ornamentica_

ORNAMENTICA 1. Tehnici de ornamentare folosite la mobilier – Descriere si exemplificari pe piese si stil A.

Ornamentatia plana: -Incrustatia - Procedeu de ornamentare prin care cu ajutorul unei dalti se fac niste lacasuri pentru a se inatroduce si lipi mai apoi materiale de o alta culoare sau un alt material fara a iesi in relief. Inca din Antichitate grecii si apoi romanii au inceput sa faca incrustatii din diverse specii de lemn.- mozaic in sec XV s-au folosit frecvent incrustatii cu model geometric, denumite mozaic,modele marunte. Provin din India (mozaicurile Bombay- fildes) si ating apogeul in Italia sec 12 13 14 (la lazi si cufere). In Europa in sec 14 in cadrul manastirilor ordinului certosian din Lombardia mozaic certosian. Speciile lemnoase folosite erau: abanosul, nucul, parul, care erau combinate cu fildes si sidef. In sec XVII incrustatiile se dezvolta datorita lui Charles Boulle, care a fost primul care a folosit pentru mobila incrustatiile pe fond de baga cu fildes, arama, cositor. In sec XVIII, in cadrul stilului Ludovic al XVI-lea s-a dezvotat tehnica parchetarii, care consta in alaturarea in forme geometrice a unor mici fasii de furnire de diverse specii si culori. Mozaicul poate fi fabricat si pe scara industriala. Pentru fabricarea sa se pot folosi: paltinul, fagul, ciresul si nucul, in culori naturale sau colorate artificial, osul si sideful. Frizele din mozaic pot impodobi acele parti ale mobilei la care se urmareste accentuarea unei linii continue (la elementele constructive de sustinere ale dulapurilor si centurilor meselor si scaunelor). incrustatii sunt: arama, alama, cositorul, bronzul, argintul. -Intarsia - Tehnica de ornamentare plana din furnire din dif. Spocii si culori taiate in modele cu linii libere (flori, peisaje, figuri etc.)Tehnica celebra la Siena, in secolul XV. Alte orase din Italia renumite pentru intarsii specifice sunt: Orvieto, Peruggia, Urbino si Venetia. Renastere rococo si Ludovic al 16 -Pictarea – se practica la suprefata vizibila a mobilierului, specifica artei populare. Apare din perioada antica Egipt China Japonia , Italia renascentista, Germ. Baroc rococo dar este proprie si perioadei gotice. Mobilierul bizantin se caracterizeaza cu acoperire de straturi successive de panza, iar ultimul strat il reprezinta culoarea. Motive ornamentale din regnul vegetal mai putin din cel animal si figura omului, ancadramentele si racordurile se fac prin forme geometrice. -Serigrafierea - Imprimare a suprafetei cu culoare si este similar cu imprimarea pe textile. Se face cu ajutorul sitei care lasa sa patrunda culoarea numai in anumite zone. Tehnica folosita si pt materiale plastice. Specifica mob industrial.-Lacuirea - Tehnica proprie orientului dar preluata de europeni, prin care se aplifica valoarea lemnului prin suprapunerea succesiva de lacuri pe baza de rasini naturale, pelicula groasa mata sau opaca. In Choina si Japonia se incrusta grava sculpta in lac. In Europa in timpul barocului.-Texturarea - Imprimarea unui model pe materialul lemons mai putin nobil, pt a obtine o imagine a unui material nobil. B.Ornamentatia in relief: 1)Sculptura manuala metoda folosita de la egipteni in toate tarile si toate timpurile de catre toate stilurile. -relief scobit Egiptul antic sunt sapate in adancime relativ mica; -relief plat (basorelief metoda olosita in arhitectura inca in antichitate Asiria Persia Grecia Roma piesa de pretutindeni vazuta); -relief inalt (altorelief prin taiere de nare adancime); -ronde bosse (manual sau mecanic, ornament detasat din planul piesei, tehnica folosita mai ales in Baroc). Sculptura taraneasca se caracterizeaza prin ornamentica sa exclusiv geometrica.2)Crestarea - Tipica mobilierului popular taiere in adancime mica drept sau curb formand modele geometrice. Din Europa secm11 12 incepe. 3)Gravarea - Tehnica realizata prin zgarierea suprafetei cu varfuri ascutite sau a unor dalti, completata prin ardere. 4)Traforare, decupare - Tehnica folosita in arta orientala, perforare sau stantare => traforuri. Executie stantarii se face din placi suptiri sau stratificate. Decuparea realizeaza ornamente simple, de obicei marginale intalnit in China in stilul Chippendale si in stilurile clasice engleze.5)Strunjirea - Prin aceasta tehnica se realizeaza de obicei balustrii, lezene, picioare la mobilierul corp din sec 19 pana la inceputul sec 20. Ornamentarea prin strunjire o intalnim mai ales la mobilierul Islamic.6)Presarea - Tehnica prin care se imprima in relief in 1

magasar.blanuri-Art Deco: blanuri africane. nelasand spatii goale. -brun deschis: castan comestibil.sticla: – Se realiz mobila cu armatura -In sec 18 se dezvolta portelanul european.in Anglia: piese integral din argint 6.relativa interdictie musulmana de reprezentare a fiintelor vii (animale si om) a avut ca urmare fireasca dezvoltarea ornamenticii pe alte cai -stilul decorativ original islamic – arabescul – acopera suprafetele moscheilor.cuvintele si versetele Coranului – omniprezente . lalele. exemplificari prin desen . de mare eleganta si distinctie. palatelor.elementele pur geometrice se imbuna cu frunze de acant. albastrul si rosul) completeaza efectul magic produs asupra privitorului .multe tipuri de lemn -sec XX: Art Deco-perioada de reviriment :palisandru. salcam.cercurile. catifea. portelanul de SEVRE – Ludovic XVI 5. zebra 8. margarete.8)Sculptura mecanica se impune automat mobilier de productie 2. furniralb: paltin. usilor.-galben: dud. compozitiile marunte de linii frante .ornamentele vegetale – foarte variate si puternic stilizate : zambile. de o permanenta armonie echilibrata .-brun: platan.7)Profilarea mecanic sau prin frezare cu muchii drepte sau curbe sulptate sau nu.materialul predominant si cel mai important pentru reallizarea pieselor de mobilier -perioade bine determinate:-perioada antica: Imperiul Roman: diferite esente: mobilier de cultEvul mediu: stejar-incepand cu Renastere aparitia nucului-1700: domina lemnul de mahonschimburi comerciale: import masiv de la colonii: Africa. franjuri 3. Ornamente din “registrul ornamental islamic” – Detalieri si influiente in arta si mobilierul european. vita de vie . salcie. ornamente 9.specifice ornamentatiei interioare si exterioare sunt placutele de faianta 2 . America-Sec XIX. spatar imbracate in piele 7. cu o fantezie inepuizabila de mare rafinament . La mobilierul de tip Tonet fundalul scaunului este din lemn presat. octogoanele.metal-cupru. plop tremurator.vopsele: pigmenti naturali sau sintetici-crearea baiturilor pentru lemn-inlocuire lemn de mahon: vopsea neagra plus bait 11. garoafe.arabescurile = combinatii ale ornamentelor cu caligrafia araba . dar nici supraincarcate . -rosu-brun: prun.hartia: mobilier papier mache. blana de capra.materiale textile: damasc. cu lastare de plante. PAL. carpen. flori de iasomie.-negru: diferite specii de abanos. palisandru. -albcenusiu: hicori. de vita de vie. -alb-rosiatic: liliac.materiale organice folosite pentru lacuri: rasini topite de arbori 10. lemn de satin. fag aburit. lemn: . carpen. cedru.materialul lemons. panel.stofe -la inceput perne detasabile -ascociere cu ciucuri . anin.piele presata-scaune: fasii de piele impletite-piele presata de Islam-Renastere: sezut.compizitie de un echilibru perfect si de o surprinzatoare precizie . incrucisandu-se in toate directiile.galben-rosiatic: cedru. placaj. 2. tisa. patratele.deobicei blaturi de masa -marmura: mobilier antic roman si grec -alabastru-la mobilier corp. maslin. exemplificari pe piese si stil 1. aur.initial de mici dimensiuni . cedru.decorul caligrafic – rol predominant in ornamentica – semne elegante si variate ale scrierii arabe . argint-sec XVII-XVIII. trandafir.prezentare.arabescul – amprenta unei arte aristocratice.scrierea denumita kufica – sta la originea caligrafiei arabe – caracteristica sec VII – IX. jugastru. bijutariilor. de mare finete. bronz.se dezvolta(originar din China). vrejuri de fasole si de dovleac. hexagoanele. poligoanele stelate. aluminiu. castan salbatec. -galben inchis: stejar.combinatii in care policromia (predominand auriul.-violet: amarant. lemn de violete.sec XIX. piese de mobilier . ulterior mai mari dar cu armaturi metalice sau din lemn 3.piei animale. visin. -rosu: mahon. Decoratie folosita pt realizarea mobilierului la fabrica din Ciucea.ornamentele geometrice . de feriga. alabastru. goblen. alun. Materiale folosite pentru realizarea mobilierului . lemn stratificat tratat hidrotermic care pastreaza forma matritei dupa racire. astfel incat se inglobeaza medalioane in mobilier -nu numai oglinzi -secXIX: primul mobilier din sticla 4. nuc.portelan: secXVIII.piatra: marmura. mai tarziu semnele au fost rotunjite – scrierea actuala . austera si absttracta.

India. E considerat sacru de catre tibetani. Frunza de acant . trunchiul si coloana. Apare in arta japoneza dar si in arta 1900. Frunza de papirus . sirieni.Simbolul lui Jupiter. Palmieru . Are de asemenea interpretariegiptene.: cosuri si vase cu flori. Apar tipuri de poligoane stelate in arta araba. lemnul.). glazurate – aspect de covor oriental mai apar motivul paunului. Apar reprezentari ale ciorchinelor si frunzelor.Regasita in toata perioada in care se face decoratie. la fel ca si vascul. Apare in toate perioadele. etc.Apare impreuna cu frunza de acant pe capiteluri corintice.Din antichitate. e fie acoperita literalmente de sculptura geometrica taraneasca. dar se regaseste mai ales in or grecilor si romanilor. Apare in arta antica. Motivul dintelui de lup. Palmeta .policroma (albastru de cobalt. Stejarul e adorat de catre Druizi. negru). Renastere. Sculptura taraneasca aplicata la decorarea stalpilor se caracterizeaza prin ornamentica exclusiv geometrica. 4. Or prezenta din Antichitate. Feriga . Reprezentarile pot fi singulare sau asociate prezentate in compozitii (ex. buchete. fie dublata ca de un fel de placaj gros.specificul ornamenticii islamice este acoperirea intregii suprafete cu decoratii indifernet de obiectul de arta sau arhitectura creat. preoti druizi. necesitand unelte perfectionate.Prezentat impreuna cu frunza de papirus. Iedera . Este reprezentat sub forma frunzelor sau a copacului. Vita de vie . Apare in Egipt.Simbol al prieteniei. Lotus . Ornamentica crestaturilor in lemn e dominata de motivele geometrice sau stilizate. Ornamente inspirate din regnul vegetal – Prezentare si exemplificari prin desen piese si stil Aceste reprezentari sunt apropiate de forme naturale. Motivul franghiei rasucite din masline si perle. Motivul voalului (meandrei) il intalnim mai ales la piese cu or inspirate din orient. Frunza de stejar . Arborii pereni sunt asociati nemuririi sau reprezinta viata de dupa moarte. Maramures. punct de prajitura. rosu. trunchiul=element de legatura si/sau ax. regenerare. Mesopotamia. ale carui fibre. E deseori asociat cu ghinda. cu deosebire la brad.Reprezentare cu 3 sau 4 foi.E format din 3 parti: radacina. nordici.Prezenta din antichitatea egipteana. Apare mai ales in or franceza unde e usor de recunoscut. In interior.Simbol al vietii eterne. sec 19. Exista forme diferite de reprezentare pt fiecare epoca. nervurile de pe arcurile ce sustin bolta sint sculptate folosind motivul franghiei sau torsada subtire si se incheie intr-o rozeta. Reprezinta legatura intre cer si pamant: coloana=cer. 3 . Decorul geometric e cel mai potrivit materiei prime folosite. lucrata intr-o singura bucata. iar cel cu frunze cazatoare reprezinta schimbare. Decorul in lemn al bisericilor nu se deosebeste cu nimic de cel al caselor taranesti. punct de diamant. Este asociata lui Bachus. alcatuit din bucati rombice de scandura. pe care sunt crestate rozete. impun taieturi si intretaieri de linii drepte sau a caror curbura nu e prea accentuata. Trifoiul . dar in mod special in Gotic. Volbura . Punct de nisip. Cu toate ca au intervenit schimbari legate de perfectionarea uneltelor si de nivelul crescut al cunostintelor. bradul . totusi se mentine aceeasi masura in repartizarea decorului ca si predominanta motivelor geometrice. Zonele in care continua vechea traditie a crestaturilor sunt cele care au cunoscut o deosebita inflorire in acest gen si in trecut: nordul Olteniei. Usa propriu-zisa. China mai putin. Reprezentari de flori si animale sunt mai greu de realizat. Apare in Romanic. redacina=pamant.De obicei sunt reprezentate floarea si frunzele. Reprezentat prin coronita din frunze de maslin. Apare in Grecia antica si in arta romana. Maslinu Simbol al zeitei Atena. E simbolul nemuririi sial devenirii urbane. Evul Mediul. Arborele . greci. Reprezentarea in care infloreste spectaculos dintr-o mlastina e un simbol folosit de arta orientala vizavi de iluminare. Apare in toate or inspirate din Antichitate dar si independent. turcoaz. Covoarele din Tarnave sunt adesea impodobite cu motive or geometrice. romani. nordul Moldovei.E simbolul vitalitatii. 5. Exista 2 tipuri de frunze: cea pe care o cunoastem si cu frunze mai rotunjite. Motivul franghiei rasucite din masline. Ornamente “de factura geometrica” – Prezentare si exemplificare prin desen la piese si stiluri Cele mai des folosite motive geometrice sunt punctul si linia. Apare in Antichitatea romana. Bisericile de lemn din Oltenia au stalpii si undrelele de stejar ciopliti in aceleasi volume geometrice variate ca si stalpii caselor. alb. Ciuc.

Frontoane .Denticuli dreptunghiulari . victorie. In Ren germana sunt decorati cu frunze de acant. dar apare si in arta 1900 (Art Nouveau. Simbol al regalitatii franceze si engleze. Folosit ca paza. In Antichitate picioare terminate in copite de taur.Reprezentat inca din Antichitate. Terminarea cu copite de cal in tarile nordice ale Europei. Apare la partea de teminatie la mobilierul corp (bufete) si la mese cu tablie ornamentata. Acestia apar in Renastere. dar si in cadrul artei populare. -Flori de pin . asociat cu Sf Maria.Reprezentarea cea mai frecventa: cap sau coarne. Intalnite din per Antichiatii pana in sec 19. noblete. stuiluri influentate de Antichitate si mobilierul sec 19. Balustrii . Reprez corpului prezent la paturi in Antichitatea romana. Apare in Grecia antica. adica cat mai aproape de realitate (ex. Stil Chippandale cu terminatia volutelor. Este folosit in heraldica si e emblema regelui Angliei. In Egipt reprezentari ale copitei. In Renasterea germana se intalnesc la dulapuri. Apare in Ren.Reprezentate la partea terminala a pieselor de mobilier. Apare in arta persana. Sunt reprezentate degajate avand denumirea de coloane sau in reprezentari sectionate aplicate pe piesele de mobilier. -Flori de camp . Coloane . Folosit la ordinul ionic. piese si stil Muluri . Turcia.Simbol solar. Taur . cap si coada la un pat cu picioare. Fructe: -Ananas . Or japonez si chinez. Ornamente “inspirate de arhitectura” – Prezentare si exemplificari – prin desen. cap in Antichiatea egipteana. Animalele reprezinta simbolic sau alegoric: jertfa. tudor. Des intalnita in arta 1900. Din per clasicismului. -Crizantema . 7. Considerat animal protector. Pot aparea si frontoane inchise. stilul Empire. Tr salbatic reprezentat cu petale dispuse simetric formand o rozeta. sub forma de suport ale unor parti plane.Poate sa apara in varianta bidimensionala si la console. cap de leu inlocuit cu cap de urs. Tigrul. Volute (spirale) . In Antichitate mare parte a pieselor. Cal .Reprezentate in buchete. cais. nobletei. al abundentei. Reprez inregrala sau pe bucati. Neostiluri. piciorul in antichitatea egipteana si Empire.Simbol al familiei imperiale japoneze. Flori: -Crin . In Anlia apar sub forma de balustru-vas. linxul .La bufete.In arta orientala. Ornamente “inspirate din regnul animal” – Prezentare si exemplificari prin desen pe piese si stil Apar din Antichitate pana in Art Deco (mai ales la terminatiile pieselor). maur.Sunt reprezentati pe covoare. -Orhidea . Apar toate ordinele. Ren.Flori de pom fructifer . putere. mar.M. pantera. -Trandafir . In general la mobilier corp.Arc in plin cintru. -Lalea . per bizantina. Folosita mai ales de popoare care au origini in orient.Asociat cu zeita Demetra. visin. Baroc. Leu . Capul apare pe portile de intrare ale sec 19. sau sub forma stilizata.Reprezentare cu sau fara capitel. In E. curajului. Poate sa fie elem de sustinere al trepiedurilor. Secession). dar si in or asiriana. 6. in or maghiara.Aspect senzual. si al orasului Florenta. Sparte in Renasterea franceza. -Margareta . Arcade . Pot aparea in reprezentare naturalista. cazul in care se numesc pilastrii.Cultivata de catre olandezi. dar initial provine din Orient si a fost adusa si apoi cultivata in Europa. adica cap+picior apare in Egipt. dar si la textile.Simbol regal. Apar in zone de colt ale pieselor. Apare in reprezentare a corpului intergral sau doar parti ale corpului: laba in Ren. mese. Berbec . Simbol al fertilitatii.Apare in Antichitate in decoratia templelor. Reprez a leului monopod. Aceasta reprezentare apare in Renastere. sec 19. La indieni vaca e sacra. picioarelor se termina cu picioare de leu. dar apare si in arta 1900. Console . Clasicism si in Neo-stiluri. arc arab.Simbol al virilitatii.Apar in Japonia si China sub forma unor or pictate. fiind o floare foarte delicata. mese de tip consola. -Florile pomilor fructiferi . 4 . Reprez in scene de vanatoare cu sau fara oameni. -Grau .Simbol al puterii. cires. In Asiria reprez integrala.Apare in mod frecvent in or islamica. cruzime.Asociat fertilitatii.Cu profile simple. La piesele ornamentale trebuie avute in vedere si partea textila incorporata in piesa incepand din Ren. Arcatura specifica goticului. Or de colt sau la cornise.: cainele mai degraba naturalist mai ales in Jugendstil si leul). Reprezentare facuta de Machintosh. Apar si in stilul Victorian (a 2-a jum a sec 19). Reprezentarea spicelor de grau. Prezentedin Antichitate. Clasicism.Sunt elemente strunjite cu sectiune variabila. Baroc.prun.

Alta imagine in Europa. per Neo-stilurilor sau Jugendstil per 1900 apare repr independent. Reptile: Sarpe .O formula in Japonia. Rococo si in Europa.In Egipt.In E. Putii Ornamentica antica romana. Semizei sau eroi apar de obicei in scene. China. In sec 19 in cadrul influentelor din Antichitate. Masti . Ornamente “astrale” in ornamentica populara si cultav – Prezentare si exemplificari prin desen pe constructii. Vuturul bicefal e un simbol bizantin. Clasicism. cap de capra. Art Nouveau. Ghearele le intalnim in mob din per. Reprez sub forma de X. Ornamente “inspirate din figura si trupul omului” – Prezentare si exemplificari prin desen pe piese si stil Omul apare reprezentat sub forma de portrete sau scene.In ornamentatia culta. Meduza. Rococo. aripi. mana sau ochiul. Baroc. In var geom reprezentarile sunt bazate pe romb dar si pe cerc (cruce in cerc). Reprez a sufletului. Apare la prispa pe parapetul de lemn. Reprez soarelui e combinata cu punctele cardinale. Crucea: axa verticala= yang. la tapiserii medievale.Apartine de registrul decorativ antic egiptean.Fauna marina:Delfin . Insecte: Scarabeu . timpuriu.In arta 1900.In Egipt antic. la mob in partea frontala a mobilei corp. Compus din: trup de leu. Simbol al satanei. Ex.Atlanti. Cochilia intalnita in Ren.Animale fantastice: Dragon . Hipopotam . Piese in volum sunt folosite ca elemente de sprijin la console. De aici se dezvolta motivul horei unde apare o stilizare ca reprezentare integrala a omului. Intalnim rozete inconjurate de funie rasucita. Simbol solar. trepiede. trup acoperit cu solzi.In Ren reprezentare simetrica pe cand in Roccoco apare asimetric. Clasicism. Vartelnita solara reprezinta de fapt miscarea soarelui. Pe str 1 Mai pe fatada Art Nouveau. Caracatita . Reprez individual sau completat cu aripi in loc de disc solar cu aripi. Ren.Asociat inocentei. De asemenea.Sacal Crocodil . Cariatide . Crucea este un simbol precrestin. in Antichitate. Picioare de caprioara in China. Barocului englez. figura umana+soare la stilul Ludovic 14.Combinatie: scarabeu+aripi reprez un simbol solar. Compus din: balaur mic. Exista 2 variante de reprezentare: geometrica sau antropomorfizata. Renastere. Reprez partiala e cea a piciorului. Poate fi o reprez simbolica sau naturalista. 9. mijlocul e inima reprezentata de soare. Porumbel Simbol crestin. Antichitate. Randunica Privighetoarea Ibis . Ren.In or antica.. coada de dragon. Pe timpanele casei se reprez capul.Apare in ornamentica islamica. Inorog . Clasicism. cu piese ce se termina in volute sau preiau forma piciorului. Or isi are originea in China. Vasilisc . Baroc. In volum: candelabre. Pe teritoriul Romaniei simbolul soarelui e asezat in puncte cheie. Soparla In A. portal. la coama acoperisului unde terminatiile imita capete de oameni.N. In arhitectura populara motivul omului e folosit atat la mobilier cat si pe case. reprezentat integral. stil Ornamentatia culta . Paun . 8. Libelula . vultur monopod: cap+picior ca parte de sprijin. Mai apare in decoratia pilastrilor si in pictura murala. Pe crucile de mormant apare soarele la mijloc. La mob din Bizant. Renastere (mai putin). Considerat pazitor al comorilor. stil Queen Ann. Apare si in decoratii plate.In Art Nouveau apare alaturi de motive de factura vegetala. Fluture . Baroc. In Roccoco corpul se termina in frunze de acant. pridvor.In general repr in formula integrala. Rococo. bizantina. Repr pe panouri decorative pictate in Rococo sau arta 1900. aripi de vultur. Sepia. In sec 19. in Anglia exista canapele terminate in picioare de crocodil.Caine .Or oriental.Apare aproape la fel de des ca si leul. Apar reprezentari ale virtutiilor sau viciilor.M. disc solar+aripi. creasta de cocos. In E. creasta de cal de mare. Caprioara . Albina .N. Grifon Compus din parti ale altor animale: corp de leu. axa orizontala=yin. pe timpanele casei se reprez o mana ce scrie anul constructiei. Apare in formula integrala sau reprez partial: cap+arpi.Repr integral in scene de vanatoare.In Antichitate. Scoica .M.In Egipt. Capul apare la console sau aplice de bronz. Pasari: Vultur .Intalnit la mobilier in Clasicismul rus. pe grinda 5 .Empire. A. Himer . la: porti. romana. piese de mobilier. Lebada . Mai apare reprez pe o bata sau pe cuiere. in Antichitate. Repr in Ren franceza mai ales in scene.Provine din Antichitatea greaca. Apare si in repr plana ca intarsie sau sub forma pictata.

unelte. trofee. precum si a expresionismului abstract in sua-suprapunerea: realizarea unui motiv ornamental din 2 lemente diferite -regula mai dificila: consta in suprapunerea partiala a unor motive ornamentale. embleme.busturi. mai putin monoton -exista alternanta de pozitie la care se succede celula ritmica in doua pozitii deferite si alternanta de figura in care se succed 2 celule ritmice diferite-gradatia-crestere a elementului ornamental(amplificarea lui) a formei. repetitiva.medicina.2 serpi ai lui hipocrate. steaguri. fetele de sertare. a unui motiv de baza -gradatia poate sa fie cantitativa sau calitativa(culoare. pe ceramica.vase – clasificate in: amfore. a pop-artei.. campestre. vertical.reprez prin masti .la mobilier ele ornamenteaza de obicei tabliile usilor. cornul abundentei. tridentul. piese. pe un anumit traseu: drept. culori diferite -regula de compozitie care introduce diversitate in ornament. cupe. 10. diagonal. stiintei. metal. in acelasi fel.. atributele pietrarului.dalta.canceul lui hermes (mercur) .armele si uneltele se gasesc de obicei in alcatuirea trofeelor si emblemelor. trofeele sunt insemne ale victoriei.arme. tolbe cu sageti.Prezentare si exemplificari prin desen. camasi de zale. pumnale. si uneori lezenele. nuanta) -e o regula de compozitie specifica barocului -a caracterizat si o perioada de explozie a artelor optice.coase. culorilor -marirea sau micsorarea succesiva.. flaute. comertului. meseriilor. tolbe cu sageti. dispunand de 2 celule ritmice diferite. fiind regula dupa care un motiv decorativ(celula ritmica) se va aseza la distante egale. stil .pictura. identice intre ele sau diferite -nu se poate realiza fara gradatie sau contrast -are ca scop sugerarea unor imagini ce se pierd in subconstient sau aluneca in vis -aplicare a 3 legi de compozitie=>conjugare 11. Reguli de compozitie folosite in ornamentica – Exemplificari prin desen.principala de interior considerata un ax.Modalitatile de organizare in ornamentica. urne. halebarde.sculptura. esential si in arta ornamentala. orizontal. arta ornamentala preia si forme ale unor obiective artificiale luate separat sau in combinatie cu celelalte de inspiratie din activitatea omului.Toate regulile de compozitie: repetitia. lire. secere.muzica. tesaturi. naiuri .agricultura. vase de flori (vase cu rol de 6 . Ornamente “inspirate de activitatea omului” .diferite meserii si-au ales ca embleme unele din uneltele de lucru sau produsele lor.pe langa elem geometrice si cele reproduse din natura. ciocan. pe piese de mobilier traditionale unde apare rozeta solara cu 6 petale. curb. luna=femeie. -ritm mai alert si mai complex. Soare=barbat.emblemele sunt alctuite din grupari de unelte si instrumente simbolizand o anumita idee sau un domeniu l artei.palete si pensule. atribute muzicale. lanci. normale sau simbolice. putand fi alcat din lemn. alternanta.reprez de obicei prin viori.in afara ritmului nu exista armonie. care daca ar fi fost de unul singur ar fi trecut mai putin observat sau chiar neobservat-alternanta-realizata prin forme diferite. motive ornamentala – definire si exemplificari Principiul care sta la baza acestor reguli este ritmul. piatra.teatrul. gradatia si suprapunerea au ca lege directoare ritmul.arhitectura. goarne. omniprezent la toate nivelurile artei. coifuri. portrete . referinte la piese de mobilier -element ornamental. elementele importante: *elementul ornamental-celula de baza-unitatea *motivul ornamental-alaturarea mai multor elemente *compozitia ornamentala-realizata cu ajutorul unor legi Legile Ornamenticii-repetitia: alaturarea mai multor elemente identice ornamentale -reprezinta multiplicarea unuia si aceluiasi elem. breslelor. -este procedeu de ornamentare a unei parti dintr-o suprafata sau a unei suprafete intregi prin care se atrage atentia asupra unui motiv decorativ.prin patrat. echer si compas.comertul. asociate cu un capitel.

ea ceva mai inalt (si se urcau in el cu ajutorul unui mic taburet) din lemn de obicei lacuit. insemne magice. ovale. sacalul. scene de lupta. ca lezena sau de simplu decor).panglicile – se asociaza cu buchete si ghirlande de flori si embleme. -Regnul animal: simplu si antropomorf. galica. cupa lui Esculap. laurul.leu monopod).-Ornamentatia vegetala: supraabundenta acant. perle. ordinele clasice imbogatite cu ordinul compozit. celtica. antrlacurile. rozete. vinatoare. bazilica si locuri de spectacole. prezent in aproape toate interioarele. -Embleme: cea a Senatului. scaune). frunze. gazela. lemn. cu o tapiserie bogata. scaunul din trestie impletita sau dif. -Ahitectura: frontonul. indiana). piatra.3 sau 4 din marmura.Prezentare si exemplificari prin desen. cu 4 picioare. avluri. denticilii. orientala(persana. coloane dorice. iedera. Frecvent pe sarcofage. trestii de papirus.in renastere se combina cu o serie de trofee (in stilul Empire apare ca singur ornament vertical la suporturi si pedestaluri). lazi nenumarate scene mitologice. coloane si arcaturi.nuiele legate cu panglica. frunze de lotus. vase pt baut : kylix. taurul. Hepplewhite si Victorian). „Registrul ornalental antic roman” – Prezentare si exemplificari prin desen. pt dormit . 13. Vegetale:acantul. hipopotamul. inspiart de Klismosul grec. palmier.Ornamente caligrafice: hieroglifele( la aproape toate pisele de mobilier) 7 . sfincsi. bufete cu polite separate prin vase in stilurile Adam. pt scris si citit din lemn. subsellium. himere. cu diferite utilizari(dulapuri. de la ove. bufeturi.himere. lei monopozi. Ornamente inspirate de figura omului: faraoni.décor funebru si anacronic. scene di natura. hydria patera (vas de scos si de umplut). maslinul. volute. Or din arhitectura:coloane capiteluri. lei. vulturul. un scaun mai mare. piese de mobillier -este abundent si grandilocvent. oinochoe. trofee). flori. Ornamente simbolice: scarabelul. atribut antic roman al lictorilor 12. postamente. rhytonul. bancheta prezenta in tribunale. Masa mai inalta sau mai joasa cu picioare aproape intodeauna sculptate in nr de 1. varfuri de lance. berbeci. ghirlande si implatituri.meandre spatiale.denticuli pana la cele mai complexe rozete.. palmete. militare. grifoni. fructe. -baza ornamentetiei romane ramane cea greaca.ordinele clasice. lupte. sarpele. discul solar inaripat.Ornamente de origine vegetala:flori. cu forme asemanatoare unui fotoliu. volute. -Figura si actiuvile omului:frontoane cu scene mitologice. himere. potirul – apar in formele traditionale din grecia antica. 14.elenistica. pantera. palmeta. kantharos. din lemn. sfincsi orientali.in renasterea engleza la mese apar ca decoratii vasele (ex: mese sprijinite pe balustri-vas. „Registrul ornamental antic egiptean . scene din viata cotidiana. angajate sau degajate(ca elem de sustinere. Dulapurile aveau forme asemanatoare templelo. religioase. cana. vrejuri faorte stilizate. din viata cotidiana. fascia. animale cu cap sau bust omenesc( centauri. sportive. caprioare. calul. „Registrul ornamental antic grec” – Prezentare generala si exemplificari prin desen si piese de mobilier Registrul ornamental grec alcatuieste cea mai mare parte a ornamenticii europene acoperind toate tipurile de ornamente. bronz. cu spatar arcuit. sfincsi. cu fronton reliefuri. lekytul. satiri). ochiul lui Osiris crucea ansata. sfinxul(feminin si inaripat). vanatoare. picioarele. leul. cathedra.depozitare). feluri de nuiele au formele actuale.portrete femei. Au fost mai m tipuri de paturi: pt sufragerie. deci pt luat masa este mai scund si avea 3 locuri. tritoni. frunze simple sub diferite forme de ove. piese de mobillier Vasta. solliumul. frunze si ramuri de laur si masline. cuprinde pe langa motivele decorative sireprezentari de faraon. Pisa cea mai importanta din interioare a fost patul „lactus”. tridentul lui Poseidon.. preoti. jiltul reprezentativ al capului familiei avand de multe ori ca elem de sustinere sau decor animale inaripate. victoriile imperiale cu simbolurile caracteristice( arme. mai ales in Roma Imperiala cu multiple influente: clasica greaca. suporturi. caini. bronz de origine greco-etrusca. -Regnul animal:natural si fantastic vulturi. Mobilierul de sedere: sella este un taburet fix sau pliant. viziri.-Geometrice:meandrele. torta.. masline. ulciorul. Ornamente din regnul animal: leu( capul.

reprezinta microcosmosului uman*imagine simbolica de multe ori pe monumente funerare. cusaturi.-traforare. “omul”. ornam populare.simbol: stramosii cu rol de protectie -prezentare: hora. Ornamentul . si preocupari pt studiul etnografiei-1930 -studierea artelor populare in diferite tari. ornamentica populara pe teritoriul romaniei.15.cu radacini bifurcate si izvor. Calul si calaretul -asociat apei si cultului solar -ex: biserici de lemn in Transilvania. cruce realiz din scanduri de lemn -mai degraba plane nu spatiale -ornamente la obiecte funerare realizate din piatra : influentate de arta culta -coama caselor de lemn. furca de tors -in arta antica. Teorii in legatura cu semnificatia ornamentului.de provenienta orientala 16. piese Ornamentele si simbolurile se regasesc in cultura oricarui popor. schema formei: vasul cu flori. egipteni. potaluri.hota stilizata. sindrile. broderii). ochi.traforat -elemente scrijelite: sec XVIII.Prelucrare: –pirogravare. pe acelasi mobilier poate sa apara acelasi motiv in interpretari diferite -motivul calului si calaretului. XIX: simple. funia -scrisul. ornamentica populara romana si maghiara .regasit pe suprafata obiectului sau prin forma obiectului respectiv -avea functiune simboloca magica -in renastere – laicizarea ornamentului=>diferentierea intre ornamentul cult si cel popular (de exemplu mobilierul taranesc de sec XIX – cu ornamente biedermeier-lada) -odata cu evolutia tehnologica. “calul si calaretul” in ornamentica populara . ornam culta-calul sub forma inorogului-inocenta 17. monografiile judetelor: obiecte . prezenta a doua animale. va pierde din sensul initial -ornamente florale pe cahle(sobe).a aparut la popoarele arabe.-elemente aplicate. rozeta la baza.traforat sau pictat. uneori asociata cu cultul lui Bachus=>kantaros.ideea protectiei sirului de stramosi. parti ale corpului: mana. prispa caselor. steaua -elemente florale: boboc.definire si evolutie. nu cel inventat de chinezi in antichitate).interpretari ale imaginilor. Motivele ornamentale: “pomul vietii”.vas din care se bea. exemplificari pe desen. lalea -dispunere: stalpi. etc. evidenta in tarile nordice (colectii de tesaturi. piese 8 . Sensul notiunii de ornament in diferite perioade istorice – Prezentare si exemplificari *ornamentul=categorie estetica. „Registrul ornamental bizantin” – Prezentare si exemplificari prin desen. de infrumusetare *ornamentul.la culturile din zona oceaniei-spirala. cap -apare omul asociat cu calul -omul combinat cu motivul sarpelui -reprezentare pe mobilier: cuier. intalnite si pe terit german -pomul vietii asociat cu animale de vanatoare -stilizare motivului lalelei.intalnit in trecut. ceramica: exemple: Porti Maramures(vita de vie). simbolistica aparte: modalitate de relationare cu universul *ornamentul.avea rol magic -initial: semne-cu rol de reprezentare -ornam de factura geometrica.Ornamentica populara in cadrul diferitelor tari si culturi.-combinatii Ornamentica populara maghiara din Transilvania -motive ornamentale foarte sintetice:simboluri solare. asociat cu varianta iraniana=> varianta : vas cu flori + pasari*pomul vietii=pomul cunosterii. etc*aparitie combinatii Omul-reprezentare naturalista sau simbolica -ex: terminatii gard.-sculptare. obiceiuri. ansamblu cu rol decorativ. pasari -varianta elenistica:porneste de la imaginea frunzei de vita de vie. Bis de lemn.margarete -piese de mobilier de sedere-f solara.Prezentare generala si exemplificari prin desen in ornamentica pe teritoriul Romaniei Pomul vietii -model traco-dacic: crenguta de brad (mobilier popular in ceramica) -varianta iraniana: arbore schematizat. icoane. coama caselor de lemn. reprez pe scoarte.pictura. porturi populare.rozete -motivul pasarii: porumbelul -influente ale artei culte: -dulap de peretesimetrie in ornament: pomul vietii diferite tipuri de flori.stalpi funerari cu terminatii diferite-ierarhie bine definita a ornamentatiilor -simboluri: soarele.apare editarea: difuzare elemente de tip clasicist de exemplu fratii adams(anglia) -dezvoltarea industrializarii=>dezv ornamenticii populare: sec XIX nasterea Arts&Crafts -in 1870 apare studiul ornamentatiei populare si gasirea valorilor specifice.Prezentare generala.aparitia tiparului( per renasterii. 18. luna.

pers din biblie. piese Ornamentica gotica alcatuieste un sist unitar inchegat. a bufetelor. apare la partea sup a dulapului gotic german. scene ale vietii cotidiene. inalti prelati. frunze stilizate de stejar sau vita de vie e) de origine celtica. iedera). dar mai tarziu au devenit permanente si ereditare. delfini. sunt spiralele si nenumaratele antrelacuri cu frunze. scene traditionale crestine din bizantSculpturaregi. leuronulOgiva. Flandra. niciodata repetata. palmetelor si a frunzelor de laur si maslin. figuri mistice. sculpturile. normanda. pasari. frunza si tulpini de vita de vie (gotic francez). ornamentarea montantilor. sfinti locali. rozeta geometric construita. Repezentarea fiintei omenesti era tipica: absracta. antrelacuri. cerbi. Tarile de jos. centauri motivul pasarilor cu gaturile rasucite se gasesc pe fildesurile sculptate origiunare din Sania musulmana animalele cu un singur cap si corp dublu constituie unul din motivele clasice ale artei orientale transmise occidentului prin intermediul tesaturilor pastrate in tezaurul bisericilor c)motive ornamentale geometrice. forme variate simetrice. caract zonelor Franta. trandafirul. rozeta. “Registrul ornamental romanic” . palmeta. rozeta. romburi. echilibrat. capiteluri si arce semicirculare -in combinatie cu ornamente de factura zoomorfa. ca simbolism al raului. frunza de patrunjel. dinti. crinul. perle.insoteste ogiva. s-au supus unor reguli stricte de compozitie. picturile reprez scene si precepte biblice. trifoi cu 4 foi. paunul. modele geometrice pt crestaturi d)ornamente vegetale: acantul. leu. grifoni. vanatoare Registrul ecorativ cuprinde o gama variata de ornamente. masline. linii fine subtiri.mai plata (tip Tudor) sau mai elansata. palmeta. ceremonioasa. arabescuri. rozeta.Ornamentele: ogiva. zone de medalioane cu personaje(din mituri sau reprez din viata curenta) -elem de factura araba -elem de factura antica-greaca: frunza de acant. negustoria. intalnite atat in arhitectura cat si la mobilier: a)galerii de monstrii si animale de cosmar. vita de vie. monstri Figura umana: capete incoronate. impletituri. pisici. sarpe. regine. stilizari prin geometrizare stricta ale unor motive vegetale ornamente paleocrestine. lupi. pasari -ornamentatie scandinava: sarpe. Influente orientale se manifesta prin rozete. mielul.Prezentare si exemplificari prin desen. Au evoluat motivele geometrice marunte. scene cotidiene: munci agricole. maestri constructori. Crestinismul aduce in ornamentica bizantina simbolurile: porumbelul. . si scene militare mai ales cele din cruciade g)blazoane si embleme: la inceput blazoanele erau instabile si compuse dupa fantezie. fol la decorul tabliilor mobilei.piese -ornamentatie foarte bogata -influente din diferite zone: populatiile bastinase: celti-Anglia. floarea de crin (simbolul casei regale). vultur. AngliaRozeta geometrica. rigida. vikinga. nefireasca intro perioada de timp s-a interzis reprezentarea omului mai ales a sfintilor. De-a lungul celor 3 secole parcurge o evolutie vizibila rafinandu-se si complicandu-se inainte de a se supune influentei renasterii si deci ornamentului de tip clasic. germanica si bizantina. constr cu compasulOrnamente de factura vegetala: frunza de acant (stilizata in flacara. al demonilor de trebuiau exorcizati b)animale si pasari cu gaturi incolacite. balaur. serpi incolaciti. cocori. frunza de stejar -elem preluate din arhit: coloane simple. pestii. zig-zag simplu. patratele. “Registrul ornamental gotic” – Prezentare si exemplificari prin desen. moartea si alegoriile ei. elefanti.Multe influente. denticuli.Ornamente din regnul animal: apar insemnele de breasla diferentiate – semnele heraldice. antisimetrice si asimetrice. spicul de grau. mestesugurile. vita de vie. mistreti. armonios. frunza de scaiete (gotic flamboaiant).Faldul(=serviette) decoreaza aproape numai tabliile mob.meandre simple si complexe. Germania. motive si culori 9 .exemplu: coloana care sprijina pe spatele unor caprioare -personaje umane: activitati curente. scrieri. Influente elenistice prin prezenta acanturilor. antrelacuri -ornamente de inspiratie nordica:animale.dublu si multiplu. canelate sau crustate. donatori. fiare luptandu-se. Estetica sculpturii precede renasterea picturii (Giotto. frunza de stejar/ghinda (la scenele de vanatoare). faldul. sirene. a unor banci cu spatar. Franta sau de la populatiile migratoare -ornamente de tip celt: curbilinii(crucea celta). asigurand in acelasi timp o puternica originalitate. 19. elem de arh in acelasi timp elem esential. puncte mici de diamant. Simone Martini) 20. dragoni si capete de cal f)elem ornamentale devin si cortegiile de inalti prelati. filosofi antici. modelarea partii sup a baldachinelor.

motive vegetaleReprezentari stilizate sau apropiate de forma naturala:-arbore. siraguri de perle.preluari din arta japoneza .motive geometrice simple: -puncte.18 .tentacule: medusa. de papirus si lotus.Galle.fantezia si natura-ornamentatia -este mai delicata si mult mai bogata ca la baroc . ghirlande de flori si frunze.inspiratie din scris.Gaillard.Prezentare si exemplificari prin desen. acareturi asimetrice si volute -se practica mult marchetaria.florale (orhideea/magnolia/trandafirul/irisul). curba ornamentala (tipic arabesc) . coroana=atinge cerul -sacru. viata dupa moarte(lemnul de chiparos) -arbore cu frunze cazatoare=regenerare -frunze:de acant. Watteau si a ajuns la apogeu prin operele arhitectului bavarian Francois de Cuvillies in special Pavilionul Amalienburg de langa Munchen. piese -“rocaille”= imitatia grotelor.Prezentare si exemplificari prin desen.insecte (pt forme si jocul de culoare)-paianjeni. formele au evoluat de la sine plecand de la contextul baroc dar detasandu-se de el-arta se defineste prin insolenta . exemplificari prin desen. soparla-suvita de par. “Registrul ornamental art noveau”.Prezentare.orhideea. bronzare. pagan si crestin. rizantema(familia imperiala japoneza). culori deschise lacuire cu efecte de umbrire sau nuantarea prin fierbere sau ardere cu nisip incalzit *tapiterii din matase sau goblenuri artistice1. trunchi=axul. 21. crengi inflorite. motive din natura respectul pt spatiul liber al compozitiei si pt frumusetea liniei. iedera( simbolul prieteniei la greci si romani). feriga.trandafirul. in forme variate de scoici .desenul este mai capricios dar vesel si agreabil ghidat dupa curba literelor “s” si “c” . floarea soarelui. margarita. prajitura -poligoane simple si stelate -antrelacuri 2. “Registrul ornamental roccoco”. florile pomilor fructiferi. rotunde. vulturii si pestii -simbolul impuritatii: tapul -simbolul satanei: aspida -simbolurile ispitei: sarpele si sirenele -simbolurile cosmice: sagetile. -stilul se pare ca a nascut o data cu lucrarea lui Pierre Lepautre care a introdus stilul arabesc in arhitectura de interior a palatului de la Marly si cu picturile lui Jean A. in spirala. ondulate.alge. vita de vie(pomul vietii de factura elenistica). diamant. 23. mielul. linii sinuoase . canelate sau crestate. porumbelul.a chochiliilor.trimitere la pomul vietii -arbore peren=nemurire. echilibrata si armonioasa . legatura.h)ornamente inspirate din arhitectura – coloanele simple . Guimardlinii curbe.sunt folosite motive ornamentale de tip repetat *medalioane ovale. corali. zodiacele In toata ornamentica romanica predomina bustul miraculosului. intimitate si refuzul teatralitatii care dominase stilul barocului in special in artele decorative mai apoi se extinde la sculptura . ghinda. con de pin(simbolul virilitatii). echilibru . sepia . fluturi.ornamentul integrat in structura . pictura( in Germania si in arhitectura) -s-a manifestat mai intai in Franta (Ludovic 14 – Palatul Versailles)-in prima etapa rococoul se def.-fructe: struguri. vegetale. frunza de stejar. ananas. baghete si sipci decorative *finisarea: ori in culoarea lemnului.importanta partilor: radacina= pamant. piese *simetrie. sinuoase. linii –franghia -perle si masline -punctul de nisip. trandafir salbatic sau cultivat. bobul de grau(fertilitate) 22. credinta in fiinte supranaturale. linii sinuoase. volbura. -motive : pasari. inspiratii din cochiliile de scoici . par. margareta.Prezentare si exemplificari prin desen.a concretiunilor-apare in decoratia interioara in Europa la inceputul sec. Mackintosh. figuri feminine.populare : vrejul. frunza de maslin. ovoidulspre sfarsit –cariatide. crabi. sensul notiunii de ornament in art noveau “Registrul ornamental art deco”.suprafete finisate cu tehnica lacuirii(China) -asimetrica . laleaua. 10 . cais. palmier si trifoi-flori: crin(simbol regal ).“coupe de fouet” (lovitura de bici) . caracatita. despre compozitie.tablie pat-fluture.geometrice: patratul. vopsea alba.lebada (+clasicismul rus). mar .motive . amestecul de fantastic si sacru. “Registrul ornamental clasic” . aurire.compozitia asimtrica. pesti. flori de camp(buchete). Galle.sarpele (+in antichitate). palmeta. ca un nou tip de ornament care genereaza decoratiuni inovatoare pt interioarele palatelor unde domina indrazneala. capitelurile si arcele semicirculare in plin cintru i)ornamente simbolice crestine: simbolurile divinitatii sunt: paunul. compozitie Art Nouveau -1900 –forme stilizate. in loc de sculptura se folosesc aplicatii de bronz aurit iar in lo9c de furniruire se folosesc . exotismul.ornamente de factura vegetala sau zoomorfa . cercul.

scris. frontoane.-motivul fantanii inghetate-stilului Art Deco ii este mai degraba specifica estetica masinilor reflectand importanta tot mai crescuta a obiectelor functionale zilnice. “Registrul ornamental Baroc” . coloane.fantana inghetata.metal. cupola lauri (pavilionul). aur. tablii) -ghirlande. sticla nevada albastra si alba . jocuri de umbre si lumini. Oranmentele stilului Regence sunt preluate de la stilul Ludovic al XIV-lea.inspiratie din egiptul antic . pilastri. materiale puse in opera geometrizat sticla. reprezentand o continuare a renasterii.)Stilul RegenceSuprafete tratate liber. contraste de culoare.repetitie invariabila. socluri profilate. atlanti2. Stilul Ludovic al XIV-leaAcest mobilier are un caracter pur decorativ. somptuos. sidef si portelan. metale. Sistemul ornamental al barocului are ca suport elementele Renasterii. mobilier si bijuterii . maslin etc.dragon cu aripi. piese 1. capiteluri. dominand “motivul rocaille” alcatuit din scoici diferite. ornamentica vegetala: acantul: conceput si prelucrat pt diferite intrebuintari (profile. forme si volume pline de miscare si framantare. incrustatii. vulturi. piese Perioada barocului incepe la sf sec al XVI-lea. denticuli. motive geometrice: toate elem decorative .geometric.greco-romane: ovale. fetele sertarelor. pe baza lucrarilor de pictura realizate de Michelangelo.Sezession. abanos. laur. Se foloseste tapiteria fixa. ornamente vegetale (stejar. . fildes. doua litere L intretaiate. ornamente cu furnire din lemn de palisandru. cu floare decorativa. creneluri semirotunde3. . mahon.etc.Prezentare si exemplificari prin desen. mastile cu razele. Suprafetele mobilei se acopera cu esente nobile (palisandru. cu ornamentatie bogata si simetrica. tehnica stucului. spirala Art Deco .pictate cu scene istorice sau mitologiceDecoratia policroma: prin pictura. isi primeste numele de la Expozitia de Arte Decorative de la Paris din 1925 -ia nastere prin efortul de a simplifica motivele si decoratia extrem de incarcate specifice stilului Art Nouveau din Europa pastrand tendinta spre abstractizare si repetitie insa nu si formele florale.1930 in America regasit in designul arhitectural. medalioane. cartuse. figuri omenesti 25.a luat nastere din efortul de a simplifica formele curbe si motivele de factura vegetala ale Art Nouveau-ului .-in America stilul era numit si “skyscrapers style” datorita impactului pe care l-a avut asupra primelor constructii de tip zgarie nori din Chicagoex:Crysler Building NY – quintesentza arhitecturii art deco din america inspirat din cubism si partial din forme mecanizate 24. toate tratate liber si fluent.embleme. centauri 5. cu dimensiuni si forme largi.paterne geometrizate.floarea de lotus.masa. punctul de diamant. personaje mitice. Barocul Francez are patru perioade distincte: barocul timpuriu – timpul domniei lui Ludovic al XIII-leabarocul de tranzitie – timpul domniei lui Ludovic al XIV-leaRegence – stil de tranzitie – in timpul minoratului regelui Ludovic al XV-leaRococo – barocul tarziu – in timpul domniei lui Ludovic al XV-leaStilul Ludovic al XIII-leaOrnamentul dominant este cartusul care decoreaza suprafetele plane.forme fluide. lujere cu frunze si fructe.decoratia interioara. Barocul s-a nascut in Franta. ghirandele de flori si frunze delicate.tapiserie blanuri . figuri grotesti-mitologice sau istoriceTehnici: Cea mai mare parte a ornamentatiei e realizata prin sculptura sau incrustatie alcatuita din materiale pretioase ca: marmura.6.masinaria-stil popular intre 1920 .Van de Velde. Stilul Ludovic al XV-leaOrnamentele specifice stilului sunt cochiliile de scoici. embleme militare. Peste sobrietatea geometriei Renasterii se suprapun detalii excesive de suprafete si linii curbe. ornamentica animala: scoici.-cu toate ca obiectele art deco nu erau produse in serie aveau caracteristici de produse in masa cum ar fi:simplicitate.curbilinii ale A N. ornam derivata din alte domenii-figura si corpul omenesc:masti. si sidefPictura pe tablii.linii drepte/ stream line/ simetrie.Prezentare si exemplificari prin desen. “Registrul ornamental al Renasterii” . arabescuri4. functional. nuc). cu incrustatii in fildes. lumina difuza. Barocul German este 11 . Ornamentele sculptate sunt mai fine si in majoritate acoperite cu aur. trandafir si liliac. retine tendinta de abstractizare si repetitie a formelor dar trece la forme mai curate. delfini. Motivele decorative predominante sunt cele simbolice: soarele. In mare parte adoptata din arhitectura: arcade .motive .plastic. cu cuie din argint sau arama.geometric.

braul face trimitere la lada rama cu tablie decoratie in relief culori. reprezentari rege-soare. 26. “Motive ornamentale diverse”. Motive ornamentale provenite din scrisProvin din Evul Mediu : India. perla cu forma neregulata. egipteana. tapiterie cu valoare.Prezentare si exemplificare. China. frunza de acant.In Renastere – incadrari precum patratul. piese In gotic apare faldul si fleuronul. motive. aparand chiar si in neogotic. volute. capete in medalion. reprezentari de animale (vultur. desen. Faldul este o draperie cutata.influentat simtitor de Renasterea si barocul Francez. Barocul in Olanda se dezvolta intr-o stransa interdependenta cu cel din nordul Germaniei. Mobilier neogotic – motivul principal: arcatura. scoica. leu). Fleuronul este mugur. si anumite tipuri de litere. meandre. zeitati. modul de acoperire a imbinarilor – butonii – cap de sticla motivul broastei testoase – ornamentica orientala 12 . “Motive ornamentale de scriere” . Islam – scrisul imbinat cu scene. Ornamentatia bogata a barocului: Reprezentari umane. lebada. scenicePiese cu fronton spart. iedera. Piesa neogotica – scaun (material tip brocard – reluat in sec XX) – apare trifoiul Dulap gotic – structura piesei: . Japonia. reprezentari alegorice. latina. simetrica. Apar crucile: greaca. malteza. Art Nouveau:Queen Anne – baroc englez.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful