentelor. Datorită acestui câmp unic. adică cele pentru a căror eficientizare se consumă resurse şi timp. iniţiativă. s-au întrebuinţat într-o măsură covârşitoare aceleaşi categorii de armament. Acest lucru permite ca elementele de lovire ale luptei armate. desfăşurate cam la un deceniu unul de celălalt. în teatrul de operaţii sau de război. a unor reţele computerizate ramificate de cercetare. viteză şi precizie în orice mediu. Aceasta permite cunoaşterea şi evaluarea unitară a situaţiei. aviaţia a putut activa de pe teritoriul SUA şi altor aliaţi europeni. RBR. Această filosofie a fost posibilă datorită saltului. Cu cât războaiele au fost mai apropiate în timp. probabil. reflectă revoluţia produsă în reprezentările dimensionale despre constituirea vectorilor violenţei armate. la 164 . circulă pe orizontală şi verticală şi sunt protejate împotriva acţiunilor inamicului.RĂZBOI BAZAT PE REŢEA SAU REVOLUŢIE ÎN ARTA MILITARĂ Dr. dar şi a grupărilor operaţionalizate şi rezervelor aflate la distanţe mari de teatru. posibilitatea reacţiei instantanee la atacuri. pe întregul spaţiu de război. indiferent de amploare. RBR revoluţionează planificarea şi desfăşurarea viitoarelor războaie. un spaţiu al luptei care a depăşit cu mult teatrul de operaţii şi s-a identificat practic cu cel de război. oferind. s-a constatat că şi alte armate aveau preocupări asemănătoare. de către comandanţii întregului lanţ de comandă. cât de integrarea tuturor componentelor luptei armate în concepţia „războiului bazat pe reţea” (Network Centric Warfare) pe timpul celei de-a doua campanii din Irak. rămâne actuală vechea constatare că militarii se pregătesc întotdeauna pentru următorul război. în cadrul coaliţiei antiteroriste. oferind forţelor flexibilitate. În schimb. ori unele secvenţe ale sale. războaiele au diferit total ca desfăşurare. practic. Diferenţele esenţiale au fost imprimate nu atât de tehnologia înaltă şi armamentul de înaltă precizie folosite masiv în conflictul din 2003. Chiar şi sintagma „spaţiul luptei”. rachetele de croazieră au fost lansate din Marea Mediterană şi Marea Roşie. De asemenea. căpătând dimensiuni strategice. După apariţia primelor declaraţii despre aplicarea RBR în Irak. să nu mai fie prezente fizic în totalitate în teatrul de operaţii. În esenţa sa. fără precedent. teroriştii putând fi loviţi chiar în momentul descoperirii sau pe 163 timpul acţiunii. la un nivel nemaiîntâlnit până acum în războaie. fluxurile logistice au putut fi gestionate şi conduse. dar au şi multe lucruri comune. Prin realizarea şi desfăşurarea din timp.

fără limitările specifice platformelor consacrate. cu toate consecinţele pentru desfăşurarea unei operaţii. în cadrul RBR. toate elementele conducerii strategice. care ar însemna capacitatea unei structuri militare de a se autoorganiza.accentuarea rolului focului. informaţia. Autosincronizarea. p. alegându-şi formele. infrastructura economică). cucerirea şi menţinerea iniţiativei strategice. Această filosofie va fi înlocuită cu principiul autosincronizării. pe verticală şi orizontală. „Economia. Autosincronizarea va impune o revoluţie în acţiune. La nivel strategic. RBR dispune de potenţialul necesar răsturnării fundamentelor organizării militare clasice.micşorarea efectivelor participante. în care eşaloanele inferioare execută directivele celor superioare. RBR permite realizarea şi menţinerea unei supremaţii informaţionale şi de conducere asupra adversarului pe întregul spaţiu de război şi pe toată durata desfăşurării acestuia.schimbările de situaţie şi transmiterea acestora rapid. 53 . nu a forţelor. . capacitatea sistemelor de a se adapta la dinamica situaţiei şi de a extinde competenţele conducerii operative şi tactice la orice nivel. 2005. Practic.înalta tehnologizare a planificării şi desfăşurării operaţiilor. procedeu favorizat de superioritatea informaţională.28. 54 Dr. realizând superioritatea şi asigurând îndeplinirea misiunilor prin concentrarea efectelor. precum şi realizarea obiectivelor politice cu pierderi minime. dar respectând cerinţele eşaloanelor superioare. RBR permite însumarea potenţialului de luptă al tuturor capabilităţilor „dispersate” în teatru într-o „super-platformă” de luptă complexă. coerent al acţiunilor. la eşaloanele responsabile cu îndeplinirea lor.omogenizarea nivelurilor artei militare. coordonare şi cooperare. Succesul acţiunilor forţelor se obţine datorită unor circumstanţe create prin aplicarea conceptului RBR: . se pot sesiza şi direcţiile evoluţiei acţiunilor militare: . reprezentată ca un sistem ierarhic centralizat. Bucureşti.concentrarea efectelor.N. submarinele. . dar şi exigenţe suplimentare comenzii-controlului. simultan cu creşterea mobilităţii şi a potenţialului de luptă. mai ales prin reducerea diferenţelor dintre tactică şi artă operativă. p.55. constând în cunoaşterea profundă şi previzională a situaţiei din spaţiul luptei. John J. Network Centric Warfare: Developing and Leveraging Information Superiority. În aceste condiţii. în funcţie de cerinţele planificării operaţiei şi luptei.lipsirea adversarului de posibilitatea de a urmări un curs propriu. Astfel.lovirea preventivă a adversarului chiar în momentul descoperirii sale. mare parte din forţele de lovire cu destinaţie strategică (aviaţia. în funcţie de specificul spaţiului luptei. precum şi din logistică s-au aflat în afara posibilităţilor de lovire ale armatei irakiene. 1999. portavioanele. GARSTKA. 2nd Edition (Revised). în campania din Irak. începând de la eşaloanele inferioare. Gheorghe VĂDUVA. îndeosebi a celui executat cu armamentul de înaltă precizie cu bătaie mare. Războiul bazat pe Reţea în fizionomia noilor conflicte militare. planificării şi desfăşurării operaţiilor. prin lovirea sa oriunde sar afla în spaţiul luptei. 165 166 .superioritatea informaţională. Editura U. La nivel operativ şi tactic se realizează continuitatea şi elasticitatea în conducerea operaţiilor şi acţiunilor.Ap. Totodată. . Frederick P. În perspectivă.. STEIN. metodele şi momentul îndeplinirii misiunilor. se obţin efectele sinergetice. . David S. . cercetarea ştiinţifică şi tehnologică devin astfel implicate direct şi permanent în filosofia şi fizionomia războiului …”53. ALBERTS. va permite intensificarea vitezei acţiunilor şi prevenirea ori stoparea iniţiativelor şi opţiunilor adversarului54.

Complementaritate în acţiunile tuturor capacităţilor din spaţiul luptei. a adversarului. Protecţie absolută. Desigur. pentru a putea fi introduse în fluxul informaţional. Concepţia nu s-a aplicat în condiţiile în care adversarul ar fi aplicat aceleaşi „tehnici” ori ar fi avut posibilitatea de a acţiona/reacţiona pe întreaga adâncime a teatrului de război. cât şi de diferenţele cantitative şi calitative dintre parteneri. JFQ. menţinerea permanentă a iniţiativei. unde disimetria dintre adversari a fost atât de covârşitoare. climă. Efectele acestor direcţii ale evoluţiei s-ar manifesta în lovirea continuă şi precisă. RBR să constituie dominanta acţiunilor adversarului. toate consideraţiile în favoarea RBR s-au elaborat în condiţiile „experimentelor” de laborator ori din conflicte asemănătoare celor campaniei din Irak. În general. prin analiză. •Înaltă tehnologizare a planificării şi desfăşurării. •Depăşirea barierelor spaţiale ale dispozitivului. Autumn/Winter 1998-1999. oameni) în informaţii (concepte cu semnificaţii logice). Un responsabil din comunitatea de informaţii a SUA afirma într-un articol55: „Reuşim să procesăm mai puţin de 6% din semnalele culese şi 55 Robert David STEELE. În acest caz.operaţionale. Listening to the Defeat. condiţii meteo etc. în cazul unui conflict major. •Omogenizarea nivelurilor artei militare. Iniţiativă permanentă. •Copleşirea psihologică a adversarului. ci transformarea acestora în informaţii.politice. •Comandanţi de tip nou • • • • • • Efecte: Lovire continuă şi precisă. în primul rând cu foc. protecţia absolută a trupelor proprii. înţelegând prin acestea disfuncţionalităţile care determină un sistem să acţioneze/reacţioneze cu dificultate. . care încep din momentul instalării grilei senzorilor şi sfârşesc cu necesitatea armonizării permanente a intereselor partenerilor în cazul unor operaţii multinaţionale. în cazul unor conflicte majore. îi vor fi căutate. . concomitent cu demoralizarea sa totală.protecţia trupelor proprii. nu culegerea datelor din zonele de interes este o problemă. 168 . au naturi diferite: . pentru armate şi state. identificate şi folosite vulnerabilităţile. încât 167 rezultatul ar fi fost acelaşi şi fără RBR. •Accentuarea rolului focului. prin analiză. prin folosirea complementară a tuturor capacităţilor aflate în spaţiul luptei. formalizare.. Pierderi reduse. determinate de potenţialele de luptă diferite ale capabilităţilor aflate în spaţiul luptei. expertiză. p. Direcţii de evoluţie: •Efective reduse. b) Disfuncţionalităţi în procesul de transformare a datelor (valori fizice: obiecte. dar mobilitate Acţiunea militară şi potenţial de luptă ridicate. le-am putea aminti pe cele generate de: a) Dependenţe. determinate de relief.accentuarea efectelor psihologice asupra adversarului în urma lovirii sale oriunde s-ar afla. . piese. Nu este exclus ca. . astăzi.tehnologice. Este o problemă de timp. determinate atât de sensibilităţile şi vulnerabilităţile IT. care. •Lovirea preventivă. Printre cele mai semnificative vulnerabilităţi. diminuarea pierderilor provocate adversarului. într-un viitor nu prea îndepărtat.82. Demoralizare totală. s-a recunoscut că.geofizice.

eficiente: . sunt accesibile şi unui potenţial adversar. c) Inerţie în realizarea autosincronizării. Or. atitudini.reprezentări de obiecte reproduse electronic sau prin mijloace optice. Istoria artei militare demonstrează că şi cele mai covârşitoare avantaje sunt neutralizate. La direcţiile impuse acţiunii militare de RBR. nu o stare finală. dar numărul lor va rămâne restrâns. în care RBR a fost accesibil doar unuia dintre actori. probabil multe din vulnerabilităţile amintite vor dispărea. sub acoperirea mulţimii. în care cel aparent slab se va apăra în oraşele încercuite de cel care va întruni toate caracteristicile puterii. teoretic. iar oportunităţile pentru mascare mai evidente. practicile şi procedurile RBR se vor generaliza. probabil că ar trebui să vorbim despre un viitor apropiat şi altul îndepărtat. de ce nu. mai ales în localităţi şi zone dens populate etc. . . d) Dezechilibre între costurile relativ mari ale operaţionalizării RBR şi cele extrem de mici necesare contracarării acestuia: forme asimetrice de acţiune. Aceleaşi tehnologii. folosirii imitatoarelor etc. Raţionamentele logice ar putea să ne sugereze că se va ajunge la o situaţie asemănătoare jocurilor de război în care învingătorul este stabilit de calculator.implicarea societăţii civile din întregul teatru de război. dar extrem de mobile. Vorbind despre viitorul RBR asupra acţiunilor militare. sub aparenta tehnologizare a ei. este posibilă o revenire la filosofia războiului popular. Acţiunea militară va căpăta caracteristici suplimentare: . dar ar însemna să dăm dovadă de optimism deplasat. iar eroarea fundamentală care s-ar putea crea ar fi concluzia că rolul omului se diminuează. . RBR nu va face decât să acutizeze confruntarea umană. terorismului. pentru a nu permite abateri de la cursurile de acţiune alese. produse şi soluţii. aparţinând războiului cibernetic.10% din cele de imagistică”56. şi acesta ia folosit din plin avantajele.acţiuni de durată.confruntarea va fi punctiformă. le este inaccesibilă implementarea conceptului vor avea răspunsuri simple. reacţii etc. desfăşurate de subunităţi reduse numeric. de aceea. cele mai adaptabile elemente ale acţiunii militare. cu efecte sinergetice comparabile cu cele obţinute în cazul RBR. tactici simple şi uşor de aplicat. confirmând astfel că transformarea constituie un proces.practici specifice insurgenţei. e) Punctele slabe ale IT în confruntarea cu omul. În viitorul îndepărtat.nu vor exista locuri neexpuse loviturilor cu foc. tocmai produsele realizate prin imagistică sunt cele mai folosite în RBR. Probabil că şi în laboratoarele altora se experimentează RBR. actoriiţintă cărora. deocamdată. dar cu sensuri inversate. mascării. între structuri reduse. inducerii în eroare. luptătorii vor rămâne cele mai complexe. filme. deoarece comandanţii tuturor eşaloanelor prezente în teatru trebuie să înţeleagă perfect „logica” operaţiei. putând acoperi întregul glob pământesc. pentru a influenţa desfăşurarea acţiunilor militare. gherilei şi. care poate apela la procedee uşor accesibile. ecrane ori alte mijloace media) 56 . cu 170 169 . mai devreme ori mai târziu.acţiuni purtate cu predilecţie în mediul urban. astfel încât să poată interveni instantaneu. în tot spaţiul luptei. omnidirecţională. . Acţiunile militare vor continua să evolueze în direcţiile amintite. cel puţin în primele etape ale aplicării RBR în operaţii. unde grila senzorilor şi armamentul de înaltă precizie sunt mai puţin eficiente. ca efective.spaţiul luptei se va extinde. fundamentale pentru RBR. Imagistică . Viitorul apropiat este cel deschis de campania din Irak. Indiferent de gradul de tehnologizare la care se va ajunge.

. cât impulsurile şi sistemele care le generează. modelarea şi gestionarea mediului strategic prin diplomaţie. de asemenea.potenţial de luptă ridicat. cât şi cu fragmentarea.se va urmări nu atât distrugerea fizică a adversarului. . prevenire etc. . RBR asigură condiţii favorabile pentru atingerea acestor obiective. cât destabilizarea şi anihilarea psihică. respectarea legii. ASPECTE ACTUALE PRIVIND COMPONENTA UMANĂ ÎN CONTEXTUL “RĂZBOIULUI BAZAT PE REŢEA” Col. Elaborarea reprezentărilor despre modul în care se vor desfăşura viitoarele conflicte militare obligă analiştii din multe domenii sociale să se aplece asupra studiului folosirii forţei într-o lume confruntată simultan atât cu integrarea.deplasările către un adversar descoperit vor fi înlocuite cu loviturile directe.principalele ţinte urmărite vor fi nu atât prezenţele fizice. în termen scurt. ing. inclusiv împotriva ameninţărilor asimetrice. tocmai pentru că se bazează pe supremaţia informaţiei. Pregătirea acţiunilor militare nu va mai constitui doar o problemă a modului în care se organizează şi întrebuinţează forţele pentru a învinge un inamic definit.comanda-controlul va suporta un mare grad de descentralizare. Aurelian IONESCU Dimensiuni / componente Oameni (Resursa umană) • Individ • Organizaţie/organizare • Cultura organizaţională • Procese activitate/afaceri Informaţia • Filosofia “Information Sharing” (accentul se pune pe împărtăşirea informaţiei şi nu pe “zăvorârea” acesteia) Reţea • Mediul sigur pentru împărtăşirea informaţiei Cadrul Conceptual NNEC (NATO Networkd Enabled Capability 171 172 . . punerea sa în imposibilitatea de a acţiona/reacţiona coerent. capabile să execute o gamă largă de misiuni. impus de imprevizibilitatea acţiunilor. ceea ce va modifica total reprezentările clasice despre dispunerea trupelor în dispozitive. Ea va include.

mai multă autoritate şi mai multă informaţie. predicţia. semnificaţie. politicilor (policies) şi practicilor • Au fost dezvoltate modele teoretice de D_a: -interpretativ (focus pe aspecte psihologice) -Thomas-Tymon (oamenii sunt energizaţi de sarcinile pe care le fac) -sentimentul împuternicirii (alegere. este mult mai probabil ca aceştia săşi folosească energiile pentru producerea unor rezultate de excepţie” Conducere eficace împuternicire Delegare de autoritate (D_a) • Auto-direcţionare. simularea. agenţii nou create Decidenţi • Colecţie de capabilităţi şi procese privind evaluarea. competenţă. Organizatii centrate pe procese Delegare de autoritate (empowerment / împuternicire) Kouzes and Posner (1995): a permite altora să acţioneze • “Când oamenii au mai multă libertate de acţiune. economic şi civil) 173 174 . progres) INFORMAŢII REŢEA Dimensiuni / Componente (cont) Colectori • Surse de date variate/multiple: senzori tradiţionali. planificarea şi luarea deciziei Efectori • Mecanisme la dispoziţie pentru realizarea unor obiective planificate. utilizând toate instrumentele puterii (militar şi politic.OAMENI (Resursa umană) Colectori Decidenţi Efectori Impactul asupra resursei umane Individ Delegare de autoritate • Organizaţie/organizare Modele organizaţionale • Cultura organizaţională Inovare. ce permite subiecţilor să participe la deciziile ce-i privesc • Stare mentală şi în acelaşi timp un rezultat al poziţiei. Adaptivitate • Procese activitate/afaceri Tranziţia spre “Process Age”. servicii de informaţii.

asupra vieţii altora din sfera lor de responsabilitate.MODELE ORGANIZAŢIONALE Definiţia D_a A permite subordonaţilor să acţioneze într-o astfel de manieră care să le dea sentimentul că au “autoritatea” (choice) şi “abilitatea” (competence) de a “lua decizii” importante (meaningfulness) şi de a “determina efectele” acestor decizii (progress) asupra vieţii personale. având ca rezultat un nivel ridicat al performanţei pentru întreaga organizaţie. sau asupra operării organizaţiei ca un întreg. STRUCTURI ORGANIZAŢIONALE 175 176 .

ÎNLOCUITOR: informaţia înlocuieşte producţia de masă caracteristică erei industriale atât în ceea ce priveşte produsele/serviciile cât şi procesele. BUN PUBLIC: informaţia contribuie la bunăstarea şi libertatea umană. VALOARE: informaţia are valoare. învăţăminte. COST: informaţia are un cost. o sprijină maximizează beneficiile şi PLANIFICĂ EXECUTĂ VERIFICĂ CORECTEAZĂ Activităţi IT Planificare & Organizare Achiziţie & Implementare Livrare & Sprijin Monitorizare Gestionează riscuri Securitate Siguranţă Conformit. GENERAREA INFORMAŢIEI: informaţia este un produs al unui proces de automatizare.INFORMAŢIA CAPĂTĂ IMPORTANŢA STRATEGICĂ PENTRU SUCCESUL ORICĂREI ORGANIZAŢII RESURSĂ: informaţia este o resursă ce trebuie administrată pentru a obţine rezultate optime. GUVERNAREA ORGANIZAŢIEI DIRECŢIONEAZĂ GUVERNANŢA IT DIRECŢIONEAZĂ Obiective •IT este aliniat cu activitatea Organizaţiei. deşi nu este foarte simplu de determinat. Realizează beneficii Control •Resursele IT sunt folosite în mod responsabil •Riscurile în domeniul IT sunt gestionate corespunzător RAPORTEAZĂ Creşte automatizarea – eficacitate Descreşte costurile eficienţă STANDARDUL COBIT Domenii Procese Proces 0 Tehnologie Proces 1 Proces 2 Proces 3 Aplicaţii Oameni Obiective Control Activităţile organizaţiei RESURSE Proces3a Proces 1a Resurse Activităţi RAPORTEAZĂ XXX xxx XXX XXX 177 178 . iar producerea ei implică costuri. informaţii. cunoştinţe. IERARHIE: informaţia există într-o ierarhie cognitivă de date. CICLU DE VIAŢĂ: informaţia are o viaţă utilă.

în principiu. ale căror aplicaţii implică resurse hard şi soft ce nu sunt întâlnite în sistemele comerciale. echipamente.un model constituit din: stabilirea direcţiei. dezvoltarea alternativelor. accelerării ritmului operaţiilor. ing. acţiune (OODA). decizia şi coordonarea.RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA LA NIVELUL SOLDATULUI Locotenent-colonel dr. Reţelele de comunicaţii şi susţinere a comenzii permit comunicarea de la cele mai înalte până la cele mai joase niveluri. predicţia. o înţelegere bună a scopului luptei şi conduce la o desfăşurare mai flexibilă a forţelor proprii în coordonate de timp. personal. în scopul cunoaşterii teatrului de operaţii. decizie. care generează o putere de luptă sporită. prin fiecare utilizator de reţea într-un mediu de luptă al viitorului. care cuprinde: monitorizarea. înţelegerea. Prin folosirea soluţiilor civile şi adaptarea lor la 179 cerinţele militare. care furnizează factorilor de decizie de la toate nivelurile datele adecvate şi în timp util pentru a planifica. Întregul proces de comandă şi control descris anterior devine greoi şi necesită schimbarea cu un nou concept mai rapid şi mai eficient. Războiul bazat pe reţea oferă o soluţie în acest sens. măririi vitezei conducerii. Acest lucru permite schimbul de informaţii. costurile şi timpul de desfăşurare pot fi reduse în mod eficient. Studiile de bază descriu reţeaua ca o matrice în care componente precum unităţi. Liviu COŞEREANU. Comanda şi controlul. în lucrarea „Network Centric Warfare 2nd Edition”: „un concept operaţional superior din punct de vedere informaţional. din cadrul Programului de Cercetare Cooperativă pentru C4ISR al Departamentului pentru Apărare al SUA.a. Control şi Comunicaţii (C3) Sistemele C3 pot fi definite în multe moduri. Definiţia adoptată de NATO este următoarea: „Un sistem integrat în care sunt cuprinse doctrine. orientare. . decidenţilor şi executanţilor. Cele mai cunoscute modele sunt următoarele: . va fi lărgită. Acest lucru determină o cunoaştere rapidă şi corectă a situaţiei spaţiului de luptă. Războiul bazat pe reţea O definiţie a războiului bazat pe reţea a fost dată în 2000 de către David Alberts ş.procesul HEAT (Headquarters Effectiveness Assessment Tool). arme şi sisteme de senzori sunt conectate la diferite noduri de acces. care va fi transmisă şi utilizată în timp real. comparaţie. proceduri. Sistemul de Comandă. nu trebuie să dezvolte soluţii exclusiv militare la costuri mari. . procesare.ciclul observare. coordona şi controla activităţile pe care le desfăşoară ”. spaţiu şi scop. utilităţi şi comunicaţii. 2. intensificării efectelor letale. De remarcat că forţele militare. Maior Tiberius TOMOIAGĂ 1. 180 . Cantitatea de informaţie. a fost dintotdeauna caracterizat ca fiind o serie iterativă de acţiuni şi ordine. accentuării protecţiei şi realizării unui anumit grad de autosincronizare”. ca proces. decizie şi acţiune. prin integrarea într-o reţea informaţională a senzorilor. structuri organizaţionale.

integrat în totalitate.9 – 5. text. cu o forţă de distrugere mare. împreună cu informaţii şi recunoaşterea de la eşalonul superior. .Land Warrior. Cele mai indicate pentru operaţiuni militare sunt reţelele mobile fără fir. full color. Tehnici de comunicare La proiectarea unei reţele de comunicaţii trebuie să se ţină cont de volumul datelor ce vor fi transferate. 256 culori.0 – 17. care include arme de luptă. şi anume. 4.Statele Unite ale Americii .8 – 17.Franţa – FELIN .echipamentele de navigaţie bazate pe GPS vor furniza date pentru sistemul C3 şi vor oferi soldatului informaţii precise privind poziţia acestuia. Fluxul de informaţie va fi transferat: . IEEE 802. IEEE 802.Suedia – MARKUS. Toate sistemele soldat enumerate mai sus converg către aceeaşi idee. .orizontal – de la soldat la soldat . surse de energie.9 Mbps ** Total 2.11a.Germania – System Soldat – Idz . 25 Hz 1. navigaţie. Cele mai cunoscute sunt: . va fi compusă din raportări şi din achiziţia unui tablou comun al situaţiei. 181 Comunicarea orizontală va avea ca preocupare esenţială coordonarea operaţiunilor în cadrul unităţii.23 – 2.sistemul de comandă şi control îmbunătăţeşte considerabil cunoştinţele despre situaţia reală din teren ale soldatului şi oferă o posibilitate crescută de identificare amic-inamic. HiperLAN/2. pe de altă parte. Sistemul soldat Sistemul soldat este un sistem de luptă individual eficient.Olanda – Soldier Modernisation Program . Comunicaţiile de date fără fir pot fi realizate folosind şi următoarele standarde: BlueTooth. Ratele de transfer necesare pentru fiecare sunt prezentate în tabelul de mai jos: Serviciu de date Contribuţie la rata de transfer Voce 16 kbps Text 128 kbps Video: 640*480. Acestea includ: voce.4 – 2.7 Mbps * 9.8 kbps Criptare Neglijabilă (32 – 512 biţi) Corecţia erorilor 1. La ora actuală se află în desfăşurare numeroase programe care dezvoltă sisteme soldat. . UWB sau în banda de 60 GHz.11b.5 Mbps * Video: 640*480.Marea Britanie – FIST . Comunicarea verticală. poziţionare. comunicaţii în reţea.7 Mbps ** Navigaţie şi poziţionare 52.comunicaţia între grupul de luptători şi eşaloanele superioare se va face în reţea. La 182 . cu sau fără fir. deoarece pot fi mutate împreună cu unitatea pe care o deservesc şi sunt uşor de instalat. creşterea eficienţei acestuia pe câmpul de luptă şi sunt aproape identice sub anumite aspecte: .vertical – de la soldat la comandant sau la un centru de comandă. 60 Hz 8.Spania – Combatiente Futuro . nivel crescut de performanţă umană şi integritate corporală.Australia – Project Land 125 .0 – 35. criptare şi corecţie a erorilor. prin intermediul unui vehicul de luptă sau al altui nod de acces la reţea.3. video.8 Mbps ** Tabelul 1: Volumul datelor transferate în reţea Aceste reţele pot fi fixe sau mobile.4 Mbps * 18.

protecţia individuală şi diverşi senzori ce vor face parte din acest sistem. Pe lângă sistemele de armă. din punct de vedere al integrării soldatului într-o reţea care va sta la baza coordonării unor acţiuni de luptă. Standard WLAN . astfel încât implicarea soldatului să fie cât mai mică.11a HiperLAN/2 UWB 60 GHz Transfer 720 kbps 10-11 Mbps 100 Mbps 31 Mbps 34 Mbps 60 Mbps 10-40 Mbps Distanţă 100m 100m 100m 50m Observaţii - securitatea datelor. lărgimea de bandă pentru comunicaţiile cu eşalonul superior. fie sunt inutile. proiectarea unei interfeţe om-maşină. Principalele probleme tehnice. stabilirea priorităţilor în fluxul informaţional. The lowest echelon in Network Centric Warfare. 2002. Concluzii Una din provocările actuale ale armatei române este dezvoltarea unui astfel de soldat-sistem. batalion sau brigadă. care va deveni pionul războiului bazat pe reţea şi va trebui să fie compatibil cu sistemele similare dezvoltate de celelalte ţări.BlueTooth WLAN – IEEE 802. supraîncărcarea reţelei cu informaţii care. fie nu pot fi procesate în timp util.alegerea unui standard trebuie să se ţină cont de rata de transfer şi de distanţa la care acestea pot asigura transferul de date. sunt date de: 183 184 . 5. trebuie depăşite unele bariere tehnologice în ceea ce priveşte informatizarea şi sistemele de comunicaţii de date.11g WLAN – IEEE 802.11b WLAN – IEEE 802. Swedish National College. 150m În dezvoltare 600m În dezvoltare 2-3 km Nu este comercial (deocamdată) Tabelul 2: Standardele pentru reţelele fără fir BIBLIOGRAFIE: HASSGARD Ulf. de la soldat la companie. Este foarte important ca datele transferate să asigure buna desfăşurare a operaţiunilor şi să evite. în acelaşi timp.

asta 0. pe care foarte multă lume o consideră. La ora actuală. aceeaşi informaţie îi apare atribuită altei surse. apoi sunt transmise numai informaţiile prelucrate. „ochi în teren”.8 ş. capacitatea unei structuri de informaţii oponente. Este vorba despre creşterea numărului de analişti. ea este generată din acelaşi loc. factorul uman. Nu numai că îl inundă pe acesta cu un volum foarte mare de informaţii. 186 . acum nu mă mai consider. dar şi cu informaţii contradictorii. s-au constituit subunităţi de tip companie care aveau 150 de analişti în companii de informaţii militare. la nivelul corpurilor sau diviziilor în armatele care participă în coaliţie. Şi. mr.1. Soluţia este creşterea numărului de oameni. făcusem un program similar. Deci. de a analiza împreună informaţiile. pentru că acolo volumul nu este chiar exagerat de mare. acolo ceea ce se poate obţine poate fi păstrat şi controlat. general Medar. Pe sursele închise nu este nevoie. Când noi vrem sau altcineva vrea să acţioneze asupra unei forţe oponente. între ceea ce înseamnă informare şi dezinformare. acesta este un element. altor surse. dr. şi. de fapt. batalion. la noi există un asemenea centru de informare operativă.a. Gl. să încerce să îl distrugă sau să îl anuleze. În toate sistemele de analiză. prin motoare de căutare. De exemplu. ca un element important al culegerii de informaţii. hai să zicem. O să vă dau un exemplu: la acest Centru de Informare Operativă nu vine nimic din surse deschise. americane sau britanice. ofiţeri de informaţii. mii de informaţii în 24 de ore. Ei sunt analişti foarte buni şi deja fac primul filtru. mai ales pe surse deschise. Nu sunt deloc un mare partizan al surselor deschise. Dar. ci spun că sunt necesare. lt. e bine ca ele să fie abordate. atât cantitativ. de asemenea. trebuie ca omul să dea ponderi anumitor intrări şi să spună: intrarea asta are ponderea 0. lt. în felul acesta. pe parcurs. Sursele deschise sunt accesate de acolo. dându-i-se surse diferite. Şi gata. mai ales ţinând cont de faptul că sursele deschise sunt un mâncător uriaş de timp.d. pentru că se pierdeau frânturile esenţiale de informaţii. de analiză numai a surselor deschise. Aceasta este soluţia care s-a găsit la momentul de faţă. De aceea. foloseşte sursele deschise. o dezinformare. ceea ce a generat constituirea unor noi structuri. peste o oră.DEZBATERI Gl. dar cu 185 foarte mult discernământ. de fapt. o informaţie. evenimentele şi a prezenta comandanţilor numai acele informaţii relevante pentru operaţie. cel de acolo o vede prima. diminueze. Gl. Toată culegerea din surse deschise se face de către alte structuri. Un alt element este ca. atribuite. prin crearea unor asemenea cascade de analiză. este cea mai parşivă sursă posibilă. De aceea. MEDAR: Pe vremea când eram inginer. dirijezi sistemul automat către soluţia pe care o vrei. cât şi calitativ. în lumea reală s-a constatat că a fost o catastrofă în ultimele conflicte. un program de optimizare a soluţiei. la ora actuală. aşa cum a menţionat dl. Sursa deschisă. ca şi în acela. dar valoarea lor este dată tocmai de această capacitate de a se interconecta. Peste 1015 minute. care este. Ei pot lucra concentrat sau dispersat în structuri de companie. intrarea asta are 0. În funcţie de cum ai dat ponderi. se introduce într-un sistem de surse deschise. avem Centrul de Informare Operativă şi un alt centru pentru surse deschise.m. Rezultatele au fost dezastruoase. brigadă. Vă daţi seama că vin acolo zeci de mii de informaţii. MEDAR: Unii au încercat să rezolve problema volumului foarte mare de informaţii automatizat prin selectarea lor automatizată. la aşa ceva nu există decât o singură soluţie: mărirea capacităţii de analiză.15. dr. prima discernere între informaţii. care lucrează 24 de ore din 24. SAVU: În ceea ce priveşte culegerea de informaţii de către senzorii tehnici şi analiza lor automată. Şi nu este normal. şi analiza acestor informaţii a transferat partea automată către cea umană. se confirmă. artificial. să mai existe filtre formate tot din analişti.

dr. atunci când am o grupare de 8 oameni. acel comandant are nevoie de informaţii şi de imaginea întregului câmp de luptă.nu este un lucru real. de analiză. Am înţeles că prelucrarea lor în informaţii trece printr-un ciclu. în timp real. participă direct la conducerea operaţiei în desfăşurare. în care primeşte informaţii şi are nevoie de acest proces. mai puţin augmentate. în care au reuşit capturarea a peste 150 de insurgenţi. Dr. este capacitatea de a lovi adversarul. S-a făcut şi rezultatul a fost catastrofal. şi transmiteau – „Sunt în acea casă. prin mai multe filtre până când ajunge într-un centru de stocare. Nu cumva apare riscul ca unele păreri. deci. Aşa cum spunea dl. Informaţiile se transmit atât în pregătirea unei operaţii. au luat-o la fugă pe strada X. practic. cu cât ciclul este mai scurt.m. care.aceasta a fost o muncă extraordinară pe care au făcut-o alte state. practic. Aveam capabilităţi SIGINT care erau în ascultare pentru toată zona şi transmiteau comandantului polonez permanent informaţii. iar zona era survolată de un avion fără pilot. pentru că în timp 187 ce polonezii acţionau. nu mă apuc să o lovesc. vezi că celălalt e dincolo. Dr. ALEXANDRESCU: Sursele de obţinere a datelor despre adversar şi forţele proprii sunt multiple în cadrul Războiului bazat pe Reţea. „Ocolesc”. acolo unde a fost folosit. pentru că nici în Războiul în Reţea. informaţii tip raport scris şi toate acestea au trebuit aduse în acelaşi format-. erau înaintea lor. noi aveam alături grupurile HUMINT. Informaţia participă şi la procesul de conducere a acţiunii propriu-zise. cu atât avantajul pe care ţi-l oferă Războiul bazat pe Reţea este mai evident. iar selectarea şi interpretarea lor se fac automat. În această primă etapă. sau de 12. comandantul decide: „Mă retrag”. vezi că şi-a adus încă forţe suplimentare care sunt mai puternice decât ale tale”. şi la sistemele de analiză computerizată şi la sistemele de colectare prin senzori . acum au ieşit etc. care le transmiteau informaţii în timp real.sunt direcţionate către aceştia sau se oferă un cadru larg din care cei interesaţi să îşi poată lua diferite informaţii? Dacă sunt direcţionate către anumite entităţi organizatorice.d. am furnizat datele despre ceea ce exista acolo. iar ei veneau cu forţa de lovire. vedeţi că au ieşit din oraş cu două camioane. procesul de analiză. blocaţi-i dincolo. DOLGHIN: Principalul avantaj pe care l-a determinat Războiul bazat pe Reţea. chiar şi în Războiul în Reţea. Comandantului i se spune: „Acum este acolo. chiar dacă el durează 24 de ore sau 5 zile sau 8 ore ş. de unde veneau informaţii care se transmiteau tot comandantului polonez şi îi spuneau: „Ies. Logica te îndeamnă să crezi că. cum sunt puse informaţiile la dispoziţia executanţilor din teatrul de acţiune . Astfel. polonezii au desfăşurat o operaţiune neaşteptată pentru insurgenţi. Este cea de-a doua categorie de informaţii. dacă vreţi. trebuie blocaţi la intersecţia Y sau pe şoseaua Z”. general Savu. şi ştiu că am în faţă o brigadă. are două etape: o primă etapă de cunoaştere a existenţei inamicului. ale ofiţerului de informaţii să fie inoculate în decizia comandantului? 188 . acum au intrat. sau „Lovesc”. Mai întâi. fie ofiţerul de informaţii acţionează ca un comandant. Noi asigurăm cu informaţii sectorul polonez. lt.”. cine este cel care le dirijează? Este ofiţerul de informaţii capabil să pună la dispoziţia anumitor entităţi organizatorice informaţiile de care au acestea nevoie? Poate el să intuiască intenţia comandantului? Este uşor să manevrezi anumite lucruri din informaţii. „Evit”. MEDAR: Orice element de lovire. digitale. cât şi pe timpul desfăşurării ei. Cel de al-doilea element este exemplificat de ceea ce se întâmplă acum în Irak. Ce părere aveţi? Gl. Din acest centru de stocare. informaţii prin imagine.a. pentru că erau informaţii analogice. după aceea a început acţiunea propriu-zisă. Dar apare o situaţie paradoxală: fie comandantul acţionează ca ofiţer de informaţii. Exploatarea deplină a acestui avantaj pune în discuţie ciclul de transformare a datelor în informaţii. Zilele trecute.

interesul pentru acea imagine. atunci când trece satelitul să ia imaginea. iar la nivelul structurilor centrale. cel care se ocupă de informaţii în teatru. De mai multe ori am vorbit despre acel curs de informaţii pentru comandanţi pentru că este esenţial pentru acesta să ştie cum să-şi ceară informaţiile şi ce anume să ceară. pentru că este o bază de date internă. mai luau o imagine şi toate erau în regulă. Din baza de date se scot lecţiile învăţate. răspunsul ar trebui să fie „Sir. dacă mâine se ia o decizie ca România să trimită trupe în ţara X. Modalitatea actuală de transmitere a informaţiilor factorilor de decizie ar fi: cel care se duce să prezinte această informaţie. dr. de aici încolo e treaba dumneavoastră. Asta s-a întâmplat acum câţiva ani. continuau activitatea. pentru că. la 4 ore. când. deci. despre ce ar trebui făcut pentru a acţiona în acea ţară sau în aria de responsabilitate Y. şi îi transmit datele. Acesta este un tip de informaţii. nu informaţia despre care spuneam că are nevoie comandantul acum. în care. Se ştia că.a. ulterior. Când mă duc la şeful Statului Major General sau la ministru. iar în viitor numai aşa va fi. deci. La ora actuală. Acolo nimeni nu poate accesa orice din baza de date. dacă se poate. un şef al unui serviciu de informaţii trebuie să îi spună: „Asta este informaţia”. este absolut nevoie ca structurile de informaţii. Şi atunci când personalitatea de decizie politică sau militară întreabă: „Ei. aşa este în toată lumea. De aceea. şi să prezinte o paletă de proiecţii din care. În baza de date sunt. că nu va fi aleasă nici una. Referitor la posibilitatea de a influenţa decizia prin informaţii. de fapt. acestea vor fi posibilele consecinţe”. din punct de vedere al informaţiilor. acolo era un loc de instruire pentru arme nucleare.d. O teorie veche spunea că atunci când merge la Şeful Statului Major General sau la ministru. poate. Tendinţa actuală nu mai este aceasta. ea dă şi sursa.3. iniţială. necesare pentru luarea deciziei.m. După ce ştiau că a trecut conul satelitului. le ascundeau. Aveau acea imagine şi la 24 de ore. măcar să putem da informaţiile de bază. se află undeva în jur de 10% . informaţii care sunt puse la dispoziţia analiştilor pentru viitoarele şi actualele analize. la nivel central. Este obligaţia noastră. Fiecare îşi poate accesa doar domeniul lui de activitate.15% pe o scală de valori. baza de date a Direcţiei de Informaţii nu poate fi accesată decât din Direcţia de Informaţii. Chiar la 24 de ore e puţin. care să îşi dea seama de responsabilitatea muncii lui atunci când îi transmite informaţia comandantului. variante posibile de acţiune şi atunci când este întrebat „Ce trebuie să facem acum?”. în general. chiar dacă este în amănunt. la 24 de ore. my job is over”.4. o imagine dată în acest fel are o anumită valoare. ş. care aşa şi făceau. Pentru comandant este lucrul despre care vorbeam. da. care să nu aibă absolut nici un fel de implicaţii politice şi capabili să furnizeze întotdeauna informaţia cât mai plată. să răspundă: „Dacă luaţi această decizie. acum câţiva ani. ca şi cele din teatru. le pregăteau pentru lovituri ş. a celor din structurile de informaţii şi obligaţia UNAp să se facă o pregătire de informaţii a comandanţilor. mă străduiesc să nu folosesc cuvinte care să-l ducă spre o decizie sau către alta.2. categoric. datele necesare pentru pregătirea viitoarei rotaţii sau a unei dislocări într-o ţară pe care deocamdată nu o ştim nici unul. trebuie 189 să existe nişte oameni echilibraţi. trebuie verificată cu mijloace 190 . trebuie să aibă 1. la 6 ore. V-am dat informaţia. nu pot fi accesate decât de acolo şi într-o modalitate care să asigure toate protecţiile necesare.d. MEDAR: Aţi vorbit despre accesul la informaţii în reţea. Acolo există deja informaţii adunate în baza noastră de date despre posibile viitoare ţinte. Au fost unii. să fie un om echilibrat. întotdeauna. Din baza de date informaţiile nu pot să ajungă decât la cel care se ocupă de pregătirea viitoarei structuri care pleacă.5. deci. în baza de date.Gl. când trecea satelitul.m. lt. Ceea ce mă interesează este să am acea imagine a zonei în dinamică. şi ce zici? Ce ar trebui să facem acum?”.a. Cu privire la imaginile prin satelit. la fel. Dar aceasta nu mai este treaba celui care prezintă informaţiile.

Un al doilea exemplu pe care vreau să vi-l dau. ca să fim interoperabili cu Alianţa. însă. eu o să-i mulţumesc şi o săi spun că vreau un terminal. despre concept. atât cu avioanele fără pilot. să poată fi interconectat cu celelalte capabilităţi. Esenţial. în conflictele asimetrice. Avem grijă ca ceea ce realizăm . dar care să poată fi folosite oricând la nivel multinaţional. Soldatul viitorului lucrează în reţea. celelalte sisteme de armament realizate până în momentul de faţă la noi în ţară. dar imagini dintr-o anumită zonă şi. Dacă poate să facă aici. Desigur. ca informaţiile de care avem nevoie să le putem lua în formatul. sperăm cât mai 191 192 . anumite ochiuri din această plasă. echipamentul cu soldatul viitorului – sunt o contribuţie naţională la realizarea acestui element component dintr-o reţea. putem discuta foarte multe despre Războiul bazat pe Reţea. despre multe alte lucruri care se pot realiza. cât şi cu transportoarele. la nivelul Alianţei. Elementele pe care le-am prezentat . la tot ce se întâmplă în Alianţa Nord-Atlantică. subcomponente. Avem în vedere ca acest echipament. Dacă informaţia ajunge din Irak la Bucureşti. le poate obţine cu acel sistem. al soldatului viitorului. care au ele însele o dinamică foarte mare.Alliance Ground Surveillance. general Sandu. SANDU: Nu vom ajunge niciodată la nivelul pretenţiilor Alianţei din mai multe motive. România contribuie la realizarea sa printr-o contribuţie financiară evaluată la mai mult de trei milioane de euro.poţi să obţii imagini dintr-un port rusesc. Problema cea mai importantă este a domeniului dumneavoastră. însă. atunci când considerăm noi că este necesar? Sau se vor stabili. Dacă are caracter naţional. contribuim la realizarea unei capabilităţi de luptă comune. în cadrul acestor reţele.să rezolve probleme la nivel naţional. aparţine unor state puternic industrializate. fiţi sigur că ea poate să ajungă şi de la Bucureşti la Bruxelles şi tot în timp real. conectaţi. care sunt şi capabile să le pună în operă. mă refer la nivel de Alianţă. conceptul de Război bazat pe Reţea. ca structură. deocamdată. de ce nu? Deci. Mă refer la faptul că în spatele tuturor acestor lucruri stau nişte mijloace tehnice pe care noi putem să le asigurăm sau nu în cadrul Alianţei. un terminal cu care să poată fi accesaţi sateliţii comerciali . Ca ţară membră NATO. să avem grijă. De exemplu. vom avea un sistem adecvat cu care să ne interconectăm la sistemul Alianţei. Dacă dl.HUMINT. Noi va trebui să fim. despre schimbarea mentalităţii oamenilor. de toate informaţiile pe care NATO. ing. vom putea beneficia de ea. vom face lucrurile naţionale la nivel naţional? Gl. cât şi. apropo de Războiul bazat pe Reţea. cu tot ce asigurăm. este necesară imaginea la un interval de timp cât mai mic. pe canalul. din această reţea care sunt obligatorii pentru noi de realizat iar noi. În cadrul conceptului universal plug and play. tancurile şi cu alte elemente. în România. el are caracter naţional sau de Alianţă. atât în cadrul NATO. şi avem grijă. pentru că imaginea de informaţii necesară este una care trebuie să vină la interval scurt. Va trebui.aer. despre avioanele fără pilot este o realitate. referitor la ce spunea domnul general Medar. general Sandu îmi propune o soluţie eficientă cu o imagine de acest gen. bucăţele din Războiul bazat pe Reţea . În aceste condiţii.elemente. la dimensiunea absolut necesare şi să le utilizăm în scopuri naţionale. sau multinaţional. pot fi accesate şi plătite canale pe orice satelit. dar România nu va cumpăra niciodată un sistem AGS. sistemul AGS . se referă la cel mai important proiect al Alianţei. Desigur. ALEXANDRESCU: O întrebare pentru dl. Dr. pentru a arăta legătura dintre naţional şi internaţional. cu un terminal aflat în ţară. presupun că şi noi vom fi capabili să realizăm elemente din acest sistem bazat pe reţea. În viitor. dr. dacă se poate. vom fi vreodată în stare să ajungem la nivelul Alianţei. fl. dacă acele scopuri naţionale vor exista.de exemplu. de pe un satelit rus.

Referitor la împărţirea procentuală între contribuţia factorului tehnic şi a factorului uman în acest nou concept. este mult mai mare decât în brigăzi cu o organizare structurală clasică şi cu o dotare nedigitizată. în cadrul Uniunii Europene.nu înseamnă că dacă sunt şapte şefi ierarhici fiecare dă alte ordine -. a devenit istorie. 30% este important factorul uman. Sunt utilizaţi combustibili şi sisteme integrate de ultimă generaţie atât în ceea ce priveşte mecanica. educaţională. Una din modalităţile de transformare este şi organizarea structurală. mr. Din punct de vedere al cerinţelor de capabilităţi. iar angajarea cercetaşilor în acţiuni directe. indiferent de unde s-a cumpărat sau s-a produs tehnologia. cred că aproximativ 70% are importanţă zona tehnică. pregătirea şi menţinerea nivelului de instruire a personalului. Mentenanţa este simplificată datorită calităţii materialelor utilizate. Gl. pentru Stryker se foloseşte un motor care merge garantat un milion de kilometri. iar alte ţări dezvoltate nu sunt în stare să opereze UAV-uri în teatru. Cea de-a treia observaţie se referă la cunoaşterea intenţiei comandantului – el ştie ce i-a transmis comandantul să îndeplinească. Luaţi exemplul acestor UAV-uri. nu este recomandată în nici un manual al acestora din armatele moderne. pentru că aceste capabilităţi vor fi absolut necesare. mentenanţă şi participarea Universităţii la exerciţiul Romex. Întrebarea mea este: se justifică această sacrificare a celui mai specializat luptător în schimbul unor informaţii care puteau fi procurate şi cu alte mijloace? Gl. deşi în prezentare am subliniat faptul că factorul uman este un element critic al Războiului bazat pe Reţea. în care defineam tehnologia ca o capabilitate. transmisia şi partea de electronică extrem de costisitoare. În imaginea operaţională comună are o singură informaţie. HORNEA: Cred că întrebarea domnului colonel a vizat concluziile prezentării mele. Selecţionarea personalului. nu poţi să discuţi despre tehnologie fără oameni capabili. are nişte criterii. chiar dacă se dau simultan . au fost antrenaţi în trei săptămâni şi au plecat în teatru şi dau imagini şi acum. Noi am exclus că în Armata României se poate întâlni o situaţie în care oamenii să fie incapabili să folosească tehnologie înaltă. pregătirea personalului presupune 194 . era informaţională şi dezvoltarea tehnologiei impun transformarea acestui concept. Cea organizaţională îşi păstrează structura. ca procedeu de cercetare. pregătirea personalului se face pe o durată de aproape trei ori mai mare. Dr. de schimbare a mentalităţii în conceptul Războiului bazat pe Reţea. nu este un nou tip de război.aici e vorba de separarea ierarhiei organizaţionale de cea informaţională. cu costuri semnificativ ridicate. Col. sealift. Aşadar. 193 Armata României a dovedit că. De exemplu. forţele pentru personal. mr. evident. nu şapte. Suntem în secolul XXI. părerea mea e că conceptul de Network Centric Warfare este suportul care sprijină ducerea acţiunilor de luptă. Deci. noi le stabilim pe standarde NATO.curând. Cercetarea prin luptă. Când vorbim de o capabilitate airlift. în cazul unei asemenea brigăzi. SAVU: Referitor la prima întrebare. costurile pentru selecţia. tehnologia este importantă şi văzută ca o primă capabilitate. Referitor la întrebarea dacă Războiul bazat pe Reţea este un nou tip de război sau o modalitate de ducere a războiului. care folosesc materiale. nişte standarde de selecţie extrem de ridicate. În acelaşi timp. vorbim de capabilităţile aprobate la Praga. imaginea operaţională comună . De aceea. în timp foarte scurt a deservit-o. SAVU: Se păstrează principiul unităţii de comandă. iar la cea informaţională se ajunge direct şi la cel care trebuie. ALEXANDRESCU: Dacă şi cum se justifică sacrificarea cercetării în folosul obţinerii informaţiilor? Mă refer la faptul că se introduc noi concepte şi modalităţi de folosire a cercetării tehnice. din câte ştiu. la fel ca şi în Forţele Terestre. lăsându-i un anumit grad de libertate pentru a duce la îndeplinire misiunea.

pregătire ca specialişti şi după aceea de menţinere a acestei specializări. când se prezintă esenţa acestui exerciţiu. celui care se ocupă de aprovizionarea cu muniţii. Batalionul logistic are capacitatea de a afla în orice secundă. vede tot ce se întâmplă şi apoi operează împreună cu cei pe care îi sprijină. Referitor la exerciţiul românesc. . este trimis într-o operaţie. consideraţi sprijin de luptă. în general.o mână. În această perioadă există şi o zi a distinşilor vizitatori. se pot urmări procesul de planificare. Au fost mai mult de 200 de cadre în brigada Stryker. Viitorul pilot este un simplu soldat într-un vehicul Stryker şi face exact ceea ce face un soldat. Bravo ş. care şi-au pierdut membre .calitate şi eficienţa misiunii. poate să ridice greutăţi. Ei sunt.criterii de intrare. de exemplu. dacă vorbim de rachete sau de proiectile de calibru mare. S-a ajuns până la realimentarea din mers. în momentul în care muniţia este scoasă. se încearcă o dotare. pentru că acestea sunt puse în containere. unităţile pentru intrare şi extragere din teatru. înainte de a se califica pilot. s-a inclus în orarul desfăşurării activităţilor o perioadă de participare efectivă la exerciţiu. chiar dacă acestea se află în mers. automat. mult mai ridicate decât întro unitate clasică. Singura unitate de tip batalion. ajungând la sfârşitul anului 2001 la 680 miliarde.m. Probabil că unul dintre modelele pe care le vom urma va fi cel al infanteriei marine americane. după terminologia americană. Asistenţa medicală este de mare vârf. care pot transporta muniţia chiar la locul de executare a focului. Pentru unii. care nu este integrată organic în brigadă. transmite. este unitatea de aviaţie. care sunt consumurile pe toate clasele de materiale. Dacă se doreşte.a. Texas.pe care le au forţele speciale.d. Diferenţa constă în faptul că este complet informatizat. cel puţin la nivelul mijloacelor de comunicaţii. iar muniţia este cuplată în ele. un picior. batalionul logistic este integrat în structura unităţii. până la câteva kilograme. digitizarea Diviziei 1 cavalerie. acest lucru nu contează foarte mult. în cele mai sofisticate centre. Mai mult. care este nivelul de consum. situate pe nave . Proteze funcţionale înseamnă că o mână. nu se pregătesc şi nu operează împreună. punctele de comandă. se interconectează nervi. din locul ei. de exemplu. există dispozitive speciale de realimentare. au fost duşi. partea de comunicaţii cu bazele din Germania sau din Alabama. în care piloţii sunt antrenaţi împreună cu unităţile luptătoare direct. cu un profil foarte scăzut. exact ca la avioanele la 195 care se poate face realimentarea în aer. demonstrativ evident. La noi. Şi această problemă se rezolvă în comun. a 196 . integrarea unităţilor de aviaţie este o cerinţă fără de care nu se poate acţiona. Oricum. compatibilă cu grupurile de diferite tipuri . La fel se face şi pentru combustibil şi pentru alte categorii de materiale. au început deja pregătirile.personalul Universităţii Naţionale de Apărare poate să participe la acea zi. După cum ştiţi. Se are în vedere exact raportul cost . aşa cum este şi la noi. până la începutul lunii iulie se vor face toate amenajările logistice. senzorul respectiv. în prima brigadă. americanii vor determina nişte zone cu acces restricţionat. este funcţională. echipamentele folosite şi alte detalii. Ca să dau un singur exemplu. prin computerul de bord. . Este o primă încercare. Acest lucru nu înseamnă că nu se fac antrenamente. Deplasarea şi mobilitatea cea mai mare sunt conferite de unităţile de aviaţie.unde se aplică proteze funcţionale de ultimă generaţie. cu anumite limite. La noi există deja un program de integrare. începută în 1999. La întrebarea referitoare la informatizarea părţii logistice. în aşa-numitele forward logistic base .Alfa. selecţie. Există mijloace blindate automatizate. chiar dacă este retezată.nişte spitale înaintate. pentru încurajarea celorlalţi. în care ofiţerii care au luptat în primul război din Golf. cel puţin pentru forţele speciale. procesul de integrare a subunităţilor româneşti cu cele americane. a marii unităţi. se poate participa pe toată durata exerciţiului. totuşi. a avut un cost estimat de 340 de miliarde de dolari. exact ca la un android. începând de la 1 la 9.

astfel încât ei pot să determine inamicul. al mijloacelor de comunicaţii. Referitor la cercetaşi. sau l-au indus în eroare. 1291/2005 C.56. 68-72. prin mijloacele pe care le au. forţele sale principale. sau să îl determine să-l modeleze. aşa cum se spune.N. tehnologic vorbind. 07. pe cât angajează lupta şi determină locul. prin senzorii şi capacităţile pe care le au. Capacităţile lor sunt de a determina locul. ROMTEHNICA S. Învingerea înseamnă aflarea informaţiilor înaintea acestora. aşa cum se ştie dintotdeauna. a forţelor principale ale inamicului. 308/2005 198 . În dotarea lor există asemenea capacităţi. au alte sisteme de armamente şi de senzori.1875 Lucrarea conţine 198 de pagini Tipografia Universităţii Naţionale de Apărare CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE APĂRARE ŞI SECURITATE Şoseaua Pandurilor. iar învingerea cercetaşilor adverşi este unul din obiective. Mijloacele pe care le au la dispoziţie. pot să se angajeze şi să se desprindă foarte rapid când este vorba de contact de luptă. Bucureşti Telefon: (021) 319. locul şi intenţiile sale. o poate dezangaja la fel de rapid. mijloacele şi intenţiile inamicului. nr. acest batalion de cercetare prin luptă. Mijloacele lor au calibre mai mari. tot atât de rapid. sector 5.A EDITURA UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE Redactor: CORINA VLADU Tehnoredactor: MIRELA ATANASIU Bun de tipar: 25.55. care poate angaja lupta.375 Format: A5 Coli editură: 6. tot timpul au determinat capacităţile inamicului. să fie angajate de acest batalion de cercetare. poziţia şi intenţia.93 B. sunt superioare celorlalte trei batalioane pe care le are brigada. care are forţele de manevră în subordine. ci şi acţional . 197 SPONSORI: IBM ROMÂNIA C.fost sesizată această chestiune în urmă cu vreo 2-3 ani în urmă. acesta este un principiu american mai vechi . pentru a putea angaja ulterior. nu numai la nivelul conectivităţii.unităţile lor de cavalerie. nu este vorba de sacrificarea lor. pentru a avea această libertate de mişcare a comandantului. Au muniţii inteligente pe care le pot amplasa în diferite locuri. De fapt. pentru a angaja sau evita forţele principale ale inamicului. integrarea unităţilor de aviaţie de diferite tipuri şi dimensiuni. dar. 2005 Hârtie: A3 Coli de tipar: 12. care sunt unităţile de cercetare de la noi -.49 Fax: (021) 319. nu în sensul de nimicire fizică.este vorba de acel mental care trebuie să fie comun pentru toate unităţile integrate în acest sistem. Cel mai important element constituent al brigăzii Stryker este considerat cercetaşii. au senzori care pot fi amplasaţi din timp pe viitoarele căi de comunicaţii.