PAUL LAZAR TONCIULESCU

CRONICA NOTARULUI ANONYMUS FAPTELE UNGURILOR (traducere de pe fotocopia originalului de la Viena)

Editura MIRACOL Bucureşti 1996

ANONYMUS, NOTARUL REGELUI BELA GESTA UNGARUM / FAPTELE UNGURILOR Prefa ă Una din cele mai comentate cronici medievale este, desigur, Gesta Ungarum (Faptele ungurilor) scrisă de notarul anonim al regelui Bela al Ungariei, intitulându-se el însuşi P. dictus magister. Originalul cronicii s-a pierdut, dar ea s-a păstrat sub forma unei copii la Biblioteca familiei imperiale din Viena, unde a fost descoperită în anul 1746, având cod. lat. nr. 514. Ea a fost publicată pentru prima dată de Johannes Georgius Schwandtner în Scriptores rerum hungaricarum veteres ac genuini, Pars prima, Tyrnavia, 1765, vol. 1, sub titlul Anonymi Belae regis notarii Historia Hungarica. La noi, prima traducere în limba română a fost publicată de Mihail Bésan, notar public regional din Lugoş (azi Lugoj), în anul 1899 la Sibii (azi Sibiu) sub titlul Chronicon Anonymi Belae regis Notarii, Gesta Hungarorum, împreună cu textul latin şi notele lui Laszlo Fejerpataky, membru corespondent al Academiei Ungare de Ştiin e. Tipărirea s-a realizat în revista „Transilvania”. Men ionăm că edi ia lui L. Fejerpataky a fost publicată la Buda în anul 1892, prin comisia oficială de editură a Academiei Ungare de Ştiin e, sub titlul Bela Kiraly Nevtelen jegyzojenek konyve. A Magyarok viselt dolgairol (Cronica notarului anonim al regelui Bela. Faptele ungurilor). Această edi ie cuprinde textul latin reprodus de pe fotocopia manuscrisului aflat la Viena şi Traducerea în ungureşte făcută de L. Fejerpataky. Separat, acesta a publicat şi textul fotocopiat al manuscrisului de la Viena. A doua traducere a lui Anonymus în limba română apar ine lui Gh. Popa-Lisseanu, care a publicat-o la Bucureşti în 1934 în Fontes daco-romanorum, vol. I, sub titlul Anonymi Bele regis notarii Gesta Hungarorum, folosind ca surse, după cum autorul însuşi afirmă: - textul latin din edi ia lui Lad. Iuhâsz, Anonymus quondam Bele regis notarius, Budapesta, 1933; - comentariul textului latin făcut de Laszlo Fejerpataky în edi ia men ionată; - notele la traducerea efectuată de Pais Dezso, Magyar Anonymus, Budapesta, 1926. Cronica lui Anonymus a suscitat şi suscită şi în prezent interesul cercetătorilor în ceea ce priveşte, în special, datarea ei, biografia autorului şi integritatea operei. În ce priveşte datarea, până acum s-au emis trei ipoteze, sus inute cu argumente discutabile privind identitatea regelui Bela, al cărui notar a fost acest P. Magister, existând patru regi Bela: Bela I (1061-1063), Bela II (1131-1141), Bela III (1173-1196) şi Bela IV (1235-1270). Deşi la început to i cercetătorii unguri îl priveau pe Anonymus ca pe un zeu care le-a dezvăluit istoria, în prezent el este din ce în ce mai dezavuat de către aceştia deoarece evenimentele prezentate de el nu mai concordă cu actualele preten ii teritoriale ale ungurilor, care caută să-şi justifice prezen a în Europa prin mijloace deloc oneste. Este vorba, în principal, de existen a românilor în Pannonia şi spa iul intracarpatic pe care ungurii i-au găsit aici în anul 896 când a început sedentarizarea lor, după lungul pelerinaj din Başchiria până în Pannonia. Prezen a românilor, numi i blaci sau blasi de Anonymus, este foarte bine conturată de acesta, astfel încât nu poate exista nici un dubiu. Teoria „vidul de popula ie” lansată de Roesler, conform căreia Ardealul ar fi fost lipsit de popula ie la venirea ungurilor, este contrazisă de consemnările lui Anonymus. Prezen a în număr foarte mare a blacilor/blasilor, adică a românilor, este confirmată de însuşi faptul că până în secolul al XI-lea ungurii n-au putut trece de Mun ii Apuseni. Una din dovezile prezentate în cronicile ungureşti ale secolului XIV şi XV este faptul că Almus (pe numele lui adevărat Almutzes, turc-cabar de origine, conducătorul celor 3 triburi de turci-cabari şi 7 de unguri în drumul lor din Etelkoz/Atelkuz spre Pannonia), a fost ucis în Erdeuelu/Ardeal. De către cine? Desigur, de blacii găsi i de el

2

aici şi cu care a fost nevoit să se războiască, rezultatul fiind înfrângerea cabarilor şi a ungurilor şi asasinarea lui Almutzes. Pentru a-l discredita pe Anonymus cât mai mult, unii cercetători unguri caută să-l îndepărteze pe acesta de evenimentele pe care le descrie, plasându-l ca notar al regelui Bela IV, ipoteză lansată de Roesler în Rumanische Studien, Leipzig, 1871 şi însuşită şi de Marczali în Ungams Geschichtsquellen im Zeitalter der Arpaden, Berlin, 1882, precum şi de N. Iorga. Majoritatea cercetătorilor îl plasează pe Anonymus sub Bela III. Or, istoriceşte, nu există dovezi pentru a sus ine această ipoteză. Într-o a treia variantă, la care s-a raliat şi Dimitrie Onciul, redactarea cronicii este datată sub Bela II, dat fiind, spun sus inătorii, simpatia deosebită pentru Bela II şi Geza II, men ionată în Chronicon pictum Vindobonense/Cronica pictată de la Viena (1358), care a avut ca izvor cronica lui Anonymus. La argumentele sus inătoare ale acestei ipoteze putem adăuga şi eventualitatea ca prin acel P. dictus magister să se în eleagă un anume Pousa, Magister Tavemicorum et camerarii regni, men ionat documentar prima dată în anul 1135. Este o ipoteză bazată pe calitatea pe care o avea acel Pousa şi care concordă cu titulatura lui P., stabilită chiar de acesta la începutul prologului cronicii. Dacă ar fi aşa, ar însemna că a fost român, deoarece Pousa este un nume trac din Kapadokia, nume ce se regăseşte în portughezul pousar „a poposi”, în brazilianul-portughez pouso „loc”, precum şi în onomastica noastră: Păuşa, sat în jud. Bihor, Sălaj, Vâlcea; Păuşa, antroponim. Dar, având în vedere o serie de neclarită i în sus inerea acestei ipoteze, nu este exclus ca acel magister Pousa să fi copiat o cronică mai veche scrisă sub Bela I, acea Pra Gesta pe care o men ionează şi istoricul ungur Istvan Erdely în teza sa de canditat în ştiin e, sus inută în anul 1959 şi pe care Pousa a copiato în întregime, posibil cu foarte pu ine adaosuri, dar, oricum, fără să completeze finalul. Numai aşa s-ar explica limitarea descrierii evenimentelor la domnia regelui Andrei I. Ca urmare se pun o serie de întrebări care nu-şi găsesc un răspuns satisfăcător în cazul când Anonymus arfi fost notarul lui Bela II, III sau IV, ceea ce ne conduce la datarea lui sub Bela I. În prologul cronicii sale Anonymus precizează că prietenul său N. i-a cerut să scrie genealogia regilor unguri. Se subîn elege că N. se referea la regii existen i până în timpul vie ii lui, dar Anonymus precizează spre sfârşitul prologului că el va scrie începutul genealogiei regilor, exordium genealogie regum. Totuşi, absolut to i cercetătorii şi comentatorii afirmă, în mod vădit eronat, că Anonymus şi-a propus să scrie genealogia regilor unguri şi, ca atare, faptul că acesta se opreşte la Ştefan cel Sfânt ar însemna că sfârşitul cronicii s-a pierdut. Iată la ce concluzie eronată poate conduce o gravă neaten ie în studierea cronicii. Or, se constată că în tot cuprinsul cronicii Anonymus nu depăşeşte perioada de domnie a regelui Andrei I. Această limită se mai explică şi prin faptul că, de obicei, cronicarii se fereau să descrie evenimentele din timpul vie ii lor, pentru a nu veni în conflict cu unii din contemporani de inători ai unor înalte func ii administrative. Un exemplu concludent este Simon de Keza, care scrie evenimentele numai până la anul 1290, dată la care îşi încheie cronica şi începe domnia regelui Andrei al III-lea, în timpul căruia a trăit şi despre care nu scrie nimic. Prin urmare, se poate trage concluzii că sfârşitul cronicii nu s-a pierdut. O dovadă suplimentară este însuşi faptul că fiecare pagină are, în general, 34 rânduri, dar ultima are numai 5, iar fraza cu care se încheie aceasta este logic determinată şi se încheie cu punct. Deci, aici este sfârşitul, mai ales că ultimul capitol con ine chiar ceea ce şi-a propus cronicarul în prologul cronicii: începutul genealogiei regilor unguri. Plasarea acesteia în finalul lucrării este foarte logică, deoarece, în felul acesta, este men inută aten ia cititorului până la sfârşitul lecturii. Este şi aceasta o dovadă a în elepciunii şi talentului scriitoricesc care-l caracterizează pe Anonymus. Apoi, dacă acesta ar fi fost notarul regelui Bela II, el s-arfi sim it obligat să men ioneze acest fapt, pentru a nu se crea confuzii cu privire la regele Bela, I sau II, sub care ar fi scris. Dar, scriind sub Bela I, el nu se vedea pus în fa a unei asemenea confuzii, 3

nemaiexistând până la el alt rege Bela. Totodată, în tot cuprinsul cronicii, nu prezintă nici un eveniment din timpul lui Bela I. Un alt argument pentru sus inerea acestei ipoteze este faptul că în cronică nu se aminteşte nimic despre marea invazie a pecenegilor din anul 1068, terminată cu victoria categorică a ungurilor. Or, este posibil ca aceştia, care şi-au lăudat atât de puternic toate victoriile, uneori prezentând insuccesele ca fiind victorii, să fi omis această realizare de excep ie, ştiut fiind că pecenegii au fost cei mai mari duşmani ai ungurilor? Aşa ceva nu este de crezut, mai ales că Anonymus avea cunoştin ă de existen a pecenegilor, de care vorbeşte în cronica sa. Prin urmare, nu exista nici un motiv să nu consemneze această victorie. Rezultă că el şi-a scris cronica înainte de anul 1068, adică sub Bela I, când invazia pecenegilor încă nu se produsese. Chiar dacă ar fi copiat o cronică mai veche (Pra Gesta), Anonymus ar fi amintit de invazia pecenegilor din anul 1068, dacă şi-ar fi scris cronica după această dată. O ultimă problemă ce se cere a fi elucidată este func ia de inută de Anonymus. Unii lau considerat a fi „o înaltă fa ă bisericească” de la curtea regală ungară. Această ipoteză o considerăm o eroare, deoarece el însuşi se proclamă magister, adică notar, care reprezenta o înaltă func ie la curtea regală, ceea ce implica o anumită cultură şi competen ă profesională, notarii acelor timpuri având şi atribu ii administrative. Orcine ar fi fost acel P. magister, el s-a dovedit un om de înaltă cultură, iar opera sa rămâne mai departe unul din cele mai valoroase izvoare în dovedirea permanen ei şi continuită ii de locuire a blacilor/ blasilor, strămoşii noştri pe meleagurile Pannoniei, Banatului şi Transilvaniei. În edi ia lui Laszlo Fejerpataky şi Mihail Besan, la prezentarea textului latin, apar litere scrise cursive mici, pentru marcarea „păr ilor întregite”, adică a lipsurilor din textul original, astfel cum se precizează în Introducerea la edi ia lui M Besan. În realitate, nu se pune problema unor lipsuri, ci folosirea de către Anonymus a unor semne grafice care au aceeaşi valoare fonetică în tot cuprinsul cronicii, sistem folosit în perioada respectivă. El prezintă 26 semne grafice alfabetiforme şi 236 semne grafice mono-, bi- şi trisilabice. De foarte mare importan ă în datarea operei lui Anonymus este şi folosirea chiar la începutul lucrării, în primul titlu şi primul rând după titlu, a semnului grafic 9, cu valoare us (prolog9, dict9), ce se regăsesec în pictura tavanului naosului bisericii romano-catolice (la origine - ortodoxă, deoarece are picturi şi inscrip ii în interior) din comuna Ghelin a, jud Covasna: - IND9TRIA „INDUSTRIA" - SIGISMUND9 „SIGISMUNDUS" Această biserică a fost renovată pentru prima dată la anul 1297, după preluarea ei de la români de către secuii veni i din Valea Târnavelor la mijlocul sec. XIII-lea, şi apoi în anul 1628, conservându-se în interior picturile originale româneşti ortodoxe, precum şi anumite tradi ii în scriere: ligaturile (sistem grecesc din secolele III-IV e.n.) precum şi unele grafeme pe care secuii le-au preluat de la românii cu care au convie uit în Mun ii Bihorului în secolul al XI-lea, înainte de deplasarea lor spre Valea Târnavelor în secolul al XII-lea (v. şi Chronicon Ungarorum Simonis de Keza, scrisă între anii 1282 şi 1290). Printre aceste grafeme men ionăm: 9 „us” şi Ч „t” (v. DERAЧ „DERAT”, înscris pe peretele de nord al bisericii din Ghelin a, jud. Covasna), ultimul grafem având aceeaşi formă şi valoare fonetică în alfabetul secuiesc publicat de Ştefan Lakatos în anul 1702. O altă gravă eroare apărută numai în traducerea lui Gh. Popa-Lisseanu, care-l copiază pe Moor, după cum el însuşi ne-o spune (op. cit, pag. 81), se găseşte în finalul Cap. IX, unde men ionează popoarele care locuiau în Pannonia la venirea lui Athila: „...Blachij ac pastores romanorum”, tradus cu „...blachi adecă păstorii romanilor”, în limba latină, ac nu a însemnat niciodată adică, ci şi, ba şi, ba chiar, tot aşa ca şi. Această eroare de traducere transformă pe blachi în păstori ai romanilor, în timp ce Anonymus vorbeşte separat de aceşti păstori ai romanilor în raport cu bulgarii, sclavii şi blachii, repetând în continuare „...căci şi acum romanii pasc din bunurile Ungariei”. 4

precum şi preluarea unor comentarii din diferi i autori unguri. Paul Lazăr Tonciulescu 5 . cauzate de traducerea cronicii din limba ungară (edi ia lui Lâszlo Fejerpataky). anexată în prezenta lucrare. în care se poate urmări şi traseul urmat de unguri la migrarea lor în Pannonia. Această nouă traducere am efectuat-o de pe fotocopia originalului de la Viena. Acum fiecare cititor are în biblioteca sa fotocopia acestui manuscris. în speran a că vom reuşi să înlăturăm erorile antecesorilor. am considerat că era imperios necesar a se efectua o nouă traducere.Având în vedere multiplele erori de traducere ale celor două edi ii în limba română. nu din limba latină. autorul fiind singurul posesor din România al unui asemenea document. pe care o vom prezenta în continuare. servind astfel cu credin ă istoria neamului românesc. Pentru identificarea mai uşoară a localită ilor şi râurilor importante s-a întocmit şi o hartă anexată. până în momentul publicării acestei căr i.

Pe când odinioară. 3 Hetumoger nu înseamnă „Cei şapte maghiari”. când eram împreună la studiul şcolar şi în istoria troiană. deoarece numele ungurilor este corect ugri. istoric din Phrygia. acestui Dares. de la care s-a tras originea regilor ungurilor sau câte regate şi regi şi-au subjugat sau de ce poporul plecat din ara scitică este numit unguri în graiul străinilor. că o voi face. Prin urmare. căreia i s-au dat diferite daruri. să se bucure în toate zilele de serviciul scriitorului ei. pag. vengr la ruşi. deoarece Anonymus foloseşte 141 semne alfabetiforme şi 236 semne grafice silabice sau grupări de grafeme. Acesta a fost şeful celor 3 triburi de cabari din marele neam al turcilor chazari care au condus cele 7 triburi de ugri/ unguri din Atelkuz în Pannonia în anul 896 (v. toate popoarele îi numesc cu acelaşi nume: Hongrois la francezi. dar fiind împiedicat de alte treburi. a scris o carte despre războiul troian. de începuturile genera iei sale şi de toate faptele curajoase ale lor din poveştile false ale ăranilor sau din cântarea guralivă a glume ilor. amintindu-mi de dragostea ta. ar fi foarte nedemn şi destul de ruşinos. Hungarn la germani. Beşan apar literele scrise cu cursive mici pentru marcarea lipsurilor din textul original. De altfel. Prin urmare. deşi sunt împiedicat de diferitele treburi ale acestui secol anevoios. 71. hungaro la spanioli şi portughezi etc. Izvoarele istoriei românilor. în stilul meu. 1).i scriu genealogia regilor Ungariei şi a nobililor săi. mi-ai cerut. iar în limba proprie mogeri. am aflat că lucrul cel mai bun este să. În realitate nu lipseşte nimic. Gesta Hungarum. fericită este Ungaria. astfel cum îi numeşte şi cronicarul rus Nestor în cronica sa scrisă în anul 1110.. Literatur. Istvan Erdely. 1934. Anonymi Bele regis notarius.i scriu adevărat şi simplu. care l-ar fi putut avea ca magister pe Pousa. ci: hét „şapte” şi mag (citit mog) „sămân ă. semin ie”. i-am promis. Se mai cunoaşte şi faptul că trecătoarea prin care ungurii au traversat Mun ii Carpa i în peregrinajul lor spre Pannonia. cum au descins din ara scitică cele 7 principale persoane care se numesc hetumoger3 sau cum este ara scitică şi cum s-a născut ducele Almus4 sau de ce primul duce al Ungariei se numeşte Almus.Il. 39-44). dacă nu mi-ai fi amintit prin scrisoarea ta să-mi achit datoria. Teza de candidat în ştiin e. sprijinit de ajutorul gra iei divine. Dinastia arpadiană se stinsese în linie 1 6 . prezentând-o până la Bela I. 1209. 1962. îmbră işând-o cu foarte mare dragoste din căr ile lui Dares Frigius2 şi ale altor autori. ungherese la italieni. adică „7 triburi”. astfel cum precizează Istvan Erdely în Teza sa de candidat în ştiin e (v. pag. era să uit. evident derivat din mag „sămân ă. Nota nr. desigur. Pentru că are începutul genealogiilor regilor săi6 şi a În edi ia lui L. rege al Ungariei de bună amintire. s-a numit Ugorscoe „trecătoarea ugrilor”. Budapesta. 5 Rezultă că Anonymus a folosit documente vechi sau o cronică mai veche numită Pra-Gesta. şi o citeam cu egală voin ă. pentru ca cititorii să poată cunoaşte cum s-au petrecut faptele. 4 Numele adevărat al lui Almus este Almutzes. aşa cum prezintă unii cercetători sensul acestui cuvânt. prea iubitul său prieten N. PopaLisseanu. compusesem într-un singur volum. Geschichte der rom. Deci. bărbat onorat şi învă at în ştiin a artei literare. Deci. totuşi m-am apucat să fac ceea ce mi-ai recomandat să fac şi după tradi ia diferi ilor istoriografi. IV. Şi dacă atât de nobilul neam al Ungariei ar auzi. Les relations Hungaro-Khazares. 1959). 6 Anonymus este categoric în afirma ia sa că acum Ungaria are exordium „începutul” genealogiei regilor săi. socotind să nu fie dat uitării pentru urmaşi până la ultima genera ie. ca prin vis. 2 Dares Frigius. semin ie”. apud Gh. aşa cum scrisesem istoria troiana şi războaiele grecilor. (Cf. Bucureşti. pag. Căci. pe care eu. Istvan Erdely. Bucureşti. ei înşişi utilizând numele magyar. în Acta et studia orientalia. de promisiunea mea. Fejerpataky şi M.ANONIMUS Notarul regelui Bela FAPTELE UNGURILOR1 Începe prologul în faptele ungurilor P. II. tot astfei să. numit magister şi odinioară notar al foarte gloriosului Bela. este mult mai bine să se afle adevărul în mod deosebit din descrierea sigură a scrierilor5 şi din interpretarea clară a faptelor istorice.. Teuffel. venind dinspre Ucraina. aşa cum o auzeam de la profesorii mei. acum din păcate. Există şi astăzi în limba latină o istorie atribuită. pe nedrept. salutare şi împlinirea cererii sale.

când au fost înfrân i de împăratul german Otto cel Mare în luptele de pe râul Lech. Prin urmare. Arogarea de către unguri a descenden ei din Attila are ca scop crearea impresiei că migrarea lor în Pannonia în 896 ar fi o revenire în ara locuită de pretinşii lor strămoşi huni. din neamul aceluiaşi rege Magog descinde Ugek. deoarece Ştefan cel Sfânt n-a avut copii. în realitate. în latină Aquae Calidae. a căror blană se folosea pentru confec ionarea îmbrăcămin ii. în spate are un fluviu care se numeşte Thanais. mai sus de Apele Calde4 şi în primul rând a pus să se renoveze toate construc iile vechi pe care le-a găsit acolo5 şi a construit de jur împrejur un zid foarte puternic. Deci. 10 Locuirea în corturi este încă o dovadă a nomandismului ungurilor înainte de sedentarizarea lor în Pannonia. dar chiar şi văcarii şi porcarii şi păstorii îşi împodobesc vesmintele lor în acea ară. care ar echivala cu un nou „descălecat”. go ii de neam germanic etc. sfârşitul cronicii nu s-a pierdut. cu băl i mari. Ce să mai spun? Să urmărim cursul istoriei. după cum am spus. destrămarea ei având loc în anul 451 ca urmare a înfrângerii de către generalulul roman de origine dacică. vecină cu Scithia. prin gra ia căreia regii Ungariei şi nobilii să aibă conducerea cu sfârşit fericit acum şi în vecii vecilor. 7 Teutonicii era numele sub care erau cunoscu i germanii în evul mediu. Ei mâncau carne şi peşte şi lapte şi miere şi aveau multe farduri. tatăl ducelui Almus. în luptele de pe Câmpiile Catalaunice (Campus Mauriacus). care acum este numit în limba ungară Buduvar6. Căci sci ii sunt. 5 Men iunea constituie o dovadă a locuirii la venirea ungurilor. a fost o localitate romană antică lângă Buda Veche. iar la teutonici7 este numit Ecilburg8. cel mai renumit şi mai puternic rege. spun astfel: că na iunea scitică ar fi fost foarte inteligentă şi blândă. Traducerea lui este „Oraşul lui Attila”. Bela I (corect: Bela Benin) a avut o domnie scurtă (1061-1063). 3 Attila nu a fost ungur. numele german al lui Attila. 4 Apele calde. găsim aici o confuzie între anul real al venirii hunilorîn Pannonia (375) şi cel men ionat de Anonymus (451). fiul lui Iafet. care nu a lucrat pământul9 şi aproape că nu există nici o ticăloşie între ei. alanii de neam iranian înrudi i cu sarma ii. Căci sci ii sunt un popor mai vechi şi puterea Sci iei este spre răsărit. până în ziua de azi. despre care regi să fie laudă şi onoare eternă regelui şi maicii sale sfânta Maria. Scithia este o ară foarte mare care se numeşte Dentumoger. a venit cu o mână puternică în ara Pannoniei şi. în evul mediu.nobililor. 6 Men iunea constituie o dovadă a locuirii spa iului său la venirea ungurilor. printre alte popula ii. în anul 451 de la întruparea Domnului. Aetius. 1 Prin zobolini trebuie în eles zibelini sau samuri. fiind urmat de nepotul său Petre Germanul (1030-1041) şi apoi de cumnatul său Aba Samuel (1041-1044). 7 . unde se găsesc din belşug peste măsură de mul i zobolini1. Chiar şi de la vi a acestui rege se trage Attila3. Ştefan cel Sfânt s-a numit înainte de creştinare Waic (cit. care. Şi acel popor este numit Moger de la regele Magog2. Voic(u)). astfel că de aici nu numai nobilii şi oamenii de jos se îmbracă. Căci. 2 Se vede în mod clar tendin a manifestată de unguri de a-şi contesta originea ugrofinică şi de a-şi pretinde una biblică. 8 Ecilburg era. au fost popoarele Gog şi Magog. Petre Germanul (a doua domnie: 1044-1047) şi Andrei I (10471061). hunii de neam turanic. AMIN. Dar. aşa cum am spus mai sus. ci numai corturi lucrate din pânză10. El era derivat din Ecel. nume românesc. ei nu aveau case lucrate printr-un meşteşug. Iar oamenii care o locuiesc se numesc popular. de la care îşi trag originea regii şi ducii Ungariei. sedentarizarea a început cu anul 955. care apare în documente sub forma Wajk Olachus. Sdreaptă. după un timp îndelungat. din care făceau parte. despre care istoricii care au scris faptele romanilor. chazarii de neam turcic. El a condus această confedera ie între anii 434 şi 452. ci conducător al conferin ei hunice. după ce a gonit pe romani. după cum se va spune în cele ce urmează. de unde rezultă că ungurii erau nomazi. Dar ara scitică este foarte întinsă în lungime şi lă ime. numele german al oraşului Buda. descinzând din ara scitică. În fapt. Dentumoger şi niciodată n-au fost supuşi puterii vreunui împărat. Şi şi-a construit o reşedin ă regală lângă Dunăre. a ocupat regatul. Căci aici abundă aurul şi argintul şi în fluviile acelei ări se găsesc şi mărgăritare. popoare mai vechi. Şi primul rege al Sci iei a fost Magog. pe care le-a înconjurat Alexandru cel Mare. 9 A nu lucra pământul înseamnă a nu fi agricultor. o specie de jderi. Cap. spre răsărit hotarul ei se întinde de la partea nordică până la Marea Neagră. Iar în partea răsăriteană. I Despre Scithia Aşadar.

fapt care s-a încheiat cu victoria deplină a masage ilor şi uciderea lui Cirus. lui Almutzes i-a urmat fiul său Arpad. fiul reginei Tomiris a masage ilor. că a fost un neam viguros. pentru că to i erau boga i. încă din acele vremuri. Când însă sci ii ob ineau o victorie. Conflictul se explică şi prin aceea că ungurii sunt de origine ugro-finică. aşa cum îi defineşte Larousse du XXe siecle. ci din cauza conflictului cu pecenegii men ionat anterior. De asemenea. Oricum. ar fi mâncat carne de om şi ar fi băut sânge de om. 4 Anonymus este foarte corect specificând „mul imea popoarelor născute acolo”. cu cât este mai departe de zona caldă. nu voiau nimic din pradă ca cei existen i din urmaşii lor. 3 Prin sci i se în elegeau. că a fost astfel. Întradevăr. ci fiecare îşi avea doar numai o so ie. De aici rezultă şi confuzia dintre sci i şi masage i. inând sfat între ele. deoarece stepa unde locuiau era foarte întinsă şi exista spa iu suficient pentru toate popoarele „scitice”. adică în Scithia. Mării Caspice. în afară de Darius şi Cirus şi Alexandru. Acesta a omorât prin vicleşug pe Spargapises. primii fiind cei mai mari duşmani ai ungurilor. De asemenea. ca urmare a jafurilor săvârşite de aceştia. nesuportând îngustimea locurilor. Şi. Nici una din cronici nu precizează ce măsuri au fost luate împotriva asasinilor. Sub conducerea celor trei triburi de cabari cărora le erau supuşi şi care aveau ca şef pe cabarul Almutzes (numit de unguri Almus). nici să cuprindă mul imea popoarelor născute acolo4. care şi-a concetrat toate for ele pentru a-şi răzbuna fiul. iar pecenegii de origine turcică. 1 8 . Într-adevăr. sci ii l-au făcut să fugă cu mare ruşine şi Darius şi-a pierdut acolo 80000 de oameni şi astfel a fugit în Persia cu mare teamă. cât îi cunoaşte i până acum după faptele lor. ungurii făceau parte şi ei din complexul de popula ii din acest imens spa iu geografic. regele perşilor. astfel cum men ionează istoricul rus Nestor în Povestea vremurilor trecute. el fiind şi interpret de limbi orientale la Petersburg. Este foarte posibil ca o parte din triburile cabaro-ungare să fi trecut în Pannonia şi pe Valea Uzului. luptând. Căci nu avuseseră nimic pe lume ca să se teamă că vor pierde pentru injuria adusă lor. Căci neamul scitic n-a fost subjugat de nici un popor2. a ajuns la atâta cruzime încât unii istoriografi spun că. Mai târziu însă poporul amintit. 2 În realitate. s-au gândit mult să le părăsească5. strămoşi ai ge ilor. nume pe care niciodată nu l-au luat de la cetatea Hung. scrisă în anul 1110. Căci ara scitică. cu atât este mai folositoare pentru înmul irea neamului. cele 7 persoane principale care se numesc hetumoger. deaorece în cronicile ungureşti din secolul XIV-XV se men ionează că Almus „in terrra Erdelw occisus est” (a fost ucis în Ardeal). neamul scitic men ionat era aspru la luptă şi iute urcat pe cai şi purtau coifuri pe cap şi erau. neamul scitic era aspru în a suporta orice muncă şi sci ii erau de statură mare şi tari în război. căci se găseau în fluviile acelei ări. sarma ii făcând parte şi ei din aşa-zisele neamuri scitice. Asasinarea lui nu se putea realiza decât de popula ia locală românească. multe regate. în atichitate. o cunoaşte i de la urmaşii lor. Şi ori cât arfi întinsă în totalitate. De aceea. totuşi n-a fost suficient nici să crească. care subjugase.au îmbrăcat chiar cu piele de samur şi de alte animale sălbatice. Nu râvneau la lucruri străine. el şi-a fundamentat lucrările scrise şi pe cercetări şi studii la fa a locului. ungurii erau numi i ugri. cum consideră ei. n-a fost auzit nici un neam din lume să intre în ara lor. Prin urmare. pe care i-au împins din Urali în Atelcuz/ Etelkoz şi apoi în Pannonia. regele perşilor cu 330000 de oameni. au hotărât să ocupe pentru sine ările pe care să le poată locui. ci căutau dintr-asta numai glorie. fiul regelui Filip şi al reginei Olimpiada. Desigur. trecătoarea fiind cunoscută de chazari. bazate pe cronicile orientale pe care le-a studiat. aceste 7 persoane principale. ungurii au fost supuşi de cabari. Dar pe Darius. mai presus de toate na iunile lumii şi. Atunci. Chiar şi marele arheolog rus Kiseleff precizează că „arta sarmatică din Siberia meridională era mai caracteristică decât arta sarmatică din nordul Caucazului”. sci ii au ucis pe Cirus3. cunoscute cu termenul generic de sci i. obosit în război1. Şi cred. 5 Părăsirea locurilor natale nu s-a făcut din cauza „îngustimii locurilor”. să părăsească pământul natal. lacului Oxianus (situat la est de Marea Caspică) şi din nordul Chinei până aproape de Oceanul Pacific. popoarele din nordul Mării Negre. Men iunea se referă la conflictele permanente dintre pecenegi şi unguri. care lau ucis pe Cirus. ungurii au fost dirija i spre Pannonia prin pasul Ugorscoe „trecătoarea ungurilor” din Mun ii Carpa ii Nordici. căci nu erau desfrâna i. aşa cum se va spune în cele ce urmează. pe care cabarii au întâlnit-o în drumul lor. Mai mult. Aveau aur şi argint şi pietre pre ioase aşa cum sunt pietricelele. Această situa ie este bine şi minu ios redată de marele istoric Julius Klaproth în cercetările sale. care făceau parte din neamul mai mare al chazarilor de origine turcică. cu arcul şi săge ile. având multe animale şi alimente îndeajuns. mâna i de mânie. sci ii au gonit cu ruşine pe însuşi Alexandru cel Mare.

îşi trage originea din neamul scitic. după ce şi-au subjugat pe sclavi. Despre Almus. care a fost numit Almus. Pentru ce se numesc unguri Rămâne să spunem pentru ce poporul ieşit din ara scitică este numit unguri. după cum am spus mai sus. după cum am spus mai sus. iar apoi acela de „sfânt". Şi i-a vestit că din uterul ei ar fi ieşit un torent şi din pântecele ei s-ar naşte regi glorioşi. înalt de statură şi svelt: Dar. care şi-a adus ca so ie în Dentumoger pe fiica ducelui Eunedubelianus. dar nu s-ar înmul i în ara sa. Din această cauză. pag. deşi păgân4. care până în ziua de azi se numesc hetumoger. ca şi când harul sfântului duh era în el. a lăsat-o gravidă2. îndatoritor fa ă de to i aceia care în acel timp erau solda i în regatul scitic. bun soldat. Nota nr. în elept. atunci cele şapte persoane principale. Toponimul se regăseşte în mai multe zone ale teritoriului din fosta Ungarie. care a recunoscut autoritatea Papei de la Roma. Şi toate afacerile regatului le îndeplineau în acel timp cu sfatul şi ajutorul lui însuşi. încă înainte de schisma din anul 1054. Deci. după ce ducele Almus s-a născut pe lume. Căci Almus însuşi era la fa ă frumos. binevoitor. au rămas acolo mai mult timp. s-a produs o mare bucurie ducelui Ugek şi rudelor sale şi aproape tuturor fruntaşilor Sci iei. dar mari. cit.443) . 1 9 . după mult timp. care în propriul sau grai se numeşte Dentumoger5. astfel cum men ionează Moor în Ungarische Flussnamen (v. Popa-Lisseanu. I şi III. 72. Ce este mai departe? Cap.Cap. Nota 1. deoarece ne conduce la modul de naştere a lui Isus Christos.apud Gh. fiul lui Ugek. din neamul regelui Magog. generos.. pe care l-a dus cu sine în Pannonia. primul duce. pe când era gravidă. i-a apărut în vis o arătare divină în chip de vultur. Despre alegere ducelui Almus Astfel. 5 În Cap. intrate fiind în ara Pannoniei. V. traducând pe Dentu cu „Don”. Ung. de aceea el însuşi s-a numit Almus. deoarece mamei acestuia. poate. III. poporul ungurilor. să terminăm lucrul început. pe care o auziseră după zvonul Ungu şi Ungar este castrul sau fortărea a numită mai târziu Ungvar de lângă fluviul Ung din Slovacia. De la care s-a născut un fiu. op. Atunci au ales să caute ara Pannoniei. 1. din neamul regelui Magog era un oarecare duce foarte nobil al Sci iei. de aceea s-a numitAlmus. Ugek. Tot astfel îl consideră şi Gh. Şi ara aceea era foarte plină de multitudinea popoarelor înmul ite acolo. n-au întârziat să le caute cu arme şi război. aşa cum se va spune în cele ce urmează. nemaisuferind îngustimea locurilor. 74. Cap. Dar s-a numit Almus dintr-o întâmplare divină. 2 Aspectul biblic este evident. Sau. adică sfânt3. care. vesel. încât nu ajungea nici să-i hrănească. deoarece lui Almus i se dă mai întâi sensul „somn. VI pag. după cum vă va dicta sfântul duh. Dentumoger ar însemna „neamul de la Don”. deoarece din neamul acestuia erau să se nască regi şi duci sfin i. Sunt numi i unguri de la fortărea a Hungu1. fiindcă. Ştefan cel Sfânt. duce de Hunguar şi pe solda ii săi îi numeau hungari. nici s-o ocupe. darîn acest capitol apare ca un etnonim. În anul 819 de la întruparea domnului. Darfiindcă vis în limba ungară se spune almu şi naşterea aceluia a fost prezisă prin vis. Dar. Dentumoger este prezentat ca fiind o ară. cele şapte persoane principale. Iar când însuşi Almus a ajuns la vârsta matură. De unde toate na iunile din împrejurimi numeau pe Almus. când ducele Almus a ajuns la etatea matură a tinere ii şi-a adus ca so ie în aceeaşi ară pe fiica unui anume foarte vestit duce. ca şi cum venind la ea. Cap. pentru că tatăl său a fost Ugek. pe nume Emessu. pag. după cum am spus mai sus. Popa-Lisseanu. foarte viguros şi foarte puternic în muncile războaielor. op. de la care s-a născut fiul cu numele Arpad. Ce să mai spun? Lăsând la o parte toate acestea. 3 Este evident că ne aflăm în fa a unei legende. cit. dar negru şi avea ochii negri. II. IV. avea mâini groase şi degete lungi şi Almus însuşi era credincios. 4 V. totuşi a fost mai puternic şi mai în elept decât to i regii Sci iei. Despre ducele Almus Dar. după ce au avut între ei un sfat ca să plece din pământul natal ca să ocupe pentru ei pământuri pe care să le poată locui. Iahrb.. să ne întoarcem la lucrarea propusă şi să urmăm calea istoriei şi. vis".

după cum se păstrează în cronicile anuale2. Ullo. ceea ce ar conduce. poate. tatăl lui Arpad1. Despre plecarea lor În anul 884 al întrupării Domnului. împreună cu so ia şi fiul său Arpad şi cu doi fii ai unchiului său dinspre mamă. Almus nu făcea parte din Dentumoger. 1 10 . tatăl lui Zobolsu. Prin urmare. numai două sunt de origine fino-ugrică: Liuntik şi Ezelo. Cap. tatăl lui Horea. V. Existen a celor trei triburi de cabari şi şapte de unguri care s-au aşezat în Pannonia este foarte clar expusă de Istvan Erdely în op. Cap. dacă cineva dintre urmaşii ducelui Almus şi ai altor persoane principale arfi voit să încalce jurământul lor. 2 Rezultă că Anonymus a avut la dispozi ie unele izvoare scrise de care s-a folosit pentru a-şi scrie opera. şi-au păstrat până la moartea lor credin ă jurământului pe care îl făcuseră atunci între ei astfel. fiindcă ducele Almus. statornici în credin ă. Al doilea punct ai jurământul a fost astfel: ca orice bunuri ar putea să dobândescă prin munca acestora. să fie afurisit pentru vecie. din zece nume ale dinastiei arpadiene. Tas şi Termacs. cu toate că fuseseră păgâni. Al patrulea punct al jurământului a fost astfel: ca. să se scurgă sângele celui vinovat. după cum s-a vărsat sângele lor la jurământul pe care l-au făcut ducelui Almus. Arpad. Zoltan. Dar. Eleud. Numele celor şapte bărba i au fost acestea: Almus. Căci aceste şapte persoane principale erau bărba i nobili de neam şi puternici în război. conducătorul şi sfătuitorul lor. în Cap. faptele descrise de el au fost consemnate în scris înaintea lui de autori care se aflau mai aproape de evenimentele consemnate şi deci au un caracter mai veridic. au făcut jurământul pentru ducele Almus. Despre jurământul lor Primul punct al jurământului a fost: ca atâta timp cât va dura via a. Al cincilea punct al jurământului a fost astfel: ca. bărbat de bună amintire. cit. în timp ce ultimele două apar ineau celei de a doua genera ii. fiul lui Ugek. tatăl lui Curzan. prin voin a liberă şi consensul comun al celor şapte bărba i. Hulic. Huba. Jutocsa. de la care descinde neamul lui Calan şi Coisog. Cundu. al şaptelea Tuhutum. atât pentru ei. de la est de râul Etyl sprePannonia. ai cărui copii au fost Gyyla şi Zombor. au plecat din ara Scithia spre apus. tatăl lui Lelu. şi cei ce ar descinde din neamul lui. şi cei ce descinseseră din neamul acestuia erau mai distinşi ca neam şi mai puternici în război. 3 Acest pasaj confirmă migrarea ungurilor alături de cabari. Istvan Erdely mai afirmă că primele opt nume făceau parte din prima genera ie a lui Almus. şi-au ales un duce şi un sfătuitor pentru fiii fiilor lor până la ultima genera ie. vărsâdu-şi propriul sânge după datina păgână într-un vas. la ipoteza unei origini străine. cât şi pentru urmaşii lor. acolo te vom urma.răspândit a fi ara regelui Athila. Ound. şi Cadusa. Acesta mai precizează că. dacă cineva dintre urmaşii acestora ar fi necredincioşi fa ă de persoana ducală şi ar produce discordie între duce şi rudele lui. Conform aceluiaşi autor. adică Zuard. nici unul să nu fie lipsit de aceasta. să aibă pentru totdeauna un duce din neamul ducelui Almus. de la care descinde neamul Saac. fiul lui Ugek din neamul regelui Magog. VII. opt sunt de origine turcă: Almos. Dar. Atunci însăşi cele şapte persoane principale au în eles printr-un sfat unanim şi drept că nu pot termina călătoria începută dacă nu vor avea peste ei un duce şi un sfătuitor. De aceea. tatăl lui Arpad. Tarkaksu. Printre cele „şapte persoane principale” este inclus şi Almus. de asemenea cu o mare mul ime nenumărată a popoarelor asociate3. Atunci bărba ii mai sus numi i. pe Almus fiul lui Ugek. venind mai multe zile prin locurile Aici se găseşte o discordan ă în raport cu cele cuprinse în Cap. Al treilea punct ai jurământului a fost astfel: ca aceste principale persoane. ei înşişi şi fiii acestora să nu fie lipsi i în totul niciodată de la consiliul ducelui şi onoarea regatului. Tosu. în timp ce cele şapte persoane principale sunt considerate a face parte din Dentumoger. Almus este descins din Athila. Deci. Ce să mai zic? Să urmăm cursul istoriei. au plecat din aceeaşi regiune. V. tatăl lui Ete. de la care descinde familia Moglout. care se numesc Hetumoger. de la care se trage neamul lui Zemera. din al cărui neam s-ar coborî ducele Almus. care prin libera lor voin ă îşi aleseseră drept căpetenie pe Almus. Între care ducele Almus. Şi. Atunci au spus în deplină voin ă ducelui Almus astfel: Din ziua de azi te alegem pentru noi ca duce şi sfătuitor şi unde te va mâna soarta. VI. cele şapte persoane principale. dar pe care nu le pomeneşte decât la modul general. cum se va spune mai jos.

au intrat în cetatea Kyeu. al cărui ajutor era Sfântul Duh. Bunger. 3 Kyeu a fost citit mai târziu Kiev. din acea zi şi până în prezent. Cap VIII. Atil sau Itil însemna în limba chazaritor „fluviu. în fuga cea mare au venit împotriva ducelui Almus. căruia strămoşii lor îi plăteau anual tributuri. la Anonymus. arfi din neamul regelui Athila. lăsând la o parte aceasta. de undeşi Atil. deoarece nu practicau agricultura. asemenea ocupa ii implicând în mod obligatoriu sedentarismul. fiul regelui Filip şi al reginei Olimpiada. Şi foarte mul i dintre ruteni şi cumani erau omorâ i. au intrat în Ruscia. au trecut până la cetatea Kyeu3 fără altă opunere şi. Oare nu şti i că un leu pune pe fugă mul i cerbi. să nu vă tulbura i de mul imea rutenilor şi cumanilor. 5 Hyeu este o eroare de scriere. cu ajutorul cumanilor. suindu-se pe calul său. Edumen. au luat-o la fugă şi. Despre Rutenia Dar. aşa cum este definit în cronicile ungureşti din secolele XIV şi XV. bovine. aduce i-vă aminte de începutul călătoriilor noastre. fără voia lor. Dar ducele Almus. carne de cal sau vânat. până când au ajuns în Ruscia. Etu. convocând pe to i fruntaşii săi. au ales să pornească război contra ducelui Almus şi au hotărât că e mai bine să moară în război decât să-şi părăsească regatele proprii şi să fie subjuga i. îl ve i dobândi cu arme şi război. râu mare”. Boyta. Şi tinerii lor erau aproape în fiecare zi la vânătoare. ducele de Hyeu5. De aici rezultă desele confuzii. 2 1 11 . tatăl lui Oluptulma. El era oraş al Sarma iei. care seamănă cu câinii noştri. urmărind pe ruteni şi Etyl. Şi astfel ducele Almus. De unde. Atunci ducii rutenilor. ducelui Almus. cei mai viteji bărba i. regele perşilor cu 300 000 de oameni? Sau. punându-şi armele. numele fluviului Volga. din cauza prieteniei fa ă de ducele de Kyeu. Atunci. pomicultura sau creşterea unor animale domestice. după ce au adunat în acelaşi timp nu pu ină mul ime de călăre i. 4 Fluviul Deneper este actualul Nipru. ale căror nume au fost: Ed. au început să vină cu mul ime de armată contra ducelui Almus. 6 Cumanii erau un popor de origine turcă. tatăl lui Ursuur. ca oi. plutind peste fluviul Deneper4. regele perşilor. Ketel. câinii. vă voi spune cine de fapt a putut să stea contra solda ilor Sci iei? Oare n-au pus pe fugă sci ii pe Darius. imediat ce aud cuvintele stăpânilor lor. care îşi subjugase multe regate prin luptă? De unde. pe când treceau prin cetatea Kyeu. Auzind aceasta. ducele de Kyeu. pentru a-şi salva via a. care se numeşte Sudal. numi ii duci ai rutenilor şi cumanilor. să ne luptăm repede şi cu putere împotriva acestora. oare nu sci ii au ucis pe Cirus. Totuşi. înrudit cu pecenegii. fiul lui Ugek.pustiite. s-a oprit înaintea tuturor alor săi şi le-a spus: „O. s-au temut mult. Şi imediat au sunat trompetele de război prin <toate> păr ile şi s-au amestecat liniile de luptă ale duşmanilor din amândouă păr ile şi au început să se lupte cumplit între ei. prietenii lor cei mai credincioşi. Imediat. între unii şi al ii. Hrana tor se reducea astfel numai la peşte. Aşadar. ungurii sunt mai buni în vânat decât celelalte neamuri. solda ii ducelui Almus s-au întărit mult. Nici n-au mâncat munca oamenilor. când a i zis că pământul pe care-l ve i putea locui. Sau. cu ajutorul cărora se şi deplasau dintr-un loc în altul. Ducele Almus şi solda ii săi. venind cu to i ai săi. observând aceasta. Ca popor de stepă. şi au trecut înot fluviu l Etyl1 sezând pe burdufuri după obiceiul păgân şi nicăieri n-au găsit calea unui oraş sau locuin ă. Şi ducele de Kyeu le-a ieşit în cale cu armata sa şi. după ce au ajuns în păr ile rutenilor. nu privesc cu teamă? Deoarece virtutea nu are putere în mul imea poporului: ci în tăria sufletului. oare nu sci ii au fugărit chiar pe însuşi Alexandru cel Mare. în fapt fiind Kyeu. pescuitul şi confec ionarea blănurilor. ungurii creşteau numai cai. după ce au avut între ei un consiliu. după ce a trimis delega i. după cum era obiceiul lor. a chemat în ajutor pe cei şapte duci ai cumanilor6. Sarma ia reprezenta zona nordică a Ucrainei de azi. după cum spune un filosof? Dar. şi astfel a fugit în Persia cu teamă şi cu foarte mare dezordine? Şi a pierdut acolo 80 000 de oameni. văzând pe ai săi că se sfârşesc în război. Căci. sci ilor şi tovarăşii mei de arme. pentru că auziseră că ducele Almus. după ce şi-a orânduit linia de luptă. după ce atacul a fost pornit. care se numeşte Susudal. Ei mai aveau ca ocupa ie vânatul. au vrut să-şi subjuge regatul rutenilor. Ousad. ci s-au hrănit cu carne şi peşte2. aceşti şapte duci. care se aseamănă cu câinii noştri şi astfel să ne temem de mul imea lor ca de mul imea muştelor”. porci sau păsări de curte. mergea încoace şi-ncolo întărindu-şi solda ii şi. Într-adevăr.

n. Dar ducii rutenilor. ducele de Kyeu şi al i duci ai rutenilor şi. locuită de pastores romanorum. 4 Tyscia este Tisa. adică cei din Kyeu şi Sudal8. luându-le bunuriie. trebuie re inut sensul existent la data venirii ungurilor (a. au făcut pace cu aceştia. Nu folosea scrisul. Danubius şi Tyscia4 şi alte izvoare foarte vestite. fusese ara regelui Athila. Ousada. părăsind ara Galiciei1. după ce au câştigat victoria. dând satisfac ie cererii ducilor rutenilor. având aceeaşi semnifica ie. de asemenea. în ara Pannoniei3. deoarece era vorba de Pannonia română. îmbrăcăminte şi alte lucruri necesare. posibil nu de bună voie. căci şi acum pasc din bunurile Ungariei. adică „sclavi”. când sunt aduşi de avari. chiar şi păstorii romanilor. ceea ce dovedeşte pu inătatea acestei popula ii. ara tor de baştină fiind zona dintre Odra. Căci ziceau că acolo se unesc cele mai vestite izvoare ale apelor. un spa iu foarte restrâns. Edumen. trebuie spus limba vorbită de bulgari. De aceea. sclaveni şi sclavini „sclavi” a fost men ionată în secolul I-II e. adică Ed. totuşi au acordat toate acestea ducelui Almus. tatăl lui Borsu. realizat de călugărul macedonean Constantin. tatăl lui Oluptulma. Corect este Susdal. văzând îndrăzneala sci ilor.pe cumani până la cetatea Kyeu. prin consiliul inut între ei. ai cumanilor care au fost acolo lau rugat pe ducele Almus şi pe principii săi ca să facă pace cu ei. astfel a trimis înapoi solii rutenilor pentru ca ducii şi fruntaşii săi să dea pe copiii lor ca ostateci şi să plătească un tribut anual de 10 000 de marce şi pe deasupra hrană. pe care a Galicia înseamnă Gali ia sau Halicia. după moartea regelui Athila. în a doua săptămână au început a lua cu asalt cetatea Kyeu. împreună cu aceştia. Despre cei şapte duci ai cumanilor Iar ducele Almus şi fruntaşii săi. Etu. Sclavonia „Tara sclavilor”. care. 3 Vorbind de Pannonia. 896). văzând ducii cumanilor şi ai rutenilor îndrăzneala sci ilor. Originea sclavinitor nu se cunoaşte cu precizie. Houos se referă la Mun ii Havas. şi solda ii ducelui Almus loveau capetele tunse ale cumanilor ca pe nişte dovleci necop i. prin consiliul inut cu ai săi.. 5 Popula ia cunoscută sub denumirea sclaui. Nu cunoaştem şi nu există nici un document care să le consemneze limba înainte de sedentarizarea lor în sudul Dunării. Pe care ară o locuiesc sclauii5. ca să nu fie alunga i din aşezările lor. Despre pacea dintre duce şi ruteni Dar ducele Almus şi solda ii săi. deoarece turmele lor păşteau în ara Pannoniei. Şi le lăudau ara Pannoniei că este peste măsură de bună. Iar ducii rutenilor şi cumanilor intra i în oraş. 8 Sudal este o eroare de scriere prin omiterea literei s. bulgarii6 şi blachii7. Cap. şi-au dat fiii ca ostatici ducelui Almus şi. Dar l-au rugat pe ducele Almus ca. în consecin ă. şi-au subjugat ările rutenilor şi. Bunger. Şi după ce în eleseseră că n-arfi în stare să se opună. au trimis 10 000 de marce şi 1 000 de cai cu şei şi căpestre împodobite după obiceiul rutean şi 100 copii cumani şi 40 de cămile ca să ducă poverile. iar mai târziu Serbia. se temură mult. locuitorii acesteia numindu-se sârbi. limitându-şi activitatea la vânat şi pescuit. Corect. deoarece numele ini ial al acestei popula ii nu se cunoaşte nici azi. de Plinus. după ce au trimis soli. X. Ketel. bazinul mijlociu al Niprului şi Vistulei. 6 Bulgarii sunt o popula ie de origine turcă ce a sălăşluit o perioadă pe Volga inferioară. Sub această denumire sunt men iona i şi în cronicile ungureşti din secolele XIVXV. rămâneau ca mu i. Atunci ducii rutenilor. atunci ducele Almus. 7 Blachii reprezentau poporul român din Pannonia. ducii cumanilor numi i mai înainte. Ea apare în Dacia în secolul al VI-lea e. Tacitus şi Ptolemaios. romanii spuneau că ara Pannoniei este păşune. fiind rămaşi în istorie ca „sclavi ai avarilor”. Atunci. Şi când începură să pună scări la zid. Boyta din neamul căruia descinde Brucsa. de unde-şi trag şi numele. unde au rămas fra ii lor fino-ugrieni – başchirii. spre apus. Iar când veniseră solii la ducele Almus şi îl rugaseră ca stăpânii lor să nu fie alunga i din aşezările lor. situa i între Gali ia şi Maramureş. piei de hermelină şi viezure fără număr şi alte daruri nenumărate. mai înainte. Ea avea o civiliza ie primitivă. pline cu peşti buni. numit şi Chiril. Şi pe drept se spune că ara Pannoniei este păşunea romanilor. Pentru că. când văzură bunătatea ducelui Almus. Noua lor ară din sudul Dunării s-a numit. Ce să mai spun? Cap. tatăl lui Ursuuru. este foarte eronat a se vorbi de o limbă bulgară. atunci. 2 1 12 . să descindă dincolo de pădurea Houos2. găsit aici de unguri la venirea lor după peregrinajul pornit din Başchiria.n. De abia după creştinare au început să întrebuin eze scrisul chirilic. IX.

Iar ara care este între Tisa şi pădurea Igfron. Chiar în acest mod mul i ruteni alăturându-se ducelui Almus. mai întâi ca prepozi ie urmată de un substantiv la cazul acuzativ. Trebuie precizat că ad. bunicul ducelui Salanus5. Dar ducele din Lodomer şi fruntaşii săi au ieşit înaintea ducelui Almus la hotarul regatului cu diferite daruri pre ioase şi. Dar ara care se află între Tisa şi Dunăre a ocupat-o pentru sine Kean. Temus4 şi altele. v. tot astfel ducele Almus şi fruntaşii săi s-au legat prin jurământ. pag. marele duce al Bulgariei. to i traduc latinul ad cu „(în) spre". Şi oriunde te va duce soarta. se în elegeau nobilii valahi din serviciul regelui. Besan) şi . XI. pag. ducii cumanilor. Şi ducele Almus a rămas în acel loc cu to i ai săi timp de trei săptămâni. 882. cei trei traducători cita i reproduc identic textul latin: „siluam Igfon que iacei ad Erdeuelu. deposeda i de pământ în urma revolu iei lui Gh.1986. ducele Galiciei a venit cu to i ai săi descul i în întâmpinarea ducelui Almus şi a prezentat diferite daruri spre folosul ducelui Almus şi. ai căror fii erau da i ca ostateci. D. 2. ducele din Lodomer i-a dat ducelui Almus ca ostateci pe cei doi fii ai săi. Danubius. Cap. Dozsa . a venit în Galicia: şi aici şi-a ales loc de odihnă pentru sine şi ai săi. două mii de marce de argint şi o sută de marce de aur topit. Crisius. de asemenea cu mare mul ime. Când a auzit aceasta. au venit până la cetatea Lodomer. Şi prin moartea aceluia principii romani au ocupat ara Pannoniei până la Dunăre. după cum noi am spus mai sus. de asemenea. deschizând por ile cetă ii Galicia. Prin iobagiones. 6 Erdeuelu este un derivat de la cuvântul românesc Ardeal. Şi în a patra săptămână. Fejerpataky şi Gh. Dar.v. atât ducelui cât chiar şi tuturor ostaşilor săi. s-au spus ducelui Almus zicând: „Din această zi te alegem stăpân şi învă ător pentru noi până la ultima genera ie. apoi pentru marcarea scopului. Popa-Lisseanu). până la hotarul rutenilor şi polonezilor şi a făcut să locuiască acolo pe sclavi şi pe bulgari. care se află în Erdeuelu6. în evul mediu transilvănean. Originea cuvântului Ardeal în România pitorească. Tyscia. Paul LazărTonciulescu. au început astfel să-l roage pe ducele Almus şi pe nobilii săi ca să descindă dincolo de Howos spre apus în ara Pannoniei. poate fi folosit în mai multe moduri. ducele Almus. pe deasupra. Morisius3. ai căror urmaşi locuiesc până în ziua de azi prin diferite locuri în Ungaria. acolo te vom urma. Wag.făcut-o către ruteni. cu nenumărate piei şi îmbrăcămin i nobile şi trei sute de cai cu şei şi hamuri şi douăzeci şi cinci de cămile şi alte daruri nenumărate. din proprie ini iativă. i-a prezentat. au venit cu el în Pannonia. împreună cu ai săi. au plecat din Kyeu şi. Despre cetă ile Lodomer şi Galicia Atunci ducele Almus şi celelalte persoane principale care se numesc hetumoger1 şi.L.." ca şi traducerea acestuia: pădurea Igfon care zace spre Ardea!' (M. împreună cu to i fiii iobagilor2 săi. TOM l Partea l. nr. aruncându-se la picioarele lui Almus de bună voie.R. iar dincolo de pădurea Igfon spre est s-ar fi situat Ardealul. Atunci cei şapte duci ai cumanilor au admis să vină în Pannonia cu so iile şi fiii lor. al căror nume ar fi. în care caz se foloseşte o construc ie gerundivală. Ar rezulta că marea pădure Igfon nu apar inea nimănui la acea dată. în limba latină.. i-au deschis cetatea Lodomer. l-a primit cu ospitalitate ca pe propriul său stăpân şi i-a dat ca ostatec pe unicul său fiu împreună cu ceilal i fii ai fruntaşilor regatului şi i-a dăruit. atât ducelui cât şi fruntaşilor săi. că ara aceea ar fi foarte bună şi acolo curg puhoi cele mai vestite izvoare. împreună cu rudele şi familiile şi slugile lor. după ce ducele Almus a avut un loc de odihnă timp de o lună în Galicia.pădurea Igfon care este situată înspre Ardeaf (L. Dar. sub călăuzirea rutenilor kievieni. Şi. Vorbind despre pozi ia pădurii Igfon.. în a treia săptămână. unde şi-au aşezat păstorii lor. de la Rezultă că Almutzes/Almus nu făcea parte din hetumoger „şapte triburi". deoarece ara lui Menu Morout se întindea spre est până la ea. 15. 3 Morisius înseamnă Mureşul 4 Temus înseamnă Timişul 5 Salanus este numele latin al unui duce român. 2 1 13 . Deci. Căci le spuneau astfel. < ară> care fusese chiar mai înainte ara regelui Athila. Şi. atunci ducele Galiciei şi ceilal i tovarăşi ai săi.” Chiar şi ceea ce au spus cu cuvântul ducelui Almus au întărit prin credin a jurământului după obiceiul păgânesc. zece cai de călărie foarte buni şi trei sute de cai cu şei şi trei sute de marce de argint şi două sute de marce de aurşi haine boiereşti.

ocupase acea ară cu ajutorul împăratului grecilor. adică era Menu al lui Morout. nepotul regelui. fiindcă avea mai multe iubite. duce plecat din Bulgaria. chiar regele mai sus numit. Căci ducii rutenilor. deoarece auziseră că ducele Almus descinde din neamul regului Athila. pag. au descins în păr ile Hungului. fiul lui Dobuca. au plecat din Gali ia în ara Pannoniei împreună cu rudele şi supuşii şi slujnicele. Sunad. după moartea regelui Athila. S-a emis şi ipoteza că ar putea fi o coruptelă a lui Vlad..). Ce să mai spun? Cap. Şi le lăudau fertilitatea acelei ări şi povesteau în ce fel. l-au numit Muncas8. în timpul sfântului rege Ştefan. Şi o astfel de teamă şi groază se năpusti asupra locuitorilor ării şi se linguşeau pe lângă duce şi fruntaşii săi. Şi au încărcat toate vitele de povară ale acestora cu alimente şi alte lucruri necesare şi le-au dăruit nenumărate vite pentru hrană..". În ce chip. cit. mult mai târziu după aceea. care cetate este acum numită Sunad7. totuşi serveau cu mare onoare şi teamă ducelui Almus toate cele ce sunt necesare pentru hrană. 2 Cozar este una din formele sub care a fost denumit poporul chazar.. pe care. Popa-Lisseanu. fapt pentru care au fost analizate absolut toate cazurile respective din cronică. marele Kean. (în)spre. din ai cărui urmaşi s-a născut Ohtum6. prin urmare. 1 Menu Morout a fost nepotul lui Morout. oferindu-se aşa cum se cuvine stăpânului său. cu sfatul şi ajutorul rutenilor. care se numesc hetumoger. al căror nume l-am spus mai sus. în tot cuprinsul lucrării. ieşit din cetatea Budyn5 cu ajutorul cumanilor. Preten iile ungurilor privind a doua lor venire în Pannonia (fapt neconfirmat de nici un document sau izvor istoric) se referă la chazari. numit azi Cenad (apud Gh. şi ara aceea o locuiseră neamurile care se numesc cozar2. al cărui nepot este numit de unguri Menu Morout1. op. Atunci ducele Gali iei a sfătuit să meargă înainte două mii de arcaşi şi trei mii de ărani care să le pregătescă drumul prin pădurea Hovos până la hotarul Hung. Muncacs în Ungaria. locul pe care trăiesc acum fiind ocupat samavolnic de la autohtonii blachi. Cum au intrat în Pannonia Dar ducele Almus şi fruntaşii săi. şi-au dat copiii ca ostateci. aşa cum am spus mai sus. iar nu cea greşită Menumorout. XII. 4 Glad este scris sub o formă care se poate citi şi Gaad. strămoşul ducelui Salanus.. astfel cum a fost prezentată până în prezent de diverşi autori. 14 . i-a dăruit o so ie şi cetatea Ohtum cu toate anexele sale. l-a omorât în cetatea sa de lângă Mureş. 3 Urscia reprezintă oraşul Orşova (apud Gh. Şi. s-au temut foarte tare şi s-au supus de bună voie ducelui Almus. Dar nu trebuie uitat că popula iile care făceau parte din confedera ia hunică de sub conducerea lui Athila au găsit în Pannonia o popula ie latinofonă numită ausonii şi. pe care l-au ocupat la început. pentru că au ajuns cu foarte mare efort în ara pe care au adoptat-o pentru ei9. chiar dacă fuseseră oamenii lui Salanus. 9 Se recunoaşte astfel că ungurii au fost o popula ie migratoare. chiar şi sclavii au fost aduşi din ara Ca prepozi ie cu acuzativul. care nu a avut o Patrie. ad este tradus de cei trei autori cu „la. 8 Azi. Popa-Lisseanu.. în". prin faptul că au ajuns acolo. pag. pentru bunul său serviciu. deoarece a fost în toate răsvrătit regelui numit mai înainte. deci Ardealul/ Erdeuelu nu era o ară aflată dincolo de vreo pădure. Atunci au rămas acolo 40 de zile pentru relaxarea efortului lor şi le-a plăcut ara mai mult decât se poate spune. au făcut cu ei o pace foarte puternică. locul. Pentru „pînă la. op. Pannonia era locuită de autohtoni dacoromâni în acele timpuri. cit. după cum este obiceiul bunilor stăpâni să-şi răsplătească pe cei credincioşi. fiind linişti i de sfatul rutenilor. Atunci. cele şapte persoane principale. din Pannonia. şi aceşti şapte duci ai cumanilor. Căruia. auzind de venirea acestora. Şi. Şi astfel. dar sclavii locuitori ai ării. cit. 84). 6 Ohtum apare în unele lucrări sub forma Athum. tradus de cei trei autori corect: „până la. Popa-Lisseanu. ca să nu fie alunga i din lăcaşurile lor. 7 Sunad se referă la vechiul oraş Morisena. adse traduce totdeauna cu Ja. loc. adică români. în". ca şi sclavii la proprii lor stăpâni. în concluzie.fluviul Mureş până la fluviul Zomus.pădurea Igfon care se află în Ardeal. Dar ara care este de la fluviul Morus până la castrul Urscia3 o ocupase un oarecare duce cu numele Glad4. Anonymus foloseşte totdeauna usque ad. 83). împreună cu daruri nenumărate. De aceea am folosit această redare a numelui său. (în)spre". o ocupase pentru sine ducele Morout. 5 Budyn înseamnă Vidin (apud Gh. pasajul analizat trebuie tradus astfel: „. venind prin pădurea Hovos.

ducele Almus. 9 Probabil Souiou. ducele Arpad. 7 Adicăacucerit. trimi ându-şi soli după obiceiul bulgăresc. urmărindu-l <şi> prinzâdu-l lângă un oarecare fluviu. au făcut mari jertfe de animale pentru zeii cei nemuritori şi au celebrat prin jertfe timp de patru zile. Dar a treia zi salutară pe ducele Arpad în numele stăpânului lor şi au vestit ducelui Arpad însărcinările acestuia. 6 Nume românesc. nu din cauza unei oarecare teamă fa ă de greci sau bulgari. Dar a patra zi. venind el însuşi cu ajutorul grecilor şi bulgarilor. adică pământul până la fluviul Louiou9 şi pe deasupra cer de la însuşi regele vostru să-mi trimită din bunăvoin a aceluiaşi 1 2 Adică. au devenit. şi lectiores pentru lectiores „mai bucuroşi" 3 Loborcy (cit. ascultând soliile trufaşului duce Salanus. Despre ducele Arpad În anul 903 de la întruparea Domnului. s-a grăbit spre fortărea a Zemlun. a ocupat pentru sine ara care este între Tisa şi Budrug4 până la Ugosa5 împreună cu to i locuitorii <ei> şi a asediat fortărea a Borsoa6 şi a treia zi a cuprins-o7 luptând. prea puternicul rege Athila. mai apoi. cu greu să lase pe cineva. ar avea. toate cele ce s-au pregătit. ducele acestora. v. în timp ce-şi aşezau tabăra lângă ziduri. i-a numit în râs hunguari şi a început să se mire în tot felul cine ar fi şi de unde ar veni <acei> care ar fi să facă astfel de acte de îndrăzneală. l-a numit duce şi sfătuitor pe Arpad. ca nu cumva. Şi a fost numit Arpad duce al Ungariei şi de la Hungu to i ostaşii săi au fost numi i hunguari după limba străinilor şi acea numire durează până în prezent în toată lumea. numele este românesc. Şi. în timp ce Salanus ar fi auzit de la ai săi. au ajuns a doua zi la ducele Arpad. întorcându-se acasă. iar numle lui pur latinesc întăreşte originea lui românească. 8 Din acest pasaj rezultă că Salamus era român. Este posibil ca Anonymus să fi omis litera v din Borsova. Cap. l-au spânzurat cu un la în acel loc. Atunci ducele Almus şi ai săi. 4 Budrug. a început. azi Sájo. scriind Borsoa. corespunzător lui ovo din numele localită ilor româneşti din sudul Dunării. i-a distrus zidurile şi pe ostaşii ducelui Salanus. Lobor i) ar putea proveni de la românescul lăbăr atu.Bulgariei la hotarul rutenilor şi în ce fel acum Salanus. venind solii ducelui Salanus la fortărea a Zemlin şi trecând fluviul Budrug. deoarece el ar fi putut veni cu ajutorul grecilor şi bulgarilor. Ugocsa. Dar. au fost făcu i mai bucuroşi2 în mod obişnuit şi au călărit la fortărea a Hung ca s-o cucerească. Pe care ostaşii ducelui. atunci comitele acelei fortăre e cu numele Loborcy. fiind încă în via ă. pornind în fugă. Şi din ziua aceea fluviul acela l-au numit cu numele aceluiaşi Laborcy3. pe care i-a găsit acolo. ung. Cap. a ordonat să-i ducă lega i în lan uri în fortărea a Hung. ducele Arpad şi ai săi au apreciat ara mai mult decât se poate spune. intrând în fortărea a Hung. inând sfat şi primind jurământul tuturor alor săi. n-a avut curajul să ridice mâna. îi ine pe ei şi pe ai lor şi cât de mare putere ar fi1 asupra vecinilor săi. deoarece există şi azi foarte multe localită i româneşti terminate în ova. pe care el însuşi o are. ar anun a bucuria salvării <sale>. după cum este obiceiul lor. că n-aş putea să le rezist. Totuşi eu. în timp ce ar fi locuit tuturor animalelor şi marea mul ime a peştilor din fluviile Tisa şi Budrug. să amenin e şi a salutat oarecum cu derâdere pe ducele Arpad al Ungariei şi pe ai săi. care. Adică. fiul său. ci din cauza prieteniei ducelui vostru Salanus cer din dreptul meu o părticică pentru turmele mele. ung. i-a răspuns zicând: „Deşi strămoşul meu. afluent al Tissei. Despre fortărea a Hung Atunci ducele Almus şi fruntaşii săi. XIV. ungureşte: Borsova. auzind acestea. nu cu fapte. XIII. trimi ându-şi armatele sale. localitate lângă Tisa. Bodrog. înapoindu-le în schimb din faptele rele ale acestora8. Dar ducele Arpad. scăpa i prin fugă. 15 . localitate românească lângă Tisa. care în limba lor se spune duca. Dar. Şi le-a cerut ca să îndrepte faptele lor rele şi să nu îndrăznească în nici un fel să treacă fluviul Budrug. a locuit ara care se află între Dunăre şi Tisa până la hotarul bulgarilor. ci umilitor. afluent pe dreapta la Tisei. Şi. 5 Ugocea. Dar.

ca să-i anun e utilitatea celui pământ. i-a îmbogă it pe aceştia cu diferite daruri şi. Despre Muntele Turzol Atunci Ound şi Ketel şi. să informeze pe stăpânului său. întrecându-i (pe ceilal i) a urcat cel dintâi vârful muntelui. şi Turzol. pentru că era fiica ducelui rutenilor şi se temea de venirea împăratului teutonilor4. Turzol. voind a accepta ca pe o bravură alergând călare pe caii cei mai iu i. văzând peste culmea aceluiaşi munte pământul în toate păr ile cât inteşte ochiul omenesc. Unde după aceea. a dăruit aceluiaşi Ketel întregul pământ cu locuitorii lui. în acelaşi fel a trimis solii săi la ducele Salanus şi i-a trimis 12 cai albi şi 12 cămile şi 12 copii cumani şi ducesei 12 fete rutene foarte în elepte şi 12 piei de ermeline şi 12 de samur şi 12 mantale imperiale aurite. ostaş foarte zelos. Cu toate acestea. venind la fluviul Budrug. datorită inunda iei apelor. care s-a numit Camarum. Şi astfel. atât din poporul adus cu sine. Oundu. fiul lui Ketel. Turzol. XVI.două butelcu e cu apă de Dunăre şi o legătură cu ierburi din prundişurile Olpar1 pentru a putea proba dacă ierburile prundişurilor Olpar sunt mai dulci decât ierburile sci ilor. a zidit o fortărea ă. în vederea unei observări2. cum se va spune în cele ce urmează. după obiceiul păgân. după ce a inut consiliu. 16 . atunci. ci chiar i-a dăruit (altele) mai mari decât acestea. fiul lui Ladislau cel Pleşuv. după ce au omorât cel mai gras cal. care să cerceteze calitatea pământului şi." Şi după ce le-a dat acestora solie. prin bunăvoin a sa. unde se varsă fluviul Wag. după obiceiul păgânesc. unul fiindcă era util regilor pentru vânătoare. Despre fortărea a Camarum Dar trimişii ducelui Arpad. după ce şi-a subjugat întreaga ară a Pannoniei. a cărui genealogie s-a sfârşit cu el însuşi. împiedicându-i-se calul. ducele Arpad. ducele Arpad. după ce le-a câştigat bunăvoin a. Pentru serviciul acestei fortăre e. regele Andrei (a luat) ca schimb acel loc din două motive. şi Ketel. după cum era un bărbat curajos şi încrezător în sine. întorcându-se mai repede. Ketel. din acea zi şi până acum. un pământ întins lângă Dunăre. s-a scufundat în apă şi a fost scăpat de la moarte. Observa ie cu caracter de spionaj. Unde chiar după mult timp. l-a trecut înot în acel loc unde un râu mic izvorând de la Saturholmu3 se varsă în Budrug. le-a plăcut mai mult decât se poate spune şi în acel toc. Pe care. tatăl lui Oluptulma. al doilea pentru că îi plăcea ca acele păr i să le locuiască so ia sa. Dar Ound şi Ketel. Şi al treilea au trimis pe un oarecare ostaş foarte harnic cu numele Tursol. de la Saturholmu până la fluviul Tulsuoa. tatăl lui Ethe. Şi după aceea. au urcat pe vârful unui munte mai înalt. Atunci acel fluviu a fost numit de asocia ii lui Ketel. 3 Localitate lângă Bodrog. pentru ca să fie mai aproape de locul natal. rege al Ungariei (1038-1041) şi (1044-1061). călărind în goană foarte repede. Şi acel munte. deoarece ducele Arpad. ca nu cumva să intre în Ungaria spre a răzbuna sângele regelui Petru5. au fost înmormânta i însuşi Ketel şi fiul său Tulma. Atunci ducele Arpad. în timp ce treceau oarecum veseli peste amintitul râu mic. şi al doilea Ketel. au făcut o mare petrecere. Oluptulma. pentru serviciul său foarte credincios. XV. Cap. pleca i fiind de 1 2 Localitate în dreapta Tisei. Şi au fost trimişi în acea solie <unii> dintre persoanele cele mai nobile: Oundu. nepot alluiWaic. l-au numit Muntele Turzol. traversând râul Budrug. cât şi chiar din cel câştigat de duce. Şi nu numai toate acestea. Tursol. Dar acel pământ. tatăl lui Oluptulma. tatăl lui Ethe. Ceea ce s-a şi făcut astfel. s-a întors la ducele Arpad împreună cu ostaşii săi. i-a dăruit două păr i. le-a ordonat să se întoarcă în ara lor. traversând călare pădurea pe lângă fluviul Budrug. în glumă. care acum se numeşte Ketelpataka. după ce a primit îngăduin a de la asocia ii săi. 4 Adică a germanilor. de asemenea. Cap. adică ale Dentumoger şi apele Dunării dacă sunt mai bune decât apele Thanaisului. Atunci aceste trei căpetenii. „râul lui Ketel". i-a dat aceluiaşi Ketel. l-au avut urmaşii acestuia până în timpul regelui Andrei. 5 Este vorba de Petre Germanul. ostaş cuman. fiind ajutat de asocia ii săi.

au găsit în a treia zi pe ducele Salanus în fortărea a Olpar. lângă Tisa.după întoarcerea lui Borsu. din acea zi şi până acum. Chiar aceste pământuri. Pe care l-au salutat din partea lui Arpad şi. ducele Salanus a trimis ducelui Arpad două butelcu e pline cu apă din Dunăre şi o legătură cu ierburi mai bune din prundişurile Olpar.pe Muntele Turzol. a dobândit o mare moşie. Şi pe deasupra a admis cererile lui Arpad. au instalat taberele în câmpul de lângă fluviul Tucota2 până la Muntele Zerenche şi. împreună cu locuitorii lor. după ce şi-a luat rămas bun. au meritat să le aibe până acum. după ce au lăsat deoparte necazurile. Atunci Ound şi Ketel. chiar regele Arpad şi to i fruntaşii săi. Ducele Salanus. Dar. XVII. după ce a primit pe fiii locuitorilor ca ostateci şi după ce a stabilit hotarele peste Mun ii Turtur. care să observe hotarele regatului şi să le întărească cu obstacole până la muntele Turtur şi. în locul potrivit. s-a întors la ducele Arpad. Şi în acelaşi loc. prin favoarea ducelui Arpad. Cap. o foarte mare veselie s-a născut la curtea regelui Arpad şi timp de trei zile au participat la un mare ospă . deoarece le-a plăcut mult acel loc şi. ieşi i din fortărea a Hung cu mare bucurie dincolo de Muntele Turzol. au ajuns a se întoarce acasă. Dar Borsu. Cap. Şi atunci. cât şi a acestora. atât a alor săi. pentru serviciul făcut lui. 5 Textul latin: ammonicio. ducele Arpad a dat multe pământuri în diferite locuri. luându-l în râs ca din batjocură. Şi pe deasupra. adică până la fluviul Souyou şi până la fortărea a de sare3. 3 Fortărea a de sare era situată în nordul Pannoniei (Ungaria de azi) 4 Eroare. a construit o fortărea ă lângă fluviul Buldua. Prin care. de la zerelmu acel loc se numeşte Zerenche. după ce au întărit pacea. după ce a văzut darurile şi a ascultat solia. care se traduse în limba lor zere/mes. au lăsat să plece acasă pe solii ducelui Salanus aducători de pace. după ce a adunat o mul ime de ărani. împreună cu diferite daruri. atunci. în a zecea zi. fiul lui Bunger. şi tot aici. cercetând de pe acele regiuni muntoase calitatea acelui loc. a doua zi după intrarea în curia sa1. De unde. plecat cu noroc fericit. unde (râul) Brudrug4 se varsă în Tisa. Dar Borsu. venind mai repede cu solii ducelui Salanus. a construit o fortărea ă din pământ. l-a numit pe Borsu comite în aceeaşi fortărea ă şi i-a acordat întreaga grijă a acestui inut. Ound şi Ketel. Dar numitul Turzol. Şi au rămas acolo nu pu ine zile. după ce şi-au făcut colibe. Despre Zerensze Dar ducele Arpad şi nobilii săi. după ce şi-au luat rămas bun de la ducele Salanus. şi au prezentat darurile trimise şi au spus că pământul cu to i locuitorii a fost dăruit ducelui Arpad. i-a cedat pământul până la fluviul Souyoy împreună cu locuitorii săi. care acum în prezent se numeşte Hymusuduor. să construiască o fortărea ă pentru paza regatului. şi-au ales loc de odihnă. şi au numit acel loc „plăcut". Şi. s-a produs o mare bucurie în curia ducelui. cu ajutorul milei dumnezeieşti. Un bra al râului Tisa. Despre Borsod Şi. cu întreaga lor familie. la poalele aceluiaşi munte. 17 . lângă Tucota şj mai jos de păduri. îmbogă i i cu diferite daruri. până când şi-au subjugat toate locurile învecinate. XVIII. pentru admonitio. prin consfătuirea comună şi avertizarea5 tuturor locuitorilor. corect: Budrug. 1 2 Curia era locul de adunare a sfatului unei cetă i româneşti. Dar ducele. care a fost numită de acel popor Borsod pentru că a fost mică. în timp ce s-au înrădăcinat astfel. a fost trimis cu armată puternică spre ara polonilor Borsu. lui Edunec şi Edumernec. i-au prezentat darurile pe care le purtaseră cu sine şi i-au raportat cele încredin ate de ducele Arpad. Acolo. s-a făcut mai vesel ca de obicei şi a primit cu bunăvoin ă pe trimişii ducelui Arpad şi i-a îmbogă it cu diferite daruri.

stă panul vostru. cit. deci. rezultă că. Şi. Atunci Usubuu şi Veluc. acela al lui Morout şi apoi al lui Menu Morout. însărcinările lui Menu Morout. Căci aceştia erau de neam foarte nobil. care reprezintă şi o puternică şi caracteristică zona etnografica românească. ar fi men ionat numele turcesc sau unguresc pentru a desemna pe conducătorii lor. pentru că ducele Salanus i-a cedat un foarte mare teritoriu.90. Îi suntem datori ca prietenul unui prieten cu toate cele ce îi sunt necesare. după cum la început trimisese ducelui Salanus din Tytul. fiind în acelaşi timp centrul unui voievodat puternic. este nume românesc.Cap. zicând: „Spune i lui Arpad. ori din cauza dragostei. Tuhutum. tatăl lui Zoloucu şi Velec4. care era numit biciul lui Dumnezeu. aşa cum face atunci când este vorba de români. Altfel. 3 Azi Meseş.. bunicul lui Geula şi Zumbor. Despre ducele bihorean Dar ducele Arpad. împăratul constantinopolitan. Aceştia. la intrarea în Pannonia. ducele7 Arpad. după cum se spune. nimeni nu poate să-l ia din mâinile mele". au plecat cu o armată mică şi au trecut înot în vadul Ladeo. prin aceea că ne-a încredin at că descinde din neamul regelui Athila. după ce au trecut câteva zile. Şi i-a trimis darurile sale. prin numele său. Şi aceasta fiind spusă. XIX. nepotul lui Morout. din care descinde neamul lui Moglout. le-a răspuns astfel acestora. comunicându-i solia ducelui Arpad. s-au grăbit în fugă mai iute la stăpânul lor. după ce a primit sfatul nobililor săi. auzind acestea. nici din cauza temerii nu-i vom ceda pământ nici cât încape într-un pumn. Lipsa acestei ierarhizări este consecin a vie ii nomade pe care o duceau şi turcii-cabari şi ungurii în secolul al IX-lea şi care nu implică o organizare administrativă. tatăl lui Horca. îmbogă i i cu diferite daruri. au salutat pe ducele Menu Morout6 şi i-au prezentat darurile pe care le trimisese ducele lor. a trimis soli în fortărea a Byhor1 la ducele Menu Morout. Aceasta am considerat-o chiar nedemn. Iar mai apoi. V. însemnând „femee de sturz". neîmpotrivindu-se nici un adversar. Usubuu. i-a sfătuit să plece acasă. nici cabarii şi nici ungurii nu aveau organizată o ierarhizare a conducerii pentru triburile lor. au cerut pământul pe care l-am numit mai sus. chiar dacă ar spune că ar fi dreptul său. nici din cauza dragostei.op. atâta timp cât vom fi în via ă. sosind în fortărea a Bihor. regele Athila. ceea ce se neagă. tatăl lui Lelu. să-i cedeze pământul de la fluviul Someş până la hotarul Nyr2 şi până la Poarta Mezesyna3. Atunci au stabilit să plece Tosu. ce veniseră după ducele Almus cu mare mul ime de popoare. şi. fiul lui Eleud din care descinde neamul lui Saac. au fost cuprinşi de mânie şi au poruncit atunci să trimită o armată împotriva acestuia.apud Gn. cerând de la acesta ca din dreptul strămoşului său. 6 Prezen a unui ducat românesc în Bihor la intrarea ungurilor în Pannonia în anul 896 constituie o certă demolare a teoriei vidului demografic în acea perioadă. Dar pământul pe care l-a cerut de la bunăvoin a noastră nu-l vom ceda în nici un fel. originea românească a strămoşului său. Dar ducele Arpad şi nobilii săi. 1 18 . Usubuu şi Veluc. Totuşi. le-a dat voie de a se duce înapoi. au plutit peste fluviul Thyscia în portul Lucy. care erau conduşi de un duca. în a treia zi. limitată la nord de Someş. ori din cauza temerii. ca şi al ii pleca i din ara scitică. Byhorul constituia o puternică cetate în zona cuprinsă între Tisa şi Mun ii Apuseni. şi Zobolsu. 2 Nyr era numele unui râu şi al unei întinse păduri la stânga Tisei . după ce au avut permisiunea de la ducele Arpad. sosind. Cap. Dar a doua zi au început să călătorească pe lângă Tisa spre fluviul Someş şi În perioada când Anonymus şi-a scris opera. ducele Ungariei. 5 Turda ar putea fi un nume latin. Dar ducele Menu Morout i-a primit cu bunăvoin ă şi. Cum a plecat contra Bihorului Dar trimişii ducelui Arpad. Veluc sau Veluquius. adică a unei ipotetice lipse a poporului român în zona Mun ilor Apuseni. 7 Numind pe Almus dux. pag. Turda ar explica. Popa-Lisseanu. Şi cuvintele sale nu ne turbură sufletul nostru. Veluquius. Şi după ce au ieşit de aci. totuşi numai prin bunăvoin a stăpânului meu. pentru că omul este oaspete şi duce lipsă de multe. fiind din acelaşi neam şi vorbind o limbă care le permitea să se în eleagă cu Menu Morout. deşi cu o mână violentă a răpit acest pământ de la strămoşul meu. Care. Mun ii Veluchi în Macedonia. astfel cum îl men ionează Anonymus. numire latinească pentru „conducător". solii ducelui Arpad. Noi. 4 Velec. din al cărui neam descinde episcopul Turda5. Şi în acea solie au fosttrimişi doi militari de ispravă. El a fost trimis împreună cu Zoloucu. Urmaş al lui Veluquius.XX. au raportat stăpânului lor. de asemenea. iar la sud de Mureş.

tatăl lui Lelu. după ce a făcut2 o reuniune a cetă enilor. Şi. Auzind aceasta. locul pe care a călcat ducele Almus şi fiul său Arpad. cei mai mul i li s-au supus de bună voie.şi-au aşezat taberele în acel loc unde este acum Zobolsu. Atunci Zobolsu şi asocia ii săi au împăr it întreaga armată în două păr i. asediind fortărea a. pe ostaşii ducelui Menu Morout. fiindcă ducele Menu Morout şi ai săi n-au îndrăznit să lupte Această teamă este o dovadă a ferocită ii noilor invadatori. au părăsit fortărea a plină de ostaşi. în acelaşi loc. Bine a împlinit Dumnezeu în ducele Almus şi în fiul său Arpad profe ia pe care profetul Moise a cântat-o fa ă de fiii lui Israel. Atunci Zobolsu şi asocia ii săi au organizat. XXI. în repetate rânduri. după ce i-au legat cu lan uri de fier. şi în zona Nyrului existau dovezi de locuire la venirea ungurilor în Pannonia. a în eles că este foarte întărit pentru a construi o fortărea ă. contra lor nimeni n-a ridicat mâna. 6 Adică Sătmar sau Satu-Mare. i-au anun at faptele lor. cercetând un oarecare loc de lângă Tisa şi pe când vedea calitatea locului. Care acum se numeşte fortărea a Zobolsu. descinzând din neamul lui Athila. care . foarte întărită. Aunci Thosu. pleca i de aici. au plecat din armată pe marginile Tisei. a făcut5 un şan mare şi a construit o fortărea ă de pământ. fiindcă auziseră de ducele Almus. Şi. spunându-i: „Şi locul pe care-l va călca piciorul vostru. fiind primi i ca ostateci. sosind la Menu Morout. călărind prin păr ile Nyrului. Pannonia era locuită. au ajuns până la Zyloc. pentru ca o parte să meargă lângă râul Someş şi cealaltă parte în păr ile Nirului. 7 Prin urmare. 2 Adică „a organizat". împreună cu nobilii săi. Zobolsu şi Thosu. aproape to i locuitorii pământului li s-au supus de bunăvoie şi s-au aruncat la picioarele lor şi şi-au dat copiii ca ostateci ca să nu pă ească ceva rău. Şi urcând astfel. al vostru va fi". De unde. Deci. fiul ducelui Almus. 4 Vorbind de subjugarea popoarelor. Cărui târg i-a dat numele său. intrând în fortărea ă. de la pădurile Nyr până la Umusouer. luptând trei zile. nimeni nu credea că ar putea trăi decât prin bunăvoin a lui Arpad. s-au pregătit să meargă mai departe. tatăl lui Lelu. care. a făcut să se ridice un târg între Nir şi Tisa. cum îi numeşte Lukinich. Iar ei au acceptat să meargă la Por ile Mezesine. dar acum se numeşte Saruuar. şi unii şi-au salvat via a fugind din fa a lor. i-au pus în cea mai detestabilă parte de jos a temni ei şi pe fiii locuitorilor i-au luat ca ostateci. după ce a adunat mul imea poporului. l-au avut şi-l au urmaşii lor. Şi în acelaşi loc. Fiindcă. Şi au părăsit fortărea a plină de ostaşi. subjugându-şi popoarele4 şi au venit către fluviul Someş la acel loc care acum se numeşte Suruuar. pe parcursul cronicii. şi a nobililor săi. cu sfatul comun al asocia ilor săi. s-a năpustit asupra lui Menu Morout o astfel şi atât de mare <spaimă> încât n-a mai avut curajul să ridice mâna. mul i slujitori la acea fortărea ă. Dar. au câştigat victoria. Despre Zobolsu Atunci Zobolsu. se dovedeşte din nou că. dintre locuitorii pământului3.a fost numită fortărea a lui Thosu. şi-au subjugat mult 7 popor . Şi după ce au lăsat acolo ostaşi sub un ostaş foarte nobil cu numele Eculsu. care acum se numeşte târgul lui Thosu. Şi în a patra zi. aşa cum. Zobolsu şi Thosu. Căci to i locuitorii se temeau de ei mai mult decât se poate spune. Despre Nyr Dar Tuhutum şi fiul său Horca. îi caracterizează însuşi Anonymus.la început . 3 Locuitorii pământului constituie o nouă dovadă a falsită ii teoriilor privind existen a unei „terra vacua" la venirea ungurilor. după aceea. un bărbat foarte în elept. Căci se temeau de ei aproape toate neamurile1. din acea zi. Cap. XXII. pe care i-au putut prinde acolo. a făcut un şan mare şi a construit o fortărea ă foarte puternică din pământ. Thosu. de altfel. 5 Adică „a construit". la venirea ungurilor. la cererea poporului subjugat stăpânului său ducele Arpad. 1 19 . Cap. mai jos de băl i. Existen a ei dovedeşte că românii aveau şi o organizare. tatăl lui Arpad. Şi fiii locuitorilor. care acum se numesc cetă eni. au ajuns până la fortărea a Zotmar6. De unde. nefiind „păstori nomazi".

7 Anonymus foloseşte numai de două ori forma Gelu. dar. Biuia şi Bucna. iobag însemna „nobil". 3 În epoca arpadiană. Thosu şi Tuhutum. 94. şi au făcut şi îngrăditură mare de copaci la marginea regatului. atunci Tuhutum tatăl lui Horca. Despre victoria lui Thosu. numită Sarolta. dacă Gyla8 cel Mic ar fi voit să fie creştin împreună cu cei doi fii ai săi. în traducerea în ungureşte. 4 Deci. Tuhutum. pag. să câştige pentru sine şi urmaşii săi ara foarte păduroasă. XXIII. au ajuns în păr ile Mezesine la Zobolsu şi Thosu. Fejerpataky nu foloseşte cuvântul Erdely pentru a traduce în ungureşte terra ultra siluana? Răspunsul este foarte simplu: pentru că terra ultra siluana nu se traduce în ungureşte cu Erdely. op. pe meleagurile udate de acest râu. deci „ ara de dincolo de pădure". Zobolsu şi Tuhutum Când Thosu. Deoarece aceasta a fost raportată ducelui Arpad şi iobagilor3 săi. creştin ortodox. prin bunăvoin a ducelui Arpad. fiecare se lăuda el însuşi cu victoria sa. după ce au inut sfat. până când au întărit hotarele regatului cu obstacole foarte puternice. 2 Adică Por ie Mezeşului. au rămas mai multe zile acolo.. adică „unchi dinspre mamă". dar de 10 ori forma Gelou şi o dată Geleou. Atunci Tuhutum şi fiul său Horca. român de origine. corect trebuie spus Gelou. forma erdontuli fold (erdo „pădure". unde un oarecare blac6 Gelou7 de inea stăpânirea. tuli „dincolo" şi fold „ ară". Corect.apud Gh. Păstrarea numelui şi în perioada când scrie Anonymus se datorează. Nota 1. por i de piatră. sub forma Crisia. şi dacă n-arfi lucrat totdeauna împotriva sfântului rege. după ce au făcut un mare ospă . Atunci. dacă Erdely ar însemna „ ara de dincolo de pădure". Apoi. Zobolsu. au hotărât ca hotarul regatului ducelui Arpad să fie la Poarta Mezesină2. care era la nord de Erdeuelu/Erdely „Ardeal". deci „foarte păduroasă". în timp ce apuca să audă de la locuitori bunătatea pământului foarte păduros. Şi. De aceea. cit. aşa cum a fost tradusă până în prezent de to i traducătorii sintagma ultra siluana. se pune întrebarea: de ce L. XXIV. 6 Adică „român". care se păstrează şi azi sub forma Gilău. în timp ce au rămas acolo mai mult timp. 8 Gyla se referă la Iula/Iuliu. Popa-Lisseanu. de la Tisa până la fluviul Honrat. Şi când s-au văzut împreună s-au bucurat cu o mare bucurie şi. Căci ara foarte păduroasă au stăpânit-o urmaşii lui Tuhutum până în timpul sfântului rege Ştefan şi ar fi stăpânit-o şi mai departe. 1 20 . stăpânul său. cu certitudine. s-au bucuratfoarte tare cu o mare bucurie. după cum era un bărbat şiret.contra lor. cronicile ungureşti din secolele XIV şi XV îl numesc pe Iula avunculus al regelui Ştefan.n. pleca i din Ziloc. Însă. Este posibil ca forma ini ială să fi fost latinul Iulius. Prin urmare. Fejerpataky foloseşte. Cap. Numele Criş a fost men ionat pentru prima dată în Getica lui Iordanes (mijlocul secolului al VI-lea e. atunci s-au ridicat foarte <mult> asupra locuitorilor acestei ări. Şi auzind aceasta Arpad şi ai săi. au plecat din Zeremsu şi au trasat hotarele unor castre lângă fluviul Souiou. au văzut că Dumnezeu le-a dat o mare victorie şi subjugaseră stăpânului lor aproape multe popoare din acea ară4. au mâncat în mod solemn o săptămână întreagă şi se înbătau aproape în fiecare zi pentru încheierea unei bucurii atât de mari. deci o altă prezen ă a românilor în ara lui Gelou de la est de Por ile Meseşului în perioada migrării ungurilorîn Pannonia. continuită ii de locuire a românilor. 5 În toate edi iile lui Anonymus publicate. L. avem adverbul ultra=foarte şi adjectivul siluana=„păduroasă". Ceea ce s-a şi înfăptuit astfel după aceea. Zobolsu şi. Şi după obiceiul păgân au făcut petrecere şi au prezentat diferite daruri celor care le-au adus bucuria. aceşti trei bărba i aminti i mai înainte au încredin at toate faptele lor ducelui Arpad şi fruntaşilor săi prin soli credincioşi. fără nici o întrerupere. frate al mamei lui Ştefan cel Sfânt. în timp ce nu s-a găsit nimeni acolo. astfel cum se va spune în cele ce urmează. după ce s-a făcut ziuă. Ceea ce este foarte important constă în faptul că pentru „ ara de dincolo de pădure". Despre ara foarte păduroasă5 Şi. din acest motiv de bucurie. ultra situam din originalul latin este reprodus ultrasiluana. Dar ducele Arpad şi fruntaşii săi. deal în ara lui Gelou. ei au început să păzească la fluviul Criş1. a apucat să râvnească la aceasta. Cap. o nouă confirmare a existen ei românilor înainte de venirea ungurilor în anul 896. Atunci locuitorii ării au construit. cât ar fi să poată. la ordinul lor. terra ultra siluana se referă la ara lui Gelou. ducele de Alba lula. de asemenea.).

2 1 21 . să intre în luptă. văzând moartea stăpânului lor. mergând dincolo de păduri. 3 Numele blas reprezintă o altă formă pentru blac. numit în latineşte Aureus „râul de aur". Tuhutum şi-a împăr it armata în două păr i. 8 Copus . Şi. pe cale ocolită după obiceiul vulpesc. Cum s-a mers contra lui Gelu Atunci Tuhutum. pentru ca. Şi dacă ar fi să se poată1 să poarte război cu aceştia. s-a pregătit cu ostaşii săi şi după ce a lăsat acolo asocia ii săi a plecat dincolo de păduri. pe Ogmand. Şi din acea zi. situată lângă fluviul Someş7. şi-a trimis soli la ducele Arpad ca să-i dea voie să meargă dincolo de păduri ca să lupte împotriva ducelui Gelou. Iar ducele Arpad. şi-a adunat armata şi a început să călărească în fuga cea mai iute ca să-i oprească la Por ile Meseşului. între ele fiind fluviul. numele românesc Blosius şi toponimul Codrii Vlăsiei. având tangen e cu ginta campană din Italia numită Blosia. Pentru că sunt blasi3 şi sclavi pentru că n-au alte arme decât arcul şi săge ile şi ducele acestora Geleou este mai pu in ferm şi nu are în jurul său ostaşi buni şi n-ar îndrăzni să stea împotriva curajului ungurilor. Dar Tuhutum a ajuns la fluviul Almaş. împotriva lui Gelou. Cap. Şi în ce fel acolo se extrage sare şi săraturi2 şi că locuitorii acelei ări sunt mai neînsemna i din toată lumea. după ce s-a făcut diminea ă. XXVI. să observe calitatea şi fertilitatea ării foarte păduroase. 5 Anonymus confirmă că Getou era ducele din ara foarte păduroasă. care. a luat-o la fugă cu pu ini. cât inteşte privirea omenească. Nu este exclus ca blas să fi fost forma primară. pe când fugeau. XXV. Dar Gelou. Iar ducele Gelou voia să-i oprească acolo cu arcaşii săi. după ce a auzit bunătatea acelei ări. pentru apărarea vie ii. bunătatea şi fertilitatea pământului şi pe locuitorii acestuia. Pasajul se referă la atacurile acestora din secolul al X-lea. dar mai mul i captura i. au întărit credin a prin jurământ. Când Tuhutum a auzit aceasta de la sol. Atunci locuitorii ării. După cum s-a şi întâmplat. din propria lor voin ă. pentru că suferă multe vătămări din partea cumanilor şi picena ilor4. tatăl lui Opaforcos pentru ca. pe când a venit la stăpânul său. către răsărit. traversând pădurea timp de o zi. i-a spus multe despre bunătatea acelei ări. tatăl lui Horca. al căror nume şi utilitate le-a spus pe rând. şi-au ales stăpân pe Tuhutum. auzind de venirea acestuia. XXVII. ambele linii de bătaie au ajuns în acelaşi timp la luptă. apropiindu-se de fortărea a sa. a trimis un bărbat viclean. Ce să mai spun? În timp ce tatăl Ogmand. Prin urmare. bărbat foarte în elept. Atunci. situat la eşirea Someşului din Por ile Mezeşului. umblând. De asemenea. şi ce fel arfi locuitorii acesteia. Şi că în nisipul acestora se culege aur şi aurul acelei ări este foarte bun. Constatarea se referă la ocnele de sare din zona oraşului Dej. Şi cealaltă parte6 a trimis-o pu in mai sus. dând mâna dreaptă. Şi în acel loc.Cap. Despre în elepciunea lui Tuhutum Dar mai sus-zisul Tuhutum.afluent al Someşului. ducele din ara foarte păduroasă5. atunci. au omorât pe ducele Gelou lângă fluviul Copus8. înainte de zorii zilei. Căci Tuhutum voia să-şi câştige prin sine nume şi pământ. urmărindu-i în fugă curajoasă. Când ducele Gelou a văzut aceasta. Că acea ară este udată de cele mai bune fluvii. 4 picena i este un alt nume pentru pecenegi. Anonymus era la curent cu evenimentele din perioada când şi-a scris cronica. ostaşii lui Tuhutum. ostaşii lui Gelou neaflând. dar ostaşii ducelui Gelou au fost învinşi şi mul i dintre ei omorâ i. Cum spun bufonii noştri: to i şi-au câştigat inuturi şi au primit nume bun. 6 Adică „a doua". i-a plăcut mai mult decât se poate spune şi s-a întors la stăpânul său în cea mai mare fugă. examina. Cap. „român". trecând fluviul. pentru că au avut o trecere uşoară. după ce a început sfatul a lăudat inten ia lui Tuhutum şi i-a dat voie să lupte împotriva lui Gelou. iscoada lui Tuhutum. Care <Ogmand>. acest loc este numit Esculeu pentru că acolo Adică „dacă arfi posibil". 7 Este posibil ca dealul Gilău să amintească însuşi locul unde a fost asasinat Gelou. de unde derivă în româneşte cuvântul Arieş. Despre moartea lui Gelu Dar. Şi s-au luptat între ele straşnic. mai vedem constatări privind aurul ce reprezenta marea bogă ie a Arieşului. ducele blacilor. care se numeşte Esculeu. amândouă armatele au ajuns fa ă în fa ă.

op. au aşezat taberele lângă nişte mun i mici. Existen a acestui toponim latin constituie o certă dovadă a persisten ei românilor în această zonă la venirea migratorilor unguri. Geula a născut două fete. Horca l-a născut pe Geula şi Zombor. pag. ceea ce înseamnă că localnicii români desfăşurau o rodnică muncă în agricultura şi industria locală care conducea la schimburi comerciale şi necesitau un port. pentru că era fără credin ă şi n-a voit a fi creştin şi multe împotriviri făcea sfântului rege Ştefan. Dar. mai mult îşi pregătea căile ca să meargă în Grecia. lângă Vene ia. dar. Cap.. 4 Mocirla sau. XXVIII. Sarolta. „dux magnus et potens".apud Gh. şi-au trimis înainte solii la ducele Arpad. Despre întoarcerea lor Pe când străbăteau. fluviul Tisa. 6 Portul Drugma reprezintă o activitate comercială bogată a regiunii descrise. Thosu şi Zobolsu. înseamnă că lupta cu localnicii nu a fost deloc uşoară. 7 Vorbind de salvare. deşi fusese neamul de sânge al mamei sale1. în timpul căruia sfântul rege Ştefan a subjugat ara foarte păduroasă. Dar Zumbor l-a născut pe Geula cel Mic. Iar urmaşii lui l-au stăpânit până în timpurile sfântului rege Ştefan. Turrus. XXIX. 97. 5 Afluent al Crişului. Cap. Numele este latinesc. au venit până la Zeguholmu şi acolo voiau să treacă peste Criş ca să lupte contra lui Menu Morout. Pleca i de acolo. după ce au câştigat victoria2. fluviul Tisa. pleca i de acolo. Din acest pasaj ar rezulta că Geula a fost bunicul regelui Ştefan cel Sfânt. a făcut un mare ospă şi bucurie. urmaş al lui Geula. Şi însuşi Menu Morout. s-a căsătorit cu regele Voicu.au jurat. când au venit la ducele Arpad. sunt mai credibile informa iile din cronicile secolelor XIV-XV. 2 Din această men iune rezultă existen a şi împotrivirea popula iei româneşti autohtone fa ă de atacurile invadatorilor. recunăscând autoritatea papală. Cap. după ce au trecut câteva zile. Şi în portul Drugma6 au traversat fluviul Tisa. după cum este obiceiul stăpânilor buni de a aprecia în mod deosebit pe credincioşii lor. chiar ei înşişi au prezentat ducelui Arpad diferite daruri şi pe fiii locuitorilor8 da i lor ca ostateci. pe care urmaşii acestuia l-au avut până acum. Şi de aici. sosind ostaşii lui Menu Morout le-au împiedicat trecerea. De asemenea. 3 Autorii cronicii localizează cu precizie zona de plecare a românilor conduşi de Menu Morout. a avut în stăpânire acea ară în pace şi fericire. călărind pe lângă fluviul Turu5. se va reboteza Ştefan. mlaştina Zerep era situată în jud. tatăl lui Buc şi Bucne. cit. care să-i anun e acestuia victoria lui Thosu şi Bulsuu. ducele au trimis înainte în întâmpinarea lor pe to i ostaşii săi şi astfel i-a primit pe aceştia cu mare bucurie. decât să vină împotriva lor. a dat diferite daruri vestitorilor. sănătoşi şi nevătăma i. pe când voiau să intre în curia ducelui. s-au întors la ducele Arpad. după ce a inut sfat şi nobilii săi au trimis solii lor la ducele Salanus. Dar Tuhutum. Despre ducele Salanus Dar ducele Arpad. rege spaniol şi fluviu care se varsă în Marea Adriatică. călărind de-a lungul unei zile. o nouă confirmare a existen ei autohtonilor români la venirea ungurilor 1 22 . şi au străbătut. pleca i de acolo. din acea zi. au ajuns până la Tisa. Când ducele Arpad a auzit că Thosu şi Zobolsu s-au întors cu toate oştirile lor. veni i să le jefuiască bunurile. Şi. Aceştia. conform cărora Iula a fost duce de Alba-Iula. Şi pe însuşi Geula l-a dus în Ungaria înlăn uit şi l-a inut pe toate zilele vie ii sale încarcerat. navigând. Şi. Mai târziu. Voicu. ducele acestora. fiul regelui Geicha care a devenit creştin prin căsătoria sa cu Sarolta. supunând întregul popor de la fluviul Someş până la Criş3 şi nici unul n-a îndrăznit să ridice mâna contra lor. Bihor de azi . i-au anun at bucuria că Zobolsu şi Tuso cu armata lor s-au întors sănătoşi şi nevătăma i şi au străbătut portul Drugma împreună cu toate oştirile. Atunci. Iar Tuhutum a născut pe Horca. i-a făcut să se ospăteze la masa sa aproape în fiecare zi şi le-a oferit multe daruri. Popa-Lisseanu. 8 Deci. XXX. unde chiar prin bunăvoin a ducelui Arpad au câştigat mult pământ pentru un oarecare ostaş cuman cu numele Huhot. v. din care una s-a numit Caroldu şi alta Saroltu şi Saroltu a fost mama sfântului rege Ştefan. Despre ducele Menu Morout IarThosu şi Zobolsu. navigând. au coborât lângă un oarecare fluviu cu numele Humusouer şi au venit până la mocirla Zerep4. iar sora sa. care să-i anun e bucuria salvării7. Şi.

loc. pag. munte lângă fluviul Eger . care. Ceea ce s-a şi întâmplat. op. 99. Popa-Lisseanu. 3 Azi Miscolc. tatăl lui Ursuur.-în Pannonia) . şi şi-au făcut taberele lângă pâraiele apelor în acel loc care acum se numeşte Casu6.precum şi a lui Tuhutum ca pentru o bucurie şi au cerut de la acesta inutul până la fluviul Zogea1. a construit. deoarece în ebraică aba înseamnă „tată". şi taberele acestora au fost9 de la fluviul Ystoros10 până la fortărea a Purozlou11.apud Gh. Popa-Lisseanu.apud Gh. în acea perioadă. 2 1 23 . El vine la conducerea regatului ungar după Petre Germanul. pe când l-au găsit pe ducele Salanus în prundişul Olpar. după mult timp. deasupra căruia au făcut ducelui <o colibă> din frunze. Popa-Lisseanu. în a şaptea zi. 12 Matra.n. au anun at bucuriile încredin ate şi au cerut de la el inutul până la fluviul Zogea. cit. loc. la capătul aceluiaşi fluviu. 7 Egur. adică în Pannonia. Atestarea ei este o altă confirmare a existen ei popula iei româneşti. după aceea. fiind pleca i. Cap.apud Gh. pârâu în dreapta Tisei . 8 Zenuholmu. Şi au fixat taberele lângă fluviul Heuyou până la Tisa şi până la Emeud şi au rămas acolo timp de o lună. după ce a auzit solia lor. Popa-Lisseanu. fiul acestuia. Dar. Ducele Salanus. Despre plecarea din Zeremsu După aceea. de la Criş până la fluviul Zogea şi până la pădurea Zepus14. pentru propriul său respect. ducele a dat lui Bungernec. 4 Geuru era numele unguresc. un râu în Borşod . Pe care ducele Arpad i-a primit cu onoare şi. în acel loc unde se varsă izvorul Honrad. care se numeşte Borsod. 15 Oba se referă la Aba Samuel. cit. tatăl lui Borsu. căsătorit cu sora regelui Ştefan cel Sfânt. fortărea ă în dreapta Tisei (n. între anii 1041 şi 1044. au venit până la fluviul Egur7 şi acolo. Şi ducele a început să dea credincioşilor săi locuri şi domenii mari. fortărea ă lângă Eger . 5 Naragy. se numea Oba15. fluviul Souyou. ducele Arpad a dat mult pământ lui Edunec şi Edumenec în pădurea Matra.. lovit de frică. cit. din a cărui semin ie chiar. 6 Casu. au ajuns până la fluviul Zogea şi şi-au stabilit taberele pe marginea aceluiaş fluviu. precum şi a organizării administrative a acesteia la venirea ungurilor în Pannonia. Despre fortărea a ursuur şi fluviul Egur După aceea. de la Thyscia până la pădurea Matra12 şi şi-au subjugat pe to i locuitorii pământului13. o fortărea ă care acum este numită Ursuur. După aceea.apud Gh. şi acolo Ursuur. cit. 13 Încă o me iune referitoare la existen a românilorîn Pannonia la venirea ungurilor în anul 896. Popa-Lisseanu. Unde chiar a dat mult pământ lui Ousadunec. ducii şi principii săi au plecat din Zeremsu şi au străbătut. nume latinesc. loc. navigând. după ce şi-au luat rămas bun. Popa-Lisseanu.apud Gh. au rămas mai multe zile şi pe acel munte. afluent al Tisei . unde. l-au numit zenuholmu8. s-a repezit cu cea mai mare teamă şi.. loc. Numele său confirmă că era turc-chazar. pleca i de aici <şi> venind până la fluviul Naragy5. Etu şi Voyta. pădure între Dunăre şi Tisa . după ce a auzit acestea. cit. loc. s-au întors la stăpânul lor. mult pământ. s-a produs o mare bucurie la curia ducelui. a cedat ducelui Arpad inutul cerut de la el până la fluviul Zogeua şi le-a oferit solilor diferite daruri. a construit o fortărea ă nepotul lor Pota. după ce au pregătit colibele. 11 Porozlou. ducele Arpad şi nobilii săi. Zogea era un afluent al Tisei. 9 Adică „s-au întins". XXXI. de la fluviul Topulucea2 până la fluviul Souyou. Popa-Lisseanu. Chiar acolo. a descins regele Samuel. 14 Zepus. Căci au fost trimişi Etu şi Voyta. Dar ducele Arpad şi ai săi. care se numeşte Miscoucy3 şi i-a dat cetatea care se numeşte Geuru4 şi fiul său Borsu a făcut un comitat din acea cetate împreună cu cetatea sa. al vestitei cetă i atestată documentar sub numele de laurinum.apud Gh. loc. Atunci. XXXII. pleca i de aici. 10 Ystoros.apud Gh. Afluent pe dreapta al Tisei. cit. care. Cap. cit.

Huba. aceste patru Gumur. mergând călare pe lângă fluviul Hongun şi au traversat acelaşi fluviu lângă fluviul Souyou. Gh. Popa-Lisseanu. de asemenea. Gh. 9 Altă confirmare a locuirii Pannoniei la venirea ungurilor aici. după ce si-au luat rămas bun de la ducele Arpad. ieşind de aici. Zuard şi Cadusa. 1 24 .. cit. 4 Paztuh. deci numele râului s-a men inut prin continuitatea de locuire neîntreruptă a românilor (n.în Pannonia (n. 6 Caliga. după ce au cucerit acea fortărea ă. Popa-Lisseanu.apud. s-au supus lor. din cauza fricii acestora. aftuent al Dunării. se trage din neamul regelui Athila. 15 O altă dovadă a prezen ei autohtonilor la venirea ungurilor. aşteptând venirea lui Borsu. Şi dacă trocul i-ar favoriza. până la f rtărea a Nitra3. ducele Arpad. în timp ce nici o mână nu s-a ridicat <împotrivă>. loc. după ce au trecut fluviul Gron12. Şi pentru că bunăvoin a divină era cu ei. Numele ei ar putea dovedi originea românească a acestei cetă i: Nou „nou" + Grad „cetate" = „Cetate nouă". XXXIV. de asemenea. Popa-Lisseanu. XXXIII. au ajuns până la fluviul Caliga6. Cap. sub stăpânirea ducelui Arpad şi i-au dus cu ei în campanie. pe care ducele Arpad îl trimisese cu mare armată în ajutorul lor14. cit. to i sclavii locuitori ai ării. 13 Castellum „post fortificat pentru apărare". 3 Nitra. Şi în cealaltă zi11. Atunci Zuardu şi Cadusa şi. pe când Borsu ajungea la ei cu o mână puternică. to i locuitorii ării15 se temuseră şi nimeni n-a avut curajul să ridice mâna contra lor. loc.apud Gh. afluent al Dunării. au plecat din acest loc care se numeşte Paztuh4.Cap.n). pe Huba. Şi de aici au plecat prin păr ile fortăre e Gumur şi au ajuns până la muntele Bulhadu5 şi de aici. pag. 5 Bulhadu. cit. <iar> celor care au purtat bucuria le-au adus multe daruri. De unde. Sajo este numele actual al Râului Souyou din cronica lui Anonymus. traversând fluviul Wereuecca7. şi. şi-au aşezat taberele în câmpul de lângă un oarecare castel13 din pământ. a pus ca principi şi conducători pe doi fii ai unchiului său dinspre mamă. cit.apud. cit. loc. lângă râul Zagyva . 100.apud Gh. fiul lui Bumger.apud. 10 Adică „au devenit" 11 Adică „în ziua următoare".apud. dar. Chiar acestor ostaşi pleca i în campanie contra duşmanilor. singuri de bună voie. fiul ducelui Almus. loc. venind prin păr ile Nougradului. după ce au avut un sfat între ei. toc. Dar. Şi.n. Cuvântul este latin. fiii lui Hulec şi. localitate în Pannonia. pe Zuard şi Cadusa. de asemenea. Atunci. atunci. i-au trimis înapoi la ducele Arpad cu diferite daruri. şi-au aşezat taberele lângă fluviul Ypul8. i-au subjugat fără război. Popa-Lisseanu. 12 Gron. ea era situată în nordul Dunării Pannonice.n. au mers pe malul Dunării şi. Şi astfel. loc. 14 Din trimiterea de ajutoare militate rezultă că fortărea a atacată de Zuard. cu cuvintele linguşitoare. 8 Ypul. mun i la nord de cotitura Dunării . Despre fluviul Gron şi fortărea a Borsu În acest timp. Gh. o altă veche cetate românească în Pannonia la venirea ungurilor. cu mare teamă şi groază. au rămas acolo trei zile. i-au servit: ca şi cum arfi fost de multă vreme stăpânii lor. afluent pe dreapta al Tisei (n. primi i ca ostateci. Despre forărea a Nougrad şi Nitra În aceleaşi timpuri. Atunci. ducele şi nobilii săi s-au făcut10 mai veseli ca de obicei. Mai exact. Atunci. care îşi dăduseră fiii ca ostateci şi. Gh. unul dintre persoanele principale. Cadusa şi Hulec era foarte puternică. Huba şi întreaga oştire a acestora au traversat fluviul Ypul lângă Dunăre.apud. cit.). Existen a lui este o certă dovadă a prezen ei românilor şi a caracterului sedentar al acestora în Pannonia. când au văzut mult popor subjugat lor9. cit. Hulec. în apropierea cotului acesteia din Pannonia . cei trei aflându-se în impas. afluent al Zagyvei . În a patra zi. mai precis.) 7 Wereuecca. din care descinde în eleptul Zemera. op. orice om se temea de ei şi de aceea se temeau cel mai mult de ei pentru că auziseră că ducele Arpad. 2 Nougrad. Popa-Lisseanu. cetate în nordul Dunării . pe fiii acestora. în timp ce se vedea a fi atât de înăl at şi în elept prin ostaşii săi. au făcut un mare ospă şi au prezentat diferite daruri locuitorilor mai valoroşi ai ării.. Gh. atunci ar urca spre hotarele boemilor. a trimis într-o companie contra duşmanilor mul i ostaşi care să-şi subjuge poporul din fortărea a Gumur1 şi Nougrad2. fortărea ă lângă râul Sajo . care la început erau ai ducelui Salanus. Popa-Lisseanu. Popa-Lisseanu. afluent al Dunării . fără război. care se numeşte Varod. aceşti trei stăpâni.

spionii care fuseseră trimişi de Zuard şi Cadusa văzură că sclavii şi boemii au fost capabili să nu li se supună.apud. pag. Borsu. adică în Republica Slovacia (n.n. Pe care Zuardu. Popa-Lisseanu. din această cauză a fost trimis Borsu. 102. Atunci. după plecarea lui Borsu cu toate oştirile sale ieşite din fortărea a care se numeşte Warod. ungurii n-au avut trecere7 în nici un fel. printr-o consfătuire comună. împreună cu locuitorii pământului. după ce a adunat mul ime de cetă eni. Şi în fugă foarte iute. au stabilit.. cit. În cele din urmă. cât şi din lemn. Cadusa şi Huba voiau să traverseze fluviul. inând sfat între ele. Când au văzut aceasta. în timp ce se luptau între ei mult timp. 2 Adică „să fure sau să jefuiască". Cap. şi-au stabilit taberele dincolo de pădurea Tursoc3. Zubur a fost făcut ducele Nitriei. de asemenea. XXXVII. s-au închis în cetatea Nitria cu mare teamă. au trimis câ iva bărba i spioni. Deci şi aici avem o fortărea ă construită de localnici. care să facă la marginea regatului fortifica ii puternice. care să traverseze fluviul Nitra şi să vadă dacă pot să străbată fără luptă până la cetatea Nytra. Şi pe dată. au aruncat în trei rânduri săge i asupra lor şi au omorât pe câ iva dintre aceştia cu loviturile săge ilor. şi-a pus în gând ca să construiască acolo o fortărea ă. luptând contra lor foarte mult timp.. au văzut că locuitorii acestei provincii. a venit cu ajutorul boemilor cu multă armată ca să lupte împotriva lor. Şi. au dispărut prin fugă. încât se numeşte fortărea a Borsu. Cadusa şi Huba şi. Dar. Cari <spioni>. 5 Adică „a doua zi". Despre lupta ducilor lui Arpad Atunci Zubur. sclavi şi boemi. prin bunăvoin a ducelui boemilor. op. Cap. care acum se numeşte fortărea a Borssed-Zouolun. Şi de aici s-a extins cu oştirile sale până la pădurea Zouolon şi a ordonat să se facă o fortifica ie foarte mare din piatră. fiindcă veniseră în fugă foarte iute la râul Turmas6.căpetenii. cit. pe care îi ştiau a fi curajoşi. loc. fiul lui Buger. Zuardu. Dar. un cerb scăpat prin fugă a urcat vârfurile muntelui înaintea lor. s-au temut foarte tare. Pentru că. Gh. Despre cetatea Nitria Zuardu şi Cadusa şi. op. 4 Sytus. XXXVI. Şi. ungurii au ucis mul i dintre boemi şi sclavi cu loviturile săge ilor. Despre spionii trimişi de duci Când. unde se varsă în râul Nytra. însă. sclavii şi boemii. Şi atunci. 7 Adică „n-au putut trece" 1 25 . ducele Nitriei şi ostaşii săi. ca nu cumva vreodată boemii sau polonii să poată intra în regatul lor. 101. Îndată au anun at stăpânului lor şi celorlal i principi din această provincie. Şi în timp ce ambele oştiri au ajuns la fluviul Nitra. văzând îndrăzneala ungurilor şi nemaiputând suporta loviturile săge ilor. Cap. a construit o fortărea ă foarte puternică în vârful unui munte mai înalt. că aceştia care se numesc Hetumoger folosesc astfel de arme. pentru salvarea vie ii. Popa-Lisseanu. cit. din motivul furtului sau jafului2. sub nici o formă. ducele boemilor ocupase pentru sine ara care se află între Wag şi Gron. pârău lângă localitatea Tormos . ca a treia parte a oştirii să meargă în pădurea Zouolon1. Gh. pag.apud. timp de trei zile. Huba. XXXV. Popa-LIsseanu. în timp ce călătoreau pe lângă fluviul Gron. Gh. 6 Turmas. căruia i-a pus propriul său nume. cu ostaşii săi. Zouolon. de la Dunăre până la fluviul Moroua şi a constituit un ducat. după ce a auzit aceasta. din cauza inunda iilor apelor. urmărindu-l în fuga cea mai mare.apud. la cererea locuitorilor credincioşi lor. lângă fluviul Sytus4.). Şi atunci Borsu. atât din pietre. boemii şi to i sclavii din Nitra. pentru că astfel de mod de a fi înarma i n-a fost văzut de ei niciodată. pe când privea acei mun i împrejur. nu voiau să le permită trecerea. pe care Zubur îi pusese de pază. în cealaltă zi5. DarZubur. li se împotrivesc cu ajutorul ducelui boemilor. fortărea ă şi pădure . afluent al Dunării. în a patra zi. 3 Numele unei păduri din dreapta Cranului . pe care (cerb). l-a ucis în creştetul mun ilor cu lovituri de săge i. după ce regele Athila a murit.

Gh. deoarece bunăvoin a lui Dumnezeu îi preceda. au subjugat nu numai pe ei înşişi. a dăruit pământuri în diverse locuri necredincioşilor aminti i mai înainte. în regiunea Vaag . luptând au intrat în ea şi a făcut să curgă acolo. în acel loc care se numeşte Tetel8. împăratul grecilor şi ducele bulgarilor au trimis o mare armată ducelui Salanus. ducele ungurilor. au stabilit hotarele regatului ungurilor până la Borona6 şi până la Saruuar7. în timp ce voia să lupte contra lor fugind. a doua zi. în această bucurie. ducându-l pe un munte înalt. după cea părăsit ara noastră. localitate între Tisa şi Dunăre . ceilal i ostaşi. să dăuneze credincioşilor care locuiesc la hotarul Nytriei. Şi din cauza acestei fapte. pe Zubur. ceilal i au rămas închişi în cetate. lega i cu lan uri de fier. până la pădurea Tursoc. Huba au venit sănătoşi şi nevătăma i la ducele Arpad. a fost predat sub pază. în aceeaşi regiune . localitate în nordul fostei Ungarii -ibidem. împreună cu to i prizonierii lor. pe care îl prinseseră alaltăieri. Ca nu cumva să nu devină vreodată mai necredincioşi întorcându-se în patrie. este numit Muntele Zubur. ca. 5 Bana. prin aceiaşi soli a trimis înapoi răspuns ducelui Salanus astfel: „ ara care se află între Dunăre şi Tisa şi apa Dunării care se varsă de la Ratispona în Grecia am cumpărat10 cu banii noştri. au făcut mare veselie în curia ducelui. conduşi de furie. 7 Saruuar. Trencsen. 8 Tetel. 1 2 Stumley. ung. aduşi din păr ile Nytriei. acel munte. 6 Borona. la sud de Trencsen . Colgoucy. au mers până la fluviul Moroa. ung.ibidem. a doua zi. 9 Deci ungurii recunosc că patria lor nu era în Pannonia şi că nu mai fuseseră niciodată în această ară înainte de anul 896 e. Şi. ca şi mu i. Gh. Ducele Arpad. ducele acelei provincii. Chiar şi lăudând bunătatea ării sale. Cap. Popa-Lisseanu. 104. pag. după ce au dobândit victoria. DarZubur. op. să meargă în fuga cea mai mare în ara bulgarilor. după ce au luat jurământul necredincioşilor. Care. 11 Idem 26 . ung. Şi când Zuard. s-au întors la ducele Arpad şi au adus cu sine pe to i necredincioşii acelui pământ. în apropiere de Bolondoc . Care. Despre oastea grecilor şi bulgarilor În acest timp. sângele multor duşmani. împinşi de mânie. ducele Salanus şi nobilii săi. 103. ung. Atunci. Într-adevăr. 3 Trusun. i s-au supus. a trimis un balot de iarbă din prundişul Olparşi două plosce cu apă din Dunăre. ca mai sus. Atunci. probabil lângă fluviul Morava . De unde. ducele Salanus. pag.. Sarvar. Cadusa şi. şi vor fi omorât pe câ iva dintre ei şi au rănit pe câ iva şi pe al ii i-au prins. Cadusa şi Huba. când a ajuns la ducele Arpad şi i-a spus solia ducelui Salanus. vestind cu greu. prin ei. ung. au trimis soli la ducele Arpad ca să spună să părăsească ara acestora şi să înceapă a se repatria în pământul natal9. ducele Arpad şi nobilii săi. Dar. au început să ia cu asalt. cetatea Nitria în mai multe feluri. Trusun3. când a venit la ducele Salanus. după ce au orânduit paznicii fortăre elor. Blundus4 şi Bana5. Titel. a căzut prin lancea lui Cadusa şi.ibidem. vitejeşte. Sempte. ung. cit. în timpul când eram nou <veni i>11 şi ca pre i-am trimis 12 cai albi şi altele. Atunci. ung. op. după ce au inut sfat. ale cărora nume sunt acestea până acum: Stumtey1. Zuard. Colgoucy2. Popa-Lisseanu. să-l alunge din regatul său. Şi. Galgoc. ca să-i dea ajutor din cauza războiului contra lui Arpad. pe stânga fluviului Vaag . până la fluviul Wag. cu sfatul şi prin rugămintea nobililor săi. ducele lor. s-a făcut mare veselie în curia ducelui. Şi după ce au întărit cu obstacole.apud. dar au luat chiar toate fortăre ele acestora. s-a temut ca nu cumva. cit. cu mul imea înarmată a oştirilor. şi-au trimis soli la împăratul grecilor şi la ducele bulgarilor.Gh. XXXVIII. Ban. urmărindu-i până la cetate. ducele Arpad l-a făcut pe Huba comite al Nytriei şi al altor fortăre e. ducele Salanus. Şi Dumnezeu le-a dat o mare victorie şi.. şi. s-au temut de ei to i oamenii acelei patrii şi to i nobilii le-au dat pe fiii lor ca ostateci. l-au spânzurat în frânghie cu la .n. Borona. în aceeaşi regiune. 10 O nouă recunoaştere a primei lor migrări în Pannonia în anul 896 e. Şi i-au dat pământ în proprietate lângă fluviul Sytuua. de asemenea.apud. când a în eles puterea şi faptele ungurilor. Bolondoc. Dar. ung. 4 Blundus. Popa-Lisseanu. De unde poruncim stăpânului vostru. de unde descinsese strămoşul său.de asemenea. fiind prins.ibidem.ibidem. Şi. ibidem. din acea zi până azi. Şi toate neamurile acelui pământ. după ce a inut sfat cu ai săi.n.

o fortărea ă foarte puternică din pământ pe care sclavii au numit-o. pag. Şi când ambele oştiri şi-au petrecut toată noaptea aproape una de alta. să ştie că noi vom lupta contra lor în cel mai apropiat timp. Iar numitul duce Salanus. acel loc. făcându-se diminea a. după ce şia pus armata în ordine. Botva. 1 2 Teteuetlen. Dar grecii şi bulgarii. al cărui ajutor era Dumnezeul tuturor. după ce au câştigat victoria. pentru a-şi salva via a. pleca i de la fluviul Zogea împreună cu întreaga armată. Şi ducele a dat acel loc lui Oundunec. pag. întărindu-şi ostaşii. ung. 27 . op. Auzind aceasta. îmbrăcat cu arme.ibidem. spunând: „O.după moartea regelui Athila. socotind-o ca un fluviu mic. ridicând stindardul. dacă nu va face aceasta. între fortărea a Olpar şi vadul Beuldu. după aceea. au ajuns la prundişul Olpar. s-au grăbit cu fa a tristă la ducele Salanus. Surungrad. Dar. plecând din Tetel cu ajutorul grecilor şi bulgarilor. în ce fel să servească ducelui şi fruntaşilor săi sau în ce fel să facă judecata pentru o crimă comisă pretutindeni.. Cap. după ce şi-au luat rămas bun. Însă. a sunat din trompetă şi Bulsuu. ostaşii săi au fost foarte întări i şi pe dată Lelu. ung. scitici. op. Gh. fiul lui Tosu. unde toate acestea au fost hotărâte. fiul lui Bogar. ung. Cap. De unde. Dar. au început să vină în prima linie spre a lupta contra grecilor. cei mai mul i dintre greci şi bulgari au fost omorâ i. din acea zi şi până acum se numeşte Vadul Grecilor. Dar. veni i cu el. care prin trufia bulgarilor sunte i numi i unguri de la fortărea a Hungu. Gh. pleca i fiind de aici. care să anun e împăratului nenorocirile salvării. ducele şi nobilii săi au orânduit toate legile consuetudinare ale regatului şi toate drepturile acestuia. Acolo chiar ducele a dat nobililor săi. de la Tisa până la balta Botua8. Dar ducele Arpad şi nobilii săi. după ce a strâns o mul ime de sclavi. Şi sau amestecat în luptă ambele linii ale duşmanilor şi au început să lupte aprig între ei şi când întreaga armată a ducelui Arpad a ajuns ca să lupte contra grecilor. când a văzut că ai săi slăbesc în luptă. venind pe ărmul Tisei. Şi. XL. 105. adică Fortărea a Neagră9. localitate în dreapta Tisei . nici unul din aceştia n-au avut îndrăzneala să doarmă toată noaptea. cit. Tetetlen. ung. 9 Surungrad.ibidem. rugând pe Dumnezeu cu lacrimi vărsate. după ce au trecut oarecari timpuri. încât de frica ungurilor aproape to i au murit în fluviul Tisa. Kortvelytd. să luptăm vitejeşte şi cu putere contra grecilor şi bulgarilor care seamănă cu femeile noastre şi astfel să ne temem de mul imea grecilor ca de mul imea femeilor".apud. ung. fiindcă o astfel de teamă şi spaimă s-a aruncat asupra lor. 7 Scerij. a făcut să se construiască. Szeri. 6 Gemelsen. ambele păr i s-au pregătit de război. să nu voi i a uita săbiile voastre din cauza temei grecilor şi să pierde i bunul vostru nume. la îndemnul alor săi.apud. cu mintea înfuriată. a scăpat cu fuga şi. Despre victoria ducelui Arpad Iar ducele Arpad şi ostaşii săi. pentru salvarea vie ii voiau să treacă înot Tisa. şi de la Curtueltou până la balta Olpar. contra ducelui Arpad. „Cetatea Albă" este un toponim des întâlnit în spa iul românesc. puşi pe fugă. Csongrad. au venit până la balta care se numeşte Curtueltou5 şi au rămas acolo lângă pădurea Gemelsen6 treizeci şi patru de zile. Gyumolcseny. De unde. lovi i de frica ungurilor. unde grecii au fost omorâ i. În textul latin este scris arpium în loc de Arpadium 3 Alba Bulgariei este actualul Belgrad. ungurii l-au numit Scerij7 după limba lor. XXXIX. Dar ducele Arpad. s-a grăbit spre Alba Bulgariei3. Ethe. Apoi. Popa-Lisseanu.ibidem. Despre plecarea ducelui Salanus contra ducelui Arpad2 Dar ducele Salanus. tatăl lui Ete. diferite locuri împreună cu to i locuitorii săi. dar au petrecut toată noaptea inând în mâini caii înşeua i. înainte de zori de ziuă. a început să călăreasă. în acel loc.. o pădure în dreapta Tisei . 4 Adică „au uitat".ibidem. strămoşul nostru. cit. 8 Botua. au încredin at uitării4 drumul pe care au venit. astfel încât câ iva au rămas în via ă. deoarece acolo s-au orânduit toate treburile regatului. Popa-Lisseanu. ung. cetate în dreapta Tisei . şi-au aşezat taberele lângă muntele Teteuetlen1 până la Tisa. mlaştină în stânga Dunării . fiul lui Oundu. în dreapta Tisei . 106. solii auzind aceasta. Şi locul acela. Dar. 5 Curtueltou. munte în apropierea oraşului Solnoc. pe limba lor.

pleca i de aici. 11 Racy. tatăl lui Botond. Pentru u = v. după ce au câştigat victoria. op. fiul lui Tosu. Pipa-Lisseanu. ducele a dat mult pământ împreună cu to i locuitorii săi lui Tosunec. împreună cu unchiul său după mamă. Dar. Şi au făcut9 să fie aduşi to i captivii bulgarilor şi grecilor înaintea sa. lega i în fiare. luându-şi rămas bun de la ducele Arpad. l-au inut mult timp legat în fiare. pleca i de aici. Despre plecarea lui Arpad Iar după aceea. 9 Adică „au adus". Lelu. şi-au aşezat taberele lângă Dunăre. fiul lui Culpun. mai jos de Tisa şi Dunăre. ung. pe care i-au trimis ducelui Arpad. Lelu. cu mare armată. unde apare u sau v.Cap. l-au pus sub jugul lor. în câmpia de lângă malul Dunării. între Sofia şi Philipopole. pu in mai jos în câmpie. fiul lui Bogat. a doua zi. Şi foarte mul i dintre greci şi bulgari au fost omorâ i şi unii dintre ei au fost prinşi. Dar va servi cu credin ă lui Arpad. ducele Arpad şi fruntaşii săi. Şi s-au amestecat prin păr i7 puterea8 ambilor duşmani: şi au început să se lupte între ei în mod cumplit.ibidem. azi Szalankemen. au ajuns până la mare şi au supus cu putere şi în pace toate na iile acelei patrii domniei lui Arpad. ambele oştiri au fost orânduite în linie de bătaie. Culpun. 10 Wasil. au venit până la Titulus1 subjugându-şi poporul. ca să lupte împotriva acestora. fără nici o împotrivire în acel loc unde fluviul Zoua6 se varsă în Dunăre. Despre solii ducelui Bulgariei Dar. după ce au inut sfat. 13 Adică „nu crede i". Această latinitate mai este confirmată si de existen a unui popor care folosea o limbă latină şi pe care l-au subjugat ungurii la venirea lor. pentru apărarea vie ii. ducele Ungariei. 6 Zoua. Z se citea S. Şi în acele păr i.apud Gh. au primit ca ostateci fiii nobililior şi s-au întors în Ungaria la ducele Arpad. fiul lui Bogat. sunând trompetele de război. şi Bulsuu. Munci. Care. 12 Spaleto. fiul lui Tosu. 5 Adică „şefi ai acestei armate". Ase vedea citirea falu şi falva „sat". 7 Adică „s-au încăierat". Şi au luat cetatea Spaleto12 şi şi-au subjugat toată Croa ia. au venit până la portul Zoloncaman2 şi întregul popor. ducele ungurilor. scăpat prin fugă. ung Bodrog. nume ce ne aminteşte de ducele Salanus. citit Soua sau Sova. Botond. 2 Zoloncaman (citit Soloncaman). Apoi.supra. au traversat Dunărea călărind. pag. Şi. Atunci. au mers până la portul wazil10 şi pleca i de aici au subjugat ara Racy11 şi pe ducele acesteia. Dar. în partea ducelui Salanus. în limba ungară medievală. Dar aceia dorind pacea. Botond. au venit ca să lupte. ca supus. pleca i de aici. Vajas. au ajuns în păr ile Budrugului3 şi şi-au aşezat taberele lângă fluviul Uoyos4. adică râul Sava. şi va plăti un tribut anual. Cuvântul trebuie citit voios. după ce a ridicat stindardul cu semnul său. Dacă nu sus ine i13 chiar şi războaiele acestora şi oarecare fapte curajoase ale lor din Titulus. Şi pleca i de aici. 3 Budrug. a doua zi. Pleca i după aceea. v. XLI. regiune lângă Dunăre. primind ca zălog pe propriul fiu al ducelui. prins. tatăl lui Lelu. Deci. Dar. Şi pe deasupra a încredin at că nu va păstra partea ducelui Salanus. au început să călărească împotriva cetă ii Alba Bulgariei. 107. ducele Bulgariei şi-a trimis solii cu diferite daruri la Lelu şi Bulsuu şi Botond şi rugându-i stăruitor ca să facă pace. de asemenea. Bulsuu. ducele bulgarilor. o armată dincolo de Dunăre. Precizăm că. Peste această armată5 au fost puşi conducători şi şefi: Lelu. român de origine. pleca i de aici. ducele Arpad şi nobilii săi. au plecat cu multe lucruri bune ale Bulgariei: şi pe ducele acestora I-au lăsat să plece nevătămat. 8 Adică „oştirile". a intrat în cetatea Alba. localitate în Bulgaria. rudă de sânge a ducelui Salanus. unchiul său dinspre mamă. deoarece în latina medievală exista în mod curent o incertitudineîn redarea fonemului u şi v prin u sau v. Atunci. localitate în sudul Serbiei. în Ungaria. au hotărât să trimită. Pe dată. împotriva Albei Bulgariei. văzând ducele Bulgariei că oamenii săi nu mai au putere în război. pleca i. cit. Cap.. port la Dunăre. Bulsuu şi. a venit în ajutorul grecilor. bra al Dunării. XLII. localitate în Dalma ia. 4 Uoyos. 1 28 . nume latin.

ung. actualul Vukovar. 109. Popa-Lisseanu. după mult timp. le-a plăcut locul mai mult decât se poate spune. au luat fortărea a Zabrag4 şi de aici. crede i din cântecele limbute ale câtăre ilorşi din poveştile false ale ăranilor. pe care l-a omorât Sunad. 2 Petrugoz. op. 6 Ulcou. Cap. 9 Sepel ung. 4 Zabrag. şi a coborât pe lângă Dunăre până la insula cea mare. Şi au hotărât ca insula să fie ducală8 şi fiecare dintre persoanele nobile să aibe acolo curia şi conacul său. 5 Posaga. împreună cu celelalte neamuri. op. 11 Morus. să trimită armata împotriva ducelui Glad. Şi pentru rândaşii lor a pus în frunte ca şef pe un oarecare cuman. Dunărea în portul Greci7 şi au sosit în curia ducelui Arpad. din cauza lui Sepel şeful rândaşilor rămas acolo. să pască introduşi acolo. supuşi cu bună credin ă. care aminteşte de latinul culpa „vină. că Anonymus a avut la îndemână multe izvoare serioase din care s-a inspirat pentru a-şi scrie cronica. au luat fortărea a Posaga5 şi fortărea a Ulcou6. loc. pentru aceasta. 3 Culpe. Popa-Lisseanu. Şi. îi serveau acestuia cu mare grijă şi foarte mul i oaspe i s-au făcut de-ai casei. ung. ducele Arpad. 109. traversând Zoua. 7 Greci.. au ajuns până la fluviul Zoua. era o fortărea ă lângă Dunăre. care. sănătoşi şi nevătăma i cu o mare victorie în anul următor. insula a fost numită cu acel nume Sepel până în ziua de azi. după ce a adus meşteri.scrierile acestei pagini. a ordonat să se facă locuin e deosebite ducale şi a ordonat ca to i caii lor. pleca i de aici. au hotărât. veneau cu grămada la ducele Arpad şi. unde azi este fortărea a Budrug. Şi după ce au traversat acel fluviu. păcat". Şi să înceapă războiul contra carinthilor şi să se pregătească a veni în inuturile mar iale ale Lambardiei10. coborând pădurea care se numeşte Peturgoz2. Posaga şi Ulcou Bulsuu. Şi. Iar ducele Arpad şi nobilii săi au rămas acolo cu servitorii şi servitoarele lor. ung. 12 Horom. 8 Adică „pentru conducători". Pe dată. Şi. Şi. în timp ce Rezultă. după ce au văzut fertilitatea şi rodnicia acelui loc şi întăritura apelor Dunării. Petergaz. pleca i de aici. ceea ce face ca opera sa să aibă totală credibilitate. Despre insula Dunării Iar după aceasta. fortărea a Pozega din Croa ia .). mergând călări. navigând. XLIII. au traversat. să iasă din insulă. de aceea nu mi-am propus s-o scriu în prezenta lucrare1. obosi i de-a lungul zilelor. ca să meargă dincolo de Dunăre şi să subjuge ara Pannoniei. Şi şi-au aşezat taberele lângă insulă şi ducele Arpad şi nobilii săi. Bulsu şi Botond şi ceilal i ostaşi s-au întors la ducele Arpad.. au fost trimişi Zuardu şi Cadusa şi Boyta. printr-un sfat comun. neapelând la tradi ii orale. Şi.ibidem. Lelu şi Botond. în Banat -apud Gh. Kulpa. lăsând acolo so iile lor. am auzit numai din poveştile false ale ăranilor. ducele Arpad. din luna aprilie până în luna octombrie. port cu nume autohton la venirea ungurilor migratori. din chiar ai cărui urmaşi. a fost o mare bucurie în toată curia ducelui şi au făcut mare ospă şi ungurii se ospătau zilnic în mod splendid. cit. formă metatezată din Zabrag. adică Mureş. în pace şi în for ă. pag. 1 29 . Şi auzind neamurile vecine faptele nelegiuite ale acestora. pentru că n-am aflat în nici un codice al istoriografilor.n. în actuala Serbie. Haram (citit Horom . Dar. intrând în insulă. după ce şi-au luat rămas bun. plecat din acele păr i. 10 Adică ale „Lombardiei".apud Gh. insula formată din două bra e ale Dunării . pe nume Sepel9. pag. Despre fortărea a Zagrab.n. care n-au dat uitării până în ziua de azi faptele curajoase şi războaiele ungurilor. cit. este pădurea Petrovagora din Croa ia. XLIV. descinsese Ohtum. Cap. care avea stăpânirea de la fluviul Morus11 până la fortărea a Horom12. posibil a fi Zagrebul de azi din fosta Jugoslavie. bărbat foarte în elept. şi-au aşezat taberele lângă fluviul Culpe3.apud Gh. afluent pe dreapta al râului Sava. Popa-Lisseanu. Dar unii spun că au pătruns până la Constantinopole şi Botondium a tăiat cu barda sa poarta de aur a Constantinopolelui. Dar eu. deoarece Lelu. din nou. cit. Csepel. lângă Drava. Şi înainte să fie aceasta. El apare în documentele medievale ungureşti şi sub forma Zagrab.

Csesztreg. le-a dat lor o mare victorie şi duşmanii acestora cădeau înaintea lor. ascultând de ordinele fratelui său.apud Gh. Şi. ung. care să ridice mâna contra lor. a pierit în gura săbiei. Macedonia exista ca entitate. dar întreaga oştire a acestuia. a doua zi. 3 O nouă men iune a existen ei popula iei autohtone româneşti la venirea ungurilor migratori în anul 896. Numele dovedeşte cu certitudine continuitatea de locuire a popula iei dacice şi protoromâne. Pe dată Cadusa. Căci mintea ungurilor din acel timp nu poftea nimic altceva decât să ocupe pentru sine pământuri şi să folosească munca războinică. Şi lui Boyta. 5 Vadul Nisipurilor. ramură a Dunării . vor traversa Tisa la Kenesna1 şi au coborât lângă fluviul Seztureg2. op. ducele acelei patrii. Popa-Lisseanu. Ce să mai spun? Boyta şi solii acestora au ajuns la ducele Arpad şi i-au povestit faptele săvârşite. Iar ducele le-a lăudat ac iunea acestora şi a cedat lui Zuardu şi Cadusa libertatea nestânjenită ca să meargă în Grecia şi să ocupe ara pentru sine. în a treia zi. în secolul al XI-lea. trecând fluviul înot. au început să lupte contra fortăre ei Keuee. pe când voiau să traverseze apa Temes. prin urmare. cu ajutorul cumanilor şi bulgarilor şi blacilor7. n-ar fi lăsat urmaşilor lor atâtea pământuri bune. deoarece teama acestora se abătuse asupra tuturor locuitorilor acelei ări. cit. Anonymus confirmă astfel existen a şi. ducele acestora. a început să ceară pace de la ei şi le-a dăruit. Zuardu şi Cadusa şi. Zuardu a impus fratelui său Cadusa să coboare cu jumătate din oastea sa mai jos. latineşte Vadum arenarum. 111. afluent al Tisei de jos-apud Gh. institu ia cnezatului fiind anterioară migrării bulgarilor. a venit împotriva lor Glad. pentru servicul Kenesna. Dar. Dar. Şi. 2 Sezfureg ung. au ajuns în păr ile Beguey şi acolo au rămas două săptămâni. pe când ambele linii de luptă. mai jos. 12 Prin urmare. 6 Uhtum. a coborât călărind împreună cu jumătatea armatei. după ce şi-au orânduit armata. localitate lângă Tisa . Când a văzut aceasta Glad. citit Ursova. în timp ce o parte din oştirea ungurilor era dincolo cu Cadusa şi partea de jumătate era dincoace cu Zuard. Şi în acelaşi război au murit doi duci ai cumanilor şi trei cneji8 ai bulgarilor. Şi nici un adversar nu s-a dus la ei. a reuşit să scape de la pieire prin fugă. în acele timpuri. să lupte contra duşmanilor. cit. pleca i de aici. poate chiar geopolitică. şi celto-bretonul lignez „casă regală" >Knez> cneaz. reprezintă Orşova de azi. n-au avut putere să treacă. după ce au fost trimişi soli. 9 Ponoucea ung. iar latinul arena se regăseşte în actualul arină „lut galben utilizat în amestecul cu care se pardosesc casele în Transilvania". au luat fortărea a Ursoua11 şi au locuit acolo o lună şi au trimis înapoi la ducele Arpad pe Boyta împreună cu a treia parte a oştirii şi cu fiii locuitorilor da i ca ostateci. adică Timiş. Şi însuşi Glad. şi i-au subjugat şi pe fiii ei i-au luat ca ostateci. citire ungurească a lui Ahtum. şi-au trimis solii lor ca să le dea voie să meargă în Grecia ca să-şi subjuge toată Macedonia. Boyta. au venit către hotarele bulgarilor şi şi-au aşezat taberele lângă fluviul Ponoucea9. fortărea a cu diferite daruri. descendent al lui Glad. unde i-au găsit ungurii la venirea lor. V. de asemenea. de bună voie. ducele Glad. au venit către fluviul Temes şi şi-au aşezat taberele lângă Vadul Nisipurilor5. a intrat în fortărea a Keuee10. Popa-Lisseanu. Apoi.ibidem. deoarece cuvântul vad se păstrează şi azi în limba română.călăriseră. Pentru că ungurii. 8 Cneji ai bulgarilor. adică români. cu o mare oştire de călăre i şi pedestraşi. se bucurau de vărsarea sângelui omenesc în aşa fel ca şi lipitoarea şi dacă n-ar fi făcut aşa. de o parte şi de alta. chiar după năvălirea migratorilor bulgari în sudul Dunării. Şi. topită ca ceara în fa a focului. Plecând de aici. de la Mureş până la fluviul Temes4. 1 30 . loc. 7 Blaci. între ele fiind fluviul Timiş. Şi. într-o fugă foarte iute. Keve .apud Gh. Popa-Lisseanu. după ce au câştigat victoria. continuitatea de locuire a românilor în Banat. după ce a plecat oastea. 11 Ursoua. 4 Temes. până când to i locuitorii acelei patrii3. loc. Şi. au început să lupte aprig. Atunci Zuard şi Cadusa şi Boyta. Şi pe deasupra. Şi.. atunci ungurii au sunat trâmbi ele de război şi. şi se întindea până la Marea Neagră. Şi pleca i de aici. 10 Keuee (Cuvin). a avut trecerea uşoară. ducele acestora. în orice mod ar putea străbate. după cum am spus mai sus. Această men iune a lui Anonymus dovedeşte că bulgarii erau conduşi de români sau împrumutase terminologia de la aceştia. de la Dunăre până la Marea Neagră12. ca snopii după secerători. cit. din ai cărui urmaşi descinde Ohtum6. după cum gra ia divină le era premergătoare. deoarece Dumneazeu mergea cu gra ia sa înaintea ungurilor. Panyoca. din care neam descinde Brucsa. pag. scăpat prin fugă.

Şi de aceea s-a numit soba. poate. Soroksâr. au aşezat taberele dincolo de Surcusar8 până la fluviul Racus9. Şi se ospătau zilnic. numită de germani Ecilburg „oraşul lui Athila". 4 Cetatea Cleopatra a fost. Tăvile pentru mâncare. to i romanii. Cap. azi oraşul Sofia din Bulgaria . După ce Dunărea a fost trecută. 6 Sobamogera „semin ie de gunoi". localitate lângă insula Sepel. altele nu. Popa-Lisseanu. <iar> servitorilor şi ăranilor în vase de argint.apud Gh.său foarte credincios. apoi şi-au sujugat toată ara până la cetatea Cleopatra4. Şi Zuardu şi-a luat so ie în acea ară şi poporul acela. din al cărui neam descinde ducele Arpad. doritori de pace şi primind darurile şi ostatecii acestora. Cap. azi oraşul Durazzo din Albania . Şi ducele Arpad dădea oaspe ilor rămaşi la el pământuri şi proprietă i mari şi. <şi> cupele erau aduse ducelui şi nobililor în vase de aur. Despre cetă enii bulgarilor şi macedonenilor După ce au trecut câteva zile. aproape în fiecare zi.. Pentru că toate bunurile celorlalte regate din jur le dăduse Dumnezeu în mâna lor. Atunci. care . turcescul . Şi to i ostaşii Ungariei. şi fr. cit. 8 Sarcusar. fără război.111. cu întrega sa armată. în prezen a ducelui. ung. şi-au păstrat via a prin fugă. op. Şi aveau înaintea lor toate orchestrele şi sunetele dulci ale chitarelor şi ale fluierelor. Sobamogera înseamnă populus stultus „popor prost" şi confirmă traducerea noastră: Hetumoger „şapte popoare".de fapt . XLVI. Şi când au văzut că sunt în siguran ă în toate păr ile. 112. 7 Conform Anonymus. Neopatras din Tessalia . cu to i ostaşii Ungariei. Atunci. le-a dat drumul în pace. conf. Rakos. plecând din insulă printr-o consfătuire comună şi printr-un consens egal şi prin voin ă liberă. locuitori prin Pannonia. de la cetatea Durasu5 până la ara Rachy. i-a dat mult pământ lângă Tisa. pag. op. au rămas în cetatea regelui Athila timp de douăzeci de zile.apud Gh. cit. Popa-Lisseanu. cetatea regelui Athila. turnoi. ung. ung. au trecut Dunărea. deoarece. pentru că au meritat să ia.) 10 Cetatea regelui Athila. adică după greci popor prost7.ibidem 5 Durasu. s-au temut foarte mult de figura acestora. cu numele Torhus. 2 1 31 . au intrat în cetatea regelui Athila10. op. ducele Arpad şi to i fruntaşii săi. mogera „semin ie. după ce au primit învoirea.. 111. nici că cineva ar avea puterea să se opună. Barancs. care acum se numeşte Sobamogera6.apud Gh. Şi îşi trăiau via a din belşug şi în chip strălucit împreună cu to i oaspe ii veni i la ei. v. Atunci to i locuitorii acelei ări au trimis solii lor împreună cu multe daruri. ca pe propriul lor popor. Şi. XLV. Dar a doua zi. Scereducy. mai mult decât se poate spune. mul i dintre oaspe i veneau grămadă la el şi rămâneau cu el săltând de bucurie. cu toate cântecele bufonilor. Popa-Lisseanu. ducele Arpad şi ai săi. o fortărea ă. cu mare bucurie în palatul regelui Athila. care sunt numite hetumoger traversaseră acolo Dunărea navingând. pag. Zuard şi Cadusa.ibidem. 11 Turnamentum „serbare militară". a rămas în Grecia după moartea ducelui Zuard.. pag. apoi au mers la fortărea a Scereducy2.ibidem. azi Branicevo în Serbia .. ca să le subjuge ara şi să le dea fiii ca ostateci. Despre portul Moger După ce au trecut câteva zile. unele distruse până la temelie.n. auzind aceasta. făceau cu scuturile şi lăncile lor o foarte mare serbare militară11. ridicând stindardele înstelate. Iar ei înşişi au început să călărească dincolo de poarta Wacil şi au luat fortărea a regelui Filip3. 3 Fortărea a regelui Filip este cetatea Philippopoli -ibidem.era anticul Aquincum roman. Şi au devenit veseli. numele are formă latină (n. au traversat navigând apa Dunării şi au luat fortărea a Borons1.çop" „gunoi" + ung. cit. au aşezat taberele lângă Dunăre până la ApeleCalde Superioare. 9 Racus. şi admirau peste măsură toate aceste construc ii de piatră. Şi au văzut toate palatele regale. popor". s-au întors la stăpânii lor. după moartea stăpânului său. solii lui Zuard şi ai fratelui său Cadusa. deoarece cele şapte persoane principale. stând de o parte şi de alta. ducele Arpad şi to i fruntaşii săi. Zuard şi Cadusa. Şi portul unde au făcut trecerea îl numiseră Moger.ibidem. auzind aceasta. Şi al i tineri se Borons. din cauza bucuriei. Şi au avut sub stăpânirea lor toată ara. pârâu lângă Pesta . Auzind aceasta cetă enii bulgarilor şi macedonenilor. n-a pre uit calea de a se întoarce în patria sa.

deoarece romanii l-au trecut înot într-ascuns din cauza fricii de unguri. Şi lui Boyta i-a dat în acelaşi fel mult pământ către Saru5. op.apud Gh. pentru supunerea lor foarte credincioasă. ung. Atunci Usubuu şi Eusee. tatăl lui Zolocu şi Cusee. ung. 3 Borona. localitate între Dunăre şi Drava. acel fluviu este numit de unguri Loponsu9. Szâszhalom. pământul de la cetatea regelui Athila până la cei o sută de mun i1 şi până la Gyoyg2 şi fiului său i-a dat o fortărea ă în paza poporului său. şi Eusee. op. localitate în apropiere de Veszprem . în timp ce ungurii şi romanii erau la grani ă. un munte în apropiere de Alba Regală .ibidem. după ce a subjugat poporul acelei păr i. 115. şi Boyta. 9 Loponzu. pag. er. până în ziua de azi. i-a dat pământ lângă Dunăre. 8 O altă confirmare a prezen ei romanilor în Pannonia la intrarea ungurilor în această ară în anul 896. Atunci Curzan a poruncit ca acel castru să fie numit cu propriul său nume. XLVII. Szekezo. a construit un castru pe care l-a numit popular Zecuseu4 deoarece acolo şi-a aşezat scaunul şi reşedin a. căreia i-a pus ca şefi şi conducători pe doi din principalele persoane. ung Pâkozd. df. în a patra zi de odihnă. ur „erou" . au luat Fortărea a de Fier şi au primit pe fiii locuitorilor ca ostateci. în a patra zi. Dar.apud Gh. Gyoyg. Despre cetatea Bezprem În cea de a doua parte a oştirii a fost trimis Usubu. pe când cealaltă parte a oştirii era prea obosită de munca războiului. Cap. ung. Eudu. ung. Cărora chiar ducele Arpad le-a dat. Dar.pag.O sută de mun i". au trecut înot fluviul care e la hotarul Pannoniei şi teutonilor. Iar de aici. Care nume. adică Ete. atunci Usubuu şi Eusee au distrus mai mul i ostaşi ai romanilor prin tăişul săbiei şi pe unii i-au omorât cu lovituri de săge i. Şi. cit. cei rămaşi dintre romani. lângă Dunăre şi Drava. cetate între Dunăre şi Drava. Dar. împreună cu un popor nenumărat care. până acum. ca şi în argint. 7 Peytu. Popa-Lisseanu. 32 . ung. Şi în acelaşi loc a dat lui Cundunec. râu în Pannonia. 4 Zecuseu. Sar. 114. au început să lupte aprig. ung. Despre Fortărea a de Fier Şi Usubuu. Dar într-o zi. romanii fugind într-ascuns. se numeşte Boyta. de la care descinde neamul Brugsa. Pe care Usubuu şi Eusee i-au urmărit până la hotarul teutonilor. după ce şi-au ordonat oastea împotriva ostaşilor romani8 care păzeau fortărea a Bezprem. ducele Arpad a devenit foarte bucuros. or. văzând îndrăzneala ungurilor. Şi s-au luptat între ei o săptămână. ung. tatăl lui Urcun10. tatăl lui Zoloucu. De unde. şi-au aşezat taberele în câmpia Peytu7 şi au rămas acolo timp de trei zile. tatăl lui Eudu. Cap. împreună cu un popor nenumărat. De unde. daruri nu foarte mici şi lui Eudunec. a plecat şi şi-a aşezat tabăra lângă Muntele Pacoztu6. Orkend. Cap. Dar în a doua săptămână. ung. a ieşit din Ecilburg ca să-şi subjuge ara Pannoniei până la fluviul Droua. 6 Pocoztu. împreună cu celelalte proprietă i. au ajuns până la fortărea a Bezprem. tatăl lui Curzan. sunt puse de filologii unguri în legătură cu turc. XLVIII. Atunci Usubu.. XLIX. localitate în Pannonia. după ce şi-a ridicat stindardul. în prima zi. după ce fortărea a Bezprem a fost părăsită. Atunci s-a hotărât ca ducele să trimită o parte din armata sa lângă Dunăre spre fortărea a Borona3. n-a fost dat uitării. Petmezo. tabăra a fost aşezată lângă Dunăre către cei o sută de Mun i. îngăduit de duce. călărind de aici pe lângă 1 2 Centum montes. fiul lui Ete. Baranya.ibidem.. au scăpat prin fugă şi pentru apărarea vie ii s-au grăbit spre ara teutonilor. Despre ara Pannoniei Iar ducele Arpad. lângă Dunăre. după ce a inut sfat în a 21-a zi. întorşi de aici. Lapincs. mergând călări. râu la frontiera de apus a Ungariei. Diod. care să meargă împotriva cetă ii Bezprem şi să subjuge pe to i locuitorii pământului până la Fortărea a de Fier. Şi în acel loc. 10 Urcund şi Urcun. Şi a dăruit tuturor ostaşilor săi diferite daruri în aur. 5 Saru.jucau cu arcurile şi săge ile după obiceiul păgân. şef şi conducător al acelei oştiri. Popa-Lisseanu.

Şi pleca i de aici. iar nu de pe textul latin original. Vertes. Dar au atacat şi hotarele carintienilor moravi prin numeroase incursiuni. op. au trimis ducelui Arpad pe solii săi împreună cu diferite daruri şi cu fiii locuitorilor lua i ca ostateci. de la partea de răsărit.n. Sac. 5 Adică Etilburg sau Ecilburg „oraşul lui Athila". prin mâinile lor. ung. Popa-Lisseanu transcriu cuvântul mīa sub forma misericordia. regiune a Italiei antice. Cărora le-au ucis multe mii de oameni în tăişul săbiei. 1 33 . cit. Tihany. după mult timp. cu ajutorul Domnului. 6 Adică Ecilburg „oraşul lui Athila". 4 Arpalice „cu mândrie" . v. iar Gh. pag.ibidem. cât şi M. o mare pădure. ung. după ce au inut sfat. ung. întorcându-se în Etiburgu5. Berşan l-a copiat pe L. ung. Berşan şi că traducerea lui Anonymus a fost realizată de ultimii doi de pe textul unguresc al lui L. Despre devastarea Pannoniei Atunci ducele Arpad şi nobilii săi. 8 Bodoctu. şi-au aşezat taberele şi au băut. după ce fortărea a Bezprem a fost părăsită. ung. Cuvântul ar putea fi pus în legătură cu latinul arpanus „care ine de arpi". şi l-au salutat cu diferite cuvinte din partea lui Usubuu şi Eusee şi i-au prezentat ducelui pe fii locuitorilor lua i ca ostateci. Popa-Lisseanu. Şi acest nume este o moştenire latină (n. a devenit mai vesel ca de obicei şi. românul Sabar. pădure aproape de Buda-ibidem. 10 Ferteu.. a construit o fortărea ă. Ce să mai spun? însă ducele Arpad şi ostaşii săi. au venit până la Raba şi Rabucea13. au ajuns până la Thyon2.ibidem. Şi plecând călare de aici. La poalele cărei păduri. cu o mare victorie. Popa-Lisseanu. Dar. sănătoşi şi nevătăma i. Popa-Lisseanu . Fertd.apud Gh. ung. Szent Martonhegye. mergând pe lângă Muntele Sfântului Martinus11. le-a distrus posturile militare şi le-au luat în stăpânire inuturile şi. Acest toponim ar putea fi pus. Este încă o certă dovadă că M.fluviul Bolotun1. după ce au văzut frumuse ea ării Pannoniei. Fejerpataky. atât L. 115. 3 Turobag. în acele timpuri. Cap. L. aproape de Buda .. în a patrusprezecea zi au intrat în fortărea a Bezprem. Raba şi Rabca . s-au întors la ducele Arpad.n. Dar ducele Arpad. căruia primejdia14 îi era prevăzută. Martin .). op. Fejerpataky. Popa-Lisseanu pe M. Totuşi. 116. 15 Adică „a desvăluit". nepotul lui Zobolsu. Atunci Usubuu şi Eusee. Beşan şi Gh. trimişii lorl-au găsit pe ducele Arpad în pădurea Turobag3. după ce a auzit acestea. tatăl lui Zoisu. Torbagy. după ce şi-au subjugat neamurile. pleca i din Elciburgu6 cu a treia parte a armatei. Balaton.apud Gh. 11 Mons Sanctus Martinus. o pădure mare în Pannonia-idem. au traversat navigând într-ascuns fluviul Loponsu. până în ziua de azi. Şi a dăruit mari daruri solilor aducători de bucurie. pag. cit. este lacul Balaton. Dar.. 115. lui Eleudunec. 116. în Pannonia se mai vorbea limba latină. Arpi fiind un oraş în Apulia. s-au bucurat prea mult. au ajuns până la Muntele Bodoctu8. 7 Puteus salsis „Fântâna sărată" ung.ibidem. a făcut mare ospă . afluent al Argeşului pe stânga (n.) 13 Raba şi Rabucea. 2 Thyon. ung. munte în Pannonia . deci. s-au făcut stăpâni pe munca Bolotun. 9 Vertus. ung. 14 Latineşte mina. urcând muntele şi. Szabaria forrasa. prin epentează. o rovină în Pannonia . ducele Arpad a dat. în care ī are peste tot valoarea in. localitate în Pannonia. Şi. tatăl lui Urcun. Soskut. Căci Dumnezeu. şiau aşezat taberele lângă câmpia Fântânii Sărate7. care acum se numeşte Vertus9 din cauza scuturilor teutonilor părăsite în acel <loc>. Şi. scris deAnonymus subforma mīa. au devastat neamurile şi regatele sclavilor şi panonilor şi au ocupat inuturile acestora. lângă balta Ferteu10. op. plimbânduse cu mândrie4. izvor în apropierea muntelui Sf.apud Gh. azi Pannonhalma . fără nici o justificare. Popa-Lisseanu. ung. cu întrega lor oştire. era vestit şi prin existen a aici a mănăstirii Thyon .apud Gh. p. scăpa i prin fugă din fa a lor. atât ei cât şi animalele lor din fântâna Sabaria12. în legătură cu cuvântul românesc baltă. urmaşii lor le stăpânesc cu putere şi în pace.ibidem. Atunci Usubuu şi Eusee. cit. a transmis15 ducelui Arpad şi ostaşilor săi pe duşmanii acestora şi. Şi în ce chip le-a dat Dumnezeu victoria şi cum romanii.cuvânt latin pentru care traducătorii de până acum nu au găsit o traducere corespunzătoare. Numele este latin. Bodajk. 12 Sabaria. pag. Fejerpataky.

Zulta (citit Sulta). împreună cu diferite daruri. au început a locui în pădurea Ygfon. cit. ducele bihorean. au început să roage pe aceşti doi principi ai armatei şi.. Atunci ducele Menu Morout..apud Gh. Cap. deoarece ei nu erau unguri. 6 Cervinus mons „Muntele de cerb" sau „Muntele cervin". ei au fost. Şi tinerii acestora se jucau în fa a ducelui şi a nobililor săi. pag. Korogy. 117. 11 Sycli. Popa-Lisseanu. au început să călărească împreună contra lui Menu Morout. cei mai nobili ostaşi ai ducelui Arpad. ung. un afluent pe stânga al Tisei . lângă Csongrâd . Care au plecat din insulă călărind prin nisip şi au traversat. după ce secuii au mers înainte. fluviul Tisa.n. Şi s-au luptat între ei 12 zile şi dintre ostaşii lui Usubuu şi Velec au fost omorî i 20 unguri şi 15 secui. un pârâu între Tekero şi Criş. s-au întors lângă Dunăre spre pădure pentru vânătoare şi. Şi în acelaşi an. pag. Joszâs. ca şi mieii oilor în fa a berbecilor. printr-un sfat comun. fluviul Criş la Muntele de Cerb6 şi de aici.ibidem. călărind pe lângă fluviul Couroug4. ducele şi nobilii săi au rămas în insula Sepel. ung. după ce ostaşii au fost trimişi la treburile lor. Au traversat. şi-au aşezat taberele lângă fluviul Tekereu. după ce mul imea ostaşilor a fost părăsită în castrul Byhor. contra lui Menu Morout. care întăreşte latinitatea toponomiei Ardealului şi continuitatea de locuire a dacoromânilor.popoarelor1. Despre ducele Menu Morout Când Menu Morout a auzit aceasta. după ce oştirile au fost orânduite. după ce vestea lui Usubuu a fost auzită. o altă formă pentru Zoltan (citit Soltan). pentru că auziseră că ducele Arpad şi ostaşii săi sunt mai puternici în război şi că romanii au fost puşi pe fugă din Pannonia prin aceiaşi8 şi că au devastat inuturile carintienilor moravieni şi că au ucis mai multe mii de oameni în tăişul săbiei lor. ini ial constituind o armată de avangardă pentru unguri. Usubuu şi Velec au ucis 125 ostaşi cu balistele12. pe dată. Dar.ibidem.. care la început erau popoarele regelui Athila. navigând. au trimis pe fiii siculilor ducelui Arpad şi. Şi. o fortărea ă până acum neidentificată . călărind. ducele Arpad şi nobilii săi. Conform cronicilor ungureşti din secolele XIV-XV. au venit paşnici înaintea lor şi le-au dat de bună voie pe fiii lor ca ostateci. văzând curajul ungurilor. Şi ostaşii aduna i de jur împrejur din diferite na iuni au început să lupte împotriva lui Usubuu şi a ostaşilor săi. după luptele de pe Câmpiile catalaunice (Campus Mauriacus). 9 Iouxas. 3 Beuldu. au trimis o oaste contra lui Menu Morout. unde s-au aflat so ia ducelui şi alte femei ale nobililor. Popa-Lisseanu.apud Gh. Dar. şi-au aşezat taberele şi to i siculii5. Usubuu şi Veluc şi întreaga lor oştire au început să călărească veseli împotriva fortăre ei Byhor şi şi-au aşezat taberele lângă fluviul Iouxas9. Că au ocupat regatul Pannoniei şi că duşmanii lor au fugit dinaintea fe ei lor. op. cit. ung. Popa-Lisseanu. 10 Belland. Şi au început să lupte înaintea oştirii lui Usubuu. Când. în prima linie. op. au plecat la fortărea a Belland10. Szarvashalom-apudGh. că Usubuu şi Velec. pag.. în a 13-a zi. deşi fuseseră înrădăcina i şi îşi subjugaseră aproape toate regatele mai apropiate. 2 1 34 . ung. 117. Bold. după ce fortărea a a Adică „a autohtonilor". în număr de 3000. jud. 7 Adică „n-au avut curajul". LI. el însuşi fugind cu so ia şi fata sa din fa a acestora. Aici se face o distinc ie netă între unguri şi secui. Iar în a treia zi. 12 Ballista era o maşină de război folosită pentru aruncat pietre şi săge i. rămăşi ele hunilor. Sicii. adică secuii. nume latin. la început. 117. după ce au trecut câteva zile. ostaşii ducelui Menu Morout. ducele Arpad a născut un fiu cu numele Zulta2. 4 Courug. au venit împotriva sa cu o mână puternică. Syclii11 şi ungurii omorîseră mul i oameni cu lovituri de săge i. Şi ducele şi nobilii săi timp de mai multe zile făceau mari ospă uri. din anul 451 e. Cărei oştiri i-au fost făcu i şefi şi conducători Usubuu şi Velec. după ce siculii au mers înainte. când ungurii şi secuii umpluseră şan urile fortăre ei şi veniseră să pună scări la perete. Bihor . op. 8 Cu referire la Arpad şi ostaşii săi. şi s-a făcut mare bucurie printre unguri. un vad peste Tisa. 5 Siculi. navigând. Şi de aici. c/f. Zecu/(citit secul) erau paznici de hotar în evul mediu. S-au temut mai mult decât a trebuit şi n-a existat îndrăzneala7 să vină împotriva lor. în portul Beuldu3.

Despre succesiunea ducelui Zulta Şi i-a urmat fiul său Zulta. prin solii săi proprii. cu voce plăcută. Zarand. să primească pe fiica lui Menu Morout ca so ie pentru fiul său Zulta şi să ducă cu sine pe fiii locuitorilor da i ca ostateci şi ducelui Menu Morout să-i dea fortărea a Byhor. au pus şefi pe câ iva conducători ai regatului. După ce a trecut un oarecare timp. au venit să se roage. Despre Usubuu şi Velec Usubuu şi Velec. nu se îndoieşte să dea întregul regat şi pe fiica sa lui Zulta. punându-le pază. care la început a încredin at ducelui Arpad. Dar pe al ii i-au stabilit conducători ai oştirii. ung. a doua zi solii au spus cele încredin ate de Menu Morout. asemenea tatălui său în obiceiuri. al 1 2 Deci. Şi pe însuşi Menu Morout l-au lăsat în fortărea a Byhor. care <soli> să-i anun e acestuia că Menu Morout. iar ducele Arpad şi iobagii săi le-au ieşit înainte şi au dus pe fiica lui Menu Morout cu mare cinste la casa ducală. ducele Arpad s-a dus din această via ă lumească. to i fruntaşii regatului. Pe care to i fruntaşii şi ostaşii Ungariei l-au apreciat într-un mod uimitor. sărbătorind nunta. cu picioarele goale. Căci ducele Zulta a fost pu in bâlbâit şi alb. a făcut să fie ridicat fiul său Zulta ca duce. supuşi ducelui. favoriza i de sfaturile lor. să potolească certurile şi conflictele celor care nu se în eleg. Iar ducele Arpad şi to i fruntaşii săi. Şi. cetatea Bezprem. prin sfat comun şi voin ă egală. dar indulgent fa ă de cetă eni. localitate şi apoi comitat în Crişana. după ce a primit jurământul fruntaşilor şi ostaşilor Ungariei. au acceptat pe fata lui Menu Morout după ce au sărbătorit nunta şi au dus cu sine pe fiii locuitorilor da i ca ostateci. Unde chiar după convertirea religioasă a ungurilor a fost construită o biserică ce se numeşte Alba. acum. statura mijlocie. precum şi întreaga lor oştire. cu mare cinste. după cum se cuvine logodnicii unui duce atât de mare. prin aceiaşi soli. în anul 907 de la încarnarea Domunului. au făcut un mare ospă şi aproape în fiecare zi mâncau ca la nuntă împreună cu diferi i ostaşi ai regatelor de prinprejur. Cap. exista încă înainte de migrarea ungurilor în Pannonia. cu care să pustiască diferite regate. dar lacom de autoritate. că refuză să-i dea pământ cât încape într-un pumn. Din cele relatate deAnonymus. rezultă că acest comitat exista deja ca forma iune politică autohtonă. care prin conducerea dreptului consuetudinar. Când Menu Morout auzise aceasta prin soli scăpa i prin fugă. după ce a trimis soli la Usubuu şi Velec. Menu Morout a murit în al doilea an fără <a avea un> fiu şi a lăsat în pace regatul său în întregime ginerelui său Zulta. învins şi distrus. Atunci ducele i-a dat lui Usubunek. LIII. împreună cu regatul pe care i l-a promis. a apreciat şi a lăudat cele încredin ate de Menu Morout şi când auzise acum că fiica lui Menu Morout este de aceeaşi etate ca şi fiul său Zultus. ei înşişi au intrat în fortărea a Byhor şi au găsit acolo multe bunuri ale acelor ostaşi. LII. Atunci Usubuu şi Velec s'au întors la ducele Arpad cu mare onoare şi bucurie. fiul lui Arpad. care a dăinuit până în anul 1876. când ducele Zulta avea 13 ani. duce războinic. înaintea fe ei lui Usubuu şi Velec. Cărora Usubuu şi Velec. ducele Arpad. Care. ung. Ducele Arpad. După această situa ie. Care a fost îngropat cu cinste mai sus de izvorul unui fluviu mic care coboară printr-o albie de piatră în cetatea regelui Athila. s-a aruncat într-o mare teamă. în cinstea fericitei Fecioare Măria. Dar. pentru serviciul său foarte credincios. iar nu l-a înfiin at". cu păr moale şi galben. Şi lui Veluquius i-a dat comitatul de Zarand2. Şi astfel a dăruit celorlal i nobili onoruri şi locuri. Şi a trimis solii săi cu diferite daruri la Usubuu şi Velec şi i-a rugat pe aceştia să favorizeze ei înşişi pacea şi să dea drumul solilor şi să meargă la ducele Arpad. Atunci Usubuu şi Velec au lăudat sfatul acestuia şi au trimis soli împreună cu solii săi. Cap. neasemenea ca fire.fost deschisă. 35 . cu suflet puternic. pe când intraseră în insula Sepel şi salutaseră pe ducele Arpad. după ce a inut sfat cu nobilii săi. din moment ce Anonymus spune „i l-a dat. Iar tinerii acestora se jucau înaintea fe ei ducelui şi a nobililor săi. Zarand. care să roage pe stăpânul său. le-a dat sarcina ca nunta să fie sărbătorită. ducele Arpad. După aceasta. pentru pace. cu inima mândră bulgărească. Vesprem. tatăl lui Zoloucu. fortărea a Bezprem1 împreună cu toate accesoriile sale. n-a fost nevoit să amâne cererea lui Menu Morout şi a primit pe fiica sa ca so ie a lui Zulta.

3 Padua. în nord Italiei . Buslu şi Botond. fiul lui Bogat. năpustindu-se urlând în mijlocul armelor asupra duşmanilor.. care erau din belşug mai mult decât se poate estima. op. după ce şi-au luat rămas bun de la ducele Zulta. i-au întors într-o fugă ruşinoasă prin loviturile săge ilor. Şi. Alamaniei şi Franciei După aceea au devastat Lotoringia5 şiAlamania. 9 Adică Lotaringia. acum mai sigură şi mai experimentată din însăşi continua practică a războialelor cu bărba ii şi din puterea mai deosebită. Cap. formată dintr-o bară transversală de lemn. mul i ostaşi ai acestora fiind dispăru i la hotarul Franconiei şi Bavariei. în al cincilea an pe când domnea împăratul Cunrad6. după obiceiul leilor răni i. LVI. au luat cu asalt Francia şi Adică „n-au avut" Forum Julii. mai ales partea rămasă în pericol şi. ale cărui mâini se legau sau se pironeau de extremită i. a fost omorât de aceştia şi au răpit tezaurul care trece peste o apreciere omenească. de un ungur oarecare. ci au apucat a se ajuta unul pe celălalt. 7 Hin este fluviul Inn . în timp ce se străduia să scape de ferocitatea lor sângeroasă prin to i cunoscu ii. Şi au venit în marchia Lombardiei prin Forum Iulii2.apud Gh. Popa-Lisseanu.. Când locuitorii ării au încercat să reziste violen ei şi furiei lor animalice aduna i într-o îngrămădeală.. fericită <este această> încărcătură a navei ungurilor. trimişi de stăpânul lor. deşi erau învinşi. LV.ibidem. ducele Ungariei. Despre moartea lui Lelu şi Bulsuu Dar după aceea. Şi de aici. împăratul Konrad. în latină patibulum „un fel de cruce de spânzurat pentru a tortura sclavii şi criminalii. fiind măcelări i cât mai mul i episcopi şi comi i. cit. 4 Vercelle.ibidem. Despre devastarea Lotaringiei. Cap. c/f. fiul lui Culpan. pleca i de aici. 120. au stat curajos şi bărbăteşte. Bulsuu. în acelaşi timp. 120.căror nume au fost: Lelu. găurită la mijloc. azi Padova. Leii) şi Busluu au fost prinşi prin înşelăciunile blestemate ale bavarilor şi alamanilor şi au fost ucişi lângă fluviul Hin7 spânzura i în furci patibulare8. în urmă. de care rană s-a stins în aceeaşi noapte. Şi au decapitat pe Erchargenus şi pe Bertoldus. atunci a dat pe neaşteptate fără să ştie peste unguri şi. 2 1 36 . Bonton. pe care îl purta cu şine. pag. Atunci Lutuardus. Dar. prin fereastra dormitorului său. localitate în Italia . s-au luptat cu armata carintiană. episcopul bisericii din Vercelle4. pag. fiind prins de îndată. cit. op. op. auzind aceasta. văzându-se îngrămădi i de violen a rea a duşmanilor. totuşi au invins pe învingătorii lor mai puternic şi mai victorios şi i-au culcat la pământ cu cel mai violent masacru. pag. Popa-Lisseanu. Botond şi al i ostaşi ai ungurilor.apud Gh. un bărbat foarte renumit. 8 Furcă patibulară. prin care se vâra gâtul condamnatului. op. bărbat sângeros. Dar. Ştefan. Şi dimpotrivă nu s-au înstrăinat. 121. Popa-Lisseanu. Chiar şi pe francii răsăriteni. 6 Cunrad. odinioară prietenul cel mai intim şi consilierul cel mai credincios în cele secrete al împăratului Carol cel Mic. fiul lui Tosu. Lelu.apud Gh. neobosită experien ă a pericolelor. de la anul 913 . pag. vesti i odinioară şi cei mai glorioşi ostaşi ai lui Zulta. Aşadar. fratele comitetului Waldo. 10 Erchangenus şi Bertoldus au fost generali germani . 121. după ce a luat cu sine operele şi tezaurele Jără seamăn. ducii acestora10. cit. au început să facă multe rele. la ducele Zulta. în timp ce vroia să-şi cure e pântecele noaptea stând în singurătate pe zidul fortăre e. Căci aceştia erau bărba i războinici şi tari la suflet. atunci a fost rănit grav prin lovitura unei săge i. cărora nu le-a fost altă grijă1 decât să subjuge neamuri stăpânului său şi să devasteze regatele altora. primind toate bunurile lor. intrând în Lombardia. au invadat păr ile Alamaniei şi au luat multe din bunurile acestora. Şi. cetate în Italia . 5 Adică Lotaringia. atunci o mul ime nenumărată a lombarzilor a pierit prin loviturile săge ilor ungurilor. au distrus prin foc şi sabie toată Ba-varia şiAlemania şi Saxonia şi regatul latharian9.apud Gh. Popa-Lisseanu. unde au devastat în mod crud cetatea Padua3 prin masacrare şi incendii şi sabie şi mari jafuri. au culcat la pământ cu foarte violent masacru. azi Friul. şi fixată apoi de un stâlp gros”.. Care. care fuseseră rămaşi dintre ei. s-au întors în Ungaria.

Prin umare. Veroce. Şi. pe care l-a numit Tocsun. cu ajutor unguresc. adică Lambardia. cit. Dar. când s-au întors de aici victorioşi. ducele Zulta şi fruntaşii lui nu pu in s-au tulburat şi au devenit duşmanii teutonilor. regele teutonilor. au jefuit pe drumuri stabilite aproape întrega Italie. azi provincia Turin. precum şi pe Ircund. să atace pe numitul rege Atho. a întins o cursă lângă fluviul Ren9 şi. păr negru şi moale. Ea îşi trage numele de la tongobarzii care au cucerit nordul Italiei la început. situat aproximativ pe teritoriul actualului Senonais. după cum ve i auzi în cele ce urmează. 123 1 37 . 9 Evenimentele se referă la luptele de la Lech (955). fiul lui Eusee. au traversat râul Ren2 şi au distrus regatul Lotaringiei. oraş în Italia. atacându-i cu întreaga elită a regatului său. fiindcă nu putuseră să-i facă nici un rău prin ea. de unde şi forma folosită de Anonymus. Botond. au început să ceară ajutorul ungurilor. au luat cu asalt Taurina5. popor al Galiei. bucurându-se încununa i de victorie. Cap. Atunci urmăresc cu îndârjire pe duşmani şi. bărbat foarte vestit. op. cu referire . a apucat să slăbească în chip ciudat. unde ungurii au fost stopa i definitiv. şi-au deschis drumul prin râpele senonilor3. cu ochi frumoşi şi mari. rege (936-962) şi împărat german (962-973) din dinastia saxonă. spre Alpii Cottieni şi izvoarele Fadului. a plecat din via ă şi a fost îngropat aproape de fluviul Vereucea10. a trimis o oaste mare împotriva lui Atho. acei duşmani ai lui Atho. op.. regele teutonilor. regele teutonilor. fiul lui Eusee. unelteau la moartea lui printr-o crimă detestabilă. fiul lui Culpun. pag. aproape de cotul acesteia . cu arcul şi săge ile. cât chiar şi pentru moartea lui Lelu şi Bulsuu. şi n-au trecut sub tăcere cum le-ar putea da înapoi soarta. după ce au cercetat regiunea plană6 a Lambardiei7. Popa-Lisseanu. 122. apar inând duşmanului învins.apud Gh. dându-i mult aur. Dar gra ia divină fiind ajutătoare. 4 Segusa. au jefuit. Longobarzii au fost cunoscu i şi sub numele de langobarzi. ducele Zulta şi ostaşii săi au început să se mişte împotriva acestora. cit. a omorât pe mul i dintre ei. popor din gallia Transpadană. Atunci Hoto8. Care. şi l-au rugat. au lovit din nou cu sabia Ba varia. au trecut urcând Mun ii Senonilorşi au luat cetatea Segusa4. pag. azi Susa. 6 Regiune plană „câmpie". atâta pentru pacea lor şi pentru bani. de origine galică sau ligură.în special . îndată ce au plecat de la ducele Zulta. Despre duşmanii regelui Atho În acelaşi an. LVI. bărbat războinic. în acelaşi război. pe când Botond şi Urcun se întorceau veseli în ara Pannoniei. De aici. Care. au trimis solii la ducele Zulta. 7 Adică Lombardia. Popa-Lisseanu. cetate foarte bogată. Şi pleca i de aici în ziua de Păresimi. mânat de mânie. fiul lui Culpun. Şi pe al ii răni i grav i-a întors în fugă. apoi o parte din Italia centrală şi meridională. au omorât un oarecare mare duce. fiul lui Eleud. Lovind violent chiar şi întreaga Gallie. bisericile lui Dumnezeu în mod crud. de moartea lui Lelu şi Bulsuu şi a celorlal i ostaşi ai săi.Gallia şi. Cărora le-a pus ca şefi şi conducători pe Botond. în anul întrupării dumnezeieşti 931. intrând. 8 Adică Otto cel Mare. Dar ducele Zulta. şi pe Zobolsu. Atunci. 5 Taurini. Fiindcă ştiau că ungurii erau de neînvins în muncile obişnute ale războaielor şi că Dumnezeu a oferit prin ei. ducele Zulta. prin fier şi sabie. duşmanii lui Atho1 regele teutonilor. după ce acele popoare foarte războinice şi foarte asigurate prin pozi ia naturală a locurilor au fost învinse. 2 Adică râul Rin. le-au jefuit. în încercările lor de a invada occidentul. în anul 962 a pus bazele Sfântului imperiu roman de na iune germană. au pierit printr-un mare măcel din cauza capcanelor saxonilor. prin popoarele alimini. aceasta să fie cunoscută tuturor celor care vor Adică Otto cel Mare. ale căror arme. Pleca i de aici. ung. lângă Turin . de către Otto cel Mare. Alemania şi Saxonia şi Turingia. un pârâu care se varsă în Dunăre.. la multe regate. Atunci. îmbelşugată şi abundentă de toate bunurile. Şi. obosit de lunga muncă a războiului. 10 Vereucea. cu inima gemând. Dar. avea coamă ca leul. atunci Botond. a născut un fiu. după ce toate neamurile amintite mai înainte au fost supuse.la partea septentrională a Italiei.apud Gh. Dar cei care au reuşit să scape din acestea s-au întors la casele lor. din cauza ofensei provocată de aceştia. şi Urcun. s-au întors în propria lor ară. Dar după aceea. Şi de acolo s-au întors în propria ară cu o mare victorie. Botond şi Urcun şi cei rămaşi din oştire voind mai mult să moară în război decât să piardă o victorie însuşită lor. bicele furiei sale. 3 Senoni.

nume turcesc. ung. după ce au auzit despre bunătatea acestuia. Dar acest Thonuzoba a trăit până în timpul sfântului rege Ştefan. Şi în acelaşi fel dispare partea polonilor până la Muntele Turtur. Căci din ara Bular6 au venit oarecari stăpâni foarte nobili cu o mul ime mare de ismaeli i al căror nume fuseseră: Billa şi Bocsu. ung. Şi.. în acel timp. 6 Bular. care au venit în Pannonia cu ducele Almus. pentru serviciul numitei fortăre e. Şi însuşi ducele Zulta. din ai cărui urmaşi se trage Ethey. să trăiască în veci cu Christos. Dar. Iar ducele Tocsun. ca nu cumva mai târziu. în acelaşi timp. ducele le-a dăruit pământuri din diferite locuri ale ungurilor şi pe deasupra le-a cedat pe veci o fortărea ă care se numeşte Pest7. pag. până la mare. după cum făcuse la început hotarul regatului Borsu. Tomaj. Şi. 9 Thonuzoba. Există mai multe localită i purtând acest nume . Iar Bylla şi fratele său Bocsu. deci confirmă prezen a popula iei româneşti înainte de venirea ungurilor. 2 1 38 . după ce a inut sfat. şi tot în acele păr i a dat rutenilor să construiască o fortărea ă. un vad peste Tisa . Abad. Azi intră în componen a capitalei Ungariei. ibidem. Şi. ung. Popa-Lisseanu. Cărora. 124. 11 Kemey este numele unei regiuni din stânga Tisei . mul i oaspe i au venit la el în număr mare din diferite na iuni. a fost înmormântat la portul Obad12. străveche cetate dacică. 8 Heten. op. 3 Musun. deşert în credin ă. nume turcesc. Iar ducele Tocsun a născut un fiu cu numele Geysa. să poată pustii hotarele ungurilor. Tucsun sau Tocsun a fost fiul lui Zulta sau Zoltan (citit Soltan) şi al fiicei iui Menu Morout.apud Gh. 10 Thomoy. împreună cu to i fruntaşii Ungariei. din ara bisenilor a venit un oarecare ostaş. pe când fericitul rege Ştefan predica vorbele vie ii şi boteza pe unguri. al cincilea duce al Ungariei. Ea a fost deci găsită acolo de către unguri la venirea brîn Pannonia. trăind cu so ia. a păstrat în toate zilele vie ii sale. Şi. cit. localitate mlăştinoasă aproape de Laita . Către apus. pentru apărarea regatului său. Cap. Iar din partea boemilor a fixat hotarele până la fluviul Moroa5. atunci Thonuzoba. trebuind să se boteze el însuşi şi so ia sa.ibidem. cunoscu i şi sub numele de bisseni.apud Gh. Si. al cărui nume a fost Thonuzoba9. op. tatăl lui Urcund. ca nu cumva. care a trăit în secolul al VIIIlea 7 Pest. după reîntoarcerea ostaşilor săi. numele mai multor localită i din Ungaria . Popa-Lisseanu. Popa-Lisseanu. Şi din partea teutonilor până la podul Guncil2. din care descinde neamul Thomoy10. pag. atunci ducele Zulta a adus fiului său Tocsun o so ie din a a cumanilor. fiind de origine peceneg (bissen). căruia chiar ducele i-a dăruit pământuri şi alte posesiuni nu modeste. sub astfel de condi ie ca ducele acestora să plătească anual tributurile regelui Ungariei. din aceeaşi regiune a venit un oarecare ostaş foarte nobil cu numele Heten8. ung. şi Bulan. Guncil. strămoşul său.apud Gh. a fixat hotarele regatului Ungariei din partea grecilor până la poarta Wacil şi până la ara racy. pod peste Laita .să ştie că ostaşii ungurilor au purtat acesta şi alte războaie în acelaşi fel până în timpurile ducelui Tucsun1. Iar a treia parte a lăsat-o urmaşilor săi. 5 Adică Morava.apud Gh. numele său fiind latin. 124. Lutum Musun este nume latin. Şi la acelaşi hotar dincolo de mocirla Musun3 a aşezat să locuiască chiar şi nu pu ini bisseni4. ung. fiul său. pag. sub numele de Buda-Pesta. înfuria i din cauza ofensei princinuită lor. teutonii. Căruia ducele Thocsun i-a dat pământ ca să-l locuiască în păr ile Kemey11 până la Tisa. 12 Obad. în timp ce ducele Zulta şi ostaşii săi au fost astfel înrădăcina i pretutindeni ca unguri. de neam ducal.. dar Urcun. 123. LVII. în al treilea an al domniei fiului său a plecat din închisoarea vie ii pe calea fiin ei veşnice.. nepotul ducelui Tocsun. Despre organizarea regatului Iar ducele Zulta. op. în for ă şi pace. Mozony. Heteny. Şi el însuşi fiind în via ă. cit. făcut creştin. Popa-Lisseanu. unde este cetatea Spaletina. n-a vrut să fie creştin. fiul lui Bunger. cit. regele chazarilor-turci din nordul Caucazului. a primit jurământul nobililor săi şi pe fiul său Tocsun l-a făcut duce şi conducător absolut asupra întregului regat al Ungariei. toate drepturile ării sale. V. a trăit cu Christos în veci. unde acum este portul Obad.ibidem. 4 Adică „pecenegi". Goncol. au cedat două păr i din poporul adus cu sine.

Încheiere Copiindu-l pe Laszlo Fejerpataky. Beşan nu a tradus pe Anonymus din limba latină. Mihail Beşan a transcris textul latin folosind litere cursive pentru acelea care ar lipsi din acest text şi pentru care L. având 141 variante. deoarece în realitate. adică folosind traducerea în limba ungară realizată de L. Fejerpataky a întrebuin at literele mici. astfel cum rezultă din tabelele 1 şi 2 anexate Autor Paul Lazăr Tonciulescu 39 . ci din ungureşte. Fejerpataky. precum şi a unui număr de 157 semne grafice silabice sau grupe de foneme. Această manieră de transcriere dovedeşte că M. Anonymus a întrebuin at anumite semne grafice în scopul prescurtării unor cuvinte sau chiar grafeme originale pentru redarea. am constatat existen a a 26 semne grafice alfabetiforme. probabil pentru a mări viteza de scriere şi a economisi hârtia. Făcând un inventar al grafemelor întrebun ate. Acest sistem de scriere este specific evului mediu. din text nu lipseşte nici o literă. având 236 variante. în special. a silabelor.

cetate .Cap. LOCALITĂ I Şl CETĂ I .Cap. LI . XXXV .Saruuar-Cap.Kenezna .Cap.Belland .cetate . l .Iaurinum/Geuru .XLIX .Cap. XXXVII . XLVI . XXIV .Cap.Botua .Horom .Cap. XXXIII .Cap.cetate .Cap.Menu Morout .cetate .CONFORM ANONYMUS A.XLVIII .cetate .XLI 40 .XI .Cap. XIV .Cap.Cap. XLIV .Sunad-Cap.Titulus .Cap.Cap.Borsova .Cap.Gelou . INSULE .Cap.Colgouci . XXXVII . XXXIII .Bana . XXXII .XII C.cetate .Peytu-Cap.Cap.Nougrad .Cap.cetate .Cap.Borona .cetate .Castellum . LVII .Cap.Cap. l .Bezprem . XXXIII.cetate .Blundus .Cap.Gyoyg/Ghioig . XL . XLIX .cetate .Cap.Surcusar-Cap.Nitra/Nitria .Cap. PERSONALITĂ I ROMÂNE.Thyon . ELEMENTE TOPONIMICE ROMÂNE Şl LOCALNICII GĂSI I DE UNGURI ÎN PANNONIA Şl TRANSILVANIA LA INVADAREA ACESTORA LA ANUL 896 .Buduuar/Buda . XXXVII .Cap.Curtueltou .Cap.Ahtum .Salanus .Cap. XLVIII .Castrum ferreum/cetatea de fier. XLVI . şi Posada) .cetate .Purozlou-Cap.Cap. XLIV D.Posaga .Bototun/Lacul Balaton . XLIV .Cap.Musun .cetate . XXXVII .cetate .cetate (v.Ferteu .Castrum salis/cetatea de sare .Apele Calde . L B.Cap.Cap.Stumtey . XLIII . XXXI .Casu .Cap.Sepel .cetate . XIX .Cap.Olpar .Cap.ORGANIZA II STATALE ROMANEŞTI. XXXII . XLVI .Cap. XL . XLVIII -cetate . XL . DUCATE . BĂL I . XLIV . XXXVII. XVII . XXXVII .

XLVIII .Cap. XLIV F.Cap.Zouolon .Turobag-Cap.Bodoctu-Cap.Zopus-Cap.Zecuseu .Menu-Cap.Igfon-Cap. XXIII.Urscia .Salanus-Cap. XL .Turda-Cap.Mons Sanctus Martinus . MUN I . XXXIII. Blac. LI .Kean-Cap. Locuitorii pământului şi popoare subjugate -Cap. XIX I.cetate .L .Vertus-Cap.XLIX .XI .Ursoua/Orşova .Trusun .Veluquius . LVII J. Blas . XLVIII. XIX . PODURI -Guncil-Cap.XXVIII . XLI. XXXIII .Cap.Drugma-Cap.Cap. XXV. 2.Beuldu.XIX .XIV . PORTURI .Glad-Cap. XXXII.Cervinus Mons L .Bulhadu-Cap.Tursoc-Cap.Zarand . XXI.Pacaztu-Cap. L .XI .Cap. XXIX.Cap.Zotmar/Sătmar .Cap. XLVI .Gemelsen . XXXIII . PERSONALITĂ I . LII .Cap. LOCUITORII PĂMÂNTULUI Şl POPOARE SUBJUGATE 1. XL .Iula-Cap.XIX .Cap. L . L. XLIII . PĂDURI .Teteuetlen-XXXVIII G.Cap. XXI .Ugosa .Cap.Matra-Cap.Cap.Gelou . LVII 41 .Loborji-Cap. XXVIII.cetate . XXIV . XXIV . XXXII H. XLIV .XI. XXIV.Cap.. LIII.Obad-Cap. XLVI . XXXII .Morout-Cap. XXXIII – cetate E. XXII. XI .Peturgoz-Cap.XI . XXXV .Cap. XIII .Centum Montes .

VADURI . XLIV . XLIV 42 .Zomus-Cap. XXXI . XLI K.Paztuh-Cap. XXXII .Ystoros-Cap. XXXII .Crisius .Danubius-Cap. XXXIII .Vadum arenarum/Vadul nisipurilor . XXXII .Cap.XLI .Couroug-Cap.Ponoucea . XI .Cap.cap.Cheuee-Cap. XXXV .XXXIk .Tetel-Cap. XXXII.XXX .Topulucea-Cap. XI .Seztureg-Cap.Cap.Cap. L .Tyscia/Tisa . XLI .Vereuca/Vereucea . XVII .Sabaria-Cap. XLIV .Cap.Cap. PUNCTE TOPONIMICE .Cap.Raba-Cap.Cap.Saru-Cap.Egur-Cap. XIX .Ca p.Sytua.Cap. XLVIII . XXV . L . LVII .LVII .Cap.Naraghi.Zoloncaman .Budrug-Cap.Cap. XXXVIII M.Budrug-Cap.Loponsu.Souiou.Cap.Porta Mezesyna .Uoyos/Voios .Kemey-Cap. XLVI .Morisius.Temus-Cap. L . XI L.Cap. XLIV . XLIII .Ypul.Tucota. XXXI . L .. XXXV . L .XI . RÂURI . XXXIII .XI . XI.Cap.Culpe-Cap.Aureus/Arieş .Turu.XIV .Tekereu-Cap. XXVIII . L . Morus .Caliga-Cap. XLIV .Puteus Salsis .Racus-Cap. LI .Cap.Zogea-Cap.Cap. XLVI .Cap.Rabucea-Cap.Tu rmas .Iouxas-Cap.

43 .

44 .

45 .

46 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful