ORNAMENTICA 1. Tehnici de ornamentare folosite la mobilier – Descriere si exemplificari pe piese si stil A.

Ornamentatia plana: -Incrustatia - Procedeu de ornamentare prin care cu ajutorul unei dalti se fac niste lacasuri pentru a se inatroduce si lipi mai apoi materiale de o alta culoare sau un alt material fara a iesi in relief. Inca din Antichitate grecii si apoi romanii au inceput sa faca incrustatii din diverse specii de lemn.- mozaic in sec XV s-au folosit frecvent incrustatii cu model geometric, denumite mozaic,modele marunte. Provin din India (mozaicurile Bombay- fildes) si ating apogeul in Italia sec 12 13 14 (la lazi si cufere). In Europa in sec 14 in cadrul manastirilor ordinului certosian din Lombardia mozaic certosian. Speciile lemnoase folosite erau: abanosul, nucul, parul, care erau combinate cu fildes si sidef. In sec XVII incrustatiile se dezvolta datorita lui Charles Boulle, care a fost primul care a folosit pentru mobila incrustatiile pe fond de baga cu fildes, arama, cositor. In sec XVIII, in cadrul stilului Ludovic al XVI-lea s-a dezvotat tehnica parchetarii, care consta in alaturarea in forme geometrice a unor mici fasii de furnire de diverse specii si culori. Mozaicul poate fi fabricat si pe scara industriala. Pentru fabricarea sa se pot folosi: paltinul, fagul, ciresul si nucul, in culori naturale sau colorate artificial, osul si sideful. Frizele din mozaic pot impodobi acele parti ale mobilei la care se urmareste accentuarea unei linii continue (la elementele constructive de sustinere ale dulapurilor si centurilor meselor si scaunelor). incrustatii sunt: arama, alama, cositorul, bronzul, argintul. -Intarsia - Tehnica de ornamentare plana din furnire din dif. Spocii si culori taiate in modele cu linii libere (flori, peisaje, figuri etc.)Tehnica celebra la Siena, in secolul XV. Alte orase din Italia renumite pentru intarsii specifice sunt: Orvieto, Peruggia, Urbino si Venetia. Renastere rococo si Ludovic al 16 -Pictarea – se practica la suprefata vizibila a mobilierului, specifica artei populare. Apare din perioada antica Egipt China Japonia , Italia renascentista, Germ. Baroc rococo dar este proprie si perioadei gotice. Mobilierul bizantin se caracterizeaza cu acoperire de straturi successive de panza, iar ultimul strat il reprezinta culoarea. Motive ornamentale din regnul vegetal mai putin din cel animal si figura omului, ancadramentele si racordurile se fac prin forme geometrice. -Serigrafierea - Imprimare a suprafetei cu culoare si este similar cu imprimarea pe textile. Se face cu ajutorul sitei care lasa sa patrunda culoarea numai in anumite zone. Tehnica folosita si pt materiale plastice. Specifica mob industrial.-Lacuirea - Tehnica proprie orientului dar preluata de europeni, prin care se aplifica valoarea lemnului prin suprapunerea succesiva de lacuri pe baza de rasini naturale, pelicula groasa mata sau opaca. In Choina si Japonia se incrusta grava sculpta in lac. In Europa in timpul barocului.-Texturarea - Imprimarea unui model pe materialul lemons mai putin nobil, pt a obtine o imagine a unui material nobil. B.Ornamentatia in relief: 1)Sculptura manuala metoda folosita de la egipteni in toate tarile si toate timpurile de catre toate stilurile. -relief scobit Egiptul antic sunt sapate in adancime relativ mica; -relief plat (basorelief metoda olosita in arhitectura inca in antichitate Asiria Persia Grecia Roma piesa de pretutindeni vazuta); -relief inalt (altorelief prin taiere de nare adancime); -ronde bosse (manual sau mecanic, ornament detasat din planul piesei, tehnica folosita mai ales in Baroc). Sculptura taraneasca se caracterizeaza prin ornamentica sa exclusiv geometrica.2)Crestarea - Tipica mobilierului popular taiere in adancime mica drept sau curb formand modele geometrice. Din Europa secm11 12 incepe. 3)Gravarea - Tehnica realizata prin zgarierea suprafetei cu varfuri ascutite sau a unor dalti, completata prin ardere. 4)Traforare, decupare - Tehnica folosita in arta orientala, perforare sau stantare => traforuri. Executie stantarii se face din placi suptiri sau stratificate. Decuparea realizeaza ornamente simple, de obicei marginale intalnit in China in stilul Chippendale si in stilurile clasice engleze.5)Strunjirea - Prin aceasta tehnica se realizeaza de obicei balustrii, lezene, picioare la mobilierul corp din sec 19 pana la inceputul sec 20. Ornamentarea prin strunjire o intalnim mai ales la mobilierul Islamic.6)Presarea - Tehnica prin care se imprima in relief in 1

ulterior mai mari dar cu armaturi metalice sau din lemn 3. palisandru. lemn stratificat tratat hidrotermic care pastreaza forma matritei dupa racire. bronz. de o permanenta armonie echilibrata .hartia: mobilier papier mache. tisa. Decoratie folosita pt realizarea mobilierului la fabrica din Ciucea. placaj. salcie.in Anglia: piese integral din argint 6. -rosu-brun: prun.compizitie de un echilibru perfect si de o surprinzatoare precizie .cercurile. de feriga. ornamente 9. La mobilierul de tip Tonet fundalul scaunului este din lemn presat. exemplificari prin desen . compozitiile marunte de linii frante . 2.-violet: amarant. flori de iasomie. franjuri 3.piele presata-scaune: fasii de piele impletite-piele presata de Islam-Renastere: sezut. goblen. exemplificari pe piese si stil 1.ornamentele vegetale – foarte variate si puternic stilizate : zambile.ornamentele geometrice . austera si absttracta.scrierea denumita kufica – sta la originea caligrafiei arabe – caracteristica sec VII – IX. -alb-rosiatic: liliac. magasar.arabescul – amprenta unei arte aristocratice. -albcenusiu: hicori. PAL. palatelor. panel.multe tipuri de lemn -sec XX: Art Deco-perioada de reviriment :palisandru. hexagoanele. alun.8)Sculptura mecanica se impune automat mobilier de productie 2. lemn de violete. usilor. blana de capra. argint-sec XVII-XVIII.combinatii in care policromia (predominand auriul. portelanul de SEVRE – Ludovic XVI 5. mai tarziu semnele au fost rotunjite – scrierea actuala .sticla: – Se realiz mobila cu armatura -In sec 18 se dezvolta portelanul european. furniralb: paltin. -rosu: mahon. maslin. Ornamente din “registrul ornamental islamic” – Detalieri si influiente in arta si mobilierul european. alabastru. patratele.specifice ornamentatiei interioare si exterioare sunt placutele de faianta 2 .7)Profilarea mecanic sau prin frezare cu muchii drepte sau curbe sulptate sau nu.se dezvolta(originar din China). -galben inchis: stejar.piatra: marmura.portelan: secXVIII. cedru. dar nici supraincarcate . plop tremurator. zebra 8. America-Sec XIX.initial de mici dimensiuni . garoafe. cedru. cu o fantezie inepuizabila de mare rafinament . astfel incat se inglobeaza medalioane in mobilier -nu numai oglinzi -secXIX: primul mobilier din sticla 4.cuvintele si versetele Coranului – omniprezente .-brun: platan. castan salbatec. fag aburit. trandafir. bijutariilor. nuc. cu lastare de plante.decorul caligrafic – rol predominant in ornamentica – semne elegante si variate ale scrierii arabe .deobicei blaturi de masa -marmura: mobilier antic roman si grec -alabastru-la mobilier corp.materiale organice folosite pentru lacuri: rasini topite de arbori 10.materialul lemons.stofe -la inceput perne detasabile -ascociere cu ciucuri .blanuri-Art Deco: blanuri africane. albastrul si rosul) completeaza efectul magic produs asupra privitorului .metal-cupru.relativa interdictie musulmana de reprezentare a fiintelor vii (animale si om) a avut ca urmare fireasca dezvoltarea ornamenticii pe alte cai -stilul decorativ original islamic – arabescul – acopera suprafetele moscheilor. lemn de satin.prezentare. -brun deschis: castan comestibil. salcam. de mare finete.piei animale. Materiale folosite pentru realizarea mobilierului . lalele. poligoanele stelate. piese de mobilier . margarete. anin. de mare eleganta si distinctie. aur.elementele pur geometrice se imbuna cu frunze de acant.materialul predominant si cel mai important pentru reallizarea pieselor de mobilier -perioade bine determinate:-perioada antica: Imperiul Roman: diferite esente: mobilier de cultEvul mediu: stejar-incepand cu Renastere aparitia nucului-1700: domina lemnul de mahonschimburi comerciale: import masiv de la colonii: Africa.arabescurile = combinatii ale ornamentelor cu caligrafia araba . incrucisandu-se in toate directiile. aluminiu. octogoanele.materiale textile: damasc.sec XIX. jugastru.vopsele: pigmenti naturali sau sintetici-crearea baiturilor pentru lemn-inlocuire lemn de mahon: vopsea neagra plus bait 11. vita de vie .galben-rosiatic: cedru.-negru: diferite specii de abanos. catifea. carpen. spatar imbracate in piele 7.-galben: dud. vrejuri de fasole si de dovleac. lemn: . de vita de vie. nelasand spatii goale. carpen. visin.

regenerare. romani. bradul . negru). Reprezentarile pot fi singulare sau asociate prezentate in compozitii (ex. Apare in Romanic. Trifoiul . Apare in arta japoneza dar si in arta 1900. Este asociata lui Bachus. etc. ale carui fibre. Maslinu Simbol al zeitei Atena. Apare in arta antica. Apar tipuri de poligoane stelate in arta araba. Frunza de papirus .: cosuri si vase cu flori. Arborii pereni sunt asociati nemuririi sau reprezinta viata de dupa moarte.Simbolul lui Jupiter. sec 19. E deseori asociat cu ghinda. Feriga . Ornamente inspirate din regnul vegetal – Prezentare si exemplificari prin desen piese si stil Aceste reprezentari sunt apropiate de forme naturale. Apare in Egipt. Renastere. Evul Mediul.Prezenta din antichitatea egipteana. nordul Moldovei. Palmieru . India. totusi se mentine aceeasi masura in repartizarea decorului ca si predominanta motivelor geometrice. fie dublata ca de un fel de placaj gros.Regasita in toata perioada in care se face decoratie. Zonele in care continua vechea traditie a crestaturilor sunt cele care au cunoscut o deosebita inflorire in acest gen si in trecut: nordul Olteniei. Apare mai ales in or franceza unde e usor de recunoscut. Maramures. Apare in Antichitatea romana. Apare in toate or inspirate din Antichitate dar si independent. Or prezenta din Antichitate. Apare in Grecia antica si in arta romana.De obicei sunt reprezentate floarea si frunzele. E considerat sacru de catre tibetani. greci. pe care sunt crestate rozete. Arborele .Simbol al prieteniei. Reprezinta legatura intre cer si pamant: coloana=cer. Vita de vie . buchete. Frunza de acant . alb. Sculptura taraneasca aplicata la decorarea stalpilor se caracterizeaza prin ornamentica exclusiv geometrica. Reprezentari de flori si animale sunt mai greu de realizat. E simbolul nemuririi sial devenirii urbane. Exista 2 tipuri de frunze: cea pe care o cunoastem si cu frunze mai rotunjite.Apare impreuna cu frunza de acant pe capiteluri corintice. Apare in toate perioadele. punct de diamant. Ornamente “de factura geometrica” – Prezentare si exemplificare prin desen la piese si stiluri Cele mai des folosite motive geometrice sunt punctul si linia. Ciuc. Stejarul e adorat de catre Druizi. Cu toate ca au intervenit schimbari legate de perfectionarea uneltelor si de nivelul crescut al cunostintelor. Mesopotamia. Exista forme diferite de reprezentare pt fiecare epoca. Palmeta . punct de prajitura.policroma (albastru de cobalt. lemnul.Reprezentare cu 3 sau 4 foi. 3 . nervurile de pe arcurile ce sustin bolta sint sculptate folosind motivul franghiei sau torsada subtire si se incheie intr-o rozeta. In interior. necesitand unelte perfectionate. preoti druizi. dar se regaseste mai ales in or grecilor si romanilor. 4. Motivul franghiei rasucite din masline si perle. sirieni. redacina=pamant. Frunza de stejar .E simbolul vitalitatii. 5. lucrata intr-o singura bucata. Bisericile de lemn din Oltenia au stalpii si undrelele de stejar ciopliti in aceleasi volume geometrice variate ca si stalpii caselor. impun taieturi si intretaieri de linii drepte sau a caror curbura nu e prea accentuata. Motivul voalului (meandrei) il intalnim mai ales la piese cu or inspirate din orient. Reprezentarea in care infloreste spectaculos dintr-o mlastina e un simbol folosit de arta orientala vizavi de iluminare. Decorul geometric e cel mai potrivit materiei prime folosite. China mai putin. trunchiul si coloana.). Motivul franghiei rasucite din masline.Din antichitate. Covoarele din Tarnave sunt adesea impodobite cu motive or geometrice. Volbura . Reprezentat prin coronita din frunze de maslin. nordici. dar in mod special in Gotic. Are de asemenea interpretariegiptene. trunchiul=element de legatura si/sau ax. Motivul dintelui de lup. iar cel cu frunze cazatoare reprezinta schimbare. alcatuit din bucati rombice de scandura. Iedera . Ornamentica crestaturilor in lemn e dominata de motivele geometrice sau stilizate. turcoaz. rosu.E format din 3 parti: radacina. cu deosebire la brad. la fel ca si vascul. Punct de nisip. Este reprezentat sub forma frunzelor sau a copacului.specificul ornamenticii islamice este acoperirea intregii suprafete cu decoratii indifernet de obiectul de arta sau arhitectura creat. Apar reprezentari ale ciorchinelor si frunzelor. Lotus .Prezentat impreuna cu frunza de papirus. Decorul in lemn al bisericilor nu se deosebeste cu nimic de cel al caselor taranesti. e fie acoperita literalmente de sculptura geometrica taraneasca. glazurate – aspect de covor oriental mai apar motivul paunului.Simbol al vietii eterne. Usa propriu-zisa.

Reprezentarea cea mai frecventa: cap sau coarne. tudor. cires.prun.Aspect senzual.Reprezentat inca din Antichitate. Clasicism. Reprezentarea spicelor de grau.Cu profile simple. adica cap+picior apare in Egipt. cap si coada la un pat cu picioare. dar si in or asiriana. Taur . Or de colt sau la cornise. Apare in Grecia antica. Clasicism si in Neo-stiluri. victorie.Asociat fertilitatii. Din per clasicismului. Considerat animal protector. 4 . Animalele reprezinta simbolic sau alegoric: jertfa. dar si in cadrul artei populare.Apar in Japonia si China sub forma unor or pictate. picioarelor se termina cu picioare de leu. -Florile pomilor fructiferi . mese. al abundentei. Leu . cap in Antichiatea egipteana. Baroc. adica cat mai aproape de realitate (ex. arc arab. sec 19. Apar si in stilul Victorian (a 2-a jum a sec 19).M.Flori de pom fructifer . Balustrii . curajului. La indieni vaca e sacra. Baroc.Denticuli dreptunghiulari . Berbec . Simbol al fertilitatii. -Margareta .Simbol al familiei imperiale japoneze. Console . Tr salbatic reprezentat cu petale dispuse simetric formand o rozeta. Coloane .Sunt elemente strunjite cu sectiune variabila. Capul apare pe portile de intrare ale sec 19.Reprezentate la partea terminala a pieselor de mobilier. pantera.Cultivata de catre olandezi. -Lalea . 7. Sunt reprezentate degajate avand denumirea de coloane sau in reprezentari sectionate aplicate pe piesele de mobilier. Turcia. per bizantina. Arcade . Reprez a leului monopod. In Renasterea germana se intalnesc la dulapuri.Reprezentare cu sau fara capitel. In Anlia apar sub forma de balustru-vas. -Grau . Apare la partea de teminatie la mobilierul corp (bufete) si la mese cu tablie ornamentata. mar. Reprezentare facuta de Machintosh.Simbol regal. Des intalnita in arta 1900. Folosit la ordinul ionic. Reprez inregrala sau pe bucati. maur. In Asiria reprez integrala. Prezentedin Antichitate.Sunt reprezentati pe covoare. linxul . sau sub forma stilizata.Simbol solar. Apare in arta persana. In Antichitate mare parte a pieselor. Flori: -Crin . In Ren germana sunt decorati cu frunze de acant. putere. piese si stil Muluri .Arc in plin cintru. Poate sa fie elem de sustinere al trepiedurilor. dar apare si in arta 1900 (Art Nouveau. dar si la textile. -Orhidea .Poate sa apara in varianta bidimensionala si la console. dar initial provine din Orient si a fost adusa si apoi cultivata in Europa. Acestia apar in Renastere. Fructe: -Ananas . Folosita mai ales de popoare care au origini in orient. stilul Empire. visin. asociat cu Sf Maria. Pot aparea si frontoane inchise. 6.Asociat cu zeita Demetra. Apar in zone de colt ale pieselor. sub forma de suport ale unor parti plane. mese de tip consola. -Flori de pin .Apare in mod frecvent in or islamica. Apare in Ren. Terminarea cu copite de cal in tarile nordice ale Europei. fiind o floare foarte delicata. Cal . In E. cais. cazul in care se numesc pilastrii. Ornamente “inspirate din regnul animal” – Prezentare si exemplificari prin desen pe piese si stil Apar din Antichitate pana in Art Deco (mai ales la terminatiile pieselor). In general la mobilier corp. cap de leu inlocuit cu cap de urs. In Antichitate picioare terminate in copite de taur.: cainele mai degraba naturalist mai ales in Jugendstil si leul). Apare in reprezentare a corpului intergral sau doar parti ale corpului: laba in Ren. piciorul in antichitatea egipteana si Empire. Reprez corpului prezent la paturi in Antichitatea romana. In Egipt reprezentari ale copitei. Intalnite din per Antichiatii pana in sec 19. Apar toate ordinele. Secession). in or maghiara. noblete.La bufete. -Trandafir . Este folosit in heraldica si e emblema regelui Angliei. La piesele ornamentale trebuie avute in vedere si partea textila incorporata in piesa incepand din Ren. Ren. Tigrul.Apare in Antichitate in decoratia templelor. Volute (spirale) . Ornamente “inspirate de arhitectura” – Prezentare si exemplificari – prin desen. si al orasului Florenta. stuiluri influentate de Antichitate si mobilierul sec 19. Pot aparea in reprezentare naturalista.Simbol al virilitatii.Simbol al puterii. -Crizantema . dar apare si in arta 1900. nobletei. Or japonez si chinez. Simbol al regalitatii franceze si engleze.In arta orientala. Folosit ca paza. Stil Chippandale cu terminatia volutelor. cruzime.Reprezentate in buchete. Frontoane . Aceasta reprezentare apare in Renastere. Sparte in Renasterea franceza. -Flori de camp . Arcatura specifica goticului. Reprez in scene de vanatoare cu sau fara oameni. Neostiluri.

Caprioara .Combinatie: scarabeu+aripi reprez un simbol solar. romana. Reprez soarelui e combinata cu punctele cardinale. Ex. bizantina.In or antica. Lebada .In Egipt.Provine din Antichitatea greaca. Semizei sau eroi apar de obicei in scene. Ornamente “inspirate din figura si trupul omului” – Prezentare si exemplificari prin desen pe piese si stil Omul apare reprezentat sub forma de portrete sau scene. Mai apare in decoratia pilastrilor si in pictura murala.Animale fantastice: Dragon . In E. Reprez sub forma de X.In arta 1900.In general repr in formula integrala. in Antichitate. per Neo-stilurilor sau Jugendstil per 1900 apare repr independent. Apare si in decoratii plate. Soparla In A. Simbol solar.N. De aici se dezvolta motivul horei unde apare o stilizare ca reprezentare integrala a omului. Baroc. portal. trepiede. la coama acoperisului unde terminatiile imita capete de oameni. in Antichitate. Hipopotam . reprezentat integral.In Antichitate. In var geom reprezentarile sunt bazate pe romb dar si pe cerc (cruce in cerc).In ornamentatia culta. Mai apare reprez pe o bata sau pe cuiere. aripi. Reprez partiala e cea a piciorului. la: porti. stil Queen Ann. Cochilia intalnita in Ren. mijlocul e inima reprezentata de soare. piese de mobilier. Clasicism.Apare in ornamentica islamica.Caine . De asemenea.M.In Art Nouveau apare alaturi de motive de factura vegetala. Pe timpanele casei se reprez capul. Vartelnita solara reprezinta de fapt miscarea soarelui. Baroc. Libelula .In Ren reprezentare simetrica pe cand in Roccoco apare asimetric.Asociat inocentei. Fluture . Masti . Reptile: Sarpe . Pe str 1 Mai pe fatada Art Nouveau. Caracatita . Porumbel Simbol crestin. figura umana+soare la stilul Ludovic 14. Renastere (mai putin). China.Empire. pe timpanele casei se reprez o mana ce scrie anul constructiei. Barocului englez. In volum: candelabre. Capul apare la console sau aplice de bronz. Apare la prispa pe parapetul de lemn.Sacal Crocodil . Albina . stil Ornamentatia culta . disc solar+aripi. Rococo. Crucea: axa verticala= yang. coada de dragon. Poate fi o reprez simbolica sau naturalista. Considerat pazitor al comorilor.Apare aproape la fel de des ca si leul. pridvor. Vuturul bicefal e un simbol bizantin. Insecte: Scarabeu . Pe teritoriul Romaniei simbolul soarelui e asezat in puncte cheie. Clasicism. Vasilisc . Crucea este un simbol precrestin. Clasicism. timpuriu. Ornamente “astrale” in ornamentica populara si cultav – Prezentare si exemplificari prin desen pe constructii.Intalnit la mobilier in Clasicismul rus. Rococo.Repr integral in scene de vanatoare. Grifon Compus din parti ale altor animale: corp de leu.In Egipt. Compus din: trup de leu. creasta de cocos. Art Nouveau. La mob din Bizant. Scoica . vultur monopod: cap+picior ca parte de sprijin. la mob in partea frontala a mobilei corp. Sepia. A. Renastere. Picioare de caprioara in China. 9. cap de capra. in Anglia exista canapele terminate in picioare de crocodil. Meduza. aripi de vultur.In Egipt antic.N. 8. Simbol al satanei. Apare in formula integrala sau reprez partial: cap+arpi. Rococo si in Europa. Pasari: Vultur . Baroc. Pe crucile de mormant apare soarele la mijloc. In Roccoco corpul se termina in frunze de acant. Randunica Privighetoarea Ibis .Apartine de registrul decorativ antic egiptean. In sec 19 in cadrul influentelor din Antichitate. Apare si in repr plana ca intarsie sau sub forma pictata.. Himer .Or oriental.Atlanti.Fauna marina:Delfin . Piese in volum sunt folosite ca elemente de sprijin la console. axa orizontala=yin. mana sau ochiul. Alta imagine in Europa. Reprez a sufletului. Inorog . Ren. Paun . Reprez individual sau completat cu aripi in loc de disc solar cu aripi.M. Intalnim rozete inconjurate de funie rasucita. In arhitectura populara motivul omului e folosit atat la mobilier cat si pe case.In E. Compus din: balaur mic. Ren. Ghearele le intalnim in mob din per. trup acoperit cu solzi. creasta de cal de mare. la tapiserii medievale. Repr pe panouri decorative pictate in Rococo sau arta 1900. Putii Ornamentica antica romana. Or isi are originea in China. pe grinda 5 . cu piese ce se termina in volute sau preiau forma piciorului. Antichitate. Cariatide .O formula in Japonia. In sec 19. Exista 2 variante de reprezentare: geometrica sau antropomorfizata. Apar reprezentari ale virtutiilor sau viciilor. Repr in Ren franceza mai ales in scene.

mai putin monoton -exista alternanta de pozitie la care se succede celula ritmica in doua pozitii deferite si alternanta de figura in care se succed 2 celule ritmice diferite-gradatia-crestere a elementului ornamental(amplificarea lui) a formei.emblemele sunt alctuite din grupari de unelte si instrumente simbolizand o anumita idee sau un domeniu l artei. nuanta) -e o regula de compozitie specifica barocului -a caracterizat si o perioada de explozie a artelor optice. metal.Toate regulile de compozitie: repetitia. asociate cu un capitel. atributele pietrarului. fiind regula dupa care un motiv decorativ(celula ritmica) se va aseza la distante egale. motive ornamentala – definire si exemplificari Principiul care sta la baza acestor reguli este ritmul. tridentul. precum si a expresionismului abstract in sua-suprapunerea: realizarea unui motiv ornamental din 2 lemente diferite -regula mai dificila: consta in suprapunerea partiala a unor motive ornamentale. cupe.comertul.arme. vase de flori (vase cu rol de 6 . breslelor. tolbe cu sageti.prin patrat.busturi. culorilor -marirea sau micsorarea succesiva. unelte.teatrul. portrete . elementele importante: *elementul ornamental-celula de baza-unitatea *motivul ornamental-alaturarea mai multor elemente *compozitia ornamentala-realizata cu ajutorul unor legi Legile Ornamenticii-repetitia: alaturarea mai multor elemente identice ornamentale -reprezinta multiplicarea unuia si aceluiasi elem. identice intre ele sau diferite -nu se poate realiza fara gradatie sau contrast -are ca scop sugerarea unor imagini ce se pierd in subconstient sau aluneca in vis -aplicare a 3 legi de compozitie=>conjugare 11. Ornamente “inspirate de activitatea omului” .coase.canceul lui hermes (mercur) . alternanta.la mobilier ele ornamenteaza de obicei tabliile usilor.agricultura. repetitiva. pe piese de mobilier traditionale unde apare rozeta solara cu 6 petale. lire. embleme. comertului.diferite meserii si-au ales ca embleme unele din uneltele de lucru sau produsele lor.armele si uneltele se gasesc de obicei in alcatuirea trofeelor si emblemelor. trofee. stil . trofeele sunt insemne ale victoriei.arhitectura.in afara ritmului nu exista armonie. luna=femeie. naiuri . orizontal. piatra. esential si in arta ornamentala.dalta. -ritm mai alert si mai complex. vertical.palete si pensule.. pe un anumit traseu: drept. a unui motiv de baza -gradatia poate sa fie cantitativa sau calitativa(culoare. Soare=barbat. si uneori lezenele. flaute.. piese. arta ornamentala preia si forme ale unor obiective artificiale luate separat sau in combinatie cu celelalte de inspiratie din activitatea omului.sculptura. lanci.reprez prin masti . pumnale. referinte la piese de mobilier -element ornamental. urne. stiintei. culori diferite -regula de compozitie care introduce diversitate in ornament. gradatia si suprapunerea au ca lege directoare ritmul. omniprezent la toate nivelurile artei. tesaturi. curb.muzica. Reguli de compozitie folosite in ornamentica – Exemplificari prin desen. normale sau simbolice. dispunand de 2 celule ritmice diferite. diagonal.2 serpi ai lui hipocrate. campestre.principala de interior considerata un ax. fetele de sertare. meseriilor. in acelasi fel. putand fi alcat din lemn. cornul abundentei.pictura. ciocan. echer si compas. atribute muzicale. camasi de zale. secere.Modalitatile de organizare in ornamentica.medicina. -este procedeu de ornamentare a unei parti dintr-o suprafata sau a unei suprafete intregi prin care se atrage atentia asupra unui motiv decorativ. steaguri. tolbe cu sageti. 10.Prezentare si exemplificari prin desen.pe langa elem geometrice si cele reproduse din natura. coifuri..vase – clasificate in: amfore. care daca ar fi fost de unul singur ar fi trecut mai putin observat sau chiar neobservat-alternanta-realizata prin forme diferite. halebarde.reprez de obicei prin viori. pe ceramica. goarne. a pop-artei.

potirul – apar in formele traditionale din grecia antica. Or din arhitectura:coloane capiteluri. vrejuri faorte stilizate. caini.himere. ulciorul. cu diferite utilizari(dulapuri. celtica. Pisa cea mai importanta din interioare a fost patul „lactus”. tridentul lui Poseidon. -Embleme: cea a Senatului. suporturi. Frecvent pe sarcofage. scaunul din trestie impletita sau dif. rhytonul. ochiul lui Osiris crucea ansata. ordinele clasice imbogatite cu ordinul compozit. frunze. sfinxul(feminin si inaripat). frunze simple sub diferite forme de ove. postamente. kantharos. trestii de papirus.3 sau 4 din marmura. pt dormit . sportive. oinochoe. bufete cu polite separate prin vase in stilurile Adam. satiri). religioase. „Registrul ornalental antic roman” – Prezentare si exemplificari prin desen. „Registrul ornamental antic grec” – Prezentare generala si exemplificari prin desen si piese de mobilier Registrul ornamental grec alcatuieste cea mai mare parte a ornamenticii europene acoperind toate tipurile de ornamente. volute. piatra. hipopotamul. subsellium. sacalul. scene de lupta..-Ornamentatia vegetala: supraabundenta acant. frunze de lotus. bancheta prezenta in tribunale. mai ales in Roma Imperiala cu multiple influente: clasica greaca.-Geometrice:meandrele. Vegetale:acantul. coloane dorice. perle. cathedra. coloane si arcaturi.denticuli pana la cele mai complexe rozete. -Ahitectura: frontonul.nuiele legate cu panglica. -baza ornamentetiei romane ramane cea greaca. galica. din viata cotidiana. orientala(persana..elenistica.Ornamente caligrafice: hieroglifele( la aproape toate pisele de mobilier) 7 . varfuri de lance. victoriile imperiale cu simbolurile caracteristice( arme. antrlacurile. palmeta. feluri de nuiele au formele actuale.meandre spatiale. laurul. himere. Mobilierul de sedere: sella este un taburet fix sau pliant. lekytul. din lemn. rozete. lazi nenumarate scene mitologice. cu 4 picioare. Ornamente inspirate de figura omului: faraoni. vinatoare. bronz de origine greco-etrusca.ea ceva mai inalt (si se urcau in el cu ajutorul unui mic taburet) din lemn de obicei lacuit. Au fost mai m tipuri de paturi: pt sufragerie. -Regnul animal: simplu si antropomorf. ghirlande si implatituri. denticilii. solliumul. taurul.portrete femei. animale cu cap sau bust omenesc( centauri. scaune). un scaun mai mare. scene di natura. sfincsi. flori. piese de mobillier -este abundent si grandilocvent. iedera. piese de mobillier Vasta. gazela. calul. palmier. lemn. bufeturi. sfincsi. tritoni. masline. lupte. jiltul reprezentativ al capului familiei avand de multe ori ca elem de sustinere sau decor animale inaripate. atribut antic roman al lictorilor 12. bazilica si locuri de spectacole. angajate sau degajate(ca elem de sustinere.leu monopod).panglicile – se asociaza cu buchete si ghirlande de flori si embleme. palmete. preoti. torta. sfincsi orientali. leul. bronz. „Registrul ornamental antic egiptean . lei monopozi. scene din viata cotidiana. de la ove.Ornamente de origine vegetala:flori.décor funebru si anacronic.Prezentare si exemplificari prin desen. cana. vanatoare. Ornamente din regnul animal: leu( capul. fascia. pantera. vase pt baut : kylix. insemne magice. discul solar inaripat. vulturul. berbeci. Dulapurile aveau forme asemanatoare templelo. cu spatar arcuit. lei.in renasterea engleza la mese apar ca decoratii vasele (ex: mese sprijinite pe balustri-vas. indiana). avluri. viziri. deci pt luat masa este mai scund si avea 3 locuri. cuprinde pe langa motivele decorative sireprezentari de faraon. fructe. prezent in aproape toate interioarele. frunze si ramuri de laur si masline. ca lezena sau de simplu decor). volute. cupa lui Esculap.in renastere se combina cu o serie de trofee (in stilul Empire apare ca singur ornament vertical la suporturi si pedestaluri).depozitare). cu o tapiserie bogata. militare. 14. caprioare.ordinele clasice.. cu forme asemanatoare unui fotoliu. -Regnul animal:natural si fantastic vulturi. inspiart de Klismosul grec. picioarele. grifoni. cu fronton reliefuri. Masa mai inalta sau mai joasa cu picioare aproape intodeauna sculptate in nr de 1. ovale. himere. sarpele. 13. hydria patera (vas de scos si de umplut). Hepplewhite si Victorian). pt scris si citit din lemn. trofee). Ornamente simbolice: scarabelul. maslinul. -Figura si actiuvile omului:frontoane cu scene mitologice.

de infrumusetare *ornamentul. broderii). evidenta in tarile nordice (colectii de tesaturi. Bis de lemn.-traforare. potaluri. “calul si calaretul” in ornamentica populara . cap -apare omul asociat cu calul -omul combinat cu motivul sarpelui -reprezentare pe mobilier: cuier.cu radacini bifurcate si izvor.Ornamentica populara in cadrul diferitelor tari si culturi. lalea -dispunere: stalpi. monografiile judetelor: obiecte . ansamblu cu rol decorativ.margarete -piese de mobilier de sedere-f solara.definire si evolutie. pe acelasi mobilier poate sa apara acelasi motiv in interpretari diferite -motivul calului si calaretului. Teorii in legatura cu semnificatia ornamentului. cusaturi. si preocupari pt studiul etnografiei-1930 -studierea artelor populare in diferite tari.Prezentare generala. ochi. rozeta la baza. piese 8 .rozete -motivul pasarii: porumbelul -influente ale artei culte: -dulap de peretesimetrie in ornament: pomul vietii diferite tipuri de flori. Ornamentul . intalnite si pe terit german -pomul vietii asociat cu animale de vanatoare -stilizare motivului lalelei.de provenienta orientala 16. porturi populare.-sculptare. steaua -elemente florale: boboc. nu cel inventat de chinezi in antichitate). ornamentica populara pe teritoriul romaniei. obiceiuri. pasari -varianta elenistica:porneste de la imaginea frunzei de vita de vie.simbol: stramosii cu rol de protectie -prezentare: hora. XIX: simple.-elemente aplicate. asociat cu varianta iraniana=> varianta : vas cu flori + pasari*pomul vietii=pomul cunosterii.traforat sau pictat. prezenta a doua animale. va pierde din sensul initial -ornamente florale pe cahle(sobe).regasit pe suprafata obiectului sau prin forma obiectului respectiv -avea functiune simboloca magica -in renastere – laicizarea ornamentului=>diferentierea intre ornamentul cult si cel popular (de exemplu mobilierul taranesc de sec XIX – cu ornamente biedermeier-lada) -odata cu evolutia tehnologica.ideea protectiei sirului de stramosi. piese Ornamentele si simbolurile se regasesc in cultura oricarui popor. ornamentica populara romana si maghiara . funia -scrisul. furca de tors -in arta antica.hota stilizata.15. „Registrul ornamental bizantin” – Prezentare si exemplificari prin desen. parti ale corpului: mana. luna. uneori asociata cu cultul lui Bachus=>kantaros. Calul si calaretul -asociat apei si cultului solar -ex: biserici de lemn in Transilvania.Prezentare generala si exemplificari prin desen in ornamentica pe teritoriul Romaniei Pomul vietii -model traco-dacic: crenguta de brad (mobilier popular in ceramica) -varianta iraniana: arbore schematizat. “omul”.-combinatii Ornamentica populara maghiara din Transilvania -motive ornamentale foarte sintetice:simboluri solare. Motivele ornamentale: “pomul vietii”. 18. icoane. ornam populare.stalpi funerari cu terminatii diferite-ierarhie bine definita a ornamentatiilor -simboluri: soarele. coama caselor de lemn.interpretari ale imaginilor. simbolistica aparte: modalitate de relationare cu universul *ornamentul. cruce realiz din scanduri de lemn -mai degraba plane nu spatiale -ornamente la obiecte funerare realizate din piatra : influentate de arta culta -coama caselor de lemn. sindrile.apare editarea: difuzare elemente de tip clasicist de exemplu fratii adams(anglia) -dezvoltarea industrializarii=>dezv ornamenticii populare: sec XIX nasterea Arts&Crafts -in 1870 apare studiul ornamentatiei populare si gasirea valorilor specifice.avea rol magic -initial: semne-cu rol de reprezentare -ornam de factura geometrica.intalnit in trecut.pictura.traforat -elemente scrijelite: sec XVIII. reprezinta microcosmosului uman*imagine simbolica de multe ori pe monumente funerare.aparitia tiparului( per renasterii. egipteni. ceramica: exemple: Porti Maramures(vita de vie). reprez pe scoarte.la culturile din zona oceaniei-spirala. exemplificari pe desen. ornam culta-calul sub forma inorogului-inocenta 17.a aparut la popoarele arabe. etc.Prelucrare: –pirogravare. Sensul notiunii de ornament in diferite perioade istorice – Prezentare si exemplificari *ornamentul=categorie estetica. schema formei: vasul cu flori.vas din care se bea. prispa caselor. etc*aparitie combinatii Omul-reprezentare naturalista sau simbolica -ex: terminatii gard.

patratele. Influente elenistice prin prezenta acanturilor. pisici. frunza si tulpini de vita de vie (gotic francez). crinul. vikinga. impletituri. frunza de stejar -elem preluate din arhit: coloane simple. frunza de scaiete (gotic flamboaiant). spicul de grau. scene ale vietii cotidiene. perle. delfini. piese Ornamentica gotica alcatuieste un sist unitar inchegat. fiare luptandu-se. caract zonelor Franta. Au evoluat motivele geometrice marunte. constr cu compasulOrnamente de factura vegetala: frunza de acant (stilizata in flacara. palmeta.meandre simple si complexe. s-au supus unor reguli stricte de compozitie. leuronulOgiva.insoteste ogiva. normanda. iedera). rozeta. rozeta geometric construita. “Registrul ornamental romanic” . zig-zag simplu. filosofi antici. vultur. inalti prelati. palmeta. faldul. “Registrul ornamental gotic” – Prezentare si exemplificari prin desen. maestri constructori. ca simbolism al raului. scene cotidiene: munci agricole. frunza de stejar/ghinda (la scenele de vanatoare). figuri mistice. germanica si bizantina. a unor banci cu spatar. 19. apare la partea sup a dulapului gotic german. pasari. modelarea partii sup a baldachinelor. sfinti locali. frunze stilizate de stejar sau vita de vie e) de origine celtica. dinti. Tarile de jos. palmetelor si a frunzelor de laur si maslin. stilizari prin geometrizare stricta ale unor motive vegetale ornamente paleocrestine. dragoni si capete de cal f)elem ornamentale devin si cortegiile de inalti prelati. centauri motivul pasarilor cu gaturile rasucite se gasesc pe fildesurile sculptate origiunare din Sania musulmana animalele cu un singur cap si corp dublu constituie unul din motivele clasice ale artei orientale transmise occidentului prin intermediul tesaturilor pastrate in tezaurul bisericilor c)motive ornamentale geometrice. Estetica sculpturii precede renasterea picturii (Giotto. serpi incolaciti. asigurand in acelasi timp o puternica originalitate. regine. masline. antrelacuri -ornamente de inspiratie nordica:animale. pestii. mestesugurile. floarea de crin (simbolul casei regale). Franta sau de la populatiile migratoare -ornamente de tip celt: curbilinii(crucea celta).dublu si multiplu. mistreti. sculpturile. zone de medalioane cu personaje(din mituri sau reprez din viata curenta) -elem de factura araba -elem de factura antica-greaca: frunza de acant. donatori.exemplu: coloana care sprijina pe spatele unor caprioare -personaje umane: activitati curente. leu. sirene. pasari -ornamentatie scandinava: sarpe. linii fine subtiri. sunt spiralele si nenumaratele antrelacuri cu frunze. negustoria.Prezentare si exemplificari prin desen. antisimetrice si asimetrice. ceremonioasa. Germania. fol la decorul tabliilor mobilei. canelate sau crustate. paunul. scrieri. Crestinismul aduce in ornamentica bizantina simbolurile: porumbelul. dar mai tarziu au devenit permanente si ereditare.Ornamentele: ogiva. Flandra. a bufetelor. picturile reprez scene si precepte biblice. vita de vie. al demonilor de trebuiau exorcizati b)animale si pasari cu gaturi incolacite. motive si culori 9 . mielul. Repezentarea fiintei omenesti era tipica: absracta. scene traditionale crestine din bizantSculpturaregi. vanatoare Registrul ecorativ cuprinde o gama variata de ornamente. cocori.Faldul(=serviette) decoreaza aproape numai tabliile mob. trifoi cu 4 foi. trandafirul. rozeta. Influente orientale se manifesta prin rozete. rigida. vita de vie. moartea si alegoriile ei. elem de arh in acelasi timp elem esential. antrelacuri. niciodata repetata. pers din biblie. AngliaRozeta geometrica. lupi.Multe influente. puncte mici de diamant. capiteluri si arce semicirculare -in combinatie cu ornamente de factura zoomorfa. De-a lungul celor 3 secole parcurge o evolutie vizibila rafinandu-se si complicandu-se inainte de a se supune influentei renasterii si deci ornamentului de tip clasic. elefanti. nefireasca intro perioada de timp s-a interzis reprezentarea omului mai ales a sfintilor. balaur. romburi. si scene militare mai ales cele din cruciade g)blazoane si embleme: la inceput blazoanele erau instabile si compuse dupa fantezie. arabescuri. Simone Martini) 20. sarpe.mai plata (tip Tudor) sau mai elansata. frunza de patrunjel. ornamentarea montantilor. intalnite atat in arhitectura cat si la mobilier: a)galerii de monstrii si animale de cosmar.piese -ornamentatie foarte bogata -influente din diferite zone: populatiile bastinase: celti-Anglia. echilibrat. armonios. monstri Figura umana: capete incoronate. forme variate simetrice. denticuli.Ornamente din regnul animal: apar insemnele de breasla diferentiate – semnele heraldice. rozeta. cerbi. grifoni. modele geometrice pt crestaturi d)ornamente vegetale: acantul. .

Gaillard.Prezentare si exemplificari prin desen.suprafete finisate cu tehnica lacuirii(China) -asimetrica . “Registrul ornamental roccoco”. cercul. frunza de stejar. trandafir salbatic sau cultivat. zodiacele In toata ornamentica romanica predomina bustul miraculosului.sarpele (+in antichitate). Galle. 10 .motive geometrice simple: -puncte. “Registrul ornamental clasic” . motive din natura respectul pt spatiul liber al compozitiei si pt frumusetea liniei.preluari din arta japoneza . margarita. flori de camp(buchete). linii sinuoase . siraguri de perle.orhideea. caracatita. baghete si sipci decorative *finisarea: ori in culoarea lemnului. cais.Prezentare. figuri feminine.inspiratie din scris. bronzare.“coupe de fouet” (lovitura de bici) . exemplificari prin desen. feriga. corali. porumbelul. credinta in fiinte supranaturale.ornamente de factura vegetala sau zoomorfa . florile pomilor fructiferi.fantezia si natura-ornamentatia -este mai delicata si mult mai bogata ca la baroc . Mackintosh. -motive : pasari.tentacule: medusa.h)ornamente inspirate din arhitectura – coloanele simple . sinuoase. palmier si trifoi-flori: crin(simbol regal ). “Registrul ornamental art noveau”. legatura.-fructe: struguri.insecte (pt forme si jocul de culoare)-paianjeni. vulturii si pestii -simbolul impuritatii: tapul -simbolul satanei: aspida -simbolurile ispitei: sarpele si sirenele -simbolurile cosmice: sagetile. vegetale. canelate sau crestate. mar . crengi inflorite. ananas. viata dupa moarte(lemnul de chiparos) -arbore cu frunze cazatoare=regenerare -frunze:de acant. laleaua. vita de vie(pomul vietii de factura elenistica). ondulate. ghirlande de flori si frunze. palmeta. -stilul se pare ca a nascut o data cu lucrarea lui Pierre Lepautre care a introdus stilul arabesc in arhitectura de interior a palatului de la Marly si cu picturile lui Jean A. trunchi=axul.a concretiunilor-apare in decoratia interioara in Europa la inceputul sec.sunt folosite motive ornamentale de tip repetat *medalioane ovale. compozitie Art Nouveau -1900 –forme stilizate.importanta partilor: radacina= pamant. amestecul de fantastic si sacru.Prezentare si exemplificari prin desen. frunza de maslin. fluturi. floarea soarelui. culori deschise lacuire cu efecte de umbrire sau nuantarea prin fierbere sau ardere cu nisip incalzit *tapiterii din matase sau goblenuri artistice1. linii –franghia -perle si masline -punctul de nisip. intimitate si refuzul teatralitatii care dominase stilul barocului in special in artele decorative mai apoi se extinde la sculptura .Galle. pictura( in Germania si in arhitectura) -s-a manifestat mai intai in Franta (Ludovic 14 – Palatul Versailles)-in prima etapa rococoul se def. pesti. in spirala. 23.trandafirul.desenul este mai capricios dar vesel si agreabil ghidat dupa curba literelor “s” si “c” . exotismul. con de pin(simbolul virilitatii). echilibrata si armonioasa . acareturi asimetrice si volute -se practica mult marchetaria. in loc de sculptura se folosesc aplicatii de bronz aurit iar in lo9c de furniruire se folosesc .populare : vrejul. sensul notiunii de ornament in art noveau “Registrul ornamental art deco”. piese -“rocaille”= imitatia grotelor. linii sinuoase. pagan si crestin. prajitura -poligoane simple si stelate -antrelacuri 2.compozitia asimtrica.motive .lebada (+clasicismul rus).alge.florale (orhideea/magnolia/trandafirul/irisul). ghinda. margareta. rizantema(familia imperiala japoneza). motive vegetaleReprezentari stilizate sau apropiate de forma naturala:-arbore.ornamentul integrat in structura . iedera( simbolul prieteniei la greci si romani). de papirus si lotus. Watteau si a ajuns la apogeu prin operele arhitectului bavarian Francois de Cuvillies in special Pavilionul Amalienburg de langa Munchen. formele au evoluat de la sine plecand de la contextul baroc dar detasandu-se de el-arta se defineste prin insolenta . ovoidulspre sfarsit –cariatide. crabi.18 .tablie pat-fluture. volbura. soparla-suvita de par. piese *simetrie.a chochiliilor. bobul de grau(fertilitate) 22.geometrice: patratul. 21. echilibru . curba ornamentala (tipic arabesc) . rotunde. diamant. Guimardlinii curbe.Prezentare si exemplificari prin desen. mielul. inspiratii din cochiliile de scoici . coroana=atinge cerul -sacru. capitelurile si arcele semicirculare in plin cintru i)ornamente simbolice crestine: simbolurile divinitatii sunt: paunul. ca un nou tip de ornament care genereaza decoratiuni inovatoare pt interioarele palatelor unde domina indrazneala. aurire. par. despre compozitie. in forme variate de scoici .trimitere la pomul vietii -arbore peren=nemurire. sepia . vopsea alba.

socluri profilate. reprezentand o continuare a renasterii. embleme militare. figuri omenesti 25.linii drepte/ stream line/ simetrie. pilastri. personaje mitice. “Registrul ornamental al Renasterii” . cu floare decorativa. dominand “motivul rocaille” alcatuit din scoici diferite. scris. ornam derivata din alte domenii-figura si corpul omenesc:masti. medalioane. “Registrul ornamental Baroc” .geometric. abanos. nuc). denticuli.masa. piese Perioada barocului incepe la sf sec al XVI-lea. aur. delfini. Barocul s-a nascut in Franta.Prezentare si exemplificari prin desen.decoratia interioara.dragon cu aripi. Sistemul ornamental al barocului are ca suport elementele Renasterii.geometric. sticla nevada albastra si alba . jocuri de umbre si lumini. coloane. metale. isi primeste numele de la Expozitia de Arte Decorative de la Paris din 1925 -ia nastere prin efortul de a simplifica motivele si decoratia extrem de incarcate specifice stilului Art Nouveau din Europa pastrand tendinta spre abstractizare si repetitie insa nu si formele florale. contraste de culoare.motive . Se foloseste tapiteria fixa. incrustatii.-in America stilul era numit si “skyscrapers style” datorita impactului pe care l-a avut asupra primelor constructii de tip zgarie nori din Chicagoex:Crysler Building NY – quintesentza arhitecturii art deco din america inspirat din cubism si partial din forme mecanizate 24.curbilinii ale A N. ornamentica vegetala: acantul: conceput si prelucrat pt diferite intrebuintari (profile. mobilier si bijuterii . cupola lauri (pavilionul). frontoane. Ornamentele sculptate sunt mai fine si in majoritate acoperite cu aur.plastic.tapiserie blanuri .metal. tehnica stucului.pictate cu scene istorice sau mitologiceDecoratia policroma: prin pictura. Barocul German este 11 .greco-romane: ovale.masinaria-stil popular intre 1920 . arabescuri4. si sidefPictura pe tablii. laur. cu incrustatii in fildes. ornamentica animala: scoici. materiale puse in opera geometrizat sticla. cu ornamentatie bogata si simetrica. motive geometrice: toate elem decorative .repetitie invariabila. Motivele decorative predominante sunt cele simbolice: soarele. piese 1.a luat nastere din efortul de a simplifica formele curbe si motivele de factura vegetala ale Art Nouveau-ului .)Stilul RegenceSuprafete tratate liber.-motivul fantanii inghetate-stilului Art Deco ii este mai degraba specifica estetica masinilor reflectand importanta tot mai crescuta a obiectelor functionale zilnice.floarea de lotus. Stilul Ludovic al XIV-leaAcest mobilier are un caracter pur decorativ. toate tratate liber si fluent. maslin etc. retine tendinta de abstractizare si repetitie a formelor dar trece la forme mai curate. . Oranmentele stilului Regence sunt preluate de la stilul Ludovic al XIV-lea. mahon. trandafir si liliac. vulturi.-cu toate ca obiectele art deco nu erau produse in serie aveau caracteristici de produse in masa cum ar fi:simplicitate.paterne geometrizate. lumina difuza. sidef si portelan. tablii) -ghirlande.Sezession. doua litere L intretaiate. pe baza lucrarilor de pictura realizate de Michelangelo.6. punctul de diamant.etc. creneluri semirotunde3.fantana inghetata. Stilul Ludovic al XV-leaOrnamentele specifice stilului sunt cochiliile de scoici.Prezentare si exemplificari prin desen. Barocul Francez are patru perioade distincte: barocul timpuriu – timpul domniei lui Ludovic al XIII-leabarocul de tranzitie – timpul domniei lui Ludovic al XIV-leaRegence – stil de tranzitie – in timpul minoratului regelui Ludovic al XV-leaRococo – barocul tarziu – in timpul domniei lui Ludovic al XV-leaStilul Ludovic al XIII-leaOrnamentul dominant este cartusul care decoreaza suprafetele plane. capiteluri.embleme. cu dimensiuni si forme largi. fildes.1930 in America regasit in designul arhitectural. cartuse. ornamente vegetale (stejar. functional. ornamente cu furnire din lemn de palisandru. .Van de Velde. figuri grotesti-mitologice sau istoriceTehnici: Cea mai mare parte a ornamentatiei e realizata prin sculptura sau incrustatie alcatuita din materiale pretioase ca: marmura. cu cuie din argint sau arama.inspiratie din egiptul antic . ghirandele de flori si frunze delicate.forme fluide. mastile cu razele. centauri 5. lujere cu frunze si fructe. In mare parte adoptata din arhitectura: arcade . forme si volume pline de miscare si framantare. somptuos. spirala Art Deco . Peste sobrietatea geometriei Renasterii se suprapun detalii excesive de suprafete si linii curbe. Suprafetele mobilei se acopera cu esente nobile (palisandru. fetele sertarelor. atlanti2.

capete in medalion. si anumite tipuri de litere. Japonia. desen. zeitati. perla cu forma neregulata.influentat simtitor de Renasterea si barocul Francez. Ornamentatia bogata a barocului: Reprezentari umane. meandre. Faldul este o draperie cutata. “Motive ornamentale de scriere” .In Renastere – incadrari precum patratul. tapiterie cu valoare. volute. 26. egipteana. scoica. Art Nouveau:Queen Anne – baroc englez. Mobilier neogotic – motivul principal: arcatura. simetrica.braul face trimitere la lada rama cu tablie decoratie in relief culori. reprezentari de animale (vultur. scenicePiese cu fronton spart. reprezentari rege-soare. Fleuronul este mugur. aparand chiar si in neogotic. Islam – scrisul imbinat cu scene. latina. Motive ornamentale provenite din scrisProvin din Evul Mediu : India. Apar crucile: greaca. frunza de acant. leu). modul de acoperire a imbinarilor – butonii – cap de sticla motivul broastei testoase – ornamentica orientala 12 . piese In gotic apare faldul si fleuronul. iedera. Barocul in Olanda se dezvolta intr-o stransa interdependenta cu cel din nordul Germaniei. motive. reprezentari alegorice. Piesa neogotica – scaun (material tip brocard – reluat in sec XX) – apare trifoiul Dulap gotic – structura piesei: .Prezentare si exemplificare. “Motive ornamentale diverse”. malteza. lebada. China.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful