NIETZSCHE DESPRE EUROPA

IVANOVA NADIA VALENTINA
FACULTATEA DE STUDII EUROPENE

R.IS.E. I, GRUPA 3

FILOSOFIA UNIFIC RII EUROPENE

UNIVERSITATEA BABES ­ BOLYAI , CLUJ NAPOCA

fapt ce se va reflecta mai tarziu în gândirea sa filosofic . În acela i an. Lectura c r ilor lui Arthur Schopenhauer. ra ionalist i pozitivist . 1|Page i reprezentare") va constitui premisa ideatic a . în c utarea unei clime prielnice. unde va des vâr i operele Götzen-Dämmerung ("Amurgul idolilor") i Ecce Homo. c l tore te între Vene ia. În 1869. Înc din tinere e se confrunt cu problema credin ei în Dumnezeu i înclin spre ateism.NIETZSCHE despre EUROPA Friedrich Wilhelm Nietzsche "As little state as possible " (Friedrich Nietzsche. la numai 25 de ani. Studiaz la Universitatea din Leipzig. Heraclit i Empedocle (ce l ± au isnpirat în scrierea capodoperei sale Na terea Tragediei ). Din motive de s n tate abandoneaz înva mantul universitar i începând din anul 1879. Friedrich Nietzsche moare la 25 august 1900 la Weimar. Friedrich Nietzsche ini iaz o critic global a metafizicii occidentale i a valorilor dominante ale timpului s u. Torino. 1880) Friedrich Wilhelm Nietzsche ( 15 octombrie 1844 ± 25 august 1900 ) s ± a n scut într-o familie protestatnt . respinge principiile moralei curente (o "moral a celor slabi". Welt als Wille und Vorstellung ("Lumea ca voin voin ei sale filozifice. El denun preten iile tiin ei i ale filosofiei ra ionaliste de a reprezenta o cunoa tere "obiectiv " i cert . la sfatul medicilor. pe care o cere în c s torie. tat l s u fiind preot. în special pe reprezentan ii perioadei presocratice. este numit prefesor la Universitatea din Brasel i prime te ceta enia elvetian . În 1888 se mut la Torino. The Dawn. fiind îns refuzat. Studiaz filosofia antic greac . În 1882 o cunoa te pe Lou von Salomé. începe s scrie lucrarea sa capital Also sprach Zarathustra ("A a gr it ± a Zarathustra"). care va apare în 1885. valori întemeiate pe paradigma evolu ionist . a "turmei"). Nisa si Engadin.

a concep iei care predic supunere. finalitate. A adar. reprezint condi ia necesar pentru a l sa loc de afirmare celor puternici. la Nietzsche. Astfel. g sit-am voin de putere´. ca o sublimare apolinic a fondului dionisiac. pentru a asigura desf urarea ei oarb . a unor credin e i viziuni s dite în str fundurile spiritului uman. El consider c valorile care s-au impus de-a lungul istoriei sunt cele ale "renun rii". Nietzsche propune o reform radical . al m surii i al luminii ra ionale. opinii. adev r. "Oriunde am g sit via . Opera sa va fi un punct de 1 Geo Savulescu.). o "r sturnare a tuturor valorilor". domesticirea voin ei. Proclamând faimoasa sentin : "Dumnezeu a muri". devin opera ionale i relevante în cercetarea universului cultural. Relativismul axiologic al lui Nietzsche a avut un mare ecou în epoc dezbatere privind fundamentele. dar i dou orient ri stilistice. pentru a ie i din capcanele unei viziuni care neag via a. de voin a i a declan at o insondabil . În lucrarea Na terea tragediei (1871). El a pus arta în leg tur profund cu orient rile spirituale (valori) i cu tendin ele expresive (stiluri) ale diferitelor culturi. întucât "voin a de putere" ar fi sursa oric rei valori afirmative. pe care omenirea le-a proclamat drept "absolute". 2|Page . Arta greac antic este astfel v zut ca o sintez a celor dou tendin e. Împotriva acestei morale a celor slabi. credin e. Dintre operele lui Nietzsche men ion m: Na terea tragediei (1871). "Acest echilibru între ra iune i sentiment. în necontenit devenire. care duc la "deprecierea vie ii" în numele unor idealuri false. "iluzii" transformate în "idoli" etc. Arta este expresia unei energii l untrice. Apolinicul este orientat de principiul individua iei. operele de art arunc o lume de aparen e. Peste fondul ira ional al vie ii. se spune în A a gr it-a Zarathustra. în dependen de straturile profunde ale fiin ei umane. substan . tiin a vesel (1886). Un alt fel de nietzsche. Nietzsche este i un deschiz tor de drumuri pentru direc iile psihanalitice. este chiar existen a noastr "1. natura i valabilitatea valorilor. între logic i libertatea constrângerilor. de impulsul "dezm rginirii" i al ie irii omului din sine i din cadrele date (frameworks). conceptele de valoare i de stil dobândesc sensuri filosofice ample.afirmând c adev rurile i ideile noastre sunt "aprecieri". frumoase. iar dionisiacul este caracterizat de voin a de contopire cu fondul ira ional al vie ii i al lumii. liber arbitru etc. Eliberarea omului din c tu ele conven iilor sociale i emanciparea vie ii. autonomia con tiin ei. Punând arta. care se situeaz "dincolo de bine i de r u". mai ales muzica. Nietzsche "deconstruie te" i respinge conceptele fundamentale ale tiin ei i ale ra ionalismului occidental (cauzalitate. obedien a. încercând s le întemeieze pe reabilitarea vie ii i a voin ei de putere. aceste concepte definesc dou viziuni asupra vie ii (întemeiate pe valori diferite). Nietzsche a introdus distinc ia dintre "apolinic" i "dionisiac". Nietzsche las valorile umane f r un fundament transcendent.

centrul lumii. trimitea autoritarismul la muzeu i deschidea era civiliza iei populare. Etichetat înainte de a fi analizat în profunzime .i faca la rândul ei. cel care a denun at modernitatea cu miturile i utopiile ei. politic. ca urmare a promovarii de noi tehnologii. f cut de ei în i i de nest pânit atât datorit discrepan ei istorice dintre dezvoltarea politic i social a Europei Occidentale i R s ritene. în ea germinau for ele care anun au criza i completau o schimbare a situa iei. cât i datorit obsesiei puterii politice a celor mai puternice na iuni de pe continent. Primul R zboi Mondial nu a mai putut fi evitat. Nietzsche a fost victima unor interpret ri superficiale. tiin ific. Europa. Imigratorii nu au reu it nici ei sa mentina Europa în prim-plan. Chiar daca au reu it s surmonteze criza i s amâne conflictele latente. Criza european Europa a intrat în secolul XX cu o situa ie caracterizat de mari descoperiri tiin ifice de o extraordinar efervescen accentuat în filozofie i arte. cuplat cu cre terea substan ial a produc iei industriale a pus sub semnul întreb rii ordinea politic de la sfâr itul secolului. iar în ultimele decenii. tiin ific i politic al lumii i devine o simpla parte a rela iilor mondiale. stimulând dou mi c ri contradictorii: dezmembrarea organiz rii în Europa Centrala i R s riteana i constituirea de state na ionale. înc intelectual. Cre terea demografica i mai ales. a nivelului instruc iei în general. Nietzsche este revendicat ca un Aflat în dezacord profund cu spiritul dominant al timpului s u. apoi conflictele statelor na ionale europene . Europa devine un continent . îns . Nietzsche este unul dintre precursor de teoriile postmodernismului. Vechiul continent înceteaz s fie centrul intelectual. în cele din urm liberalii occidentali au fost prin i în re eaua unui sistem interna ional pe care nu au avut puterea s -l controleze. a fascismului i nazismului în centru. Noua putere economica i militar a riguroasei Germanii c uta s . de consolidare a domina iei în colonii. el însu i a protestat atunci când a constatat c ideile sale sunt utilizate în scopuri politice. Tema sa cardinal este reabilitarea subiectivit ii împotriva tiraniei pe care o exercit ra ionalismul i conven iile sociale.referin pentru gândirea secolului XX. care se perpetueaz pân azi. Revolu ia transporturilor. de relansarea produc iei industriale. loc în scena folosiri resurselor lumii. iar "numele Zarathustra este luat în gur de antisemi i". în acela i timp. Asocierea numelui s u cu teoriile rasiste i antisemite este îns nedreapt . Pozi ia lui sl be te i mai mult din cauza scindarii într-o mul ime de state 3|Page na ionale rivale i ascensiunii na ionalismelor i pe acest fond datorit victoriei Bol evismului în R s rit. era. cei mai controversa i gânditorii ai epocii moderne.

altele din contexte în care o putere european a încercat s ia sub control restul continentului ± ac iunile napoleoniene. întreprinde o reevaluare spiritual a occidentului european. aflat el însu i într-un moment de r scruce al spiritualit ii europene. la dictatura nazist i poate mai profund cu izbucnirea Primului R zboi Mondial. criza filozofiei i criza culturii. Paris. Nietzsche.i clarifice propria pozi ie ± pozi ie fundamental în raport cu istoria. 1965. Hegel vede în istorie o evolu ie ra ional ale c rei momente nu numai c vin unul dup altul ci i provin unul din cel lalt. din perspectiva filosofic ce o ofer propria sa concep ie. Fink. La rândul s u. i aceast împrejurare este cea care i-a obligat s . care au pus bazele filosofiei crizei europene a timpului nostru. apoi. Diferitele proiecte de unificare european elaborate în istoria Europei au rezultat din contexte diferite (unele din contexte în care rile europene erau amenintate din exterior ± de venirea spre Vest a musulmanilor. ea a fost sesizat i tematizat de Nietzsche i. Încercând într ± un uria efort s îmbr i eze întregul proces istoric al omenirii. de la început. Trebuie men ionat . Nietzsche reprezint "un teribil drum de interoga ie pe drumul determinat de c tre mo tenirea antic 2 i a dou milenii de cre tinism . Friedrich Nietzsche (1844-1900) r mâne una din întrup rile cele mai profunde. În numele acestei reevalu ri el las s cad o teri2 de istorie a celor doi mari E.pe care omul european se afl angajat pân în prezent" . Pentru destinul istoric al culturii europene moderne. 4|Page . În evolu ia gândirii europene din a doua jum tate a secolului trecut. Proiectul de unificare european cu care suntem contemporani i a c rui realizare este în curs a fost formulat în anii dou zeci în contextul unei crize profunde a Europei. Privit din punctul de vedere al evolu iei istoriei culturii europene. Din acest afirma ie Hegel trage o concluzie optimist ce d un sens pozitiv istoriei. Aceast criz este intensificat de apari ia mai multor crize. Criza porne te din Germania. Filosofic. el a adus o manier nou de filosofare. La philosophie de Nietzsche. preluat în termeni de Husserl i Heidegger. Pozi ia în care s-a situat Nietzsche fa de procesul istoric universal este înrudit cu cea a lui Hegel. marcat prin tranzi ia de la Republica de la Weimar. opozi ia ce exist în atitudinea fa gânditori. Les Editions de Minuit.structural conflictual i pierde pozi ia de centru al civiliza iei mondiale. precum : criza umanit ii europene . care î i are r dacinile în cele mai concrete fapte de via . iar altele din contexte în care organizarea interioar caracteristic Europei s-a pr bu it sau a fost perceput ca fiind în curs de pr bu ire ± reflec iile lui Nietzsche asupra culturii europene). mai liber în demersurile sale. criza tiin elor.

cu Nietzsche. i îndemnând omul la una din cele mai adânci conversiuni interioare din cele care au punctat existen a sa de pân Nietzsche apare în fa a majorit ii criticilor s i ca un genial diagnostician al decaden ei care a încol it în cadrul culturii europene. Potrivit diagnosticului dat de Nietzsche. Critica sa asupra formei contemporane a culturii este o critic a formei contemporane a umanului . încearc s reg seasc veritabilele exigen e ale culturii naturale. partea I 4 5|Page . Hegel nu a f cut altceva decât s perceap i s preia filosofic criza structural a modernit ii i s -i caute o solu ie într-o filosofie a reconcilierii opu ilor i o metafizic a spiritului absolut''4. Cluj. cronologic vorbind. Nietzsche i Hegel se confrunt cu faimoasa problem a ra iunii. comunicare. Mai întâi ra iunea fusese conceput ca i cunoa tere de sine conciliatoare. la Voin a de putere.Deasemenea. încât ea s poat interveni ca i echivalent al puterii unificatoare a religiei i s poat dep i scind rile modernului prin îns i for ele sale de impulsionare. o vor conduce într ± un punct mort. într-adev r. 1991. într-adev r. Nietzsche caut o cale. c filosofia lui Hegel a inaugurat discursul filosofic asupra modernit ii c ci. ''Odat cu intrarea lui Nietzsche în discursul modernului. el preia filosofic criza europenit ii i îi caut o solu ie într-o filosofie a supraomului i o metafizic a eternei deveniri. p. adic ale unei culturi care s modeleze i s formeze omul în totalitatea sa uman : corp-spirit.bil nega ie asupra prezentului dând peste cap tradi ii de vârst secular atunci. apoi."între aceast cultur actual i cultura de alt dat "3. pe drept. dar Nietzsche trage concluzii originale din criza în care a intrat îns i abordarea hegelian a ra iunii i îi schimb în mod fundamental optica. Dacia. caracteristic i modernit ii i europenit ii. pân la tiin a logicii. apoi ca apropiere eliberatoare i în sfâr it ca amintire desp gubitoare. în mod inevitabil. Nietzsche spune c organizarea interioar caracteristic Europei s-a pr bu it sau c este în curs de p bu ire. În reflectiile sale asupra culturii europene. 9 Andrei Marga. De trei 3 Ibidem. argumentare. Reflec iile filosofice de referin nutrite de criza european încep. de la studiile sale de început la Na terea tragediei i. se poate spune c Nietzsche inaugureaz discursul filosofic asupra europenit ii c ci. a c rui oper este piatra de temelie a discursului asupra Europei.''S-a spus. de la scrierile din tinere e la Fenomenologia spiritului i. Ed. Ra ionalitate. argumentarea se schimb din temelie. calea pe care se afl angajat cultura european este una sem nat cu numeroase erori care.

Der Philosophische Diskurs der Moderne. Nietzsche plaseaz Europa propriu-zis între manifestarea în con tiin a cultural a individualismului cultural i trecerea la democra iile de mas . Nietzsche nu a folosit acest concept al culturii europene ± singurul productiv în analize ast zi ± c ci. Analizele sale sprijinite pe cuno tin e de filologie. care se întind între Mozart i Beethoven i are purt tori de cuvânt pe Rousseau. ideea cre tin a persoanei. str pung prin noi interoga ii i cu o nou perspectiv filosofic general . istoria religiilor. Dar. ideea roman a justi iei. a contribuit la preg tirea acestei Europei. Shelley. p. chiar în eleas în optica filosofiei culturii. ca prim interogare de profunzime a crizei Ce este Europa cultural i în ce const specificul ei? Nietzsche are grij s nu confunde Europa cultural cu tot ceea ce se petrece în Europa. ideea modern a tiin ei. organizate în jurul cunoa terii ra ionalita ii lumii si a ra iunii. În aceast constela ie. filosofie. în cele din urm .ori a e uat aceast încercare de a forma conceptul de ra iune în cadrul programului unui iluminism în sine dialectic. care este v zuta drept ghid al ac iunilor oamenilor. Leipzig. cadrele universului cultural al Europei moderne i. Bergson6. reflec iile lui Nietzsche î i p streaz importan a istoric europene. lui Nietzsche îi r m sese doar alegerea între a supune. Ast zi putem argumenta c europenitatea cultural . Alfred Kroner. Suhrkamp. 1985. fragmentul 245 6|Page . ce începe în zorii secolului trecut. el devine precis când este vorba de originea culturii 5 Jürgen Habermas. Jenseits von Gut un Böse. 1935. înc o dat . 106-107 6 Nietzsche. Schiller. care. Destul de devreme Nietzsche proiecteaz asupra dialecticii hegeliene a spiritului absolut perspectivismul s u i pune în cauz istorismul hegelian prin istorizarea sa i recuperarea mitului. în untrul acestui concept al culturii europene. El identific Europa cultural cu "die gute alte Zeit" (vremurile bune). cadrele culturii socrato-platoniciene. Nietzschea pus criza european pe seama culturii intelectuale. Frankfurt am Main. istorice te. ra iunea subiectocentrat unei critici imanente i a renun a la acest program în întregime. specific Europei. Nietzsche s-a decis pentru a doua alternativ ± el renun la o revizie înnoit a conceptului de ra iune i se "desparte" de dialectica iluminismului''5. el nu are loc în cadrele filosofiei sale organizat în jurul delimit rii simbolurilor culturale. înseamn cel pu in patru idei ± ideea greac a individului. Chiar dac Nietzsche "urc " foarte sus în ordinea specula iei atunci când determin specificul culturii intelectuale europene.

devenit grobian. numind ± o Kranker sau Halbbarbarei. Nietzsche ne spune ca Europa este Äcultur greac . El a plasat Europa între Atlantic i Urali i a suprapus-o cu "acele popoare i fragmente de popoare care î i au trecutul lor comun în greci. ci a extins-o pân în Asia Mic . Colli und M. Montinari. Herkunft und Zukunft Europas. În cultura european . herausgegeben von G. Band 8. în ÄStudia Universitatis «Babe -Bolyai»³. el a ap rat ideea unui concept unitar al acesteia. 566 Nietzsche.europene. recunoscândo. Evident. Îns Nietzsche a adus Europei Occidentale critici severe. feniciene. romani. p. America este Ä ara fiic a culturii noastre³. romanizat. Ast zi este banal evocarea multiplelor resurse ale culturii europene i este un loc comun s spunem c acestea sunt Grecia antic (pân la un punct. r spândit cu for a printre popoarele necivilizate ± aceasta este istoria culturii occidentale"9. decorativ. Alfred Kroner. crescut din elemente tracice. 1935. cre tinismul. din filoelenism rezult o filosofie (Philosophentum): pe cât se crede în tiin . 8 9 7|Page . ea îns i o sintez ). dar. imperiu cre tin al acestora. Dar nu putem s nu-i recunoa tem lui Nietzsche meritul de a fi sesizat diversitatea. i ca ap r tor al Cât de departe se întinde Europa i care sunt frontierele ei? Nietzsche a promovat criteriul s u cultural i în conceperea Europei geografice. filoelenism al romanilor. apoi acceptat de cre tinismul sl bit ca tovar de drum în forma unei culturi decorative. iar Rusia este locul prin care ÄEuropa se revars înapoi spre Asia³. Roma antic . r mânând astfel o referin unit ii culturii europene întemeiat pe unitatea resurselor ei. evrei i cre tinism"8 . Nietzsche nu a redus Europa la partea ei occidental . elenism. fragmentul 215 Apud Manfred Riedel. Nietzsche a 7 Nietzsche. În optica sa. nuclee tiin ifice ce rezult în cele din urm din aceste elemente. la care. este vorba de Europa³7. Sämtliche Werke. 1. Menschliches. Allzumenschliches. spre deosebire de p rerea lui Nietzsche trebuie ad ugat Europa occidental modern . cre tinism purt tor de elemente antice. Leipzig. În ce const criza spiritual ? "Grecismul sl bit.

exist acum ceva ce tinde s foloseasc gre it acest nume.i schimbe firul gândurilor i s reflecteze la Äsine³. Modernitatea european . i mai adesea inoportun: într-atât s-a preschimbat el într-un loc de trecere i reflectare a formelor i întâmpl rilor str ine. i chiar în America. Jenseits von Gut und Böse. El si-a pierdut seriozitatea fa de sine. cu toate influen ele ei. un fel al spiritelor foarte strânse. 11-12 10 Friedrich Nietzsche: ÄDincolo de bine si de r u´. divagând spre vreun caz mai general. Importan a considera iilor 1991. creaz un anumit tip de personalitate ce se opune adev ratei naturi a omului ( "Restul de <<personalitate>> care îi mai r mâne i se pare omului obiectiv ca fiind ceva întâmpl tor. acesta fiind singurul domeniu în care d dovad de lips de fine e i de neglijen . El se constrânge chiar s mediteze asupra propriului s u chin: zadarnic! Gândurile sale au i pornit-o aiurea. adesea arbitrar. înainte de toate cu înclina ia lor de a vedea în formele vechii societ i de pân acum oarecum cauzele pentru toat mizeria i e ecurile umane: în acest caz adev rul ajunge s stea fericit cu capul în jos". în privin a acelor noi filosofii care se afirm trebuie s fie ferestre închise i u i încuiate.da. i nici timp nu are la îndemân : el e senin. Ele apar in. Editura Humanitas. iar a doua zi el tie tot atât de pu in ca i ieri cum s -si amelioreze situa ia. sau poate c resimte lipsa unor camarazi sau a unei companii. ci din lips de dexteritate i de aplica ie pentru grijile sale. numai c sunt neliberi. dar nu din lips de griji. fragmentul 44 8|Page . În Dincolo de bine i de r u concluzia lui Nietzsche este f r echivoc: "În toate rile Europei.11 Criza european este localizat . . Poate c îl chinuie vreo boal sau atmosfera în bu itoare i meschin în care este silit s tr iasc al turi de so ia i de prietenii s i. care vor oarecum contrariul a ceea ce se afl în inten iile i instinctele noastre ± f r a mai vorbi de faptul c ele. de Nietzsche în procesul personaliz rii. se în eal în privin a propriilor sale necesit i. Deja în Na terea tragediei el desf oar un motiv ce avea s devin ulterior clasic în abordarea culturii europene: democratiz rile în Europa duc la dependen a sporit a individului de realit i anonime. p. captive. c rora nu trebuie s li se conteste nici curajul nici moralitatea respectabil . scurt i r u. fl c i bravi i greoi. Încercând s .identificat mai profund decât filosofii genera iei sale semnele unei crize ce atinge chiar baza ei: în elegerea de sine a individului. pe care ± l preia în termeni datora i redescoperirii lumii presocratice. care ajung in final s ± l controleze. 1994. aceste fals numite «spirite libere» ± ca sclavi îndupleca i i confec iona i ai gustului democratic i ai «ideilor sale moderne». puse în lan uri. o face cu efort i nu arareori. fals. în cele din urm . " )10. celor ce niveleaz . cu to ii oameni f r solitudine. 11 Nietzsche. se confund lesne pe sine însu i cu altcineva.

a avea o i necesar optic în toate jiletcile ± aceasta doar condi ioneaz împrejurarea c un asemenea om exist în general"13. crede i ca i mine în via a dionisiac i în rena terea tragediei! Vremea omului socratic a trecut!. doar întrucât reu e te s arunce o lumin clarificatoare asupra personalit ii celui care a creat ± o. pe ce c i v d eu apari ia. În acest sens el scrie: "Noi 12 13 Nietzsche. i probabil eu fac ceva pentru a gr bi venirea ei atunci când descriu din vreme. ca scheme i pustnici. prieteni.. pe fondul înt ririi na ionalismelor.. c Europa noastr între fiii ei de mâine i de poimâine va avea asemenea camarazi vioi i temerari. c ci ve i fi mântui i! Înarma i-v pentru lupte grele. iar a tr i i a asuma acest viitor este tocmai ceea ce el nume te a fi un bun european. ± prin speran a c Europa va dep i conformismul nivelator ce o Semnele m re iei lor spirituale sunt imprimate în toate ac iunile lor de gândire i via i va redeveni terenul spiritelor libere i creative. cum a fost alt dat . Leipzig. a nu fi dezinvolt. Na terea tragediei 9|Page . opusul spiritului liber. Acesta este individul cu optic continuu condi ionat strict i. încet. încet. Nietzsche a abordat îns criza european din perspectiva reg sirii unit ii culturii continentului i a restabilirii spiritului liber. a opticilor partizane. care favorizeaz dezvolatrea unor anumitor structuri de personalitate. Alfred Kroner. a unui fanatic. Dar venirea acestui spirit liber este deocamdat blocat de proliferarea în Europa. Acestea nu sunt doar evenimente pe scena istoriei europene. ci structuri de via . a apar ine mereu i mereu partidului. Nietzsche exprim caracterizeaz în energie supraomeneasc . moralitate eroic . În Anti-Christ el este caracterizat astfel: "A nu vedea multe lucruri. Der Anti-Christ. În interpretarea lui Nietzsche.. intui ie genial . Allzumenschliches. Pentru Nietzsche Europa are cu siguran un viitor. venirea ei"12. este smuls de pe fundamentele "culturii socratice" i trecut pe cele ale "culturii tragice". În Na terea tragediei Nietzsche proclam : "Da.lui Nietzsche despre presocratici este una mai degrab de un ordin filosofic general: el însu i declar c o concep ie filosofic trebuie apreciat numai ca un document subiectiv de psihologie individual . Vorsede Nietzsche. Menschliches. deci. care se manifest acestea. dar crede i în minunea Dumnezeului vostru!"14. Eu o v d deja venind. Nietzsche pune proliferarea "fanaticului" pe scena european în leg tur cu dou mari procese hot râtoare pentru evolu ia Europei în ultimul secol: luptele pentru delimitarea statelor na ionale i luptele pentru a instaura socialismul.. "C asem n toare spirite libere ar putea s fie vreodat . fragmentul 54 14 Nietzsche. Acesta este trecut de Nietzsche prin perspectiva dionisiac . jocuri ale umbrelor: de aceasta m îndoiesc cel mai pu in. personifica i i conving tori i nu doar . Acum încumeta i-v s fi i oameni tragici. 1935. sub ce destine. presocraticii realizeaz o formul de umanitate integral .

se autodetermin existen ial si. mo tenirile Europei. fericirea unei înalte tensiuni.i aristocratul vine într-ajutor neferici ilor.Pentru Nietzsche a fi un bun european reprezint o sarcina grea. care creeaz valori. 1994. decaden produs de tipul de om nihilist: "m runt". al prea-plinului puterii. i anume aceea de a c l uzi procesul reg sirii de sine a Europei i de a-l duce înainte. 19-21 17 16 Friedrich Nietzsche: ÄDincolo de bine si de r u´. bogatele. în ÄStudia Universitatis «Babe -Bolyai»³. care reprezint o victorie a democra iei. dar aproape niciodat nu o face din mil .suntem. 1. Herkunft und Zukunft Europas. peste acest plebeism. p. "greoi". starea i patria"15. este posibil . tiinta Vesel . "mediocru". ca urmare a expansiunii tiin ei. con tien a unei avu ii dornice de a se d rui si cheltui: . în viziunea lui Nietzsche. ci mai degrab mânat de imboldul abunden ei de putere. p. cople itele. trebuie s se creeze o "civiliza ie superioar " bazat pe "aprofundarea cruzimii" (a onestit ii). "el (aristocratul) fiind acela care confer cel dintâi prestigiu lucrurilor. în forma unei uniuni europene. determin valorile. fragmentul 377 Apud Manfred Riedel. Editura Humanitas. El pre uieste tot ceea ce îi este propriu: o astfel de moral const în glorificarea sinelui. dar i a unit ii oamenilor ce tr iesc în Europa."17 15 Nietzsche. în acelasi timp. dar i cu convingerea c o unitate a continentului. Peste aceast vulgaritate european . Iar aceast reg sire de sine a Europei nu mai este posibil f r refacerea unit ii: a unit ii cunoa terii. "cumsecade". Solu ia este instituirea unei "aristocra ii"(care. cu un cuvânt ± i trebuie s fie cuvântul nostru de onoare! ± buni europeni. pentru c înainta ii no tri au fost incoruptibil leali cre tinismului. se poate concretiza un declin groaznic. ar trebiu s fie format din evrei) care. dar i abundent îndatoratele mo teniri ale mileniilor spiritului european: ca atare rezulta i i din cre tinism i îndatora i lui. Reflec iile lui Nietzsche se încheie cu temerea c în Europa. i tocmai pentru c suntem crescu i din el.³16 Concluzia general a filosofului este aceea c Europa sufer un proces de urâ ire. 1991. În prim-plan se afl sentimental bel ugului. care au adus credin ei lor voluntar drept jertf bunurile i sângele.26. 10 | P a g e . pe de o parte.

Dacia. trad. 2005  Andrei Marga.edi ie coordonat de Andrei Marga  Friedrich Nietzsche. p. Timi oara. 1991. Nietysche. Marcel Bas. 1997. Na terea tragediei. p. Editura Dacia. Les Editions de Minuit. comunicare. 1991. Herkunft und Zukunft Europas.26  FR. Nietzsche. Cluj. partea I  Apud Manfred Riedel. traducerea de Mircea Iv nescu. pp. Bucure ti. Dincolo de bine si de r u. Ra ionalitate. Editura Hestia. 1998  Friedrich Nietzsche. 1965  Edmund Husserl. Criza umanit ii europene i filosofia. studiu introsuvtiv de Vasile Mucs . Fink. Editura Humanitas. Editura Paideia. Boboc.BIBLIOGRAFIE  Andrei Marga. argumentare. Ed. Editura EFES.Na terea filosofiei în epoca tragediei grece ti. 11-60  Friedrich Nietzsche. Paris. Bucure ti. tiinta Vesel . în Opere complete. Cluj. Na terea tragediei. publicat pe internet in ianuarie 2002 11 | P a g e .Editura Meridiane. 1994. de Al. The United Europe as an antidote to a democratic nation-state in the ideas of F. 1978  Friedrich Nietzsche. în ÄStudia Universitatis «Babe -Bolyai»³. 19-21  E. fragmentul 377  Irina Bassina. 1998. Filosofia unific rii europene. 1. vol II. La philosophie de Nietzsche.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful