Redactor

:

Eugenia Petre

Edmund Husserl

© Editura Paideia, 2003 701341 Bucuresti, Romania Str. Tudor Arghezi nr.15, sector 2 tel.: (00401) 21158.04; 21203.47 fax: (00401) 212.03.48
e-mail: paideia@fx.ro www.paideia.ro

CRIZA UMANITATII EUROPENE ~I FILOSOFIA
Traducere, note $i comentarii de Alexandru BOBOC

Traduceri dupa: I-fusserliana. Edmund Husserl Gesammelte Werke. Auf Grund des Nachlasses veroffentlicht in Gemeinschaft mit dem Husserl-Archiv an der Uruvcrsitat Koln vom Husserl-Archiv (Louvain) unter Leitung von H.L. Van Breda, Den Haag, M. Nijhoff 1950 ff: Band VI, hrsg. von W Biemel, 2. Aufl., 1962, p 314-348; Band IX, hrsg. von W Biemel, 2. Aufl., 1978, p. 237-257; Band V, hrsg. von Marly Biemel, 1952, p. 138r62

ISBN973-9131-85-9

PfilDElfi

cmZA UMANITATII
I:.UROPENE

si FILOSOFIA

1

I
M-a~ incurneta, in aceasta conferinVi, sa re(\ )bandes interesul pentru terna atat de rnult discuolt c \ )ta a crizei europene, de [apt sa dezv ideea 'istorico-filos9hca(sausensu1 tel~~anitate ia euro~. lntruca~sta arat chiar func1 usentiala pe care au sa 0 exercite, ca ~tiinte ale \ noastre, !i\osolia ,i ramiliea\iile ei, enza europeana . va dobandi ea insa~i 0 noua elucidare. scut I Sa pornim de la un fapt bine cuno , anurne de la deosebirea dintre rnedicina naturalist-~tiintifica ~1a~a-nurnita «terapeutica naturala». In tirnp ce in vlat poporului aceasta din unna corespunde in a genere ernpiriei naive ~itraditiei, rnedicina naturalistjtiin~liea folose,te In\elegerea lmprumutata de la

---1
Menschheit

Sub titlul Die Phi!osophie
(Filosofia in

in der Krisis der europaischen ii criza umanitCit europene),

prezentata

in Uniunea Culturala din Viena, \a 7 rnai 1935

(nota ed)

17

~s~e evident ca difercnta dintre prosperitate deplina ?l ~e?ener~re. Aceasta chiar . propuneri totodata naive si exaltate.i noi. printr-o aproximatie sistematica. Marctia stiintelor naturii consta in faptul ca ele nu se multumesc cu 0 empirie de ordin intuitiv.lenul. T oate a~es~~shtU1e . cu metodele ei. Ele considera ca stiintele «pur deseliptive» ne leaga de realitati1e diferite ale lumii inconjuraioare terestre. este 0 viaja mtr:_l!Dc~zon~ al.:.::tlllmle euro~ene sunt boInave. ca familia.i state.T In co~umfatlle diferitelor conhguratii mai simple sau m~l complexe. 0 vcritabila rcvolutie in stapimirea naturii prin tehnica.: C:1l11 se face ca nu s-a ajuns deloc.J~ta "". ae~are" insa. de la ceIe ale corpului uman mainte de toate de la anatomic si fiziologie.. Europa insasi se afla. De ce ~t:. are un sens fizioloqic. ::.. S~v ne m~~ept~m acum privirea de la corpul uman ca~:e spmtuahtatea umana . ~iaceasta pornind de la telul ultim.. indeosebi pe fizica si chirnie. Ea mtcrpreteaza datul intuitiv ca aparenta relativa pur subicctiva . comunitatii. precum ~i alte posibilitati reale. Intr-un fel sunterr:_ chiar inundati de un torent de propuneri d~ reforma..tnnfe""Euespiritulu:. fie acestea elemente sau legi. degajimd.icauta sa cerceteze suprasubiectivul (natura «obicctiva») insasi.e~ se sprijina pe stiintcl« explicative de baza ale natu:ll in ?enere. mundane.. Prin urmare. a natiunilor . se spun:.i la viata $i realizanle personale mecum . Stiinta matematic-execta a naturii insa cuprmde. I~~ce~sta pnvmta. nu se \ poate ?. fie ele oameni. in cele din urma de ordin fizico-chimic.ter:1a arreritelor .:' corelativ.l!li.. una. intr-o criza. in epoca moderna. Ceva in genuI terapeuticii naturale nu Iipsestc insa eu totul de aci. Ca :. in ciuda puternicei lor dezvoltari. Din ratiuni ce tin de fondullucruri\or..:.~raIn~litat~a unei istoricitati. aspectele lui absolut universale.ytii~te pur teoretice. la 0 medicine stiintifica..1 a comunitatilor supranationalc? N. I!.. adica de a induce din aparentele date efectiv in fiece clipa posibilitati viitoare ~i probabilitati ee dcpasesc in amploare si precizie orice empirie marqinita la intuitie.cob mtr~ban~a.. deci. infinitatile sub aspectul realitatii lor. Consccinta perfectionarii consecvente a stimtelor exacte a constituit.::e~tl1 spirituaJe: in sensu! eel mai larg eaeste" cre. supranatiunca ~~l terrr. :nata pers?nala ra 0 forma comunitara. este valabila .. din pacatc (in sensul intelegerii devenite pentru noi de acum 19 18 . d~~re sanatate ~l boala. In ele interesul teoretie conduce aproape In mod exclusiv la oameni ca persoane.~toare d~ c.. La randul lor) aeest. ci mse~mna ~ v~ actioriata angajeaza .i pentru comu'\ nitati. asa cum sal' putea spune. natiunca.tern a asa-nurnitelor stiinte ale spiritului. stiintcle spiritului refuza sa dctina rolul pe care ~tiintele naturii 11 exercita in mod excelcnt l~ sfera lor? Oricine este familiarizat cu spiritul stnntelor moderne va gasi fara ezitare un raspuns. deoarece pentru ele orice dcscriere a naturii vrea sa fie numai un stadiu metodologic tranzitoriu catre 0 explicare exacta. Prin aceasta ea ne invata cum sa axplicam in mod unitar rcahtatile concrete date in prealabil intuitiei. animale «sau» corpuri ccresti. starca metodoloqica in stiintele spiritu\ui este. pen~r:l popoare . la ~'~alizari In sfera creatici.

~itu~ia surrtPe ea s Prejuae~f?ste ~E . Anplus sper s deplm convms. cu totul diferita.. ~ A cele din urrna. "~ i auzim de aceasta. ace analog1e cu I. in stiinta naturii ea chiar ~i este cercctata intr-o deplin~ consecvcnta. care. ~i cu atat mai indreptatit. Deja In privinta omului individual.e. un 1 Orice exemplu ne ove es de istoria greaca veche \Sloric nu poate sa se oc~p~ ntice nu se poate ocupa . . « aca ~ 0 \ume a spmtLI1LIl.dupa orice exemTexten (in: . ?l 0 sa rna A A A' 21 . cea a "sufletelor" uman si animal.-'intreaga modalitate de anCe~rfl~t~ ezenares~e en . Se l~te eg..~ III ·orporalitate.1 1\(' ai stadiu~li' ~ ~Jiniie de ordin intuitiv. ~A dire ce se anu ~_. in corpurile oamenilor individuali.inteliqibila). De pilda.. deci. care a fos~ P/u se arata la F (.1. orice spiritualitate rt 'are duce. facandu-se abstractia de orice este spiritual. dcsfasurand explicatii exacte cu ajutorul fizicii si chimiei. . Pe de alta parte. abstraga din corpora' .~-a__:ftt _t. 20 III I . in mod corelativ... atunci situapa ar f cu totul alta. . ca paralela ~tiintei pure a naturii.ag inchise in sine ~i universala a tarii unei . Daca. consccventa a naturii nu conduce tot la 0 .JI "'~ ." (nota trad. A ~ d . 1 . ursa esentiaA a p ca aid se a 'derare deose m 12 u ia in cons: d ern savantul mo . Numai natura este de tratat in ea insasi ca 0 lume inchisa. etc. pentru specialistul interesat in mod pur de spirit. I d ~ se vrea sa se cupnnda . In imparantezat hi I ncreta . l~ entru cvidenta cu care ~ bi '1 flas. '.. una conexata In mod pur spiritual. ci sa se reintoarca la suportul corporal.).me isa.. la el de Indreptapte~~ ~pirit.. in . fiecare viata sufletcasca umana particulara este Iundata in corporalitate.Iume" Inchisa in sine.. ~artea sa de vma m §l ..n ~ l intr-o modalitate apa 12 .?p.) urmatorul text. Ordinea spiritului uman este fundata in physis-ul uman.--. a~clarific prin aceas a .inu1ta. cea a natum. Q.. ibil sa s ~ 'e teoretic 0 LIme co asta este impost 1 . ~ es I . d e H us ser'~. asa cum este ~i fiecare comunitate.Clt·'/·k n~.t' I In fapt aceasta este .tnnte nguros 1 2 spiritului 1 . 0 asemenea abstractn. ~ dintre dom~nn .aca lun~~w constnlc~ din doua a~-zise sfere ~te. aci l~l a convingerea mea. sR~n nei istorii a spiritului. a marilor comunitap istorice. p Icl la larnuritoare. f f . Idra geogra ia l~C~ ~ I a in considerare latura corpoIle arhitect. pur si simplu.. t e pos1'b1'litateafundamen~. f1a ( 549)' Text mIla: « In Ibidem p... . nicfuna depcndcnta de cealalta metodologic si raptic.n!intti'lam acceeaaSSl<1 ~ in a I. mai lung sau mai scurt) in complicarea cercetarilor psihofizic-exacte necesare.? Ca aceas a e 't rnaladia urg~l..I )1'.. . atunci savantii de accasta specialitate n-ar trebui sa considere spiritul ca spirit. si.u:~ ei fara a u Fa tele par pe de-a-ntregul ~a edihcnlor etc. en zu den Ergdnzenden 2 In Textkritische Anm~~~~~ spune: . 0 practica ~tiinpfica de intinder« asernanatoare celei din sfera naturii.. . ar putea deveni tema unei stiintc pure ~i universale a spiritului. . trebuie sa fie posibila ~i pentru fenomenele stiintclor spiritului 0 explicare realmente cxacta. . te tundata cauza astfel ca teore tici AI Clanu. ~a Grec1el a . numai ca natura. care sunt membri ai acesteia. oricare ar fi timpul. Caci spiritualitatea animala. t~n adule. acest proiect esueaza Insa (~iin privinta aceasta nu se poate schimba nimic.tualul ca atare n~~~ 11'1 csat in mod pur ~. I "mane 1nlaJ)Jillim rde~ te ace~sta.

.--. altfel spus la ABC ...tiinte universale exacte a spiritului.r omenU::ii. .chiar 0 ?tiinta nesubordonata celei a naturii.eQseb: !. ale caret valiilor.. . 7"'-'~a ~ dm numer 23 . to ranationa a a . Ie ? i]~ > " 22 hihduse sau _ eca ~iurarDGl2int~ ca atare lTl. el putand sa cerceteze cu ----. tservit cei c are au exec~ta" 0 e . aflata sub" privir'. e Iunesta fundamentul .d. cercetatorul naturii poate sa faca abstractie de orice spiritual.-lumi fUDdQ.il. Aceasta nu este insa natura In sens naturalist-?tiintific. 11 . q)11ea 1 :~ I straduinteior. (nota trod. ci upraordonate ei'' .. a. __ consecvente na ura" I ferei spiritului nu poate sa re Dirnpotrive..~ II A A _-_ _- sursa escntiala cecitatea savantului modern In fata posibilitatii fundarnentarii unei ?tiinte universale pure.e traditici omenir~-a Corespunzatoare. analoaga cu cea naturalist-?tiintifica? Se obiecteaza aci In felul urrnator. .... . . . 16~krrlaTe-:lVl~ desemneaza o<tm1fIguratlc printr-un cSJlcept sp~tua I. ituala Ca traim l in mcd exclusiv In sera spir ' 111'loeu 10 mo t ~ inconiuratoare. Iar in cazul arhltectunltc .. conSl'fUirc:lii"iSine 51 .' . . ca un analogon al .na\iunilor lsi are lumea . sa renunte la orice e sufletesc. De ce nu este Insa posibila 0 analiza elementara. 111 rnou 1. G reClel.• reprezentar:ea. nu poate sa vorbeasca . .. iuratoare Ele intervin necon em" constituie lumea sa 1I1C. cercetatoru sI menilor ca si la cele ce 1 . Formula introdusa In final~textului . .Chiar in interesul nostru pentru problema ELI ropei trebuie sa avansam putin In aceasta ?i s inlaturam argumentarea ce ne-a parut evidenta inc din prima clipa. _ materialul de care s-au . Lumea II ordine situate numa1 In P a . a ~to e c .)I)JUI . sine._. printre fenomenele pe care Ie studiaza.. _ ale . considerare geogra ia rzica despre Grecia fara sa la. ca.europene este cu totL. Cl .. Ilildstra. care ".e iu numa. demoni etc. geografica a Australiei td osc lrea . t" sa 0 eroae _W'-"'" .. .btl unitate de via a sup . al grl]l or. ci ce~ valora pcntru vechii greci ca natura. la ceea ce-i este propriu ca structurare de intcntn... Husser! adauga ur- rnatorul text..@ctillii-a_lu. I' ce e a e oame: .: <IT ema unei .ta constitute un a . teni t nunte la corpun.. este un concept ce-?i «l. ~.! ----.!:~~1il x. Fara indoiala. ?i natura fizica. ~ " .~--~-.~~e incon=-ci 111 sine .mii u tot ce valora in aceasta c pentru ei ca realitate. la' orice semnificatie culturala a lucrurilor. asupra universalului neconditionat si a-l readuce la ceea ce-i este elementar.i.. .n . -[era structuri esen \'~To ale cfuellegi _ rchi mica este umca s ia "'. referindu-se numai la spiritual. aceas c..J.~ 11 ill 0 anurm au. ca realitate natura~riOriJilratoare. 1 nul spiritului.:.tiintei exacte a naturii. -u.. zei. ieca si a Europei. griJ' si stradumta a a valoreaza once '5 .J. istoricul. . L 'nconJuratoare. lumea sa ~ncon)ura oare. Ficcare 1~1 are 1.i la grarnatica elementara a personalitatii creatoare. In alti termeni: Jumea Inconjuratoare istorica a Grecilor nu este Iurnca obie~1O sensuinosfru.lor.~ IIIport cu care " f pt ce caradenzeaza ~ . Inchisa I..adica propria lar___ evaJlJare. "r ~ constituie permanent cam~u ~t natura obiectiva.: suffi..:." are in viata personala.._--"t pura In ceea ce -' ea caractenstlc.. "'1 ta spiritului.~spre lLU11e.ume InconJuratoare f . d ltul deca1:CeYat pOINare':--. consta In a interoga.oi.. .Jor.wa¥li ~apUd.subi.se afla tot aci (nota trads 1 In Ibidem: "Ia textul premergator. Mediul am ian a o respunzatoare. 111 . re caF~cterizQ... ~ inconjuratoare co .lr~i ccca a paput~Jlor a poiriv~ bit iar aceasta nu es e:::ili. Aici este prezen a . spiritului»"..'" • juratoare».~~Ld. nu exist~-~aturale cercetatorul na~ .:nderutat intelegerea pura a lum"1i naturahsmulUl.-t De" pllda ' un IS onc f f"" a in conexiune. f'" t "Natura lZlCO turii Ie ~re ca em~ c\En !i :... c. cercetatorul spiritului ?i al culturii are In mod constant. In rIme a noas ra.in exemplul nostru natura Greciei antice.. care se afla la F.

rca In sens absolut aJunge de spmtului ne f ~ pana acum c ' trata te~a n 0 er~ perspectiva ~oonsacrate filosofiei 24 oastra. care ca p -d . 0 bi rezolvat? ' ap.~ntrebedespr~1 conditionar al e~l. pentru aceasta lema spirlhjl Ceea ce se a explicatic decat a ume Inc II a considera ~~.I In cuvintele introductive. . 25 A d « ~tiinta a r:~~_i~)~t~ralist-~tiintifi~:::te.mls chiar o doctrine . n~ . cerceteaza pmr.!J__cle=lnsel r lt1de nat I' -e. prin aceasta trebuind sa se ajunga la adevaratul sens (II crizei umanitatii europene. a dualismului modern al interpretarii lumii. In sens spiritual. NUlnsa eschimo~ii sau indienii din menajeri. modalitati e de organizare. Problema pe care 0 punem este aceasta: ~ caracterizeaza conf alia spirit la numita «Euro a?" pftnurm e. a naturii» (ca. a pe 0 problema pur a a ~tiintei spiritul . Este vorba ad de unitatea unei vieli spiritualJ and a unci acti . ea . pe aceasta cale devine ai 1/1\)\121 0 teleologie remarcabila. eze EUrOp~\ de apar\inin mod evident si dominioanele engl . in famnii.tului. dupa aci la 0 ex I' s. sau. In vorbe). Reflec(iile de . prcconize d a reptt ~.este A c::'I~tr ui 11I1)pei.: He targurilor sau tiganii ce vagabondeaza mereu tn Europa.i cum toemai cereul oame ce traies 1mpreUna teritorial ar fi ad cel care ar delimita c omenirea europeana. nOI si In viat este 0 confi ' un temci p .acand sa inte ' ~ mentul-lstGric ___. anume cea a s~. a unci creatii spirituale. ure a spiritului d ~ ema unei 'nil .nt~~i1apcntru a a ie: spmtuale a A :> ' .pmtuahtatii cu s a un universal nep icatie ~tiintif ~'A copul de a ' . uratoare 0 alta an.e e~. Ny_. nu Europa mtr-un sens geografic.upa cum au om' ~~ 1te universalc ~~ P elementele ~i 5e7(ei . cum am spus. In .. 1 ~:s: . ~are. lndivizii actioneaza aci 1nuni societati le multiple de diferite grade.' ~ ro " problemei d. strai ' :ste ~?SUl I naturii. Presim~m deja ca este vorba ad de 0 eluddare a temeiurilor mai profunde "Ie orig acestui naturalism funest. Statele Unite etc. ca termenul naturalisf _ tate spirituala anu ce ~tllnta)d?sem' y . in unitatea unci configuratii spirituale.atnoastra istorica Nugur~tle spirituala hi en ru c ' .exlsta tf I ca spirit ei care considera dn as e aci lilt I . a vrea'sa e11fICa stiinta sPiritut~' spiritu 11\ S i_ 0 acem 0 stiinta UI pe ~tiin!d {(~tiinta ~ el de cu totul din v d a~a-zls exacta e ori 1~ . instituti .i a ramuril . A~a cum s-a spus H. nati . ca atare. s ~~a Ism (oricat d si numai d:=C1ah~til In ~tiintele SPi~tml~It l-ar combate pune probl u Ulau 0' . ca urmare a ~~r in ea insasi.1 inser~a mosoliei .Uin\el .iI\ itc de toate a istoriei spiritului. sa ~rei -sa. incluz ~i ile uni scopuril .piritualitatea antic a greaea.care coo ~'A me cea ' me. solidara ~i intim leg eu apariti e or ai.as~une In genere spiritu I" ~I.:. rase.~ .spiritului se. grijile ~i eforturile. \egaturilo dintre pe<snane si tuluror prod lor de r cultura trebuie sa le fie conferit astfel un earacter atotunificator.a savantilor l t trebuie sa fie :nomenele spirituale' ce .~.legl'Ie naturii ..care n e mconjoara . c 1\. 1nnascuta num a ata I \IIopei noastre. ca ~itoate f pereaza in stiinta . ase cum se inii Vd arata. uselor Persoanelor.e_ use a Ie spiritului rvlDa aciI. toate corelate interior 1n mod spiritual. interesele. nilor In\eleasa ca 0 harta. ea oare absurd ' xphcat prin stiin] '"e sfera a ce'ea expriCfTn _' ~I un cerc In dam a spm.artl. in genere ere fapt ~.

fiind evident ca aci nu exista ~far~lt. care dc aci l e aC! mal~te. teleologia imancnta ei' care. Aei se afia insa ceva unic. a ) na unlVersa a In epoca de piatro». ?e la natiunc la natiune si de la epo~a la epo~a. Aceasta survine de indata cc. Omenirea ee umple spatiul istoriei nu se articuleaza intr-o maniera invariabila In conformitate cu aceasta categorie. . numai din ideile rati .«Confiquratia spirituals Europa?» . la.pJn 0 I~CITre~m~fe sunt to.. men~a procedare..il'e Phlnii1se. Mi se pare. In vointa neintrerupta de autoafirmare spirituala dincolo de orice preocupare utilitara. aeest ansamblu comports unitatea unei inrudiri de tip familial... intre a i la sin ~i a fi strain nu poate insa satisface. In acest cerc. care este relativizata prin multiplele sale trepte.a existentai sale concrete (ihr~~ ~aselns). cu toa e a es e 0 categorie fundamentala a oricarei istoricitati. adica I~Iare istoria sa. la 0 examinare mai consecvent riquroasa rcmarcam noi afinitati ~i difercnte specifice. unn. deja romani la gre~I'vla ~er~l.dar ce este ~ceasta?v ~ste . Intr-o ase.~I succes~~it~d~' tim'p iSfonc. decurqand rnsa unele din altele in mod co~tmuu '. Pe de alta parte. nu v~r:n f~ scutiti de a recurge la opera atat d~ semmflcatIva si de bogata in idei a lui M hi I I «lsto .___ 26 27 .FieK. continuitatea istoriei ne antreneaza totdeau~a mai d_:t:arte. unele ondulate mai bogat. de exemplu. e n~unile europene. Iv eng In. Nirnerim in protoistorie (Ur-Zeit) . indienii ne simt pe noi ca straini ~ise considera numai intre ei ca partasi la acceasi vatra (als Heimgenossen).. ceva care. Daca asa cum e nec urmam Iv tuirea i 'y esar. sa ne mdianizam. Totusi. care. dm punctul de vedere al omenirii universale I~ genere~ :e fa~e c~noscuta ca brcsa ~i inceputul dezvoltam unei nOI epoci a omen' Il'l. ne transpunem in istoricitatea indica. . se schimba si A A A I(ira~idispar. in care oamenii si popoarele ar fi valunle ce iau 0 forma trecatoare.. insa una straina. Noi 0 resimtim numai a propos de Europa noastra. din teme infinite..-tnf'iKhr~'e~~iferentele nationalc.. sesizabil ~iIn cazul altor grupari umane. 0 asemenea difercnta.E ca ~I0 mare. . devine pentru sine un motiv de a europeniza mai mult sau mai putin. Oricat de mult ar fi invrai . ~u 0 multitudine de tipuri um~ne ~I cu. In antichitate.~atie spirituala se situcaza pr~~I. ?ameni si popoare legate numai ri~ t~asatun spmtuale. ne da constiinta unui a fi la sine (einer Heimatlichkeit). vrea sa traiasca si poate sa traiasca confl~urarea _H~:r~ . umanitatea apare ca 0 viata unica C~p~Inz~nd. altele mai primitiv. egipteni etc. de pilda.. ele c~ 10~n'. La randul sau. Este ceva similar cu 0 legatura intre Irati ~i surori. in ~a~j(i~S2rCldu ~ c_oexIs~e~!a. ininteliqibila noua. si acesta este un sentiment pe care-I avem (~icare se justifica In ciuda oricarci ncclaritati) ca omenirii noastre europene Ii este I I . m an uirea istoriai plecand de la noi si de la natiunilc noastre. A • A . . daca nu incercam.lturale. eu multitudinea ei de popoare si confiquratii de culture..f~ptul de a dovedi ideea filosofica I anenta Istonel Europei (Europei splrltuale) sauceea c~ este acelasi ucru. aceasta daca avem despre noi insine 0 inteleqerc corecta. a victii el istoricc. mai compli'at. in fine.

u msa ca .uropei 0 conexiune de cea mai inalta semnificat . terul ce ii este propriu D' e~tel orgamce caracdezvoltare bioloqica a u· ~Cfl. respectiv in oameni~ ~Igrupun umane ale acestei natiuni.). orme or. Asa cum in dIne. Europa spirituala i~i are un loc de na~tere bine determinat. sa se epati .: «Europa nu desemneaza 0 unda trecatoare...' nu se poate repeta Telo I . Este natiunea greaca aptiQ. ce se inalta printr-o luare la cuno~tinta (Besinnung) libera de orice prejudecati...nU-I vorba de un fel de ner orme germi I' ce con d uc la maturit t ~ na e m trepte N' a e. In sensul originar. acest termen nu mseamna altceva ded3:nb'1:TIt"§.c:~ma_schlmbarea In deZvoltariCiiienra~eanf . ci numai expresia unui presentiment viu. aceasta.1 pienre.-cmiversala.1 11 ~c~nfera senS'lir'Liiiei fiintare ca spre un pol :te~n o~m~ I~eala ?e viata . In care . una exemplara.ezvo tare acea t d cons enta ca telos ea de' d' ~ a a evenit \ al vointci si se erije~za intr:n~ e:~cumy practic un tel ) aflata sub carrnuirca n I oua orma de dezvoltare _ orme or. Accst presentiment ne of era insa o calauza intentionala pentru a discerne In istoria ie t. Foarte cU"ra'ndlnsa interesul pentru totalitate.i are un loc de nastcre bine reliefat..Tex t i .e r~arat . urmatorul text. u exista in esenta nici un f Id ane e . In ea s_:Infi~pa o atitudine de un fel deoseblt.' Imp inita si nici europene. nu comporta vreodata ca form ~ a. ci f.1 ~l oamenilor m directia carcia cumv ' t in I~I .. apartinfmd se~~li. I «Asa cum initial: In dezvoltarea insasi d' . _ Ibidem' . t f ce confera regnului fizic al exist . despre unrtatea ce cupilnde orice existent. fata de lumea Inconjuratoare. ~i cu aceasta 1 Ibidem: "dupa «Sa trecem la expunere». .. . a ideilor T oata aceasta deliberare nu vrea sa fie insa 0 It lterpretare speculativa a istoricitatii noastre. urop~. "in oamenii unei natiuni determinate»" (nota rrod. Presentimentul este indreptarul afectiv pentru toate descoperirile. . Acestea constituie unitati ed e zOd~logie popoarelor. care se aHa "in persoane individuale. luand repede proportiile unei forme culturale sistematic lnchisa. particular al ~uap individual. nu a fost nlciodata <:1' a mfPu~:t de vedere sufletesc . este 0 Idee infinite ." ' a su carmuirea n I .eosebi supranationalitatca E spm ua.te.~· Tradu~ coreet. a a unei re tari Omenirea considerate di pe an reglate cumva.a mama dev .1 cum ar fi e e cunoscute n ~ .~t~a~ mtr-o natiune. a . . Cu aceasta ~ in _ re 0 a In sens geografic..~ .It" ' orma a dezvoltarii aflata b _ ' .i vorba aci de una din ac I _ .. nu au mCI un fel de stadiu de m . cum s-ar spu ~ d ' seasca.d au e or m irit I I~ .tuntate atms sau de atins . Grecii au numit-o f!. unul spiritual. Chr. 1 Sa trecem la expunere ..~ Ina a ca 0 noua . ' m ansamblul sau ca t~ . fire.I lini ~ .Sd~ ~a. azum ~ inaliste. . co~e de tip euro . se realizeaza in mod consecvent i o bre~a in directie unui tip cu totul nou de configurati spirituale. normative» (nota trad. se situeaza~:. urmata de batra t . cu toate ca este verba si de un anumit terito~u: CIun l2.ters la F.-u spiritual al ~manitapi fiecareia dintre natiu~i1~~p~ns telos-ul. In a carei urmarire presimtitul devine certitudine controlata.). mai departe si devine si practic ca ~c~p elvemt constienta ca telos ea forma ' a vointei st se . a ideilor normative! ' 1 In . ~tiinta despre Intregul lumii.emrea spirituala ~ . 29 28 .y nu va I niciodata. s.u a..innascuta 0 entelechie cc-i d . care a fost .

nu tuturor perso I di ~ complet desfa. norma este inerentl vie 'i ~enta?e a f orientate catre izolate iar de aCI'n t. un spirit cultural universal.i a comunitatilor filosofice. 0 data ru prima concepere de idci. Prin uni. mcepe . cea greaca.i In f '. ar parea de paradoxal fen . a carei viata spirituala.T-'. ack_intersubiective-cle p~. apoi. de la inceput chiar. care tine in vraja lui intreaga umanitate. desi traicste in finitudine.. iar. In bresa prod usa In filosr' r ~ A In care sunt incluse laolalta toat~ I~. in intelegerea ulterioara. auunuor s: tr turil I particulare . in forma de comunicare.urata fn. constituind.chestiunea privind atat d .. uta~am ac~ests~n:. care. eu vad.i . ires e. ~mca stiinta. oncat rizcaza din punct de' vedomenu~ ?ngmar ce cara~ elucidarile ceLiiTi1eaza ~pmt. 0 metamorfozare progresiva in forma a unei noi istoricitati. ca lucrurile reale In '. sensul a ceea ce numim «Europa».Ii care au admirabila modalitate de a delimita In sine It lfinitap mtentionale. ane or.E~~a. po. care..:~ind de aci. _ ..i mai dcplina inteligibilitate daca vom urmari orjginea is~l\}. nanumior legate prin forma . aceea care a luat fo til' . a Ica. prin crearea ideilor ~inormare ideala.. poarta in sine orizontul viitor al infinitapi: cel al unei infinitap ce se mnoicste prin generapi. Astfel se infiripa. rma s IStica a supranaponalitapi duce catre 0 forma n . confiquratiil« de un ml:l. in ~~.. ia sun termeni pentru bi/de). se ramifica A. '5 m e particulare..Sc:!fls~fic si. chiar minuscule. o devenire corespunzatoare noua.ace ft' o clasa s eciala d . Aceasta schita sumara va dobandi mai multa . nu l~a rw \1' mai mseamna ceva pentru omul ca persoana. T ocmai din aceasta rezulta 0 noua modalitate de socializare ~i0 noua forma de comunitate stabila.ua . cest gresive a Intregii orne ~~I lcap~ unei confiqurari proidei devenite eficiente ~~'e~or~m~ ?e I~ miscanle de Ideile.. ca dezvoltare a filosofiei . catre una care s-ar pu~:~~va sltu~ta in Ir:fmit. nu insa nare morfoloqica exterio~~~eme mtr-o. tinde catre polul infinitatii. n u Ul. trezeste un nou stil al existentei concrete personale In sfera vietii proprii. . sens create m persoane izolate '. omul devine treptat un om cu totul nou.1 extinderii spi it I' A proces are totodata se. se va inlatura de I~dntC_!u meVltaEifrenor concizia FI f .in sens mai larg.sa se ufllle ffi~-astfel fiJosof"~~~~e~~le _§JEgiInlY-odlversitate de stii t ia. intrand In campul experientei umane. intr-un fel.1 atiu. in aceasta natiunc . cat si fiinta ce subzista e~~n~ea c~ inqlobeaza totul. nu sunt. ?ar co~ mevitabil al dezvoltarii ~ene~a valabJle ale cursului ~__ am .rsonaht~ple constituite_Rrin ~or_In forma normelo~~~up~nor. iar apoi vom 31 30 ' . simpla examiAccasta proprietate erma a a~succe~lu~1I formelor. s uc un or or socia Ie Europa" F' t me. a a aparcnta de paradox I oso ie stiinta .. pomind de la spiritul ideilor.Y!Danf\LQ. particularizeze In functia de evemre. Ea se realizeaza mai intai In spatiul spiritual al unei natiuni unice. Mi~area isto~cc~onflguraPi culturale (Kulturge~ a. Fiinta sa spirituala paseste pe calea unci reconfigurari culturale progresive. socializata prin cultul ideilor. in afara de ea) un tip uman aparte. Inainte de toate se extinde in ea (~i. Accasta miscare decurge..~e~ c~re ~ An~m~mEuropa. ~I mt~nponale a persoanelor ~.

Impreuna cu infinit. in orizontul istoric. i~~ c~lQ.nc: c~n~1 fa a sk_celelaJte forme de cultura. :ar 0 producere repetata nu creeaza lucruri nici identicc.in care.. in orice moment. laolalta cu metodele corcspunzatoare cele care asiqura obtinerca lor in mod sigur.1:j~ate. nu sunt trecatoarc..e~-~-'-----'~ cla.at~le id.ul. Intr-~n fel in lumea inconjuratoarc.~1dl~1 ~1 ~_s. m~almte in universul prestiintific al omului incluzand aC1 meseriile.az~ rcresiJre aceasta vom mai vor 1 de adev~rul Vle!ll pre~tiintifice. ~tllr:tifice specifice.la rep~!9Qmtate.. intr-o compre~ hensiune mutuala. ca sa spunem asa.rifican~oul ip de istoricitate ce se detaseaza din istoria t umversala 0 data cu acest fel de dezvoltare.lQ. Stiinta desemneaza astfel ideea unei i~fi~itat1. 0 cu totul alta ~emporahtate. sa desprindem in mod clar acea particularitate rcmarcabila a filosofiei dcsfa~u:~a in 'fot-mcrt::noT~l!!:lj~m.elativ.rea_se. met 0 33 . intalncsc un obiect creat de un altul i~tr:un mod. au u~ cu totul alt mod de a fi.!§mlse valal5l1epefffru jalonarea u!}ui orizont mh~l!_~~ ce fo~meaza unitatea unei teme atotcupnnzatoare . ca punct infinit depa~ta~. 0 stare tranzitorie catre scopuri tot mereu noi ~lde ~lvel lotdeauna mai elevat..~ Ir: aceasta consta acea infini~-+ea¥e: confirmari ~ice. de terne. nup~~. achizitiile stiintificc.. ln~. este de retin~t aC1 Inca ceva foarte important. Ca intregire la cele spuse. . nici de uz identic.~ In examinarea istorica. ele nu pot sa nu-l gaseasca asemanator celui creat de ele-insele. intr-o infinitate desemnata ca leren universal de lucru. lese.eale implicate In multiple chipuri in sensul ei. a ad~~1rilliL~. ele au 0 existents concrcta dar ~recatoa~e.d~. Un numar oricat de mare de produceri permite unui numar tot asa de mare de pers~oane sa creeze in mod identic.-cons Itult1clastteTTonq. aceasta infinitate consta atunci ~1m "ex1s~ tentul real" in sens stnntihc. in rel:ef. Pentru inccput.Se·evidentiaza ?tu.s. r. ~l subiect de fundamentari creatoare in "universal' valabilul pentru .Ul. I?impotriva.ficcare": acesta Ins~. contrastul pe care 11expn~am astfel: inainte de filosofie.ceea ce e astfel dobandit ca valoarea si adcvarul sau.e si-au dobandit metoda pentru reusita constructici lor. Atunci cand unele persoane in m?d efectiv legate unele de altele. In m~d corelativ.. dupe cum adesea e. cultura pamantului.a. Dupa accasta caracterizare a ideahtatll. dar identic numai dupa sens ~ivalabilitate.Q.. c~nti~u~ raport~a la~_9!1iontuI1nfinit In ca~~~t:. se executa deJ~ 0 tran~a-l1fffifata-.. Cu un cuvant: ceea ce se achizitioneaza In activitatea stiintifica nu ) J'V'I"aiTIiotITnsa. identic. Ele nu se uzeaza. vrea sa fie ~evar necondl!lOn~t.Sw~ ')lats>reaza. cea a locuintelor s.lJbr~ marii: ideea de ~r In sensul ~tlln ei se ~eta~e.lJb_identifica. dup~ . n~ ~ai este un oarecare in sensul finit al victii pre~tllntlhc~~. ~i~ui~?~ caracterul une: at?fOplerlsimple. iar din punctul de vedere al interesului teoretic 32 fiecare nivel atins devine un term en pur. Toate ~cestea desemneaza clase de creatii culturale. devine de indata material ?entr~ 0 :reatie posibila de idealitati de nivel mai malt. ca "domeniu" al ~tii~tei.

precum a sensu lui nou al infinitati 11 se ea izarca consecvcnta Ia reahze ~ceasta. noi posedam 0 multime de lucrari asupra filosofiilor indiana.r)bsolut" valabile) si i~i datoreaza idealitatile numai I 'configurarii omenirii prin filosofie. Ei in~i~i povestesc despre intelepciunea egiptenilor.. in a caror infinitate sa s d e. ~icare sa aiba m de . ~tiinta Grecilor. I oso ico-stiintifica inc v v ' . in cele din urma. si realmente au invatat multe de la acestie Astazi.. prin univers~~i ~~~ sa p~~cedeze prin teme si ca unitati separate Ideaht~tl.~~tul s~ ~!~ca intr-o cuprinde.istlel istoria ridicarii omenirii la tipul uman capabil de sarcini infinite. confirmari. colectiv. norme . scopuri. n~ este intr-un astfel de infinite. actiunea sonal. Ea II1Seamna ~i 0 revolutionare a istoricitatii. 0 revolutionare chiar in 1110dalitatea omului de a se afirma prin culture. e~.. in afara de sfera nf?l. dinii..prestat!e a omului in traiestc nu este f u esc IS. babilonienilol etc. un interes cuprinzator. si ca intreg producere a acestor~ p~:cum ~I d~pa metodele de corespunzator infinitat 1 poarte in sine in mod . Cultura ~tiintifi(i1 sub ideea de infinitate inseamna astfel 0 revolutionare a intregii culturi. t~ 0 ~n~lr~ finita 0 poate id I aCI eme infinit . nati. Nu exista . constituie 0 sarci . exista . si cu aceasta intr e vraja. "valori adevarate". Y e asemenea idealitati I id I' e creare poseda : . care. si constituie configurari istorice diferite inauntrul uncia si aceleia~i idei culturale. nu lipsesc elementele comune. v • v v . adev. Aci am vrea sa preintampinam 0 obiectie usor de tnteles...nal O~~t~tile sale de ~rdin perl ambianta pe care chia~ i IC. 35 7·r v •• A v 1 In Ibid ' a0 I em (p. 549): "pentru aceast fl care a fost mai tarziu st a se a a urmatorul text y ers: «cunoast ' a e carer metode d . care conduce de ambele parti. in care el erecat· sco '1 n:are~te si operele pe car~ ell p. nu trebuie acoperite profunzimile intentionale ~i nici neglijate deosebirile principiale. anume ca filosofia. x mzan u-se asupra inor reare si posibile-" (nota trad. care s-au format pe un cu totu\ alt plan decat cea greaca. fi ~htatlle de a fi ale unui me m inite. . 0 data cu ivirea filosofiei . nesfarsit. "bunuri veritabile". cu totul esentiale. ci cu ei. Inainte de toate.alta confiquratia culturala ' sens 0 cultura de id . chineza etc.un e ~e care Ie ur~I transformarea sa m f '~Imtrepnnde. inca. toate ideile finitu. pornind nurnai de la universalul morfologic. f" v' 1 ea itatea repetabilitatii In In . v . ea n-a facut altceva decat sa se difuzeze in lume. ~I cu prima ei configurare in id g~~ce~tJ msa. m reaga cult umamtatea acesteia Pt. in privinta tine Iaolalta. ..\('easta expresie).).. . fundamental deosebita cste insasi atitudinea "filosofilor" de ambele parti. Orizon/7~ ~I ~. :s~neze campul de asemenea camp de te . nu ar reprezenta croatia lor distmctive. c~re. ~i aici ~i acolo. insa ele poscda caractere analoag Illfinitatii (teme infinite. adica si la Jilosofiile" indiana. in cercul . I ea~. care devine . II iultitudine de idei. ura a spiritului si eu astfel. v A 34 . a II Idcnf 1 entice e tinzand InItum Insasi Y tregll mfinitap a persoanel I'.r0f:>enii. d a. orientarea generala a intereselor lor. Totu~i. idei infinite (daca este permisa e . Se poate constata.lruri._pe care stiinta nu a atins-o finitudinea sa. Firestc. mc: achizitii lucru insusi. 0 prefacere continu aza. ea C ultura extra~tiintific~ .

In care.rna <:1ex erna . ~UJ_~n .i perfectionare neincetata..' ~ initiala.. . In motivatii inteligibile.~ d Cum ar r.. ~. a ce! a ortate invers. 10 mod es~n ~' n anumit s' ormal al In sine prima.ll!. ci laolalta si unul pentru altul. Numai la Greci avem insa un interes de viata universal Lcosmologic").. Mal concre. la cornurntaj. " bare radicals de_atIt~dl.~ data a aceleiasi . cxistentei umane. Continuturile concrete de cultura se schimba intr-o istoric'itate relativ rnchtsa. com~~~t~~ u~ane.. de savant (rnatematicianul. n e~ toate formele ei de . istoricita 11 ex~s t tele ei istorice. ca natiune. specializate.ia.1t In orientarea prescrisa vointci sau intereselor. ~t" . motivel~~~Cg§to@. t~ dar atitudinea in t bU1 carac enza a . naturale. 10 . si ca forma de comunitate. deci intr-o comunitate de lucru corelata interpersonal. In acest stil constant decurge.tllr_Q ~.). . d olta neincetat sau a . . orice viata determinata.. . t ..).e. t' uric: ea se carac e una mal Imp. . In care actioneaza. ci ca teorie a carei crestcra . obtin si pun In actiune teoria. la aceasta aticelor ce stagn~aza. din temeiuri interioare. ~I~ numai r~~. _ culture ramane . In configurarea esentialmente noua a unei atitudini pur "teoretice". In general vorbind.. 0 sch~mvizi . _I19.. se evicomunitat~ pe toate ti~~P anumita atitudine este 0 dentiaza ca... In cele din urma. ~ pnma istorici a . tif ca mai intai la 10 1 -. In mod obisnuit.ezan.chincza si altele asemanatoare. J1 ~ ~ A AI 37 . al oarecare a ex ~ '1 stil [aptic norm I I' in toate ridican e sau forma ace a. d desemneaza 0 II istentei creatoare e . t -. peste tot actionand In modalitatea unui interes specializat al vietii si conducand.1 . este receptata.~ .. cea a bim de 0 atitudme pnmara lor dintai forme . astronomul etc.~is. .:~t:~i totdeauna lin stil normal . 10 care se ezv ~. ca forma normala. rcspectiv cat~ gpner"'l~'ate forma a .. de la generatie la generatie. Atitudi~ea ~t~oretIca~ti~~dine normala trccuta. omenirea vietuiestc constant sub sernnul 36 unci luan de ati~ud~ne. ~. atitudine.. cea a ce victii naturale ongmare.i afla originea ei istorica la Greci. Sunt oameni care nu In mod izolat. ~ modalitatea istonca fun a . se implanteaza. nma1Or~". In starea ei istorica (respectiv 0 comunitate Inchisa.ue'_t ... t narile n aceas . di de 0 situatie 10 er -.. com_unEa~i. Irimite astfel 10darat la 0 t rizeaza ca schimbare . R APIlalte atitudini sunt ca atare tudine naturala. In produsele de cultura. i aminarea genera I~ a a de pozitie (Umstell~ng). I l' elevate sau a celor lturil race or rna naturale a Ie cu un 0 . toate: ce e t spus intr-una dintre . Ir) scopurile ultime.ce cu atitudme. scaderile sau s ~g . tcntei umane. 0 data cu Iargirea cercului celor care colaboreaza si a succesiunii generatiilor de cercetatori.iata ~. al caror stil global este In felul acesta intru totul determinat. . cu sensul unei teme infinite si universale.Jst~r~n 'momen~ dat. la <unoastert universale asupra lumii. exprima un stil statornic al vietii voluntare. (e~~ icit te in cadru careIa un . mai de lOS.1apoI. neam ctc. Atitudinea teorctica I. fun~tI~ trcbiiiau sa se IVeasc~. mod esent ? La aceasta raspundem: mcntala a existcntei umane. manifest~.inu oricum. tipul corespunzator cu totul nou de filosof. . respectiv se continua rezultatele generale.10 Iston~I~at~ noua ei modalitate. ial ongu:ara. ta privinfa not vor .

oarecum h~:~s.mem onduc comunitatea 0 cu este pentru «aceia: care Ct~ . fie el relevant sau nu. ar 39 A A ~ A . d b· viata 0 isnui a 7 doua cazuri. • A ~ .. luati fiecare in parte. ceea ce es em. Viata naturala se caracterizeaza astfel ca 0 traire in ~oa ~ume. este ori~ politicianulUl. asupra sC. tetna1:Tcea este ca atare numai upa ce este orientate. c chiar in viata originara a ( . individuale.. rcpozitionarea poate sa fie astfel numai una provizorie. iar in fapt tipun diierite de . i atunci noua atitu d. prin nici un fel de schimbare ei nu pot sa se piarda pur si simplu. in cazul IUl entat catre bunastarea ~enera a~.1 ei rofesionale (orele de culturii.. oamenii traicsc totdeauna in comunitati.1!al.. I de a ibila tocmai .re ~ ( ulturale corespunzatoare. on. V~ este totdeau_na orientata existen. totul alta d eca pen dI Analogia face insa luate mtr-un s:~s e~t:e. aceasta tT ial pentru tural~. Toate acestea se afia i~1 ~ pentru a face insa din ele 0 tema. e trimite la intreaga atitudini practice. cu temp~rahl~ltl e tc p)periodice imp use de . interesata si pre.m etu~~~· universalitatea unei de fiecare data mtehglbll iap . I serveasca practlcll naturt~~' ?Aceasta poate sa aiba i una prac lca. fi ceva cu totul ininteilglbll..me natura . Ori intereSunt poslblle e a~um ca interesele vieti! . adica nici unul nu inceteaza sa fie ceea ce este. pentru a Ie sesiza in scopul unui interes durabil. natiunc. . s . laolalta cu toate ~. era nevoie insa de motive determinate. in lumea de c~~ 8ste co~enta intr-o m@alitate determi~lnsa prin ace~~@ De tapt. care sa conduce la repozitionarea a ceea ce este conceptualizabil intr-o ascmenea viata a lumii. erveasca practicii. astern in inclinatiile ~nator recuno y ~ Ceva asema. ~ 'i8rvlC1U e a litatea ei concreta. numai in forma unei decizii ncconditionate a vointci.tl~t~enti~~~nd_~ i~ configuratii l)l in aceste discontmul . In toate circurnstantcle. totul (si nermj OCl e ins Yd·de omemu I atrtudin» nae mt ~ in mod esent Firestc. Ca membri ai comunitatii lor de viata (ai natiunii lor). . ita si de tempora 1..incontestabil. . rcluand totdeauna acecasi atitudine. 38 . firestc. tit di i vor sa serveas ~ sele non a 1u in t esenta acela?i lucru. I functlonan or e . Ie. Aci este nevoie insa de dezvoltari mai largi. ~ar~ se di eren ~~z:i comunitatii. _ eVl·dent ambele At tru «ce atem» . din ratiuni de gen. la randul lor. a 1. impartita ele insele in societati particulare mai bogate sau mai sarace. apar. nu tre uie ~d .ilizabila continuita~ea. asupra a ceea ce impune obisnuit sau asupra a ceea ce survine ca nou.) fiecare pe ale sale. acudm a unel~ :lnsemne 0 existenta bui mci ecum sa lume. i~i au si pe mai departe interesele lor natural~. sa . in familie. ca!e. particularitatile din mter~o:~ . di unitare· prin aceasta tI.QI2Ului sau ~i. cel care a fost de la nasterc.r in temporal~tatl peno ~l~~eaza ca 'valabila si reII< )ul lor tip de mteres~ pas. ca un t r adica. asupra a ceea ce este intcresant sau indiferent..~ este ea msas ~ ~tor cu atitudinea practice a astfel un se~s aseman~ c ionar national. oamenii care i~i schimba atit~ dinea. ocupata e sme. privat sau public. neam. I lumii ceea ce. ulocit I usi] vrea sa . in mod obisnuit ea poate avea 0 durata valabila pentru intreaga viata. acestea fiind.

respectiv de a se impune 0 descompun ere a vietii concrete a teoreticianului In doua continuitati de viata lipsite de conexiune ceea ce vorbi~~ di. te_oreli.oncreta.D. teoreti~a la cve~rac~ica.anume cea a utilizarii limitate a rezultatelor teoriei. inaintea acestei sinteze a universalitatii teoretice si a practicii in mod universal intcresata se afla. omenirii care.\Jl§12E)che-ului~r:J. Fiind In schimb.~uralitat.Carel?:actJgg te ch~m9!~{~i din punctde vedere teoretic I~ldovcdeste insasi chemarea ei) sa serveasca intr-o noua modalitate. pe de alta parte. prin ratiunca stiintifica universala.i.s~ala de schimbare a atitudinii naturale generale (pe c·are 0 recunoa~ de.cesara.. Aceasta se petrece in forma unui nou tip de practica. cea a criticii generale a oricarei vieti si a oricaror ·copuri ale vietii. a tuturor conliquratiilor si sistemelor de culture ce rezulta chiar din viata omenirii.filosofiile" orientale de aceeasi talie. si. numai prehmmar. In deosebirea ei principiala de . teoria filosofica.asa cum este ea numita. Ea se bazeaza astfel pe 0 ~l22. e mt~ntkm_ata a oricarei practici naturale ~i cu ~ceasta ~i a ~a. in mod expres sau tacit. Aci se leaga astfellaolalta atitudinea originar-naturala ~i cea teoretica.. In existenta ei t ~i!5 . asa cum si-au creat-e acele filosofii inaintea stiintei europene si sa 0 concepem ca mitico-religioasa. la normele de adevar ale tuturor formelor. iar cu aceasta ea e si practica unei critici a omenirii insasi si a valorilor ce 0 calauzesc. prin specializarea din stiintele particulare.£.§. dar si 0 necesitate pe deplin inteligibila ca motivele mitico-religioase si 0 practice miti'co-religioasa coapartin oricarei omeniri naturale vii . ar ~vea astfe! semm~lCat:a i~s~itui~ii a doua sfere de cultura lipsite de legatura spirituala. de atJtu?me~ teoretica]. intr-un sens mai larg.a v[~~lInta umversala) ce . evident. este 0 practice chcmata astfel sa ridice omenirea. intr-o dezvoltare ne. In a~afel InCM!eon. Fie deci spus ca.n punct de vedere social.Ci .. 0 alta sintcza a teoriei si a practicii . pe baza unei intelegeri teoretice absolute. Dar este posibila inca 0 a reia f_o:ma de atitudine generala (fata de cea mitico-reliqioasa fundata in natural si. Este un fapt recunoscut.£.!:!_~lnea . sa 0 transforme din temelie intr-o omenire capabila de responsabilitate de sine absolute. Pentru intcleqerea mai profunda a stiintci europeano-grece~ti (exprimat in general: filosofia).ielev~re serve~te pr~cticii m cadrele vietii proprn unei profesiuni.hl~a. anume cea a s~ezei celordoua fe~~.lna-~ta iii hpu1CIe pozltie mitico-religioasa).ll. v . anume at.. este insa necesar sa privim mai indeaproape atitudinea urnversela-practica. deoarece din ea rezulta. care se realizcaza In trecerea de la a~me~. si se ajunge la scopul propnu sau la campul intereselor. 0 data cu aceasta nu este vorba de nici. 0 atitudina profesionala. universalitatea interesului teoretic cade in sfera practicii vietii naturale. Oeci. ~ af@_!§_ _~m. 0v"dezlegare" dcfinitiva a vietii teoretice de cea practica. vietuieste intai de toate in mod natural.rezulta din unicitatea m.chiar inainte de patrunderea si actiunca filosofiei 41 40 . atitudinea teoreticiL est~~~t~l newactica.~a d~ atitu~inea practice elevate se impune m~a ~I ? ~J!~.

ec:: marile personalitati ale pnme1 tudinea teoretic. adica cea pcrceputa in mod mitic..tern m lc sunt insa . fireste.: gan ca hind exprimate dei d e eJa moderna. .. nu numai oameni si animale.. '(){X'U' I&r ElV-ulul(atili f a puternlC cea a u r ':> .a cunoa. nu ins a precum omut...act.. Platon ...1 re lumea faptica.C experienta .luna"1o mQ. ~ .i raman. Bincinteles. f.ti.teri valorificabile sa se prezinte .i t .teri a lumii. remtor~ ongme~i _ si cunoa. este interesat actualmente numai de rcalitati separate si de motive in care ar putea sa parvina la acestea. se re e . pu ern. adica daca s-ar filosofia .. precum .l.. oarte ineint ' ..ymtaos~rile sale sa-. ba chiar in ~actJc 8mat~a_. ca si cum. pentru ~I totul ar fi practic relevant in acecasi modalitate.\ servi omulu1 m sc.. in care r.r CO~Sl.a).t~re.i se extinde .tiintl ICe e ar fi 0 falslhcar~. la care filosofiei grece. privirea cuprinzatoare es~r... s-~.... precum si traditia lor... adica aci. China. transforma mitul insusi. De atitudinea mitico-naturala tin. privirea este orientate constant spre lumea obisnuita.]?'raCtk m.: daca modalitatile . II ara a.1m.. eles in aceasta concept1e . . India Babilonia. corespunzatori in aceasta atitudi e mitico-rcliqioasa sunt prcotii un or interese mit co-religioase. iar de modul in care valoreaza in ele depinde nemijlocit sau mijlocit destinul uman. .i perioade c~lmmant~ .t~resqta.: N • 1'('0 43 42 . in . In aceasta atitudine se naste .. ' cu totul de-a-ndoaselea. create in . f . arate i in reprezentantl ai clctiunea in functn sep ~.grece. ~ ~d modu 1 c: I m~ ~ e boala. 0 conceptie mit~~erala este impulsionata. ' -. .. . r practic-mitica. pe neasteptate.:e modalitatile in care 111'iertia momentelorl~:llce cestel· lumi in care ele . pe cat~.i obisnuitcle existentc subumane si subanimale.t11ntamdlana.tiintifica. care ad pasiunea unei concep~.1cunoa. in fiinta ~~p)o:. prezcntandu-se ca interpretare naivconvingatoare. .. de practice.i configureze. acum. f!iQd_'2qmsa.1. ~ ·bl·1 viata sa mundana. Aceasta ia de la sine insasi forma speculatiei mitice. . t'mp an e a ' «le domma mad ' t -0 ordine unitara supebui ~ ncor em r IIISeletre uic sa co c ea'nd executandu-. ti l·tl· <:'1r ·1 ceva ce a ·f· d prac ic.er~ i chineza.. .. care. in aceasta.....tiinta" (Wissen) marcata de puterile mitice (g':mdite personal intr-un sens foarte larg).d reCla -. 1 de sens e ' conexlunea or.a filosofiei.. dinea conSl era .· lumii mitico-prachce po despre lume ... -.t11ntlf. l·mplacabil destinul. dm atituinterpre Din atitudmea genera ati'ca~ once sens de pana 'In ·d ta ca neprac ... Intrucat insa intreaga lume este dominate de puteri mitice. m .mod european.. Ca totalitate. Atitudinea mitico-reliqioasa consta in aceea ca lumea tefnatica.~n~~n .e este deschisa catre (• .ire de altfel. G .. si continuate in epoca 'd· Ire.Q.. Pe om il cuprinde Aristotel.ti..iea. dominate de puterile mitice. lumea. . ci si cele supraumane. rcspeccandve in mod . de orice soarta. a ~ eculativa are insa menirea de Toata aceasta. t ncvoie . i fenClt pOSl.. iar I 'Camtcrl~vme ca esenta umana si subum~na ce 11apartme. ngreneaza clcestor un~t11. in tfairca naturale.. care. Bineintelcs.e putand sa-l pazeasBc~ d. inainte de toate.. in uniformitatea indeletnicirii pe care ei 0 exercita. t a 'm. cea care valoreaza traditional-concrct in omenirea corespunzatoare (cumva natiunea). In ~~sp tiv lumea cunoa. si cu aceasta a unei conccptii stiintifice despre lume.

fiecare cu mediul ei inconjurator. in mod evident.' L t'}aUJ.e cduVlnte: omul devine spec. Atitudinea teoretica a filosofuluiii permite sa decide in mod constant si anticipat. e aa.>nuit)ste. creeaza si filosofia. I. Oamenii.. (OC .l. sacrat lor. ill condecat teorie pura Cu alt . cele proprii si cele straine. 0 Iransformare a curiozitapi.viciu" obi.ElV. demonii sai. once interes practic) a privi . nu adevarul cotidian. Fireste. nu ectioneaza altfel si Y. . Bineinteles.Elv..~mc.se ajunqe la . filosofie? iar omulinsu~i devine filosof. ca Thales etc. aceste configurapi 45 .. e cu pnvire la pomind de la sim la " ru umn ~unoa~terea lumii de stiinta ca ata:e :.acticesr. p.mbarea de la teoria ini ~al~l. care i~i afla locul initial in viata naturale. ceva obisnuit. 0 sehimbare de e orientare. .. . potentele sale mitice valoreaza pentru fiecare natiune ca 0 lume reala de sine statatoare. ci un adevar valabil in mod identic pentru top cei care nu mai sunt orbiti de tradiponalitate.In cercul !.~r~ gen~~ala)la ~eoriaoferita dintre si £nt~'LilJ. un adevar in sine. . deci.se indeparteaza de la orice inter '. la teorie _a~~f resI?ecti~ de la simplul aiba el Insusi ratiunea de apt I~onc ce trebuie sa-si schi. u asupra umn. care sunt cei chemati sa creeze viata [ilosofica. putut sa 1/ . 'fa:/ motivapa ce conduce f ~n nor sa tntelege ~ de la simpla schimb con enrea ~~crearea de sens t'}aUJ. legat de traditic.I . In personalitap izolate.~ aceasta atitudine viata sa doband . este astlel de cI lston~e. In tru motivatiila posibil al ~e receptiVltatepen~ . laolalta cu tradipile sale..Se poate explica "neInteresata" ( I _ ~ ti a. ceea ce echivaleaza cu 0 bresa in mersul "celei dintai vieti". e me late pnn c~mtrastol C 44 I. Tocmai intr-o asemenea atitudine se ia mai intai in considerare multitudinea napunilor.>i W .l<il. ~ nu tinde a fi altceva tator indisociabil ~u . mteresul ~. de indata se dezvolta corespunzi'itor ~i un nou tip de relatiide comunitate. se naste astfel 0 noua umanitate.. Din acest contrast uimitor se iveste drterenta dintre reprezentarea lumii . 0 influenta a intereselor de viata formate initial sau 0 trecere in revista a modului in care sunt satisfacute nevoile actuale ale vietii sau cum se scurg orele de rnunca. Fara indoiala. ~~ . lee unor nOIseo " In d e gandlre ' in care .. atitudinii teoretice i. devina. de asemenea..m~1 oo~a /t/n/£ -qutirfltJ1u 'I leoretic 0 data instituit reprezinta. ca 0 noua configurape a culturii. 5 . nomen nu putem ajunqc.e InconJuratoare. explicarea acestui fe detaliu.. care. in cele din urma ~El~ ~l cum a. 0 necesitate pe care nu 0 mai pot inabusi.mstaurarea inlantuirea concrete a ~ea ~o_~~apll~ ei }aptice in privinta. ca orice fenomen istori . devme~ .l<il.ll r el cogrutive <:1 al tim ul .ee c I dinurma ~pun ~Imetode . ~ delimitat al activita~lo' ~e pr. rezu tata intr-o ep he ..>i lumea reala si survine noua problema a adevarului. ~ al Important p tru ... sa dea vietii sale un caracter universal ~i sa construiasca in infinitum cunoastere teoretica pe cunoa~tere teoretica.c ar numat pomind d . In aceasta f si din orizontul de via :n rca cu~ din modul de a secolul al 7-Iea in ra t r:!1o~ulul grec a putut.pnVlre e ansambI I" filosof·mai mult hi . La '1'YU "insa mult m . cu zeii sai.' . sa-~i dedice neincetat viata sa viitoare tematicii teoriei. Curiozitatea (ad nu ca un . in inalt-cultivatele ~apuni ~~ lu ~~cu~ mari~e ~i deja 5 mstituie ace't')au cit: mn . de la cea cu totul .

e. . a 0 rmscarc coafla insa ~i originea ~iv~r.lealitate1.. Chiar i' L1~ ajutor reciproc. msa ~i fatal a a se instituie d eose bi rrea semnifl. . rezulta ~i 0 transformare profunda a intregii practici a existentei umane. hotarata sa nu ~~~~e~sal.)titudine in cunoa~tere. ea nu mai poate fi reglementata de experienta naiva a victii cotidiene ~i de traditie.Filosofia nu se reduce insa numai la 0 noua . u a actiunc spirituala fil ' ra esentiala . paralel eCxatl? c?mdumtate a filosofilor de m 't ~ ." ' m actiunea ulteri I mcu tivati» (nota tradi. Daca examinam ceva mai de aproape aceasta conversiune. cum sunt cele ale dreptului.. ' m e etniciri insolita 0 ~ I ~a acestci activitati ~i atu~ci fie devin ei In~i~i~~~~O~irf~ndul I~r.In loe de «L. a I osofului 0 constitui . 1 . daca profesiunea In felul acesta filosof' u .~deale ale teoriei sunt preluate . a intregii vieti a culturii. si Inteleg. ' al e aceea t . intr-un scns universal. iar de indata ce e vorba (Ie intreg universul." . care survine in viata umana. ale finalitatii. e~. In felul acesta. rezulta atat 0 umanitate (Menschentum) aparte.. ' .Iva I ~I necuitivati.nzan u-se c . ci ~i un comportament uman care se im1 In Ibidem: "Textul initial: «esentialul atitudinii filosofiee. lor II ecaparcaza cu tot I . . Adevarul ideal devine astfel o valoare absoluta. noara. cat si 0 menire specifica a victii. anume cele ale ddevarului neconditionat. atunci intelegem ~icaracterul ei inevitabil: de indata ce ideea generala de adevar in sine devine nomla universala a oricarui adevar relativ. educative.' ionati asupr . sa puna orice problema in functie de adevarulin sine. dat traditional. ) caractenzare mai am I~ . ale frumosului. a practicii din mi~carea de formare culturala ~i din actnmee constanta de educatie a copiilor. la puternica con . filosofia exercita e dc~~eta~1 ~I ale actiunf Pe de 0 parte trasatu 0 . Aci se unitatil interne a po zaln_\ultenor atat de Iatala a E id poru UI m culti t' . A 46 47 . aceasta tendinta d . argm u-se In forma".. p. mai eat' Iva. es e nevoie de 0 ~ ind p a a acestui proc Largm u-se in forme I 1 . deci. in de la filosofie T ocm .:n. se ata~eaza de cei instruiti .a a atitudinii teoretice e critice. d mainte In Ms: «Cu aeeast . . Din exigenta de a supune mtrcaqe experienta unor norme ideale. antrenimd cu sine 0 transformare. ~i de existentul din adevar"" (nota trad. ~ .?use mal departe III u~. precum ~ivalorile de caracter personal etc.. Si m cunoastcr " y genere. corelativ cu crearea unci noi culturi. si. la se rasp d ~ .~a~eaipica a atitudinii t 1 In Ibidem (-APe ara examinare nici 0 A ( pinie prealabila. uru ara consacrata f ~. A _ A.). .~ . ale valorilor dominante. Dar cunoa~terea filosofica a lumii nu produce numai aceste rezultate speciale. prin nefJlosofii sunt atenti ~ cei ce se afla In afara ~ d I . vderslUneculturala ce iradiaza . ci numai de adevarul obiectiv. mamera: largindu-se a~ este intr-o dubla profesie. ale persoanei. gme~te la natiunea natala ~ ~xtmdere "" se marc~lelalte opere de cultura ~c p ~ d~osebJre de toate dintr-un interes legat d' easta n:1~care nu purcede strainii se initiaza ~ e solul traditiei nationale. ea atitudine teoretie universala. in functie de 0 lc.VI ent. 550): . mtre cultivaf ~i A. y e ~I iau parte. atunci schimbarea afecteaz ~inormele traditionale.~rn pn. respectiv a adevarurilor situationale a reale si a celor presupuse. nici 0 traditie. inteleqerea ~i In crcatia ulteri ~I.~rmta un travaliu colectiv oara: Ele antrencaza CLi ml]~ocirea criticii. ea pozitie fata de adevarurile in sine.n educatia. si.

Zei la plural.J. Cei satisfacuti in mod conAservah~ In traditie ~i cercurile filosofice umane se injrunta reciproc. la cele superioare._ Aci mai este de luat in considerate un fapt. Inca la inceputurile f~l?sof~eise dec~an~eaza si persecutia: oamenii care traiesc 1. in intregime satisfacatoaro ca viata statal-naponala. _.l . prin scopurile ~i exiqentcla sale. el preia si scopurile traditiei istorice in care a fost produs si in care i~i afla chiar sursa de valabilitate. i~i are presupozltn intr-un anumit nivel al culturii prcstiintifice. valabilitatea pura si neconditionata a adevarului. Un caz edificator este aci acela al reliqiei.. fircste. in care acea. In acest sens. Dar extinderea nu poate decurge in mod exclusiv ca 0 cercetare stiintifica de natu\~ profesionala: «iimpotriva». Se constituie cu aceasta 0 forma de comunitate de un fel deosebit In care fiecare lucreaza cu ~i pentru celalalt.n?~ Aconstitulte. Trebuie sa evocam inca ceva Important privitor la comportamentul filosofului fata de t:adipe. inca nefilosofi. ca. Astfel. mai putin absorbite de grijile vietii? E clar insa ca aceasta nu conduce numai la 0 transformare omoqcna a vietii normale. «iradiind» in jurul acestuia sub forma de miscarc de educatie culturala. nu este impiedicata. i~ai~t~ de toate.prima de indata in tot restul vietii practice. din care rczulta. exercita o critic a constructiva in beneficiul celuilalt.. care nu numai ca Ie sunt tuturor utile dar Ie si sunt in mod identic atribuite. in exti. as vre~ sa las la 0 parte "religiile politeistc".aracesta 10 spiritul idealitatii filosofice . ea depasestc cercul p. intre oameni care traiesc pentru filosofie. d~ nici un fel de bariere nationale. Sau valonle traditionale sunt totalmente aruncate la ? parte. in comunitatea celor care filosofeaza. 48 si la mari tensiuni interne. cu toata probabilitatea.lea progresului. dominante. ci. aflata ea msasi pe. 0 comunitate intima de interese pur ideale. puten 49 . Num~l ca t~~b~le s~ fie prczenta aci capacitatea de atit~?l~e critica un:versala care. La aceasta intervine ~i tendinta necesara de raspandire a unui tip de interes. aceasta repercutandu-se ~iin planul fortelo~ politice. Se formcaza astfel 0 noua comunitate. iar unitatea unei co~unitati ~tiintifice si de formare culturala traverseaza de acum majoritatea natiunilor. ca un bine comun. face sa se intelcaqa ce s-a vrut ~i ce s-a obtinut. . rezultata dintr-o atitudine critic~ umversala indreptata impotriva oricarui dat prcalabil al traditiei. intrucat stiinta universala.nac~ste l?el sunt proscrisi. sunt uniti in devotamentuI fata de 0 sfera de idei.. dezmembrarea culturii nationale se poate prop~ga. Aceasta se produce mai intai in interiorul natiunii natale. 1. s~u se preia in mod filosofic continutu! lo~. Si totusi: ideile sunt mal tan d~e fortel~pirice (SllbLn. am putea spune.ta viata si Intreaga cultura nationala sunt aruncate intr-o sta~e de dczradacinare. adica 0 tendinta de a incorpora persoane totdeauna noi.ndverea s~. firesc. Do~a posibilitap sunt de luat in considerare aci. ce.fesional. Ce se intampla insa daca aceasta miscare de educatie culturala se extinde la cercuri tot mai largi ale poporului si. devine un bun comun al n~tlumlor candva straine una de alta. anume ca filosofia.

struct~n. \II~ resimpte ca 0 constrangere intcrioara absoluta. aceasta mai intai in pro~ia lor natiuno. ' al norrnarii tu~uro~ " I criticii hbere ~l ~ enirea ~l cre . diriguitoare.ar I It. istorica ce permite a intelege cum. unul provenit din filosofie si din ~tiintele particulare ce depind de 50 .. hloso l~ sa inhnlta ' I~ orien a a i sarcma . IiIi indivizn scpe atiunile lnse~l. . Ex ~ai vasta II ~'entru n~ t tdeauna I III \'n. si universa. logicizat.II' lin SPI~lta pl'rit ce dornina orn exista atat .i\iuOllor eso su ranationa. I'b re I' te tota a .~ . avand aceeasi realitate ca si anini.spira la pro ce are ea rna: bun'eceptare se \' 'te ceea d~ inre ~l r f' ~ II \Iii darule~ .nte inhnltatl. hie speci ica \I ' . devine chiar purtator 111 Logosului absolut. religia revendica evidenttl credinta! ca fiind modul propriu si cel mai profund al intelegerii fiintei adevarate.' . bUle sa-~l anitatea m ge pn'Vl'toare la urn I I :n~ ~ II atentia la ~ dreptarn aCurn a<:a ' . tn c~ria-i sarcina ldea. ca sa zicem asa. In conceptul de Dumnezeu esenpal ' singularuI.'. lui total: deCl Unlversu filoso f'ia t : ean ~ 'dealurile ~l Idea ire de tip europe. Dumnez 'II este. Inaintc de fiIosofie nu se pune nici 0 chestiune critico-gnoseologica. l~ phn de spmt~~ Ie inhnituri. el implica f lll~ ca valabilitatea fiintei sale. nici 0 chestiune a evidentci. De~i cumva schematic. s-a putut ajunge la 0 conversiune a existentei umane si a intregii sale vieti culturale... pe plan teologic. fire~te. fun t ~lmbrati~eaza lr: \e care . Toa e t'unii de care ~ \ It! 'a \un'nOI in rati In san ul na~l ista In f'me. d. teoret\ce I e a fu~ctla c ia con~tiintel ~e~sl~od eg ~l toate Ireaz al I tuturor norParticulara. rile care. :Trebute ms~ are la ochi ~lla terne stiva dm 'I batato t lor suge I ncintele~en e re W trag f. In procesul general 1 idealizare. Logicul as putea sa-l recunosc dejl1 in faptul ca.. configuratia spirituala pe care 0 numim «Europa». exerCl 'nere. apoi la cele invectnato Este evident i~fa ca de aci putea sa rezulte 0 comunitate supranatibnala de un cu totul alt gen.~ Ceea ce . prin comer] sau prin lupte. Vazut din latura umana insa.! sau omuI. \ Olerar bII. ca fapte reale ale lumii inconiuratoare. am indicat. s~o~laarticulata In l~ n aceasta soc~eII . pe care il angajeaza filosofia.mitice de orice fel constituie deja obiecte ale hi inconjuratoare. totusi. fara indoiala. n ite constan ~ . Am in vedere. ~~ unci supraa un i II Ii a un ln~reg. ci un nou spirit. fl'nite. ' arhont\ca 1 '1 tr-O ornenlr t funct1a sa rnelor. If lnsa~i l~i p~s= i man and 0 UnlCtt~ de ideal. Zeii nationell sunt considerat. cat ~l ? entru sintez~ 0 chiar prin fapt~ \dl. a sarcina inh~lta. in csenta motivap.\\:.. f' nite s t aces tea IlIllor m I . nu este oare 0 a a fost expus aCI 51 Prejudecatile orneaza. care sa depa~easca natiunilc. All intervine usor tentatia de a amesteca accasta absolutl tate cu cea a idealitati] filosofice. ~ sa ne m.unilor. . ~lnaceasta ar. si valabilitatea valorii ei.or~~ zeologia care e curn rrn se p~ ~oda si din ra. Aceasta nu mai este pur si simplu 0 juxtapunere de natiuni diferite.a In cornoara . influentandu-se una pe alta numai prin filiatie.luri inh_:'lte ~e hecare natl~nel~ In spiritul inh". plecand de la cativa extravaganti Greci. " Clate.

te. ?~r de i~' chi~LJ:~~Br-~~~~~ opoziti~_cu_fl..~!.l are sc_?punle sale..!9I.. indreptatirea sa.?~Dj.f~~~ap~t.Qim~ul.~. In sensul interpretarii mele insa.. smgurul de care vorbim. Dar tocmai in aceasta rczida punctul periculos! Caci atunci cand spunem "filosofi~".1reapta.m . ~ -_ . ratlunea ei. dmt~u inc~put in ideea de mosofie...e~.1 p~Testeun om i nu anim~. nu este cumva 0 manie a culturii cautate.1 num. Pe de alta parte.ifilosofie c~ Idee~_~:~~~~.1!. Rationalitate: in sensuT elevat.~i.i are.ce5!.. caci ea este chcmata sa ghideze dezvoltarea omenirii spre maturitate. f:losoha universela. tr. «~» 0 ratacire. cu consecintcle sale dezastruoase._!a___2@.. aceasta parte indepline. Far~.Qnc:-reg~t de.a eur<.. foarte putin receptata in vremea noastra de a salva onoarea rationalismului a luminarii ~ intelectualismului.i aau in '\JOfFeaere aera~ $i eu sunt sigur de faptul~-numrt. pretmsul reactionar.~ a. dupa care stiinta il face pe om intelept.1 pot oricand sa fie intelese in rationalitatea l~r. O~e!ele ~l. ~ anumita epoca.indoiala.~. in sensul in care devenise ide...' Dar cu aceast~ sensul prop~iu al ~nterpreta:ii me inca nu .. ji .cri. va mai lua in serios asemenea idei? ' Pentru stadiul de dezvoltare europeana din secolul 17 si pana la sfarsitul secolului 19 accasta ml2 ~obiectie i. a snobismului intelectualist? Nu inscamna aceasta a vrea sa te reint?rci la eroarea fatala. u~'p-~ stadl~ ~l~t:l.'l.l)ile intr-un ra£2~~~-..-53 . Aceasta n~~~~a_ m~a-Q9I~9 ca ~:tlonaht~~~ . MI. ratiunca ar necesita astazi mai mult ca oricand 0 tcmeinica elucidare.deo: sebJ!!!__bine. una stapana si satisfacuta de soarta sa? Cine in zilele noastre.tllntele parhc~lare.sarcml m~lmte. .ti.. supunar:d reflcctiei insesi posibilitatile practIce.i autcntic.:~i Y~.i afia r~g.Y-§~1~ in~mtate __ in ..-~l actioneaza in mod intel~glbll. desi una ~ este ur: ~~rmen foarte lar~: ~u~a vec~~~~LETt~ ~_~~lltl~ll~ dotata cu ratiune. Omenescul din 'omenirea sau din ratiunea elevata redama astfel o filosofie autentica...l~J?or~ta ~u. s~ruulLmQuadif. desigur..?I_~i mai revolutionar ecat acei [ ca\~. pentru a 0 spune~astf.. care se pierde intr~o teorie straina de lume.?~. .::.jub::~~lQ&G. at~ci .Ie este atms.de creier de a carui functionare normala atarna vent abila s~natoasa spiritualitate europeana. concedem oarecum voluntar (iar idealismul german ne este in aceasta privinta predecesor) ca forma de dezvoltare a numitei ratio ca rationalism al 52 perioadei luminarii a constituit comprehensibila.tentative.~~.:ezrm9. constituie doar un fenomen partial al culturii eu~ ropene.d~~.ptregul existcntei ~n~~~~ __Dl1.el. ste e posibila insa numai sub semnul umve~sahta~l ~bsolute de fapt tocmai aceea care este mdusa. ~olul.~~~. impreuna ell toate .me~ todele rezultate intra astfel mtr-o anumlta traditie.9~Qt<. .. treapta existentei inteleasa sub spe:le ae~e~r~l.. S-flI parea c~ eu._i.> ?~..::. ~~lst~r:let u~norrrrelo~entru .alul insusi in perioada clasica a filosofiei grece. este chemata sa creeze 0 omenire veritabila..:.

d ne de la Re'f . I~ r~ aM' .onalitatea unilaterala poa~deveni un rau. la randul ei.. . sun 10va u ajunse la dezvoltare l I int Itele ~I «ace ea" stiinte e. pentru hloso ia 10 re ·d· t drept rationalism ' e fiind consl era . constituie 0 sursa de perico!.. filosofia efectiva reprczinta tentativa. nu Ie permite sa sesizeze decat 0 latura a sarcinii.Jin aceasta chiar tota1itatea a evarunlor. prczinta Inca si alte fatete. t nci pnn dcpasirea ei.. fost sters rr:_ait~rzlU: «a.u t LId varat~i d-. calea. idecum nevoie sa he ceva u 1 met ca a necesi ita te esentiale»' (nota trad. I In aceasta naivitate. a sarcinii infinite. ~iprin aceast~ plineasca functia ei de ~ se {Ptica Caci oricare ar f de a promova 0 umamtate "" e. universala. ff'atocuTCr'hica exerci a a naiv~ Tocmai aci I~I a f. in im eYna1a e sine. constiinta e sl. catre 0 n . ambigua. ci. ..I. constants 0 filosofie deVlne ~~ul filosofiei trece prill Ac:.infinite. trebuie Sa ramana in mod necesar unilaterala. t Numai in aceasta trebuic absolutizate ~I I~Oa ed' . si cel putin In favoarea actiumlor rcusite. idealurile practice nu sunt In nici un fel dotate cu c1aritate si precizie prealabila. 1 I • . care sunt totusi incompatibile unele cu altele. care pentru ele este directa ~i necesara.a. a totalitatii eXistentului. -. care se razbuna insa sub forma contradictiilor ulterioare. .' . ce convine acestel naivt a I i . aceasta apartine I constiintei de sine filosofice in stadiul supr~m . ~ici unJeLde totajitatea onzo.j. vazut 55 . FII~.li-r:i aTHrOsOfiei. In fiecare t?erioada istorica.. unoastcre universala. ineviveritabil. aceasta fara ca mai Intai sa remarce ca 0 cunoastcn. de ira tiona Ism . deci umvers~. fara a Incerca remu~cari. fara a deveni infideli. Daca acest caracter inaccesibil al sarcinii infinite se releva In obscuritan ~i contradicpi. . atunci se motiveaza recursulla 0 reflectic 54 .. $i astfel r . inainte de toate. Nu exista In aceasta nici un fel de deviere.em.'m _' iata ceea ce trebuie . La aceasta se adauga necesitatea specializarii care. Determinarea se obtinc abia In Intreprinderile concrete.P9~.vat:separa.nt~n~~ [el de adE. t • ms urmatorul text "care a Ibidem: dupa «naivita e» In.acum am spus.' sine iar aceasta neavand treapta mal malta a ~on~hIntel ~. I' ul de care s-a acu .t: numele cel mai general deja in anbchltate..l'nvite ca poli eterni. Se pot spune ~I urmatoare e: In virtutea esentei ratiunii. asa cum se spune. Atunci Insa aceste idealuri sunt continuu amcnintan. I dre t rationalitate filosofica a fost luat pur ~I simp u pt este caracteristic si care. de caderca In unilateralitate si de satisfactii premature. maTmUlt sau mal!ilitirLrel!ill.).de si prema ce eVlne. De aci si contrastul intre marile aspirant ale sistemelor speculative. d~ r~f':.ter~ 1oco~c '. na~. -I ite prin urmare toate tabila la inceput. la randul ei.u . cunoa§ter~.om~niului cunoastcrii conditia sa. d r T'":' it t'f ._ Id d locu e en un . itati celui rationalism care tare a naivi atii a ..a aceasta reflexivitate g) Numai pnn _ b besi (Sei st eszn~un. . .. fit clilli~tlel sa fie totdeaun<DD. de la care nu putem devia nicicum In cursul Intregii vieti. si cu aceasta nefericiti. a~~~~t~~e cheama obiectivism. trebuie s-o re~unoa~. ideea d2rectOare _a . filosofiile nu-si pot Intelege si pune in a Iicare sarcina lor infinita decat Intr-o manicra care.t atata caz respectiv '-. i~"'p. star~adeast~p~r~u ~iDfiuite. ... f t gl1 cpoci mo er . nici 0 eroare. 0 -. .i~ni{jt~lii. ele sunt doar anticipate intr-o generalitate vaga.n~ ~u finit 'filosofia poate sa-si inderamura ~ sarc~nn.Lu~-.

'5 te 1 ena v ce 1~a ga toa rinsa in ordinea spatio-tempoomog lun. forma corporalitatii. a ra urile asa zicand. votre au 0 anumlta 0 1 pare a se dizolva astfel ·1··1 popoare or s.. . o ~. figunlor. . v v fi fost in mod expres . gandire. IV Astfel toate procesele . din mecamca vulgara.e pentru cUfrtita in lucruri singul~re. ci. dl~ ~a:e~anica matematica s. este 0 ucr .~ . desfasurata in spatiu ~i timp. adevarul insusi devine adevar obiectiv. s-a facu un ma '5 . t . orientat catre lume. este de~. na ura 57 =. ca experienta.. Oamenii si animalele . v Totusi.patio-temporala ..~lZ~~:~riceeste jalonat intr-o Cursul dezvo arll. fV v ca vreo lpoteza sa . . oblectlV in sme.Infati~at in diferitele tipuri ale naturalismului. Omul natural (sa zicem. . degaja geo:netna. al perioadei prefilosofice) este.re descoperire: ~t re Sl pnm pas. di ··1 luati separa !?lco . Numai in cateva sumare indicatii as putea sa fac inteligibil ceea ce e de spus aci. si cu aceasta ca realitati incluse in ordinea 56 ~ . caci tot ceea ce este dat spatio-temporal prczinta de fiecare data.tens~ 1 e l~urarii suprafetelor se divizibile in inflr:lt.. ··t t pSI. cel putin dupa temelie. aflate in rapid a arun~at~ asupra ta ca natura este 0 totalitate lumeaincon)urato~re. .un~ve:sa a. . pentru 0 privire orientate spre o lume Inconjuratoare.si nsiderati ca 0biicc t e cca a famun or. suprafetelor·~·t· ~ infinit!?i in mod ideal devin in mod i~e~l ex.co~e. toat: rala omogena. ihi ie ale flecarul eu. prin toate grijile si intreaga sa activitate.a. Filosofia vede in lume universul a ceea ce este. Acest caracter persists in atitudinea teoretica intrucat aceasta nu poate sa fie alta decat cea a spectatorului dezinteresat. mai intai in interesul ei teoretic. cauzahtatea PSl 0 1 v psiho izicc. v biectivitate. polilor. timpul telor.. ele apar ca ceva ce exista corporal. . imp extensae si determlvv ~ tre ele ca res '5 d asemanatoare m d uzal Foarte repe e nandu-se unul pe al~uli~ rno cao m. pretuLualaeste lipsita de 0 con. repidealizam manmllor. d· . prin insusi acest fapt. in a carui privire lumea. pnn f·t te pur spirituala.. Campul lui de viata si de actiunc il constituie lumea inconjuratoarc.n~. s' ara tura si lumea intUltlva se avansata in acest sens. . . '5 i numerelor. l~~l a Lindeni intervine nat~:~ . filosofia debuteaza sub forma cosmologiei. lnhmtatea caracterului deschlS? 1 t ·1 intai sub forma ita: <:1 aceas a rna . ceasta atitudine cu .. sa dcpaseasca accasta naivitate deja ext rem de scnsibila. :1 . ~ndl·ta~ deja ca ceva gao f·miitu dinii na urn c'e subzista in ciuda victoria asupra _l. icc. se demitizeaza.. Pentru a fi echitabil. ih fzica legatura spm. vt e Deja privirea cea mal privire la lumea~mcon)ur~u~r~riior corporale. chiar cu pasiune. mase 't Natura spatiul. Viata in cornum a e. iar lumea devine lume obiec~a. fara insa sa fi putut atinge realmente ace a treapta de reflectie supcrioara. v t cmal pnn a . ea este de la sine.ndefinit al naturii. trebuie sa adauqam ca idealismul german pomit de la Kant s-a straduit. orientate spre natura corporala. asa cum este. D. in opozitie cu reprezcntarile asupra lumii. lume in care se inscrie ~i el il]su~i.a. fizi . dccisiva pentru noua confiquratic a fiIQ~i si a omenirii europene. ce . rnaniera preCls~ o. variabile dup\i natiuni ~idupa subiectivitati individuale. ale _Vechile si noile filosofii au fost si r~iTiOdna1v obiectiviste.m ar a maumerelor _ aritmetica..acestea nu sunt pur si simplu corpuri. 0 finitu me ' . In cea a m lVlZl r. t . Si astfel.

.and' s era apro " tal . ob~ctivism.m. In a~a-num~ . ca scindata in doua. pornind de la eu. ca ~I din fata oricarci psihofizici de stil mai retcent.a. calea fizicii ~i a chimiei.ariimas ncinteleasa. aceasfa dezvoltare n~s-a sti~~ mcicdata SV V' d ~ ns a sanm. Succesele glgantlce ale cunoastern naturii trebuie acum sa fie V - ~ v' • A impartasite ~i de cunoasterea spiritului. din fata acestor doctrine.. unde. s~~~ast~. vointei porului. orientate spre interior. nu poate fi oferita.' sesiza t i viata sa comunitara de ~Ive spiritual.a. politice ale natiunilor etc. si in mOcrdominant. lumc. Fiinta spirituala este fragmentata. insa astfel incat orice explicare a spiritului. Antichitatea a prem!rs acestel.. v ~~~:r~~f f~P.ema.genere. conduce la planul fizic.I " '.: '" :. ---vizeaza teluri uOL. \' gan Ire " a~e. scopurilor ideale. speriate. m . daca ea trebuie sa fie unica. d ~~ponat. si cu aceasta universala in mod filosofic.. forma unui dualism. -_ rr. sensul explicatici rationale este pretutindeni acclasi.l[lsa capersoana -J.&lzlUnxe stranie: om~Ls!l:2QrtiQe de . cuprinde 0 unica lume. fundat ca atare i~coj"o@lrf~te. e mal man .transmut~ intr-o lume matematica. 'care~ ca-'ata-re.hp:I" r:. ~e refl~cpe inca la Platon si Aristotel. dar el devine deja terns ma!ora. obiectiv in lume. lumea tiintelor m~ter:natJce ale naturii. .. conceppe psihofizi~ de~m. omul ca persoana In specificit a ea sa umana omul . provenind dintr-o transpunere analoqica a conceptelor si nu au sens propriu decat in sfera parsonala a individului...ceasta tericita descoperire a infi~I ~~n ~tit~amea onentata spre lum~ Jur~toare. D'ar ce I_ a e.oamenll . entru toate epocile ulterioare aceasta va devem steaua calauzitoare a stiintclor. Aci este~ ~7~_~~I v .Ja normele eterne. cu un entuziasm ardent se . p7. De la Socrate.us m umea _o~iectiva. "A~a cum soarele este unicul soare care lumineaza ~i incalzeste totul...ca eu . ramane inc .spinte s-au . asupra cuceririi §tiinpfice a a.~ de~coperire a idealurilor infinite si a sarc~n~I~: In Inl~. sarcina i f r ' preia n lf'll a a unci cunoasteri matematice a naturii ~I. de la psihicul trait de fiecare. care sa poata patrunde in psihicul altora. 0 cercetare cxplicativa pura ~iinchisa in sine a spiritului.dat inapoi. reprezinta o~ unilateralitate. tot asa si ratiunca este unica ratiunc" (Descartes). La intrebarea despre izvorul oricarei nevoi este de raspuns astfel: ace.7~·stTerC~~~a deTrloata.-Pa~ ~n antichuatc. ~I 0 in a mrn deja la inceputun In m t _ rialismul" ~I determinismullui Democn't .. Este absurd sa conferim spiritului 0 r~~te ca ~i cum_el ~ 59 58 . in ' . Ratiunea si-a probat forte ei in ordinea naturii.f. dar. pnzomera a obiectivismului. 0 psihologie sau 0 doctrine a spiritului pura. iar cu matematica ei s-a realizat totod tV . in ciuda evidentci ei aparente. devine terna a reflectiel' Omul I'I \' . chiar a unuia psihofizic.9~~E]1~ act~varuilli . Toate discursurile asupra spiritului comunitatii. tot ce e spiritu I aparea ca supra pus ordinii corporalitapi fizice 0 tr a_ punere a modalitatilor naturalist-~tiintifice d~ . Metoda naturalist-stimtifice trebuie sa dczvaluie si misterele spiritului. a unei cunoa~teri a lumii. e aceea. caci trebuie strabatuta calea ce pleaca din afara. Spiritul este real. nu sunt decat romantism si mitologie.l_xmarescscQp_un $e_rcfera la rlormele ra. Acceasi ca~z~lita~~.

1: 1 In Ibidem (p. de la 0 probabilitate.. Ia nivelul caruia au sens ca atare chestiC5i11Gil sa~ metodele sale de gan ire. Aci se preconizeaza totodata ca subiectivul. ea constituic un triumf al spiritului uman.d 10 ~o a ieste subiectiv pur ~i simplu trebui~ e~l rent'I.ca nevoJeae rl1etOda. Ele pnvesc concep. I... ca ~i obiectivarea matemabca in genere. ff .. exactitate. ac~este pre. In felul acesta. .~~:i vd~dit' ~~~~~ti~:r~~ . toate formele forme al . ropeana este cea a " . 0 icctivismul dominant in . eliminat de fizician. nat . care etertrod.!}nte~ treQyirrt_~ 0 chiar si neinteIeasa mAa.Lspapo-tempo- Aici suntem indreptatiti inse sa ~t~ face ca.9Y. despre aceasfanuaffiilllinsa. iar Einstein nu reforrneaza spatiul ~i timpul In care se desfa~oaraViata noastra tr@ta. F. 550. pornind de la o capacitate creative. camp de lucru. ror a evarunlor. 0 existen a .:.n. Cercetator . nu a fost preluat: "In . crcscanda. e de cercetat in psihologie chiar ca psihic. incepand de la f' .1 metodei d rruna mtregul sens al tutu d ~. sa Ie e iminat ~I . I . capata sens pe fonduT\. straduiesc In jurul asa-numitei sr~~rtu secolului trecut. di :. asupra lumii. li ale unui ascutit naturalism psih f" a ena Ism sau cumva To tel I 0 IZIC ~ e ~ iinte e.me ce .s!J2usa mereu ca tere.obIe.~ f~0 ~n~xa reaIa a corpuriIor. msa. in "epoca moderna" ara a~ ~um se ~~~~tIi~:~~~~~Cg~Iei~rc~ei-Iea !~~.i teoriilor»" (nota 60 ca metoda naturalist-~tiintifica. starea ei trebuind chiar'sa fi )~sa actie stare de nenorocire. el cauta si adcvarul obiectiv pentru psihic. se dar acestea sunt straduinte zad~rn' eme a fundamentelor. omenu or . Unde este insa sUPuQ criticii si e . In to te . in care stiinta obicctivista r rJ22:.~ subiectivitatea creatoar a ~ ent): aptuJUl ca e ei In nici 0 tiin a obie t ~u p~ate mtra 10 drepturile c Iva e ce cree aza A ~ d tatea naturalist-~tiinti tea ~ase~te . c~ onc~ .. e unui cras m t . " la F «toartc multe ..551)· d~ '~ manuscris urmatorul text .. In cele din urma criza eu ' ca~e a F.. $tiinta matematica a naturii constituie 0 adrnirabila tahnice de a savarsi inauctii. pe care mai devreme niciodata n-am fi putut s-o banuim. prezentandu-se In modalitatile obiective de reprezentare. In ceea ce priveste insa rationalitatea metodelor ~i teoriilor ei. re urn a t~ europcana priveste inc ~ f t noas ra E.f . e slmtl.J.darii fra mentul de ~a conduce de la lumea intuitJva lnconjuratoare a i ealizari e matema Icii I a 10 rpretar or ca axiste~ ~ans orman e ui instem privesc formuleIe In care se trateaza despre IUmea fizica ideahzata ~T0t5lectivatam mod f'laW:-eanrinsaformulele In genere. Ea presupune deja ~ V A 61 .ll1 10 nal~tat~a oricarui existent cee e me pentru umversuI tiva» fara ca prin ac a cte e~ numeste «lurne obiec--. tele fundamentale ale d "1 Ice. eas a sa de t .ta ca 0 inscreaza In ceIe di ur }~ j!. ~.i1ef11~i llumii incona jur~toare intumve. nu-i este clar lnsa ca fundamen permanent al travaliului sau inte ectual subiectiv II constituie lumea lnconJuratoare a vielli. fireste In psihologia psihofizica.determina in mod obiectiv. ~ A ~ a oar e muIte Iucruri 1 xista msa p!. ». lnteleasa ca cea a fiI f vlzlunu europene O Soala I~i are fundamentul ei in bOS lei comprehensive. Ca putere (Leistung) creatoare. 10 urma Ia 0 . calcuIabilitate. 10 )~t~riorul naturii. aceasta este numai una rclativa.

tholoqiei psibofizice. a. descri tiva ana 1lca. .ca~~ . este uitat~_subie~l!:!! achy insll~. din duintcle lUI Wmdelban $~ tV Si ei ca $itoti ceilalti. ~~o tiinta morae!. ac§. dificultatlle m:ph. intr-o in clanhcarea relatle: 1 v·. . a fo. r care asa cum mentl liti Nici stra. I t ebuie intregita pnntr-o ona e. una ~scr_lPRickert nu au dus.Qrme 62 --- ---- e chiar acestor norme. Spcranta noastra insa intr-o rationalitatc reala. iar absurditate.bl m aXe~~ruri ~i nu ca inchipuiri: \Irma sunt deja Vlza:~ ca.st subiectiv"pur_$i simplu. : 1 tot atat de putin pe ca Q es insa 0 pSlholo Ie rea a no en 1nu mai stabs ica mora a. psihologia nu poate catusi de putin sa aiba ca tema. de la Kant incoace avem 0 teorie proprie a cunoasterii. caV faptul ca obiectiu se mtel ege m In genere. ca savanti creatori. 010 ii mod erne se reslmte de reforma a mtregn ?slh g. norme 1or. . Deoarece intuitia lumii inconjuratoare. Ii premerg irt-mod necesar chiar prin aceea ca vor sa obtina adevarul in sine. 0 astiel izbuc~e~te dispute . d cnta propne a . si lumea lor inconjurEitoare.~~~ n:tura $i spirit. nu ajung sa constituie tema unei asemenea stiintc. lOna a. este. poate ea sa aiba ca tcma si scopuri. mCldecu~ ~ . Ei nu observe ca ei insisi. elucl are a pro .erea udnelt t a normelor pentru 'namte e oa e . 'lmpreuna cu c 1..:~~:mentari psihologice a data cu respmg. 63 . dcceptionata. ea tV si practic valabile.principiul fundamental de care duce lipsa insasi ratiofJalitatea rcala. norme." . ~l Ce-i drept. . Ea I· empmce se ara a " at mu 1te regu 1. spl·ritului izolarea de visrnul ei 0 face nefunct . Firestc. vrea sa fie stiinta fundarnentala generala a spiritului. . i se simt deja. deci. cu pretentiile ei la exactitate naturalist-~tiintifica. chiar ratiunc. r ca ea nu se aprople. nevoia arzatoar~ aUt dice i faptice dintre stiintele neclarita~ea. pe de alta parte. ca oameni socializati. valori. trairea de vointa distributiva asupra vietii corporale. . noua psiho. es e v' n a insa pretutindem In vremea noastra se anu. ''?" in ta energia victii sale reticier:i. msa n . ai spmtulul: ~l-~. iar pentru savant nu mai constituie 0 tema (pornind de la acest punct de vedere. este prczenta aci si psihologia care. In m?~ cert. oarecum ca . Psihologii nu observe catusi de putin ca nici ei insisi. Poate ea sa obiectiveze si sa trateze inductiv trairca valorizatoare. pre~f t deoarece acestea din csttr"nici ded~cb. pacate la intelegerea scon a a. anume.es ad obiectiv $i resemnificarea psihosufletul gandlt in m . in lumea lor inconjuratoarc si in timpul istoric. piitm yalablle. Dl~t~ey. aci ca si pretutindeni. iar. id blcmei crearll ps . ta-i _ omunitate constituind 0 [izica a ceea ce-eXlS a in c nu a lucrat zadarnic. rationalitatea stiintelor exacte sta astfel in aceeasi linie cu rationalitatea piramidelor egiptene).ate cei mai mari teoportabila. caci el nu veritabile. adica 0 intelegere reala.rlispozitic?" Nu este de trecut cu vederea faptul ca objectivismu( ca rczultat autentic al cercetatorului orientat cMre . 1 f' it 'lnsa cu acesta. :elatlel ~~ 01... Eul care actioncaza si sufcra. adevaru lr:_ " Sl . ca valabil in genere pentru fiecare. $devenit aproape insunaturii $1 $tn~tele spmt~ u~.. sufletul.. .~ihologismului. Prin obiectivismul ei.logl~. NevOla vi' ine nu s-a s arsi . ceea ce inscamna.t dat~rii in tematica "tiintifica. in sensul propriu. v v • v • v (0 v .t lui iar nei intelegen a spm u .

Inainte de orice. abia noii psihoI ~ll reformatori sunt cei care considera. precum ~i 0 doctrine obicctiva a sufletului. In existenta In forme spatio-temporala. spiritu'!+. una oeritabi! §i radical §tiintifica. In care natura si spiritul valorcaza ca rcalitati de acelasi sens. desi construite succesiv In mod cauzaI.""a""p-:::-ar::-l:-r::::-sa~a:::n7.sa. NUQ]ai In cunoa?ter:::_a f 64 . In comunitatilc personale.. iar 0 noua e. si nici nu va fi data.tr::::e:':::n:-:e:::z::::e-:c::-u:::n::o~a:::~te'rea de sine. drept cunoastcre rationale. §i numai fn ea. .rm ~i: t~rea nu scoaTe Ia iveala faptuI ca inteleqerea dualista a Iumii. este de-sirie-stiitiitor. presupune decl ~tiln a despre s iri In esenta. este 0 absurditate. 0 stiinta obiectiva a spiritului. si aceasta In mod iterativ. a atomismului.cunoasterea de sine stiintifica.. ca Intreaga vina ar consta In prejudecata.. nu este consider.l2. pe buna drej tate. pr dorninanta Iunga vreme.0 asemenea ~tiinta nu a fost data pana acum. numai aparent este luata pcntru sine. obicctiva cred In sensul de a face sa parvina In suflete.rumeainc~are. In sensul ei naturalist~tii!l1ifu:. poate sa fie tratat inir-o modalitate oeritabui: rationale.raman indatorati obiectivismului.g_ea privestc ce na ra. In stiintele naturii.oc ar veni abia 0 data cu ~oIogia totalrffi!l1. ea este numai aparent de sine statatoarc. §i fn aceasiii autonomie a sa. este unrroCiDsarsf-hritul~ c~teata. In adevarul ei naturalist-stiintific fn. In e.e""'s-"'. Situa ia nu poate deveni insa mai buna atata timp c't obiectivismuI. iar ca spirit stiintific . Spiriiul §i numai spiriiu! este in sine insus! §i [itniand pentru sine insusi. rezultat dintr-o atitudine naturale fat d. Caci veritabila natura.

spiritul nu este spirit msaualafuriCfe natura.!l_al~edata. Sa rezumam 1 ee~ t ntei umane europene tarilor noastre: "Criza ex:s) atat de mult blamata (des europaischen I?ys~~nl~'nenumarate simptome astazi. A . nu ea ~ erientei ?i analizel eare \l 'in mod sistematie pe baza a exp este proprie"" (nota trad. 'in adevar. Presuistoriei europ. . b'lstcrs. de orice eXIstent m r-O .ent~.. Numai In forma un i co secv~~ne0_nt~er~a «lumii» ca re ta ie s mtuaTh se_Doate aJunQe:Ih ace~~e. cunoac:terii. - -----.. anume problema ra tea a spirituale./e%glel penetranta pnVlrll l~ in mod filosohc. . ~~ o fatalitat~ irr:p. Numal pornm I' t in acest dom. 1 v in care se a y _'-'-:::' ··t l~ I'storicl a e a~~a. caci aceasta se misca ea Ins~~i in sfer~ sp~rituala.al~~~e. in r ~i autentica a vtet cipalu1.e~e Sl~S.s~n:~ru. nu hlP ci devine intehglblla. .l~~·t~t~ constituie insa faptul 0 ozitie acestel mte 19l 11 ~'r A p---. e . nici macar inca 0 conferinta nu ar putea epuiza accasta tcma.A nge a un mo cu ot I nou de~intificitate. Este convingerea meal ca fenomenologia 1 In Ibidem (551): "inainte de «Este eonvingerea mea" in ms. Ii91l. m spin u a . sters eu ereionul urmatorul text. se poate depasi numai intr-o unica modal! tate. cu adevarat universala i cu adevaraGadicala a spin n r~OI .~ inreD110ndlCl. anume In aceea ca cel care filosofeaza pornest ' de la Eul sau.e!:e~~a 1 ~~nul-fundal al te. una tr me te 0 a. este obiectivismul natura l~ c:idin ratiunt adanCl.a SPl:_ltd? determinand prin aceasta ~l sistematice ~l al ~tnntel. ~i care se. precum si cele privind asa-numita existenta. intr-o IYJXle dJ. in care I~i gasesc locul toate chestiunile imaginabile.a car~:niul Insu~i al experiente: din spiritul c. Ice ~ prm naturalismul ei. si Indeose b'1 se 'Inte ege ca.. a facu~ Intentionala este ~e.aa®-=fEulw DefSoanelo~a unei exi en uni re. rr:~nt e~: rezinta un destin . impreuna eu textul pima la «incadrata ea plasmuire spirituala».). de decadere a victn.d fundamentala a dezvol:. d de la ea se lnte1ege.genere. oi t . it I fost presupus totdeauna.lila a temel Y • ' t schimbarea t 0 t a . Abl'a fenomenologla .. c:nln uaa. existenta exterioara ~i una Ifmg. constituie In genere problema spiritului. In raport de care el devine un spectator teoretic pur..'-" iar . n aceasta. genere sa .ta ca t la~ prin punctu ei d~c-':~h' plasmW"_""_'---d transcen en a . de plecare ~imetodel .' l'ut a bsolut cu nn 'mcatatea spmtu a~si «D. a fost entru prima data. Astfel~n !u~.n . considerat ca realizator al tuturor valabilitatilor sale. psihologia tre uia.atura».A' 67 66 . care a fost un naturalism absurd si incapabil. Nadajduiesc insa sa fi aratat ca nu vechiul rationalism. eare ulterior. ste cea care a adus lumma e el. care ne prcocupa iarasi indeaproape aci. y .9 despre care e vorba aci nu reprczinta altceva dccat autointele erea. Upivers_g. cele privind fiinta ~i cele privind norma. «In 0 lee IVIS 'd nit tema «eereeta I a" ~ _ el mSU~1 eve insa. 'n Y d' III ~ . espre aceasta nu se poate insa vor i aci.. ~ nu nimereasca ~ pnnb' . -=--~1 ra. a construire un i tiin e cu t~ aut9(!pm~ a ~UI~l.

9sotiei.nu in escnta rationalismului insusi. animati de ~jul pe care nici chiar 0 lupta fara de sfarsit nu-l sperie.. 68 FENOMENOLOGIE Articol pentru Enciclopedia Britanica. Pericolul cel mai mare care amcninta Europa il constituie oboseala. din cenusa oboselii apasatoarc va invia atunci Phoenix-ul unei noi vieti interioare si al unei noi spmtualrtan. Din flama nimicitoare de incredulitate.Qi~~ ...tal rationolismului. in escnta sa veritabila.buni curopeni". trebuia sa se arate cum "lumea" europeana s-a nascut din ideile rat~ spin u !. din focul in care se consume orice disperare privind misiunea umana a Occidcntuiui. sau renastcraa Europei din spiritul filosofiei printr-un eroism al ratiunii. Sa luptam impotriva acestui pericol al pericolelor ca .. Pentru a putea face inteligibil caracterul incsential al "crizei" contemporane.. Temeiul refuzului unei culturi rationale consta insa .cum s-a spus . XVII (1927) Prima varianta "'1aiuLQfum~k2.' Criza existentai umane europene are numai doua iesiri: sau declinul Europei in instrainare fata de propriul sau sens rational de viata. in vol. care va dcpasi definitiv rationalismul. trebuia sa se fi degajat conceptul de Europa ca fiind teleologia istorica a scopurilor raiiunii infinite.. ci numai in alienarea sa. caci numai spiritul este nemuritor. in cufundarea sa in . caderea in dusmanie fata de spirit ~i in barbarie.ca a fost sesizat. constituind astfel garantia trainica a unui mare si durabil viitor al omului. "Criza" p~ea sa ' se clarifice atunci ca esecul ap. fenomenul "Europa".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful