Disertatie Rebreanu Despre Satul Si Taranul Roman

Despre satul si taranul roman vorbesc in operele sale reprezentative, Rebreanu ( Ion, Rascoala ), Sadoveanu ( Baltagul, Fratii Jderi

) si Marin Preda ( Morometii ). In fiecare din operele scriitorilor amintiti apar personaje reprezentative: Ion in Ion, Vitoria Lipan in Baltagul, Familia Jderilor in Fratii Jderi si Ilie Moromete in Morometii, care dau viata actiunii romanului care insuflete 131e48b 51;te paginile romanului. In prim-planul romanului Ion, se afla viata taranului Ion al Glanetasului, consumanduse intre iubire si patima pentru pamant. Destinul lui Ion este strans legat de viata satului din primele decenii ale secolului XX, pe care Rebreanu le surprinde, realist, structurat, si diferentiat social. Romanul Ion reprezinta o monografie a satului ardelean de la inceputul secolului XX. Conflictul romanului este generat de lupta apriga a taranului pentru pamant, intr-o lume unde statutul social al omului este definit in functie de pamantul detinut. Opera lui Rebreanu se invarte in jurul temei pamantului, fundamentala pentru viata sociala de pana la al II-lea Razboi Mondial. Autorul intentiona sa scrie cate un roman despre fiecare provincie romaneasca si sa surprinda diverse etape si conditii istorice: Rascoala, dupa cum declara autorul intr-un interviu, reprezinta o continuare fireasca a lui Ion. Daca Ion este simbolul individual al taranului roman, setos pana la patima de pamantul lui, Rascoala este simbolul colectiv al aceluiasi taran surprins in existenta sa dramatica. Multimea de tarani multimea se contureaza ca un personaj colectiv, luat in ansamblu, asa cum subliniaza George Calinescu: " Liviu Rebreanu nu vede individualul, ci numai colectivul nici o figura nu se poate memora. Cand insa e vorba de tarani, vazuti in masa, lucrurile se schimb. Scriitorul redevine genial." In a doua parte a romanului taranii ca personaj colectiv, se caracterizeaza prin fapte, atitudini.

ce vine sa se adauge celor creati de autorii clasici ai satului. cu o intuitie artistica de exceptie. LiviuRe breanu Tema predilecta a operei lui Marin Preda. taranime si drama ei istorica. unic si ferm precizat. a istoriei unei lumi si a unei natiuni in faptele ei pentru afirmare. Lucian Blaga il caracterizeaza pe Ion ca un erou al unei epopei tragice si observand realismul de o factura epopeica. ei ajung sa fie chiar niste filozofi ai economiei agrare. satul supus zguduitoarelor prefaceri ale istoriei. Eugen Lovinescu recunoaste " epopeea taranimii noastre prinsa in celula unui sat ardelean". este cea rurala. Ceea ce confera unitate celor doua capodopere. Ilie Moromete. ilustrat prin familia. Intre Ion si Rascoala apare disputa intre roman si epopee. Morometii reprezinta o monografie a familiei taranesti si un studiu artistic al satului. Liviu Rebreanu a inteles ca problema pamantului era insasi problema vietii romanesti " a existentei poporului roman ". Fiu al satului romanesc traditional.cum marturiseste insusi autorul. reprezentata de satul roman din Campia Dunarii. este viziunea epopeii de cuprindere a intregului si a eternului. De la Ion a lui Rebreanu nu se mai scrisese un roman asa de puternic despre lumea taraneasca. o strategie particulara. Slavici si Rebreanu. doar cel de-al doilea poate fi numit epopee. Taranii lui Preda aduc o inteligenta subtila.In romanul Ion. un alt erou. personajul central al romanului pune in tot ceea . pentru libertate nationala si dreptate sociala. dar in Ion nu poate fi contestata proportia coplesitoare a dramei pamantului. romancierul indreptandu-si atentia asupra straturilor din mijloc ale taranimii. chiar daca ele sunt diferite ca formula. aducand in literatura romana un nou tip de taran.

simbol al stabilitatii si trainiciei care sunt acum periclitate. are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala. Capitolele cartii urmaresc " sirul muncilor agricole. Morometii face parte din categoria romanelor traite. cum l-a numit Geo Bogza. de aceea romanul sau izbuteste sa umple intensitatiile vechi ale satului. " Ceahlaul literaturii romane". pana toamna tarziu. dupa seceris. taind un salcam. analizand in sanul familiei hotarari de interes obstesc. citind gazeta. cele mai complete imagini ale satului nostru lasa totusi in umbra lucrurile care la tara sunt oarecum ca la oras.ce intreprinde o inteligenta. meditand. datorita magiei cuvantului. primul semn al unor vremuri grele pentru el a fost taierea salcamului. al satului traditional. . Moromete este o aparitie. Ca personaj literar. " Stefan cel Mare al literaturii romane". plictisindu-se etc. de la inceputul verii. cand familia Moromete ispraveste de sapa. dupa macinarea granelor la moara si incheierea socotelilor anuale". inedita. fascinanta pentru toti cei din jurul sau. El este un om al pamantului. Mihail Sadoveanu. Pentru Marin Preda satul nu e o realitate exterioara. prezentandu-l pe taran la masa. cel mai complex tip de taran din literatura romana prin frumusetea spiritului sau. dupa treieris. Modelul dupa care l-a creat Preda pe Ilie Moromete a fost chiar tatal sau. cum i-a spus George Calinescu. discutand politica. reparandu-si gardul.

pe un vrednic mostenitor al sau. oieri sau taietori de lemne. Manole Par-Negru este seful clanului Jderilor. familia sa reprezentand celula societatii. ca pastrator a traditiilor si al specificului national. la Vocinet pentru gasirea Maruscai.S ado vea nu Viata satului romanesc este principala tema a epicii sadoveniene. si al intregului neam al Jderilor. in care Stefan cel Mare pusese capat nedreptatilor.marturiseste Sadoveanu intr-un discurs tinut la Academia Romana. a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii. in evolutie de la incocenta la maturitate. Baltagul ilustreaza viata arhaica. rapita si dusa in tara leseasca. pe care se bazeaza Domnul si politica sa. Epoca de glorie a Moldovei in secolul al XV-lea apare ilustrata in Fratii Jderi. obiceiurile. care ilustreaza si traiurile. o personalitate plina de farmec. el pretinde fiilor sai supunere fata de lege si de domn. fiica lui Iatco Hudici. Faptele ce-l cladesc si il formeaza pe Ionut ca ostean sunt: Expeditia din Polonia. al " Oamenilor Mariei Sale " ( Titlul celui de-al treilea volum al romanului ). respectarea randuierilor de viata mostenite si lasa ca jertfa suprema tarii shi voievodului. Manole reprezinta autoritatea suprema a clanului Jderilor. pe Ionut Jder. sotia fratelui sau Simion. dupa moartea sa in lupta de la Vaslui. . cu un mod propriu de a gandi. datinile taranilor moldoveni.M. intrucat " taranul roman a fost principalul meu erou". aspra si plina de pericole a taranilor de la munte.

al respectarii legii stramosesti si al datinei. Bucuresti. Ed. inefabilul feminin: "Ea era deasupra tuturora. Autorul realizeaza portretul eroinei concentrand frumusetea si forta launtrica. un model prin cultul adevarului. Vitoria a fost alaturata eroinelor din tragediile antice ( Perpessicius ). dreptatii si traditiei. Dar ea ramane mai ales. Cand toate devin o certitudine. un personaj ce ilustreaza profund o spiritualitate taraneasca stravehe. oi intra dupa dansul". al dreptatii. Bibliografie: ● Introducere in opera lui Rebreanu Autor: Alexandru Sandulescu." Eroina se ghideaza dupa stiinta semnelor. Bucuresti. avea intr-nsao putere si o taina pe care Lipan nu era in stare sa le dezlege.Marin Preda Ed. care se inscriu in principiile etice pe care le apreciaza cel mai mult poporul roman: cultul adevarului. .altul "trecand calare o apa neagra era cu fata incolo". 1976 . Venea la dansa ca la apa cea buna.Vitoria Lipan intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu. ea hotaraste sa plece in cautarea sotului "daca a intrat el pe celalalt taram. Eminescu. Minerva. Primele semne rau-prevestitoare sunt visele: unul "il arata pe Nichifor Lipan calare cu spatele intors la dansa". 1976 ● Biblioteca critica .

romanele Ion si Rascoala . vine ca o confirmare in acest sens si il impune pe autor ca pe . rostea ca discurs de receptie un Elogiu satului romanesc. problematicii satului si taranului roman. Ioan Slavici. care. Opera lui Liviu Rebreanu. doctrinar.● Limba si literatura romana . in mare. pe linia Slavici. destinul neamului". a formulelor narative.nuvele ca Zestrea. 1998 Dupa o lunga perioada de dibuiri si incercari. pastrand contactul spiritual cu taranul roman. Rebreanu s-a simtit. Fiindca precum Anteu castiga noi puteri si devenea invincibil cand atingea pamantul. Marieta Popescu. incheiata aproape in momentul formularii acestor opinii. Liviu Rebreanu aduce. Bucuresti. un cald omagiu taranimii. imbratiseaza cu caldura noile orientari si directii estetice. Scriitorii atasati. aflat intr-un apreciabil avans fata de romanul romanesc.noi.nu vrea nici sa inalte. solidar cu taranul roman caruia i-a inchinat. in acelasi timp. si inca multa vreme.) cat si din sincronizarea" cu romanul european al vremii. nici sa darame. Rebreanu intareste ideea legaturii intime dintre marea creatie culta si viata spirituala a taranului roman fornuland un crez si un indemn: De aceea azi. spre taranul roman trebuie sa ne intoarcem necontenit. dupa cum modernistii" nu se pot dispensa de traditia si de realitatea autohtona. in mare. Rafuiala si altele. a unor izbanzi ale scrisuitii romanesc din acest domeniu (Nicolae Filimon. sau Lucian Blaga care. intitulat sugestiv Lauda taranului roman. Ion Creanga. Silvestru Boadca. Niculescu.de sustinere reciproca.Bac 2001-2002 Autor: Mariana Badea. Cosbuc. in care gasesc sursele de inspiratie si chiar formule poetice vechi. se dovedesc a fi foarte deschisi noutatii. dar pe care un instinct viguros. Liviu Rebreanu poate fi un exemplu tipic de scriitor atasat.spunea Rebreanu in fata inaltului for stiintitic al tarii . cu poporul insusi. de disputa dintre modernisti si traditionalisti. 2000 ● Dictionar de personaje literare Autori: Constanta Barboi. si prea arar de vorbe bune" Pastrand acelasi ton de confesiune. Bucuresti. din continuarea. in semn de suprem omagiu. un talent iesit din comun l-au condus catre formule estetice de o mare actualitate care au facut din el ctitorul romanului romanesc modern".dar si discursul sau de receptie la Academia Romana. ci . clasa cea mai larga a poporului roman la vremea respectiva. gresind pe alocuri. rezultata din rafinarea unor modalitati traditionale. in 1940. in perioada dintre cele doua razboaie mondiale. proza romaneasca atinge. Goga. in 1923. Nici macar sa nu dovedeasca nimic. Desi epoca literara de dupa 1920 este dominata. Ed. treapta deplinei sale maturitati. Lauda aceasta . tot astfel creatorii romani. deci.Caragialc. exagerand uneori. cele doua directii nu se afla intr-o relatie de excludere reciproca. sub semnul modernitatii.mai degraba si in cazul marilor scriitori . identificandu-se. in permanenta. Agarbiceanu. in 1937. in discursul sau de receptie. Are loc nu numai o largire a paletei tematice. Regis. vor produce opere universale pretioase si vor servi. dar si o diversificare a registrelor stilistice. Ca si contemporanii sai Mihail Sadoveanu. "Chiar primul sau roman. traditiei. la. capabile sa traiasca o viata noua. Ion (1920). inchina discursul sau de redeptie poeziei populare.L. Duiliu Zamfirescu etc. nu numai cateva din scrierile sale cele mai reprezentative . Ed. era un argument si o sustinere a valabilitatii lor. I. ci doar sa marturiseasca o credinta si solidaritatea mea continua cu inima celor multi care au avut parte tot de ocari si proboziri.

sau din Ofilire. publicata in 1913. bogata si diversa a unui sat transilvanean oarecare de . departandu-se. extrasa desigur din Zestrea. vazut cu ochii Iui candva (un taran din partea locului care saruta. in care sotul nu suporta gandul ca nevasta continua sa-1 iubeasca pe dragutul din tinerete si isi ucide rivalul. prin creatia lui. se apropie mai mult de piscul poeziei romanesti. revenite. chiar din anii copilariei. romanul lui Rebreanu este pandantul. in nuvele care l-au precedat. tot asa si Rebreanu in roman. ca un desavarsit maestru al constructiei epice si ca un creator de personaje mai mult decat memorabile.] Problematica taraneasca ii era bine cunoscuta scriitoruliii. ci chiar unele persoane reale din Prislopul copilariei si adolescentei sa fi constituit punctul de plecare pentru unele dintre personajele romanului.inainte de a fi ajuns la marile constructii epice din romanele sale . petrecuti in casa unui dascal roman din Transilvania incorporata Imperiului austro-ungar. chiar cu numele pe care il vor purta in roman. valorificand. in poezie. Piru. de traditia poeziei transilvanene pe linia Cosbuc-IosifGoga. cum arata Al. .. Povestile" din Rafuiala. a Anei. si de marea poezie europeana. emblematice!) intr-un anume sens. posibil.Ion (1920). din Dintele. ca un gest. Padurea spanzuratilor (1922). parti din viitoarele romane. oarecum. ca nu numai peisajul si framantarile oamenilor sa fi intrat in roman. in nuce. traditiile prozei ardelenesti in descendenta Slavici-Agarbiceanu. in urma Unirii de la 1 Decembrie 1918. definitorie pentru patima devoratoare pentru pamant a eroului naratiunii. Rascoala (1932) . de asemenea. a celorlalti partasi la intamplari era o drama colectiva. cu deschidere larga spre universalitate. nici pe departe. pamantuL) sa-1 fi impresiont peste masura si sa fi fost transferat in roman. a ceea ce insemnasera Poemele luminii (1919) de Lucian Blaga. Asa cum Blaga. Romanul Ion. de-poetul national Mihai Eminescu. ca aport innoitor si semnificativ al Transilvaniei. Dar aceasta nu inseamna. la patria-muma". intr-o dimineata de primavara. si lamurire ca drama lui Ion al Glanetasului. Un Ion al Glanetasului se intalneste in Idila de la (ara. cum marturiseste autorul insusi. la care autorul a lucrat sapte ani (1913-1920) este dedicat Celor multi umili" confirmare a atasamentului scriitorului fata de tarani. in proza. simbolice. Este. in general. in care fata unui taran sarac este sedusa de feciorul popii.unul dintre marii scriitori ai momentului. din Nevasta vor fi retopite in materia epica a romanului Ion. la marea literatura romana.Rebreanu s-a exersat intr-o serie de nuvele si povestiri care cuprind. ca Li viu Rebreanu a copiat pur si simplu realitatea. se ridica deasupra regionalismului acestora. cum s-a spus adesea. dand cazurilor" particulare dimensiune romaneasca si general-umana. Este posibil. desigur. Numeroase personaje apar. intr-o scena memorabila.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful