P. 1
ornamentica_

ornamentica_

|Views: 575|Likes:
Published by Andras Szilard

More info:

Published by: Andras Szilard on Jan 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2014

pdf

text

original

ORNAMENTICA 1. Tehnici de ornamentare folosite la mobilier – Descriere si exemplificari pe piese si stil A.

Ornamentatia plana: -Incrustatia - Procedeu de ornamentare prin care cu ajutorul unei dalti se fac niste lacasuri pentru a se inatroduce si lipi mai apoi materiale de o alta culoare sau un alt material fara a iesi in relief. Inca din Antichitate grecii si apoi romanii au inceput sa faca incrustatii din diverse specii de lemn.- mozaic in sec XV s-au folosit frecvent incrustatii cu model geometric, denumite mozaic,modele marunte. Provin din India (mozaicurile Bombay- fildes) si ating apogeul in Italia sec 12 13 14 (la lazi si cufere). In Europa in sec 14 in cadrul manastirilor ordinului certosian din Lombardia mozaic certosian. Speciile lemnoase folosite erau: abanosul, nucul, parul, care erau combinate cu fildes si sidef. In sec XVII incrustatiile se dezvolta datorita lui Charles Boulle, care a fost primul care a folosit pentru mobila incrustatiile pe fond de baga cu fildes, arama, cositor. In sec XVIII, in cadrul stilului Ludovic al XVI-lea s-a dezvotat tehnica parchetarii, care consta in alaturarea in forme geometrice a unor mici fasii de furnire de diverse specii si culori. Mozaicul poate fi fabricat si pe scara industriala. Pentru fabricarea sa se pot folosi: paltinul, fagul, ciresul si nucul, in culori naturale sau colorate artificial, osul si sideful. Frizele din mozaic pot impodobi acele parti ale mobilei la care se urmareste accentuarea unei linii continue (la elementele constructive de sustinere ale dulapurilor si centurilor meselor si scaunelor). incrustatii sunt: arama, alama, cositorul, bronzul, argintul. -Intarsia - Tehnica de ornamentare plana din furnire din dif. Spocii si culori taiate in modele cu linii libere (flori, peisaje, figuri etc.)Tehnica celebra la Siena, in secolul XV. Alte orase din Italia renumite pentru intarsii specifice sunt: Orvieto, Peruggia, Urbino si Venetia. Renastere rococo si Ludovic al 16 -Pictarea – se practica la suprefata vizibila a mobilierului, specifica artei populare. Apare din perioada antica Egipt China Japonia , Italia renascentista, Germ. Baroc rococo dar este proprie si perioadei gotice. Mobilierul bizantin se caracterizeaza cu acoperire de straturi successive de panza, iar ultimul strat il reprezinta culoarea. Motive ornamentale din regnul vegetal mai putin din cel animal si figura omului, ancadramentele si racordurile se fac prin forme geometrice. -Serigrafierea - Imprimare a suprafetei cu culoare si este similar cu imprimarea pe textile. Se face cu ajutorul sitei care lasa sa patrunda culoarea numai in anumite zone. Tehnica folosita si pt materiale plastice. Specifica mob industrial.-Lacuirea - Tehnica proprie orientului dar preluata de europeni, prin care se aplifica valoarea lemnului prin suprapunerea succesiva de lacuri pe baza de rasini naturale, pelicula groasa mata sau opaca. In Choina si Japonia se incrusta grava sculpta in lac. In Europa in timpul barocului.-Texturarea - Imprimarea unui model pe materialul lemons mai putin nobil, pt a obtine o imagine a unui material nobil. B.Ornamentatia in relief: 1)Sculptura manuala metoda folosita de la egipteni in toate tarile si toate timpurile de catre toate stilurile. -relief scobit Egiptul antic sunt sapate in adancime relativ mica; -relief plat (basorelief metoda olosita in arhitectura inca in antichitate Asiria Persia Grecia Roma piesa de pretutindeni vazuta); -relief inalt (altorelief prin taiere de nare adancime); -ronde bosse (manual sau mecanic, ornament detasat din planul piesei, tehnica folosita mai ales in Baroc). Sculptura taraneasca se caracterizeaza prin ornamentica sa exclusiv geometrica.2)Crestarea - Tipica mobilierului popular taiere in adancime mica drept sau curb formand modele geometrice. Din Europa secm11 12 incepe. 3)Gravarea - Tehnica realizata prin zgarierea suprafetei cu varfuri ascutite sau a unor dalti, completata prin ardere. 4)Traforare, decupare - Tehnica folosita in arta orientala, perforare sau stantare => traforuri. Executie stantarii se face din placi suptiri sau stratificate. Decuparea realizeaza ornamente simple, de obicei marginale intalnit in China in stilul Chippendale si in stilurile clasice engleze.5)Strunjirea - Prin aceasta tehnica se realizeaza de obicei balustrii, lezene, picioare la mobilierul corp din sec 19 pana la inceputul sec 20. Ornamentarea prin strunjire o intalnim mai ales la mobilierul Islamic.6)Presarea - Tehnica prin care se imprima in relief in 1

cuvintele si versetele Coranului – omniprezente .-negru: diferite specii de abanos.materiale textile: damasc.materiale organice folosite pentru lacuri: rasini topite de arbori 10.8)Sculptura mecanica se impune automat mobilier de productie 2. cedru. nuc. patratele. jugastru.-galben: dud. compozitiile marunte de linii frante .materialul predominant si cel mai important pentru reallizarea pieselor de mobilier -perioade bine determinate:-perioada antica: Imperiul Roman: diferite esente: mobilier de cultEvul mediu: stejar-incepand cu Renastere aparitia nucului-1700: domina lemnul de mahonschimburi comerciale: import masiv de la colonii: Africa. catifea. aluminiu. -rosu-brun: prun. astfel incat se inglobeaza medalioane in mobilier -nu numai oglinzi -secXIX: primul mobilier din sticla 4. cu lastare de plante. -alb-rosiatic: liliac. magasar. alabastru.compizitie de un echilibru perfect si de o surprinzatoare precizie . -galben inchis: stejar. carpen.portelan: secXVIII. poligoanele stelate. lemn de satin. tisa. cu o fantezie inepuizabila de mare rafinament . plop tremurator. spatar imbracate in piele 7. panel.specifice ornamentatiei interioare si exterioare sunt placutele de faianta 2 . flori de iasomie. hexagoanele.vopsele: pigmenti naturali sau sintetici-crearea baiturilor pentru lemn-inlocuire lemn de mahon: vopsea neagra plus bait 11. usilor. palisandru. franjuri 3.se dezvolta(originar din China). piese de mobilier .arabescurile = combinatii ale ornamentelor cu caligrafia araba . maslin. lemn stratificat tratat hidrotermic care pastreaza forma matritei dupa racire.deobicei blaturi de masa -marmura: mobilier antic roman si grec -alabastru-la mobilier corp. blana de capra. aur.decorul caligrafic – rol predominant in ornamentica – semne elegante si variate ale scrierii arabe . Ornamente din “registrul ornamental islamic” – Detalieri si influiente in arta si mobilierul european. cedru. exemplificari pe piese si stil 1.arabescul – amprenta unei arte aristocratice. -albcenusiu: hicori. castan salbatec.ornamentele geometrice .-violet: amarant. visin. zebra 8. goblen. Materiale folosite pentru realizarea mobilierului .piatra: marmura. placaj. portelanul de SEVRE – Ludovic XVI 5. alun. salcam. vrejuri de fasole si de dovleac. America-Sec XIX. 2.materialul lemons. lalele. furniralb: paltin. incrucisandu-se in toate directiile.-brun: platan.galben-rosiatic: cedru. lemn: . bronz. garoafe.sec XIX.scrierea denumita kufica – sta la originea caligrafiei arabe – caracteristica sec VII – IX.ornamentele vegetale – foarte variate si puternic stilizate : zambile.sticla: – Se realiz mobila cu armatura -In sec 18 se dezvolta portelanul european.initial de mici dimensiuni . argint-sec XVII-XVIII. de feriga.metal-cupru. ornamente 9. bijutariilor. Decoratie folosita pt realizarea mobilierului la fabrica din Ciucea. trandafir. fag aburit.relativa interdictie musulmana de reprezentare a fiintelor vii (animale si om) a avut ca urmare fireasca dezvoltarea ornamenticii pe alte cai -stilul decorativ original islamic – arabescul – acopera suprafetele moscheilor. de o permanenta armonie echilibrata . vita de vie . nelasand spatii goale. margarete. -brun deschis: castan comestibil.piei animale. salcie.piele presata-scaune: fasii de piele impletite-piele presata de Islam-Renastere: sezut.in Anglia: piese integral din argint 6.elementele pur geometrice se imbuna cu frunze de acant.blanuri-Art Deco: blanuri africane. anin.combinatii in care policromia (predominand auriul. carpen. de vita de vie. octogoanele.multe tipuri de lemn -sec XX: Art Deco-perioada de reviriment :palisandru. albastrul si rosul) completeaza efectul magic produs asupra privitorului .stofe -la inceput perne detasabile -ascociere cu ciucuri . PAL.hartia: mobilier papier mache. de mare finete. La mobilierul de tip Tonet fundalul scaunului este din lemn presat. dar nici supraincarcate . ulterior mai mari dar cu armaturi metalice sau din lemn 3.prezentare. lemn de violete. mai tarziu semnele au fost rotunjite – scrierea actuala . -rosu: mahon.7)Profilarea mecanic sau prin frezare cu muchii drepte sau curbe sulptate sau nu. de mare eleganta si distinctie. austera si absttracta.cercurile. exemplificari prin desen . palatelor.

Apar reprezentari ale ciorchinelor si frunzelor. trunchiul si coloana. glazurate – aspect de covor oriental mai apar motivul paunului. Reprezentarea in care infloreste spectaculos dintr-o mlastina e un simbol folosit de arta orientala vizavi de iluminare. lemnul. 4. Apare in toate or inspirate din Antichitate dar si independent.E simbolul vitalitatii. Reprezentat prin coronita din frunze de maslin. Vita de vie . Motivul dintelui de lup. Reprezentari de flori si animale sunt mai greu de realizat. 5. Palmieru . romani. fie dublata ca de un fel de placaj gros. Ornamentica crestaturilor in lemn e dominata de motivele geometrice sau stilizate. Apare in Romanic. Zonele in care continua vechea traditie a crestaturilor sunt cele care au cunoscut o deosebita inflorire in acest gen si in trecut: nordul Olteniei. Bisericile de lemn din Oltenia au stalpii si undrelele de stejar ciopliti in aceleasi volume geometrice variate ca si stalpii caselor. dar in mod special in Gotic. dar se regaseste mai ales in or grecilor si romanilor. pe care sunt crestate rozete.policroma (albastru de cobalt. necesitand unelte perfectionate. Palmeta . e fie acoperita literalmente de sculptura geometrica taraneasca. Este reprezentat sub forma frunzelor sau a copacului. preoti druizi. trunchiul=element de legatura si/sau ax. Apare in arta antica.E format din 3 parti: radacina. 3 . Apare in Grecia antica si in arta romana. Frunza de acant .Regasita in toata perioada in care se face decoratie. punct de prajitura. greci. Apar tipuri de poligoane stelate in arta araba. Trifoiul . alb. redacina=pamant.Apare impreuna cu frunza de acant pe capiteluri corintice. regenerare. Frunza de stejar .). Apare mai ales in or franceza unde e usor de recunoscut.Simbol al vietii eterne. Arborele . Cu toate ca au intervenit schimbari legate de perfectionarea uneltelor si de nivelul crescut al cunostintelor. Sculptura taraneasca aplicata la decorarea stalpilor se caracterizeaza prin ornamentica exclusiv geometrica. la fel ca si vascul. impun taieturi si intretaieri de linii drepte sau a caror curbura nu e prea accentuata. sirieni. Ornamente inspirate din regnul vegetal – Prezentare si exemplificari prin desen piese si stil Aceste reprezentari sunt apropiate de forme naturale. Or prezenta din Antichitate. Are de asemenea interpretariegiptene. Arborii pereni sunt asociati nemuririi sau reprezinta viata de dupa moarte. Punct de nisip. rosu. Covoarele din Tarnave sunt adesea impodobite cu motive or geometrice. Frunza de papirus . India. Exista forme diferite de reprezentare pt fiecare epoca. negru). Evul Mediul. Exista 2 tipuri de frunze: cea pe care o cunoastem si cu frunze mai rotunjite.Din antichitate. totusi se mentine aceeasi masura in repartizarea decorului ca si predominanta motivelor geometrice. Renastere. Maramures. China mai putin. turcoaz.specificul ornamenticii islamice este acoperirea intregii suprafete cu decoratii indifernet de obiectul de arta sau arhitectura creat. In interior. Feriga . punct de diamant. ale carui fibre.Reprezentare cu 3 sau 4 foi. sec 19. Apare in arta japoneza dar si in arta 1900. Ornamente “de factura geometrica” – Prezentare si exemplificare prin desen la piese si stiluri Cele mai des folosite motive geometrice sunt punctul si linia. iar cel cu frunze cazatoare reprezinta schimbare.De obicei sunt reprezentate floarea si frunzele. bradul . E considerat sacru de catre tibetani. E simbolul nemuririi sial devenirii urbane. Decorul geometric e cel mai potrivit materiei prime folosite. Usa propriu-zisa. E deseori asociat cu ghinda. Apare in Antichitatea romana. Volbura . Iedera . Stejarul e adorat de catre Druizi. Apare in Egipt. Mesopotamia. Lotus . Este asociata lui Bachus. Motivul franghiei rasucite din masline. Decorul in lemn al bisericilor nu se deosebeste cu nimic de cel al caselor taranesti.Prezenta din antichitatea egipteana.Simbol al prieteniei. Reprezentarile pot fi singulare sau asociate prezentate in compozitii (ex. Motivul franghiei rasucite din masline si perle.Simbolul lui Jupiter. nervurile de pe arcurile ce sustin bolta sint sculptate folosind motivul franghiei sau torsada subtire si se incheie intr-o rozeta. cu deosebire la brad. lucrata intr-o singura bucata. Maslinu Simbol al zeitei Atena. alcatuit din bucati rombice de scandura. buchete. Ciuc. etc. Reprezinta legatura intre cer si pamant: coloana=cer.Prezentat impreuna cu frunza de papirus. nordul Moldovei. Apare in toate perioadele.: cosuri si vase cu flori. Motivul voalului (meandrei) il intalnim mai ales la piese cu or inspirate din orient. nordici.

In Renasterea germana se intalnesc la dulapuri. cap in Antichiatea egipteana.Simbol solar. Turcia. tudor. La indieni vaca e sacra. -Flori de pin .La bufete. arc arab. mese. Animalele reprezinta simbolic sau alegoric: jertfa. stuiluri influentate de Antichitate si mobilierul sec 19.Sunt reprezentati pe covoare. putere. Baroc. Apare in reprezentare a corpului intergral sau doar parti ale corpului: laba in Ren. -Grau .Apar in Japonia si China sub forma unor or pictate.Reprezentare cu sau fara capitel. Berbec . Reprezentarea spicelor de grau. dar apare si in arta 1900 (Art Nouveau. Folosit la ordinul ionic. Prezentedin Antichitate. Coloane . La piesele ornamentale trebuie avute in vedere si partea textila incorporata in piesa incepand din Ren. Reprezentare facuta de Machintosh.Reprezentate la partea terminala a pieselor de mobilier. Din per clasicismului. piciorul in antichitatea egipteana si Empire. Balustrii . sec 19. -Florile pomilor fructiferi . Stil Chippandale cu terminatia volutelor. Apare in Grecia antica. Taur . cires. Sunt reprezentate degajate avand denumirea de coloane sau in reprezentari sectionate aplicate pe piesele de mobilier. 7. adica cat mai aproape de realitate (ex.Apare in Antichitate in decoratia templelor.prun. mar. Apar in zone de colt ale pieselor. Terminarea cu copite de cal in tarile nordice ale Europei. Pot aparea si frontoane inchise. sau sub forma stilizata. Intalnite din per Antichiatii pana in sec 19. -Trandafir . Arcatura specifica goticului. Arcade .Sunt elemente strunjite cu sectiune variabila. cruzime. Tr salbatic reprezentat cu petale dispuse simetric formand o rozeta. Secession). Considerat animal protector. Reprez corpului prezent la paturi in Antichitatea romana.Asociat cu zeita Demetra. cazul in care se numesc pilastrii. -Flori de camp . Ornamente “inspirate din regnul animal” – Prezentare si exemplificari prin desen pe piese si stil Apar din Antichitate pana in Art Deco (mai ales la terminatiile pieselor). In E. Apar toate ordinele. 4 .Reprezentat inca din Antichitate. Simbol al fertilitatii. Or de colt sau la cornise.Flori de pom fructifer . Pot aparea in reprezentare naturalista. dar si la textile.Simbol regal. -Lalea .Poate sa apara in varianta bidimensionala si la console. pantera. Ren.Simbol al virilitatii. al abundentei. noblete.Cu profile simple. Flori: -Crin . si al orasului Florenta. Cal .Asociat fertilitatii. Baroc. asociat cu Sf Maria. In Ren germana sunt decorati cu frunze de acant.M.Arc in plin cintru. cap si coada la un pat cu picioare. cap de leu inlocuit cu cap de urs. Capul apare pe portile de intrare ale sec 19. Apar si in stilul Victorian (a 2-a jum a sec 19). Acestia apar in Renastere. Este folosit in heraldica si e emblema regelui Angliei. In Antichitate picioare terminate in copite de taur. -Orhidea . Des intalnita in arta 1900. Reprez a leului monopod. dar si in cadrul artei populare. per bizantina. in or maghiara. sub forma de suport ale unor parti plane.Cultivata de catre olandezi. Apare in arta persana. Frontoane . maur. picioarelor se termina cu picioare de leu. Apare in Ren. In Egipt reprezentari ale copitei. Aceasta reprezentare apare in Renastere. visin. Simbol al regalitatii franceze si engleze.Aspect senzual. In general la mobilier corp. Folosit ca paza. -Crizantema . In Asiria reprez integrala. curajului. adica cap+picior apare in Egipt. -Margareta . Neostiluri. In Anlia apar sub forma de balustru-vas. cais. In Antichitate mare parte a pieselor. Clasicism. 6. Folosita mai ales de popoare care au origini in orient. dar initial provine din Orient si a fost adusa si apoi cultivata in Europa.Reprezentate in buchete.Simbol al familiei imperiale japoneze. Reprez inregrala sau pe bucati. dar apare si in arta 1900.Denticuli dreptunghiulari . Tigrul. linxul . fiind o floare foarte delicata.Apare in mod frecvent in or islamica. Poate sa fie elem de sustinere al trepiedurilor. Leu . Sparte in Renasterea franceza. Fructe: -Ananas .In arta orientala. victorie. Console . nobletei. Apare la partea de teminatie la mobilierul corp (bufete) si la mese cu tablie ornamentata. Volute (spirale) . Clasicism si in Neo-stiluri.Reprezentarea cea mai frecventa: cap sau coarne. Ornamente “inspirate de arhitectura” – Prezentare si exemplificari – prin desen. stilul Empire.Simbol al puterii. piese si stil Muluri .: cainele mai degraba naturalist mai ales in Jugendstil si leul). mese de tip consola. dar si in or asiriana. Reprez in scene de vanatoare cu sau fara oameni. Or japonez si chinez.

In or antica.Apare aproape la fel de des ca si leul.Caine . Mai apare reprez pe o bata sau pe cuiere. mijlocul e inima reprezentata de soare. Paun . piese de mobilier. Pe timpanele casei se reprez capul. Pe str 1 Mai pe fatada Art Nouveau. Pe crucile de mormant apare soarele la mijloc. Insecte: Scarabeu . Repr pe panouri decorative pictate in Rococo sau arta 1900. la tapiserii medievale.Apare in ornamentica islamica. Soparla In A. Barocului englez. Baroc.In arta 1900. De aici se dezvolta motivul horei unde apare o stilizare ca reprezentare integrala a omului. Simbol solar. coada de dragon. mana sau ochiul. trup acoperit cu solzi. Putii Ornamentica antica romana.In ornamentatia culta. portal. Intalnim rozete inconjurate de funie rasucita. 9.M. vultur monopod: cap+picior ca parte de sprijin. A. in Anglia exista canapele terminate in picioare de crocodil. Inorog . Sepia. aripi.In E. Rococo si in Europa. 8. la coama acoperisului unde terminatiile imita capete de oameni.Intalnit la mobilier in Clasicismul rus. stil Queen Ann. Poate fi o reprez simbolica sau naturalista. In arhitectura populara motivul omului e folosit atat la mobilier cat si pe case. Apar reprezentari ale virtutiilor sau viciilor. Reprez individual sau completat cu aripi in loc de disc solar cu aripi. trepiede. Porumbel Simbol crestin. Caprioara . Apare si in decoratii plate. creasta de cocos.Repr integral in scene de vanatoare. Apare si in repr plana ca intarsie sau sub forma pictata. stil Ornamentatia culta .Apartine de registrul decorativ antic egiptean. Antichitate. Albina . Compus din: balaur mic. China. Repr in Ren franceza mai ales in scene. In sec 19 in cadrul influentelor din Antichitate. Pe teritoriul Romaniei simbolul soarelui e asezat in puncte cheie.In Egipt antic. Piese in volum sunt folosite ca elemente de sprijin la console. Exista 2 variante de reprezentare: geometrica sau antropomorfizata. la: porti. disc solar+aripi.N. creasta de cal de mare. romana. Lebada . aripi de vultur. Clasicism. Vuturul bicefal e un simbol bizantin. figura umana+soare la stilul Ludovic 14. Reprez soarelui e combinata cu punctele cardinale. Capul apare la console sau aplice de bronz. reprezentat integral. Ren. Baroc. Alta imagine in Europa. Compus din: trup de leu. Caracatita . Reprez a sufletului. De asemenea. In sec 19.Atlanti. Crucea este un simbol precrestin. Masti .Provine din Antichitatea greaca. Vartelnita solara reprezinta de fapt miscarea soarelui. Clasicism.Animale fantastice: Dragon .Fauna marina:Delfin . cap de capra. Hipopotam . Renastere (mai putin).In Art Nouveau apare alaturi de motive de factura vegetala. Ornamente “inspirate din figura si trupul omului” – Prezentare si exemplificari prin desen pe piese si stil Omul apare reprezentat sub forma de portrete sau scene.In general repr in formula integrala. in Antichitate. Meduza.Empire.In Egipt. Apare la prispa pe parapetul de lemn. Art Nouveau. Apare in formula integrala sau reprez partial: cap+arpi. Or isi are originea in China. Simbol al satanei. timpuriu. Reprez partiala e cea a piciorului. Pasari: Vultur . Considerat pazitor al comorilor.Or oriental. Grifon Compus din parti ale altor animale: corp de leu. pridvor. In volum: candelabre. Picioare de caprioara in China.. Scoica . Rococo.In Egipt. Himer . bizantina.O formula in Japonia. in Antichitate.Asociat inocentei. per Neo-stilurilor sau Jugendstil per 1900 apare repr independent. Cochilia intalnita in Ren. Vasilisc .Combinatie: scarabeu+aripi reprez un simbol solar. Ghearele le intalnim in mob din per. axa orizontala=yin. Baroc. Ornamente “astrale” in ornamentica populara si cultav – Prezentare si exemplificari prin desen pe constructii.In Antichitate. pe grinda 5 . Ren.N. Mai apare in decoratia pilastrilor si in pictura murala. Libelula . Randunica Privighetoarea Ibis . Reptile: Sarpe . Ex. Fluture .Sacal Crocodil . cu piese ce se termina in volute sau preiau forma piciorului. In Roccoco corpul se termina in frunze de acant. Rococo. Renastere. In var geom reprezentarile sunt bazate pe romb dar si pe cerc (cruce in cerc). Clasicism. In E. Semizei sau eroi apar de obicei in scene. La mob din Bizant.M. la mob in partea frontala a mobilei corp.In Ren reprezentare simetrica pe cand in Roccoco apare asimetric. Cariatide . pe timpanele casei se reprez o mana ce scrie anul constructiei. Reprez sub forma de X. Crucea: axa verticala= yang.

orizontal. coifuri. curb. pumnale. pe un anumit traseu: drept. flaute. secere. ciocan. vertical.diferite meserii si-au ales ca embleme unele din uneltele de lucru sau produsele lor. embleme.muzica. trofee.reprez de obicei prin viori. urne. piatra. arta ornamentala preia si forme ale unor obiective artificiale luate separat sau in combinatie cu celelalte de inspiratie din activitatea omului. omniprezent la toate nivelurile artei.armele si uneltele se gasesc de obicei in alcatuirea trofeelor si emblemelor. Reguli de compozitie folosite in ornamentica – Exemplificari prin desen.vase – clasificate in: amfore. steaguri. culorilor -marirea sau micsorarea succesiva. repetitiva. stil . atribute muzicale.sculptura. metal. cornul abundentei. pe piese de mobilier traditionale unde apare rozeta solara cu 6 petale. portrete . comertului. putand fi alcat din lemn. a pop-artei.. breslelor. in acelasi fel. piese. fetele de sertare. luna=femeie. tridentul. alternanta. culori diferite -regula de compozitie care introduce diversitate in ornament.teatrul. trofeele sunt insemne ale victoriei.principala de interior considerata un ax. gradatia si suprapunerea au ca lege directoare ritmul. -este procedeu de ornamentare a unei parti dintr-o suprafata sau a unei suprafete intregi prin care se atrage atentia asupra unui motiv decorativ.agricultura. tesaturi. Ornamente “inspirate de activitatea omului” . diagonal.comertul.in afara ritmului nu exista armonie. esential si in arta ornamentala. unelte.la mobilier ele ornamenteaza de obicei tabliile usilor. campestre. lanci. care daca ar fi fost de unul singur ar fi trecut mai putin observat sau chiar neobservat-alternanta-realizata prin forme diferite. nuanta) -e o regula de compozitie specifica barocului -a caracterizat si o perioada de explozie a artelor optice.. mai putin monoton -exista alternanta de pozitie la care se succede celula ritmica in doua pozitii deferite si alternanta de figura in care se succed 2 celule ritmice diferite-gradatia-crestere a elementului ornamental(amplificarea lui) a formei. Soare=barbat. elementele importante: *elementul ornamental-celula de baza-unitatea *motivul ornamental-alaturarea mai multor elemente *compozitia ornamentala-realizata cu ajutorul unor legi Legile Ornamenticii-repetitia: alaturarea mai multor elemente identice ornamentale -reprezinta multiplicarea unuia si aceluiasi elem. meseriilor. -ritm mai alert si mai complex. goarne. camasi de zale. precum si a expresionismului abstract in sua-suprapunerea: realizarea unui motiv ornamental din 2 lemente diferite -regula mai dificila: consta in suprapunerea partiala a unor motive ornamentale. pe ceramica.palete si pensule..arme. fiind regula dupa care un motiv decorativ(celula ritmica) se va aseza la distante egale.reprez prin masti . normale sau simbolice.canceul lui hermes (mercur) . a unui motiv de baza -gradatia poate sa fie cantitativa sau calitativa(culoare. stiintei.emblemele sunt alctuite din grupari de unelte si instrumente simbolizand o anumita idee sau un domeniu l artei. lire.coase. dispunand de 2 celule ritmice diferite.Modalitatile de organizare in ornamentica.pe langa elem geometrice si cele reproduse din natura. tolbe cu sageti. tolbe cu sageti. 10.pictura.medicina. atributele pietrarului. asociate cu un capitel.busturi. referinte la piese de mobilier -element ornamental. identice intre ele sau diferite -nu se poate realiza fara gradatie sau contrast -are ca scop sugerarea unor imagini ce se pierd in subconstient sau aluneca in vis -aplicare a 3 legi de compozitie=>conjugare 11.prin patrat. echer si compas.Prezentare si exemplificari prin desen. halebarde.dalta. naiuri .arhitectura.Toate regulile de compozitie: repetitia.2 serpi ai lui hipocrate. si uneori lezenele. motive ornamentala – definire si exemplificari Principiul care sta la baza acestor reguli este ritmul. cupe. vase de flori (vase cu rol de 6 .

potirul – apar in formele traditionale din grecia antica. sportive. palmier. hipopotamul. ovale. inspiart de Klismosul grec. vanatoare. denticilii. rozete. „Registrul ornalental antic roman” – Prezentare si exemplificari prin desen. palmete. masline.in renasterea engleza la mese apar ca decoratii vasele (ex: mese sprijinite pe balustri-vas. sacalul. trestii de papirus. vinatoare. cu 4 picioare. bufeturi. scaunul din trestie impletita sau dif. coloane dorice. berbeci. solliumul. -Figura si actiuvile omului:frontoane cu scene mitologice. piese de mobillier -este abundent si grandilocvent. cu fronton reliefuri. bancheta prezenta in tribunale. insemne magice. scaune). suporturi.Prezentare si exemplificari prin desen. tridentul lui Poseidon. Or din arhitectura:coloane capiteluri. frunze. 14. indiana). sfincsi.depozitare). pantera. grifoni.leu monopod). -Embleme: cea a Senatului. „Registrul ornamental antic grec” – Prezentare generala si exemplificari prin desen si piese de mobilier Registrul ornamental grec alcatuieste cea mai mare parte a ornamenticii europene acoperind toate tipurile de ornamente. oinochoe. celtica. Dulapurile aveau forme asemanatoare templelo. taurul. militare. gazela. ca lezena sau de simplu decor). atribut antic roman al lictorilor 12. discul solar inaripat.3 sau 4 din marmura. Vegetale:acantul. fructe. scene de lupta. tritoni.ordinele clasice. laurul. din viata cotidiana.-Ornamentatia vegetala: supraabundenta acant. torta. fascia.Ornamente de origine vegetala:flori. Frecvent pe sarcofage. Pisa cea mai importanta din interioare a fost patul „lactus”. victoriile imperiale cu simbolurile caracteristice( arme. pt dormit . coloane si arcaturi. perle.. sfinxul(feminin si inaripat). lekytul. prezent in aproape toate interioarele.himere. avluri. satiri). Masa mai inalta sau mai joasa cu picioare aproape intodeauna sculptate in nr de 1. calul. frunze de lotus. galica. scene di natura. din lemn. ghirlande si implatituri. cuprinde pe langa motivele decorative sireprezentari de faraon. de la ove.décor funebru si anacronic. antrlacurile. orientala(persana. un scaun mai mare.ea ceva mai inalt (si se urcau in el cu ajutorul unui mic taburet) din lemn de obicei lacuit. frunze si ramuri de laur si masline. subsellium. angajate sau degajate(ca elem de sustinere. lemn. bazilica si locuri de spectacole. lei monopozi. flori. bronz. hydria patera (vas de scos si de umplut).elenistica. vase pt baut : kylix. viziri. caini. cu forme asemanatoare unui fotoliu.-Geometrice:meandrele. feluri de nuiele au formele actuale. scene din viata cotidiana. bronz de origine greco-etrusca. Au fost mai m tipuri de paturi: pt sufragerie. -Regnul animal:natural si fantastic vulturi. Ornamente simbolice: scarabelul. trofee). „Registrul ornamental antic egiptean . iedera. -Regnul animal: simplu si antropomorf. pt scris si citit din lemn. bufete cu polite separate prin vase in stilurile Adam. Hepplewhite si Victorian). ochiul lui Osiris crucea ansata. religioase.nuiele legate cu panglica. 13.Ornamente caligrafice: hieroglifele( la aproape toate pisele de mobilier) 7 . picioarele. Ornamente din regnul animal: leu( capul.portrete femei. Mobilierul de sedere: sella este un taburet fix sau pliant. cu o tapiserie bogata. rhytonul. kantharos. postamente. animale cu cap sau bust omenesc( centauri. caprioare.. cana. cu spatar arcuit. lupte.. Ornamente inspirate de figura omului: faraoni. sarpele. -baza ornamentetiei romane ramane cea greaca. vrejuri faorte stilizate. vulturul. volute.denticuli pana la cele mai complexe rozete. -Ahitectura: frontonul. lei. palmeta. piatra.meandre spatiale. preoti. ordinele clasice imbogatite cu ordinul compozit. sfincsi. himere.panglicile – se asociaza cu buchete si ghirlande de flori si embleme. ulciorul. sfincsi orientali. lazi nenumarate scene mitologice. cathedra. frunze simple sub diferite forme de ove. piese de mobillier Vasta. mai ales in Roma Imperiala cu multiple influente: clasica greaca. cupa lui Esculap. maslinul. volute.in renastere se combina cu o serie de trofee (in stilul Empire apare ca singur ornament vertical la suporturi si pedestaluri). himere. deci pt luat masa este mai scund si avea 3 locuri. jiltul reprezentativ al capului familiei avand de multe ori ca elem de sustinere sau decor animale inaripate. cu diferite utilizari(dulapuri. varfuri de lance. leul.

exemplificari pe desen. asociat cu varianta iraniana=> varianta : vas cu flori + pasari*pomul vietii=pomul cunosterii. sindrile.la culturile din zona oceaniei-spirala. etc*aparitie combinatii Omul-reprezentare naturalista sau simbolica -ex: terminatii gard.margarete -piese de mobilier de sedere-f solara. cap -apare omul asociat cu calul -omul combinat cu motivul sarpelui -reprezentare pe mobilier: cuier. potaluri. funia -scrisul. reprez pe scoarte.Prezentare generala. piese Ornamentele si simbolurile se regasesc in cultura oricarui popor.regasit pe suprafata obiectului sau prin forma obiectului respectiv -avea functiune simboloca magica -in renastere – laicizarea ornamentului=>diferentierea intre ornamentul cult si cel popular (de exemplu mobilierul taranesc de sec XIX – cu ornamente biedermeier-lada) -odata cu evolutia tehnologica.-combinatii Ornamentica populara maghiara din Transilvania -motive ornamentale foarte sintetice:simboluri solare. intalnite si pe terit german -pomul vietii asociat cu animale de vanatoare -stilizare motivului lalelei. ansamblu cu rol decorativ. rozeta la baza.pictura. Calul si calaretul -asociat apei si cultului solar -ex: biserici de lemn in Transilvania.cu radacini bifurcate si izvor. parti ale corpului: mana. reprezinta microcosmosului uman*imagine simbolica de multe ori pe monumente funerare. icoane.Prelucrare: –pirogravare. 18. broderii). nu cel inventat de chinezi in antichitate). ochi. etc. porturi populare. Teorii in legatura cu semnificatia ornamentului.avea rol magic -initial: semne-cu rol de reprezentare -ornam de factura geometrica. de infrumusetare *ornamentul. prezenta a doua animale.apare editarea: difuzare elemente de tip clasicist de exemplu fratii adams(anglia) -dezvoltarea industrializarii=>dezv ornamenticii populare: sec XIX nasterea Arts&Crafts -in 1870 apare studiul ornamentatiei populare si gasirea valorilor specifice.definire si evolutie.ideea protectiei sirului de stramosi.de provenienta orientala 16.stalpi funerari cu terminatii diferite-ierarhie bine definita a ornamentatiilor -simboluri: soarele. pasari -varianta elenistica:porneste de la imaginea frunzei de vita de vie. Ornamentul .intalnit in trecut. “calul si calaretul” in ornamentica populara . prispa caselor.-sculptare.rozete -motivul pasarii: porumbelul -influente ale artei culte: -dulap de peretesimetrie in ornament: pomul vietii diferite tipuri de flori. schema formei: vasul cu flori. pe acelasi mobilier poate sa apara acelasi motiv in interpretari diferite -motivul calului si calaretului. ornam culta-calul sub forma inorogului-inocenta 17. ornamentica populara pe teritoriul romaniei. simbolistica aparte: modalitate de relationare cu universul *ornamentul. „Registrul ornamental bizantin” – Prezentare si exemplificari prin desen. si preocupari pt studiul etnografiei-1930 -studierea artelor populare in diferite tari.15.traforat -elemente scrijelite: sec XVIII. luna.a aparut la popoarele arabe. steaua -elemente florale: boboc. XIX: simple.interpretari ale imaginilor.-elemente aplicate. furca de tors -in arta antica.Prezentare generala si exemplificari prin desen in ornamentica pe teritoriul Romaniei Pomul vietii -model traco-dacic: crenguta de brad (mobilier popular in ceramica) -varianta iraniana: arbore schematizat.aparitia tiparului( per renasterii. obiceiuri. egipteni.-traforare.simbol: stramosii cu rol de protectie -prezentare: hora. uneori asociata cu cultul lui Bachus=>kantaros.traforat sau pictat. cusaturi. “omul”.Ornamentica populara in cadrul diferitelor tari si culturi. Bis de lemn.vas din care se bea. monografiile judetelor: obiecte . piese 8 . ceramica: exemple: Porti Maramures(vita de vie).hota stilizata. Sensul notiunii de ornament in diferite perioade istorice – Prezentare si exemplificari *ornamentul=categorie estetica. va pierde din sensul initial -ornamente florale pe cahle(sobe). coama caselor de lemn. ornam populare. evidenta in tarile nordice (colectii de tesaturi. ornamentica populara romana si maghiara . lalea -dispunere: stalpi. cruce realiz din scanduri de lemn -mai degraba plane nu spatiale -ornamente la obiecte funerare realizate din piatra : influentate de arta culta -coama caselor de lemn. Motivele ornamentale: “pomul vietii”.

frunza de patrunjel. Tarile de jos. scene traditionale crestine din bizantSculpturaregi. picturile reprez scene si precepte biblice. forme variate simetrice. apare la partea sup a dulapului gotic german. faldul. puncte mici de diamant. serpi incolaciti. delfini. leu. echilibrat. rozeta. crinul.Ornamente din regnul animal: apar insemnele de breasla diferentiate – semnele heraldice. mielul. antrelacuri. grifoni. inalti prelati. arabescuri. trandafirul. rigida. rozeta. lupi. maestri constructori. Influente elenistice prin prezenta acanturilor. moartea si alegoriile ei. zig-zag simplu. dinti. balaur. modelarea partii sup a baldachinelor. regine. AngliaRozeta geometrica. caract zonelor Franta. “Registrul ornamental gotic” – Prezentare si exemplificari prin desen. impletituri. asigurand in acelasi timp o puternica originalitate. monstri Figura umana: capete incoronate. normanda. mistreti. nefireasca intro perioada de timp s-a interzis reprezentarea omului mai ales a sfintilor. Repezentarea fiintei omenesti era tipica: absracta. ceremonioasa. “Registrul ornamental romanic” . frunza de stejar/ghinda (la scenele de vanatoare). dragoni si capete de cal f)elem ornamentale devin si cortegiile de inalti prelati. frunza de stejar -elem preluate din arhit: coloane simple. paunul.exemplu: coloana care sprijina pe spatele unor caprioare -personaje umane: activitati curente. si scene militare mai ales cele din cruciade g)blazoane si embleme: la inceput blazoanele erau instabile si compuse dupa fantezie. palmetelor si a frunzelor de laur si maslin. scene cotidiene: munci agricole. .meandre simple si complexe. zone de medalioane cu personaje(din mituri sau reprez din viata curenta) -elem de factura araba -elem de factura antica-greaca: frunza de acant. armonios. sunt spiralele si nenumaratele antrelacuri cu frunze.Multe influente. trifoi cu 4 foi.insoteste ogiva. frunze stilizate de stejar sau vita de vie e) de origine celtica. iedera). denticuli. rozeta geometric construita. canelate sau crustate. ca simbolism al raului. ornamentarea montantilor. mestesugurile. piese Ornamentica gotica alcatuieste un sist unitar inchegat. constr cu compasulOrnamente de factura vegetala: frunza de acant (stilizata in flacara. motive si culori 9 . filosofi antici.dublu si multiplu. palmeta. Crestinismul aduce in ornamentica bizantina simbolurile: porumbelul. romburi. elem de arh in acelasi timp elem esential. antrelacuri -ornamente de inspiratie nordica:animale.Prezentare si exemplificari prin desen. cerbi. stilizari prin geometrizare stricta ale unor motive vegetale ornamente paleocrestine. s-au supus unor reguli stricte de compozitie. centauri motivul pasarilor cu gaturile rasucite se gasesc pe fildesurile sculptate origiunare din Sania musulmana animalele cu un singur cap si corp dublu constituie unul din motivele clasice ale artei orientale transmise occidentului prin intermediul tesaturilor pastrate in tezaurul bisericilor c)motive ornamentale geometrice. a bufetelor. patratele. De-a lungul celor 3 secole parcurge o evolutie vizibila rafinandu-se si complicandu-se inainte de a se supune influentei renasterii si deci ornamentului de tip clasic. Germania. Estetica sculpturii precede renasterea picturii (Giotto. pasari -ornamentatie scandinava: sarpe. pers din biblie. vultur. negustoria. elefanti. sarpe.Ornamentele: ogiva. linii fine subtiri. vanatoare Registrul ecorativ cuprinde o gama variata de ornamente. Au evoluat motivele geometrice marunte.mai plata (tip Tudor) sau mai elansata. vita de vie.piese -ornamentatie foarte bogata -influente din diferite zone: populatiile bastinase: celti-Anglia. cocori. intalnite atat in arhitectura cat si la mobilier: a)galerii de monstrii si animale de cosmar. al demonilor de trebuiau exorcizati b)animale si pasari cu gaturi incolacite. frunza de scaiete (gotic flamboaiant). palmeta. germanica si bizantina. sculpturile. vikinga. sirene. modele geometrice pt crestaturi d)ornamente vegetale: acantul. scene ale vietii cotidiene. scrieri. fiare luptandu-se. pasari. a unor banci cu spatar. figuri mistice. pisici. Simone Martini) 20. Franta sau de la populatiile migratoare -ornamente de tip celt: curbilinii(crucea celta).Faldul(=serviette) decoreaza aproape numai tabliile mob. Influente orientale se manifesta prin rozete. donatori. vita de vie. capiteluri si arce semicirculare -in combinatie cu ornamente de factura zoomorfa. perle. fol la decorul tabliilor mobilei. sfinti locali. rozeta. pestii. antisimetrice si asimetrice. dar mai tarziu au devenit permanente si ereditare. frunza si tulpini de vita de vie (gotic francez). niciodata repetata. Flandra. floarea de crin (simbolul casei regale). 19. leuronulOgiva. spicul de grau. masline.

palmier si trifoi-flori: crin(simbol regal ). echilibrata si armonioasa .suprafete finisate cu tehnica lacuirii(China) -asimetrica . 10 . ghinda. 23. despre compozitie.ornamentul integrat in structura . margarita.fantezia si natura-ornamentatia -este mai delicata si mult mai bogata ca la baroc . -motive : pasari. Mackintosh. fluturi. corali.18 . pesti. amestecul de fantastic si sacru. bobul de grau(fertilitate) 22. motive vegetaleReprezentari stilizate sau apropiate de forma naturala:-arbore.trimitere la pomul vietii -arbore peren=nemurire. mar . linii –franghia -perle si masline -punctul de nisip.populare : vrejul. exotismul. Guimardlinii curbe. ondulate. acareturi asimetrice si volute -se practica mult marchetaria. legatura.florale (orhideea/magnolia/trandafirul/irisul).Prezentare si exemplificari prin desen.Prezentare si exemplificari prin desen.orhideea. 21. canelate sau crestate.lebada (+clasicismul rus).motive .Gaillard. prajitura -poligoane simple si stelate -antrelacuri 2.trandafirul. capitelurile si arcele semicirculare in plin cintru i)ornamente simbolice crestine: simbolurile divinitatii sunt: paunul. figuri feminine.tentacule: medusa. florile pomilor fructiferi. vegetale. intimitate si refuzul teatralitatii care dominase stilul barocului in special in artele decorative mai apoi se extinde la sculptura .sarpele (+in antichitate). pictura( in Germania si in arhitectura) -s-a manifestat mai intai in Franta (Ludovic 14 – Palatul Versailles)-in prima etapa rococoul se def. sinuoase.h)ornamente inspirate din arhitectura – coloanele simple . Watteau si a ajuns la apogeu prin operele arhitectului bavarian Francois de Cuvillies in special Pavilionul Amalienburg de langa Munchen.-fructe: struguri.importanta partilor: radacina= pamant. par. “Registrul ornamental art noveau”.geometrice: patratul. exemplificari prin desen.ornamente de factura vegetala sau zoomorfa . cais.a chochiliilor. curba ornamentala (tipic arabesc) . trandafir salbatic sau cultivat. vita de vie(pomul vietii de factura elenistica). ananas. porumbelul. diamant. ghirlande de flori si frunze.sunt folosite motive ornamentale de tip repetat *medalioane ovale. zodiacele In toata ornamentica romanica predomina bustul miraculosului.tablie pat-fluture. credinta in fiinte supranaturale. piese *simetrie. aurire. caracatita. inspiratii din cochiliile de scoici .insecte (pt forme si jocul de culoare)-paianjeni.a concretiunilor-apare in decoratia interioara in Europa la inceputul sec. mielul.Galle. flori de camp(buchete). Galle.inspiratie din scris. piese -“rocaille”= imitatia grotelor. sepia . trunchi=axul. baghete si sipci decorative *finisarea: ori in culoarea lemnului. ca un nou tip de ornament care genereaza decoratiuni inovatoare pt interioarele palatelor unde domina indrazneala. con de pin(simbolul virilitatii). in forme variate de scoici . cercul. volbura. linii sinuoase . in loc de sculptura se folosesc aplicatii de bronz aurit iar in lo9c de furniruire se folosesc . bronzare. compozitie Art Nouveau -1900 –forme stilizate. frunza de stejar. -stilul se pare ca a nascut o data cu lucrarea lui Pierre Lepautre care a introdus stilul arabesc in arhitectura de interior a palatului de la Marly si cu picturile lui Jean A.Prezentare. soparla-suvita de par. vulturii si pestii -simbolul impuritatii: tapul -simbolul satanei: aspida -simbolurile ispitei: sarpele si sirenele -simbolurile cosmice: sagetile.Prezentare si exemplificari prin desen. iedera( simbolul prieteniei la greci si romani). formele au evoluat de la sine plecand de la contextul baroc dar detasandu-se de el-arta se defineste prin insolenta . vopsea alba. feriga. rizantema(familia imperiala japoneza). siraguri de perle. palmeta. coroana=atinge cerul -sacru. echilibru . crabi. pagan si crestin. ovoidulspre sfarsit –cariatide. floarea soarelui. culori deschise lacuire cu efecte de umbrire sau nuantarea prin fierbere sau ardere cu nisip incalzit *tapiterii din matase sau goblenuri artistice1. viata dupa moarte(lemnul de chiparos) -arbore cu frunze cazatoare=regenerare -frunze:de acant.desenul este mai capricios dar vesel si agreabil ghidat dupa curba literelor “s” si “c” . sensul notiunii de ornament in art noveau “Registrul ornamental art deco”. laleaua.motive geometrice simple: -puncte. rotunde.“coupe de fouet” (lovitura de bici) .alge.preluari din arta japoneza . margareta.compozitia asimtrica. “Registrul ornamental clasic” . linii sinuoase. in spirala. motive din natura respectul pt spatiul liber al compozitiei si pt frumusetea liniei. crengi inflorite. “Registrul ornamental roccoco”. de papirus si lotus. frunza de maslin.

fildes. personaje mitice. ornam derivata din alte domenii-figura si corpul omenesc:masti. Se foloseste tapiteria fixa. lumina difuza. cu floare decorativa. nuc). In mare parte adoptata din arhitectura: arcade .Sezession. vulturi. lujere cu frunze si fructe. creneluri semirotunde3.geometric. figuri grotesti-mitologice sau istoriceTehnici: Cea mai mare parte a ornamentatiei e realizata prin sculptura sau incrustatie alcatuita din materiale pretioase ca: marmura. Barocul s-a nascut in Franta. abanos. “Registrul ornamental al Renasterii” . spirala Art Deco .forme fluide. pe baza lucrarilor de pictura realizate de Michelangelo. . atlanti2. contraste de culoare. dominand “motivul rocaille” alcatuit din scoici diferite.plastic. doua litere L intretaiate. cu ornamentatie bogata si simetrica. trandafir si liliac. arabescuri4. ornamentica animala: scoici. medalioane. retine tendinta de abstractizare si repetitie a formelor dar trece la forme mai curate. delfini. punctul de diamant.metal.repetitie invariabila.geometric. piese Perioada barocului incepe la sf sec al XVI-lea. ornamentica vegetala: acantul: conceput si prelucrat pt diferite intrebuintari (profile.pictate cu scene istorice sau mitologiceDecoratia policroma: prin pictura.curbilinii ale A N. Barocul German este 11 . cu incrustatii in fildes.greco-romane: ovale. isi primeste numele de la Expozitia de Arte Decorative de la Paris din 1925 -ia nastere prin efortul de a simplifica motivele si decoratia extrem de incarcate specifice stilului Art Nouveau din Europa pastrand tendinta spre abstractizare si repetitie insa nu si formele florale.decoratia interioara. capiteluri. cupola lauri (pavilionul).Prezentare si exemplificari prin desen.-motivul fantanii inghetate-stilului Art Deco ii este mai degraba specifica estetica masinilor reflectand importanta tot mai crescuta a obiectelor functionale zilnice. “Registrul ornamental Baroc” . embleme militare. socluri profilate. metale. cu cuie din argint sau arama. Motivele decorative predominante sunt cele simbolice: soarele. scris.Prezentare si exemplificari prin desen.motive . tablii) -ghirlande.6. Sistemul ornamental al barocului are ca suport elementele Renasterii. sidef si portelan. incrustatii. mobilier si bijuterii .a luat nastere din efortul de a simplifica formele curbe si motivele de factura vegetala ale Art Nouveau-ului .masinaria-stil popular intre 1920 . si sidefPictura pe tablii. piese 1. coloane.paterne geometrizate.1930 in America regasit in designul arhitectural. tehnica stucului.etc. motive geometrice: toate elem decorative . ornamente vegetale (stejar.embleme. Suprafetele mobilei se acopera cu esente nobile (palisandru. Stilul Ludovic al XV-leaOrnamentele specifice stilului sunt cochiliile de scoici. ghirandele de flori si frunze delicate. denticuli. centauri 5. laur. jocuri de umbre si lumini. toate tratate liber si fluent. Stilul Ludovic al XIV-leaAcest mobilier are un caracter pur decorativ.linii drepte/ stream line/ simetrie. Oranmentele stilului Regence sunt preluate de la stilul Ludovic al XIV-lea.floarea de lotus. aur. mahon.tapiserie blanuri . cartuse. forme si volume pline de miscare si framantare. Barocul Francez are patru perioade distincte: barocul timpuriu – timpul domniei lui Ludovic al XIII-leabarocul de tranzitie – timpul domniei lui Ludovic al XIV-leaRegence – stil de tranzitie – in timpul minoratului regelui Ludovic al XV-leaRococo – barocul tarziu – in timpul domniei lui Ludovic al XV-leaStilul Ludovic al XIII-leaOrnamentul dominant este cartusul care decoreaza suprafetele plane.Van de Velde. mastile cu razele. frontoane.-cu toate ca obiectele art deco nu erau produse in serie aveau caracteristici de produse in masa cum ar fi:simplicitate. Ornamentele sculptate sunt mai fine si in majoritate acoperite cu aur. pilastri. sticla nevada albastra si alba .-in America stilul era numit si “skyscrapers style” datorita impactului pe care l-a avut asupra primelor constructii de tip zgarie nori din Chicagoex:Crysler Building NY – quintesentza arhitecturii art deco din america inspirat din cubism si partial din forme mecanizate 24. fetele sertarelor. reprezentand o continuare a renasterii.)Stilul RegenceSuprafete tratate liber. figuri omenesti 25. Peste sobrietatea geometriei Renasterii se suprapun detalii excesive de suprafete si linii curbe. . materiale puse in opera geometrizat sticla.dragon cu aripi. ornamente cu furnire din lemn de palisandru. somptuos.inspiratie din egiptul antic .fantana inghetata. functional.masa. maslin etc. cu dimensiuni si forme largi.

volute. perla cu forma neregulata. “Motive ornamentale diverse”.influentat simtitor de Renasterea si barocul Francez. Ornamentatia bogata a barocului: Reprezentari umane. reprezentari alegorice. malteza. si anumite tipuri de litere. frunza de acant. zeitati. meandre. motive. Japonia.braul face trimitere la lada rama cu tablie decoratie in relief culori. aparand chiar si in neogotic. iedera. “Motive ornamentale de scriere” . Faldul este o draperie cutata. Art Nouveau:Queen Anne – baroc englez. simetrica. piese In gotic apare faldul si fleuronul. Islam – scrisul imbinat cu scene. Mobilier neogotic – motivul principal: arcatura. reprezentari rege-soare. desen. Barocul in Olanda se dezvolta intr-o stransa interdependenta cu cel din nordul Germaniei. reprezentari de animale (vultur. egipteana. China. scenicePiese cu fronton spart. latina. Fleuronul este mugur. lebada. 26. modul de acoperire a imbinarilor – butonii – cap de sticla motivul broastei testoase – ornamentica orientala 12 .Prezentare si exemplificare. scoica. leu). Piesa neogotica – scaun (material tip brocard – reluat in sec XX) – apare trifoiul Dulap gotic – structura piesei: . Motive ornamentale provenite din scrisProvin din Evul Mediu : India. Apar crucile: greaca.In Renastere – incadrari precum patratul. capete in medalion. tapiterie cu valoare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->