R. Agent T.

Postelnicu

00-

.:J _ ....
-0

C L..

w

Prof. dr. ing.

RADU AGENT

*

-o-.

ing.

TUDOR

POSTELNICU

CALCULUL STRUCTURILOR CU DIAFRAGME DIN BETON ARMAT
Metoda simplificate. Tabele ~i ahaea Exemple numerice . il Dimensionarea ~i armarea diafragmelor Analiza pestelastlea la selleltarl -seismice

EDITURA TEHNICA

Bucurestl - 1983

...

Tn 'continuarq pri~uJui vof~m a! Tucraril, in care slnt prezcnclemente generale introductive ~I calculul structur ilor Cll diafragmc in stadiul. clastic, in volurnul dc rat!i se lrat~azii dirnensionare~~:ctiunilor de beton ~i de .armalura ale diafragrnelor ~l se prezm~a. ~I~ procedeu de calcul sirnplificat de analiza postelastlca Ja solicitari induse de cutrernure putcrnice. Lucrarea se adreseaza inginerilor prnicctanti de structuri si stu~~ntilor Iacuiuitilor de constructii, cuprinzind ~i materialcle auxillare (tabele, abace, exernple nurnerice) nccesare in caJculul practic.
late

CUPRINS

Dimensionarea
11. Principii de dlmenslonarc ~i urrnare " .. " 11.1. Conditii generate 11.2. Conditii referitoarc 11.3. Tipuri de arrnaturi 12. Caracterlstlcl de calcul

~i arrnarea

Partea a III~a diafragmelor
"". 9 9 12 13

" .. " ..•.••..

."

.

. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . la dirnensionarca scctiunii de beton a diafragrnelor ~i rolul lor ale materlalelor ..•..........•....•.........•.

17
. 17
23 25 ..

ILl.
12.2. 12.3.

Betonul
Arrnatura Rczistentc ..........................................•......•...... de calcul pcntru analize post-clasticc Ill, solicidri's·eismice

13. Dlmensionarea ~i armurca elementelor vertlcale ale diafragmclor.". ~: •....
Veri ficari prcliminarc ale scctiunii de bet on . Veri fica rca la cornpresiunc cxccntricu. Dirncnsionarca armaturilor longitudinale rnarginale . Exernplul de calcul J .1. Diafragrua sirnetrica · . E:xemp!u! d~ calcul 12. Idem, cu luarea in considerate a armiiturilor de pe rrnrna . Exernplul de calcul 13. Diafragma ncsirnetricu , Exemplul de calcul 14. Diafragrna eu sectiune oarecare . 13.3. Verificarea la forta t<i.ietoarc. Dimcnsionarea armarurilor inirnii . Excrnplul de calcul 15 . 13.4. Cazul diafragmelor scurte . D.l. J 3.2.

27
27

35
38

40 42
51

47
53
55

\

14. Dlmenslonarea
14.1. 14.2.

~i arm3rca riglclor de cuplare......................

. •. •. .

60
60 62 63 64

Veri ficarea la incovoiere. Dirncnsionarea armaturilor longitudinale.. Verificarca la For]<l l~licloare. Dimensionarca arrnaturilor transversale Exemplul de caleul 16. Dirnensionarea arrnaturilor unci rigle de cuplare

Bibliografie fa partea- a J/l-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a IV~a Meiode simplificate de analiza postelastica a structurilor ell diafragme la actiuni seismice'
15. Procedee de calcul in domenlul postelastic,
15.1. Procedec de primil aproximatie 15.2. Procedee biografice simplificate 15.3. Proccdee biografice de analiza 15.4. Consideratii gcnerale . Clasificare ~i caraclcrislici."..

69
70 71 72 73

.... .. ...................... ,...................... dinamica neliniara................

3

1

16. Caractcristici
diafrugmelur

dc deformare
din beton arrnat

postclasticiivale
•••••

elementelor

componente

ale

16..1. Relatiile efort a~ialpentru clemente din beton annat solicitate la cornpresiune excentrica 16.2. Caracter!st!c! de ducti~i~ate ale elementelor verticale ale diafragmelor 16.3. Caracteristici de ductilitate ale riglelor de cuplare . I 6.4. Deforrnarea plastica a terenului de" fundare . J 6.5. Prccizari cu privire la notiunea de ductilitate a diafragrnelor din beton , arrnat la solicitari ciclice alternante , . Exernplul de calcul 17. Deterrninarea caracteristicilor de deforrnare .plast!cii pentru a diafragma plina : . 1,7. Prucedeu biograflc simplificat pentru analiza post elastica a structurilor cu diafragme 17.1. Ipoteze de bam , _ .. ~.. .. 17.2. Diagrarna S - A ......•.. _. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17.3. Succesiunea .etapelor de calcul, Diafragrne CLl un sir de goluri , . . . . . . . 17.4. Diafragme cu mai multe sirur! de goluri, :............. 17.5. Diafragme pline :. .Exernplul de calcul 18. Verificarca 'capacitatii de deformarc plastica a unci structuri cu diafragrne :............................... BibliograJje fa partea a IV-a .. , ..• '... ' Anexii. Tabele ~i abace auxiliare '........................•...... " , '." ' ' :'. " ..

.': •••• " ••••••••••••••••••••.•••••. moment incovoietor - curbura (N-M-C)

74
74

A1'IALYSIS OF STRUCTURES
I,

WITH REINFORCE_D Vol. 2 CONTENTS

CONCREl'E

SHEAR-WALLS

,.

85 86 88 90 92 92 93 95 105 107 107 118 123

80

«Part III. Proportioning
11. Fundamentals
I

of

Concrete

Cross-Section
~~~. :
('

and

Reinforcement, of I L... Shear Walls
'. " . ;.
p • ~

"

-

~

••

+

• -.

9 9 12 13 17 17 23 25

....•...........

11.1. General Requirements 11.2. Requirements Concerning the Proportioning 11.3. Types of Reinforcements and their Functions 12. Design Characteristics 12.1. Concrete 12.2. Reinforcement 12.3. Design Strength Action 13. Proportioning of Materials

,., of Cross-Section

. . .

IJ

. . . . . . . . . . . . .•. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Values for the Post-Elastic Analysis under Seismic of Vertical Membcrs................... .27

and Reinforcement

13.1. Prelimi~ary Propor~lPning of the Cross-Scctj~m . : : .... 13.2, Eccentric Compression. Development of Longitudinal End Reinforcement 13.3. Shear. Development of Web Reinforcement 1• •• • . . . . • •. J 3.4. Squat Shear Walls ........ .................................... 14. Proportioning and Reinforcement of Coupling Beams....................

27

35 51 55 60 60 62 64

14. J. Bending. Development of Longitudinal Reinforcement............ 14.2. Shear. Development of Shear Reinforcement References to Part III ...... .... ............ ...... ...... ................

Part IV. Simplified Methods of Post-Elastic Analysis of Shear Wall Structures Subjected to Seismic Action
15. Methods of Post-Elastic Analysis. Classification and Characteristics........ .. . . 69 70 71 15.1. First Approximation Procedures . . 15.2. Simplified Step-by-Step Procedures

GeneraL Remarks .... : : : : : : : : : : : : : : : : :: : : : : Plastic Deformation of the Foundation Soil ......... Bernessung del' Querbewehrung Schriftnm ......... Allgemeine Anforderungen .4. Shear Walls with more Files of Openings ' 17. : 11.. .. Vorbemessung .....1.... Ductility Characteristics of Coupling B'e:lI~l's'. . . ..... ... ....cturcs . 69 70 15... Relationship (lV-Ai-C) for Reinforced.•..2.. !..... 12. Bending I I.••••••••••••••••• :... .. Specifications Concerning the Shear Wall Ductility under Cvclic Loading .•.2. 74 80 INHALT 85 86 17...1.... 16. 60 62 14. . .5.~I.. ·. Abschnitt.•.. ...... ·.••• ..•....•..3. . 16. Verfahrcn der ersren Niiherung . Wcrkstoff-Rechenwcrte ..•• '_ r ......•...~dl.•....•.... '. 16. 1 -J Vereinfachte Verfahren fur die Wandscheibentragwerken im plastlschen 4 " • 4 ••• ':. . II.3.• . Shear Walls with one single File of Openings 17.......3......17.1... und Kcnnzci...•.. Biegungsnachwcis... 7 .1../1 " •••••••• '. 60 ... Shear Walls without OPenings' '. :. ) References to -Part IV ....!.. 64 4.... 9 12 13 liS 123 ......! •• .... .4.. von unter Erdbebenbeanspruchung Klassifizierung - 15.• ... 72 73 74 DIE SCHElBEN BERECHNUNG DER TRAGWERKE Band 2 MIT STAHLBETONWAND.. 23 25 27 27 35 51 55 13........•.1.. 0 11.5..... '11 '-:.. MomenfCurvarun. elasto-plastische Berechnung .. ...ndscheiben 17.... Nachweis bewehrung und Bewehrung del' Verflkalglierler des Betonquerschnirtes von Wnndschelben : fur ausmitrigcn Druck....... Voraussetzungen dec Bernessung der Betonquerschnitte 11.•.. Bcrechuungsverfuhren ehung Bereich..... Concrete Members Subjected to Eccentric Compression ..el/Jl dritten Abscltnit! . 3.]'5. Absclinitt.. .. · ... Bewehrungstynen und ihre Rolleu 12.' . Schubnuchwcis... Tables and Charts •••••••••••• : .d' U~te~"E~db~b~~'b'eh~~ 'ri~l"C~il.. .. .n 16..2...... Bcrnessung dcr Langsbewehrung 14. ~tl Diagram ....··· . ..... ~unJdanw~t:IS . Axial Force - 16.. ..... Bernessung del' Stegbewehrung 13.•. .l... Bernessung del' vertikalen Rand- .forceU Concrete Shear Wall Members .. Beton t~t~~!e~~'~~t~' 'rfl'r" spruchung " 13... . ..•.." "" .•••....2...•.3.. Pesr-Elustie Deformation of Reio....• " Appendix... : .• ........litied Step-by-Step Procedure for the Post-Elusrte Analysis of Shear Wall Stru... Ductility Characteristics of Shear Walls' . Querschnittsbemessung 13..4: Kurze Wandschelben 14....ti. 17.... Simp. Bemessung und Bewehrung der Sturzen . ... 13.. ... Steps of Analysis.... . ..." .. . Grundlag en der Querschnlttsbemessung und Bewehrung" .". " .. Schubnuchweis.. :... : 16 .. ~a.... .. 11'1 L..3.1....... 92 91 93 95 105 107 Querschnittsbemessung I und Bewehrung def..4.. '17 17 rr ~~~i-~i~... Dynamic' '[ime-History Procedures 15. .. . .' ~. ..' ••.. ..

.lpil~ in ~onditiile unei. 15. J J . ... 17.. structufii 0 capacitate de deformare -postglasticd (ductilitate} suficienta pentru ca energia indusa de cutremur sa poata fi' .. . a. . . Z~h~gke!tskennwerte der Vertika[g[ieder von Wan'd's~h~ib~~""'" 16. : ~ ..•• • .. .. . . '. ' .· if~~":.e..4. . ctiiti ar fi cele eu putine niveluri.0... Wandschdben mit ein·e·r...J... .... ..... . .. . . :. r~[r moderate..ip. Druckkraft .. • ..'. Condltii PRINCI'PII &.. . V~rformungskennwerte im plastischen Bereich der Slahlbeton-Wandscheiben_ ghedcr . .const}uctii la care I solicitatll'e prod use de: inc'a'rc~?i1e orfzontaI~ sint ! I'" 1'1 "--~rl·I·~ . "'. ••• . '~. . Rcchenfolge..arnbele componente ale acesteia.•. >'1 " .~gS..••••• .ora aparitia de... Allgemeine Betrachtungen 15. b'..Kr~m"'m". sith'itte in '1ohe cu grad~ de intensitate seismidi < 7' I .. Intra in aceastfi: categotie cIatJirile situate ih l zone nesbisrriiCe:~re'cum J~'iunele cladi'ri bt!l solicitiiri:s~isfniee re4u~e.. Nlcht-lil!-eare dynamische Zeitlaufverf~l. . .... Ii .. ... 1 II ..con'~tructii ~~pu~e 'lla s9Iicitqrl sejsmice n'{.. sau' in armatura). .." .: .. f ..' i •••• ~ ~ •• ~"'O" .3..' ' '.au as Ii 19keitskonzept von Stahlbeton. ~ ••• ' 105 107 118 123 11.n.•• VerfalYre:1 ziir p05t-e1a~tfschcA Be~ ree nung von '.4. 17. .'" ~. 1'1." .2... .J _ • I rr ! ! I ~ \ 1 1'J .. • " • ...... •• " •••.... . si anurne (fig. . Vcrejnf~f~tes 17.... . .." 93 92 r ~ .i. 'I :J.I In eel de al doilea caz. 6 Wandsclu ibnn mit mehreren Offnungsrejhen..• I 6.3. .•.v ~"')j -. .ara riscul de ase atinge stadiul de eedare (deformatiile Iimital'ln beton... . J...0 S .. .. DIMENSIONARE I - q Sf ~.1..'. "" 74 DlMENSIONAREA 81 ARMAREA DIAFRAGMELOR .4... Pf'j" ~' •• .•.r J _ . Fiirid vorba de consumarea unei energii.•. 1)1.. " . .3...2.:..1 . sub..piaf~l}gme este inevitl. intervine in plus si cerinta de a se conferi. intereseaza deci . 11 " ! [6. dimens.pportante. ' •••• ...absorbita f.. : 'h' . I In primul caz. .rel .1): I I ..J DE.. l Anhang. I 92 95 "':h . • GrundJagen .. rezumarla asigurarea capacitdtii portante ~i rigidiidtii necesare.. . PJastische Verformung des Griin'd~~~~b~d"""""""""""'" 16 5 Bemerkungen in b fd Z hi ens. J6.1' '1' ~' ! ..:..... astfel ca se poate conta ca sub actiunea lor'diafraghlele iamiIl in gen~raI in Ha-diu] elastic.••. Vollwaridige Wan..J r " . .. .... Tafeln und Diagrarnmeri " h .~~~'" 15. Zahlgkeltskennwerle der Sturzen ' ..cti~~ea ea~.' W d h ib ezug ..nari econornice. zum l'ier/~1I Ai)j'c/llIftl P •.deforrnatii plastice !n . I :.dscheiben ' .. la ineiirciirile de calcul... . . ARMXRE J .!' h ' ""f"'~ iii.. ScllI'i/lIIlII' biographisches \VandscnClbcntragwerken . constructiile pot fi i~partitet'in: .- j" " •• generale I 1I Din punctulxde vedere> als cerintelor de care' trebuie -sa se tina seama la dimensionarea ~i armarea diafragrnelor.Biegemoment .2.J. J 7.. " ungs ezre ungen Iur Stahl beto_n~led~r unter ausmittigem Druck ..5. 'Vc:reirlfachte biographischs Verfahren. '72 71 73 74 80 85 86 88 Partea a II/-a 16.:' . 17.. r. '" .' an sc ei en unter zyklischer Riickbelastung .. criteriile determinante-Ia dirnensionarea si-armarea diafragrnelon se...A Dia g r~"m""""""""""""""""""""""'" m .:....

"I' d . priuoipiul a fost luat in 'consider-arc sub .ra prin deformare.I 1 II "' 1_ 'II ..6)'d.i de la baza. d~'pinde de caracte.consta 'pe Ide. verificare explicira a et prin calcul.2 din' ~figl. diagraruelor -PI Lllll~jJ P2 -.. '13.• plastica potentialii t.1.e si Iocalizate. . Cl prezrnta aceleasi aspecte si la alte tipuri de structuri.' 1.'g'rame. . . !I • ~ _"' . a ordinii de aparitie a artiC.cordare este abordata in mod simplificat prin stabilirca unor valOli eonv~ntlOnalew a~.40] se recornanda '0 dirnensionare mai largii a armiiturilor longitudinale marginale in sectiunile de pe restul inaiJimii.cesara strvcturii du' avarii lifuitat. cu el~ s~ asigura un myel rna! ridicat ~l capacitatii portante (P2> PI)' cu aJlt eapacitatea de defonrnare. ha~urate. -. . asigurarea unei .lmn ~. bet10nului [v.23)]. I te]'~!itle (16.1..I isi lp1s't1reazu' i vah~blhtatea ~Ipentru alte forme dia . 11..on"are.j'l'Jf .(~?:7>J.mai. doua ~an. de tr~tare a problemei nu sint . prin dimensionare ~i armare.2. I~L29].mornentul de calcul.pentru asigurareai docalizarii zonei plasticei potentiale cat'l'e .ri~·tiCile geomeJrice al~ diafragrnei [v. ace~sta conditie ~~ minimum (ductilitatea' disPol1ibilii ): cea necesara). aratate in paragrafele urrnatoare ~I dezvoltate mal detaliat in capitolele respective. Instructiunilor tehnice [IHA]. in vedereaInibuuatatirii ductilitatii lor la compresiune .0 4lr1ma [fwma in -noua versiune. prin etrieri" rnai desi. . baza diafragmei. 11. care Slot. '.aClt~tea porranta . la diafragrnele. 'insa Cdle nra'tate.simp.lj[icare. j II . in sensul verificarii fundatiilor la momente.J' r I• I I!.~e atinge stadiul de cedare.~ ~c .Ii 1 . "I f'd").a pr. poate deveni in aceeasi zona necesar un surplus de f~etare a capetelor sectiuuii. valabil in proiectarea antiseismica a tuturor tipurilor de structuri 'din beton annat sale .revizuita a. _ I' De ~Itfel. pentcu a se evita deplasari prea mari care Sa cauzeze avant unportante structurii . en~rgia ihdusa dencutremur n~ ~~filDQ'fcee~~1 10j ar:'19rly v~nant~.cal9ul mal d.' ~ sidera extinsa pe 0 iriiil~ime 111. ' Pm ax - .r I -r r .~n~!me..t~ _realiz~lt<l ductilitaten con:silLlllzatodre.zona.c"r_~ bi ae a) Dirijarea. mtervme~ ~l 0 conditie de maximum.. pe care se admire cii se dezvolta deforma.. se po ate s'tabili 0 coreIare m~re cap.a~te de dimens'ioiiai::e.J nn tr . Se cn~kzii astfel posibilitatea concentrarii unor miisuri constructive mai severe ill zonele respective. .22. c) Masuri specifice Ia alcatuirea. am~ele moduf'i. s-a introdus prevederea ca raportul lntre momentui capabil ~I .:_.~i elementelor nestructuqtle: 10 b) Corelarea capacitatilor portante ale fundatiilor cu cele ale diafragmelor.e fi..2. 16. pet. .~e aceasta • Jinie.- '. J~• oJ I Pe~ l!ng~. relatiile (13.mare In zona B declt in zona A.a taietoare in 'selisul'ca se conteaza in mai mica masurfl' pe aportul.tl.lDilo~ diafragmelor.specificenumal structur~lor cu dlafragme.. I w' 11" "II. .mlte ca eS..in aceasta zona se pun con rtn mal severe a'.2 capacitatea . .IfI. " Pentru constructiile Cll diafragme.onzonta!a. s~c~il. caraeterizata prin forta orizontala capabila pentru 0 Incarcare gravita!ionala data. tabelul6 din anexa). denumita • « zona A )r". 'in literaturaunai recentar[nL53~cIV. rnaterializatn prin deplasar~a .l.lra\mls%ara e~Frg~a abs?rblta l1JJl . ~i anume spre zonele de la baza acestora. Este desubliniar 'I-nsa~ en su af t l r . : r2t:~lln .. fani a se cere 0.clele doua variante considerate.. -~I:. t " ".ecvate penir.uhltiilor -plastice in prirnul rind spre capetele riglelor de cuplare si numai dupft aceea spre elernentele verticate.2). de!ormare elasto-plastic. ~i aid pot interveni diferentieri intre zonele A ~l B (v. I 'I ' Ij ". !:spec I. portanta. p P 1-. pornind de la conditia ca pe toata dufata mrscarn sersrruce energ. I I I I De asemenea. max. 0 parte in localizarea dirijatii a zonelor plastice potentiate ~iipe. dirnensionarea si anl?area.~I cea de deformare si anuf!1.lI _ro~tele ()f"}zO'rit~leseismite de calcul ~i prin reguli de alc~tulf(: construcnvj ~l de dUTlkns. in sensul Cel ductiIitatea pe care se contea~a j~ stabilire~ nivelului forte lor seisrnice conY~ntional~ de cal<::ul nu trebuie s.eta!iat.l ~i 2r(fig: 11.din incarcarile ~eismice conventionale safie Cll J5 % .incovoietoare asociate celor capabile ale sectiunilor potential plastificate de la bazele diafragmelor. I· .excestva. Aceasta reprezinta de [apt 0 aplicare a unui principiu mai g~j{eral_.~r~'?E 'P ---: & Ide1alizate I} niJ:irfb. injfigur[ s-au atloptat f Hl.puternic solicitate.. 11 J . pet. Su rafeteleJ.comportaritcontrolate a structurii domeniul postelastic mai comporta ~i aIte verificari. fiini a afecta restul constructiei si totodata se poate asigur~l ductilitatea I. !-.la indusa de cutrernur sa nu depaseasca pe" cea pe c~re 0 poate absorb! stru:tu.~i .).e [III.I/lax la care . ~ons~dennd. . I I . intre care: in r I II LIz Fig. ..se cono . t-" . si restul structurii. de alta partei 'In' diferentierea masurilor de alcatuire ~i dirnensionare intre aceste zone. prin a caror respectare se ad. necesara r:ezlllt<i!rmai micl1(Llq' ~ .~U ta egale il1tre ele. De asernenea. 12".capacitat~a de.1 Fig.3.I. tii1e plastice ~i car~.cladirilon' si care .~r. ~entru.1. denumita in ins~n\cnunile .[IIL4-J «zona B }~. n~prescnppi e e proiectara antiseismica destinate cklc\d~lo( uzuale ace~sta . II11eUSIOlHuea .

' Se ia dec! in considerare formarea de articulatii plastice Ia capetele riglelor..' IIT.JI J .~ti calcul a . l-' . ". Prin armiituri de rezistentii se inteleg cele a carer necesitate ~i dimensionare rezultii. m..narea . ze e. ' .rc?1 n~?ar.greaz:1 in schema generala de caleul postelastic al structurii la actiunea fortel or seis mice. lp. IIL62] sau redistributii in timp ale solicitarilor ca urmare a deforrnatiilor de curgere lenta a betonului [III. III. ?/J~.el:iorarea adeliel1fei intre armaura . I . intre fete IIlLl. la cladirile de locuit etajate 'obisnuite.. a variatiei de temperatura ~i a diferentei de temperatura. la mornente.1. armdturile longitlldinale.3. 3.( r . .. miistiFiI~ enumerate..3 (volumul I).rdin zona intinsii a' cs~mpt . astfel cii inaltimile sectiunilor riglelor de cuplare sint practic impuse.' _ l r If ". ~on~i) cornpri:nate la cape~eJe lib"ere a I sectrunji. it.2.de1 soiicitar... a <. " de be . Pentru armaturile de rezistenta . pentru a corespunde ~i subaspectul ductilitatii. 'J '-::.. f-.~~relarea '.aIternante. Realizarea lor cornporta: a) Asigurarea incadriiuii . _ f PI . . g '" . Prin armdturi constructive se inteleg cele a carer necesitate nu se stabileste de regula printr-un calcul.13 ..I..:.?'IPQrtante!. consld~r~ru .ngentiale ~'Ia valori moaerate! 'I" Pl'l?1 P. III.13')'H1' ' 11. Indicarii si . Tipuri de armaturi ~i rolul lor Arrnaturile diafragmeIor pot fi impartite in mod general in armiituri de rezistentd ~i armiiturt constructive [I1I.mtr-un mecanism de cedal'e la " .2.~.. s~b form~ de bulbi. ceea ce se realizeaza plafonind in consecinta momentele capabile.43. . cu respectarea procentelor mini me de armare dictate de conditii de rezistenta ~i ductilitate. 3 . ca~ de necesitate.mqture pri~~ !(ipt.con.cunoscute asupra comportarii in exploatare a cladirilor cu diafragme [III. l~. casant din actiunea [ortei s» 'I I .l capabil al sect. " I .unei forte: taiet~are asocrate mornentului.I.~ ~l. ceea ce se rnte.J_or. i ern : I .).tructiile. e IL " etali4 privitoare la aceste aspecte sint d'ate in paragrafele In~i9a!ii. .. determinante pentru s a urea ?rmel ~1 dlmenSlUnIlor sectrunii elementelor verticale ale diafrtgT~Ior smt?~ regula conditiile de ductiIitate.1'. este iridioat sa fie luate 'ill considerare 'itfcii de 1 C d dirnensionare (v.! ~'~!mitarea nive1uhii Ifeforturllor ta. ". .33. 'Cliafr. ' IJ • I '. • I t azetoare.. nivelul de solicitare la farta tiiietoare poate fi 'limitat numai irnpiedicind riglele respective sa se incarce Cll forte tiiietoareprea rnari. in Romania se folosese bare din otel laminat Ia cald. caracterului cjFli~. et~read.~mltare~niveluIui de' solicitare la cOinpresiune.. ilL 55. IIL47. inainte de d 'fmerveni rupet ea tzonei comprtmate.J . § 13.".1 ce{ ant prematurgr cu caracter Jr' " . IlL57.50. Elemente 'verticale (diafragme pline si' rnoritantii . " /'. . de 13. ~ . a va 01'1 rno erate: t ---.de regula simetrica.e. J 'J'.J 11. In aceste conditii. I~l compresiune. . ar!l. prin Iafonarea efortunlor urutare a produse de efortul normal N I I" .IUllll. Rigle de euplare Riglele de cuplare slnt-solicitate Iii incovoiere.ma!Il.4]... otelurile utilizate trebuie Sa prezinte un palienrde curgere suficient de lung.ea) z?nei' comprimate armiituri corespllnza~ oare ongituc lila e ~~I transversale. 13. r.J .:. -in.P d fi . excentricii in care.2.prrn: v.' b) Evitarea . 40.Tn 'coiisecinta.re~.e"lja forpi: tiiietoare J~ .~posle astice suficient de -mari. astfel ca armarea lor rezulta.agmel~r cu' goluri) t b~l. eton. J:niillimile plinurilor dintre golurile de usisuprapuse sint Iimitate Ta 5060 ern. ll/lS.un~ acumule d'r.:.11. "If ' . prin.. a raza e pre- 12 . care sint mai severe decit ce e e capacitate portanta. . Conditi! referitoare la dimensionarea'secpunli de beton a diafragnIelor J 11. ci rezulta din cerintele de acoperire a un or solicitiiri neevidentiateJn calculele curente (deformatii impiedicate din actiunea contractiei betonului. Pentru aceste armaturi. .mtre dlrnensl<?nar.Glr • ce. ' Dificultatile principale la dimensionare intervin sub aspectul emilportarii Iaf6rta tiiietoare. IIL32. PC 60) sau neted (DB 37). .l cq solic!ta~i seismi~e i.13 . prin plafonarea procentelor de arrnare Iongitudinale.. de detaliu Tn acea'St'a problema u sint date • 1\ I III paragrafele II ._ .' . . .2. 01 ec tunu sa .2. 48 ]. . nl2I.a caror: necesitate si dimensionare rezulta din eforturile produse de solicitari seismice. TIL28. sensu). A~a cum 's-a: ararat $i lapbtz 2. conditiile. IIL55]) ~i este confirmata de datele. taietoare. excentrica lsi cea la f~[ta.. ceea ce se obtine 'prin: limi . din calculul la eforturile din actiunea incarcarilor verticale ~i orizontale. alternant a( s~ilcitariior prot d use e cutrernure.}dl befall. {..1 c) Evitar a dii .lntr.e ~rrnI_nante pentru dimensionaran: sectiuniior . cele privitoare Ia moderarea vlHoriIor efort urr or urutare cr' SI' T fiind d terrni . este irnplicit asigurata 0 cedare ductila la incovoiere. cu tnaltirni de' etaj de circa 2/70 m. dezvo1tl~rea.'.. cu ptofil periodic (PC 52. . IIL8.

11. La diafragmeJe eu solicitari reduse din actiunea fortelor orizontale. . d . Cele sudate sint a~:n~ plase ~l carcase preasam. ~anoperii pe santier la mo~tareaP ar 0 . 11.este fermata din. tundin solieitarea diafragmei sa' t' I '. unor stilpi: 'confinarea. pentru preluarea eforturilor locale din jurul acestora. . care servesc ca bare de montaj pentru ccle orizontale. . .. urn y III mod taietoare din actiunea fortelor seisrni ~ IfI ~r. e). rol~1 de preluare ~.' 'd' ' cu ro sImI. I] .armiiturile de la intersectiile ell aile diafragme (fig. IC.barele verticale (fig. in care se cuprind : cele orizontale de tip centurii asezate in grosimea planseelor (fig. '.1) ~i cele vertieale supJimentare de traversare a rosturilor de turnare din dreptul planseelor (fig. 11.~ armaturii in pozitia corecta in timpu].armdturile de bordare a golurilor mid (fig. in special cele situate in apropierea capetelor. a. dar au in unele cazuri si un rol de rezistenta. Ii). in functie de se~sul a .~!~~ ~til~~rea plaselor su(j~te dip sinna tiiietoare se inserie in 'Jimitele in' care a o~~afi numai l~ situatiile cind forta eu plase sudate din STNB. tntervin Ia diafragmeJe pline ~i cu g I ~a.~:~'~iezo. pentru preluarea unor momente incovoietoare actionind perpendicular pe planul diafragmei (rezultate din diferite excentricitati sau din incastrarea locala in diafragma a unor elemente de constructii [IlL 6. c~ egoruJe de arrnaturi care grafele urrnatoars.4). 11.4 • c) Armarile Fig. g. variatii de temperatura). e ~l irnpre icarea flambajuln] bareJor A " a) ::. .u . . fnima cu armare Fig. constituind 0 armare de tip c011I. dispuse la cele doua fete ale inirnii.dorteJor °1~ld'zontaje.IIII11. constind din carcase vertieale dispuseca in figura. g).armatunle transversale [etrierii ) (fig 113 b) I . zonei comprim~t . 11. :::'It~onzonta ~ slnt suficient de mid. 11.3.' w.' .' se utiJizeazii ~i sisternul de armare de tip discontinuu (fig. indeplinind rolul ctrierilor unei console verticale ~i totodata servesc pentru imbunatarirea comportarii la solicitarile din defermatii impiedicate (coritractia betonului. 15 . w b) Artnarea curentd a inimii elemeutelor verticale cuprinde : .3.~m~a~~fl.~:go~/deJ'nacale'Piit ele me1itelor verticale . . 11. 11.3. dispuse constructiv pentru asigurarea unei legaturi intre diafragrnele intersectate. ".I trasia(sa. barele verticale. Armarea neseismice sau cu ' grad redus de int it nteres ]a_ :onstrucpile' dill zone . aIel' . ' e conso I are a Zonel C imat ' . participa la preluarea eforturilor din solicitarea diafragmei Ia compresiune excentrica. a' eforturilor d'e "intindere re~ptleUcntl~V~ [. 11. care constituie arm area transversala la forta taietoare.ompn.armiiturile de la intersectiile CII planseele. locale cuprind: n.3.3. .. . . In ensl ate seisnnca prec ' I1!~1 general la niveluriJe superioare ale cladi 'I ~ .blat. se . prezinta d~ci i 1 preluata de bet~n. d).3 sint reprezentate sche ti t . n.m~ e.3. de asemenea.onle fortelor 1n vederea ereariieondi iii or . legate de centurile orizontale din dreptul planseelor. . cu rol de preluare a fortei t<iietoare in sectiunile in care nu se conteaza pe preluarea ei prin beton . Barele verticale ~i cele orizontale din inima forrneaza 'plase. e). IILI9].3.t ~owa~~ sub aspectlll men!meru b~1 j fi' • urnarn etonului. ~n e val.s avind. in cazul clnd a arm are continua nu este necesara nici pentru acoperirea altar solicitiiri..au legate).~on antu Ul la compresiune exeentriC<l.barele orizontale (fig.recomanda ca acestea (sud~te ~.' (ver/co l e) (fig 11 3 a) . 0 un ~l a carer rol este definit in paraA ~~~~~~l11:!~:. aliituri de barele din fig.fxeculle cu cons~m redus de t sa fie realizate de preferinra sub for rna un or.lar etnerrlor longitudinale.care preiau efor- 14 .

65]. Rezistjente' de calcul pentru elementele verticale In raport ell rezistentele de calcul valabile in mod general pentru elemente de betoh arrnat [III.4. Ie) pentru Dimensionarea armiiturilor si . . 1 .constructrve smt tr.t\. care sa.· are Inc mate) (fig.Ispuse construeacpuuea f.f.J 12. cu rolul de j .e~e clase m. . cit ~i pentru eele de granulit. mbunatatl ~eglmul el. I n a) Rezistentele de calcult'sint -cele date in ST AS -10107/0-82 pentru elemente comprimate . intervin in cazul elementelor verticale ale diafragme. se utilizeaza .de regula Ibetoane de clasa Be l~ ~ku.:( P 4). La d<idiri cu ph1ine niveiuri (.excentric.atate in cap. I.prezinta... adcptind la nivelurile inferio are Qetoan.!:_ ~.hi diafnagme Cll grosime > 30 em: m/)c = milt == 0. ~J Ia 4-~ niveluri [1.. La claditi . preluarea fortei tiiietoare. P i 12 niveluri). __ :.aldituirea si disI 3 si 1.13. • ~I a ce o~ .ai _mari (pina Ia Be 30).. '. In eazu! constructiilor Industriale etajate. 17 .. a~m.'. tiv . eu incarcarl utile mari.?rt~i taietoare [IV.55]..30 ern: mbc = mut = 0.cu lin~l~imi mari ():.1. ~. pentru preluarea eforturilor ." punerea arrnaturilor de rezistenti ~egu lIe re e[jtoar~ la . c1aselor de beton pe inaItime devine eco~gmicil. maio ~af~.85. cu efortliri redu§e' irl1tliafragme. Aceste valori se aplicaratit la inima diafragmei..IO~ niorlolite iurm'~toarele aspecte specifice [IlIA}: ~ ~ . 1"1 .1. + r1 12. Interes 0 diferentiere ~ claselor de beton pe inaltime. Clase de beton La strueturile Cll! diafragme monolite.atuli!e longitudinale intermedtare (fig 11 3 ') di . greveze asupra spatiilor utile' [. I CARACTERISTICI 'I DE C.LCUL ALE MATERIALEtOR 'I . de fisurare sub r:' " j' ) a +=armdturile transversale (etrieri sau ba •r.1. e incovoretoare... '11. diferenjjerea.2.spuse.3.75. (.38].. Toate aeeste consideratii sint va labile atit pentru betoane obisnuite ell agregate grele. . turnate in pozitie verticalii. pe inrma riglei.7]. este perrnisa si utilizarea c1asei Bc 10.armaturtie /ongitudinale principa/e (fig II 3 ') n ~r ' tatea superioara iii la cea {nferioar~· l '.d) Ann~are~ riglelor de cuplare este fermata di ' . Betonul 12.. - 12. in vederea evitarii sectiunilor prea 'Plarj Ia diafragrne si la stilpii intermediari. la extrernide intindere produse de momentaeja ~~e IUn~l. cif si la talpisau bulbi. deci afectate de coeficientii conditiilor-de lucrar m /J'e (la compresiune) si m bt (la intindere): -Ia diafragrne cungrosirrre <.'!' .1.

wC~ a grosimr red use de tehnologia de executie [IIr'4] d' . date in prescriptii si in literatura de specialitate [III.l!abolicii . 14.5 Be 30 . a.lului este rnai accentuar .1 J r: I_ r . smt va!abJle rezistenteJe {v.. ' ..I. .rsJb !' B td 11 .1. . STAS 10101'/0-82 [IILQ. 12.J". R..curbe sint' limitate superior de cea corespunzatoare incarcarii monoton crescatoare. In figt+rii s-a notat cu j' tr " ~fu de...5 a 2 3. .continuata cu tin palien.dte ~l pentru bulbi. ." ". "10.: £!1~noton crescMoare.cL!plare RIglele de cuplare fiind solicitate I.b) In cazul diafragmeIor cu grosime 30 ' cornpresiune este afectata suplim t.J 1 '1. ~i la R It mae u 1 din anexa .4~Curbe caraet~ristice ..i/" / }l t.!Jiei specifice 'corespuniatqare la Go 1IlU:Il = Ry ~i defdr~a!iei.lJ1}jn~elucrl~d la incovoiere . .eyme mal Importanta • ' e ajunge astfel pentru rezistentele d 'I I I '..1.w . ~• I P reZlll ta ca II} . ..] a ca rn cazuI. ID1ll1Ujeste < 30 ern iar . .J \1 . a capete.8 JIL65] /fig.5%0' deci f.lte obisnuite 19 incarcari cpnsider. ~ ~ UI. de calcul date in STAS 10107/0-82' a IDCOYOlere.. crescatoare. d < em. = R.. qar.1... 24 ] I ~i care a fost preluata ~i in.-I' . If. . pentru . re U! sa se ra diferite pentru inima ° A - 0 .~ II 1/ II 'l!~ " :v.l pentru c. 111 cazu etoanelor de-clase 'superroa-e. daca grosimea ~ 30 'cm.tiu~ii bulbuljij. ( I rJ .fa) 1318.'. I J II L. I b" .1) pin~ la fIo/Rc =.~c . " .. In fi¥.ycl. La viteze de incarcare de ordinul de barime al celor care se realizeaza 'in cazut Ulid solicttiiI'i seismice.~z. 0.24.75 trJ' ~~resPy!?Zatoar~ st'adiul ui de ~:Iperei Dupa cum lese in eviaenta .' '~. Ia (r /. descendenta. pornind de Ia diferite. / 1/: I if Fig. P'J.b'". Rc se mii:r:e~te.21 n C rr 3..ar e un coeficient al conditiilor de . 12. ' " • ! ' c canl! CUI a 0 !nCdrCare moncton' cresbHbare se 1-' ... C4. (rnodulhl de elastici~ t~te ta?g~ent practic constant)..2. " .11."u ~. . 12.Bt I[Il].. Rf Ia valorile date' t b' I' I e e<:eu a wcompreslUne R. avind in vedere cii este consumat prin efectul defavorabil a] inciittari-Jvr aJt~rnant~. 12.~rn. sec. codulsmodel c'E. care se departeaza treptat de [Orilla Iiniara (rnodulul. • • r cu proprierar] plastice reduse a ." R _ ..0 'portiune ascendenra in con.'. - a) In fig.F. . agregate '0 bisn uite • . specifice ultin1e' '<.H. 12..de ecuatie: (12.19.. b culinie pJina.\ vetelor de beton. este' ell circa 10 % mai mare decit in conditiile vitezei standard de inciircare a epru. In cazul solicitarii la compresiune excentrica cu excentricitate mica: (axa neutra 18 19 . a este reprezentata curba datfiiin. l(~b = 2%0)' .. '.1. reprezentata 111 fig.l 1. . caracterul casant ~I matena.. . tabelul 2). r~zlsten~a de calcul la lucru 1Il'1 = 75 P "en .l 12. • lJ[f In calculul (practic ~~. intinderj. valori ~b. s~ pbate conta\. compresiune excentriea cu excentricitate mare J (axa neutra inJinteriorul sec(iunii) ~i este fermata dintr-o portiune p!.2): . Curba es!e! valabila pentru zona cdWFlIiimata a elementelon din beton armat ~oli9i!a~e lq. I . spor de care ~n~a in-general nu se tine seama in calculele obisnuite... ' ~ . "rm care se tine seama de f t I "I . scad vaI9rile deferil1l. Aceste .3. 12.1 prezinta: Curba caracJeristica sub Incurcan." / ! -::-~:=:.td' ' "' c. • fi . de eI I a ell pentru riglele •.ele.5.36.de . Ia I e Ill! este un material caracteristicii Gil -'e:!..'b" ".B.1. 12.ffirni~a!iasjJec(!i'cii t71limif (fIiini- . .portiune Elm. 3. eomp'reslU~le Bentrn betoane . 12. incovoi~I~.8 8r20 t:L IJ Be 10 b VI Fig.. 12.. rezisiinteii d~ call:~~~~~n~a ~n~nI~lii a. . g.hnuware'" Poina. cit 's.c. mergind pma la Go = (0. unei diafragme bIb']' w.{ II I ..u.ate ca moncton. 19] si in prescriptii din Jma!J'!l1uIte tolri [III. ale IDI]]}l1mfluenta excentricitatilor si ~ ap u.1 -'9 prima portil!ne ascdndenta aproape liniara.. b s-au reprezentat Cll linii punctate curbele' care se obtin in cazul descarcarii si reincarcarii.kind abstractie de forma" descendenta a ultimei ramuri. .de elasticitate tangent scade continuu). Rezistento .' ~. neon:o~emtatrlor merente legate S' c .5) . ~optai:pentru curba caractel'istic'a"a 'beto'nului forme schematizate..plna 1aiba =: 3. say la.rnerglnd' pina la deforrnatia J - specified ultii"na W W " In fig.5)Rc.1(1.4. I '. I .. CU cit "iteza de ipq~rcar~ creste.

.67']... i~ '~ltu~atllie cind ~.6.. -. redueindu-se la zero in situatia limita cind sectiunea este comprimata centric (e:b = 2%0 devine E:bu).51. la crb/Rc piniila E:bn .. dinamica neliniara a structurn. r'la clase -de beton Be 10 .declt' eel obisriuit.."---. a Dupa datele experim'enta:le cunoscute.5).ll 2.II I' .! 'rrI. In fig. cu . compresiune unde: ' I Eb Ebu este modulul de elasticitate agregate obisnuite.5%0 (crb/Rc = 0. JI..1 =. III.150/00 [6: limita' de la E. ~ . beton armat solicitate la excentrica etrierii realizeaza-o fret are (con. III.la<Datedra de beton armat a Institutului polHehnic din Cluj-Napoca [rrE.aparente respective. Pbunsint pentru betonul usor cu agregate densitatile . b) in fig. Curbe caracteristice Ia -cdrbpresiunepentru Betonul-rle granuIit se earaetery:eaza-.. cu 0 ramura eoboritoare consideratii [UI. 12. fpC'>slir =0. In~re) betonului. betonului eu idem Pb. pimi.67~J> R:.3lsint date curbele caractenistice pentru betoane de granulit de diferite clase. III.1 'nl ~ j (12.A. - [a at 12 1 6 Infiuenta confinarii * prin armaturi transversale ~su. de granulit..u situatiile cind se efectueaza 0 analiza dimimiea neliniara a structurii ~i care' are 'forma Junei patabole de . dupa fezultatele incercarilor efectuate .ecuatie ~= b 1. 12. Dupa STAS 10107/0-82: EbU beton .45] evidentiaza entru betoanele cu agregate . 61. fe sii se utilizezc tcrmenul de confinare in Jocu '" In cele urmeaza.Z.pe de a parte o crestere a capacitatii portant.4 este reprezentata cur a schernatizata data in ST~S ~?lOyO-82 entru beton de grat.frete (spirale). V.9mp . ~_(~)2 2J2 Pig. 12...rat tiunilor circulate armate eu . uriele prescriptii de proiectare antiseismica interzic utilizarea betonului de' granulit (~i a. prezenttnd 0 curba caractetistica aproape 'Iiniara plna l'a' rupere. palierul se scurteaza pe miisurii ce excentricitatea scade.69] rim ate ale elernentelor din. 12. 39. ponfirmat.printr~o mai mare (modulul de elasticitate mai mic) dedt nuite.j .. eC~lvaJind cu 0 majorare a rezistentei de calcul de la R!]a a valoare iar pe de . III. Hognestad ~i Iarg utiJizata in S.. Prin aceasta se 0btine . ~ b deformabilitate elastica betonul eu agregate obis- Fig. IDe 'aceea. betoanelor cu agregate usoare in general) de clasa > Be ~o la structurile cliidirilor din zone seismice..e tace 0 analiza.8'10 o.2.inafara sectiunii).ce care este mal propnu seen 2g { 21 .de granulit 15-20. c este ar~tatii curba ceracterisnca adoptfltii in iSTAS 10107/fF82 pentr. eelui de fretare. 41.alta parte t.J lncercari suedeze [III. r~ curbei' caracteristice a betonului la comp~eslUne flll.e a bet~nului la compresiune.... III.3 .Bc 20 'proprietiitileplastice' sint apropiate de eele ale' betaanelbr obisntiite de: aceeasi clasa.ulit. a crestere a deforrnatiei specifice [ =. insa la elise superioare betomil de' granulit devine mult mai casant. p. 12.5 In . t Jull< =~a%. 12. 12.46. betoanele ell agregate obisnuite.zanel.36] Iiniara. b este anltatti curba propusii de E.e ~i d~ incerc~rile pe betoane eu granulitul 'Ufn RomanHl [III.. 63.2) eu 0 mergind ascendent ramuraeoboritoare . c) In fig.I = _ 1 (E:b = 2.'U la 0 valoare E~Il: tiu Curba caracteristica a betonului Fig.8 Bc2D 'c s.1.eontinuind 3.2%0) ~i .u~~~re cur>be ~aracteristice denotind' proprietati plastice mult reduse in raport. opunindll-~e . .5. III. deforrruirii lui transversale.4 ~ = (~)2 Pb s.14. J 1.e incovoiere sau clpm~p~i-esiune a c. s-~ pre e. chiar la clase Be In fig.

O.2. r= - .7 22 23 . c _ este ma~ putu: marcata decit cea a deforrnatiei speciiice Iirnita c de j finarea prin etrieri are un ejec(jal'or bi! " < "'/JUa Ebu' deci connataprii dllctilitlitii betonului la a I m.' este mai prolluntata R l: rile Iongitudinale si cantitatea de arrnatura longitudinala.3) ~[o~tul capabil al etrierilor este.c .:: £- 1- - 12.6... comprestune . e uc . 12." I Pe._.cresterea rezistentel de calcul de I~ Ia . t' .--. astfel cii. Rezistente de calcul si moduli de elasticitate Tipurile fast ariitate armaturile elasticitate. unor bolt: . balta pe mf._ 1- 1- -- - Me. este important daca fiecare bara de armatura Iongitudinala este inveciuata unui colt de etrier.5 . nec?niinat. Curbe caracteristice la intindere Pentru bare laminate din oa 37. de presiuuile b 1 preluate etrier pe latura< • lien•n d ea t' '.En prezinta paliere de curgere suficient de lungi pentru a conferi elementelor din beton armat o ductilitate satisfaciltoare. I' 100 ae· (12. . ~ . Armatura 12. curbele caracteristice qa . ..63.. .rli [II!. . teaza 'asupra efectului de con'fi~ar~ sl ez~ ta ca alp f~cton care mai infiuenlilt.6 de atmare transversale realizat prin etrieri (7 ) care pentru Jatura b a .mu_rilor de etrieri perpendid a/a.Murile ttansvers'lle (etrie . avind in.2. cedare. PC 52 si PC 60. e e on merentu (12.de descarcare si 'se transmit a [am un Ie perpcndlClllare pe Jatura b : .sa e . In fig. d . Pentru barele din otel laminat.efectul confinarii se manifesrj . ae fiind rezistenm de curgere • •.jprin modul de dimensionare ~i arrnare a sectiunilor se asigura un mecanism de cedare in 17..orul principal de ca~e depinde efectul fa vorabil al confimirii il constituie proce. de oteluri utilizate in Romania Ia arrnarea diafragmelor au Ia paragraful 11. . 12.ramura coboritoare a curbei caracteri~tice in cazul betonului confinat.. .I e onu. e ~ngJtu lIlale. De asernenea. efectul confiniirii asupra rezistentei de caleul ~i asupra deformatiei specifice limita la compresiune a betonului poate fi evaluat cantitativ cu ajutorul relatiilor R:= Rc(l E~1r +41 paR"e) . fu~qia de tiranri de.spectlt! tmbu. G'e Illtr~ ~Ol etrieri succesivi este d In ePt Indl. IfI.di 'fJI sr ._il~ plan ve~tical.Ul mod sijnilar de catre armaturile l ongt II Ina e. )::: ! J~.-.a betonului.e" ac..3.2.td. = <:/Ju {I + 3 V (12. . arm.~ tat la capetele de diafragme cu bulbi decit la cele lamelare. e. . c . 12. Pe olaturii b a sectillilii elementuluJ. preluind presiunile Iaterals .lra.Itl. vedere cit ductilitatea sectiunilor diafragrnelor este conditionata de marimea deformatiei specifice limita Ebu' Este de rernarcat di efectul fa vorabil al. Dirt figura se . Fact. 100 Rc R Pc ". TIr. in conditiile cind.n. valorile rezistentelor de calcul ~i rnodulului de conform STAS 10107/0-82.69] este ardtat. sint date In tabelul 3.tul Fig.") " cI I . definit prin raportul intre ari . b p" al. . a etFlenIoi) si se exer ·t·. Ra. _ exercJt_ate de ac~sta dupa schema din figura: ~:1J1 sint d e. A R (R' . pina la [) / R _ 0 <~ nurna] In aproprerea 'stadiului de nului confinat rarnine pracbtl'CC -. Dupa unele propuneri din Iiteratura [IILl4..ntl '11.:. 51..2. se opun deformatiei transve.anis~1Ul contIna. .. rezutmd un efort ~ _ As R"e '"c---=-R a.l .m Important sub a.~ ..lamllnle plande onz?ntal. confinarii se manifesta mai pronun.1.5) ). 12. distantele Intre armatu- 0837 Fig.~ curba car'acteristicii a betoaceeasi ca SI pentrr btl . I.j 'J." sectrunu e ementutul este culare pe latura b (A ) si al'J~aa lllsubmtatc. 20 ]. folosite la de rezistenta. III.4) ' Din mecanismul anitat in fig 12 6 r I'~ .e~.. 100 Rc Necesitatea unei confinari eficiente a capetelor elementelor verticale ale diafragrnelor este -deosebit de importanta pentru asigurarea unei COI11portari ductile a acestora. '1~ b 12.-.se mQdiiica In consecinrj observa urmiitoarele:' in d Il:o ui ararat in fig.. Cl a pe ana e beton aferenrj b I' umtar transversal capabil Ge .

a drnit. Lungimea . Rezistente de caleul pentru analize postelastice la solicltar! seismice In conceptia probabilisticii pe care se bazeaza stabilirea rezistentelor ..2." 9 Eau = 10°/ v I .[a' %0 Eau= 50 (sofieitan seismice J < y 12. ezis enter de rupere (fig. caz valoarea admisa in calcul pentru deformatia specifica limitii =.S lOi07/0-82.. care sint direct dependente de rezistentele de calcul. valcare pma la care se di .td .Pen.. ceea ce ar fi nejustificat.exrsta propDndd de. au. 9alc~llf~ la .~. 12. mult mai " . 12. celor trei tipuri de oteluri Cu " I pentru curb.59] J~e~l ~: Eo ~dmlt: Eau = 10 %. evidentiind [un pronuntat. cu conlucrarea spatiala a e1ementelor cornponente.S I ~ fig. Iizarea plaselor sudate din STNB la arrnaturile de rezistenta ale diafragmelor. [III 00' rar codu1-model . 'de si /0' expenrnentale asupra cornportarii eler t I: di ispune .Yo. a .. ruperi In ~ palie ru J UI• d escreste cu cresterea r U. I SU s antial majorate fata. barele de otel prezinta curbe caracteristice histeretice ca in fig. conSlderIndu-se in de avariere ~ elementului nu ~I ~~ e rezlsten_t<! l~n .-F. 12..10.stadju in care gradul este justificat ca in calculu] la .3 cu privire la uti-.E. aietoare. zata." /1'''. gil II IIntfa de calcul ~. fixate in ideea asigurarii probahilitiitii respective in fiecate sectiune de caleul considerata independent. 12.1 I. Curbe caracteristice la solicitari alternante In cazul incarcarii cicJice alternante. I srrrna trasa (STNB).. limitate de..P. li .: /' . 12. In~ c~zul mearcan]6r obi~nuite. .e~tru acest tip de solicitiiri ~au = 5°/ .9 adoptat~.~ premature in zona comprimata sa d[]. .3.care deformajiile plastice ale arrnatu .d .el. sau [III. intinse." III ea I culul elementelor . In aceste conditii valor' 'b t . 0 [m pe epruvete dill otel si diIII b'eton arrnat se 'ecI oarte nran.i/ d . DIN 1045 . mo conventional ca stare Ii 't~ ~aI mIC]". da"1lcmz [Irr~24P1 entru Incarcari obisnuite. prevede~ ni~i 0 linlitare a 'deformatiilor n\ s~ 15 ale arrnaturilor . ele caracteristice ale . ci ~i ductilitatile lor. pnvlre a valoarea alun .de calcul date in prescriptii pentru beton si arrnaturi. .Fata de alungirile Ja rupere care se bti .~a ~1~ a pentru ~au f ce e .I.501 ' al ]C. ad mise pentru calcul in ST AS 10 107 /0~8~ ea rzate bllJmaTe de tip Prandtl. de .10 d 12. S-ar subevalua astfel nu numai capacitatile portante ale diafragmelor.' preluata si in STA:.' mentinerea acelorasi rezistente de salcul ar insemna admiterea ipotezei cii aceste valori minime se realizeaza simultan in toate sectiunile. prevede ~ u . Se observa cii i. dupa acelasi standard ~entr~ c?mparatle~ curba caracteristicii ideali. tIn actlUnea fort . Totcdata. efect de reducere' aparentii a moduluJui de elasticitate (efect Bauschinger ) .. . C' : ..s or 24 .' . (~au acest = 2100j"j(tt---l-- __ _J S I I I.'-'12. f.tru.7). prin etrieri suficient de desi.B. 00' a oare Fig.aratata entr men e ITI beton armat. 51. solicitarea alternanta a arrnaturilor longitudinale la intindere ~i la compresiune at rage dupa sine necesitatea asigurarii lor impotriva flambajului.9 este . care smt de ordinul a I 5~25 .e suficierite date in fig..[IIL42. C daNlcm~ R :=3000 R ITa.' 0 ICI aPI SelSl111Ce sa se d"C . de 1 di . 12.. ~!J=1d fini:drciiri Obi$nuiteJ Fig.15%J este considerabil mai mica decit la ot elurile laminate la cal d ceea ce justified restrictiile mention ate Ia paragraful 11.. ' ti . IIL261.soIicitiiri alternante Ip sersmrc. Intr-o analiza post-elastidi a unci structuri din beton armat in ansamblul ei la solicitari seismice. . in care se conteaza pe mobilizarea tuturor resurselor de rezistenta si deformabilitate ale structurii. In STAS 10107/0-82 S-a Fig. .3.~p]~~~t~~e. an~1111. c d va on . astfel ca energia de deformatie absorbita este mai mica decit cea corespunzatoare uneicornportari ideal e1asto-plastice. .. '-'--t---~ __ S:q. se sa :nu fie. III. ~[m sm ~e precizat urmiitoareJe: .8 sint reprezentate forrnel . acestea reprezintii rezistente minime corespunziitoare unci probabilitati admise in mod conventional.tehl~lte.

de care este recomandabil sa 'se tina seama inca. 13.R . .. corect . . eu «._aceea. ell axial de calcul. Moderarea Notatii h b utilizate nivelului de solicitare la compresiune axiala (fig. m rucrt ac.-0.~~ De . At N. ~a .n: iniil(imea sectiunii . .. ill . ~I sels~llICe.6) ' .6) Coeficlentul de corecne este rnai mare la b' . 11.grosirnea t:ilpii sau bulbului ...atii. din tabelul 1 <. grosimea inirnii: Ai = bII . J a· '02.sub 30 ern. Totod. .1 au fast enumerate masurile generale ce trebuie avute in vedere la dimension area -sectiunilor elementelor verticale ale diafragmelor pentru a le asigura 0 cornportare ductila la sollcitari seismice.2). pet. Verificari preliminare ale sectiunii de beton In cadrul pet. aceea~iproblel11ii.' es e mal.7) 13.1.75 R c . ~r deci nu este normal sa afecR.< oe cientu m . In cele ce urrneaza se prezinta ~i unele consideratii comparative intre conditiile car.75 R' Ra ~ ~ 1 3.e se pun diafragmelor ~i cele corespunzatoare date pentru stilpii structurl lor in cadre in normativul P.efortul = (b]> - h) II~} - aria sectiunii talpii .75 (12. he -:-' v. '13 . pras ierea statistica a 1'1 .. urn In ansamblul ei.. rezlsteotelor este mal mare. c.aria sectiunii inirnii.structU.J<l. int R-c· ~ 1. mare ~i deci diferenta j'nt~e . Este stiut en.•DIMENSlONAREA ~l-. este mal. "In paragraful de fata se dau indicatii sub acest aspect. N G=·_· coeficientul gruparii spe- h h bit' Fig.on or. in vedere c. 13. in cazul diafragmelor cu g ..rt cu rezlstentele de calcul obis. .1. ..2. S-a aratat cil limit:irile nivelului de solicit~e Ia compresiune axiala ~i la fOfta tiiietoare constiniie conditii deter min ante.1. 13.relatia (12. valorile ' ~o. pe . teze capacrtatea portanta a struct ". bp -l:itimea a~!iva a talpii sau bulbului. se introduce neafectata de c fici rosIu11l.1 27 . incarcarii corespunziitor ciale de lncarciiri . In consecilltr"i. sa se mtro_?uC""dpentru rezistentele betonu . 100-81.0 75 (. .. se pune in mod mai general Ia toate elementele structurale verticale solicitate Ia compresiune excentrica.ti eton decit Ia armatun avind te rnai .' ' rezis enta mnuma ~I 0 rezlstenta medie .l pentru beton Im .?sta se refera Ia infiuente locale . Itp .: . pentru care se admit In ra lUI ~l a~matufJlor valori medii nurte. bazate pe prevederile Instructiunilor tehnice P.1. in analiza postelasnog la solicitan '.ARMAREAD1AFRAGMELOR ELEMENTELOR VERTICALE ALE Rc ~ 1. de la predimensionarea sectiunilor. 12.t .. 85-78 [rnA].

1 enSIOna care caracterizeazii (R est I). punctul A(mo. . excentrica.' va loru pnvire la corelapa intre flo si criteriiIe d d 0' '. ana rza mal detaliatii cu 16.. 13. t' .normal.4 29 . deci armaturile de capat sint dirnensionate constnuctiv. sint edificatoare reprezentarile din fig: 13.4.4. 13.2 I . Se observa ca pentru stilpul eu consola din fig. Diafragma nu este deci in aceasta situatie solicitata Ia limita.4.4. in care se prezin~ii comparativ cazul unui stilp lncarcat excentric prin interrnediul unei console en. cumularea pe verti I· . c d Fig. conditie pentru 0 com ortare d e . bh R. adimensional solicitare'a . lrIcarcanle gravitationale iar i 'I montantil di f ~.4. calltative Cll . (fig.4. ambele elemente sint comprimate excentric eu excentricitate mica (intreaga Isectiune comprimata).unele ConSI eratn". no no =~.. b. d)..m cazu . adica de excentricitatea eo = MIN a efortului . b). Fig. 13. respectiv lnscrierea sub « punctul de balans » definit printr-o valoare a coeficientului 110. Neste efortul axial dm.ez' t. 13. .tare a inimii la compresiune rrnrna lafragmei. solicitate ds: incarcarea gravitatjonala ~i de fortele seismice orizontale conventionale. 13..3 28 J fn fig.c e rezistenta gradul de calcul pentru momentulincovoietor =~ M de calcul. in ~are cedarea in cepe prin intrarea in curgere a arrnaturii intinse.4.. 13.dia!r~gmelor pline. conform tabelului M!no .u secti~~ea. '. d S!I!t aratate curbele limi~jj. !3. In cele ce urmeaza se p. chiar in cazul unei diafragme care sub actiunea incarcarilor seismice orizontale conventionale date in prescriptii este solicitata cu excentricitate mica (intreaga sectiune rarnlne comprimata). e. 1 ~ or. nidi sa fie functie ~i de mo. 13. h n. / b -. • .R. 13. =. Incadrarea in domeniul ductiI depinde deci nurnai de miirimea lui no. ~N ~oderarea eforturilor unitare de preSIU. . inimii Ia incovoiere.ne a s7 realizeaza prin controluJ e oll1_: coeficlentulul II 0 I'. 0 necesltatea incadriirii starii de Ps r 't u~tI1a a dI.g. in consecinta. in ~a~ul . "pnn de .afragmel 0 constituie o ICI are In domemul cazului I de _ com- Sii adrnitem ca la inearearile . 110) care caracterizeaza starea ei de solicitare fiind situat in interiorul curbei limita de interactiune ·(fig.3 este reprezentata curb r . .I~ compreslUne.:r . coeficient adim . - coeficient ' care caracterizeaza gradul de I I I I +-==Ff~ -bMJ Fig. c ~i 13.unei diafragme s~It::hl!~ de mteracpu~e Tno cap = f(uo cap) pnrn~. In fig. a 0 incarcare pFOgresiva pina la cedare se realizeaza printr-o crestere proportionala a efor- .' . Pentru a clarifica ~ceasta contradictie aparenta. dacii 110 < cedarea nu este posibila decit tot ell atingerea Iimitei de curgere la intindere in armatura.. de interactiune corespunzatoare. uctIhtate este dezvoltata in cap '· III id ' carac t er pre 1 rrnmar si prevedern a numai '. a) ~i eel al unei diafragme pline. lId ca a a reactlUnllor transmise fig e e e cupJare (efectul « indirect ») A/lo presiune excentrica. axiat supIrmentar i1N din u acpunea lqcar~anlor orizontale rezultat .ccnsiderate. ra ragmelor cu goluri (fig 13 2) e 1 rnc ude SI ef t I ' I' '. e prescnptulor -pentru caIculu~J ' practic. ' pe?t~.110 = -- N ?~SOhcdI.

dacii 110< no. conducind Ta valori ridicate pentTlL'lIo.6) At . bulbilor Verificare +0. prin rnentinerea lIo=const If.5. momentului incovoie. excentrlcitatea constanta (bincinteles.35 (13.de interactiune intr-un punct A'.Verificare diafragrnei sa poatd fi lamelara (rara bulbi la capetele -libere) Diniensio" narc 0. N N M:::.11:.35 (13. oportunitatea bulbi la capete.. chiar dad sub lncarcarile orizontale conventionale starea de solicitafe.:. II.. In care odatii ell cresterea ~1------=~-P~---. 31 . 0.rnica. care intersecteazii -curba liiriita" in :. piua la atingerea capaeitiifn portahte 'a diafragmei. (13. 'astfel cii "0 pentru care se pune conditia 1'0 <.35 R. este posibil 'Cit situajia tea mai defavor'a'Hilii sa intervinii in' cazul cu negativ.~ ---- 0. b) Limitarile date in tabel vizeaza 111 principal diafragmele ale carer rigiditati sint doruinante in cadrul structurii. I .39 . 0.67 N . daca stilpul: este suficient de rigid pentru ca efectele 'de ordinul II sa fie neglijabile): In fig. normal Gradul de prctectic amiseismicil. cedarea nU:'se poate produce decit dupa mecanismul cazului I de 'comptesidne' excentridi.14. sint date in tabelul urmator.1) 110 .13.85-78.odante.01' ~ ~ . cap... Reprezentarea va fi atunci .---_ .. a) Valorile 110 li1}1ita prescrise pentru diafragmele cu sectiune larnelara [relatiile (13. 110':.45 1.: I . 16). Valorile in Instructiunile tehnice P.. . vor intra efectiv in domeniul post-elastic. de exemplu ca 0 fractiune din N gravitational (l5~30 %. 110 . int acest caz. de data aceasta.4". <7 eo raminind Conditia ca scctiunea . dar care totusi au citeodata eforturi axiale imp.N ~i a momentului incovoietor lvJ'J= N eo.1).'f.2) bh>---0.montantii cu rigiditati reduse.. ~i celalalt lamelar). se cunoaste inca valoarea lui t1N din efectul indirect.. eventual prin cornparatie eu calcule din proiecte similare existente.:. CuaIte cuvinte. 13. prin suplimentul de efort normal t1N din efeetul indirect al incii'rciirilor orizontale..0 trebuie sa includa ~i suplimentul t1110 corespunzator. slnt de mentionat ".2)] sint mai severe decit cele sirnilare date in normativul P. I. Deci. Respectarea acelorasi reguli nu este necesarii ~i pentru diafragrnele sau. Deci. daca excentricitatea estc . '.7). !J.5 -- At AI + 0. respectiv cresterea lui 1110' In" fig.23 bh (13. dimcnsiunile sau tal pi lor pentru . cresterea lui 5i • 1110. (13. 1 ' a s» Cu cit valoarea coeficientului 110 este mai mica in raport ductilitateasectionald a diafragmei creste (v. eedarea se va pnoduce.~ . Situatia poate apiirea de exe'mplu la un montant ca in fig. avind in vedere eii nu. care daiorit~ latilhii marl de conlucrare talpii primeste incilrcar] verticale mari. aceasta poate fi apreciata prelirninar in mod aproximativ. inclusiv. Conditia .50 (13. se trece treptat de la excentricitate mica Ia excentricitate mare. - J Referitor Ia apficarea relatiildr din tabel. 13. d corespuride dreapta no = 'const.torintervine A'9'""=-----~<------~ si 0 crestere a lui N.. b. urmatoarele: I I. 1-0. \ I .exeentricii (rupere -Ia.50 s. iar· 0 cedare nu este posibila decit prin cresterea' fortelor seisniice orizontale peste cele conventionale. c aeeasta corcspunde unei drepte eu tg CJ.5 ~At Ai . 13. r.este A (III 0' 110)' corespunziitoare unei exccntricitati mici. ceea ce se justified prin faptul ea in cazul diafragrnelor deforrnatiile plastice pe care se conteaza pentru disiparea energiei seismice sint localizate in special in zona de la baza lor. I I (13. 30 eu no. . ea in fig.8) >-----Rc 0.t . deci care preiau cea mai mare parte din fortele: orizontale -seismice ~i iruconsecinta este dedpreliminat cil. in functie de zveltetea diafragrnei ~i de proportia intre plinuri ~i goluri). r i .' dar are rigiditate redusii..~-----. o precizare este necesara In cazul montantilor diafragmelor cu goluri. hit (13.) = 1110/110 = MINh = eo/II = const. care participii in mai mica masura la disiparea energiei seismice. 100-81 pentru stilpii structurilor in cadre.3) 1.5) Dimensionare . in dorneniul rcazului II de conipresiune . care atinge curba limita .4. Situatia se prezintii diferit la diafragma din fig. lei care efortul normal gravitational raminecolistant. cu atit limitii adrnise faza de prediprevedenii de c) La predimensionarea montantilor diafragmelor cu goluri. tului.. La diafragmele cu goluri avlnd montanti cu sec[iune pronuntat d~simetricii (de exel!lplu un caRat cu talpa. 13.cornpresiune).. (l~A).4l ).0.67 N' Rc .6 (rnontantul A). cu care se verified de la rnensionare sectiunile diafragmelor.N intervine in calcul Cll semnul ± in functie de sensul de actiune al incarcarilor orizontale.

~ forta taietoare in aceeasi sectiune.2. I .momentiilui ~. asociata . care se curnuleaza pe ihiihilne.. 100-81 pentru stilpii ~i grinzile structurilor in cadre (Q < 2 bhRt).). c. I ..N>::: O~8 I f1 T])' = 6. Verificarea sectiunii. Pentru o diafragma plina cu moment capabil cunoscut. eu care Q = S = Mcap/O.8 rezulta Zo = 0.10) este mai severa decit cea sirnilara datil in normativul P. Q asociatii mornen(13.67 H__.7) reactiunile verticale asociate acestora Tp = 2 Mp/lo. ' 32 33 . a). deci la diafragme cu armari puternice pe inima si in special la cele cu s~ctiuni 1l_1orma de T sau I. Determinarea lui Q.. la care inaltimea f zonei compnmate rezulta foarte midi in raport cu iniiltimea totala a sectiunii. riglelor. distributia se rnodificii. 11 .la fel ca 10' fig: 13. indifcarea orizontala corespunzatoare la Mea])). 13.67 H si deci ~ = ~ = Mcap/O. forta taietoare . 1 II '.6 H. a.67 H. baza elementului (diafragma plina sau montant).. ~ forta taietoare ~. I I .10) _g_ < bh B Fig. j .7 1 Un mod mai corect de apreciere preliminara a lui !1N constii in a considera sa sub actiunea tncarcarilor orizontale seismice apar articulatii plastice la capetele riglelor de cuplare adiacente montantului. 13.i J tl.5 Rt . capabil (prod usa de. Conditia (13.5 b h Rt.'asociata acestui moment se po ate deterrnina in mod aproximativ intr-un calcul preliminar admiH tind 0 lege simplificata pentru distributia pe verticala a inciircarilor seismice orizontale (fig.----.8. _ rezistenta de.1. deci inaltimea punctului de aplicatie al rezultantei fortelor orizcntale seade sub 0. bratul de pirghie Zo aI rezultantei S in raport cu sectiunea de la baza diafragmei Fig. De aceea este mai indicat sa se ia acoperitor Zo >::: 0.jprescriptii . 'lModerarea nivelului de solicitare: la forta taletoare 1 1 . ~J~n~mdu-se Ia 0 c~rba de ~or~a celei reprezentate punctat in figurii.8'£-I 1 ~ r t 2r'l' 0 (i3.g. 13. Pericolul unei cedari de acest tip intervine la valori ridicate ale eforturilor unitare ". desi in relatia de verificare intervil!e rezistenta de calcul a betbnului la intindere.29] ca din totalul riglelor suprapuse ajung la plastificare circa 80~" rezulta r > r Q ~ 1. Ia majoritateanrVelurilor~CuriosC1ild niomentEle capabiledepHfstificare Mp 'din sectiunile de hi capetele.6 H. 13. J.T. calcul a betonului din) inima diafragmei la intindere. se transmit montantului (fl.J. tului capabil. ceea ce se justified prin faptul cil diatragrnele rnonolite. Daea distributia se considers triunghiulara ca in a figura.. cu liitimi mari de talpa. rezultata din calculul la incarcarile orizontale seismice conventionale date tn. la compresiune excentrica. = _'L bh efortul unitar tangential ' mediu produs tiiietoare de Q. cu inimil subtire slot mai sensibile 'sub aspectul cornportarii la actiunea fortelor taietoare.6 Fig. 1 . c~nform tabelului I. Notatii I Mean Q ~ mornentul capabil in sectiunea de 1. Ca 9i in cazul stilpilor si grinzilor.9) un de z este nurniirul de niveluri. Aceeasi problema este relevata ~i pentru grinzile cu sectiune T in cercetarile cunoscute din literaturii. 13. I t . este yorba de fapt de o asigurare in raport cu cedarea Ia eforturi principale de compresiune. b. In stadiul _postelastic. punindu-se -r sau = Se face la forta conditia 1.in kceeasi~ sectiune.3. Daca-se admire {JiII. I~ j J 3.

.============~=======:::::::::::::::===============================:::::::jj .9.. Rezulta: lvfcap . produsa de aceste incarcari.ten. cind calculul eforturilor prod use de incarcfirile seisrnice conventionale nu este inca efectuat Iorta taietoare Qs In bazii. apreciativ. intervin 111 plus mornentele Mp trans mise de riglele de cupIare~ciirora in axele montantilor le coresp'tind mornentele MpLflo.. a §i 12. la starea limita de rezistenta.--.sectiunile plane ramln plane ~i dupa deformare (ipoteza lui Bernoulli). Limitiiri ale lui Q in functle de Qs.8.. prceum ~i posibilitatea ca momentul capabil efectiv al diafragrnei sa fie mai mare dedi eel calculat. b I~I .1 I) 0. T91 I 1 I I .. -.8 ""'l . diafragma poate sa nici llU ajunga sa intre in domeniul postelastic si deci sa nu fie atinsa forta taietoare asoeiatii momentului capabil. In realitate.:::. La constructiile obisnuite. b). .:::. -< h s: . La faza de prcdirnensionare. Determinarea lui Qs.I In cazul montantilor diafragrnelor ell goluri (fig. 12..12) 1.2. se plafcneaza Q . ' ..:.-. Verificarea la compresiune excentrica. in Instructiunile tehnice [£rIA] se prescrie sa se ia Q ~ 1. Forta taietoare care se introduce III relatia de verificare (13. asa cum s-a "I I __ n _f_~__/.: 3 Q. 13. eu distributii similare ale diafragmeior.6 0 MpL HQ . 3 Q.-.6 H d...___liL =~=-An )( I ' -.8. Rezulta atunci si Q mult mai mare decit Qs . 13.~ T 1_.nin!nd.'. exces fata de c. nu poate fl eval~ata' declt. Fig.cle rezu!tate din calcul. la care arrnaturile longitudinale se prevad constructiv i.2.. tale conventionale de calcul.10) este necesar sa fie determinate alit Q cit si Qs. daca dlferenta intre Q ~i Qs este prea mare../: Din cele aratate rezultii eii pentru verificarea sectiunilor diafragmelor cu relatia (l3. *' aratat in schema logica din fig. pentru respectareu procentelor millime de arn:ta_re ~I a numarului minim de bare constructiv necesare la capete. 13.-_.2. deci distributia deformatiilor specifice pe fnaltimea sectiunii este liniarii. la predimensionare se apeleazii de regula ~i la compara rea eu proiecte de c1iidirielaborate anterior.. A. t· MpL 10 13.curbele caracteristice pentru betonsiarmaturi sintcele din fig. Dimensionarea armaturilor Iongitudfnale' marginale (13.· Rezulta diagramele rr pe sectiune. Pe de alta parte. 0 verificare concludenta sub acest aspect nu se poate efectua decit dupti incheierea caJculului eforturilor si dimensionarea annaturilor Iongitudinale ale mo ntantilor si riglelor de cuplare. . _-_. R § r -Ra i.. 13. respectiv Q ~~~~~_____:_~~- M cap + 0. se bazeaza pe ipotezele generale admise in STAS 10107/0-82 pentru ca1culul elementelor din beton armat solicitate la compresiune excentrica: ' .9 1I I -.5 Qs Q .-I 0. A vind in vedere caraeterul easant al cedarii la forta taietoare. A vlnd in vedere acest aspect._.0'-.2 (vol. ceea ce la faza'de predimensionare nu se poate rea1iza dedi in mod cu totul apreciativ.1. in starea limita de rezistenta. . este posibil ea mornentul capabil la bazii sa depaseasca ell mult pe eel produs de fortele orizon-. I).8 ._bp I _l_ -. t-!2.(21).11.. i't..r= ~ln. date in fig.. e. De aceea..se neglijeaza rezistenta Ia intindere a betonului.ll.5 Qs. [ezulta~lta Incarcarilor orizontale pentru intreaga structura 91 distribuind-o diafragmelor proportional cu rigiditatile lor stabilite in mod aproximativ. .. de. Ipoteze de baza Verificarea sectiunilor orizontale ale diafragmelor pline ~i ale montantilor diafragmelor Cll goluri la cornpresiune excentrica.0.~.R a - LJ 35 'I't~_-=:.--.= ' L__' ~ .10) va f deci in final (13.~.. 4. < / ( r~~Lh-·I -..=. la diafragrnele mai slab solicitate [a Incovoiere. operatiile (18).

valoarea parametrului de arm are ct.40.06.:ul diafragmelor c~ g. ~n ca.75 Heuu.8) (v.18. inclusiv.20. . 0. tabelul 1).9.. de interactiune (13.1). 0. 0.udlnale marginale.1) . 0. _ in caleulul practie. introducindu-se pentru bulbi III locul sectiunu At (real) ~ sectiune transforrnata At 13. care msa sint dificil ?e ~vldentl~t ea atare in calcul si de aceea se iau in eonsiderare in mod indirect pnn coeficientul qJ.80.45.40.aceasta este incastrata la bazii lntr-un element mal rigid (fundatie.85 Hctaj.2. 0.80. se poate utiliza cu suficienta aproximatie abaca' data pentru At/At = 0. un . s-au intocmit pe baza ipotezelor aratate la pet.rosimea inimii < 30 em. 0. 0.flbp> 8 si la capetele Iarnelare. . in tabelele 5 si 6 sint extrase princi'p~lele prevederi dill instructiunile tehniee [IIr.i plansee au ear~cter de noduri rigide (planseele sint monohte ~lexecutate odata cu diafragma). Referitor la rezistenta de calcul la compresiune a betonului. Reb Rc • (13. la care Hvtaj/bp < 5 qJ = 1. . 0. se intra in abaee cu At/A! dat si ell valorile n ~i 111 calculate cu relatiile (13.. Fiecare abaca este data pentru 0 valoare a raportului At/A.04. tabelul de Ia pet. cind .01.05.14) pentru diferite valori ale limita .15. rezistentele de caleul se iau diferite pentr~ 'Im.in mod simplificat prin afectarea rezistentei de cal:ul Rc cu.(13. 0.30... s-a notat sectiunea armaturii concentrate Ia capatul diafragmei. definit pnn raportul l..f~~! de un pericol de pierdere a stabiJi. 0. De aceea.16.2. . Pentru dimensionarea armaturii Aa.25. .idem.50. curbele limita de interactiune din abace sint date numai pentru acest domeniu. 0. cp se ~a din tabelul 4.30. Abacele 1-17 sint date pentru cazul cind se neglijeaza aportul armaturilor de pe inima." ~i anume: At/At = (diafragma Iamelara) .1 abacele 1-34 din anexa. La aceeasi valoare a lui At.02.13) b) Influenta zveltetei transvers.tatii.Pe aceasta schema de baza se poate tine seama in calcul ~i de aportul barelor de arrnatura interrnediare de pe inima diafragmei. 0. Este stiut ea la val.15) si anume: ct.1. perete de subsol cu grosime mai mare declt cea a diafra~mei).0. 85-78: a) Asa cum s-a aratat la pet. Prin respectarea conditiilor de ductilitate (13.z/b. ~i anume: procentele nnrnme de armare (tabelul 5). respectiv cind acestea au diametrul < 8 mm. 13. 13. conform prevederilor normativului P.50.60. 0 variatie intre bp ~i lip nu influenteaza in mod semnificativ asupra momentului capabil. 0.12.1. 0. eu 5 :( Hetaj/bp :( 8 cp = 0.2.02. in instructiunile [IlIA] se recornanda urmatoarele valori pentru cp: _ -la capetele rigidizate prin diafragme perpendiculare (eapete in forma de T sau L) sau cu bulb. barele din talpa pe 0 liitime de 6 lip de fiecare parte a inimii [IlIA].14) ~i se gaseste. . respectiv a cantitatii de ar~iiturii necesare.16) 36 37 . . in sistemul de coord onate adimensionale N n=--. Referitor la conditiile de minimum pentru armaturile .20. lamelare sau in forma de I sau [. se reduce sectiunea realii la 0 s~cpune eclllval. 0. lfl = 0.80. 0. .ent~ eu rezistentii omogena Re. cind legaturile intre diafrag~a ~. Clnd At/Ai> 0. sint de facut urrnatoarele precizari. nurnarul ~i diametrele minime ale barelor (tabelul 6).eoeficlent « de flambaj » subunitar qJ. 0. Cu All.2. = 0. in continuare. eu Heta. se va nota pentru sJmph~care cu Rc rezistenta de calcul pentru inima ~i eu R'cb cea pentru ~ulbl.o~Jle co~ficJentiior de zveltete care intervin in practica la diafragmele cladirilor etajate nu este yorba de . valorile coeficientului n se inscriu in domeniul cazului I de compresiune excentrica. ci num~i ~e ? red~c~re a caI?aclt~tn portante datorita efectelor de ordinul II. 0.08. ljl = 0. 0.4]. b II rpRe Ra I (13. prin interpolare intre eurbele din abaca. in cazul diafragmelor cu talpa lata. 0.10. Sectiuni simetrice Pentru ealculul sectiunilor simetrice. Numeroase testiiri numerice efectuate au demonstrat ca aportul talpii sau bulbului este suficient caraeterizat prin valoarea raportului At/Aj. 0.ma ~l pentru bulbi (v.14.10. stat reprezentate curbele parametrului de arm are ° = At (real) - . in cadrul fiecarei abace.70.lo~glt. 0. unde: If I = Hetaj. bhrpRc m=--- M bh2rpRe (13.idem.. 6. 0.ale a diafragmei se intr~duce . 0. in functie de valoarea coeficientului de zveltete. cind legaturile intre diafragma si plansee nu au un caracter de noduri rigide. in modul aratat in figura. din care sectiunea de armatura necesara rezultii sub forma Aa = CI. la nivelul de la baza diarra!5~ei. 12. 0.

13. ~ Mcap (armaturile marginale ale diafragmei sint dimensionate strict conform calculului). Cu relatia Dimensionarea (13. 160000 deci 'P = 0. deci eli relatia (13. cu care (13.2 %. Din tabelul 1.50 = 0.5 bhRt = 1.35.3. Cu formula (13. Cind se cere determinarea momentului capabil al sectiunii. At ).12): Q = 1. Inearcare gravitationala: N = 1 600 kN.444> ell 0.67N _ 0.determinarea momentului eapabiJ. De aceea.10 90 8} 1. in Q e) Dimensionarea -b--045p Hetat _ + = 60 000 daN < 64800 daN.8) 0.care trebuie sa fie eel putin egala. 10 rnm ~i OB 37 pentru eele cu 0 < 10 mm. . pentru 11 ~i Aa date. = -. si anume = 0.0. Se cere: ..dimensionarea armiiturilor marginaie. PC 60 pentru barele de annatura eu 13 ). Din lncarcarile orizontale seismice: Qs = 400 kN.493 Ms = 6000 kNm 60 000 COO daNem 38 39 .444 b h Be 15.1 . ell iniiitimea totala H= = 9' 2.5' 40 000 = = 60000 daN.480. Dimensionarea armaturilor marginate ale unei diafragme ell sectiune simetrica. ar necesita cite un set de abace de acelasi tip pentru fiecare valoare a parametrului de arruare a inirnii Alii cq=-·-R« a) Sectiunea (b omogenii echivalentii < 30 Rezistentele de calcul la compresiune (v. uzual la diafragrnele obisnuite. 30 = 900 em? > 488 ern". cu cea corespunzatoare procentului minim de arrnare dat in tabelul 6.1 < 8.verifiearea preliminanl a sectiunii de beton eu relatiile date la paragraful 13.5 Q8 = 1.2): IlO bulbilor. se intra in abaca cu n si cu a calculat cu formula (1. b) Verificarea preltminarii a sectiunii de beton eu relatiile de la paragraful 13. fig. Se presupune in mod preliminar cii. s-au dat titlu exemplificativ abacele 18-34 pentru 0 singura valoare a lui ai. 0.23 b li Efeetiv: At(real) = 0.9. armiiturii marginale 5 2.75 _ 6 1 . 900 80 = 1440 btt ({IRe Ai ~ = 1440 7200 = ° 20 .{[8 30 1 :11~ f 1 r: \ : : ! ~.9.80 Fig. in eazul unui beton de clasa Be 15 (Re = 50"daN/cm2) ~i armarii pc inirna cu OB 37 (Rn = 2 100 daNjcm'').N M<pRe = = 15. pentru arm:itura efectiv adoptata. care corespunde. Be bulbi Ia capete. M.75 m. Alcatuirea si utilizarea abaeelor 18-34 este aceeasi cu a abaeelor 1-17.480.1. " . ell a. farii luarea in considerate a arrnilturilor de pe inimii. Jf'Is = 6000 kNm. N = 1 600 kN = 160 000 daN N 160000 110 = -= = 0. Gradul de protectie antiseismica: 8.10): 1. 400 kN = 40000 daN. tabelul 1) sint: pentru inima em) Rc = 50 daN/emil ~i pentru bulbi Reb = 80 daN/emz. :1 Qs =. RtCinimii) = 6 da Njcm''. deci sint necesari relatia (13. 13.5·15·480·6 = 64800 daN.23' 7200 = 488 cm''.17) Un calcul 'similar in care sa se tina seama si de aportui arrnaturilor de pe inima. Materiale utilizate: Be 15. Aai. unui proeent de armare de 0. .084.75 = 24.67 ·160000 50 ExempluI de calcul 11. ceca ee ar fi eondus la un velum prea mare de abace.15) ~i se gaseste 111. II < 6. .10 este reprezentata sectiunea transversala la baza unei diafragme dintr-o constructie eu P 8 niveluri.50 = 0. Ai At (real) At = (bp b II = 15' 480 = 7200 ern" - = = b) lip = = (45 50 ' 15) 30 = 900 emil emil At (real) Reb n.

2 . 22. forma zonei cornprimate difera pentru eele doua sensuri de actiune a lncarcarilor orizontale ~i in consecinta difera ~i bratul de pirghie al eforturilor interioare. eu suficienta aproxirnatie ~1 pentru sectiuni nesimetrice. = obh <pRe s. unde betonul fisurat este inaetiv. = 0.. pe inirna. Cu aceiasi parametri ca in exemplu! II (At/Ai = 0. nu se tine seama de aportul arrnaturilor de. 13. 15 . 480 100 = . desi in realitate Aa1 4= AU2' Influenta acestei aproximatii asupra rndrirnii bratului de pirghie al eforturilor interioare nu este de regulii sernnificativa. Aa ef = 24.11: l.09 %.405. in consecinta. Aa inima. din abaca 60) = 3 700 da Njcrn" Au 10 se gaseste 0. 50 3700 = 19. 12. ell un procent de arrnare de 0.-!!l.20.60 . Sectinni nesimetrice in starea limita de rezistenta..eforturile axiale corespunzatoare sensurilor 1 si 2 (Nl4=N2 numai in cazul montantilor diafragmelor cu goluri.255.At2(h . = _.sensurile de actiune a fortelor orizontale. se gaseste in abaca 10: 15· 4802• 0.. = 0.255·15·480 6.11 Aal. cu bulb sal! cu talpa) nu intereseazii in caleul.h'P~) .I Intrucit abacele 1-34 all fost intocrnite in ipoteza eil. = ct. datoritii suplimentului de efort axial±LlN din efeetul indirect al incarearilor orizontale) . eu talpi inegale sau eu unul din capete lamelar (sectiuni in forma de T sau L).386).09 15 .pR" 113 =~ =- bh<pRc : corespunziitoare .281.9' 50 = 63000000 daNcm = = 0.493 si Mcnp = 0.493 si In = 0. mcmentul incovoietor de calcul la sectiuni nesimetrice trebuie corectat prin redu41 ..18) eo = Atl(ll .281. 3700 15 . 50 = 0.. .3. abacele intocmite pentru sectiuni simetriee pot fi utilizate 40 b1J2. La sectiunile nesimetrice.sectiunii pina la centrul de greutate Oo (13.26 cm2 bPi. 33 ern". + At~ + Ai) .__ .220 . 2. h1l1' bh .9·50 = 0 386 ' 17. 2(.9. pentru si armare = Armarea minima: din tabelul 8.9·50 3 700 = 0. !Jhr.111 r. Exemplul diafragme de calcul Cll sectiune simetricii.0. hp2. = 0. deci forma sectiunii de beton Ia capiitul respectiv (larnelara. .405' r. eu bare 0 8 mm.. 480 0. 2~i ariile respective (notatiile 1.220. din care se gaseste 17.60 cm-.9 .hpl) . 480 0.distanta de la mijlocul 0" al iniiltimii h a . . Dimensionarea luind in considerare arrnaturilor marginale ale unei ~i armaturile de pe Se reia calculul din exernplul precedent. bh An- deei 0 redueere cu circa 14% fa~a de rezultatul obtinut in ipoteza cii.zona A (la baza diafragmei) grad' de protectie antiseismicii eu otel PC 60: Pmin = 0. ct. f= ·r 24. 6. Se aleg: 40 d) Determinarea minim de bare pentru capete eu bulb 20 + 60 16.2. At1' Al2 . b h'CPRc R" = 0. In Cu 11 = 0. II = 0.2 %. in aceste conditii. eo 13. considerind si 0 arm are pe inima.-Ru <pRe Fig. se intra in abaca 27. 2 se adopta astfel ca All> At2). A nz - arrnaturile 17'1 intinse AUI sensurilor Ra' cpRc I. astfel eil rezultii cantita]i diferite de arrnatura Ia cele doua capete. care in eazul sectiunilor simetrice coincide eu Oa. 13. Aa> Din tabelul 7.20. Aa 11ltn Aa min = 0.Ill = . Se foJosese notatiile din fig. efortul axial N se aplica in 0/1.momentul incovoietor de ±M caleul in raport cu centrul de greutate Oc al sectiunii de betcn: .48 cm-. Ra(PC Cu At/Ai = 0. aproximatia care se adrnite prin utilizarea abacelor valabile pentru sectiuni simetrice consta in faptul cii la determinarea cantitatii de armatura Aal de la unul din eapete se considerii Ia capiitul opus Aa2 = Aal si viceversa. . unul din eapetele sectiunii intra in zona intinsa.m= 60000 000 ]5·480~. capabil corespunztitor armdturii simeelective momentului 17. 6300 kNrn. numarul trie: 10 bare.dirnensiunile talpilor comprimate corespunzaroare sensurilor I.

deci tp = 1. Se cere: .75 = 13. 111' Ill. Gradul de protectie antiseisrnica: 8.if"l luarea in considerate a arrnaturilor de pe inima. cu inaltirnea totala H = 5· 2.93 = 4316 kNm = 4~ 160000 daNem k. .12 este reprezentata sectiunea transversala la baza unei diafragme dintr-o constructie ell P 4 niveluri. da N Exemplul de calcul 13. relatia + .1.50. f.9 ocoi = 0.267. Aa:! date se calculeaza dupa schema: AU2 -+ Ct. AtI=(295 ~ = 4200 H etaf/bp < 5. Materiale utilizate: :Be 15. Aal din abaca 14 se gaseste 1 • 50 3000 = 0.!.Ct.10) 1.93 = 2084 marginate o 5i_-- o d) Dimensionarea Talpa armiiturii Aal (de la capiitul Iarnelar) o __ _1__' r Ie. N eo = 3 200 - L 200 ·0. Incarcare gravitationala : N = 1 20.030 . rezistenta de calcul a betonuiui la compresiune (Y.15) 2 (4 200 -I.35.467 :::::: 0. Din tabelul 1.2): 110 = 0. At! > At2 (fig. PC 52 pentru barele de arrnaturd Cll 0 ): 10 mrn ~i 37 pentru cele eLI 0 < 10 mrn. 600·6 = 81000 daN.11) Ml = M NeG. lvI~cr/.. eu relatiile MI = M M~ = M - (13. = 50 da'Njcm" (b. Rl = 6 da Njcm".2 -+ A a2' capabile pentru II. 600 = 9 000 em? bp = 295 em.19) graful 13.12) Q = = 1.5 Qs = 1.160. lip < 30 em). Dimensionarea arrnaturilor marginale ale uner diafragme eu sectiune nesimetricii.' Cl. 15 .Nm = 20840000 daNem.267 < 0. Qs = 350 kN = 35000 daN.9 Rc 0 1/'12 M~ = -~-9 n.1 b) Verificarea preliminarii a seciiunii de be/Oil ell relatiile de la para- + N = 1 200 kN = 120000 llO daN JIll = IIfl bh.75 m. 1112 -+ 0.fi previiz ut de forma Iarnelara. deci conform relatiei (13. < 81000 incovoietoare raportat e la centrul de greutate al sectiunii + (13. en AtdAi :::::: 0. 1_ b/r"tp Rc = __ 4_3_1_6o_o_00_ _ 15 • 600~ • 1 • 50 -15) 15= 4200 ern" 0.0.71= Af2 Nec. tabelul 1) este R. III °h 1600 -1I 300 I I AUt pentru inirna.. Ai = 15.deterrnlnarea mornentelor capabile.(din abace) 1111. Se presupune in mod preliminar eil M. 13. 13. 50 = 0. Jl2.k/2 Ml cap = lvII .NeG (13.]. M2 = M . ell relatiile (13.N ea. Au1.cerea efortului N la punctul OlL. bh~ =-- N bl: Rc = ----- 120000 15 . 13. = 0.5·15 Q = 52500 c) Momente de betott CLI.030. AbaceIe 1-34 Act]. Cu relatia (13. Din incarcarile seismice orizontale: Qs= 350 kN. Rezulta asadar momente de calcul diferite pentru cele doua sensuri de actiune a incarcarilor orizontale ~i anume.0JOkN.50. pentru arrnaturile efectiv adoptate. sete suficient de apropiat de M Cal). OCI nil = _~'f_. 600 . 600 -- = 4.93 111.18): eo = ---'---_:_"'::'_ as 4200 (6.dimensionarea arrnaturilor marginate: .12 + Ai 9000 = = 0.50 crn'' 42 . 1112 -e.2 -e. si Au~ dupa se utilizeaza schema: separat pentru determinarea armaturilor Mornentele AU1' AtiIAi.19): = 3 200 + NeG + 1 200' 0.5' 35000 = 52500 daN. = --- N bllrp Rc = 110 = 0. = 93.lvI1. avind in vedere cil.verificarea preliminara a sectiunii de beton eu relatiile date la paragraful 13. deei capiltul liber poate .00 . In fig. 1 Fig. cit ~i pentru talpa. = 3 200 kN ITI. -'. u.AUI At21 Ai.267.5bflRI = 1. a) Sectiunea 1 omogenii ecliivalenui se gaseste in zona comprimata.1 -s. .

2 = 0.0 cm''.zonei comprimate.20) unde: ai este distant a de la bara de armatura t plna la marginea comprimata a sectiunii. Y.:0./ a "" Ciat - .170..23 cm2 > Aa2 min. 6002• 0. . Procentul minim de arm are este acelasi ca Ja capiitul opus..23 15 ._0:.::. deci Aazmin = Aal min = 9.15 = 13. cu = 0.in zona comprimata a sectiunii. in cazul de fata capatul ell talpa.099.:0:. Se alege: 6 0 14 mm.. pentru capete lamelare.13): ~~ -=-" "0 iniiHimea relativii a . Aalmin =~ 100 15 .25~ 1-1. e) Dimensionarea armiiturii marginate Aaz (de la capiitul ell talpa) Capatul comprimat este lamelar..1 %. 93 = 46 962 000 daNcI11 = 4 696.0 cm2> AaI Din tabelul 7.Ra.23 ern"..eforturile unitare Ciai in arrnaturile interrnediare Aai de pe inima au valoriIe (III.78 .- ~- ~/{m ~ • adho - 1. care nu necesitii abace si care se bazeazii pe urmiitoarele ipoteze (fig.G5] - Din abaca 1. __!!:!:_ = bh qJ Rc 9. w a Fig. + R.342 ~i rt. Pmin = 0. Se alege: 40 12 +.5 a'. se permite un caieul simplificat.efortul unitar in arrnatura Aa concentrata la capatul intins al seetiunii este R«: .342.0.60 10. 600 3000 0. Aa2 ej = 9. " <.78.:. numiirul minim de bare este 6. 50 120000 15·600·0. pentru grad de protectie antiseismicii 8. 13. 2'fJRc M2 cap = mbh + NeG = 0.efortul unitar in armatura A~ concentrate la capatul comprimat al sectiunii este . se gaseste m = 0.079 ..2 kNm.. Aaz = 9. numarul minim de bare pentru capeteIn forma de T: 10 bare. 44 .4.13 Cu Atz/Ai = 0. .78 ·50 = 0.75 Helnj b cp 075 ·275 " 0. in abaca 1 se gaseste oc< OCmin (armatura rezultii constructiva) .Armarea minima: din tabelul 6.:..~ W = A"~ .2. . 112 rt.170· 15 . Din tabelul 7.24 cm'' > Aa min. se admite ca rezuItanta tuturor eforturilor de compresiune (in beton ~i in arrnatura A~) se aplicii la nivelul centrului de greutate al armaturii A~. 13.6002 ·0.daca x < 1.. Aa ej = 9.25~Hm R a~ R a (13.. 50 + 120000 . eforturile unitare in beton sint constante si -egale cu Rc..079..::. 13. zona A (la baza diafragmei) ~i armare din PC 52.' (j In tabelul 4 corespunde: I I "2 = = 0. -= b If 1 0. Sectiuni de forma oarecare In cazul diafragmelor ell sectiuni de alte forme decit cele pentru care se pot utiliza abacele 1-34.0~_ = 0.78· 50 = 0. f) Determinarea momentului capabil corespunzdtor armdturii efective Mcap maxim se va obtine la capiitul la care diferen]a dintre arrnatura rezultata din calcul ~i 'cea efectiv adoptata este eea mai mare. 600 = 9. ~lim valoarea lui ~ corespunzatoare punctului de balans (atingerii deformatiei limita in betonul cornprimat simultan cu intrarea in curgere a armaturii intinse).84.78 . m~ ="~-=2.75. 15.

se seriu ecuatiile de cehilibru (13. 13.21) ~i (l3..22) unde: b« este distanta hal =B - intre eentrele de greutate intre Aai ~i An.. Dacfi aceasta infirrna ipotezele considerate. eu sectiune Dimensionarea oarecare. Ecuatia de proiectii (13. 60'1_j I: ---.14 . situat la distanta YG de la fibra eea mai comprimata . Rc = 50 daN {cm:! pentru inima ern). M8 = 8500 kNm. ~~ a --- Ma = M + N(lIo idem YG) = A~ Raha - ~ Aai Gai hai + Abc Rc rpZ}I Abc (13.la cel de al doilea sens de actiune al incarcarilcr orizontale.21) unde s-a notat: A lie . in care Gal intra cu semnuI daca este efort de intindere ~i cu semnul . 0 ~ 100. = 900 ~ = 1 440' ern" III . Gradul de protectie antiseismicii: 8. in AIl.00 = 39. .L ~ '-. At (real) n. din care se scot ~ ~i Au. se considers in calcul). Dad aprecierea ei preliminara nu rezulta din considerente constructive.daca este efort de compresiune. . in relatia (13. Materiale utilizate: Be 15.20). de greutate ale armiiturilor A~ si Art.Ra. Cll inaltimea total a H = 13· 3. 00 8 barJZIU PC 52 l 20 150 + t II~ 111<.~~s ~~I~\~ P~[_52.13. bulb: (50 50 At (real) At = 20) 30 = 900 ern". Se considerii succesiv cele douii sensuri de acti une ale incarcarilor orizontale. I~. dupii STAS 10107/0-81. armarea verticala eurentii de pe inima este formatii din bare 0 6 mm (nu. .." Valorile ~lim.dirnerrsionarea arrnaturilor rnarginale .II' de la cehilalt capat.. 13. armiiturile marginale ~i de la intersectia intermediara sint alcatuite ~i dispuse ca in figura. se recomanda ea in acest prim calcul sa se ia Aa = A~. iar pentru bulbul din stinga pentru Reil < 30 Ai ~I Rc.interseetate cu ' diafragme perpendiculare intermediare ell in fig. De regula nu mal este necesara 0 iteratie prin revenirea la All calculata initial.< .14 este reprezentata sectiunea transversal a la baza unei diafragme dintr-o constructie ell P -I. armiiturilor marginale ale unei .y 8 bar. -=~ Fig. a) Sectiunea Din dreapta tabelul (b omogenii echivalentii 1. I' Unul din eazurile in care intereseaza un astfel de. Se seriu cele doua ecuatii de echilibru (ecuatia de proiectii ~l eea de rnomente in raport ell arrnatura Aa). pentru arrnaturile efeetiv adoptate. Se alege preliminar una din aceste ipoteze. Efortul axial N se considera aplieat in eentrul de greutate al sectiunii.Ra < ual < +Ra sau Gai = + Ra. care se apreciazii a fi cea reala. sint date in tabelul 5. Ecuatia de momente in raport cu arrnatura Aa rioare. ealeu! este cel al diafragrnelor .20): Gai = .aria zonei compri mate de beton. 13. se deterrnina armatura Aa de Ia unul din capete fanI a se eunoaste inca arrnatura . An deterrninata anterior devine ellnose~ta. >b C bo 9837 I .:u. Exemplul diafragrne de calculi". .{() in fig.11 pentru talpa din = 80 da Njcm". intregul calcul trebuie reluat. Incarcare gravitationala: N = 3 000 kN. = 20·620 = 12400 em". .22) in consecinta si se deterrnina pozitia axei neutre.12 niveluri.21) termenul LAai Gai s-a introdus ell semllultinind seama de conventia de semne din formula (13.Ii"~~ ~ --------------------------------~I--------------------------------------------~ .. ~. La inceputul calculului nu se poate inca sti daca diafragmele perpendiculare intermediare se aHa in zona comprimatii sau in cea rntinsa a sectiunii ~i niei domeniul in care se gaseste wai conform relatiei (13. Se cere:' . Se observii cii schema de oalcul nu difera de 'cea obisnuita data in standard pentru calculul Ia eompresiune excentrica al stilpilor la care se tine seama ~i de armaturile intermediare. In calculul In primul sens de actiune. eforturilor inte. 127 ~I·~__ 0837 470 30 .i intra atunci ~i armiiturile de la aeeste intersectii.determinarea momentelor capabile.d ---.. Rezultii in starea limita de rezistenta diagrarnele de eforturi unitare din figura. ceca ce nu altereaza prea mult miirimea bratului de pirghie al. idem intre centru1 al ariei ~i Aa. I• -f 50.verificarea preliminara a sectiunii de beton ell relatiile de la paragraful 13./ ~ PCS2 " [ 60 1(:1: ::J r- .~y. Din incarcdrile seismiee orizontale: Qs = 320 kN.. In calculul.00 m.1.

483 > 0.20) _.) + 1 440·0.15 12 400 Dc al sectiunii (120 ~= 12400 6!0 + - + 15. ~lim = 0. Se alege . Prnin = 0.127.1. a ~ 20 cm. deei bulbul este necesar. de fa dreapta fa stlnga) deei ipotezele admise la inceputul calciilului se confirrna.20 ~ 2 100 Qs = 320 kN. + 110 300000 = .350 = 0.1 N 11 0 110 = 620 .tu (Jai - b) a sectiunii de beton relatiile de fa para- J')5. C.- = 0374-'')'0. .0.20·620. 13.10): Q = 48000 daN. C. Pentru bulb.80 ern".25 = 575 em.I Din tabelul 1.21).af = 600 .5 Qs: Q = 1.100 + 1 440 -!- + I. Cu = 111600' daN> relatiile (13.25.1. Aaej = 12. .2. 8 0 14.0. 150 ell = hai = 309 em.5) r l 600- + 15 . Aai = 80 10 mfn =6.51'5. primii doi terrneni se anuleazii si rarnine: N = .9·50 .9·50 127. .25C. Rt (inima) 1.15 Aa min = ~ 20·620. Armarea minima: din tabelul 6.6.35. 50 = 0.55. lia = 600 .lim 600 1 .309) = A'a' 3000·575 + 6.288 .28. pentru Be IS ~i PC 52.32 em".22): M = 8500 kNm = 85000 000 daNcm. de beton +15.6 = 6 dabl/cm".9 de unde G'al = 1.288. C.AI AI = 1440 12400 = 0.\' . 2. 100) 0.tersectatii interrnediara se afla in zona cornprirnata (x> 135 em) '~i cii armaturile Aai de la intersectia eu aceasta diafragrna se gasesc in zona in care: -R~ < G'ai < +Ra. {sensul de actiune al rezulta: 1.Ra = 0._ - 1. lin I -1.lIm = -_.1893. 50 . pentru grad de protectie antiseismica 8. ~ A'a. --127.5 em.9· 173 -2. 0. zona A (Ia baza diafragmei) ~i arm are ell PC 52. .5 Qs = 1. 85000000 300000 (600 . " 600 ~ + 1 440 + em.20 = 600 em.150 (620_ Pozitia centrului de greutate 1440. 13. C. = IIo . (cornpresiune e) Dimensionarea armiiturii marginale :Iin talpa inciirciirilor orizontale.5. > Aa. (600100·0. Ecuatia de rnornerite (I 3.15) ea diafragrna in.] 1.5 = 472.55 __ ?100 _ = = 300 000 daN = 20 300000. 320 = 480 kN = 48 000 daN.:.20 C. 100 + 15 .135 2 100 I 893 iune) daN / em-".-a' ::.0'88 ' -.374 .= 100 12. nurnarul minim de bare pentru capete este 8 bare.4 em2.5 em. + (20'.1 %.55. Cu relatia + 0. + ·472. AI . 2 100. In ipoteza 'eil Q nu va depasi 1.116.Aaicrai A ~cRc. 2 30 J+ :50 (600 - de unde rezulta A'a = Aa-= 9. Hetai/bp = )300/50 = 6..-luind preJiminar All.5 bhRt = 1.28 ems. Din tabelul 6.5· 0. 470 135 /1=620 Fig. + 15 . .9. Cu formula (13. deci tp = 0. at = 127. 5< 6 < 8. = 0.5 .524> In ecuatia de proiectii (13.2~8 . .28 0. Verificarea preliminarii graful 13.35 = 1.0.116 + 0. Din tabelul 7.: em 25 15 .5 + 20·173 . Ambele 'ipoteze urmeazii a fi verificate dupa determinarea pozitiei axei neutre. 620 = 3 000 kN (13.374.6): 1 5~ . In forma de L 48 ~9 .) Se apreciaza (fig. 600 = 173 =- > .= 0.

3 000 An .[cap = 9720 kNm.. aeelasi ea i~ calculul armiiturilor transversale ale grinzilor.0.5 - _ 25) 2 100 din rezolvarea + 20 x (595 E. Notatii (fig.6.276 595 J . = 9720 = J 14 8500 ' < 1 50 . 6) (13.1. J'v1a = AT 85000000 Ecuatia + + de momente (13. 13.An·l(af.1. 164 . Verificarea Ia forta taietoare. ell (13.23 a) (zona B din tabelu! Fig.1. b« = 575 cm.c o?s~~va ~ii prin modificarea lui x de Ia 175 em la 194 em ipotezele adrnise initial ~1 confirmate pentru . 13. 300000 = 12.5 Qs. 472.3 000 . Mcap M. 150 (595 - J:) 50 ciireia se obtine: 595 = 164 em. de unde: x = 194 em.333 .276 .55 0.55 2 100 > 2 100 daN /em 2 = = 0.' 470 472'1 f12- ]5' W Ca yi in C~C1llpJ ul de calcul . (13.5 bh R. stabilita conform eelor aratate la pet. 13.m2 = 0. 13.32. = 300/170 < 5.4] se calculeaza in mod sirnplificat eu relatia: . 54.6 .311) = 12..276. .32 em".2100·6. in cazul de fattl sensu] de Ia stinga I~ dreapta. = 164 x :~) 50 + '15 relatia . 300 000 (595 .333 . A(l = 0. Fig.28 = + = + (20 + 15 .AaiRn AbcR~ (cp I). 20 I 50 L-hbi:: y.. 150) 50 X 13.6.3·000·· 575 - + A bcRCZlI (i? = 1) 6. mornentul capabil maxim corespunde sensului de actiune al fortelor orizontale pentru care diferenta intre arrnatura re~u]tata din calcul ~j cea prevazuta efectiv este cea mal mare.23 b) m = 0.7 bllRI (inima).3.17) de unde: An = 0.~c valabil Q ~ J. J 3. 13.22) eapata forma N (IJo _).25'0. flo ~ 620--25 = 595 ern. HClaj/bp deci r~mi. prelirninara . Dimensionarea armaturilor inimii Ecuatia de proiectii (13. . .32 c. Se prevede armare minima.21) devine N A'aRrt . la fel ea si pentru celalalt sens deactiune fortelor orizontale. . .32. (inimii). Qb pe restul Q '- (jai=-- 0.J.coeficient al conditiilor de lucru care afecteaza rezistenta de eaIcul a arrnaturilor curente de pe inima. Se porneste ell A' (l = 12.In zona plastica potentiala de la baza diafragmei (zona A din tabelul 6) .3.333 X- 54. Aa ef = 12.13. deci cp = I. I S.17 deci ipotezele ad mise initial se eonfirma. y'c = II-YG = 620-309 = 311 em.32 el11 cunoscutji din calculul anterior.20) forta taietoare asociata momentului capabil. Care dupa [UI.16) cit diafragma intermedianl ipter: sectata se aflii in zona intinsii $i ca Gai = Rn.::::a (armare constructive).28 (127.5 _ 1. = 0.a) R(l. QIJ ~ fractiunea din forta taietoare preluata de betonul din zona cornprimata.2.' G) = A' aRalia . asa cum s-a luat la verificarea a secuunu de bcton. 50 51 ..d) Dimensiouarea armiiturilor dill bulb (sensu! de ac/iulle al tnciirciirilor orizontale.16 Se admite preliminar (fig.AaRa . de la stinga fa dreapta ) x='!hc O{j 0 1 e] Momente capabile I __.v = 175 em nu s-au modificat astfel ea noua valoare a lui x poate fi introdusa in aceeasi ecuatie de mornente Rezulta: JI.8 . deei arrnare simetrieii: An = A'rl = 12. Verificarea m sectiuni inclinate a.54.25 . Qil a inaltimii diafragmei 0.

8 n. Dacii.10). lndeosebi 'Ia diafragrnele cu armiiri puternice pe inimfi ~i cu forte taietoure marf.25). 7. de lnclinare a rcala a fisurii in functie de diferiti pararnetri.::Q:.! Aav se includ ~i armii~urile v. A a ExempluI . 11.stde lnsumata pe inaltimea II a sectiunii diafragmei se noteaza cUAav.53] etc. . Ver~ficarea unor diafragme la t~rtii taietoare.26). 13.J. se introdue must~tl ~uphmentare locale ca in fig.IQ. pe iniHtimea ciirora se sconteazii cii se va localiza zona plastificata sub actiunea unui cutremur puternic.27). de influen]a talpilor (in special a celor puternic evazatel asupra marirnli lui (lb. In relatiile (13. cunoscuta si c din cazul grinzilor obisnuite.2 . ancorate in arrnarea de centura dill dreptul planseului. 0.de w ca~cuI 15.2t?) Aav =--. capata un aspect mai defavorabil la Incarcari ciclice alternante de tip seismic. betonul preia in Intregime forta taietoare ~i ca atare armiiturile eurente de pe inima se dispun constructiv. He II ' (13. . j.27) !-a.2.18 coeficientul de frecare valori mult mai mari. cornpresiune N. Coeficientul conditiilor de lucru pentru Aav este acelasi ea pentru Aao(~l = 0. 52 53 . 13. in acest eaz este permisii utilizarea plaselor sud ate din STNB si totodatii este admisii si solutia eu armare discontinua a inimii • l' ca in fig.-.experimentale cunoscute atrag atentia si asupra posibilitatii de cedare a inimii la eforturi principale de compresiune. el infiuenteaza in sens defavorabil.3. (13.e plase! curente de armatura de pe inimii nu sint sufiCH:.arrnaturile verticaIe din inima care I I traverseaza rostul si a carer sectiune I ' (J i~ ~o.18. Aria sectiunii arrnaturilor orizontaIe de pe inima pe metru liniar de Inaltime este Aao/Hc. Armarea inimii se realizeaza eu bare din PC 52 (Ra = 3000 daN/cmZ).I egal cu 0.2_N_ 0. Neputindu-se conta pe rezistenta la .24) sub forma fo • • ~_1~~L=_=~r=_==-~~==~ '-iff . ell un coeficient de frecare care po ate fi luat in mod acoperitor h . (13. Se ~eflfi:a diafragrnele din exemplele de calcul 11 ~i 14. Dupa cum s-a aratat Ia paragraful 11. fisurii este de.perpendlCulare interrnediare (nu .4.rn a~est caz.i(I3. .de lDtmd~re ..8). iar insumata pe inaltimea h este Aa'oh/He. Cind Q > Q [). 4]. Q 'de unde rezulta = 0. care produc fisurarea in cruce a inimii si prin aceasta 0 reducere rezistentei ei la cforturile pripcipale de compresiune. Verificarea in sectiunile orizontale de la rosturile de turnare La rost~riIe de turnare de la fetele superioare ale planseelor.e~ticale de la intersectiile diafragmei c~ dIafragm~ .8 RaAao He . la nivelurile de Ia baza diafragmeIor. montantii diafragmelor cu goiuri. Nu se tine seama de efectul favorabil at efortulr i vertical de. armatura orizontala total a necesara pe inaltimea etajului se deduce din relatia (13. dictate de capacitatea portunta mare 111. N se introduce atunci cu semn schimbat. (13.Atl() - aria sectiunii totale a arrnaturilor insumata pe inaltimea He a etajului. prin dizlocare Iaterala locala sub actiunea fortei taietoare. cum sint cele cu talpi puternice: Problema. 13. ornpresiune excentricd.25).2.N (13.8 s. Relatla de verificare [III. It.l acnve dewbe~on ~I totodata prin faptul ca solicita suplimentar la I~tmdere armatu:de Aav. Modul rel~tiv rudimentar in care se prezlntii relatiile practice de calcul (13...450. nu reflccta in mod explicit aspectele Teale mai cornplexe ale comportarii diafragrnelor 1a actiunea conjugata a eforturilor N. diafragtnele sin! asigurate impotriva 'unei cedari premature de acest tip.. 13. b. '(' j . In prescriptiile no~stre acest punctde vedere nu este adoptat. sa nu se conteze pe aportul betonului lit preluarea fortei taietoare. lungimea proiectiei ei pe verticals este h. Ob.1I forfecare a betonului in rosturile de turnare teridintei de dizlocare i se opun : ' I 'I! I I . Prfn respectarea coriditiei de moderate a valorilor eforturilor unitare tangenliale.n~epentru a realiza sectiunea Aav rezultata din calcuI. iritre care raportul intre cantltatea de arrnatuni vertical a si cea orizontala de pe inima [[II.-_O-..25) Existii pareri ca la constructiile situate in zone eu grad-de intensitate seismica '. diafragmele trebuie verificate la cedari ca in fig." \ Aao ' . Ecuatia de echilibru Q = Qb + 0.18. In unele tratate [IlL5}) se admit pentru Fig. orizontale de' 'pe inima. barele verticale al.(13. in conditiile spzcifice solicitiirilorseismice. h (13. de altfel asemiinatoare 'celoi utilizate ~i Ia alte clemente structurale din beton arrnat. = J Q _ Qi. se elimine termenul Q [) din relatiile (13.3. . M. Admitind cii iriclinarea.24).24) j [ Daca Q ~ Q[).si cu cele de capiit).fortele de frecare generate de efortul r Armarede cenrura de compresiune N. Cercetdrile .23) . adica sa._.rerva/ii. prin micsorarea sectl~m.8 RaAav + 0. este posibil ca N sa devina efort .

In cazul diafragmelor scurte. Ms = 6000 kNm. T. dupa cum este stiut.-..5 . Pe Aav = Q .diafragma.. 60000 daN. verticale din -- Din tabelul 8. 13.9 . 0..2 N = 5. QO' = .5 Ms.9 RII = 60000 .5 Ms.).. = _ 1600 kN.4 em" > Aa~'. Se alege: 20 Qb = deci Q = 1.0.9 . 8/25 em.5· 400 ~ 600 kN 0. kfcap Qs = 400· kN. Aav = Q .0 em2/m.66. domeniul lor este eonsiderat limitat la H/II ~ 1.N..0 = 5.5 Qs = 1.19.5· 15 ·480. 3 000 .02 em2(m.75 cm2/m. Cazul diafragmelor scurte din Did tabelul PC 8.. 13. la grad de protectie antiseisrnica 8: 0. 13. Proportii de acest fel intre inii1time ~i latime intervin indeosebi la cladirile ell putine niveluri.Mcap exemplul = 3000 kN.15): 40 10 = 3. interrnediara48000 daN a) Cornportarea in ansamblu este similara celei a unor console scurte. in instructiunile tehnice [IlI.---.J incarcarilor orizontale seismice de eel al diafragrnelor 1 _---'h"--_-'. HI.2. b) Diafragtnii Din .00(3. IVAO]. 13. ----. procentul minim de armare pentru bare PC 52. . 3 000 mill <0 • . Caracteristici de comportare Diafragmele sint de regula denumite « scurte i la rapoarte HIli ~ 2 (fig.35 el112/m.20 20 .5 Qs = Aav. cm~ > Aao. = 0-0 _H Mcap . liniar : 15.4]. Ir 48 000 . Aav. j Aav.orizontale transmise prin plansee sint distribuite ea in fig. praetie uniform pe inaltimea h.9 .0. .80 20 8/30 em. Ia grad de protectie antiseismica 8: 0.19).incIusiv la cele seismice.5 Qs = 1.37200 0. de modul cum inciiroiirile sill! distribuite pe iniiljimea II a sectiunii. A ao. fig. 3 000 . Pat/lay [fILII. care diferentiaza modul de lucru al diafragmeior scurte Ia actiunea ''-:. Clarificari importante asupra comportarii diafragmelorscurte din beton annat la rncarcnri orizontale. 20· 620 ·6 = 37200 daN. AaD. 13.1. starea de solicttare este sensibil influentatii.3/2. Hr=' 0.5 . = = 8500 kNm.20 15 . Principalele aspecte specifice.251= -100 . Aao. . He = 60000 -21600 0.4. . au adus reeentele cercetari _-_-_-_-=_-_-_-_::--~-_-_=-_=_-_H teoretice si experimentaJe efeetuate in-Noua Zeelanda _ sub conducetea prof.9 .15 em".4 ern". Aao = Q .a) Diafragnui Mcap simetrica N pin exemplul" II: = 6 ~OO kNm.· 6 = 21 600 daN. r M.000 0.4.9 n.. 275 480 = 8.' 300. ca st la grinzile-pereti.02 cm2jm. 480 100 = 14.r . mill 0. 100 100 = 4.0. 320 = 480 kN 0. N = 1600 kN = 160000 da.::.02 cm2jm. Incaroarile iseisrnice .19 metru liniar: 10.. capacitatea portanta la incovoiere ce se obtine ell annaturi marginale dimensionate constructiv Ja proeentul minim de arrnare po ate rezulta considerabil mai mare declt cea necesara rpentru preluarea = < 1. 3 000 = 10. In care.00 em2/m.9 RaIl 0. Aalh e] N = 3000 kN = 300000 daN.20 %.1. ~_-=_=_~ Pe metru Sealege: Iiniar: 14. 13. Se alege: 20 8/20 em.0. 0.5 bhRt = 0. = 0.Qu . 30~. Mcap Qb ell .4/4. precum si la unele diafragme Iongitudinale ale cladirilor mai inalte de tip bara. Aav.2 N 0.14 crn-. r.25 %.75 = 3. Se alege: 2 £$ 8/25 em.9 R" 48000 .Qb . = 1 94 620 ' crn''. 160000 0. . er = 3. deci Q = 1. 54 l . -=---~-=~ . lungi sint urrnatoarele: Fig:. ')7-J = 103 .00 .0 em2/m.f = 4. oarecare 14: N = 3. (arrnare eonstructiva). Ana = Q .2 . 7Il"ln= . ~ ~ 1. b) Avind in vedere dimensiunile mari ale secriunii transversale in raport eu inaltimea H. eJ = 4. maxim = 9720 kNm. In intersectia (v. ..320 kN.25 20· 300 1O0 = 15. procentul minim de armare pentru bare orizontale 52. min Pe metru = 0.

se prezinta in fig. 13. adica de fractiunea QH/h din forta taietoare totala Q. 100-81. b si c cazul consolei scurte ~i eel al grinzii-perete. b Fig. c.20. . pe modelul unei diafragme cu un singur nivel. 66. 13. .6 ·l care Ia limita. mecanismul de grinda ell zabrele (talpa superioara . in normele . Din motivele aratate mai inainte. . astfel cii nu sint necesare masuri pentru a Ii se asigura 0 ductilitate ridicatii. unde ceIe doua zone sint delimitate printr-o transmitere « in bolta » a inciirciirilor Ql' La feI.diagonala comprimata).fortelor orizontale seismice conventionale. 4 niveluri.20. si anume: pentru structurile ell diafragme ale cladirilor cu pina la P 4 niveluti. Din fig. astfel incit capacitatea totusi 0 diafragma scurta ajunge sa intre de plastificare al sectiunii de la baza este celuiasociat mornentului capabil al talpii porranta este dictata de aeesta din urrna. a. IVAO] este aratat in fig. incarcarile ql aplicate deasupra aeestui plan se transmit direct Ia incastrare prin . 13. Verificarea la forta tiiietoare in sectiuni inclinate Mecanismul de lucru Ia forta taletoare.4. Astfel. 13. Momentul capabil in sectiunea de la oazii este substantial majorat si priri aportul' armaturilor verticale din inima care in acest caz intervin.2' - 0. Verificarea la compresiune excentrica verificarea Ia cornpresiune excentrica se poate face cu aceleasi relatii ca si pentru diafragmele lungi. ceea ce se justified fata de comportarea mai avantajoasa Ia forta taietcare. pentru HIli = 2. 66.eu 0 pondere importanta in raport cu 'cele m'arginale [IVAO]. 13. Pentru cornparatie. ariitata in paragraful urrnator. diafragmele scurte pot ramineIn i:lomeniui elastic.' deci un spor de 20 %. relevat in lucrarile [III. luind ea iniiltime de cal cui intreaga Iniiltime a sectiimii.20 C = (0. c) In situatiile speciale.28) Rezulta deci 0 oarecare subevaluare a momentului capabil ~i in consecinta si 0 valoare micsorata a fortei taietoare asoc iate acestuia. cind in stadiul postelastic.' In Instructiunile [IlIA] se recornanda considerarea in caIeul a unei valori micsorate pentru bratul de pirghie al eforturilor interioare.20. coefieientul ~ care intra in expresia fortelor seismice orizontale se ia egal cu 0.intinsa . in acest caz este esential sa se tina seamain caIeul ~i.3.2. 13.de aportul arrnaturilor verticale din inima. h = a 2.4. adoptindu-se pentru fortele seismice convention ale valori sporite. Ecuatia de echilibru este 56 57 . Analog se com. + + h }- }~l 13. . solicitind la intindere etrierii verticali. arniaturile orizontale ale inimii vor fi. in cazul diafragmei scurte din fig. . d) A vind in vedere ca pentru diafragmele scurte este mai dificil de realizat 0 ductilitate ridicata printr-un mecanism de cedare la compresiune excentrica.50] se majoreaza fortele seismice de calcul eu un coeficient f z I.6!!_ II :( 1. in timp ce incarcarile q2 aplicate dedesubtul planului respectiv (zona hasurata) sint « suspendate ». porta ~i grinda-perete din fig.devine z = L in normativul romiinesc P.6 ~) fro (13. I I . Ii se confera de obicei 0 capacitate sporita in domeniul elastic.4 + 0. Incarcate vertical. 13. mor-ientul de cele mai multe ori superior fundatiei.30 fata de 0.solicitate la intindere din forta tfiietoare produsa numai de ineiircarile qz din zona hasurata de lungime H. chiar sub actiunea unui cutremur puternic. In consecinta.25 cit se ia la constructiile cu peste P. a.20. prin adoptarea unei lnaltimi de caIeul h' :( II h' Dupa lucrarile [III. b se v~de cil daca din extremitatea inferioara a sectiunii consolei scurte se duce un plan Ia 45°.neo-zeelandeze [IV.20. sporul este mai mic. IVAO].

s~adlLl mal avansat de solicitare. .3).21 'L ~ (2. In care rostul orizcntal rarnlne desehis la ambele -:!!. la diafragme scurte puternic solicitate incerdirile duse pinii Ia eedare. a.(13.10):· Fig.4. la valoarea totala a fortei taietoare. 13. 13. For]a taietoare. 11.. baza.29).4.2 L. Pentru astfel de situatii. dec! un caz care la constructiile 0 bisnuite nu se atinge la diafragmeie scurte.40]valori mai mari pentru " ~i in relatia de verificare preliminara (13.nurnarul de plase . poate sa se coneentreze integral in zona inciirciirilor « suspendate » ~i deci sa Gal trebuiasca sa fie introdusa cu intreaga sa valoare in relatia de verificare (13. In situatiile clnd in dreptul unei diafragme-saibele formate de plansee sint intrerupte prin goluri mari (de exemplu.. care sa aduca diafragrna I~l apropierea st~dlUlll~ de.23). relevii posibilitatea aparitiei unui mecanism de cedare prin dizlocare late- ~ a 58 Fig. a) Ia eel contrar ~fig. 13.22.22.22. b).8 Rn .29) rezultii . ca in fig. Fenome~ul poate.. Rat = 0. I!. permitind 0 dizloFig. -si eonlucrarea barelor invecinate din placa.22 b c .20. 13. Se poate lua in considerare. la tncarcari orizontale ciclice alternante. in care fisurile din zona intinsii se deschid destul de rnult. 13'23 care a dtafragmei.29) unde: este sectiunea unei bare orizontale a plasei de armare a inimii . propus mai recent. efectuate in Noua Zeelanda ~i prezentate in Iucrarile citate mai inainte. este recornandata armare~ pe inima cu bare inclinate. ao . In cazul planseelor rnonolite.cantitatea de arrnatura orizontala necesana. Asigurarea la dizlocare laterala in sectiunea orizontala de la baza. in instructiunile tehnice [rlI. 3. Tinind seama de cornportarea mal favorabilii a diafragrnelor scurte la forta taietoare produsa de inciircari orizontale aplicate ca in fig. in functie de sensul de actiune al incarcdrilor orizontale. .110 see~i linea. cedare la compresiune excentrica. . goluri de scara). care se opun tendintei de deformare respective (fig. Transrniterea fortelor orizontale « suspendate » de la plansee la diafragmele verticale trebuie asigurata prin armaturile centurilor de la intersectiile eu planseele (barele J _din fig.\ distanta pe vertical a . astfel cii arrnaturile verticale /' " se pot d~forma local lateral. lntre bare. c) 0 sit~tatie intermediarii (fig. 13. se pot ad mite [IV.rezistenta de ealcul pentru barele A uDin relatia (13. lIao = 2 . nu a fost inca introdus.0 .0) Rt.:7z!==-===ii==~~ capete ale sectiunii.lIl1 rala 'In 13. verificarea efectuindu-se ca si pentru diafragrnele Iungi.22. se produce la treeerea de la un sens al f~rtelor onzontale (fig. insi'i inter:veni nurnai la solicitiiri mari. de la . acest mod de calcul. 13. 13. ca in fig.tr-. 13. 13.4].

rezulta Z 0. respeetarea conditiei (14. sectiunea de armatura necesara se deduce din momentul incovoietor Mr. in vedere mecanismu1 de cedare al rig1e1or de euplare la soliciante descris 1a pet.. Pr = z. AazrRa = 0..5) Fig. [0/. .1.torta taietoare In rig l~ cona. o I • . Verificarea la incovoiere...«.sa nu se ajunga la situajla ca reactiunile Qr transmise montantilor. Dimensionarea armaturllor longitudinale 14.85 A"llrR" 10 blo Rt Ra ~ 2 hI IrRt Aamax sau Prmax .: (14. 2. (14.3 ~i 11.1) po ate fi realizata . 10 .1.B5 u. si la forta taietoare .0. interioare in sectiunea de moment maxim a riglei.:p ~ 1.!.2) 14.(14.1. si nu intervin nici celelalte conditii de plafonare a lui Aa. relatiei (14.26'] M. ca ~i in cazul elementelor verticale ale diafragmelor. prin plafonarea momentului ei capabil.1) 60 Cit timp Qr rezultat din calculul structurii in domeniul elastic este ~ 2 bh-R.3) '~ I } Q= de unde.85 AahrRa I (14. ..1): indltimea sectiunii riglei. Yn .oare. Notatii (fig.instructiunile [IIl. respectiv a procentului de armare longitudinal a Pr [III.B5 (14. 14.- J 0. D1MENS10NAREA $1 ARMAREA R1GLELOR DE CUPLARE unde Q este forta taietoare . M.impiedicind rigla sa se incarce cu forte tiiietoare mai mari. Dimensionarea armaturii longitudinale Aa 14. . .2.:. .5 Qr Q = Qr M. In cadrul pet.4). Corelarea intre capacitatile portante la incovoiere .1 Aa proeentul siderind punctul de moment nulla mijlocul luminii libere.I Aa Cind Qr> 2 bh-R. . .].a~ociata momentu1ui capabi1 a1 riglei.1.!!.bratul de pirghie a1 eforturilor A vind tari altern de pirghie consecinta.:.2 s-au ararat considerentele pentru care fortele tiiietoare in riglele de cuplare trebuie limitate 1a valori moderate. cap = r. longitudinala . . latimea sectiunii riglei . armatura longitudinala (simetrica). 0. cu relat~a . Z --.1.. rezulta 2. 2 Mr t' ~. 0. Cantitatea de armature longitudinala Aa mai poate fi plafonata ~i de una din conditiile: I . 14.. se recornanda ca la ca1culul bratului Zr ~a nu se tina seama de armatura din zona comprimata. sa conduca la eforturi prea mari de intindere in montanti sau in sectiunea de contact dintre fundatiile acestora si teren.14.lumina Iibera a riglei.. se recornarida sa se ia ~ 1.85 hr.2. In se poate lua cu suficienta aproximatie: z.2.sa 'fie 'pracHc realizabila constructiv (arrnatura sa incapa in' mod' convenabil in grosimea riglei) . 2. 14._ t = 2 .90 Au 100% bh- de armare . Mr cap I hb J~.6) Aa = Aa max conform 61 . lio . hr R" I . ~ .' Qr = -1.4) = All max bllr' 100°/ /0 Z 120!.!!.4] aceasta conditio se pune sub forma Q ~ 2 bhrRt (14. p'e vertical ii.:.1. J De asernenea.2.momentul incovoietor in sectiunea de la incastrarea riglei in montant. produs de incarcarile orizontale..:.5 Qr.3. cumulate. s-a aratat ca in conditiile in care tnaltimea sectiunii riglei este practie impusa.

Q' • maxima intre etrieri rezulta (14. Sistemul necesita 0 grosime de diafragma suficienta pentru ca cele Fig. cercetiirile neo-zeelandeze citate la pet.:. Arrnaturile longitudinale nu se mai dimensioneaza atunei Ia rnoi ment incovoictor. . 14.8) se corecteaza sub forma II"A".14.2 doua carcase inclinate incrucisate sa incapa in mod convenabil. la un proeent de arm are minim.1.51. in conditiile aparitiei de deformatii plastice in aceste zone ~i tintnd searna de caracterul alternant al solieitarilor. in proiectii pe verticala r II"A.9) 62 63 .8) In formula (14.necesitatea neglijarii aportului betonului la preluarca fortei taietoare. Exemplul de calcul 16.) 04.-. 14. Sectiunea tatalii a barelor longitudinale ale unci earcase Inclinate se deterrnina cu expresia A C(~) = -___.aria sectiunii unei ramuri de etrier .:_Q_- rezistenta care intersecteaza fisura lnclinata de lunde echilibru. Arrnarea ell carease inclinate incrucisate Gradul avansat de deteriorare la -care' poate ajunge betonul in zonele de la capetele riglelor de cuplare sub actiuni seismice puternice.1 A" R'rr (etr.BRa Oe >. Armarea transversala ell etrieri Fisurile inclinate pot fi considerate eu suficienta aproximatie ea avind inclinarea de 45".5.."!hr O.85 A. ae .. Dimensionarea armaturilor unei rigle de euplare. grosimea minima . Se cere dimensionarea arrnaturilor longitudinale ~i etrieriJor riglei de cuplare reprezentate in fig.8) s-a presupus cit arrnaturile longitudinale ~i etrierii sint din acelasi tip de otel. PC 52 pentru armiiturile longitudinale (Ra = 3 000 da N /cmZ) ~i OB 37 pentru etrieri (Ra = 2 100 daNjcm"). Armiiturile transversale se dimcnsioneaza in consecinta pentru a prelua intreaga forta taietoare_ 14.eoeficiental conditiilor de lucru care afecteazii de calcul a etrierilor. ca in fig. Dimensionarea armaturilor transversale. se prevad eu etrieri desi (la 6-8 em distanta) sau cu frete. care Iucreaza atit la moment incovoietor cit si la forta taietoare. 14. in conditiile aparitiei de articulatii plastice in sectiunile de caput sub actiunea solicitarilor seismice. IlLS2] ail scos In evidenta cli printr-o armare cu bare longitudinale si etrieri. 2. Materiale utilizate: beton Be 15 (conform tabelului 2. distanta 2 Ret sin !? (14.distant a intre etrieri.2. ci se dispun constructiv. deterrnina . 2.2. 14.!).2. desi se poate asigura rigla impotriva unei cediiri premature la fortii taietoare in sectiuni inclinate. Sectiunea totala a etrierilor gime II. conform STAS 10107/0-82. devine mai adecvata o arrnare ca in fig.2 [IlI.) R" (longi I. 111 = 0. inlocuind Q 2 .1. (14. eu earease ' inclinate incrucisate. este I1Aaehr/ae. Dupd instructiunile tehnice [lIlA].7) Daca se aJege diametrul etrierilor. Daca etrierii se realizeazii din alt otel deeit barele longitudinale.2. Ecuatia La riglele de cupJare scurte.3. Rt = 8 daN/em:.:. relatia (14.hrR" = ----'---10 un de ~ este unghiul de inclinare a carcasei. nu se pot evita totdeauna ruperi prin lunecari locale linga reazerne. cu-/o/hr ~ 1.10) sau.Ia care solutia este practie realizabila este b = 22 ern.1o 2. deci lungimea proiectiei orizontale a fisurii este . Notatii : A nc .8 . e. TIe numarul de ramuri ale unui etrier. in aceste conditii.2.1. Avind in vedere ca in functie de sensul de actiune at fortelor orizontale earcasele inclinate pot Iucra ~i la compresiune. Verificarea 'la forta taietoare. 0. chiar daca acestia se dimensioneaza fara luarca In considerare a aportului betonului la preluarea fortei taietoare.Ii.

4. R.8. Ol! la purtea a 11J-a Committee 207. nr. Volume Change and Reinforcement of Massive Concrete.C.' ~i Yo s him u r a. Journal of the American Concrete Institute. in: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake EngiI neering..E. Con s tan ti n esc u. § 3. ~i T ran . Istanbul. 11M. nr. 7. pag. tn: Arhitectura R. Tension Lap Splices under Severe Load Reversals. 19. In: Constructii. din zone neseismice ~in cazul diafragmelor la care Incarcarile orizontale sint prod use nurnai de actiunea vintului. 318-77. 0. lI1. ell' etrieri lq ern.5. in: Proceedings I of the.. = 602 ' Se alege: 30 16 mm.) Seismic Design of Concrete Structures. 1980. in: Buletinul Cohsrructiilor. III. 111.21. 6. I' ' Ill. . 6/1970. Effects 0/ Creep ill Slender Concrete Structures Ph. F.. C. ~i Cor ley. Bar d a.22. H.12. . A I.LP. J. ·2. Chicago. Comite Euro-International du Beton (C. D. Be r t e r 0. New mar k. ~i altii.Bemessung und Ausfiihrung. 7. T. 5. M.6. Master. 1/1979. 1971.4. King's College. . W. 6/1982. Detroit. Bucuresti. 119-150. si Cor n i n g. M i h ii esc u. 1973. A. R. III. of Engineering Report. R. G. 6103- 2100 = 10. Post e In i'c' u. Seismic Shear Loading at Flexural Capacity in Cantilever Wall Structures. diJfragme de beton (P. IlI. Detroit 1973 pag.pag.4 em 3 000 I~ 14. M i r ~LI. ~i Cal man a vic i. Department of Civil Engineering. se determinii = hlo . W. _8_ 0.3 eu formula (14.1.1..B. In: Proceedings of the 511' World Conference on Earthquake Engineering. vol. E. secjiunilor de diafragme de beton iarmat. University of London.. Rigle de cuplare ale diafragrnelor ccnstructiilor . Paris. 511-518. World Conference on Earthquake Engineering. §]4 si § A. 1976. M. 89-105. 4/1975. Portland Cement Association.5. D.14.LN. Ca/CIIIIII st alcdtuirea structuriloretajate cu diafragme.1. Design of Multistorey Reinforced Concrete Buildings for Earthquake MOriOII. All Investigation of the Design. 1977. Seventh. I ~i C on s t n'n t i-' n esc u D. nr . I.85 3 000 Aa . Ill. ' III. 0. D. III. 1-8. C. 1045 Beton. IlJ.I. Han son. 1978. Building Code Requirements for Reinforced Concrete. Strength 0/ High-rise Shear Walls . A. J. nr. A v ra m.= 120 F. 1~: . Effect of Restraint. dill . 195-208. D. 3-4/1972. IlL8. pag. pag. TIr. Iasi. American Concrete Institute."Reilt/orced Concrete' Shear Walls' Subjected to Bi-Axial. In: Constructii. F. An Experimental Study of Squat Shear Walls. § 17.111111111 __. !!:_ = 16· pO . B 1 u m e..T han g. Proiectarea armdrii elementelor de beton cu plase sudate. V. '~i Mag u r a. Eoadlng. M. 0 8 si lie = 2.. pag.85 s. 111:2. llL9. Rezistenta si ductilitatea . A. In: Annales de l'Institut Technique du Batiment et des Travaux Publics. 65 . 2 . Calcul des milts ell beton.!. In: Bulletin d'Information C. .materiale . Thesis. § IL6. 6/1979. . § 4. 1.Annales de l'Institut Technique du Batirnent et: de~ Travaux Publics.502· 120_. Cornite Euro-International du Beton. 1973. D. Fiorato. Forte .10. In: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake Engineering.3. 1976.structuri. C.E.r~~{ ( : 1111111I \1 J. T. III. D. Istanbul. Determining Design Force Levels for Earthquake-Resistani Reinforced Concrete Structural Walls. 1977. 1980.l J. M. In.25. cap. cu formula 04. D. W. In: Response of Multistory Concrete Structures to Lateral Forces (SP-36). J ~-l. Dum it res c u.t nr.B5 -82). Coo n e y. Code-modele p01/1' les structures ell beton. longitudinale max J4. ~i Co I ley. iuliel973. C. Bar d a. 'Alg e n t. B 0 uti n.. J. 6. . Efectul contractiei impiedicate la clddiri etajate CIl diafragme dill beton armat. Con s tan tin esc u. 55-60. 1. C a. Cracking IIL7. ' . 1972. Structural Walls. IB.. American Concrete Institute. A.16. 41-54. P.... dimensionarea arrnaturilor longitudinale ~i transversale se face dupa regulile obisnuite . nr.23. M. W. pag. I. D. _pag. W. 1961.1 k )' ~J 1~}=55 U b=16 Arrnaturile Aa . 1975. Bee k h u i s.E. In: Bulletin of New Zealand National Society for Earthquake Engineering.2 ~i § 25. 4.C. and Repair of Low-Rise Shear Walls. Editura tehnicii. In: Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones (SP-53). BeuthVertrieb GmbH. ~i Cor ley.7..13. 0. Roma. G.. Aristizabal-Ochoat J. 159 -165 si cap. III. 64.. J. nr.!7. Bar b a ian j~ 1M.R. A. IIl.. P u e c h. til: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake Engineering. De r e c h 0. curgerii 1~~lte a betonului asupra solicitdrilor in structurile de beton annat. Etude comparative du calcul des murs ell beton anne suivant divers reglemellfs. A 0 ya m a. ~i Corley. I q b a I. vol. Detroit. 5/1977. vol. H. ~i Po S tel n i c u.. G. in: A VlI-a Confcrlnta de betoane .Rectangular Cross Section. Bucuresti. III. 133/1980. . . American Concrete Institute. G. . B I a k e ley. Shear Strength of LOlvRise Walls with Boundary Elements.ig. vol.!.03 cmz z \- Abo max.24..6. pag. V. Instructiuni fe/III ice pentru proiectarea constructiilor cu structure. Consideratii de sintezii privind infille!lla.1 .Constructii inalte din beton annat. IILla. Age n t.__ J . 4 si. Editura tehnicii. C i ~ mig i u.. lIU5. A ~Ib i g e s. G r ii n e r. 1980. .E. III.2.F.4) I. ~i § 10. L. si Bar b a ian i. Christchurch (Noua Zeelandii). Istanbul.S. B r i n zan. N.M. R. A. Istanbul. Seismic Behavior of Reinforced Concrete Wall Structural Systems. 'University of Canterbury. _W.B. arme 011 'lOll grr1I1J. A. T. 1980.und Stahlbetonbau .B.r den a s. HI. ~i Meg get. Berlin. Tests fO/. G.ale calculului grinzilor din beton armat. L. Bucuresti.9) = 6. G.3. Ill.20. vol. Bibliografie III.3. 323 -330.

lII. Bucuresti. ~i Ben k e. Berlin. 1. 287-296. III. S. T. 1. In: Revista Construetiilor si a materialelor de constructii. R us sell. G. in: Buletinul Constructiilor. Researches Toward a General Flexural Theory for Structural Concrete. 3. D. A.. I.u r a~ D. ~ 0 s til s y. 1951. III. nr. 'in: Die Bautechnik. ZIII' Mindestbewehrung fill' Zwallg 1'011 Aussenwiinden ails Stahlbeton. M. In: Journal of the Structural Division.. Effects of Amount and Arrangement of WallPanel Reinforcement O/J Hysteretic Behavior of Reinforced Concrete Walls. 1971. nr. ill: Journal of the Structural DIVISion... vol.37. Probleme ale alciituirii si dimensioniirii constructiilor de beton annat ill zone seismice. 9/1971. M. T. C. T: . Proiectal'ea constructiilor de locuit ~j social-ClIlwrale executate CII ajutorul cofrajelor glisollte. . Dumitrescu.materialele schimbului de experienta de In Tg. R ii s c h.36.S. ~i Cor ley. pag.?~"!. P. 111.60.B. D. A. S. P 0 5 tel n leu.f elf e r. R. ' III. G r. D.. Fie r lin g e r.39. E.ltehnl~ CluJ. _~I • F r led \ I_Cb. Consider-uii asupra comportiirii diafragmelor de beton armat ill exploatare. IlI.71. si Dc r e c h 0. ~i Leo n h a r d t.57.111. Report EERC 80 -04. ~i Fin tel. 121-]24. Instructiuni tehnire pentru proiectarea oJ. ~i N a k ani s h i. St. iulie 1960. in: Handbook of Concrete Engineering (edited by Mark Fintel). C. K.. vol. H.30. Structural Problems ill Connection with tire Reinforcement of Light. Effects of Axial Loading Oil Slender Structural Walls III Earthquake-Resistant Multistory Buildings. ' 66 67 .56. Heft 267.27. ~i Par k. Asupra dimensioniirii diafragmelor din beton . In: Comportarea in situ a constructiilor. A. E. Keg yes. R.L. Force-Deformation Hysteresis Curves of Reinforced Concrete Shear Walls. 10/1979.5. INCERC.o S b e ~ g. 32. III.t Deformations III a 70 Story Structure. N. A. 0.48. ~i ~ z u mer i.59. vol.43. Structuri. S ~ I s e. K. lye n gar. In: Comportarea in situ a construcjiilor . Rot a r u. P. Earthqtlak~-Resiscillg Shearwalls . Proceedings of the A. 1. 1967. A Study of Com'iined Bending ami Axial Load ill R. R. Mag. G h 0 5 h. A.. ~i Par k. pag. 8/1967. T. Roma. P a u. vel. ~i Red d y. vol.u. Ernst & Sohn.)po~·f(mi constructiilor CII diafragme dill beton armat e:ceclIt(lte ~II nrulIl. Berkeley. A.59-76) .. 1980.clp/ll/ Ploiesti.46. E. eiasto~pl(lst!ce a!e betoc_meior usoare de rezistentii. pag. Ill. nr. Istanbul. ' 111.47. 1975. A.G. In: A Ill-a Conferinpi de bctoune .Weight Aggregate Concrete. 111.Pit I ~. Des a y i. N. W. S. Ken t. P. Iasi •. B. Observatii privind deformaluTe.i h 0 s h. Strenetl: and Behavior of Structural Walls with Shear Failure.S.TI1. R. In: Mitteilungen aus dem Institut fur Massivbau der Technischen Hochschule Darmstadt Berlin. K. pag. G. HIS1. Consideratii ell privire la fisurarea constructiilor multietajate CII diafragme dill befall armat executate CII tehnologii 1I0i. Walls. 1975.52.1.45. New Delhi.C. 1980. ~i Fin tel. Ill. in: Proceedings of the 51h World Conference on Earthquake Engineering. nr. III. ~i Cor ley. Urbana. Flexural Properties of Slelldel SlteOl. in: Designing for Effects of Creep. vol. A d a chi. 1980. U _t ~ it B it i co ian u. Las z 10. pag. K.apter 12. pag. Teza de doctorat. R. 9/1975. 1976.. M. nov. W. IlI. . S ~ t ~ a. ~i Fin tel. T. L. 31-41. iulie 19. Abscllatzl!ng der Horizontalbewehrung ill vertikal gespannte . M.:. S. 1430-1451. ~ est 0 r.40. E.E. F i 0 rat 0. V.a u l a y. sl Paul a y. Time Depelldell. Sh~mkage.28. In: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake Engineering. University of California. In: Deutscher Ausschuss fur Stahlbeton.34. In: A VII-a Conferinta de betoane C~nstructll inalte de beto? arm at. 1977. G r u n e r. . Bucuresti. V. a v. Constantinescu. In: Strain (Journal of the British Society for Strain Measurement). O.42. cap. Bucuresti. R. pag.29.. n e r.C. ed. pag. Goteborg. ~i F run z il. 610-662. III.26.Structuri de beton armat. Par k. I. ~i Z i I c b. in: Constructii. A. pug. Pop a. L_i p h a r ~ t.l. oct. vol.-l':lapoca.25. S~ea: Walls. <. of Multistory Buildings. Stress-Strain Characteristics of Concrete Confined ill Steel Binders. In: Revista Constructiilor ~i a materialelor de constructii. lII. T. K.. W. M I r ~. S. Mures. 267 -273.. J. D. Wall Cross Sections under Monotonic Loading: In: Proceedings of the U. 1II.atmonolit la constructiile inalte. P. Berlin. Wiley &Sons. ill . Reinforced Concrete Strtlctllres. nr. IH. ~i altii. 1974. in: Magazine of Concrete Research. J. I.44.35. S. 4/1964. 1980. in: Journal of the American Concrete Institute.49. M i r s u. H. Glava 5.38. Fin tel.. II1. lII. Strength. Detroit. 50. I I y a. 82-109. W. ' . In: Proceedings of the Workshop on Earthquake-Resistant Reinforced Concrete Building Construction.. V. Stiffness and Ductility Properties of Slender S!lear. G. pag. 8/1979. Ken t. P a I. M i h a esc ll. Contributii la proiectarea antiseismicii a structurilor CII diafragme de beton annat. University of California.1I11l11atedSeismic Loading of Spandrel Beams.. Rapport 73 :2.53. In: Chalmers Tekniska Hcgskola Goteborg Betongbyggnad. g u rea n l!' C. S. ~i § 8. 4. Istanbul. B. P a u I a y. pag. I. III. 1980. National Conference on Earthquake Engineering Ann Arbor (Michigan) 1975. T.. C s.S. ~i Han d a. In: Proceedings of the Seventh World Conference on' Earthquake Engineering. Ch. H. S a I s e.ollS for Ductile S/~ef!1' Wa~ls of tire Canadian Code and Commentary. M.26. S. T. 55-62. Te~perature in Concrete Structures (SP-27). INCERC.materialele schimbului de experienta de la 9radea. V.. INCERC . T. Ill. Rasciot mnogoetajnih zdauii so sviazevim karkasom. pag. '.A. 323 -335.S. N e u b au: r. 81-120. K.. Sa r gin. Stroiizdat. 12/1978. 1973. Efectul contractiel asupra structurilor cu diofragme de beton annat. 1977. 1970. K 0_ c h. American Concrete I~stltute. Proverka procinosti pilonov. M.E..33. si T e r ten. W.. 159-185. lII. Unele cOII~/IIZII~s~lp'ra co". Cyclic Load Behaviour of Reinforcing Steel. Cluj. Ernst & Sohn. N est 0 r. Vile le aspecte ale comporuirii diafragmelor de be/Oil la cliidiri de locuit multietoiate. dec. folosirea arnuirii CII plase sudate a elenientelor de beton (P. II!. G h 0 s h. M. L 6 b. Importance of Reinforcement Details ill Earthquake Resistant Structural Walls. 1973. Proceedings of the ASCE. Her nan de z. III. pag. Hog n est a d. R. oct. V. D. § 8.. In: Sesiunea ~tiintificii a InS!ltutulUl pol. Stahl~etollll'al1del1 zur Beschriinkung del' Rissbildung infolge Zwang.C. Effects of Lateral Reinforcel1u!"t of Concrete Confined by Rectangular Transverse Reinforcement. nr. dec. 111. D. ~i Z e r rn e ii 0. ~i U t z a B ii i c 0 ian u. ~. New York. III. M. Editura didactica ~l 'pe~agoglca. G r ii. T. K.. Institutul de constructii Bucuresti 1980. In: Magazine of Concrete Research. pag. 399. D. Membel'S. 1970. 0 est e r I e. ~i Nag ace v ski. Han d j i. Berkeley. 356-432.41. G. In : Constructii. II1. sept. IlI. 1977. In: Proceedings of the Sixth World Conference on Earthquake Engineering. 169-182.54. llI. pag. R. End 0. 315-322. ' IlI.58. R. Fr.New York. Konstruktive Anforderungen 011 ziihe Bauteile. 4/1974. Moscova. 1976. Constructii dill beton armat. . ~ ii. Earthquake-Resistant Structures. 145-149. iulie 1973. si Be r t e i 0. Flexural Members with COllfined Concrete. ~i Postelnicu. 1978. 111. nr. 1977. nr.61.. F.New Zealand Design Trends In: Journal of the American Concrete Institute mai-iunie 1980 II1. A Cl'iticai Revie1V of tire Seismic Design ProvlSl. G h. 1980. Van Nostrand Reinhold Company. 1976. IlI. nr.. in: _ Cana~lan Journal of Civil Engineering. 6.ell modificiirile dill mai 1979.3l. In: University of Illinois Bulletin. P.

Department of CIvil Engineerlng University of Canterbury. M. vol. constind intr-un calcul static la lncarcari laterale considerate ca monoton crescatoare. H. III.procedee biogrofice de analiza dinamicd neliniarii. In: A V-a Conferintii de betoane.1 J in: . N. In: Report EERC 77/13. se porneste de Ia aceelero- 69 . S c h I e e 11. beton armat iii beton precomprimat (proiect). Restoring Force Characteristics of Reinforced Concrete Walls with Openings and Reinforcing Jlfeth?ds. III. J. 3/1962.62. H. pag. PROCEDEE DE CALCUL iN DOMENIUL . In: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake Engineering. .. Vall e n a s. STAS 10107/0-80. T r. I. 7. Research-Report. ~i Has 0 k a W a. Istanbul.63. Paulay and M. Be r t e r 0. 1972.. III. S. J. ~l altii. Ya mad a.ervised by T. 1980. In: Proceedings of the 51h World Conference on Earthquake Engineering. f~br. in conditiile specifice solicitarilor seismice.70. Standards Association of New Zealand. IIL69. nr. 1199-1211III.W. Mechanism of Confinement ill Tied Columns. Tom a..procedee biografice simplificate. definit ca stadiul in care se atinge capacitatea de retire intr-una din articulatiile plastice formate la baza elementelor verticale: . Fundamentai New Aseismic Design of Reinforced Concrete Buildings. M.. Christchurch (Noua Zeelanda). Roma. ~?80. Die Zwdngspannuugen ill einseitig fest gehalteuen Wandscheiben.procedee de prima aproximatie. 71-78. T. pag. CLASIFICARE :. Wellington. B e u ran. proeedeele utilizate pot fi clasifica te [IV . V. In: Beton.und Stahlbetonbau. E. University of California. marind treptat aceste incarcari. Draft New Zealand Standard Code of Practice for tire Design of COl/crete Structures (DZ 3101). 15. V. fara a se efectua si verificarea compatibilitatii rotirilor din articulatiile plastice (incadrarea lor in capacitatile de rotire respective). A 0 yam a. Considera[iuni privind caracteristicile fizico-mecanice :ji de deformare ale betonului usor compact de granulit. II1. utilizind metodele generale ale dinamicii structurilor. Timisoara. Priestley). In functie d~ treapta pina la care se efectueaza analiza si de gradul de complexitate al schernei de ealcul adoptate. A. T ex tea. A. Istanbul. 7. 1973. H. 1978. S y n g e. S h. Constructii civile # industriale..6S. pin a la stadiul ultim de solicitare.67. ill. Concrete Confined by Rectangular Hoops and Subjected to Axial Loads.68. vol. ~i U z u mer i. 0 net.66. U me m u r a. inregistrind pe parcurs aparitia articulatiilor plastice ~i verificind cornpatibilitatea rotirilor lor. 1980. in care. constind in considerarea aparitiei de articulatii plastice in sectiunile cele mai solicitate (de regula nurnai la capetele riglelor de cuplare) si operind redistributiile corespunzatoare de mornente intre rigle ~i elementele verticale. III.(Sup. 109-216. incepind de la simpla luare in considerare a unor redistributii locale ale eforturilor in raport eu stadiul elastic ~i mergind pina la 0 cuantificare a rezervelor postelastice ale lntregii structuri in raport cu solicitarile induse de un cutremur cu intensitate si caracteristici dinamice date. 80-8 . august 1977. POSTELASTIC. Berkeley.111. In: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake Bngineering. Partea a IV-a METODE SIMPLIFICATE DE ANALIZA POSTELASTIGA A STRUCTURILOR CU DIAFRACME LA ACTIUNI SEISMICE . Ductility of Squat Shear Walls. ~i K a W a m u • a. ~i Pop 0 v. vol..64. J. pag. Calculul §i alcdtuirea elementelor dill beton. IV. . P. She i k h. M. M.II CARACTERISTICI Analiza prin caleul a comportarii unei structuri ell diafragme din beton arm at in domeniul postelastic. poate fi dezvoltata pina la diferite trepte de investigare.

gramele unor cutremure reale inregistrate sau de Ia accelerograme etaton si se urrnaresc pas cu pas pe toatd durata cutremurului considerat elernentete caracteristice ale raspunsului structurii: eforturi, deforrnatii, aparitii de articulatii plastice, energie acumulata etc.

15.2. Procedee biografice simplificate

15.1. Procedee

de prima aproximatle

Calculul se efectueaza la incarcarile orizontale seisrnice conventionale date de prescriptii, deci se mentin aceleasi incarcari ca ~i in calculul in domeniul elastic. Aparitia de articulatii plastice la capetele riglelor de cuplare poate fi· luata in considerare in calcul in diferite mod uri: a) In mod indirect: in calculul in domeniul elastic, se introduc pentru rigle rigiditati' micsorate, admitind un moduI de elasticitate redus in raport cu eel luat pentru elementele verticale, asa cum s-a ararat la pet. 8.2.1. Se obtin astfel la capetele riglelor momente mai mici, iar diferentele slnt implicit redistribuite elementelor vertic ale. b) In mod direct: se prestabilesc armarile riglelor de cuplare, plafonindu-se in corelare cu conditiile de rezistenta la forta taietoare si CLlcelelalte eonsiderente aratate la pet. 14.1.2 (v. :;;i exemplul de calcul 15). Core~pund la eapetele riglelor momente de plastificare care se determina in functie de arrnaturi cu relatia (14.3) si care se introduc ca marimi date in calculul montantilor (fig. 15.1). Yn calcule preliminare, momentele de plastificare pot fi luate egale pentru toate riglele de cuplare ale unui sir de goluri su~rapLlse. In.tr-~n calcul definitiv, se recomandii ca aceste momente sa fie considerate variabile pe inaltirne, proporticnale cu cele rezuItate din calculul in stadiul elastic. Se ajunge astfel la 0 redistributie postelastica mai echilibrata a m?mentelor in sensuI cii. rotirile din articulatiile plastice de la capetele riglelor , de cuplare .rezulta mai uniforme ~i deci cerintele corespunziitoate de ductilitate sint ,..--~ r----'--'t1'~rort,.......,@ . mai mici. Calculul pe aceste baze este suficient de simplu pentru a·putea fi efectuat ~i manual. Prin folosirea lui se urmareste in special posibilitatea unei armari mai rationale a riglelor de cuplare, mai cu seams in situatiile cind dimensiunile sectiunilor lor de beton sint impuse, asa cum' s-a vazut din cele aratate in cap: 14. In. .lucrarea de fata, procedeele de prima aproximatie nu sint tratate.

f'j\
\j_)

Fig. 15.1

o prima caracteristica prin care procedeele din aceasta categorie se deosebesc de caleulul in domeniul elastic si de metodele de la paragraful 15.1 se refera Ia incarcarile orizontale la care se face calculul. In locul.u~?r incarciiri de intensitate fixa (cele seismice conventionale date de prescnptu), se considera lncarcari cu 0 intensitate monoton crescatoare, care se maresc treptat pind la atingerea stadiului de solicitare ult!m. .. .. Ca date de pornire, trebuie sa fie cunoscute dirnensiunile sectiunilor de beton ale elementelor componente ale structurii ~i armarile lor efective, pe baza carora se deter~inii n:t0mente~e capabil~ ~i. c~racter!sticele de duetilitate. Pentru aceasta dirnensionare st arrnare initiala se dispune de efor- turiJe calculate in stadiul elastic, analiza postelastica avind un caracter ~e verificare a acestora. in rnasura in care din ca1culul in domeniul postelastic rezulta necesitatea unor modificiiri semnificative la arrnari sau la dimensiunile unor sectiuni de beton, calculul trebuie reluat cu noile date. 0 caracteristlcii importantii a calculului postelastic al unei structuri static nedeterminute dill beton annat constii deci in aceea cii pe lingii predimensionarea sectiunilor de beton (necesard $1 lntr-un calcul in stadiul elastic), este indispensabilii ,~i 0 dimensionare prealabilii. a armdturilor, . CaIculul biografic in trepte succesive poate fi as~fel orgaD1za~ mc~~ fiecare treapta sa coincidii cu aparitia uneia sau mal muI.tor articulatii plastice, deci sa constituie un stadiu de schim?are a sc~emel statIce.. • La fiecare treapta, se verified daca s-a atins capaclta.tea de rotire I.n vreuna din articulatiile plastice aparute in trepte antenoare. Se admit cedari in articulatiile pla stice de Ia capetele riglelor de ~uplare, insa prim~ cedare aparuta intr-o articulatie plastica de la baza UIlUl montant saurunei diafragme ·pline se considerii ca stadiu ultim, Ia care se opreste calculul. De asemenea la fiecare treaptii se calculeaza ~i valorile deplasarilor Iaterale. Ca rezultat, se obtine capacitatea portantii a, structurii, exprirnata fie prin intensitatea incarcari! orizontale capabile,. fie -in. pro~ed~e~eenergetice [IV.5, IV.23, IV.24, IV.44, IV.45] - pnn energia selsm~ca cap~bila care se confrunta eu energia indusa de cutremur. Totodata, se evidentiaza si valorile deplasarilor laterale totale ale structurii, care. se compara cu cele admisibile. . Procedee1e biografice din aceasta categorie po~ fi orgll:D1za~e pentru utilizarea calculatorului sau, daca se admit unele ipoteze simplificatoare, se pot aplica si Intr-un caJcul manual. _. ._ 1n lucrarea de fatii, in cadrul cap. 17, se dezvolta ~I. se exe~phfica un astfel de procedeu,· de tip energeti~ [I'(.44, IV.45], ~Is_temattz~~ pentru calculul manual. Principala ipoteza sirnplificatoare admisa consta in ace.ea ca energia de deforrnatie aeumulata de str~cturii se .determina pe o. diagrarna forta-deplasare stabilitii pentru un sistem echivalent cu un smgur
A.

70

71

grad de .libertate la deplasari laterale ~i anume deplasarea de la nivelul punctului de aplicatie al rezultantei incarcarilor orizontale. Pe aceastii sche_m~ se .determin~ ~rin pa~~ succesivi diagr.ama forjil-deplasare (8 - Ll) a carer ane reprezmta energra de deforrnatie acumulata. Alte precizari asupra metodei sint prezentate detaliat in cap. 17. In prealabil, in cap. 16 se trateaza determinarea caracteristicilor postelastice ale elementelor componente ale structurilor cu diafragme, necesare in aceasta metoda. ApJicarea procedeelor biografice permite verificarea urrnatoarelor caracteristici de conformare corecta a structurilor in raport cu actiunile seismice: - structura sa posede capacitatea necesara de absorbtie a energiei induse de cutremurul cu intensitatea maxima consideratii·· - depla~iirile laterale ale structurii sa nu depaseasca limitele admise; _ '"-- ca~,:cltatile de deformare plastica (ductilitatile) elementelor verticale s~ fie echilibrate, in sensul de a fi evitata aparitia ruperii premature a unora din ele in stadii in care altele prezinta inca rezerve mari de ductilitate: - ordinea de aparitie a articulatiilor plastice sa fie dirijata in mod ayantajos (la diafragmele cu goluri, plastificarile sa apara intii Ia capetele nglelor de cuplare ~i numai in final Ia baza unor elemente verticale, iar la cutremure eu intensitati mai rnici sa nu se dezvolte decit la capetele riglelor).

in acest sens un studiu recent american, prezentat in septembrie 1980 Ia Conferinta mondiala de inginerie seismica de la Istanbul [IV.18], in care se analizeaza posibilitatea corelarii intre ductilitatea unei structuri cu diafragme si nivelul inciircarilor orizontaIe conventionale Ia care trebuie dimensionata. Calculul este efectuat in raport eu tipurile de cutremure californiene. Un program pentru analiza dinamica neliniara a structurilor din beton armat la solicitari seismice, utilizat in Romania, este programul ANELISE, elaborat de I.P.C.T., ale carui earacteristici sint date si in instructiunile tehnice [IV. 1].

15.4. Consideratii generale
Privitor la analiza postelastica a structurilor Cll diafragme din beton armat la solicitari seismice, .sint de f'acut urmatoarele precizari cu caracter general, dintre care unele sint valabile si pentru aIte categorii de structuri antiseismice din beton annat: a) Pentru rezistentele de calcul ale betonului ~i arrnaturilor se introdue valorile medii, conform paragrafului 12.3. b) Baza pentru dimensionarea ~i arrnarea structurii 0 constituie eforturile determinate in domeniuI elastic. Asa cum s-a aratat la paragraful 15.2, analiza postelastica reprezinta un instrument pentru verificarea si eorectarea dupii. necesitati a dimensionii.rilorstabilite in acest mod, pe baza luarii in considerare a unor aspecte si criterii pe care calculul in domeniul elastic nu le poate scoate in evidenta. Cu cit redistributia de eforturi in stadiul postelastic este mai marcata, respectiv ell cit diagramele de momente se departeaza mai mult de cele determinate in stadiul elastic, cu atit necesitatile de ductilitate cresc si realizarea lor devine rnai dificilii.. De aceea, unii autori [IV.40f recornanda ca structurile cu diafragme sa fie astfel concepute ~i dimensionate, ca prin redistributia postelasticii. sa nu se ajunga la diferente mai mari decit 30 % in raport eu stadiul elastic la repartizarea incarcarilor orizontale intre diafragmele componente. c) Procedeele de analiza postelasticii de care se dispune pina in prezent se limiteaza la un calcul in care elementele componente ale structurilor eu diafragme se considera ca bare sau sisteme de bare. Nu a fost inca abordata 0 analiza similarii a diafragmelor ca elemente bidirectionale (de suprafat a).

'15.3. Procedee biografice de analiza dinamica neliniara
Metodele din aceastii. categorie pot fi abordate nurnai cu ajutorul caleuJatoruIui, ajungindu-se la programe de deosebita complexitate, Spre deosebire de procedeele biografice simplificate mention ate la paragraful 15.2, aid structura nu este supusii unor lncarcari Iaterale date ci i se imprima 0 miscare, aplicindu-i-se la baza oscilatiile terenului dupd o accelerograma data. Deci tipul de cutremur simulat in calculator este de data aceasta caraeterizat nu numai prin intensitatea lui, ci si prin celelaIte caracteristici dinamice, evidentiate prin accelerograma. Se imparte durata miscarii seismice in. pasi, de regula de 0 1-0 2 s ~i se inregistreaza la fiecare pas starea de solic'itare dinamica in ~truct~rii. Ceea ce furnizeaza In plus procedeele de calcul din aceasta categorie se sintetizeazii. in final prin posibilitatea determinarii direct pe structura data a ductilitatii necesare in raport cu tipul de cutremur considerat. . Pe llnga utilizarea in proiectarea propriu-zisa, analiza dinamica neliniara i~i gaseste 0 aplicare deosebit de interesanta in aetivitatea de cercetare, putind constitui 0 baza pentru stabilirea incarcarilor seismice convemionale de calcul care se dau in prescriptii si in mod mai general un mijloc de control al procedeelor de calcul simplificate eurente ~i a unor reguli de conforrnare corecta antiseismi~a a structurilor, Este de mention at 72

73

16.

DE DEFORMARE POSTELASTICA ALE ELEMENTELOR COMPONENTE ALE DIAFRAGMELOR DIN BETON ARMAT

CARACTERISTICI

s; u;
C=_!_
<=((, q p

Notatii : efortul axial si momentul rezistenta (ultima); curbura incovoietorin stare a lirnita de

fibrei medii deformate

(p este raza de curburii);

In analiza postelastica a structurilor eu diafragme intervin caracteristicile de comportare elasto-plastica ale elementelor lor eomponente (diafragme pline, montantii si riglele de euplare ale diafragmelor eu goluri), si anume: , - relatiile efort-deforrnatie (efort axial - moment incovoietorcurburii) ; - ductilitatea sectionala (de curbura); - eapacitatea de rotire a articulatiilor (zonelor) plastice; - ductilitatea de element. in capitolul de fata sint definite aceste marirni ~i se arata modul lor de determinare.

specifice in armatura ~i in beton; deformatia specifics in arrnatura la intrarea in curgere; Eau, <=bu deforrnatiile speeifiee lirnita (ultimo) ale betonului -?i armaturii, in cele ee urmeaza, se analizeaza separat relatiile bilaterale intre cele trei categorii de marimi care intervin, si anume: N-M, M:._C si N-C.
Eap

=

- deforrnatiile

Raj

Ea

~

16.1.1. Relatia Nil - Mil (curba limita de interactiune)
N,n

16.1. Relatiile efort axial - moment incovoietor - curburii (N - M -'C) pentru elemente din beton armat solicit ate la compresiune excentrica
Caracteristiciie de capacitate portarita ~i de deforrnabilitate ale elementelor solicitate la compresiune excentrica se scot in evidenta in mod sugestiv prin reprezentarea grafica a relatiilor N - M - C. Pentru sectiuni de beton' armat, aceste relatii sint mai complexe decit pentru sectiuni om ogene, fiind influentate de: - curbele earacteristice ale betonului si arrnaturilor; -forma sectiunii de betcn ; - cantitatea '~i pozitia arrnaturii in sectiune ; - iesirea din lucni a betonului din zona intinsa dupa fisnrare, in general, chiar in cazul sectiunilor de forme simple, relatiile N-M-C nu pot fi exprimate analitic sub 0 forma practic utilizabil:l in calcul, ci trebuie sa fie determinate prin procedee numerice, trasindu-se curbele respective prin puncte [IV. 13, IV.14, IV.l7, IV.2l, IV.45].

Zonalb Zonala
Fig. 16.1

Punci de -1iiilans zonal
M,m

Reprezentarea 'grafica a relatiei N1t = f(Mu) sub forma unei e~rbe ca in fig. 16.1, denumita [III.36] curbii limitii de intf!rae{iune, este bm~~ cunoscuta si eurent utilizata in calculul elementelor din beton armat solicitate Ia cornpresiune excentrica. Abacele 1-34 pentru verificarea sectiunilor diafragmelor sint curbe limita de interactiune, construite in coordonatele adimensionalizate 11,111, proportionale ell N, M [v. formulele (13.14)]. De asemenea, curbe de interactiune au fost utilizate -?i in discutia de la pet. 13.1.1 (fig. 13.3, 13.4, 13.5). Pe curba din fig. 16.1 sint evidentiate urrnatoarele aspeete suplimentare: a) In cadrul zonei I (sub punctul de b~I~ns),. cunoscuta ~i sub. d~nu: mirea de « cazul I de compresiune excentrica », III care armatura intmsa

74

\

75

ajunge la palierul de curgere (O:u> sap) inainte de cedarea zonei cornprimate, se diferentiaza la procente rnici de armare doua subzone: la, in care armatura Intinsa ajunge la deforrnaria specifica limitii (Ea = Eau) si Ib, in care sap < Ea < e:au. • b) In cadrul aceleiasi zone, daca se tine searna de diferenta dintre momentul de plastificare MJJ ~i momentul ultirn Mu, curba caputa forma din figura, in care Mp s-a reprezentat cu linie punctatii. c) In zona II (deasupra punctului de balans), cedarea se produce in zona cornprimata, prin atingerea deformatiei limita in beton (so = sou), farii ca armiitura intinsa sa ajungii la curgere, sau chiar fani sil. apara eforturi de Intindere in armiituri (intreaga sectiune comprimata), Pentru 0 sectiune data, armata simetric, fiecarui proeent de armare ii eorespunde cite 0 curbii Iimita de interactiune. In cazul elementelor eu bare interrnediare de armatura pe inimii, cum sint diafragmele, s-a vazut Ia paragraful 13.2 eil stnt date si cur be de interactiune care sa tina searna si de aportul acestor armiituri' (abacele 18-34).' . Curbe lirnita de interactiune se pot construi si pentru alte tipuri de solicitari compuse, cum ar fi incovoiere forta 'taietoare, incovoiere torsiune, incovoiere oblicii etc.

(fiecare curba se construieste pentru 0 valoare data a lui N), de curbele caracteristice ale betonului ~iarrnaturilor ~i de ipoteza admisa pentru variatia deforrnatiilor specifice pe inal!imea sectiunii, III caleulul practic: - curbele caracteristice sint cele date in cap. 12; - deforrnariile specifice se considera variabile 1iniar pe Inaltirnea sec[iunii (ipoteza lui Bernoulli); - N, M ~i C se inlocuiesc in calcuJ prin miirimiJe adimensionale corespunziitoare 11 = NJbhRc, 111 = MJbh2Rc si hC.
H

I he
~
Fig. ]6.3

+

+

__J

I I I

I

c

Fig. 16.4

16.1:2. Relatia moment - curbura (M - C)
Pentru sectiuni neomogene cum sint cele din beton armat, relatia moment-curbura indeplineste 0 'functie analcaga celei a curbei caracteristice c = f (E) din cazul sectiunilor omogene, constituind sub acest aspect 0 caracteristicii globala a sectiunii. Pentru 0 sectiune data, la care sint cunoscute cantitatea si distributia arrnaturilor, relatia AI = f (C) depinde de marimea efort~lui axial' N
t1

in fig. 16.3 sint ariitate cu titlu exemplificativ formele curbelor 111 = f (hC), obtinute prin calcul numeric, pentru valori ale lui n situate in zonele 1 ~i II din fig. 16.1. La valori II mici (zona I), alura curbelor este influentata in principal de cea a curbei caracteristice a armiiturilor intinse, apropiindu-se de forma biliniara cu palier, in timp ce la valori 11 mai mari (zona II) intervine cu 0 pondere mai mare influenta curbei caracteristice a betonului la cornpresiune, conducind la 0 forma curba fara palier sau cu palier restrins (rupere casanta). Valori caracteristice ale curburii (fig. 16.4): Cu - curbura ultima (in starea lirnita de rezisten(:1); Cp - curbura fa plastificare, in cazul curbelor M - C eu palier. In analiza postelastica prin procedee de tip biografic, .re:latia M = f(C) serveste pe de 0 parte pentru stabilirea modulului de rigiditate E1secallt in functie de stadiul de solicitare, iar pe de altii parte pentru definirea si determinarea ductilitiitii sectionale (de curburii},

!1 E

c

16.1.3. Relatia N -

ell

[IV.14, IV.21, IV.35, IV.45 etc.]

a.

Seciiune omogenti
tg
<i ::: Esecant

b.
Fig. ]6.2

~~E

it"

tg C[= Elsecant !1

Settiune de tieton armor

Marimea curburii uLtime depinde de pozitia axei neutre, respectiv de inaltirnea x = ~ho a zonei comprimate, in stadiul lirnita de rezistenta, Cindeantitatea ~i distributia armaturilor sint cunoseute, ~ este functie numai de valoarea efortului axial N (in cazul particular al sectiunilor lamelare armate simetrie, ~ = 11, iar pentru sectiuui en talpa sau eu bulb ~

76

77

e bit.01 ~i rt = 0. pentru diafragme eu sectiune simetrica..4 1. 16.--_:-\0 I tn :. in care sint aratate eu caraeter exemplifieativ curbele 11 . deci C este invers proportionala eu ~.5 04 0. ° 1 3 ! b b Fig. deci tot in functie de n). iar pe masura ee At/Ai creste (fig. C).1 . astfel ca pe masura ee ~ seade (linia punctata).1 AI '"Aj= 080 r I 1 1\ \ <..13).6..3 n 1..06 1. Extinderea zonei la se poate urmari in fig.0035) 1 h (0. 16.6 0. Cl£ creste sensibil.5 \ 0.__~l tbu=3.50). I I I ~~- r-r-: f-- I 6 Zan a fa ~f-- sc..J -- ~ <. in care este reprezentata variatia deforrnatiilor specifice pe inaltimea sectiunii: ElJe = const = 3. Modul cum in zona lb.25 x (16. Eau = eonst ~i EIJ 0::. astfel ea rezulta 0 crestere continua a lui Cu pina la 11 = 0. 13.. '. Din figura se vede cii pe masura ce 11 sea de sub punctul de balans. C« creste cu scaderea lui ~ rezulta ~i din fig. In zona Ia (fig.2 -~ ~ 0. a este aratata alura generala a curbei It ..2) Fig. fig. b.n 0.5. 16. In consecinta.5.. b ~i c) zona 1a capata 0 extindere din ce in ce mai mare.2 1..3 0.0035 1. cu diferite rapoarte At/At 9i cu doua valori extreme ale proeentului de armare (« = 0. c). eurbeie 11 .6.5%o l.. L a ° 1 2.. 16.6. 78 In abacele 35-68 sint date.7 0. 16.Q'' tV.. a) zona Ia inca nu intervine. Se observa ca la sectiunile cu talpa mica (fig. iar in zona 1a (cedare prin atingerea Eaf~) prezintii 0 midi reducere.0 I" r--.6 0. I 1M 6 u a LB----'~::.6 I Ii I rezulta din man mea aner Abc a zonei comprimate.Cp. necesare in analiza postelastica.5.7 0.8 I 0. (16.. independenta de mornentul incovoietor..7): eu = ~ rar Cp se poate Cp ~ ]. Cu se poate determina in mod aproximativ pe aceeasi schema..Cu in corelatie cu eurba limita de interactiune. I L..1 1.2.7)7 q-J .5 c· Fig.3 0. . 16. cu eforturile unitare din beton considerate ea uniform distribuite pe inaltimea zonei cornprimate (v. 13. arm ate simetrie. 16.Cu pentru sectiuni de diafragme in forma de T.25 x = 0..4. 3 r-- I 4 i I.04 .. seade ~i C (C1 0::.9 0.1) lua: 0..5%0' iar C ~ tg C = Ebcl~lzo. ' J limita in1r e domeniil e Iti si Ib n 0..o----__ _:_h~o__ .2 0. = 0.. Abacele au fost construite considerind EUtL = 50°/00' Pentru sectiuni de diafragme de forme diferite de cele pentru care sin't date abadele 1-68 ~i la care in consecinta ealculul Ia compresiune excentrica se conduce dupa schema simplificata aratatii Ia pet.4 ~l cr' 0.An .1 . 16.0. dupa cum urrneaza (fig. . 16.7 79 .Cu ~i 11 . 16.0025 . In fig. se poate stabiJi 0 relatie directa intre 11 ~i CU.

Capacitatea de retire 0 caracteristica a sectiunii sub aspectul capacitatii de deformare plastica la cornpresiune excentrica. 16. = c. care ar corespunde unei ductilitati 2. a.1.--.. 16.3) Punind conditia [Lc ~ 6. plastice se noteaza ell '1)' I Q Fig.. 1.---. . Ductilitatea sectionala (de curbura) Ductilitatea sectionala se defineste prin raportul ~i cea la initierea plastificarii ' [Lc intre curbura ultima ..C dau curbele respective (fig.8) date in tabelul de la pet. M ..6]).M .... 1..AI Ai • (16. ductilitatea otelului (raportulE:uu/E:ap)... DuctiIitatea section alii este infillentatii in sens favorabil de toti factorii care determina 0 crestere a valorii c~lrburii ultime. b Factori care condue la marrrea deforrnatiei specifice . 'I.r d) In ceea ce priveste influenta cantitatii de' armaturii 'Iongitudinala..5) ... se ajunge la drep1. ~i anume: .M.8 [IV.in forma de I se poate stabili 0 relatie directa intre raportul At/Ai ~i valoarea lui IIu.1. reprezentata punctat in figura. Pentru sectiuni simetrice.8 16.deci capiitiir.4) Prin intrarea unei diafragme in s tadiul post-elastic.jmportantii prirnordiala .111. cp 16. 16.. pe inaltimea careia eurburile sint in domeniul Cp'.2.1 Fig.16.C pe cele trei plane N .. IVAS]: nll :::::. 16. 8.C o imagine sintetica a relatiilor intre N..95 satisfacatoare. In cazul sectiunilor arrnate 'simetric.1.14.. M si C se obtine printr-o reprezentare tridiruensionala a aces tor relatii ca in fig.65 tele reprezentate in fig. deconfinare a capetelor. Caracteristici de ductilitate ale elementelor verticale ale diafragmelor 16. cele tlouiiefeefe se compenseaza. a):-Variatia reala a curburilor. marirea procentului de are' din .. Reprezentarea tridimensionala a relatiilor N . ~i constituie a articulatiilor (zonelor) plastice.1.cresterea marcii betonului. fig.zona 'comprimataare uii ifed ifivers..2. arm = £u. C . Pe aeeste baze sint stabilite si forrnulele de dimensionare preliminara (13. IV.---.(16. 1 + Cu - c.2. Proiectiile curbelor N . se poate inlocui cu suficienta aproxirnatie i~ ealcul prin variatia liniarii marcata eu "linie [pli na.3. C .5 construitepentru diafragme cu HIli = 3 . . Cit (fig. Fig.9... IVA7]..mentionat iirrnatoarele: o marire a' procentului de arrnare Gin zona -intinsa 'a'setriliilii conduce Ia 0 rnarire corespunzatoare a lui ~...3 1.B. ~i [IV...10.) . 16. Jniiifimea zone.911 limita.1. a betonului Ia compresiune: gradul..--. 13.0 +-.10 b 81 80 . 16. ebu Sbu +Ea n. care are forma Iiniara [IV. astfel eft ele se manifestil numai la diafragrnele eu sectiuni ~iarrnari nesirnetrice. (13. inclusiv a celei de pe inima. determinanta pentru ductilitatea sectionala devine deforrnatia specified limita a armaturilor E:au. "T" '1 .4. sint de . rnschimb.---. 16. . 0) In zona fa din fig.6)..----c.1. deci lit 0 scadere' a ductilitatii. 16.C ~i N . 16.14. se formeaza Ia baza 0 zona de deformare plasticd. 16. fig. diafragmelor prin etrieri si bare longitudinale.2.dezvoltarea zonei comprimate sub forma de bulb sat! de talpa (v.--. Definitii si notatii • a) Factori care conduc la 0 miscare a inaltirnii zonei cornprimate: .---..5..

corespunzatoare ~. 54] se recomanda evaluarea lui lp eu ajutorul urrnatoarelor formule empirice. va fi (fig.moment . (forta-deplasare).7) lp = (0. 16.. a). b). 16.i este :g~l~ cu_ ar~a portl~ml respective din diagrama C. de felul celui utilizat in lucrarea de fala.3. 16. se reflect. Ductilitatea de element Intr-un ealcul postelastic la soli ci tari seismice. in vederea aprecieru capacitatii de absorbtie a energiei induse de cutrernur.6) .cazurile a .U este aratata alura diagrarnei C in trei cazun caractensuce de elemente vertieale ale structurilor ell diafragrne: c) mcntanti de sectiune redusa. 16. c) si la care diagrama de mornente este similara celei a unui stilp de eadru etajat.p (16. Caraeteristica globala de ductilitate a unei diafragme. .11. pornind de la schematizarea diagramei curburilor adoptata in fig. aratat jnsii cia /p este infiuentata !?ide alti factori. bazate pe date teoretieo-experimentale: .5) a) diafragme pline tipul din fig. in fig. considerlnd rezultanta S a fortelor orizontale ~i deplasarea din dreptul punctului ei de aplicare. in coordonatele S-~. iar pe de alta parte apantia de fisuri inc1inate deterrnina 0 crestere a lungirnii !p). 16. (fig.4 h 0. regula ca in ft. plina sau eu goluri. intereseaza in ultima analiza sa se construiasca pentru fiecare diafragma. rep:ezen~ata ~e.'ornind de la r. + 16. II C este deplasarea lateralii ultima. care au drept efect dezvoltarea deformarii plastice pe 0 lungirne mai mare. eu ajutorul careia sa se poata calcula lucrul mecanic dezvoltat de fortele S parcurgind deplasarile orizontale J I I I I I I 1 I I J I I I Cu [p J- Jlp L-!4 In proeedeele biografice simplificate.7 . _ _ infiuenta fortei taietoare <(panta diagramei de momen~e.8) a 82 b Fig. Lungimea zonei plastice Inaltimea lp se poate determina P!in calcu~ ~IVA5]. 16. Cercetanle experirnentale au. care nu pot ft. o diagramii S . Pentru aceste trei cazuri.1' ll.6.curbura.. de calcul si anume: -Iunecarile 'locale inevitabile ale arrnaturilor intinse. diagrama S .. Ia care diagram a eurburilor este de b) rnontanti ai diafragmelor cu goluri.e deformatiile plastice din zona t» se conside!a concent. Pentru 0 diafragrna plina. -C-~~[---!P~P /' lp ___ -""7"f~ [LA = -ll. (16.11 .i b: l» = 0.? 1..: si in forma diagramei curburilor.4. la care de asemenea diagrama continua (linia plina din figura): cu rigle de euplare flexibile C poate fi asimilata eu 0 linie 16.In procedeele de calcul simpliticat.cazul e.1? b.13): 83 unde: ~u . III.11. In schematizarea hmanzata din figura (16. Capacitatea de rotire 8p a zonei (articulatieijplastice ~ezuJta 'pn~ integrarea curburilor: pe inalti!Dea /1)' dec. 16. evidentiati pnntr-un astfel.2. 16. . 16. se utilizeaza ~i sche_matizari ~n car. .fj.~ se determina pe un sis tern echivalent cu un singur grad de libertate la deplasari laterale. ~p deplasarea laterala la aparitia primei articulatii plastice. (fig.12).05 H (16.10.2.10. I.~latiile efort axial .. 1. ll-A se po ate ealcula direct in functie de [i-C (fig.:ate l?tr-o articulatle plasticii punctuala echivalentii. in literatura [IV AS. care intervin Ia diafragmele cu goluri dispuse excentrie (fig.0) h.

' 2H "'3 .(21J)2+_1_.. < ~ 3 . 1nlo~uind.. a) este asemanatoare sii se ia l» ~ 0. corespunzator I" deformatiilor plastice (CIl ' Cp) In . raport eu [.) ]./ S t--rV V ~~ \loll'" B adrnisa ca distribuitii triunghiular pe inaltimea diafragmei. bara ».· 81' .9) s CU aceasta relatie si introducind pentru Ip expresia '(16. 16. fl.)v =' . Deplasarea elastica la initierea plastificarii. 16...- I-- ~I ~C!- .. . 3 2H ( = -:-. ( 3 2 H JLc -!!:. se calculeaza eu aj utorul grinzii conjugate. Curburile de plastificare si ultime se p_?t calcula. 16. 16.3.p.13 curbele de variatie ale ductilitatii de element fLl:..-P • .._ I-- I H . 7i ° A " (CIl 1j - q ..2. fig.2 I u 2.z. 12 Fig.7 If). .1. folosind valo/i1e corespunzatoare la /I = (inccvoiere fara efort axial). H ~ 2.7 IIr [IV. diagramei . ) . 3:\ 2. 14 litate se determina in acelasi mod ca pentru elementele vertic~le. I6.' r' • " = --:-. ca pentru 0 consola verticals. de duetilitate +~ .! Incarcarea seismica orizontala. in functie de fLO ~i de raportuI Hlh. - Suplimentul 'ya 'fi: " de deplasare .p.I 2. == 1 + -~4_1 • ~C_"-C--p . 15 b eu eea din fi g.· Deplasarea totala (ultima) Dou . se inlocuie~te in calcul prin rezultanta S. 16.Le. V :::.J 2_. Fig. 3. descompunind zona hasurata a. aplicatii la iniiltimea 2 H13.~.15.Cp in doua triunghiuri (linia punctata din figura) . conform relatiei Cp = l.. 16. La acelasi nivel se determinii si deplasarea [aterala fl...).se obtine fL£.tot cu ajutorul abacel~r 35-68. 14 16 0. l)) /p' (• 2' 3 H• ' .0 _ .cp 3 I. Se observe cii pe miisurii ce zveltetea Hlli a diafragrnei creste. !- 2/~ ). fl.." I Cl)) II) I . eu comportare de tip «.pHC 81 81 14'" . 84 85 . 13 6 4 12 0 // / lP . 2H (16.LA scade in.6). .L[).C 14 Cp Cp !!!_ H (2 _!!:. Se reeomandii C (fig. 3 2 If.-/-(CIl e n- .(16.35J.' ='~CpH2.!± CpH2[1 CoeficientuI I. in functie de fLe 1) fLA = 1 + ~ (fLe 14 2. earaeteristieile de duetiF'ig .='_1_Cp 2 .Le :___ 1 Alura diagramei 16. s-au trasat in fig.cazul riglelor lungi (hr ~ 0 4 6 tJ 10 1.. Caracteristici de duetilitate ale riglelor de cuplare 6 4 2 VV VV /' -.1) CIS Cp _c-.9. [.

urmatoarele notatii: bj..Pentru riglele scurte tu.} qu b Fig.. s~ wreeoman~a ca la determinarea caracteristicilor de ductilitate sa nu ~e tlDa seama In cazul riglelor scurte decit de aportul armaturii intinse .Ia diafragmele cu efort axial red. central (compresiuni pe intreaga suprafata . .1. eforturile d~ lfltmde~e din arrnaturi propagindu-se prin lungimea de ancoraj pe toata d~s~hlderea l-. In consecintii~ i~ acest caz. 16.momentul de plastificare a terenului sub fundatie . 86 87 . baza fundatiei capata 0 rotire 5f (fig. 16. = Su.~s. .. Mpf . ci pe talpi sub fiecare dia. cu cea necesara pentru preluarea fortelor seisrmce conventionale . variatia presiunilor pc teren trece prin stadiile reprezentate schematizat in Jig. dar.7 I.. ). valabil pentru sectrum simplu armate.4. in cazurile curente. Diagrama M . N .17.use d: ~omente. infiuentate de efort~rile de'intindere transmise prin ancoraj de la capatul opus_.le de Ia cele doua capete ale riglei se intrepatrund.idem. se utilizeazii tabelul 9. este dictatvde eel mai mic dintre momentul capabil al sectiunii diafragmei ~i eel asoeiat J??mentului capabil al sectiunii de Ia baza fundatiei (momentul de plastificare a terenului sub fundati:).5 fr. ~u ajung la limita de curger~ . 5.in interiorul simburelui de rezemare pe teren (1). care au fost eonstr~lte.e ~xI?erimentale efectuate la lncarcari monoton crescatoare ~l la mcarcan clc!lee altern ante [IV. eli -e-. care s.efortul axial la nivelul bazei fundatiei. 16.la procentul minim de arrnare si care in consecinta prezintii o capacitate portanta in exees in ral?ort. in locul abacelor 35-68. .in general constructii de inaltime mica sau medie. unde s-a considerat cazul unei fundatii avind in plan forma dreptunghiulara.N. a Fig.» 0. 2.Sf corespunziitoare este aratata in fig. Din acelasi motiv arrnaturile de la talpa cornprimata a sectiunii.16.1. p~ntru sectiuni armate simetric.!) I" at I r_jf I~ Pp l_j I. Il b I (1) (I.stadiul ultim (aria activa concentrata spre marginea cea mai solicitata).efc:ta~il. i H ~0 a I "'----r-UJjI'"M"rr"""""""'I" II. Sub actiunea eforturilor N si M transmise de diafragma. intreaga rigla intra in zona de deformare plastica. I I I ~CD I 1 1 GJ:QQJ]JJlJJJ 0 i '<QQIlIJllll] 0 I I I L JdtJ hf . IV. In acest mod. deei .16..Ia compresi~~e. De_ aeeea. rnornentul de plastificare Ia nivelul bazei fundatiei se po ate determina in mod simplificat pornind de Ia schema din fig. a interactiunf structura-sol pentru evidentierea contributiei deformatiilor terenului de fundatie la lntreaga stare de solicitare sub actiunea seismica. Solicitarile pfod.la diafragmele la care armaturile longitudinale rezultii dimensionate constructiv . Iy -laturile bazei fundatiei . Situatii in care sa fie determinant momentul capabil ~I bazei fundatiei intervin de regula nu~ai Ia constructiile care nu sint fundate pe radier general. mai detaliata. 16.38] au scos in evident a mecanismul de eedare aratat mai inainte la pet.Niese din simburele central (aria activa se micsoreazaj (2)..17 . at" -lungimea zonei active. 16. a: . cind nu se efectueaza 0 analiza.. t~ N 16. Deformarea plastica a terenului de fundare MomentuL capabiL Ia baza unei diafragme.). ~i c..fragma. 16. Problema se pune in special: . Mentinind N = const si dind 0 crestere progresiva lui M. cu plastificarea partial a a terenului de fundatie (3). fundatia putind ajunge sa fie solicitata eu excentricitate pronuntata.16). terenul de fundare complet pIastificat (4). astfel cil pentru fieeare capat Ip = 0.. studiile teoretice.2 ~i in fig... .. b.. rigiditate dominantii in cadrul structurii.16 Se utilizeazii.e incarca deci eu momente incovoietoare man..37. 2.

Diagramele 4 si' 5 corespurrd cornportarii unei diafragme a carei deformabilitate este influentata In mod semnifieativ de deplasiiri produse de forta tiiietoare (fisuri inclinate).D.. capata forma histeretica din fig._ presiunea de plastificare a. in functie de ponderea eu care intervin deformatiile prod use de forta taietoare.curba de compresibilitate a terenului intra in zona cresteru pronun tate a deformatiilor la cresteri mici ale presiunii) ~i care se poate Iua aproximativ egala cu de 3 ·oripre~iuneU.Diagrama 2 corespunde comportarii unei diafragme bine confermate. rezulta af = ~. .] Totodata.19. 89 .6.19]: .. astfel ca definirea ductiIitatii prin raportul fLA = D.p. de proiectii: N = ajbjpp.d D. .. bjpp cu care se deterrnina din ecuatia de mornente =N in raport eu centrul bazei fun(16. farii aparitia prematurii a unor avarii: produse de fotta taietoare. terenului de fundatie (la care . 16. luata ea baza de cornparatie. insa~i stabiIirea lui D. Diagrama 5 intervine cind dupa mal multe eicluri de inciircare mai intensa.t!.Diagrama 3. De aceea. si anume: se considers ca 0 diafragmii prezinta o ductilitate satisHiciitoaie dad dupa 4 cicluri de incarcare-descarcare. La incarcari repetate. duse pina la 11 = 4 . capacitatea ei portanta nu se rnicsoreaza cu mai mult decit 20 %. apropiata de forma I I a .D. acest criteriu este utiIizabil numai pentru interpretarea unor date experimentale si nu in calcule obisnuite de proiectare. .. 16. se departeaza de forma biliniara. se departeaza de cea biliniara. 16. Din Mpf ecuatia ..:A nu mai reprezinta 0 masura semnificativii a energiei absorbite.. 2 2 bIPp 16. se diferentiaza cazurile aratate in fig. IV.s Fig. ceea ce determina forma' din figurii a' diagrarnei S. [IV. a [IV. pinching). ca marime caracteristica pentru capacitatea de absorbt!e a energiei in~us~ de cutremur. in cic1urile urrnatoare rigiditatea este astfel micsorata de la inceput. acest caz poate interveni dupa primele cicIuri. IV.ul D.p. apare evident ca in acest caz fJ. respectiv dupa aparitia si dezvoltarea de fisuri incIinate. IV... b. energiei. Cantitatea de energie absorbitii prin deformare se mascara prin ariile inelelor histeretice.6. IV.18 b biliniarii de tip Prandtl.18 a. cu curbura inversa (cu concavitatea in sus). cind diagrama S .incarcari ciclice alternante 'de tipul celor seismiee.Sl etc. unde s-a hasurat aria corespunzatoare diagramei 4. cc:nv~r:tionala valabila pentru gruparea fundamentald de incarcan.12.14. cu atit definirea ductilitatii prin iJ. ea in fig.18. Cu cit forma reala a diagramei S . devine mai putin sernnificativa pentru earacterizarea capaeitatii de absorbtie a. unde s-a izolat un singur cuadrant fatii de fig.10) datiei kIp! = N I \2 '..18._!!__) . presupune 0 diagramii S . in lucrarea [IV..p devine cu atit mai supnsa incertitudinii. IV. intervine la diafragrnele ell goluri.11 _ OJ) 2 (!!!_. 16.D. Desigur.Diagrarna 1 este cea biliniara idealizata de tip Prandtl.41] se propune un aIt criteriu de definire a ductilitatii unei diafragme Ia incarcari ciclice altern ante.40. De asemenea.35.45. Din figura. diagramele S . Sub. a carei deformabilitate este dictatii in principal de solicitarea In compresiune excentrica.1) este destul de imprecisa. se produce si a reducere a momentuIui eapabil. definita prirr raportuL fLA = D. .34.6. fen omen cunoscut sub numele de ciupirea eurbei (eng!. eu portiunea terrninala descendenta. Ia care forta capabila scade prin iesirea treptata din lucru a unor rigle de cuplare.D. Precizari cu privire la notiunea de ductilitate a diafiagmelor din beton armat Ja solicitari cielice alternante Ductilitatea de element. IV. IV.5. 16.

110 = = (1.195. = = 0. arrnaturi din PC 52 (Ra = 3000 daNjcm"). 117 = 120 em. 0. 10-2 ' .4G] cii.19 . 615 117 = 00353 ' Din abaea c. 0.15 . fat.02 = -C = -= 6 .15 Fig.0035.05' 24.3).45' 10-2. unii autori recornanda ca duetilitatea diafragmelor sa fie apreciata in mod simplificat. Se admite [IV.05 H = 0.19 sint ariitate dirnensiunile sectiunii iactive de beton.42) .42 ern": 35. ductilitatea diafragmei este satisfaeatoare daca ~ = x/flo::::.25 = 3. 615 1.25x flQ 0.= 0. eo~espunziitoare Ia At/Ai = 0. 'rezulta: Cuh= 1. ta.8.0035 1. Efortul axial: N = 2100 kN = 210 000 daN. pozitia axei neutre este (12.0353.0. ' Pentru comparatie. Rezistentele de ealeul.33) 1O-~ 370 615 = 0 64 .195 ~i 1X2 = ' 0.30 . in fig.45 . direct in functie de pozitia axei neutre in sectiunea de la baza.__ (12. 16. DuctiIitatea de curbura . cu formula (16. Capacitatea de rotire plastica.02 . se obtine C =~ u C C up::::: = I.G = .40 -.15ho [1. 1X2 = o At/Ai 10-2 si = O.6._9 1 _ 6.33' 10-2• . 4050 15 .25) 10615 3 . arrnarile la eapete ~i pozitia eentrului de greutate al sectiunii.370 =3 13.6) Inaltimea zonei plastice de la baza diafragmei.5) 8p = (Cu - Cp) l» = Cuh .6 Cp Exemplul de ealeul 17.c 1. Inaltimea totala a diafragmei: 24. (16.15 = 00346 ' = 0.40' r·J.G zontale a) Pentru sensul de aciiune de la stinga spre dreapta al inctirciirilor ori9.25. ' b) Pentru sensul de actiune de Ia dreapta spre stinga at incdrciirilor orizontale j 6¢14 Aa2 = 120 10 = 9.~i 49. is. Se determinii Ce. ~ II 0.25 m.. indiferent de valoarea lui rt. 50 eu relatiile Rc = 1. 0.Cp/r lp II = (5. se recalculeaza in.25 . 5.45 = 21.003 _rezu 1 -.003 0. 0. Beton: Be I_? (Re = = 50 daN/em2). Introducind aceasta valoare in relatia (16.35' -'2::_j"O:_:6'------i (1. 9.4' 6. 210 000 15 . 11<o-:---_~4=.= 0.l si Cph 0. In abacele 48 .4 h + 0.10-2.70 rn. 10-2.0.15 + 0.195 practic aceeasi valoare Cull = 5.a de 1.O:.25 x ~h = 0. 0. 4050 15·615117 Ai 3.23 .40 = -.6).25 -C p c. eu formula /p = 0. rezulta pentru 0.15 ·6. 1.512. Ra = 15·615· = 4050 daN/cm2• Cuh = bRc = -N abacelor. 9.Din acelasi motiv. cazul (b) CuI! eu formula ximativa (16.40' 10-2 no = --=bhRc N = 210 000 117 = = 0.25' 10-2.75 0.33 424.75 = 117 da'Njcm".5 ~i 0. Determinarea earaeteristieilor de deformare plastica pentru 0 diafragma plina.7) 3000 x apro- . obtinuta eu ajutorul 90 Ul . 16.1). Cp si eapaeitatea de rotire plastica la baza diafragmei pline eu sectiune in forma de T din exemplul de caleul 6 (fig. 120 = 143 . Iro 0. pentru no 0.1): Armarea fiind aproximativ sirnetrica. 1..

1 a.Treapta de inciircare Bl corespunde aparitiei primei plastificiiri la baza unui montant. 2 1 o .1.1. ). . ••• se confunda intr-un singur punct.2 si este sistematizat pentru a putea fi abordat ~i intr-un caleul manual. notat in figurii cu A. 92 93 . apar succesiv plastificari la capetele celorlalte' rigle (punctele A~. Principalele sale earacteristici in ceea ce priveste ipotezele simplificatoare ad mise ~i modul de conducere a calculului sint urmiitoarele: a) indirciirile orizontale se considera ca forte monoton crescatoare. IVA5] se incadreaza in categoria metodelor biografice simplificate. -la capetele riglei celei mai solicitate. 17.~.1 Caz general mutt» 5iruri (diofragmii de qoluri } (U mal c) La fiecare treapta. . se obtine S . caz in care punctele AI' A2. masurata prin aria diagramei S -.criteriul energetic (compararea energiei pe care 0 poate acumula structura prin deform are.~ de. a: s \ 17. . avind ca linlita superioara treapta de inciircare AI. efectuindu-se calculul separat pentru sensul de actiune de la stinga Ia dreapta si pentru eel de la dreapta la stinga. Pentru 0 diafragma eu mai multe siruri de goluri. punetul Bl nu intervine inaintea punctelor A.17. rna rind treptat pe S ~i deterrninind pe Jl la fiecare treapta de inciircare. Ia' care se produce prima plastificare.. se inregistreaza aparitia articulatiilor plastice la capetele riglelor de euplare si la baza elementelor verticale si atingerea capacitatilor de rotire plastics respective. Diagrama S -/1 .1s cu un singur ~ir .1" de gal uri Fig. 17. se considers stadiul corespunziitor atingerii priinei cedari Ia baza unuia din elementele verticale.criteriul deplasiirii (eompararea deplasarii maxi me eapabile a structurii cu deplasarea indusa de cutremur). 0 diagrarna . d) Ca stare Iimita ultima a structurii..1. A3. Pe acest sistem se construieste diagrama S -~.. 17.Portiunea OA corespunde stadiului elastic. 17. 'Aa. la paragraful 15. Riglele 'pot fi arrriate astfel ca plastificarile sa apara practic simultan fa capetele lor.2. Este de rernarcat di prin sistemul echivalent cu un grad de libertate luat in considerare conform fig. PROCEDEU BIOGRAFIC SIMPLIFICAT PENTRU ANALIZA POSTELASTICA A STRUCTURILOR CD DIAFMGME. 17. Riglele la ale carer capete se ajunge la cedare (epuizarea capacitatii de rotire a articulatiei plastice prin atingerea deformatiei specifice limita in betonul din zona comprimata sau in armatura intinsa) se considerii iesite din lucru pentru treptele de inciircare urrniitoare.. caracterizat prin deplasarea laterala ~ de Ia nivelul rezultantei Sa incarciirilor orizontale (fig. e) Cu ajutorul diagrarnei S . definite. b. se poate aprecia cantitativ capacitatea structurii de a rezista la un eutremur cu caracteristici date. folosind unul din criteriile eunoseute: . Dad diafragma este corect alcatuita si armata. forma" din fig.. Oia fragmii Fig. la care se opreste calculul. In continuare.~ astfel construite. 44.1 i· J ..1. intrucit deplasarea ~ s-a luat la nivelul rezultantei S a incarcarilor orizontale. se realizeazii 0 echivalenta a energiei de deformatie cu sistemul real.2. Ipoteze de baza ProcedeuI prezentat in cele ce urrneaza [IV. aplicate static. b) Fiecare diafragma in parte ~i structura in ansamblu se echivaleaza printr-un sistern cu un singur grad de libertate. eu energia de indusa cutrernur). .1). .. ~ s I I ! . .1. 17. .

Cll respectarea proeentelor minime de arm are ~i a eelorlalte conditii constructive.. 17. se poate aproxima. 17. la care se produce prima cedare la baza unui montant. succesiunea etapelor de cal cul este prezentatii pe eazul mai simplu al unei diafragme eu un singur sir de goluri.3. Energia absorbita de structure se calculeaza insurnind ariile diagramelor S .. .dirnensionarea arrnaturilor elementelor verticale ~i ale riglelor de cuplare..3).3. La paragrafele 17. de goluri si al celor pline. = \< ~. Succesiunea etapelor de calcul. § 16. cu relatia l» = O. sub forma de rotire plastics la eapetele riglelor. Pentru ansamblul unei structuri formate din diafragme pline ~icu goluri. s -"-.6. . Cz a diagramei S -. 3 Fig._ ® '1~go/uri s ~.Starea limitii ultima se considera utinsa la treapta de incarcare D. 17." minima.5). Ba. 1 -"1 . 17.. 17. Fig.verificarile preliminare ale sectiunilor diafragmelor eu relatiile din paragraful 13.!:l forma biliniarii cu palier din fig. determinate pentru diafragmele eomponente. .. ale diafragmelor componente.. respectiv eu cea mai mica valoare a deplasarii ultime. cu 94 95 . se ajunge la forma din fig. neglijind diferenta intre Sp (Ia plastificare) ~i Su (Ia cedare). In continuare.6. Se presupun efectuate in prealabil: . cu relatia in cazul diafragmelor pIine. se gasesc in tabelul 9 eurburile ~i i.c.. apar cedari similare la capetele celorlalte rigle (punctele C2. u.La treapta C1 intervine prima cedare (epuizare a capacitatii de ratire a articulatiei plastice) la capetele unei rigle. conducind la 0 sciidere a fortei orizontale capabiJe. ••.. care astfel iese din lucru.4. Starea limitii ultima a structurii. 17.5 slnt aratate apoi adaptarile necesare in cazul diafragrnelor eu mai multe siruri . limitate la . fro 2) Se determinii ficare la eapetele Mrp momentele de plastiriglelor. 4) Se calculeaza lungimea de deformare plastica {p. .1.. I I I valorile parametrilor I = A~ .3. 5 5) Se calculeaza capacitatile formula (16. va fi dictatii de diafragma cea mai putin ductila. .ealculul structurii in stadiul elastic la Incarcarile seismice eonventionale.+-~----------~ 8 D I OiafragmtJ w 17. Stabilirea caracteristicilor de rezistenta si de defermabilitate ale riglelor 'de cuplare 1) Se calculeaza de armare CI.Cu B2. definite asa cum SMa aratat mai inainte.6. .6. .7hr ~ 0. Bn s-au notat treptele la care se produc plastificari la bazele celorlalti rnontanti ai diafragmei.4 si 17. . 4 bhu Re ira = ~ = ~. daca se reprezinta suprapuse diagramele S -.r . . se admite pentru diagrama S . Forta orizontalii capabila ajunge in acest stadiul la valoarea Suo La diafragmele corect alcatuite ~i armate.. Cz). ( ~) b h. C3. Diafragme ell un sir de goluri In cele ce urrneaza.1 Fig.1.Rer. Pentru etapele de calcul s-a adoptat 0 numerotare. 3) In functie de ct. prin dreapta inclinata reprezentata punctat in figurii. care se regaseste si in exemplul numeric 18.5 Ir (v. Portiunea in trepte C1.c. . flira erori semnificative. punctul D nu intervine inaintea punctelor C. .

mornentul la capatul riglei celei mai solicitate. 110B. 13) Capacitatile de rotire ale zo'nelor plastice de la bazele eelor doi montanti se calculeaza c.11 in care se incadreaza diafragma t» = 0. 6) Din calculul anterior al structurii in stadiul elastic se preiau valorile eforturilor axiale NaA. 12) Se calculeaza Ip cu relatiile (16.1t I »: JI-13 vezi ~i exernplul nume- =~ 2Mr1> lr NA = N(1A -I1N.2. pina la aparitia ptimei articulatii plastice la capetele unei rigle) (zona OA din fig. uc. bA itA s. Privitor Ja mersul calculului in operatiile ric 17 de la sflrsitul cap. Pentru fiecare ' din cei do! montantiv se calculeaza valorile pararnetnilor. "Daca se admite ca intre 0 si A diagrama S . 17. 1.=:-' Ac u . N B = NaB.4 sau Iz + 0..A. Operatiile care urmeaza (10-13) se efectueaza de asemenea pentru fiecare din cele doua stadii de solicitare la capetele riglelor. 17. 9) Parametrii " II de efort axial floA NA = --_- /loB bAh:4Rc . ~i anume: 96 97 . ~B. 1Z-1 - AnA Ra = -_.17. in abaeele 35-68 se gasesc valorile curburilor Intregul caleul care urmeaza se efectueaza separat pentru cele doua sensuri de actiune a incarcarilor orizontale. din Incarcarile gra vitationale.3.valorile core~punzatoare mA. Stabilirea caracteristicilor .. .7). deci de rnarime relativ redusii in raport cu deplasarea elasto-plastica totala.-=-.4.tl este liniara. atunci existii proportionalitatea . eu care momentele capabile sint )' J be'IIJJRe • "" unde: So este intensitatea fortei orizontale S in stadiul elastic.1) Mc~p = M 1n cazul diafragmelor nesirnetrice. «e. b) 14) Se calculeaza intensitatea Sl a fortei orizontale totale S Ia care apare prima articulatio plastics Ia capeteie riglei celei mai solicitate (punctul A din fig. 'iJ. in labaeele 1-34 se gasesc . din incarcarile seismice orizontale conventionale date in prescriptii. N/1 = NaB + I1N.6) sau (16.2. m s. 11) Cu rt. .:! formula (16. corespunzatoare intensitatii Sl a fortei S. De aceea. reprezinta 0 deplasare elastica.19): ± NeG. de rezistenta mabilitate pentru montanti ~1 defor- sc.2).de armare I Observatie. N B tinind .3. lloA. . ] 3. in stadiul cind la eapetele riglelor s-a ajuns la cedare (riglele iesite dirt lucru).B =-. pentru care nusint date abace. RII fl/l b» s.5.0) H. se admite sa fie calculata in mod simplificat. 7) Se determina eforturile axiale tatale NA. . M» (17. I1N = si deci NA = NaA. 16. 8). in situatia cind la capeteI~ riglelor s-a ajuns Ia momentele de plastificare Mrp.2.7 . Treapta I de incarcare (stadiul elastic. 1I0B. deterrninarea momentelor capabile 5C face conform pet. NaB la bazele celor doi montanti.. unde eG este distanta de la centrul de greutate al sectiunii de beton pinii la rnijlocul Inalrimii II a sectiunii. \ -La diafragrnele cu sectiuni de forme oarecarc. din acelasi calcul. dupii cazul din fig.-.05 H lp = (0. - 15) Deplasarea laterals Lll Ia nivelul 2H/3.3. 16. ° 17. se face ~i corectia conform rclalici (J3. Hl) Cu OCA. Pozitiile montantilor A ~i B in raport cu sensul de actiune considerat sint aratate' in fig. Insumjnd pe verticala reactiunile respeeti~e transmise montantilor. NB = --_- se determina pentru arnbele stadii de mai Inainte (rigle plastificate si rigle iesite d!n lucru).. se obtine I1N . noA. Deci: Mrp S1 = S0--· Observatii .5) sub forma 6p- Cult " C. . 17. seama si de ±I1N (efectul indirect al Incarcarilor orizontale).

cumulindu-se cu deplasarile postelastice.11 SlH3 105 EI (17.2 intr-un punet unic . A~ din fig. eorespunziitoare treptei de incarcare S~. de deformatiile suplimentare datorite lunecarii Fig. Dupa lucrarea [IV. 0. lntwdt rigiditatile rigJeIor nu mai intervin in aceasta faza. care tine seama de influenta rigiditatilor riglelor si include ~i pe cea a deformatiilor prod use de fortele taietoare ~i de eforturile axiale din montanti. M'!.5 Eu1" . Deci ~i inciireate eu fortele exterioare orizontale si eu momentele kfrp eunoscute (fig. cei doi montanti devin console verticale Incastrate la baza Se observa ca 10 expresiile (17. 17./2 kfQB ~.3) Din aceleasi considerente. folosind aceeasi valoare si pentru deierrninarea siigetii la nivelul 2H/3.. deduse Ia pet. De aeeea. 1mB ~ momentele de inertie ale sectiunilor rnontantilor A ~i B..I + l esti -)..6).1 + I.il.1 calculata se men tine apoi constanta si in stadii mai a vansate de solicitare. 17.l1zB cu momentele capabile ale sectiunilor de la baze1e montantilor. deci sub forma J til A hu __ . (17. 18) Egalind pe MzA si J. -pentru sirnplitate. 19) Suplimentul de deplasare (~2.9).4) un de 'lis se ia din tabelul 10 (v.aturilor verticaJ~ ~le rnontantilor in zona de la baza etc... va fi . deIa SlPlnalaaparitiaprimei T plastificari la baza unui montant (zona ABl din fig. formula (9. 17.2) I ' se introduce 1 = Ies ~ momentul de inertie echivalent dat de formula (9. i7. 17. se ad mite simplificarea de a concentra punctele AI' .4.. 10. . presupunind C<1 nu intervin inca ruperi la capetele riglelor. 16) Forta S2 se distribuie eelor doi montsnji-proportional cu rigiditatile lor. la baza celor 1es..n = '"'i"' Mrp • 1r/2 ill = II StH'_ 105·0..A are un caraeter local (zona A'~B din fig._ ___:. Momentul transmis de 0 rigla montantului Afrp 17) Momentele incovoietoare LA 1.2. . vol. .-' L: 1 -1 L" k rp -.9) se aplica la fel ca pentru diafragme pline (1)& = 1). se gasesc doua valori pentru 8'}. In consecinta. reapta II de incarcare. AI:!A. Luarea in considerare a acestei posibilitati ar compliea destul de mult caleulul. ' lrsB 1.2 SIH" Eb L. = .. se poate Ina Eecliit Z Z 0. ceea ce presupune cil plastificarile apar practic simultan la capetele tuturor riglelof 1'.' a fost dedus pcntru calculul sagetii la nivelul caracteristic _ (._ I em = 1 ~R 1 + 'I.2). b) I in acest domeniu. este posibil ea in treapta S2 riglele sa nu fie plastifieate decit la un capat. iar influenta ei asupra diagramei S . = .. respectiv ell mornentele de inertie echivalente calculate ell formula (9..4.:. eu efecte nesemnifieative asupra marimii deplasarilor laterale. incarcata ~ In Ll. mai ales cind existf diferente mad de rigiditate intre montanti.. Cea mai mica din acestea indica montantul care s-a plastificat primu!.6 arn. s-a admis schema de calcul ell M rp laambele capete ale riglelor.B mcmentele la bazele celor doi montanti.5) s-a admis eli riglele sint plastificate fa ambele lor capete inainte de atingerea treptei de tnciircare S2' in realitate.J corespunzator la (S2 -Sl) se calculeaza ea pentru doi montanti in consola Iegati intre ei prin rigle 98 99 ./2 . lIlJA. Se noteaza: S2 ~ intensitatea fortei orizontale totale S Ja care apare prima plastificare la baza unui montant. in axa acestuia. prin care sii se tina seama de studiul de fisurure a montantilor (fisuri normale si inclinatc). Se faee deci abstractie de faptul ca Ie._I-". mornentele Mrl' transmise de rigle montantilor se men lin eonstante.3.expresia sagetii Ja nivelul considerat a unei epnsole de inaltime eu forte laterale distribuite triunghiular pe inaltime ~i avind rezultanta SI H. I).1.B_ AmwH' "--_- (17.=.4. 1 =.8 11). s..:::::: 0.1 doi montanti k 1 1 = -2 H S" ~ -' 3 • I.2' 3 HS'}.. se introduce pentru modulul de elasticitate E 0 valoare rnicsoratii fata de EI.LB 1.9). _I_"_'A_ AmuH~ + 'ls.40].5ElI. ~ A vind In vedere di valoarea 6. eel mai solicitat (dinspre montantul mai rigid).

. Sa) diafragmei.8) = !.6. conform fig. rotirile 8A(2-1) rezulta sub forma Uo un d e: U0 (17. in functie de raportul intre momentele de inertie echivalente ale celor doi montanti.2(S2 . In aceasta treapta de incarcare montantu luereaza ea niste console verticale incastrate la baza. Treapta III de incarcare.Sl) HD Eb [IruA + i.3)' se aplicii ~2 - . Penttu diafragme ' ell montanti egali.n (17.l.1 = ___:.Sl) HD 17.1 + O. 17. 10 si 11 niveluri [IVA5]. Rotirile plastice 82-1 la capetele riglelor se pot deduce din rotirile flA(e-I) ale fibrei medii deform ate a montantilor.s L.1 se deduc din OA(2-1) Cll relatia (17.11) 24) Rotir~a plastics 8A(3-2j la baza montantului A in treapta (S2 . din incarcarea (S3 -'. deratii). 17. 22) Momentul la baza montantului B.S.7 (17. este necesar sa se verifice daca rotirile din articulatiile plastice de la capetele riglelor se mscriu in capacitatile de rotire respective. Deci formula (17.Bn] 20) La incheierea treptei de incarcare S2. datoritii Iegiiturilor pendulare intermediare intre cei doi montanti.=--- O.. determinatii pe schema din fig.). ca ~i cum acesta ar fi 0 consola simpla.2.[ara rigiditate sub forma la incovoiere (pendulare). (17. 8 carea (Sa . ell coeficientii VA din tabele.7) tH (17. 17.6.3. Momentul total din inciircarea Sa Eb [7. se deduce marirnea fortei orizontale Sa la care se plastifica baza montantului B.2 - V d (Sn ..10) ~ = _::_ (x H fiind inaltimea inca neplastificat la bazii. 21) O2.S2) 2H/3. b) Se noteazii cu sa intensita@tea fortei orizontale totale S la care se produce plastificarea la baza celui de al doilea montant. de la 82 pina la aparitia plastificarii la baza celui de la doilea montant (zona B1B2 din fig. .5.6) ® de unde: ~2 = 6.9) Din egalitatea M3B = AlB cap.l. 17. rezulta din deformata 100 101 .8 [sistem de (II . se calculeaza ell relatia A _ A _ Fig.D .1 + IrBn] 07. Din ecuatia fibrei medii deformate a unei console eu aceasta ineiircare..S2) este preluat de montantul B.8 al deplasarilor laterale dintr-o incarcare orizontala distribuita triunghiular pe inaltime. 17. pentru diafragme cu 9. deplasarile in dreptul riglelor ~i Ia nivelul 2H /3. 7) si se compara cu Op calculate la pet.2(S2 .__:_=--__. de la baza diafragmei pina la rigla consiunde Beste 'Rezulta : montantul t L. din incarcarea (S2 .S2).. In tabelele 11-13 sint dati coeficienti pentru calculul pe schema din fig. _ . Baza montantului A fund plastificata. 7 Aceeasi relatie se poate utiliza cu suficienta aproximatie si in cazul montantilor inegali. 17. 12 + 8) . In tabelul 10 [IVAS] s-au dat valorile coeficientilor U« l?entru diafragme ell 5-11 niveluri. • .1) ori static nedeterminat]. eu incarcare laterala distribuita triunghiular pe inaltime.S. 5. 23) Deplasarile Iaterale difera fatii de cele ale unei console simple. intregul moment incovoietor la bazii din incarFig. 17. In domeniul (S2 .5 Ebie. S3).(!. va fi deci (Sa . H schema de calcul a diafragmei este cea din fig.S2) Hn 0..

.]+1 eXI?resllle (17. ]~. 03-I)max ~ 25) Se verified dad 011(3-2) se Incadreaza in eapacita_tea de rotire (Jp a bazei montantului A. pentru fesB/IesA' valorile 611(3-2)= diafragme coeficienti1or ell 9-11 niveiuri.7. corespunzatoare acestui stadiu. min- 2.1.(lJjHr 27) Rotirile plastice 63 -2 Ia eapetele rezultil in functie de 6j eu relatia (17.3 si 6. din (5:J .j -v' 6.=:: max).C~drarii rotirilor din articulatiile plastice de 13 capetele riglelor III capacitatile de rotire respective.2.7) 63-2 = -( [U ll{j+1)-U o riglelor (Sa-S. 30) Intrucit in acest domeniu ambii montanti sint plastificati la baza.1 - .63-1 = min) ~l cea car~ lese din lucru ultl~~ (ap +1 . j.7) 0B(J-Omin. - 2H 3 • 6j ~- 2 Hr I H. (So . cu care suplimentele corespunzatoare de rotiri ale fibrei medii a montantului printr-o operatie inversa eelei efectuate cu formula (17. 22.3 +6 B(3_1) 2 0. 17.4 (S!! . 6.)H3 E 1 "H b CO(Il) din • treapta 6. j + I. De data aceasta. 20 eu (Ja_2 de la pet. CLl relatia • 1 [61+1 .ntifica. u. 17. Treapta IV de incarcare..miitimiIe deplasarii D. Daea O'!(3-_2)"~ .3. in stadiile de deformare corespunziitoare punctelor C1 ~i Cn din fig. 10. rigla care ~ese prima din Iucru (ap .}.1_ I1j .4 schema statics a diafragmei nu s-a modifieat.In tabelul raportul 14 sint dati.!L L (17.\ A '-13 = 0 B(3-1) . 5. calculate la pet.12) = = COp C(Jp - 63-I)min.~ -3. .S2) H3 in functie de Se noteazii cu: Lls .I1j .9).Ull ($ 1)] • (S3 .H (17.. He unde He este iniiItil11ea unui etaj. Pentru aeeste doua cazun extreme se detenmna 3 17. _ Se deterrnina deplasarile latera le Ia nivelul fie~arei rigle. + 31) lntre 6. rotlrea. determilla~ii la pet. 17. astfel eil suplirnentul de depJasare Ia nivelul 2 H /3 at fortei 5 va fi 0 Ll...10) coeficientii Ui!J.~i se obtin rotirile plastice totale (13-1 = G2_1 63-2 la capetele nglelor. si anume: . b) 29) Prin calculul diferentelor ~1J -.6:1-1' se ide. 26) In stadiul de tncarcare Sa e~te din nou necesal:a ven~carea II1.3..J' 6. din tabelele 11-13..intensitatile respective ale fortei orizontale 6..' in functie de Uo.5 Eblc. 54' S5 .. 17. Forta orizontalii 8 nu mai creste fata de 55' deci in stadiul ultim: 8ft = 55' ° 102 .S2) H2 0. 8 5 = MAellP + M Seap 2 HI3 .j+ 1 astfel calculate. 17. Treapta V de incarcare.4 = = D. de la S3 pind la atingerea succesiva a ruperii la capetele tuturor riglelor (zona B2-C1. CII din fig.5 Eo [lrsA + J. folosind tot coeficientii U« din tabelele 11-13 ~l formu!a (17. de la S5 pina la atingerea ruperii la baza primului montant 32) In acest dorneniu. se obtine 6j =t lUll (1+1) . I 6.26 .11}_1 ] = Llj+l -11. deci 84 = Sa calculata la pet.2.8. .6. 17. iar deforrnarea este pur plastica. . A (l713) (j-l)] o 28) Se cumuleaza 02-1 de la pet. 2. Introducind pentru 6.3 + e 3 2H B(J-I) "'/. _ Considerind 3 rigle suceesive j ._1 plasticii flB(3-I)mllx. B. rotirile medii a montantilor se stabilesc pe schema din fig. in' acelasi mod ca in operatiile 20 ~i ~1. deci 84trebuie determinatii in functie de momentele capabile la bazele eelor doi mon tanti.5~). deformatia monr---'''''''--p--q-~:'''' tantului Beste 0 retire de corp rigid (fig. fibrei n:e~1I deformate a montantului B in dreptul riglei j se deduce dill deplasanle I'. 4 (17.16) 17. totale 5.!:..'SIJl (17.2) si in eel al ruperii ultimei rigle (Cn din fig. . . care se compara Cll capacitatile de rotire respective 6p calculate la pet.j-1.61" inseamnii di starea Iirnita ultima a diafrugrnei eu goluri a fost atmsa innmte de treapta de incarcare 53' _.10): .15) L .. In treapta de Incarcare 55' toate riglele sint iesite din lucru.2).14) Se obtin astfel rotirile montantului in stadiul ruperii prirnei rigle (punctul C1 din fig.~. <S. 6. ambii montanti continua sii se deformeze printr-o retire de corp rigid. 5a) ' 6.

21) unde: 111 = -G s este masa constructiei.17) 0. . Acestea din urrna se pot stabili in modsimplificat printr-o analiza: dinamica neliniara pe un sistem echivalent cu un singur grad de libertate. Daca se foloseste criteriul energiei de deformatie. Au. Ecoeficientul de echivalenta intre sistemul eu un singur grad de libertate ~i eel real cu mai multe grade de libertate. corespunzatoare perioadei proprii de vibratie a constructiei si factorului de amortizare critica v specific tipului de structura respectiv (la structurile cu diafragme din beton armat: Ii = 0.20) este deplasarea maxima capabila a structurii.16. ~8 depJasarea maxima indusa de cutremur. C. IV.OA(3-2} < OpE].. Rotirile plastice cumulate vor fi: . . Sft ~i Al. Pentru efectuarea analizei dinarnice neliniare.05). ~i de Institutul de proiectari « Carpati ». (17. Verificarea finala a capacitatii de deformare plastica a diafragmei ~i a structurii in ansamblu 33) Cu valorile S1' . Romania de programe de calcul automat. dad! una din diafragme prezinta 0 valoare ~u disproportionat de mica in raport cu celelalte. IV. atunci deplasarea ultima la nivelul fortei Su va fi Au =::: A3 iar daca cedarea atunci intervine reale.(3-2) . De exemplu. (17. . cu observatia ca la 10~ 105 . perrnitind luarea rnasurilor necesare pentru eliminarea lor. T .pentru montantul A: epA . + 2H 3 [OpA - OA(3-2)J (17.4.ordonata spcctrului elastic al vitezelor pentru cutremurul considerat.23] Eu > Eli Eu este energia dezvoltata de structura E.pentru montantul B: OpB. ceea ce corespunde de fapt aproximarii diagramei r reale S .19) in stadiul ultim.. I.45. g = 981 cm/s2. Diafragme cu mai multe 'sirnri de goluri Pentru ca rnodul de calcul expusjn cadrul paragrafului 17.energia indusa de cutremur. v . de Catedra Constructii din beton arrnat a Institutului de constructii Bucuresti. Este de subliniat ca verificarea dupa cele doua relatii conduce la rezultate diferite.4(3-2) la baza montantului B [OpA - > OpE]. se dispune in R. Daca primul montant la care se atinge capacitatea de rotire la baza este A [OpA .'T. . acestea se reduc la diafragme eehivalente cu un singur sir de.Stadiul ultim al diafragmei fiind definit prin atingerea capacitatii de ratire -plastica la baza celui mai solicitat montant. goluri.incarcarea gravitationala totala . 17. elaborate de. IV.19). 34) Verificarea sigurantei constructiei in raport cu un cutremur cu parametri dati consta in compararea caracteristicilor de deformatie elastoplastica ale structurii (deplasarea maxima capabila sau energia de deformatie dezvoltata in stadiul ultim de solicitare) cu valorile marimilor corespunzatoare induse de cutremurul considerat.. se traseaza diagrama S .3 sa poatii fi aplicat si la diafragme cu mai muJte siruri de' goluri.0.3.I00·S!.~-----2 2g (17.P. . ] 3 ~i care in continuare va fi notatii cu 0pA sau OpE in functie de montantul la care intervine..18) unde: ~tt 17. _rotirea acestuia ajunge la valoarea OJ} calculata la pet. . respectiv relatia (17. . Compararea valorilor Au ale diafragmelor care compun structura scoate in evidenta ~i eventualele discrepante sub acest aspect. 44. S.8. Conditia de siguranta se poate exprima printr-una din relatiile: unde: sau ~tt > As (17. Se considera ca deplasare ultima capabila a structurii in ansamblu cea mai mid dintre valorile ~u ale diafragmelor cornponente. conform normativului P.~ pentru fiecare diafragma.A a structurii printr-o diagrarna de forma biliniara cu palier. in Iipsa unei analize dinarnice neliniare E8 se poate evalua intr-o prima aproxirnatie folosind relatia cunoscuta [IV. cu cornportare elasto-plastica ~i avind rigiditatea in stadiul elastic si capacitatea portanta a' structurii I _ E 1/I1'~ _ E G v~ E. dimensiunile si armarea ei pot fi oorectate pentru a-i conferi sporul de ductilitate neces~r: Posibilitatea scoaterii in evidenta a unor asemenea aspecte constituie de altfel unul din principalele avantaje practice ale metodei de calcul expuse.

In treapta II (capetele riglelor plastificate. introducind la numitorul relatiei (17. 17.10): ' . S~ se deduce din mornentul capabil.5) se aplica pe aceasta schema. 17. are forma biliniara eu palier din figura.5) se aplicii la fel ca pentru 0 diafragrna cu un singur sir de goluri.M. Acelasi mod de calcul se aplica in continuare pe masura plastificarii succesive la bazele celorlalti montanti.fieeare treapta caractensnca de lncarcare.3. 0 data cu modificarea schemei statice prin aparitia de articulatii plastice.ar i D.3.lt = 62 +2 13. rn . n ["". Diafragme pline pline. conform pet. Relatiile (I7.". conform pet. 17. se schirnba ~i modul de echivalare (fig. 17.. ]H . 17. 17. 17. -in treptele IV ~i V (v. 17. diagrama S -.5 (fig.10. 17. atunci grupurile A-B ~i C-D intervin ca diafragme eli goluri CLI riglele rarnase in domeniul elastic. '17.10.4).5..10. Sit I I n.7). de exemplu intre moritantii B ~i C din fig. 17. 7". Fig.. pet.J ©@ [[] @-@ [)-@ 17. ~ 1 s.6. a). caiculul se reduce la treptele de inciircare $i V (fig.l.l"l. cunoscut din calculul in domeniul elastic. b. . [ t. c. schema devine cea din fig.3. unde Up se determinii in rnodul ararat = s~.3).lJ. restul montantilor se echivaleaza printr-unul singur (fig. in care toti montantii sint plastificati In bazii. introducind Ia numitor suma momentelor de inertie echivalente ale tuturor montantilor.10. calculul se face la fel ca pentru 0 diafragrna ell un singur sir de goluri (fig.r.3. eLI relaria n in eazul diafragmelor S~= - l\fcap 2 HI) iar ~2 forma se calculeaza eu formula 0. 17. conform pet.2 S~H3 (17. operatia 106 ]07 .I.11) suma momentelor lor de inertie echivalente.11) Mentinind aceleasi ipoteze ca si la diafragmele ell gal uri. 1 r b J. II In treapta V (rupere In baza diafragmei).6 ~i 17.. prezentat detaliat in paragraful 8.2.in treapta I de incarcare (stadiul elastic. e). deci relatiile (17. tlp la pet. o ®©® @® . d). sub I Fig. In treapta If (plastificare la baza diafrag5 mei)..in treapta III (prima plastificare la baza unui montant.10 6= 2 ~).l""~"".5).3.. deci eu mornentele lor de inertie echivalente calculate in co nsecintfi. se aplicii procedeul diafragrnei lnlocuitoare.3). ~"". 17. . 17.3.10. Daca intr-o treapta de incarcare interrnediara au intervenit articulatii plastice la capetele unui singur sir de goluri.

. Armarea moniantulu! A .~51.59 +103 +159 +240 Rigle r 289 27.. Fig.B } 2¢12 23.00 ~ r~ l..9 266 @ ® ® (D..00 125 150 175200 Fig... I (v. s - T. ale carei de ealeul 3 din sint prezentate calculul pentru una din diafragme ~i anum~ DT2 din fig. B a) Date preliminare Calculul structurii in stadiuI elastic. inlocuitoare (v. Spectrul elastic de viteze. pe structura in ansamblu: ".. .. 'h ..197 +342 +525 +797 / Hontant J / B +25 ..::-- I...5051 "~ ~~--~ /.. 025 0 0 075 1. la incilrcarile orizontale seismiee date de prescriptii. cap.575 0] .II ~ J II 0 C. sint ariitate in fig. NuB = 750 kN. Rezistente de calcul ale betonului si armaturilor: (1) @ @ ® ® 0-14 -74 -50 . corespunzatoare unui grad de protectie antiseismica 8.23).· : june prin mont anti II ~ I 15- Se detaliaza 9.13... sect 2625. -~ ..p10 180 \ 20. 13 lit 15. 90 0.. pe montantul B.14). Hontantu/ ~ '" A ". 17.... 108 109 . '".s 2753.. 11.. Se iau ca baza datele cutremurului din 4 martie 1977.. " r--.. inregistrate la Bucuresti. Se utilizeazii beton B 15. t 1. date geometrice au fost determinate in eadrul exemplului vol. 9. 14 f10nfant ... 17. obtinute din acest calcul (in kNm). 1 -- 0-4 -22 -15 +03 166 \ ..975 eu. ~o Armarea montnniutu. pentru structuri ell diafragme de beton armat (v = 0. ]2 225250 a. Incarcari gravitationale: pe montantul A... -2.. 17.6 23. Sec:!iune prin rig/a de cuptare d.Exemplul de calcul 18. .- 50 I-- ...2 151 } 2. fig.. 8. I I I ---- '"--. 11' .- 150 -... Rezultanta So a inciircarilor orizontale repartizate diafragmei DT2 este So = 146 kN. a fost efeetuat prin metoda structurii continue.l b. " \ ::.uo.'ej t 1'22< 95 " ~: r' 15 ctn]s '" / %rq31 i- 0. . 0 ~I-~=o. NuA = 1000 kN. 100 t. en Eb = 230000 da'Nrcm''.14.12.14. Diagramele de momente in eei doi montanti ~i la capetele riglelor de cuplare.~ . 17." -1¢10 Fig....05) este ararat in fig.. 17. 10). Sectiunea activa de beton si armarea in fig. 17. V.70 2 . f1ontantu/ [3 . Verificarea capacitatii de deformare plastica a unei structuri cu diafragme.. ®/ / / / / +83 .EN = 30 000 kN._. Caleulul se face pentru structura din exemplul 10 (fig.=1.6 -2{J. la indirciiri orizontale seismice actionind transversal constructiei.. II ~ . - ~ -I .: I~ - -. preeum ~i armarile longitudinale ale riglelor. ~~~j _.. I " . Armaturile sint din otel PC 52 la montanti ~i OB 37 la rigIe..

40 10 + Cof 12 = 5.. IIOB = ]30100 ]5 0 0 ]95 .'! 1l1) caracteristicilor axiale rezistentii ~'i deformabilitate pentru "0.067 0. 4. 4050 . 9 2.ale=llu~ oeste prezentat a mearcanlor orizontale de efort axial c~ riglelc plastifieate 0 exemplificativ numai pentru de la montantul A spre rno . 195' 3..049 0.7 hr = 0. Cp rod Ip em 0p = II. 1.5.1 ~ Mrp + 3· ~ 47.0549 0. 120 °oB= 75000 =0213 15 . 8) Parametrii M. - Montantul B: A~~ = 4 0 10 +40 3-5) 'Capacitiiti de rotire plastica Ip = 0. de rezistenui si de 'defor/llabilitate ale = 0 :r= D. 120 ' .14 ern". 110'= 56.35' 2100 = 2850 daNycm>. "- ii.5 .p = b/i. 8 3.40 ern"._4 - A = 1.0511 0. n- Tad 9) Pararnetrii 110.08 .2014 1.14 4050 120 = 0. 10~13) Calculul este concentrat in tabelul urrnator.89 ern".0025 0.N 1000 = 750 + 552 NB b) Stabilirea caracteristicilor riglelor de cup/are N.75 Re cu riglele plastificate = 1 000 = Rc = R« Ra = 1 . Momentele de plastificare lir = 60 em. ]3 89 = _'_'_ .'l= 80 10 +60 (2) _ 8 = 9.N ± 552 = I 552. Ra = 1.5 = kNm.22 552 kN.0 35. 4050 15 .28 ern".~) de armare A: Rig!ele Armnre An em: . 340 . 195 ] 20 608 +6 0 10 + (]) ~ i7. N.0427 I I I de ii. 6.9 = 336. din incfircarile NgB gravitationale = 100000 15 ' 340 .5 2010 2012 . C) Stabilirea mon tan/ i 6) Eforturi Ny. 6. 1-2) = N!/ . 448 kN = 198. 5 0.5 em. = 750 kN.0266 in situatia = 44800 15 . Mr)l = 2' 25.340' 4050 120 =.034 0. 80 = 40 em < 42 em.067 . ]95 . Din Riglc!c tabelul 9 " = 3. Cu - ". 120 = 0073 0 ' .n - 15 .336.7 ._I = NB ± D.57 2.75 a. Rc ~ kNm (] -.036. 7. A~~ ~ 14 = 13. Re = - s. !XiJ = 0 160 ' . II. . b = 15 em.75 0.049 0.N ~ in stadiul NYA NIIB 2. 25.0350 0. 0. 9 2. 7. 4. 0. 120 = 0371' ' .28 15 340 0 5.. 120 = 0. CII Tad 1.7 47.7 .35·3000 = 7) ~ 4050 daN/cm:!.9 9.-1 in situatia ell riglele ie~ite din lucru = 0 163· ' .75' 90 ~" 155 daN/cni2. Cil Ii' sensu tantul illl ~ontin~are. " la riglelc de cuplare 2 100 daN/cm~. 1.0024 0. 60 = 42 em Ip max = 0. e actrune B. 1302 kN = 1.1 0. e. A~:l = 00 35.40 15.'I In stadiul cu riglele iesite din lucru kN.060.j = N!/B = 750 k N.0 -+ = 4· 35. = 1000 kN.-Ia R~ = montanti 3000 1.0027 I I 40 40 40 - 0. 8 3.26 3.034 0..75 50 ~ 120 daN/Cl~Z.=---~~ b/loRe '~a Ra ~ Montantul 2 +2 !X(!) A~.0325 0. 111 . = 1. i7.75 daN/cm:!.

222)1 DB = 0 890 ' .0225 = 18) Se egaleaza 12. = 11. = 4. 44 800 0. I I01i10 din lucru Plastlficarc I In exernplul de calcul 3 s-a ealculat: imA rna.M/! = 3.724 + 0. La pet.225 Cu Iesite din lucru = -----'------ 0.035 Q. AmlB = 1. 111.4·1.24.746 niveluri. kNm.266 .310 Plasti ficate 0. SD 16) Momentele de inertie riglele plastifieate la eapete eehivalente ale montantilor.95· 0. Mn (kNm) N» ea.371 17 0.05·24.067 .0094 I 0. .9 = 24200 daN..2 (25 780 . 1 =.222 0.. 112 113 .M"A 'J la bazele rnontantilor.4 .o -. 17. 24.222 M2B 0. fill.067 m4. m+.4(2-1)' = 5.95+0. Nn eo (kNm) Mcap 17) Mornefitele . lesA = 0.2 kN. 8p d) Treapta I = . Nn (daN) flo"l. Din tabelul 10 (v. eu S2 = M.~ . Cu formula (17. 108 b Rotirile 6A(2-1) = 6A(2-1) se calculeaza formula (17. 3. MA.117 2434 +310 2744 35 0.360_"(2_1) .75 82 ---'---3 41 0.724 = S 0 Mr Mrp = 146 47. .8 kN. kN.746 1 -I._ 0. 0.0035 lvloB = . S1) (v.0025 75000 0.5) - = M ±N ea (kNm) = ~ 24. 17.2S1H3 _ 0.0330 0.213 1458 -660 798 51 0.9 kNm.2· 24200 (2 475)3 I). 15) Din exemplul de ealcul 7.. 0.15 1..1) S 1 14) Rigla eea mai solicitata 19) Deplasarea D.0538 1 037 = 798 _.1150 _--'--.1 = 0. Stadiul de solickare caperelc riglelor c) A D Iumelor) o (c~piil > 0.3): 0.Montnntul At /Ai CIA' "D 'G (m) [v. .11 50 ---. in situatia eu Coeficientii Uu din tabelul citatile de rotire Op calculate forma de tabel.S05 I. pentru 9 forrnulele (17.213 17 0. ca. I de incarcare '(0 . 0.0.086 1789 +138 1927 35 0225 1 -I.9 28. 24. _ 1 037.75" = 0..61'- = 12..05 H (m) I h Cu II Cp 0. de 20-21) - + 0.. 24.2.411 + 0. A _] corespunzatoare .0158 0. E1 .073 1 100000 0.464 m2.40+0.1 04 em..29 _ 0.m~. = 28. eu aeeasta ngla Mrp = 242.8) (25 780 ..2 montant care se plastifica este A. - 1 329 Abaca nr.60 0.75 = 2. 5 sint prezentate in continuare sub = "'£_04(2-1) I.80 0.464 .13.724 -I. fig.fmt A = 3. - AI2A.0035 ! 130200 0. .15 1.222) lOB eu - ern. 80 = 146.060 0. pentru diafragma DT2 momentul inertie eehivalent este les = 3.266 m:!.222 0.6) 04 ..24200) (2475)'1 _ 1 76 230000 (0.05 . = 0.40·0. _ . = 'is 0.61 0.724 - ell forrnulele 336. I). 0. =.163 1 0. . (17.746 NA.0025 = 0.140 958 -379 579 51 0.63 S2 3. 1-2 s-a ealculat pentru = 47.63 s. eu = !vIh cap 0.·1. Cu formula (17.5 ~ ca1l> ? 17.724 m4 lion Abaca nr.9.'--.75 3 82 . 0(2_1) 10.14) este cea de l~ ~iv:lul 4.75" 2 = 02 L.10-3uU 'S e) Treapta II de incdrcare (S1' .0..1. 1mB 0.87 S.02 0. Din abaca: /p = 0.0 kN Rezulta primul 1). valorile 62-1 ~i comparatia ell capala pet.8782 257. '1 la S2 se calculeaza eu formula . .230 000 .0550 0.225 = -----'----- mn 0.724 -I. lesB 0. S2 257.4).50.0544 1 329 = 1927 -.80 ·. din abaca. S2 = 474.0545 0. 0.5 ~ 336. vol. 3.5·230 000 (0.24200) (2 475)~ U u 0.8 kN.75 =2.

5 35.4(3-2) la pet.6 26. = 0294 .2 1.7 4.D7S 0. formula (17. Cu formula (17.025 0. 10- ell formulele dJ = (17. • ' J.2 8.12) Rigl" (rabelul 10) 14.5 32. IAeeasta dcnota ca de fapt in eazul de fata ipoteza di riglele sint plastificate si Ia eapeteJe dinspre rnontantul B inainte de atingerea treptei de incarcare S3 J1U este reala.3 "'I .2 1.0 25.53 'ern.0 25.13) L(S3 . 10-:1 2·2475 3 + 0.222' 1()ll = 8.87 .4 9..294 [Ufl.7 35..1 1. 0.021 0.1) = 429 (30 850 . 230000 .092 O.15) 3.179 0.2 1.4 9.4 9.028 0. 17 = 3.5 32.2 1.0 32. ci plastifiearea apare lntii la baza montantului B ~inumai dupa aceea la capetele Bale riglelor.025 0.2 kN calculat Ia pet.222 0.7 6. 0.050 0. 230 000 • 0. 29) Din tabel rigla 7 ~i maxima t:l se vede ea 'djferenta (flp pentru rigla 1.75 3 = .01 .124 0.8 0.201 0. 5 I Op-03. 114 H5 .~ are lin caraeter local ~i ea atare poate fi neglijata in ansarnblul calculului.212 0. Se observa ea Sa < S2 = 474.8 1. = 0..6 32.66 . 257.Uf·j)- Uf10-1) f) Treapta (S~.14) 1 0-3. calculat ell formula (17.Sa) HJ /'1 Eo 1.307. in care se intni ell IesB/IeSA = 0.6 0. 23.199 0.307..M /J = 798 k Nm. 18 111 ipoteza ca montantuJ B ar fi fost primul care s-ar fi plastificat.8) = 3.724 . din tabelul 11.8 cap 1 037 + + 2 .7 8.6 26._.068 0.028 0.0 32.5 32.004 0.060 0. DO 0" (~_I) (.2 17.222 .038 0..6 0.0 25) 0. 230000 .064 0.22 +3.. .4 7. Pentru toate III riglele de a rezultat iIlC{II'C{/re 82-1 < 811._1 (x 10-') = M2lJ (S:I - + (Sa 257.1 4.353. 23) Deplasarea laterala ~3 la nivelul 2H/3. = \lBO-. 10-') 8A 3-2) ( = 0.5 26.10-3 calculata in tabelul de 26-28) Pentru calculul deplasiirilor la nivelurile riglelor.ll 17? 0.8) i1f:llJ la pet.4 6.6 23.2 1.9 24. 24. = \. ' On(3-I) 30) "'ax tabelul 11.307.023 0.246 0. Rigl~ = 0.25780) (2 475)~ 80 .3 8.1 1.065.11 .1 17.026 0.1 I) A 0.(j+l)-Uj(j-J) I °3_2 ()( 10"") I °2_1 (x 10-') de In JlCt~ ~O I (x °3_1 lq-') I Op (X 10""') de la pet.5 6. 17. 10-") [J~_l ( >.110 0. 03-2 275 ]..5 '35. 1n formula (J 7.80 4.25780) (2475)" 0.3 Pcntru toate riglele a rezultat ~i llJ acest stadiu S~) 0(3-1) < 01}' g) Treapta IV de iucdrcare (Sa .25 780) (247W = 3 . de unde : S3 = 308. 4. IU-'} 01' (. = 30.250.224 0.239 0.24) Cu IcslJlIes..5 26.0 1.3 0. Asa cum s-a precizat in coruenrariul la operatia pet.015 8. 10-13.sn' =' 0. pentru ~17.6 26.6 26.106 0. I-sA ell in I..8 30.222 0.5 32. unde S!.1 1.3 9.2 7.223 0. calculat la pet.946' lOS = 1 01· 10-3 ' 1 2 3 5 6 7 4 8 9 0. ?? L13 = 1.Clll. eorespunde la nivelul lHj3: Uf).1 25.2 8.8 kN.028 0. influenta acestei inversiiri de ordine asupra diagrarnei S ._--.065 (30850 .028 0. se utilizeaza coeficientii Uj). eorespunziitoare Ia S:I 3 2 J 0.249 0. 9 8 6 5 4 7 Uf1(j) rabclul II dinl I U!!. 10-3 < 6p(A) = 22. ell formulele min _ - I)~-d este minima. 22) lvI2lJ.c2 8.1 1..3 17. 10 8• u.168 0.0 0.219 0.29 • IO-:i = 5.2 35. se gaseste in tabelul pentru diafragme cu 9 niveluri. S~) I 037.J = 0.-1 1.~.353 (30· 850 .015 0.6 32.5 . 0._?6 .149 0.87 S2 S2) 2] H = I 257.5 .80 10"""3. U a = 0.5 kN.29 0.5.3 0.6 7.

efectuat la calculator si apoi cu formula aproximativa (17.roagazinate. . (2744 2 + 579) = 201..16) S5 = ---2.. calculul i) Verificarea finalii a.0 + 257. 17.0 2 -I.8 5394 3450 4685 6177 3970 6834 2 4 1 2 4 1 10788 13800 4685 12354 15880 6834 I Ll. zona hasurata). valoarea minima a deplasarii ultime s-a inregistrat la DT3: Aft min = 12. Cu formula (17.A se Iimiteaza la aceasta valoare "a deplasarii (in fig. mod Llu nee = 3.2 17.kN 64341 Energia indusa de cutremur s·a determinat comparativ printr-un caJcul dinamie neliniar.53) 308. 17. de diafragme de ac"ln~i tip I Eu lomlii kNcm . . se aplicii formula (17.8 + (3 222 ' _ 1.04·242.15.5 kN.14:.39· 10-3 < OpE. 15 LEu I 5.50 dinamic neliniar. 10-3 si OpE = 0.0 53.57 ern.(12.4 kN. a) 1/1 calculul S .kNcm.85) = 14162 kNcm. 17.8 8. DT2.Ll a strueturii biliniara din fig.85· 5500 2 + 5 500 (3.0A(:H) = = (9. diafragma analizata Diafrngmu I ~II em I I Eu.01) 10-3 = 8.0538 = 5_.10-3.5 2 + (8.06 em.0094 = 9.V de /I!ciircare (S5' . 6A(3_ = 1. diagrama s-a aproximat prin diagrama 17.17). 31) S. 10-:1 = 17 .3.4 2 + (12.5 -I. capacitiitii a structurii in allsan!blu ~3) Diagrama in fig. Su) 32) Su = S5 = 201.01 .15. 116 117 .57 _ A u . 5. 34) Numerotarea diafragmelor coroponente ale structuru este cea din fig.16..A5 = 3.57) 201. de deformare _ p~asticii a diafragmei ..!I. A pentru .66 .21). DTI DT2 DT3 Drl DT2 Dr3 53. toate diagrarnele S .308.40 .-?? - + -I. 2475 3 = 12.8 em.8. DT3 sint cele de pe partea opusa. 9. DT3· sint celelalte diafragme de pe aceeasi parte. energiei totale 2· 2475 3' 8 39 .. Efeetuind in mod similar calculul pentru toate diafragmele. o:i c::> ". 10-:1.4 16.(1 26 _ 1 04) ' e 242. 9 ) ""324.201. pentru 0 diufragrnil I Nr.22 + 5.53 _ _ 3. Pentru diafragrna DT2. energia maxima inmagazinata va fi Eft .4 ~l -I. 16 Es = 1.1.. Intrucit epA . h) Treapta .5 12.kN c S. In consecinta. 10-3 2 .40 .1 53.~i este reprezentata Valorile pe structura Llu ~i Eu pentru sint aratate restul diafragrnelor in tabelul urrnator.50 - 1.= S3 = 308. DTl. DTl. epA = 0..80 = 3450 kNcm.3 .26) 257.22) 308..em Fig.4 kN . A rezultat : In acest em ~i Verificarea capacitatii de deformare plastica se face In cele ce urrneaza dupa eriteriul energiei de deformatie ip.75 = 1. 17.DT2 = DT'2 este diafragma analizata . calculate la (10-13).. calculata la (25).7 ·12.cm Fig.

2. IV. Skokie (Illinois).'. Thesis. J. IV.5 53. A lie n. IV. Rorna. 6.19. I q b a I. 85-~2). Bejtavlour of One-Story Reinforced Concrete Shear Waifs -Containing Ope/lings.1.:1ucm 1 Ell kNcm. une . Es < Eu = 64341 kNcrn. Be nj ami n. in: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake Engineering.G.. B l u me. 110 118 .. 315322. Earthquake Response 0/ Structures. la T = 0.A. End 0. diafragme. J. M. si Fen ton. nr. National Conference on Earthquake Engineering. IV.E1£ \ (6" /II. Prentice-Hall. ~i D 0. Po s t e. . pag. 1960. N. era i n i c.Tests of Coupling Beams. A.A. Skokie (Illinois). De r e c h 0. Rezisteutu ~i ductllitatea . pag.z Cli diafragme de beton (P. Metode energetice .4. § 3. R. in: Proceedings of the Second World Conference on Earthquake Engineering. nr..-I) em '1 s-a rcpetat acclasi calcul cu lngrosarea 101m! . Bulet~nuI Constructiilor.. 1980. New mar k. H. Design of Eearthquake Resistant Structural Walls. Preciziiri privittd notiunea de ductilitate a structurilor de beton armat In regiun! seismice. IV.B.6 53.. American . V. D. nr. 1980.15. Dupa ambele = 0.14. criteri di progettazione a rottura e program. G. Stiffness and Ductility Required ill Reinforced Concrete Structural Walls for Earthquake Resistance. A. t :1. Istanbul. 221. ell formula (17. Istanbul. Diafrnuma I . In spectruJ de viteze dill fig. 1980.. A. de diafrugm" de acelasi lip I Eu 101315. sectiunilor de diafragme de betou annal. M. H.rdenas.:Ncm 2 4 1 2 4 I 23086 31856 10 200 26528 31460 14946 138 076 "5:. C lou g h. 6/1982. 1/1979.5 s eorespundev = 35 em/s. In: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake Engineering. B. Strength.l3. IV. IV. Ski n. T.17." ~i ~Eu au crescut eu peste 100 ~. IV. !. In : Atti dcll'Jstituto di Scienza delle Costruzioni. 11/1958. 4. dl calcolo. A Reserve EllergJ' Technique for tire Earthquake Design and Rating of Structures ill the Inelastic Range. ~i N a k ani s h i. In: Journal of the American Concrete Institute.7. ~i altii. W.ii Will i am s.. C o. V. 1/1979.J. I q b a I. D. 17. 6.T. De r e c h 0.. L. 1978. Bar n e Y.. 1973. 1973. A d a chi. J a e g e r. Portland Cement Association. In: Proceedings of the Second U. Strength 0/ La 11'Rise Structural Walls. nr... 1970.66·30 000 . nr. A r i s liz a b a I· 0 c h 0 a. A.241. AM. 3/1973 . L. 1/197. '1or diia f ragn e lor D TJ 51 D T). G. C..l6. 1961. 35~ = 12362 2·981 kNcm. pag. W. In: Earthquake Engineering. Ca.9. Ductility of Reinforced Concrete Shear Walls.. R.5 ] 1 543 7 %4 10200 13264 7865 14946 - I Nr. Force-Deformation Hyste. H. ntin esc u. In: Journal of the American Concrete Institute.1 c e.6. pag. M.. IV. IV. In i c u. L. Portland Cement Association.3. Pareti [orate antlsismiche ill cementa armata . ~i Hognestad. M. B e r t e r 0. Earthquake-Resistant Structural Walls . ~. 8/ 1979.5. pag. King's College. DT2 si in special DT3 prezinta vulori 6u mull sub o b serva ca ra ragrne e -. 323 -332.12.. S. rests Curves of Reinforced Concrete Shear Walls. in: Constructii. V. W. nr. t i astfel cele ale rcstului diafragmelbr. W..S. 323 -330. D. K. 1979. In: Construct ii. in: Proceedings of the Fifth World Conference on Earthquake Engineering.6 51. T . Ph. G. H. IV. prie a constructiei T = 0. Observalie. IV.?-crete Structures to Lateral Forces. '. 1976. In: Cons tructii.ucurc~t[. Instructiuni tehnlce pentru protectarea consti uctl!~OI Cil stt uCillr:t. ~i Cor 1e y. Determining Desltm Force Levels for Earthquake-Resistant Reinforced Concrete Structural Walls.6. G. Wiegel Editor. B I u m c..5 s. Istanbul.M. Dum i t res c u. Rezllltatele" sint aratnte in tabclul urmiitor.. . Tokio. B. G.de la . N. IV.. T. de si'tua~H ponte influenta asupra imbllnatiilirii ~i uniformlzar!i ~l1C~ltatl struc~urll. ~i Cor ley. . T. . ~i Po s tel n i c u. ~i" ~ 0 n 5. L. ~i Po s t e J n i c u.r ley. Effects of Beam Strength aud Stiffness Oil Coupled Wall Behavior. W. ~i Cor 1 e y. In: Journal of the American Concrete Institute. J.l8. pag. In: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake Engineering. Report PCA R/D-1583. Multistory Reinforced Concrete Buildiug« for Earthquake Motions. Calculul efortunlor sectionale III ~?mcmul ~ost-elashe. In.11 proiectarea antiseismicii n structurllor. Bra g a. ~i Fin tel. J.di fr I Dr. W. Seismic Behavior of Reinforced Concrete Wall Structural Systems. si Han son.b) 111metoda simplificaui : Din calculul III stadiul elastic a rezultat : perioad~ de ~ibl'~tie pr~. Design Provisions for Shear Walls. z = 0. 1980. pen tnt ~ d iurragm:l DTl DT2 DT3 Dr} DT2 DT3 53. la 25 em si cu prevederea de bulbi la capetele libere ale diafragmclor DT3 ~I D 1'3. IV. Con s tan tin e s c u. Con s tan tin esc u. in: Reinforced Concrete Structures SUbjected to Wind and Earthquake Forces (SP-63). vol.IO. Roma. metode. D. . -'. Din compararca valorilor All ale e:!_or 6 tipuri de. Englewood Cliffs. A . IV. M. G. nr. M. 97 -118. 272/1979. F.66. K. Stanford. in: Response of Multistory Co.. IV.9.Hanson. T. D. SP-36. 1-8.4 26. IV.J. J. Pentru a ilustra rnodul cum 0 ~orcc a:~ _:1... I Bibliografie fa partea a IV-a lV. J. R u sse I J. vol. D. Corley.2 28.E. R. Detroit. R" Bar b a ian i.E. IV. G h 0 s h. se .Concrete Institute. lV. American Concrete Institute. A.21) E.. si Cor n i n g.20.I L Car den a s. Effects of Creep ill Slender Concrete Structures. Age n t. Detroit. vol. University of London. nr. E..

S. V. nr. UII procedeu energetic peutru calculul structurilor CII diafragme de beton annat [a actiunea seismica. T. Roma. Istanbul. Concepte si metode energetice ill dinamica coustructiilor. P. pag. febr. Age nt._A.. Christchurch (New Zealand). Coupling Beams 0/ Reinforced Concrete Shear Walls. pag. P a u I a y.u r.. Stiffness and Ductility Properti. G.d b~ T. Y a ~ a ~ a. Prentice Hall. K e i n t z e I.34.46. Report EERC 79-20. lV. Portland Cement Association. H. New York. 1-8. 9/1971: lV. New Delhi. University of Canterbury. Priestley). S a Is e. n. 4. M jj 11 e r. A.4. IV. Ductility 0/ Structural Elements. Pc k a u. IV. A. 'University of Califorma. 1980. Zahigkeit von Wandscheibenbauten. S a a t c i 0 g I u. T. J 980.45.n e r. P.25. IV. in: Journal of the American Concrete Institute. In: Proceedings of the First World Conference on Earthquake Engineering. si B 0 r t now 5 k i. 9/1976. Wiley & Sons: 1975. Dubrovnik.44.38. In: Proceedings of the Fifth World Conference on Earthquake Engineering.S. IV. A. pag. A.1973. vol. Bucuresti. R. In: Journal of the Structural Division. Shear Wall Structures..a m l! r a. V. iV. Elastoplastic Analysis 0/ Coupled Shear Walls. In: Constructii. $i Cor Icy. IV. The Design 0/ Reinforced Concrete Ductile Shear Walls lor Earth. 1974. 1971. Han g a n. § 7. IV. febr. . Editura Academiei R. Christchurch (New Zealand). . S t. Function 0/ Lintels ill Ductile Behaviour 0/ Coupled ShearWalls.S. nr. si R 0 sen b I u e t h. IV. nr.. K u mar a p i I I a i. A. University of Canterbury. C h o l e w i c k i.. IV. K. T. IV. in: Constructii. S. ~i Pop 0 v. T. _ IV. sept. ] 20 121 .23. D. In: Proceedings of the 7 ECEE. 1973. Berkeley. nr. R u sse II.43. S. F_lIlldamelltal New Aseismic Design 0/ Reinfot ced Concrete Buildings. E. ] 979. 5.3. V. 1956. K. T a kay a nag i. * IV.E. ]982. M. IV. 5. In: Journal of the Structural Division.53.IV. Coupled Shear Walls. ~i Pop 0 v. P 0 s tel n i c u. ~j San t h a k u m a r.E.49. Alena. Report PCA R/D-] 629.R. ~i G 2 c e v ski. IV. IV. V. si G h 0 s h. Institutul de Constructii Bucurestl. A. I. Mac G reg 0 r.52. R. T.. Ernst & Sohn.56.. 229-248. Department of Civil Engineering. Ductile Behaviour 0/ Shear Walls Subjected to Reversed Cyclic Loading. In: Journal of the Structural Division. ~i C hop r a. G. T. Vall. IV. Walls. IV. 1980. Proceedings of the Sixth European Conference on Earthquake Engineering.S. Con s tan tin es e u. M. IV. si P a u I a y. T.!rced Concrete Structural Walls. IV. J. Wan g. New York. A. Constructii. 27-34. 1978. 5. DYlIamic Response 0/ Reinforced Concrete Wall Systems. IV. Proceedings of the A. M: Strength.31. ~i K e i n t z e I.. P a u 1 a y. P 0 s tel n i c u. Rorna. Chapter 12. . aug. P. in: Journal of the Structural Division. Win 0rk. In: Proceedings of the Sixth World Conference on Earthquake Engineering.: Po s tel n i c 1I.27. 1. G. pag. J. ~i De r e e h 0. J. 9/1976. 1980. P a u I a y. 111-118. 3/198].C.47. Ductility 0/ Squat SIr~or Walls. J. IVAI. 1980. Par k R. IV. In: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake Engineering. Proceedings of the A. In: Proceedings of the Fifth World Conference on Earthquake Engineering. Parametric Investigation 0/ NOll-Linear . Reinforced Concrete Structures. Cap.. 7/1973. A. G. J. P a u I a y. R. V. New mar k.. Consideratii privind modul de apreciere a conlucriirii elementelor structurale verticale. T. si C r a i n i c. Arena. . E.l. Proceedings of the A.' M. In: Proceedings of the Fifth World Conference on Earthquake Engineering. Fin tel. 1978. a cll_pacita!ii de rezistenta si deformare a structurilor la forte laterale. 1/1976. All Elasto-Plastic Analysis of. Hysteretic Behavior 0/ I}elllft. H. M. IV. W. Efectul contractiei impiedicate asupra comportiirii buiandrugilor diafragmelor supuse 10 inciirciiri orizontale altemante.32. pag. In: Proceedings of the 7 ECEE*. A. M. T. ]V. Ductile Shear 'Valls ill Earthquake Resistant Multistory Buildings.Structures to Resist Earl!Jq/la~es. 95-]00. pag..21. Istanbul. M a h i n. K..:. H 0 usn e T.s 0/ Slender S. T. Inelastic Response History Analysis 0/ Earthquake Resistaltt' Building Structures with Yielding Walls and Elastic F~all1es. 1978. si B e r t e r 0. Earthquake-Resistant Structural Walls Tests 0/ Isolated Walls (ll). 12{1980. Hvsteretie Behaviour 0/ R. N.48. In: Proceedings of (he Seventh World Conference on Earthquake Engineering.S. Wellington. Journal of the American Concrete Institute. Proceedings of the A. 1982. Shear WallS of Multistory Buildings. nr.33. Skokie (Illinois). 1/1979. Berkeley.E. si altii.55. nr. vol. Some Seismic Aspects 0/ Coupled Shear Walls.39. In: Constructii. 1975. J. Fiorato. nr. Simulated Seismic Loading 0/ Spandrel Beams. nr. 1979. 11/1970. Standards Association of New Zealand: Draft New Zealand Standard Code 0/ Practice lor tire Design 0/ Concrete Structures. Nonlinear Seismic Response (J/ a Coupled Wall System. nr. _ IV. 1981. 12/1968.C.. ~i Co u II.26. ~i San t h a k u mar. vol. Research Report 80-8 (Supervlst. Teza d. Metoda de cal cul m dorneniul inelastic al structurilor cu diafragrne de beton armat. Ductile Behaviour 0/ Coupled Shear Walls. In: Handbook of Concrete Engineering (edited by Mark Fintel). In : Journal of the Structural Division.w. sept. O. 1. N. Y. IV. vol.28.E. E. Earthquake Analysis 0/ Coupled Shear Wall Buildings. Fundamentals 0/ Earthquake Engineering. Erdbebensicherung VOII Hochbauten. IV. P a u I a y. B e r t c r 0. IV.. * :JI.24. In. M i ron esc u. M i hit esc u. L. 1977. 435 -438.35.C. Limit Design of'.. Van Nostrand Reinhold Company. Englewood Cliffs. ~i K a.eil(forced Concrete Framed Walls. W. B. Roma. T. A. Istanbul. Sri t c 11 at rap i ~1 ~ k. 49-56. In : Journal of the American Concrete Institute. W.51. K. 610-662. IV. V. G r ii. Research Report 8J. Berlin.S. P a u I a y. N. Aseismic Design 0/ Buildings. University of California. 6/1974. T.C.54.e doctor~t. 3/1971. pag. lV. nr. Z 3101. R.. 1980. In: . In: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake Engineering. E.50. T. Aristizabal·Ochoa. 1973. Berkeley (California). nr. Report EERC 75-23. D.36. New Romanian Code (or the Aseismic Design 0/ Multistory Building Shear-Wall Structures. ~i I:in tel. Proceedings of the A. Ultimate Strength Analysis 0/ Coupled Shear Walls. quake Resistance.C. A.42.. Calculul ill donteniul plastic al constructiilor cu diafrag me. Maruzen Company Ltd. M. Fin tel.37.22. P a.40. Tokio. E.29. 2. Be r t e r 0. T. 1964. M. IV. Contributii fa proiectarea antiseismicii a 'structurilor CII diafragme de beton am!al. E.~. V. ~iBar b a ian i. Oesterle.E. Paulay and M. M.30. nr. vol.u I a y. M u t 0. si G I u c k. A. IV. pag. IV. G.hear. ~ y n g e. E. A. en as. F.

1982.. 4. . The Seventh European Conference on Earthquake Engineering. Valorile 5. Procente minirne de armare pentru armaturile elementelor verticale ale diafragmelor 7. IV. 43-56 (v. 'I'imlsoam. Agent. I V . . TABELE ~I .r. Un pentru U. barelor verticale de pe inima .e. barelc 1~larea in co~si. de armare 0. D. 130 ABACE 1-17. Alena. .... 4/1982. Y. D.. Coeficicnui Uo pcntru diafragme eLI 10-11 niveluri 14. vol. . 577 . pag. Coeficieurii 11. S i me 0 nov. Alena.•••••. R.... AN EX.584.. IV.63.de inte. ~i S y n g e. a unui proccnr de armare ~' 02% 0 pentr u . pentru diafragme cu 9-1 J niveluri ~ .. 81-92.. sept.. pag. IV. [n : Proccedings of the 7 ECEE. Curbe .... In: Proceedings of the 7 ECEE. . " - eu 9 niveluri 129 130 12-13.1.. 1. . oct. 4.. P a u.E TABELE AUXILIARE ... pag.111 . ~i in Constructii. 52-68_ Su~·bLlr.5 126 . vol.. . ..59.. 1.l. . .. In: A XI-a Conferinlft de betoane. ell 5-11 minime de armare . R. ~ .. ell luarca in considcrare barele vcrticale de pe inirna ISO 158 . pentru secriuni de diafragme. Rczistcnjele de calcul ~Ie bctonulul la eompresiune Rc ~i la intindere pentru elernentele verticale ale diafragmelor monolite 2. . .••. pag. 235-244. oct. ~i ultirne ell. Tezii de doctorat. T..ile"d: pl~stij!care C1... Contributii /0 calculul §i alciituirea structurilor inalte Cll diafragrne de betou annat.. Rezistentele -4. Probleme generale de eonceptie ... In. ~~e. Experimental Investigation of Strength and Deformation of Reinforced Concrete Structaral Walls.60.ri calcul ill projectarea antiseismicd a coustructiilor dirt beton armat .IV. Dumitr·escu. ale . 6. si S to ian. Valorile ~'i/ll Rt .••. 9_ Valorile curburilor 10. 1982.. B. .IIC. Calculul post-elastic al buiandrugllor de beton armat.o.\B.. IY.2 % pcntru 35-51. .. .~~i~~~~~~I.. In: Journal of the American Concrete Institute. M i h ii e s c u. in: Proceedings of the 7 ECEE. 3..••••. ~~~:el~:ni~. de calcul Ra si modulul pentru betoane OS.. A. 1..lfa IU..58. O. 1982. fUca Juarea III considerare a barelor verticale de pe Inima . 1962. IV..62. Flexure and Sliear. 153 -16l. T. Coeficicntii de plastificare diafragme diafragme Cp ~i ultimc Cll pentru riglele de cuplare niveluri ... N. V. A. vol.. Institutul politehnic Timi~oara. . ~~:~~~I~.. pentru de pe inima elementelor ver_. _. J.•.57.ele de caleul ale betonului la compresiune Rc si la intindere pentru riglele de cuplare ale diafragmelor eu goluri : 3. vol.. de elasticitate capcte En pentru armaturi lamelare coeficientilor de flambaj til pcntru Be 35 ~ ~ longitudinale marginale . P e k a u. sept. nr. 8. Her nan d e z Bas iii 0. 122 .o. Idem.t in considerare a. ~~~~. Td~m. 124 125 125 12.1 a y.rac!iune 11 .~~ pentru armaturile . ell 132 140 18-:-34..' .. Conferinta a Xl-a de betoane..~~~~~I~. . ~rocente ticale 126 127 128 128 129 ' ~~ . ..de~arc a unui procent de pe rmrna verticalc . pag. S t 0 ian. Nell' Design Crileria for Concrete Structural Walls.c£ pentru sectiuni de diafragme.. 2/1983).. sept... F r i e d r i e h.61.. Tirnisoara. O... ~~~i~~~~ ~~. Rezistenl. ~i Posteln i c u. Ductility in Earthquake Resisting Squat Shearwalls. 1982.•. P ric s 1·1e y. Alena... .. Coeficienrii U. A J. Constantinescll. 1983. 4.. R. vol. Approximate Anolysis of Coupled Nonlinear Shear Walls. M.Raport de sintezil.\(. nr.

5 55 8.5 0.0 50 7.0 -0.0 8.85 8.5 DB 37 PC 52 PC 60 210 300 370 2100 3000 3700 210000 2 100000 ->30 -.1 Njrnrn" daN/cm2 -.95 9.5 -RI -.72 0.---- -0.40 4.45 4.0 150 .96 I (I 16 18 20 0.5 9.80 8.00 10.5 0.0 -- - 0.I.70 7.6 >30 N/mmo da Njcm'' 0.65 5..75 7..5 0.---0.0 1'50 - I R.60 0.0 -0.0 ---' ->30 Njrnm'' daN/em" -0.60 6.0 0.60 ' 0.91 0.--) -- I Rezistentele Tipul do 0101 1.45 4.80 6.25 12.90 9.0 1.-0. pcntru rigleJe de cuplnre ale dlafragmelor cu goluri de calcul ale betonului la compresiune R.80 8.5 Tabe/II/4 Valorilc Ijllb <:4 <30 1.68 0.-0. 0.35 3. ~i la intindere tele verticale ale diafragmelor monolite Clasn Rezlstcn!e de calcul Rj pentru elernen- betonului Rezistentu d.86 0.i3 uE E". Rc _-.0 90 12.80 8.77 0.0 100 Rc -10.-- -- - -_ 1.0 -.85 8.55 5.95 9.98 0.55 5._ ~~ 0"" roj.0 70 8.0 130 --15.0 0.:.5 -- 0.-5.0 cueficlcntllor de flamba] 6 'P pentru capete 10 l~ 14 Iarne lure -- - -- -0.0 --daN/em2 N/mm" -0.0 1.05 10.0 80 3. >30 Njrnm'' da Njcm'' --.80 8.0 60 '0.0 0.0 -0.40 4.5 de calcul R" ~i rnodulul de clasticltate Rll E" pentru Ell 'Njmrn! Tabelul 3 armatur! I N/mm' I daN/em' I I daN/cnl' -0.9-2.0 180 -- --Beton cu agregate obisnuite <30 Njmm" daNicm'' 0.8 J -Be -10 I Be 151 Be 20 IBe '251 15.0 0.7-].-.50 5.5 -. -.50 5.0 0.5 -- -0.70 7.5 Beton de granum eu densitatea aparenta NImmO <30 1. Njmm'' _d~N/em2 N/mm da'Njcm2 --.0 --0.6 1.5 -- -- <30 1.45 4.0 .0_ 6.5 85 10.5 - --0.05 10.1 dnNjcm'' Njrnm" da'Njcrn'' -:>30 --- -- --0.00 .5 -0.7-1.60 6.65 6.95 9.9-2.75 7.5 de granulit ! cu densitatea .95 9. aparcnta I II Beton i - -.5 35 5.10 11. --- 6.5 -1.5 -- 1.50 . II I Beton eu agrcgatc+obisnuite .0 -0.--6.0 --0.5 -0.0 III 0. '" Unitali Be 10 I Be 151 Be 20 I Be 2S J Be Jil 15:aB <30 Njrnm" daNjcrn'' Njmm" daN/em" N/mm" da Njcru" 1.65 6.55 5.70 7.0 'P 1.0.60 6.5 105 -13.63 124 125 .5 -0.0 120 --- 18.82 0. cnlcul ) CI as" beionu lui Unituli Be JO .--.50 5.5 --0.90 9.70 7.0 -- -0.Tabclul J Rezistentele Tftbefu/ 2 Rezistente]e de calcul ale hetonului Ia corupresiune Rc ~i la intindere R..8 daN/em" N/mm" da'Njcm" NImmO 0.

zona plastica potentiala de la baza diafragmei.10% 0.06% Zona A .Tabelll15 Vnlorile .50 f Lamelar a I Nunurru! 0.09% B eo " =-. unde II estc inaltimea scctiunii diafragmci pline (montantului la diafragmele ell goluri).10% 0.rcgillo obisnuitc I 0.D7% 0.in care: .06~-... "I t::=::=ll If----"==~~· a b d 12G 127 . In capetcle elementelor minim de bnre incadrate ctricrii de cupiit in vertlcale ale diafragmelnr UC beum dc otcl ~/lm I Cu i..pentru restul barelor: 0>. lp se rotunjeste la numarul intreg de niveluri eel mai apropiat (in plus sau in minus).05 H. Irp am.40 em >40 em am"x 35 em 25 em 30 ern A --- Teate cazurile eo 1z - r = 1 >Nh 4 lvl 1 4 Nlr lvl 0.lim pcntru betoane T'ipnl ~ Be 35 Tabetu! 7 Nnmiirul minim de bare longitudlnnle Forma c:apiilutui Fig. PC 60 0..u. Pentru stabilirea numiirului de niveluri de la baza pe eare se aplica procentcle minime de aimare date pentru zona A...08% 0.60 I Distanja maximd adrnisa Intre axcle barelor vcrticale (. Zona B .8 mm ..06% 0. H .55 Cu ugregatc usoure Tipul DB 37 PC 52.06% I 0. . + Observatie.... 0.:!: u iafrngmei Zona ~7 I PC 52 I PC 60 DB 37 I PC 52 I PC 60 Cu talpa simetrica Cu talpa asimetricn ----8 10 8 D.55 DB 37 PC 52.07% 0.pentru cele 4 de la colturile iesindc: 0> 10mm.rcstuliniiljimii diafragmei..07% 0..4h 0..-_ c 10 --d e bp.- 0. PC 60 0. pe lniilpmea lp = 0.12% 0.iniil~imea total a a diafragrnei . Z IO) G Capetc exterioare Capete de montanti golurile interioare spre amax --b --4 = 25 em Tabelul Procente mini me de urmare Gradlll do protcctie antlseisrnica Tlpu I de otel OB 37 (j pentru arnulturile longltudlnule verticale ale diafragmelor <7 rnarginule ale elemeutelor Cu bulb simetric co bulb asimetric -.

201 0.071 0.0349 0.090 0.---~ Barele nrizuntalc Procent minim de arruure Barele pentru vcrticalc - de nlvelurl 8 I 5 I 6 I 7 t I 9 I 10 I II <7 0.086 0.141 0.062 0 - 0.02 0.085 0 - - 0.250 0.0031 0.0027 0.080 0.130 0.178 0.io 0.004 0.121 0.0025 0.227 0.0032 0.058 0.136 0.0024 0.12 0.092 0.0094 Nivelul 0.20% 11 10 9 8 7 6 5 4 3 Tabelul 9 2 1 - - - 0.041 0.078 0.004 I 0.026 0.234 0.0039 Coeficientii Uil pcntru c.086 0.249 0. 0.239 0.068 0.214 0.013 0.249 0.038 0.004 0.189 0.25 0.029 0.104 0.048 0.082 0.0034 0.068 - - 0.030 0.091 0.4 = I o.065 0.20~~ 0.30 0.214 0..057 0.D15 0.246 0.060 0.113 0.069 0.168 0.245 0.231 0.0030 0.203 0.132 0.028 0.75 I 1.0280 0.248 0. 0:.065 0.249 0.10 0.0557 0.--0.080 0.093 0.114 Vulorilc curburilor de plastlflcure Cp ~i ultime 0.181 0.248 0.114 0.004 0.051 0.014 0.16 0.015 0.01 0. 0.243 0.004 0.145 0.0538 0. I 0.128 0.124 0.00 I 4.022 0.015 0.090 0.sB Tl".D78 0.0176 I 0..04 0.235 0.0036 0.0112 ! 0.0546 0.--.114 0.183] 0.08 I I 0.151 0.004 0.0033 0.032 0.156 0.097 0 .222 0.041 0.046 0. c" I 0.050 0.231 0.0469 0.004 --.50 I 2.106 0.031 0.250 0.0141 I Tahelul 11 Coeficientli c.135 0.078 0. _.015 0.250 0.D75 0.250 0.250 0.055 0.051 0.250 0.Q35 0.50 I 0.248 0.214 0.105 0.0205 0.0026 0.242 0.004 I n.18 0.150 0.156 0.085 0.082 0.015 0.044 0.20 0.051 --- 0.0233 ° ° I ° ° ° cl' 0.024 0.D15 0.14 0.046 0.0030 0.100 0.075 0.0028 0.196 0.12 0.160 0.107 0.06 C" pentru riglclc de cuplare a.0.250 0.057 - - - .250 0.00 I [.0233 I 0.O() 9 8 7 6 5 4 3 2 1 2H/3 --- 0.0156 0.189 0. Uil pentru diafragme cu 9 niveluri 0.250 0.246 0.05 !.30 I 0.071 0.248 0.015 0.004.031 0.043 0.057 --0.0023 0.101 128 129 .168 0.240 0.120 0.064 0.025 0.101 0.224 0.070 0.062 0.Tabeltd S Procente minime de armare pentru armuturile de pe inima element!!lnuertic~1 e Coeflclentil -[ Tabelul 10 Uo pentru dinfragme Numiirul Nivelul cu 5-11 niveluri Gradul+de prorcctie antiseismica I--------.

al inimii Coeficientil U /1 pentru dlafragmc cu 11 niveluri NivcluI Cocficicntii U/1 pemru 0.054 0.326 0.053 0.072 0.025 0.067 0.117 0.076 0.12 0.003 --- 0.127 0.056 0.051 0.025 0.022 0. pentru lesn ii.094 TabeM 13 0:.00 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 2H/3 0.067 --~ 0.004 0.019 0.50 I I 1.030 0.034 0.106 0.046 0.003 0.124 0.30 I 0.073 0.003 0.039 0.OB3 0.157 0.. pcntru scctiuni de dlafragme excentrlcii Ra Abacele 1-34 solicltate In compresiune ut.056 0.059 0.043 0.008 0.041 --. nivelurilor Cocficientii I ero pentru 0.003 2H/3 0.094 0.023 0.063 0.083 --- 0.093 0.010 0.018 0.045 0.003 0.D38 0.143 0.009 0.147 0.063 0.085 0.00 9 10 11 1.147 0.010 0.063 0.117 0.00 I 1.170 0.049 0.084 0.041 0.099 O.067 0.50 I 2.108 0.063 0.064 0.045 0.057 0.061 0.160 0..110 0.096 0.076 0.144 0.114 0.095 O.085 0'071 0.072 0.107 0.732 0.nlI..275 0.075 0.30 I 0.05B 0.024 0.100 0.010 0.147 0.029 0.136 0.170 0.014 0.05 I 0.OB1 0.033 0.133 0.039 0.012 0.052 0.065 0.00 I l.242 0.080 0.032 0.00.004 0.071 0.[0.l'O I 1.012 0.procentul de arrnare .003 0.052 0.210 0.025 0.078 --- 0.75 "i.049 0.OB7 0.053 0.004 0.067 0.027 0.019 0.050 0.065 0.024 0.088 0.003 0.127 0.50 I 0.053 --- 0.[0 I 0.040 0.079 0.065 0.690 0.055 0.Coeficientll U/1 pcntru dlafragrne cu 10' niveluri Cocficientii Tabelul 12 Curbe de interactiune n-m-11.045 0. I 0.022 0.003 --- 0.093 Tabelu/ 14 Cocficientll Uo pentru diafragmc cu 9-11 Nr.156 0.063 0.004 0.110 0.085 0.041 0.045 0..075 0.033 0.021 0.027 0.50 I 2.098 0.0.110 0.037 0.75 I 1.200 0.012 0.020 0.50 I 0.'sA = Njvc]u] 0.-bh !pRe Pi Aa = AUi bh 100% .020 0.039 0.OB7 0.012 0.033 0.10] 0.010 0.75 !"s B 1.094 0.041 0.031 0.016 0.021 0.083 0.OB] 0.012 0.048 0.084 0.060 0.004 0.020 0.049 0.099 0..074 0.011 0.056 --0.05 I (1.822 0.095 O.033 0.012 0.071 0.132 0.107 0.009 0.0)0 0.101 0.047 0.00 I 4.058 0.048 0.]27 0.010 0.115 0.05 I 0.sA = 1.030 0.l1B 0.004 0.133 0.004 --- 0.079 0.072 0.43 1.089 0.135 O.353 0.110 0.117 0.0]7 0.003 --- 0.036 0.ul 0.64 1.028 0.115 0.043 0.087 0.155 0.29 0.082 niveluri = --0.10 I 0.168 0.018 0.074 0.50 I I I I 2.074 0.190 0.095 0.004 10.--0.003 --- 0.077 130 131 .124 0.035 0. I 4.056 0.=-.30 I 0.021 0.00 I 4.034 0.010 0.023 0.060 0.127 0.099 0.00 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 --- 0.037 0.136 0.

11 II 0.3 d.0 0.5 133 IIlIU .4 0. / / A/ V / /1/ ~ d.6 0.0 d.1 V 0.3 Abaca 2 0.0 7 1\ 1/ \ 1\ 1\ \ I\.H-ff-+++-++~+-\+-U\SJ t'\" III I 1/1 A 0.2 0.2 0. '/"/ 'l.4 Abaca III~II HI.3 --- r.fI/~Ht-h/f-+)/+-J-~/U-llJ 01 . 0.3 Abaca 3 / / / / 7 J V/ / T m 0.r I I . I 1/1 / 0.~ / 0.2 0.I n •n 0.-U.1 /I 0."~ / / / J 7 / V /7 I I II II If m I!IIIII 0.04 k=O I I " O.1 /.4 I\. 2lttilf1 ~//it/l.f-t-.2 ~ 1 . 0. 1/ 17 / II / I II I 0. Vh/ / / /.4 Abaca 4 11 / m 0.3tti---r-~H/17T. "\ \ ® 117=0.t. 0.3 / I J m /.1 0.5' 0.5.4 117V /. ~i 0.0 0.

0'0' 0 e-er:::::'- ::~O.L V IL / I .e-o'e1\ \ \ \'\ '\ 1\ /\ \ /_ ltV II I II / .e.2r--r---r-r-~--Wt-./ 1/ G.1 I/_I j.::: 0 I n 00_ (jJ . Abaca 6 Abaca 134 135 .:t lt1 \ e'c::::.~ ) 0. 'L V .4 .7 // L / .3 0.>Lfl 1..1 -tI.n p. 1.L .-++11-tI'-I-/t---Jf-H-t--+-l4-J-\..12 \ Pi~ 0 0..6 l/._F ::l I i Mil 0..-II-++-t--J/!J---..r.6 '" lt1 c::::.v n ! t~ I / '::::.:1' / / V / L / / V I I I /v /V / / I I I / II I I / 1/ Ii m 0.4.3 I/i 0.5 0.-' \~ I \.1 0. a.C)~ e-e'o-e- -~ I '/ II I / l I / I .0' 0.4 L1 m 05 o o. /VI/ j/ ' I' Y ..t:l <.\ II / I L 01 o./ / Y 0.-.3 0.c ® ~.jl'-.4 m 0..4 / I n o. ~ 0 I 1\ ~ \:Qc ~~~~ e./ /// I /I "~-A7~/~i/7~_i-~T-/~~I/*-~V~~/~h4~~ 0.I' // VI / V V II / / I V 1/ / V V/.:::J I O./ V / . I /I / ell 'I 1/ / I 1\ D.0 0.p.5. 1\ \ "./ V V 1/ V IV / / / V .- 02 V 03 8 L- L V / I /1 m 05 / 04 /. t: -' c:. 1\ 1\ i1' V / ..t o I-.0 Abaca 5 / 0.2 ..l -p V V/ J !/ I II . I 00 ../ / / I J .i.Vrt--Jf--+/If--+/I+-J-¥-:hl 14-l++.I.2 / 0.1.2 J / / 0. / I II ..'" ITT II 0. o-c::::._ I I / o I:-.l-v.4 _~"_t--r... V.e <:::ie' "'-lLro ~~~}(J . 2 .l---+-I 0'/1_-+i 1 t: II· \\ . i"r\-.3 0.3 Abaca 7 0.1/ I / / / / / ..."- \ I I 9'.-fo.J. ::l 0.1 § II V J 1/ I / I ~../ / V .:t1-T-ii-t--r-t--1: ~~:iJ_ ~-H+---t-Ir-l\---p' \\~\.2 0. 1 /. p.. 0.// V" / /.5I.V /... "'-llg Q c Y"l 'c'e :: = 0.l. .i<:::ic' <:::i ~Lr)e ~ e .14 !\.l. ® Ai At =: 0 10 P/~ ' . ~ .1 /.5 I-0.-<:::i ~ \:Q~ ~~~~ ~ c.~+--l H 0. I 1/ 1/ / \\ I I II r I I- .LV VI 01 // i.--i 1 a.1 0..1 c .._ 0./ J / / 1- \ r\ ~ 1'-..1 . . V Vr .

..= o ~_ \!!_~ K!~~~~ 1\ 1\ \ <::> 000<::><::><::><::><::> o.I.5 0.7 p-c "-Ilrl 00 GI: I ::= IT II II j_ 17 0.vi. 0'" 'I I I .I-I-I-1--f-l. I" rlJ l:l'~1 II IYVI II 17 II. ... I/ .j 1/ II / II II 0.. -.6 o.. L 0.3 Abaca 10 0.6 136 137 .8 . "-1 0'"0-00<::>- ® I .i I /1 V V / II I V J II V IJ 1/ I I II '/ 17 I) / IV v 9 00 01 02 03 Abaca 04 / m 0. V II 1/ II 0...0 C1 02 / 1/ V V 7 m 03 Abaca II 04 0.... rn~ . 19]/ ~/ !7 '.u o o . 7 I "-Ilrt 0_ 0_ 00 o lrt ~ lJ1 <::>ll) ::>lrlo < :.. OrO~ 0r1 VII/I .5 n ~n 0..4 C.7 o.<: I .5 0. ~~ = 0..00 01 ~15 __ 1'/ V / II II rJ++./.20 I P.6 "-IlI)o!-n0 00 .5 0.I:I-' V V-l.31-~ ' II._... o.4 12 0. I '"III e- 1\ \ .18 p. ~I/ 191. n n o .j o . .3 Abaca 02 0...-~-<::>-ci-~~~-~ ® .4 I'll.5 0._JJ Ih I 1/ I ..4 "' 0. 1 r7 1/ 0.J r 10' . !"lV/II /. 1'\/'\ 1\ 1\ \ I I 1/ II 7 II II o 1\ ° o . 1 17IV ~ 1/ I 0.. 1 . L 1'\1'\ 1\\ o :> .'i' ~ i/I \ o'~. =0.. I II II I V 1/ II I II ..(.OW -tll-ti-tl-+/-.V II) 1/ '6.= Kl ~Xi ~!QER co:::)o-cio-ol\.7-1+-lI-l-g.. . .L1-1/ If V-b~17 II / I 1 I V tn m 02 0.£ -h£+--lI.lI+-[7-J-4. ITWI? 1/ 1-1 17 II 1/ 1/ .= 0 I " o.5 0... ?':.IV 0..1+.

8 @ 1-1--." 1f= 0.17' r> t> /' ." ./ .70 At p.:ib-<.1 m 02 03 04 Abaca 15 (J 5 06 07 n n .=O Rj 1.. 2 1 .9 ~-~~~~kJ ~~~~~ o-<:)"O"C:IO'O' ti<:)"c:i _ ..81--.0 0.7 .. 61v ." T I- +--I -t- .2 0.--'// / / i I "'-ILnCl!J)Cl OY1~Cl li) 00 __ "'-1 1'1)0) c:i<:::i'c)c. 60 .5 0. ../ Ar P. 0. il I /.1 1.9 0. 1 0.6 0. . J =0 1.6 0.7 139 I ." ° I °l 0.717 "7 7' l.4 V .1 1.7 0.0 138 / 'l I .1 0./ / 0. a.5 0.8 0. .7 00 01 02 03 0.~ kl~X{~~~ c:ioi::l" c:io-oo<:)"c:i'<:~- 0.0 0.1/-' .£t= a 5 a ../ 0.1 0.5 0.7 0. 17 .~ o.. h 0.4 0./ V V 17 V 17 v 1/ iT' C2 0.7 1-1- 0.9 0..11=r 0..Ai' p..::l-o-o'oci::l- A=O./ a.I./ o. 1.4 Abaca 14 0.. 0 o.5 1" 0.3 ~~~~0.3 0. •n P.4 Abaca 16 0.6 0.2 - 7 -:---: /1 I._ 0.5 0.9 o.8 0. 17 .3 .6 0.1 v 1/ v .: I"".2 . vv. '/ ..' ~I "/ 17 --- I.3 0. 4 . ."I\: [Pi =0 I 0./ -7 / / m 0.6 0..3 y 1/ 1-I 1/ m 04 Abaca 13 05 06 0.0 0.. .-I- -e- m a. !:r~r:.. 1/ 7' T7 I III 1/ .0 0.i.' 0.p n @ "'-ILn I-:.

9 0..0 0.2% !.L .::. 2 / o. r J 0.-.n @ __&__ 0 80 A.3 j / / / 0.-~c~ "t\ VV h t:/ LIV lL k" V V V 0.2 0..\:::.~ 0 I A .. -' -1-1 -.::..:. 6 0.e::.. Abaca 20 ~S 141 I...l 0. 3 0.-I.. ~::g~ 1 I o.('/. VI III J iC1.- . rr.~ C'o.2 Abaca 18 0.0 C. 6 0.. "".. C1 ~..t0...h[I_I--tI/-l1-¥--+-Ir-t-f.1 ~ I /.3 C.- e::.:. 'ir/ / V V V V A ~ V V V V V V/ ...2% I 0.. ..L.4 1/ ~2 V 1/ 1/ 1/ V / V 1/ V ~4 IL 1/ II I m 140 I ~3 .... t: J 0.4 'i'V V V / V V / / .4 0. ~ I I 1/ II I I..8 v.1 m 0. 6 0. 1 oJ .L / IJ T~~~!-t'l~ ® ~:g~ e::.3f.. 00 (.C::.4 C.:.. rl j I II II \ 1\ 0.:.L V 7 / j- II V J '--if~ I V 0.3 V j_ II V V I 11 J m 0. I.. 2 0. Ai e::..Q~ 0.. 5 . ~ V ( II '\.1 V . u 1\ \ 0. l/ V / V/ / I I / 11 /."-t-ti-ttT-iHi I I I 1/ I II II I/ I I II I V m 0.:... '/J.e::.::.p4} /J V V J I IL V j_ V // 1// ~ 'l V V '" V VV ~h r/ V l'l // ~ f/ 1/V V V /.c~ C"i e::. 2 ~~/I IL I J \ \ o.rjc:> = 0.:.j \\ .::.4 Abaca 17 Abaca 19 n ~= Ai 0 00 ' P...2 1.:....- 002 ' p.rj ..:.a..4 0. r 0.::.I I. 'j II I I II J tJp.c- \ \ I ?q 1\ . 1/ fY.0'.:.2 0.rje::.. It\' ill I j:li... \ I.::'- - \ I\~ 0.j.rj fl') f"ri e::..7 0..~ c- 0..:. 0- \ o \ rr.::.- r- / 0..::. 0.1 0.::. 1 1. / j_ / . 8 0.\ \ \ \ c..L --j..~ r 0.S 0. = 0.. = I 0 n 1. .. 7 0. ~ / k2'W 0.0 0- v.3 :/ I j II If I I / I I 0 .L / 'I 1/ V I I V - \ I V i\ I".t- e::. .. 4 \ \ 1\ olrt~ "".::. 4 :> 0.6 h '/ 1/V V V I/.3 1.

.ri 0. 0 V/ V II / II J / / / / 1/ I J !/ j_ lij II II II 17' 0.3 0.4 V V V V 1/ / 1/ / 1/ / 1/ / I V / ! II /i I II II 1/ J / i+ r !l I I 1/ I / I 0. I-- i I lij IV II II Icr~ J II I / /I !I~/II J1 I J 1\ I 1\ ~EX o-c. / .08 Pi :::0.4 0.2% 0.::. 5 0..12 Pi =0.-II / 0.2% I'i .4 0. 1\ x o· K 1\ r.! II n I:: @ ~lr\ c_ o.:. 0:::.:::O.:.:t-. ~.1 ~ V !/ '/ l'l / / / / / / J I / I V / I '/ / 17 / 17.:.6 0. j . 5 0. 71 II I J L .1 02 0.= 0 06 ' p. VI_ I j_ 1\ \ ~~~K: c:::.:t 0- it-ILL. 1 m .o· c- 1/ I -j J I V V / II V 7 I I 'j j I I II J \ 'I II I V I V J 7 II / j / ...- ~~ \ 1\ \ 'I j 0.I Af. 1 I.r) r::. 0.' @ 0.// -'l' ~ V ~v V 0.:. c n :/ I.:t'-'l'E. 10 Pi'= 0.tl -..:.:i 1\ \ o \ '1\ 0:::.:.:.:t 0:::.7' / V I~ !7 I / / I II / I I II J II I 1/ II V 0.4 I I 0. ~ ~ l'l ~ V V 0..c'r::.c\ 0- olrlc.S m 0.1 V V 7 V V 7' . 0:::.3 I C. ~ c- ~ \ r\ c- K1 ~ ~ o- C -.3 Abaca 24 0.Z 1.5 0.2 0.1 V V 0.1 . ('/ .2 0..6 I' J c' c. . g. 4 0.& Ih 17 17 I ~ V7 Ilr// V II ~.V V II / II . ~ oJ \ .:.. ~"'! '/ V / j II I II t±-II I I t--t I I i_I Ii 0. 6 1\ 1\ 1_" I.2 0.tlo ~r>') z: 0.4 nn~ I 142 - 143 .5 0. 3 n=t±-+-~-· m'--_ a- ~ 0:::.2 0.2% I n ~~~~ 0:::.2% ® ~~ 0.5 / II 1/ 7 / V m 0. 0.1 1\ c- ~ o.' o...:tl.LJ'lc o.o' c' '-'I'-.3 Abaca 23 0. EX o' \ 0.4 Abaca 21 - n ~LJ'l @ ~. II ~ rl.' r>') lr\ r>') 0 I.c- ~-O Ai- .6 '\ II ~ 0- K1~~ 0.5 0.3 Abaca 22 0. oc A. I / / 1 1/ II II II J .c- :t I = 0. 0.: V / V / II / I J 0. II [7'~ \ \ 1\ 0.5 m 0.2 V .4 0. 1/ I 1/ - 0. 0::::. \ c- '..:. -..

.1. j_ II / V 1/ / -J L I /1 0'.2"10..:. II '11/ L / .c- .4 0..4 0.~~ 0-0.- -.v '" o r: ..V 0VV.L V V V 0. n.0.2% u-.ri C tn rl")"<l'-"<l'- o. 0- ~ 0- ~ tnol. 0. m o. V / / 1/ 0.14 Pi= 0.1 _"I 1 II ~~ I IJ I // 1/ ~ \ \ I "\ \ fX o . 'l_ <. V :. A 0 0. <::'> @ 26 o~ "::J- Ai Q At .2 V J I I II II 1 I o~. 0 0- 0. J 0 ~ '.o\ I. III _1 rI II I _/ _l 1\ 1\ \ o- \ \ I v V / / I II V / / I / .2% n C'\..3 0.3 Abaca 26 LL V _L ~ / II o'~ o.1 /. II I I II I I ~ V 0.71\ '0- c- 0- .S 0. @ 0 ~: z: 0..If) s::>.6 D.j-lrl 00 0 . II -j I 0. . II V 1.:::.~~ 0- J .4 0. . ~ 0- @ 0 _ ~: = 0.. o-c- 1\ r\ \ j_ J II 1/ I / II 0...2 0.n o ~I.c -- <'\af'l')_ .S 0..2 YI IA I I m 0.r) c-o- ~~ c- 0 .5 V. o.I It V I I m V V 0. V /'j / VV / I/.:r o.V '/ 1/ V V V / V ·Iv 04 V 1/ V / 05 II 01 (2 03 Abaca 28 144 145 .c <:.. Pj =0.c.t) VI V I V / 1/ / / II _L V V / L_ 11 lL :.n . II / / I ) .0. . 1 ~ ~ 01 V V V V V 1/ V V V 1/ 1/ Iv / / / 0...5 n <'\a o 1.6 0. 1 ~ ~ V C.- <'\a 0- c.:: /'..0- z: 0. 1-. ~~ V " C'l / / {'~:V II / V I..3 0..--[\ I L I L 0.4 V V / . 4 . -. o- ~ 0- C kk !t'l ~ (..- ~ o~ o-c::::.ti c- ~klc.7 0 l. J II I 'I / / .:tl. 1 '/ V V '/ V / /. IV/ I _II / L_ / YI i 11 .3 Abaca 25 0.L ~ . ')_ -! fA.L 'I. . ~VJ ~ I.2% I \ 1\ '\ v.ti o-c- Kl c-I- n..v L .1. \ -I .Y l!" V V V V V IL V ~VV V V / .-' I-- -- II' VI 1 I ~~ I I -..1 V V V / V V V / L I V v I I / L V 1 (L 1/ ...' V V V I II I / v 1/ I V V .{ ~/V V-' C\ ~/ V..18 p.1 IL' L 1/ / V VI 0..t) @ A. I ~ ~.20 f 0 Pj=O.t) <'\a .0 16 .j U II /.c- ." '..3 0.2 0. /.•- rl I V 1/ l j_ v _L V V V 1/ II II m / / C. 0- o. f.t)c.5 -v .3 Abaca 27 0.::.4 0.

5 0..3 II lL lL 'j I 0...:.1 1.'" o'.I '1 m Abaca 32 146 147 r . ® ~ o~~ ~~ ~('-.4 Abaca 31 1d~ V m 0. 0._ o.- : 1.t:V _L II I V or- .2 0.-: otr o.3 0.5 .. 7 c O. 1# V V V V VV _L V ld V.J o-~ '" c 32 ® A -jf-= 0...d V V V ~ /V ~rf..~ o. o:r. 9 0.60 p. 0.B ... 8 0.~ of. o~..~ o:~ o o. 2O/c0 -0 n .0.50 '1 =0.4 vvt n! 1/ II II J I .... / W 111 II II~~'~ _A'I . I c: II II o""Q?_. iC. ~ 'til II .3·0 ~~R~ oi::So p.7 ~ Ic:fnc W J J II I --&rL V v.2 i.. o. o:~ o:.tt @ ~:=0. C. ~ O.2 -(.3 0..2% 1..0 0.1 r§V V IA V V. 'I L V J I 1/ II j j_ II I I lL V I / I JL J 1/ V '/ / f 11 1 I II V // ~ .~ o• ::l o. .6 Abaca' 30 0.4 O.2 Cr.6 C. 0'.5.1 VV C'. o.8 0.4 .6 0.40 p.j :t C =0.4 0. I'~ 1 II (~ ~ ~ 'LIL IIV /1lL_11 ~t:£ V LL L !LV J '/ V 1 c-tiFlS>ltl II p~li)O J. ~ 0...1 Ih o.7 O.'2° I J ~~~ c'i::)C~ 10 t j I t-- m 0"$ 0.-jV V V V V v/ / / A V V V V VV vL lL 0...3 .5 0.0 .3 A'/ 1/ V V VV 1.8 I~l".5 (.n o'.i -.. .7 n n \ 0 30 ~"t::.21 . ooc~~ 1oocli) I O.. =0.u 1 ::l 1 . : 00 C. 3 O.I ld V VV W I~"" j. O.1 V L_L L lL lL . 7 t: O. ~~~Kl..7 1& [d VV / II II V 1# V V VV /L L/ ..1 e. / I ~& If:\ llL L / IJV / d"o~ ~. =0. _/ j_ '/ o~l t II 1/ IL VV - 0.C~ 1.. !J r J 1/ 1 II 21 0.1 00 l.1 1# V V V V 0.0 0.9 0.2%o I "-I C-li)~~· C::'-o~ . V V V v/ /'L o• lA V V VV /' L 0/J 01 £.6 q m Abaca 29 o.~ :: =0.r. 0 0.

./ V / / /V .9'1+-+-+--+--1-11-+1 0.2 Ie.de .6 0..4 V IA V VV A/ V o.s~<::' 1Ir!" 1'/ / ill 0- I <::::>c-.J 0fJ e.6 0..9· n.2% I 1.1 0. ln A" RIl t:x.2 I~ V V V vv / 1/ o.r n Abacc!c 3j-68 Curburile de plastificarc [Cpl '~i u!lime'ICtll'pcntru sectlunl . .:::..5 .7 Abaca 34 1"48 . I I r I I Cph 1 700Ch ° L I ./ j J'V o IJ. .1 0.4 £.. 1-. k7: ~v Lf_.~~ oc~ 1. fl I V II // II .8 149 (._ !.r! 1. / //1/ / I 0.. 0 o'':'.~ I r I r J r J. L m r I .~ VV // / V [.3 I~ / 1/ o.1 / ~~~. / :/ L. .=-.3 1.'ell (in Junctie. de Oct) a:). @ - A·' I At z: ' 0 70 . -.----. P.8 0.L._ ..7 0.procentul bh 0.I1.~ ~v .'.5 0. 'L.1> o..1 0.1 1. 4 <::::>0 <::::>-0- "-.2 I~ .]' 'C. J I<::::>~~ W 1.. m 0. 100% . / vbS'fj'*J"71 h/"V l N II=--=- /// L / -.7 ~ /1 II V' / o''. ~ / V _k?V V 'i //// / )' /'.bh qJR" de armare al inimii Pi = Aa.. compresiuhe-· c'xCentrica " < de diafragmc solicltare ....70. .LL o'-. :::0.L"LI/ V // LIL/~ III / / I II . 0.~~V V.r ..6 0.0 0.8 0._jy_· I bhlpR£: .5' Abaca 33 n . _ 0.4 r: ~'~ -l--I-I " ff. ~----- bt: tp n..'1 lL2 V V·VV .2 ~V .3 Oj40..ValoriIe 100 Cph (independente :Valor'ileIOO .LLt . III ..

0.05 0 Ab: ca 38 o 150 1 2 3 Abaca 36 5 6 a 6 151 .40 ~.1Q .20 .50 .05 1 Pi = 01 0.n 0.20/ /0.10 .20 0. 10 n a Abaca 35 [h ' 0.05 @I-t-=o.15 0.25 0.02 / / 0.01 0.30 .30 .40 .06 1 Pi =01 oC=O.25 0.oo C£=0.50 0.20 0. 0 Abaca 37 n 0.15 0.05 o. [h n @ I :: " =0.05 .30 0.10 0.250.15 0.10 0.20 0.

.25-r-#rl~~---+-L_.--..--1-+--+--_1 _6.20 jJ_02 / /l. /}.n _ ~ 11...05/ / / O.30..30 p....~0... 15rll~~~~~~-=::::j~Ss.30-r-.20rrt'~~7"}c-1~~~~-----r-~D...-~O./ fl. ~O I 0.'/(jJ.. 10 ~._- 0... 12 0:.__- 0. 10nT1"T~~4~--=+::::J~ 3 Abaca 40 5 6 Abaca 42 152 .50 [p...10 //0:01 . Abaca 39 Abaca 41 n 0.. 40 .__...-r-~::----r---/ ~3 . ~O~rrr-t-~~~~~~~~ 1 2 0. .05.

15t--t-+-+---+--t~~'_<d_____:~_l_____ll~ 0....01 0.----l~-+--JJf1I./I----j [h_ Abaca 43 1 Abaca 45 n ...~-+-m.10+-t-+--l--I-~--+-~~~:+_~l____l O'OS+-l--l--+---I--t-+--+--J---:::>-. 15+-~-----l______:'o..1 O+-t-t--I---+---+~-j---.I--1N/.--l O.--i 0.05+-1-I--I----+---+--j---.n n 0.:~-----l~-+--l1fI.J----.3 [h Abaca 44 Abaca 46 154 ...:-p.02 ..~-~ ~-.--l 0.

70 [~ =0 I 0..10 005' .40 .4-0 Q.30 0.'0.~~ ~ ---n =0 [ 0.. ~ .01 0. .oS ··10 :20 .05 0.T n 'p.50 --1.10 0.55 I I - i ..c .20 0.. . _ I' I 2 Cb 2 6 .20 0.50 [Pi . 0 I t I Abaca 47 n ® [*= 0.40 0.30 --/ r ~:10 / ~jO / ~.10 0...25 I I I : I I .15 0.45 Abaca 49 n .05 Abaca 48 . ~7/0.35 0.50 0. 0. .15 0.= g. r @ [--1:.OS @:40 50 [h i ----- I~ 2 5 50 6 157 I 2 3 6 [h .60 0.35 "03 .2 0.02 0..3~ . I 0.01 ?o:02 In. 4 Abaca . I ~>[::.15 I I .25 0. 60 [Pi =0[ 0.

------'-----'~-'-----' ///5 0. -I---'-+---~~/-b-'-/ /--. O'J-l--+-+---t----'l~~--f""-:::--f'>-. ?:~f O. 0.~---"~~=_1__t___t-_+___l [h Abaca 53 Abaca 51 n @ -+-=0./:. //j).10+--i-~-I-'\--\--l~>.50 // fJ. = 0.00 p.-0.~~-...-----. =0.2% I O.05-+---1'--1--- 0.' r.--.-lt-I~"---.2% I n t--+-+-_.-"-.J}.<~~~s±:_____j--'-_t___I o Abaca '52 [h Abaca 54 [h 158 159 .n n p.1(H-_t_1_-HrT-t~-r-.------.40 .!---2~~4---r-. 1._____.---.______r-___r____.J-t--+-j-'--+----'r-f~~"_""*~-.----.30 / 20 / /j):10 1_ J!.--.-----.O)-+--T-r-----+-~-T---J--""<.

10 0.15 0.3 0.2% n @ ~A· I .02 .05 ® _At_=OOB . =0.30 @ :~ I =0.2 Ch 15 Abaca 55 Abaca 57 [h n 0.20 '4~'10 .05 Ch 0 Abaca 56 [h 0 Abaca S8 6 160 161 .2% 0.30~. =0.01 .02 0.20 .2 0.:.010 .2 0. .01 ~.06 .2% I n 0.12 p.25 0. Ai ' ~.t I = 0.2% I ~.50 .2 .(@ 0. Pi z: 0.10 ·~.05 . p. Pi =0.15 0.O5 / / .20 0.10 0.OS 0.3 0.2 0.

f----i_O""--+~~t___ -I-----t----i----j""'" o p.2% ---' 0.___.2% I [/7 Abaca 61 n n 0. =0. @ :.=0.I =0.---.= 0.._____. 054--t-I--l~Abaca 59 --..=0. o Abaca 60 (h 6 Abaca 62 [h 162 163 ._.--__._I :t.2% I n 0.2~i-j. O.__ __ _..~ 0. ® L__._ __ p. 14 p.2% ----' ____l_ __ 0. 0.20 I__.-~~~-...:.----.354--..l.= '8 0.n @ -t-..:.30'+-++-~~-'d~-t-___._____.-. 10'+--1-+--+-·0.25.--___. __ Pi = 0.-+--+---.~~__. 3L4----Lj.. .20'~-1I . 15+--1--+-----1 0. 3~___.._""""'.+· ~0.

.2 0 0.o..4 0./n... 10 0.-------.-------. 10+----+--t-0../f/50 0. I = 0..3 0.4r.. 0.1 5 v n @) _&_ =050 A. 15--t----t-----t-------i--t----------t--"-t---+ 0.05).I~+-_____j__.5~n.30 r I I /...1 0.25 0. 3 0..2 .L___. j 2 .15+-1--+-0.::T--...2% n . ---< II' /[0.3 n ! ~ V I I <.2"1--+----+----+---+----+-------I I J ! I 1 I ..4 L It I I I I i I I <... 10. 0 '1-+---1----+-- 0. 0. 65 [h [h Abaca 63 Abaca n p.4 0 0. . V/~.---r--. <: i O.:>"_Tt O..... ~ <.--.4rH--+-t---+---t-- ® ~=O A-I ' 60 p =0.::-----=-.i.01 _.05 2 i Abaca 1 1 1// /// ..35 0. V ra.45 v t---t-------. <. Pi = O.. V/r.o.2%!A.5U+---.2().20 0.0 L_ oJ a I i ! . 0.: jJ 10 0.50 0.5 0 cJ:....a'OS /Z.------:r~. /j // ['/V :. V L fJ.40 ./ [h 1 164 2 Abaca 64 5 66 6 1. 4'J+-"i-t---t--t-----t--F=::-F...2% I 0. .2u+--+-+- ! r-.50 <.D1 .40 ...3i':: -.L_r_____7"I .2 ':: 0.65 ..--.j.. 0..&____1 I O.k------p---=+-z'-7''Hr-~ 0..---..o2 I <.10 Ch 0../ .n 0.30 '// / Y7.20 ..20 ! _- O..05+-1-l--+----+----+-+----+--t-----!----+H'-i 0.15 0.? . 3 }-f--J-~_ 0.--i--t----t-------t----j-----------t- ~----+------+-----"'>.30 0.

63 6 Abaca 68 Intreprjnde ren poligraficil Sir. 624. ing. 1983 Coli de tipar ] 0. DAN DUMITRESCU . 'P '-.Z. Redactor: ing. ealen f. Artu Grllficn" 133 Bucuregt] 166 . 003. EMILIA ILIE Tchnoredactor : ELENA GERU Coperta seriei : NICOLAE NlCQLAEV Bun de tipar... dr.2% I I Control stiintific : prof. 073. 03.ierbnn Vodii .5"0 C. =0. i" = 0 2~' Ch 1 Abaca 67 A= AI 080 ' p. 04.n __ t -='0 70 jr' A Ai . 624. 09.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful