Am luat, ca de obicei, multÄ muzicÄ la mine i cÄr i nepre uite.

Chiar acum, la ora cînd scriu (noaptea de sîmbÄtÄ spre duminicÄ), ascult o casetÄ Mozart. Bijuteriile muzicale pe care le-am tot cules de prin ora ele lumii, în cursul anului 1995 (Madrid, Cape Town, Johannesburg, Salzburg, Torino, Milano, Glasgow) i pe care le-am luat cu mine, ca pe ni te talismane, a a precum acum aproape 10 ani culegeam pietricele de pe Acropole i din Cetatea Efes sînt extrem de variate i pot pÄrea, unor melomani, destul de surprinzÄtoare. Cele mai valoroase sînt reunite pe o ÄdublÄ casetÄ´, intitulatÄ ÄCel mai bun Album Clasic din lume, din toate timpurile³. Acestea con in tot ce poate fi mai frumos în muzicÄ, pe spa ii mici, cam vreo 40 de piese, de la Bach, Vivaldi, Mozart i Verdi, pînÄ la uvertura Ä1812´ de Ceaikovski (care e mai mult ÄMarseilleza³, asta da, capodoperÄ de colaj), dar i splendida Cavatina a lui Stanley Myers din filmul ÄVînÄtorul de cerbi³, reluatÄ i în ÄDragoste pentru un simplu necunoscut´. MÄ deprimÄ ÄLa mamma morta´ a lui Giordano, dar i corul gregorian ÄPater natus est nobis´, mÄ înal Ä fragmente din ÄCarmina Burana´ a lui Carl Orff i celebra i prea cîntata arie ÄNessun dorma´ din opera ÄTurandot´ de Puccini, cu Jose Carreras în prim-plan. Cînd stau pe terasÄ, în zori, bine înfofolit într-un halat de lînÄ mov, i privesc în zarea dantelatÄ cu creste înzÄpezite i brazi de un verde putred, îmi picurÄ în auz ÄFavourite Bach´, cu nu mai pu in de 16 piese de rezisten Ä: Tocata i Fuga, Badineria din Suita nr. 2, ÄRuga i-vÄ lui Dumnezeu pe toate cÄrÄrile´ (din Cantata nr. 31), Allegro din Concertul Brandenburgic nr. 4, Allegro din Concertul pentru clavecin nr. 1, Allegro Assai, din Concertul Brandenburgic nr. 2, ÄIsus, bucuria omului care îl dore te³ din Cantata nr. 147. Ce mai ascult, cu tot mai multÄ i mereu proaspÄtÄ uimire? O nouÄ variantÄ a ÄFlautului fermecat´, cu Karajan la pupitru, dar i o altÄ înregistrare cu ÄNunta lui Figaro³, pe mapa cÄreia am plÄcerea sÄ vÄd i numele Ilenei Cotruba , sub aceea i magicÄ baghetÄ a lui Karajan. InsolitÄ este caseta de ÄCîntece Nup iale´, 20 la numÄr: Händell, Albinoni, Mendelssohn, Schubert (cu ÄAve Maria´), Cesar Frank (cu ÄPanis Angelicus´), Vivaldi (cu ÄPrimÄvara´), Wagner (cu ÄMar ul Nup ial´ din ÄLohengrin´) etc. Monumental e Preludiul la ÄTe Deum´ de Charpentier, vechi de sute i sute de ani, care a devenit genericul muzical al Euroviziunii. Mai am un buchet de Mar uri Militare (Prokofiev, Verdi - Mar ul din ÄAida´, Beethoven - ÄMar ul turc´, Ceaikovski ÄMar ul slav´, Borodin .a.). Revin i arÄt cum sunÄ limbajul proceselor: e vorba de ÄMar ul turc´ al lui Beethoven, (din ÄRuinele Atenei´) nu de cel sinonim al lui Mozart. ÎncÄ douÄ Äduble casete´: un Album cu ÄCountry´ i un Album cu ÄThe best sixties´, ceea ce înseamnÄ cele mai frumoase cîntece ale anilor ¶60, perioadÄ pe care atîta lume o regretÄ. i, ca divertisment exotic, muzicÄ sco ianÄ la cimpoaie (cu douÄ cîntece religioase memorabile, care cutreierÄ Planeta de vreme îndelungatÄ) i jodlere din Tirol, adecvate peisajului. i, ca o curiozitate (de fapt, un simbol al perfec iunii în materie de editare muzicalÄ!), mÄ mîndresc cu o casetÄ aurie, cu chipul rÄvÄ it al lui Herbert von Karajan, pe care se aflÄ 9 dintre cele mai minunate mi cÄri ÄAdagio´ din muzica clasicÄ: începînd cu Albinoni, desigur, continuînd cu Bach, Vivaldi (din Simfonia ÄLa mormîntul sfînt´), ÄCanonul´ lui Pachelbel, ÄDivertismentul K. 287´ al lui Mozart, apoi Grieg, Beethoven ÄAllegretto´ din Simfonia a 7-a, zisÄ ÄApoteoza Dansului´) i Mahler, ah, dar sÄ nu uit ÄValsul trist´ al finlandezului Sibelius! ExistÄ compozitori, în vremea noastrÄ, care sÄ

H. ÄUmple i vidul!´ (Richard Wurmbrand). ÄRomeo i Julieta´. ametistul. unde candelabrele alcÄtuiesc o ÄmasÄ a tÄcerii´ ce leviteazÄ spre cer. în 1880. sÄ trec la cÄr i. Beethoven. i anume a luat-o bini or de la Hotel Concordia. cîntecul de bazÄ. Schiller (la circiuma ÄLebÄda NeagrÄ´ din Weimarul Turingiei. cîte un diamant ori o altÄ piatrÄ pre ioasÄ. asisten a ne tiind la data aceea cÄ acolo e i trupul fÄrÄ cap al lui VodÄ Brâncoveanu) i ar mai fi mers agale bunul i drÄgu ul Dumnezeu i pe la locurile de na tere. un produs cîntÄrit în aur. ÄAfrodita¶s Child´) i care a descoperit un filon cosmic. apÄrut pe lume în 1885. ÄCînd imaginea suprimÄ cuvîntul´ (Wolfgang Zoller). Îmi place sÄ spun cÄ epoca 18591885. Îmi e foarte greu sÄ trÄiesc fÄrÄ muzicÄ. pe strÄdu a negustorilor din Leipzig (Lipsca.i acoperi zdren ele´. pe Mozart.. care va rÄmîne în istorie chiar numai pentru muzica la filmul lui Zeffirelii. în înserÄri cu albÄstrimi de cearÄ. veche de la 1580). la cutia milelor. turcoazul. Lipscani. pe strÄzile întortocheate ale burgurilor austriece i germane.acolo. spre a cî tiga simpatia lui Bonaparte pentru românii lui. ci i datoritÄ cinstei lui desÄvîr ite. sÄ vÄd Revolu ia FrancezÄ. sÄrÄciei. a mai fi dorit sÄ-1 vÄd pe Napoleon la 2 decembrie 1804. Nu mai in minte dacÄ tot Mancini. e pu in cam furat (acesta o fi cuvîntul?) dupÄ un film spaniol vechi de vreo 40 de ani. safirul. Sînt un paseist. Mi-ar fi plÄcut sÄ-mi duc existen a în Europa CentralÄ a anilor 1775-1850. Altul e grecul Vanghelis (fost membru simplu al trupei în care cînta. SÄ încep cu cele cre tine: ÄAmenin area furtunii´ (Billy Graham). al românilor i-a arat palma de ogor i i-a însÄmîn at pogonul de stele. sau pe treptele Schonnbrunnului. mi-ar fi plÄcut sÄ sting lumînÄri cu halebarde sfin ite. cred cÄ da. i Demis Roussos. la fiecare petrecere.. ÄDreptul de a te na te´. dar nu m-a fi dat îndÄrÄt nici de la priveli tea dumnealui boier Radu Dudescu. acum vreo 30 de ani. pe care îl iubesc enorm.se ridice pînÄ la înÄl imea piedestalului acestor îngeri? Da. cu toate necazurile ei i cu tot sîngele curs în RÄzboiul de Independen Ä. îl divinizez . acel leitmotiv magic. fiindcÄ era adus din colonii) i care. din Bucure tii Unirii. punîndu-le pe farfurii. a compus muzica la ÄA fost odatÄ America´ . a fost vremea în care a mers Dumnezeu pe jos prin Ärile Române. cu prilejul fastuos al încoronÄrii. fÄcea surprizÄ doamnelor din înalta societate a Fran ei. dar i pe la leagÄnul lui Liviu Rebreanu. unde 1-a zÄrit i tînÄrul Gh. smaraldul. Gheorghe (unde avea sÄ se facÄ slujba de îngropÄciune pentru Eminescu. de-a dreptul tulburÄtor. dupÄ cum scrie un martor despre adolescentul peregrin prin Transilvania. Unul e Roman Vlad al nostru. ÄDin cuvintele lui Ion Plugarul´ (Ch. cu coloana sonorÄ a serialului ÄPasÄrea Spinului´. sÄ-i ating cu mîna. . sau Morricone.nu numai pentru harul lui cople itor. i trupurilor ostenite ale atîtor oameni de vazÄ. sub erve ele. cum ar fi rubinul. Dar a mai fi dorit sÄ trÄiesc pe vremea lui Eminescu. Dar. Un altul ar putea fi Henry Mancini. fÄrÄ a apuca sÄ-1 vadÄ pe împÄrat. cu care neamul acesta. adicÄ Str. care sosise la Paris. unde cei doi compuneau epigrame în metru antic. i care avea sÄ moarÄ ruinat. faimoasele xenii). demnitÄ ii cu care Äcerca bietul om a. ar fi aprins o fÄclie porfirie la Biserica Sf. pe sub bol i de biserici. ale lui Tudor Arghezi i Mihail Sadoveanu. Asachi. i presÄra zahÄr de la calea cÄ pînÄ la castel (pe criza aia. i le-ar mai fi dat binecuvîntare osemintelor lui Cuza. Goethe.

. la munte. Vara). dascÄl a numeroase genera ii de studen i. cu dedica ie. Mi-a mai trimis-aici. pe care chiar cÄ n-o merit: ÄDistinsului om de culturÄ i remarcabilului luptÄtor pentru adevÄr i dreptate. apoi ÄDemonii´ lui Dostoievski. fiindcÄ au ajuns demnitari i consilieri. Nunta. ÄPorcii´ lui Arhibald (acesta era un anume Ghi Ä Ionescu. pentru fiecare zi. ÄSÄmîn a bunÄ´ (un calendar cu pilde. Fostul ministru de Finan e. în 1923. cartea lui Florea Dumitrescu. Pre edintele american Kennedy îi spunea unui colaborator: Ä tii. o doctorie amarÄ. Corneliu Vadim Tudor. Milicescu 3 volume. dar cu problemele economice nu mÄ pot mîndri. Mitul lui Sisif. întotdeauna. Äimpresii din timpul ocupa iei´. pe anul 1996). care acum î i dau aere i nu-1 mai bagÄ în seamÄ. de la fiicele dramaturgului. Am mai luat cu mine volumul compact de ÄEseuri´ al lui Albert Camus (Fa a i reversul. mi-a scris o dedica ie mÄgulitoare. De ce? Pentru cÄ economia a fost pentru mine. adicÄ Änote de om necÄjit´). . pe care ea le primise. Omul revoltat. îmi provoacÄ dureri de cap. mÄ pricep la o groazÄ de chestii pe lumea asta. în 1940.. care a pus pe hîrtie i a publicat. Cu deosebitÄ considera ie´. cu cele mai bune sentimente de stimÄ i pre uire pentru eforturile i curajul puse în slujba progresului i binelui poporului român.´. profesoara Emilia t.Spurgeon). ÄViforul´ i ÄLuceafÄrul´. ÄMÄrturii care cer un verdict³ (Josh McDowell). legate în pînzÄ de culoarea mu tarului. apÄrutÄ în Editura Academiei. ÄCÄile stabilitÄ ii monetare´. un fel de unturÄ de pe te. De i încÄ nu m-am atins de ea. cuprinzînd dramele lui Delavrancea: ÄApus de Soare´.

ÄNumai morga lui. sub zÄpadÄ. sÄ te punÄ pe gînduri i sÄ. i alte cÄr i.D. RÄsfoiesc. S-ar putea sÄ fie adevÄrat. fÄrÄ sÄ ne dÄm seama³. fiindcÄ vine de la aristotelicul Ädoxa´). ÄSÄ dai unui evreu numele CÄlugÄru!´. Mai citesc. cele douÄ corpuri au fost gÄsite înghe ate. Dau crezare sfaturilor oamenilor i se în alÄ´. AceastÄ istorie tragicÄ ilustreazÄ comportamentul nechibzuit al unei mul imi de oameni în privin a viitorului lor etern. (DupÄ mai bine de 15 ani aveam sÄ constat cÄ acest gînd fusese Äsubtilizat din ÄJurnalul³ lui Julien Greene . Dumitra cu. ÄMarele Ban . Doamna a coborît din tren cu copilul i a dispÄrut în noapte. ToatÄ via a voi citi i voi învÄ a. vÄ voi anun a la timp». libertatea de a face ce vor stÄpînii no tri´.) Am primit de la un alt parlamentar F. DupÄ un sfert de orÄ.. Chestia este: cîtÄ cantitate de în elepciune i de spirit se înmagazineazÄ într-o asemenea fulgerare? Poate ea. Trenul s-a oprit i cÄlÄtorul.zise spi erul. bine inten ionat. intitulat ÄParadoxuri lirice´ (pluralul corect. birocra ia ar ucide jumÄtate de arÄ în cîteva zile´. cu cît via a-i mai proastÄ. ÄNe-am cucerit. i-a recunoscut gre elile´. în rÄstimpuri. dar pe care eu îl pre uiesc sincer. Era noapte i controlorul avea s-o în tiin eze cînd va ajunge la destina ie.n.N. în afara unor cugetÄri ratate i odorifere. cinstit i iubitor de arÄ. O fi gre it ea ceva. din greacÄ. a pleznit cîteva aforisme memorabile: ÄTo i mor ii dau dovadÄ de sînge rece´. care m-a mi cat peste mÄsurÄ: ÄO doamnÄ cu copilul cÄlÄtorea iarna cu trenul printr-o regiune cu zÄpadÄ din Canada. de vreme ce se vorbe te de «procesul muncii»´. pe nume Valeriu Butulescu (dacÄ in bine minte). care stîrne te repulsie unora. DupÄ cîteva zile. a avut mai multÄ libertate de mi care´. care i-a spus: «Sta i lini titÄ. bancurile sînt mai bune´. N-am prejudecÄ i. ca dovadÄ cÄ nu sînt ranchiunos.m. ÄDacÄ s-ar da aprobÄri i pentru a respira. ÄExistÄ i o lunÄ de miere . i-a spus: «Aici trebuie sÄ coborî i». Iat-o pe cea recomandatÄ pentru 17 ianuarie. pentru o repara ie». deosebitÄ.scînci ursul. dar asta intereseazÄ mai pu in. «Dar cred cÄ s-a pierdut în zÄpadÄ pe frigul acesta. ÄRoua îmbÄtrînitÄ e brumÄ´. ÄMunca. pe nume Gh.P. ÄDupÄ ce a paralizat i a ie it la pensie. un volum de aforisme.Am pomenit despre cÄrticica de pilde. cu ochii pe cer´. pentru fiecare zi a calendarului. S-a dat alarma pentru oprirea trenului. Am i eu un aforism al meu. ÄSingura solu ie de apÄrare e sÄ scriem la hotarele Ärii: « arÄ ocrotitÄ de Dumnezeu»´. Desigur. este Äparadoxe´. mai mult decît de la Platon i Aristotel la un loc. se îndeletnicea cu maximele. cugetarea cu pricina. în paralel.i înrîureascÄ destinul? Un om astÄzi uitat. ÄN-are moarte . ÄM-am împÄcat cu lumea. ÄDomnule.S. care trimitea minerii la mine acasÄ sÄ mÄ lichideze. acum . cu privire la aforisme: ÄAforismul este calea prin care unii vor sÄ intre în istoria culturii pe scurtÄturÄ´..ceilal i .S. controlorul a intrat în compartiment i a auzit îngrozit cÄ doamna coborîse deja. dînd clientului cea mai puternicÄ otravÄ´. Trebuia sÄ coboare la o sta ie facultativÄ. care nu-mi plac.S.N. în sfîr it. Ceea ce importÄ este cÄ. uneori înve i de la furnicÄ (dupÄ cum grÄie te celebra poezie nordicÄ). bÄtrînul lup de la Marea NeagrÄ. voi pentru tÄcerile voastre´. Una dintre încercÄrile lui a ie it extraordinar i. îl inea în via Ä´. în perioada 1990-1992. Noi am oprit pu in trenul. Dar femeia s-a adresat unui cÄlÄtor. ÄEu voi plÄti pentru vorbele mele. douÄ cÄr i de aforisme. o reproduc aici: ÄÎn fiecare an trecem prin ziua mor ii noastre. fiindcÄ e un om sÄrac. Trenul i-a reluat mersul. ca un colar.R. deputat F. dar cÄutÄrile au fost zadarnice.

. ÄSirenele îi ademenesc pe tineri cu iubirea. FiindcÄ ea sunÄ astfel: ÄD-lui Corneliu Vadim Tudor. CORNELIU VADIM TUDOR (1995) . GicÄ. ÄNe doare i acum Cotul Donului´. n-ai fÄcut degeaba umbrÄ pÄmîntului! Nici unul dintre mult prea arogan ii efule i ai P. pe care un Silviu Brucan. ÄMarii inocen i au permanent aer de infractori´.. Iar pe vîrstnici cu saramura´. ÄCînd tîrîtoarele nu. ca sÄ nu se creadÄ i mai importan i)..erau mÄrun i ³. Bravo.O.R. Oamenii au ajuns pe Everest´. mÄ bat gîndurile!´. nu ai încotro. ÄAjutoor. ÄZeii s-au oprit pe Olimp. care a dat valuri de sînge pentru arÄ.-ului (nu le mai dau numele. ÄDupÄ ce secretÄ o diplomÄ. ÄÎn eleg austeritatea în Austria. trebuie sÄ zbori´ etc. da¶ la noi?´. e ti deasupra lor cu douÄ capete: Capul Midia i Capul Bunei Speran e. Australia. mai ales pentru Bucovina!) are un me te ug al gîndului care scoate efecte excelente: ÄArta tulburÄ. n-ar fi capabil sÄ mi-o dea. Tot o carte de aforisme mi-a trimis i mai vechiul meu corespondent.S. Vasile Ghica: ÄS.D. nu va lÄsa ceva pe urma sa. de pildÄ. ori i-ar fi dat-o lui Lenin. Cu admira ie. admirabil om politic al acestor vremuri învolburate. poet i ziarist de mare talent. decît sÄ o stingÄ pe cea din Alexandria´.i dau pace. ÄOmenirii i-a fost mai u or sÄ scrie alte biblioteci. ÄPrin clapele acordeonului curge sînge igÄnesc´.. multe creiere se pensioneazÄ´. Acest moldovean cu douÄ nume domne ti (Vasile vine de la byzantinul Äbasyleus´.S. ÄBucurÄ-te ca îngerii! MirÄ-te ca diavolul!´. iubirea!´ se cheamÄ ea i are pe pagina de gardÄ o dedica ie.´. tiin a îngroze te´. i Ghica reprezintÄ familia noastrÄ de aromâni strÄvechi. etc. adicÄ ÄîmpÄrat´..