PLC

DIAGRAME RELEU Diagramele releu sunt metode de realizare a schemelor de conectare (conexiune) în cadrul sistemelor logice de control industrial. Ele se mai numesc şi “diagrame scară” (ladder diagrams) deoarece prezintă o structură grafică asemănătoare unei scări, cuprinzând două bare verticale (barele de alimentare) şi mai multe linii ce semnifică por iuni de circuit. Pentru o în elegere facilă a celor expuse, se prezintă un exemplu de diagramă releu cu o singură linie ce prevede un întrerupător şi un bec.

B1 K L

B2

Cele două bare, notate B1 şi B2, semnifică liniile electrice de alimentare cu 220V c.a. B1 marchează “firul cald” (faza) iar B2 referin a (nulul). Implementarea func iilor logice Cu ajutorul contactelor electrice se pot implementa diverse func ii logice. În continuare, pentru o mai facilă în elegere, este bine să ne gândim la contactele electrice ca la nişte contacte de releu electromagnetic. Aceste contacte pot fi simple sau multiple, normal închise sau normal deschise, independente sau implicit interconectate etc. Vor fi prezentate, în cele ce urmează, cei trei operatori logici fundamentali: OR, AND şi NOT. Vom începe cu func ia logică OR. B1 A L B2

B

În fine. normal deschise. Func ia logică AND se implementează conform schemei următoare. A şi B. Se concluzionează şi în acest caz faptul că schema func ionează în conformitate cu tabelul de adevăr anexat.Tabela de adevăr ataşată schemei releu de mai sus şi simbolul grafic al por ii echivalente. B1 A L B2 . În consecin ă. B1 A B L B2 A 0 1 0 1 B 0 0 1 1 AND 0 0 0 1 A B Y Acum se constată că becul L se aprinde doar dacă ambele contacte. conectate în paralel. sunt închise. tabelul de adevăr de mai sus descrie complet func ionarea schemei releu. func ia logică NOT prezintă implementarea de mai jos. sunt reprezentate în continuare. A 0 1 0 1 B 0 0 1 1 OR 0 1 1 1 A B Y Se observă că s-au considerat două contacte de releu. becul aprinzându-se şi stingându-se în acord cu procedurile de închidere/deschidere a contactelor A şi B şi cu specifica iile func iei logice OR. notate A şi respectiv B.

echivalentă cu cea anterioară. este: A B Y O altă schemă. În mod evident. becul se stinge. Tabelul de adevăr confirmă această observa ie. este următoarea: A Y B Implementarea celor două scheme echivalente arată astfel: . odată studiată implementarea celor trei operatori fundamentali.A 0 1 NOT 1 0 A Y De data aceasta. devine posibilă implementarea oricărei func ii logice. Vom exemplifica această afirma ie prin câteva exemple sugestive. reaprinzându-se la declanşarea contactului. ori de câte ori contactul normal închis A este anclanşat. Func ia NOR prezintă următorul tabel de adevăr: A 0 1 0 1 B 0 0 1 1 NOR 1 0 0 0 A B Y O schemă echivalentă. ce utilizează doar por i logice fundamentale.

Func ia NAND prezintă următorul tabel de adevăr: A 0 1 0 1 B 0 0 1 1 NAND 1 1 1 0 A B Y O schemă echivalentă. este: A B Y O altă schemă. echivalentă cu cea de mai sus.B1 A B L B2 Privind schema de mai sus remarcăm o asemănare cu schema de implementare a operatorului fundamental AND. ce utilizează doar por i logice fundamentale. Deosebirea constă în faptul că cele două contacte A şi B sunt normal deschise în cadrul schemei AND şi normal închise în cazul schemei NOR. este următoarea: A Y B Implementarea celor două scheme echivalente arată astfel: .

contactele serie normal închise sunt echivalente cu por ile NOR (por i AND în logică negativă). prezentat de asemenea în figura de mai sus. Pe baza acestor concluzii sintetizatoare. . specific. a fost imaginat chiar un simbol de poartă. se poate realiza cu uşurin ă implementarea unor structuri logice mai complexe. contactele paralele normal închise sunt echivalente cu por ile NAND (por i OR în logică negativă). Din cele prezentate până acum. Deosebirea constă în faptul că cele două contacte A şi B sunt normal deschise în cadrul schemei OR şi normal închise în cazul schemei NAND. contactele singulare normal închise sunt echivalente cu por ile NOT. pot fi trase următoarele concluzii: contactele paralele normal deschise sunt echivalente cu por ile OR. Ca exemplu de început vom studia cazul func iei logice XOR (eXclusive-OR).B1 A L B2 B Privind schema de mai sus remarcăm o asemănare cu schema de implementare a operatorului fundamental OR. O schemă logică echivalentă este: A Y B A B Y Deoarece o astfel de structură este des întâlnită în aplica ii. contactele serie normal deschise sunt echivalente cu por ile AND.

cuplate fiecare cu câte un terminal la zona de etichetă 2 şi comandate prin semnalul B. este dat mai jos. unul normal închis şi celălalt normal deschis. spre exemplu. şi alte două contacte. în scopul simplificării exprimării. putem spune: în diagramă există două contacte. Astfel. însă. . semnificând astfel faptul că ele apar in aceluiaşi releu. A-2. ceva mai complexă decât cele studiate până acum. şi posibilitatea notării contactelor în formatul: A-1. Astfel. combină o serie de contacte normal închise şi normal deschise. datorită faptului că acestea nu modifică topologia schemei de implementare. primul normal închis şi celălalt normal deschis. cele două contacte asignate acestuia. Va fi mult mai util să considerăm în continuare că aceste nume sunt nume de semnal de comandă şi nu nume de contact. Astfel. Etichetările au rolul facilitării descrierii topologice a diagramei. Se observă din diagrama releu că. sub ac iunea semnalului de comandă A. de asemenea. comandate prin semnalul A. . cele două contacte apar in aceluiaşi releu. celelalte având un alt nume (B). se foloseşte numele de semnal ca nume implicit de contact.. Uneori.Tabelul de adevăr ce descrie func ionarea por ii XOR. Un astfel de caz este posibil în situa ia în care. legate fiecare în parte cu câte un terminal la bara de alimentare. atunci când nu există pericol de confuzie şi/sau ambiguitate. Există. Două contacte distincte poartă acelaşi nume (A). starea contactului . unul normal închis şi celălalt normal deschis.. A 0 1 0 1 B 0 0 1 1 XOR 0 1 1 0 Schema de implementare prin diagramă releu este: B1 A B 1 B 3 2 L 2 B2 A Despre această diagramă sunt mai multe lucruri de spus. Se observă apoi că diagrama. mai întâi trebuie men ionat că marcajele realizate cu cifre arabe sunt numite ”etichete” iar procedurile de marcare se numesc ”etichetări”. deci ac ionează sub controlul aceluiaşi semnal A. dacă semnalul este în “1 logic”. pot sau nu trece în stările complementare.

adică reprezintă o structură de inversor. releul comandat RC nu anclanşează. Privind diagrama releu. De observat că tabelul de adevăr nu poate avea decât două înregistrări. Concluzia pe care o putem adăuga celor ob inute anterior este că prezen a unui releu comandat poate furniza posibilitatea creării unor structuri inversoare sau repetoare. Într-adevăr. Dacă. becul se aprinde (trece în stare logică 1). este următorul: B1 A RC B2 RC L Tabelul de adevăr este: A 0 1 RC 0 1 XOR 1 0 Se constată că schema implementează de fapt func ia logică NOT. ce implementează inversarea func iei NAND (reob inerea func iei AND din func ia NAND). Vom exemplifica afirma ia făcută prin intermediul următoarei diagrame. însă. constatăm că dacă semnalele A şi B prezintă aceeaşi stare logică. Un exemplu de diagramă în care intervine efectiv un contact de releu. . releul RC anclanşează. La apari ia stării logice 1 pentru A. trecem la descrierea func ionării diagramei. dacă A este neac ionat (semnalul ataşat este în 0 logic).comută. becul rămâne stins (în stare logică 0). starea contactului rămâne neschimbată. contactul normal închis al acestuia păstrează starea şi becul se găseşte în starea aprinsă (1 logic). cele două semnale au stări logice complementare. contactul RC se deschide şi becul L se stinge (trece în starea logică 0). în timp ce dacă semnalul este în ”0 logic”. Conform celor spuse până acum.

deoarece releul RC rămâne definitiv anclanşat. fiind alimentat continuu prin propriul contact normal deschis (acum închis). Un exemplu elocvent în acest caz este următorul: B1 RC B2 A RC RC L În stare ini ială. din diagrama de mai sus. contactele de releu comută starea şi becul se stinge. analog situa iei întâlnite în cazul structurilor bistabile. becul fiind alimentat prin intermediul contactului de releu normal închis.B1 A B2 B RC RC L Cel mai adesea. un releu este utilizat atunci când se doreşte ob inerea ”automen inerii” unei stări. . Se spune că releul se automen ine în această nouă stare. releul comandat nu este anclanşat. cu un contact propriu releului comandat RC. Această nouă stare se păstrează din acest moment un timp indefinit. Această reac ie poate fi implementată înlocuind unul dintre contactele A respectiv B. În acest caz este necesară realizarea unei reac ii pozitive puternice. La ac ionarea contactului A. însă. releul anclanşează.

Semnalul LROŞU prezintă semnifica ia stării complementare a condi iei: startarea nu poate fi lansată. în timp ce anclanşarea lui produce aprinderea becului LVERDE. B1 A B C D RC B2 RC RC LVERDE LROŞU În figura de mai sus semnalul LVERDE activ are semnifica ia condi iei îndeplinite: startarea este sigură şi poate fi lansată. . contactele A. inând cont de aceste cerin e. pozi ia uşii (trapei) de acces etc. B. cum ar fi: presiunea jetului de combustibil. parametrii fluxului de aer. Într-un astfel de sistem. Declanşarea releului implică aprinderea becului LROŞU. starea stocului de material procesat. Fiecare condi ie de proces este numită permisiune. deci releul RC declanşat. În sensul acesta. O diagramă care ilustrează acest concept este prezentată în figura următoare. în timp ce neasigurarea cel pu in a unuia dintre ei face ca linia de comandă din diagrama releu să fie deschisă.Circuite de acces şi interblocare O aplica ie practică a sistemelor PLC este cea a controlului sistemelor în care apare necesitatea ca fiecare condi ie de proces să fie presetată înainte de startarea procesului. circuitul de comandă să fie deschis. Un exemplu elocvent în acest sens este cel al unui cuptor industrial. astfel încât dacă cel pu in o singură permisiune nu este validă. prin intermediul unui set de contacte ce implementează parametrii de proces. putem avea: A – presiune jet combustibil B – prezen ă flux aer C – cuptor încărcat D – uşă cuptor închisă Evident. C şi D implementează parametri de proces. arzătorul trebuie pornit în siguran ă şi după o traiectorie de stare optimală prin care să se asigure consumul minim de combustibil. cu toate consecin ele ce rezultă de aici. se presupune că asigurarea parametrilor de proces de mai sus conduce la închiderea contactelor corespunzătoare. iar fiecare contact ce implementează o permisiune este conectat în serie. Astfel. sistemul de control solicită “accesul” la proces.

Un alt exemplu de diagramă releu poate fi imaginat într-un sistem de control în care două evenimente incompatibile nu trebuie să aibă loc în acelaşi timp.Dacă în exemplul discutat păstrăm semnifica iile contactelor C şi D dar modificăm semnifica iile contactelor A şi B astfel: A – presiune mică a amestecului carburant B – presiune mare a amestecului carburant diagrama releu corespunzătoare se modifică. B2 A B C D RC B1 RC RC LVERDE LROŞU Considerându-se că procesul începe. contactul B rezultă că va trebui să fie de tip normal închis. . aşa cum este normal. de la valoare nulă pentru presiunea amestecului carburant şi că la depăşirea unei valori maximale a acesteia este necesară semnalizarea evenimentului.