CURS 1 05.03.2006 1.ROLUL INVESTIŢIILOR ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ CONCEPTUL DE INVESTIŢIE A investi -înseamnă a plasa un capital într-o întreprindere.

O altă definiţie presupune plasarea de capitaluri în întreprinderi industriale, agricole, comerciale, etc, cu scopul obţinerii de profituri, respectiv alocarea unor sume şi a altor mijloace materiale pentru crearea de noi fonduri fixe, pentru lărgirea, reutilarea şi modernizarea celor existente. De modul cum, când şi în ce domeniu de activitate investim ne putem aştepta pe baza unei decizii investiţionale optime la: 1.Creşterea şi perfecţionarea capitalului productiv. 2.Punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie 3.Stabilirea unui raport optim între venituri şi cheltuieli. 4. O repartiţie raţională a investiţiilor la nivel micro şi macroeconomic. 5.Dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică. 6.Perfecţionarea tehnicilor şi tehnologiilor. 7.Regulator al cererii şi ofertei. 8.Reconversia forţei de muncă disponibilă. 9.Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii bazate pe proprietatea privată. 10. Creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor pe pieţele externe. Pierre Masse spunea că investiţiile comportă următoarele elemente: 1.Un subiect – persoană fizică sau juridică. 2.Un obiect – reprezentat de echipamente şi utilaje, instalaţii, în care se investeşte. 3.Un cost – reprezentat de efortul care se face pentru a investi. 4.Efectele – reprezentate de valorile economice nete care se obţin de pe urma investiţiei. Pierre Masse defineşte investiţiile ca fiind “ totalitatea actelor de transformare a mijloacelor financiare în bunuri concrete”. Deci, investiţia este o cheltuială prezentă care va produce efecte viitoare iar aceste efecte trebuie considerate în condiţii de risc şi incertitudine. Pentru nevoile de comparaţii în privinţa investiţiilor reţinem accepţiunea dată de ONU acestor cheltuieli, şi anume: 1.Investiţii brute - care cuprind -cheltuielile pentru realizarea capitalului fix nou; -cheltuielile pentru reparaţiile capitalului fix în funcţiune; -cheltuielile pentru creşterea valorică a mijloacelor circulante; -soldul mişcării capitalului străin. Soldul mişcării capitalului străin apare ca diferenţă între fondurile intrate sub formă de împrumuturi, plasamente, investiţii directe şi sumele ieşite ce reprezintă rambursări de rate, plata dobânzii, încasarea de profituri şi dividende din partea deţinătorilor de capital străin şi repatrierea capitalului străin. 2.Investiţiile nete – care cuprind:

-cheltuielile pentru creşterea capitalului fix şi a celui circulant. Deşi uneori se pune semn de egalitate între economii şi investiţii, ele nu sunt echivalente, tendinţa spre economisire fiind mai puternică. Prin investiţii de capital sa asigură construirea de noi unităţi economice, dezvoltarea, modernizarea şi reutilarea celor existente precum şi construirea, lărgirea şi amenajarea obiectivelor cu caracter sociocultural şi de locuinţe. Prin extindere, sunt considerate investiţii: -cheltuielile cu supravegherea realizării viitorului obiectiv şi pentru calificarea salariaţilor care vor deservi unitatea nou construită; -cheltuielile pentru demolări, exproprieri şi amenajări. Indiferent de natura investiţiei ( de stat, de grup sau particulară), fiecare agent economic investitor, în general urmăreşte cu prioritate următoarele obiective: 1.Accentuarea procesului de modernizare a bazei tehnice în condiţiile restructurării întregii producţii materiale. 2.Reducerea costurilor de producţie şi îndeosebi a cheltuielilor materiale; problema apare cu atât mai importantă cu cât reducerea costurilor de producţie se va face în condiţiile ridicării nivelului calitativ al produselor, diversificării sortimentale şi creşterii gradului de complexitate a acesteia. 3.Promovarea largă a progresului tehnic, prin aplicarea cât mai rapidă în producţie a rezultatelor cercetării ştiinţifice şi tehnologice. 4.Gospodărirea judicioasă a materialelor de care dispune fiecare beneficiar de investiţii, ridicarea gradului de valorificare a resurselor materiale. 5.Creşterea calitativă şi cantitativă a întregii activităţi de comerţ exterior şi de cooperare economică internaţională. Sintetizând consideraţiile menţionate, definirea investiţiilor trebuie să releve că: 1.Reprezintă o plasare de fonduri băneşti într-o acţiune, într-un proiect sau operaţie pentru a crea un spor de avuţie, atât la nivelul individului cât şi al firmelor şi societăţii. 2.Scopul urmărit nu constă numai în obţinerea sporului de bunuri şi capacităţi de producţie, cât şi a unui profit, a unui câştig. 3.Reprezintă un flux al valorilor care au ca punct iniţial ( de pornire) fondurile financiare, o parte a veniturilor şi economiilor realizate. 4.Există un decalaj de timp între momentul investirii şi cel al obţinerii rezultatelor şi veniturilor scontate. 5.Sunt o cheltuială efectuată în prezent, certă, în scopul obţinerii unor efecte viitoare, adesea incerte; din acest pdv investiţiile constituie o resursă avansată care comportă un risc. 6.Pentru a produce, în timp, acumularea viitoare de capital fix, este necesară funcţionarea normală a întregului sistem economic. 1.2.CONCEPTUL DE PROCES ÎN DOMENIUL INVESTIŢIILOR. ETAPELE PROCESULUI INVESTIŢIONAL CONCEPTUL DE PROCES In sens larg, procesul exprimă evoluţia unui fenomen sau eveniment, transformarea succesivă în starea unui lucru sau şirul de operaţii şi fenomene prin care se efectuează o lucrare.

Procesul economic reflectă desfăşurarea în timp şi spaţiu a fenomenelor economice, transformările succesive, cantitative şi calitative, intervenite în starea acestora. Activitatea de investiţii se desfăşoară ca proces economic, al cărui scop îl constituie realizarea şi punerea în funcţiune a unor obiective economice, social-culturale, administrative,etc. Infăptuirea complexului de activităţi ca şi a fiecărei acţiuni sau operaţiuni în parte, presupune, după caz, -resurse (materiale, financiare, de muncă); -o anumită încadrare în timp; -intervenţia anumitor factori, organe, tocmai pentru asigurarea finalităţii scontate. Totalitatea activităţilor şi operaţiunilor întreprinse în vederea înfăptuirii lucrărilor necesare şi punerii in funcţiune-exploatare a unor obiective economice, sociale etc., angrenând resurse (materiale, financiare şi de muncă), precum şi timp, prin intervenţia diferiţilor factori, constituie procesul investiţional. 1.3.ETAPELE PROCESULUI INVESTIŢIONAL Pregătirea execuţiei lucrărilor de investiţii începe mult înaintea deschiderii şantierului şi cuprinde o serie de activităţi de anvergură cum este activitatea de proiectare. După terminarea lucrărilor pe şantierul de construcţii, se trece la o nouă pagină din viaţa obiectivului de investiţii, care, transformat în fonduri fixe, furnizează societăţii efecte utile, o perioadă destul de îndelungată, până în momentul când, din cauza uzurii fizice şi morale, este casat, făcând loc unui alt obiectiv de investiţii.

SCHEMA ETAPELOR ÎN VIAŢA UNUI OBIECTIV DE INVESTIŢIE EMBED Excel.Sheet.8 FAZA DE CONCEPŢIE ETAPA I. La început, în procesul utilizării fondurilor fixe existente, datorită lipsei de capacitate pentru realizarea acelor produse solicitate de piaţă, în calităţile necesare sau în calităţile aşteptate, apare necesitatea unei noi investiţii, prin care să fie puse în funcţiune fonduri fixe ce ar putea îndeplini aceste exigenţe. ETAPA II Se fundamentează necesitatea realizării unei noi investiţii, înţelegându-se prin aceasta acţiunea de efectuare a unor calcule preliminare şi estimări generale cu privire la oportunitatea investiţiei, costul lucrărilor, eficienţa lor, etc. Toate aceste elemente se înscriu în nota de fundamentare tehnico-

Experienţa arată că obiectivele de investiţii puse în funcţiune nu lucrează de la bun început la parametrii proiectaţi. Dacă înaintea acestui eveniment. Drept urmare. asigură în primul rând configurarea noului obiectiv sub aspect tehnico-constructiv şi funcţional. FAZA ÎNFĂPTUIRII PROCESULUI INVESTIŢIONAL ETAPA IV Infăptuirea propriu-zisă a procesului investiţional se declanşează prin etapa de proiectare. In al doilea rând. . perioadă care trebuie sa fie cât mai scurtă. mai declanşează şi alte 2 şi anume: fluxul financiar şi cel material. ETAPA III Constă în aprobarea notei de fundamentare tehnico-economică. mai precis spre sfârşitul acesteia. obiectivul pe care îl analizăm este scos din funcţiune. mai modern. la care se adauga uzura lui morală. concretizate în documentaţii cu caracter tehnico-economic. Ea se referă la funcţionarea noului obiectiv în regim normal. ETAPA V Deschiderea finanţării lucrărilor de investiţii este un moment sau o etapă în procesul investiţional care. decument ce se elaborează de beneficiarul de investiţii respectiv. că atingerea acestora se face treptat. Acest eveniment defineşte momentul adoptării deciziei de a investi şi finalizează faza de concepţie a procesului investiţional. Rezultatele activităţii de proiectare. care se produce indiferent dacă el este sau nu utilizat. însuşirii noii tehnici de către muncitori. necesitatea unei noi investiţii. iar în măsura în care acestea nu există sau nu sunt suficiente şi din alte surse atrase de la unităţi de creditare. ETAPA VI Realizarea lucrărilor de investiţii are o aferă de referinţă variabilă în funcţie de natura şi felul investiţiei. ETAPA VIII Este cea mai mare dintre toate etapele ce compun ciclul de viaţă a unui obiectiv de investiţii. asigurării tuturor condiţiilor necesare. apare necesitatea înlocuirii obiectivului vechi cu altul nou. continuarea folosirii lui atrăgând cheltuieli mari. se crează posibilitatea deschiderii frontului de lucru în vederea executării lucrărilor de investiţii. fiind deci ineficientă. şi anume în cursul etapei VIII. pe măsura rodării utilajelor. Apare deci. Finanţarea se poate realiza din surse proprii ale firmei. ETAPA VII Este consacrată perioadei de atingere a parametrilor proiectaţi. Astfel. cu performanţe mai înalte. pe lângă fluxul informaţional. permit iniţierea unui flux informaţional absolut necesar continuării procesului investiţional. în aşa fel încât noul obiectiv pus în funcţiune să furnizeze toate aspectele pozitive luate în considerare când a fost luată decizia de a investi. ETAPA IX Funcţionarea oricărui fond fix presupune şi uzura lui fizică.economică.

Este necesară o perioadă de timp între momentul declanşării actului investiţional şi cel al obţinerii efectelor scontate. 2. avantaj economic etc. 4. a activităţii de cercetare-dezvoltare. 2.Reprezintă o cheltuială prezentă care poate produce efecte viitoare ( profit.SCOPUL MATERIAL AL INVESTIŢIEI Decizia investiţională trebuie să asigure garanţia realizării câştigului. întrucât orice investiţie comportă un risc. de unde şi influenţa factorului timp în derularea unei investitii.După destinaţia cheltuielilor: a)Investiţii directe care vizează construirea de spaţii productive.1.4.După destinaţia obiectivelor de investiţii: a)investiţii productive b)investiţii neproductive 3. . In acest caz este necesar să se facă apel la surse de finanţare externă. echipamente. Oricărei investiţii îi este determinată eficienţa în funcţie de durata de execuţie şi a celei de exploatare.5. etc. etc.Prin plasarea capitalului se urmăreşte realizarea unei avuţii sporite pentru individ. -consumul ( cererea) să fie foarte redus. Conţinutul material al investiţiei este determinat de alocarea resurselor de capital şi a celor materiale iar scopul final este realizarea profitului. ci şi a unui profit. a profitului într-o perioadă mai apropiată sau mai îndepărtată de timp. achiziţii de mijloace fixe. 1. 5. -rentabilitatea să fie scăzută. 3. In această situaţie este foarte posibil ca: -volumul resurselor economisite să fie foarte mic. întreprindere sau societate. In condiţiile unei economii aflate în criză. servicii. produse. etc. -costul creditului să fie foarte mare. b)Investiţii imateriale – respectiv capitalul destinat pentru: -perfecţionarea şi calificarea forţei de muncă -dezvoltarea sistemelor de logică informatică.După destinaţia şi natura rezultatelor activităţii a)Investiţii materiale-concretizate în construcţii de clădiri. achiziţionarea de mijloace fixe. etc. Se pot face următoarele precizări în legătură cu actul investiţional: 1. beneficiu (avantaj economic).Reprezintă un flux al fondurilor financiare respectiv o parte din venituri şi economiile realizate. -dezvoltarea studiilor de marketing. beneficiu. echipamente. CLASIFICAREA INVESTIŢIILOR 1. întreaga activitate economică este bulversată iar capitalul investit rămâne nefolosit sau folosit incomplet.Obiectivul actului investiţional nu presupune numai obţinerea de bunuri materiale. a beneficiului sau al unui avantaj economic.) care uneori sunt incerte.

maşini agricole.Dopă felul în care investiţiile produc modificări în eficienţa şi rentabilitatea activităţii desfăşurate: a)Investiţii cu efecte directe care pot fi identificate în gestiunea investitorului: -investiţii alocate pentru construcţia de noi obiective -extinderea capacităţilor de producţie -introducerea progresului tehnic -implementarea unor sisteme informatice şi informaţionale performante. conturarea şi extinderea zăcămintelor. studii şi cercetări geologice. retehnologizări. 6. d)Investiţii pentru amenajare ( transformare) care urmăresc îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.) e)Alte investiţii ( proiectarea. 5. lucrări de foraj. construirea de noi spaţii suplimentare pentru producţie etc.b)Investiţii colaterale care vizează asigurarea utilităţilor privind necesarul de energie electrică. d)Investiţii pentru lucrări şi explorări geologice ( prospecţiuni geologice. montarea unor utilaje. c)Investiţii executate în sistem mixt (combinaţie între cele amintite anterior). consolidarea unor elemente constructive. etc. amenajarea unor căi de acces.După stadiul de realizare: a)Investiţii neterminate la care valoarea lucrărilor realizate este în curs de execuţie. echipamente. căi de acces.). dacă spre exemplu.După modul de execuţie a lucrărilor: a)Investiţii executate în antrepriză.etc). etc) c)Achiziţii de utilaje care nu necesită montaj ( mijloace de transport.etc. de protecţia mediului ( acolo unde este cazul)etc. 7. b)Investiţii pentru reconstrucţii prin care se urmăreşte readucerea obiectivului la starea iniţială. respectiv în firme specializate. c)Investiţii terminate la care obiectivele sunt realizate efectiv. apă. c)Investiţii pentru dezvoltare (extindere) care vizează extinderea capacităţilor de producţie. postamente. b)Investiţii executate în regie respectiv prin effort propriu. b)Investiţii cu efecte indirecte care fac referire la: -investiţii alocate pentru protecţia mediului înconjurător. piloni. etc. conservarea . 4. pregătirea personalului pentru noile obiective etc) 8. canalizarea. prevenirea poluării.După caracterul lucrărilor: a)Investiţii pentru construirea de noi obiective. să lise dea o altă destinaţie. identificarea. prestări de servicii ca şi lucrări necesare pentru realizarea noului obiectiv cum ar fi: lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. combustibil. b)Investiţii restante la care termenele de realizare sunt depăşite. a fost supus unor calamităţi naturale. materiale. adică care nu au existat până la declanşarea activităţii de investiţie. scurgerea rezidurilor. c)Investiţii conexe care vizează asigurarea cu materii prime.După structura tehnologică: a)Lucrări de construcţii-montaj ( clădiri. staţii de epurare. e)Investiţii pentru înnoire care presupun achiziţia de noi mijloace fixe. în scopul înlocuirii celor uzate fizic sau moral. consolidări de teren etc. b)Achiziţii de utilaje care necesită montaj ( fixarea de fundaţii.

în funcţie de formele de organizare se pot constitui în: 1.1. 4. Obiectivul de bază al fiecărei unităţi economice este obţinerea de profit iar acest profit trebuie să devină o sursă pentru asigurarea.Amortizarea mijloacelor fixe. 6. care trebuie rambursat impreună cu dobânda aferentă.Societate în comandită pe acţiuni. 2.PROFITUL NET Orice unitate economică urmăreşte realizarea unui profit net cât mai mare care să-I permită o mai mare .Societate în nume colectiv(SNC).obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social iar asociaţii sunt obligaţi doar la plata părţilor sociale. 2.obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi. 3. -investiţii strategice care au menirea de a conferi investitorului avantaje utile într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat. -investiţii pentru obiective social-culturale.Cota parte din profitul net. comanditarii răspund până la nivelul aportului lor. 5. 5.1. 2.Societate în comandită simplă. 3. dacă nu totală. numită pe bună dreptate.FINANŢAREA PRIN CAPITAL PROPRIU Conform Legii 31/1990 există posibilitatea ca în România să poată funcţiona societăţi comerciale care. comanditarii sunt obligaţi numai la plata acţiunilor lor.SURSE INTERNE ( AUTOHTONE) DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR 2. 4.Imprumuturi bancare pe termen mediu şi lung ( finanţarea prin îndatorare).capitalul social este divizat în acţiuni iar obligaţiile sociale sunt garantate cu cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditari. pentru investiţia adoptată.obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu raspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor.1.Societate pe acţiuni ( SA) – obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social iar asociaţii(acţionarii) sunt obligaţi la plata acţiunilor lor.Societate cu răspundere limitată(SRL).mediului şi în general protecţia ecologică.Bugetul de stat. 2.Emisiunea şi vânzarea de acţiuni. autofinanţare. Activitatea de autofinanţare are ca suport material constituirea fondului de dezvoltare care este format din: 1. De cele mai multe ori activitatea de investiţii se realizează prin credit. cel puţin parţială.Valoarea reziduală care reprezintă surse valorice rezultate din vânzarea activelor fixe şi a subansamblelor părţilor constitutive ca urmare a dezmembrării unor tipuri de utilaje.

2. Valoarea medie a intrărilor şi ieşirilor de mijloace fixe în cursul anului se calculează cu relaţiile: Vilf Vmi = ∑ ----i=1 12 Vilnf Vme = ∑ ---------i=1 12 Vilf – valoarea intrărilor funcţie de numărul lunilor de funcţionare.1.iniţiativă şi independenţă în expansiunea procesului investiţional. Acest lucru se poate realiza printr-o politică guvernamentală. un sistem de amortizare este format din: 1.AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE Acest proces vizează: 1.Vme Unde: Vma = valoarea medie anuală a mijlocului fix Vo = valoarea de intrare a mijloacelor fixe existente la începutul anului. -rpin facilităţi asupra profitului reinvestit. Nu în orice moment uzura reală este egală cu amortizarea.O cheltuială care se va include ulterior în costuri.Valorile de amortizat.O desprindere şi transmitere a unei părţi de valoare din activele fixe asupra producţiei.O resursă financiară care are drept scop recuperarea valorii iniţiale a activelor fixe. SISTEME DE AMORTIZARE In general. 2. respectiv sursa de finanţare pentru înlocuirea acestora. 3. Vma = Vo + Vmi . Se calculează şi valoarea medie anuală atunci când se elaborează studii de previziune şi analiză economică. 3. prin 2 căi: -prin reducerea procentului de impozitare asupra profitului brut.Valoarea de amortizare este dată de valoarea de intrare sau valoarea contabilă a mijlocului fix. Această egalitate se realizează la sfarşitul duratei de exploatare. Vmi = valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe în cursul anului Vme = valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe în cursul anului. luânduse în calcul şi o posibilă valoare reziduală. Motivaţia economică a amortizării activelor fixe este uzura acestora.Normele de amortizare 1. 2. n n . 2. Vilnf – valoarea ieşirilor în funcţie de numărul lunilor de nefuncţionare.Durata de serviciu(de amortizare).

valoarea de intrare a mijlocului fix Dn – durata normală de funcţionare Na – norma de amortizare numită şi amortizare liniară.potrivit căruia.5 pentru Na mai mare de 10 ani. Vi Dn 100 Na = ------.2. 2 pentru Na cuprinsă între 5-10 ani. respectiv curentă. In Romania. b)Criteriul cheltuielilor. Se cunosc 3 tipuri de amortizare: -amortizare liniară identificată prin norma de amortizare Na -amortizare degresivă prin care amortizarea liniară este multiplicată cu următorii coeficienţi: 1.* 100 = ----Vi Dn În care: Vi. norma de amortizare este o funcţie invers proporţională cu durata de funcţionare. 3. în mod liniar.Norma de amortizare înseamnă mărimea amortizării exprimată în procente faţă de valoarea de intrare a mijlocului fix. Conform acestui criteriu se estimează că un mijloc fix se menţine în stare de funcţionare atâta vreme cât profitul obţinut pe unitatea de producţie are valoare maximă.gradul de utilizare Emo. Em1 – eficienţa utilizării mijloacelor fixe pentru perioada de bază.* k * Ipr Emo Ve Em = ----. 2. Ve-venituri din exploatare .Fundamentarea duratei normale de serviciu sau de funcţionare se bazează pe următoarele criterii: a)Criteriul profitului(venitului) care se aplică pentru mijloacele fixe destinate să participe direct la obţinerea produselor. -amortizare accelerată prin care în primul an de funcţionare se include cheltuielile de exploatare 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix.* 1000 V Gu. Inglobarea amortizării în cheltuielile de exploatare se face în corelaţie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază: Em1 Gu = ------. respectiv o raportare la numărul de ani rămaşi din durata normală de funcţionare.5 pentru Na cuprinsă între 2-5 ani. Calculul efectiv al amortismentului se determină lunar în funcţie de cota medie de amortizare din soldul mijloacelor fixe la sfârşitul lunii precedente. durata normală de funcţionare este identică cu perioada de timp la care producţia realizată înregistrează cheltuieli minime. urmând ca celelalte amortizări anuale să fie calculate la valoarea rămasă de amortizat.

aceasta ỉnseamnã o creştere a veniturilor.* 1000 V V In care: CA – cifra de afaceti Qs – valoarea producţiei stocate Qi – valoarea producţiei imobilizate Se. pot fi valorificate total sau parţial.1. respectiv permit o economie de capital investiţional şi acestea se scad din volumul total al investiţiei. mijloace fixe. respectiv ieşite.* --------------------------------------.3.subvenţii de exploatare Av – alte venituri din exploatare Ve – venituri din provizioane pentru exploatare 2. Vi (sau Ve) * T (Vi . Ipr – indicele mediu al preţurilor V = Vi + Vi + Ve Vi – valoare de inventar Vi . Pentru identificarea cauzelor care pot produce modificãri asupra eficienţei utilizãrii mijloacelor fixe (Em) se propune relaţia: Ve CA ± Qs + Qi + Se + Av + Ve Em = -----. Ve – valoarea medie anuală a mijloacelor fixe intrate.V –valoarea medie anuală a mijloacelor fixe k-coeficient de corelaţie specific activităţii desfăşurate de agentul economic. Ve) = ------------------12 T –perioada ramasã pânã la sfârşitul anului de la data intrãrii(ieşirii) mijloacelor fixe. VALOAREA REZIDUALÃ ŞI VALOAREA DE RECUPERARE Daca ỉn urma studiilor de fezabilitate se constatã cã o parte din clãdiri. Dacã cele enumerate anterior devin utile .

chiar dacã nu sunt achitate ỉn ỉntregime. Poate fi consideratã ca valoare rezidualã şi valoarea realizatã pe seama valorificãrii mijloacelor fixe neamortizate ỉn totalitate. Modul de formare şi circulaţie a acţiunilor 1.ỉn noua investiţie. devin ỉn permanenţã acţiuni nominative. care constituie economiei de capital. fiecãrei pãrţi atribuinduse o valoare nominalã.Capitalul social nu poate fi majorat şi nu este permis a se emite noi acţiuni pảnã cảnd nu vor fi achitate complet cele emise anterior.Dacã acţiunile sunt emise ỉn formã materialã.1. Din pdv economic – acţiunea este o valoare care poate fi valorificatã pe piaţa valorilor mobiliare. 2. Cea mai importantã cale de autofinanţare.Acţiunile. 5. reducerea valorii nominale a acţỉunilor sau a pãrţilor sociale. Din pdv financiar – acţiunea este un titlu nerambursabil şi prin care se finanţeazã o ỉntreprindere.Acţiunile nominative pot fi emise sub formã materialã. Din pdv juridic – acţiunea este un titlu negociabil care conferã un drept de coproprietate asupra patrimoniului firmei şi care devine drept efectiv de proprietate ỉn caz de faliment pentru valorificarea patrimoniului respectiv. 9. sunt supuse reglementãrilor specifice pieţei organizate pe care acele acţiuni sunt tranzacţionate. -poate constitui o sursã de venit pentru deţinãtori prin intermediul dividendelor. EMISIUNEA ŞI VẢNZAREA DE ACŢIUNI Acţiunea – divizarea patrimoniului unei societãţi ỉntr-un numãr de pãrţi egale. 2. deci este inclusã ỉn totalul cheltuielilor de exploatare. acele acţiuni nominative aprobate de AGA.Acţiunile emise prin ofertã publicã de valori mobiliare. societatea comercialã ỉnmảneazã fiecãrui deţinãtor un certificat de acţionar. 8. ele se adaugã la valoarea investiţiei.4. 6. 3. care de fapt ỉnseamnã o recapializare a firmei este revảnzarea de acţiuni prin licitaţie liberã. Reducerea Cs : -prin reducerea numãrului de acţiuni sau pãrţi sociale.Acţiunile emise nu pot avea o valoare mai micã decảt valoarea nominalã. Cv > Pe < Vn -vizeazã creşterea capitalului social. 7.Se pot converti ỉn acţiuni la investitor şi invers. conform L52/1994. respectiv constituie o sursş de venit pentru acţionari prin intermediul dividendelor. Emisiunea de acţiuni presupune ca: -dreptul de emisiune sã fie mai mic decảt cursul vechi dar mai mare decảt valoarea nominalã. pe suport de hảrtie sau sub forma nematerializatã.Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe acţiuni dacã acestea sunt acţiuni nominative şi sunt emise ỉn formã materialã.Acţiunile trebuie sã aibã valori egale pentru a conferi deţinãtorilor drepturi egale. -cảnd reducerea nu este motivatã de pierderi datorate scutirii totale sau parţiale a asociaţilor de . iar când acestea nu pot fi valorificate prin vânzare. prin ỉnscriere ỉn cont. se valorificã ca deşeuri reprezentând valori de recuperare. 4.

Dreptul de atribuire(DA) -dacã la sfảrşitul anului nivelul profitului atinge un nivel şi poate permite. Acţiunilor dupã noua emisiune Pe-preţ emisiune Cv-cursul vechi al acţiunii Deci: nCv + NPe NCv + nCv – nCv – Npe N(Cv – Pe) DS = Cv – Vp = Cv .Dreptul de subscriere 2. -poate asigura un echilibru financiar firmei Se impune respectarea urmãtoarelor condiţii: Cv > Pe > Vn Modalitãţi prin care acţiunile se ỉncearcã sã devinã atractive 1. majorãrile de capital au urmãtoarele avantaje: -compenseazã lipsa temporarã a disponibilitãţilor financiare.---------------. ỉncorporat ỉn Cs prin emisiunea de noi acţiuni care se acordã gratuit vechilor acţỉonari. o parte din acesta se poate constitui ỉn fond de rezervã.= ----------------------------.Dreptul preferenţial de subscriere(DS) = diferenţa dintre cursul vechi al acţiunii(Cv) şi valoarea de piaţã a acţiunii (Vp) dupã majorarea Cs Valoarea de piaţã a acţiunii se calculeazã astfel: n * Cv + N*Pe Vp = -------------------N+n Unde: n-nr. proporţional cu reducerea Cs şi calculatã egal pentru fiecare acţiune sau parte socialã. Acţiunilor ỉnainte de majorare(acţiuni vechi) N-nr.Dreptul de atribuire 1. Calculul DA porneşte de la formula de calcul a DS şi la care considerãm Pe = 0 N*C DA = --------N+n . -permite elaborarea unor strategii pentru contracararea concurenţei. Majorarea Cs: a)Prin noi aporturi ỉn numerar sau ỉn naturã – presupune emisiunea de acţiuni sau se majoreazã Vn a acţiunilor existente. a diferenţelor din reevaluare şi a primelor de emisiune 2.= ---------------N+n N+n N+n Atentie!! In cursul predat este gresit b)Prin ỉncorporarea rezervelor.vãrsãminte datorate sau se restituie acţionarilor cote-pãrţi din aporturile acestora.

S-a recurs la g deoarece este greu de prevãzut rata dividendelor peste 1. Din 1998.V0 ) + D1 V1 – preţul de vảnzare ỉn anul respectiv V0 – preţul de vảnzare ỉn anul anterior D1 – dividendul ỉn anul respectiv Calculul D1 D1 = D0( 1 + g) D0 – dividendul din anul anterior g.5 acţiuni ia acţionarul primeşte 10 acţiuni. atunci cảnd sunt investite. n D1 NAA = n*---NAA-nr. acestea au o valoare mai mare decảt cea a cupoanelor şi conferã deţinãtorului toate drepturile: drept de vot.2…ani.5 acţiuni): 1. Profitul/acţiune se calculeazã astfel: ( V1 – V0 ) + D0 Pl/A = --------------------V0 Prima de risc: -prima solicitatã de acţionari -este profitul/acţiune la care se adaugã rata dobảnzii PR = Pl/A + rd c)Prin conversia datoriilor Se poate ỉntảlni atunci cảnd societatea comercialã emite obligaţiuni convertibile ỉn acţiuni şi are loc efectiv transformarea acestora ỉn acţiuni. de acţiuni atribuite.N Raportul --.Fie firma ỉi plãteşte acţionarului 0.(NU ESTE IN CARTE!!!) Preţul unei acţiuni se calculeazã astfel: PA = ( V1 . dacã societatea acordã dividende.Fie se achitã la casierie 0. In aceastã situaţie are loc o majorare de Cs deoarece se majoreazã numãrul acţiunilor.rata anualã constantã de creştere a dividendului. D1. ỉn Romảnia s-a introdus posibilitatea ca DATORIILE societãţilor comerciale sã fie .10. Vn a obligaţiunilor convertibile creazã avantaje deţinãtorului pentru cã.5 acţiuni şi se primesc 11 acţiuni 2.etc. Aceastã posibilitatea se numeşte SULTÃ – posibilitatea prin care se echilibreazã (compenseazã) 2 valori economice.reprezintã cota parte cu care cresc numãrul de acţiuni ỉn contul acţionarului. de proprietate.dividendul ascordat ỉn anul respectiv Pe Existã 2 situaţii Cảnd numãrul acţiunilor atribuite nu reprezintã un numãr ỉntreg(ex.

FINANŢAREA PRIN ỈNDATORARE Firmele apeleazã la astfel de credite ỉn special ỉn 2 situaţii: 1. BERD. BEI.Cảnd resursele financiare proprii sunt insuficiente. rd Vc = Vn --100 2. Se disting urmãtoarele tipuri: MEBO. Din pdv economic obligaţiunea – titlu rambursabil ce creazã venituri pentru emitent şi deţinãtor Valoarea de restituit a obligaţiunii se face prin intermediul cuponului. Un management este performant ỉntr-o decizie investiţionalã dacã la sfảrşitul acţiunii sau perioadei de graţie. 2.Creditul obligatar convertibil 4. credite .1. care sã-i consolideze poziţia deţinutã deja pe piaţã. obligaţiunile convertite ỉn acţiuni beneficiazã de un regim fiscal mai avantajos. Se disting: 1.Credite pe termen mediu şi lung 2.1. la nivelul dobảnzii convenitã de comun acord. un ỉmprumut pe termen lung şi mijlociu asigurã o creştere minimã a rentabilitãţii valorii capitalurilor proprii. Agentul economic apeleazã la credite bancare cảnd Cp nu satisfac nevoile financiare ale acestuia. Pe de altã parte.5. conferindu-I din acest pdv un avantaj faţã de celelalte valori mobiliare.ỈMPRUMUTURI BANCARE PE TERMEN LUNG ŞI MEDIU 2. aceste credite sã sporeascã şi nu sã diminueze potenţialul financiar al firmei.1. pentru dezvoltare-investiţii.Cảnd o firmã constatã cã deţine o poziţie dominantã pe piaţã şi atunci are tot interesul sã-si extindã capacitãţile de producţie printr-o politicã de investiţie de anvergurã.transformate ỉn acţiuni. adicã.Creditul obligatar 3. L 1/1995.Leasing 5.5. BIRD.Creditul bancar pe termen mediu şi lung -se acordã pe baza unei garanţii şi a unei documentaţii tehnico-economice pe o perioadã de 5-25 ani. de extindere. Important este ca managementul firmei sã ia ỉn calcule toate elementele care pot favoriza apariţia riscului. Acest lucru este confirmat doar dacã totalul capitalului angajat ( Cp + Cimprumutat) are o rentabilitate eficientã( rentabilitatea obţinutã > rata dobảnzii+credit).Credite acordate pe bazã de garanţii 1. Emisiunea de obligaţiuni(O) Obligaţiunea-o valoare mobiliarã care se ramburseazã la termene de scadenţã prestabilite. Valoarea cuponului (Vc) se calculeazã astfel. respectiv nu se realizeazã un echilibru ỉntre veniturile totale şi cheltuielile totale ( intrãri-ieşiri de lichiditãţi CASH-FLOW). Din pdv juridic obligaţiunea – titlu de credit care conferã deţinãtorului un drept de creanţã asupra patrimoniului existent şi un drept ipotecar asupra patrimoniului.

1 este factor de recuperare a kapitalului(K) care este inversul factorului de discontare multiplã. 2. etc. Sau se poate utiliza relaţia: .Prin anuitãţi constante B.pentru sectorul agrigol şi zootehnic. relaţia de calcul este: n Rd rd(1+rd) A = K -------------SAU A = K------------------T n 1 – ( 1 + rd) (1+rd) – 1 n raportul rd(1+rd) n (1+rd) . -obligaţiunile se ramburseazã la agentul economic emitent. Dacã este vorba de o amortizare la valoarea nominalã prin anuitãţi constante. -pot fi emise ỉn formã materialã pe suport de hartie sau ỉn formã nematerialã prin ỉnscriere ỉn cont. -sã aibã aceeaşi valoare pentru a conferi deţinãtorilor drepturi egale. -valoarea obligaţiunilor subscrise sã fie integral vãrsatã. Retribuirea obligaţiunilor se face prin dobảnzi care se plãtesc periodic prin cupoane: Vn*d(%) Vc = -----------100 Vc-valoarea cuponului Vn-valoarea nominalã d-valoarea dobảnzii Dacã Pc > Vn = vảnzare la primã Dacã Pc < Vn= vảnzare la scont Rambursarea se face la pretul de rambursare (PR) Amortizarea creditelor obligatare Presupune rambursarea ỉn conformitate cu scadenţele ỉnscrise la titlu. Se cunosc 3 modalitãţi de rambursare(amortizare): A.Amortizare unicã A. la scadenţã.Prin serii egale C.Amortizarea prin anuitãţi constante – agentul economic se obligã anual la plata unor sume constante care ỉnglobeazã rata de amortizare şi volumul dobảnzii.Creditul obligatar Are la bazã emisiunea de obligaţiuni care dau deţinãtorului dreptul la o anumitã dobảndã cu respectarea urmãtoarelor prevederi: -numãrul de obligaţiuni la purtãtor sa nu depãşeascã ca sumã ¾ din capitalul vãrsat existent aşa cum a fost ỉnregistrat la ultimul bilanţ contabil aprobat.

numai cã se mai face o coloanã ỉn plus care se referã la prima de rambursare pentru fiecare scadenţã (PR – Vn) B. capitalul rambursat se menţine constant pentru fiecare an iar dobảnda scade de la an la an. anuitãţile se calculeazã cu ajutorul formulei de mai sus. Nominalã a acţiunilor emise K-capitalul sau suma ỉmprumutului obligatar Rd-rata dobảnzii ỉmprumutului( la dobảnda nominalã) T-durata ỉn ani a ỉmprumutului obligatar.Amortizarea prin serii egale Presupune rambursarea unui numãr egal de obligaţiuni ỉn fiecare an.rd A = Ne*Vn ------------T 1 (1 + rd) unde: A-anuitate(amortisment anual+dobảnda) Ne-numãrul de obligaţiuni emise Vn-val. In acest caz. Dacã scadenţa este anualã: Ne NR = -----T NR-numãrul de obligaţiuni rambursate annual Ne-numãrul de obligaţiuni emise T-durata ỉn ani a ỉmprumutului obligatar Rambursarea anualã se poate face: -la valoarea nominalã Ne NR*Vn = -----* Vn T -la preţ de rambursare Ne NR*PR = -----*PR T In care: NR-numãrul de acţiuni rambursate annual Vn-valoarea nominalã a obligaţiunilor emise Ne-numãrul obligaţiunilor emise T-durata ỉn ani a ỉmprumutului Suma anualã a dobảnzii(Δd) se calculeazã pentru capitalul nerambursat: rd Δd = NNR*Vn*-----100 NNR-numãrul obligaţiunilor rãmase de rambursat . Dacã este amortizare la primã(PR > Vn).

Anuităţile( valoarea amortismentelor + dobânda) se pot calcula la: -valoarea nominală Ne rd AN = ------*Vn + NNR * ------T 100 -la preţ de rambursare: Ne d AR = ------*PR + NNR*Vn*---T 100 C. valoarea unei obligaţiuni se calculează: n ∑ CFVC n=1 100% VO = -----------.Amortizarea unică Constă în aceea că agentul economic plăteşte la sfârşitul fiecărui an dobânzi asupra volumului total al împrumutului: D d ∆ d = K---.= Ne * Vn --100 K-valoarea creditului obligatar Rambursarea finală se poate calcula: -la valoarea nominală: K = Ne*Vn -la preţ de rambursare: Ne*PR = Ne*Vn + Ne ( PR – Vn) Valoarea dobânzii aferentă fiecărui an: rd rd NRR = NR----*Vn = NR*Vc ( Vc = ------Vn ) 100 NRR-numărul de obligaţiuni rămase de rambursat NR-numărul de obligaţiuni rambursate Vn-valoarea nominală Din dorinţa de a proteja deţinătorul de obligaţiuni faţă de modificările care intervin pe piaţa de capital.+ -------n ( 1 + rd ) n ( 1 + rd ) CFVC-fluxul de lichidităţi generat de o obligaţiune prin valoarea de cupon Rd-dobânda practicată pe piaţă Valoarea calculată numai sub influenţa ratei dobânzii: n .

bancă sau intermediar prin inchiriere. dobânda şi profitul. Preţul de achiziţie este neutralizat prin redevenţe care sunt calculate astfel încât să acopere preţul de achiziţie. care de regulă este valoarea reziduală.100% VO = ---------------. Se poate înregistra o majorare de Cs prin conversia datoriilor atunci când nu este posibilă o majorare prin aport în numerar sau prin încorporarea rezervelor. La sfârşitul perioadei de leasing. Finanţarea pe termen lung se poate realiza prin emisiunea de obligaţiuni care este de fapt o finanţare prin fonduri proprii. care sunt cele mai preferabile deoarece. cheltuielile de administraţie.6 luni.Creditul obligatar convertibil AGA poate decide emiterea unor obligaţiuni care pot fi convertite în acţiuni ale aceluiaşi agent economic.î. la o dată sau intr-o perioadă stabilită anterior Avantaje: Conversiunea permite întreprinzătorului să se îndatoreze la un preţ mai mic faţă de obligaţiunile ordinare.+ --------------n n ( 1 + rd ) ( 1 + rd ) ∑ rda n=1 rda-rata dobânzii anuale Dacă Dacă rda < rd de pe piaţa de capital. valoarea să fie acoperită (neutralizată) înainte de terminarea contractului de leasing. 4. ( 1 + rdr n ) ( 1 + rdr1 )( 1 + rdr2 )…….Creditul leasing(bail) (to lease = a închiria) Conceptul de leasing Prin leasing se înţelege operaţiunea prin car un solicitator de capital achiziţionează de la producător. performante. preţul operaţiunii va scădea rda > rd de pe piaţa de capital. ( 1 + rdr n ) rdr-rata dobânzii reale 3. locatarul poate opta pentru: -rezilierea contractului de închiriere -prelungirea contractului de închiriere -achiziţionarea bunului rspectiv la o valoare. preţul obligaţiunii va creşte Rata dobânzii de referinţă Tot din dorinţa de a proteja deţinătorul de obligaţiuni. dreptul de a utiliza în vederea obţinerii de produse şi servicii. De regulă redevenţele sunt calculate a. n ∑ rra n=1 100% VO = ------------------------------------------------. această valoarea a obligaţiunii se calculează periodic la 3. .+ -----------------------------------------------( 1 + rdr1 )( 1 + rdr2 )……. Cel care oferă se numeşte LOCATOR iar cel care utilizează se numeşte LOCATAR. prin angajamente la termen şi prin împrumuturi obligatare. în economiile stabile. este mai puţin costisitor decât o emisiune de acţiuni.

la un pret fixat prin contract sa asigure locatorul ca va putea incasa cgiria convenita intr-un interval de timp determinat sa asigure locatarul ca la sfirsitul perioadei va putea cumpara bunul ( la o valoare reziduala rezonabila ) . Obiectivele contractului de leasing: sa garanteze locatarului folosirea unui bun pe un interval bine determinat de timp.Note de curs din management financiar(Anul III) C. pentru locator – venit valoarea ramasă – valoarea la care la sfirsitul contractului de lasing locatarul poate cumpăra bunul ce a facut obiectul contractului coeficientul de leasing se determina ca raport intre suma globala a chiriei ce urmeaza a fiplatita de locatar si valoarea contabila a bunului. In tranzactiile de leasing intervin urmatoarele notiuni specifice : participantii la tranzactie : locatorul (societatea de leasing). o finantare pe termen lung . mai eficienta . Caracterul leasing-ului ca formă de finanţare a investiţiilor în active imobilizate. Leasing-ul = pentru beneficiarul de leasing este o forma de finantare a activelor . pentru locatar – cheltuiala. leasing-ul este o noua modalitate . va putea incheia un nou contract de inchiriere ( cu o chirie mai mica ) sau va . iar pentru firma producatoare de bunuri de folosinta de lunga durata . locatarul (chiriasul) si furnizorul bunului de folosinta indelungata durata contractului de leasing incepe odata cu semnarea contractului sau cu punerea in functiune a bunului ce face obiectul contractului si tine pina la termenul prevazut in contract. de vinzare a produselor. chiria (redeventa) = pretul leasing-ului. Celalate operatiuni de leasing se incadreaza in categoria leasingului operational. Lexiconul defineşte lesingului finaciar ca o operatiune de inchiriere de bunuri al caror termen este mai mare de 1 an si valoarea de achizitie a bunurilor urmeaza sa fie recuperat in proportie de cel putin 75% de locator.

cu precizarea ca la sfirsitul perioadei de contract aceasta poate sa-l cumpere la o valoare ramasa convenita. negociaza cu el parametrii tehnici si terminal de livrare. durata. societatea de leasing poate solicita garantii suplimentare de la viitorul locatar. potrivit careia . cel mult mediu. Ulterior locatarul contacteaza mai multe societati de leasing . contacteaza furnizorul de bunuri pentru a stabilii conditiile de cumparare si analizeaza si starea beneficiarului. inainte de a elabora oferta. Locatarul ( benficiarul ) este acela care cauta furnizorul de bunuri.putea returna bunul respectiv. prin intermediul careia o societate de leasing cumpara bunul cerut de locatar de la un furnizor in prealabil convenit si ii cedeaza folosinta lui contra unei chirii .In anumite cazuri . oprindu-se la aceea care ii ofera cele mai bune conditii ( chirie. b) Leasing-ul de exploatare = contractul de leasing de exploatare este o inteleger pe TS. conditii finale. Cele mai cunoscute forme de leasing : lesing-ul de exploatare leasing-ul financiar leasing-ul de servicii sale – and – lease – back leasing-ul direct si indirect leasing-ul prin intermedieri subleasing-ul a) Leasing-ul financiar ( leasing clasic ) = tranzactie pe TM sau L. Societatea de leasing. Numai in urma acestor studii si analize se incheie atit contractul de leasing cit si de cumparare a bunului de la furnizor.

ca urmare a duratei foarte scurte. Trasaturi : durata contractului este mai mica decât durata normala de amortizare .lui. contra unei chirii. Avantajele leasing-ului: poate constitui uneori singura modalitate reala de finantare a investitiilor ( imposibilitatea obtinerii unui credit bancar. fara a mai prevedea dreptul acestuia din urma cala sfirsitul perioadei sa opteze pentru cumparare. astfel incit la un moment dat sa-l poata vinde la o valoare reziduala. se aseamana mai mult cu inchirierea echipamentelor decit cu o forma de finantare contractul de leasing se incheie in cazurile in care locatorul are nevoie de echipamente specializate pentru anumite operatiuni nerepetabile. pentru locatar. locatorul este nevoit sa sigure si sa-l mentina in stare de functionare locatorul are dreptul de a anula contractul de inchiriere inainte de expirarea termenului marimea chiriei nu poate fi modificata pe parcursul contractului. Dezavantajele leasing-ului: . Chiria platibila periodic si decontarea finala pot fi asigurate din veniturile obtinute prin exploatarea eficienta a bunurilor care fac obiectul contractului. Firmele isi protejeaza resursele proprii. emisiunii de obligatiuni sau emisiunii suplimentare de actiuni). este o cheltuiala deductibila. astfel incit acesta are posibilitatea contractarii unor creite bancare. Mai usoara si mai rapida decit obtinerea creditului pe TL sau M chiria . Permite locatarului indreptarea resurselor proprii sper alte abiective: marketing Nu se evidentiaza in bilantul locataru. ca atare locatorul trebuie sa inchirieze bunul de mai multe ori.locatorul cedeaza locatarului folosinta unui bun pe o perioada determinata. Platile convenite drept chirie nu acopera valoarea bunului.

Curs 1 Manole Tipuri de leasing Leasing financiar-pe parcursul perioadei de leasing se recuperează: -preţul de achiziţie -costuri auxiliare -profitul Leasing operaţional -la început locatarul achită o parte din preţul de achiziţie urmărind ca restul să fie achitat pe seama valorificării produselor realizate pe seama utilajului respectiv. chiar daca rata dobinzii in economie este în scadere. terenurilor. Leasingul net -cheltuielile de întreţinere. protecţia mediului. cota parte de dobinda este mai mare decit dobinda aferenta imprumutului bancar ratele de leasing nu se recalculeaza . c)Credite de CASH-FLOW(flux de lichidităţi). agent de leasing Leasing internaţional -cand locatarul şi locatorul au statut de rezidenţi 5.BUGETUL DE STAT Pe măsura restructurării de fond a întregii economii naţionale şi a consolidării instituţiilor de specialitate ca şi a regulilor economiei de piaţă. bancă.1. 2.Credite acordate pe bază de garanţii După garanţiile care stau la baza lor. se disting următoarele tipuri de credite: a)Credite acordate pe bază de garanţii materiale – vizează capitalul sau patrimoniul firmei.creditul obţinut este garantat prin ipotecarea clădirilor.sunt garantate material. Guvernul va avea în vedere acele domenii de activitate care nu pot face faţă concurenţilor externi. sunt suportate de locatar -valorificarea leasingului cuprinde doar preţul de achiziţie Leasingul direct -contractul de leasing este încheiat între producătorul mijlocului fix şi utilizator Leasingul indirect -cand afacerea se derulează prin intermediul unui agent. centrale nucleare.in platile periodice datorate de locatar locatorului. a unor ramuri economice strategice care rămân în continuare sub controlul statului. Leasingul scurt -locatorul se angajează să suporte cheltuielile de întreţinere. mijloacelor circulante care reprezintă o transformare rapidă în lichidităţi. .6. domenii de interes naţional (îmbunătăţiri funciare. etc. dezvoltarea unor obiective social-culturale. reparaţii. reparaţii. Pot fi valorificate de agentul creditor când se pune problema recuperării datoriei. Singura solicitare din partea creditorului este legată de studiul de fezabilitate al proiectului de investiţie. în viitor acestea vor aloca fonduri tot mai mici pentru investiţii. etc). b)Credite ipotecare.

Milton Friedman – inflaţie prin prosperitate = inflaţie provocată de stat 3-5% Efectul de levier al creditului se calculează astfel: El = Rî ( re-rd) K Rî-rata de îndatorare = ----( re – rd) Kpr re.CREDITE IN LEI ŞI VALUTĂ ACORDATE DE BANCILE DIN ROMÂNIA Prin acordare unor asemenea credite se urmăreşte acoperirea cheltuielilor de producţie. -reprezintă raportul dintre resurse şi necesităţi -se au în vedere indicatori de risc -trebuie restituită Rata dobânzii reprezintă costul capitalului(∆d) K*t * rd K*t * rd (%) ∆d = -------------. prin creditarea diferenţei de fonduri între capitalul circulant necesar desfăşurării activităţii şi fondurile agentului economic (proprii şi atrase).creştere generalizată a preţurilor şi reducerea puterii de cumpărare.2.rentabilitatea economică rd-rata dobânzii re > rd garanţia de plată a creditului Rentabilitatea economică Pe Pe re = ----.= ----------TA K + Kpr Pe.= --------------100*365 365 K-volumul creditului t-durata acordării creditului rd-rata dobânzii INFLAŢIA. O investiţie -trebuie să corespundă unei necesităţi.2.profitul din exploatare TA-total active K-credit Kpr-capital propriu Rentabilitatea financiară .

= --------------------------------------------------Capital propriu Capital propriu Volumul vanzărilor = K * rd Pe Pe .= --------Kpr Kpr Trebuie ca rf > re pentru că rf capitalului propriu. face referire doar la capitalul propriu = valorificare superioară a re(K + Kpr) – K*rd reK + re*Kpr – K*rd K(re-rd) + re*Kpr re = ------------------------.= ----------------------------Kpr Kpr Kpr re= Rî ( re-rd) + re K + Kpr = 1 Dacă nu se valorifică creditul. care este unică în lume) Pu R = ---Pa R-randamentul Pu-puterea utilă Pa-puterea atrasă Pr Rk = --K Rk-randamentul creditului Pr-profit anual K-capital primit ca şi credit Pe Rek = ------K Pc .= --------------------------.D rf = ----.Profit curent Profit din exploatare – volumul vânzărilor rf = --------------------. !!!! Randamentul creditului( noţiune personala a distinsului Manole. creditorul îşi va recupera creditul.

2.COSTUL CAPITALULUI PROPRIU Capitalul propriu cuprinde finanţãri din profitul propriu şi din rezervele constituite. -stabilirea unui raport optim ỉntre capitalurile proprii şi cele ỉmprumutate. Rata dobảnzii fãrã risc. acţiunile. acestea se grupeazã astfel: A)Costul Cp B)Evaluarea costului acţiunilor C)Costul profitului nedistribuit şi al acţiunilor nou emise D)Costul ỉmprumutului pe termen lung şi mijlociu. cum ar fi obligaţiile de stat. adicã dobảnda minimã pe care trebuie sã o primeascã acţionarii fãrã nici un risc. aporturile ỉn numerar şi conversia obligaţiunilor Costul capitalului propriu este format din: -cost explicit = credite + acţiuni cu dividende -cost implicit = fonduri proprii(fond de dezvoltare) + fonduri de rezervã + profit Remunerarea fondurilor proprii trebuie = cu rata dobảnzii fảrả risc. COSTUL CAPITALULUI Reprezintã rata de rentabilitate solicitatã de creditori şi acţionari. respectiv este efortul financiar pe care ỉl face ag. care ỉnseamnã o majorare a rentabilitãţii solicitate de acţionari care sã le compenseze riscul asumat. de unde şi o rentabilitate incertã.3. 2. la care se adaugã prime de risc.EVALUAREA COSTULUI ACŢIUNILOR PRIN MODELUL GORDON-SHAPIRO Acest model porneşte de la premisa ca valoarea unei acţiuni = valoarea actualizatã a fluxului de lichiditãţi datorat dividendelor şi preţului(cursului) de vảnzare a acesteia.3.dobảnda minimã pe care ar putea-o primi acţionarii dacã şi-Ar plasa capitalurile ỉn plasamente fãrã risc(obligaţiuni de stat) faţã de situaţia cảnd le-ar acorda investitorilor care sunt supuse unui anumit risc. Prima de risc – presupune o majorare a rentabilitãţii solicitate de acţionari care sã le compenseze riscul ca urmare a plasãrii capitalului la investitor. E)Costul creditului obligatar F)Costul creditului de leasing G)Costul total al capitalului 2. K Pc-profit curent 2. Pentru determinarea costurilor capitalurilor.3. Prin evaluarea costului capitalului se urmãreşte: -eficienţa activitãţii. Economic pentru procurarea capitalului. .1. cu alte cuvinte randamentul minim obţinut de investitori capabil sã asigure acţionarilor un cảştig comparabil cu cel pe care l-ar putea obţine pe piaţã ỉn aceeaşi clasã de risc.Rfk = -----.

+ ------1 + rr 1 + rr 1 + rr 1 + rr 1 + rr D1 D2 V2 = --------.+ ----------.+ -------D1 1 + rr 1 + rr D1 D2 V2 V0 = ------. ----------1 + rr ( 1 + rr)² ( 1 + rr)ⁿ respectiv .+ ---------1 + rr 1 + rr V1.La momentul t0 : D1 V1 V0 = ------.+ ---------1 + rr 1 + rr V0-valoarea iniţialã a acţiunii D1-valoarea dividendului la momentul t0 rr-rata de rentabilitate solicitatã de investitori La momentul t1 D2 V2 V1 = ------.preţ vảnzare D1-dividendul in momentul t1 Inlocuind pe V1 in relaţia de mai sus avem: D2 V2 ------.+ ---------1 + rr ( 1 + rr)² ( 1 + rr)² 1 * -------1 + rr Prin generalizare se obţine: D1 D2 Vn V0 = ------.= -------.+ ---------..+….+ -------.+ -------------------.

soluţia este o progresie geometricã si atunci: EMBED Equation. rezultã cã: Vn -----------.DSMT4 . atunci EMBED Equation.n Di Vn V0 = ∑ ---------.DSMT4 unde EMBED Equation.DSMT4 unde EMBED Equation.care fiind o serie crescãtoare.DSMT4 Trebuie sã determinãm valoarea lui EMBED Equation.DSMT4 de unde re zultã cã: EMBED Equation.+ ---------i=1 (1 + rr)i (1 + rr)ⁿ Deoarece rr.Pentru aceasta notãm cu Equation.DSMT4 EMBED Equation.DSMT4 . indiferent de orizontul investiţiei ( d + De).DSMT4 de unde prin ỉnlocuirea lui Di ỉn relaţia anterioarã se obţine: EMBED Equation.rata de rentabilitate creşte.DSMT4 .DSMT4 .DSMT4 . EMBED Equation.→ 0 ( 1 + rr)ⁿ Si atunci: EMBED Equation. Unii autori agreazã şi acceptã cã la momentul t.DSMT4 pentru cã dacã EMBED Equation. Din aceastã relaţie rezultã cã valoarea prezentã a unei acţiuni este suma plãţilor viitoare de dividende actualizate.DSMT4 şi dảnd factor comun pe x se obţine relaţỉa: EMBED EMBED Equation.DSMT4 ceea ce ar fi posibil de acceptat. Este greu de presupus cã se poate estima valoarea constantã a dividendelor şi de aceea ỉn practicã se adevereşte cã aceasta creşte cu o ratã constantã g < rd.DSMT4 şi ỉntrucảt EMBED Equation. ỉn care -rd este rata de actualizare a dividendelor.DSMT4 in care: Di-fluxuri anuale pozitive previzionate a fi ỉnregistrate. dividendul are o formã exponenţialã: EMBED Equation. relaţỉa devine: g-rata anuală constantă de creştere a dividendului EMBED Equation.

DSMT4 -rata de rentabilizare rezultatã ca urmare a emisiunii de acţiuni 2. Cand ỉmprumutul este acordat pentru un timp exprimat ỉn luni: EMBED Equation. cheltuielile anuale ale emitentului sunt date de relaţia: EMBED Equation.DSMT4 in care: EMBED Equation.DSMT4 . costul acestora se identificã de regulã cu rata nominalã a dobảnzii: EMBED Equation.DSMT4 -rata dobảnzii D-dobảnda ỉn valoare absolutã.5.COSTUL PROFITULUI NEDISTRIBUIT SI AL ACTIUNILOR NOU EMISE Dacã firma reinvesteşte profitul nedistribuit la o ratã superioarã celei solicitate de investitori(acţionari) atunci cảştigul acestora se majoreazã.3.4.DSMT4 -capitalul final adicã creditul iniţial + dobảnda aferentã la sfảrşitul perioadei K-valoarea creditului acordat EMBED Equation.DSMT4 Costul capitalului inregistrat prin emisiunea de noi acţỉuni se calculeazã cu relaţia: EMBED Equation. costul profitului nedistribuit este acelaşi cu al capitalului obţinut din acţiuni comune şi el pleacã tot de la modelul Gordon-Shapiro: EMBED Equation.DSMT4 in care: k – valoarea capitalului ỉmprumutat t. Cu alte cuvinte. dobảnda compusã. in care E-costul procentual aferent emisiunii EMBED Equation.3.3.COSTUL CREDITULUI OBLIGATAR Pornind de la caracteristicile împrumutului pentru o obligaţîune. ỉn mod normal.DSMT4 t-numãrul de luni Cand creditul este acordat pentru un timp exprimat ỉn zile: EMBED Equation.durata plasamentului EMBED Equation. monetarã) 2.COSTUL IMPRUMUTULUI PE TERMEN LUNG SI MIJLOCIU In gerneral creditele bancare nu presupun cheltuieli suplimentare( spre deosebire de ỉmprumuturile obligatare). In condiţii de echilibru. care nereturnatã la timpul potrivit se adaugã la capitalul ỉmprumutat generảnd ea ỉnsãşi o nouã dobảndã majoratã: EMBED Equation.DSMT4 -rata dobảnzii compuse la 1um(1 unit.DSMT4 t-numarul de zile De cele mai multe ori se calculeazã.3.DSMT4 .2. rata venitului pretinsã de acţionari este egalã cu rata aferentã veitului ỉn urma noii investiţii pe care ei le-ar putea face.

firme specializate sau producători direcţi care prin condiţii de închiriere oferă bunuri unor beneficiari care sunt în deficit de resurse proprii pentru a le achiziţiona şi acceptă dreptul de folosinţă pentru o perioadă de comun acord stabilită.COSTUL CREDITULUI PE TERMEN SCURT In acest caz.DSMT4 In care: EMBED Equation.7.DSMT4 -suma dobânzii de plată K-volumul creditului EMBED Equation.DSMT4 În care: EMBED Equation. costul este dat de valoarea dobânzii.6.DSMT4 EMBED Equation.DSMT4 -fluxurile financiare EMBED Equation. 2.DSMT4 -preţul de emisiune.În care: EMBED Equation.DSMT4 -rata dobânzii t-timpul de folosire al creditului 2. Băncile iau ca şi punct de plecare taxa de scont la care adaugă o cotă reprezentând cheltuielile administrative şi profitul propriu. EMBED Equation.DSMT4 EMBED Equation. -rata dobânzii la 1 um -cheltuielile de serviciu ale împrumutului -reduceri fiscale aferente cheltuielilor financiare şi de serviciu. Costul net al împrumutului se calulează după relaţia: EMBED Equation. EMBED Equation. care este în funcţie de -cererea şi oferta de capitaluri -conjunctura economică -valoarea taxei de scont.etc. rezultând astfel rata dobânzii la care se acordă creditul solicitat.DSMT4 EMBED Equation.DSMT4 -cheltuielile anuale ale emitentului -valoarea nominală. In cele mai multe cazuri.COSTUL CREDITULUI DE LEASING Prin această formă de creditare – sursă de finanţare pe termen limitat.3.DSMT4 -rata dobânzii la 1um O altă metodă se bazează pe relaţia: EMBED Equation.DSMT4 EMBED Equation. suma dobânzii (∆d) plătită se calculează cu relaţia: EMBED Equation.DSMT4 -costul de emisiune.DSMT4 In care: EMBED Equation.DSMT4 -valoarea actualizată la momentul 0 EMBED Equation.DSMT4 In care: . EMBED Equation.3.DSMT4 -preţul de răscumpărare.

Produc modificări rapide şi notabile în procesele de producţie.DSMT4 -datoriile aferente creditului EMBED Equation.O rapidă şi superioară calificare a forţei de muncă.DSMT4 -costul total al capitalului -costul datoriilor aferente creditului EMBED Equation. Negocierile pentru ỉnfiinţarea FMI au ỉnceput ỉn iunie 1944 la Bretton Woods.4.DSMT4 EMBED Equation.FINANTAREA PRIN SURSE EXTERNE Imprumuturi externe Investiţii străine directe (ISD). 3.Imprumuturile externe vizează: 1. BERD. 5.DSMT4 -costul fondurilor proprii -costul aferent contractului de leasing EMBED Equation. I.Realizează o puternică schimbare de mentalitate mai ales la nivelele operaţionale dar şi la cele decizionale.Sunt implementate concomitent tehnici şi tehnologii moderne. 2.DSMT4 -valoarea contractului de leasing 2.cele mai cunoscute suntFMI. ỉnainte de debarcarea aliaţilor. 2. -şomaj fãrã precedent.Imprumuturi cu garanţie guvernamentală 2.Un management modern şi performant.3. 3.COSTUL TOTAL AL CAPITALULUI Se referă la situaţia în carea societatea este finanţată concomitent cu capital propriu. 4. respectiv formarea unei noi culturi organizaţionale.DSMT4 -valoarea capitalului propriu EMBED Equation.DSMT4 .DSMT4 In care: EMBED Equation. II.FONDUL MONETAR INTERNATIONAL (FMI) A apãrut ca o necesitate impusã de marea crizã economicã din perioada 1930-1933 cảnd s-a constatat: -o depreciere a comerţului internaţional.DSMT4 -rata impozitului pe profit EMBED Equation.DSMT4 -costul leasing-ului EMBED Equation. BM(BIRD). EMBED Equation. 2.Credite acordate de instituţii specializate.EMBED Equation. capital împrumutat şi credit leasing.ISD conferă următoarele avantaje: 1.8. condiţie în care.DSMT4 -costul de achiziţie şi montaj EMBED Equation.DSMT4 -preţul rezidual t-durata în ani a leasing-ului.Credite bancare de pe piaţa de capital la care riscul aparţine creditorului şi investitorului.DSMT4 -chiria anuală EMBED Equation. -grave dezechilibre ỉn balanţele de plãţi ale ţãrilor. EMBED Equation. costul total al capitalului este determinat de rentabilitatea existentă pe piaţa financiară a capitalului.5.

numite participante la coşul valutar.au drept de veto -Germania şi Creditele acordate de FMI se alocã dupã elaborarea unor programe economice la care participã un grup de experţi . aceste ỉmprumuturi au geneza ỉntr-o rotaţie. Franţa şi Japonia 11%.80$ (0. Aceastã creditare se realizseazã prin DST (drept special de tragere) DST = 0.rezervele oficiale şi rezervele sau surplusul temporar al balanţelor de plãti ale statelor member. De regulã aceste programe vizeazã mãsuri nepopulare: -creşterea şomajului. Presupunem cã SUA are nevoie de credit. Principalele fonduri acordate de FMI 1. SUA.John Maymond Keynes(Anglia) –susţinea cã sursele de finanţare trebuie sã fie create aidoma unei bãnci comerciale. Exemplu: existã un surplus şi Romảnia solicitã un credit. FMI face apel la fondul de rezervã creat de FMI pe seama ỉmprumuturilor de pe piaţa internaţionalã de capital. Germania 21%. Rata dobảnzii stabilitã= rata medie a principalelor ţãri. 2.Procentul statelor ỉn acest coş este: SUA 40%. In acest caz. Anglia 17%.Fonduri de finanţare compensatorie 3.Termenul de rambursare a creditelor 3-5 ani.etc. adicã dau o “undã verde” pe piaţa investiţiilor -inflaţie. 3. Anglia. ţarã. Obiectivele FMI 1.Fonduri de finanţare extinsã .ai FMI şi reprezentanţi ai ţãrilor member.Fonduri pentru stocuri tampon 2. White (SUA)-susţinea cã sursele financiare trebuie create pe seama contribuţiei statelor.Sursele de finanţare .75-0. Rusia. dar partea pozitivã a acestor credite este cã reduce riscul de -restructurare economicã.75-0.Elaboreazã sistemul monetar internaţional şi finanţeazã temporar deficitele balanţelor comerciale. FMI impune statelor care au surplus temporar al balanţei de plãţi sã ỉl punã la dispoziţia Romảniei. Cel mai importanat organ FMI este Consiliul de Securitate din care fac parte: -Frana.sursele sã fie surplusul temporar al balanţelor de plãţi ale unor ţãri . China. Numãrul acestor DST este ỉn funcţie de aportul ţãrilor la constituirea fondului şi se numeşte tranşã de tragere.80 dintr-un dolar). S-a ajuns la un compromis.

BANCA MONDIALÃ A fost create la ỉnceput ỉn idea de a oferi surse financiare pentru reconstrucţia economiei europene ca o consecinţã a distrugerilor provocate de cel de-al 2-lea Rãzboi Mondial. -in sens foarte larg = o ỉnsuşire a unei activitãţi. Capacitãţi de producţie – de citit CAPITOLUL 3 EFICIENŢA ECONOMICÃ A INVESTIŢIILOR – CRITERIU ESENŢIAL ỈN LUAREA DECIZIEI INVESTIŢIEI Eficienţa economicã: -un concept fundamental ỉn teoria şi practica economicã. -un obiectiv principal la nivelul firmelor şi la nivel macroeconomic. ỉnsuşire exprimatã prin raportul efecte cheltuieli efecte conexe -ỉn sens larg = ----------------chelt.Promovarea dezvoltãrii economice 2.6.2.sã fie acceptabil ỉn comparaţie cu alte rapoarte ale acţiunii efort respective sau ale altei acţiuni alternative sau cu un prag de eficienţã. -din pdv etimologic. Obiectivele BM 1.Finanţarea dezvoltãrii econommice 3.conexe efect -ỉn sens restrảns = ------. ceea ce face ca ỉn sens foarte larg sã putem defini eficienţa ca mãsura sau gradul ỉn care s-a realizat efectul propus. Prima crizã a avut loc ỉn anii ’60 iar apoi ỉn ’73. . Banca Mondialã şi-a reorientat obiectivele spre piaţa lumii a 3-a (ţãrile ỉn curs de dezvoltare).Durata 15-20 ani. Au existat dispute mari deoarece ţãrile ỉn curs de dezvoltare s-au opus ỉn ceea ce priveşte exploatarea resurselor lor. Din momentul ỉn care Planul Marshall şi-a dovedit eficienţa. acţiuni sau resurse de a asigura efecte economice pozitive ỉn unitatea datã. Creditele BM respectã regulile unei bãnci comerciale.cuvảntul provine din limba latinã “efficiere” = a ỉndeplini sau a rezulta.Sursele de finanţare-ỉmprumut de pe pieţele internaţionale de capital -fondurile se alocã doar ţãrilor ỉn curs de dezvoltare 4.

Formele eficienţei economice: 1. a consumului. animale).3. cantitative. vegetale. repartiţiei. printr-un raport dintre cele 2 elemente dimensionale.Economicitatea unei activităţi.Eficienţa economică a formelor activităţii economice cuprinde: -eficienţa economică a producţiei. activitate economicã.reflectã o relaţie de cauzalitate ỉntre resursele economice şi extraeconomice utilizate ỉntr-o activitate şi efectele economice şi extraeconomice rezultate de pe urma acestei activitãţi 2.Eficienţa economică tipurilor de resurse angrenate într-o activitate economică.3 EMBED Equation. Eficienţa economică a investiţiilor-se anlizează procesul inevstiţional sub forma eficienţei economice a acestuia. respectiv evaluarea efectelor econoice pe care le generează şi resursele economice pe care le implică. de orice natură pe care le generează procesul investiţional şi a resurselor de orice natură pe care le implică acest proces. a schimbului sau circulaţiei mărfurilor. combustibil minerale.FORMA GENERALĂ A INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ 1.3 2.se delimitează în următoarele forme: -eficienţa economică a resurselor naturale (mat. printr-o mulţime de modalitãţi dupã numarul dar mai ales mãrimea elementelor de efecte şi resurse. Formele eficienţei 1.Eficienţa economică a activităţii-restrânge sfera elementelor la cele de natură economică. Prime.Rentabilitatea unei activităţi.3 . respectiv resurse şi efecte economice.analizează activitatea de investiţii prin prisma efectelor multiple. Delimitând eficienţa economică în funcţie de natura efectelor. când efectele sunt de natura economiilor. ocupate (factori de producţie utilizaţi) şi consumate (se regăsesc în costurile de producţie).Indicatori indirecţi = EMBED Equation. 3.Aceasta se exprimã ỉn mod concret pentru fiecare fenomen.Productivitatea unei activităţi . Eficienţa investiţiilor. 3.3 EMBED Equation. 2.Eficienţa activitãţii.efecte totale echivalente ca naturã şi timp -ỉn sens foarte restrảns = ----------------------------------------------------resursele totale echivalente ca naturã şi timp Trãsãtura esenţialã a eficienţei este relaţia de acuzalitate resurse – efecte. process.Indicatori direcţi = EMBED Equation.când efectele sunt de natura producţiei. a resurselor avansate (resurse cheltuite în prezent ce vor produce efecte viitoare). se poate vorbi de următoarele forme: 1.energie. 2. când efectele sunt de natura profitului.

nu are importanţă numărul de indicatori luaţi în calcul pentru evaluarea unei investiţii.1. cu un anumit regim de utilizare a factorilor de producţie şi în anumite condiţii de organizare a producţiei şi a muncii. capacitatea uneisăli de spectacol prin numărul de locuri. energie.CAPITOLUL 5.Indicatori cu caracter general 2.Indicatori de eficienţă economică suplimentari. Orice proiect de investiţii trebuie să cuprindă obligatoriu asemenea indicatori. etc) EMBED Equation. Princpalii indicatori cu caracter general sunt: 1. 5. În industria zahărului.3 EMBED Equation.Indicatori de eficienţă economică de bază 3.Capacitatea obiectivului de investiţii -în cazul obiectivelor productive este representată de capacitatea de producţie iar în caul celor neproductive de elementele specifice ale acestora. capacitatea de producţie a unei fabrici de zahăr este eexprimată prrin cantitatea de sfeclă de zahăr ce poate fi prelucrată). -exprimă cantitatea maximă de producţie care poate fi obţinută într-o perioadă de timp în condiţii normale de funcţionare.Indicatori de eficienţă economică specifici 4.3 -investiţia directă-valoarea obiectelor şi a dotărilor ce contribuie la realizarea scopului pentru care se construieşte obiectivul EMBED Equation.3 -investiţia conexă-apare ca rezultat propagat în amonte sau în aval de investiţia directă Există 2 situaţii -în amonte-investiţiile sunt clasate înaintea obiectivului deinvestiţii . Valoarea totală a investiţiei EMBED Equation. -in cazul obiectivelor din sfera social-culturală se exprimă în funcţie de specificul acestora: capacitatea unui spital prin numărul de paturi. aducţiuni de apă. Pe de altă parte. EVALUAREA ŞI ANALIZA PROIECTELOR DE INVESTIŢII CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ A INVESTIŢIILOR Se disting 4 mari categorii de indicatori: 1.3 -investiţia totală-cuprinde elemente de natură pur investiţonală şi elemente care prin extensie se include în efortul total EMBED Equation. Importanţa indicatorilor vizează 2 aspecte de natură cnoseologică şi decizională.INDICATORI CU CARACTER GENERAL Această grupă de indicatori are rolul de a forma o imagine globală asupra obiectivului de investiţii. -indicator de calcul ce măsoară efectul potenţial realizat prin procesul investiţional. -se exprimă de regulă prin volumul maxxim de producţie ce poate fi realizat (fizic sau valoric) ddar se poate exprima şi prin cantitatea de materie primă care poate fi prelucrată într-o perioadă de timp atunci când relaţia materie primă-produs finit nu este constantă (de ex.3 -investiţia colaterală—valoarea lucrărilor legate teritorial şi funcţional de investiţia directă (căi de acces.

7.3 -eficienţa economică normală EMBED Equation.Costul producţiei -indicator ce cuantifică efortul din perioada de funcţionare împreună cu valoarea investiţiilor.-în aval-investiţiile sunt clasate după obiectivele de investiţii EMBED Equation. -se derulează între momentul punerii-scoaterii din funcţiune a ob. formând efortul total necesar pentru edificarea şi funcţionarea obiectivului de investiţii. etc . respectiv perioada în care se consumă resursele investiţionale.Valoarea producţiei sau venituri realizate -indicator ce măsoară efectul efectiv obţinut la un anumit grad de utilizare a capacităţii de producţie sau a obiectivului de investiţii.3 -investiţii pentru eliberarea terenului EMBED Equation. în funcţie de volumul producţiei şi costurile acesteia determinându-se alţi factori de calcul şi de eficienţă economică. -raportat la volumul producţiei exprimate valoric*100 se obţin cheltuieli la 1000 lei producţie. se impune scurtarea pe cât posibil a duratei de execuţie pentru a diminua efectul negativ al imobilizării fondurilor investite. -este un indicator de volum.Numărul de salariaţi -exprimă mărimea resurselor umane de care va beneficia obiectivul de investiţii după punerea în funcţiune. de calcul al eficienţei economice şi al producţiei.3 -rămas de amortizat EMBED Equation.3 -imobilizări 2.3 -investtiţii pentru modernizare EMBED Equation.3 -invesstiţii alocate pregătirii profesionale EMBED Equation. preţuri. -raportat la volumul fizic se obţine costul unitar.Durata de funcţionare a obiectivului de investiţii (Df) -este ultima etapa din durata de viaţă a obiectivului de investiţii. de investiţii. -pentru că în această perioadă nu se obţin efecte utile. 5. -se exprimă în ani şi în decursul ei. piaţă. obiectivul de investiţii trebuie să-şi recupereze amortizarea prin cheltuielile incluse în exploatare. 4. -este indicator de calcul al eficienţei economice a investiţiilor.3 -sume de valorificat EMBED Equation. -în această perioadă resursele investiţionale rămân imobilizate ele producând doar efecte economice potenţiale. ele transformându-se în mijloace fixe. -se stabileşte pentru toată perioada de funcţionare pe baza unor estimări privind producţia fizică. -se stabileşte în funcţie de duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. -mărimea este în funcţie de volumul producţiei estimate şi cuantifică în expresie bănească consumul total necesar de resurse pentru a obţine un anumit volum al producţiei. nivelul tehnic al mijloacelor fixe) -este indicator de calcul al eficienţei economice 3. 6.3 -investiţii aferente pentru acele utilaje scoase din funcţiune înainte de amortizare EMBED Equation.Durata de execuţie a obiectivului de investiţii (De) -exprimă timpul necesar realizării obiectivului de investiţii.Profitul . -mărimea acestui indicator este în funcţie de mărimea obiectivului de investiţii şi în funcţie de parametrii calitativi (productivitatea muncii.

3 > EMBED Equation.inv.-indicator foarte important.3 Interesul este ca EMBED Equation.3 să rămână mai mică de-a lungul timpului.INDICATORI DE BAZĂ 1. pentru a obţine 1 unitate de produs finit. In cazul obiectivelor noi: s-investiţia specifică. esenţial pentru viabilitatea unui obiectiv de investiţii şi pentru cuantificarea eficienţei economice. 5.3 = Total venituri – Costuri de producţie -ca indicator arată că activitatea productivă se încheie cu un surplus de venituri faţă de cheltuieli dar nu cuantifică efortul obţinut pentru obţinerea acestui surplus. EMBED Equation. In cazul modernizărilor Investiţia specifică: .-se estimează pe baza unor norme de consum şi pe această bază se poate determina costul producţiei. 8. -măsoară efectul net obţinut în urma funcţionării obiectivului de investiţii EMBED Equation. I-valoarea investiţiei. reprezintă un indicator de calcul al eficienţei economice -raportat la cheltuielile totale se obţine rata rentabilităţii generale care este indicator de eficienţă economică.Consumurile specifice -indicator de eficienţă economică ce măsoară consumul principalelor resurse.3 Cheltuiala specifică EMBED Equation. deci. Dilema investitorului Există 2 variante: Dacă EMBED Equation.3 Sau Dacă EMBED Equation. 9.2. Q-capacitatea ob.3 < EMBED Equation.3 Ch-total cheltuieli de exploatare Atât s cât şi c se pot exprima în unităţi fizice şi valorice.Investiţia specifică şi cheltuielile specifice Investiţia specifică-necesarul de investiţii pentru a realiza 1 unitate din produsul respectiv.Productivitatea muncii -indicator de eficienţă economică ce cuantifică eficienţa utilizării principalului factor de producţie-forţa de muncă.

care să creeze un surplus de producţie al variantei i faţă de varianta j. Utilizat ca mijloc de comparare a 2 investiţii. avem: EMBED Equation.3 unde i. d Df ____________________________________ D In cazul obiectivelor noi EMBED Equation. el devine oportun doar în cazul în care.j –variante de investiţii EMBED Equation. .inainte de moderniz Exprimă cât se investeşte pe 1 unitate fizică spor de capacitate rezultate în urma modernizării.3 Atunci când se doreşte compararea a 2 variante investiţionale prin investiţia specifică.de prod. Cheltuiala specifică: EMBED Equation.3 Se pune în evidenţă sursplusul de effort investiţional al variantei i faţă de varianta j . atâta timp cât generează profit.de prod. Q0-vol. raportul EMBED Equation. Limitele investiţiei specifice Vizează doar durata de execuţie dar nu este influenţată de aceasta.EMBED Equation.3 este minim Ch-cheltuieli de exploatare Ah-amortizarea Qh-valoarea producţiei De regulă acest indicator cuprinde doar perioade de 1 an.3 Qm-vol.3 D-durata de recuperare It-efort total de investiţie Ph-profit anual Exprimă perioada de timp în care investiţia se va recupera din profitul anual Un obiectiv este în stare de funcţionare.Durata de recuperare a investiţiei (D) -este considerată ca unul dintre cei mai importanţi indicatori de eficienţă economică.după moderniz. 2.

3. EMBED Equation.Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor -exprimă profitul anual obţinut de 1 leu investit sau cât se recuperează sub formă de profit dintr-un leu investit într-un an. Pentru obiective noi EMBED Equation.3 Când obiectivul de investiţii este oprit din anumite motive. Nu există în carte!!! Calculul fracţiunii de an!!(teoria lui Manole) Calculul fracţiunii de an pentru calculul efortului investiţional EMBED Equation.3 .3 P’-profitul nerealizat pe perioada de atingere a parametrilor proiectaţi Dacă obiectivul este pus în funcţiune mai devreme cu o parte a capacităţii de producţie EMBED Equation.Se mai poate calcula astfel: EMBED Equation. obiectivul generează valori-valori suplimentare care se calculează astfel: EMBED Equation.3 De regulă după recuperarea efortului investiţional.3 CF-cash flow (flux de lichidităţi) Nu se depăşeşte It ci va trebuie să se calculeze fracţiunea pentru anul respectiv. valoarea imobilizărilor creşte datorită întreruperilor procesului de producţie.3 Rezultă: -prelungirea perioadei de recuperare -profit-profit degrevat de vvaloarea investiţiei -durata de recuperare creşte si va fi: EMBED Equation.3 P’-profit obţinut ca urmare a punerii mai devreme în funcţiune a unei părţi din capacitatea de producţie.

Phm-profitul după modernizare -Ph0-profitul înainte de modernizare In cazul comparării a 2 sau mai multe variante: EMBED Equation.3 i. la 1 leu investiţie suplimentară solicitată de varianta i faţă de varianta j..3 Exprimă sporul de profit obţinut la 1 leu investit în modernizări.E-coeficient de eficienţă economica -Ph-profit anual -It-investiţia totală Pentru obiective supuse modernizării EMBED Equation.j-reprezintă 2 variante de investiţie şi exprimă sporul de profit obţinut de varianta i faţă de varianta j. PAGE PAGE 2 Managementul investiţiilor – CURS 1 PAGE PAGE 2 Anglia 17% Franta 11% Japonia 11% 21% SUA 40% Germania .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful