ORNAMENTICA 1. Tehnici de ornamentare folosite la mobilier – Descriere si exemplificari pe piese si stil A.

Ornamentatia plana: -Incrustatia - Procedeu de ornamentare prin care cu ajutorul unei dalti se fac niste lacasuri pentru a se inatroduce si lipi mai apoi materiale de o alta culoare sau un alt material fara a iesi in relief. Inca din Antichitate grecii si apoi romanii au inceput sa faca incrustatii din diverse specii de lemn.- mozaic in sec XV s-au folosit frecvent incrustatii cu model geometric, denumite mozaic,modele marunte. Provin din India (mozaicurile Bombay- fildes) si ating apogeul in Italia sec 12 13 14 (la lazi si cufere). In Europa in sec 14 in cadrul manastirilor ordinului certosian din Lombardia mozaic certosian. Speciile lemnoase folosite erau: abanosul, nucul, parul, care erau combinate cu fildes si sidef. In sec XVII incrustatiile se dezvolta datorita lui Charles Boulle, care a fost primul care a folosit pentru mobila incrustatiile pe fond de baga cu fildes, arama, cositor. In sec XVIII, in cadrul stilului Ludovic al XVI-lea s-a dezvotat tehnica parchetarii, care consta in alaturarea in forme geometrice a unor mici fasii de furnire de diverse specii si culori. Mozaicul poate fi fabricat si pe scara industriala. Pentru fabricarea sa se pot folosi: paltinul, fagul, ciresul si nucul, in culori naturale sau colorate artificial, osul si sideful. Frizele din mozaic pot impodobi acele parti ale mobilei la care se urmareste accentuarea unei linii continue (la elementele constructive de sustinere ale dulapurilor si centurilor meselor si scaunelor). incrustatii sunt: arama, alama, cositorul, bronzul, argintul. -Intarsia - Tehnica de ornamentare plana din furnire din dif. Spocii si culori taiate in modele cu linii libere (flori, peisaje, figuri etc.)Tehnica celebra la Siena, in secolul XV. Alte orase din Italia renumite pentru intarsii specifice sunt: Orvieto, Peruggia, Urbino si Venetia. Renastere rococo si Ludovic al 16 -Pictarea – se practica la suprefata vizibila a mobilierului, specifica artei populare. Apare din perioada antica Egipt China Japonia , Italia renascentista, Germ. Baroc rococo dar este proprie si perioadei gotice. Mobilierul bizantin se caracterizeaza cu acoperire de straturi successive de panza, iar ultimul strat il reprezinta culoarea. Motive ornamentale din regnul vegetal mai putin din cel animal si figura omului, ancadramentele si racordurile se fac prin forme geometrice. -Serigrafierea - Imprimare a suprafetei cu culoare si este similar cu imprimarea pe textile. Se face cu ajutorul sitei care lasa sa patrunda culoarea numai in anumite zone. Tehnica folosita si pt materiale plastice. Specifica mob industrial.-Lacuirea - Tehnica proprie orientului dar preluata de europeni, prin care se aplifica valoarea lemnului prin suprapunerea succesiva de lacuri pe baza de rasini naturale, pelicula groasa mata sau opaca. In Choina si Japonia se incrusta grava sculpta in lac. In Europa in timpul barocului.-Texturarea - Imprimarea unui model pe materialul lemons mai putin nobil, pt a obtine o imagine a unui material nobil. B.Ornamentatia in relief: 1)Sculptura manuala metoda folosita de la egipteni in toate tarile si toate timpurile de catre toate stilurile. -relief scobit Egiptul antic sunt sapate in adancime relativ mica; -relief plat (basorelief metoda olosita in arhitectura inca in antichitate Asiria Persia Grecia Roma piesa de pretutindeni vazuta); -relief inalt (altorelief prin taiere de nare adancime); -ronde bosse (manual sau mecanic, ornament detasat din planul piesei, tehnica folosita mai ales in Baroc). Sculptura taraneasca se caracterizeaza prin ornamentica sa exclusiv geometrica.2)Crestarea - Tipica mobilierului popular taiere in adancime mica drept sau curb formand modele geometrice. Din Europa secm11 12 incepe. 3)Gravarea - Tehnica realizata prin zgarierea suprafetei cu varfuri ascutite sau a unor dalti, completata prin ardere. 4)Traforare, decupare - Tehnica folosita in arta orientala, perforare sau stantare => traforuri. Executie stantarii se face din placi suptiri sau stratificate. Decuparea realizeaza ornamente simple, de obicei marginale intalnit in China in stilul Chippendale si in stilurile clasice engleze.5)Strunjirea - Prin aceasta tehnica se realizeaza de obicei balustrii, lezene, picioare la mobilierul corp din sec 19 pana la inceputul sec 20. Ornamentarea prin strunjire o intalnim mai ales la mobilierul Islamic.6)Presarea - Tehnica prin care se imprima in relief in 1

incrucisandu-se in toate directiile. margarete. catifea. mai tarziu semnele au fost rotunjite – scrierea actuala .7)Profilarea mecanic sau prin frezare cu muchii drepte sau curbe sulptate sau nu. La mobilierul de tip Tonet fundalul scaunului este din lemn presat. exemplificari prin desen .decorul caligrafic – rol predominant in ornamentica – semne elegante si variate ale scrierii arabe .cuvintele si versetele Coranului – omniprezente .initial de mici dimensiuni . lemn de satin. franjuri 3.relativa interdictie musulmana de reprezentare a fiintelor vii (animale si om) a avut ca urmare fireasca dezvoltarea ornamenticii pe alte cai -stilul decorativ original islamic – arabescul – acopera suprafetele moscheilor.deobicei blaturi de masa -marmura: mobilier antic roman si grec -alabastru-la mobilier corp. albastrul si rosul) completeaza efectul magic produs asupra privitorului . garoafe. -rosu: mahon. castan salbatec. spatar imbracate in piele 7. -alb-rosiatic: liliac. de feriga.blanuri-Art Deco: blanuri africane. de mare eleganta si distinctie.metal-cupru. aluminiu. astfel incat se inglobeaza medalioane in mobilier -nu numai oglinzi -secXIX: primul mobilier din sticla 4. bronz.specifice ornamentatiei interioare si exterioare sunt placutele de faianta 2 . visin. Materiale folosite pentru realizarea mobilierului . usilor. argint-sec XVII-XVIII.combinatii in care policromia (predominand auriul.scrierea denumita kufica – sta la originea caligrafiei arabe – caracteristica sec VII – IX. cedru. vrejuri de fasole si de dovleac. carpen. tisa. piese de mobilier . plop tremurator.-violet: amarant. portelanul de SEVRE – Ludovic XVI 5. vita de vie . -galben inchis: stejar. alabastru. panel. -rosu-brun: prun. lemn: . de mare finete. de vita de vie.compizitie de un echilibru perfect si de o surprinzatoare precizie .prezentare.sec XIX. zebra 8. de o permanenta armonie echilibrata . octogoanele. -albcenusiu: hicori.in Anglia: piese integral din argint 6. anin.-negru: diferite specii de abanos. bijutariilor. Ornamente din “registrul ornamental islamic” – Detalieri si influiente in arta si mobilierul european. alun. aur. palatelor. patratele. furniralb: paltin. trandafir. flori de iasomie. lalele. PAL.arabescurile = combinatii ale ornamentelor cu caligrafia araba . compozitiile marunte de linii frante .-galben: dud. exemplificari pe piese si stil 1. lemn stratificat tratat hidrotermic care pastreaza forma matritei dupa racire. cu o fantezie inepuizabila de mare rafinament .piei animale. ornamente 9. blana de capra. 2. austera si absttracta.portelan: secXVIII.materialul lemons.arabescul – amprenta unei arte aristocratice.materiale organice folosite pentru lacuri: rasini topite de arbori 10.materialul predominant si cel mai important pentru reallizarea pieselor de mobilier -perioade bine determinate:-perioada antica: Imperiul Roman: diferite esente: mobilier de cultEvul mediu: stejar-incepand cu Renastere aparitia nucului-1700: domina lemnul de mahonschimburi comerciale: import masiv de la colonii: Africa.stofe -la inceput perne detasabile -ascociere cu ciucuri . dar nici supraincarcate .sticla: – Se realiz mobila cu armatura -In sec 18 se dezvolta portelanul european. lemn de violete. placaj. hexagoanele. magasar. goblen.-brun: platan. fag aburit. nelasand spatii goale. jugastru. Decoratie folosita pt realizarea mobilierului la fabrica din Ciucea. cedru. nuc.vopsele: pigmenti naturali sau sintetici-crearea baiturilor pentru lemn-inlocuire lemn de mahon: vopsea neagra plus bait 11.hartia: mobilier papier mache. salcam.elementele pur geometrice se imbuna cu frunze de acant. maslin. palisandru.se dezvolta(originar din China). ulterior mai mari dar cu armaturi metalice sau din lemn 3.8)Sculptura mecanica se impune automat mobilier de productie 2. salcie.ornamentele geometrice .ornamentele vegetale – foarte variate si puternic stilizate : zambile. -brun deschis: castan comestibil.multe tipuri de lemn -sec XX: Art Deco-perioada de reviriment :palisandru. carpen. poligoanele stelate.piele presata-scaune: fasii de piele impletite-piele presata de Islam-Renastere: sezut.cercurile.materiale textile: damasc. cu lastare de plante.galben-rosiatic: cedru. America-Sec XIX.piatra: marmura.

De obicei sunt reprezentate floarea si frunzele. India. Reprezentarile pot fi singulare sau asociate prezentate in compozitii (ex. E simbolul nemuririi sial devenirii urbane.: cosuri si vase cu flori. Iedera . 5. Covoarele din Tarnave sunt adesea impodobite cu motive or geometrice. China mai putin. Apare in Romanic. Reprezentari de flori si animale sunt mai greu de realizat. In interior.Din antichitate. Lotus . Palmieru . Usa propriu-zisa. pe care sunt crestate rozete. nordici. punct de prajitura.specificul ornamenticii islamice este acoperirea intregii suprafete cu decoratii indifernet de obiectul de arta sau arhitectura creat.Simbol al vietii eterne. Apare in Grecia antica si in arta romana.Prezenta din antichitatea egipteana. greci. Punct de nisip. nervurile de pe arcurile ce sustin bolta sint sculptate folosind motivul franghiei sau torsada subtire si se incheie intr-o rozeta. Or prezenta din Antichitate. rosu. Apare mai ales in or franceza unde e usor de recunoscut. Frunza de papirus . Decorul in lemn al bisericilor nu se deosebeste cu nimic de cel al caselor taranesti. Frunza de acant . nordul Moldovei. trunchiul si coloana. cu deosebire la brad. Motivul voalului (meandrei) il intalnim mai ales la piese cu or inspirate din orient. regenerare. impun taieturi si intretaieri de linii drepte sau a caror curbura nu e prea accentuata. Cu toate ca au intervenit schimbari legate de perfectionarea uneltelor si de nivelul crescut al cunostintelor. trunchiul=element de legatura si/sau ax. punct de diamant. Sculptura taraneasca aplicata la decorarea stalpilor se caracterizeaza prin ornamentica exclusiv geometrica. romani. Exista 2 tipuri de frunze: cea pe care o cunoastem si cu frunze mai rotunjite. Reprezentarea in care infloreste spectaculos dintr-o mlastina e un simbol folosit de arta orientala vizavi de iluminare. Decorul geometric e cel mai potrivit materiei prime folosite. Apare in arta japoneza dar si in arta 1900. lucrata intr-o singura bucata. buchete. Ornamente “de factura geometrica” – Prezentare si exemplificare prin desen la piese si stiluri Cele mai des folosite motive geometrice sunt punctul si linia. Apar tipuri de poligoane stelate in arta araba. iar cel cu frunze cazatoare reprezinta schimbare. sirieni. Apar reprezentari ale ciorchinelor si frunzelor. Arborii pereni sunt asociati nemuririi sau reprezinta viata de dupa moarte. redacina=pamant. Ornamentica crestaturilor in lemn e dominata de motivele geometrice sau stilizate. Apare in toate perioadele. Vita de vie .policroma (albastru de cobalt. Ornamente inspirate din regnul vegetal – Prezentare si exemplificari prin desen piese si stil Aceste reprezentari sunt apropiate de forme naturale. Volbura . Renastere. Apare in toate or inspirate din Antichitate dar si independent. Este reprezentat sub forma frunzelor sau a copacului. Maslinu Simbol al zeitei Atena. Exista forme diferite de reprezentare pt fiecare epoca. lemnul.Prezentat impreuna cu frunza de papirus.E simbolul vitalitatii. necesitand unelte perfectionate. totusi se mentine aceeasi masura in repartizarea decorului ca si predominanta motivelor geometrice. turcoaz. Trifoiul . bradul . Motivul franghiei rasucite din masline. dar se regaseste mai ales in or grecilor si romanilor. E considerat sacru de catre tibetani. e fie acoperita literalmente de sculptura geometrica taraneasca. Bisericile de lemn din Oltenia au stalpii si undrelele de stejar ciopliti in aceleasi volume geometrice variate ca si stalpii caselor. alb. ale carui fibre.E format din 3 parti: radacina. Reprezentat prin coronita din frunze de maslin. la fel ca si vascul. 4. Apare in Antichitatea romana. Are de asemenea interpretariegiptene. glazurate – aspect de covor oriental mai apar motivul paunului. negru). dar in mod special in Gotic.Simbolul lui Jupiter. Feriga .Regasita in toata perioada in care se face decoratie. Ciuc. Evul Mediul. Motivul dintelui de lup. Zonele in care continua vechea traditie a crestaturilor sunt cele care au cunoscut o deosebita inflorire in acest gen si in trecut: nordul Olteniei. Este asociata lui Bachus. Mesopotamia. E deseori asociat cu ghinda. Palmeta . preoti druizi. Reprezinta legatura intre cer si pamant: coloana=cer. Stejarul e adorat de catre Druizi. Maramures. Motivul franghiei rasucite din masline si perle. sec 19. Apare in Egipt.). alcatuit din bucati rombice de scandura.Simbol al prieteniei.Reprezentare cu 3 sau 4 foi. Frunza de stejar . etc. 3 .Apare impreuna cu frunza de acant pe capiteluri corintice. fie dublata ca de un fel de placaj gros. Apare in arta antica. Arborele .

-Flori de camp . Secession). dar si la textile. Or de colt sau la cornise. Fructe: -Ananas . curajului. fiind o floare foarte delicata. Pot aparea si frontoane inchise.Reprezentat inca din Antichitate. Apar in zone de colt ale pieselor. Apare in Ren. In Antichitate picioare terminate in copite de taur. Console . Frontoane . cires. Considerat animal protector. noblete. -Flori de pin . Tigrul. -Orhidea . Reprez in scene de vanatoare cu sau fara oameni. piciorul in antichitatea egipteana si Empire. victorie.Cu profile simple. Baroc. mese. Arcatura specifica goticului. -Trandafir . Flori: -Crin .M.Asociat cu zeita Demetra. Taur . putere. Balustrii . Folosit ca paza.Denticuli dreptunghiulari . Apare la partea de teminatie la mobilierul corp (bufete) si la mese cu tablie ornamentata.Simbol solar.Cultivata de catre olandezi. Reprez a leului monopod. Reprezentarea spicelor de grau. adica cap+picior apare in Egipt. nobletei. piese si stil Muluri . Or japonez si chinez. pantera. In Egipt reprezentari ale copitei. Tr salbatic reprezentat cu petale dispuse simetric formand o rozeta. Des intalnita in arta 1900. In general la mobilier corp. Simbol al fertilitatii. Reprez corpului prezent la paturi in Antichitatea romana. Arcade . Ren. mar. Prezentedin Antichitate. Stil Chippandale cu terminatia volutelor. per bizantina.Simbol al virilitatii. al abundentei. Ornamente “inspirate din regnul animal” – Prezentare si exemplificari prin desen pe piese si stil Apar din Antichitate pana in Art Deco (mai ales la terminatiile pieselor). Neostiluri. cais. Aceasta reprezentare apare in Renastere. Apare in reprezentare a corpului intergral sau doar parti ale corpului: laba in Ren.In arta orientala. Folosit la ordinul ionic. Apar toate ordinele. Leu . sub forma de suport ale unor parti plane. In Asiria reprez integrala.Apar in Japonia si China sub forma unor or pictate. Berbec . asociat cu Sf Maria. dar si in or asiriana.Simbol regal. Sunt reprezentate degajate avand denumirea de coloane sau in reprezentari sectionate aplicate pe piesele de mobilier. -Margareta . Clasicism si in Neo-stiluri. -Lalea . mese de tip consola. visin. Apar si in stilul Victorian (a 2-a jum a sec 19). Coloane . sec 19. Din per clasicismului. 6. 7. cap de leu inlocuit cu cap de urs. Baroc. dar si in cadrul artei populare. adica cat mai aproape de realitate (ex. 4 .Asociat fertilitatii.Simbol al familiei imperiale japoneze. Apare in Grecia antica. si al orasului Florenta.Apare in Antichitate in decoratia templelor. stilul Empire. stuiluri influentate de Antichitate si mobilierul sec 19. Reprezentare facuta de Machintosh.Simbol al puterii. linxul . -Grau . Reprez inregrala sau pe bucati. Clasicism. cazul in care se numesc pilastrii. Intalnite din per Antichiatii pana in sec 19. In Antichitate mare parte a pieselor. -Florile pomilor fructiferi . picioarelor se termina cu picioare de leu. Ornamente “inspirate de arhitectura” – Prezentare si exemplificari – prin desen.Arc in plin cintru. dar apare si in arta 1900 (Art Nouveau.Flori de pom fructifer . sau sub forma stilizata. Folosita mai ales de popoare care au origini in orient. Terminarea cu copite de cal in tarile nordice ale Europei. cruzime. arc arab. Pot aparea in reprezentare naturalista. maur. Cal . Volute (spirale) .La bufete. cap in Antichiatea egipteana. In Renasterea germana se intalnesc la dulapuri.prun. In E. Animalele reprezinta simbolic sau alegoric: jertfa.: cainele mai degraba naturalist mai ales in Jugendstil si leul). Poate sa fie elem de sustinere al trepiedurilor. tudor.Reprezentate in buchete. Capul apare pe portile de intrare ale sec 19.Sunt elemente strunjite cu sectiune variabila. Sparte in Renasterea franceza. Simbol al regalitatii franceze si engleze. In Anlia apar sub forma de balustru-vas. Turcia. La piesele ornamentale trebuie avute in vedere si partea textila incorporata in piesa incepand din Ren.Reprezentarea cea mai frecventa: cap sau coarne.Reprezentate la partea terminala a pieselor de mobilier. Acestia apar in Renastere. Este folosit in heraldica si e emblema regelui Angliei.Sunt reprezentati pe covoare. In Ren germana sunt decorati cu frunze de acant. Apare in arta persana.Reprezentare cu sau fara capitel. La indieni vaca e sacra. in or maghiara. cap si coada la un pat cu picioare.Poate sa apara in varianta bidimensionala si la console.Apare in mod frecvent in or islamica. dar initial provine din Orient si a fost adusa si apoi cultivata in Europa. -Crizantema .Aspect senzual. dar apare si in arta 1900.

Libelula . Piese in volum sunt folosite ca elemente de sprijin la console. Caracatita . Apare la prispa pe parapetul de lemn. Soparla In A. Fluture . Ornamente “inspirate din figura si trupul omului” – Prezentare si exemplificari prin desen pe piese si stil Omul apare reprezentat sub forma de portrete sau scene. Himer . aripi de vultur. pridvor. Renastere. timpuriu.Atlanti. la: porti. Baroc. Randunica Privighetoarea Ibis . Vasilisc . Clasicism. in Antichitate.Apare in ornamentica islamica. mijlocul e inima reprezentata de soare. A.Sacal Crocodil . Albina . Simbol solar.N. 9. Repr in Ren franceza mai ales in scene. Capul apare la console sau aplice de bronz. In volum: candelabre. Apare si in repr plana ca intarsie sau sub forma pictata.In E.M. Vartelnita solara reprezinta de fapt miscarea soarelui. Ex. Alta imagine in Europa.. Masti . Renastere (mai putin). Grifon Compus din parti ale altor animale: corp de leu. Rococo. Exista 2 variante de reprezentare: geometrica sau antropomorfizata. romana. Reptile: Sarpe .In ornamentatia culta.Combinatie: scarabeu+aripi reprez un simbol solar.In Egipt antic. pe grinda 5 . reprezentat integral. Crucea: axa verticala= yang. Rococo. Scoica . In Roccoco corpul se termina in frunze de acant. In var geom reprezentarile sunt bazate pe romb dar si pe cerc (cruce in cerc).Asociat inocentei. cap de capra.Apare aproape la fel de des ca si leul. De asemenea.In Antichitate. Pe crucile de mormant apare soarele la mijloc. Reprez partiala e cea a piciorului. Hipopotam .N. mana sau ochiul. Picioare de caprioara in China. axa orizontala=yin.Fauna marina:Delfin .In or antica. Mai apare in decoratia pilastrilor si in pictura murala. disc solar+aripi. Repr pe panouri decorative pictate in Rococo sau arta 1900. Porumbel Simbol crestin. Baroc. Barocului englez. Reprez sub forma de X.Intalnit la mobilier in Clasicismul rus. Ren. In E. Sepia. la coama acoperisului unde terminatiile imita capete de oameni. Compus din: balaur mic. Apare in formula integrala sau reprez partial: cap+arpi. Rococo si in Europa.Caine .Empire. creasta de cocos. aripi. Reprez soarelui e combinata cu punctele cardinale. Putii Ornamentica antica romana. in Anglia exista canapele terminate in picioare de crocodil. Clasicism. bizantina. la mob in partea frontala a mobilei corp. stil Ornamentatia culta . in Antichitate. Apare si in decoratii plate. Pe timpanele casei se reprez capul. Lebada .Repr integral in scene de vanatoare.Apartine de registrul decorativ antic egiptean. Crucea este un simbol precrestin. Pasari: Vultur . Simbol al satanei. piese de mobilier. La mob din Bizant. Insecte: Scarabeu . cu piese ce se termina in volute sau preiau forma piciorului. Reprez a sufletului. stil Queen Ann.M. Paun .In Ren reprezentare simetrica pe cand in Roccoco apare asimetric. China. figura umana+soare la stilul Ludovic 14.Provine din Antichitatea greaca. la tapiserii medievale. Compus din: trup de leu. trepiede. coada de dragon.In Egipt. Or isi are originea in China.In Art Nouveau apare alaturi de motive de factura vegetala.Animale fantastice: Dragon . vultur monopod: cap+picior ca parte de sprijin. Clasicism. In sec 19.Or oriental. creasta de cal de mare. Reprez individual sau completat cu aripi in loc de disc solar cu aripi.In general repr in formula integrala. pe timpanele casei se reprez o mana ce scrie anul constructiei. Considerat pazitor al comorilor. Antichitate. trup acoperit cu solzi. Mai apare reprez pe o bata sau pe cuiere.In arta 1900. Baroc. Cariatide . Meduza. Inorog . Semizei sau eroi apar de obicei in scene.O formula in Japonia. Apar reprezentari ale virtutiilor sau viciilor. De aici se dezvolta motivul horei unde apare o stilizare ca reprezentare integrala a omului. Caprioara . In arhitectura populara motivul omului e folosit atat la mobilier cat si pe case. portal.In Egipt. Ornamente “astrale” in ornamentica populara si cultav – Prezentare si exemplificari prin desen pe constructii. Ren. In sec 19 in cadrul influentelor din Antichitate. Art Nouveau. Vuturul bicefal e un simbol bizantin. Ghearele le intalnim in mob din per. Pe teritoriul Romaniei simbolul soarelui e asezat in puncte cheie. Poate fi o reprez simbolica sau naturalista. Pe str 1 Mai pe fatada Art Nouveau. per Neo-stilurilor sau Jugendstil per 1900 apare repr independent. Intalnim rozete inconjurate de funie rasucita. 8. Cochilia intalnita in Ren.

culori diferite -regula de compozitie care introduce diversitate in ornament. goarne.principala de interior considerata un ax. dispunand de 2 celule ritmice diferite. piatra. camasi de zale.in afara ritmului nu exista armonie.sculptura. fetele de sertare. portrete .Toate regulile de compozitie: repetitia. piese. a unui motiv de baza -gradatia poate sa fie cantitativa sau calitativa(culoare. lire.pictura.. secere. curb.dalta. putand fi alcat din lemn. stiintei.2 serpi ai lui hipocrate.reprez de obicei prin viori. fiind regula dupa care un motiv decorativ(celula ritmica) se va aseza la distante egale. identice intre ele sau diferite -nu se poate realiza fara gradatie sau contrast -are ca scop sugerarea unor imagini ce se pierd in subconstient sau aluneca in vis -aplicare a 3 legi de compozitie=>conjugare 11. vertical.reprez prin masti . Ornamente “inspirate de activitatea omului” . -este procedeu de ornamentare a unei parti dintr-o suprafata sau a unei suprafete intregi prin care se atrage atentia asupra unui motiv decorativ. metal. tolbe cu sageti. motive ornamentala – definire si exemplificari Principiul care sta la baza acestor reguli este ritmul. cupe. trofeele sunt insemne ale victoriei.. 10..coase.comertul. elementele importante: *elementul ornamental-celula de baza-unitatea *motivul ornamental-alaturarea mai multor elemente *compozitia ornamentala-realizata cu ajutorul unor legi Legile Ornamenticii-repetitia: alaturarea mai multor elemente identice ornamentale -reprezinta multiplicarea unuia si aceluiasi elem. esential si in arta ornamentala. stil . atributele pietrarului. campestre. pe piese de mobilier traditionale unde apare rozeta solara cu 6 petale. comertului. referinte la piese de mobilier -element ornamental. si uneori lezenele. steaguri.teatrul. normale sau simbolice.armele si uneltele se gasesc de obicei in alcatuirea trofeelor si emblemelor. nuanta) -e o regula de compozitie specifica barocului -a caracterizat si o perioada de explozie a artelor optice.busturi. omniprezent la toate nivelurile artei. cornul abundentei.agricultura. pe ceramica.medicina.canceul lui hermes (mercur) .emblemele sunt alctuite din grupari de unelte si instrumente simbolizand o anumita idee sau un domeniu l artei.diferite meserii si-au ales ca embleme unele din uneltele de lucru sau produsele lor. precum si a expresionismului abstract in sua-suprapunerea: realizarea unui motiv ornamental din 2 lemente diferite -regula mai dificila: consta in suprapunerea partiala a unor motive ornamentale.muzica. tolbe cu sageti.Prezentare si exemplificari prin desen. luna=femeie. meseriilor.vase – clasificate in: amfore. culorilor -marirea sau micsorarea succesiva. unelte. ciocan. coifuri.arme.la mobilier ele ornamenteaza de obicei tabliile usilor. in acelasi fel. care daca ar fi fost de unul singur ar fi trecut mai putin observat sau chiar neobservat-alternanta-realizata prin forme diferite. lanci. asociate cu un capitel. embleme. atribute muzicale.prin patrat. vase de flori (vase cu rol de 6 . tesaturi. a pop-artei. Reguli de compozitie folosite in ornamentica – Exemplificari prin desen. naiuri . arta ornamentala preia si forme ale unor obiective artificiale luate separat sau in combinatie cu celelalte de inspiratie din activitatea omului. orizontal. pe un anumit traseu: drept. Soare=barbat.Modalitatile de organizare in ornamentica. tridentul. pumnale. mai putin monoton -exista alternanta de pozitie la care se succede celula ritmica in doua pozitii deferite si alternanta de figura in care se succed 2 celule ritmice diferite-gradatia-crestere a elementului ornamental(amplificarea lui) a formei. gradatia si suprapunerea au ca lege directoare ritmul. echer si compas. halebarde. urne.pe langa elem geometrice si cele reproduse din natura. alternanta.arhitectura. diagonal. trofee. breslelor. repetitiva. -ritm mai alert si mai complex. flaute.palete si pensule.

cu 4 picioare. orientala(persana. oinochoe.in renasterea engleza la mese apar ca decoratii vasele (ex: mese sprijinite pe balustri-vas. ordinele clasice imbogatite cu ordinul compozit. feluri de nuiele au formele actuale.Ornamente caligrafice: hieroglifele( la aproape toate pisele de mobilier) 7 . subsellium. hydria patera (vas de scos si de umplut). sfincsi orientali. sfinxul(feminin si inaripat). Ornamente din regnul animal: leu( capul. sarpele. taurul. vanatoare. inspiart de Klismosul grec. antrlacurile. palmier. bronz. gazela.leu monopod). celtica. Au fost mai m tipuri de paturi: pt sufragerie. -Embleme: cea a Senatului. bancheta prezenta in tribunale. lei. pantera. sfincsi. sacalul. laurul. coloane dorice. sfincsi.denticuli pana la cele mai complexe rozete. coloane si arcaturi. caprioare. Mobilierul de sedere: sella este un taburet fix sau pliant. insemne magice. picioarele. cuprinde pe langa motivele decorative sireprezentari de faraon. trofee). cana. trestii de papirus. lei monopozi. scene din viata cotidiana. fascia. cu o tapiserie bogata.ordinele clasice. suporturi.3 sau 4 din marmura. masline. himere. din lemn. mai ales in Roma Imperiala cu multiple influente: clasica greaca. Frecvent pe sarcofage. vrejuri faorte stilizate.. maslinul. cu spatar arcuit.panglicile – se asociaza cu buchete si ghirlande de flori si embleme. hipopotamul. volute.-Geometrice:meandrele. cu fronton reliefuri.ea ceva mai inalt (si se urcau in el cu ajutorul unui mic taburet) din lemn de obicei lacuit. -Ahitectura: frontonul. religioase. prezent in aproape toate interioarele. preoti. atribut antic roman al lictorilor 12. iedera. un scaun mai mare.portrete femei. bazilica si locuri de spectacole. avluri.meandre spatiale. torta.décor funebru si anacronic. bufete cu polite separate prin vase in stilurile Adam. bufeturi. „Registrul ornalental antic roman” – Prezentare si exemplificari prin desen. piese de mobillier Vasta. palmeta. satiri). tridentul lui Poseidon. vase pt baut : kylix. militare. victoriile imperiale cu simbolurile caracteristice( arme. pt scris si citit din lemn. frunze simple sub diferite forme de ove.depozitare). galica. palmete. 14. flori. scaunul din trestie impletita sau dif. kantharos. scaune).elenistica. Ornamente inspirate de figura omului: faraoni.in renastere se combina cu o serie de trofee (in stilul Empire apare ca singur ornament vertical la suporturi si pedestaluri). frunze de lotus. caini. scene di natura. cathedra. cu forme asemanatoare unui fotoliu. lekytul. ghirlande si implatituri. varfuri de lance. Ornamente simbolice: scarabelul. -Figura si actiuvile omului:frontoane cu scene mitologice. himere.Prezentare si exemplificari prin desen. de la ove. Hepplewhite si Victorian). Or din arhitectura:coloane capiteluri. frunze. deci pt luat masa este mai scund si avea 3 locuri. „Registrul ornamental antic egiptean . pt dormit . discul solar inaripat. viziri. piatra. perle. Pisa cea mai importanta din interioare a fost patul „lactus”. -baza ornamentetiei romane ramane cea greaca.. berbeci. volute. angajate sau degajate(ca elem de sustinere. din viata cotidiana. grifoni.. calul. -Regnul animal:natural si fantastic vulturi. indiana).himere. ovale.Ornamente de origine vegetala:flori. solliumul. Vegetale:acantul. postamente. sportive. Masa mai inalta sau mai joasa cu picioare aproape intodeauna sculptate in nr de 1. fructe. ulciorul. rhytonul. ca lezena sau de simplu decor). Dulapurile aveau forme asemanatoare templelo. lemn. potirul – apar in formele traditionale din grecia antica. -Regnul animal: simplu si antropomorf.nuiele legate cu panglica.-Ornamentatia vegetala: supraabundenta acant. ochiul lui Osiris crucea ansata. leul. lupte. vulturul. cupa lui Esculap. tritoni. rozete. bronz de origine greco-etrusca. jiltul reprezentativ al capului familiei avand de multe ori ca elem de sustinere sau decor animale inaripate. 13. scene de lupta. piese de mobillier -este abundent si grandilocvent. cu diferite utilizari(dulapuri. „Registrul ornamental antic grec” – Prezentare generala si exemplificari prin desen si piese de mobilier Registrul ornamental grec alcatuieste cea mai mare parte a ornamenticii europene acoperind toate tipurile de ornamente. frunze si ramuri de laur si masline. denticilii. vinatoare. animale cu cap sau bust omenesc( centauri. lazi nenumarate scene mitologice.

de infrumusetare *ornamentul.Prezentare generala si exemplificari prin desen in ornamentica pe teritoriul Romaniei Pomul vietii -model traco-dacic: crenguta de brad (mobilier popular in ceramica) -varianta iraniana: arbore schematizat.rozete -motivul pasarii: porumbelul -influente ale artei culte: -dulap de peretesimetrie in ornament: pomul vietii diferite tipuri de flori. exemplificari pe desen.la culturile din zona oceaniei-spirala. pe acelasi mobilier poate sa apara acelasi motiv in interpretari diferite -motivul calului si calaretului. obiceiuri. intalnite si pe terit german -pomul vietii asociat cu animale de vanatoare -stilizare motivului lalelei. cruce realiz din scanduri de lemn -mai degraba plane nu spatiale -ornamente la obiecte funerare realizate din piatra : influentate de arta culta -coama caselor de lemn.aparitia tiparului( per renasterii. uneori asociata cu cultul lui Bachus=>kantaros.avea rol magic -initial: semne-cu rol de reprezentare -ornam de factura geometrica. prispa caselor.interpretari ale imaginilor. piese Ornamentele si simbolurile se regasesc in cultura oricarui popor. sindrile.traforat sau pictat.cu radacini bifurcate si izvor.traforat -elemente scrijelite: sec XVIII. schema formei: vasul cu flori.a aparut la popoarele arabe. Calul si calaretul -asociat apei si cultului solar -ex: biserici de lemn in Transilvania. steaua -elemente florale: boboc.de provenienta orientala 16. evidenta in tarile nordice (colectii de tesaturi. furca de tors -in arta antica. Sensul notiunii de ornament in diferite perioade istorice – Prezentare si exemplificari *ornamentul=categorie estetica. etc. coama caselor de lemn. ornam populare.regasit pe suprafata obiectului sau prin forma obiectului respectiv -avea functiune simboloca magica -in renastere – laicizarea ornamentului=>diferentierea intre ornamentul cult si cel popular (de exemplu mobilierul taranesc de sec XIX – cu ornamente biedermeier-lada) -odata cu evolutia tehnologica.-combinatii Ornamentica populara maghiara din Transilvania -motive ornamentale foarte sintetice:simboluri solare. ornamentica populara romana si maghiara . cap -apare omul asociat cu calul -omul combinat cu motivul sarpelui -reprezentare pe mobilier: cuier.-sculptare. simbolistica aparte: modalitate de relationare cu universul *ornamentul.stalpi funerari cu terminatii diferite-ierarhie bine definita a ornamentatiilor -simboluri: soarele. ansamblu cu rol decorativ. 18. prezenta a doua animale.-elemente aplicate. potaluri. luna. ornam culta-calul sub forma inorogului-inocenta 17.intalnit in trecut.Prezentare generala. reprez pe scoarte. funia -scrisul.15. pasari -varianta elenistica:porneste de la imaginea frunzei de vita de vie. etc*aparitie combinatii Omul-reprezentare naturalista sau simbolica -ex: terminatii gard.vas din care se bea. piese 8 . Ornamentul . monografiile judetelor: obiecte . “omul”. XIX: simple.definire si evolutie.simbol: stramosii cu rol de protectie -prezentare: hora. si preocupari pt studiul etnografiei-1930 -studierea artelor populare in diferite tari. ornamentica populara pe teritoriul romaniei. Teorii in legatura cu semnificatia ornamentului.Prelucrare: –pirogravare. egipteni.pictura. rozeta la baza. parti ale corpului: mana. „Registrul ornamental bizantin” – Prezentare si exemplificari prin desen. Motivele ornamentale: “pomul vietii”.Ornamentica populara in cadrul diferitelor tari si culturi. lalea -dispunere: stalpi. porturi populare. reprezinta microcosmosului uman*imagine simbolica de multe ori pe monumente funerare.margarete -piese de mobilier de sedere-f solara. nu cel inventat de chinezi in antichitate). “calul si calaretul” in ornamentica populara . cusaturi.apare editarea: difuzare elemente de tip clasicist de exemplu fratii adams(anglia) -dezvoltarea industrializarii=>dezv ornamenticii populare: sec XIX nasterea Arts&Crafts -in 1870 apare studiul ornamentatiei populare si gasirea valorilor specifice. ceramica: exemple: Porti Maramures(vita de vie). asociat cu varianta iraniana=> varianta : vas cu flori + pasari*pomul vietii=pomul cunosterii. icoane.-traforare. va pierde din sensul initial -ornamente florale pe cahle(sobe). ochi. Bis de lemn.ideea protectiei sirului de stramosi.hota stilizata. broderii).

pasari -ornamentatie scandinava: sarpe. intalnite atat in arhitectura cat si la mobilier: a)galerii de monstrii si animale de cosmar. forme variate simetrice. antisimetrice si asimetrice. frunza de stejar/ghinda (la scenele de vanatoare). scene ale vietii cotidiene.Multe influente. vultur. a unor banci cu spatar. scene traditionale crestine din bizantSculpturaregi. delfini. piese Ornamentica gotica alcatuieste un sist unitar inchegat. nefireasca intro perioada de timp s-a interzis reprezentarea omului mai ales a sfintilor. rozeta. inalti prelati. filosofi antici. caract zonelor Franta. al demonilor de trebuiau exorcizati b)animale si pasari cu gaturi incolacite. rozeta. serpi incolaciti. motive si culori 9 . normanda. centauri motivul pasarilor cu gaturile rasucite se gasesc pe fildesurile sculptate origiunare din Sania musulmana animalele cu un singur cap si corp dublu constituie unul din motivele clasice ale artei orientale transmise occidentului prin intermediul tesaturilor pastrate in tezaurul bisericilor c)motive ornamentale geometrice. crinul. sirene. denticuli. dar mai tarziu au devenit permanente si ereditare. floarea de crin (simbolul casei regale). rozeta geometric construita. frunza si tulpini de vita de vie (gotic francez). frunza de scaiete (gotic flamboaiant). stilizari prin geometrizare stricta ale unor motive vegetale ornamente paleocrestine. Flandra. Au evoluat motivele geometrice marunte. s-au supus unor reguli stricte de compozitie. palmeta. niciodata repetata. negustoria. monstri Figura umana: capete incoronate. spicul de grau. frunza de stejar -elem preluate din arhit: coloane simple.Ornamente din regnul animal: apar insemnele de breasla diferentiate – semnele heraldice. constr cu compasulOrnamente de factura vegetala: frunza de acant (stilizata in flacara. trandafirul. De-a lungul celor 3 secole parcurge o evolutie vizibila rafinandu-se si complicandu-se inainte de a se supune influentei renasterii si deci ornamentului de tip clasic.Prezentare si exemplificari prin desen. masline.Ornamentele: ogiva. frunze stilizate de stejar sau vita de vie e) de origine celtica. zone de medalioane cu personaje(din mituri sau reprez din viata curenta) -elem de factura araba -elem de factura antica-greaca: frunza de acant. antrelacuri. elefanti. armonios. rozeta. “Registrul ornamental gotic” – Prezentare si exemplificari prin desen. Simone Martini) 20. figuri mistice. elem de arh in acelasi timp elem esential. scene cotidiene: munci agricole. zig-zag simplu. leuronulOgiva.mai plata (tip Tudor) sau mai elansata. mestesugurile. capiteluri si arce semicirculare -in combinatie cu ornamente de factura zoomorfa. asigurand in acelasi timp o puternica originalitate. cocori. vita de vie. palmeta. maestri constructori. fiare luptandu-se. pestii. pasari. picturile reprez scene si precepte biblice. “Registrul ornamental romanic” . apare la partea sup a dulapului gotic german. mistreti. patratele. sfinti locali. 19. paunul. balaur. fol la decorul tabliilor mobilei. .dublu si multiplu.Faldul(=serviette) decoreaza aproape numai tabliile mob. Germania. moartea si alegoriile ei. cerbi. dinti. lupi. impletituri. iedera). canelate sau crustate. sunt spiralele si nenumaratele antrelacuri cu frunze. palmetelor si a frunzelor de laur si maslin. linii fine subtiri.meandre simple si complexe. vita de vie. ceremonioasa. vikinga. si scene militare mai ales cele din cruciade g)blazoane si embleme: la inceput blazoanele erau instabile si compuse dupa fantezie. sculpturile. romburi. dragoni si capete de cal f)elem ornamentale devin si cortegiile de inalti prelati. Influente elenistice prin prezenta acanturilor. ca simbolism al raului. Franta sau de la populatiile migratoare -ornamente de tip celt: curbilinii(crucea celta). Crestinismul aduce in ornamentica bizantina simbolurile: porumbelul. scrieri. ornamentarea montantilor. AngliaRozeta geometrica. Repezentarea fiintei omenesti era tipica: absracta. trifoi cu 4 foi. Estetica sculpturii precede renasterea picturii (Giotto. sarpe. regine.insoteste ogiva. arabescuri. vanatoare Registrul ecorativ cuprinde o gama variata de ornamente. echilibrat. rigida. puncte mici de diamant. a bufetelor. pisici. modelarea partii sup a baldachinelor. modele geometrice pt crestaturi d)ornamente vegetale: acantul.exemplu: coloana care sprijina pe spatele unor caprioare -personaje umane: activitati curente. grifoni. antrelacuri -ornamente de inspiratie nordica:animale. frunza de patrunjel. faldul. perle. Tarile de jos. Influente orientale se manifesta prin rozete. leu. pers din biblie. germanica si bizantina. donatori. mielul.piese -ornamentatie foarte bogata -influente din diferite zone: populatiile bastinase: celti-Anglia.

cais. curba ornamentala (tipic arabesc) . cercul.compozitia asimtrica.fantezia si natura-ornamentatia -este mai delicata si mult mai bogata ca la baroc . linii –franghia -perle si masline -punctul de nisip.alge. prajitura -poligoane simple si stelate -antrelacuri 2. siraguri de perle. diamant. pictura( in Germania si in arhitectura) -s-a manifestat mai intai in Franta (Ludovic 14 – Palatul Versailles)-in prima etapa rococoul se def. bobul de grau(fertilitate) 22. exemplificari prin desen. con de pin(simbolul virilitatii).importanta partilor: radacina= pamant. frunza de stejar.Galle. coroana=atinge cerul -sacru.motive . formele au evoluat de la sine plecand de la contextul baroc dar detasandu-se de el-arta se defineste prin insolenta . crengi inflorite.a chochiliilor. piese *simetrie.tentacule: medusa. capitelurile si arcele semicirculare in plin cintru i)ornamente simbolice crestine: simbolurile divinitatii sunt: paunul. flori de camp(buchete). mar . Galle.sunt folosite motive ornamentale de tip repetat *medalioane ovale.ornamente de factura vegetala sau zoomorfa .tablie pat-fluture. linii sinuoase. mielul. despre compozitie. “Registrul ornamental roccoco”. vegetale. rizantema(familia imperiala japoneza). -motive : pasari. 21. acareturi asimetrice si volute -se practica mult marchetaria.lebada (+clasicismul rus). palmier si trifoi-flori: crin(simbol regal ).trimitere la pomul vietii -arbore peren=nemurire. trandafir salbatic sau cultivat. 23. inspiratii din cochiliile de scoici . ovoidulspre sfarsit –cariatide. echilibrata si armonioasa .geometrice: patratul. pagan si crestin.Prezentare. exotismul. feriga. ca un nou tip de ornament care genereaza decoratiuni inovatoare pt interioarele palatelor unde domina indrazneala. ananas. pesti. crabi. motive vegetaleReprezentari stilizate sau apropiate de forma naturala:-arbore. laleaua. credinta in fiinte supranaturale. bronzare.a concretiunilor-apare in decoratia interioara in Europa la inceputul sec. ghinda. palmeta. frunza de maslin.preluari din arta japoneza . vulturii si pestii -simbolul impuritatii: tapul -simbolul satanei: aspida -simbolurile ispitei: sarpele si sirenele -simbolurile cosmice: sagetile. floarea soarelui.orhideea. sepia . trunchi=axul.sarpele (+in antichitate).Gaillard. motive din natura respectul pt spatiul liber al compozitiei si pt frumusetea liniei. piese -“rocaille”= imitatia grotelor. porumbelul.-fructe: struguri.florale (orhideea/magnolia/trandafirul/irisul). volbura. aurire. par. linii sinuoase . in spirala. “Registrul ornamental art noveau”.suprafete finisate cu tehnica lacuirii(China) -asimetrica .Prezentare si exemplificari prin desen. amestecul de fantastic si sacru. margareta. fluturi. Mackintosh. 10 .desenul este mai capricios dar vesel si agreabil ghidat dupa curba literelor “s” si “c” . figuri feminine. Watteau si a ajuns la apogeu prin operele arhitectului bavarian Francois de Cuvillies in special Pavilionul Amalienburg de langa Munchen. sensul notiunii de ornament in art noveau “Registrul ornamental art deco”. viata dupa moarte(lemnul de chiparos) -arbore cu frunze cazatoare=regenerare -frunze:de acant. iedera( simbolul prieteniei la greci si romani).18 .Prezentare si exemplificari prin desen. corali.ornamentul integrat in structura .trandafirul. -stilul se pare ca a nascut o data cu lucrarea lui Pierre Lepautre care a introdus stilul arabesc in arhitectura de interior a palatului de la Marly si cu picturile lui Jean A.populare : vrejul. canelate sau crestate. margarita. soparla-suvita de par. in loc de sculptura se folosesc aplicatii de bronz aurit iar in lo9c de furniruire se folosesc . legatura. intimitate si refuzul teatralitatii care dominase stilul barocului in special in artele decorative mai apoi se extinde la sculptura . vopsea alba. florile pomilor fructiferi.inspiratie din scris. vita de vie(pomul vietii de factura elenistica). compozitie Art Nouveau -1900 –forme stilizate.insecte (pt forme si jocul de culoare)-paianjeni. caracatita. de papirus si lotus.“coupe de fouet” (lovitura de bici) . sinuoase.motive geometrice simple: -puncte. ondulate. Guimardlinii curbe. “Registrul ornamental clasic” . culori deschise lacuire cu efecte de umbrire sau nuantarea prin fierbere sau ardere cu nisip incalzit *tapiterii din matase sau goblenuri artistice1.h)ornamente inspirate din arhitectura – coloanele simple .Prezentare si exemplificari prin desen. in forme variate de scoici . ghirlande de flori si frunze. zodiacele In toata ornamentica romanica predomina bustul miraculosului. echilibru . baghete si sipci decorative *finisarea: ori in culoarea lemnului. rotunde.

6. embleme militare.-cu toate ca obiectele art deco nu erau produse in serie aveau caracteristici de produse in masa cum ar fi:simplicitate. forme si volume pline de miscare si framantare. abanos.motive . tablii) -ghirlande. cartuse. punctul de diamant. ornamente cu furnire din lemn de palisandru. piese 1. cu dimensiuni si forme largi. centauri 5. cupola lauri (pavilionul). pilastri. personaje mitice. toate tratate liber si fluent. ornam derivata din alte domenii-figura si corpul omenesc:masti.dragon cu aripi. laur. Stilul Ludovic al XIV-leaAcest mobilier are un caracter pur decorativ. coloane.Sezession. cu floare decorativa. contraste de culoare. motive geometrice: toate elem decorative . Se foloseste tapiteria fixa. retine tendinta de abstractizare si repetitie a formelor dar trece la forme mai curate. ornamentica animala: scoici. socluri profilate. Ornamentele sculptate sunt mai fine si in majoritate acoperite cu aur. lumina difuza. .masa. creneluri semirotunde3.repetitie invariabila. fetele sertarelor. atlanti2.embleme. . capiteluri. mobilier si bijuterii .inspiratie din egiptul antic . arabescuri4. mahon. Suprafetele mobilei se acopera cu esente nobile (palisandru.geometric. dominand “motivul rocaille” alcatuit din scoici diferite. Oranmentele stilului Regence sunt preluate de la stilul Ludovic al XIV-lea.plastic. Barocul Francez are patru perioade distincte: barocul timpuriu – timpul domniei lui Ludovic al XIII-leabarocul de tranzitie – timpul domniei lui Ludovic al XIV-leaRegence – stil de tranzitie – in timpul minoratului regelui Ludovic al XV-leaRococo – barocul tarziu – in timpul domniei lui Ludovic al XV-leaStilul Ludovic al XIII-leaOrnamentul dominant este cartusul care decoreaza suprafetele plane. “Registrul ornamental Baroc” . cu ornamentatie bogata si simetrica. cu incrustatii in fildes. Motivele decorative predominante sunt cele simbolice: soarele. functional. spirala Art Deco . Barocul s-a nascut in Franta. Peste sobrietatea geometriei Renasterii se suprapun detalii excesive de suprafete si linii curbe.masinaria-stil popular intre 1920 . In mare parte adoptata din arhitectura: arcade . Barocul German este 11 .-motivul fantanii inghetate-stilului Art Deco ii este mai degraba specifica estetica masinilor reflectand importanta tot mai crescuta a obiectelor functionale zilnice.paterne geometrizate. ornamentica vegetala: acantul: conceput si prelucrat pt diferite intrebuintari (profile.etc. sticla nevada albastra si alba .Prezentare si exemplificari prin desen. figuri grotesti-mitologice sau istoriceTehnici: Cea mai mare parte a ornamentatiei e realizata prin sculptura sau incrustatie alcatuita din materiale pretioase ca: marmura. lujere cu frunze si fructe.a luat nastere din efortul de a simplifica formele curbe si motivele de factura vegetala ale Art Nouveau-ului .decoratia interioara. doua litere L intretaiate. si sidefPictura pe tablii. cu cuie din argint sau arama.tapiserie blanuri .curbilinii ale A N. fildes. Sistemul ornamental al barocului are ca suport elementele Renasterii. ornamente vegetale (stejar. maslin etc. scris.forme fluide. metale.geometric. somptuos.Van de Velde. mastile cu razele. isi primeste numele de la Expozitia de Arte Decorative de la Paris din 1925 -ia nastere prin efortul de a simplifica motivele si decoratia extrem de incarcate specifice stilului Art Nouveau din Europa pastrand tendinta spre abstractizare si repetitie insa nu si formele florale. delfini. piese Perioada barocului incepe la sf sec al XVI-lea.linii drepte/ stream line/ simetrie.pictate cu scene istorice sau mitologiceDecoratia policroma: prin pictura.metal. frontoane.fantana inghetata. “Registrul ornamental al Renasterii” .1930 in America regasit in designul arhitectural. incrustatii. vulturi. ghirandele de flori si frunze delicate.-in America stilul era numit si “skyscrapers style” datorita impactului pe care l-a avut asupra primelor constructii de tip zgarie nori din Chicagoex:Crysler Building NY – quintesentza arhitecturii art deco din america inspirat din cubism si partial din forme mecanizate 24. pe baza lucrarilor de pictura realizate de Michelangelo.floarea de lotus. materiale puse in opera geometrizat sticla.)Stilul RegenceSuprafete tratate liber. sidef si portelan. jocuri de umbre si lumini. medalioane. reprezentand o continuare a renasterii. denticuli. Stilul Ludovic al XV-leaOrnamentele specifice stilului sunt cochiliile de scoici. trandafir si liliac. figuri omenesti 25. nuc). tehnica stucului.Prezentare si exemplificari prin desen.greco-romane: ovale. aur.

Islam – scrisul imbinat cu scene. Japonia.braul face trimitere la lada rama cu tablie decoratie in relief culori. tapiterie cu valoare. latina. volute. Art Nouveau:Queen Anne – baroc englez. simetrica. Fleuronul este mugur.In Renastere – incadrari precum patratul. Piesa neogotica – scaun (material tip brocard – reluat in sec XX) – apare trifoiul Dulap gotic – structura piesei: . frunza de acant. leu). motive. lebada. Mobilier neogotic – motivul principal: arcatura. reprezentari de animale (vultur. 26. “Motive ornamentale diverse”. malteza.influentat simtitor de Renasterea si barocul Francez. capete in medalion. Ornamentatia bogata a barocului: Reprezentari umane. meandre. desen. Barocul in Olanda se dezvolta intr-o stransa interdependenta cu cel din nordul Germaniei. egipteana. “Motive ornamentale de scriere” . si anumite tipuri de litere. scoica. reprezentari alegorice. perla cu forma neregulata. Apar crucile: greaca. iedera. zeitati. China. aparand chiar si in neogotic. reprezentari rege-soare. piese In gotic apare faldul si fleuronul. Motive ornamentale provenite din scrisProvin din Evul Mediu : India. modul de acoperire a imbinarilor – butonii – cap de sticla motivul broastei testoase – ornamentica orientala 12 . scenicePiese cu fronton spart.Prezentare si exemplificare. Faldul este o draperie cutata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful