SUBIECTE EXAMEN SCRIS AN II SEMESTRUL I (CARDIO-VASCULAR, ENDOCRIN, MUSCULAR) 2010-2011

I. ANATOMIE, PA 1. Evoluţia aparatului cardio-vascular. 2. Aparatul cardio-vascular – rol; caracteristici morfo-funcţionale, componente, mica şi marea circulaţie. 3. Alcătuirea inimii la om: compartimente, aparatul valvular. 4. Miocardul embrionar: rol, componente, caracteristici electrofiziologice. 5. NSA: denumire, localizare, structură, ritm cu caracteristici ECG. 6. NAV: denumire, localizare, structură, ritm cu caracteristici ECG. 7. Fasciculul His şi reţeaua Purkinje: localizare, structură, ritm cu caracteristici ECG. 8. Ierarhizarea centrilor de automatism şi caracteristicile ECG ale ritmurilor generate. 9. Desenaţi potenţialul de acţiune la fibra miocardică adultă, reprezentaţi evenimentele majore, schimburile ionice care se produc în fiecare fază. 10. Potenţialul de acţiune la nivelul fibrei miocardice adulte: depolarizarea. 11. Potenţialul de acţiune la nivelul fibrei miocardice adulte: repolarizarea. 12. Corelaţia fenomenului electric cu cel mecanic (contracţia) la fibra miocardică de tip adult. Variaţiile de excitabilitate ale miocardului: legea lui Marey; extrasistola cum se explică. II. PROPRIETĂŢILE MIOCARDULUI 13. Fenomenul electric în centrii de automatism; originea automatismului. 14. Potenţialul de pacemaker în nodulul sino-atrial. Migrarea ionilor în cursul fazelor acestuia. Diferenţa între potenţialul de acţiune la nivelul fibrei miocardice de tip adult şi potenţialul celulelor pace-maker. 15. Factorii care determină frecvenţa de generare a stimulilor la nivelul nodulilor de automatism: potenţialul diastolic maximal, potenţialul prag, prepotenţialul. 16. Factorii care influenţează funcţia cronotropă; mecanism de acţiune. 17. Focarele de automatism, ritmurile date de ele, caracteristici ECG. 18. Funcţia batmotropă: definiţie, particularităţile excitabilităţii la nivelul miocardului. 19. Factorii care influenţează excitabilitatea; clasificarea tulburărilor de excitabilitate. 20. Conductibilitatea: definiţie; tipuri de conducere a stimulului; factorii de care depinde viteza de transmitere a stimulului. 21. Conducerea stimulilor la nivelul atriilor, NAV, fasciculului His şi reţelei Purkinje. 22. Conductibilitatea: definiţie, tipuri de conducere a stimulilor. Factorii care influenţează dromotropismul; clasificarea tulburărilor de conducere. 23. Caracteristici morfo-funcţionale ale fibrei miocardice contractile; proteine contractile şi reglatoare din fibra miocardică. 24. Fazele contracţiei miocardice. 25. Relaţia dintre lungimea iniţială şi forţa de contracţie. Legea Frank-Starling. III. ECG 26. Electrocardiograma: definiţie, informaţiile oferite. Teoriile care stau la baza formării undelor pe ECG. 27. Derivaţiile ECG: definiţie, componente, clasificare. Formarea derivaţiilor bipolare. 28. Derivaţiile unipolare ale membrelor şi ale toracelui (care sunt, cum se formează). 29. Depolarizarea şi repolarizarea atrială; sensul vectorilor, reprezentare pe ECG, caracteristici ECG. Aspecte patologice ale depolarizării atriale. 30. Caracteristici ECG ale ritmurilor date de focarele de automatism. 1

componente cu aspecte ECG normale şi semnificaţia lor. factorii de care depinde. 33. Zgomotele cardiace: definiţie. diametru şi suprafaţa totală de secţiune. 54. 47. 56. morfologie în plan frontal şi orizontal. SECTOR DE ÎNALTĂ PRESIUNE 55. 51. 59. indici de amplitudine (valori. 52. diametru şi suprafaţă totală de secţiune). Focare de ascultaţie ale zgomotelor cardiace. formă. Clasificarea zgomotelor cardiace. V. IV. 41. Clasificarea arborelui vascular în funcţie de regimul presional. 39. fenomenul electric şi cel sonor. Debitul cardiac. Semnificaţia creşterii duratei şi amplitudinii complexului qRS. presiuni. Principalele sectoare vasculare ale arborelui circulator şi caracteristicile lor hemodinamice (volume. 34. structură. diastolică) şi volumul de sânge în cavităţile cordului. Complexul qRS: semnificaţie. clasificare. modificări. 2 . geneză şi caracteristicile zgomotelor sistolice. 48. 50. 40. volum de sânge.31. Mecanismul de producere al zgomotelor cardiace. localizare. diametru. Repolarizarea ventriculară pe ECG: de cine este reprezentată. 58. Ventriculograma (intervalul qT): durată. faze şi durate. Factorii sanguini care influenţează hemodinamica. Axul electric al complexului qRS: valori. Complexul qRS – caracterele normale ECG. Semnificaţia alungirii şi scurtării segmentului Pq (aspecte ECG). Caractere hemodinamice-funcţionale. 61. cauze ale deviaţiei axului electric. componente cu aspecte ECG normale şi semnificaţia lor. Sectorul vascular de înaltă presiune: componente. Factorii de care depinde debitul cardiac. 45. aspecte ECG normale. caracteristici (localizare. Variaţii fiziologice şi patologice ale debitului cardiac. viteza de curgere a sângelui. ax electric (valori normale. 38. Tipuri de curgere a sîngelui prin vase şi factorii care influenţează curgerea sângelui. Zgomotele cardiace: definiţie. determinare. diferenţe între sectorul arterial şi cel venos. Depolarizarea ventriculară. calcul. bradicardia sinusală: cauze. Criterii ECG de ritm sinusal normal. Tahicardia. Rotaţiile electrice ale cordului. semnificaţia undelor. 35. Unda P: semnificaţie. Semnificaţia creşterii duratei şi amplitudinii (aspecte ECG). caracteristici ECG. structură. aspecte ECG. corelaţia lor cu fenomenul electric cardiac (ECG). semnificaţia modificării amplitudinii). HEMODINAMICA. Zgomotele cardiace: geneză. Presiunea arterială: definiţie. 32. 37. de cine este reprezentată. enumeraţi cauze fiziologice şi patologice ale deviaţiei axului electric). indexul cardiac. Mecanisme de reglare a debitului cardiac. Aspecte patologice ale repolarizării ventriculare. principii generale. 42. 36. Sistemul valvular al inimii: inserţii. relaţia volum-presiune. durată. Ciclul cardiac: corelaţii între activitatea mecanică. Infarctul miocardic acut: aspecte ECG. Presiune (sistolică. Segmentul Pq: semnificaţie. viteză de curgere a sângelui. 60. caracteristici normale ECG. factorii de care depinde debitul cardiac. Tipuri de presiune arterială. geneză şi caracteristicile zgomotelor diastolice. 57. 53. rol în dinamica cardiacă. Atriograma (intervalul Pq): durată. 44. Mecanisme de reglare ale debitului cardiac. presiune). Ciclul cardiac: definiţie. caracteristici ECG normale. 49. tip de componentă presională. 46. CICLUL CARDIAC + DEBITUL CARDIAC 43.

transport. Circulaţia capilară – caracteristici fiziologice. 90. alterarea secreţiei. Aspecte ECG în infarctul miocardic. fonocardiogramă şi unda de puls arterial. 84. Modificări ale pulsului. acţiuni. Tipuri de baroreceptori şi reflexele declanşate de stimularea acestora. structură. 76. Neurohormonii (ocitocina. Metode de determinare a presiunii arteriale: principiu. SISTEM ENDOCRIN ŞI MUSCULAR 88. Inspecţia şi palparea arterelor. 73. 71. Principalele rezervoare venoase. Mecanismele reglării secreţiei hormonale. Diferenţa între unda de puls central (carotidian) şi periferic (femural). 85. Parametri undei de puls arterial. Corelaţii ECG. 75. caracteristici hemodinamice. 74. 77. Reglarea circulaţiei venoase. Centri nervoşi care intervin în reglarea cordului şi vaselor. 82. sex. Reflexele depresoare: arcul reflex. presiune). tip de componentă presională. 64. Circulaţia coronariană: organizare vasculară. 83. ADH-ul (vasopresina) şi ocitocina: roluri. Hipofiza anterioară – hormonii tropi (ACTH. 66. geneză şi importanţa determinării. caracteristici (localizare. Eferenţa simpatică pe cord: mediatori. viteza de curgere a sângelui. metode de determinare. 79. Eferenţa parasimpatică pe cord: mediatori. Modificările ale debitului coronarian în funcţie de fazele ciclului cardiac. parametri reglaţi. volum de sânge. tipurile de presiune determinate. 92. 81. Corelaţia cu fonocardiograma şi ECG (desen). FSH): roluri. Tipuri de chemoreceptori şi rolul lor în reglarea activităţii cardio-vasculare. reglare. mecanisme de acţiune. 89. VIII. Epifiza (glanda pineală): hormoni. consumul miocardic de O2 în repaus. Reglarea circulaţiei capilare. 87. Caracteristici anatomo-funcţionale ale sistemului venos. Mecanismele schimburilor la nivelul capilarelor. metabolizare. relaţia volum-presiune. Presiunea venoasă: definiţie. 72. Hipotalamusul endocrin: tipuri de secreţie neuronală. 63. VI. eliminare. VII. factorii de care depind. presiunea de perfuzie coronariană: valori. Variaţii fiziologice (legate de vârstă. valori normale. calcul. Diferenţa între pulsul carotidian şi cel periferic. 93. Sectorul vascular de joasă presiune: componente. 69. 91. valori normale. Viteza undei pulsatile: factori determinanţi. TSH. mecanisme de acţiune. Debitul coronarian. Valori normale ale tensiunii arteriale. poziţie) şi patologice. 78.62. Factorii care favorizează întoarcerea venoasă. valori normale. vasopresina). Mecanismul de formare şi factorii de care depinde unda de puls arterial. REGLAREA CORDULUI ŞI VASELOR 80. LH. 86. 68. clasificare. Hormonii: definiţie. Unda de puls arterial: definiţie. reglare. 3 . reglare. 65. Mecanisme umorale de reglare cardio-vasculară: substanţe vasodilatatoare şi vasoconstrictoare. Reglarea circulaţiei coronariene (factorii de care depinde debitul coronarian). diametru şi suprafaţa totală de secţiune. Explorarea circulaţiei coronariene. SECTOR DE JOASĂ PRESIUNE 70. 67. Mecanismele intrinseci şi extrinseci de reglare a cordului.

Hormonii secretaţi de ovar: care sunt. Cuplarea excitaţiei cu contracţia la muşchiul scheletic. Ciclul capetelor de miozină. Cortisolul: roluri metabolice. 106. 103. Hormonii corticosteroizi – hormonii sexosteroizi: roluri. 108. reglarea secreţiei. 107. unde se secretă. Hipofiza anterioară: hormonii (STH. 99. anomalii ale secreţiei. 113. 105. reglarea secreţiei. MSH): roluri. 96. 98.94. reglare. Anomalii ale secreţiei de hormoni tiroidieni. roluri. reglarea secreţiei. Secusa şi tetanosul. reglare. Hormonii medulosuprarenalei: roluri. roluri. Hormonii tiroidieni. reglarea secreţiei. 95. reglare. acţiuni. 4 . Structura miofilamentelor subţiri din muşchiul scheletic. 112. Efecte secundare ale terapiei cu cortizon. 101. Structura miofilamentelor groase din muşchiul scheletic. anomalii ale secreţiei. alterarea secreţiei. receptori. Transmisia excitaţiei la nivelul plăcii motorii – structură. Tipuri de fibre musculare striate scheletice. Anomalii ale secreţiei de insulină. 116. 109. 111. Hormonii androgeni: care sunt. Utilizarea corticoizilor în terapie. Hormonii mineralcorticoizi – aldosteronul: celule ţintă pe care acţionează. Mecanismele oboselii musculare. 115. care sunt. Paratiroidele – hormonii secretaţi: acţiuni. 110. anomalii ale secreţiei. reglare. Reglarea secreţiei de hormoni tiroidieni. 114. Glucagonul: roluri. mediatori. Insulina: roluri metabolice. PRL. Fazele ciclului ovarian. roluri. 102. Reglarea secreţiei de insulină. 97. reglare. 104. efecte pe organe şi sisteme. 117. Metabolismul muşchiului – căile de sinteză ale ATP-ului. 100.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful