Recomandari Privind Red Act Area Unui Eseu[1]

Recomandări privind redactarea unui eseu științific

Page | 1

Eseul este o specie literară care oferă posibilitatea de a combina mai multe stiluri literare, facilitând asocierile de idei, precum și valorificarea și dezvoltarea propriului stil discursiv. Libertatea implicită redactării unui eseu permite depășirea limitelor unui domeniu permițând abordări interdisciplinare și sporirea originalității (contribuției proprii la clarificarea unei probleme).

Structura unui eseu
Introducere
În introducere trebuie delimitat domeniul (sociologie, filozofie, psihologie etc.) în care urmează a fi redactat eseul și formulată ideea care va fundamenta lucrarea. Delimitarea domeniului este foarte importantă deoarece aceasta reprezintă cadrul în care se va desfăşura construcția argumentativă, asigurând rigurozitatea acesteia, fiecare domeniu având un stil argumentativ specific. Delimitarea nu presupune în mod necesar menționarea domeniului, ea putând consta doar în specificarea modelului argumentativ ce va fi angajat în tratarea subiectului. Formularea ideii constituie subiectul propus spre a fi tratat și punctul de plecare sau justificarea eseului. Ea trebuie să exprime punctul de vedere propriu privind subiectul, într-o formă concisă și clară. Se recomandă sublinierea punctului de vedere general acceptat în tratarea subiectului sau cel enunțat de un autor anume (precizați care), pentru a sublinia delimitarea proprie față de acesta. În cazul eseurilor științifice, ideea sau opinia personală poate fi formulată sub forma unei ipoteze.

Pot fi subliniate deschiderile ce decurg din argumentația propusă precum și limitele acesteia. fie prin formularea poziției general acceptate ori a poziției particulare a unui autor și argumentul prin care vă delimitați de aceasta. putând fi ușor de verificat prin trimitere la fapte concrete. Argumentația trebuie să debuteze fie prin formularea unui enunț exprimând poziția personală și argumentul principal menit să o susțină. De asemenea. idei sau opinii ale unor autori precum și intuiții personale cu caracter pseudoștiințific pentru extinderea orizontului argumentativ și prevenirea închiderii dezbaterii de pe poziții teziste. Printre strategiile ce pot fi adoptate se regăsesc continuarea unui punct de vedere teoretic general acceptat sau al unui autor (împinegerea mai departe a teoriei).Conținutul eseului Această secțiune a eseului presupune dezvoltarea ideii sau opiniei personale enunțată în introducere. evitându-se astfel poziţiile dogmatice şi facilitând analizele viitoare. Se recomandă recursul la fapte ilustrative pentru subiectul tratat. Sublinierea limitelor este deosebit de importantă prevenind interpretările eronate prin raportare la fapte care nu corespund intenției eseului sau poziției inițiale. prin desfășurarea argumentelor menite să-l susțină. sublinierea limitelor raționamentului reprezintă o premisă prin care se poate verifica autenticitatea argumentației și originalitatea acesteia. . analiza critică a unei teorii sau a unui set de teorii și delimitarea de acestea etc. utilizarea unei teorii în alte condiții decât cele pentru care a fost proiectată. Acest lucru nu ar trebui să fie greu de realizat atâta timp cât argumentele sunt veridice. Page | 2 Concluzii La finalul eseului trebuie trase concluziile la care s-a ajuns în urma analizei. unitare. În construcția argumentației trebuie respectate condițiile logice de succesiune a enunțurilor ce vor contribui la confirmarea ipotezei analizate. În finalul acestei secțiuni este recomandat să fie subliniat în ce fel argumentul inițial se menține în picioare și susține poziția personală. demonstrând și susținând punctul de vedere.

Bibliografia și citările Fiind un eseu științific acesta necesită și o bibliografie prin care se subliniază buna cunoaștere a domeniului. Citatele trebuie să fie scurte și reprezentative. 1999). Page | 3 Succes . Rawls J. să sprijine argumentația și nu să o confirme (în caz contrar ar fi o simplă înșiruire a ce au spus alții referitor la tema respectivă). anul primei apariții a lucrării. anul ediției consultate.. Ea trebuie să se regăsească în text fie prin citări fie prin parafraze (utilizarea cuvintelor proprii atunci când se fac referiri la o teorie sau spusele unui autor). 1971. Ca modalitate de citare se recomandă forma următoare: (Autor. Bibliografia trebuie circumscrisă temei cuprinzând lucrările de referință și cele colaterale. familiaritatea temei și garanția originalității.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful