P. 1
46951945 Cnee Centrul National Pisa Raport 1

46951945 Cnee Centrul National Pisa Raport 1

|Views: 16|Likes:
Published by ireness

More info:

Published by: ireness on Jan 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2012

pdf

text

original

CENTRUL NAłIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

CENTRUL NAłIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE CENTRUL NAłIONAL PISA

OECD / PISA

PROGRAMUL INTERNAłIONAL OECD PENTRU EVALUAREA ELEVILOR
Programme for International Student Assessment - PISA

RAPORTUL CENTRULUI NAłIONAL Ciclul de testare 2008-2009

Bucureşti, decembrie 2010

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor CUPRINS:
1

I. Introducere OECD / PISA 2009 în România – Date de bază II. Contextul politicii educaŃionale. Specificul Programului PISA/OECD

III. Cadrul teoretic şi aplicativ al programului PISA 2009

IV. Standardele tehnice PISA şi responsabilităŃile Centrului NaŃional PISA din România V. Eşantionarea şcolilor şi a elevilor în PISA 2009

VI. Rezultate generale pentru ciclul de testare PISA 2009

VII.

Concluzii. ImplicaŃii pentru politica educaŃională

VIII.

ReferinŃe

IX. ANEXE

Pag. 2 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor I. . Introducere
Prezentul raport constituie descrierea şi documentarea etapelor principale ale administării Programului OECD PISA 2009 în România şi urmăreşte îndeaproape structura raportului ciclului anterior de testare (PISA 2006) întrucât îşi propune să evidenŃieze în special elementele de stabilitate şi elementele de optimizare a administrării la nivel naŃional a acestui program. În consecinŃă, nu este în primul rând un raport de prezentare a rezultatelor obŃinute de către elevii români participanŃi la studiul comparativ deoarece, în conformitate cu planificarea etapelor programului PISA 2009, apariŃia raportului internaŃional din luna decembrie 2010 trebuie să preceadă prezentarea publică a rezultatelor naŃionale. Programul OECD / PISA operează cu baze de date multiple şi cu seturi de informaŃii extinse, iar recomandările ConsorŃiului care proiectează şi gestionează programul din punctul de vedere tehnic vizează realizarea, de către fiecare Ńară în parte, de rapoarte separate, succesive, urmărind tratarea unor elemente şi aspecte specifice ale performanŃelor elevilor de 15 ani participanŃi la testare. Aceste rapoarte vor fi ulterioare momentului în care se vor publica primele informaŃii comparative privind performanŃele elevilor reprezentând cele 65 de Ńări participante la exerciŃiul din 20091. łările OECD participante la PISA 2009 au fost: Australia, Austria, Belgia, Canada, Chile, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, FranŃa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Corea, Luxemburg, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Suedia, ElveŃia, Turcia, Marea Britanie, SUA; iar Ńările partenere au fost: Albania, Argentina, Azerbaijan, Brazilia, Bulgaria, Columbia, CroaŃia, Hong Kong-China, Indonezia, Iordania, Kazahstan, Kîrgîstan, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Macao-China, Mauritius, Muntenegru, Panama, Peru, Qatar, România, FederaŃia Rusă, Serbia, Shanghai-China, Singapore, Taipei-China, Thailanda, Trinidad şi Tobago, Tunisia, Uruguay. Acest raport este util tuturor celor care doresc să-şi facă o imagine de ansamblu asupra etapelor obligatorii parcurse de către fiecare centru naŃional PISA, asupra standardelor tehnice de calitate implementate de către toate Ńările participante la acest program, asupra modului în care şi asupra locului de unde pot fi obŃinute informaŃii aprofundate despre elementele constitutive ale studiului, despre acele caracteristici care diferenŃiază programul OECD / PISA de alte studii comparative internaŃionale (de exemplu, studiile IEA-TIMSS, IEAPIRLS etc.). Toate aceste elemente pregătesc, de fapt, interpretarea contextuală – în cadrul specific al sistemului educaŃional românesc comparat cu alte sisteme educaŃionale din Ńările OECD şi din Ńările partenere – a rezultatelor obŃinute de către elevii români participanŃi la ciclul de testare PISA 2009. Echipa Centrului NaŃional PISA , responsabil pentru administrarea PISA în perioada 2008 – 2009, precum şi pentru redactarea acestui raport, mulŃumeşte tuturor celor implicaŃi pentru sprijinul acordat în parcurgerea etapelor obligatorii pentru ca exerciŃiul PISA 2009 să poată avea loc în condiŃiile de calitate cerute de respectarea standardelor tehnice impuse în ciclul de testare PISA 2009: membrilor grupurilor de lucru (cadrele didactice cu expertiză pentru domeniile citire / lectură, matematică şi ştiinŃe, care au activat în calitate de persoane-resursă pentru

După modelul PISA 2000, şi în ciclul PISA 2009 celor 65 de Ńări care au administrat testarea în perioada 20082009 li se adaugă un grup de 10 Ńări partenere sub denumirea de PISA 2009+, acestea administrând testarea în perioada 2009-2010, rezultatele urmând să fie disponibile după apariŃia raportului internaŃional OECD. Din cele 65 de Ńări participante la PISA 2009, 34 de Ńări sunt Ńări OECD şi 31 de Ńări sunt Ńări partenere.

1

Pag. 3 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

J. reprezentanŃilor MECTS.B.M.S.S. ai I. precum şi de returnare la centrul naŃional. precum şi elevilor care au răspuns cu interes solicitărilor complexe ale administrării în România a acestui studiu comparativ internaŃional. a instrumentelor de evaluare administrate. de administrare în condiŃiile specificate. care au îndeplinit responsabilităŃile de pregătire a testării la nivelul şcolilor eşantionate. tuturor cadrelor didactice implicate. administratorilor de test externi. 4 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . - Pag. în condiŃii optime de confidenŃialitate şi de securitate. precum şi în calitate de corectori pentru broşurile de test administrate).Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor adaptarea instrumentelor de evaluare contextului românesc. ai I. pentru deschiderea manifestată şi pentru sprijinul acordat în derularea tuturor activităŃilor implicate... a instrumentelor de evaluare.

Pregătirea cadrului legal pentru administrarea PISA 2009 în România (iunie-august 2007) . în gimnaziu. Domeniile secundare: Matematică şi rezolvare de probleme. 5 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .08. respectiv. României la PISA 2009 2. în şcoala de arte şi meserii şi.Pretestarea itemilor şi a procedurilor. în combinaŃii specifice design-ului studiului.2007. 1880 din 31. aflaŃi în învăŃământul privat acreditat şi în învăŃământul de stat.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor OECD / PISA 2009 în România Date de bază Domeniul investigat Domeniul principal în 2009: Citire / lectură. ŞtiinŃe şi tehnologie PopulaŃia-Ńintă Elevi cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi trei luni şi 16 ani şi două luni la data administrării testării.08. OMECT nr. Main study) Baza legală pentru participarea 1. Eşantionul elevilor testaŃi din România 4776 elevi respondenŃi din 159 de şcoli eşantionate pentru a reprezenta întreaga Ńară Eşantionul internaŃional al elevilor Elevi de 15 ani din 65 de Ńări participante testaŃi Instrumentele de evaluare a Un total de 13 broşuri de test (broşura deprinderilor de bază cognitivă).2007 prin care Centrul NaŃional pentru Curriculum şi Evaluare în InvăŃământul Preuniversitar îndeplineşte rolul de Centru NaŃional PISA 2009 (CN PISA 2009) Pag. conŃinând itemi din cele trei domenii. în liceu. Field trial) Testarea propriu-zisă. 915 din 07. cu durata de 120 de minute timp de lucru pentru fiecare elev testat Instrumentele de evaluare / identificare Un chestionar de mediu socio-educaŃional a variabilelor socio-educaŃionale destinat elevilor (cu durata de completare de 30-40 minute). HG nr. derulată în martie 2008 (engl. Un chestionar de mediu educaŃional destinat directorului / managerului de şcoală (cu durata de completare de 20-30 de minute) Administrarea testării Pregătirea şi administrarea Programului OECD / PISA 2009 de către Centrul naŃional a implicat trei faze conexe şi obligatorii: . derulată în martie 2009 (engl. cu aplicarea procedurilor de monitorizare şi de asigurare a calităŃii îndeplinirii standardelor tehnice PISA.

non-membre. în special privind evaluarea capacităŃilor elevilor. asociat Ńărilor OECD care au administrat testarea în anul 20002. vieŃii active sau vieții educaționale. elevii se află aproape de finalul învăŃământului obligatoriu şi. aduce la un numitor comun interesele de politică educaŃională ale Ńărilor participante prin aplicarea expertizei ştiinŃifice atât la nivel naŃional. PISA combină evaluarea unor arii cognitive specifice domeniului. Din perspectiva istoriei participării la PISA se remarcă faptul că România a făcut parte iniŃial din grupul de 11 Ńări denumit PISA+. precum citirea / lectura. iniŃiată şi proiectată împreună de către toate Ńările membre OECD la care s-au adăugat ulterior un număr de Ńări partenere. condus împreună de Ńările participante. la administrarea testării în 2006. Raportul tehnic al acestei administrări poate fi consultat pe website-ul Ministerului EducaŃiei. 6 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . la link-ul www. astfel. Contextul politicii educaŃionale. www. când au participat 43 de Ńări. procesul de evaluare. Pentru a instrumenta această viziune. prin ambele etape obligatorii. trecând dincolo de modul în care acestea sunt tratate la nivelul şcolii (în special la nivelul curriculum-ului) şi urmărind modul în care acestea sunt utilizate. Deoarece este parte a unui program continuu de raportare. pretestarea din 2005 şi administrarea propriu-zisă din 2006. cu informaŃii despre mediul de provenienŃă al elevilor. fie că se vor confrunta curând cu piaŃa muncii. iar în anul 2009 au participat 65 de țări (34 Ńări OECD şi 31 Ńări partenere). anunŃat prima dată în publicaŃia anuală a OECD. despre modul în care aceştia abordează procesul de învăŃare. despre percepŃiile lor cu privire la mediul în care învaŃă şi despre familiarizarea lor cu computerul. În 2003. pot fi măsurate unele dintre competențele-cheie (majoritatea cunoştinŃelor.ro. PISA a luat naştere datorită necesităŃii de a obŃine informaŃii sistematice şi demne de încredere privind rezultatele educaŃionale din diferite Ńări. precum şi pe website-ul CNEE.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor II. Tineretului şi Sportului. 2 Pag. Cercetării. PISA operează în cicluri de testare. cu scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiŃi elevii de 15 ani să facă faŃă provocărilor societăŃii cunoașterii. matematica şi ştiinŃele.edu. puse în practică în sarcinile şi provocările vieŃii de zi cu zi (pregătirea pentru învățarea pe tot parcursul vieții). deprinderile și atitudinile dobândite până la această vârstă reflectă abilitatea elevilor de a continua să înveŃe de-a lungul întregii vieŃi prin aplicarea a ceea ce au învăŃat în şcoală în afara acesteia. Programul OECD PISA îşi asumă o abordare extinsă a evaluării cunoştinŃelor. Vârsta de 15 ani este aleasă deoarece. Cunoștințele. de asemenea. România a participat.edu.ro. unul dintre scopurile PISA este de a monitoriza tendinŃele performanŃei de-a lungul timpului. la a doua administrare. PISA se constituie ca o parte importantă a unui program continuu al OECD de monitorizare a rezultatelor învăŃării şi de raportare pe baza indicatorilor educaŃionali. Specificul Programului OECD PISA Programul pentru evaluarea internaŃională a elevilor (Programme for International Student Assessment – OECD / PISA) este o evaluare standardizată internaŃional. deprinderilor şi atitudinilor) dobândite în cei aproximativ zece ani de educaŃie instituŃionalizată.rocnee. deprinderilor şi atitudinilor care reflectă schimbările curente din sistemele educaționale. evaluându-şi propriile alegeri şi luând decizii personale în legătură cu opŃiunile lor. fie că îşi vor continua studiile. precum şi ai modului în care operează sistemele educaŃionale. au participat 57 de Ńări. în majoritatea Ńărilor OECD. cât şi la nivel internaŃional. prima administrare fiind în anul 2000. Education at a Glance. în 2006. la începutul anilor ‘90. OECD a construit un set de indicatori ai resurselor umane şi financiare investite în educaŃie. la cea de-a treia administrare. au participat 41 de Ńări.

Pentru fiecare domeniu se construieşte câte o scală continuă pe care sunt reprezentate prin scoruri atât nivelurile individuale de performanŃă. Rezultatele elevilor sunt. Asigurarea măsurilor specifice de respectare. în special prin participarea Ńărilor participante la procesul de construire şi de revizuire a unităților și a itemilor. aşadar. aceasta se distinge prin următoarele caracteristici: 1. începând cu anul 2000. apoi. În cadrul PISA sunt investigate deprinderile de bază din trei mari domenii: citire / lectură. la matematică şi la ştiinŃe. practic. pe rând devenind fiecare. de către elevi. asociate cu factorii de mediu educaŃional. Din perspectiva proiectării programului OECD / PISA. ci performanŃele celor testaŃi sunt definite prin serii succesive de grade de stăpânire a domeniului respectiv. cât şi distribuŃia performanŃelor populaŃiei testate. Apropierea itemilor de atitudine de cei cognitivi a făcut posibilă urmărirea unor arii specifice. Important este faptul că nu există un singur scor-limită care să diferenŃieze între cei “alfabetizaŃi funcŃional” şi cei “nealfabetizaŃi”. cu accent pe interesul elevilor pentru studiul ştiinŃelor şi pe modul în care aceştia percep investigaŃia ştiinŃifică. broșura cognitivă completată de fiecare participant la testare este finalizată printr-un scurt chestionar privind lectura pentru școală în care se solicită respondenților informații despre frecvența lecturii diferitelor tipuri de texte și despre frecvența diferitelor sarcini de lucru în context școlar. în toate materialele folosite pentru testare. la finalul învăŃământului obligatoriu. în 2006. aşa numitele alfabetizări la citire / lectură. Este evaluată. pe tot parcursul vieŃii. de a participa pe deplin la viaŃa socială şi economică şi de a învăŃa continuu. 7 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . a învăŃării ca proces. Domeniile de evaluat sunt definite în următorii termeni: conŃinutul sau structura cunoştinŃelor pe care elevii trebuie să le dobândească în fiecare domeniu. procesele necesar a fi performate. contextele în care sunt aplicate cunoştinŃele şi competenŃele vizate.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Caracterul de “program de testare” este dat de structura ciclică a investigaŃiei. ci ceea ce ştiu şi pot face elevii în mod real. Fiecare administrare PISA are în vedere toate cele trei domeniile investigate. ştiinŃele. Aceasta implică faptul că PISA nu investighează modul de performare a unui anumit curriculum şcolar. Complementar domeniului cunoaşterii testat cu precădere în fiecare ciclu de evaluare. respectiv. “domeniu principal” şi. 2. a dimensiunii culturale şi lingvistice. procedurile de eşantionare a școlilor și a elevilor şi procedurile de administrare a testării la nivelul școlii. în 2000 domeniul principal a fost citirea / lectura. iar în 2009 din nou citirea/lectura. mathematical literacy şi scientific literacy). În PISA2009. au fost culese şi informaŃii privind atitudinile şi abordarea. Astfel. “domeniu secundar”. în 2003 matematica. Implementarea mecanismelor de asigurare a calităŃii vizând procesul de traducere a instrumentelor de evaluare. reading literacy. precum şi abilitatea lor de a reflecta activ asupra propriului proces de cunoaştere şi asupra propriilor experienŃe de învăŃare. Pag. matematică şi ştiinŃe (engl. capacitatea tinerilor de 15 ani de a-şi utiliza cunoştinŃele şi capacităŃile dobândite pe parcursul şcolarităŃii obligatorii pentru a face faŃă provocărilor vieŃii adulte. În PISA există o abordare inovativă a atitudinilor elevilor faŃă de domeniul principal investigat în respectivul ciclu: întrebările care au în vedere aceste aspecte au fost contextualizate în partea cognitivă a testării – broşura elevului. stabilită a se derula la un interval de trei ani.

PISA construiește procesul de evaluare pe un model dinamic al învăŃării pe parcursul întregii vieŃi. Pentru ciclul de testare PISA 2009 cadrul de referință este publicația OECD PISA 2009 Assessment Framework. Un alt exemplu: pentru a înŃelege şi a evalua recomandările ştiinŃifice cu privire la siguranŃa alimentelor. 2004) şi sunt disponibile şi în formă electronică pe website-ul PISA: www. Raportul internațional al acestui ciclu de testare este publicat sub forma a două volume: OECD (2007) PISA2006 Science Competences for Tomorrow’s World. cât și pe piața muncii. în momentul alegerii unui produs pentru consum.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 3. 8 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Reading. 1. deprinderile şi atitudinile elevilor la această vârstă. 2.org. detaliază și aprofundează descrierea și definirea competențelor- Pag. un adult va avea nevoie nu numai de anumite informaŃii de bază despre compoziŃia nutrienŃilor. Toate publicațiile menŃionate. de “cultură” a consumatorului în acest caz – este utilizat pentru a sintetiza acest viziune pragmatică şi funcŃională asupra cunoştinŃelor şi deprinderilor esenŃiale în viaŃa de zi cu zi în societatea contemporană. dar nu este constrânsă de numitorul comun al curriculumului naŃional. 1999) şi The PISA 2003 Assessment Frameworks – Mathematics. 188 p. Vol. Conceptul de “alfabetizare” – cu sensul de achiziŃie a deprinderilor de bază. construite continuu de-a lungul întregii vieŃi. Pentru ciclul de testare PISA2006 cadrul de referință este publicația OECD (2006) Assessing Scientific. care extinde. 2010. evidențiind în timp tendințele de performare. deşi evaluează cunoştinŃele elevilor. 2001) şi Learning for Tomorrow’s World: First Results from PISA 2003 (OECD. Începând cu cel de-al doilea ciclu de testare. precum şi experienŃa elevilor în rezolvarea problemelor lumii reale. capabile să optimizeze atât înŃelegerea globală a funcționării sistemelor educaŃionale. în care noile cunoştinŃe şi deprinderi necesare pentru adaptarea cu succes la o lume aflată într-o continuă schimbare sunt dobândite. Key Competencies in Reading. la fel ca şi publicaŃiile prezentate la capitolul de RefernŃe ale prezentului Raport pot fi descărcate de pe website-ul oficial al OECD. există sarcini de lucru care vizează înțelegerea textelor dintr-un manual de utilizare a unui aparat sau dintr-un certificat de garanție. dar va trebui să fie capabil să şi aplice aceste informaŃii concret. and Science. PISA examinează şi abilitatea acestora de a reflecta asupra cunoştinŃelor dobândite şi de a pune în aplicare aceste cunoştinŃe. PublicaŃiile Measuring Student Knolwedge and Skills – A New Framework for Assessment (OECD. Aplicarea celei mai complexe expertize disponibile la nivel internațional în domeniul tehnologiei şi al metodologiei de tratament al datelor și de proiectare a scalelor de raportare a performanțelor. Combinarea celor trei categorii de măsuri produce instrumente de evaluare de calitate ridicată şi rezultate cu niveluri superioare de validitate şi de fidelitate / consistență. cât şi elementele specifice privind cunoştinŃele. De exemplu. rezultatele permit factorilor de decizie şi experŃilor în politici educaŃionale să compare performanŃele sistemelor lor educaŃionale cu cele ale altor Ńări. 2003) au prezentat cadrul conceptual aflat la baza primelor două cicluri de testare. Mathematics.oecd. Reading and Mathematical Literacy: a Framework for PISA 2006. Rezultate ale acestor două cicluri de testare au fost prezentate prin publicaŃiile Knowledge and Skills for Life – First Results from PISA 2000 (OECD.Analysis și Vol. PISA are în vedere în special acele elemente de competență de care elevii cu vârsta apropiată de finalul învățământului obligatoriu vor avea nevoie în viitor. – Data. atât pe ruta educațională. Astfel. pentru a evalua modul în care elevii în calitatea lor de consumatori sau de beneficiari ai tehnologiei înțeleg cu adevărat un text injonctiv. Proiectarea procesului de evaluare Ńine cont. Science and Problem Solving Knowledge and Skills (OECD. Accentul evaluării cade pe ceea ce participanții la evaluare știu și pot să facă în mod concret cu ceea ce au învăŃat de-a lungul timpului. Paris. OECD.pisa. cel din 2003. achiziŃionate.

La ştiinŃe. adaptabilitatea la situații noi. cât și în viața adultă. Caracteristica sa de bază este că a fost gândit ca un program continuu care. În continuare. tabeleor complexe. Pentru domeniul Citire / Lectură baza este constituită de cadrul de referință creat pentru pentru PISA 2000. de aceea. 9 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . rezolvarea de situații-problemă complexe şi utilizarea tehnologiilor informaŃiei pentru o varietate de scopuri. La matematică. biodiversitatea. 2006. iar evaluarea lor necesită în consecință o focalizare cross-curriculară largă. sunt traduse și adaptate principalele caracteristici ale evaluării PISA și ale ciclului de testare PISA 2009 furnizate de publicația citată. dar dezavantajul major este că induce inevitabile “compromisuri” privind elementele comune posibil a fi evaluate şi direcționează evaluarea în mod limitativ.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor cheie definite pentru ciclurile de evaluare anterioare. cu un caracter generic care sunt absolut esenŃiale în dezvoltarea elevilor ca viitori adulți capabili să se adapteze rapid cerințelor societății cunoașterii. conform practicii tradiționale. precum şi ale celor - - - Pag. Principalul scop al evaluării PISA este de a determina măsura în care tinerii au dobândit acele cunoştinŃe. Acesta este modelul curent utilizat în studiile internaționale comparative de tipul IEA-TIMSS și IEA – PIRLS. capacitățile de a construi interpretări corecte și semnificative ale unei game variate de materiale scrise şi de a reflecta asupra conŃinutului şi a caracteristicilor textului sunt deprinderi esenŃiale atât în educație. Aceste deprinderi sunt dezvoltate prin educația formală. evaluarea competenŃelor trans-curriculare continuă să fie o parte integrantă şi în PISA 2009. Acest lucru pune sub semnul întrebării utilitatea directă pentru guvernele țărilor participante la evaluare. valorizarea accentuată a conŃinuturilor curriculare prin evaluarea realizată ar produce un efect backwash negativ deoarece ar restricŃiona atenŃia către acele elemente ale curriculumului comune tuturor sau celor mai multe dintre Ńările participante la evaluare. a fi capabil de raŃiona cantitativ şi de a înțelege și a reprezenta relaŃii sau interdependenŃe sub forma graficelor. care doresc să afle informaŃii cheie privind punctele tari şi elementele inovative funcŃionale ale competențelor în contextul sistemelor educaŃionale. Aceste deprinderi includ: comunicarea eficientă. PISA nu este o evaluare trans-naŃională singulară a deprinderilor la citire/lectură. atunci când este pusă în discuŃie utilizarea deprinderilor matematice în viaŃa de zi cu zi. Utilizarea acestora în viața reală nu ține cont de aparteneța la unul dintre cele trei domenii. va conduce la dezvoltarea unei baze de informaŃii complexe pentru monitorizarea tendinŃelor din domeniul cunoştinŃelor şi al deprinderilor elevilor din diferite Ńări. care le vor fi necesare în viaŃa adultă. deprinderi și atitudini cu un caracter mai larg din cele trei alfabetizări (la citire/lectură. matematică sau la ştiinŃe. Principalele argumente pentru această abordare cuprinzătoare a evaluării competențelor sunt: Deşi achiziŃia cunoştinŃelor specifice este importantă în învăŃarea şcolară. aplicarea acestor cunoştinŃe în viaŃa adultă depinde în mod esenŃial de achiziŃia unor concepte şi deprinderi mai largi. cea non-formală și cea informală în mod vizibil trans-curricular. Opiniile specialiștilor internaționali converg în a afirma că există anumite deprinderi complexe. diagramelor. flexibilitatea în abordarea sarcinilor de lucru. la matematică şi la ştiinŃe). pe termen mediu și lung. a deŃine cunoştinŃele specifice. precum consumul de energie. La citire / lectură. actualizat și augmentat ținând cont de rezultatele ciclurilor de testare 2000. 2003. sănătatea. precum numele plantelor şi al animalelor are o valoare mai mică decât înŃelegerea reală a aspectelor complexe ale unor probleme aflate în dezbatere la nivelul întregii comunităŃi umane. este mai important decât abilitatea de a răspunde unor întrebări familiare din manualele de şcoală. pe care le au elevii de 15 ani. În context internaŃional.

Ca şi în ciclurile de testare 2000. Indicatori de tendinŃă care sunt generaŃi de natura continuă a colectării datelor şi care evidenŃiază schimbări la nivelul rezultatelor şi al distribuŃiilor. Programul OECD / PISA produce trei categorii majore de rezultate. Fiecare tip de broşură de test a fost susŃinută de un număr suficient de elevi (semnificativ statistic). de obicei aceştia nu sunt capabili de a oferi răspunsuri unor probleme punctuale de politică educaŃională pe care le-ar putea avea anumite sisteme educaționale. aproximativ 30-40 de minute răspunzând întrebărilor din chestionarul de context. În ultimii 40 de ani au fost iniŃiate şi implementate şi alte studii. La fiecare administrare a testării este testat un domeniu în detaliu. ceea ce produce deja raportări trecând dincolo de simpla comunicare a valorilor indicatorilor stabiliți. dar informaŃiile totale. instituŃia cu cel mai mare prestigiu în domeniul măsurării şi evaluării educaŃionale din Statele Unite ale Americii. complete. şi la testarea din 2009 timpul de testare pentru fiecare elev a fost de două ore. Este esenŃial de observat faptul că aceste studii anterioare generației PISA au focalizat atenția asupra rezultatelor raportate direct la curriculum şi în special pe acele părŃi ale curriculumului care sunt în mod esenŃial comune tuturor Ńărilor participante. 3. precum şi la nivelul relaŃiilor dintre variabilele şi rezultatele de la nivelul elevului şi de la nivelul şcolii. Indicatori de context care evidenŃiază modul în care deprinderile se relaŃionează cu variabile demografice. În consecinŃă. 2003. Pag. de către elevii din fiecare Ńară. OECD / PISA a dezvoltat şi un plan de analiză orientat către politica educaŃională. din perspectiva curriculumului. De aceea. precum şi elevi aparŃinând unor grupuri demografice sau sociale reprezentând contexte sociale şi economice diferite). de asemenea. cel privind mediul socio-educaŃional de proveniență a elevului. Deşi indicatorii sunt o modalitate adecvată de a atrage atenŃia asupra unor probleme importante. acele aspecte specifice unei singure Ńări sau unui număr redus de Ńări de obicei nu au fost vizate de către aceste studii internaŃionale. Ce anume face ca Programul OECD / PISA să fie unic? PISA nu este primul sau unicul studiu comparativ internaŃional al performanŃelor elevilor. economice şi educaŃionale importante. astfel încât să poată fi făcute estimările adecvate cu privire la nivelurile de performanŃă pentru toŃi itemii. 2. din rațiuni de păstrare a elementelor-ancoră de-a lungul ciclurilor de testare.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor aparŃinând unor subgrupuri demografice diferite din fiecare Ńară. ca şi de către subgrupurile relevante din fiecare Ńară (de exemplu: fete şi băieŃi. Şi în 2009 elevii au petrecut. sociale. Setul total al itemilor a fost cuprins în 13 broşuri de testare. au fost de aproximativ 390 minute acoperite prin totalul itemilor administraŃi. 2006. Indicatori de bază care construiesc profilul cunoştinŃelor şi deprinderilor elevilor de 15 ani. 10 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . în special cele proiectate de către International Association for the Evaluation of Educational Achievement (IEA) şi de către Programul de Evaluare a Progresului EducaŃional (International Assessment of Educational Progress (IAEP) dezvoltat de către Educational Testing Service. fiindu-i dedicat până la două treimi din timpul total de testare. în vreme ce restul de două domenii sunt testate cu o acoperire mai mică a timpului de testare. reactualizate cu ocazia fiecărui ciclu de testare: 1.

ci în termenii acelora considerate de către experți esenŃiale pentru viaŃa adultă. acesta este în mod normal momentul apropiat de finalul perioadei iniŃiale de şcolarizare de bază în care toŃi tinerii urmează un curriculum comun larg. în acest stadiu. să fie derivate utilizând intermediari (engl. PISA nu este restricŃionată de numitorul comun a ceea ce a fost în mod specific predat. acestea vizează mai puŃin. Este utilă determinarea. cu actualizări la fiecare trei ani face posibilă monitorizarea regulată şi predictibilă a progresului în atingerea obiectivelor de învăŃare cheie de către toate Ńările participante. A Framework for PISA 2006. Aceasta este caracteristica fundamentală a programului OECD / PISA. pe care OECD îl defineşte astfel: “CunoştinŃele. Regularitatea sa: angajamentul de a acoperi mai multe domenii de evaluare.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Programul OECD / PISA are o abordare diferită de cea a studiilor anterioare. proxies) precum nivelul de educaŃie dobândit (nivelurile ISCED – International Standard Classification of Education). PISA nu exclude cunoştinŃele şi înŃelegerea bazate pe curriculum.”3 Până în prezent. precum şi echiparea oamenilor pentru a deveni persoane 3 OECD (2006) Assessing Scientific. Mai mult. deprinderile. la care s-au adaugat ulterior țări partenere). ci le testează în special în termenii achiziŃiilor acelor concepte şi deprinderi largi care permit aplicarea cunoştinŃelor dobândite în contexte cât mai apropiate de viaŃa reală. Şi tot în mod tradiŃional. acele deprinderi necesar a fi dezvoltate în fiecare domeniu pentru a fi utilizate în viaŃa adultă. competenŃele şi alte atribute întrupate în indivizi. estimările capitalului uman au tins. Sunt focalizate chiar mai puŃin pe competenŃele cu un caracter mai general. în cadrul diferitelor discipline școlare. socială şi economică. PublicaŃie OECD. p. a măsurii în care tinerii şi-au dobândit cunoştinŃele. inclusiv pe rutele individualizate de învăŃare pe care le-ar putea urma. din mai multe puncte de vedere: Originea sa: se constituie într-o iniŃiativă a guvernelor (iniŃial Ńările OECD. Curriculumul şcolar este în mod tradiŃional construit în mare măsură în termenii corpus-ului de informaŃii şi de tehnici necesar a fi stăpânite de către absolvenții diferitelor niveluri de învățământ. Atunci când interesul cu privire la capitalul uman este extins pentru a include atribute care să permită participarea democratică şi socială deplină în viaŃa adultă. în cel mai bun caz. deprinderile și atitudinile care îi vor ajuta în viitor. cuprinzătoare este în mod special semnificativă în lumina preocupării multor Ńări pentru dezvoltarea capitalului uman. învățat sau evaluat în şcolile din Ńările participante. - - - Acest accent pus pe stăpânirea conceptelor largi. rezultatele răspunzând intereselor de politici educaŃionale ale acestora. sau pentru educaŃia pe parcursul întregii vieŃi. Pag. CunoştinŃele. care sunt relevante penru bunăstarea personală. 11 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . în cadrul ariilor curriculare. pentru a rezolva probleme şi pentru a aplica ideile şi înŃelegerea unor situaŃii întâlnite în viaŃa reală. De vreme ce majoritatea tinerilor din Ńările OECD îşi continuă educaŃia iniŃială şi după vârsta de 15 ani. deprinderile și atitudinile testate: acestea nu sunt definite în termenii numitorului comun al curriculumului şcolar naŃional. Grupul de vârstă vizat: evaluarea tinerilor aflaŃi către finalul educaŃiei obligatorii în majoritatea țărilor participante oferă o imagine utilă asupra performanŃei sistemelor educaŃionale. 11 şi următoarele. Reading and Mathematical Literacy. dezvoltate transversal.

Aceste sarcini de lucru complexe necesită redactarea unor răspunsuri scurte. unele elemente fiind precizate mai bine. a deprinderilor și a atitudinilor celor aflați către finalul învăŃământului obligatoriu PISA examinează gradul de pregătire a tinerilor pentru viaŃa adultă precum şi. de exemplu. Pag. adică testate cu precădere în fiecare ciclu de evaluare. În cazul sarcinilor de lucru mai complexe din PISA elevilor li s-a solicitat să reflecteze asupra materialului prezentat şi să evalueze diferite aspecte ale acestui material. din 2003 și din 2006 se vor compara cele două cadre de referinŃă citate4. Pentru PISA 2009 Cadrul de referinŃă 2009 corespunzător continuă abordarea funcŃională a domeniilor evaluate şi. pe rând. altele primind accente sau nuanŃe în plus deoarece domeniile au devenit. într-o anumită măsură. Această perspectivă asupra rezultatelor educaŃionale este necesară dacă se doreşte încurajarea şcolilor şi a sistemelor educaŃionale pentru a se concentra asupra provocărilor lumii contemporane. Am încercat să combinăm şi să adaptăm informaŃii provenind din aceste surse întrucât Programul OECD / PISA are deja o “istorie” şi foarte multe dintre elementele descrie sunt recurente. de asemenea. PISA 2006 şi PISA 2009). “principale”. devenind astfel necesară explorarea lor în profunzime. referinŃele de la finalul raportului constituie sursa primară de informare. definiŃiile au rămas constante. Pentru cei interesaŃi să refacă această “istorie”. Acest tip de participare solicită mai mult decât capacitatea de a îndeplini sarcini impuse extern. unele de opinie și de argumentare. PISA 2003. 4 Textul prezent este o traducere liberă şi o adaptare a elementelor de bază prezente în cele patru cadre de referinŃă disponibile (PISA 2000. 12 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . de către un angajator. vor fi evaluate acele cunoştinŃe şi deprinderi care permit participarea individuală activă în societate. Pe măsură ce au fost administrate evaluările.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor care învaŃă pe parcursul întregii vieŃi. deşi în formulate inițial în termeni generali. Prin testarea directă a cunoştinŃelor. Pentru definiŃiile active în evaluările din 2000. predominante în PISA. pregătirea pentru implicarea în procesul de luare a deciziilor. eficacitatea sistemelor educaŃionale. inadecvarea acestor intermediari utilizaŃi până în pezent devine şi mai evidentă. Perspectiva evaluării fiecărui domeniu în PISA Încă din 1997. Participarea activă înseamnă. au fost construite cele trei definiŃii specifice ale domeniilor evaluate în PISA. AmbiŃia acestui program ciclic de testare este de a evalua performanŃa în relaŃie cu obiectivele fundamentale ale sistemelor educaŃionale (aşa cum sunt acestea definite de către societate). și nu pur şi simplu bifarea răspunsurilor corecte ca în cazul itemilor cu alegere multiplă cu o singură variantă de răspuns corect. şi nu în relaŃie cu predarea şi învăŃarea unui corpus de cunoştinŃe în instituŃiile şcolare. când a fost iniŃiat programul multiciclic de evaluare. în vreme ce altele sunt “rescrise” din perspectiva fiecărui nou ciclu de testare. lucrările citate reprezentând şi sursele pentru traducerea şi adaptarea de faŃă. în consecinŃă.

necesar pentru demonstrarea validității și fidelității itemilor.Directorii şcolilor din care provin elevii răspund unui chestionar cu durata de aproximativ 30 de minute investigând caracteristicile esențiale ale ethosului şcolilor lor. grafice. Cele două etape sunt obligatorii pentru toate Ńările participante. cu o durată de testare totală de două ore pentru fiecare elev.Un ciclu de evaluare este constituit din doi ani consecutivi. care oferă un profil rezumativ al deprinderilor evaluate. răspunzând unor combinaŃii diferite de itemi din cele trei domenii. cu durata de 30-40 de minute. . dincolo de termenii implementării unuii curriculum şcolar. în 2003 alfabetizarea matematică a fost domeniul principal.Sunt utilizate teste scrise. matematică şi ştiinŃe.Fiecare dintre ciclurile de testare urmăreşte în profunzime unul dintre domenii.Elevii răspund şi unui chestionar de mediu socio-educaŃional. cunoscute sau necunoscute. acoperă timpul total de testare de aproximativ 390 de minute.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor III.) descriind o situaŃie plauzibil a exista în viaŃă reală. domeniul principal. în 2006 alfabetizarea la ştiinŃe a reprezentat domeniul principal. .DiferiŃi elevi. iar cel de-al doilea acoperă administrarea propriu-zisă a instrumentelor revizuite eșantionului național reprezentativ de elevi selectați în fiecare țară.PISA 2009 este cel de-al patrulea ciclu de evaluare. pentru ca în 2009 alfabetizarea la Citire / Lectură să reia ciclul testărilor. restul timpului este alocat celorlalte două domenii. Un element-cheie în PISA 2009 îl constituie investigarea deprinderilor și a atitudinilor față de Citire / Lectură a respondenților. field trial). .Itemii sunt o combinaŃie de itemi complecși cu alegere multiplă şi de sarcini de evaluare solicitând elevului să-şi construiască propriile răspunsuri. În anul 2000 alfabetizarea la Citire / Lectură a constituit domeniul principal. existând un plan strategic pentru extinderea programului până în 2015. 13 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . diagrame. În cadrul fiecăruia dintre cele trei domenii ponderea majoră o au: stăpânirea proceselor. skills and attitudes”) considerate de către experții celor trei domenii ca fiind esențiale pentru viaŃa adultă. cu aceeași periodicitate. hărți etc. Abordarea acestor domenii se face în termenii acelor cunoştinŃe. . Itemii sunt organizaŃi în grupuri (engl. deprinderi și atitudini (“knowledge. . oferind informaŃii despre mediul școlar şi despre familiile lor în relație cu școala.clustere) pe baza unor stimuli foarte diverși (texte. - Metodele . Ciclul de evaluare . similare celor ce pot fi frecvent întâlnite în viața reală. Pag. înŃelegerea conceptelor şi abilitatea de a funcŃiona eficient și corect în situaŃii variate. în care primul acoperă pretestarea itemilor şi a procedurilor (engl. . căruia i se alocă două treimi din timpul de testare. Cadrul teoretic şi aplicativ al programului PISA 2009 Elementele de bază ConŃinutul PISA 2009 acoperă toate cele trei domenii ale alfabetizării (achiziŃia deprinderilor de bază) la citire / lectură.

Se obŃine un profil de bază al cunoştinŃelor şi deprinderilor elevilor de 15 ani.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Rezultatele .Este construită o bază de cunoaştere foarte valoroasă pentru analizele de politici specifice. . 14 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . actualizat cu fiecare ciclu de testare.Sunt identificaŃi indicatori de context care relaŃionează rezultatele elevilor şi anumite caracteristici ale şcolii.Sunt identificaŃi indicatori de tendinŃă care prezintă modul în care rezultatele se schimbă de-a lungul timpului. Pag. . în 2009 accentul fiind pus pe evaluarea atitudinilor elevilor faŃă de procesul de lectură. . aşa-numitele „analize secundare” care au rolul de a identifica factori de influenŃă şi eventuale relaŃii de tip cauză-efect. precum şi pentru cercetări ulterioare.

vor intra direct pe piața muncii la finalizarea învățământului obligatoriu. într-o gamă foarte diversă de situații și pentru diferite scopuri. Cultura lecturii include o gamă largă de competențe cognitive. pentru a-și atinge scopurile. de la decodificarea de bază la cunoașterea vocabularului. provenind din culturi diferite. culture de la lecture) este preferat celui de “citire / lectură” deoarece acesta comunică mai precis unei audiențe mai largi aspectele centrale pe care le măsoară acest studiu internațional. fr. orientată de un scop și funcțională a acestei tehnici. Conceptul include. termenul de “alfabetizare” s-a referit inițial la o tehnică utilizată pentru a dobândi și a comunica informația scrisă și pe cea tipărită. Indiferent de aspirațiile lor legate de 5 DefiniŃiile şi descrierile prezentate în continuare sunt traduceri şi adaptări ale definiŃiilor preluate din cadrele de referinŃă citate. pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa la viața societății” La aceasta se adaugă aspectele legate de angajamentul în procesul de lectură. de a utiliza și de a reflecta asupra textelor scrise. și până la cunoștințele despre lume dobândite anterior de tânărul de 15 ani pe cale formală. de asemenea. pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa la viața societății. pe care o detaliază și o îmbăgățește conform evoluției teoriilor lecturii și teoriilor evaluării din deceniul parcurs: „Capacitatea individuală de a înțelege.” Termenul “cultură a lecturii” (engl. Competențele metacognitive sunt activate când cititorii se gândesc la. alții vor urma alte tipuri de studii pregătitoare pentru piața muncii. reflectarea asupra și angajarea în lectura textelor scrise pentru a-și atinge scopurile. posibil pentru a urma o carieră academică. Acest sens pare a fi doar una dintre componentele noțiunii pe care termenul de “cultură a lecturii” intenționează să o evalueze în studiul PISA: aplicarea activă. din medii sociale diverse. “Citirea” este adesea înțeleasă ca o simplă decodificare sau chiar ca o simplă citire cu voce tare.definiția PISA: Definiția din ciclul de testare 2009 pornește de la definiția din PISA 2000. în vreme ce intenția acestui studiu comparativ de evaluare este de a măsura un concept mai vast și mai profund. non-formală și informală. reprezentând tradiții sociale și educaționale foarte diferite. Reading literacy. în fine. monitorizează și își ajustează în consecință strategiile de lectură. alții. utilizarea. 15 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . ca parte integrantă a culturii lecturii: “Cultura lecturii reprezintă înțelegerea. Istoric vorbind. a gramaticii și a unor structuri și caracteristici textuale și lingvistice mai complexe. PISA evaluează o tipuri foarte diferite de elevi. Cadrul competențelor Citire/Lectură (domeniu principal în PISA 2000 și PISA 2009) Competențele de bază la Citire/Lectură sau „Cultura lecturii” .Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Caracteristicile ciclului de evaluare PISA 2009 Prezentarea domeniilor în PISA 20095 1. și elemente de competență metacognitivă: conștientizarea etapelor parcurse în abordarea textului și abilitatea de a utiliza o varietate de strategii adecvate textului și situației de lectură în momentul procesării textului. Unii dintre elevii participanți la PISA vor continua o rută educațională. având un anumit scop cognitiv. Pag.

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor continuarea studiilor sau de intrarea pe piața muncii. texte expozitive – eseuri expozitive. C. pentru a constitui un suport. de ex. cataloage.Formatul textului: elevii sunt confruntați cu următoarele tipuri de texte: A. texte argumentative – persuasive sau de opinie. grafice. formulare care au un statut și o semnificație autonome.reflecția asupra și evaluarea formei unui text Pag. reclame. explicații. definiții. texte din enciclopedii. Distribuția aproximativă a sarcinilor de lectură pe baza formatului textului în PISA 2009 este reprezentată în tabelul de mai jos: Formatul textului Procent din totalul Procent din totalul sarcinilor de lucru în sarcinilor de lucru în format tipărit format electronic Continuu 60% 10% Non-continuu 30% 10% Mixt 5% 10% Multiplu 5% 70% Procedeele de lectură (aspectele): reprezintă strategiile mentale.reflecția asupra și evaluarea conținutului unui text . ilustrate cu imagini sau cu hărți. texte injonctive – texte conŃinând instrucțiuni pentru a derula anumite acțiuni. diagrama prezentării unui model al memoriei. abordările sau scopurile pe care cititorul le utilizează pentru a-și negocia calea către / în jurul / între texte. statute. conținând informații de călătorie. de ex. un set de diagrame prezentând primul ajutor.: o scrisoare către un editor. texte continui (texte formate din enunțuri organizate în paragrafe). cu scopul de a identifica pe cel mai avantajos conform unui criteriu dat. regulamente. de ex.(re)găsirea sau localizarea informației . graficul tendințelor populației. texte mixte. reportaje de știri. de ex. argumentare etc. anunțuri. o intrare într-o enciclopedie online etc. minuta. cu semnificație independentă (complementară sau contradictorie). texte multiple: texte generate independent.formarea unei înțelegeri globale . texte narative – narațiuni. pot fi: texte descriptive – impresioniste sau tehnice. instrucțiuni pentru operarea cu un software etc.: liste. rapoarte. ca și pentru participarea lor activă în viața comunității în orice colț al lumii se vor afla. o reclamă-poster. rezumatul.: prezentarea comparativă a mai multor website-uri ale diferitelor companii. texte non-continui. D. un set de reguli. diagrame. un articol de revistă / ziar cu o explicație în proză și cu un tabel / grafic înglobat pentru ilustrarea reciprocă. tabele. rapoarte conținând secțiuni sau anexe cu grafice. B. Evaluarea elemente: constructului mental de cultură a lecturii se face în funcție de următoarele ... prezentare. index-uri.construirea unei interpretări . dar juxtapuse cu o anumită ocazie sau cu un anumit scop (demonstrație. cultura lecturii va fi importantă pentru viața lor personală. de ex.) sau legate între ele printr-o semnificație ce trebuie dedusă. harta conceptelor. postările dintr-un forum on-line. independente. o cronică / o recenzie pe web a unei cărți / a unui film. 16 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . rețete. Proiectarea sarcinilor de evaluare din domeniul Citire / Lectură a avut în vedere cinci aspecte generice: .

Integrarea și interpretarea informației implică procesarea a ceea ce este citit pentru a construi sensul / semnificația textului. Alte sarcini includ descrierea personajului principal sau a debutului unei narațiuni.). să fie incluși suficienți itemi pentru fiecare dintre cele cinci aspecte prezentare. în acest caz. fie că se realizeză prin construirea unor comparații privind gradul sau prin înțelegerea relațiilor de tip cauzăefect. sau până la recunoașterea conexiunilor dintre mai multe texte. De remarcat faptul că formarea înțelegerii globale este un proces mental necesar a fi dezvoltat în mod indepentent de natura stimulului. Gama sarcinilor de lucru vizând acest aspect al textului poate varia de exemplu de la localizarea detaliilor solicitate de un angajator într-un anunț pentru ocuparea unui post până la găsirea / formarea unui număr de telefon complex având o secvență de prefixe (de țară. complementaritate. procesarea textului pentru a formula un rezumat al ideilor principale. .) sau la găsirea în textul citit a unui anumit fapt aflat în sprijinul sau funcționând drept contraargument pentru cererea enunțată de cineva în textul respectiv (autor. persoană etc. care vor constitui și baza de raportare pentru scalele PISA 2009. personaj. În această abordare este inclusă o gamă variată de activități cognitive. De exemplu. acesta putând avea o diversitate de variante de existență. cât și integrarea sunt necesare pentru formarea înțelegerii globale. Un cititor trebuie să considere textul ca pe un întreg sau dintr-o perspectivă globală. de natura textului-sursă. datorită constrângerilor legate de timpul limitat al testării. să explice ordinea unor instrucțiuni simple sau să identifice dimensiunile esențiale ale unui grafic sau ale unui tabel. în PISA 2009 sunt urmărite sistematic: . aflate într-o anumită relație (opoziție. Multe exemple includ sarcini de lucru ce solicită cititorului să selecteze sau să creeze un titlu pentru sau o ipoteză despre text. Același proces se poate referi la mai multe informații specificate. solicitând deducerea diferenței dintre elementele principale și cel subordonate. Pag. de localitate etc. Atât interpretarea. 17 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .). Atunci când interpretează. în funcție de situația în care se află. Elevii pot demonstra înțelegerea inițială prin identificarea temei principale sau a mesajului textului sau prin identificarea scopului general sau a utilizării textului. Integrarea focalizează asupra demonstrării înțelegerii coerenței textului. Poate implica recunoașterea unei relații care nu este formulată explicit sau poate necesita o deducție mai apropiată sau mai depărtată de text (deducție urmată de raționament) privind conotațiile unei expresii sau ale unei propoziții. Astfel. În fiecare situație integrarea implică o corelare a mai multor informații pentru a construi sensul. Poate varia de la recunoașterea coerenței locale dintre două propoziții alăturate până la înțelegerea relației dintre mai multe paragrafe. identificarea temei unui text literar sau explicarea scopului sau a utilității unei hărți sau a unei imagini.Accesarea și (re) găsirea informației implică identificarea unei informații în textul suport / textele-suport și localizarea sa cu precizie. cititorul identifică presupozițiile sau implicațiile subiacente ale unei părți sau ale întregului text. fie că acest lucru se face prin identificarea asemănărilor și a deosebirilor. sau găsirea unei anumite instanțe în text sau a unui element prezentat anterior în text dar în termeni generali. o sarcină de lucru poate include deducerea conexiunii dintre două părți ale textului. acestea au fost regrupate sub forma a trei categorii mai mari. Interpretarea se referă la procesul de construire a sensului / semnificației pornind de la “ceva” ce nu este formulat ca atare în text.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Deoarece nu este posibil. succesiune etc.

Exemple de sarcini de evaluare caracteristice pentru reflecția asupra și evaluarea formei textului includ determinarea utilității unui anumit text pentru a servi unui anumit scop și evaluarea utilizării de către un autor a unor anumite caracteristici textuale pentru a atinge acel scop. să descrie sau să comenteze modul de utilizare a figurilor de stil de către un autor. a ideilor. Cititorii trebuie să găsească informații de sprijin în text și să le contrapună altor surse de informații. precum și scopul autorului. Ei trebuie să testeze mai întâi acea reprezentare mentală față de ceea ce știu și ceea ce cred fie pe baza informațiilor anterioare. utilizând atât cunoștințele generale. cât și pe cele specifice și implicând și abilitatea de realiza raționamente abstracte. cititorii trebuie să evalueze afirmațiile făcute în text în raport cu propria cunoaștere a lumii și cu propriile experiențe. a situa în opoziție sau pentru a formula ipoteze. Elevului i se poate solicita. Evaluarea gradului în care un autor reușește cu succes să portretizeze anumite trăsături sau să persuadeze un cititor depinde nu numai de cunoștințele concrete. de asemenea. și în PISA 2000. 18 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . a meșteșugului autorului joacă un rol esențial în înțelegerea standardelor inerente sarcinilor de lucru din această categorie. Aceste caracteristici. a atitudinilor aflate dincolo de text pentru a relaționa informațiile oferite de text cu propriul cadru de referință conceptual și de experiență al cititorului. fie pe baza informațiilor identificate în textul / textele citite. ci și de abilitatea de a detecta subtilitățile limbajului – de exemplu.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor ReflecŃia şi evaluarea Reflecția și evaluarea implică utilizarea cunoștințelor. sau atitudinea autorului în raport cu o anumită idee sau cu un anumit fapt. Reflecția asupra și evaluarea conținutului textului solicită citiorului conectarea informației conținute în text cu diferite cunoștințe din surse aflate în afara textului. Aceleași aspecte au constituit. să îl abordeze în mod obiectiv și să-i evalueze calitatea și adecvarea. Itemii de evaluare pot fi considerați cei care solicită cititorului să formuleze o judecată de valoare pe baza unor standarde care se află în afara textului propriu-zis. stilul tipic peentru diferite tipuri de texte și de registre joacă un rol important în aceste sarcini de lucru. înțelegerea cazului în care alegerea unui enumit adjectiv ar putea influența interpretarea. care formează baza artei. Reflecția asupra și evaluarea formei textului solicită cititorilor să se plaseze în afara textului. Cunoașterea implicită a structurii textului. De asemenea. Pentru a face acest lucru cititorii trebuie să fie capabili să dezvolte înțelegerea a ceea ce este spus și a ceea ce este intenționat printr-un text. componente ale scalelor de lectură pe baza cărora s-a realizat raportarea performanțelor elevilor participanți Distribuția aproximativă a sarcinilor de lectură pe baza aspectului textului în PISA 2009 este reprezentată în tabelul de mai jos: Pag. Adesea cititorilor li se solicită să articuleze și să susțină propriile puncte de vedere. Itemii de reflecŃie pot fi considerați cei care solicită cititorilor să-și consulte propria experiență sau propriile cunoștințe pentru a compara.

mesajele instant și blog-urile de tip jurnal. Manualele (cu text tipărit) și software-ul educațional (cu text electronic) sunt exemplele tipice de materiale generate pentru acest tip de lectură. texte informative ce pot fi citite din curiozitate.personale: biografia. căurarea unei slujbe. cât și intelectuale. biografii. Sunt incluse documentele oficiale. fie on-line. Sarcinile de evaluare tipice sunt cele din categoria „a citi pentru a învăța”. website-uri de știri și anunțuri publice care pot fi întâlnite atât on-line. . O sarcină de lectură ocupațională tipică este una care implică realizarea unor activități imediate.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Procent din totalul Procent din totalul sarcinilor de lucru în sarcinilor de lucru în format tipărit format electronic Accesarea şi (re) găsirea 25% 25% informaŃiei Integrarea şi interpretarea ReflecŃia şi evaluarea Complex 50% 25% 0% 30% 20% 20% Aspectul textului . ficțiune. Categoria publice descrie textele care se referă la activități de inters social mai larg. . Acestea includ scrisori personale. precum și informații despre evenimnte cu un caracter public.educaționale: manualul școlar. Operaționalizarea variabilelor situaționale este preluată în PISA după cea din Cadrul european Comun de Referință a Limbilor dezvoltat de către Consiliul Europei începând cu anul 1996. . 19 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . un caiet de lucru / de evaluare etc. textele asociate acestei categorii presupun un contact mai mult sau mai puțin anonim cu ceilalți. . cât și tipărite. raportul. Lectura educațională implică în mod obișnuit decodificarea informației ca parte a unei sarcini de învățare mai extinse. Deși doar unii dintre elevii evaluați vor citi cu scop Pag. De exemplu. . Această categorie include de asemenea texte ce intenționează să mențină sau să dezvolte legăturile personale cu alte persoane. scrisoarea personală. sau urmărirea unor instrucțiuni la locul de muncă. ci impuse de către profesor. Conținutul textelor educaționale este de obicei construit special cu scop de instruire. atât practice.științifice: recenzia etc. romanul etc.publice: revista presei. În mediul electronic această categorie de texte include mesajelepersonale de poștă electronică. de aceea sunt aici incluse blog-urile de tip forum. În general. Categoria personale se referă la textele care satisfac în primul rând interesele individuale. Mulți elevi de 15 ani vor intra pe piața muncii în anii următori testării PISA.Situațiile de lectură: sunt definite prin identificarea caracterului utilitar al textului și prin raportarea cititorului la acesta. ca parte a activităților de timp liber sa a celor de recreere.ocupaționale: manualul de utilizare. fie în pagina de anunțuri a unui ziar. Sarcinile de evaluare de această factură intră de obicei în categoria „a citi pentru a face”. minuta etc. reportajul etc. Adesea materialele nu sunt alese de către cititor.

. Aceste texte sunt clasificate drept publice în PISA. 20 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . PISA focalizează asupra competenței de a învăța să înveți și nu asupra celei de a învăța să citești. un fragment de text literar poate fi citit de un elev de 15 ani la ora de limbă sau de literatură maternă. Situația este utilizată în PISA pentru a defini textele și sarcinile de lucru asociate acestora și se referă la contextele și la utilizarea pentru care autorul a construit textul. aceste caracteristici sunt prezentate în tabelul următor. intelectuale și culturale. a faptelor și a instrumentelor pentru a descrie a explica și a anticipa fenomenele. Asemenea texte sunt clasificate ca educaționale în PISA. I al publicaŃiei OECD privind rezultatele acestui ciclu de testare: Citire / lectură DefiniŃia şi caracteristicile distinctive Capacitatea individuală de a înțelege. Trebuie. de exemplu regulamentele pentru cluburi.Demonstrează conștientizarea modului în care știința și tehnologia modelează mediile noastre materiale. alfabetizarea la Citire / Lectură implică și interpretarea și reflecția asupra. pentru a dobândi noi cunoștințe. În schimb. înregistrările scorurilor jocurilor pot fi întâlnite adesea și în context școlar. Ajută fiecare individ la recunoașterea rolului pe care îl joacă matematica în lume și la fundamentarea judecăților și a deciziilor de care au nevoie cetățenii Științe Extinderea cu care o persoană: . precum și a abilității de a-și utiliza cunoștințele și deprinderile pentru a face față provocărilor vieții reale constituie unul dintre scopurile fundamentale în PISA. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor matematice. este importantă includerea sarcinilor de evaluare bazate pe textele cu referire la piața muncii deoarece evaluarea gradului de pregătire a tinerilor pentru viață dincolo de învățământul obligatoriu. Distribuția aproximativă a sarcinilor de lectură pe baza variabilei situaționale a textului în PISA 2009 este reprezentată în tabelul de mai jos: Situația Procent din totalul Procent din totalul sarcinilor de lucru în sarcinilor de lucru în format tipărit format electronic Personal 30% 30% EducaŃional 25% 15% OcupaŃional 15% 15% Public 30% 40% În sinteză. 1. menționat faptul că cele patru categorii se suprapun.1. După cum remarcă unii autori. cât și acasă. Pag.Înțelege caracteristicile tipice ale științei ca formă de investigare și de cunoaștere umană. De exemplu. de a reflecta asupra și de a se angaja în lectura textelor scrise pentru a-și atinge propriile scopuri. din Vol. a procedurilor. unele tipuri de lecturi de obiecei asociate cu situații din afara școlii. iar procesul și scopul diferă probabil de la o situație la alta. pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate. precum și abilitatea de a utiliza procesul de Citire / Lectură pentru îndeplinirea propriilor scopuri în viață. Multe dintre textele utilizate la clasă în mod obișnuit nu au fost redactate pentru a fi utilizate la clasă. . de a utiliza și de a interpreta elemente matematice într-o varietate de contexte. de a utiliza. pentru a explica fenomene științifice și pentru a formula concluzii întemeiate pe date despre probleme legate de știință. Dat fiind scopul său original un asemenea text este clasificat ca personal în PISA.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor ocupațional la locul de muncă într-un orizont de dimp scurt. În plus față de decodificare și comprehensiunea literală. reprodus după Fig. totuși acest text a fost probabil scris pentru plăcerea. manualele sunt citite atât în școală. bucuria și aprecierea personală. de asemenea.Posedă cunoștințe științifice și le utilizează pentru a identifica întrebări.2 – Sinteza domeniilor evaluate la PISA 2009. În Matematică Capacitatea individuală de a formula.

sociale și globale. Alfabetizarea științifică solicită înțelegerea conceptelor științifice.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor consecință. funcțională a matematicii. evaluarea și integrarea informațiilor din texte eelctronice multiple Grupările de arii și concepte matematice relevante: • Cantități • Spațiu și formă • Schimbări și relații • Probabilități Context și Situație Scopul pentru care este construit textul: • Personal • Educațional • Ocupațional • Public Grupările de competențe definesc deprinderile matematice necesare: • Reproducerea (operații matematice simple) • Realizarea de conexiuni (reunirea ideilor pentru rezolvarea unor probleme simple) • Reflecția (gândirea matematică aprofundată) Domeniul de aplicație a matematicii. de exemplu: • “Sisteme fizice” • “Sisteme vii” • “Sisteme de pe pământ și din spațiu” • “Sisteme tehnologice” Cunoștințe despre Științe.Se angajează în probleme de factură științifică și cu idei de natură științifică. precum texte narative. Alfabetizarea matematică este legată de utilizarea extinsă. . sociale și globale. angajamentul include abilitatea de a recunoaște și de a formula probleme matematice în situații variate. elevii nu sunt evaluați privind stăpânirea deprinderilor de bază de citire. angajați și reflexivi. expozitive. precum și abilitatea de a aplica perspectiva științifică și de a gândi științific despre datele și dovezile puse la dispoziție. în calitate de cetățean reflexiv. cât și noncontinui • Texte multiple: include texte independente (cu aceleași formate sau cu formate diferite) juxtapuse cu anumite scopuri Tipul sarcinilor sau al proceselor de citire/lectură: • Accesare și regăsire • Integrare și interpretare • Reflecție și evaluare • Complexe – de ex. de exemplu: • “Investigația științifică” • “Explicațiile științifice” Domeniul cunoaşterii CompetenŃele implicate Forma materialelor – sursă: • Texte continui: includ diferite tipuri de proză. argumentative • Texte non-continui: includ grafice. 21 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . cu focalizare pe utilizarea acesteia în relație cu situații personale. Cunoștințe din domeniul științelor. de exemplu: • “Sănătatea” • “Resursele naturale” • “Mediul” • “Pericolele” • “Frontierele științei și tehnologiei” Pag. constructivi. formulare și liste • Texte mixte: include atât formate continui.: identificarea. focalizare pe utilizarea acesteia în relație cu situații personale. de exemplu: • Personal • Educațional • Ocupațional • Public Tipurile de sarcini de lucru și procese științifice: • Identificarea problemelor științifice • Explicarea fenomenelor științifice • Utilizarea dovezilor științifice Domeniul de aplicație a științei.

Alte sarcini de interpretare solicită înțelegerea și aplicarea categoriilor în contexte nefamiliare.8% dintre elevii țărilor OECD pot performa sarcinile de la nivelul 6 al scalei de Citire / Lectură Nivelul 6 Limita de scor inferioară 698 5 7. Sarcinile de la acest nivel solicită cititorului să localizeze și. O condiție esențială a sarcinilor de tip Accesează și regăsește de la acest nivel este precizia analizei și atenția către detalii subtile.12 – Descrierile sintetice ale celor şapte niveluri de proficienŃă la Citire / lectură. Alte sarcini de lucru nu solicită o comprehensiune detaliată a textului. pentru a înțelege o relație sau pentru a construi sensul unui cuvânt sau a unei fraze. să realizeze comparații și opoziții detaliate și precize. Unele dintre sarcinile de reflecție de la acest nivel pot solicita conexiuni. Alte sarcini de reflecțiesolicită cititorilor să demonstreze o înțelegere rafinată a textului în relație cu anumite cunoștințe familiare. în anumite cazuri. Sarcinile de lucru de la acest nivel ce implică regăsirea informației solicită cititorului localizarea și organizarea mai multor informații ascunse în text. Sarcinile pot solicita cititorului să opereze cu idei noi. de exemplu idei care sunt contrare așteptărilor cititorului sau formulate în mod negativ. cât și cele de reflecție solicită o înțelegere deplină și specializată a textului a cărui conținut sau a cărui formă nu sunt familiare cititorului. 22 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . deducerea acelor informații cu adevărat relevante din text. Cititorul trebuie să țină cont de mai multe caracteristici la compararea.2% dintre elevii țărilor OECD pot performa sarcinile cel puțin la nivelul 3 al scalei de Citire / Lectură 480 Caracteristicile sarcinilor de lucru Sarcinile de lucru de la acest nivel solicită de obicei cititorului să facă deducții multiple. Cititorii trebuie să demonstreze o înțelegere corectă a unor texte complexe și lungi al căror conținut sau a căror formă le poate fi nefamiliară. să recunoască relația dintre mai multe informații care trebuie să îndeplinească o serie de condiții multiple.3% dintre elevii țărilor OECD pot performa sarcinile cel puțin la nivelul 4 al scalei de Citire / Lectură 553 3 57. ținând cont de criterii multiple. După această scală de Citire / Lectură sunt prezentate şi scalele de raportare pentru domeniile secundare Matematică şi respectiv ŞtiinŃe : Procentajul elevilor capabili să performeze sarcinile la fiecare nivel sau peste (media OECD) 0. Sarcinile de reflecție de la acest nivel solicită cititorilor să utulizeze cunoștințe formale sau publice pentru a formula ipoteze despre un text sau pentru a-l evalua critic.6% dintre elevii țărilor OECD pot performa sarcinile cel puțin la nivelul 5 al scalei de Citire / Lectură 626 4 28. Sarcinile de interpretare de la acest nivel solicită cititorului să integreze mai multe părți ale unui text pentru a identifica ideea principală. din Vol. Sarcinile din categoria Reflecție și evaluarepot solicitacititorului să formuleze ipoteze despre un text sau să evalueze critic un text complex pe o temă nefamiliară. punerea în opoziție sau la clasificarea acestora. dar cer cititorului să se bazeze pe cunoștințe mai puțin uzuale. Această scală este prezentată în continuare (adaptarea Fig. 1. în prezența unor informații multiple și concurente și să genereze categorii abstracte necesare interpretării. Sarcinile de lucru de la acest nivel care implică regăsirea informației solicită cititorului localizarea și organizarea unor informații ascunse în text. sau există alteobstacole în text. având în vedere mai multe perspective și aplicând o înțelegere sofisticată dincolo de suprafața textului.I al publicaŃiei OECD privind rezultatele acestui ciclu de testare). puțin vizibile în text. Atât sarcinile de lucru de interpretare. Adesea informația solicitată nu este vizibilă sau există mai multe informații concurente. Pentru toate aspectele procesului de citire / lectură. Pag. Sarcinile de lucru de reflecție solicită evaluarea critică sau formularea de ipoteze. de zi cu zi.2.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Pentru raportarea rezultatelor din PISA 2009 la Citire / Lectură a fost creată o scală generală ale cărei niveluri sunt descrise în termenii caracteristicilor sarcinilor de lucru prezentate elevilor. Unele sarcini de la acest nivel solicită interpretarea semnificațiilor nuanțelor limbajului dintr-o secțiune a textului prin liarea în calcul a textului ca întreg. sarcinile de lucru de la acest nivel implică de obicei operarea cu anumite concepte care sunt contrare așteptărilor sau obișnuințelor de gândire ale cititorului. pe baza unor cunoștințe specializate. Acestea solicită demonstrarea unei înțelegeri depline și detaliate a unuia sau a mai multor texte și pot implica integrarea informațiilor din unul sau din mai multe texte. comparații și explicații sau pot solicita cititorului să evalueze o caracteristică a textului.

prin folosirea experiențelor personale și pe baza atitudinilor individuale. identificând constrângerile și specificând presupozițiile. sau realizarea unei conexiuni simple între informația din text și cunoștințe obișnuite. Ei pot reflecta asupra acțiunilor lor și își pot formula și comunica propriul raționament și propriile interpretări. Ei pot aplica această înțelegere și viziune împreună cu stăpânirea relațiilor și a operațiilor matematice simbolice și a celor formale pentru a dezvolta noi abordări și strategii pentru abordarea situațiilor noi. Ei pot selecta. precum și privind adecvarea acestora la situațiile de origine. utilizând reprezentări relaționate în mod adecvat.9% dintre elevii țărilor OECD pot performa sarcinile cel puțin la nivelul 1b al scalei de Citire / Lectură 262 Unele sarcini de lucru de la acest nivel solicită cititorului să localizeze una sau mai multe informații care pot necesita deducție și îndeplinirea mai multor condiții. înțelegerea relațiilor sau construirea sensului din cadrul unei anumite părți a textului când informația nu este evidentă și când cititorul trebuie să facă deducții simple. pot compara și pot evalua în mod adecvat strategiile de rezolvare de probleme pentru a face față problemelor complexe raportate la aceste modele. bine dezvoltate. cât și din text. Altele solicită recunoașterea ideii principale dintr-un text. având un context și o tipologie familiar.3% dintre elevii țărilor OECD pot performa sarcinile cel puțin la nivelul 1a al scalei de Citire / Lectură 335 1b 98. Sarcinile de lucru de la acest nivel solicită cititorului următoarele operațiuni mentale: localizarea uneia sau a mai multor informații independente. La Nivelul 5 elevii pot dezvolta și pot opera cu modele penttru situațiile complexe. Cititorul este direcționat în mod explicit să ia în calcul factorii relevanți atât din sarcina de lucru.De obicei textul oferă sprijin cititorului. În cazul sarcinilor de lucru solicitând interpretare. interpretările și argumentele. de exemplu o narațiune sau o listă simplă. pot generaliza și pot utiliza informația be baza investigațiilor proprii și a modelării unor situații-problemă complexe. Elevii de la acest nivel sunt capabili de gândire și de raționament matematice avansate.Elevii poziționați la acest nivel pot lucra în mod strategic utilizând deprinderi de gândire și de raționament extinse. informația solicitată din text este vizibilă și nu sunt alte informații concurente. cititorului I se poate solicita să realizeze conexiuni simple între informații alăturate. caracterizări simbolice și formale. 669 5 607 Pag.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 2 81. Sarcinile de lucru poziționate la acest nivel solicită cititorului să localizeze o singură informație formulată explicit aflată într-o poziție vizibilă aflată într-un text scurt și simplu din punct de vedere sintactic. Informațiile concurente sunt minime. de exemplu repetiții sau informații. Sarcinile de la acest nivel pot include comparații sau opoziții bazate pe o singură caracteristică a textului. precum și viziunea referitoare la aceste situații. Descrierile sintetice ale celor șase niveluri de proficiență la Matematică Nivel 6 Limita de scor inferioară Ce pot să facă elevii în mod obișnuit la acest nivel La Nivelul 6 elevii pot conceptualiza. Elevii aflați la acest nivel își pot formula și comunica cu precizie acțiunile și reflecțiile privind rezultatele. de zi cu zi. De obicei. formulate explicit în text.2% dintre elevii țărilor OECD pot performa sarcinile cel puțin la nivelul 2 al scalei de Citire / Lectură 407 1a 94. imagini sau simboluri familiare. recunoașterea temei principale sau a scopului autorului dintr-un text pe o temă familiară. Sarcinile de reflecție tipice de la acest nivel solicită cititorilor să realizeze o comparație sau câteva conexiuni între text și cunoștințe din afara textului. 23 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Ei pot relaționa diferitele surse de informație și diferitele reprezentări și pot realiza translatări flexibile între acestea.

Ei pot demonstra în mod clar și consistent gândire și raționament științific avansate și își pot demonstra disponibilitatea de a utiliza înțelegerea științifică în sprijinul soluțiilor date unor situații științifice și tehnologice nefamiliare. 2 420 1 358 La Matematică distribuția performanțelor elevilor români este următoarea: 19. Ei pot selecta sau integra explicațiile din diferite discipline ale științei sau tehnologiei și pot relaționa în mod direct aceste explicații cu diferite aspecte ale situațiilor de viață.5% se plasează la Nivelul 1. La Nivelul 2 elevii pot interpreta și pot recunoaște situațiile în contexte care solicită doar o deducție directă. 24 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .5% dintre elevii români se situează sub Nivelul 1. La Nivelul 3 elevii pot executa proceduri clar descrise. Ei pot selecta și aplica strategii de rezolvare a problemelor simple. relaționândule în mod direct cu apecte ale situațiilor din viața reală. Ei își pot construi și comunica explicațiile și susținerea pe baza propriilor interpretări. selacta și evalua dovezile științifice pentru a face față acestor situații de viață.2% la Nivelul 5. rezultatele și raționamentele. sociale sau globale. Ei pot produce scurte comunicări raportându-și interpretările. Ei pot selecta și integra diferite reprezentări. Ei sunt capabili de raționament direct și de interpretări literale ale rezultatelor.9% la Nivelul 4. având o anumită viziune. Aceștia pot relaționa diferite surse de informații și explicații și pot utiliza dovezile din aceste surse pentru a justifica deciziile. argumente și acțiuni. 28.6% la Nivelul 2. La Nivelul 5 elevii pot identifica acele componente științifice ale diferitelor situații de viață complexe. Elevii aflați la acest nivel pot reflecta asupra propriilor acțiuni și își pot comunica deciziile utilizând cunoștințe și dovezi științifice. Elevii aflați la acest nivel pot utiliza abilități de investigație bine dezvoltate. pot aplica atât conceptele științifice. Ei pot performa acțiuni care sunt evidente și care urmează imediat stimulilor dați. La Nivelul 4 elevii pot acționa în mod eficient în situații și probleme care pot implica fenomene explicite solicitându-le formularea de ipoteze privind rolul științei sau al tehnologiei. formule. La nivelul 1 elevii pot răspunde întrebărilor implicând contexte familiare în care sunt prezentate toate informațiile și întrebările sunt clar definite. Elevii aflați la acest nivel pot utiliza algoritmi. Ei pot extrage informația relevantă dintr-o sursă unică și pot utiliza un singur mod de reprezentare.ei pot construi explicații pe baza dovezilor și a argumentelor formulate pe baza analizei lor critice. cât și cunoștințele despre știință în aceste situații și pot compara.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 4 545 3 482 La Nivelul 4 elevii pot lucra în mod eficient cu modele explicite pentru situații concrete complexe care pot implica anumite constrângeri sau care pot solicita formularea de presupoziții. 0. inclusiv reprezentări simbolice. Descrierile sintetice ale celor șase niveluri de proficiență la Științe Nivel 6 Limita de scor inferioară Ce pot să facă elevii în mod obișnuit la acest nivel La Nivelul 6 elevii pot identifica. proceduri sau convenții de bază.3% la Nivelul 3. Elevii aflați la acest nivel pot utiliza cunoștințele științifice și pot construi argumente în sprijinul recomandărilor și al deciziilor centrate pe situații personale. 17. explica și aplica în mod constant cunoștințe științifice și cunoștințe despre știință într-o varietate de situații complexe de viață. Ei sunt capabili să identifice informația și să îndeplinească proceduri de rutină pe baza unor instrucțiuni directe în situații explicite. inclusiv pe acelea care solicită decizii secvențiale. 27. pot relaționa în mod adecvat cunoștințele și pot avea o viziune critică în aceste situații. Elevii aflați la acest nivel pot utiliza deprinderi bine dezvoltate și pot raționa în mod flexibil în aceste contexte. 1. 708 5 633 4 559 Pag.1%la Nivelul 6. Elevii aflați la acest nivel pot interpreta și utiliza reprezentări bazate pe diferite surse de informații și pot raționa în mod direct pe baza acestora. 5.

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor
3

484

La Nivelul 3 elevii pot identifica anumite probleme științifice descrise cu claritate într-o anumită gamă de contexte. Ei pot selecta fapte și cunoștințe pentru a explica fenomenele și pentru a aplica modele simple sau strategii de investigație. Elevii aflați la acest nivel pot interpreta și pot utiliza conceptele științifice din diferite discipline și le pot aplica în mod direct. Ei pot construi enunțuri scurte utilizând faptele și pot lua decizii pe baza cunoștințelor științifice. La Nivelul 2 elevii dețin cunoștințele științifice adecvate pentru a oferi explicații posibile în contexte familiare sau pentru a formula concluzii pe baza unor investigații simple. Ei sunt capabili să facă raționamente directe și să formuleze interpretări literale pentru rezultatele investigației științifice sau a rezolvării problemei tehnologice. La Nivelul 1 elevii dețin cunoștințe științifice atât de limitate încât pot fi aplicate doar în câteva situații familiare. Ei pot prezenta explicații științifice evidente și care urmează în mod explicit dovezilor date.

2

409

1

335

La Științe distribuția performanțelor elevilor români este următoarea: 11,9% dintre elevii noștri se află sub Nivelul 1, 29,5% se află la Nivelul 1, 34,1% la Nivelul 2, 19,7% la Nivelul 3, 4,4% la Nivelul 4, 0,4% la Nivelul 5 și 0,0% la Nivelul 6.

Pag. 25 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor
2. Cadrul competenŃelor - ŞtiinŃe (domeniu principal în PISA 2006, domeniu secundar în PISA 2009) Este important de observat faptul că, în viziunea PISA, domeniile de evaluat devin, pe rând, „principale” și “secundare”, în funcție de combinația rezultată din design-ul cercetării. Astfel, dacă în PISA 2006 Științele au fost domeniu principal, în ciclul PISA 2009 Științele au redevenit domeniu secundar, la fel ca în ciclurile 2000 și 2003. Competențele de bază la Științe sau „Cultura științifică” - definiția PISA: „Capacitatea individuală de a utiliza cunoștințele și procesele științifice nu numai pentru a înțelege lumea naturală, dar și pentru a participa la luarea deciziilor care o afectează” În PISA testul de științe și designul itemilor operaționalizează patru dimensiuni: competențele, conținuturile, situațiile de viață și contextele. Principalele competențe științifice sunt definite în termenii cunoașterii științifice a unui tânăr de 15 ani și ai modului de utilizare a acestei cunoașteri pentru: - identificarea problemelor științifice; - explicarea fenomenelor științifice; - formularea concluziilor întemeiate pe date. Cele patru arii de conținut ale cunoașterii științifice sunt: - sisteme fizice; - sisteme vii; - sistemele pământului și ale spațiului; - sisteme tehnologice. Cunoștințele din aceste arii de conținut sunt necesare adulților pentru înțelegerea lumii naturale și pentru luarea deciziilor

Cunoștințele despre Științe implică: 1) Investigația științifică focalizată pe investigație ca proces științific central și pe variatele sale componente. 2) Explicațiile științifice ca rezultat al investigației științifice. Situațiile de viață implicând științele și tehnologia vizează: - Sănătatea; - Resursele naturale; - Calitatea mediului; - Pericolele; - Frontierele Științei și tehnologiei. Designul itemilor relaționează situațiile de viață cu trei contexte majore: 1) Personal: sinele, familia, grupul 2) Social: comunitatea 3) Global: viața în lume

Pag. 26 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor

3. Cadrul competențelor – Matematică și rezolvare de probleme (domeniu principal în PISA 2003, domeniu secundar în PISA 2009) Competențele de bază la Matematică sau „Cultura matematică” - definiția PISA: “Capacitatea individuală a elevilor de a analiza, de a raționa și de a comunica ideile în mod efectiv în momentul în care își pun probleme, formulează interogații științifice, le rezolvă și interpretează soluțiile pentru problemele matematice într-o varietate de situații.” Este evaluată în relație cu următoarele elemente articulate: - Conținutul matematic: definit în termenii a patru elemente cuprinzătoare: - cantitatea; - spațiul și forma; - schimbarea și relațiile; - probabilitatea. - Procesele matematice: sunt definite prin competențe matematice generale: - utilizarea limbajului matematic; - deprinderile de modelare și de rezolvare de probleme. - Situațiile matematice: sunt definite în termenii acelor contexte specifice în care este utilizată matematica, în funcție de raportarea elevilor la ele: - personale; - educaționale; - ocupaționale; - publice; - științifice. Din perspectiva PISA este importantă redefinirea conceptului de alfabetizare, care primește conotații noi în societatea cunoașterii. Această redefinire este importantă în primul rând din punctul de vedere al proiectării evaluării, astfel: Alfabetizarea ştiinŃifică Activează cunoştinŃele ştiinŃifice individuale şi utilizarea acestor cunoştinŃe pentru identificarea întrebărilor, pentru dobândirea de noi cunoştinŃe, pentru explicarea fenomenelor ştiinŃifice şi pentru formularea unor concluzii bazate pe dovezi despre probleme legate de ştiinŃă, înŃelegerea trăsăturilor caracteristice ale ştiinŃei ca o formă de cunoaştere şi investigaŃie umană, conştientizarea modului în care ştiinŃa şi tehnologia modelează mediile noastre materiale, intelectuale şi culturale, precum şi dorinŃa de a se angaja în problematica şi ideatica ştiinŃifice, în calitate de cetăŃean reflexiv. Alfabetizarea la Citire / Lectură Activează capacitatea individuală de a înŃelege, de a utiliza şi de a reflecta asupra textelor scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinŃele şi potenŃialul şi pentru a participa la viaŃa societăŃii.

Pag. 27 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

responsabil şi reflexiv. Alfabetizarea la Citire / Lectură este evaluată în relaŃie cu următoarele elemente: Formatul textului: în mod tradiŃional sarcinile de evaluare a citirii sunt construite pe baza textelor continui sau a textului în proză organizat în fraze şi paragrafe. romanul. c) interpretarea datelor şi a concluziilor ştiinŃifice. documentele oficiale sau anunŃurile sunt scrise - - Pag.) şi nu mai este suficient ca aceştia să fie capabili să citească un număr limitat de tipuri de text întâlnite în mod obişnuit pe parcursul şcolarităŃii. grafice sau diagrame. de interpretare a acestuia. de reflectare asupra conŃinutului. de a utiliza şi de a reflecta asupra textului scris pentru a-şi atinge propriile scopuri (de cunoaştere. ştiinŃa în mediul ănconjurător şi pe pământ.). ştiinŃa din tehnologie. dar sunt aprofundate în PISA prin introducerea unui eelement activ – capacitatea nu numai de a înŃelege un text. precum naraŃiunea. ştiinŃele pământului şi ale spaŃiului. dar şi de a reflecta asupra lui. de formulare a înŃelegerii largi. - - Alfabetizarea la Citire / Lectură este definită cu prioritate în termenii abilităŃii elevilor de a înŃelege. definită cu prioritate ca abilitatea de a utiliza cunoştinŃele şi procesele ştiinŃifice nu numai pentru a înŃelege lumea naturală. Aceste aspecte ale alfabetizării au fost deja abordate în studii comparative anterioare precum International Adult Literacy Survey (IALS). SituaŃiile: acestea sunt definite prin identificarea caracterului utilitar al textului. asupra formei şi asupra caracteristicilor acestuia. cuprinzătoare a textului. 28 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . biologie. între o gamă largă de forme ale prozei.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Alfabetizarea matematică Activează capacitatea individuală de a identifica şi de a înŃelege rolul jucat de matematică în lume. de loisir etc. SituaŃii sau contexte ştiinŃifice: acestea privesc aplicarea cunoştinŃelor ştiinŃifice şi utilizarea proceselor ştiinŃifice. a dovezilor. acestea sunt aplicate conŃinutului itemilor şi nu pur şi simplu rememorate. Se aşteaptă ca elevii să-şi demonstreze abilităŃile de regăsire a informaŃiei. Procesele ştiinŃifice: acestea focalizeză pe abilitatea de a dobândi. scrisoarea personală sau biografia sunt scrise pentru utilizarea individuală. aşadar. personală de către oameni. b)înŃelegerea investigaŃiei ştiinŃifice. explicarea şi anticiparea fenomenelor ştiinŃifice. formulare. de comunicare. Alfabetizarea ştiinŃifică este. De exemplu. Aceste distincŃii se bazează pe principiul că viitorii adulŃi vor întâlni o gamă largă de materiale scrise în activităŃile legate de muncă şi de carieră (de ex. de a face judecăŃi corect fundamentate şi de a utiliza matematica şi a se angaja în abordarea matematicii în moduri care răspund necesităŃilor vieŃii individuale în calitate de cetăŃean constructiv. în vreme ce conceptele sunt cele familiare elevilor de la fizică. a faptelor. expunerea şi argumentarea. dar şi pentru a participa la luarea deciziilor care o afectează. construind pe baza experienŃelor anterioare şi a gândirii individuale. cereri-tip etc. Cadrul PISA identifică trei mari arii: ştiinŃa din viaŃă şi din sănătate. În PISA. de exemplu sub formă de liste. de asemenea. Se face distincŃia. interpreta şi acŃiona pe baza datelor. de studiu. formulare. Procedeele de lectură (aspecte): elevii nu sunt evaluaŃi cu privire la aspectele elementare ale citirii. întrucât se presupune că la vârsta de 15 ani aceste aspecte au fost deja dobândite. Alfabetizarea ştiinŃifică este evaluată în relaŃie cu următoarele elemente: CunoştinŃele sau conceptele ştiinŃifice: acestea constituie legăturile care susŃin înŃelegerea fenomenelor conexe. În PISA sunt considerate trei asemenea procese ştiinŃifice: a) descrierea. PISA intrioduce în plus textul non-continuu care prezintă informaŃia într-o altă manieră. chimie. reclame.

în funcŃie de raportarea elevilor la ele. un tabel. Procesele matematice: acestea sunt definite prin competenŃe matematice generale. Există cel puŃin un cluster de în fiecare tip de broşură. algebra sau geometria. În PISA alfabetizarea – achiziŃia deprinderilor de bază . deprinderile de modelare şi de rezolvare de probleme. spaŃiul şi forma. rezolvă şi interpretează soluŃii pentru problemele matematice într-o varietrate de situaŃii. fiecare dintre aceste grupări de itemi fiind proiectat să ocupe 30 de minute din timpul de testare. Acestea include utilizarea limbajului matematic. Alfabetizarea matematică vizează abilitatea elevilor de a analiza. mai mult decât ar fi fost posibil Pag. Cadrul de referinŃă identifică cinci situaŃii: personale. Unii dintre aceștia solicită elevilor să selecteze sau să producă răspunsuri simple care pot fi în mod direct comparate cu itemii cu alegere multiplă cu un singur răspuns corect sau cu itemii cu răspuns construit închis. Clusterele sunt plasate în 13 broşuri. conform unui design de distribuŃie prin rotaŃie a broșurilor pentru cei 35 de elevi eșantionați într-o școală PISA. Nu toŃi elevii răspund tuturor itemilor evaluării. un text. urmate de un număr de sarcini de lucru asociate stimulului comun. Această categorie de itemi au fie răspuns corect. din raŃiuni de fezabilitate. asemenea deprinderi nu sunt separate în diferiŃi itemi ai testului. Acest tip de alfabetizare este evaluat în relaŃie cu: ConŃinutul matematic: acesta este definit în principal în termenii a patru idei cuprinzătoare (cantitatea.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor pentru uzul public. cifre etc. proiectat să măsoare constructe mai cuprinzătoare decât cele prezente în studiile tradiŃionale şi permiŃând o gamă mai largă de răspunsuri acceptabile. 2003. AlŃi itemi sunt mai constructivi. fie răspuns incorect şi adesea evaluează de nivel de complexitate scăzut. Întrebările sunt organizate sub forma unor clustere de competenŃe care definesc tipul de deprindere de gândire necesar pentru rezolvare. Un manual de utilizare sau un raport sunt scrise pentru uz ocupaŃional.). din anii 2000. educaŃionale. precum şi un model de corectare mai complex. 2006. un grafic. Fiecare broşură de test conŃine patru clustere şi fiecare elev primeşte o singură broşură cu durata de rezolvare de două ore. Oricum. este dezirabil ca. schimbarea şi relaŃiile şi probabilitatea) şi doar în mod secundar în relaŃie cu dimensiuni curriculare precum numerele. - - Proiectarea evaluării şi raportarea rezultatelor în PISA 2009 La fel ca şi în cazul evaluărilor anterioare. 29 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . permiŃând itemilor să pătrundă în profunzime. de a raŃiona şi de a comunica ideile în mod efectiv în momentul în care ăşi pun. şi evaluarea din 2009 a fost proiectată ca o evaluare scrisă. Evaluarea însă include o varietate de tipuri de itemi. formulează. în itemii de la Citire / Lectură să fie inclusă o gamă mai largă de situaŃii de lectură. SituaŃiile: acestea sunt definite în termenii celor la care este utilizată matematica. Aceasta este o caracteristică importantă. care să includă şi răspunsuri parŃial corecte.este evaluată prin intermediul unităŃilor constituite dintr-un stimul (de ex. întrucât se presupune că o gamă largă de competenŃe va fi necesară pentru performarea oricărei sarcini de evaluare la matematică. publice şi ştiinŃifice. Întrucât anumite grupuri pot performa mai bine într-o anumită situaŃie de lectură decât în alta. un manual şcolar sau un caiet de lucru al elevului – pentru uz educaŃional. solicitând elevilor să dezvolte propriul lor răspuns. ocupaŃionale. UnităŃile de test PISA 2009 sunt organizate în 13 clustere (grupări de unități de itemi).

precum atitudinile acestora faŃă de învăŃare. mecanismele cognitive personale. 2003. ceea ce semnifică faptul că două treimi dintre elevii Ńărilor OECD au obŃinut scoruri între 400 şi 600 de puncte. obiceiurile şi viaŃa lor şcolară. Raportarea pentru alfabetizarea ştiinŃifică va fi realizată în aceeaşi manieră şi va prezenta. fără niveluri însă. Chestionarele sunt publice şi pot fi găsite pe website-ul PISA: www. Aceasta permite elevului “să digere” materialul citit. În plus. Chestionarele solicită informaŃii despre: mediul elevilor şi al familiilor acestora. inclusiv motivaŃia elevilor. 30 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . reflecŃia şi evaluarea. Aceste chestionare sunt esenŃiale pentru analiza rezultatelor în termenii unei game largi a caracteristicilor elevilor şi ale şcolii. recunoscându-se astfel limitarea dată de lipsa datelor pentru domeniile “minore”. precum calitatea resurselor umane şi materiale ale şcolii. impactul strategiilor de învăŃare asupra performanŃei legate de predarea şi învăŃarea ştiinŃelor. social şi cultural aspecte ale vieŃii elevilor. stiluri de învăŃare şi deprinderi sociale cerute pentru învăŃarea prin cooperare sau învăŃarea competitivă Aspecte ale instruirii şi învăŃării la ştiinŃe. practicile de personal contextul procesului de instruire. - - - - Pag. preferinŃa pentru diferite tipuri de situaŃii de învăŃare. interpretarea textelor. schimbarea şi relaŃiile.oecd. O scală a proficienŃei a fost creată şi pentru alfabetizările matematică şi ştiinŃifică. Principalul avantaj al acestei abordări este că descrie ceea ce elevii pot face prin asocierea sarcinilor de evaluare cu nivelurile de dificultate. incluzând capitalul lor economic. angajamentul şi încrederea dovedite în activităŃile la ştiinŃe. dimensiunea clasei. 2006 au fost raportate utilizând scale cu un scor mediu de 500 şi cu o deviaŃie standard de 100 pentru toate cele trei domenii. cantitatea şi probabilitatea. finanŃarea şi controlul public şi privat. Rezultatele din PISA 2000. specificând şase niveluri ale proficienŃei pentru scala de alfabetizare matematică. nivelul de implicare a părinŃilor strategiile de învăŃare auto-reglată. urmărind acelaşi demers cu cel folodit în cazul citirii / lecturii. procesul de luare a deciziilor. preferinŃele motivaŃionale şi orientarea către scop. Au fost construite patru subscale ale alfabetizării matematice: spaŃiul şi forma. de asemenea. Chestionarele de context şi utilizarea acestora Pentru a obŃine informaŃii contextuale. rezultatele din diferite arii.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor dacă fiecare item ar fi introdus un context pe deplin nou. Aceste scoruri reprezintă grade ale proficienŃei unui aspect particular al alfabetizării. Rezultatele din PISA 2009 vor oferi pentru prima dată informaŃii comparative extinse privind performanțele elevilor în domeniul Citire / Lectură pentru o perioadă de aproximativ un deceniu (2000-2009). La alfabetizarea la Citire / Lectură din anul 2000 scalele de lectură au fost divizate în cinci niveluri ale cunoştinŃelor şi deprinderilor. care poate mai apoi să fie utilizat pentru evaluarea unor aspecte multiple ale performanŃei.org. strategiile de control al acŃiunilor. în PISA a fost solicitat elevilor şi directorilor şcolilor în care aceştia învaŃă să răspundă unor chestionare de mediu socio-educaŃional având lungimea de aproximativ 30 de minute.pisa. rezultatele au fost prezentate raportate la trei subscale de citire / lectură: regăsirea informaŃiei. PISA 2003 a construit pe baza aceleiaşi abordări. precum şi aspecte ale mediului familial aspecte ale şcolii. inclusiv tipurile şi structurile instituŃionale.

Indicatorii descriind structura generală a sistemelor educaŃionale (contextele demografice şi economice – de exemplu. costurile. În evaluarea PISA 2009 elevilor le-au fost prezentate un număr de scenarii de lectură (scurte vigniete). iar celălalt destinat părinŃilor. adică să-i conștientizeze caracteristicile. neobligatorii. precum şi anumite procese de la nivelul clasei de elevi). Pentru a obține scoruri ridicate la testul metacognitiv elevii trebuie să-și activeze cunoștințele despre resursele cognitive. au fost create două chestionare adiŃionale. comportamentul strategic la rezolvarea unei sarcini de lucru de procesare a textului și rememorarea textului. 31 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . O persoană care utilizează o anumită strategie ar trebui să aibă anumite cunoștințe metacognitive despre acea strategie. cu scopul de a evidenŃia maniera reflexivă de a investigare a strategiilor de lectură adoptată în PISA: Pag. numărul de elevi înscrişi. Ierarhia individuală a strategiilor pentru fiecare scenariu din răspunsurile elevilor se compară cu o ierarhie „optimă” construită de către experții din domeniul procesării textului (cercetători în domeniul lecturii. caracteristicile şcolii şi ale profesorilor. relația dintre cunoașterea metacognitivă și înțelegerea textului într-o situație dată este moderată de motivația reală a elevilor de a citi sau de a investi efort. în vreme ce o persoană care nu utilizează strategii se presupune că nu deține aceste cunoștințe. Studiile evidențiază relații substanțiale între cunoașterea metacognitivă.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Ca opŃiuni internaŃionale. Una dintre acestea este prezentată mai jos. profesori și psihologi educaționali). pe cele despre natura sarcinii de lucru. Corespondența dintre ierarhiile experților și cele ale elevilor este reflectată într-un scor indicând gradul în care elevii sunt conștienți de cele mai eficiente modalități de “a depozita“ informațiile despre text. precum şi efectele acestora asupra rezultatelor pieŃei muncii sunt în mod frecvent construiŃi. Cu toate acestea. memorarea și rememorarea informațiilor. inclusiv în corelare cu rezultatele PISA. de a înțelege memoria și obiectivele comprehensiunii. InformaŃiile contextuale colectate prin administrarea chestionarelor elevului şi al directorului cuprind doar o parte din totalul informaŃiilor disponibile în urma administrării PISA. Elemente de noutate în PISA 2009 Investigarea deprinderilor metacognitive ale elevilor constituie una dintre dimensiunile dezvoltate cu precădere de PISA 2009. precum și pe cele despre strategiile care facilitează înțelegerea. Cunoașterea metacognitivă este considerată o precondiție a învățării strategice și reflexive. Pentru fiecare scenariu elevilor li se solicită evaluarea calității și a gradului de utilitate a diferitelor strategii de lectură și de înțelegere a textului pentru atingerea scopului stabilit. unul vizând familiarizarea elevilor cu computerul. aplicaŃi şi analizaŃi de către OECD. Chestionarul pentru investigarea deprinderilor metacognitive administrat în PISA 2009 a avut mai multe variante paralele. România nu a administrat chestionarele suplimentare.

1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 Pag. Apoi el scrie rezumatul textului. e) Citesc textul cu voce tare în timp ce elevul de 12 ani subliniază cuvintele pe care nu le înŃelege. discutăm cuvintele dificile pe care nu le-a înŃeles.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor ST54 Î35 Sarcină de citire/ lectură: VreŃi să ajutaŃi un elev de 12 ani să înŃeleagă un text de trei pagini despre animalele şi plantele pădurii. b) Îi cer elevului de 12 ani să citească textul cu voce tare de două ori. 32 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . încerc să îl ajut să clarifice ceea ce nu a înŃeles. pe care îl citim împreună imediat după ce l-am citit pe primul. d) Îi dau un al doilea text pe acelaşi subiect. elevul de 12 ani scrie un rezumat al textului. Ce note atribuiŃi eficienŃei următoarelor strategii pentru a-l ajuta pe elevul de 12 ani să înŃeleagă acest text de trei pagini? Strategie posibilă Nota Total ineficientă (1) (2) (3) Foarte eficientă (4) (5) (6) a) Mai întâi. c) După ce elevul de 12 ani a citit textul cu voce tare. verificăm împreună dacă rezumatul său conŃine punctele cele mai importante. Apoi. Pe urmă. apoi să îl copieze în întregime.

texte despre teme de actualitate. biografii. gândiŃi-vă la lecturile pe care le-aŃi efectuat pentru şcoală. Întrebarea 1: T001Q01 În cursul ultimei săptămâni. cum se practică un anumit sport. atât în clasă. descrieri ale unor lucruri sau ale unor idei) b) Texte care includ scheme sau hărŃi c) Texte care includ tabele sau grafice d) InstrucŃiuni sau manuale în care se explică modul în care trebuie să procedaŃi pentru a confecŃiona ceva sau pentru a realiza o activitate (ex. cât şi în cadrul temelor pentru acasă.) a) Texte de informare (ex. 1 2 3 4 5 6 Vă mulŃumim pentru completarea acestui chestionar! Chestionarul metacognitiv a fost completat de un set de întrebări referitoare la deprinderile de lectură pentru şcoală. Întrebări despre lectura pentru şcoală Pentru a răspunde la aceste întrebări. îi explic sensul cuvintelor pe care nu le-a citit corect. 33 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . cât de des aŃi fost nevoit(ă) să citiŃi următoarele tipuri de texte pentru şcoală (în clasă sau acasă)? (BifaŃi o singură căsuŃă pe fiecare rând. cum funcŃionează un anumit aparat.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Total ineficientă (1) (2) (3) Foarte eficientă (4) (5) (6) f) Elevul de 12 ani citeşte textul cu voce tare şi eu îl corectez de fiecare dată când greşeşte. cum se face planul unei lucrări) e) Site-uri Web Mai mult de o dată Doar o dată Deloc 1 1 1 2 2 2 3 3 3 1 2 3 1 2 3 Pag. întrebări la care au răspuns toŃi elevii pentru a putea realiza corelarea cu rezultatele broşurilor cognitive. Pe urmă.

articole din reviste) f) Texte menite să convingă sau să transmită opinii (ex. plăcerea lecturii. respectiv. conform cadrului de referinŃă. elementele constituind indicii de construire a indicatorilor privind diversitatea materialelor citite şi. cât de des aŃi fost nevoit(ă) să citiŃi următoarele tipuri de texte pentru orele de limba şi literatura română (în clasă sau acasă)? Dacă nu aŃi avut nicio oră de limba şi literatura română pe parcursul ultimei săptămâni. nuvele) b) Piese de teatru sau scenarii c) Poezie d) Texte de informare despre scriitori sau cărŃi e) Texte de informare pe teme de ordin general (ex. prin opŃiunile de răspuns oferite respondenŃilor.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor T001Q02 Întrebarea 2: În cursul ultimei săptămâni. La PISA. romane. afişe) Mai mult de o dată 1 1 1 1 1 Doar o dată 2 2 2 2 Deloc 3 3 3 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Cele două întrebări “închise” conŃin. Este important de observat apropierea conceptuală dintre strategiile de Citire / Lectură definite pentru PISA 2009 şi strategiile metacognitive de învăŃare.) a) FicŃiune (ex. recenzii. (BifaŃi o singură căsuŃă pe fiecare rând. aşa cum ar trebui să fie stăpânite de către tinerii aflaŃi către finalul învăŃământului obligatoriu ca bază pentru învăŃarea pe tot parcursul vieŃii . păreri ale cititorilor) g) Material publicitar (ex. Pag. competenŃele metacognitive includ conştientizarea şi abilitatea de utilizare a unei varietăŃi de strategii adecvate pentru procesarea diferitelor tipuri de texte. 34 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . bifaŃi căsuŃa din partea dreaptă şi opriŃi-vă aici. publicitate în reviste. reportaje.

9. Manualul managerului de proiect PISA 2009 – studiul propriu-zis 2009. 7. instrumentele de mediu socio-educaŃional. Standardele tehnice PISA 2009 În ciclul de testare 2009 măsurile privind asigurarea şi monitorizarea calităŃii au fost structurate sub forma diferitelor manuale şi a documentelor asociate a căror implementare a fost obligatorie pentru fiecare componentă a proiectului: 1. 5. Aceste documente cheie au fost (aşa cum sunt ele prezentate în National Project Manager’s Manual 2009. 10.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor IV. Cadrul de evaluare PISA 2009 – cunoştinŃe şi deprinderi la. Recomandările pentru traducerea şi adaptarea instrumentelor de evaluare pentru PISA 2009. Citire / Lectură. Pag. Pentru atingerea acestui scop. paginile 12-13. și în PISA 2009 s-a operat cu un set de documente a căror implementare a fost obligatorie şi monitorizată în consecinŃă pe tot parcursul celor doi ani constituind ciclul de testare 2008-2009. 4. Manualul de pregătire a eşantionării şcolilor – PISA 2009 (pentru descrierea procedurilor de eşantionare şi a recomandărilor pentru completarea adecvată a Formularelor de eşantionare pentru studiul propriu-zis din 2009). Manualul KeyQuest. Matematică și ŞtiinŃe (pentru urmărirea dezvoltării unităŃilor de itemi pentru cele trei domenii evaluate). 6. 2. Cadrul contextual PISA 2009 – pentru dezvoltarea chestionarelor. Standardele tehnice OECD / PISA şi responsabilităŃile Centrului NaŃional PISA din România Asigurarea calităŃii administrării procesului de evaluare. Cadrul de evaluare pentru Citire / Lectură – PISA 2009 – pentru dezvoltarea instrumentelor cognitive. inclusiv: Manualul Coordonatorului de şcoală PISA. aşa cum sunt definite acestea) pentru toate Ńările participante constituie o miză foarte ridicată a construirii validităŃii şi credibilităŃii seturilor de date obŃinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare. documentând modul de funcŃionare a software-lui dedicat PISA pentru etapele de eşantionare a elevilor şi pentru introducerea şi gestionarea bazelor de date PISA 2009. Manualul de management al datelor PISA 2009 – studiul propriu-zis. 35 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Manualul combinat al responsabilului de şcoală PISA. 8. Manualul administratorului de test PISA. Manualul managerului de proiect PISA 2009 – pretestare 2008. în aceleaşi condiŃii (condiŃii “standard”. Protocoalele de logistică şi comunicare (care însumează structura organizaŃională a studiului OECD / PISA 2009 şi prezintă procedurile de comunicare între diferitele grupuri şi diferiŃii coparticipanŃi la proiect. 3.

prezentate în manualul managerului de proiect PISA 2009.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 11. inclusiv a etapei de adjudecare a datelor. cu responsabilii pentru chestionarele de mediu socioeducațional – Core B). Consiliul Director PISA. precum şi numeroşi consultanŃi independenți. Ghidurile de corectură pentru cele trei domenii: Citire / Lectură. nu în ultimul rând. Pag. Standardele referitoare la populaŃia Ńintă şi la eşantionarea școlilor și a elevilor (S1) Limba testării (S2) Participarea la pretestare (S3) Adaptarea tuturor materialelor (S4) 6 OECD (2008) Technical Standards for PISA 2009. menŃionăm: pentru centrele naŃionale. Coder Recruitment Kit) PISA 2009. Matematică şi ŞtiinŃe pentru PISA 2009 (setul manualelor pentru pretestare și setul manualelor pentru testarea propriu-zisă). 3. Standardele tehnice PISA constituie acel “mecanism de creare a înŃelegerii comune între toŃi participanŃii la proiectul PISA. ConsorŃiul PISA (cu responsabilii pentru broșurile cognitive – Core A și. de asemenea. data adjudication). în momentul 1997. respectiv. Aceşti participanŃi includ: managerii naŃionali ai proiectului în fiecare Ńară participantă. Document NPM (0409)1_1.5 şi urm. 2."6 Aceste standarde au evoluat de la stadiul unei strategii de tratament al datelor. administrarea “principală” din 2009 impunând obligativitatea operării cu variantele îmbunătăŃite şi actualizate în urma concluziilor pretestării din 2008. standardele tehnice trebuie să constituie baza de planificare a resurselor alocate derulării programului în condiŃiile de calitate aşteptate. 36 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . standardele tehnice constituie baza construirii manualelor operaŃionale PISA. 12. (engl. Dintre modalităŃile prin care standardele tehnice îşi găsesc aplicabilitate imediată în derularea proiectului. acestea furnizează reperele pentru planificarea calendarului activităŃilor de colectare a datelor şi de documentare a acestor activităŃi în conformitate cu cerinŃele consorŃiului. Pentru majoritatea documentelor listate mai sus a existat şi varianta pregătită pentru pretestarea din anul 2008. standardele tehnice informează asupra activităŃilor de monitorizare şi de asigurare a calităŃii pe parcursul tuturor ciclurilor şi etapelor evaluării. la un set de instrumente-reper pentru întreaga desfăşurare a programului OECD / PISA. secretariatul OECD. Standardele tehnice PISA reprezintă “înŃelepciunea şi experienŃa acumulate de către participanŃii la proiect atât în trecut. 4. pp. cât şi în prezent. precum şi pentru întregul proces de comunicare şi negociere dintre consorŃiu şi centrele naŃionale. Pachetul de selectare şi formare a corectorilor PISA (engl. Grupul tehnic de suport. - - Lista domeniilor pentru care există standarde tehnice în PISA 2009 include: 1. grupurile de specialişti pe domenii. al iniŃierii programului.

- Standardele referitoare la date constituie pachetul care are cea mai mare importanŃă din punctul de vedere al includerii bazei de date naŃionale în baza de date internaŃională publicată de către OECD. Pag. iar monitorizarea calităŃii este exercitată de către ConsorŃiul PISA care monitorizează centrele naŃionale în implementarea procesuriolor de colectare a datelor. Securitatea şi confidenŃialitatea (S8) 9. cea din 2008. Controlul calităŃii operaŃiunilor şi a datelor este exercitat de către managerii de proiect naŃionali. Asigurarea calităŃii datelor colectate se construieşte pe baza dovezilor că planul de asigurare a calităŃii a fost implementat astfel încât calitatea obținută respectă standardele agreate. trans-culturală şi trans-lingvistică. iniŃiază acŃiuni corective acolo unde este posibil şi adecvat şi colectează date în mod direct prin intermediul monitorilor de calitate (engl. Editarea şi tipărirea (S10) 11. fiecare dintre aceste categorii având scopuri şi roluri specifice: Standardele referitoare la date garantează faptul că toate datele colectate în respectivul ciclu de testare pot fi adăugate setului final de date constituind baza PISA2009 şi care va fi făcută publică de către OECD în luna decembrie 2010. cea din 2009. toate standardele tehnice PISA 2009 au fost aplicate atât în etapa pretestării. . . project quality monitors). De aceea. cât şi în etapa testării propriu-zise. precum şi cele de adjudecare a datelor construiesc în fapt această încredere. Transmiterea datelor (S12) Cu excepŃia S1 şi S9. OpŃiunile naŃionale (S7) 8.Formularele de adaptare a chestionarelor. Administrarea testării (S6) 7. Standardele manageriale garantează faptul că toate obiectivele operaŃionale ale PISA sunt îndeplinite într-o manieră ritmică şi coordonată. PISA 2009 operează cu trei categorii de standarde tehnice. Procedurile de asigurare a calităŃii. Asigurarea calităŃii tuturor operaŃiunilor derulate în PISA este construită pe baza procedurilor conŃinute de către manualele operaŃionale şi de către instrumentele de adaptare la realităŃile fiecărui sistem educaŃional: . Utilizatorii bazei de date internaŃionale trebuie să aibă încredere că datele reflectă cu acurateŃe sistemele educaŃionale din care au fost colectate. 37 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .Formularele de adaptare a itemii / testelor. . Codificarea (S11) 12.Formularele de adaptare a manualelor.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 5. Standardul de monitorizare a calităŃii (S9) 10. monitorizarea calităŃii şi procesul de adjudecare a datelor constituie elementele cheie pe care această categorie de standarde trebuie să le facă transparente şi mai ales credibile. precum şi faptul că rezultatele furnizate de OECD / PISA deŃin maximum de relevanŃă şi de semnificaŃie pentru participanŃii naŃionali.Formularul de documentare a opŃiunilor naționale și internaționale. Procesul de traducere și adaptare a instrumentelor de evaluare și a manualelor de administrare (S5) 6. Standardele implicării naŃionale garantează faptul că instrumentele internaŃionale dezvoltate respectă cele mai înalte standarde de validitate şi echivalenŃă trans-naŃională.

la rândul său. respectiv. doar parŃial. existenŃa unui plan de asigurare a calităŃii colectării datelor cu proceduri sistematice. conŃinute în manualul corespunzător. Tot în această etapă vor fi făcute recomandări cu privire la adecvarea datelor pentru public. formularele pentru traducere şi verificare. data adjudication). În contextul procesului de asigurare a calităŃii în PISA consorŃiul a precizat foarte clar ceea ce se întâmplă atunci când este luată decizia că un standard nu este îndeplinit satisfăcător: măsurile depind de extinderea cu care neîndeplinirea standardelor afectează adecvarea datelor pentru utilizatorii potenŃiali. cu sensul de eliminare a iregularităților seturilor de date construite) . Pag. pe parcursul acestui proces. fiind revizuite datele unei Ńări acolo unde nu este posibilă rectificarea tehnică. cum anume pot fi definite alte situaŃii. în etapa de cleaning a datelor (“curățare”. rapoartele monitorilor de calitate PISA (PQM). formularele pentru codificarea multiplă). poate opera rectificări acolo unde anumite standarde nu au fost îndeplinite. a programului PISA. Există o serie de aspecte cu un caracter de noutate introduse începând cu PISA2006 și preluate în PISA 2009. De asemenea. Toate aceste măsuri sunt aplicate în mod transparent tuturor seturilor de date naŃionale pentru a construi încrederea diferitelor categorii de beneficiari în validitatea şi comparabilitatea bazelor de date constituite prin administrarea de către țările participante. Procesul de adjudecare a datelor (engl. acest lucru va fi “etichetat” la nivelul respectivei baze de date şi. referitoare la asigurarea calităŃii şi la preocupările în acest domeniu: existenŃa unei echipe specializate pentru asigurarea calităŃii la nivelul consorŃiului PISA. la nivelul raportului internaŃional şi al rapoartelor tematice corespunzătoare ce vor fi publicate ulterior. urmărirea îndeaprape a procesului de adjudecare a datelor. formatul datelor trimise (acestea nu pot fi trimise decât prin utilizarea bazei KeyQuest). 38 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . tot prin acest proces va putea fi revizuit tratamentul de eventuală rectificare a datelor efectuat de către consorŃiu. Dacă se poate aplica un tratament rectificativ – de exemplu.acest lucru este realizat în manieră tehnică de către experŃii consorŃiului şi va fi semnalat ca atare Centrului Național.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor În PISA constituie surse pentru procedurile de asigurarea calităŃii următoarele documente: formularele de eşantionare. doar sub forma anumitor tabele. raportul de revizuire a administrării (Main Study Review). Dacă se decide că datelor nu li se paote administra procedura rectificativă. existenŃa operaŃiunilor de monitorizare naŃională şi internaŃională. formularele pentru codificare (formularele pentru revizuirea codificării internaŃionale. precum şi cu privire la publicarea datelor: însoŃite de adnotări şi semnalări. formularele pentru administrarea testării. formularele de adaptare (adaptarea chestionarelor şi adaptarea itemilor / testelor).

învăŃământul profesional a fost organizat în 27 unităŃi independente. conform raportărilor stastistice. există unităŃi gimnaziale (de regulă în mediul rural) care au organizat clasele a IX-a şi a X-a. Această distribuŃie a reŃelei şcolare va influenŃa şi dimensiunea bazei de eşantionare pentru PISA. Eşantionarea şcolilor şi a elevilor în PISA 2009 Pregătirea cadrului de eşantionare În conformitate cu metodologia de eşantionare PISA. dar şi în cadrul secŃiilor din alte şcoli. 18 şi grupuri şcolare independente şi 1423 secŃii în cadrul unor grupurile şcolare. Pag. indiferent de forma sa de organizare.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor V. respectiv. Datele referitoare la reŃeaua şcolară utilizate pentru eşantionarea studiului PISA 2009 provin din două surse diferite: la nivel de sistem (pe niveluri şi. Dacă cifra de 2943 cuprinde. în cazul PISA2009 elevi născuți în anul 1993. Potrivit generalizării învăŃământului de 10 ani. programe educaŃionale) au fost utilizate raportările statistice la nivel naŃional.într-un număr însemnat de licee şi grupuri şcolare. grupurile şcolare având şi alte forme de învăŃământ (profesional. cât şi lista prezentată în Form 5. Cercetării. adică elevi aflaŃi în grupa de vârstă conform definiŃiei populaŃiei-Ńintă. la nivelul unităŃii de învăŃământ. postliceal. - Datele raportate la MEdC privind reŃeaua şcolară nu sunt organizate distinct pe niveluri de studiu. la nivelul anului şcolar 2007-2008 (anul pentru care au fost disponibile cele mai recente date statistice în momentul în care s-a început procesul de eşantionare) exista următoarea organizare: învăŃământul gimnazial a fost organizat în 6451 unităŃi şcolare independente (notate de noi cu S08) şi ca secŃii . de maiştri). învăŃământul liceal a fost organizat în 1413 licee şi grupuri şcolare independente. toŃi elevii de 15 ani din nivelul gimnazial din şcolile speciale. conform caietelor statistice emise de INSSE. Form 5 cuprinde estimări ale acestora la nivelul şcolii. 39 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . învăŃământul special primar şi gimnazial a fost organizat în 135 unităŃi şcolare independente şi în 33 secŃii speciale care funcŃionează pe lângă alte tipuri de unităŃi de învăŃământ. sunt necesare o serie de precizări privind acele caracteristici ale reŃelei şcolare din România care au de fapt influenŃă fundamentală asupra eşantionului de şcoli. (pe lângă unele licee şi grupuri şcolare funcŃionează 3175 secŃii de învăŃământ primar şi gimnazial. cât şi ca secŃii ale unor alte unităŃi de învăŃământ. Tineretului şi Sportului. referindu-se la totalul elevilor din învăŃământul special. volumele referitoare la învățământul gimnazial și la cel liceal. de Institutul Național de Statistică. datele au fost preluate din baza de date a Ministerului EducaŃiei. Sampling Forms 1-12) trebuie făcută menŃiunea că există două categorii de excluderi acceptate. nivelul gimnazial apărând (de exemplu) şi în unităŃi independente. Astfel. În consecinŃă. Întrucât absolut toate excluderile permise. cadrul de eşantionare este constituit de totalitatea unităŃilor şcolare care conŃin elevi eligibili. ale elevilor cu cerinŃe educaŃionale speciale. în conformitate cu metodologia de eşantionare PISA au trebuit documentate în Fişele de eşantionare (engl. InformaŃiile de bază au utilizat raportările privind numărul de elevi înscrişi la începutul anului şcolar în fiecare unitate de învăŃământ. atât excluderile menŃionate în Form 3. unităŃile de învăŃământ funcŃionând atât ca unităŃi şcolare independente.

în ipoteza menŃinerii aceleiaşi ponderi şi la nivel local.învăŃământul profesional: din totalul de 45 au existat 4 unităŃi private şi 5 unităŃi UCECOM. pentru estimare s-a procedat la utilizarea coeficientului global calculat. a noua şi a zecea. la nivelul unităŃii şcolare nu se practică evidenŃa pe vârste a elevilor. 7 Pag. În scopul validării eşantionului de către ConsorŃiu.învăŃământul liceal:din totalul de 1413 au existat 44 unităŃi private acreditate şi 4 unităŃi private internaŃionale . sunt făcute traduceri şi adaptări după unele fragmente ale PISA 2009 Sampling Manual. documentul esenŃial care documentează modul de construire a eşantionului şcolilor din studiul propriu-zis şi care precizează şi procedurile de negociere cu reprezentanŃii ConsorŃiului. care se află cuprinşi în instituŃiile educaŃionale din întreaga Ńară. ci unităŃile se eşantionare înseamnă că o unitate şcolară poate apărea în cadrul de eşantionare de până la trei ori. elevii eligibili PISA 2006 trebuie să fie cei incluşi în definiŃia populaŃiei-Ńintă. Eşantionarea în PISA7 PopulaŃia-Ńintă în PISA este constituită din totalitatea elevilor cu vârste cuprinse între 15 ani şi 3 luni (complete) şi 16 ani şi 2 luni (complete) la începutul “ferestrei de testare”. cu precizarea că referirea la vârstă se face corelat cu data naşterii. ca informaŃie de bază. a opta. iar acestora trebuie să li se administreze testarea în condiŃii standardizate în toate Ńările participante. a întregii baze de eşantionare (totalitatea şcolilor conŃinând elevi cu vârsta populaŃiei-Ńintă. în funcŃie de numărul programelor educaŃionale funcŃionale (GIM / LIC / SAM). Pentru a furniza estimări valide ale performanŃelor şi ale caracteristicilor elevilor. au fost aplicate ponderile rezultate pentru fiecare categorie majoră de deficienŃă. De regulă.învăŃământul gimnazial:din totalul de 6451 au existat 11 unităŃi private . directă. Această observaŃie a condus la o diferenŃă de 3. Astfel. Faptul că baza de eşantionare nu conŃine reŃeaua şcolară din sistem. în absenŃa unei solicitări speciale adresate direct unităŃii de învăŃământ. În România. utilizarea procedurilor de eşantionare adecvate pentru identificarea elevilor care vor participa la testare este esenŃială. într-o manieră care să reprezinte în totalitate întreaga populaŃie a elevilor eligibili. adică unităŃile de eşantionare). raportările privind natalitatea făcându-se la data de 1 iulie a fiecărui an. de către Centrul NaŃional. nu se cunoaşte numărul real al elevilor de 15 ani. este clar faptul În continuare. datele de bază cu care s-a operat au descris următoarea distribuŃie: . În raport cu sursele de finanŃare. 40 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . În aceste condiŃii. astfel încât. iar în cazul învăŃământului gimnazial au fost aplicate ponderile distincte pe medii rezidenŃiale (urban / rural). Întrucât PISA este un studiu comparativ al performanŃelor elevilor. WESTAT a construit apoi eşantionul şcolilor PISA 2009. în clasele a şaptea. justificată şi acceptată la momentul negocierii Fişelor de eşantionare cu ConsorŃiul PISA (reprezentat în acest caz de WESTAT).4% în ce priveşte învăŃământul special. au fost operate estimări.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor DistribuŃia pe vârste a populaŃiei este o categorie de informaŃie care se regăseşte exclusiv în evidenŃele INSSE. În cazul învăŃământului special. demers care conduce la oarecare diferenŃe între totalul rezultat din raportările statistice naŃionale şi cel calculat din însumarea estimărilor la nivelul şcolii. Procedura PISA 2009 a solicitat trimiterea la WESTAT. organizată conform criteriilor precizate. eşantionul de elevi trebuie să fie selectat utilizând principiile de eşantionare ştiinŃifică recunoscute de către profesioniştii din domeniu. Această procedură este în totalitate în conformitate cu standardele acceptate în PISA 2009.

ObŃinerea listei complete a unităŃilor de învăŃământ conŃinând populaŃia de elevi vizată prin studiul PISA 2009.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor că în fiecare Ńară participantă eşantionul de elevi trebuie să fie selectat mai întâi selectând eşantionul de şcoli. Manualul de eşantionare PISA 2009 conŃine toate elementele necesare pentru a implementa componentele 1 şi 2. Determinarea dimensiunilor eşantioanelor de şcoli şi elevi necesare. obligatorii: 1. împreună şi prin negociere cu WESTAT şi cu ACER (responsabile din partea consorŃiului PISA). DefiniŃia populaŃiei de elevi investigată. 3. centrul naŃional a avut responsabilitatea realizării următoarelor activităŃi: Stabilirea şi documentarea definiŃiei de vârstă. de instituŃii educaŃionale. KeyQuest. precum şi 6. necesitatea unei eşantionări atente. Au fost utilizate. cu ajutorul software-lui dedicat. creat de către consorŃiu cu scopul introducerii datelor şi al gestionării bazelor de date PISA. iar apoi eşantionul de elevi din fiecare şcoală. calcularea indicatorilor de efectivitate a eşantionării şi a operaŃiilor întregului studiu. 2. Astfel. Componenta 3 a fost negociată prin comunicare cu ACER şi WESTAT. 41 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Determinarea şi documentarea (prin Fişele de eşantionare) a naturii și dimensiunii excluderilor geografice. Acesta constituie cadrul de eşantionare PISA 2009. Identificarea variabilelor de stratificare adecvate pentru şcolile cuprinse în cadrul de eşantionare şi garantarea faptului că aceste variabile sunt prezente şi esenŃialmente corecte pentru toate şcolile. Astfel. în conformitate cu standardul obligatoriu în PISA 2006. 4. în limitele de timp agreate. care vor participa la testare. Dezvoltarea unei liste de şcoli (mai concret. Garantarea conducerii testării. astfel încât să fie garantată satisfacerea cerinŃelor internaŃionale PISA. precum şi alte solicitări tehnice vizând eşantionarea. Componentele 4 şi 5 sunt prezentate în detaliu în PISA Data Management Manual întrucât eşantionarea elevilor s-a realizat. 6. National Project Managers Manual. ca documentaŃie-suport. Documentarea întregului proces de eşantionare. precum şi documentaŃia însoŃind software-ul KeyQuest. Trimiterea cadrului de eşantionare şi a cerinŃelor privind dimensiunea eşantionului la WESTAT şi ACER. la nivel de şcoală şi la nivel de elevi. Selectarea eşantionului de şcoli din lista şcolilor. pe baza datelor de naştere a elevilor şi a datei testării. în strictă conformitate cu regulile PISA. Selectarea eşantionului de elevi din cadrul fiecărei şcoli eşantionate. care au responsabilitatea selectării şcolilor. care pot fi permise în România. astfel încât să fie asigurată reprezentativitatea corectă a populaŃiei investigate prin acest studiu comparativ internaŃional. MenŃinerea unei baze de date la zi cu privire la participarea şcolilor eşantionate. cu privire la motivele eventualei neparticipări pentru fiecare şcoală şi cu privire la utilizarea şcolilor de pe lista de rezervă. Construirea unei liste de elevi eligibili din cadrul fiecărei şcoli eşantionate. garantând faptul că aceste excluderi sunt minime. cât şi celui de-al doilea pas – eşantionarea elevilor. 5. Manualul de eşantionare precizează cu claritate responsabilităŃile cu privire la întregul proces. Pentru PISA 2009 planul de eşantionare a cuprins şase componente cheie. WESTAT şi ACER) cu privire la procesul de eşantionare au fost următoarele: Pag. adică de unităŃi de învăŃământ) în care este cel mai probabil să fie înscrişi elevii eligibili. cu datele confirmate prin negociere. standardizate şi documentate se aplică atât primului pas – eşantionarea şcolilor. ResponsabilităŃile consorŃiului (în mod special. riguroase. într-o oarecare măsură.

Acest lucru semnifică faptul că o Ńară poate doar să eşantioneze în plus (engl.1 referitoare la eşantionare. Ratele de răspuns. pentru a asista evaluarea comparabilităŃii şi a calităŃii performanŃelor şi a altor date provenind din fiecare Ńară participantă la PISA 2009. Pentru aceasta. Un aspect esenŃial al procesului de eşantionare în PISA 2009 l-a constituit asigurarea standardelor de calitate a eşantionării şi monitorizarea.500 elevi din cel puŃin 150 de şcoli. Dacă rata de răspuns iniŃial al şcolii este sub 85%. atunci când sunt făcute estimări din eşantionul respectiv. Pentru a fi aprobat de către Consorțiu. de către centrul naŃional. Prima etapă de eşantionare constă în selectarea şcolilor care conțin elevi eligibili în conformitate cu definiŃia populaŃiei Ńintă. Selectarea eşantionului de şcoli şi trimiterea acestuia către fiecare centru naŃional. oversampling) anumite subgrupe ale populaŃiei. se poate atinge totuşi o rată de răspuns acceptabil prin utilizarea şcolilor de pe lista de rezervă. pentru obŃinerea aprobării informaŃiilor conŃinute. Întregul proces de eşantionare a şcolilor şi a elevilor din PISA 2009 are la bază completarea. 42 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . trebuie făcută dovada aplicării standardelor tehnice 1. Verificarea.1-1. pe parcursul implementării. Dezvoltarea eşantioanelor de şcoli şi de elevi şi a ponderilor replicative (engl. Designul de eşantionare în PISA 2009 Rezultatul eşantionării în PISA este un eşantion stratificat în două etape. pentru fiecare Ńară.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Verificarea. precum şi o rată de răspuns de cel puŃin 80% pentru elevii selectaŃi iniŃial. Mai departe. Următorul pas a constat în monitorizarea şi asigurarea calităŃii procesului de selectare a eşantioanelor şi de calculare a ponderilor. precum şi dialogul continuu cu responsabilii consorŃiului. planul de eşantionare naŃional trebuie să fie solid documentat şi să demonstreze aplicarea unor metode de eşantionare corecte ştiinŃific. Dezvoltarea măsurilor răspunsului şi excluderii şcolilor şi a elevilor şi a acoperirii populaŃiei-Ńintă. însoŃit de documentaŃia respectivă de validare a selecției.12 şi 15. eşantionul nu trebuie să se îndepărteze semnificativ de un design auto-ponderat. a identificării corecte a definiŃiei vârstei populaŃiei Ńintă în raport cu momentul administrării PISA 2009. în condiŃiile specifice respectivului sistem naŃional. pentru fiecare Ńară. Asistarea fiecărui centru naŃional la determinarea dimensiunii eşantionului şi a variabilelor de stratificare care să respecte obiectivele PISA.Toate standardele sunt obligatorii pentru toate Ńările participante. replicate weights) pentru a permite formularea de concluzii valide pe baza eşantionării populaŃiei. Standardul prevede o rată de răspuns de cel puŃin 85% pentru şcolile selectate iniŃial. Şcolile sunt eşantionate sistematic cu probablilităŃi proporŃionale cu o măsură a dimensiunii (engl. a definirii excluderilor şi a justificării caracterului lor necesar şi minimal. Metodologia de eşantionare. dacă acest minimum este asigurat. probabilities proportional to a measure of size – PPS) definită ca funcŃie Pag. Manualul de eşantionare se referă la următoarele aspecte: AcurateŃe şi precizie. în anumite condiŃii de penalizare referitoare la acuratețea eșantionului. a menŃinerii acestora. Dimensiunile minime ale eşantionului prevăd: cel puŃin 4. dar niciodată în minus deoarece un design auto-ponderat al eşantionului înseamnă că fiecare unitate de eşantionare reprezintă o proporŃie egală a populaŃiei totale. a Fişelor de eşantionare.

conform informațiilor din BDNE. implicit. În România. conform datelor primite de la Ministerul Educației. un număr de “școli foarte mici”. Cea de-a doua etapă a eşantionării este constituită de eşantionarea elevilor din şcolile eşantionate în prima etapă. deşi raportarea finală a rezultatelor administrării PISA în România va fi făcută în funcŃie de şcolile şi elevii din anul școlar menționat (2008-2009). adică școli conținând un număr de sub 18 elevi eligibili PISA. În continuare. Aceasta se realizează prin pregătirea listei de elevi eligibili din fiecare şcoală eşantionată. este probabil util să evidențem faptul că exerciŃiul PISA 2009 se bazează . target cluster size) este de 35 de elevi pentru fiecare şcoală eşantionată şi acesta este numărul elevilor ce trebuie eşantionaŃi cu probabilitate egală din fiecare şcoală selectată. de fapt. 3. existenŃa unui număr de elevi din populaŃia-Ńintă mai mare de 35. adică a celor cu până la 3 Pag. 2. se adaugă şi cele 25 de şcoli cărora li s-au administrat instrumentele de evaluare în faza obligatorie a pretestării din anul 2008. Structura eşantionului de şcoli şi de elevi în PISA 2009 Este interesant de observat faptul că. prin susŃinerea argumentelor legate de relaŃia costurieficacitate. uneori chiar doar unul sau doi elevi cuprinși în intervalul de vârstă stabilit (15 ani și trei luni și 16 ani și două luni la data testării). Anterior eşantionării şcolilor cadrul de eşantionare este pregătit prin stabilirea straturilor definite implicit şi explicit şi prin codificarea în consecinŃă a şcolilor de pe listă. sunt prezentate. din acestea fiind ulterior excluse școlile conținând între 1-3 elevi PISA. datorită structurii rețelei școlare. Cercetării și Inovării la începutul anului școlar 2008-2009. numărul total al şcolilor care au venit în contact direct cu instrumentele de evaluare PISA în cadrul exerciŃiului PISA 2009 este de 184 de şcoli. Cele minimum 150 de şcoli sunt selectate luând în calcul excluderile de pe teren. elemente descriptive ale cadrului de eșantionare din PISA 2009. Astfel.fie şi doar indirect .pe feedback-ul obŃinut de la un număr mai mare de şcoli şi.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor a numărului estimat de elevi PISA eligibili înscrişi în şcoală. Pentru PISA dimensiunea clusterului Ńintă (engl. Lista completă naŃională a tuturor şcolilor eligibile constituie în PISA cadrul de eşantionare al şcolilor. 43 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . ceea ce a ridicat numărul şcolilor eşantionate la un număr iniŃial de 188 de şcoli. crt Tip de şcoală (pe nivel) Nr şcoli PISA 2009 1. redus apoi. din 2009. la cele 159 şcoli participante la administrarea propriu-zisă. Prin negociere cu Consorțiul care realizează eșantionarea școlilor s-a obținut excluderea școlilor «foarte mici ». La aceste minimum 150 de școli se adaugă. Şcoală cu clasele I-VIII Şcoală de arte şi meserii Liceu 6606 1125 1314 Total: 9045 Rețeaua școlară în care au fost identificați. Nr. Aceasta presupune. ineligibilitatea şi excluderile iniŃiale. la 178 de şcoli confirmate de către WESTAT pentru eşantionarea PISA 2009. a fost de 9045 școli. de elevi participanți. numărul şcolilor cu mai puŃin de 35 de elevi de 15 ani la data testării este semnificativ. elevi cuprinși în definiția de vârstă a populației PISA. în formă sintetică. desigur. de obicei. căci.

2% 100% Din totalul elevilor corespunzând definiŃiei de vârstă PISA identificaŃi la începutul anului şcolar 2008-2009. aflaŃi în şcolile speciale) au rezultat 150. după excluderile negociate şi permise (de ex.21% 100% 7. de 151. asa cum rezultă din tabelul prezentat pe pagina următoare. Nr. 4.75% 23.e. ceea ce reprezintă o rată de participare de 99. Tip de şcoală (pe nivel) Nr. 44 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor elevi PISA. reprezentaŃi printr-un eşantion de 4803 elevi (cifră reprezentând inclusiv ponderarea pe Ńară).: elevi cu c.s. Pag. 2. elevi PISA Procentajul elevilor PISA % Procentajul elevilor eligibili așteptați în eșantionul PISA 2009 % 1.04% 73. cu respectarea standardelor tehnice de eșantionare impuse în PISA. Numărul final de elevi respondenŃi a fost de 4776 de elevi pentru PISA 2009.47%.130. Şcoală cu clasele I-VIII Şcoală de Arte şi Meserii Liceu Total elevi eşantionaŃi (fără excluderi) 351 1093 3568 5012 3. Crt. una dintre cele mai bune rate de participare înregistrate de Ńările participante la acest ciclu de testare. reprezentând cohorta totală a elevilor de 15 ani. Astfel s-a putut reduce baza de eșantionare și au putut fi diminuate costurile de administrare.00% 21. 3.8% 71.331 elevi PISA.

64 97.76 88.40 99.40 99.75 98.71 100.94 95.00 99.78 93.65 94.14 100.03 94.58 89.25 100.00 87.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Rata de răspuns la PISA 2009 (1) Eşantionul iniŃial – înainte de înlocuirea şcolilor Eşantionul final – după înlocuirea şcolilor Rata de participare aşteptată înainte de înlocuire (%) (1) OECD Numărul aşteptat de elevi de 15 ani din şcolile (2) Numărul aşteptat de elevi de 15 ani din şcolile eşntionate (respondenŃi şi non respondenŃi) (3) Numărul total de şcoli respondente (4) Numărul şcolilor respondente şi nonrespondente (5) Rata de participare aşteptată înainte de înlocuire (%) (6) Numărul aşteptat de elevi de 15 ani din şcolile (7) Numărul aşteptat de elevi de 15 ani din şcolile eşntionate (respondenŃi şi non respondenŃi) (8) Numărul total de şcoli respond ente (9) Numărul şcolilor respondent e şi nonrespon dente (10) Australia Austria Belgia Canada Cehia Chile Corea Danemarca ElveŃia Estonia Finlanda FranŃa Germania Grecia Irlanda Islanda Israel Italia Japonia Luxemburg Marea Britanie Mexic 97.00 100.08 94.27 87.00 83.35 97.85 93.62 265 659 88 551 112 594 362 152 94 696 245 583 683 793 55 375 81 005 13 230 62 892 658 769 826 579 98 710 48 821 4 488 103 141 532 432 999 408 5 437 523 271 1 338 291 271 696 94 261 126 851 411 343 113 961 260 331 683 793 65 967 85 952 13 230 63 751 699 776 838 259 100 529 55 997 4 558 112 069 564 811 1 138 694 5 437 736 341 1 399 638 342 280 255 893 226 189 157 264 413 175 201 166 223 181 139 129 170 1 054 171 39 418 1 512 357 291 292 1 001 270 201 157 325 429 175 204 177 226 184 160 141 186 1 108 196 39 549 1 560 98.99 100.00 94.00 71.44 98.04 83.94 88.19 87.00 98.61 98.14 98. 45 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .18 98.94 94.46 95.71 268 780 88 551 121 291 368 708 111 091 257 594 683 793 59 860 84 896 13 230 63 748 658 769 838 259 99 925 49 526 4 488 106 918 559 546 1 081 662 5 437 643 027 1 367 668 271 918 94 261 126 899 411 343 114 062 260 099 683 793 65 964 86 006 13 230 63 751 699 776 838 259 100 529 55 997 4 558 112 069 564 768 1 138 694 5 437 736 178 1 399 730 345 280 275 908 260 199 157 285 425 175 203 166 226 183 141 129 176 1 095 185 39 481 1 531 357 291 292 1 001 270 201 157 325 429 175 204 177 226 184 160 141 186 1 108 196 39 549 1 560 Pag.34 100.46 92.77 100.04 100.40 88.00 90.06 95.09 94.

21 99.13 98.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Norvegia Noua Zeelandă Olanda Polonia Portugalia Slovacia Slovenia Spania SUA Suedia Turcia Ungaria łări partenere Albania Argentina Azerbaijan Brazil Bulgaria Colombia CroaŃia Dubai (UAE) FederaŃia Rusă Hong KongChina Indonezia Iordania Kazakstan Kîrgîstan Letonia Liechtenstein Lituania Macao-China Muntenegru Panama Peru Qatar 89.53 67.33 98.00 97.00 98.53 77.91 100.46 100.91 100.76 100.53 91.53 97.90 99.00 99.00 100.18 99.50 99.00 94.00 100.19 94.83 99.00 98.42 100.19 100.00 96.75 100.86 93.13 100.54 97.00 69.00 100.00 100.36 99.47 99.91 100.75 99.70 98.39 100.61 84.30 55 484 49 917 154 471 409 513 102 225 67 284 19 798 422 692 2 673 852 120 693 849 830 101 523 39 168 590 215 168 646 2 435 250 56 922 507 649 44 561 10 144 1 392 765 53 800 2 337 438 105 906 257 427 88 412 26 986 356 41 759 5 966 8 527 33 384 480 640 10 223 61 920 59 344 192 140 464 535 109 205 72 092 20 127 424 705 3 941 908 120 802 849 830 103 378 40 259 607 344 168 890 2 614 824 57 991 562 728 44 926 10 144 1 392 765 77 758 2 472 502 105 906 257 427 89 733 27 689 356 42 555 5 966 8 527 40 426 480 640 10 507 183 148 155 159 201 180 337 888 140 189 170 184 177 194 161 899 173 260 157 190 213 108 172 210 199 171 180 12 192 45 52 180 240 149 207 179 194 187 216 191 352 892 208 191 170 190 182 199 162 976 178 285 159 190 213 156 183 210 199 174 185 12 197 45 52 220 240 154 96.00 82.00 83.58 100.16 93.29 97.54 100.00 97.00 95.36 99.00 100.21 97.10 94.30 59 759 54 130 183 555 453 855 107 535 71 388 19 798 422 692 3 065 651 120 693 849 830 103 067 39 999 603 817 168 890 2 477 518 57 823 533 899 44 862 10 144 1 392 765 75 232 2 473 528 105 906 257 427 89 260 27 544 356 42 526 5 966 8 527 33 779 480 640 10 223 61 909 59 485 192 118 464 535 109 251 72 105 20 127 424 705 3 955 606 120 802 849 830 103 618 40 253 607 344 168 890 2 614 806 58 346 562 587 44 926 10 144 1 392 765 77 758 2 473 528 105 906 257 427 89 733 27 713 356 42 564 5 966 8 527 40 329 480 640 10 507 197 161 185 179 212 189 337 888 160 189 170 187 181 198 162 926 176 274 158 190 213 151 183 210 199 173 184 12 196 45 52 183 240 149 207 179 194 187 216 191 352 892 208 191 170 190 182 199 162 976 178 285 159 190 213 156 183 210 199 174 185 12 197 45 52 220 240 154 Pag.01 98.00 99.43 99.11 80.00 99.86 100.00 98.16 90.47 99.00 100.00 100.37 99.61 93. 46 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .40 88.

În cazul nostru.00 97.21 99.19 99. dificultatea de comunicare a datelor despre elevi etc.00 97.66 150 114 70 960 98 841 51 552 322 005 737 225 17 180 153 198 42 820 150 114 71 524 99 514 53 592 324 141 752 193 17 673 153 198 43 400 159 189 151 168 157 225 155 165 229 159 191 152 175 158 230 160 165 233 100.01 97.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor România Serbia Shanghai-China Singapore Taipei China Thailanda Trinidad Tobago Tunisia Uruguay 100. cu şcoli absolut identice din punctul de vedere al caracteristicilor de eşantionare de pe lista de rezervă. la PISA 2009 acest lucru nu a fost necesar.66 150 114 71 504 99 514 52 454 324 141 752 392 17 180 153 198 42 820 150 114 71 524 99 514 53 592 324 141 752 392 17 673 153 198 43 400 159 190 152 171 158 230 155 165 229 159 191 152 175 158 230 160 165 233 La PISA este posibilă înlocuirea şcolilor care nu au putut răspunde din motive precum distanŃa.00 99. aşa cum rezultă şi din tabelul sintetic următor: Pag..00 99. ca parte a procedurilor de eşantionare.21 100.00 98. dificultatea accesului.34 98.88 100. 47 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .00 100.21 100. listă generată tot de către consorŃiu.97 100.00 98.32 96.

40 88.95 83.64 97.75 92.46 95.40 268 780 88 551 121 291 368 708 111 091 257 594 683 793 59 860 84 896 13 230 63 748 658 769 838 259 99 925 49 526 4 488 106 918 271 918 94 261 126 899 411 343 114 062 260 099 683 793 65 964 86 006 13 230 63 751 699 776 838 259 100 529 55 997 4 558 112 069 345 280 275 908 260 199 157 285 425 175 203 166 226 183 141 129 176 357 291 292 1 001 270 201 157 325 429 175 204 177 226 184 160 141 186 86.94 95.71 100.00 100.44 98.14 100.63 91.88 98.00 94.00 90.58 89.85 93.04 100.75 98.52 90.00 99. 48 din 154 16 903 7 587 9 245 27 603 6 656 6 097 5 057 6 827 12 551 5 023 6 309 4 900 5 309 5 165 4 654 4 332 6 440 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .29 93.91 89.06 92.12 93.38 79.76 89.40 99.58 94.05 88.27 87.93 95.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Rata de răspuns la PISA 2009 (2) Eşantionul final – după înlocuirea şcolilor Eşantionul final – elevii din şcolile testate după înlocuirea şcolilor Rata de participare aşteptată înainte de înlocuire (%) (6) Numărul aşteptat de elevi de 15 ani din şcolile (7) Numărul aşteptat de elevi de 15 ani din şcolile eşntionate (respondenŃi şi non respondenŃi) (8) Numărul total de şcoli respondente (9) Numărul şcolilor respondente şi nonrespondente (10) Rata de participare a elevilor înainte de înlocuire (%) (11) Numărul aşteptat de elevi de 15 ani din şcolile (12) Numărul aşteptat de elevi de 15 ani din şcolile eşntionate (respondenŃi şi non respondenŃi) (13) Numărul total de şcoli respondente (14) Numărul şcolilor respondente şi nonrespondente (15) OECD Australia Austria Belgia Canada Cehia Chile Corea Danemarca ElveŃia Estonia Finlanda FranŃa Germania Grecia Irlanda Islanda Israel 98.45 205 234 72 793 104 263 257 905 100 685 227 541 622 187 49 236 74 712 12 208 56 709 556 054 720 447 88 875 39 248 3 635 88 480 238 498 82 135 114 097 324 342 110 953 244 995 630 030 55 139 79 836 12 978 61 460 638 284 766 993 92 631 46 830 4 332 98 918 14 060 6 568 8 477 22 383 6 049 5 663 4 989 5 924 11 810 4 727 5 810 4 272 4 979 4 957 3 896 3 635 5 761 Pag.81 83.

71 96.03 90.00 94.11 93.32 95.08 94.00 99.54 97.83 93.96 95.00 96.39 96.87 87.47 99.49 98.43 99.53 77.75 99.78 85.65 89.75 100.85 93.00 99. 49 din 154 33 390 6 377 4 833 14 046 40 125 5 194 5 476 5 286 5 674 7 169 4 898 6 735 28 280 5 951 4 912 5 108 4 956 4 831 5 423 4 727 22 715 4 617 8 483 5 326 6 218 5 502 5 195 5 313 6 777 5 489 5 086 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .42 100.91 95.04 462 655 1 010 801 4 897 520 121 1 214 827 49 785 42 452 157 912 376 767 83 094 63 854 16 777 345 122 2 298 889 105 026 741 029 97 923 32 347 414 166 105 095 1 767 872 56 096 462 602 40 321 8 297 1 248 353 68 142 2 189 287 99 734 246 872 76 523 502 190 1 060 382 5 124 598 110 1 276 982 55 366 50 149 175 897 438 739 95 386 68 634 18 453 385 164 2 642 598 112 972 757 298 105 015 33 911 469 285 106 007 1 985 479 57 630 498 331 43 006 9 179 1 290 047 73 125 2 259 118 104 056 250 657 78 054 30 876 6 077 4 622 12 168 38 213 4 660 4 606 4 747 4 855 6 263 4 555 6 135 25 871 5 165 4 567 4 996 4 605 4 596 4 762 4 691 19 901 4 499 7 910 4 994 5 620 5 308 4 837 5 136 6 486 5 412 4 986 Pag.91 100.50 99.76 90.19 96.39 88.85 98.92 89.47 559 546 1 081 662 5 437 643 027 1 367 668 59 759 54 130 183 555 453 855 107 535 71 388 19 798 422 692 3 065 651 120 693 849 830 103 067 39 999 603 817 168 890 2 477 518 57 823 533 899 44 862 10 144 1 392 765 75 232 2 473 528 105 906 257 427 89 260 564 768 1 138 694 5 437 736 178 1 399 730 61 909 59 485 192 118 464 535 109 251 72 105 20 127 424 705 3 955 606 120 802 849 830 103 618 40 253 607 344 168 890 2 614 806 58 346 562 587 44 926 10 144 1 392 765 77 758 2 473 528 105 906 257 427 89 733 1 095 185 39 481 1 531 197 161 185 179 212 189 337 888 160 189 170 187 181 198 162 926 176 274 158 190 213 151 183 210 199 173 1 108 196 39 549 1 560 207 179 194 187 216 191 352 892 208 191 170 190 182 199 162 976 178 285 159 190 213 156 183 210 199 174 92.00 100.92 84.37 99.10 94.14 89.99 100.35 97.01 98.13 95.86 100.00 100.04 97.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Italia Japonia Luxemburg Marea Britanie Mexic Norvegia Noua Zeelandă Olanda Polonia Portugalia Slovacia Slovenia Spania SUA Suedia Turcia Ungaria łări partenere Albania Argentina Azerbaijan Brazil Bulgaria Colombia CroaŃia Dubai (UAE) FederaŃia Rusă Hong KongChina Indonezia Iordania Kazakstan Kîrgîstan 99.13 89.99 92.00 87.34 92.60 86.70 98.53 91.97 97.00 100.90 99.77 93.36 99.25 99.57 86.00 95.25 95.

92 96.03 21 241 329 37 808 5 952 7 375 22 666 412 011 8 990 150 331 67 496 95 966 46 224 283 239 673 688 12 275 132 354 29 193 23 273 355 40 495 5 978 7 728 25 562 427 607 9 602 151 130 70 775 97 045 50 775 297 203 691 916 14 287 136 545 33 541 4 502 329 4 528 5 952 4 825 3 913 5 985 8 990 4 776 5 522 5 115 5 283 5 831 6 225 4 731 4 955 5 924 4 930 355 4 854 5 978 5 062 4 449 6 216 9 602 4 803 5 804 5 175 5 809 6 108 6 396 5 518 5 113 6 815 Din cel de-al doilea tabel se poate observa faptul că toate şcolile eşantionate de către ConsorŃiu în cazul României au dat un feedback.37 98.76 100.63 99.21 100.91 100. ceea ce ne-a păstrat maxim procentajul de participare.68 93.00 100.00 97. 50 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .27 92.66 27 544 356 42 526 5 966 8 527 33 779 480 640 10 223 150 114 71 504 99 514 52 454 324 141 752 392 17 180 153 198 42 820 27 713 356 42 564 5 966 8 527 40 329 480 640 10 507 150 114 71 524 99 514 53 592 324 141 752 392 17 673 153 198 43 400 184 12 196 45 52 183 240 149 159 190 152 171 158 230 155 165 229 185 12 197 45 52 220 240 154 159 191 152 175 158 230 160 165 233 91.00 99.35 93.57 95.43 88.30 97.37 85.00 100.00 83.04 95.89 91.00 97.00 98.88 100. astfel încât nu a fost necesară utilizarea listei de rezervă.00 99.00 97.97 100. Pag.47 95.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Letonia Liechtenstein Lituania Macao-China Muntenegru Panama Peru Qatar România Serbia Shanghai-China Singapore Taipei China Thailanda Trinidad Tobago Tunisia Uruguay 99.39 100.93 87.67 96.36 99.30 100.

scorul mediu a fost de 493 de puncte. prezentarea semnificaŃiilor în contextul comparativ internaŃional ale rezultatelor înregistrate de diferitele categorii de Ńări participante. Un elev atinge un anumit nivel de proficienŃă dacă rezultatele testului demonstrează că are cel puŃin 50% şanse de a performa o sarcină la acel nivel. La ciclul de testare PISA 2009. domeniu principal Citire / lectură). desemnate prin etichetele “Ńări OECD”.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor VI. La PISA sarcinile de Citire / Lectură sunt organizate ierarhic în funcŃie de indicele de dificultate şi sunt asociate fiecăruia dintre cele şapte niveluri de proficienŃă de la nivelul 1b (cel mai uşor) la nivelul 6 (cel mai dificil). Se poate observa însă o îmbunătăŃire a scorului mediu pentru acest domeniu între PISA 2006 şi PISA 2009. Nu sunt utilizate citatele cu ghilimele decât în cazurile în care s-a dorit evidenŃierea unei anumite poziŃii a secretariatului OECD deoarece textul a fost adaptat astfel încât să folosească pentru susŃinerea interpretării rezultatelor în special pentru contextul românesc. menŃionate la capitolul de referinŃe al prezentului raport. Scala PISA originală a fost stabilită astfel încât aproximativ 2/3 dintre elevii Ńărilor OECD să se încadreze cu scorurile obŃinute între 400 şi 600 puncte de scor. Toate graficele şi diagramele sunt reproduse după volumele I şi V (Anexa B1). respectiv “Ńări /economii partenere”. de către toate Ńările participante) şi cu indicatori statistici foarte complecşi. Ciclul de testare 2009 este cea de-a treia evaluare de acest tip (concepută în parteneriat de Ńările OECD) la care a participat România (PISA 2000. În ciclul de evaluare PISA 2000 media scorurilor la Citire / Lectură a fost stabilită la 500 puncte de scor pentru Ńările OECD participante. Pag. DiferenŃa de -3 între PISA 2000 şi PISA 2009 este nesemnificativă statistic. este prima dată când pot fi puse în valoare tendinŃele în evoluŃia dinamicii performanŃelor elevilor de 15 ani pe durata a aproape un deceniu. La PISA 2000 scorul mediu al elevilor români a fost de 428 puncte de scor. existând o gamă uşor mai extinsă de Ńări OECD participante. Astfel. Elevii sunt clasificaŃi ca aparŃinând celui mai ridicat nivel la care demonstrează că sunt proficienŃi. PISA 2006 (domeniu principal ŞtiinŃe) şi PISA 2009 (domeniu principal Citire / lectură). Prezentarea rezultatelor generale şi descrierea modului de interpretare a scorurilor PISA foloseşte traduceri şi adaptări după textele şi după graficele OECD prezentate în cele cinci volume precum şi în volumul-sinteză PISA 2009. aşadar. indicate la capitolul ReferinŃe ale prezentului raport. Astfel. la PISA 2006 a fost de 396. Este foarte importantă. iar la PISA 2009 scorul mediu pentru acest domeniu a fost de 424 puncte de scor. pentru a căror validare a fost necesară documentarea respectării unor standarde foarte riguroase. O secvenŃă de 72 de puncte de scor la Citire / Lectură este echivalentă cu un nivel de proficienŃă la Citire / lectură. Rezultate generale pentru ciclul de testare PISA 20098 Programul OECD-PISA operează cu meta-baze de date (de dimensiuni foarte mari. ca Ńară PISA+. 51 din 154 8 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . interpretarea rezultatelor elevilor români va putea beneficia în mod realist prin contextualizare deoarece acestea reprezintă de fapt rezultatele unui sistem educaŃional şi nu pe cele strict individuale.

52 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Clasificarea Ńărilor după scorul obŃinut la PISA 2009 łara Scorul pentru domeniul citire/ lectură 556 539 536 533 526 524 521 520 515 508 506 503 501 501 500 500 500 499 497 497 496 496 495 495 494 494 489 487 486 484 483 483 481 478 477 476 474 472 470 468 464 459 459 Pentru subscalele citire/ lectură Accesarea Integrarea ReflecŃie şi şi şi regăsirea Interpreevaluare informaŃiei tarea textelor 549 542 532 530 526 517 521 530 513 519 513 512 503 505 500 507 492 508 505 501 498 492 496 502 491 501 488 493 482 476 489 468 480 479 491 492 463 471 477 476 467 458 469 558 541 538 530 525 522 517 520 513 504 504 502 500 502 503 503 495 498 494 501 494 497 499 492 491 496 487 488 490 484 489 484 481 488 481 472 473 475 471 469 459 457 467 557 542 536 540 529 535 531 521 523 510 505 505 503 497 498 496 512 498 502 491 502 495 493 493 503 489 496 481 482 492 470 489 483 462 466 471 483 471 463 463 473 466 441 Texte continui Texte noncontinui Scorul pentru domeniul secundar matematică 600 546 541 555 562 527 519 529 514 526 515 498 512 534 495 507 487 536 494 513 487 497 543 503 492 490 487 525 483 482 501 466 483 493 497 460 447 489 496 477 445 453 468 Scorul pentru domeniul secundar ştiinŃe 575 538 554 549 542 529 532 539 527 522 507 500 528 517 508 496 502 520 495 520 508 498 520 499 514 503 493 511 489 494 512 470 488 500 490 486 455 484 494 491 454 466 478 Shanhai China Corea Finlanda Hong Kong China Singapore Canada Noua Zeenlandă Japonia Australia Olanda Belgia Norvegia Estonia ElveŃia 564 538 535 538 522 524 518 520 513 506 504 505 497 498 502 501 500 495 499 496 497 492 496 496 492 497 492 488 489 484 484 487 484 479 479 478 477 471 470 470 466 461 461 539 542 535 522 539 527 532 518 524 514 511 498 512 505 496 499 503 506 498 497 496 498 500 493 506 487 488 481 476 487 476 472 473 474 471 472 467 472 472 462 461 460 452 Polonia Islanda SUA Liechtenstein Suedia Germania Irlanda FranŃa Taipei China Danemarca Marea Britanie Ungaria Portugalia Macao China Italia Letonia Slovenia Grecia Spania Cehia Slovacia CroaŃia Israel Luxemburg Austria Lituania Turcia Dubai FederaŃia Rusă Pag.

în şase Ńări dintre cele participante performanŃele fetelor la Citire / Lectură s-au îmbunătăŃit considerabil. Suedia. De un interes major în PISA sunt informaŃiile privind modul în care performează fetele şi modul în care performează băieŃii sarcinile de evaluare. De fapt. Un elev atinge un anumit nivel de proficienŃă dacă rezultatele la test demonstrează că există cel puŃin 50% probabilitatea de a performa o sarcină de lucru la acel nivel. considerat nivelul de bază la Citire / lectură. FranŃa. Elevii sunt clasificaŃi în funcŃie de nivelul cel mai ridicat pentru care îşi demonstrează proficienŃa. acest lucru fiind mai evident în procentajul fetelor şi cel al băieŃilor care performează la nivelul 2. Korea. dar în FranŃa.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Chile Serbia Bulgaria Uruguay Mexic România Thailanda Trinidad Tobago Columbia Brazilia Muntenegru Iordania Tunisia Indonezia Argentina Kazakhstan Albania Qatar Panama Peru Azerbaijean Kîrgîzstan 449 442 429 426 425 424 421 416 413 412 408 405 404 402 398 390 385 372 371 370 362 314 444 449 430 424 433 423 431 413 404 407 408 394 393 399 394 397 380 354 363 364 361 299 452 445 436 423 418 425 416 419 411 406 420 410 393 397 398 397 393 379 372 371 373 327 452 430 417 436 432 426 420 413 422 424 383 407 427 409 402 373 376 376 377 368 335 300 453 444 433 429 426 423 423 418 415 414 411 417 408 405 400 399 392 375 373 374 362 319 444 438 421 421 424 424 423 417 409 408 398 387 393 399 391 371 366 361 359 356 351 293 421 442 428 427 419 427 419 414 381 386 403 387 371 371 388 405 377 368 360 365 431 331 447 443 439 427 416 428 425 410 402 405 401 415 401 383 401 400 391 379 376 369 373 330 Semnificativ statistic peste media OECD Nu diferă semnificativ statistic de media OECD Semnificativ statistic sub media OECD În cazul României. Pag. România. tabelul sintetic cuprinzând scorurile medii obŃinute de Ńările participante la PISA 2009 pe toate cele trei domenii pune în valoare variaŃii minime. În ceea ce priveşte aceste diferenŃe de performanŃă dintre fete şi băieŃi. La evaluarea PISA sarcinile de lucru din domeniul matematicii sunt ierarhizate în funcŃie de dificultate şi sunt asociate fiecăruia dintre cele şase niveluri de proficienŃă – nivelurile de la 1 (cel mai uşor) la 6 (cel mai dificil). Suedia şi România un declin al performanŃelor băieŃilor este de fapt motivul măririi diferenŃelor de performanŃă de gen. nesemnificative statistic între performanŃele elevilor români la domeniul principal şi la domeniile secundare. 53 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Portugalia. în perioada 2000 – 2009 diferenŃele de performanŃă s-au mărit în Israel. DiferenŃa de punctaj dintre fete şi băieŃi măsoară de fapt diferenŃele de performanŃă medie dintre fete şi băieŃi la Citire / lectură. Indonezia şi Brazilia. Hong-Kong China.

pe scala generală la Citire / lectură.0% la nivelul 6. 12.7% la nivelul 1b. 0. 6% la nivelul 1a. Acestea în condiŃiile în care. 6. România. Astfel. considerat nivelul de bază. 4. În ciclul de testare PISA 2009 a fost prima dată când necesităŃii de a evidenŃia mai bine diferenŃele de performanŃă corespunzătoare sub-nivelului de bază considerat Nivelul 2 i s-a răspuns din punctul de vedere al construcŃiei scalelor de raportare a rezultatelor prin descrierea cu precădere a Nivelurilor 1a şi. 23. 6% la nivelul 2. alături de Bulgaria şi de FederaŃia Rusă se plasează în grupul Ńărilor cu cele mai mari procente de elevi la Nivelul 2 al scalei. adică mai mult de 4 din 5 elevi se poziŃionează la nivelul 2 al scalei. la toate cele trei domeniile se remarcă numărul foarte ridicat al subperformerilor pentru toate cele trei domeniile.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor În următoarele trei tabele sunt sintetizate datele privind proporŃiile elevilor corespunzătoare nivelurilor de performanŃă asociate scalelor pentru fiecare dintre cele trei domenii.1% la nivelul 4. în Ńările OECD mai mult de 81% dintre elevi. respectiv. Pag. 54 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . 21.7% la nivelul 5 şi 0. Din punctul de vedere al analizei performanŃelor elevilor români.1% dintre elevii români se situează sub nivelul 1b.2% la nivelul 3. 31. 1b.

0.7 0.4 0.4 24.4 0.2 0.4 12. 0.3 19.8 1.5 0.2 0.8 0.6 4.8 1.7 1.5 S.8 0.0 0.6 21.5 0.2 0.7 0.8 0.2 0.9 16.3 0.8 13.4 S.4 7.5 0.0 0.0 0.1 22.6 25.1 0.9 0.8 0.4 0.0 0.1 0.5 7.0 0.6 Nivelul de proficienŃă Nivelul 3 (de la 480.7 0.2 0.4 Nivelul de proficienŃă Nivelul 5 (de la 625.0 27.8 0.9 0.7 0.2 0.9 28.7 0.9 22.3 22.3 0.04 la mai puŃin de 334.1 0.1 0.2 27.9 8.3 14.5 11.E.2 0.3 Nivelul de proficienŃă Nivelul 1b (de la 262.9 1.2 1.2 0.2 0.0 25.E.7 1.7 0.9 7.2 0. 3.5 0.0 0. 0.5 0.7 0.0 22.5 5.6 1.5 28.7 0.4 1.4 0.8 1.4 1.8 0.5 7.3 1.7 0.3 0.E.6 0.4 33.1 11.2 0.04 puncte de scor) % OECD Australia Austria Belgia Canada Cehia Chile Corea Danemarca ElveŃia Estonia Finlanda FranŃa Germania Grecia Irlanda Islanda Israel Italia Japonia Luxemburg Marea Britanie Mexic 1.61 puncte de scor) % S. 20.E.5 14.9 0.9 33.0 0.6 6.7 33.1 4.1 1.9 0.1 0.8 21.1 3.4 11.6 1.2 0.6 0.4 0.1 0.1 1.7 0.4 11.4 1.4 0.7 13.2 0.2 30.2 0.3 11.5 0.4 0.0 1.6 0.5 0.3 0.4 0.0 6.4 0.6 1.7 0.1 2.6 0.4 1.0 33.6 0.89 puncte de scor) % S.4 24.6 Nivelul de proficienŃă Nivelul 2 (de la 407.5 0.9 0.5 10.3 0.2 0.0 0.0 0.4 5.0 0.0 24.2 1.0 27.1 1.1 1.1 Nivelul de proficienŃă Nivelul 6 (peste 698.3 0.2 25.7 2.9 26.47 la mai puŃin de 480.4 0.6 0.8 0.9 4.3 0.0 5.5 26.2 28.8 29.4 0.9 15.9 4.4 0.4 0.0 5.9 4.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor DistribuŃia elevilor în funcŃie de performanŃa pe niveluri de proficienŃă pe scala de Citire/ lectură Nivelul de proficienŃă Sub Nivelul 1b (ma puŃin de 262.2 0.4 5.1 0.5 1.2 21.3 20.6 30.89 la mai puŃin de 625. 24.3 0.0 1.8 5.0 0.6 Nivelul de proficienŃă Nivelul 4 (de la 552.32 puncte de scor) % 10.2 0.3 11.3 0.4 0.8 21.1 0.1 0.6 22.5 0.9 0.1 29.6 1.7 0.7 0.0 24.0 0.7 21.8 0.1 1.2 0.1 10.6 1.3 8.8 0.18 la mai puŃin de 552.9 0.7 14.1 27.1 17.9 21.2 0.7 12.0 28.3 7.1 11.9 1.0 5.3 0.1 20.1 4.3 3.2 0.E.5 0.5 Nivelul de proficienŃă Nivelul 1a (de la 334.2 0. 28.6 23.7 4.E.2 8.3 0.8 1.1 1.0 17.0 1.3 0.3 0.4 0.7 0.18 puncte de scor) % S.9 20.0 18.8 30.7 11.E.6 33.9 0.9 3.6 0.7 25.5 5.7 1.4 1.0 3.5 24.E.4 0.1 1.4 0.6 0.1 0.5 0.61 la 698.2 0.2 7.8 17.9 0. 55 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .75 la mai puŃin de 407.6 0.8 1.32 puncte de scor) % 2.6 0.8 11.8 30.4 1.9 0.4 0.4 0.7 0.2 0.3 0.2 2.5 0.9 0.7 0.5 0.75 puncte de scor) % S.4 7.1 0.5 0.4 1.3 0.0 1.7 0.8 0.0 17.7 1.4 26.9 0.4 8.0 1.8 0.2 3.5 6.1 0.2 0.7 0.6 3.5 0.4 22.1 20.9 1.2 0.6 0.1 0.3 4.2 15.4 25. 0.0 0.6 16.1 0.0 Pag.4 0.0 25.47 puncte de scor) % 10.6 1.1 0.9 1.2 S.6 0.4 5.8 1.0 0.9 18.0 S.0 0.7 1.5 1.2 27.5 0.3 30.9 1.9 0.0 4.2 22.4 9.0 1.0 0.2 0.3 32.6 0.3 0.0 0.8 18.6 0.4 0.

2 0.5 0.2 0.6 1.1 0.6 13.8 0.5 0.2 28.7 3.6 31.1 0.0 9.9 0.8 0.3 15.3 0.8 1.8 1.4 0.2 1.6 19.0 27.8 1.0 0.4 1.3 0.0 36.7 1.7 24.9 0.2 0.5 0.1 0.1 0.2 2.8 5.3 0.6 27.2 4.2 33.2 0.5 14.1 0.3 24.8 1.5 0.6 0.1 0.4 0.1 6.1 c 0.1 11.3 0.3 5.0 0.4 1.5 17.6 16.0 0.1 0.9 9.8 13.4 21.2 0.1 4.6 27.2 0.9 0.8 0.7 4.5 0.6 37.5 0.7 c 0.1 1.7 15.5 26.4 0.6 12.7 19.0 0.0 31.6 0.0 0.4 14.7 1.4 0.3 1.7 18.3 12.6 0.2 0.5 29.8 11.8 29.4 0.1 25.9 0.1 0.1 c 0.9 1.5 13.0 0.8 0.9 0.0 11.0 15.1 0.8 1.0 5.7 1.1 1.1 0.6 0.5 4.8 0.3 0.6 29.3 1.1 0.2 1.6 16.9 0.1 13.7 0.7 0.1 1.0 0.2 20.4 3.3 0.2 0.8 11.9 1.1 24.6 1.5 22.4 6.1 0.2 3.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Norvegia Noua Zeelandă Olanda Polonia Portugalia Slovacia Slovenia Spania SUA Suedia Turcia Ungaria OECD total Media OECD 33 Ńări łări partenere Albania Argentina Azerbaijan Brazil Bulgaria Colombia CroaŃia Dubai (UAE) FederaŃia Rusă Hong KongChina Indonezia Iordania Kazakstan Kîrgîstan Letonia 0.4 0.8 0.2 0.1 31.3 1.8 2.9 1.5 1.1 29.7 4.0 0.2 1.5 27.0 0.8 0.1 0.9 0.4 0.1 0.2 0.6 23.7 1.9 1.5 0.2 13.4 0.2 0.0 0.0 0.6 1.0 0.8 0. 56 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .8 26.9 1.0 0.8 24.4 16.0 0.3 30.5 0.2 1.1 0.9 5.2 16.8 1.7 6.8 2.3 1.9 0.4 23.4 0.8 0.7 1.0 0.8 0.1 0.3 31.0 4.1 0.4 0.8 0.9 0.8 0.1 0.9 15.8 24.3 1.3 1.0 0.8 0.8 7.1 4.0 1.8 17.0 25.4 1.9 1.1 2.0 16.1 0.0 0.2 6.0 1.3 0.5 0.0 6.5 1.2 0.6 1.6 26.4 0.0 0.4 1.6 26.5 1.6 1.7 1.3 0.7 1.6 20.4 11.3 7.2 1.8 1.1 16.5 0.1 34.5 28.4 0.1 0.0 0.4 31.6 20.5 0.0 0.1 1.6 1.2 0.2 1.1 1.4 21.1 0.0 3.6 19.0 10.9 0.5 0.1 31.6 0.0 0.9 7.2 0.8 1.0 0.1 0.1 0.2 8.7 0.1 0.9 0.2 4.2 0.8 0.5 14.2 0.2 18.7 0.2 0.2 32.6 4.1 0.1 1.1 11.5 1.1 12.0 4.3 17.4 3.1 30.1 0.0 0.4 0.7 23.6 27.0 0.6 30.3 1.0 8.1 0.9 19.2 0.8 1.8 0.4 0.8 1.5 11.7 0.9 0.2 0.0 0.1 0.9 1.8 0.9 1.1 1.9 0.4 0.0 4.7 0.6 16.1 1.9 13.4 0.0 1.1 0.2 0.5 6.3 23.5 1.8 24.7 1.5 3.6 20.1 4.8 9.3 0.9 28.2 0.2 0.6 0.8 1.8 23.3 10.3 13.2 1.9 21.0 4.0 0.9 0.7 0.6 0.6 5.8 0.5 29.8 0.0 1.2 12.1 24.4 30.7 0.3 c c c c c Pag.6 0.1 1.9 25.7 5.1 11.0 1.3 0.0 12.2 0.5 0.1 0.0 0.4 0.4 28.0 0.1 0.6 0.6 25.3 0.5 0.0 17.3 0.9 1.7 20.1 0.1 13.0 0.4 7.9 0.2 1.4 0.8 31.0 0.8 1.1 3.8 27.6 4.3 0.0 3.0 5.2 0.3 22.6 28.0 0.3 1.3 19.3 1.7 1.8 3.8 0.7 0.1 0.1 0.8 1.7 0.3 0.4 1.6 0.1 11.9 0.0 0.1 0.2 1.2 1.3 1.2 0.5 26.4 29.4 0.6 0.2 0.0 0.2 0.0 1.3 3.4 25.2 0.2 23.3 13.6 25.1 6.1 23.5 32.8 1.

1 11.6 0.1 0.5 5.5 1.6 0.1 0.2 1.0 0.2 0.9 5.8 1.1 21.2 0.1 0.4 2.2 0.7 24.6 14.0 0.5 0.7 21.2 9.4 0.3 0.1 4.3 0.8 25.8 0.1 2.3 31.3 0.8 0.7 0.6 23.5 0.4 0.1 0.7 19.2 0.1 0.4 0.6 1.0 0.9 0.9 28.8 1.3 0.6 34.8 0.1 c 0.8 23.2 0.9 1.9 0.6 0.5 1.8 1.2 0.2 15.8 0.9 3.9 13.5 0.7 0.3 0.3 11.0 29.3 1.1 0.4 0.9 12.8 17.0 0.8 28.0 30.0 30.7 22.8 17.0 2.3 0.1 17.0 27.6 22.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Liechtenstein Lituania MacaoChina Muntenegru Panama Peru Qatar România Serbia ShanghaiChina Singapore Taipei China Thailanda Trinidad Tobago Tunisia Uruguay 0.2 2.4 2.2 0.9 0.9 1.3 18.4 6.2 0.6 1.1 3.8 0.0 0.6 36.0 3.8 0.0 0.4 0.1 16.6 28.5 0.3 8.1 20.7 3.5 27.3 0.1 0.8 1.3 2.1 0.7 1.8 0.6 0.5 0.1 Pag.1 7.2 0.3 0.9 0.5 c 0.2 25.1 0.6 15.8 1.6 1.2 23.8 10.4 0.3 2.4 1.7 0.1 c 0.2 0.5 0.8 0.9 0.0 1.0 0.0 0.0 0.5 0.8 2.6 5.7 0.9 0.2 0.1 28.8 16.0 0.0 0.6 0.5 0.5 9.4 12.0 0.4 0.0 0.8 0.3 14.7 0.7 0.9 1.4 0.2 0.6 2.9 1.0 2.1 0.2 0.5 0.7 23.5 2.1 0.0 0.1 0.8 4.3 5.8 0.7 12.7 8.2 1.9 0.5 1.2 0.3 1.9 14.1 10.5 0.7 1.7 21.7 25. 57 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .0 15.0 3.4 0.8 1.0 12.4 9.9 0.0 0.6 2.3 28.3 0.1 18.5 16.3 0.1 c c 0.5 24.7 1.5 0.4 1.0 0.5 4.7 31.6 5.1 2.0 22.8 5.0 13.7 24.5 28.8 1.5 1.8 0.9 34.1 22.2 c 0.6 33.1 c 0.2 0.4 31.4 0.0 31.0 20.6 33.0 0.5 0.1 0.4 0.1 8.0 0.1 0.6 0.8 1.8 1.2 13.5 0.

4 1.1 1.04 puncte de scor) % OECD Australia Austria Belgia Canada Cehia Chile Corea Danemarca ElveŃia Estonia Finlanda FranŃa Germania Grecia Irlanda Islanda Israel Italia Japonia Luxemburg Marea Britanie Mexic 5.1 25.89 puncte de scor) % S.3 7.7 22.1 0.4 6.1 0.2 5.7 0.6 0. 58 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .9 0.9 8.8 28.18 la mai puŃin de 552.6 3.1 1.6 1.6 18.3 1.3 20.0 0.4 0.5 0.6 17.7 1.7 1.0 0.2 11.6 0.8 8.7 9.0 22.2 1.5 2.7 1.7 22.3 9.1 10.3 0.6 6.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor DistribuŃia elevilor în funcŃie de performanŃă pe niveluri de proficienŃă pe scala de Matematică Nivel de proficienŃă Sub Nivelul 1b (mai puŃin de 262.1 9.7 6.2 23.7 1.0 19.3 1.1 0.5 28.8 14.6 23.3 0.1 9.4 1.9 23.5 1.E.5 12.2 0.18 puncte de scor) % S.2 1.3 1.8 19.7 0.3 21.5 0. 0.8 1.1 1.8 22.61 puncte de scor) % S.4 0.1 1.0 1.4 1.4 28.7 1.0 0.6 1.2 3.04 la mai puŃin de 334.2 6.3 25.9 0.9 4.5 21.0 17.1 3.8 24.6 1.7 0.8 0.4 1.0 1.9 1.9 0.9 0.0 1.9 23.6 14.3 1.3 0.6 1.6 8.4 1.2 1.0 5.5 1.7 0.6 1.8 0.75 la mai puŃin de 407.89 la mai puŃin de 625.0 0.6 0.1 25.E.5 26.1 2.0 0.75 puncte de scor) % S.9 17.E.7 0.8 Nivel de proficienŃă Nivelul 1a (de la 334.9 1.32 puncte de scor) % 5.3 10.1 0.3 0.2 20.7 0.4 1.6 0. 13.9 0.1 21.2 1.1 19.2 0.5 Nivel de proficienŃă Nivelul 4 (de la 552.6 0.9 3.1 1.5 3.4 17.6 0.9 Pag.7 1.0 Nivel de proficienŃă Nivelul 6 (peste 698.7 5.9 0.7 1.7 14.0 14.47 la mai puŃin de 480.2 1.8 5.1 0.6 4.1 21.2 1.8 6.2 1.9 27.1 1.3 1.4 23.4 11.1 19.4 17.1 0.0 3.4 9.5 11.7 18.8 1.5 27.4 1.0 1.6 23.8 7.4 7.8 21.8 0.8 0.7 1.2 27.4 0.9 2.9 11.E.8 Nivel de proficienŃă Nivelul 2 (de la 407.6 0.2 1.0 17.6 15.1 0.3 1.0 0.7 9.5 3.1 0.1 21.47 puncte de scor) % 19.0 17.61 la 698.7 14.0 1.3 5.7 1.6 0.2 9.9 0.0 0.4 4.1 0.9 0.5 1.0 21.3 1.7 1.1 1.4 2.8 0.2 0.0 1.2 1.8 0.8 1.E.8 18.9 11.7 19.6 10.9 1.4 5.6 1.0 0.2 1.1 6.4 6.7 16.7 7.3 13.7 25.9 11.5 1.4 0.7 Nivel de proficienŃă Nivelul 3 (de la 480.2 0.1 1.9 27.5 0.1 S.2 1.2 14.8 1.4 26.5 21. 0.E.4 12.6 10.8 1.5 29.4 0.9 7.3 0.6 0.6 0.9 17.8 1.6 16.1 0.1 S.9 Nivel de proficienŃă Nivelul 1b (de la 262.5 1.3 1.0 0.3 1.4 0.1 1.2 0.9 10.0 5.5 3.0 0.2 Nivel de proficienŃă Nivelul 5 (de la 625.9 1.7 1.8 22.6 20.3 6.8 0.0 1.0 21.1 17.6 17.9 12.0 0.2 16. 0.2 1.8 8.3 22.2 7. 10.2 21.2 7.6 1.3 23.0 1.6 6.5 12.6 0.4 S.7 0.1 1.4 1.1 1.5 0.0 1.4 1.5 0.7 24.7 1.2 6.0 3.4 1. 22.5 10.7 20. 0.6 1.5 3.7 S.9 0.1 24.32 puncte de scor) % 5.6 1.3 20.8 1.4 1.0 9.1 17.1 1.2 20.7 0.3 0.4 1.4 22.7 0.3 1.7 2.8 16.E.6 1.4 0.8 7.8 1.4 15.2 1.6 12.9 0.6 6.2 1.5 6.6 9.3 9.6 0.E.1 1.5 0.4 0.7 23. 24.6 25.3 11.5 0.

2 1.0 21.5 1.2 4.7 0.2 1.9 2.6 2.7 8.5 13.9 1.5 34.0 7.2 0.1 1.2 1.2 3.2 1.6 0.7 0.7 1.9 1.0 0.6 18.9 17.0 7.3 1.2 c 0.4 19.0 11.1 1.2 25.1 0.8 0.5 0.2 25.7 0.2 3.3 1.0 0.4 1.6 2.9 0.6 0.0 0.4 12.6 9.5 1.8 0.7 31.7 14.7 23.2 1.6 0.1 0.2 1.3 19.0 8.7 9.0 1.6 0.1 6.8 16.5 0.0 25.8 0.2 1.2 1.3 0.3 7.3 0.1 6.7 0.3 1.1 5.9 1.3 0.2 21.5 0.5 1.1 1.9 0.1 0.0 16.8 1.5 5.8 1.8 0.6 29.9 6.2 0.0 0.8 1.1 8.8 22. 59 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .8 8.6 1.3 0.4 0.5 6.1 0.5 1.2 1.9 22.4 1.8 0.0 1.5 41.7 18.3 0.6 0.9 9.0 0.1 13.5 26.5 16.0 8.6 0.1 13.6 2.1 5.2 0.6 0.3 1.2 23.7 1.1 2.0 0.2 15.9 0.0 1.6 22.6 24.6 31.0 64.3 0.6 8.3 0.4 1.8 19.6 4.4 10.8 1.4 9.0 23.5 1.9 10.2 1.4 22.4 1.1 25.6 1.2 5.3 13.0 9.3 37.6 1.8 1.5 0.0 3.9 1.7 0.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Norvegia Noua Zeelandă Olanda Polonia Portugalia Slovacia Slovenia Spania SUA Suedia Turcia Ungaria OECD total Media OECD 33 Ńări łări partenere Albania Argentina Azerbaijan Brazil Bulgaria Colombia CroaŃia Dubai (UAE) FederaŃia Rusă Hong KongChina Indonezia Iordania Kazakstan Kîrgîstan Letonia 5.3 1.3 18.5 19.4 0.6 1.2 43.1 2.8 0.3 23.8 1.0 1.2 2.2 0.1 0.7 0.3 1.0 1.2 3.3 1.7 0.0 0.2 10.2 65.0 7.5 2.0 1.8 1.5 30.0 1.3 0.8 1.0 20.3 0.9 5.5 2.9 10.7 0.8 0.7 1.4 1.0 1.3 0.6 9.5 18.3 0.8 1.8 24.9 8.1 14.8 0.8 3.8 2.5 42.2 0.4 15.0 0.2 0.3 0.5 2.6 2.5 21.2 20.5 1.0 1.8 0.0 0.6 0.1 0.4 1.5 0.0 26.5 2.2 1.7 1.1 0.0 1.1 2.4 1.9 Pag.1 1.6 0.4 18.1 5.7 29.0 21.7 1.0 36.5 20.3 23.9 0.3 0.9 13.4 0.3 1.1 24.6 0.3 5.0 0.7 0.0 1.0 1.9 1.1 1.5 13.7 22.2 19.9 1.1 0.4 9.3 1.8 1.1 0.0 0.3 24.1 9.9 1.5 34.7 20.1 1.1 1.4 4.0 2.7 0.6 2.7 1.1 1.2 18.9 1.9 22.5 1.5 0.6 1.8 28.7 16.1 12.2 0.2 19.6 1.7 1.5 0.0 0.8 20.6 22.9 0.0 1.8 0.0 0.3 25.3 2.0 6.2 5.5 0.7 6.5 16.8 24.1 12.1 0.8 13.3 39.9 25.9 1.2 0.7 1.1 0.7 1.1 0.3 2.1 0.1 1.1 0.4 9.6 0.7 7.8 3.9 0.2 1.1 1.9 8.1 0.3 9.9 2.0 1.5 0.5 35.1 12.3 6.5 2.1 20.5 18.5 1.6 14.8 22.7 1.3 26.8 0.6 5.5 1.3 10.7 1.5 4.6 0.4 1.9 23.1 10.8 2.3 46.8 0.1 30.1 1.8 21.8 0.6 0.3 0.8 12.8 17.3 11.6 13.4 1.9 0.0 10.4 0.2 1.1 4.4 0.8 29.2 12.2 0.5 14.3 c 0.9 9.6 0.1 0.0 1.9 23.1 0.9 22.7 8.7 1.7 0.6 19.2 2.2 0.6 35.8 23.8 2.2 0.9 3.7 32.2 22.0 0.4 14.5 1.4 23.1 2.5 0.9 0.2 1.6 44.6 23.3 0.9 0.6 24.5 18.4 19.6 11.5 1.8 0.5 0.5 18.4 0.0 25.2 17.6 5.3 10.2 5.4 1.2 25.0 0.2 1.0 8.4 26.6 1.3 1.9 0.3 31.0 22.5 2.1 0.2 10.7 9.5 27.6 0.2 1.2 0.3 0.4 13.2 1.6 0.6 8.7 0.

9 3.9 1.3 27.9 1.5 0.3 0.6 21.2 1.6 19.0 0.4 2.9 20.3 13.8 1.5 0.1 0.1 0.6 24.3 2.1 0.6 0.8 1.8 1.6 15.2 4.1 0.6 1.9 18.6 19.0 4.3 0.7 28.9 22.1 1.0 1.1 0.4 Pag.8 28.0 2.3 25.0 18.2 1.0 1.9 18.0 19.4 1.6 6.3 0.8 1.9 0.2 0.9 4.1 0.9 24.8 9.3 1.0 32.4 0.0 1.6 11.8 1.5 1.3 1.6 1.1 1.3 0.9 1.9 12.7 7.3 0.6 0.0 1.1 3.9 23.0 0.9 0.6 3.8 0.6 3.3 0.0 49.5 52.2 1.9 49.9 0.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Liechtenstein Lituania MacaoChina Muntenegru Panama Peru Qatar România Serbia ShanghaiChina Singapore Taipei China Thailanda Trinidad Tobago Tunisia Uruguay 1.2 26.2 4.8 1.3 0.3 5.9 22.6 0.1 1.5 5.5 1.2 7.5 2.2 0.7 1.3 25.0 21.2 12.9 0.7 23.2 0.4 28.5 0.4 1.4 24.6 0.2 0.4 0.2 0.6 1.8 1.7 1.7 22.0 1.3 15.9 7.5 20.1 1.8 1.9 2.0 0.7 24.6 7.1 1.9 1.0 1.3 0.0 0.9 18.4 0.9 44.6 1.2 1.4 1.3 1.6 0.2 25.7 0.0 19.5 6.7 8.2 14.6 0.8 8.1 0.6 1.5 0.3 0.1 0.8 14.6 2.1 0.2 0. 60 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .9 14.6 0.4 4.4 0.7 14.3 26.4 0.0 16.7 0.1 0.9 12.8 2.5 13.6 1.7 1.4 1.5 1.6 28.6 1.3 0.1 16.9 1.1 26.3 1.7 1.5 2.3 0.6 1.4 3.4 1.3 3.4 2.8 41.4 0.0 2.3 5.9 6.6 0.0 21.3 1.0 26.6 3.4 53.5 20.8 5.6 21.2 20.5 0.9 1.3 17.3 23.4 8.2 1.8 9.0 0.1 18.0 2.8 14.6 4.4 1.3 1.7 31.6 0.5 0.4 18.2 1.6 1.6 0.8 1.1 0.3 1.3 0.1 2.6 24.6 4.3 0.2 1.6 29.0 1.6 1.2 8.8 27.3 1.8 31.6 0.5 0.4 3.9 27.0 50.3 0.3 13.1 0.1 1.0 18.7 1.5 45.2 0.4 1.1 0.

3 S.2 0.04 puncte de scor) % OECD Australia Austria Belgia Canada Cehia Chile Corea Danemarca ElveŃia Estonia Finlanda FranŃa Germania Grecia Irlanda Islanda Israel Italia Japonia Luxemburg 3.6 0.7 0.0 4.0 1.18 la mai puŃin de 552.1 1.5 0.5 1.8 0.9 2.61 puncte de scor) % S.7 8.7 0.1 10.5 7.1 1.2 0.0 1. 9.6 33.0 0.5 16.6 0.0 1.7 0.3 1.9 1. 24.5 2.1 7. 0.6 0.9 30.75 puncte de scor) % S.6 1.7 12.2 0.6 0.8 23.0 0.8 20.2 8.2 0.1 3.1 3.0 0.1 7.7 1.4 6.6 24.4 2.1 30.2 12.1 0.8 0.9 25.2 0.9 12.3 0.6 0.0 23.E.4 0.1 9. 11.2 0.2 0.7 1.4 5.5 0.4 S.2 1.5 1.1 0.9 6.1 10.6 0.5 6.1 1.0 0.9 0.1 1.E.4 0. 0.0 22.8 0.9 1.9 Nivel de proficienŃă Nivelul 1a (de la 334.9 Nivel de proficienŃă Nivelul 3 (de la 480.1 0.4 6.1 4.5 26.4 2.4 1.5 13.0 0.1 3.5 1.9 9.9 1.1 Nivel de proficienŃă Nivelul 6 (peste 698.5 7.3 0.5 1. 0.7 0.2 18. 0.1 0.1 29.6 27.6 0.9 29.3 22.2 0.0 15.8 1.8 0.2 8.6 1.9 5.61 la 698.E.4 0.5 20.6 0.5 0.2 31.4 0.E.0 25.4 0.3 1.6 29.9 1.5 26.9 0.8 26.7 0.7 S.4 0.0 1.3 0.6 0.1 24.2 0.7 0.3 25.8 1.5 18.8 0.0 1.8 0.2 0.E.8 28.5 19.3 0.8 1.2 4.7 18.3 11.3 0.9 30.7 1.1 1.5 5.32 puncte de scor) % 3.8 23.7 6.5 0.5 15.2 1.2 0.6 0.1 0.1 0.6 0.7 6.4 24.3 0.7 0.1 7.2 10.4 7.0 0.7 31.0 10.3 0.1 0.5 12.04 la mai puŃin de 334.8 1.7 0.8 18.18 puncte de scor) % S.9 0.4 20.5 1.9 6.5 1.E.7 7.9 0.3 24.2 14.3 0.1 4. 61 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor DistribuŃia elevilor în funcŃie de performanŃă pe niveluri de proficienŃă pe scala de ŞtiinŃe Nivel de proficienŃă Sub Nivelul 1b (mai puŃin de 262.1 29.1 0.8 0.6 0.2 0.0 0.3 0.3 21.2 0.0 0.1 0.4 0.8 0.3 0.47 puncte de scor) % 20.3 0.0 1.5 5.1 0.8 0.1 1.1 0.3 0.8 12.1 4.5 10.1 0.5 0.0 0.7 Nivel de proficienŃă Nivelul 2 (de la 407.9 Nivel de proficienŃă Nivelul 4 (de la 552.3 14.8 27.5 Nivel de proficienŃă Nivelul 1b (de la 262.3 28.32 puncte de scor) % 3.5 1.4 0.1 1.2 0.5 0.2 28.6 23.7 20.1 3.2 4.2 1.47 la mai puŃin de 480.0 0.3 0.5 1.9 0.4 0.2 0.6 0.5 7.8 7.0 0.8 0.0 14.89 puncte de scor) % S.2 0.5 13.9 7.1 25.7 0.4 0.1 3.7 0.E.6 7.3 10.1 1.4 S.6 35.4 26.1 20.8 0.0 1.3 27.2 0.2 1.4 3.2 0.5 1.5 Nivel de proficienŃă Nivelul 5 (de la 625.8 34.9 0.3 15.3 0.0 21.1 1.4 5.7 0.2 0.4 1.0 4.1 4.2 14.9 18.89 la mai puŃin de 625.6 0.6 0.2 21.6 1.3 1.75 la mai puŃin de 407.2 0.7 0.0 4.6 0.3 0.3 1. 28.9 1.2 9.1 0.0 0.6 27.7 0.5 0.7 8.1 7.5 1.8 1.2 19.4 6.7 0.0 26.E.7 1.5 Pag.8 0.3 0.7 25.6 29.8 0.

9 27.9 1.5 1.8 0.2 1.5 5.4 28.2 11.7 1.6 26.7 1.1 28.6 0.7 3.1 0.1 26.8 1.5 0.1 20.5 0.0 0.1 1.2 28.8 3.6 21.5 19.1 21.6 23.5 0.8 26.5 0.4 1.0 4.6 2.5 0.0 25.5 14.5 1.5 1.9 0.1 25.7 0.7 0.8 0.0 0.8 1.9 11.4 3.4 1.7 0.0 0.6 11.9 29.2 9.1 18.4 0.7 1.0 1.9 3.3 c 0.7 1.0 7.0 1.1 27.8 0.5 0.0 10.6 0.1 13.8 0.8 6.7 1.7 0.6 1.9 3.0 c 0.6 18.9 5.4 2. 62 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .2 31.4 6.5 0.7 27.2 5.4 0.3 1.5 22.5 0.2 18.8 0.2 0.1 0.1 0.6 0.0 c 0.1 2.6 1.4 0.7 1.1 0.7 0.0 0.1 0.7 0.1 0.8 1.7 0.6 18.4 0.6 0.3 1.0 0.6 0.0 0.0 0.0 5.7 0.4 25.7 0.8 0.9 2.3 0.9 32.1 31.6 10.5 20.3 33.8 0.5 0.3 0.2 6.0 3.7 26.0 0.2 5.0 0.1 4.6 25.1 0.3 25.3 3.6 1.2 31.8 0.6 18.8 1.8 0.0 0.3 0.3 0.5 0.6 0.1 32.3 0.6 0.2 0.8 14.8 0.3 29.3 1.8 1.7 14.7 0.5 1.3 1.1 0.6 0.0 0.3 0.9 0.0 5.5 0.6 8.7 33.5 0.1 1.5 0.2 0.0 1.6 13.2 30.9 13.5 0.0 1.0 5.1 0.2 33.7 7.2 32.9 7.5 0.7 14.0 13.3 1.9 0.0 27.5 20.7 0.5 3.0 5.1 0.2 1.0 0.8 4.8 21.0 30.2 7.6 1.0 0.4 1.9 14.8 3.9 9.4 14.9 1.1 27.0 1.5 4.9 0.2 0.7 32.2 41.2 Pag.1 0.2 38.6 20.4 2.7 0.0 1.7 0.9 15.4 6.1 3.1 25.9 1.8 0.2 0.1 0.1 4.5 4.9 0.8 1.6 34.6 1.2 5.3 0.0 5.8 14.6 2.5 16.2 1.9 0.7 22.4 24.2 28.3 11.1 1.9 5.2 3.6 30.2 12.2 0.0 0.9 0.6 0.4 0.3 0.7 0.1 3.0 0.4 0.0 0.7 9.1 0.8 1.9 1.6 1.1 24.5 3.5 0.1 0.8 4.3 0.2 0.3 0.1 26.0 0.2 0.5 1.3 1.1 22.3 22.8 1.2 0.7 23.0 0.2 0.6 11.6 0.1 0.5 0.2 31.8 27.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Marea Britanie Mexic Norvegia Noua Zeelandă OECD total Olanda Polonia Portugalia Slovacia Slovenia Spania SUA Suedia Turcia Ungaria Media OECD 33 Ńări łări partenere Albania Argentina Azerbaijan Brazil Bulgaria Colombia CroaŃia Dubai (UAE) FederaŃia Rusă Hong KongChina Indonezia Iordania 3.7 16.6 1.0 29.0 0.1 1.0 0.2 20.6 0.4 0.2 1.4 24.5 0.0 1.0 32.2 0.1 0.0 26.5 0.8 0.0 0.2 0.7 0.2 0.2 1.2 1.5 19.5 3.8 26.0 0.5 25.2 0.6 1.3 0.0 0.3 0.2 0.3 1.8 6.8 0.1 17.6 0.2 1.1 1.0 5.4 0.1 0.6 1.6 10.0 0.3 27.0 26.7 15.0 0.4 3.4 2.5 16.5 0.5 0.9 22.1 0.9 14.3 1.4 0.7 0.1 5.1 24.1 0.2 0.4 0.0 0.8 0.5 0.6 0.9 0.6 0.6 2.5 0.3 21.0 0.9 0.8 31.9 10.1 0.9 13.8 0.6 1.5 0.1 19.3 1.1 28.3 0.8 15.9 13.7 16.0 5.0 17.3 25.7 0.6 0.7 12.9 1.9 19.9 1.0 3.8 11.3 1.1 0.0 27.0 0.3 3.5 0.0 0.6 0.9 25.2 0.2 1.9 32.3 1.8 3.5 34.0 0.5 0.4 23.4 1.0 0.6 4.5 28.7 13.0 0.3 0.6 0.2 1.9 0.8 1.2 1.6 4.9 1.5 0.1 1.2 0.2 0.9 17.

0 3.1 0.2 0.1 31.5 22.5 1.3 17.4 17.9 1.9 1.0 1.1 2.3 1.8 32.2 32.2 0.5 0.4 2.2 0.8 2.7 23.5 21.2 30.6 0.0 2.4 52.1 34.9 4.4 0.0 0.2 1.2 29.5 0.5 8. 63 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .3 2.4 52.7 0.1 0.6 24.0 0.5 17.0 4.1 25.6 0.0 0.3 1.3 0.2 21.7 3.7 0.2 7.1 0.8 2.0 12.2 25.0 28.1 0.1 0.2 0.0 22.3 8.5 16.2 0.5 1.2 1.6 0.5 22.9 33.6 1.8 34.4 0.0 0.3 0.1 0.6 26.1 21.8 0.9 25.8 8.2 3.2 12.8 1.9 1.6 1.2 0.3 1.3 29.6 0.9 2.1 1.6 1.3 1.4 11.2 32.0 29.7 0.2 0.7 18.1 2.4 0.4 0.0 c 0.0 9.7 1.7 0.3 36.2 0.5 24.0 1.6 0.1 0.8 35.9 27.2 0.9 1.3 36.8 0.9 13.5 0.9 2.4 1.9 1.0 0.4 7.8 0.0 3.0 20.6 1.1 0.6 1.0 2.9 29.1 0.7 0.7 0.0 0.8 1.8 4.3 4.9 1.3 1.3 0.5 0.0 25.9 1.4 0.3 17.5 0.0 35.7 1.1 23.9 13.4 3.3 17.8 1.9 32.0 1.7 1.0 1.8 1.4 33.1 0.4 33.1 0.0 0.8 19.6 0.4 11.0 0.0 0.1 21.6 1.8 4.4 25.9 Pag.2 0.1 3.8 0.2 1.1 0.6 0.2 25.7 1.5 0.2 0.7 25.1 0.0 13.4 32.7 1.3 1.1 0.2 1.1 0.5 1.3 1.9 30.0 0.0 0.0 2.2 1.6 1.7 0.4 7.4 0.1 0.5 0.5 0.4 23.0 0.8 0.0 0.6 0.7 17.6 0.3 0.5 1.0 0.5 29.1 0.0 0.3 0.1 2.1 0.1 0.2 1.9 10.9 10.3 1.8 1.1 0.0 9.8 4.9 0.2 0.5 9.4 2.1 0.0 3.0 19.8 1.2 1.8 29.7 0.7 25.2 0.9 10.0 1.0 12.8 0.4 3.8 13.3 0.7 8.1 0.0 0.7 0.0 0.0 1.1 0.8 35.4 0.2 0.7 0.2 0.0 0.7 1.8 4.4 1.4 0.1 c c 0.0 22.5 0.8 0.2 12.0 0.1 33.8 0.2 0.3 0.4 37.0 0.1 0.4 15.0 0.1 0.5 1.3 8.1 36.1 0.6 9.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Kazakstan Kîrgîstan Letonia Liechtenstein Lituania MacaoChina Muntenegru Panama Peru Qatar România Serbia ShanghaiChina Singapore Taipei China Thailanda Trinidad Tobago Tunisia Uruguay 22.8 28.6 1.5 0.0 0.1 0.5 0.2 0.9 0.0 0.6 25.

scorul mediu a fost de 496 puncte. În rapoartele întocmite de către Secretariatul OECD schimbările privind media scorurilor la Citire / Lectură sunt raportate doar în măsura în care sunt semnificative statistic. România nu a participat la runda de testare PISA 2003.5%. la un nivel superior. participând mai multe Ńări OECD. poziŃia acestora fiind prea apropiată pentru a fi statistic semnificativă. Elevii sunt clasificaŃi ca aparŃinând celui mai ridicat nivel la care demonstrează că sunt proficienŃi. Scala originală a fost astfel stabilită şi la matematică astfel încât 2/3 dintre elevii Ńărilor OECD participante să aibă scorurile medii cuprinse între 400 şi 600 de puncte. procentul elevilor cu performanŃe la Nivelul 5 sau peste în PISA 2006 a fost de 0.2 % în anul 2000 la 0. În asemenea cazuri nu se poate afirma cu certitudine care dintre două Ńări cu performanŃe atât de apropiate are elevii cu performanŃele medii mai bune. fiind asociate fiecăruia dintre cele 6 niveluri de proficienŃă. În multe cazuri diferenŃele dintre Ńări / economii sunt prea mici. În România. top performers) deoarece este important de extins buna practică şi buna experienŃă şi pentru aceasta trebuie cunoscute contextele care le-au făcut posibile. În asemenea cazuri nu se poate afirma cu certitudine care dintre două Ńări / economii are elevi cu performanŃe medii mai ridicate. În cazul României procentul performerilor de vârf este foarte scăzut în cazul mediei celor trei domenii – sub 0. prima la care domeniul Matematică a fost domeniu principal. 64 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Astfel.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor La evaluarea PISA din anul 2003. Pentru fiecare domeniu aceste niveluri semnifică a fi proficient în cazul unor sarcini de lucru dificile care solicită elevilor operarea cu informaŃii complexe. scorul mediu la acest domeniu a fost stabilit la 500 de puncte pentru Ńările OECD. pentru raportarea dinamicii performanŃelor în perioada 2000-2009 sunt luate în calcul doar 38 de Ńări care au rezultate comparabile pentru ambele cicluri de testare. România s-a aflat printre Ńările ale căror rezultate au fost validate pentru ambele cicluri de testare. de la nivelul 1 (cel mai uşor) la nivelul 6 (cel mai dificil). Pentru domeniul ŞtiinŃe sarcinile de lucru au fost organizate ierarhic în funcŃie de dificultate. În anul 2009. Scorurile – limită în cazul performanŃelor de vârf sunt uşor diferite în cazul fiecărui domeniu testat la PISA: 626 puncte de scor la Citire / lectură. Secretariatul OECD are un interes major pentru cei care obŃin performanŃe de vârf (engl. în vreme ce în PISA 2009 a fost de 0.4%. Un elev atinge un anumit nivel de proficienŃă dacă rezultatele sale demonstrează că are cel puŃin 50% şanse de a performa o sarcină de lucru poziŃionată la acel nivel. La PISA 2006. fiind evaluat în detaliu. diferenŃele dintre Ńări / economii sunt prea mici pentru a fi semnificative statistic. În multe cazuri. Pag. La StiinŃe. Mediile prezentate în rapoartele întocmite de către Secretariatul OECD sunt estimări bazate pe eşantionul PISA. scorul mediu la acest domeniu a fost stabilit la 500 puncte pentru Ńările OECD participante.7% % în anul 2009. primul ciclu de testare la care performanŃele la ŞtiinŃe au fost evaluate în detaliu. În ciclul 2009 scorul mediu a fost de 501 puncte pentru Ńările OECD participante. O secvenŃă de 75 puncte de scor la ŞtiinŃe este echivalentă cu un nivel de proficienŃă. 607 puncte la Matematică şi 633 puncte la ŞtiinŃe.5%. Mediile pe Ńară prezentate în rapoarte sunt estimări bazate pe eşantionul de elevi PISA. deci analiza dinamicii performanŃelor pentru perioada de raportare este o analiză întemeiată şi relevantă statistic. proporŃia elevilor care înregistrează performanŃă la vârf la Citire / Lectură a scăzut de la un nivel deja scăzut de aproximativ 2. Scala originală PISA a fost astfel construită încât aproximativ 2/3 dintre elevii Ńărilor OECD participante să aibă scorurile cuprinse între 400 şi 600 puncte. PerformanŃa de vârf este definită la PISA prin nivelurile 5 şi 6 ale scalelor.

Astfel.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor La diferitele cicluri de testare PISA au participat diferite Ńări OECD care au compus astfel media raportată. Acestea pot solicita elevilor. Din perspectiva abordării nivelurilor scalelor de raportare a performanŃelor. cât şi la PISA 2009. Raportul OECD menționează doar 56 de țări participante la PISA 2009 care au avut rezultate comparabile și pentru PISA 2006. ale Marii Britanii şi ale Austriei nu sunt comparabile între ciclurile 2000 şi 2009. 65 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . cât şi pentru Ńările partenere. care încep cu ciclul de testare 2000. la care se fac raportările performanțelor atât pentru Ńările OECD. Această variaŃie a participării Ńărilor la PISA indică pe de o parte importanŃa păstrării unei participări constante la PISA si. România se află printre aceste țări. Întrucât tendințele privind evoluția performanțelor la Științe pot fi definite începând cu ciclul de testare 2006. La acest nivel. Acestea sunt raportate drept “schimbări în puncte de procentaj” astfel încât o creştere de la 5% la 10% este o schimbare de cinci puncte de procentaj chiar dacă proporția s-a dublat în mod real. pentru domeniul Citire / Lectură Nivelul 2 este considerat nivelul de bază al proficienŃei. sarcinile de evaluare PISA pot implica anumite comparații sau anumite opoziții necesar a fi realizate pe baza unei anumite caracteristici a textului. ce reprezintă practic referenŃialul pentru comparaŃiile între Ńări privind tendinŃele în perioada de raportare. rezultatele noastre fiind valide pentru comparații. Estonia şi Slovenia au participat doar la ciclurile 2006 şi 2009. Schimbările în procentajele elevilor cu performanțe scăzute sunt raportate doar dacă sunt semnificative statistic. cele mai ridicate în PISA. la care elevii încep să-şi demonstreze competențele care le vor permite să participe în mod eficient și productiv în viață și în societate. schimbările de performanță așteptate la științe din 2006 sunt mai mici decât schimbările în performanțele la Citire / Lectură din perioada 2000-2009 și mai mici decât schimbările în performanțele la matematică din perioada 20032009. Pag. spre deosebire de cele de la Citire / lectură. Procentul elevilor români care ating aceste niveluri este foarte scăzut și nu s-au înregistrat progrese semnificative între ciclurile 2000 și 2009. Tendințele privind performanțele la Științe sunt derivate prin compararea rezultatelor din PISA 2009 cu cele din PISA 2006. Performanțele elevilor sunt definite drept performanțe scăzute dacă acesția nu ating nivelul 2 de proficiență la Citire / Lectură. Republica Slovacia şi Turcia au intrat în programul PISA începând cu PISA 2003. pe baza experiențelor personale și a atitudinii față de respectiva situație. Printre Ńările OECD. de asemenea. ale Olandei. Performanțele de vârf aparțin acelor elevi care ating nivelurile de proficiență definite prin nivelurile 5 sau 6. să realizeze o comparație sau câteva conexiuni între textul citit și cunoștințe dobândite anterior. la Citire / Lectură referenŃialul principal este media celor 26 de Ńări OECD care au participat atât la PISA 2000. este o medie a cărei compoziŃie este variabilă de la un ciclu la altul. iar rezultatele Luxemburg-ului. faptul că. pe de altă parte. de fapt media OECD.

2) (3.1) (2.37 0.1) (2.3) (1.8) (3.4) (1.3) (4.2) (2.7) (2.8) (5.00 0.1) (2.00 0.1) (2.9) (3.3) (3.9) Scorul mediu 514 m 515 527 493 421 546 503 534 512 541 497 513 466 487 507 447 483 529 489 492 419 498 519 526 495 487 497 501 483 487 494 445 490 499 388 431 386 E.3) (4.04 0.0) (4.1) (5.0) m (3.6) (6.0) (2.00 m 0.5) m (3.0) (4.1) (1.3) m (2.10 m 0.00 m 0.9) (0.8) (2.1) (2.4) (2.5) (4.0) (2.29 0.9) (5.6) (2. scorurilor -10 m -14 -6 -24 m 4 -11 7 m -4 -14 10 21 -16 -8 m 17 -5 -4 m 33 3 -4 -12 5 21 -2 m -2 5 -15 22 0 0 m m 30 E.3) (4.00 Scorul mediu OECD Australia Austria Belgia Canada Cehia Chile Corea Danemarca Elveția Estonia Finlanda Franța German ia Grecia Irlanda Islanda Israel Italia Japonia Luxemburg Marea Britanie Mexic Norvegia Noua Zeelandă Olanda Polonia Portugalia Slovacia Slovenia Spania SUA Suedia Turcia Ungaria OECD average-28 Ńări Țări partenere Argentina Azerbaijan Brazilia 524 506 529 532 516 m 542 514 527 m 544 511 503 445 503 515 m 466 534 493 m 385 495 523 538 490 466 498 m 485 483 509 423 490 500 m m 356 E.9) (2.9) (3. (3.27 0. S.2) (3.9) (4.9) (3.7) (2.2) (2.9) (3.9) (2.5) m (4.6) (3.4) (1.8) (0.3) (2. 2006 şi 2009 PISA 2003 PISA 2006 PISA 2009 Modificări între PISA 2003 and 2009 (PISA 2009 – PISA 2003) Valoarea procentuală % 0.4) m (1.4) (2.8) (4.6) (2.36 0.8) (2.00 0.5) (0.8) (2.48 0.4) (2.00 0.00 0.0) m (3. (2.8) (6.8) (5.7) (2.6) (2.1) (4.7) (3.0) (2.9) (2.8) (1.3) (3. 66 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .3) (1.3) (5.6) (2.3) (4.47 0.9) (2.1) m m (5.1) (3.8) (3.28 0.6) (3.97 0.3) (1.2) (3.5) (1.01 m 0.01 0.1) m (3.9) (4.5) (3. (2.6) m m (4.0) m (5. S.4) (3.6) (4.9) (3.8) Scorul mediu 520 505 520 527 510 411 547 513 530 515 548 496 504 459 501 506 442 462 523 490 495 406 490 522 531 495 466 492 504 480 474 502 424 491 497 381 476 370 E.00 0.2) (2.3) (1.1) (3.00 0.07 0.2) (2.2) (2.6) (3.00 0.3) (2.4) (2.01 0.9) (2.0) (1.1) (2.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Performarea medie la matematică între PISA 2003.0) (2.5) (4. S.1) (5.6) (2.7) (3.6) (6.3) (2.15 m 0.5) m (2.3) (3.3) (1.1) (4.9) m (3.6) (4.76 m 0. (2.3) (2.4) m (3.5) (3.9) (2.8) (2.4) (3.1) (2.4) (4.3) (8.3) (3.8) m (4.8) (1.6) (2.4) (3. S.4) (3.0) (3.98 m m 0.67 0.05 0.8) (3.9) (2.4) Dif.5) (3.6) (2.7) Pag.0) (2.4) (4.

5) (3.5) (3.2) (3.6) 428 381 460 468 555 371 387 331 482 536 477 525 403 368 427 442 543 419 371 427 (5.7) (4.2) (3.0) (2.7) (5. când domeniul principal a fost Matematica.7) (5.9) (3.8) (4.2) (3.4%.74 0.4) (3.1) (3.78 0.5) (4.4) (4.1) m (2.1) (3. de la scorul mediu de 415 la 427 puncte de scor.3) (2.9) (3.0) (4. 67 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .3) (3.6) m m m (5.9) m m (3.8) m (3.3) (1.9) (1.2) m (4.7) (3.8) (2.9) (2.7) (3.1) (4. domeniu de referinŃă pentru comparaŃii în acest caz.9) (3.00 0.4) (3.33 Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold În cazul României.0) (2.1) m (3.58 m m m 0.1) (2.8) m m (5.7) (2.9) m m m (3.97 m 0.92 0.7) (3.2) (4.6) m m m 0. Pag.05 m m 0. Între PISA 2006 şi PISA 2009 se remarcă o creştere a performanŃei medii cu 3. m semnifică “missing data” deoarece România nu a participat la ciclul de testare PISA 2003.29 m 0.4) (2.6) (0.46 0.1) (2. Aceeaşi creştere procentuală se observă şi în cazul domeniului ŞtiinŃe pentru respectiva perioadă de referinŃă.0) (2.9) (2.6) m m m -1 4 11 m m -1 0 m -2 m m m 6 m 2 13 5 m m m (5.2) (2.6) (3.0) (0.2) (6.4) (3. pentru domeniul Matematică.3) 413 370 467 476 547 391 384 311 486 525 486 525 399 318 415 435 549 417 365 427 (6.4) (1.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Bulgaria Colombia Croația Federația Rusă Hong KongChina Indonesia Iordania Kîrgîzstan Letonia Liechtenstein Lituania Macao-China Montenegru Qatar România Serbia Taipei China Thailanda Tunisia Uruguay m m m 468 550 360 m m 483 536 m 527 m m m 437 m 417 359 422 m m m (4.3) (4.0) (4.7) (5.

7 -4.9) (0.5 6.8) (1.8 69.9) (2.8) (0.2) (0.6 -1.9 -6.8 15.6) m (0.9 1.7) (1.6 -1.4) (0.8 0.0 2.4 20.6) (0.2 4.3 20.3 10.5 10.5) Niveluri de proficienŃă în PISA 2009 Sub Nivelul 2 (mai puŃin decât scorul de 420 ) % 15.1 1. S.7) (1.9) (0.0) (1.9) (0.2 -4.7) (0.0) (0. S.1) (1.2 7.2) (0.2) (1.8) (1.8 18.4) (0.9) (1.5 10.6 8.3) (1.0) (0.1) (1.3) (0. (0.5) (1.9 11.7) (1.2) (1.8) (1.2) (0.6) (0.2 50.9) (0.8 15.8) (1.6) (0.6 9.3 26.8 16.7 17.6) (0.8) (1.9 -3.4 20.1) (1.4 1.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor DistribuŃia procentuală a elevilor care au performat sub Nivelul 2 şi la nivelul 5 sau peste la Matematică în PISA 2003 şi PISA 2009 Niveluri de proficienŃă în PISA 2003 Sub Nivelul 2 (mai puŃin decât scorul de 420 ) % OECD Australia Austria Belgia Canada Cehia Corea Danemarca ElveŃia Finlanda FranŃa Germania Grecia Irlanda Islanda Italia Japonia Luxemburg Marea Britanie Mexic Norvegia Noua Zeelandă Olanda Polonia Portugalia Slovacia Spania SUA Suedia Turcia Ungaria Media OECD 28 Ńări łări partenere Brazilia FederaŃia Rusă Hong KongChina 14.4 5.1 -2.5 10.4 E.5 15.4) (1.1) (1.7) (2.5 23.2 m -15.9 12.9) m (0.2) (0.7 13.7) (1.0) (1.9 20.8 -2.3) (0.2 18.8 -5.4 m 20.6 24.5 18.5) (1.7 25.2) m (1.4 1.4 21.8) (0.8) (0.8 14.6 30.1 19.0) (0.6 1.6) (0.2) (1.0) (1.8) (1.9) (1.9) (0. S.1) (1.4 20.4 9.2) (0.0 -1.8 m 0.2) (1.1 -2.5) (1. 68 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .8) (0.7 17.3 52.0 21.8) (0.9 -1.1) (0.5 7.4) (0.0 23.9 23.1 -0.0 9.0) (0.8) (0.9 10. (0.6) (0.1 -0.8) (1.7 1.4 5.5 23.0) m (1.7) (0.3 20.5) (0.6 1.1 0.2 -1.0) (0.6) (0.5) (1.0 31.7 7.1 28.3 24.5) (1.7) (0.7 6.4 13.6) (1.8 15.9 11.8) (0. -3.1) (1.8 22.7) (1. (0.9 13.0) (0.3) (0. (1.6) m (1.5) (2.6 75.8 0.9) Pag. S.2) (1.3 11.3 3.3) (1.6 38.7 8.8) (0.1) (0. S.6) (1.8) (1.4) (0.4) (3.1) (2.8) (0.6) (0.9 m 19.3) (0.1) (0.0 24.1 13.8 5.0 -8.7 -1.4 11.1 13.4 2. (0.7 21.2) (1.5) (0.8) (1.3) (1.8) (1.3 -1.9) (1.0) (0.6) (0.2) (1.2 23.0 11.2 30.7 14.0) (1.8) (0.8 17.4) (1.7) m (0.4 14.0) (0.6) (0.6 12.0) (1.2) (0.7 -1.0 24.1 11.2) (1.7) (1.6) (2.5) (0.4) Nivelul 5 sau peste (un scor de peste 607) % dif.9) m (2.4) (1.6 -1.7) (0.9) (1.4 15.9) (1.8) (1.2) (2.0 -0.5) (2.4 12.4) (0.7) (1.5) (0.7) (1.2) (0.9) (0.1 21.4) (1.6 9.0 0.5) (1.0) (1.9) m (0.3) (1.3 18.7) (1.2) Modificări între 2003 şi 2009 (PISA 2009 – PISA 2003) Sub Nivelul 2 (mai puŃin decât scorul de 420 ) % dif.2 -0.8) (1.6 -6.1) (0.2 -0.3 m -6.0 -6.8 5.5 m 0.8 5.8 -10.7 0.2) (0.7 13. S.2) (1.4 18.8 16.8 E.9 16.8) (1.1 17.2) (0.9) (1.0) (0.8) (1.0 30.9 -3.7) Nivelul 5 sau peste (un scor de peste 607) % 16.7) (0.7) (1.6) (0.6 4.7 m 65.0 20.5 7.3 2.5) (1.1) (1.1) (0.2) (1.1) (1.9 19.1 22.6) (0.4 9.5 -1.8) (1.8) (1.7) (0.1 5.2 10.0 25.4 15.6 0.4 0.0) (1.8) (1.4 1.2) Nivelul 5 sau peste (un scor de peste 607) % 19.9 10.2) (1.1) (1.1) (1.6 0.2 30.5) (1.3 18.3 4.0) (1.8 -1.0) (0.2 15.1 16.2 23.3) (2.4 0.6 25.0 30.9) (1.1 16.4 0.6 11.0) (0.7 E.6) (0.2) (2.5 22.5) (1. 1.0 E.1 42.6 21.8 -4.9) (0.9) (0.9 21.5 m 2.7 10.8 2.7 E.4 -1.6 10.6) (1.1 15.0) (0.9) (1.1 10.0 -7.7 -0.9) (1.3 8.1) (2. (1.2) (0.5) (0.3 0.6 E.0) (0.9 20.5) (0.1) (1.3) (1.7 23.9) (0.3 21.7) (1.6) (1.9 22.0) (1.1 5.

3) (1.47 0.4) (1.4) (2.4) (5.7) (5.5) (2.6 9.4) (3.0) (4.4) (3.3) m (4.0) (2.6 52.1 5.7) (1.8) (5.0) -0.5) (1.8) (3.02 0.00 PISA 2006 PISA 2009 Scorul mediu OECD Australia Austria Belgia Canada Cehia Chile Corea Danemarca ElveŃia Estonia Finlanda FranŃa Germania Grecia Irlanda Islanda Israel Italia Japonia Luxemburg Marea Britanie Mexic Norvegia Noua Zeelandă Olanda Polonia Portugalia 527 511 510 534 513 438 522 496 512 531 563 495 516 473 508 491 454 475 531 486 515 410 487 530 525 498 474 E.0) (4.2 -1.8) (5.93 m 0.4) (2. S.8) (0.6 47.2 8.9) (1.7) (1.6) (1.3 0.6) (4.1 23.7) (3.7) (2.6) (0. respectiv 5.1 3.43 0. (2.4) (5.43 0.11 0.1) (0.6 (1.2) (5.2 -2.5 -1.31 0.2) (2.2 -0.02 0.2 -2. 0 m -4 -6 -12 9 16 3 5 -4 -9 3 5 -3 0 5 1 13 8 -2 -1 6 13 2 -3 10 19 Pag.6) (2.9) (3.72 0.5 1.6) (2.4) (1.13 0.59 0.3) (3.7 22.7) (2.15 0.8) (4.7) (2.5) (4.7 12.69 0. considerată de bază şi.2 42.9) (2.3) (2.5) (2.3) (2. respectiv.14 0.8 -0.0) (3.1) (1.4 0.11 0.5) m (2.6) (5.3) (3.6) (2.3 11.2) (1.5) (2.4) (3.1 54.2) (2.8) (4. În tabelul sintetic de mai sus.6) (3.6) (2. performanŃa de vârf.7) (1.0) (0.8 (0.2 2.7) (2.0 -0. 69 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .2) (1.7) (0.0 40.9) (1.6 -1.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Indonezia Letonia Liechtenstein Macao-China Serbia Thailanda Tunisia Uruguay 78.5 -1.8) (3.4) (1. Performarea medie la ŞtiinŃe între PISA 2006 şi 2009 Modificări între PISA 2006 şi 2009 (PISA 2009 – PISA 2006) Scorul mediu (4.4) -1.5) (1. performanŃele sunt prezentate pentru nivelurile 2 şi.5) (0.3 2.2) (0.0 25.5) (0.5) (4.4) (0.4) (0.8) (2.1) (3.57 0.1) (1.5 73.5 (2.2) (3.2) (3.5) (3.7) (5.0) (3.4 -0.5) (1.0 78.1) (0.3) (3.4) 76.3 1.95 0.4) (3.0) (3.9) Scorul mediu 0.3) (4. S.5) (1.39 0.4 (0.5 11.5) (4.0) (4.00 0.0) (3.4 (0.1) (4.0) (5.38 0.5) (0.6) (5.4) (0.1 17.1) (2.7 2.4 -4.5) (6. deoarece aceste niveluri reprezintă performanŃa minimă.6 18.8) (3.8) (2.3) (1.1) (2.5 1.4) (2.01 0.2) (0.00 0.0 48.6) (3.4) (3.1 (1.4) (0.3) 0.2) (1.6) Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold.02 0.5) (1.3) (3.3 -7.2) (1.4) (1.86 0.6 0.7) (5.5) 0.2) (4.4) (2.0) (2.9) (2.4) (1.7 18.9) E.4) (0.4) (1.0) Scorul mediu 527 m 507 529 500 447 538 499 517 528 554 498 520 470 508 496 455 489 539 484 514 416 500 532 522 508 493 Scorul mediu (2.80 0.

4) (3.7) (8.1) (3.5) (5.2) (4.34 0.9) (6.7) (2.0) (4.0) (3. Pag.00 0.7) (0.9) (4.9) (3. nesemnificativ statistic.6) (2.6) (3.1) (3.84 Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold La ŞtiinŃe în perioada de referinŃă 2006-2009 elevii români înregistrează un scor mediu de 418 puncte de scor.5) (7.83 0.9) (3.1) (1.4) (2.6) (5.5) (4.0) (0.6) 0.7) (2.0) (2.8) (3.97 0.1) (0.70 0.9) (1.8) (1.1) (0.13 0.0) (2.56 0.2) (6.8) (4.12 0.06 0.8) (2.9) (4.4) (5.1) (3.9) (5.7) (3.00 0.0) (3.13 0.24 0.9) (5.06 0.4) (2.7) (2.02 0.6) 2 -7 0 13 -8 30 -1 3 10 -9 15 5 14 -7 -1 7 -11 -7 8 4 -2 3 0 -11 30 10 7 -12 4 15 -1 (4.9) (3.94 0.5) (6.9) (3.10 0.02 0.1) (3.5) (2.6) (4.1) (2.6) (4.5) (4.4) (3.0) (1.8) (2.38 0.5) (5.8) (3.21 0.4) (5.8) (2.6) (2.47 0.23 0.8) (3.1) (4.4) (2.0) (4.9) (2.1) (2.2) (3.9) (4.6) (3.14 0.8) (6.6) (4.8) (3.2) (2.4) (2.0) (4.0) (4.1) (2.8) (4.3) (2.5) (8.70 0.12 0.00 0.00 0.7) 490 512 488 502 495 454 503 501 401 373 405 439 402 486 478 549 383 415 330 494 520 491 511 401 379 428 443 520 425 401 427 (3.6) (2.1) (2.1) (2. cu o creştere medie în 2006 de 10 puncte.0) (5. 70 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .0) (2.6) (1.4) (2.00 0.01 0.79 0.7) (3.03 0.3) (5.6) (3.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Slovacia Slovenia Spania SUA Suedia Turcia Ungaria Media OECD 33 Ńări łări partenere Argentina Azerbaijan Brazil Bulgaria Colombia CroaŃia FederaŃia Rusă Hong Kong-China Indonezia Iordania Kîrgîstan Letonia Liechtenstein Lituania Macao-China Muntenegru Qatar România Serbia Taipei China Thailanda Tunisia Uruguay 488 519 488 489 503 424 504 498 391 382 390 434 388 493 479 542 393 422 322 490 522 488 511 412 349 418 436 532 421 386 428 (2.1) (4.

1 16.0) (0.6) (0. (0.3 32. S.0) (1.1 16.6 1.5) (1.2) (0.2) (0.2 15.3 6.1) (1.6) (0.0) (0.4 46.3 6.1) (1.0 9.2) (1.3) (0.2) (0.7 11.3 0.8) (1.8 -7.5 20.3) Niveluri de proficienŃă în PISA 2009 Schimbări între 2006 şi 2009 (PISA 2009 .8) m (0.9) (1.3 5.8) (1.1 12.1) (1.0) (1.2) Nivelul 5 sau peste (un scor de peste 607) % dif.3) (1.6 15. (0.7) (0.1) (0.8) (0.6 -1.PISA 2006) Sub Nivelul 2 (mai puŃin decât scorul de 420 ) % OECD Australia Austria Belgia Canada Cehia Chile Corea Danemarca ElveŃia Estonia Finlanda FranŃa Germania Grecia Irlanda Islanda Israel Italia Japonia Luxemburg Marea Britanie Mexic Norvegia Noua Zeelandă Olanda Polonia Portugalia Slovacia Slovenia Spania SUA Suedia Turcia 12.0 0.6 m 18.8) (0.4) (0.6 E.4 -6.2 18.1 7.6) (0.8) (1.6 -5.6 -3.1) (1.0 -0.2 0.3 15.5 19.2 6.0 10.2 -3.2) (1.0 -4.1 0. (0.8 10.1 1.8 -16.9) (0.6 10.2) (0.5) (0.8 25.5 1.9 13.5) (0.2 9.0 19.5) (1.4) (0.3 12.6) (1.1) m (0. -0.8 18.5 4.3) (1.3) (0.5) (1.9 -1.9 8.9 -1.1 19.1 0.7 8.1 7.1 1.0) (1.7) (1.4) (0.7 -3.5 11.0) (0.9 -1.1) (1.2 13.9 0.6 -1.9) (1.0) (0.5) Nivelul 5 sau peste (un scor de peste 607) % 14.8) (1.7) (0.7) (0.8) (0.9 0.5 -3.1 6.6 6.4) (0.8 -8.8) (1.6) (1.1) (0. S. (0.6) (0.8) (0.8 13.4) (0.8) (1.4 24.7 13.6 E.7 11.6 10.6) (0.0 -0.1 21.6) (1.9 6.7) (0.2) (0.8) (0.5) (0.9) (1.6) (0.5 m 10.0) (0.1 5.8) (0.7) (0.4 1.2 8.4 11.9 0.3) (0.6) (0.6 1.4 -4.9) (0.6 24.6 36.2 4.9) (0.3) (1.7 10.3 -2.6) Sub Nivelul 2 (mai puŃin decât scorul de 420 ) % 12.4 -0.7) (2.8) (1.8) (0.8 3.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor DistribuŃia procentuală a elevilor care au performat sub Nivelul 2 şi la nivelul 5 sau peste la ŞtiinŃe în PISA 2006 şi PISA 2009 Niveluri de proficienŃă în PISA 2006 Nivelul 5 sau peste (un scor de peste 607) % 14.5 20.7) (1.8) (0.7 50.4) (1.1 14.9) (0.4) (0.7 0.7 0. -0.6) m (0.5) (0.0) (1.9 16.6) (0.7) (0.1 12.9 4.2 18.5) (0.5) (1.4 17.3 17.4) (1.9 33.6 13.1) (1.5) (1.6) (0.2) (0.1) (0.4 1.1 13.1 0.9) (0.9) (1.0 9.8) (0.0) (0.8) (0.0 -0.1 30.4 9.2 -0.8 12.8 -2.1) (1.7 1. (1.7) (0.7) (0.3) (0.3 -1.5) (0.0 0.6) (2.1) (0.3) (1.9) (1.3 6.8 16.0 15.7 7.2) (1.5) (0.5) (0.9) (0.5) (0.6) (0.3) (1.8) (1.3) Sub Nivelul 2 (mai puŃin decât scorul de 420 ) % dif.1) (1.0) (0.4 18.0 47.5) (1.7 4.3 14.5) (0.8 3.4 13.0 E.5) (0.9 9.3 -0.3 -0.5) (0.8) (0. S.6 14.2) (2.4) (1. S.8 3.3) (2.7) (1.4 15.3 0.9 5.1) (1.9) (1.9 E. S.8 1.4) (1.8) (0.6) (0.0) (0.9) (0.8 1.9 -0.4 16.8) (0.4) (0.9) m (1.1 11.0 22.0 15.7) (0.7 7.9) (0.1 m 0.0 17.4) (1.4) (0.3 16.2 E.8) (0.3 m 1. 71 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .1 20.4 6.9 21.1 17.0 11.3) (1.7) (1.7) (1.8) (0.3 14.0) (1.7 23.5 20.6 17.7) (1.2 -0.6) (0.7 10.2 1.6) (0.1 -2.4 -0.9 0.1) (0.8) (0.7) (1. (0.7) (1.0 8.2 17.2 0.9 19.2 6.1 5.9) (0.7) (0.5) (0.5) (0.0 3.5) (1.5) Pag.0) (0.7 15.6 -1.5) (0.6 12.8) (0.9) (1.4 0.1 25.1 E.5) (0.5 39.0 -2.4 16.9) (1. S.0 -0.4 0.0 10.1) (0.4) (1.0) (0.2) (1.2 13.3 1.4) (0.1) (1.5) (1.9 -2.1 8.5) (1.9 10.8) (0.0) (0.1) (0.6) (1.3 -3.7) (0.9) (0.6) (0.8) (1.0 24.9 4.6) (1.2) (1.0 -0.6) (0.1 8.2) (1.4) (1.3 2.3 6.

1 0. e) O metropolă (cu mai mult de 1 000 000 de locuitori).8) (0.8 14. 72 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .3 17.3) (2.3 0. Analizele prezentate în Raportul OECD compară performanțele elevilor aflați în școli situate în sate sau zone rurale cu cele ale elevilor aflați în orașe cu mai mult de 100.2) (0.0) (1.2 41.000 de locuitori.9) (3.1) (1.0) c (0.1 1.4) (1. Diferențele rural-urban cele mai mari sunt în țări precum: Ungaria.1 17.4) (1.3 10.5 -0.5) (0.5 (0.3) c (0.7) (3.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Ungaria Media OECD 33 Ńări łări partenere Argentina Azerbaijan Brazil Bulgaria Colombia CroaŃia FederaŃia Rusă Hong Kong-China Indonezia Iordania Kîrgîstan Letonia Liechtenstein Lituania Macao-China Muntenegru Qatar România Serbia Taipei China Thailanda Tunisia Uruguay 15.6) (0.9) (0.1 9.0 0.1 12.2 17.9 0.0 0.2) (0.4) (0.0 1.2) (1.2) (0.7) (0.1) (0.4 11.7 -1.4 12.3 0.6) (2.2 5.9 -5.5 0.8 0.0 8.0) (1. Un elev de 15 ani care se află printre cei 25% cei mai dezavantajați economic elevi din țara sa.9) c (0.1 4.8 0.6) (1.7) (0.2) (1.1 46. un cătun sau o zonă rurală (cu mai puŃin de 3 000 de locuitori).0 54.6) (0.4 16.8 -6.3 72.2) (2.8 0.6 46.2) (2.5) (0.4) (2.6 (1.5) (1.4) (1.2) -0.0 42.7 3.9 52.4 -2.5 -6.1) (0.3) (1.2) (1.2 15.5) (0. În fiecare dintre țările menționate elevii de 15 ani din școlile aflate Pag.3 17.9 -2.3) Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold Pe baza performanŃelor elevilor având medii de provenienŃă (engl.4) (1.2 0.0 -0.6 0.4 0.3 50.3) (0.1) (2.1) (0.0 6.5 22.2) (1.0) (0.3) (1.4) c (0.0 0.5) (1.4) (1.4 1.6 60. Kîrgîstan.3 0.7) (1.2) (0.1) (0. Un asemenea elev combină caracteristicile de a avea cele mai slabe perspective și de a performa cel mai bine date fiind aceste perspective.1) (0.4) (0.5) (1.1 42.2) (2.6) (0.8 54.4) (2.4 0.2) (2. O pătrime din toți elevii din toate țările participante care realizează o performanță mai bună față de cea anticipată poate fi văzută ca acel grup de elevi care depășesc așteptările.9 38.6 82.2 8.7) (1.3 86.1 (1.2 c 0.1) (0.8 -2.7) (1.9) (1.6 3.6 2.0 3.2 79.6) (1.4 70.0 -2.5) (0.9) (0.0 14.1) (0.6 0.4 34.2) (1. astfel: a) Un sat.8 -3. precum și a cărui performanță la Citire / Lectură se plasează în grupul internațional al elevilor care depășesc așteptările este descris ca “rezilient”.5 0.1) (0.2 c -1.1) (1.0 1.1) (1.0 -1.8) (3.0) (0.7 4.0 0.3) (3.7 0.2 38.3 -0.1) (0.1) (0.1) (0.3 0.3) (0.1 62.8) (0.1 1.3) (0.4 0.6) (0.5) (0.9) (0.5 11.4) (1.6 4.0 9.5) (0.2) (0.0 0.7 61.6 0.0) (1.1 (0.2) (0.0) (0.6 65. Bulgaria. Panama și Peru.6) (0.9 8.2 -2.0) (0.2) (0.1 -3.5 -0.1 18.4) 6.5 61.2) c (0.3 -9.1) 5.3 -13.0 22. b) Un oraş mic (între 3 000 şi 15 000 de locuitori).8) (0.7 4.9 20.9) (1.0) (0.2) (0.1) (0.5) (2.2 0.8) -1.1) (0.1) (0.6 65.1 3.2) (0.9) (1.5 0.4 -0. În țările OECD elevii din școlile aflate în mediu urban performează în medie cu 23 puncte de scor mai mult la Citire / Lectură față de elevii cuprinți în școli aflate în alte zone.1) (0.4 8.3 c -0.9) (1.0 19.7) (1.5 -4.7) (2.1 -0.5 -0.2 -5.1) c (0. c) Un oraş (între 15 000 şi 100 000 de locuitori).2) c (0.7 42.6) (2.1) (0.1) (4.0 4.2) 14.4) (0. social background ) foarte diferite PISA poate prognoza modul în care acești elevi vor performa sarcinile de evaluare.1 4.4 (1.4) (0.8 42.6 45.1 -0.1) (0.4) (1.4 0.6) (1.2 1.5) (1.7) (2.8) (0.5 0.3 -4.9) (0.8 0.8) (0.2) (0.4) (2. d) Un oraş mare (între 100 000 şi 1 000 000 de locuitori).6 -3.1) (1. PISA clasifică comunitățile în care se află școlile și elevii evaluați în funcție de numărul de locuitori.4) (1.7) (0.2) (0.1 0.2) (2. Performanța fiecărui elev poate fi măsurată în termenii a cât de mult depășește sau se află sub nivelul anticipat.2 5.5) (1.9) (1.0 5.0 0.8 53.4 0.9) (1.2 1.6 -3.5) (1.7 11.0) (1. chiar după ce se ia în calcul corecția de mediu socioeconomic.0) (2.2 0.4 (0.6 44.6 0.5) (0.9 56.5) (0.6 53.4) (0.0) (1.

Cea mai frecventă formă de deranjare a orelor raportată este gălăgia. Islanda şi Corea. relaŃia rămâne semnificativă statistic în 16 Ńări OECD şi în 22 dintre Ńările / economiile partenere. Quatar. relaŃia dintre mediul socioeconomic şi performanŃele la Citire / Lectură au rămas neschimbate. Argentina. Shanhai China şi Thailanda. Această proporŃie a scăzut cu mai mult de 10 procente în Australia. proporŃia elevilor care nu au fost de acord cu afirmaŃia de mai sus a crescut. Grecia. Macao China şi în România. cu aproape o treime dintre elevii afirmând că aceasta afectează procesul de învăŃare la cele mai multe sau la toate orele. Corea şi Hong Kong China au înregistrat o crestere de mai mult de zece puncte procentuale. mai pronunŃat în Corea. Germania şi Ńările / economiile partenere Albania. mai puŃin de o cincime a elevilor au raportat că gălăgia îi împiedică să lucreze bine la cele mai multe sau la toate orele. În ceea ce priveşte influenŃa mediului socio-economic. În multe dintre Ńările participante elevii performează mai bine în şcolile care se bucură de un climat disciplinar mai bun. Muntenegru. în Albania şi în Latvia. diferenŃele de performanŃă dintre elevii provenind din medii socio-economice diferite s-au micşorat. FederaŃia Rusă. în perioada 2000-2009. unele dintre Ńările în care doar unul din doi elevi au raportat că este gălăgie „niciodată” sau „la unele ore” au înregistrat diferenŃe pozitive: în anul 2000 între 51% şi 54% dintre elevii din Chile. Iordania. Indoneyia. Aserbaijan. În România. Kîrgîztan. Pe de altă parte. Mexic. Grecia. Republica Cehă. astfel Pag. Portugalia. climatul disciplinar este cel mai favorabil în Ńări precum: Japonia. Olanda şi Argentina climatul disciplinar este cel mai puŃin favorabil. trei sferturi dintre elevi au răspuns la întrebările corespunzătoare din chestionarul elevului că “niciodată” sau doar „la unele ore” nu pot începe activităŃile de la clasă imediat ce începe ora. în vreme ce în Ńări precum Germania. Indonezia. chiar şi după aplicarea corecŃiei pentru acest efect. În ansamblu. În Ńări precum Finlanda. Polonia şi în Liechtenstein. DiferenŃele s-au accentuat în cinci Ńări. Diferențele de performanță între elevii care trăiesc în mediu urban și cei din mediu rural sunt de cel puțin o jumătate de nivel de proficiență în țări precum Chile. în mod vizibil în Republica Cehă. Corea. Slovenia. acest lucru se întâmplă deoarece există o probabilitate mai mare ca elevii din aceste şcoli să provină din medii socio-economice mai avantajate. în zece Ńări. în nouă Ńări. Honk Kong China. Peru şi România proporŃia a crescut cu 5-10 puncte procentuale. România. Italia. În celelalte 22 de Ńări cu rezultate comparabile atât pentru PISA 2000. la 58% în Grecia şi la 68% în Italia. aceste diferenŃe s-au mărit semnificativ până în 2009. Irlanda. Oricum. Grecia şi Italia au afirmat că este gălăgie „niciodată” sau „aproape niciodată” la unele ore. precum și în țările partenere Albania. nu s-au înregistrat schimbări majore în rândul Ńărilor OECD relativ la proporŃia elevilor care au afirmat că în clasele lor este gălăgie şi climatul disciplinar este deficitar.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor în mediu urban se află cu cel puțin un nivel de proficiență înaintea celor aflați în școli din mediul rural. cât şi pentru PISA 2009. care în anul 2000 evidenŃia relativ mici diferenŃe sociale la performanŃa la Citire /Lectură în anul 2000. Republica Cehă. Suedia şi în România. Majoritatea elevilor din toate Ńările participante se bucură de un climat disciplinar favorabil în clasă şi în şcoală. aceste diferenŃe s-au acutizat. trei dintre Ńările cu cele mai mici diferenŃe de performanŃă între elevii provenind din medii socio-economice diferite în anul 2000. până în 2009 acest procent a crescut la 63% în Chile. indiferent de mediul socioeconomic de provenienŃă al elevilor. în Ńările OECD. Japonia. Kazahstan. În aceste Ńări şcolile obŃin scoruri mai ridicate la Citire / Lectură acolo unde în clase există mai puŃină gălăgie. Israel. România şi Tunisia. Într-o anumită măsură. Lituania. Honk Kong China. Bulgaria. În medie. Acestă relaŃie este în mod special puternică în Olanda şi în Ńările / economiile partenere Azerbaijan. Latvia. Pe parcursul perioadei de raportare. Republica Slovacia. Turcia. Oricum. 73 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Oricum. În Ńări precum Finlanda.

România se plasează în grupul țărilor cu o mai mare autonomie a școlii în domeniul curriculumului și al evaluării și cu un nivel mai redus al competiției la nivelul școlii. din perspectiva guvernanței sistemelor educaționale. Germania. Thailanda. Canada. Singapore. Lituania. Italia. Kyîrgîzstan. Statele Unite. Letonia. FederaŃia Rusă. Astfel. aplicând criteriile “sumele cheltuite cu educația” şi “modul de alocare a acestor sume”. Brazilia. 74 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Peru. la toate cele trei domenii. în cazul nostru această variaŃie fiind în medie. Peru. utilizată pentru a clasifica țările în grupuri caracterizate prin trăsături similare. Republica Slovacia. Trinidad Tobago. Qatar. Panama. Uruguay. Estonia. România se poziŃionează în grupul Ńărilor cu cheltuieli cumulate scăzute pentru educaŃie. Noua Zeelandă. Japonia. odată cu evoluŃia din ce în ce mai complexă de la un ciclu de testare la următorul. Trinidad Tobago. Grecia. au fost identificate grupuri împărtășind caracteristici similare în funcție de gradul de autonomie a școlii și de nivelul de competiție la nivelul școlii. FederaŃia Rusă. Polonia. Din acest grup de Ńări fac parte: Republica Cehă. Luxemburg. Tunisia. sunt interesant de urmărit şi tabelele sintetice prezentând variaŃia poziŃiei datorate rangului. în care în medie se cheltuie 39. diferenŃă înregistrându-se la ŞtiinŃe. Panama. Argentina. Ungaria. Slovenia. Lituania. Letonia. Serbia. Din perspectiva alocării resurselor pentru educație. Argentina. Albania. Mexic . Noua Zeelandă. Polonia. de 1. de până la trei poziŃii. Spania. Liechtenstein. România.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor încât se apropie de media Ńărilor OECD. Danemarca. Portugalia. Estonia. Suedia. ci mai ales contextul din care fiecare Ńară face parte. Pag. Marea Britanie. Finlanda. Norvegia. Shanhai China. Israel. CroaŃia. PerformanŃele elevilor români în context internaŃional Urmărind diferitele aspecte ale performanŃelor pentru cele trei domenii evaluate în PISA este semnificativ faptul că. a devenit din ce în ce mai importantă nu simpla ierarhie a Ńărilor participante. Republica Slovacia. Astfel. Kazakhstan. Kîrgîsstan. Thailanda. Ungaria. România a obŃinut performanŃe în mod constant semnificativ similare cu Ńări precum Bulgaria. Azerbaijan. Din această perspectivă. Republica Cehă. de către analiștii Secretariatului OECD. diferenŃele s-au mărit de la aproape de media Ńărilor OECD la deasupra acestei medii. Turcia. ElveŃia. în funcŃie de media realizată. Din acest grup fac parte țări precum: Austria. Uruguay. în care elevii sunt cuprinŃi în clase de dimensiuni mici (în medie 23 de elevi) şi / sau profesorii au salarii mici (în medie. la ciclul 2009.1. fără semnificaŃie statistică în raport cu media Ńărilor OECD. Bulgaria. Columbia. Israel. a tehnicii denumite „analiza profilului latent”. La fel în Suedia. Dubai (UAE). Trinidad Tobago. Liechtenstein. Muntenegru. Islanda.18 ori PIB/capita).463 USD pentru educaŃia fiecărui elev de la vârsta de 6 ani la vârsta de 15 ani. unde în grupul Ńărilor se înscrie şi Serbia. 6. România. În PISA 2009 a fost posibilă utilizarea.

Liechtenstein. Norvegia. Germania. Norvegia. Germania. Marea Britanie. Estonia. Olanda Japonia. Polonia. Norvegia. FranŃa. Noua Zeenlandă. Germania. Australia Singapore. Norvegia. ElveŃia. Polonia. Liechtenstein. Estonia. Ungaria Olanda. Ungaria Olanda. Germania Olanda. Estonia. SUA. Estonia. Germania. Taipei China. Finlanda Canada. Danemarca. Japonia Singapore. SUA. Danemarca. Ungaria. Ungaria Olanda. Hong Kong China Corea. Suedia. FranŃa. Polonia. Islanda. Polonia. Polonia. Estonia. Danemarca. Liechtenstein. Suedia. Liechtenstein. FranŃa. SUA. ElveŃia. Islanda. FranŃa. Danemarca. Suedia. Australia. Suedia. Irlanda. Liechtenstein. FranŃa. Norvegia. Polonia. Japonia. Belgia. Noua Zeelandă. Canada. Germania. Belgia. Belgia. Estonia. FranŃa. Belgia. SUA. Marea Britanie. Portugalia Pag. ElveŃia. Liechtenstein. Noua Zeelandă. Taipei China. Irlanda. Olanda Noua Zeenlandă. Estonia. Norvegia. SUA. ElveŃia. Irlanda. Estonia. Norvegia. Australia. Islanda. Islanda. Marea Britanie. Irlanda. Liechtenstein. SUA. ElveŃia. ElveŃia. Islanda. Islanda. Polonia. Danemarca. Liechtenstein. Irlanda. FranŃa. Japonia. Irlanda. Ungaria Olanda. ElveŃia. Suedia. Suedia. 75 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Marea Britanie. Taipei China. Marea Britanie. SUA. Polonia. Suedia. Marea Britanie. Danemarca. Norvegia. Irlanda. Olanda. SUA. Japonia Singapore. Islanda. Taipei China. ElveŃia. Norvegia. Estonia. Germania. Islanda. Taipei China. Polonia. SUA. Germania. Belgia. Taipei China. Belgia. FranŃa Olanda. Liechtenstein. Taipei China. Germania. Suedia. Ungaria Olanda. Hong Kong China Corea. Irlanda. Ungaria Olanda. ElveŃia. Canada.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Tabel comparativ pe Ńări cu privire la performanŃele la Citire/ Lectură Scorul łara pentru domeniul Citire/ Lectură Shanhai 556 China 539 Corea 536 Finlanda Hong Kong 533 China 526 Singapore 524 Canada Noua 521 Zeenlandă 520 515 508 506 503 501 ElveŃia 501 Polonia 500 Islanda 500 SUA 500 Liechtenstein 499 Suedia 497 Japonia Australia Olanda Belgia Norvegia Estonia łările în care media scorurilor nu este semnificativ statistic diferită de Ńara menŃionată Finlanda. Belgia.

Ungaria. Slovenia. Slovenia. Marea Britanie. Turcia Luxemburg Cehia. Slovacia. SUA. Estonia. Slovacia Slovenia Portugalia. ElveŃia. Norvegia. Luxemburg. Ungaria. FranŃa. Italia. CroaŃia. Slovacia. ElveŃia. Turcia Lituania CroaŃia. Lituania Israel Grecia. Britanie Suedia. Taipei China. Suedia. Israel. Slovenia. Marea Britanie. Portugalia FranŃa Olanda. Spania Letonia Portugalia. FranŃa. Irlanda. Spania. Cehia. Germania. Israel Spania Italia. Suedia. Portugalia Marea Estonia. Liechtenstein. Polonia. Irlanda. Islanda. Portugalia Portugalia Suedia. Portugalia Danemarca Estonia. Cehia. Lituania. SUA. Danemarca. FranŃa. ElveŃia. Liechtenstein. Austria. Liechtenstein. Slovacia. Taipei China. Polonia. Irlanda. Israel Cehia Letonia. Macao China. Irlanda. Cehia. Macao China. Letonia. Islanda. Ungaria. Islanda. Norvegia. Spania. Irlanda. ElveŃia. Taipei China. Italia. Irlanda. Germania. Dubai. FederaŃia Rusă Germania 497 496 496 495 495 494 494 489 487 486 484 483 483 481 478 477 476 474 472 470 468 464 459 Pag. Spania. Grecia. SUA. Danemarca. Polonia. Italia. Ungaria Irlanda Olanda. Estonia. FranŃa. Taipei China. Lituania. Grecia Portugalia. Letonia. Marea Britanie. Luxemburg. Grecia Italia Portugalia. Macao China. Suedia. Liechtenstein. FederaŃia Rusă Dubai Turcia. Polonia. Liechtenstein. CroaŃia. 76 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Grecia Macao China Portugalia. Polonia. Ungaria. FranŃa. Spania. Grecia. Austria. Danemarca. Italia. Letonia. Spania. Taipei China. Slovacia. Danemarca. Luxemburg.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Olanda. Portugalia Ungaria Estonia. Italia. Danemarca. Letonia. CroaŃia. Israel. Islanda. Slovacia. Austria Slovacia Letonia. Marea Britanie. SUA. Cehia. Austria. Austria. Polonia. Spania. Slovenia. Danemarca. Marea Britanie. SUA. Danemarca. Cehia. Turcia Turcia Israel. Germania. Taipei China. CroaŃia. Israel. Islanda. Letonia. Estonia. Grecia. Macao China. Lituania Austria Cehia. ElveŃia. CroaŃia. Islanda. Suedia. Luxemburg. FranŃa. Slovacia. Spania. Israel. Slovenia. Germania. Cehia. Marea Britanie. Grecia. ElveŃia. Polonia. Grecia. ElveŃia. Israel. SUA. Portugalia Taipei China Estonia. Luxemburg. Liechtenstein. Ungaria. Grecia. Luxemburg. Austria. Slovenia. Slovacia. Letonia. Taipei China. Liechtenstein. SUA. Israel. Irlanda. FranŃa. Germania. Suedia. Austria CroaŃia Grecia. Marea Britanie. Lituania. Ungaria. Germania. Norvegia. Cehia.

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor FederaŃia Rusă Chile Serbia Bulgaria Uruguay Mexic România Thailanda Trinidad Tobago Columbia Brazilia Muntenegru Iordania Tunisia Indonezia Argentina Kazakhstan Albania Qatar Panama Peru Azerbaijean Kîrgîzstan Turcia, Dubai Serbia Chile, Bulgaria Serbia, Uruguay, Mexic, România, , Thailanda, Trinidad Tobago Bulgaria, Mexic, România,, Thailanda Bulgaria, Uruguay, România, Thailanda, Bulgaria, Uruguay, Mexic , Thailanda, Trinidad Tobago Bulgaria, Uruguay, Mexic , România, Trinidad Tobago, Columbia Bulgaria, România, Thailanda, Columbia, Brazilia Thailanda, Trinidad Tobago, Brazilia, Muntenegru, Iordania Trinidad Tobago, Columbia, Muntenegru, Iordania Columbia, Brazilia, Iordania, Tunisia, Indonezia, Argentina Columbia, Brazilia, Muntenegru, Tunisia, Indonezia, Argentina Muntenegru, Iordania, Indonezia, Argentina Muntenegru, Iordania, Tunisia, Argentina Muntenegru, Iordania, Tunisia, Indonezia, Kazakhstan Argentina, Albania Kazakhstan, Panama Panama, Peru Qatar, Peru, Azerbaijean Qatar, Panama, Azerbaijean Panama, Peru

459 449 442 429 426 425 424 421 416 413 412 408 405 404 402 398 390 385 372 371 370 362 314

Semnificativ statistic peste media OECD Nu diferă semnificativ statistic de media OECD Semnificativ statistic sub media OECD

Pag. 77 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor

Clasificarea Ńărilor la Citire/ Lectură în funcŃie de rang
łara Scorul pentru domeniul citire/ lectură E.S Intervalul în care se situează OECD Toate Ńările Rangul Rangul Rangul Rangul superior inferior superior inferior

Tările partenere Rangul Rangul superior inferior

Shanhai China Corea Finlanda Hong Kong China Singapore Canada Noua Zeenlandă Japonia Australia Olanda Belgia Norvegia Estonia ElveŃia Polonia Islanda SUA Liechtenstein Suedia Germania Irlanda FranŃa Taipei China Danemarca Marea Britanie Ungaria Portugalia Macao China Italia Letonia Slovenia Grecia Spania Cehia Slovacia CroaŃia Israel Luxemburg Austria

556 539 536 533 526 524 521 520 515 508 506 503 501 501 500 500 500 499 497 497 496 496 495 495 494 494 489 487 486 484 483 483 481 478 477 476 474 472 470

2.4 3.5 2.3 2.2 1.1 1.5 2.4 3.5 2.3 5.1 2.3 2.6 2.6 2.4 2.6 1.4 3.7 2.8 2.9 2.7 3.0 3.4 2.6 2.1 2.3 3.2 3.1 0.9 1.6 3.0 1.0 4.3 2.0 2.9 2.5 2.9 3.6 1.3 2.9 1 1 2 2

1 2 2 3 5 5 6 5 8 8 10 10 11 11 11 12 11 11 13 14 15 14 17 18 19 16 23 27 27 27 30 27 30 31 32 33 33 36 36

1 4 4 4 6 7 9 9 10 16 14 18 21 21 22 19 25 23 26 26 27 27 27 26 27 27 31 30 31 34 33 37 35 37 37 39 40 39 41

1

1

2 3

2 3

3 3 3 5 5 7 7 8 8 8 9 8 10 11 12 11 15 15 13 18 22 23 22 24 24 25 26 29 29

4 5 6 7 13 10 14 17 17 17 16 20 21 21 22 22 22 22 22 24 24 26 29 28 29 29 31 31 32

4

4

5

5

6 7

6 7

8

8

Pag. 78 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor
Lituania Turcia Dubai FederaŃia Rusă Chile Serbia Bulgaria Uruguay Mexic România Thailanda Trinidad Tobago Columbia Brazilia Muntenegru Iordania Tunisia Indonezia Argentina Kazakhstan Albania Qatar Panama Peru Azerbaijean Kîrgîzstan 468 464 459 459 449 442 429 426 425 424 421 416 413 412 408 405 404 402 398 390 385 372 371 370 362 314 2.4 3.5 1.1 3.3 3.1 2.4 6.7 2.6 2.0 4.1 2.6 1.2 3.7 2.7 1.7 3.3 2.9 3.7 4.6 3.1 4.0 0.8 6.5 4.0 3.3 3.2 38 39 41 41 44 45 45 46 46 46 47 50 50 51 53 53 54 54 55 58 59 61 61 61 63 65 41 43 43 43 44 46 50 50 49 50 51 52 55 54 56 58 58 58 59 60 60 63 64 64 64 65 9 10 10 9 10 11

31

32

33

33

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

34

34

Semnificativ statistic peste media OECD Nu diferă semnificativ statistic de media OECD Semnificativ statistic sub media OECD

Pag. 79 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

Canada. Slovenia. Suedia. Slovacia. Polonia. Marea Britanie. Marea Britanie. Polonia. Slovacia. Luxemburg. Polonia. Noua Olanda. Portugalia Pag. FranŃa. Canada. Macao China. Estonia Noua Zeenlandă. Slovacia. Finlanda. Olanda. Taipei China. Australia. Japonia. Ungaria. Japonia. Islanda Germania. SUA Norvegia. Norvegia. Polonia. SUA. Austria. Slovacia. Austria. Cehia. SUA. Ungaria Danemarca. Australia. ElveŃia. Norvegia. Irlanda. FranŃa. Belgia. Cehia. Noua Zeenlandă Macao China Japonia. Ungaria. Cehia. Islanda Belgia. SUA Norvegia. Suedia. Ungaria Slovenia. Olanda. Finlanda. Luxemburg. Marea Britanie. Austria. Suedia. Germania. Ungaria. Irlanda. Suedia. Olanda ElveŃia Taipei China. FranŃa. Macao China Canada ElveŃia. SUA. Luxemburg. Liechtenstein Taipei China Corea. Belgia.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Tabel comparativ pe Ńări cu privire la performanŃele la Matematică Scorul łara pentru domeniul secundar matematică 600 562 555 546 543 541 536 534 529 527 526 525 519 515 514 513 512 507 503 501 498 497 497 496 495 494 493 492 łările în care media scorurilor nu este semnificativ statistic diferită de Ńara menŃionată Shanhai China Singapore Hong Kong Corea China Corea Hong Kong China. Australia. Liechtenstein. Belgia. Marea Britanie. Cehia. Portugalia Norvegia. Canada. Estonia. Finlanda. Slovacia. Austria. ElveŃia. Olanda. Austria. Suedia. Olanda. Cehia. Norvegia. Taipei China. FranŃa. Canada. FranŃa. Taipei China. Ungaria. FranŃa. Liechtenstein. Polonia. Australia. Germania. Cehia. Cehia. Danemarca Islanda. Suedia. Austria. Japonia Liechtenstein. Norvegia. Austria. Slovacia. Japonia. Portugalia Norvegia. Marea Britanie. Austria Danemarca. FranŃa. Slovacia. ElveŃia Finlanda Corea. Olanda. Norvegia. Estonia Noua Zeenlandă. Slovacia Danemarca. Liechtenstein. 80 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Luxemburg. Marea Britanie. Slovenia. Suedia. Germania. Macao China Olanda Liechtenstein. Ungaria Danemarca. Slovacia. Marea Britanie. Slovenia. Polonia. Slovenia. ElveŃia Liechtenstein Corea. Ungaria. ElveŃia. Polonia. Irlanda. FranŃa. FranŃa. Germania Zeenlandă Belgia Australia Germania Estonia Islanda Danemarca Slovenia Norvegia FranŃa Slovacia Austria Polonia Suedia Cehia Marea Britanie Noua Zeenlandă. Finlanda. Estonia. Japonia.

România. Suedia. Brazilia. Luxemburg. Panama Tunisia. Austria. Spania. Indonezia Albania. Thailanda. Turcia. Indonezia. SUA. Marea Britanie. Thailanda Azerbaijean. Iordania. Italia. Portugalia. Qatar. Thailanda Thailanda Muntenegru Kazakhstan Iordania. Albania. Peru. Mexic Bulgaria. Letonia Ungaria. Israel. Cehia. SUA. Iordania. SUA. Portugalia. Spania. Suedia. Indonezia. Turcia Bulgaria. Polonia. SUA. Portugalia. Suedia. Luxemburg. Spania. Qatar. Grecia Israel. Albania Argentina. CroaŃia FederaŃia Rusă. Polonia. Brazilia. Peru. Italia. Tunisia. Portugalia. Spania. SUA. Luxemburg. Letonia Polonia. Suedia. Letonia Ungaria. Thailanda. Bulgaria. CroaŃia FederaŃia Rusă. Indonezia Argentina. Portugalia Austria. Lituania Ungaria. Columbia. Portugalia. Uruguay Azerbaijean.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Ungaria 490 489 487 487 487 483 483 482 477 468 466 460 453 447 445 442 431 428 427 427 421 419 419 414 405 403 388 387 386 381 377 371 371 368 365 360 331 Luxemburg SUA Irlanda Portugalia Spania Italia Letonia Lituania FederaŃia Rusă Grecia CroaŃia Dubai Israel Turcia Serbia Azerbaijean Bulgaria România Uruguay Chile Thailanda Mexic Trinidad Tobago Kazakhstan Muntenegru Argentina Iordania Brazilia Columbia Albania Tunisia Indonezia Qatar Peru Panama Kîrgîzstan Norvegia. Irlanda. România. FranŃa. Irlanda. Irlanda. Cehia. Italia. Ungaria. Ungaria. Peru. Marea Britanie. Portugalia. Letonia Grecia. Panama Tunisia. Cehia. România. Qatar. Spania. Letonia Ungaria. Peru Semnificativ statistic peste media OECD Nu diferă semnificativ statistic de media OECD Semnificativ statistic sub media OECD Pag. Panama Tunisia. Ungaria. Albania Argentina. Uruguay. Irlanda. SUA. Marea Britanie. Iordania. Chile. Cehia. Chile Bulgaria. Columbia. Mexic. Luxemburg. Ungaria. SUA. Spania. SUA. Trinidad Tobago Bulgaria. Indonezia. Serbia Dubai. Indonezia. Slovacia. Irlanda. Irlanda. Irlanda. Irlanda. Albania Argentina. Portugalia. Uruguay. Marea Britanie. Mexic Azerbaijean. Qatar. Letonia Suedia. România. Italia.Tunisia. Chile. Letonia Polonia. Italia. Brazilia. Columbia. Albania. Columbia.Bulgaria. 81 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Chile. Cehia. Panama Columbia. Turcia Dubai. Chile. România. Spania. Italia. Brazilia. Italia. Serbia Israel. Uruguay. Marea Britanie.

4 2.3 1.8 2.7 2.7 4.6 4.1 3.3 3.1 1.1 3.1 2.4 2.7 0.5 2.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Clasificarea Ńărilor la matematică în funcŃie de rang łara Scorul E.9 2.9 2. 82 din 154 Shanhai China Singapore Hong Kong China Corea Taipei China Finlanda Liechtenstein ElveŃia Japonia Canada Olanda Macao China Noua Zeenlandă Belgia Australia Germania Estonia Islanda Danemarca Slovenia Norvegia FranŃa Slovacia Austria Polonia Suedia Cehia Marea Britanie Ungaria Luxemburg SUA Irlanda Portugalia Spania Italia Letonia Lituania FederaŃia Rusă Grecia 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 8 9 7 8 10 30 30 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .1 2.6 1.6 1.8 2.9 1 1 2 3 4 3 6 7 7 8 8 11 12 13 13 13 13 14 15 15 16 17 18 22 21 22 22 26 26 2 3 4 6 6 7 8 11 11 12 11 13 16 15 20 22 22 22 24 24 25 25 28 26 29 29 29 29 29 2 3 3 4 4 5 6 8 9 8 10 12 13 13 11 14 17 18 19 19 19 19 20 21 21 22 23 23 28 26 28 28 32 32 32 36 38 38 2 4 6 7 7 9 9 12 12 13 12 14 17 17 17 17 19 21 21 26 28 28 28 29 30 31 31 34 33 36 35 36 36 36 37 38 39 40 Pag.9 2.4 3.2 4.3 2.9 3.0 3.6 2.9 2.8 1 1 1 1 600 562 555 546 543 541 536 534 529 527 526 525 519 515 514 513 512 507 503 501 498 497 497 496 495 494 493 492 490 489 487 487 487 483 483 482 477 468 466 1.6 3.S Interbvalul în care se situeaza pentru OECD Toate Ńările Tările partenere domeniul Rangul Rangul Rangul Rangul Rangul Rangul citire/ superior inferior superior inferior superior inferior lectură 2.4 2.2 3.4 3.3 3.5 2.2 2.5 1.3 2.

7 2.1 3.0 5.9 3.8 5.6 3.7 0.4 2.9 39 41 42 41 42 45 45 45 46 47 48 49 51 53 53 55 55 55 56 57 59 59 61 61 62 65 40 42 44 44 44 47 51 49 49 51 52 51 52 54 54 58 58 58 59 61 63 63 63 64 64 65 8 11 10 11 31 31 32 32 12 13 14 15 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 12 13 14 16 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 33 33 34 34 Semnificativ statistic peste media OECD Nu diferă semnificativ statistic de media OECD Semnificativ statistic sub media OECD Pag. 83 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .3 3.8 1.2 2.4 3.0 3.1 3.0 4.9 2.4 2.0 2.0 3.2 1.1 3.3 4.2 4.7 4.1 1.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor CroaŃia Dubai Israel Turcia Serbia Azerbaijean Bulgaria România Uruguay Chile Thailanda Mexic Trinidad Tobago Kazakhstan Muntenegru Argentina Iordania Brazilia Columbia Albania Tunisia Indonezia Qatar Peru Panama Kîrgîzstan 460 453 447 445 442 431 428 427 427 421 419 419 414 405 403 388 387 386 381 377 371 371 368 365 360 331 3.

Taipei China. Austria. Taipei China. Irlanda. Cehia. Irlanda. Belgia. ElveŃia. Belgia Polonia Marea Britanie. Danemarca. Macao China. Liechtenstein. Australia. Australia. Cehia. Belgia. SUA. Belgia. Olanda Noua Zeenlandă. Irlanda. Taipei China. FranŃa Ungaria Polonia. Macao China. Polonia. Marea Britanie Liechtenstein Estonia. Estonia. ElveŃia. Estonia. Cehia. Suedia. Polonia. Danemarca. FranŃa. Estonia. Norvegia. Macao China. Olanda. Slovenia. Cehia. Slovenia Taipei China Australia. Germania. Belgia. Cehia. Australia. Germania. SUA. Australia. Ungaria. Danemarca. Ungaria. Marea Britanie. Belgia. Portugalia Norvegia Irlanda. Slovenia. Macao China.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Tabel comparativ pe Ńări cu privire la performanŃele la ŞtiinŃe Scorul łara pentru domeniul secundar matematică 575 554 549 542 539 538 532 529 528 527 522 520 520 520 517 514 512 511 508 508 507 503 502 500 500 Shanhai China Finlanda Hong Kong China Singapore Japonia Corea Noua Zeenlandă Canada Estonia łările în care media scorurilor nu este semnificativ statistic diferită de Ńara menŃionată Hong Kong China Finlanda Japonia. FranŃa. SUA. Liechtenstein. Belgia Macao China ElveŃia. Polonia. Suedia.. Taipei China. Corea Singapore. Islanda. ElveŃia. Coreea. Olanda. Germania. Olanda Noua Zeenlandă. Irlanda Slovenia Olanda. Macao China Marea Olanda. Coreea. Taipei China. SUA. SUA Irlanda Marea Britanie. Lichtenstein Australia Noua Zeenlandă.. Marea Britanie. Norvegia Belgia Slovenia. Portugalia Cehia Irlanda. Pag. Irlanda. Canada. Suedia. Letonia. Marea Britanie. Marea Britanie ElveŃia Olanda. Liechtenstein. Norvegia. Canada. Ungaria. Noua Zeenlandă Japonia. Norvegia. Germania. Noua Zeenlandă Singapore.. Austria. Belgia. Taipei China. Britanie Slovenia. ElveŃia. Slovenia. Estonia. Austria SUA Polonia. ElveŃia. Islanda. Irlanda. Letonia. Australia. Marea Britanie. Japonia. Germania. Polonia. Marea Britanie Germania Estonia. Danemarca. Ungaria. ElveŃia. Olanda. Polonia. Ungaria. Liechtenstein. Germania. FranŃa. Slovenia. Olanda. Macao China.Canada. 84 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Canada. Australia. Ungaria. Liechtenstein. Germania. Liechtenstein Olanda Noua Zeenlandă. SUA. FranŃa. Irlanda. Olanda. Norvegia.

Suedia. Muntenegru. Slovacia SUA. Letonia. Islanda. Islanda. Lituania. Islanda. Trinidad Tobago Iordania. Tunisia. Slovacia. Portugalia. Portugalia. Panama. Portugalia. Lituania. Suedia. Spania. Cehia. Kazakhstan Brazilia. Suedia. Portugalia. Italia. FranŃa. Columbia. FranŃa. Spania. Kazakhstan Brazilia. Uruguay. Uruguay Bulgaria. Spania. Norvegia. Cehia. Spania. Lituania. Danemarca. Suedia. Norvegia. Letonia. Italia. Luxemburg. Muntenegru. FranŃa. Islanda. CroaŃia FranŃa. Norvegia. Letonia. Muntenegru. Spania. Luxemburg Austria. Austria. Muntenegru. Argentina. Austria. Portugalia Ungaria. Letonia. Kazakhstan. Portugalia. Suedia. Norvegia. Columbia. Austria. Chile Israel. Portugalia. SUA. CroaŃia. Italia Ungaria. Columbia. Islanda. Tunisia. Austria. Kazakhstan Brazilia. Cehia. Austria. Austria. Letonia. Islanda. CroaŃia SUA. Slovacia Ungaria. Cehia. Danemarca. FederaŃia Rusă CroaŃia. Italia. Portugalia. Slovacia. Columbia. Austria. Argentina. 85 din 154 499 498 496 495 494 494 493 491 490 489 488 486 484 478 470 466 455 454 447 443 439 428 427 425 416 415 410 405 402 401 401 401 400 391 383 Danemarca FranŃa Islanda Suedia Austria Letonia Portugalia Lituania Slovacia Italia Spania CroaŃia Luxemburg FederaŃia Rusă Grecia Dubai Israel Turcia Chile Serbia Bulgaria România Uruguay Thailanda Mexic Iordania Trinidad Tobago Brazilia Columbia Muntenegru Argentina Tunisia Kazakhstan Albania Indonezia Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Lituania. Lituania. Dubai Grecia Turcia. Slovacia. Serbia. Serbia.Ungaria. Austria. Columbia. Thailanda Bulgaria. Slovacia. Letonia. Lituania. CroaŃia Austria. Slovacia. CroaŃia SUA. Argentina. Suedia. Letonia. Portugalia Belgia. Lituania. Brazilia Trinidad Tobago. Tunisia. Letonia. România. Cehia. Italia. Suedia. Austria. Slovacia. Albania Brazilia. Spania. Tunisia. Portugalia. Spania. Grecia FederaŃia Rusă . Letonia. Danemarca. Portugalia. Luxemburg. Suedia. Italia. Kazakhstan. Letonia. Uruguay Iordania Mexic. România. Bulgaria Chile. Azerbaijean Pag. FederaŃia Rusă Spania. Letonia. FranŃa. Argentina. Danemarca. Lituania. Qatar. Thailanda România. Austria. Letonia. SUA. Cehia. Norvegia. Turcia. Tunisia. Slovacia. Lituania. Argentina. Slovacia. Indonezia Albania. Muntenegru. SUA. CroaŃia Suedia. FranŃa. Danemarca. Italia. CroaŃia. Islanda. Norvegia.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Islanda. Lituania. Suedia. Italia. Bulgaria Chile. Portugalia. FranŃa. Cehia. SUA. CroaŃia FranŃa. Norvegia. Danemarca. Chile Israel. Kazakhstan Brazilia. Islanda. Albania Argentina.

8 3.S Intervalul în care se situeaza pentru OECD Toate Ńările łările partenere domeniul Rangul Rangul Rangul Rangul Rangul Rangul citire/ superior inferior superior inferior superior inferior lectură 575 2. Peru Indonezia.1 2.6 2.4 2.6 1.5 3. Qatar.5 5. Panama Indonezia. Peru Panama.3 2.3 1 1 1 1 554 2. Azerbaijean.6 2. 86 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .8 2.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 379 376 373 369 330 Qatar Panama Azerbaijean Peru Kîrgîzstan Inonezia.5 1. Panama.4 3.4 2.1 2 2 3 4 4 4 4 7 8 9 10 12 11 12 13 3 4 6 7 8 8 11 10 12 13 13 16 17 17 21 4 4 4 6 7 7 7 7 11 10 10 12 14 16 16 17 16 18 19 6 6 7 9 10 11 11 16 15 15 16 17 19 19 19 22 23 24 27 3 3 Shanhai China Finlanda Hong Kong China Singapore Japonia Corea Noua Zeenlandă Canada Estonia Australia Olanda Taipei China Germania Liechtenstein ElveŃia Marea Britanie Slovenia Macao China Polonia Irlanda Belgia Ungaria 4 4 5 5 5 6 Pag.4 3.8 2 3 2 2 549 542 539 538 532 529 528 527 522 520 520 520 517 514 512 511 508 508 507 503 1.4 2.3 1 1 2 3 2.7 2. Azerbaijean Semnificativ statistic peste media OECD Nu diferă semnificativ statistic de media OECD Semnificativ statistic sub media OECD Clasificarea Ńărilor la ştiinŃe în funcŃie de rang łara Scorul E.4 3.1 1.

6 2.1 3.2 3.9 3.8 2.9 2.7 3.9 13 15 16 16 16 20 19 19 21 23 25 25 28 30 31 31 32 22 23 23 23 25 25 26 28 28 29 28 29 29 30 32 33 33 19 21 21 22 22 26 25 25 25 27 28 29 32 32 33 37 38 39 40 42 42 43 44 44 47 47 47 50 50 51 52 53 54 53 53 53 58 59 60 60 62 62 65 29 29 29 30 33 32 34 36 35 36 37 37 37 37 39 39 40 41 41 43 44 45 46 47 49 49 49 51 52 53 56 58 58 59 58 58 60 62 62 64 64 64 65 6 7 7 8 8 9 9 9 11 11 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 34 34 Semnificativ statistic peste media OECD Nu diferă semnificativ statistic de media OECD Semnificativ statistic sub media OECD Pag.4 2.0 2.0 1.9 3.1 3. 87 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .8 1.9 2.0 1.1 3.3 4.0 1.2 2.0 4.1 2.4 3.6 3.8 0.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor SUA Cehia Norvegia Danemarca FranŃa Islanda Suedia Austria Letonia Portugalia Lituania Slovacia Italia Spania CroaŃia Luxemburg FederaŃia Rusă Grecia Dubai Israel Turcia Chile Serbia Bulgaria România Uruguay Thailanda Mexic Iordania Trinidad Tobago Brazilia Columbia Muntenegru Argentina Tunisia Kazakhstan Albania Indonezia Qatar Panama Azerbaijean Peru Kîrgîzstan 502 500 500 499 498 496 495 494 494 493 491 490 489 488 486 484 478 470 466 455 454 447 443 439 428 427 425 416 415 410 405 402 401 401 401 400 391 383 379 376 373 369 330 3.2 3.9 5.9 3.2 3.7 3.6 2.5 2.4 5.1 2.7 3.6 1.8 3.5 3.6 2.6 3.5 1.4 2.6 2.

iar diferenŃele cel mai mari se înregistrează în cazul performării sarcinilor de lucru formulate pe texte “clasice” din punctul de vedere al formatului şi în cazul domeniului ŞtiinŃe. 88 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Este interesant de remarcat faptul că punctul cel mai apropiat de media Ńărilor partenere se înregistrează în cazul performării textelor non-continui. a Ńărilor partenere Diagrama de mai jos pune în valoare media generală a performanŃelor României pentru domeniul Citire / Lectură la ciclul de testare PISA 2009 în raport atât cu media Ńărilor OECD. a tuturor Ńărilor participante. cât şi cu media Ńărilor partenere. 520 500 Media ţărilor partenere 480 460 440 Media OECD 420 400 380 ui ontinu i ontin Media tuturor ţărilor participante Media României Texte c Texte non-c Pag.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor PoziŃia României în raport cu media OECD.

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Schimbările între cicluri la matematică din 2003 Schimbările între ciclurile 2003 and
20091 (PISA 2009 PISA 2003)

Schimbările 2006 şi
2009 (PISA 2009 - PISA 2006)
1

Schimbările între ciclurile 2006 şi 20091
(PISA 2009 - PISA 2006)

Score dif. OECD Australia Austria Belgia Canada Cehia Chile Corea Danemarca ElveŃia Estonia Finlanda FranŃa Germania Grecia Irlanda Islanda Israel Italia Japonia Luxemburg Marea Britanie Mexic Norvegia Noua Zeelandă Olanda Polonia Portugalia Slovacia Slovenia Spania SUA Suedia Turcia Ungaria Media OECD 28 Ńări łări partenere Argentina Azerbaijan Brazilia Bulgaria Colombia -1.7 m -2.3 -0.9 -3.9 m 0.7 -1.8 1.2 m -0.6 -2.3 1.6 3.5 -2.6 -1.4 m 2.9 -0.9 -0.7 m 5.5 0.5 -0.7 -2.0 0.8 3.5 -0.3 m -0.3 0.8 -2.5 3.7 0.0 0.0 m m 5.0 m m

E. S. (0.6) m (0.6) (0.5) (0.8) m (0.9) (0.7) (0.9) m (0.6) (0.7) (0.8) (1.0) (0.7) (0.5) m (0.7) (0.9) (0.4) m (0.8) (0.7) (0.6) (1.0) (0.7) (0.8) (0.8) m (0.6) (0.8) (0.7) (1.4) (0.8) (0.4) m m (1.0) m m

Score dif. -6 m -5 0 -17 10 -1 -10 4 -2 -8 1 9 7 -14 1 5 21 6 -1 -3 13 8 -3 -5 -1 21 5 -3 4 13 -8 22 -1 2 7 -45 16 15 11

E. S. (3.6) m (3.9) (2.9) (4.7) (5.7) (5.7) (3.9) (4.8) (4.0) (3.4) (4.6) (5.0) (5.1) (4.0) (2.6) (5.6) (3.2) (4.9) (2.1) (3.5) (3.7) (3.8) (3.6) (5.6) (4.0) (4.4) (4.4) (2.1) (3.4) (5.5) (4.0) (6.7) (4.7) (1.5) (7.6) (3.8) (4.0) (8.6) (5.2)

Score dif. -1.9 m -1.7 -0.1 -5.7 3.2 -0.4 -3.2 1.4 -0.8 -2.6 0.4 3.0 2.3 -4.8 0.4 1.7 7.1 2.0 -0.3 -1.0 4.3 2.7 -0.9 -1.6 -0.2 6.9 1.5 -1.0 1.2 4.3 -2.7 7.2 -0.3 0.7 2.3 -15.0 5.4 4.9 3.6

E. S. (1.2) m (1.3) (1.0) (1.6) (1.9) (1.9) (1.3) (1.6) (1.3) (1.1) (1.5) (1.7) (1.7) (1.3) (0.9) (1.9) (1.1) (1.6) (0.7) (1.2) (1.2) (1.3) (1.2) (1.9) (1.3) (1.5) (1.5) (0.7) (1.1) (1.8) (1.3) (2.2) (1.6) (0.5) (2.5) (1.3) (1.3) (2.9) (1.7)

Pag. 89 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor
CroaŃia FederaŃia Rusă Hong Kong-China Indonezia Iordania Kîrgîstan Letonia Liechtenstein Lituania Macao-China Muntenegru Qatar România Serbia Taipei China Thailanda Tunisia Uruguay m -0.1 0.7 1.9 m m -0.2 0.0 m -0.3 m m m 0.9 m 0.3 2.1 0.8 m (0.9) (0.9) (1.0) m m (0.9) (1.0) m (0.6) m m m (0.9) m (0.8) (0.7) (0.8) -7 -8 7 -20 3 21 -4 11 -10 0 3 50 12 7 -6 2 6 0 (4.1) (5.3) (4.0) (6.9) (5.1) (4.7) (4.5) (6.0) (4.1) (2.1) (2.8) (1.8) (5.6) (4.8) (5.5) (4.2) (5.1) (3.9) -2.4 -2.6 2.4 -6.6 0.9 6.9 -1.4 3.7 -3.3 0.1 1.1 16.7 4.1 2.3 -2.1 0.5 2.0 0.0 (1.4) (1.8) (1.3) (2.3) (1.7) (1.6) (1.5) (2.0) (1.4) (0.7) (0.9) (0.6) (1.9) (1.6) (1.8) (1.4) (1.7) (1.3)

Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold.

În cazul Matematicii, în tabelul de mai sus sunt prezentate în mod sintetic diferenŃele de puncte de scor şi procentual între ciclurile de testare. La Matematică este una dintre puŃinele situaŃii în care diferenŃa de performare între PISA 2006 şi PISA 2009 a elevilor români este semnificativă statistic, indicând progresul între cele două cicluri de testare consecutive.

6.2. TendinŃe în evoluŃia performanŃelor elevilor de 15 ani Este interesant de observat, aşa cum au evidenŃiat şi tabelele sintetice prezentate în secŃiunea anterioară, că variaŃiile de performanŃă pot fi foarte diverse de la un context educaŃional la altul, probabil datorate unei multitudini de factori ce rămâne să fie identificaŃi şi analizaŃi ulterior. Diagramele comparative prezentate în continuare valorizează nivelurile de proficienŃă de pe scalele PISA, creând imagini ale profilurilor naŃionale de performanŃă.

TendinŃe în evoluŃia performanŃelor la citire/lectură pentru Ńările care s-au situat deasupra mediei OECD
La toate ciclurile de testare de până acum România s-a situat mult sub media Ńăriloe OECD. Reproducem, în continuare, din Volumul V al Rezultatelor elevilor la PISA (Fig. V.2.11) diagrame prezentând performanŃele de vârf şi performanŃele României în contextul Ńărilor similare cu scopul de a evidenŃia proporŃiile performerilor pe niveluri de proficienŃă în diferite cazuri.

Pag. 90 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor

Pag. 91 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

92 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor TendinŃe în evoluŃia performanŃelor la citire/lectură pentru Ńările care s-au situat sub media OECD Pag.

Republica Cehă. acest lucru fiind dublat şi de scăderea varianŃei. Norvegia şi Danemarca. 93 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . alături de Ńări precum Argentina. în grupul Ńărilor a căror performanŃă a scăzut între PISA 2000 şi PISA 2009. Thailanda. FederaŃia Rusă. Pag. Noua Zeelandă. SUA. Australia.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Schimbări în variaŃie şi schimbări privind performanŃa între PISA 2000 şi PISA 2009 În diagrama care urmează este evidenŃiat faptul că România se plasează. Finlanda.

Pag. 94 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Schimbări în indicele plăcerii lecturii pentru domeniul Citire / Lectură şi privind proporŃia elevilor care citesc de plăcere între PISA 2000 şi PISA 2009 Diagramele de mai jos au fost realizate utilizând indicatorul complex definit de PISA pentru a investiga modul în care se pot identifica anumite corelaŃii între performanŃele elevilor şi interesul faŃă de textul citit.

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Compararea performanŃelor elevilor în funcŃie de gen între anii 2000 şi 2009 Diagrama de mai sus evidenŃiază o schimbare între diferenŃele de performanŃă la Citire / Lectură dintre fete şi băieŃi. 95 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . diferenŃele fiind semnificative statistic. Astfel. într-un interval de încredere de 95%. şi în cazul României. Pag. fetele respectă dendinŃa generală şi performează mai bine decât băieŃii în ciclul de testare 2009. în perioada 2000-2009.

nu figurează în reprezentarea grafică a performanŃelor reprodusă mai sus. Pag.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Schimbarea performanŃelor la matematică între 2003 şi 2009 Deoarece România nu a participat la ciclul de testare 2003. dar rămâne interesantă variaŃia performanŃelor Ńărilor cu care România înregistrează performanŃe similare la celelalte cicluri de testare. 96 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .

în cazul României. peste media Ńărilor OECD. Pag. 97 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . după cum prezintî diagrama reprodusă mai sus. totuşi nu este semnificativă statistic.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Mediul socio-economic şi performanŃele la Citire/ Lectură DiferenŃa de puncte de scor mediu la Citire / Lectură asociată indicatorilor de mediu socioeconomic de provenienŃă a elevilor este.

cu un procent de 13% asemenea elevi. InfluenŃa acestui factor asupra performanŃelor lor se înscrie în tendinŃa generală. 98 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor DiferenŃele între performanŃele la citire lectură în funcŃie de apartenenŃa la familie monoparentală sau nu Ca procentaj al elevilor provenind din familii monoparentale România se situează sub media Ńărilor OECD de 17%. dar este mai slabă. Pag.

99 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . în medie.000. cu echivalentul a peste un nivel de proficienŃă mai bine faŃă de elevii din mediul rural.000 şi 1. în cazul României. faptul că elevii care se află în şcoli din oraşe având între 100. Pag.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor PerformanŃa la Citire/ Lectură după locaŃia în care se află şcoala Diagrama de mai sus prezintă comparativ diferenŃele de performanŃă dintre mediul rural şi mediul urban şi evidenŃiază.000 de locuitori performează.

3.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor RelaŃia între şcoli din perspectiva mediului socio-economic şi resurse În cazul României. nu se poate afirma că şcolilor li s-au distribuit resurse în funcŃie de mediul socio-economic. Pag. deoarece valoarea corelaŃiei dintre mediul socio-economic mediu al şcolii şi distribuirea resurselor este mai mică de -0. astfel încât acestea să influenŃeze în mod semnificativ performanŃele elevilor de 15 ani. 100 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Ilustrarea relaŃiei dintre mediul socio-economic al elevilor şi performanŃele lor la Citire / Lectură în 2000 şi 2009 În diagrama de mai jos este reprezentat grafic faptul că. 101 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Pag. din punctul de verete al influenŃei mediului socio-economic asupra performanŃelor la Citire / Lectură în perioada de raportare. la ciclul de testare 2009 influenŃa acestui factor este semnificativ mai mare asupra performanŃelor elevilor români de 15 ani faŃă de ciclul de testare PISA 2000.

Pag. 102 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . în cazul elevilor români.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor RelaŃia între plăcerea de a citi şi performanŃa realizată la citire/ lectură Diagrama următoare evidenŃiază faptul că. doar 5% din varianŃa performanŃei la Citire / Lectură se poate datora indicatorului denumit în PISA “plăcerea lecturii”.

Dacă în primul caz performanŃele elevilor români sunt nesemnificativ statistic sub media OECD.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor RelaŃia între tipul de materiale citite de elevi şi performanŃa înregistrată la citire/ lectură Reprezentările grafice următoare evidenŃiază relaŃia dintre performanŃa elevilor de 15 ani la Citire / Lectură şi două tipuri de texte citite: ficŃiune şi reviste cu benzi desenate. Pag. 103 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . în cel de-al doilea caz se înregistrează o diferenŃă semnificativ statistic în minus faŃă de media OECD.

cât şi la nivel general. 104 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . cât şi a varianŃei de la nivelul şcolii – ambele înregistrând valori semnificative statistic – deoarece acestea pot semnala şi o posibilă creştere a echivalenŃei şanselor. între PISA 2000 şi PISA 2009. atât la nivelul şcolii. Pag. este îmbucurătoare atât scăderea varianŃei totale.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor În tabelul sumativ ce urmează sunt prezentate sintetic datele care caracterizează vaianŃa performanŃelor la Citire / Lectură între şcoli şi la nivelul şcolilor în perioada dintre PISA 2000 şi PISA 2009. Din punctul nostru de vedere.

7 -27. 471 m -453 -57 -402 813 804 -338 1600 74 w -777 -17 1211 616 327 2242 1709 m E.0 4.4 -4.7 -0.9 -36.2 6.5 -3.8 -11.5 m -9.7 0.2 -15.0 36. OECD Australia Austria Belgia Canada Cehia Chile Corea Danemarca ElveŃia Finlanda FranŃa Germania Grecia Irlanda Islanda Israel Italia Japonia Luxemburg 10357 9703 11454 8954 9277 8074 4834 9615 10409 7994 w 12367 9436 8756 8529 11909 8355 7359 m 2221 6046 5797 1934 4651 4081 1937 1472 4340 591 w 6667 4762 1593 732 5923 4453 3378 m 8850 4408 4702 7632 4152 3981 3087 8068 5867 7117 w 4717 4984 7181 7805 6634 4001 3907 m 9783 m 10360 8163 8516 6833 6271 6987 8735 7467 w 8978 9054 9053 9211 12438 9193 10072 10759 2692 M 5343 1877 4249 4893 2741 1134 2740 665 W 5890 4745 2805 1348 6250 6695 5087 5335 7631 m 4833 6780 4428 4005 5283 6012 5652 6993 w 3890 5558 6966 8186 6615 4085 5386 6906 -574 m -1094 -791 -761 -1241 1437 -2628 -1674 -526 w -3389 -383 297 682 529 838 2713 m E.0 84.1 -6.1 37.9 m Pag.2 m -7.7 w -17.9 -0.1 5.6 m -13.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor VariaŃia performanŃelor la Citire / Lectură între şcoli şi la nivelul şcolii în PISA 2000 şi PISA 2009 Schimbări între 2000 şi 2009 (PISA 2009 .6 -8.9 m 21.PISA 2000) / PISA 2000 VarianŃa între şcoli Schimbare ca % PISA 2000 PISA 2009 VarianŃa totală VarianŃa între şcoli VarianŃa de la nivelul şcolii VarianŃa totală VarianŃa între şcoli VarianŃa de la nivelul şcolii VarianŃa totală VarianŃa între şcoli VarianŃa de la nivelul şcolii VarianŃa totală Schimbare ca % VarianŃa de la nivelul şcolii Schimbare ca % Dif. 105 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . S.8 -8.8 -2.4 76.4 8. S.9 41. (297) m (305) (163) (361) (239) (209) (306) (286) (327) w (485) (355) (340) (340) (467) (282) (317) m Dif.8 m 2.6 w -27.3 2.4 10.5 11.9 12.5 w -11.3 50.5 50. S.5 -22. (490) m (604) (242) (725) (729) (724) (430) (521) (198) w (950) (924) (587) (429) (1463) (1011) (833) m Dif.1 3.9 -8.6 71.6 19.PISA 2000) Schimbări între 2000 şi 2009 ca procentaj din vasrianŃa din 2000 (PISA 2009 . (288) m (222) (158) (204) (154) (530) (274) (264) (279) w (197) (239) (324) (365) (388) (145) (240) m -5.4 29.7 -1.3 -16. -1219 m 132 -853 276 24 2196 -2056 -215 -124 w -827 574 -215 381 -19 84 1480 m E.0 4.1 -25.5 -3.

7 -3.9 -27.5 4.3 7.0 -17.5 m -7.9 -17.1 -22.1 43.2 11.7 19.3 -16.1 -39.0 40.0 -8.1 -15.8 20.0 18.8 4.4 -55.1 14.4 -12.5 11.8 9882 11800 7427 10332 8465 7050 5246 10434 9254 9243 10438 5871 3915 5885 3651 5435 3238 3357 2117 3121 3581 4906 4922 1918 5946 5763 4206 4795 5221 3646 2785 7297 4293 4368 5624 4212 9969 11714 8838 12823 8050 7058 4418 6394 6896 9670 8105 5164 3127 8456 4417 6418 1965 3143 1749 1391 2944 5886 4057 1231 7105 5523 4702 6439 5826 4360 2298 5200 3453 4623 3832 3052 87 -85 1410 2491 -416 8 -828 -4041 -2357 426 -2333 -707 (370) (558) (255) (407) (277) (275) (172) (348) (981) (328) (484) (193) -788 2572 766 983 1273 -214 -368 1730 -637 980 -865 -687 (654) (1258) (520) (945) (472) (556) (300) (498) (1625) (1067) (851) (328) 1159 -240 496 1644 605 714 -487 -2096 -840 254 -1792 -1161 (336) (300) (162) (273) (241) (224) (97) (306) (631) (192) (239) (176) 0.1 -4.6 5.6 -35.0 -2.4 10.4 -17.4 m -74.6 Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold Pag.4 -17.6 19.9 -22.6 -9.1 -11.8 19.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Marea Britanie Mexic Norvegia Noua Zeelandă Olanda Polonia Portugalia Spania SUA Suedia Turcia Ungaria łări partenere Albania Argentina Brazilia Bulgaria FederaŃia Rusă Hong KongChina Indonezia Letonia Liechtenstein Peru România Thailanda 10979 7371 10743 11700 m 9958 9436 7180 9260 8495 m 8810 3306 3907 1040 1867 m 6125 3536 1533 3324 786 m 5571 7846 3484 9753 9765 m 3712 5855 5662 5922 7729 m 3275 9330 7158 8310 10575 7857 7950 7534 7658 8793 9729 9096 8133 3638 3583 874 2622 5107 1585 2565 1690 3420 1877 2775 5846 6476 3869 7598 8228 2795 6869 5191 6048 5875 8290 6684 2923 -1649 -213 -2433 -1124 m -2008 -1902 478 -467 1234 m -678 (386) (235) (351) (428) m (376) (278) (231) (64) (311) m (344) 332 -324 -167 755 m 4540 -971 158 96 1090 m 275 (1130) (504) (276) (576) m (710) (527) (212) (140) (398) m (749) -1370 385 -2155 -1537 m 3157 -664 385 -47 561 m -352 (345) (142) (373) (441) m (261) (270) (209) (56) (309) m (129) -15.8 -31.5 -4.2 -20.6 -17.2 6.3 m -10.7 -25.3 11.7 10.6 m -20.9 -0.5 -28.3 14.1 -27.8 34.3 -6.6 138.7 21.8 -38.9 0.7 -19.6 -22. 106 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .0 -20.7 m 85.6 m 4.1 -15.0 24.3 6.

1) (1.6 68.1 m 65.8) (0.7 60.5 -13.9 77.2 51.3 -6.1) (1.0) (0.0) (0.2 2.4) (1.9 62.3 61.5) (1.9) (1.0) (1.5 -8.4 -0.3) BăieŃi % dif.5 55.5 51.6 69.3 73.2) (1.6 71. (1.0 1.7 78.4 77.6) (1.6) (1.7 -5. S.1) (1.3 E.0 66.0 51.0 58.1) % 59.6 70.5) (1.1) (1.4) (1.0) (1.2 63.4) (1.8) (0.1) (1.5) Pag.1 45.8 72.1) (0.9 E.9) (1.7) (1.0 5.6 -8.8) (0.4 52.3 E.2 -9. S.6 53.2) Fete % dif.4 81.6) PISA 2009 Fete % 73.5 77.6 70.8) (1.9 57.5) (0.5) (1.5 4.3 64.7 60.9 79.5) (1.9 -9.8) (0.9) (1.0 -7.2 58.5) (0.8) (0.0) (1.1 4.6 m -2.1 64.1) (1.7) (0. (0.8) (1.6) m (1.2 1.0) (1.1) (0.5 89.1 76.4 63.4) (0. (1.5 -10.5 66.4) (1.5 70.8) (1.5 3.3) (1.4) (1.3 82.3) (1.6 78.4 61.9) (1.6 75.9) (1.1 -11.5 75.0 69.6 63.6) (1.8 73.2) (0.6) (0. -6.7 69.1) % 74. (0. (1.0 -16.4 57.8) m (1.5) (1.1 62.9) (0.0) (1.7 -8.4) (1.4 67.7) (1.6) m (0.0) (0.1) (1.7 82.7) (1. S.9 57.0 -5.0 -6.4) (1.9 44.6 -16.3) (1.1 E.3 -8. 107 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .2 78.1 E.2) (1.3) m (1.2 56.7) (1.8) (0.8) m (1.8 72.5) (1.4 55.4 1.2 44.0) (1.3 68.1) (1.4) (1.9) (0.0) (1.5 -3.6) (1.7 Fete E.9) (0.5 88.7 -1.9) (1.2) (1.8 -11.3 67.3 52.6 68. S.3 -17.8) (1.2) (1.7) (1. S.3 62. din chestionarul elevului) PISA 2000 ToŃi elevii % OECD Australia Austria Belgia Canada Cehia Chile Corea Danemarca ElveŃia Finlanda FranŃa Germania Grecia Irlanda Islanda Israel Italia 66.8 67.1) (1.1) (1.6 80.1) (1.0) (1.0) (1. în funcŃie de gen (după propriile declaraŃii.6 75.2) (1.0) (1.3 70.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Procentajul elevilor care citesc de plăcere în PISA 2000 şi PISA 2009.5 66.7) (1.3) (1.8 0.3) (2.0 84.3 -10.2 53.3 70.3 50.6) BăieŃi % 53.9 80.7) (1. (1.8) (0.4 -8.2) (1.1 79. S.5 m -4. (0.2) (1.3) (1.0 60.3 m 55.0 E.4) (1.2) (1.8) Schimbări între 2000 şi 2009 (PISA 2009 .5) (3.3) (1.0) (1.3) ToŃi elevii % 63.0 m 46. S.4 -8.4) (0.3 43. -3.2) (0.6 -11.3) (1.7) (2.0) (0.9) (0.6 7.8) (1.9 56.0) (0.1 76.3) (1.5) (0.2) (0.8) (0.4 E.9) (0.6) (1.9) (0.2) (0.3 67.6 69.7) (0.5 57.0 65.0 BăieŃi E.0) (1.4) (1.7) (1.6) (1.9) (0.8 70.0) (2.9 46.9) (0.1) (0.9) (0.5 58.0 61.0) (2.0 2.7 -13.5 45.5 -8. (1.8) (0.7) (1.8 64.9 m -0.8 -7. -1.5) (1.9) m (1.3 75.0) (1.4 73.0) (2.1) (0.8) (0.5 57. S.9 -9.0) (1.3) (1. (1.PISA 2000) ToŃi elevii % dif.7) (2.4 -9. S.7 -7.

4) (0.2) (0.0 76.6 75.3 -10.2) (1.9 86.8 83.4 -2.9) m (2.4 68.6) m (1.9) (0.4) (1.6 -3.5 87.2 3.1 84.7 -1.8) 44.5) (0.1) (1.3) (1.0 -7.8) (0.1) (1.9) 10.4 65.7 86.0 m 81.5 60.3 48.8) (0.4) (1.3) (1.6 68.1) (1.1) (1.5 90.0 -1.0) (0.1 m 66.5 -5.9 70.1 38.9 4.6 76.7) (1.1 90.1) (1.3) (1.8) (0.4 69.0 (1.4 64.7) (0.7 51.4 63.2) (1.8) (1.1) (2.0) (0.5) m (1.0 -3.8 70.7) (1.0) (0.4 85.3) (0.3) m (1.7) (1.7) (0.2 51.5) (3.2 69.4) (0.5 97.8 -11.4 74.3) (0.9) (1.7 61.7) (0.9) (1.0 68.9 92.9) (1.3 -10.0) (1.6) (0.0 69.7 83.7 50.4 55.7 80.7) (1.5 68.1) (0.7) (0.9) (0.4) (0.5) (1.7) (0.8 84.8) (0.1) (0.1) (1.3) (1.7 -6.7) (0.3) (1.1 87.1 1.0 -5.5) (0.6 5.0 91.0 -16.1) (1.0 m 73.5 -12.8 2.8) (1.3 66.4) (2.1) (0.6 54.8 64.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Japonia Luxemburg Marea Britanie Mexic Norvegia Noua Zeelandă Olanda Polonia Portugalia Spania SUA Suedia Turcia Ungaria łări partenere Albania Argentina Brazilia Bulgaria FederaŃia Rusă Hong Kong-China Indonezia Letonia Liechtenstein Peru România Thailanda 45.7) (1.9) (0.8 86.9 86.2) (1.9) (0.0 -0.0) (1.0) (0.0 m 59.6 -20.1 80.3) (1.2 68.6 58.9 70.3 -5.0 73.9 60.1 m 68.8 64.3) (0.0) (1.9) (3.1 75.9) (0.6) (1.5 92.1 (1.8 -7.3 -13.2) (1.6 1.9 91.4) (3.8 70.8 -4.9) (1.2) (1.1) (0.2 -4.6 76.8) (1.4) (1.8) (1.5) (1.7 77.2) (1.3) (0.3 -11.3 4.8 62.4) m (1.8) (1.1) (1.9 62.2) (1.0) m (0.1) (1.1) (1.1) (1.5) (0.8 60.6 -1.1 59.0) (1.3) (0.2) m (1.4) (1.5 50.2 82.0 54.6 82.5) (1.4) (0.0) (0.3) (0.9) (0.1 50.8) (1.0) (0.0 86.4 63.9) (0.9) (3.7) (1.3 78.5 78.8) (1.7 88.4) (0.2) (1.3) (1.8) (0.2) (0.4 m -1.0 m 2.6) (0.6) (1.6 80.4 67.0 49.3 2.0 78.3 86.4) (0.4) (0.8) (1.9) (0.9 m -1.2 85.9) (1.8) (0.6 39.4) 53.0) Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold Pag.1) (0.8 51.6) (0.0 88.4 91.6 84.2) m (1.7 75.7) (2.6) (1.1 (1.2) (0.3 m 0.1 -5.3 -0.2 -8.4) (0.0 88.2 76.2 58.2 -12.4 -7.9) (0.7 (2.8 53.3 76.7) 55.4 m -8.9 m 83.9) (1.1 -4.9 81.8 m -2.4 70.8 81.8 (1.3) (1.4 59.9) (0.0) (0.1 m 1.6) m (1.2) (5.1 (1.9) (2.3 -18.4 -4.9) (1.4 4.4 55.2 83.6) (1.2) (0.2 93.9) (0.1) (1.3) (1.2 83.4) (1.9) (0.8) (0.7 -4.2 72.5) (1.7 65.1) (1.2 2.7) (0.2) (1.5 m -1.3 1.8) (1.6) (3.8) (1.2) (1.0 4.6 58.7) m (1.4 77.4 89.2 51.7 88.6) (1.5 66.8 0.2) (1.1) (1.8) (1.1) (1.0) (1.0 50.8 m -14.5 -6.2 m 67.5 82.2 72.2) m (1.7 70.7 68.2) (0.8 (0.3) (1.6) (1.5 5.7) (0.7 80.8) (0.7 90.3) (5.3 81.9) 8.9) (1.4 (1.0) (1.3) (1.3) m (1.7 60.5) (0.2) (0.2 60.3) (1.7) (0. 108 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .3) (1.6 70.9 91.3) m (1.9 -5.8) (2.5) (1.7) (1.8 m 49.1 -3.0 71.3 75.2) (0.5) 58.6 47.1) (1.8 58.0 78.3) (1.9) 45.1) (1.1 m 75.7) (1.6 1.3 -1.8 82.5 3.3) (1.4 78.6 95.0 -11.9) (0.9) (0.6) m (1.0) m (2.9 73.2 64.2 1.7 73.6) (1.4 35.0) (1.2 -12.6) (0.1 (1.0) 13.0) m (1.6) (0.2) (1.2 75.5 91.0) (1.9) (1.7) m (2.2) (1.9) m (1.8) (0.8 -11.9 -12.3) (0.0) (0.2) (0.5 83.8) (1.5 92.0) (0.

02) (0.49 -0. E.02) (0.13 -0.02) m (0.34 0.01) (0.32 -0. S.03) (0.02) (0.03) (0.07 0.24 0.05 0.03) (0.02) m (0.21 0.08 -0.01 0.37 0.12 (0. 109 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA E.20 -0.02) (0.24 0.01 0.03 0. S.02) (0. E.07 -0.02 -0.02) (0. E.00 m -0.02) -0.02) (0.02) (0.45 -0. S.25 0.02) (0.03) (0.47 -0.12 -0.02) (0.03) -0.04 -0.04) (0. procentajul băieŃilor care citesc din plăcere a scăzut semnificativ statistic între PISA 2000 şi PISA 2009.00 -0.20 0.03) (0.22 0.18 0. Indicele plăcerii de a citi.02) (0.18 (0.02) (0.16 0. S.20 0. E.02) (0.02) (0.03) (0.02) (0.06 0.02) (0.17 0.02) (0.04 0.03) (0.13 -0.02) (0.02) (0.02) (0.02) (0.24 -0.03) (0. în funcŃie de gen.55 0.07 -0.33 m -0.03) (0.02 -0.02) (0.22 -0. .02) (0.04) (0.09 -0.41 -0.03) Pag.10 -0.03) (0. OECD Australia Austria Belgia Canada Cehia Chile Corea Danemarca ElveŃia Finlanda FranŃa Germania Grecia Irlanda Islanda -0.28 -0. Dif.02) (0.06 0.03 -0.04) (0. după cum arată tabelul sintetic prezentat mai sus.01 0.02) (0.06 0.51 -0.03 -0.01 0.03 -0. din chestionarul elevului) PISA 2000 PISA 2009 Change between 2000 and 2009 (PISA 2009 .25 (0.20 0.02) (0.03) (0.02) m (0.04) (0. S.24 0.02) 0.07 (0.03) (0.22 0.23 -0.50 0.13 -0.02) 0. S. S.02) (0.02) (0.02) 0.36 0.06 (0.59 0.02) (0.03) (0.04) (0.02) (0.04) (0.24 -0.03) (0.04) (0.03) (0.07 0.24 -0. E.28 0.14 -0. E.03) (0. dar nesemnificativ statistic.02) (0.02) (0.01) (0.34 0.09 -0.03) (0.35 -0.04 -0.04 0.02) (0.05 -0.08 m 0. în PISA 2000 şi PISA 2009 (după propriile declaraŃii.02) -0. şi în cazul României.02) (0.02) (0.36 0.01 -0.52 0.02) (0.09 -0.02) (0.00 0.02) (0.02) (0.02) 0.03) (0.03) (0.02) (0.02) (0.PISA 2000) BăieŃi ToŃi elevii Fete BăieŃi ToŃi elevii Fete BăieŃi ToŃi elevii Fete Indice mediu Indice mediu Indice mediu Indice mediu Indice mediu Indice mediu E.25 -0.20 -0.03) m (0.03) (0.03) (0.02) (0.02) (0.31 m 0.04 0.02) (0.32 (0.03) (0.03) m (0.04) (0.37 -0.03) (0. E.03) (0.02) (0.03) (0.04) (0.12 0.27 0.08 -0.37 0.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor La fel ca în cazul tendinŃei generale.02) (0.27 -0. în vreme ce procentajul fetelor a crescut uşor.03 -0.03) (0.02) (0.03) (0.03) (0.03) (0.17 0. Dif.30 -0.20 (0.02 0.06 (0.01) (0.21 0.03) (0.03) (0.35 -0. S.06 0.16 0.27 -0.02) (0.04) m (0.02) (0.10 m -0.24 -0. Dif.13 -0.01) (0.11 -0.03) (0.02) (0.04) (0.09 0.69 0.03) (0.02) (0.15 0.38 -0.04) (0.04 0.02) (0.56 0.06 0.03) (0.04) (0.44 -0.03) (0.30 -0.20 -0.07 0.07 -0.03) (0.03) (0.02) (0.05 0.03) (0.44 -0.03) (0.02) (0. S.03 m 0.09 -0.02) 0.18 -0.02) (0.03) (0.02) (0.38 (0.37 -0.26 -0.10 0.03) (0.19 -0.03) (0.

08) (0.02) (0.02) (0.08 0.04 0.23 -0.03) (0.04) m (0.01) -0.14 0.01 0.02) (0.01) (0.04 0.35 -0.30 0.25 -0.09 0.51 0.03) (0.02) (0.11 0.02) (0.01) (0.36 0.03) (0.15 0.03) (0.35 0.02 m 0.31 (0.03) (0.11 -0.16 0.04) (0.28 -0.07 0.04) (0.33 0.02) (0.07 0.02 0.15 0.50 -0.02) (0.21 0.02) (0.02) (0.10 m 0.32 0.20 -0.11 0.01) (0.03) (0.36 -0.04 -0.01 -0.02) (0.24 0.06 -0.02) (0.02 -0.03) (0.02) (0.01) (0.01) -0.02) (0.01) (0.24 0.03) (0.21 0.39 -0.32 0.05 -0.07 0.08 0.02) (0.02) (0.08) (0.20 0.02) (0.09 0.28 m 0.05 -0.59 0.02) (0.03) (0.25 -0.02) (0.05) (0.51 -0.01) (0.08 m -0.11 0.67 -0.08) (0.06) (0.41 0.02) (0.02) (0.02) (0.03) (0.02) (0.15 -0.02 0.04) (0.20 -0.04) m (0.11 -0.05 (0.03 0.02) (0.03) (0.37 0.04) (0.02) (0.03) (0.02) (0.01) (0.28 m 0.47 0.02) (0.01) (0.02) (0.02 -0.50 -0.15 0.33 0.02) (0.15 m -0.03) (0.03) m (0.32 -0.26 0.32 m -0.02 m 0.03) (0.01) (0.03 -0.03) (0.01) (0.18 -0.68 0.01) 0.02) (0.02) (0.04) m (0.03) (0.03) m (0.03) (0.04) (0.43 0.00 m -0.17 -0.02) (0.01 0.06 0.03) (0.03) (0.03) (0.03) (0.21 -0.02) (0.12) (0.03) (0.02 0.36 (0.02) (0.28 -0.02) (0.17 m 0.07 -0.01) 0.14 0.01) (0.02) (0.03) (0.67 (0.05) (0.34 0.03) (0.18 0.38 0.02) (0.02 -0.00) (0.02) (0.02) m (0.03) (0.02) (0.03) m (0.21 -0.02) m (0.04 -0.18 -0.27 m 0.02) -0.02) (0.04) (0.10) (0.12 0.02 -0.02) (0.06) (0.48 0.37 (0.15 -0.02) (0.09 0.12 -0.04 -0.03) (0.43 -0.07) (0.06 -0.02) (0.30 -0.02) -0.02) (0.03) (0.03) (0.44 0.02) (0.17 -0.07) (0.69 0.02 -0.24 0.13 -0.03) (0.04 0.39 0.02) (0.10 0.16 0.03) (0.02) (0.08 -0.17 m -0.15 -0.04 0.30 0.03) (0.03 0.02) (0.03) (0.01 0.36 -0.03) (0.43 0.05) (0.27 0.03) (0.03) (0.15 -0.02) (0.10 0.02) Notă: Valorile semnificative statistic sunt indicate cu bold Pag.03) (0.26 0.70 0.02 0.26 -0.03 0.02) (0.03) (0.02) (0.03) (0.01) (0.00) (0.01) (0.03) (0.01 -0.32 0.34 0.01) 0.01) (0.04 -0.09 0.26 -0.18 -0.02) (0.03) m (0.19 -0.32 0.02) (0.35 0.03) (0.54 0.08 0.03) (0.03) (0.02) (0.02) (0.03) (0.01) (0.03) (0.02 0.03) (0.06) (0.14 -0.04) (0.14 0.02) (0.26 0.00 -0.13 m -0.19 0.03) (0.01) (0.25 (0.01) (0.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Israel Italia Japonia Luxemburg Marea Britanie Mexic Norvegia Noua Zeelandă Olanda Polonia Portugalia Spania SUA Suedia Turcia Ungaria łări partenere Albania Argentina Brazilia Bulgaria FederaŃia Rusă Hong Kong-China Indonezia Letonia Liechtenstein Peru România Thailanda 0.03) (0.39 -0.02) (0.09) (0.08 m 0.27 -0.08 -0.03) (0.03) (0.35 0.16 0.03) (0.01) (0.29 -0.54 (0.02 0.11 -0.34 -0.02) (0.01) (0. 110 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .01) (0.10 0.43 0.27 0.04) (0.16 -0.02) (0.16 0.02) m (0.02) (0.18 -0.18 -0.04 0.04) (0.01) (0.01) (0.56 -0.00 0.51 0.02 0.27 0.11 -0.37 -0.08) (0.04) (0.03 m -0.02) (0.18 0.08 -0.03) m (0.32 0.04 -0.29 0.00) (0.03) (0.05 -0.14 -0.01 0.08 0.26 0.21 -0.03) (0.02) (0.02) (0.16 -0.02) (0.02) (0.02) (0.09 0.13 0.21 0.32 0.42 (0.05) (0.02) m (0.01) (0.02) (0.04) (0.12 -0.04) (0.02) (0.03) m (0.66 -0.20 0.03) (0.02) (0.00) (0.01) (0.02) (0.24 -0.03) (0.27 -0.02) (0.13 0.02) (0.02) -0.28 0.02) (0.04 -0.13 0.04) (0.04) m (0.03 -0.03) m (0.01) (0.13 0.03) (0.02) (0.07) (0.04 0.25 0.14 -0.48 -0.57 0.03) (0.03) m (0.04) (0.02) (0.07 m 0.17 (0.02) (0.01) (0.02 -0.19 0.02) (0.55 0.02 0.47 -0.99 0.02) (0.03) (0.03) m (0.20 0.03) (0.43 0.04 -0.02) (0.02) (0.03) (0.03) (0.02) (0.02) (0.04) (0.05 -0.42 0.02) (0.05 -0.15 0.02) (0.02) (0.05 m 0.06 0.23 0.03) (0.03) m (0.06 m -0.

% E. S.9) 71. % Elevii nu ascultă ceea ce spune profesorul Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA (0.4 (0.1) E.1) (0.7 % (1.3 (1. E.9 (0.6 % Prefesorul trebuie să aştepte până cand elevii se liniştesc 78. S.2) 0. S.1) 2.0 (0. S.7) 70.6 (0.0) E. S.7) E. S.2 (1.9 (0.6 (1.9 (1. E.3 (1.2 (1.PISA 2000) Elevii un pot lucra bine Elevii nu încep să lucreze decât după un timp îndelungat de la începerea orei Pag. În clasă este zgomot sau gălăgie % E.1 (1. S. Elevii nu încep să lucreze decât după un timp îndelungat de la începerea orei Elevii nu ascultă ceea ce spune profesoru În clasă este zgomot sau dezordine Prefesorul trebuie să aştepte până cand elevii se liniştesc Elevii un pot lucra bine Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Climatul propice învăŃării în PISA 2000 şi PISA 2009 PISA 2009 (0.0 % E. % dif.9 (1.5 (1. % m 67.1 (0.2) -6. S. S.9) 84.1) E.Austria Australia Belgia 75.9) 2.7 (0.4 m 60.3) 2.5 (1.0) 68.9) E. E. % E. E. S.6) -10. S.0) 64.9 (1.6) 71. S.6) -0.4 (1.7 (1.8 m (0.8) 81.4) 3.3) 85.8 (0.0 (1. % dif.2) 78.7 (0. PISA 2000 68.5) 76. S.9) 70. S.7) 68.9) 67.6 (1. 111 din 154 . % dif.1 (1.0) 67.8) -4. % dif.0) 81.7) 82.9) 62. Elevii nu încep să lucreze decât după un timp îndelungat de la începerea orei Elevii nu ascultă ceea ce spune profesoru În clasă este zgomot sau gălăgie Prefesorul trebuie să aştepte până cand elevii se liniştesc Procentajul elevilor ce raportează că următoarele se întâmplă „niciodată sau aproape niciodată” sau „la unele lecŃii” Schimbări între (PISA 2009 .8 (0. % Elevii nu pot lucra bine OECD 78.9) 62.2) m m m m m m m m m m m (0.9 (1.7 (0. % E.8 74.3) 0. E.3 m m m m m m (0. % dif. S.

2) (0.8 (0.5 (1.2) 11.6 (0.2 (1.5 (0.8) 63.3) 1.8) 77.1) (1.8 (1.6) -6.2) 10.2) 67.5 (1.2 (0.6 (0.2 (1.0) 79.7 (1.6) 2.8 56.2) (1.3 (0.8 77.6) 5.7 (0.4) 5.8) 22.0) 74.2 (1.9 (0.5 (0.4) 66.0) 64.6) 90.3) 64.7 (1.6) 61.6 78.9) (1.1) 6.3) -0.0 (1.3) -0.9) -0.1) 76.5 (0.4 (1.6 (1.7 (1.9 (1.0 81.6 (1.2) (1.9 (1.9) -1.5 (1.0 (1.3 (1.8 (0.2) (0.7) 81.4) 13.7) -7.4) (1.8) 84.4) 5.9) 73.7 (1.0) 77.6) 5.5) 5.9) (0.3 (1.5) -4.8) -7.5 (1.7 (0.6 (1.1) 63.6) 2.7 (0.4) 82.2 (0.1 (1.7) 87.3 82.3) 6.3 (0.8) Pag.1) 70.0) (1.9 81.2) (0.4 (1.4 (0.3) (0.3 82.0) -10.0 (1.9) (0.6) 83.1 (0.0) 71.0 (1.4) (0.7) -9.2 (1.8) 87.9 (0.3) (0.2 (0.6 (0.3) 56.8 (0.6 (1.7) -8.9) (0.6) (0.4) -0.9 77.0 73.7) 70.6) 72.8) (0.4) -0.4) 67.9) 81.9) (1.9 73.6 80.8) 73. 112 din 154 Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor .4 (0.1 (1.2) (1.7) 77.6) 82.3 72.7 (1.0 64.5) 72.8) 7.8) (1.0) 4.8 (0.3 (1.1) (0.5 (1.4) -4.0 (0.2 (0.9) -8.3 (0.0) 8.2) -7.1 70.7 (1.3 60.4 (0.1 (0.9 (0.1 (0.1) 62.0) 3.9 (0.1) (1.1) (1.9 (1.8) 62.3 67.1) (0.0) 65.1 (0.8) 81.9 (1.8) (0.8) -0.3) -8.1 (0.2 52.8) (1.8) 66.1) 11.7 (1.1) 84.1) (1.6) 62.0) -9.5 72.0 (0.2 (0.3 (1.7) 8.9) 0.1 (1.1 (0.2) 75.4) 66.8 78.7 (1.9 (1.6 (1.4 Danemarca Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA (0.1) 81.7) (0.9) 77.4 63.5 59.9) 89.5) 4.3) 70.1) -7.1 84.6) 75.3) 76.8 56.2 (0.2) (1.2) (1.Chile Cehia Corea FranŃa ElveŃia Canada Finlanda Germania 75.1 (1.9 (1.8 (1.0) 72.4 (1.9 (0.6 70.1) 78.1 (0.8 81.6 (1.3 (1.9) (1.3 (1.3 (1.1 (1.7) -4.2) -10.0 (1.5) 64.8) 67.7 (1.3 (0.5 65.5 (0.9) 82.7) 78.6 (1.9) 65.7 (1.3 60.8 (1.7) 72.9 (1.4 72.2 76.7) 83.0 74.6 51.8) 77.7 (1.2 (0.3 (0.8) -1.0) 88.2 (1.7 (1.5) 70.8 (1.

9) 85.0 (1.2) 59.8 (0.7) 74.9 (2.8) m m m m m m m m m m (0.1 (0.5 73.0) 53.2 (1.8) 75.6 (2.9 (1.6 (1.8 (1.0 90.1 (0.8) 78.6) 76.2 (0.9 71.6 (0.0) 70.5) 87.3) (0.7) (1.5) 68.8) -4.1 (0.8 74.6 (0.2 (1.0 (1.9 (0.8 (1.6) -2.2) 68.1) (0.3) m m m m m m 82.8) 61.7 (0.9) 5.0 m (1.9 70.9 (1.4 (1.6 77.0) -0.6 (1.4) (0.6 (0.1 (1.4) 0.0) m (1.5) 73.9) 75.8) 55.4) 5.2 57.1 (1.8 68.9) 0.8 (0.7 (1.2) 83.5 (1.9 (1.8) 7.0 (0.7) (0.0 (0.9) 66.2) 80.4) 18.0 (0.7) 73.4 (1.1) 65.0 (1.0) 65.6 (1.0 74.6) 81.0) 6.6) 5.7) 83.6 (1.9) -1.2) 56.5) 90.4 (0.2) 8.4) 76.0) -11.7) 69.8 (1.8 (0.6 (1.3) 1.1 (1.3 (1.8) 0.4 60.1) (1.7) 80.3 (2.1) 77.6) 1.9 (1.7 (0.8) 74.9) -4.4) 62.1 70.2) 12.8 (1.8 (0.3 (1.7 (1.4 (0.0 (1.9) 80.2) 0.4 (0.Italia Israel Mexic Grecia Irlanda Islanda Marea Britanie Japonia Norvegia 72.5 m (0.3 (0.7) m 82.2 (0.4) -9.5 70.5 80.2) 66.8 (0.2 73.5 (1.8 (0.7 (1.0 (0.2 (1.2 (1.4 (1.4 (0.6) -1.1) m 71.0 59.5 (1.9) (0.4 (1.6 80.4) 3.2) (2.7) 7.9) (1.2 (0.3 68.3 (1.6) m m m m m m m m m m (0.5 51.7 (2.3) (2.2) 69.4) (0.6) (1.5) 83.3 (2.0) 73.9) 76.6 (0.8) 65.3 (1.7) 83.3 (1.6) 80.0 (0.4 (0.9 m m 82.7 (1.6 (0.6 (0.9) 77.0 66.8 (1.8) m m (1.1 (0.2) 0.6) 9.6 64.2 79.5) 91.6) 71.8) m m (1.9) 74.4 (1.1 (1.7) 64.9 70.3 (0.4) -1.2) (0.7) -15.3) 7.9) (0.2 Luxemburg Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA (1. 113 din 154 Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor .2) (1.2) 9.5 (1.0) 59.5 (1.2) 14.5 (0.2) 91.1 73.8 (0.2) 58.3 (0.7) 64.5) (0.0) -5.6) -6.7) 81.1 (1.0) 8.7 79.9) 63.7) 92.8 (0.1) Pag.3 (0.5 (0.9) 3.1) 4.3 53.6) 66.0) 65.4 m (1.9) 66.1 (0.2) 0.2 (0.1) 64.6 (0.2) 56.4 m m 82.9) 66.8) 2.4) (0.7) -3.8 (0.0) (0.0) (0.4) 8.3 (1.3 (0.9) (1.5) (1.6 (1.9) (0.4 (0.9) 72.

8) 75.8 (0.5 (1.5 (0.5 75.2 (0.2 (1.1) (0.9) 86.6) -5.3) 59.0) 80.9) 67.0) m 70.0 70.6) 81.1) 71.0 70.2) 79.2 65.7) 72.0) -7.6 (0.2) (0.7 (0.1) 82.8) 3.3 (1.9 (0.0 (1.7) 14.7 (0.6) 83.2) m m m m m m 61.8 (1.3) 1.9 (0.5 (0.5 (1.4 (0.5 (1.1) 8.4) 4.8 (1.7 (0.1 (0.9) 82.2) 72.4) 70.3 (1.3) 5.6 72.5 74.3) (1.8 (1.2 (1.6 75.2 (1.7) -1.8) -5.1 (1.9) 5.3 (0.6 (0.9) 79.1 (0.5 (0.0) 55.9 (0.8) -6.9 (1.3 (1.8) 73.3) (1.3 (1.2) 4.5 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA (0.3) 68.0) 74.5 79.4 (1.7 (1.0) 75.5 (1.3) 1.9) (1.2) -6.5 (0.9 (1.8 m 76.6) 0.5 (1.4 (0.4) -6.9 (1.8) -8.3 68.3 (0.9) -1.1) 79.2) 68.8) 79.8) 78.2 (1.2) (0.5) (0.7) 76.9) (1.4 (1.8) 75.0 79.7) 74.4 (1.7) 74.5 (1.2) (1.3) 81.8) 68.3) (1.1) m m m m m m m m m m (0.8) 79.1) 67.6) 6.1 81.1 (0.7 (1.3 (1.0 (1.8) 1.0) 77.7) (1.3) 56.5 (1.2) 66.9 (1.6 Noua Zeelandă Portugalia Media OECD 26 Ńări 75.8) 72.2 (0.6 (1.5 (1.5 m 68.7) 5.0 (1.2) -3.1) 0.0) 77.5 (1.9) (1.1) 6.6 (0.2) 7.1 (0.8 73.0) 73.7 (1.4) (1.2 (1.1 (1.5 (0.0 (0.5 (1.9) (0.1) 0.8 75.1 (1.1) 83.7 (1.3 (0.4 (0.5 (0.5) 81.5 (1.7 (0.1 (0.0 (0.3) (0.8) 61.9) 74.2 (0.3) (1.2) 73.9) 58.3) 1.1 (0.1 (0.1) -0.3 (0.4) 86.2 (1.3) (0.1 (0.6 81.2) Pag.9) (1.0) 4.6) 79.2 (1.4 79.2) 2.9) 8.1) 63.0) 66.5 (1.3) (0.7 (1.8 (1.4 (1.0 m (0.3) 0.1) 76.4 (1.1) 75.8 73.7 (1.3 (0.3 (1.2 (1.9 (1.8) 64.9) -12.1 (0.8 65. 114 din 154 Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor .0) 73.9) 67.6) 1.8) 87.5 (1.7 (1.3) 6.5) 5.3 (1.2) 68.1 (0.3) 6.5) 74.6 80.8) 78.1) 78.0) 67.0) 4.5) 72.SUA Suedia Spania Olanda Polonia Ungaria 77.2 (1.0 (0.5 (0.4) 13.6 (0.4 (1.2) 72.1) (1.4 (1.

5 (1.7 70.6 (1.0) 61.2 (1.4 (3.6 (1.9 (1.7) 83.0 (1.2 (0.1 (2.1 83.7 (1.2 74.1 78.1) 65.7 71.7) 59.8) (0.2) 72.4) -5.9 (2.8) 74.6) 81.7) -1.0 (0.9 (1.3) 84.9) (1.0 86.0) (0.7 (0.3) -1.4 (0.5) 75.0 89.9 (1.2 (3.5) 3.5) 88.2) 1.5 (3.9 (3.0) (0.3) 4.3 70.6 (1.7) 75.0 (0.0) (1.3 (0.8 75.0 (0.4) 87.4) (1.3 87.6 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA (1.9) (0.8) 84.6) 86.6) 0.9 (0.3) -8.1) (2.3 (0.7 (0.7) 88.0 85.0 84.2) (0.7) 84.0) 66.9) 86.8) (0.8 (2.1) -4.1) 5.2 51.7) 1.6 (1.8 (0.1) 85.2 83.0 80.1 74.2) 0.2) 1.1 (1.1) 20.1) 3.3) (0.7) 86.7) 85.6) 81.8) (0.1) 4.8) 7.8) 85.7 79.4) 80.0) 88.1) -4. 115 din 154 Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor .6) 89.0 (1.0) (0.9) (1.6 63.5) 2.2 55.1) (0.7 79.8 (1.8) 0.2) (0.1) 10.9) (2.4 (1.1 (1.9) 66.8 (2.8 (0.1 (1.9 87.2) 75.9) (0.2 (2.0 (2.5 (3.4 (1.2 77.8) 86.5 (0.9 (1.9) (0.3) (1.5 (1.2 79.0) Pag.5 (1.0) 89.0) 2.2) 9.9) 4.8 84.2 (0.7) -0.6 (1.2 (1.0 (0.5) -1.7 (1.7) (0.3) 61.1 (2.5 (1.4 (2.2) 80.9) 74.8 (1.5 (1.0 (1.6) (1.4 (0.0 (1.7) (0.0 (1.8 83.8) 88.1 (1.2) 73.2) 2.9 (1.2 (1.8 (0.2) (1.4 (1.5 (1.1 (0.8) 60.4 (1.2 (0.4 (1.3 72.9) 70.6 48.0) (0.7) 84.6 (0.9 (1.3 (1.6 (1.9) 84.0) -4.8) (0.6) 2.9) -1.5) -2.0 79.5 66.0) 6.9) -1.9) 78.7) 15.3 (1.9 (2.8) 62.5) (0.3) 73.1) (1.Brazilia Albania Argentina Letonia Bulgaria FederaŃia Rusă Indonezia łări partenere Hong KongChina Liechtenstein 85.9 (1.5 (3.9 58.4 (1.2 (1.9) (0.5 (1.6 78.5) 79.1 (2.2) -14.0 (1.5 92.7) 88.2) 9.6 (0.3 (3.0) (1.5 (1.1) 69.9) (0.2) 76.3) 57.8) 81.0 83.1 (1.0) 75.0 (1.9) 79.5 66.7 (1.6) -2.6 (0.9) (0.8 (2.4 (0.9 (0.5) 75.0) 17.6) 4.3 (1.0) (0.5) (1.0 (0.2) 2.5) -1.8) -3.8 65.3 (0.6) 87.8) 86.7 (1.5) 30.2) 1.1) 0.2) (0.1 65.1) (0.5 (1.6 (2.

0) (0.8) (1.7) (0.1 89.9) (1.8 (1.2 (1. în cazul României climatul din clasă s-a îmbunătăŃit în perioada dintre ciclul de testare 2000 şi ciclul de testare 2009.6) 68.1) (1.6 89.3) 9.5) (0.1) (1. Pag.2) (1.6 85.9) (0.7) (0.8 83.7) (0.7 74.0 7.0) România 3.4 81.4 87.2 77.0 5.8) (0.0 (1.3) (0.9) (1.7) 86.8 11.2 (1.3 88.6 (0.2 90.2 (0.6) (0.2) (1.9 (0.2) (1.1) (1.6 13.2) Peru 8.1 71.1 79.2 77.5) (0.5 85. pe baza răspunsurilor elevilor la chestionar.5) (0.5 85.9) 66.0) 15. în ansamblu.0) Thailanda Datele prezentate în tabelul sintetic de mai sus arată faptul că.6) (0.3 91.9) (0.7 66.5 88.6 83.3 7.0 88.2 80.3 79.8) (0.3 80.0 (0.0) (0.1) 5.4) (0.8 (1.0) (1.7) (0.6 2.4 8.8) (0.3 86.5 80.4 6.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 9. 116 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .9) (1.5 (0.8) 16.9) (1.5) (0.2 84.1) (0.6) (1.3) (1.4 91.7) (0.

financiare şi materiale. toate Ńările OECD au obligaŃia să participe atât la programul PISA. eforturi financiare şi manageriale suplimentare faŃă de costurile deja implicate de administrarea standard a acestui program. iar secretariatul OECD poate doar să facă recomandări generale cu privire la posibilităŃile de “explorare” a bazelor de date. există o serie de beneficii ale participării la programul OECD .PISA. precum şi de aceste rezultate ale studiului comparativ internaŃional constituie o problemă de politică educaŃională. planificarea participării la următoarele cicluri de evaluare intră în categoria opŃiunilor politicii educaŃionale naŃionale. în ultimă instanŃă.oecd. participarea Ńărilor în continuare la PISA va fi stimulată şi solicitată prin demersuri oficiale. prin adoptarea chestionarelor opŃionale (de exemplu.PISA contribuie. la Matematică şi la ŞtiinŃe). Pag. la nivel naŃional. structură a directoratului pentru EducaŃie al OECD. a raportului internaŃional PISA 2009 (cele cinci volume citate în referinŃele prezentului raport). Nivelurile de referinŃă (engl. OECD agregă aceşti indicatori în momentul raportării performanŃelor europene. 117 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . implicând un număr semnificativ de resurse umane.pdf. modul în care fiecare Ńară beneficiază de bazele de date. Standardele tehnice. ImplicaŃii pentru politica educaŃională Conform planificării. Concluzii. ceea ce impune eforturi suplimentare în cazul fiecărui centru naŃional de a documenta respectarea acestora. Procesul de monitorizare a îndeplinirii obiectivelor strategice se realizează deja cu ajutorul indicatorilor. analizând diferitele aspecte ale celor trei tipuri de alfabetizare (la Citire / lectură. ale elevilor de 15 ani. Programul OECD .Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor VII. de-a lungul întregii vieŃi. ca urmare a procesului de adjudecare a datelor (engl. sau de a opta şi pentru administrarea computerizată a instrumentelor cognitive de evaluare. Din perspectiva fiecărei Ńări participante. cât şi la programul INES (Indicators of Education Systems). au un nivel foarte ridicat. European benchmarks) constituie standardele pe baza cărora va fi apreciată. la realizarea a două obiective strategice: "Evaluarea rezultatelor învăŃării prin şcoală" şi “Analizarea şi optimizarea politicilor şi a practicilor”9. În concluzie. decisă la nivel naŃional. fiind responsabilitatea Ńărilor participante de a decide asupra modului concret de punere în practică a acestor posibilităŃi.PISA este un demers ciclic foarte complex. urmărind aplicarea definiŃiilor din cadrele de referinŃă pentru PISA 2009. evoluŃia performanŃelor educabililor. luna decembrie a anului 2010 aduce. Acesta va fi urmat apoi de diferitele rapoarte tematice. beneficiile directe ale participării diferă foarte mult de la o Ńară la alta. data adjudication process) publicarea. Programul OECD . datorită acestei mize ridicate. În plus. în timp. cel destinat părinŃilor). Participarea este obligatorie deoarece doar astfel pot fi asigurate seturile de date consecutive şi consistente care stau la baza calculării indicatorilor. Deoarece PISA produce. de către secretariatul OECD. obligatorii pentru toate Ńările care implementează programul. De asemenea. www. . iar acest lucru poate fi constatat cu uşurinŃă prin consultarea publicaŃiei anuale a OECD . chestionarul alfabetizării digitale. într-un mod substanŃial. indicatori ai performanŃei elevilor. Similar ciclurilor anterioare de testare. ambele coordonate de către Education Indicators and Analysis Division.org/dataoecd/35/40/30470766. instrumentele de investigare a mediului socioeducaŃional.Education at a Glance. beneficii care pot fi identificate la cel puŃin două niveluri: 9 InformaŃiile sunt preluate de pe website-ul oficial al OECD. În momentul de faŃă. la fel ca şi decizia de a îmbogăŃi de la un ciclu de testare la următorul. în condiŃiile în care toate aceste opŃiuni suplimentare înseamnă. de fapt.

Pe de altă parte.org. La nivelul şcolii atât directorii. formarea corectorilor şi a codificatorilor. în acest moment. pot fi urmărite în profunzime efecte identificate în raportul internaŃional (spre exemplu. De asemenea. 10 11 12 Pentru a crea o imagine realistă a complexităŃii implementării programului PISA. contextuale complexe ale observaŃiilor privind performanŃelor celor evaluaŃi. PublicaŃie OECD. incluzând doar etapa 2008-2009 a ciclului de planificare. De exemplu. eşantionarea şcolilor şi a elevilor. pot fi descărcate de pe website-ul www. rezultatele şcolilor participante. monitorizarea implementării standardelor tehnice şi de calitate. în conformitate cu specificul său. Analiza formatului itemilor din PISA evidenŃiază faptul că itemii cu alegere multiplă “clasici” constituie mai puŃin de jumătate din itemii administraŃi şi mai ales faptul că aceştia nu solicită pur şi simplu identificarea informaŃiilor prezentate în text. comparative. managementul bazelor de date complexe. de la ciclul de testare 2000 la 2009) şi pot fi corectate aspectele negative prin măsuri adecvate de politică educaŃională. Aceşti itemi au fost reuniŃi în “broşura de antrenament” distribuită tuturor inspectoratelor şcolare judeŃene de către centrul naŃional PISA înainte de administrarea evaluărilor din ciclurile 2006 şi 2009 tocmai cu scopul de a familiariza un număr cât mai mare de cadre didactice. Cadrul didactic poate beneficia atât de rezultatele şi concluziile generale. pot fi publicate prin raportarea de “grupe” având caracteristici comune de mediu educaŃional. O parte din itemii publici pentru ciclul 2009 pot fi consultaŃi şi în anexa prezentului raport. Pentru a consolida imaginea complexităŃii acestuia.ro itemi traduşi în limba română. La PISA majoritatea itemilor cu alegere multiplă sunt itemi de tip complex. evaluare şi nu simpla reproducere / rememorare a cunoştinŃelor dobândite anterior. proiectare de itemi după specificaŃiile PISA. cât şi cadrele didactice şi elevii pot beneficia de informaŃiile publice despre PISA. elevi şi părinŃi cu modul de evaluare din PISA11. Pag. este foarte importantă crearea unei imagini corecte cu privire la complexitatea procedurilor necesar a fi implementate la nivel naŃional în cazul oricărei evaluări standardizate. ce solicită respondenŃilor efectuarea de operaŃii mentale de nivel superior .edu. Ceea ce este important în PISA nu este ierarhia stabilită inevitabil ca efect al caracterului normativ al standardizării.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 1.analiză-sinteză. Acest aspect al “familiarizării” elevilor în special cu formatul testării este unul foarte important pentru creşterea performanŃelor deoarece diminuează efectul de “efort de adaptare”. adâncirea discrepanŃelor de performare dintre mediul rural şi cel urban în România.pisa. La nivel naŃional implementarea tuturor etapelor programului PISA poate consolida expertiza naŃională din domeniul evaluării educaŃionale prin crearea şi consolidarea în timp a unei echipe de specialişti. atât de cele privitoare la elementele de mediu educaŃional. 118 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .oecd. ci elementele calitative. am prezentat în anexă o sinteză a managementului proiectului din perspectiva centrului naŃional. cât şi de instrumentele de evaluare. OECD (2006). download de pe www. redactarea rapoartelor etc. programul OECD / PISA îşi va continua evoluŃia pe termen mediu şi lung cu identificarea şi analizarea tendinŃelor. precum şi pentru a sublinia anvergura dezvoltării programului. de tipul rural – urban. cât şi de cele privind domeniile de competenŃe evaluate. OECD a publicat o broşură de prezentare a liniilor de evoluŃie a programului în decada următoare12. cu expertize multiple – management de proiect10. Astfel. tematice. acoperind cele trei domenii ale PISA. Astfel. sau cu cerinŃele politicii educaŃionale. 2. prin interpretarea contextuală a rezultatelor. Astfel. pe măsură ce acestea devin publice.Programme for International Student Assessment. rapoartele naŃionale ce urmează apariŃiei raportului internaŃional pot evidenŃia elemente interesante la nivelul fiecărui sistem educaŃional. ci contribuie la formularea de judecăŃi de valoare exersate de către respondenŃi în momentul analizării distractorilor.

sau s-ar putea baza pe auto-evaluarea elevilor. la fel ca şi utilizarea tehnologiei ca mijloc de a urmări o gamă mai largă a sarcinilor de evaluare. dar fără compromiterea comparabilităŃii rezultatelor de-a lungul timpului. Oferirea oportunităŃii de a descrie contextele de instruire a elevilor prin relaŃionarea PISA cu alte studii. cu acest scop. de ex. evaluarea competenŃelor din domeniul TIC. în continuare. Consiliul coordonator al proiectului. PISA va urmări să asiste mai bine Ńările participante în înŃelegerea proceselor care formează calitatea şi echitatea obiectivelor de învăŃare în contextele educaŃionale. sociale şi culturale în care operează sistemele educaŃionale”. - relaŃia dintre aspectele rezultatelor instruirii şi ale învăŃării. aşa cum a fost cazul atitudinilor faŃă de ştiinŃe. a unei arii de evaluare a dezvoltării care să fie selectată de către Ńările participante. Aceasta va permite urmărirea şi compararea impactului schimbării educaŃionale între diferitele Ńări participante pentru cel puŃin primii 15 ani ai acestui secol. cu durata de două ore pentru domeniile citire / lectură. într-o nouă fază care să dureze din 2009 până în 2015. focalizarea pe proficienŃa în aplicarea cunoştinŃelor dobândite la şcoală într-un context mai larg şi nu pe simpla lor reproducere. Includerea. în care sunt reprezentate Ńările participante. Continuarea evaluării extinderii cu care elevii au dobândit competenŃele şi starea de spirit necesare pentru continuarea procesului de învăŃare şi pentru viaŃa adultă şi. este subliniată ideea că “…PISA este un efort de colaborare. raportate de către elevi în anul 2006. matematică şi ştiinŃe – însoŃite de chestionare de mediu educaŃional pentru elevi şi pentru directorii de şcoală. De asemenea. Aceasta ar putea fi o componentă implicând performanŃa la test. - Continuarea contextualizării performanŃei demonstrate în scris prin administrarea de chestionare elevilor şi directorilor şi extinderea puterii analitice a PISA prin adăugarea unui chestionar opŃional al părinŃilor. după cum urmează: “Urmărirea. deşi formatul evaluării va rămâne acelaşi – teste scrise. 119 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . în fiecare studiu. a evaluării achiziŃiilor cumulative ale educaŃiei la vârsta de 15 ani. La fel ca în cazul primei faze. a decis în anul 2005 să ducă mai departe acest parteneriat. Pag. aşa cum s-a întâmplat cu deprinderile de rezolvare de probleme în anul 2003.. studiile care investighează profesorii”. Construirea pe baza cadrelor de evaluare existente pentru a optimiza eficienŃa evaluării rezultatelor dorite. vârsta cea mai ridicată la care participarea la educaŃia formală este încă universală în Ńările OECD. coordonate de către guvernele lor pe baza unor interese împărtăşite şi orientare de politicile specifice.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor În acest context. este prevăzută introducerea graduală a unor elemente de noutate. în viitor PISA va oferi şi module opŃionale care vor urmări extinderea politicilor către: măsurarea progresului la învăŃare de-a lungul timpului şi comparaŃia progresului între Ńări. În concluzie. reunind expertiza ştiinŃifică a Ńărilor participante.

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor
Astfel, “primul modul opŃional va investiga posibilitatea de măsurare a progresului la învăŃare în cadrul sistemelor educaŃionale, prin evaluarea cunoştinŃelor şi a deprinderilor elevilor la stadii diferite ale şcolarităŃii”. Până acum, PISA a oferit un instantaneu al performanŃelor elevilor într-un anumit moment în timp, către finalul învăŃământului obligatoriu. În vreme ce acest instantaneu oferă indicii cu privire la achiziŃiile cumulative ale sistemelor şcolare, nu descrie cu precizie măsura cu care elevii progresează de-a lungul timpului. Acest aspect necesita informaŃii extinse cu privire la performanŃă în diferite stadii ale educaŃiei parcurse de către cei care învaŃă, aspect care este abordat odată cu identificarea tendinŃelor pe o perioadă medie de timp (aproape o decadă) posibilă prin participarea şi validarea rezultatelor obŃinute la două cicluri de testare investigând acelaşi domeniu principal. Deşi unele Ńări au programe de urmărire în timp (engl. tracking), de-a lungul parcursului lor educaŃional, a elevilor evaluaŃi în PISA (de exemplu, Canada, Australia, SUA), acest lucru nu este fezabil pentru toate Ńările în prezent. Oricum, măsurarea performanŃei globale a elevilor la diferite vârste în diferite sisteme educaŃionale permite realizarea de comparaŃii între Ńări privind progresul întregii populaŃii de elevi. La modul ideal, în viitor vor trebui construite studii periodice la diferite vârste pentru a se putea asigura măsurarea performanŃelor unei cohorte date la diferite vârste, prin studii succesive. În acest sens şi ca o măsură complementară, este avută în vedere integrarea în viitor în programul PISA a evaluării unei cohorte cu vârstă mai mică de 15 ani. Acest lucru va face posibile, în mod particular: “oferirea unui indicator privind rezultatelor anilor anteriori ai educaŃiei, permiŃând astfel susŃinerea analizei acestora pe parcursul învăŃământului secundar.

-

sprijinirea relaŃionării rezultatelor PISA cu ceea ce se întâmplă în clasă şi în şcoală: o legătură care este mai uşor a fi măsurată în contextul organizării mult mai omogene a învăŃământului primar, unde fiecare elev are în general un singur profesor. urmărirea modului în care şi alŃi factori decât performanŃa cognitivă se dezvoltă de-a lungul timpului şi pot avea influenŃă – de exemplu, dacă nivelurile de motivaŃie a elevilor se schimbă în timp, precum şi modul în care evoluează stilurile lor de învăŃare.

-

Crearea posibilităŃii de construire a unui cadru comun pentru monitorizarea dezvoltării anumitor deprinderi de bază, dezvoltare care ar putea fi tradusă în estimări ale progresului anual mediu realizat de elevi în domenii sau la discipline precum citirea / lectura, de exemplu”. O primă etapă în această direcŃie pentru dezvoltarea pe termen mediu a programului PISA este de a analiza studiile internaŃionale existente deja (de exemplu, studiul IEA – PIRLS) care au în vedere vârsta educaŃiei primare, pentru a putea evidenŃia extinderea cu care asocierea acestora cu bazele de date PISA permite în fapt urmărirea şi compararea, de-a lungul parcursului educaŃional, a performanŃei elevilor aflaŃi la diferite vârste. O altă linie de dezvoltare a programului OECD / PISA este modul în care tehnologiile informaŃiei şi ale comunicării influenŃează performanŃele elevilor. Corelată cu aceasta este întrebarea “Cum pot tehnologiile moderne ale informaŃiei şi ale comunicării să consolideze evaluarea cunoştinŃelor şi a deprinderilor elevilor?” Pentru a răspunde acestei întrebări, în ciclurile 2006 şi 2009 au fost deja implementate studiii opŃionale, în care administrarea
Pag. 120 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor
instrumentelor de evaluare s-a realizat în mediu electronic, adică pe baza software-lui pregătit de către consorŃiul PISA. Deşi iniŃial multe Ńări au manifestat interes, acest exerciŃiu opŃional, denumit CBAS – Computer-based Assessment in PISA 2006, respectiv Electronic Reading Assessment in PISA 2009, au fost finalizate doar de mai puŃin de un sfert dintre Ńările participante, ceea ce atrage atenŃia asupra complexităŃii resurselor umane şi logistice necesare pentru implementarea, la nivel naŃional, în condiŃii de maximă securitate şi validitate, a acestor opŃiuni. Totuşi, programul de dezvoltare a componentei de evaluare în mediu electronic prevede continuarea, în 2012, a testării computerizate, ca opŃiune pentru Ńările care doresc acest lucru. În ciclul de testare 2012 este prevăzută testarea în continuare a ipotezei conform căreia evaluarea computerizată este compatibilă cu testarea scrisă, clasică, cu aplicaŃie pentru domeniul Matematică. O măsură complementară propusă este crearea cadrului de evaluare a alfabetizării în domeniul tehnologiilor informaŃiei şi a comunicării (urmărirea deprinderilor de bază în domeniul ICT, aşa-numita lfabetizare digitală pe care trebuie să le deŃină tinerii de 15 ani pentru a putea face faŃă provocărilor societăŃii cunoaşterii). În continuare, în ciclul de testare 2012 este prevăzută introducerea componentei de testare “adaptativă” în mediul electronic (engl. computer adaptive testing). Pentru acesta, va trebui pilotată mai întâi tehnologia, în fapt, suportul ştiinŃific şi tehnologic care va permite elevilor ce deŃin o gamă largă de cunoştinŃe şi deprinderi din domeniul ICT să reacŃioneze şi să răspundă unui set de itemi proiectaŃi pentru a măsura aceste deprinderi de bază considerate esenŃiale pentru societatea cunoaşterii. Ciclul de evaluare pentru acest nou domeniu va fi încheiat în 2015 cu implementarea integrată a tuturor părŃilor componente ale programului PISA, respectiv evaluarea alfabetizării la citire / lectură, la matematică, la ştiinŃe şi în domeniul ICT. În concluzie, ciclul de evaluare ce se va finaliza în anul 2015 este programat să poată contribui la profilul cunoştinŃelor şi deprinderilor de bază ale elevilor de 15 ani, completat cu informaŃiile referitoare la indicatorii de tendinŃă prezentând modul de evoluŃie a rezultatelor de-a lungul timpului, inclusiv din perspectiva domeniului ICT. Până atunci, seturile succesive de date produse prin programul OECD / PISA vor putea informa studii şi cercetări naŃionale şi internaŃionale care le pot valorifica optim. Acestea, la rândul lor, vor informa deciziile de politici specifice naŃionale şi europene. Cu privire la performanŃele la nivel de sistem din acest ciclu de testare, se pot concluziona următoarele: - Dacă PIB-ul oferă o măsură a posibilităŃilor Ńării de a investi în educaŃie, acesta nu măsoară în mod direct resursele financiare investite de fapt în educaŃie. De aceea, PISA compară, de asemenea şi cheltuielile medii per elev de la debutul educaŃiei primare şi până la vârsta de 15 ani cu performanŃa medie a elevilor în cazul celor trei domenii investigate. Studiul a evidenŃiat o relaŃie pozitivă între cheltuielile per elev şi performanŃa medie a Ńării pentru cele trei domenii. Cu cât cheltuielile per elev în cadrul instituŃiilor educaŃionale cresc, cu atât creşte şi performanŃa medie a Ńării respective, cheltuielile per elev putând explica până la 54% din variaŃia dintre Ńări a performanŃei medii. - Oricum, cheltuieli modeste per elev nu înseamnă în mod automat o performanŃă scăzută a sistemelor educaŃionale. Există excepŃii de la regula generală a relaŃiei dintre cheltuielile per elev şi performanŃa medie care sugerează că, deşi investiŃiile în instituŃiile educaŃionale constituie o condiŃie prealabilă pentru o ofertă educaŃională de calitate, investiŃia pur şi simplu nu este suficientă pentru a atinge rezultate de nivel ridicat. Deşi PISA nu oferă explicaŃii privind substratul acestei relaŃii, datele sugerează că alŃi factori pot juca un rol crucial, inclusiv eficienŃa cu care sunt utilizate resursele.
Pag. 121 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor
- În ceea ce priveşte diferenŃele fete / băieŃi, la nivelul performanŃei lor, modelul general evidenŃiază faptul că, în medie, în fiecare Ńară fetele au atins niveluri de performanŃă mai bune decât ale băieŃilor la citire / lectură. Şi România se încadrează în modelul general. - RelaŃia dintre mediul familial şi performanŃa elevilor diferă în mod specific de la Ńară la Ńară, în funcŃie de caracteristicile dominante ale sistemului educaŃional, neputându-se formula o ecuaŃie general valabilă. - Niveluri ridicate ale educaŃiei părinŃilor, precum şi o mai bună comunicare socială şi culturală între copii şi părinŃii lor au fost asociate cu performanŃe mai bune ale elevilor la toate cele trei domenii. - Elevii provenind din familii mai bogate sau mai bine plasate economic au înregistrat în general tendinŃa de a performa mai bine decât cei provenind din familii mai modeste, dar relaŃia cu posesiunile de ordin cultural “clasic” ale familiei (bibliotecă, opere de artă, audiŃii de muzică simfonică etc.) a fost mai puternică şi în cazul elevilor români. - Şcolile care posedă resurse educaŃionale mai bune şi în care există un climat disciplinar pozitiv au tins să aibă elevi provenind din medii sociale avantajate. - Utilizarea, de către elevi, a resurselor şcolare a fost mai strâns asociată cu performanŃele acestora decât simpla infrastructură fizică a şcolii. - Factorii legaŃi de profesori, care s-au dovedit a afecta semnificativ climatul şcolar, (de exemplu, absenteismul), moralul profesorilor şi extinderea autonomiei în cadrul şcolii au tins să fie asociaŃi în mod semnificativ statistic cu performanŃele bune ale elevilor în contextul şcolii lor. - Rezultatele la PISA sugerează că politica şcolară şi şcoala însăşi pot juca un rol crucial în moderarea impactului dezavantajelor sociale asupra performanŃelor elevilor. Gradul şi maniera în care elevii utilizează resursele şcolii şi disponibilitatea profesorilor calificaŃi pot avea un impact puternic. Conform opiniei directorilor de şcoală, moralul şi dedicaŃia profesorilor, precum şi autonomia şcolii sunt la fel de importante. - Nu există un factor unic care să explice de ce anumite Ńări sau anumite şcoli obŃin rezultate mai bune decât altele. PerformanŃa se datorează unei constelaŃii de factori, incluzând: resursele şcolii, politica şi practica şcolii, precum şi practicile de la clasă. Sunt necesare însă cercetări şi analize aprofundate pentru a identifica modul de operare a acestor factori, felul în care interacŃionează cu mediul socio-educaŃional şi influenŃează performanŃa elevilor. - În ceea ce priveşte sistemul educaŃional românesc, raportarea la scalele de proficienŃă PISA evidenŃiază necesitatea de a investi cu prioritate resurse semnificative în special în recuperarea elevilor aflaŃi la nivelurile inferioare ale scalei (respectiv sub 1b, 1b,1a, şi 2 ), reprezentând, pe scala de Citire / Lectură un total de 72% din totalul elevilor de 15 ani. După cum evidenŃiază raportul OECD, provocarea de politică educaŃională este de a îmbunătăŃi performanŃele acestor elevi prin îmbunătăŃirea nivelului lor de abilităŃi privind regăsirea, interpretarea şi reflectarea asupra informaŃiilor dintr-o varietate de texte. Acest lucru nu este deloc imposibil, după cum o dovedesc Ńări precum Chile, care, pe parcursul a mai puŃin de o decadă, au aplicat măsuri sistemice care au redus procentul elevilor aflaŃi sub nivelul 2 de la aproape jumătate la sub o treime. - Raportul OECD evidenŃiază faptul că reducerea proporŃiei elevilor care performează sub Nivelul 2 are şi o importantă dimensiune evonomică: „Magnitudinea acestei realizări este ilustrată printr-un model care estimează că aducerea tuturor acestor elevi cel puŃin la Nivelul
Pag. 122 din 154

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA

astfel încât toŃi elevii beneficiază de oportunităŃi de învăŃare excelente. p. a tipului de formare continuă oferit. un factor pe care raportul PISA îl evidenŃiază a fi strâns legat de performanŃa şcolară atunci când este asociat cu sisteme de responsabilizare eficiente.” La această trecere în revistă cuprinzătoare a condiŃiilor şi a factorilor de influenŃă se adaugă faptul că sistemele educaŃionale care performează bine în PISA oferă educaŃie de calitate în mod constant şi consistent la toate nivelurile sistemului educaŃional. acestea sugerează că acele costuri ale îmbunătăŃirii educaŃionale reprezintă doar o fracŃiune a costurilor ridicate ale performanŃei educaŃionale scăzute”(OECD. Pag.AceŃti factori de decizie oferă şi un mediu în care profesorii conlucrează pentru a contura ceea ce sunt convinşi că înseamnă bunele practici. pentru a conduce cercetări de teren pentru a confirma sau infirma demersurile pe care le adoptă şi apoi îşi evaluează colegii utilizând drept criteriu gradul în care aceştia utilizează în clasele lor practicile dovedite eficiente. După cum atrage atenŃia secretarul general al OECD. CorporaŃiile. „Calitatea unui sistem educaŃional nu poate depăşi calitatea profesorilor şi a directorilor săi de şcoală întrucât învăŃarea elevilor este în ultimă instanŃă produsul a ceea ce se întâmplă în clasă.158). În vreme ce asemenea estimări vor fi întotdeauna asociate cu o considerabilă doză de incertitudine. a modului în care personalul este distribuit. Vol.. op. dar şi responsabilităŃi noi. a modului de realizare a mentoratului pentru cei nou intraŃi în sistem şi a introducerii acestora în sistem. a modului de structurare a compensaŃiilor. şi a căilor prin care oferă oportunităŃi top performerilor pentru a dobândi un statut social mai bun.Aceşti factori de decizie oferă libertate considerabilă directorilor de şcoală şi departamentelor din cadrul şcolilor la determinarea modului de alocare a resurselor. cit. I. Multe dintre cele mai performante sisteme educaŃionale ale lumii au făcut trecerea de la mediile birocratice de tip <comandă şi control> la sisteme educaŃionale în care persoanele aflate în poziŃii-cheie au un control mai puternic asupra modului în care sunt utilizate resursele. a modului de recrutare. a modului de formare iniŃială pe care personalul o primeşte înainte de a intra în sistem. parteneriatele profesionale şi guvernele naŃionale ştiu că trebuie să acorde atenŃie modului în care se stabileşte baza de recrutare a celor două categorii de personal. a modului de recompensare a top performerilor şi a îmbunătăŃirii performanŃelor celor care se confruntă cu dificultăŃi. 123 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . diminuând impactul discriminărilor. în care este organizată activitatea şi sunt îndeplinite sarcinile de lucru. Angel Gurria în prefaŃa volumului V al publicaŃiei OECD privind rezultatelr elevilor la PISA 2009.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 2 ar putea impulsiona rezultatele economice ale Ńărilor OECD cu în jur de 200 de trilioane de dolari.

What Students Know and Can Do: Student Performance in Reading. PISA 2009 Results Volume I. 3. 124 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . OECD Publishing. OECD Publishing. 4. Key Competencies in reading. 8. pisa. Mathematics and Science. Mathematics and Science. OECD Publishing. Paris. Strategies and Practices. Paris. Learning to Learn: Student Engagement. 318 p.org/10. Sample Questions from OECD’s PISA Assessments. Policies and Practices. OECD (2010). Paris.org. Paris. PISA 2009 Results Volume IV. OECD Publishing. PISA 2009 Results Volume V. OECD (2010). Website-ul oficial: www. PISA 2009 http://dx.pisa. OECD (2010). PublicaŃie OECD. OECD (2010). Overcoming Social Background: Equity in Learning Opportunities and Outcomes. 6. Learning Trends: Changes in Student Performance Since 2000. OECD (2009) PISA 2009 Assessment Framework. Pag. PISA 2009 Volume II. OECD (2010).doi. 292 p.oecd. Paris. 7. What Makes a School Successful? Resources. Paris.1787/9789264095298-en at a Glance. OECD Publishing. PublicaŃie OECD. OECD (2010). 5.org 2. OECD Publishing. OECD Publishing.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor VIII. OECD (2009) Take the Test. PISA 2009 Results Volume III. Download de pe www.oecd. REFERINłE: 1. 9.

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor IX. ŞCOLILE EŞANTIONATE DE CĂTRE CONSORłIUL OECD / PISA. ANEXE 1. 125 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . ComparaŃie 2006-2009 A) Structura eşantionului în ciclul de testare PISA 2006 RepartiŃia şcolilor participante şi distribuŃia elevilor respondenŃi din punctul de vedere al mediului socio-educaŃional Unitati R GIM LIC SAM Total 13 5 11 29 U 16 89 43 148 Total 29 94 54 177 R 66 153 239 458 Elevi U 215 3093 1426 4734 Total 281 3246 1665 5192 B) Structura eşantionului în ciclul de testare PISA 2009 RepartiŃia şcolilor participante şi distribuŃia elevilor respondenŃi din punctul de vedere al mediului socio-educaŃional Unitati Urban 8 101 28 137 Elevi Urban 110 3358 885 4353 GIM LIC SAM Total Rural 6 6 10 22 Total 14 107 38 159 Rural 35 171 217 423 Total 145 3529 1102 4776 Pag.

sector 6 1 02 2 03 3 03 4 03 5 01 6 03 7 8 9 10 03 03 03 03 Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Pag. 3 LICEUL TEORETIC "GRIGORE MOISIL" Adresa Orasul Aiud.Pitesti Orasul Ineu. număr 3. SC DE TRANSPORTURI AUTO "HENRI COANDA" ARAD COLEGIUL ECONOMIC "VIRGIL MADGEARU" COLEGIUL TEHNIC "MEDIA" SCOALA DE ARTE SI MESERII NR. Ion Creangă nr. Str.1 Arad Municipiul Arad. Câmpulung Muscel. 33. str. LAZAR CHIRILA" BAIA DE ARIES ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "LIVIU REBREANU" MIOVENI COLEGIUL TEHNIC CAMPULUNG COLEGIUL NATIONAL LICEAL "ALEXANDRU ODOBESCU" PITESTI GRUPUL SCOLAR "MIHAI VITEAZUL" INEU LICEUL TEORETIC "VASILE GOLDIS" ARAD LICEUL PEDAGOGIC "DIMITRIE TICHINDEAL" ARAD LICEUL PARTICULAR NR. 1-3 Municipiul Arad. Corpul: A Mun. Jiului nr.1 Strada: Pescarilor. Nr. Oituz nr. Calea Victoriei nr. 14 Orasul Câmpeni.2 Localiatea Baia de Aries. Simion BărnuŃiu nr.6-8. 34 B-dul Dacia. Timisoara nr. 34. str. str. str. sector 1. București Str. B-dul Gen. Dragalina nr.Feleacului nr. str.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 2) Lista şcolilor participante la testarea PISA 2009 – eşantionate de către ConsorŃiul PISA STID STRT STID SCH 012 031 035 073 002 060 089 046 055 058 085 086 001 017 020 001 Mediu socioeducaŃional Urban Urban Urban Nrcrt JUD AB AB AB AB AG AG AG AR AR AR AR AR B B B B Numele şcolii COLEGIUL TEHNIC AIUD COLEGIUL NATIONAL "AVRAM IANCU" CIMPENI COLEGIUL NATIONAL "INOCHENTIE MICU CLAIN" BLAJ GRUP SCOLAR "DR. Popa Lazăr nr. Calea Traian nr. 163.Mărăsesti nr. sector 2 Str. 126 din 154 11 03 12 03 13 14 15 16 01 02 02 03 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . 1 GR. 22 Decembrie nr. str. 3 Orasul Blaj. 7 Str. 7 Municipiul Arad. Nr: 20.41 Strada Eroilor.Brasovului nr.

MOTOC" GR ŞCOLAR INDUSTRIAL TRANSPORTURI CĂI FERATE GRUP SCOLAR DE C-TII MONTAJ MIHAI BRAVU SCOALA DE ARTE SI MESERII OITUZ COLEGIUL ECONOMIC "ION GHICA" BACAU COLEGIUL "HENRI COANDA" BACAU LICEUL TEORETIC "S. 14 Localit. sector 3 Comuna Oituz. 104 Municipiul Bacău. Pictor Gh. str. 10 Municipiul Onesti. BistriŃa. Feroviarilor nr. 8 Orasul Moinesti.I-VIII CARASAU LIC TEORETIC "O. str. 127 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Mediu socioeducaŃional Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Rural Urban Urban Rural Urban Urban Urban Urban Nrcrt 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 STID STRT 03 03 03 03 03 03 03 03 03 03 02 03 03 03 03 STID SCH 008 016 017 019 029 040 043 063 069 080 027 002 004 030 038 045 059 092 101 105 024 034 078 JUD B B B B B B B B B B BC BC BC BC BC BH BH BH BH BH BN BN BN Numele şcolii SCOALA SUPERIOARA COMERCIALA NICOLAE KRETZULESCU COLEGIUL ECONOMIC VIILOR LICEUL DE METROLOGIE TRAIAN VUIA COLEGIUL NATIONAL MATEI BASARAB LICEUL TEORETIC „BENJAMIN FRANKLIN” COLEGIUL TEHNIC "EDMOND NICOLAU" LICEUL TEORETIC "EUGEN LOVINESCU" COLEGIUL TEHNIC "D. Viilor nr. sector 1 Sos. 17 Sos. Nr. Spătaru Preda nr. 37.Condorilor nr. 18 Mun. Mihai Bravu nr. 49 Mun.GHIBU" ORADEA LICEUL TEOLOGIC ORTODOX "EPISCOP ROMAN CIOROGARIU"ORADEA COLEGIUL TEHNIC VADU CRISULUI COLEGIUL NATIONAL "M.102 Mun. Alecsandri nr. str. 1 32 01 33 03 34 03 35 36 37 38 39 03 03 03 03 03 Pag. Matei Basarab nr. 3-5. str. 6. 9 Mai nr. Jean Calvin nr. str. V. 38.EMINESCU" ORADEA COLEGIUL NATIONAL "ANDREI MURESANU" BISTRITA LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BISTRITA GRUP SCOLAR FORESTIER BISTRITA Adresa Str. Tătărăscu nr. Principală nr. sector 4 Str. sector 3 Str. sector 3 Str. B-dul Republicii nr. Dimitrie Pompei nr. Roman Ciorogariu nr. 11. Hristo Botev nr.MOISIL" ONESTI SC. str. 1. Aleea Apelor Calde nr.26 Municipiul BistriŃa. Principala. 16. Oradea. Oradea.HARET" MOINESTI COLEGIUL NATIONAL "GR. 18 Municipiul BistriŃa. 3 Comuna Vadu Crisului. Str. 3 Municipiul Oradea. Zefirului nr. sector 6 Str. sector 2 Str. Vitan Bârzesti nr. Calea Moldovei nr. Cociuba Mare.CU CLS. Tineretului nr. 32. str. Municipiul Bacău. Valea lui Mihai nr. 428. str. sector 5 Sos. sector 5 Str. str.

MURGOCI" BRAILA GRUPUL SCOLAR SANITAR "ANA ASLAN" BRAILA SCOALA DE ARTE SI MESERII "SFANTUL ANDREI" SMIRDAN GRUPUL SCOLAR "STEFAN CEL MARE SI SFANT" VORONA GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL "ELIE RADU" BOTOSANI GRUPUL SCOLAR "NICOLAE BALCESCU" FLAMINZI COLEGIUL TEHNIC MUNICIPIUL BUZAU GR. Dragos Vodă nr. Câmpiei. Bdul Al.60 Orasul Flămânzi Municipiul Buzău. Localit Poiana Turda Turda. str. Str. str.Dudului Nr. 128 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . 19 Orasul Lehliu Gară. Dobrilă Eugeniu nr.Hasdeu nr. str. 11 Rural Rural Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Rural Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Nrcrt 40 41 42 43 STID STRT 01 02 03 03 STID SCH 006 006 042 072 036 037 057 082 011 076 024 068 102 046 008 006 037 071 074 052 065 JUD BR BR BR BR BT BT BT BT BZ BZ CJ CJ CJ CL CL CL CL CS CS CT CT Numele şcolii SCOALA CU CLASELE I-VIII "SF. str. str. Braila. Nr51 Orasul Câmpia Turzii. tel Orasul OlteniŃa. 6.B. SCOLAR INDUSTRIAL "ALEXANDRU POPP" RESITA GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL BOCSA LICEUL TEORETIC 'G. str. SCOLAR TEHNOLOGIC "DIMITRIE FILIPESCU" BUZAU SCOALA DE ARTE SI MESERII POIANA TURDA COLEGIUL TEHNIC "VICTOR UNGUREAN" CAMPIA TURZII LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA SCOALA CLASELE I-VIII NR. Str. B-dul Independentei nr. Portului nr.16 Urban Municipiul Brăila. str. 71 Urban Smardan comuna Suharau Comuna Vorona Municipiul Botosani.CALINESCU' CONSTANTA GRUP SCOLAR 'ION BANESCU' MANGALIA 44 02 45 02 46 47 48 49 03 03 03 03 50 02 51 52 53 54 55 56 57 58 03 03 01 02 03 03 03 03 59 03 60 03 Pag.3 Localitatea Modelu. 6 Orasul Mangalia. Plopilor. 4 Urban Municipiul Brăila.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Mediu socioeducaŃional Adresa Str. Laminoristilor nr. 115 Municipiul Turda. 1 Mun. Viitorului nr. Tineretului nr.1 MODELU GRUP SCOLAR "ALEXANDRU ODOBESCU" LEHLIU GARA GRUP SCOLAR "NICOLAE BALCESCU" OLTENITA LICEUL "NEAGOE BASARAB" OLTENITA GR. Dimitrie Bolintineanu nr. str. 5 Municipiul Buzău.ConstanŃa. 9. 2 Braila Urban Mun. PiaŃa Traian Vuia nr. Cuza nr. 3 Orasul OlteniŃa. str.M. str. D. Aleea Industriei nr.Filipescu nr. Negru Vodă nr. I.ANDREI" BRAILA COLEGIUL ECONOMIC "ION GHICA" BRAILA COLEGIUL NATIONAL "GH. Cpt. str. 6 Orasul Bocsa. Nr. str. Tineretului nr.P. 151 Municipiul ReşiŃa.

1 Decembrie 1918 nr. 1 Decembrie 1918 nr.261 Mun. 9 Mun. Dabuleni Orasul Calafat. I. Tehnicii nr. Târgoviste. LEONIDA' CONSTANTA SEMINAR TEOLOGIC LICEAL ORTODOX CONSTANTA LICEUL TEORETIC "SZEKELY MIKO" SF. Mures. IND. SC. Pavlov nr. Târgoviste. 29 bis Orasul Rovinari Mun. str.VIII NR 1 DABULENI GRUPUL SCOLAR "STEFAN MILCU" CALAFAT SCOALA DE ARTE SI MESERII ARGETOAIA GRUPUL SCOLAR "TRAIAN DEMETRESCU" CRAIOVA GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC CRAIOVA LICEUL "MIHAI VITEAZUL" BAILESTI GR. DE TRANSPORTURI AUTO "TRAIAN VUIA" TG-JIU COLEGIUL NATIONAL "SPIRU HARET" TG-JIU GRUP SCOLAR ENERGETIC NR. str. 1 Localitatea Tartasesti Mun. SC.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Mediu socioeducaŃional Urban Urban Urban Rural Urban Urban Urban Urban Rural Urban Urban Rural Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban STID STID Nrcrt STRT SCH 61 03 083 62 03 094 63 03 64 01 65 03 66 03 67 03 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 03 03 01 02 02 03 03 03 03 02 03 106 041 012 032 036 081 099 004 009 034 027 047 064 075 007 013 039 066 026 JUD CT CT CV DB DB DB DB DB DB DJ DJ DJ DJ DJ DJ DJ GJ GJ GJ GJ GL Numele şcolii GRUP SCOLAR 'D. Titulescu. Craiova. Gh. 2 Salcia Comuna Argetoaia Craiova. str. Târgoviste. str. Mărăsesti nr. Jiu.Tg. Tg. Târgoviste str. str. str. Pag. 12 Mun.1 “EC. str. 102 Mun. Doja nr. str. Calea Domnească nr. 1 Decembrie 1918. 8 Mun Constanta. Gral Ioan Emanoil Florescu nr.P. str. Gróf Mikó Imre nr. 2 Mun. 20 Mun. 129 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Calea Domnească nr. str. Aleea Pelican nr. B-dul Unirii nr. CONSTRUCTII DE MASINI NR 2 CRAIOVA GR. nr. 93 Orasul Băilesti. str.GHEORGHE SCOALA CLASELE I-VIII TARTASESTI COLEGIUL NATIONAL 'IENACHITA VACARESCU' TARGOVISTE COLEGIUL ECONOMIC 'ION GHICA' TARGOVISTE GR SCOLAR 'CONSTANTIN BRINCOVEANU' TARGOVISTE GRUPUL SCOLAR DE CONSTRUCTII ' NICOLAE MIHAESCU ' TARGOVISTE GRUPUL SCOLAR ' UDREA BALEANU ' BALENI SCOALA CU CLASELE I . Sf. Gheorghe.106 Mun Tg. GalaŃi. Jiu.IndependenŃei nr. 235 Mun. Crisului nr. Craiova. 17 Mun. str. 20 Localit. Baleni-Romani Localit. N. str.TEODOROIU” TGJIU GRUP SCOLAR INDUSTRIAL MINIER ROVINARI GRUPUL SCOLAR METALURGIC GALATI 79 03 80 03 81 02 Adresa Municipiul ConstanŃa.

Subcetate. TEHNIC "DOMNUL TUDOR" Adresa Mun. Grivița Mun. str. Vidra. PUBLICE HD HUNEDOARA HD LICEUL TEORETIC LUPENI HD COLEGIUL NATIONAL 'AUREL VLAICU' ORASTIE HD LICEUL TEORETIC 'TRAIAN' DEVA HR GRUPUL SCOLAR "MIRON CRISTEA" SUBCETATE LICEUL TEORETIC "ORBAN BALAZS" CRISTURU HR SECUIESC IF LIC TEORETIC CU CLS I-XII "HORIA HULUBEI" MAGURELE LIC TEORETIC CU CLS I-XII "ALEXANDRU ROSETTI" VIDRA IF IL GRUP SCOLAR 'AL. Brătianu nr. 5 Mun. Gării nr 980 Municipiul Slobozia. 9 municipiul Iasi. M.CARP" TIBANESTI IS LICEUL TEORETIC "STEFAN CEL MARE" HARLAU IS LICEUL TEORETIC "DIMITRIE CANTEMIR" IASI IS GRUPUL SCOLAR "VIRGIL MADGEARU" IASI IS LICEUL CU PROGRAM SPORTIV IASI MH MH MH GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL AUTO GRUPUL SCOLAR "MATEI BASARAB". 10 Localit. str.Str. 7 101 02 102 02 103 03 Drobeta Turnu- Severin Pag. str. 30 Localit. Decebal nr. Iasi. str. SI LUCR. 319. municipiul Drobeta Turnu-Severin. str. Iasi.nr. 28. str. Principală nr. 49. 38 Mun Hunedoara. 43 Comuna Focuri Localit.V. Bd. Orban Balasz nr. SC. 13 Mun Iasi. tel. Vianu nr. DE TELECOMUNIC. Carol I. T.403.Aleea Turnătorului nr.235 Drobeta Turnu-Severin str. Sturdza nr. Lazăr nr. Nr. Lacului nr. 130 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .C. 232 Oras Cristuru Secuiesc. str.42 Localit. 8 Mun Deva. 1 Comuna Măgurele. 10 Mun Hunedoara. str.IOAN CUZA' SLOBOZIA IL SC. str. Republicii nr. Tibanesti Orasul Hârlău. Max Wexller nr. Giurgiu.LICEUL TEORETIC "TUDOR VIANU" GIURGIU HD SCOALA GENERALA CLS I . Str Trandafirilor.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Mediu socioeducaŃional Urban Urban Urban Urban Urban Urban Rural Urban Urban Rural Urban Rural Urban Rural Rural Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban STID STID Nrcrt STRT SCH 82 03 009 83 01 003 84 85 86 87 88 02 03 03 03 03 019 049 051 056 098 104 079 096 010 028 029 032 035 033 050 054 067 001 002 003 89 03 90 03 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 03 02 02 02 02 02 03 03 03 03 JUD Numele şcolii GR . STREHAIA COL. 20 Orasul Orăstie. Orasul Strehaia. str. Spitalului nr.Fizicienilor nr. str. str. Maiorescu nr. Viitorului nr. I. T. NECHITA" FOCURI IS GRUP SCOLAR "PETRE P. Gh.VIII NR 9 HUNEDOARA GR. str. str. Aleea Grigore Ghica nr. DE ARTE SI MESERII 'ARETA TEODORESCU' GRIVITA IS COL TEHNIC DE ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII IASI IS SCOALA DE ARTE SI MESERII "C. 1 Orasul Lupeni.

Tg. str. 8 CAMPINA GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL DE PETROL CAMPINA GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC CAMPINA SCOALA DE ARTE SI MESERII IORDACHEANU LICEUL TEORETIC "NICHITA STANESCU" PLOIESTI Pag.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Mediu socioeducaŃional Urban Urban Urban Rural Urban Urban Rural Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Rural Urban Nrcrt STID STRT STID SCH 018 023 018 033 041 044 044 016 022 038 070 087 088 107 095 004 026 007 003 015 030 022 JUD MH MH MM MM MM MM MS MS MS MS MS MS MS MS NT OT OT PH PH PH PH PH Severin COL. 5 Mun Sighetul MarmaŃiei. Mihai Eminescu . Plevnei nr. Lăpus. 50 Drobeta Tr. DE TRANSPORTURI AUTO BAIA SPRIE GRUPUL SCOLAR "OCTAVIAN GOGA" ROZAVLEA LICEUL TEORETIC "PETRU RARES" TARGU LAPUS LICEUL "REGELE FERDINAND" SIGHETU MARMATIEI SCOALA GENERALA CLASELE I . Tg. str. Tg. 104 Oras Câmpina. 89 Mun.nr. Mures. 47 Oras Baia Sprie.Minerilor nr. str. Maresal Ion Antonescu nr. Rareş nr 26 Mun Slatina. Republicii. "GHEORGHE TITEICA" Numele şcolii Drobeta Turnu- Adresa Drobeta Turnu-Severin. Primaverii nr. IND. Sancraiu de Mures Mun.VIII NAZNA SCOALA DE ARTE SI MESERII "CONSTANTIN BRANCUSI" TIRNAVENI GRUP SCOLAR "TRAIAN VUIA" TG MURES GRUP SCOLAR "ELECTROMURES" TG MURES GRUP SCOLAR IERNUT GRUPUL SCOLAR "ION VLASIU" TG MURES GRUP SCOLAR SARMASU LICEUL TEORETIC "BOLYAI FARKAS" TG MURES LICEUL COMERCIAL "SPIRU HARET" PIATRA NEAMT COLEGIUL ECONOMIC "P. Gh. Trandafirilor nr. Nalbei nr. str.Severin. 10 Mun. str. Bolyai nr. Doja nr. str. Mures. 15 Oras Câmpina. 5 Localit. Grivitei nr. nr 5 Localit. Iernut str. 91 Oras Câmpina. 1A Localit. str. Iordăcheanu Municipiul Ploiesti. GriviŃei nr. Livezeni. 102 Mun. Crisan nr. Mures. 5 Orasul Caracal. str. str. 9 Mun.S. nr. Carol I nr. str. Sarmasu str. P. Gh. 22 Dec. 3 104 03 105 03 106 02 107 02 108 03 109 03 110 01 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 02 02 02 03 03 03 03 03 02 03 01 02 02 02 03 COLEGIUL ECONOMIC "THEODOR COSTESCU" GR SC. 131 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . str. 1 Localit. str. str. Marinescu nr. Piatra NeamŃ. NAT. Târnăveni. str. Mihai Eminescu nr. 62 Localit. Mures. 3 Mun. str. str.AURELIAN" SLATINA LICEUL TEORETIC "MIHAI VITEAZUL" CARACAL SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. str. 1989 nr. Tg. 312 Orasul Tg. Rozavlea nr.

D. 1989 nr. str. str Nicolae Iorga nr 7 Oras Câmpina. 24 Mun. str. 17 Mun. Suceava.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Mediu socioeducaŃional Urban Urban Rural Rural Urban Rural Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Rural Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban STID STID Nrcrt STRT SCH 126 03 045 127 03 061 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 03 03 03 01 02 03 03 03 03 01 02 097 100 090 043 021 020 021 053 103 008 014 025 031 007 014 015 011 025 048 084 JUD PH PH PH PH SB SJ SJ SJ SJ SJ SJ SV SV SV SV SV SV SV TM TM TM TM Numele şcolii LICEUL PEDAGOGIC "JEAN MONNET" PLOIESTI GRUPUL SCOLAR FORESTIER CAMPINA GRUPUL SCOLAR AGROMONTAN "TESILA" VALEA DOFTANEI GRUPUL SCOLAR AGRICOL BARCANESTI GRUPUL SCOLAR "NICOLAE TECLU" COPSA MICA SCOALA GIMNAZIALA BOGHIS GRUP SCOLAR "IOAN OSSIAN" SIMLEU SILVANIEI COLEGIUL NATIONAL "SILVANIA" ZALAU COLEGIUL TEHNIC "ALESANDRU PAPIU ILARIAN" ZALAU LICEUL PEDAGOGIC "GHEORGHE SINCAI" ZALAU GRUP SCOLAR "G. Suceava. Localit. Nusfalau Orasul Simleul Silvaniei. 128. Beldiceanu nr. Sibiului nr 61 Sat Boghis. Sucevei nr. Crisan nr. Nr. N.Câmpulung Moldovenesc str. BărnuŃiu nr. str. Ploieşti. D. Cantemir nr. 23 August nr. 105 Oras Sânnicolaul Mare.45 Localit. Loga. 23 Pag. Corbului nr. 10 Mun. str. 7C Mun.B-dul Mihai Viteazul. 11 Municipiul Zalău. S.56 139 02 140 141 142 143 144 145 146 147 02 03 03 03 02 03 03 03 Sat Bănesti. Barcanesti Localit.DE BASESTI" CEHU SILVANIEI SCOALA CU CLASELE I-VIII NR 8 SUCEAVA COL. str. Vladimirescu nr. Făntânele Oraş Fălticeni. Copsa Mica. Unirii nr.S. TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARA SUCEAVA COL SILVIC "BUCOVINA" CAMPULUNG MOLDOVENESC SCOALA DE ARTE SI MESERII "MIHAI EMINESCU" BANESTI COLEGIUL TEHNIC 'MIHAI BACESCU' FALTICENI COLEGIUL NATIONAL "PETRU RARES" SUCEAVA COLEGIUL NATIONAL "NICU GANE" FALTICENI GRUP SCOLAR SINNICOLAU MARE COLEGIUL ECONOMIC "F. Zalău.11 Mun. 16 Dec. Fălticeni. str. 5 Mun. str.NITTI" TIMISOARA LICEUL PEDAGOGIC "CARMEN SYLVA" TIMISOARA LICEUL "ALEXANDRU MOCIONI" CIACOVA Adresa Mun. nr.P. str. 59 Mun. Zalău. Calea Bucovinei nr. LibertăŃii nr. 1 Mun. Loc. 132 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . B-dul C. T. Aleea Jupiter Nr. Suceava. str. Ciacova.Timisoara. str. str. 31 Comuna Valea Doftanei Localit. 15A Orasul Cehu Silvaniei. Timisoara. str. 12 Mun. nr. Mihai Viteazul nr. str.

Bârlad. str. nr. Eminescu nr. 3 Mun.Bratianu 35. 1 Pag. Bârlad. Aleea Scolii nr 1 Mun. 20 A Sat Dezrobiti. 133 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . 1 Localit.C. 748 Mun. str. str. str. Cotesti nr. Barlad Mun. Vâlcea. str. Vâlcea. Vaslui. str Lugojului. Balcesti Mun.4 Rm. Aleea Teilor nr. 1 Mun. M. Strada Castanilor Nr. Calea luiTraian nr. 99 Mun Drăgăsani. BĂLCEŞTI GRUPUL SCOLAR DE TRANSPORTURI AUTO FOCSANI SCOALA CU CLASELE I-VIII NR.10 BIRLAD GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL "STEFAN PROCOPIU" VASLUI LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" BIRLAD Adresa Localit. Kogălniceanu nr. Oltului nr. I. 52 Mun. str. Rosiori de Vede.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Mediu socioeducaŃional Urban Urban Rural Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Nrcrt 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 STID STRT 03 02 01 02 03 03 03 03 03 01 02 03 STID SCH 093 023 042 013 010 028 062 091 077 005 005 005 JUD TM TR VL VL VL VL VL VL VN VS VS VS Numele şcolii LICEUL TEORETIC RECAS TIMIS SCOALA DE ARTE SI MESERII ROSIORII DE VEDE SCOALA CU CLASELE I-VIII FRANCESTI GRUPUL SCOLAR BRATIANU DRAGASANI COLEGIUL ECONOMIC RAMNICU VALCEA COLEGIUL NATIONAL "GIB MIHAESCU" DRAGASANI GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL FERDINAND I RAMNICUVALCEA GRUP SCOLAR "PETRACHE POENARU". Rm.Recas. Focsani. str. M. Drăgăşani. nr.

verificarea și actualizarea listelor complete cu elevii născuŃi în 1993 (01. pentru obținerea informațiilor din BDNE: decembrie 2008 şi ianuarie 2009 15.Realizat 100% Pag. anual STADIUL DE REALIZARE /OBSERVAłII Taxa de participare anuală pe anii 2009 şi 2010 cf.2008 Reveniri la serviciul statistic din MECI.Realizat 100% 2. 134 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Contactarea şcolilor eşantionate (aprox.trimis de CN. Proiectarea cadrului de eşantionare (contactarea MECI şi interogarea BDNE pentru actualizarea datelor privind numărul elevilor de 15 ani înscrişi în GIM.lista şcolilor eligibile .11. Eşantionarea şcolilor (de către ConsorŃiu.01.11. decembrie 2010 Data-limită aprox. pe baza cadrului de eşantionare confirmat . conform standardului PISA 16.2009 .2008-15.2009) Etape: 30. Contract OECD-PISA.08.Realizat 100% 4.Realizat 100% .1 referitor la păstrarea confidenŃialităŃii privind materialele aflate sub embargoul OECD) Perioada de desfăşurare decembrie 2008.2009 . 31 decembrie. decembrie 2009. 1880 din 31.01.2008 15. conform estimării de costuri .Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 3. PLANIFICAREA ACTIVITĂłILOR OECD / PISA 2009 Perioada de planificare: august 2008 – decembrie 2009 Faza: Pregătirea şi implementarea PISA 2009 Activitățile 1.2007: 35. cu menŃiune specială pentru Standardul tehnic PISA 8.10. SAM şi LIC la 15.01.09.2008) 3. pe toată durata proiectului. 180) Primirea.1) septembrie-octombrie 2008 octombrie-decembrie 2008 31. anual. HG 915 din 07/08/2007 şi OMECT nr. Execuția anuală a contractului pentru testarea PISA 2009 (semnat cu Secretariatul OECD.000 EUR anual plus costuri interne.

02. Coordonator: consilier CNCEIP Pag.2008.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 5.Realizat 100% .1-1. conform standardelor 1. corectori). obŃinerea aprobării pentru fiecare instrument necesită cooperarea permanentă cu echipa vorbitorilor nativi de limba maghiară 15.03. Finalizarea bazei de şcoli cu eşantionarea elevilor din fiecare şcoală prin importarea în KeyQuest (software-ul dedicat. administratori de test. se stabileşte o echipă responsabilă pentru instrumentele în limba maghiară (traducători.01.1 și 3.12. obligatoriu a fi utilizat în PISA2009.2009 1 traducător maghiară x 2 luni activitate CNCEIP pentru PISA (intern. 135 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Trimiterea la verificatorul internaŃional. Contactarea Centrului NaŃional din Ungaria pentru obŃinerea versiunii în limba maghiară a tuturor instrumentelor (broşuri. manuale) care necesită adaptări.2009 .01.1 Din momentul primirii instrumentelor / itemilor. conform standardelor tehnice PISA 2.10) 6.03.2009 Aprobată pentru: 18. Adaptarea instrumentelor în limba maghiară utilizând versiunea de bază. specialişti vorbitori de limba maghiară. Tehnoredactarea şi asamblarea instrumentelor Pregătirea instrumentelor şi trimiterea la verificatorul internaŃional. fără plată). în limba română. aprobată.2009 15. Primirea aprobării pentru data testării PISA 2009 7.Realizat 100% decembrie 2008 – februarie 2009 31. care va coopera îndeaproape cu responsabilii CN PISA România pentru a implementa aceleaşi adaptări şi a realiza versiuni absolut paralele ale tuturor instrumentelor de evaluare.2008 01. 2008 .15. 8. chestionare.11.03-20.Realizat 100% octombrie 2008 octombrie 2008 obŃinute: 2 februarie 2009 Propunere perioada de testare: 09.

11. Contractarea firmei de traducători şi tehnoredactori (traducere şi tehnoredactare a materialelor pentru PISA 2009 MS.2008 noiembrie 2008 15.1-5. a acestui raport la ConsorŃiu 12.11. conform standardelor PISA S 5. format din specialiştii în citire / lectură. 29.2008-30. de către CN. conform deciziilor de deplasare). contextul etc.09 – 03. Raport CNCEIP nr 2921 depus la 07. ştiinŃe şi matematică ce analizează datele statistice din raportul pretestării şi comentează din perspectiva naŃională motivele pentru care propun revizuirea / schimbarea pentru fiecare dintre itemii semnalaŃi.decembrie 2008 31. fără plată) 10. Pregătirea unui material promoŃional despre PISA-OECD.10. Participarea la întâlnirea Managerilor NaŃionali de proiect (pentru instruirea privind revizuirea finală a operaŃiunilor de administrare pentru PISA 2009) septembrie . intenŃiile. pe baza caracteristicilor statistice etc.2009 21.11.2008 Pag. 3592/14.2009 Realizat 100% septembrie – octombrie 2008 permanent 1 flyer PISA x 10 pagini x 500 exemplare (realizat în formă electronică) Sydney.2009 la contractul nr.2008 Realizat. 136 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . fără activitate.01.11.2008 Realizat. Revizuirea feedback-ului internaŃional la rezultatele pretestării (comentariile naŃionale la Raportul ConsorŃiului privind pretestarea PISA2009 Activitatea necesită consultarea Comitetului NaŃional OECD-PISA. Pregătirea unui raport al pretestării.299/30.01. obiectivele. destinat şcolilor şi publicului (parte a strategiei naŃionale de diseminare a Programului OECD-PISA la nivel naŃional) 13.2) Perioada de contractare: 15.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 9. 3592/14.2008 şi actului adiŃional nr. conform contractului nr. ca urmare a revizuirii realizate de căte specialiştii Comitetului NaŃional PISA şi trimiterea.2008 8 membri ai Consiliului NaŃional pentru Curriculum x 2 luni plată colaborare CNCEIP (nerealizat. 11.10.03. scopul.10.

în conformitate cu standardul tehnic corespunzător. Nominalizarea. de către Managerul naŃional de Proiect (NPM). Realizat 100% noiembrie 2009 octombrie 2008 permanent . Raport CNCEIP nr. NPM nominalizează persoanele conform cerinŃelor consorŃiului şi. 3592/14. pe baza Adaptation Forms. Asigurarea participării la seminarul de formare de la Bruxelles. Versiunea în limba română şi versiunea în limba maghiară (clustere itemi. chestionare şcoală şi elevi.4) Bruxelles. cu scopul formării corectorilor.11.02. a data managerului şi a responsabilului privind codificarea ocupaŃională. nr.2009 . manual CS. Actualizarea şi trimiterea Tabelului Programelor de studiu şi a disciplinelor ştiinŃifice către ConsorŃiu (la finalizarea pretestării.1 – 15. conform Standardului PISA 2009 9. depus la 23. Plată contract firmă traducători / tehnoredactori.11. ghiduri de corectură în limba română şi în limba maghiară.2009).01.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 14. ca urmare a modificărilor din pretestare. de a parcurge împreună Manualul de Monitorizare a CalităŃii în PISA şi de a-i asista pe tot parcursul operaŃiunilor de testare din 2009.02.3).2009 finalizat: ianuarie 2009 7 persoane (plată realizată de către ACER). 137 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . conform deciziilor de deplasare). 16.03. cu revizuire la începerea anului şcolar 2008-2009) 17. are obligaŃia de a-i forma cu privire la aspectele esenŃiale ale Programului OECD / PISA.2008 şi actului adiŃional nr. după semnarea contractului direct cu consorŃiul.1 – 9. 16-20. (16-20. Pregătirea adaptărilor şi a traducerii instrumentelor şi manualelor PISA 2009.Realizat 100%.2008 Pag. a unui număr de 7 persoane pentru a îndeplini rolul de monitori de Calitate PISA 2009 şi vor fi subcontractaŃi de către CNCEIP.2009 la contractul nr.Realizat 100% octombrie 2008 – martie 2009 31.299/30. 3592/14. Negocierea modificărilor cu ConsorŃiul. 15. conform standardelor PISA 15.02 2009 Realizat.

2009 Realizat 100%.2008 Trimis la data de 24. de către NPM. responsabil cu derularea activităŃilor la nivel naŃional. după verificarea traducerii (conform standardelor PISA 2006 10.299/30. a monitorilor de calitate.2008 şi actului adiŃional nr.01. a vizitei de monitorizare a operaŃiunilor PISA în Romania.2009 15.Realizat 100% februarie 2009 Notă: ACER a ales să nu viziteze CN România la acest ciclu de testare datorită reducerii costurilor coroborată cu faptul că CN PISA 2006 a fost vizitat în ciclul anterior ianuarie 2009 .2009 Pag.03. ObŃinerea aprobării pentru versiunea finală 19.4 Semnat şi trimis Print Quality Agreement pentru MS. precum şi formarea acestora de către coordonatorul naŃional. Pregătirea și trimiterea setului de broşuri şi chestionare tipărite la ConsorŃiu (ACER). 21.03. 138 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . conform standardului tehnic PISA 17. Primirea. acolo unde este necesar. Se urmărește stadiul nominalizării.03. chestionare. de către Centrul NaŃional PISA.11.2009 la contractul nr.01. trimiterea materialelor pentru verificarea traducerii la traducătorul internaŃional şi.ianuarie 2009 31.ianuarie 2009 decembrie 2008 . Primit şi confirmat de către ACER (PISA admin) octombrie 2008 .2009 martie.4) atât pentru versiunea în limba română. manuale).01. 3592/14.2009.02.Realizat 100% .1-10. conform Ref. Plată contract firmă traducători / tehnoredactori 3592/14. Trimiterea adaptărilor pentru revizuirea de către ConsorŃiu. În urma revizuirii de către ConsorŃiu. 753 din 23. de necesit aprobat. nr. Construirea (tehnoredactarea) şi editarea (tipărirea) materialelor pentru PISA 2009 (teste.11. pentru final optical check a broşurilor şi chestionarelor 20.2009 .februarie 2009 30. Reprezentantul ACER (PISA admin) va administra un chestionar şi va conduce un interviu structurat cu coordonatorul naŃional PISA. cât şi pentru versiunea în limba maghiară 22.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 18.aprilie 2009 23.

Finalizarea listei confirmate a elevilor cu vârsta de 15 ani din fiecare şcoală eşantionată de către WESTAT şi selectarea celor 35 de elevi utilizând software-ul Key Quest 31. realizat la termen . Încărcarea software-ului de gestionare a datelor KeyQuest. pe website-ul www. obiective.01.2009 .ro 25. 26. CS). Invitarea şcolilor eşantionate să participe.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 23.Realizat 100% permanent permanent Februarie 2009 30.Realizat. conform actualizărilor confirmate de către ConsorŃiu. exemple. Desemnarea unui responsabil PISA 2009 în fiecare dintre şcolile eşantionate (denumit coordonatorul PISA 2009 al şcolii. 41 de inspectorate şcolare judeŃene şi municipiul Bucureşti) 24.Realizat 100%. 05.2009 .5) 28.1 – 12. rezultate aşteptate etc.2009 – 15. Redactarea protocoalelor de colaborare şi obŃinerea permisiunii (din partea MECT şi a directorilor şcolilor eşantionate) de a organiza operaŃiunile de testare pentru PISA 2009 (aprox. la 01.02. de pe website-ul MyPISA (Standardele PISA 12.2009 15. conŃinând exemple de itemi PISA şi modalităŃile de corectare a acestora 31.2009 Realizat Finalizarea listei termen 100%. 180 de şcoli eșantionate. la termen Pag. Finalizare şi comunicare la CN PISA 2009. CS.2009 01 din decembrie 2008 – februarie 2009 permanent Website PISA al CN Broşura “de antrenament” pentru elevi.cnceip.3) 27. prin prezentarea Programului PISA (scop.9) decembrie 2008 – februarie 2009 permanent Nota Nr.02.2009 - .02. Confirmarea datei de testare pentru fiecare şcoală (în cadrul perioadei de testare specificate şi aprobate de către ConsorŃiu prin Standardul PISA 2006 1.01.) şi asigurarea unei rate de participare de peste 85% dintre şcoli şi a peste 80% dintre elevii eşantionaŃi (S 1.Realizat 100%. 139 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Operarea cu Data Management Manual versiunile actualizate.01.01. versiunea destinată PISA2009 şi operarea cu bazele de date.

2009 .03. organizate pe cele 159 de şcoli 13 participante . iar formarea administratorilor de test trebuie să fie „faŃă în faŃă”.13.03.Realizat 100%.02. Tipărirea materialelor de testare pentru PISA 2009 (cu respectarea standardelor 10. astfel: aprox. 160 de persoane x 2 deplasări la Bucureşti x 2 zile de diurnă (inspectorii nominalizaŃi de către inspectorul şcolar general) 31.2009 martie 2009 01 – 15.2009 Realizat 100%. 13 ianuarie 2009 – martie 2009 6. la termen februarie 2009 28. 140 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .1 – 10.4) permanent 30.6. Identificarea şi formarea administratorilor de test pentru fiecare dintre şcolile eşantionate (condiŃii: aceştia nu trebuie să fie profesori ai elevilor care participă la PISA 2006. Pregătirea şi actualizarea constantă a tuturor formularelor de administrare pentru fiecare şcoală.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 29. astfel: 200 de sacoşe tip Carrefour 11000 etichete autocolante 5000 de pixuri pentru elevi / profesori Bugetul detaliat pentru tipărirea materialelor de testare a fost aprobat separat Pag. în special Fişa de identificare a elevilor (FIE) 30.02. etichetarea pachetelor şi distribuirea materialelor de testare fiecărui administrator de test.1. conform Standardelor PISA 6.2009 Realizat parțial. ColaŃionarea.2009 . astfel: 5000 de broşuri elev x 60 pagini 5000 de chestionare elev x 35 pagini 180 de chestionare şcoală x 25 pagini 180 de manuale AT x 50 pagini 10 manuale PQM x 50 pagini 36 manuale corectori x 180 pagini 5000 de fişe de identificare a elevilor.3 32.03.Formare în datele de 11.Raportare în datele de 19 şi 20.2006 . pregătirea pachetelor destinate fiecărei şcoli (conform Fişei de identificare a elevilor).12.Realizat 100%. 03.

cât şi pentru limba maghiară (standardele PISA 11. Păstrarea legăturii permanente cu şcolile (prin AT / coordonatorul PISA) pentru menŃinerea la zi a datelor privind testarea (Fişa de identificare a elevilor.2009 36.1.03.4. 18.03.1 – 11.2009 – 08. martie-iunie 2009 30. deoarece bugetul a fost redus .3. 11.03 – 15.05. data testării. matematică şi științe) atât pentru limba română. conform standardelor PISA 2009 11. cât şi pentru limba maghiară. conform planificării inițiale.12.2010 permanent . procesul de corectură s-a desfăşurat în perioada 24.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor conform planului de formare 250 de mape Notă: nu au fost inscripŃionate pixurile şi mapele şi nu au putut fi achiziŃionate şepcuŃele pentru elevi. fluctuații ale înscrierilor elevilor etc.31.2 35.În curs de realizare : arhivă CNCEIP. moderarea şi supervizarea procesului de corectare a broşurilor elevilor atât pentru limba română. matematică şi ştiinŃe MAG Nota internă CNCEIP Realizat 100%.2009 16 corectori Citire/lectură RO 8 corectori matematică şi ştiinŃe RO 8 corectori Citire/lectură.CN PISA 2009 februarie-martie 2009 16. 11.2009. 18.4) permanent permanent 09. Organizarea. conform Standardului PISA 2009 17.4.Realizat 100% 33. Primirea şi organizarea materialelor returnate de la şcoli (broşuri şi chestionare). 141 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Selectarea şi formarea corectorilor (pentru citire.1.03.) 34. Toate materialele trebuie arhivate şi păstrate în deplină securitate şi confidenŃialitate până la publicarea raportului internaŃional.05.2009 Pag. corectura simplă şi corectura multiplă.

2009 – 10. Trimiterea unui eşantion de broşuri administrate elevilor în MS.5) Trimiterea la ACER a bazei de date PISA 2006 trebuie să se facă după maximum 12 săptămâni de la finalizarea testării. 2009 Permanent până la trimiterea bazelor de date Subcontractare firmă specializată pentru introducerea datelor x 3 luni contract Notă: a fost anulată licitaŃia pentru achiziŃia serviciilor firmei şi a fost realizat un Contract de parteneriat.perioada de verificare: iunie-august 2009 La solicitarea Consorțiului .06. pentru a putea răspunde verificărilor obligatorii ale datelor (conform Standardului PISA 2009 17.06. 17.2. pentru International Coding Review Study 25. chestionare şi manuale) în limba română şi a unuia în limba maghiară. – 08. 40. realizat conform planificării. 12.2. 17. 12.2009 Permanent până la trimiterea bazelor de date 10. 142 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .3) 41. Trimiterea bazei de date la ConsorŃiu (conform Standardelor PISA 2009 12.1. eşantion selectat de către ACER.1 pachet de aprox 6 kg trimis prin DHL / TNT în Australia 01.5. la data de 10.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 37. Formarea şi supervizarea activităŃii persoanelor care introduc datele atât din broşurile de teste.09.05 – 08.2009 10.4.06. fără obligații de plată .2009 38. 12.2009 . 12. 2009 .Perioada de introducere a datelor din broşurile cognitive şi din chestionare: 10. Expedierea unui set de instrumente de evaluare (broşuri.06.10.03.1 pachet de aprox.1.05. 17. Asigurarea disponibilităŃii managerului de date pentru o perioadă de trei luni după trimiterea bazei de date la ConsorŃiu.2009 10. pentru arhiva ConsorŃiului 42.3. 10 kg trimis prin DHL la Bruxelles Pag. Realizarea verificărilor datelor şi rectificarea problemelor înainte de trimiterea bazei de date 39.Realizat 100%.04 – 27.06.2009 permanent .06. cât şi din chestionare (limba română şi limba maghiară) 01.

realizat decembrie 2009 45.realizat Pag.12. Pregătirea diferitelor tipuri de rapoarte de Ńară. Participarea NPM şi a CN la întâlnirea anuală a NPM 31. către ConsorŃiu La patru săptămâni de la trimiterea bazei de date 44.07. după finalizarea şi trimiterea bazei de date internaŃionale şi după publicarea Raportului InternaŃional decembrie 2009 – decembrie 2010 La propunerea managerului de proiect din România seminarul de lucru s-a desfășurat la Bucureşti. în organizarea CNCEIP. Pregătirea şi trimiterea raportului de Ńară privind conducerea şi administrarea testării PISA 2006.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor 43. prin sponsorizări permanent . 07-11.2009.2009 . 143 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .

Redactarea rapoartelor naŃionale (pentru factorii de decizie.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor Etapa: Revizuire. Asigurarea condiŃiilor pentru realizarea analizelor naŃionale a datelor rezultate din PISA 2009 (prin angajarea sau subcontractarea de specialişti şi experŃi baze de date şi analize statistice secundare) Ianuarie 2010 – decembrie 2010 48. pentru opinia publică etc. pentru presă.) şi obŃinerea comentariilor din partea Comitetului NaŃional înainte de distribuire Ianuarie 2010 – decembrie 2010 49. 2009 şi mai 2010 Datalimită ObservaŃii este necesară asigurarea fondurilor este necesară asigurarea resursei umane este necesară asigurarea resursei umane 47. Revizuirea şi publicarea rapoartelor naŃionale şi pregătirea comunicatelor de presă martie-decembrie 2010 Pag. analiză şi raportare PISA 2009 Perioada: decembrie 2009 – decembrie 2010 Activitatea 46. Participarea la întâlnirile Managerilor NaŃionali de Proiect pentru revizuirea rezultatelor şi a rapoartelor Perioada de desfăşurare aproximativ dec. 144 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . pentru şcoli.

trebuie subliniat faptul că respondentul PISA este confruntat cu o multitudine de texte continui de dimensiuni mari şi mult mai variate decât sunt obişnuiŃi elevii români să citească. De asemenea. UnităŃi şi itemi publici administraŃi în PISA 2009 Exemplele selectate (publicate şi în raportul internaŃional PISA 2009) sunt prezentate în formatul pe care îl întâlneşte elevul în broşura cognitivă. Este important de observat faptul că. actuale. spaŃiile de răspuns destinate elevului sunt generoase. pentru a nu utiliza la maximum atenŃia cititorului. la PISA. tehnoredactarea este un aspect foarte important în instrumentele de evaluare. Astfel. sunt integrate în text în mod armonios. Lungimea şi diversitatea textelor sunt compensate prin autenticitatea acestora şi prin intenŃia declarată de a fi de interes. cât şi în chestionarul destinat elevului. Pag. stimulative pentru elevii de 15 ani din întreaga lume. hărŃile etc. diagramele. tipurile de font utilizate sunt variate. atât în broşurile cognitive. În această etapă rezultatele pentu fiecare sarcină de lucru ale elevilor români nu sunt încă disponibile. în stimul imaginile. tabelele.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor ANEXA 3. 145 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA .

..... Întrebarea 1: AVARUL R433Q01 – 0 1 9 CitiŃi propoziŃiile de mai jos şi numerotaŃi-le în funcŃie de succesiunea evenimentelor din text.... Unul dintre muncitorii săi a remarcat vizitele dese ale avarului la locul cu pricina şi s-a hotărât să-l spioneze..... pe care l-a furat.... lângă un zid vechi.. Un vecin. pe care l-a îngropat într-o groapă în pământ..... avarul.. mai degrabă mergeŃi şi căutaŃi o piatră.. de fapt nu îl aveaŃi. şi săpând pământul... Pag... Vecinul avarului i-a spus să înlocuiacă aurul cu o piatră.. 146 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Un bărbat a furat aurul avarului. văzându-l doborât de durere şi aflând motivul.............................” FolosiŃi fabula „Avarul şi aurul său” pentru a răspunde la întrebările care urmează. Avarul a săpat o groapă şi a ascuns comoara în ea. Întrebarea 2: AVARUL Cum a obŃinut avarul lingoul de aur? R433Q07 – 0 1 9 . se ducea să-l privească........ căci atunci când aurul era acolo.... La următoarea sa vizită........... găsind ascunzătoarea goală.... Vă va fi la fel de folositor. îi spuse: „Vă rog să nu vă mai plângeŃi. deoarece nu făceaŃi nimic cu el.. Muncitorul descoperi repede secretul comorii ascunse...... În fiecare zi...... a dat peste lingoul de aur.. Avarul a hotărât să îşi transforme toŃi banii într-un lingou de aur.. îngropaŃi-o în groapă şi imaginŃi-vă că aurul e tot acolo..... începu să-şi smulgă părul din cap şi să se văicărească.........Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor AVARUL ŞI AURUL SĂU O fabulă de Esop Un avar a vândut tot ce avea şi şi-a cumpărat un lingou de aur..........................

...... 147 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA ............. Dacă nu foloseşti ceea ce ai.. .... Putea să-l sfătuiască să înlocuiască aurul cu ceva mai bun decât o piatră................................ Nu trebuie să te plângi de lucruri care nu pot fi schimbate... Interlocutorul 1 Nu......................... Întrebarea 4: AVARUL Care este morala principală a acestei poveşti? A B C D Nu acumulaŃi bogăŃii care pot fi furate.................................................... R433Q02 Pag................................................... e ca şi cum nu l-ai avea... Piatra era importantă în acestă poveste........................Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor R433Q05 – 0 1 9 Întrebarea 3: AVARUL Iată un fragment dintr-o discuŃie purtată de două persoane care au citit „Avarul şi aurul său”............................................ Vecinul a fost răutăcios..... Interlocutorul 2 Ce ar putea să adauge Interlocutorul 2 pentru a-şi susŃine punctul de vedere? .... nu putea. A avea încredere în alŃii e o greşeală..

Pag. Intervalul de repaus obligatoriu între două donări de sânge este de 8 săptămâni.Donatorii pot avea vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. A dona sânge nu implică niciun risc. 500 000 de pacienŃi beneficiază de transfuzii de sânge. Instrumentele de prelevare a sângelui sunt sterile şi de unică folosinŃă (seringi. Donarea de sânge: Este cea mai cunoscută formă de donaŃie. în fiecare an. iar o femeie de trei ori pe an. Astfel. În FranŃa.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor ANUNł PENTRU DONAREA DE SÂNGE Donarea de sânge este indispensabilă. durează între 45 de minute şi o oră. tuburi. 148 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . .Un bărbat poate dona sânge de cinci ori pe an. pe care se vor efectua teste şi verificări. deci de neînlocuit şi indispensabilă pentru a salva vieŃi. Donarea de sânge este. . pungi). Nu există niciun produs care să poată substitui în totalitate sângele uman. sunt prelevate o pungă de 450 ml de sânge şi câteva eşantioane mici.

............ Să explice unde se poate merge pentru a dona sânge..................................... Întrebarea 5: ANUNł PENTRU DONAREA DE SÂNGE Care este scopul principal al anunŃului pentru donarea de sânge? A B C D Să încurajeze populaŃia să doneze sânge........................... Conform anunŃului pentru donarea de sânge.. R429Q11 Întrebarea 6: ANUNł PENTRU DONAREA DE SÂNGE R429Q08 – 0 1 9 O femeie de 18 ani care a donat de două ori sânge în ultimele douăsprezece luni doreşte să doneze din nou sânge........Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor „AnunŃ pentru donarea de sânge” de pe pagina precedentă provine de pe un site franŃuzesc.... Pentru a explica la ce anume va folosi sângele prelevat........ FolosiŃi acest articol pentru a răspunde la întrebările care urmează............... Pentru a da detalii asupra testelor şi verificărilor.......... 149 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Pag............................ Întrebarea 7: ANUNł PENTRU DONAREA DE SÂNGE R429Q09 Textul spune: „Instrumentele de prelevare a sângelui sunt sterile şi de unică folosinŃă…” De ce oferă textul această informaŃie? A B C D Pentru a ne asigura că donarea de sânge nu este periculoasă............ Să demonstreze că mulŃi oameni donează sânge în mod regulat................................. Să descrie riscurile legate de donarea de sânge............... cu ce condiŃie i se va permite acesteia să doneze din nou sânge? .............. Pentru a sublinia că donarea de sânge este indispensabilă........... ...................................

ca la avioane. Mumbai Zona aproximativă a aterizării 483 km Pag.7 m Lărgime: 1. în vederea coborârii. Fantele laterale pot fi deschise pentru a lăsa aerul cald să iasă. Oxigen: doar 4% din cantitatea disponibilă la nivelul solului Recordul precedent: 19 800 m Temperatura: –95 °C łesătura: Nylon Umflarea: 2.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor BALONUL CU AER CALD Recordul de altitudine pentru baloane cu aer cald Pilotul indian Vijaypat Singhania a doborât recordul de altitudine pentru baloane cu aer cald la 26 noiembrie 2005. Când a întâlnit curentul jet-stream. cu hublouri izolante. El a fost prima persoană care a zburat cu un balon cu aer cald la 21 000 metri deasupra nivelului mării. ÎnălŃime: 49 m Recordul de altitudine: 21 000 m Mărimea unui balon clasic cu aer cald Balonul s-a îndreptat către ocean.5 ore Avion de mare capacitate: 10 000 m New Delhi Mărimea: 453 000 m3 (balon normal cu aer cald 481 m3) Greutate: 1 800 kg Nacela: ÎnălŃime: 2. 150 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Structură din aluminiu.3 m Cabină închisă ermetic. acesta l-a readus deasupta pământului. Vijaypat Singhania a purtat un combinezon spaŃial în timpul zborului.

...... Singhania a stabilit un nou record mondial..................................... cât şi pământul......................................................................Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor FolosiŃi documentul „Balonul cu aer cald” de pe pagina precedentă pentru a răspunde la întrebările care urmează.................................................................. Întrebarea 8: BALONUL CU AER CALD Care este ideea principală din acest document? A B C D Singhania era în pericol în timpul călătoriei sale cu balonul........... 2............... ....... Întrebarea 10: BALONUL CU AER CALD R417Q04 – 0 1 9 În ce scop a fost introdusă în acest document imaginea unui avion de mare capacitate? . 151 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Balonul lui Singhania era gigantic.................. R417Q08 Întrebarea 9: BALONUL CU AER CALD R417Q03 – 0 1 2 9 Vijaypat Singhania a folosit tehnologii utilizate la alte două tipuri de transport........................... Pag.................................... Singhania a survolat atât marea................ .................................. ............................ Care sunt aceste tipuri de transport? 1..............

152 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . Pentru a compara mărimea balonului lui Singhania cu cea a altor baloane cu aer cald. Pag.Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor R417Q06 Întrebarea 11: BALONUL CU AER CALD ÎnălŃime: 49 m Mărimea unui balon clasic cu aer cald De ce desenul ne arată două baloane cu aer cald? A B C D Pentru a compara mărimea balonului lui Singhania înainte şi după ce a fost umflat. Ca să arate că balonul lui Singhania pare mic privit de la sol. Ca să arate că balonul lui Singhania era cât pe ce să se ciocnească de un alt balon.

Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor CUM SĂ NE SPĂLĂM PE DINłI DinŃii noştri devin mai curaŃi dacă îi periem din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai puternic? Cercetătorii britanici spun că nu. spune ea. R403Q01 Pag. FolosiŃi acest articol pentru a răspunde la întrebările care urmează. Bente Hansen. O spălare de două minute. Dacă periem prea puternic. conferă cel mai bun rezultat. distrugem smalŃul dinŃilor şi gingiile fără să îndepărtăm neapărat resturile de mâncare sau tartrul. fără să periem prea puternic.” „Cum să ne spălăm pe dinŃi” este un articolul dintr-o revistă norvegiană. ModalităŃi în care diferite persoane se spală pe dinŃi. Cel mai bun tip de periuŃă de dinŃi care poate fi utilizat. „ÎncepeŃi dintr-un colŃ şi periaŃi în mod progresiv tot rândul”. Întrebarea 12: CUM SĂ NE SPĂLĂM PE DINłI Despre ce este vorba în acest articol? A B C D Cea mai bună modalitate de periaj al dinŃilor. o expertă în periajul dentar ne sfătuieşte să Ńinem periuŃa de dinŃi ca pe un stilou. 153 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA . „Nu uitaŃi limba! Aceasta poate conŃine numeroase bacterii care pot provoca miros urât. Ei chiar au încercat numeroase alte modalităŃi înainte de a descoperi metoda ideală pentru spălarea dinŃilor. ImportanŃa de a avea dinŃi sănătoşi.

............... Să nu încercăm să ne periem limba. Întrebarea 14: CUM SĂ NE SPĂLĂM PE DINłI Conform afirmaŃiilor lui Bente Hansen................................................... Deoarece putem începe dintr-un colŃ şi cu un stilou şi cu o periuŃă de dinŃi................................................ Să nu periem dinŃii prea puternic... Întrebarea 15: CUM SĂ NE SPĂLĂM PE DINłI De ce se menŃionează stiloul în text? A B C D Pentru a ne ajuta să înŃelegem cum se Ńine o periuŃă de dinŃi...... R403Q04 Pag....Programul internaŃional OECD pentru evaluarea elevilor R403Q02 Întrebarea 13: CUM SĂ NE SPĂLĂM PE DINłI Ce recomandă cercetătorii britanici? A B C D Să ne periem dinŃii cât mai des posibil...................... Deoarece a ne spăla pe dinŃi este la fel de important......... de ce trebuie să ne periem limba? R403Q03 – 0 1 9 ........ ................................ 154 din 154 Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Centrul NaŃional PISA ............................ Pentru a ne arăta că ne putem spăla pe dinŃi în multe modalităŃi diferite.... Să ne periem limba la fel de des ca şi dinŃii......................................

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->