P. 1
Traian Băsescu

Traian Băsescu

|Views: 32|Likes:
Published by Laurentiu Zabet

More info:

Published by: Laurentiu Zabet on Jan 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/17/2012

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE, DEPARTAMENTUL DE RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE ŞI STUDII DE SECURITATE

SPECIALIZAREA
MANAGEMENTUL INTEGRĂRII EUROPENE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Preşedintele României

Coordonator ştiinţific Conf. univ. dr. Tabără Vasile Masterand Zabet Laurenţiu

Sibiu
- 2012 -

1

alături de Guvern.370/2004 privind alegerea Preşedintelui României1. menținut până în 1961. când a fost înlocuit de Consiliul de Stat. partea I. 2004. care primea și atribuțiile de șef de stat. Prezentarea autorității. nr. aceste atribuții au fost preluate de un organ colegial. Jurământul de credinţă se depune în fața celor două camere ale Parlamentului. între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit aceasta majoritate. Începând cu 27 decembrie 1989. al cărui președinte preia și atribuțiile de șef de stat. şeful executivului. p. se organizează al doilea tur de scrutin. funcția de șef de stat este încredințată Prezidiului Marii Adunări Naționale. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. în sistem de vot majoritar. Până la abdicarea regelui Mihai I. Odată cu proclamarea republicii. Este declarat ales candidatul care a întrunit. între cele două autorităţi publice neexistând raporturi de subordinare. prin constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). se instituie funcția de Președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale. Rodica Narcisa Petrescu. direct.PREŞEDINTELE ROMÂNIEI 1. La investiţia de şef de stat. Editura Accent. în primul tur de scrutin.81 din Constituţie şi Legea nr. începe exercitarea mandatului prezidențial. ediţie actualizata. Președintele României este ales prin votul direct al cetățenilor. drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. organele centrale ale puterii politice se reorganizează. competenţa. Preşedintele României este. Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională. Cluj Napoca. În conformitate cu art. denumit Prezidiul republicii. atribuțiile de șef al statului român au fost deținute și exercitate de rege. Conform Constituției din 1948. suveranitatea. 887 din 29 septembrie 2004. De la acest moment. preşedintele depune un jurământ conform actualei constituţii. egal. La începutul lunii februarie a anului 1990. independența. Drept administrativ. reunite în ședință comună. Așa să-mi ajute Dumnezeu!” 1 2 Publicată în “Monitorul Oficial al României”. unitatea și integritatea teritorială a României. să apăr democrația.2 „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român. în două tururi de scrutin. la 30 decembrie 1947. să respect Constituția și legile țării. majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. secret şi liber exprimat. şeful statului este ales prin vot universal.7 2 .

. ca şef al executivului. etc. La 20 decembrie 2004 (până în prezent) Traian Băsescu a fost ales preşedintele României. 1992.23 mai 2007. prin această prevedere încercându-se o poziţionare neutră a instituţiei faţă de forţele politice.cit. op. Ioan Vida. 4 Această funcţie nu poate fi interpretată în conotaţia sa juridică (Dana Apostol Tofan. în sensul că nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici. integritatea teritorială. Editura Monitorul Oficial. Antonie Iorgovan. de când ea este exercitată de o singură persoană.op. Traian Băsescu a fost reconfirmat în funcție. Rodica Narcisa Petrescu.5 - naţională. - Preşedintele României se bucură de imunitate. președintele este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. 5 A se vedea A. În urma referendumului din 19 mai 2007.76. Preşedintele garantează independenţa precum şi între stat şi societate (art. A se vedea şi Corneliu Turianu. Iorgovan. prin lege organică3. Funcția propriu-zisă de președinte al republicii a fost creată în anul 1974. - conform Constituției. preşedintele emite: ● 3 acte politice ( mesaje) Florin Vasilescu.80 din Constituţie).1 din Constituţie. Funcţiile Preşedintelui României sunt: - şef de stat – în exercitarea căreia reprezintă statul român în raporturile interne şi externe... Tratat. a exercitat funcția de președinte interimar.6 În realizarea competenţelor ce-i revin. în măsură să-i confere posibilitatea de a-şi exercita funcţia de mediator sau de arbitraj între puterile statului şi între acestea şi societate. în “Dreptul” nr.Durata mandatului Președintelui este de cinci ani. p. este garantul Constituţiei şi mediator4 între puterile statului. p. ca urmare a votului Parlamentului de suspendare a președintelui Traian Băsescu. p.188. Discuţie în legătură cu eventuala modificare a reglementării imunităţii parlamentare şi a şefului statului. 3 . președintele Senatului. numărul maxim de mandate care poate fi obținut este de două şi poate fi prelungit numai în caz de război sau catastrofă. Preşedintele nu poate fi membru al unui partid politic după dobândirea funcţiei (şi nici nu poate cumula o altă funcţie publică sau privată)..cit..Constituţia României comentată şi adnotată.103) ci doar ca o prerogativă morală. p. op. veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice.72 alin. Ioan Muraru. Ion Deleanu.7/2001. în Mihai Constantinescu. Nicolae Văcăroiu..290.83 coroborat cu art. 2001.cit.30 şi urm. În perioada 20 aprilie 2007 . 6 Art. încheie tratate internaţionale. p. alături de Guvern.

Ordonanţa de urgenţă nr.63. toate problemele importante militare. Legea nr. Decretele. 7 8 Art. Mediul social a) Atribuţii în relaţia cu corpul electoral. p. 99/2005.cit. dar superioară actelor guvernului. 92/2003. voinţa cu privire la probleme de interes naţional. 2. Călinoiu. 4 . 10 T. Puterea executivă şi administraţia publică. Legea nr. de reglementare a unor situaţii ce vizează starea de urgenţă sau de asediu obligând autorităţile executive la luarea măsurilor de punere în aplicare a prevederilor prezidenţiale. Cu toate acestea. Ioan Vida. economice. G. ● individuale.1. iar nepublicarea lor atrage inexistenţa actului.. prin referendum.90 din Constituţie. se contrasemnează de primul ministru şi se publică in Monitorul Oficial al Romaniei. 1994. Decretele pot fi: ● normative. Drăganu. C. op.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului11 vine să exemplifice câteva probleme care pot fi considerate de interes naţional: adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia de dezvoltare economică şi socială a ţării.regimul general al proprietăţii publice şi private. partea I. 1992. Relaţiile pe care acesta le are cu: 2. 11 Publicată în “Monitorul Oficial al României”. fiind de interes naţional9. Duculescu.40.7 Această atribuţie nu a fost încă exercitată de şeful statului. Consultarea alegătorilor prin referendum semnifică îmbinarea democraţiei reprezentative cu procedee ale democraţiei semi-directe. acte administrative de numire sau revocare din unele funcţii publice. Cele cu caracter individual se comunică şi celor interesaţi. 9 V. Editura Dacia. p. Cluj Napoca. la nivel informal. nr. de regulă. Duculescu. 551/2003.278. p. o armă de presiune asupra legislativului 10. 84 din 24 februarie 2000. cu modificările şi completările aduse de: Ordonanţa de urgenţă nr. Introducere în teoria şi practica statului de drept. Bucureşti.● acte juridice (decrete) Decretele sunt acte juridice cu caracter normativ şi cu caracter individual având o forţă juridică inferioară Constituţiei şi legilor. Editura Monitorul Oficial. politice. preşedintele poate cere poporului sa-şi exprime. După consultarea Parlamentului. el poate deveni.8 Textul constituţional a fost criticat deoarece are un caracter prea general. adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la: .

● acordă graţierea individuală.. .organizarea generală a învăţământului. Preşedintele României va putea exercita 12 Art. necesară în vederea adoptării ulterior a unei legi care să pună în practică voinţa populară. participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale. la propunerea primului-ministru. Dacă însă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului. de general şi de amiral. ştiut fiind faptul că referendumul nu are caracter legislativ iar Preşedintele nu are iniţiativă legislativă. precum şi regimul general privind autonomia locală. . Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii12: ● conferă decoraţii şi titluri de onoare. în condiţiile prevăzute de lege.85-87 din Constituţie): ► ► Numirea Guvernului . organizarea armatei.încheierea. . 2. .2. Mediul politic a) Atribuţii în relaţia cu Guvernul (art. ● acorda gradele de mareşal. semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durata nedeterminată sau pe o perioada mai mare de 10 ani.structura sistemului naţional de apărare.reforma justiţiei şi combaterea corupţiei.Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia Revocarea şi numirea miniştrilor în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a de primministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.regimul general al cultelor. . a teritoriului. postului. ea are menirea de a asocia corpul legiuitor la iniţiativa prezidenţială.organizarea administraţiei publice locale. ● numeşte în funcţii publice. .integrarea României în structurile europene şi euroatlantice. a) Alte atribuţii.94 din Constituţie. În ceea ce priveşte consultarea Parlamentului înainte de organizarea referendumului. 5 .

Mesajul preşedintelui are rolul de a atrage atenţia asupra unor probleme. Verginia Vedinaş. doctrina apreciază că el poate fi prezentat direct de către Preşedinte. cu atât mai mult cu cât cele două camere legiuitoare se reunesc în şedinţă comună cu acest prilej15. de război. în calitatea sa de şef al forţelor armate. ► Preşedintele adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii. în alte situaţii..300. În cursul unui an. mesajele sunt facultative. Parlamentul poate fi dizolvat o sin-gură dată. De asemenea. 15 Art. asigurarea ordinii publice şi.. care impune adresarea unui mesaj de înştiinţare a Parlamentului imediat după ce Preşedintele ia. p. apărarea ţării. Din jurisprudenţa Curţii constituţionale reiese foarte clar faptul că mesajul nu trebuie supus dezbaterii parlamentare.65 din Constituţie. Iorgovan. 14 2 A se vedea Dana Apostol Tofan. Drăganu.. A. evident că Parlamentul poate decide dezbaterea aspectelor sesizate prin mesaj. p. op.cit.această atribuţie numai pe baza aprobării Parlamentului. ► ► Consultarea Guvernului . b) Atribuţii în relaţia cu Parlamentul. Tratat. În principiu. Şi în acest domeniu Preşedintele este 13 A se vedea T.. Preşedintele României poate să dizolve Parla-mentul.. dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură.cit.. ► Dizolvarea Parlamentului. Drept administrativ şi instituţii politicoadministrative. p. dacă se consideră necesar. p. printr-un consilier prezidenţial sau printr-o scrisoare publică14. la cererea primului-ministru.244 .op. Preşedintele prezidează şedinţele Guvernului la care participă. 6 .92. Editura Lumina Lex.. de asediu sau de urgenţă. După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.256. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare.Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la Participarea la şedinţele Guvernului. acordată la propunerea primuluiministru. Preşedintele României poate lua parte la şedinţele probleme urgente şi de importanţă deosebită. Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă. măsuri urgente pentru respingerea unei agresiuni armate contra ţării13. 2002.cit.114. care rămâne singurul abilitat să decidă luarea unor măsuri pe baza mesajului Sub aspectul formei de adresare a mesajului. op. fără a avea vreun efect juridic asupra Parlamentului. fiind doar un act politic al Preşedintelui. dar uneori o astfel de problemă este indicată chiar de legea fundamentală: este cazul art. Credem însă că ar fi lipsă de respect pentru corpul legiuitor transmiterea unui mesaj prin intermediari.

Toate aceste aspecte arată.. în consecinţă. De asemenea. neîntrunirea în sesiune extraordinară17. Termenul în care se poate face promulgarea este de 20 de zile de la primirea legii.fie legea este retrimisă de Parlament spre promulgare sau sesizarea de neconstituţionalitate este respinsă de Curtea constituţională. 3) - fie..fie legea este modificată în sensul criticilor prezidenţiale şi revine spre promulgare. menită a rezolva situaţii politice de criză. există trei soluţii: 1) . caz în care Preşedintele este obligat să promulge legea în termen de 10 zile. în definitiv.. dacă sunt motive suficiente pentru această opţiune16.303.condiţionat în acţiunea sa de votul negativ al Parlamentului. în doctrină sunt criticate dispoziţiile din Regulamentele celor două camere. care trebuie să-şi dea demisia pentru a declanşa formarea unui nou Guvern. o singură dată. p. Cât despre posibilitatea de a refuza întrunirea camerelor. sau poate sesiza Curtea constituţională în vederea verificării constituţionalităţii unor dispoziţii ale legii. sesizarea de neconstituţionalitate este admisă de Curte. 16 17 A. rezultată din alegere. prin urmare el nu poate dizolva Parlamentul în cazul unui alt tip de blocaj instituţional. În acest caz. ► Preşedintele promulgă legea. pe baza solicitării Preşedintelui. poziţia destul de şubredă pe care Preşedintele o are în sistemul nostru constituţional faţă de Guvern şi mai ales de Parlament. ► Preşedintele convoacă Parlamentul nou ales în prima sesiune. caz în care acelaşi termen de 10 zile se aplică. p.I. caz în care demersul prezidenţial a avut succes şi legea va fi trimisă Parlamentului spre punere de acord cu poziţia Curţii. şi poate cere întrunirea Parlamentului în sesiune extraordinară.. vol. Preşedintele poate retrimite. op. Pe de altă parte. în fine. trebuie remarcat că Parlamentul nu este convocat automat prin solicitarea Preşedintelui. 7 . Iorgovan. Tratat. care permit respingerea ordinii de zi în orice situaţie şi. pe parcursul mandatului guvernamental.. are foarte puţine şanse de aplicare în practică.116. Tot în acest termen. legea spre reexaminare corpului legiuitor. în flagrantă contradicţie cu raportul dintre legitimtatea sa democratică. Reglementarea restrictivă face ca această instituţie juridică a statului de drept.cit.. Prin promulgare Preşedintele autentifică textul legii şi atestă regularitatea adoptării sale. dizolvarea poate fi decisă numai cu participarea Guvernului.cit. şi ce a corpului legiuitor sau a executivului. 2) . Dana Apostol Tofan. investind-o astfel cu formulă executorie şi obligând autorităţile publice să treacă la aplicarea ei. Literatura de specialitate se exprimă în sensul că poate fi convocată în sesiune extraordinară şi numai o cameră.op. şi că preşedinţi ai camerelor au competenţa să convoace camerele în sesiune extraordinară.

Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. iar pentru a deveni efectivă trebuie să fie votată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor. conţinutul propunerii de suspendare. aspect lăsat la latitudinea şefului de stat. În cazul aprobării ei. iar data depunerii semnifică declanşarea procedurii de suspendare. fiind vorba. Competenţa dezbaterii şi votării propunerii aparţine Camerelor reunite în şedinţă comună. Propunerea de suspendare motivată şi lista celor care o susţin se depune la Secretarul General al Camerei unde cei ce au formulat-o au ponderea.146 litera h) din Constituţia republicată.(1) coroborat cu art. participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele 8 . faţă de formele răspunderii administrative.95 alin. de o răspundere administrativ-disciplinară. Propunerea trebuie temeinic motivată. cu aprobarea 18 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională. a) Atribuţii în domeniul apărării. Abia după primirea avizului se poate trece la dezbaterea propunerii de suspendare. Procedura tragerii la răspundere. la libera sa apreciere. Procedura de suspendare este dezbătută după procedura stabilită de Regulamentul şedinţelor comune. în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui. Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia depreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării18.c) Regimul răspunderii politice a Preşedintelui României Art. urmată de sancţiunea demiterii prin referendum. Secretarul General al Camerei unde a fost depusă propunerea are obligaţia să comunice Preşedintelui o copie de pe listă şi motivele sesizării şi să aducă la cunoştinţă celeilalte Camere. El poate declara. Potrivit Constituţiei. în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care Preşedintele încalcă prevederile Constituţiei poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi trebuie adusă neîntârziat la cunoştinţă Preşedintelui. Înainte de dezbaterea propunerii de suspendare.95 din Constituţia republicată prevede suspendarea din funcţie privită ca o răspundere politică a Preşedintelui. iar treimea de parlamentari se raportează la totalul acestora şi nu la membrii uneia din Camere. este obligatorie sesizarea Curţii Constituţionale în vederea emiterii unui aviz consultativ potrivit art.

prealabilă a Parlamentului. Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului. el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. printr-un mesaj. potrivit legii. deoarece art. În acest context. socială şi de alta natură. şi dispoziţiile speciale disparate din legi speciale20.1). trebuie amintit regimul juridic al stării de asediu şi de urgenţă.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea C.T. a democraţiei constituţionale. prin urmare în acest domeniu se aplică doar convenţiile internaţionale la care România este parte. 20 Este vorba de reglementarea unor atribuţii specifice ale autorităţilor publice pe timp de război – spre exemplu. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune. Jandarmeria română.c din Constituţie). Dacă Parlamentul nu se află în sesiune.92 din Constituţie.2 lit. ce impun măsuri excepţionale.1/19993. precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii (art. aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale. hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului. pe lângă atribuţiile obişnuite.65 alin. guvernat de Ordonanţa de urgenţă nr. El este format din preşedinte (Preşedintele României). care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale. pe durata stării de război. se subordonează operaţional autorităţii militare naţionale la nivel strategic. iar dacă nu se află în sesiune. în cel mult 5 zile de la adoptare. starea de asediu sau sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate. militară. îndeplinind. se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor19. el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora. care prevedea trecerea de la starea de urgenţă la starea de asediu şi apoi la cea de război a fost abrogat în 2004. ori pentru prevenirea. b) Atribuţii în situaţii excepţionale. În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări. vicepreşedinte (primul ministru) 10 membri şi un secretar ce este consilier prezidenţial (Legea nr. limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre (art. în calitate de componentă a forţelor armate.S. economică.A. Starea de asediu şi starea de urgenţă privesc situaţii de criză. această prevedere ţine seama şi de faptul că numai Camerele reunite în şedinţă comună pot hotărî declararea mobilizării totale sau parţiale (art. 19 Art. în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. 9 .119 din Constituţie).6 din ordonanţa de urgenţă. mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. instituite pentru de alianţă militară. Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică. Numai în cazuri excepţionale.) fiind o autoritate centrală autonomă. în prezent nu avem o reglementare cadru a stării de război. În caz de agresiune armată îndreptată impotriva ţării. Preşedintele României instituie.

● tortura şi pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante. În cazul instituirii stării de asediu se pot lua măsuri excepţionale aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale (art.3. esenţială pentru menţinerea 10 . în mod obişnuit. independenţa. Starea de asediu şi starea de urgenţă pot fi instituite şi menţinute numai în măsura cerută de situaţiile care le determină şi cu respectarea obligaţiilor asumate de România potrivit dreptului internaţional (art. cu excepţia cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război. ● restrângerea accesului liber la justiţie. a urmărilor unor dezastre. care ameninţă suveranitatea. 2) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea.2).133 alin.(1) din Constituţia republicată. Preşedintele poate refuza numirea unor persoane dar nu poate adăuga nici un nume pe lista propusă de Consiliul Superior al Magistraturii. după caz. unitatea ori integritatea teritorială a statului. Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică. actuale sau iminente. limitarea sau înlăturarea.adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave. consacră expres rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei. potrivit dreptului naţional sau internaţional. 2.3): 1) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale. art. ● condamnarea pentru infracţiuni neprevăzute ca atare. Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă sunt interzise: ● limitarea dreptului la viaţă.Mediul juridic a) Atribuţia Preşedintelui de a putea participa la şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii. ● Astfel. În ce priveşte atribuţiile Preşedintelui în raporturile cu justiţia. economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii (art.31). în doctrină au fost analizate două categorii de atribuţii şi anume: numirea magistraţilor şi acordarea graţierii individuale.

controlul respectării procedurii alegerii Preşedintelui României şi confirmării rezultatelor sufragiului.. el poate sesiza Curtea cu privire la neconstituţionalitatea unei legi înainte de promulgare (art. i) din Constituţie. În temeiul art.142 şi 146 din Constituţie). cu excepţia celor stagiari. Dacă legea este declarată constituţională de către Curte.73 lit. pentru soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice [art.. în doctrină au fost formulate două concluzii şi anume: graţierea poate fi şi colectivă. care continuă să fie recrutaţi de Ministerul Justiţiei. dar nu şi ulterioară. în general. acordarea unui aviz consultativ pentru propunerea de 11 . “Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă”. iar în al doilea rând. ea se va întoarce la legiuitor pentru a fi pusă în concordanţă cu opinia Curţii constituţionale.(2) raportat la art. acordarea graţierii individuale este o atribuţie exclusivă a Preşedintelui României. Pentru faptele sǎvârşite în exercitarea funcţiei. dimpotrivă.(1) din Constituţia României. constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunicarea celor constatate Parlamentului şi Guvernului. de către Curte [art. În primul rând. atribuţie introdusă în anul 2003]. decretele emise de Preşedinte în exercitarea acestei atribuţii urmând a fi contrasemnate de primul-ministru.84 alin. Preşedintele este obligat să o promulge în termen de 10 de zile. fiind exercitată fără vreo altă condiţionare prealabilă.72alin. numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor. Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României. dacă. ce constă întro măsură de clemenţă în virtutea căreia o persoană condamnată penal este scutită de executarea totală sau parţială a pedepsei stabilite prin hotărâre judecătorească de condamnare rămasă definitivă.146 litera e) din Constituţia republicată. b) Atribuţii în relaţia cu Curtea Constituţională. alături de alte subiecte de sesizare. de către Curte [art. Preşedintele României are atât o rǎspundere politică. Preşedintele republicii se bucură de imunitate. Preşedintele României numeşte trei dintre judecătorii Curţii. cât şi una juridicǎ.(6) al aceluiaşi articol. ● Acordarea graţierii individuale este un drept universal al şefului de stat. legea este declarată neconstituţională. În sfera raporturilor dintre Preşedinte şi Curtea Constituţională se înscriu şi cele referitoare la: sesizarea Curţii. pentru ordinea de drept şi constituţională. caz în care ea va fi acordată doar prin lege organică conform art.146 litera f) din Constituţia republicată].stabilităţii în raporturile juridice. Faţă de această prevedere. Potrivit alin.146 litera g) din Constituţia republicată].

pentru ca aceasta să procedeze la reexaminarea ei (art. Preşedintele este suspendat de drept. • De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii. preşedintele are ca misiune să vegheze la respectarea acestora. 80 alin. • Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce. Pe plan intern. Raporturile interne sau externe ale Preşedintelui (cu specificări concrete). Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României. în şedinţă comună. alin. 9).146 litera h) din Constituţie]. ● să se adreseze Parlamentului.2 alin. înainte de promulgarea legii. la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. unitatea şi integritatea teritorială a tării (art. înainte de promulgarea legii.participă la exercitarea suveranităţii naţionale (art. de către Curte [art. desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.1). iar ca mijloace practice de acţiune poate: ● sesiza Curtea Constiţutională. primeşte scrisorile de acreditare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state (art. 77. litera "a" din Constiţutie). Pe plan extern. cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.2). ca esenţă şi condiţie primordială a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. ca ales al Naţiunii . pentru verificarea constituţionalităţii ei (art. c) Regimul răspunderii penale a Preşedintelui Potrivit art. neîntârziat.96 din Constituţia republicată: • Camera Deputaţilor şi Senatul. 12 .1). asumându-şi totodată răspunderea pentru îndependenţa. acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României. Într-un stat de drept.144. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.” 3. aprobă înfiinţarea.suspendare din funcţie a Preşedintelui României.prin corpul elelectoral . • Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele. pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.

a fost însoţit de instaurarea unei „corectitudini politice” pro-N. S.-I. suveranitatea. foarte vigilentă şi intolerantă. efortul de integrare în N. drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. 2002. Forţele care domină astăzi viaţa politică mondială. iar cei care au încercat să corecteze gravele erori de imagine au fost neînţeleşi de oamenii puţin pregătiţi în domeniul diversiunii politice. 4. iar ca şef al executivului.T.T. p. dependentă de forţe financiare interne sau internaţionale.80 din Constituţie) trebuie să vegheaze la buna funcționare a autorităților publice. Nici unul nu poate satisface toate cerinţele şi nu poate pune principiile şi valorile deasupra intereselor. An VII. Vezi Florin Constantiniu. imediat după evenimentele din decembrie 1989. ca şi cei care le susţin în diversele ţări supuse lor. în general. în timpul celui de al doilea război mondial şi în anumite etape ale Războiului rece. Observaţiile critice faţă de Occident. cu ajutorul unei prese aservite.S. Marrou le-ar fi spus „istoricii de serviciu”) au încercat chiar să dovedească – anevoioasă sarcină ! – că. Un şir de istorici (H. să fie consecvent în acţiunile şi deciziile pe cale le ia. cum s-a întâmplat de multe ori. (şi Occidentul) nu au avut decât un singur ţel: să elibereze ţările căzute în robia Moscovei. precum şi între stat şi societate (art. alin.O.21 Fiecare regim politic se proclamă pe sine ca fiind deţinătorul adevărului. ba chiar antinaţionale („Cine e antiamerican e antiromân”).. Preşedintele trebuie să fie modelul de comportament. conduită şi etică morală a cetăţeanului român.S. în anii stalinismului.1).● numi în funcţie judecătorii şi a procurorii.U. aparent sub ochii lumii. despre tot ceea ce se întâmplase. false. S. care. majoritatea poporului român avea imagini extrem de deformate. au făcut obiectul unor „monitorizări” atente. ele au fost calificate drept manifestări de antioccidentalism şi antiamericanism.R. sau reprimaţi chiar prin cenzură. 13 . la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (art.U.A. 2. deschisă. Concluzii dintre aceste relații și raporturi de îmbunătățirea calității. chiar absolut şi singurul apărător al intereselor poporului. pentru atitudinea lor faţă de U. Şi cei de astăzi sunt la fel. Cele de mai sus sunt incluse într-un capitol intitulat „Simetrii penibile”. în special. din 1945. În România. în parte coruptă. Dacă. nr. acum ni se spune că „Lumina vine de la Apus”. să apere democrația.U. ţes cu migală un văl de minciună în jurul evenimentelor majore ale vieţii contemporane. unitatea și integritatea teritorială a României (conform jurământului). 33. Preşedintele ca garant al Constituţiei şi mediator între puterile statului.A. în “Dosarele istoriei”.A. alături de Guvern trebuie să-şi folosească toate abilităţile pentru propășirea spirituală și materială a poporului român. Bukovski şi Beloiannis.A. 12 (76). independența. iar acele decizii să 21 Iată ce scria reputatul cercetător şi profesor universitar Florin Constantiniu despre noua „vigilenţă“ în faţa „corectitudinii politice“ din România post-comunistă: „La noi. ni se spunea că „Lumina vine de la Răsărit”. s-a grăbit să „înfiereze” şi să condamne orice critică adusă puterilor occidentale.. în primul rând. să respecte Constituția și legile țării.O. şi S.A.

datorită numeroaselor probleme de ordin social. societatea trebuie pegătită. ca răspuns al acestei indiferenţe a Statului (interese politice în domeniul electoral. Franţa de asemeni. Iniţierea unei reforme. privat. Acest „model” după lovitura de stat din 1989 a fost împrumutat de conducerea statului român din acea perioadă. Aceleaşi legi.) de a se implica în mod direct. chiar dacă la bază are acelaşi sistem juridic civil-low (dreptul romano-germanic) ca majoritatea ţărilor din UE. a funcţionarilor. informată (nu prin mass-media politicizată) şi totodată trebuie să se vegheze la respectarea legilor (începând din vârful piramidei până la bază).fie juste şi în interesul naţiunii. să se ţină cont şi de problemele stringente ale cetăţeanului de rând în măsura în care acesta poate ajunge la o minimă decenţă de trai. că numai prin comunicare şi cu bunăvoinţă se poate ajunge la o soluţie de compromis. a utilizatorilor. ţară cu tradiţie şi cultură. a grupurilor de interese şi a cetăţenilor. cât şi al orientărilor politice ale fiecăruia (sunt divergenţe de opinii şi în cadrul aceleiaşi formaţiuni politice). unde legile au fost lăsate la voia întâmplării (acelaşi lucru se petrece actual şi în România) astfel Mafia. nu trebuie să se compromită în public indiferent de acuzaţiile care i se aduc. Marea Britanie. Spun compromis pentru că ţara este mare şi nu se pot împăca toţi. presupune o schimbare a valorilor şi a modurilor de acţiune a aleşilor politici. ţine la valorile sale culturale pe care le promovează. pune accent pe domeniul privat. pe atât de eficace). spălări de „bani negri”. popor naţionalist. unde nordul cu influenţe austriece domină sudul (economic) care este mai puţin disciplinat şi receptiv la nou (tradiţiile sunt mai împământenite). ba mai mult. implicit pe drepturile fundamentale ale omului. trebuie să ia notă de acestea şi să comunice cu reprezentanţii cetăţenilor (comunicarea fiind indispensabilă intr-un regim democratic). unde trecerea de la medieval la capitalism s-a făcut în timp prin numeroase revoluţii. monarhie guvernată de un sistem judiciar common-low ( lege pe atât de simplistă. disciplint şi guvernat de legi clare care servesc interesele oamenilor şi pe care toti le respectă. etc. a putut să se organizeze şi să facă legile ei. Nu acelaşi lucru putem spune şi de Italia. ce creează mediul favorabil de stabilitate al populaţiei care se implică direct la menţinerea standardului. modificări de legi şi schimb de informaţii cu lumea externă. eşecuri politice. regulamente şi norme de conduită care se găsesc în majoritatea ţărilor din UE nu pot fi aplicate în România de azi pe mâine. economic. disciplinată. lăsând populaţia să se bucure de o anumită „libertate anarhică” în care legile permisive ţineau populaţia ocupată cu activităţi de bişniţă (perioadă în care economia subterană a luat amploare). fiind o strategie a elitei guvernante de punere în aplicare 14 . Exemplu: Nu putem să ne punem pe acelaşi plan cu Germania care este un popor muncitor. dreptul de proprietate. reforme.

până la formaţiunile politice în care găsim la conducere foşti hoţi. unde chiar dacă mulţi primari nu au minime noţiuni de administraţie şi nici chiar de limba vorbită. corupţia generalizată. Numai aşa îşi va putea recâştiga credibilitatea în faţa populaţiei care se confruntă cu foarte multe probleme (începând de la muncă. în România de azi găsim o societate decadentă. nerespectarea drepturilor fundamentale şi a legilor. la Bruxelles a încercat pe baza nemulţumirilor manifestate de populaţie să câştige un loc fruntaş în lupta pentru „ciolan”) să iasă în faţă cu soluţii eficiente şi durabile şi să creeze spaţiul vital de existenţă al populaţiei. Pentru ca lucrurile să-şi intre în normal ar trebui ca Preşedintele printr-o strânsă colaborare cu Guvernul şi implicare a tuturor formaţiunilor politice (nu cum a făcut liderul opoziţiei care. În cle două secole de transformări ale societăţii. unde valorile încep să dispară în favoarea intereselor economice. lipsa de respect faţă de cei care conduc. Ori dacă timp de două decenii s-a mers pe aceiaşi linie. cu impotenţa guvernanţilor de a elimina tentaculele vechii nomenclaturi comuniste şi incapacitatea acestora de a scăpa ţara de la un inevitabil colaps social. jocurile politice (pentru putere) din culise nu-şi mai au rostul. nu poţi cere acum cetăţenilor să se alinieze normelor europene când nu se întrunesc aceleaşi condiţii de trai ale acestora. învăţământ. birocraţia etc.a jafului şi distrugerii economiei naţionale. dar cu altă „blană”. sănătate. cu corupţia generalizată. Dacă „temelia” este şubredă. sunt stăpâni absoluţi. în care corupţia şi-a lăsat o mare amprentă (generalizată).). iar pe plan intern cu clanurile ţiganilor de tip mafiot. începând de la omul de rând şi continuând cu primăriile comunale. Bibliografie: 15 . Astfel România mileniului trei pe plan extern se confruntă cu o criză economică care a afectat toată planeta. la consiliile judeţene unde se urmăresc interesele private ale unei mici elite. de la un sistem comunist totalitarist la un sistem democratic de tip capitalist.

în “Revista de drept public”nr. Prelegere ● ● Vasile Tabără – Teoria generală a administraţiei publice.244 . Ioan Vida. p. p. Preşedintelui României. în “Dreptul” nr. Ion Deleanu.cit. Instituţii…. Arad.cit. Art. Editura Lumina Lex. p. 2002. ale statului român. p. a se vedea Corneliu Liviu Popescu. Drept administrativ.cit. Maria Vesmaş. Atribuţiile T. Cluj A. 2002. 1992. op. Genoveva Vrabie. Verginia Vedinaş.cit. . publicată în “Monitorul Oficial al României”. p. 2001. Drept administrativ şi instituţii politicoDecizia nr. p.90 din Constituţie. op.2011. Ion Deleanu. Antonie Iorgovan. ediţie actualizată..2/1995. Autorităţile publice competente să participe la elaborarea tratatelor internaţionale. editura Lumina Lex.69 şi urm. nr.75. Iorgovan.1/1998. p. p. Florin Vasilescu. Promulgarea legii.290.Deleanu. 2004.76. p. op.3 şi urm. Sibiu.239 şi urm.II. ● ● ● ● ● I.188. Corvin Lupu. Rodica Narcisa Petrescu..op. Simina Tănăsescu. Editura All Beck.69 şi urm. Note de curs introductiv pentru masteranzi. vol. Dumitru Brezoianu. 2008 16 p. 2007 Vasile Tabără – Administraţia publică. Dr.6/2000. vol. ediţia a X-a.489 şi urm. Editura Servo Sat. Drept constituţional şi instituţii politice. Rodica Narcisa Petrescu.42 şi urm.340 şi urm. Instituţii şi proceduri constituţionale. octombrie 1994.333 şi urm. p. în Mihai Constantinescu. Napoca. Editura Accent. administrative. în “Studii de drept românesc”. 2001. din data de 22.30. ● Florin Vasilescu. Ioan Muraru. Prof.. Editura Lumina Lex.7/1996. Sibiu.94 din Constituţie. Drăganu. partea I. 1998.10. Rolul şi locul Preşedintelui României în sistemul autorităţilor publice Genoveva Vrabie. Drept constituţional şi instituţii politice.. Rolul şi funcţiile Preşedintelui româniei. Ioan Muraru. Drept administrativ român. Cristian Ionescu. p. p. Art..87/1994. p.. ● ● Art. în “Dreptul” nr.9 şi urm. Pentru dezvoltări. Tratat.. p. în “Revista de drept public” nr. 292 din 14 Mihai Constantinescu. p.II. 2001. Editura Monitorul Oficial.352 şi urm.● ● ● ● ● ● ● Lex. Constituţia României comentată şi adnotată.1-2/1996. Ioan Vida. 2004.91 din Constituţie. Univ.256. p.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->