You are on page 1of 18

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

CREŞTEREA ECOLOGICĂ A ANIMALELOR

Profesor: David Mihaela Masteranzi : Iacob Ionela Ramona Rotaru Ioana -Alexandra Stoica Luminiţa Florentina

AN UNIVERSITAR 2011-2012 ~1~

Acestea includ combaterea mecanică a buruienilor în locul folosirii ~2~ . Ferma este locul în care procesul ecologic începe şi unde iau naştere produsele ecologice proaspete. păsărilor trebuie să li se asigure perioade de pauză între cele de ouat şi să fie ţinute în grupuri mici pentru a se stabili ierarhiile sociale care se produc în natură. solul fertil care rezultă din folosirea gunoiului de grajd şi din formarea unui sol în care materia organică acţionează ca agent de fertilizare. Mai mult. De exemplu. micşorează eroziunea solului şi pierderea de apă şi nutrienţi. Agricultura ecologică subliniază faptul că durerea şi suferinţa trebuie sa fie minime dea lungul întregii vieţi a unui animal. iar metodele de sacrificare sunt create să fie. De aceea.fără stres în concordanţă cu nevoile lor naturale. necesar ca practicile de management să fie adaptate fiecărei specii individuale. Există multe practici şi principii implicate în acest sistem. timpul de transport este strict controlat. Este. În cadrul acestui concept sunt câteva practici comune care includ: • Acces permanent la aer liber • Păşunat corespunzător pentru satisfacerea nevoile nutriţionale şi de comportament • Interzicerea legării permanente sau a izolării animalelor • Aşternut şi adăpost corespunzător • Densitatea mică a animalelor pe suprafaţa de păşunat • Eforturi pentru limitarea timpului de transport Un principiu ecologic general interzice de asemenea folosirea podelelor cu grătar pentru odihna animalelor.Creşterea animalelor este unul din domeniile în care aptitudinile fermierilor ce practică agricultura ecologică sunt foarte importante şi necesare. de înaltă calitate pe care le cumpăraţi de la supermarketul local. sau în fermele vecine. pentru a reduce nevoia de inputuri externe. Ei lucrează pe baza conceptului circuitului închis al agriculturii. Fermele înscrise în sistemul de agricultură ecologică nu numai că se bazează pe natură pentru producţia vegetală şi animalieră. rapide şi fără durere. Fermierii care practică agricultura ecologică fac tot posibilul pentru a obţine alimente din mediul înconjurător folosind sisteme cât mai apropiat posibile de cele existente în mod natural. porci etc.la vite. Un concept important în creşterea animalelor este crearea unui mediu corespunzător fiecărei specii. pe cât posibil. curcani etc. De exemplu. • Ciocurilor . de asemenea. • Coarnelor .la oi. fiecare fiind creată să ofere animalelor o viaţă confortabilă. Noul Regulament UE privind agricultura ecologică face referire directă la practicile de creştere a animalelor în mai multe puncte ale sale. Fermierii care practică agricultura ecologică încearcă să creeze armonie între natură şi oameni prin practici care necesită lucrări manuale şi care au în acelaşi timp un impact scăzut asupra mediului.la găini. Agricultura ecologică restricţionează tăierea sau scurtarea: • Cozilor . în aceeaşi fermă în care sunt folosite. în principiu. restaurant sau pieţele fermierilor. ele chiar fac parte din natură. faptul că îngrijitorii animalelor trebuie să posede cunoştinţele şi capacităţile de bază în ceea ce priveşte nevoile de sănătate şi bunăstare ale animalelor. precizând inclusiv. oi etc. inputuri cum sunt gunoiul de grajd şi nutreţurile ar trebui produse.

fermierii care practică agricultura ecologică se bazează de decenii pe practici agricole recunoscute. • să aibă constituţie robustă. cum sunt menţinerea sănătăţii efectivului de animale prin exerciţii regulate şi acces la păşune. albine. bazate pe principiile de bază ale agriculturii ecologice. fazani. iepuri. Dar dumneavoastră. • să nu fie exigente fata de furajele proteice de origine animala. găini. etc.şi în funcţie de aptitudinile şi cunoştinţele practice . prin sisteme de creştere liberă şi cunoştinţe ştiinţifice moderne. porumbei. suine. • sa aibă indicii foarte buni de reproducţie. depinzând de care abordare este mai potrivită cu sistemul său agricol.erbicidelor. curci. de asemenea. ovine. • Folosirea responsabilă a energiei şi a resurselor naturale • Menţinerea diversităţii biologice • Menţinerea echilibrelor ecologice regionale • Îmbunătăţirea fertilităţii solului • Menţinerea calităţii apei Fermierii care practică agricultura ecologică respectă animalele prin: • Promovarea sănătăţii şi bunăstării animalelor • Satisfacerea nevoilor de comportament specifice animalelor Pentru a atinge aceste scopuri. pe un amestec de respectare strictă a cerinţelor legale stabilite pentru folosirea siglelor şi etichetelor ecologice şi inovare în concordanţă cu particularităţile fiecărei ferme. ~3~ . Animalele care vor popula fermele ecologice trebuie sa aibă următoarele caracteristici morfologice: • să fie rase autohtone cu buna rezistenta la factorii locali de mediu. puteţi avea încredere că indiferent de metoda pe care el/ea o alege. din producţia ecologică. • să răspundă corespunzător la condiţiile extensive sau cel mult semiintensive de creştere. ca de exemplu monitorizarea nivelului nutrienţilor pentru a fi siguri că acesta este corect pentru o creştere optimă. • să poată asimila o furajarea variata.un fermier poate să aleagă una. De exemplu. o combinaţie a mai multor sau a tuturor acestor metode de creştere a fertilităţii solului. aceasta a fost creată pentru a fi în armonie cu natura şi benefică mediului. cabaline. incluzând leguminoase şi alte plante pentru îngrăşăminte verzi. bibilici. peşti. starea bună a solului şi respectul faţă de mediu sunt de o importanţă crucială pentru supravieţuirea oamenilor şi a animalelor. Nu sunt agreate in agricultura ecologica rasele intensive sau cele superspecializate. În acest cadru legal . melci. • noi născuţi sa fie viabili şi să aibă vitalitate. acvacultură. prepeliţe. Pentru fermierii care practică agricultura ecologică. şi prin aplicarea gunoiului de grajd sau a altor materii organice. gâşte. ca şi consumator. Practicile agriculturii ecologice se bazează. fecunditate şi prolificitate. Creşterea ecologică a animalelor Fermele ecologice de animale se pot înfiinţa pentru următoarele specii: bovine. rate. caprine. preferabil compostate. noul Regulament UE privind agricultura ecologică prevede că: Fertilitatea şi activitatea biologică a solului trebuie menţinută şi crescută prin rotaţia multianuală a culturilor. struţi.

furajarea extensiva. • purcei sub 25 kg. zgomote. Pot fi afluite in ferma ecologica: • pui de carne de 3 zile. Ultimele cifre Eurostat furnizate de Comisia Europeană arată că în anul 2005. Ca şi sistem de reproducţie se recomandă: reproducţia dirijată. aproape 31 milioane de hectare sunt folosite pentru producţia ecologică.7% din totalul terenurilor agricole. astfel încât să îşi poată comercializa produsele ca ecologice. În fermele ecologice se va ţine cont de tipul şi nivelul de producţie precum şi de comportamentul animalelor.Animalele din fermele ecologice trebuie sa fie rezistente la factorii naturali: legarea animalelor de pământ. cu dreptul de a purta una din siglele UE sau a diferitelor State Membre UE pentru agricultura ecologica. mulsul mecanic. La nivel mondial. bivoliţă sau alte animale. Rezultatul final al respectării acestor practici meticuloase este producţia de alimente proaspete şi gustoase. vită. pui sau porc.4% faţă de nivelul anului 2004.890 de ferme. • vitei şi mânji de 6 luni. capră.pentru a se asigura faptul că ei respectă cerinţele legale. de asemenea. accesul liber in exterior şi la păşune. supuşi unor inspecţii regulate ale fermelor agricole . ele sunt. De la 1 Ianuarie 2008. la momentul când Uniunea era formată din 25 de State Membre. însămânţările artificiale. cât şi incubaţia artificială. conform reglementărilor referitoare la producţia ecologică. • Ouă de găină. suprafaţa ecologică a fost de 4% din suprafaţa agricolă utilizată (SAU) în UE. tipul de legare. practicată în peste 633. Toţi fermierii din UE care practică agricultura ecologică sunt cel puţin o dată pe an. Conform studiului Lumea Agriculturii Ecologice 2007 (en) (World of Organic Agriculture). în 2005 erau 157. În prezent. ritmul de creştere. fermierii care practică agricultura ecologică vor trebui să furnizeze 100% hrană ecologică pentru bovinele la îngrăşat şi vacile de lapte. clasate după procentul din suprafaţa agricolă lucrată în sistem ecologic se află în Uniunea Europeană ~4~ . Principiile producţiei ecologice se aplică şi furajelor consumate de animalele crescute în sistem ecologic. obţinute de un număr mare de fermieri în multe zone ale UE. • Carne de miel. densitatea animalelor. Animalele de asemenea trebuie să fie rezistente la factorii artificiali de mediu: stand. • miei şi iezi de 45 de zile. Produsele ecologice au succes nu numai în rândul consumatorilor. prepeliţă sau alte păsări. incubaţia naturală la cloşcă. reprezentând 0. administrarea de furaje verzi. şapte din primele zece ţări ale lumii. ceea ce a însemnat o creştere semnificativă de 13. cum sunt: • Lapte de vacă. minimum 85% din furajele animalelor crescute în sistem ecologic trebuie să fie produse în sistem ecologic.852 de producători în sistemul de agricultură ecologică. Potrivit Eurostat. • puicuţe pentru ouat de 8 săptămâni.

o fermă zootehnică pentru creşterea a 40 000 porci produce aceeaşi cantitate de ape reziduuale cât o comunitate de 160 000 de oameni. în acelaşi timp. că dejecţiile animaliere produc o cantitate imensă de metan. şi de asemenea hrana trebuie să îndeplinească cerinţele nutriţionale pentru fiecare etapă de dezvoltare. a efectelor distructive asupra mediului şi a reducerii gradului de bunăstare a animalelor. furajele ecologice trebuie produse. Deoarece calitatea şi compoziţia furajelor ecologice este atât de importantă pentru producţia de carne ecologică şi a altor produse animaliere. În general. fermierii vor trebui să hrănească animalele cu furaje 100% organice pentru a-şi putea vinde produsele ca ecologice sau pentru a putea folosi sigla UE. cum sunt cele listate mai jos. animalele trebuie să aibă acces la ~5~ . actuala Regulament UE privind agricultura ecologică cere fermierilor din sistemul ecologic să folosească minimum 85% furaje ecologice în hrana animalelor. aceşti factori sunt strict reglementaţi. Respectând principiul folosirii resurselor de la faţa locului. de exemplu. pot fi folosite numai în anumite condiţii: • Materiale non-ecologice de origine vegetală • Materiale de origine animală şi minerală • Aditivi alimentari • Substanţe ajutătoare pentru pregătirea furajelor • Auxiliari de fabricaţie Fermierii care cresc animale în sistem ecologic cred că animalele tinere. cu preţul reducerii calităţii igienice a alimentelor. Creşterea animalelor în cadrul fermelor ecologice reprezintă o soluţie la aceste probleme. Principiile şi regulamentele ecologice impun. fiind o activitate legată de pământ. Bovinele şi ovinele contribuie cel mai mult la încălzirea globală. de preferinţă. cere ca furajele ecologice pentru animale să fie produse: • Din materie primă ecologică. Între timp. (un gaz cu efect de seră) şi pentru că cererea de carne este tot mai mare în întreaga lume.Fermierii care cresc animale în sistem ecologic le hrănesc cu furaje ecologice care ajută animalele să crească şi să producă. care pot fi folosite numai în cazul unei nevoi esenţiale sau pentru un scop nutriţional aparte. de asemenea. Zootehnia practicată intensiv a dus la creşterea cantităţii de produse de origine aimală obţinute. cum sunt viţeii sau mieii ar trebui hrăniţi numai cu lapte natural . fiecare kilogram de carne de vită produs contribuind cu 13 kilograme de emisii de carbon. Următoarele ingrediente sunt interzise în furajele ecologice: • Agenţii de creştere • Aminoacizii sintetici • Organismele modificate genetic (OMG-uri) Alte ingrediente. le îmbunătăţesc sănătatea şi bunăstarea. în afară de cazul când aceasta nu este disponibilă în formă ecologică • Cu o cantitate minimă de aditivi şi substanţe complementare de procesare.în funcţie de rasa lor. noul Regulament UE bazată pe regulile actuale.ideal de la mamele lor. iar fiecare kilogram de carne de miel produs cu 17 kilograme de emisii de carbon. S-a constatat. De asemenea. De exemplu. Iar de la 1 ianuarie 2008. şi. ca animalele crescute ecologic să aibă acces permanent la păşune în aer liber şi la furaje grosiere. se aşteaptă ca emisiile de metan să crească progresiv în următoarele decenii. chiar în ferma în care sunt crescute animalele.

a apelor de suprafaţă şi a celor freatice. Preferinţa pentru speciile şi rasele autohtone. lumina naturală se completează cu lumina artificială pentru a se asigura zilnic un maximum de 16 ore de luminozitate. Suprafaţa de odihnă este prevăzuta cu suprafeţe de culcare uscate şi acoperite cu aşternut de paie.suprafeţe de exerciţiu în aer liber. Sănătate Menţinerea sănătăţii şi bunăstării animalelor este unul din principiile cheie ale agriculturii ecologice. adaptabilitate la condiţiile locale şi rezistenţă la boli. bunăstarea sau igienă animalelor. ca de pildă antibiotice. pentru asigurarea calităţii produselor şi menţinerea practicilor tradiţionale de producţie (de exemplu. în scopul evitării păşunatului intensiv şi eroziunii solului. tăuraşi. Agricultura ecologică încurajează şi apărarea imunologică naturală a animalelor. În acest mod se reduce la minim orice formă de poluare a solului. astfel încât suferinţa animalelor să fie redusă la minim. curată şi uscată suficient de mare. tăierea cozilor. în scopul respectării cerinţelor de bunăstare a animalelor şi condiţiilor de igienă. Aceste operaţii trebuie efectuate la vârsta cea mai potrivită de către personal calificat. retezarea ciocurilor şi a coarnelor. Se folosesc măsuri preventive pentru a micşora riscul de boli şi dăunători. având o alcătuire solidă.). potrivite mediului din regiunea în care se află ferma. Numai în aceste condiţii este permisă castrarea fizică. Păsările trebuie crescute pe sol şi nu pot fi ţinute în cuşti. Alte metode de prevenire a bolilor includ: ~6~ . trebuie limitat pentru asigurarea unui sistem integrat între producţia animalieră şi producţia vegetală. Aşternutul poate fi constituit din paie sau din alte materiale naturale corespunzătoare. cu o perioadă continuă de odihnă nocturnă de cel puţin opt ore. hrănirea în exces a animalelor fiind interzisă. eleşteu sau lac. respectând cerinţele nutriţionale ale animalelor în diferite stadii ale dezvoltării lor. sănătatea şi bunăstarea animalelor se realizează în mare măsură. Acest lucru se obţine printr-un management adecvat şi atenţie sporită faţă de nevoile specifice fiecărei specii. tăierea dinţilor. porcii pentru carne. când condiţiile meteorologice permit. Ca şi în cazul culturii plantelor în sistem ecologic. se realizează cu furaje obţinute din agricultura ecologică. Practicile de îngrăşare sunt autorizate în măsura în care sunt reversibile în orice stadiu al procesului de creştere. Primul pas în asigurarea unei sănătăţi satisfăcătoare a animalelor crescute în sistem ecologic este alegerea rasei în funcţie de vitalitate. Furajarea animalelor. O parte din aceste operaţii se autorizează de organismele de inspecţie şi certificare. asigurând acestora: • Furaje adecvate şi de calitate ridicată • Exerciţii regulate • Acces liber la păşune şi păşunat corespunzător. Adăposturile animalelor trebuie să fie prevăzute cu o suprafaţă de culcare şi de odihnă confortabilă. iar numărul acestora pe unitatea de suprafaţă. fără recurgerea la inputuri sintetice. Numărul de animale se stabileşte în funcţie de suprafaţa disponibilă. claponi etc. nu trebuie efectuate sistematic în fermele ecologice. Operaţiile privind aplicarea benzilor elastice la cozile oilor. Păsările de apă trebuie să aibă acces la un pârâu. Pentru găinile ouătoare. din motive de siguranţa sau dacă ele urmăresc îmbunătăţirea stării de sănătate. este de mare ajutor în această privinţă.

81 zile. astfel că tratamentul veterinar uzual poate fi folosit pentru a se evita suferinţa animalelor atunci când homeopatia sau fitoterapia nu dau rezultate corespunzătoare. pentru buna sănătate a acestora.tratamente cu 'ierburi' folosind plante şi extracte de plante Sănătatea şi bunăstarea animalelor este primordială. atunci când folosirea produselor fitoterapeutice.Păstrarea unor condiţii adecvate de adăpost şi igienă • Menţinerea densităţii corespunzătoare a animalelor atât afară. homeopatice sau a altor produse este inadecvată. ~7~ . • tăierea cozilor animalelor. Pentru a obţine o carne de păsări mai calitativă se practică următoarele vârste minime de sacrificare a păsărilor: • pui . • tăierea ciocurilor şi coarnelor. cât şi în adăposturi atunci când trebuie adăpostite. • Practici în creşterea ecologică a animalelor În fermele de producţie ecologică.150 zile. ca de exemplu transplantarea de embrioni. • Fitoterapia . de exemplu în lunile de iarnă. de exemplu. înmulţirea animalelor trebuie să fie în mod natural dar se admite în anumite cazuri şi înseminarea artificială. inofensive pentru animalele respective.un tratament alternativ care foloseşte doze mult diluate de agenţi care produc simptome similare cu agenţii ce cauzează bolile. pe păşuni. pentru o igiena corespunzătoare şi o comportare mai umană. conţine. dar numai pentru o anumită perioadă şi numai după decizia Organismului de Inspecţie şi respectând nişte reguli stricte în scopul asigurării unor condiţii sigure. • raţe chinezeşti . Sunt interzise intervenţii chirurgicale. La creşterea ecologică a animalelor sunt interzise: • plasarea de inele elastice pe cozile mieilor. oricâte metode de prevenire s-ar lua ele nu pot opri îmbolnăvirile sau rănirile ocazionale ale animalelor. trebuie definite restricţii specifice legate de cursul tratamentului şi perioadele de aşteptare. • tăierea dinţilor. fermierii trebuie să ia măsuri rapide pentru ca suferinţa sau durerea să fie minimă şi animalul afectat să fie vindecat în cel mai scurt timp. iar în aceste cazuri. următorul punct: Bolile trebuie tratate imediat pentru evitarea suferinţei animalului. Tratamente recomandate de agricultura ecologică includ: • Homeopatia . • pui castraţi . stimulând organismul să se auto-protejeze de boli. preparatele medicinale veterinare alopatice sintetizate chimic inclusiv antibioticele pot fi folosite acolo unde este necesar şi în condiţii stricte. Animalele trebuie lăsate şi crescute liber.49 zile. Se admite legarea unor indivizi în anumite tipuri de grajduri.. Noul Regulament UE privind agricultura ecologică. nu trebuie legate. În astfel de cazuri particulare. Desigur că.

La transportarea animalelor până la abator. adăugate în furajele. Se interzice folosirea antibioticelor sau altor substanţe. produsele veterinar medicale sau alte substanţe pentru stimularea creşterii sau productivităţii animalelor. ~8~ .140 zile.70 zile. Se folosesc furaje. iar dacă furajele sunt cultivate în gospodăria proprie se admite un procent relativ până 60%. Furajele. furajele complexe. La alimentaţia păsărilor aportul furajelor din cereale şi furaje granulate este de cca.raţe domestice pentru muscus . Este interzisă folosirea calmantelor înainte sau în timpul transportării animalelor vii. Furajul pentru porci şi păsări mai conţine furaj uscat şi verde şi furaje complexe sau grâne însilozate. trebuie luate măsuri pentru reducerea stresului şi suferinţei. care nu sunt enumerate în actele legislative privind creşterea ecologica a animalelor. care satisfac necesităţile animalelor în diferite etape din dezvoltarea acestora.94 zile. • răţoi domestici pentru muscus . În fermele ecologice animalele se alimentează cu furaje. cocsidiostaticelor. • curci şi gâşte pentru copt . materiile prime pentru furaje. Substanţele minerale si microelementele. Animalele trebuie încărcate şi descărcate în mod natural. Cu permisiunea organismului de inspecţie conţinutul de substanţa solidă poate fi redus până la 50 % pentru o perioadă de trei luni de la începutul lactaţiei pentru animale pentru lapte. 65%. • Alimentaţia animalelor în sistem ecologic Alimentaţia animalelor crescute ecologic nu trebuie forţată.84 zile. fabricate după tehnologii speciale. respectând cerinţele medico-sanitare pentru o comportare umană cu animalele în timpul transportării. Este interzisă alimentarea forţată (de exemplu îngrăşare forţată a gâştelor pentru producere de ficat gras). se includ numai daca aceste au origine naturala sau sunt fabricate sintetic sub aceeaşi forma ca produsele naturale. În dozele zilnice ale animalelor ierbivore cel puţin 60% din substanţă solidă se asigură din furajul proaspăt. produse după metode ecologice.92 zile. uscat sau grâne însilozate. Înfiinţarea pajiştilor ecologice Factorul care condiţionează sporirea producţiei zootehnice este hrănirea raţională a animalelor pe baza asigurării unui volum sufiecient de furaje pentru fiecare specie de animale. fără folosirea unor stimulatoare electronice pentru deplasarea forţată a acestora. La hrănirea şi adăparea animalelor este interzisă folosirea antibioticelor. se folosesc la hrănirea animalelor daca la fabricarea lor nu au fost folosite organisme modificate genetic sau derivaţii lor. • bibilici . iar în perioada de alăptare animalele trebuie să consume numai laptele mamei. • raţe cu pene verde in cap . care stimulează creşterea sau productivitatea animalelor. Se admite 30% din furajul animalelor să fie produs pe terenuri în perioada de conversie. adausurile si alte materiale auxiliare.

O sursă importantă de furaje o constituie pajiştile temporare. valoarea covorului vegetal format din graminee si leguminoase perene. Alegerea speciilor in concordanta cu cerintele pedoclimatice joaca un rol important. Tinand seama de aceste considerente. fertilizat cu gunoi de grajd) si 980kg s. De exemplu la aplicarea unei doze medii de 30 t/ha gunoi de grajd se aduce în sol 150 kg azot. covorul vegetal peren devine rezervatie a biodiversitatii (suprafaţa de compensare ecologica) pentru flora si fauna grav afectate prin tehnologiile intensive practicate pe terenurile arabile din marile zone agricole. Structura amestecului a influenţat pozitiv continutul in proteina bruta a furajului. Productiile obţinute la coasa a doua variaza intr-un an nefavorabil intre1627 kg s. Integrat in structura culturilor din fiecare ferma. pe langa utilizarea ca resursa furajera. ~9~ . ceea ce ne arata ca in condiţii de seceta lucerna este una din plantele ce se adaptează relativ bine. Continutul mai redus de fosfor face ca sa se recomande ca odată cu gunoiul de grajd să se încorporeze in sol si 25-30 kg fosfor. din care fertilizarea are un rol important. In comparatie cu tehnologiile aplicate la alte culturi agricole.8%. Obţinerea unor producţii căt mai ridicate de furaje de pe pajistile temporare depinde în mare masura de speciile si soiurile folosite. cele 3 componente ale sistemului furajer (sistemul de cultura. 90 kg calciu. fertilitatea solurilor. Amestecul de graminee si leguminoase perene si fertilizarea au influenţat compozitia chimica a furajului.8 -15. prin tehnologii adecvate in covorul vegetal peren se poate realiza cel mai rapid si mai complex echilibru ecologic pe lantul trofic sol – planta – animal – om. In sistemul de agricultura durabila rolul covorului vegetal peren se amplifica. etc. care sunt capabile sa asigure funcţionalitatea lui. microelemente. producţia cea mai buna s-a obtinut la amestecul unde avem 60% lucerna . 60 kg fosfor. El cuprinde un ansamblu de mijloace de productie.la varianta (Medicago sativa 60% + Festuca arundinacea 20% + Dactylis glomerata 20%. nefertilizat). microorganisme. 180 kg potasiu. ca resursa naturala cu utilitate practica pentru om.u/ha . Dupa cum observam productii mai bune la amestecurile de seminte se obtinut in variantele ingrasate cu gunoi de grajd. de tehnici si procese tehnologice prin care se asigura corespondenta intre resursele de furaje (sistemele de cultura) si necesarul de hrana pentru animale (sistemele de crestere a animalelor). Asupra productivitatii si calitatii pajistilor actioneaza atat factorii naturali (sol-climaplanta) cat si factorii tehnologici. sistemul de furajare si sistemul de întreţinere a animalelor) se condiţionează reciproc si numai abordarea globala a sistemului in intregime permite elaborarea de solutii viabile. prin intermediul sistemelor de furajare (nutritie). Ca atare. fertilizat si nefertilizat.u/ha la varianta (Trifolium repens 60% + Medicago sativa 20% + Dactylis glomerata 10% + Festuca arundinacea 10%. care imbogateste solul in elemente nutritive. Aplicarea gunoiului de grajd pe pajişte este necesara deoarece acesta este un ingrasamant organic complet. de tipurile de amestecuri. eficienta practica si pastrarea echilibrului ecologic. capata conceptului de dezvoltare durabila. si peste 7000 kg materie organică. el dobandind valente de utilizare multifunctionala. Dintre amestecurile semănate. Sistemul furajer este conceput ca un sistem de informare si decizie. Cantitatea de proteina bruta a crescut odata cu mărirea cantitati de azot osciland intre 12. precum si mediu de conservare si ameliorare a peisajului natural specific. pentru care sunt necesare o serie de măsuri care să ducă la creşterea considerabilă a producţiei şi calităţii acesteia în următorii ani.

Animalele trebuie să provină din ferme ecologice. Exemple ferme ecologice 1) Creşterea şi exploatarea bovinelor în condiţii ecologice Condiţiile necesare pentru ca într-o fermă de bovine. • Bruna de Maramureş. cu constituţie robustă. 6 luni pentru vacile cu lapte. Variantele de amestecuri care se folosesc in infintarea pajistilor ecologice temporare sunt: • Trifolium repens 60%+Dactylis glomerata 40%. În procesul de creştere şi exploatare a bovinelor în condiţii ecologice se dis-ting două faze: 1. cu acces obligatoriu la păşune. din rasele autohtone cu rezistenţă crescută la factorii naturali de mediu. Introducerea din exploataţiile convenţionale nu poate depăşi 10% din efectiv. 34/17. cea naturală dirijată prin folosirea celor mai valoroşi reproducători din rasă. Mărimea fermei depinde de resursele furajere. conversia productiei vegetale in productie animala. indici de reproducţie foarte buni.In sistemele de agricultura durabila valoarea de utilizare a covorului vegetal reprezinta indicatorul sintetic de evaluare tehnica. capacitatea de compensare ecologica si eficienta economica a utilizarii multifunctionale.2000. Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv. întreţinere în sistem liber. faza de conversie. Conversia fermei convenţionale la ferma ecologică se face în doi ani pentru pajişti şi culturi furajere. • Limousine. • Trifolium repens 50%+Dactylis glomerata30%+Festuca arundinacea 20%. • Blonde d’Aquitane.04. de regulă. ~ 10 ~ . Reproducţia animalelor în zootehnia ecologică este. In continutul indicatorului valoare de utilizare se includ: randamentul covorului vegetal in substante nutritive pentru animale. clonarea sau animale obţinute prin inginerie genetică (organisme modificate genetic). • Charolaise. În România producţia ecologică este reglementată prin OUG nr.o bună viabilitate şi vitalitate a nou născuţilor. Este admisă însămânţarea artificială la vacilor dar nu se admit metodele biotehnologice avansate cum ar fi transferul de embrioni. Rasele de bovine utilizate în zootehnia ecologică în fermele specializate pentru producţia de lapte sunt: • Bălţata românească. • Medicago sativa 60%+Festuca arundinacea 20%+ Dactylis glomerata 20%. 12 luni pentru bovine de carne. să se obţină produse ecologice sunt stipulate în Reglementarea UE 2092/1991 şi caietele de sarcini elaborate în diferite ţări. Animalele folosite în fermele zootehnice ecologice trebuie să fie de preferinţă. fecunditate şi prolificitate ridicată. pretabile la creşterea extensivă sau semiintensivă. • Pinzgau de Transilvania. economica si ecologica a acestui component al sistemelor la care ne referim. gradul de reciclare a substantelor pe lantul trofic. dar nu se poate admite o încărcătură mai mare de 2 UVM/ha.

faza propriu-zisă de producţie ecologică.15%. ~ 11 ~ . unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără restricţii îl constituie grajdul închis în trei părţi. borhot de sfeclă. hidrogenul sulfurat optim . • furaje suculente formate din: siloz. nivelul fonic admis este maxim de 60 decibeli. dar pe zone limitate de depunere a dejecţiilor.5 ha/cap de vacă. sfeclă de zahăr. dar numai cu substanţe şi metode aprobate de legile în vigoare. iar furajarea cu furaje convenţionale se poate face cu maxim 10% din raţia furajeră. cu condiţia să fie asigurată suprafaţa necesară de păşune pentru întregul efectiv. sfeclă furajeră. Ventilaţia naturală trebuie să asigure schimbul normal de aer curent. • 10m2/cap la tauri. dovleac. Se vor respecta normele de suprafaţă astfel: • 6m2/cap la vaci.5 m/s. floarea soarelui sau produse secundare ale acestora. care. Microclimatul adăposturilor trebuie să asigure confortul optim: temperatura 5-25 0C. • indice de luminozitate 1/18 (1m2 de geam la 18 m2 de pardoseală). În adăpost trebuie să funcţioneze adăpători automate. adică 0. Adăposturile trebuie să corespundă cerinţelor fiziologice. în mod obligatoriu se tarlalizează şi se utilizează raţional deparazitarea spaţiului şi eliminarea rozătoarelor. Trebuie asigurată suprafaţa necesară pentru păşunat. igienice şi de producţie. • 1.1-0. Pardoseala să fie întreagă. orz. cu aşternut abundent. La păşune animalele trebuie ferite de insolaţii. este indicată să se facă direct în bazinele colectoare. Evacuarea dejecţiilor. curenţi de aer 0.02 mg/m.5-5m2/cap la tineret . borhot de spirt.25% amoniacul optim-absent.10-0. cartofi administraţi în întregime sau preparate. • furaje fibroase formate din: fân natural şi de legumoinoase de bună calitate.2. • norme de volum de aer: 25m3/cap de animal.01 mg/l. prin trecerea de la sistemul legat la întreţinerea în sistem liber. gazele nocive în limitele admise: dioxidul de carbon 0. unde condiţiile climatice permit. care nu îngheaţă iarna. cu aşternut bogat dar se admite şi pardosea din grătar. acceptabil între 0. limita maximă 0. Furajele folosite sunt: • amestec uruială de porumb. grâu. • clădirea. • produse secundare formate din: tăiţei de sfeclă. umiditate 55-75%. lumina 60-70 lucşi cu o durată maximă de 16 ore pe zi. animalele pot fi crescute libere. În faza de conversie întreţinerea animalelor se face în adăposturile existente. În faza de producţie ecologică este obligatorie respectarea riguroasă a condiţiilor ce stau la baza zootehniei ecologice astfel: • spaţiu corespunzător. fără adăpost.04-0. Spaţiul corespunzător. Animalele trebuie să aibă acces liber în padoc iar priponitul la păşune este interzis. unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără nici o restricţie. • acolo. aproximativ 120-150 m3/cap de vacă/oră. ploi reci cu vânt puternic şi grindină. iar la locurile de odihnă să se asigure aşternut suficient. trebuie să asigure parametri optimi corespunzători. Adăpostul trebuie să aibă legătură cu spaţiile de hrănire acoperite şi să fie legat cu un coridor cu pavaj solid de păşune sau padocul pentru plimbare. deschis spre sud. prin structura şi construcţia ei. în număr corespunzător cu efectivul de animale. admisibil 0. Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice.absent.

a unei case care va gazdui un cabinet veterinar precum si locuinta celor ce vor lucra aici. Îngrăşămintele utilizate pentru fertilizarea păşunilor nu poate depăşi echivalentul a 170 kg azot/ha/an. Ferma de bivoli va ocupa o suprafata de aproximativ 1. Toate aceste furaje trebuie administrate în raţii furajere echilibrate. iar in viitor se va construi si o unitate de prelucrare a carnii si laptelui. Această cantitate să nu fi fost depăşită în ultimi 3 ani. studiile au aratat ca laptele organic contine nivele mai mari de nutrienti si vitamine fata de cel non-organic. De asemenea. 3) Ferma ecologica de vaci cu lapte Tot mai multi oameni din Uniunea Europeana cauta produsele lactate bio pe rafturile magazinelor. 2) Ferma de bivoli prin proiect transfrontalier Primaria Pecica. • asigurarea locului de odihnă şi umbră.8 hectare iar proiectul este conceput pentru un efectiv initial de 10 animale si care vor avea la dispozitie 10 hectare de pasune naturala. de o deosebita importanta fiind acizii grasi esentiali omega-3. Cele mai importante principii ce trebuie respectate în timpul păşunatului sunt următoarele: • parcelarea păşunii. In cadrul fermei se are în vedere construirea unui grajd pentru adapostirea animalelor pe timpul iernii. • asigurarea cu apă pentru adăpat în permanenţă. vitamina E si precursorul vitaminei A. Oamenii acestia cred ca alimentele bio sunt mai sanatoase si mai gustoase. paie de cereale. Se doreste ca prin aceasta investitie sa se dezvolte turismul din localitate. Aceste credinte ale consumatorilor sunt confirmate in ultima perioada de o serie de studii stiintifice care confirmă superioritatea produselor bio (organice) asupra celor non-organice din punctul de vedere al impactului pe care-l au asupra starii de sanatate. sa revigoreze flora originara din Parcul Natural Lunca Muresului iar ferma de bivoli sa devina o atractie pentru intreaga zona”.Valoarea proiectului este de 632 mii euro si face parte din Programul de reabilitare a biotopelor de saratura si de apa pe terenuri ocrotite prin cresterea si folosirea speciilor autohtone. locatia aleasa fiind in vecinatatea Parcului Lunca Muresului.coceni de porumb. In general. si antioxidantii luteina si zeaxantina se gasesc in cantitatii mai mari in laptele provenit de la vacile ~ 12 ~ . impreuna cu primaria localitatii Mórahalom de langă Szeged a depus un proiect comun pentru infiintarea unei ferme de bivoli la Pecica. prin pasunat. Păşunatul animalelor ecologice nu se poate face alături de alte animale din aceeaşi specie dacă nu sunt crescute după norme ecologice. • asigurarea densităţii corespunzătoare a animalelor. „Proiectul isi propune.

Inca din 1991. Beneficiile nutritionale ale laptelui bio pot fi explicate prin furajarea pe care o au aceste animale. dupa cum se stie. dar se exclud produse OMG (organismele modificate genetic). pasune. vacile din fermele non-organice sunt hranite cu concentrate de cereale. Esenta unei ferme bio sta in legatura stransa dintre sanatatea solului. in geneza tulburarilor aterosclerotice ale omului. Minim 50% din furaje trebuie sa provina din ferma. trebuie sa fie ecologic in totalitate: animale. ~ 13 ~ . Sanatatea animalelor Lupta impotriva bolilor se face in principal prin metode fitoterapeutice si homeopatice. mai cu seamă acid alfa-linolenic. dar se poate admite o incarcatura mai mare de 2 UAM/ha. Conditiile necesare si suficiente pentru ca intr-o ferma sa se obtina lapte certificat ecologic sunt stipulate in Reglementarea UE 2091/92 si caietele de sarcini elaborate in diferite tari. Vacile trebuie sa aibe acces obligatoriu la pasune iar intretinerea are loc in sistem nelegat. sanatatea animalelor si sanatatea omului. Silozul este limitat la 50% din substanta uscata a ratiei zilnice. pentru a asigura prospetimea alimentatiei. ca jumatate din acest furaj sa fie produs in ferma respectiva sau in apropierea ei. pe cat posibil. In fermele ecologice de crestere a vacilor de lapte tehnologia de crestere se realizeaza in regim extensiv. Introducerea animalelor (vaci si juninci) din fermele neconventionale nu trebuie sa de paseasca 10% din efectivul total. Cel mult 10% dintre concentrate pot provenii din fermele convintionale. in special porumbul si suplimente nutriţionale. acesta fiind un element implicat. In fermele ecologice de vaci cu lapte. intrucat pentru fertilizarea solului se utilizeaza preponderent si obligatoriu dejectiile animaliere si resturile vegetale. culturi furajere. sa constatat o scadere a nivelului acidului palmitic in laptele organic. In Romania productia ecologica e reglemetata prin Ordonanta de Urgenta 34/2000 si altele pe care le gasiti in AGRICULTURAE > Informatii > Legislatie. iar concentratele sunt limitate la 30% din ratie. O creştere de 3 ori a nivelului de acid alfa-linolenic a fost observata in lapte atunci cand vacile au mancat nutret pe bază de trifoi rosu fata de alimentatia acestora cu grane însilozate. Provenienta vacilor de lapte Vacile trebuie sa provina din gospodarii care practica agricultura ecologica. fluxul tehnologic si interventii eco. Ele au o alimentatie naturala intr-o masura mai mare. Taurii de reproductie pot fi procurati din gospodarle conventonale daca dupa cumparare sunt furajati conform regulilor ecologice. se recomandă. aceasta din urma ca o consecinta a primelor doua. In plus. Se va respecta cu strictetelista furajelor. aditivilor.din fermele bio. constand in iarba proaspata sau furaje verzi si uscate. In plus. aceste consuma mai mult trifoi rosu si produc un lapte cu continut crescut de acizi grasi polinesaturati. Alimentatia Aceasta trebuie realizata in primul rand prin furaje si concentrate cultivate ecologic. Concluzia este ca lucerna si trifoiul rosu pot sa imbunatateasca serios continutul in acizi grasi polinesaturati din laptele organic. zootehnia capata un rol esential. alte furaje administrate. substituientilor si adausurilor admise. Spre deosebire de acestea. In agricultura ecologica. Pentru ca o ferma sa produca lapte atestat ecologic. Marimea fermei depinde de resursele furajere. exista o directiva a Uniunii Europene care impune o cota de 60% din dieta zilnica a unei vaci care sa fie compusa din iarba proaspata sau conservata.

2%). ecornarea si taierea cozii. • germeni patogeni: absenti. vitalitate si productii mixte. Se prefera intretinerea nelegata.70 de lucsi. • NTG/ml: sub 50 000 de germeni. igienice si de productie. • aeromicroflora redusa. • pesticide: absente.6 % + 3. cca 120-250 mc/cap de vaca si ora. Laptele bio trebuie sa fie un lapte cu zero defecte de calitate. • umiditate 55-75%. lumina 60 . • micotoxine: absente. igiena mulgaorilor. • metale grele: absente. Este interzis orice manipulare genetica ca transplantarea de embrioni ori clonarea. Adăpostirea şi confortul animalelor Principiul de baza in zootehnia ecologica este apropierea animalelor de mediul natural. Microclimatul adapostului. • numar celule somatice < 250 000/ml. Priponinul animalelor pe pasune este interzisa. Pardoseala trebuie sa fie intreaga cu asternut bogat. Se acorda importanta maxima insusirilor calitative ale productiei si nu celor cantitative. tehnologic. incluzand sanatatea si igiena glandei mamare. Animalele trebuie sa aibe acces la padoc. • la pasune animalele trebuie ferite de insolatii. Laptele ecologic trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri de calitate: • substante utile: 7% (grasime 3.5m/s.0. indici buni de reproductie. Adaposturile trebuie sa corespunda cerintelor fiziologice.18%. Se admite si gratar pe zone limitate de depunere a dejectiilor. a aparatelor si vaselor de muls. • curenti de aer 0. 10 metri patrati/cap de taur. Asta inseamna ca laptele corespunde deplin la toate criterile de calitate. ploi reci cu vant puternic si grindina.senzorial si psiho social. specializat si orientat spre productii epuizante. Se promoveaza rasele si metisii autohtoni. 25 metri cubi/cap (volum). • lipoliza: sub 0. • ventilatia naturala trebuie sa asigure schimbul de aer curat. Acesta trebuie sa ofere confort astfel: • temperatura 5-25 grade C.1. Laptele se recolteaza in perfece condiii de igiena. racirea lui imediata. La igienizare se vor utiliza numai mijloace si procedee admise in zootehnia ecologica. sanitar. • inhibitori: absenti. aplicarea de metode si tehnici care respecta tehnologia normala a animalelor.Medicamentele de sinteza sunt limitate numai pentru a salva animalele sau a evita suferintele lor. Se vor respecta normele de suprafata si de volum: 6 metri patrati/cap de vaca. Zootehnia ecologica nu agreaza materialul biologic excesiv de modelat genetic. 1.respectiv nutritional. cu mare rezistenta naturala. • gazele nocive in limitele admise.5-5 metri patrati/cap de tineret. • spori butirici < 1000/l. ~ 14 ~ . bacteorologic. cu o durata maxima de 16 ore/zi. Sunt interzise mutilarile de orice fel dar pot fi aprobate castrarea.

Porcul este în căutarea hranei mai tot timpul. In zootehnia ecologica nu se admite aplicarea concomitenta a tehnologiei conventionale si ecologice pe efective aflate in acelasi adapost. Porcii sunt crescuti in padure si pasunea invecinata. auditul si atestarea fermelor ecologice si a laptelui bio. Monitorizarea. Ferma produce si multe lactate iar zerul este folosit in hrana porcilor. carnea de porc este minunat de gustoasă. cum ai vrea să-ţi petreci viaţa ta? Cu un inel în nas. calitatea comerciala optima. Sunt separati pe sexe deoarce in ferma Nature's Harmony nu se face castrarea. in aer proaspăt. Doar dacă ea provine de la un porc . La ferma „Nature's Harmony” porcii din rasa Ossabaw Island au aceste conditii deosebite. un porc care merită condiţii de bunăstare în armonie cu natura. solul si ploaia fac sa creasca iarba. se face separarea masculilor de femele prin padocuri mari. consumand ghinda si radacini.radionuclizi: in STAS. porcii din ferma asteapta cu nerabdare zerul. Condiţiile de libertate sunt necesare atât pe păşune cât şi în pădurea de stejar. Credem că nu cerem prea mult... Fermierii spun ca nu exista carne de porc mai gustoasa ca a lor. astfel încât să nu poţi să râmezi? Întrun stand de gestaţie ca să nu te poţi întoarce şi să stai împreună cu purceii tăi? Pe ciment? Castrat la numai o zi. se fac dupa metodologice agreate de legislatia in vigoare • • • 4) Purceii crescuţi în mediul lor natural Dacă ai fi purceluş. ~ 15 ~ . fără nici o anestezie? Să recunoaştem. conditii senzoriale normale. Porcii petrec tot timpul lor afara. si sunt liberi sa pasca. Ele se reproduc perfect de bine fara ajutorul fermierului. Daca clientii fermei asteapta cu nerabdare branzeturile delicioase. In aceeasi zona impadurită. hrănitoare şi o importantă sursa de proteine. trifoi si fan de pe pasune. O jumate de hectar de teren este deajuns pentru a amenaja un asemenea loc pentru cresterea extensiva a porcilor. In acest loc scroafele isi fac singure cuib propriu si nu au nevoie de colibe de fatare sau alte prostii de genul acesta. unde găseşte ghinda. Ferma Nature's Harmony se bazeaza pe frumoasele cicluri de viata din natura: • Soarele. Purceii sunt intarcati natural de mama lor la doua luni. Se bucura de un regim alimentar variat compus din iarba proaspata. In ferma Nature's Harmony nu se utilizeaza antibiotice sau hormoni de crestere artificiala.

Toate aceste produse folosite in hrana gainilor ouatoare. • hranitori si adapatori suficiente. aer. premixurile vitamino-minerale. Totusi pentru a nu sta prea inghesuite ar fi de recomandat ca hala sa fie de 540 mp. Din lapte se prelucreaza branzeturile. Spatiul exterior este prevazut cu umbrare si garduri mobile. praf. Spatiul interior este prevazut cu ferestre pentru lumina si trape de iesire in exterior pe timp favorabil. Trebuie respectate cu strictete anumite conditii privind: alegerea locului. Spatiul exterior este format din padoc si pasune. alte gaini. cocosi.Vacile pasc iarba. Iar vacile fertilizeaza organic tarcurile vechi si pasuneaza iarba proaspata din noile tarcuri de pasunat. • 400 cuibare confectionate din lemn. Produsele alimentare certificate ecologic nu trebuie sa contina: urme de substante chimice. etc. de natura vegetala. In primul rand se izoleaza in spatiu ferma. Popularea fermei se face cu puicute de 14 saptamani si vor parcurge o perioada de 8 saptamani de conversie pana la inceperea ouatului. recunoscute de UE. metale grele. Furajul combinat este alcatuit din cereale. Suprafata formata de padoc si pasune este de 10 000 mp. De asemenea spatiul din interior trebuie sa raspunda urmatorilor nevoi ale gainilor: asternut. In sistemul ecologic se respecta cerinta de maxim 6 pasari la metru patrat. ~ 16 ~ . • o platforma de 180 mp de colectare a dejectilor. prevenirea bolilor. conversia. in sistem ecologic. furajarea. In hrana gainilor crescute ecologic sunt introduse produsele bio. spatiul respectiv se ingradeste. hrana. ciugulitul. antibiotice. amenajarea adapostului. Amenajarea adapostului. apa. Acolo unde iarba a fost consumata complet. • 180 mp de asternut din rumegus si nisip. sarurile minerale. pesticide. Fermierul recolteaza laptele. Daca dorim sa crestem 2000 de gaini ouatoare si 100 de cocosi vom avea nevoie de o hala de minim 350 mp.Principalele miscari pe care gaina le va face in spatiul interior sunt: racaitul. tine seama de exigentele sporite ale zootehniei ecologice. • • • • • 5) Cresterea ecologică a gainilor Tehnologia de crestere ecologica a gainilor. zburatul. Materiile prime de baza. hormoni. sunt purtatoare de certificate ecologice eliberate de organismele internationale in domeniu. sunt procurate din tara iar premixurile biologice din import. se iriga iar gainile sunt dirijate spre locul cu iarba proaspata. nisip sau pietris. luptatul.Spatiul interior are functionalitate permanenta pe orice anotimp si este prevazut cu: • 400 de locuri de cocotat. inspectia si certificarea produselor. Fermierul recolteaza zerul. Zerul este o hrana ecologica pentru porci.

info/zootehnie/1118-Alimentatia%20animalelor%20in %20sistem%20ecologic.dolceta. se vor izola pasarile bolnave.html 11) purceii-crescuti-in-libertate-.se controleaza circulatia in ferma si se face dezinfectia la intrare.europa.europa.ro/index.ro/index.eu/agriculture/organic/animal-welfare/feed_ro 2) http://ec. se va face igiena permanenta a asternutului.html 8) http://www. dezinsectiile si deratizarile. Bibliografie 1) http://ec.gazetadeagricultura.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/1129http://www.agriculturae.gazetadeagricultura. De asemenea se vor evita stresurile accidentale.eu/agriculture/organic/animal-welfare/husbandry_ro 5) http://www.agriculturae.europa. se va face parcelarea si rotatia spatiilor de acces la iarba verde. Prin accesul la pasune si aer liber.eu/agriculture/organic/organic-farming/what-organic/the-farm_ro 4) http://ec.html 10) http://www.info/zootehnie/1118-Alimentatia%20animalelor%20in %20sistem%20ecologic.agriculturae.html 12) .ro/index.gazetadeagricultura. precum si dezinfectiile repetate.info/zootehnie/1332-practici-in-cresterea-ecologica-a- animalelor.html 9) http://www.eu/romana/Mod5/Cresterea-animalelor.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/304~ 17 ~ ferma-de-bivoli-prin-proiect-transfrontalier.europa.eu/agriculture/organic/home_ro 7) http://www. se asigura intarirea rezistentei generale si a imunitatii naturale la gaini.europa.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/925http://www. precum si prin consumul de vitamine naturale.eu/agriculture/organic/animal-welfare/health_ro 3) http://ec.html 6) http://ec.

html 16) 17) http://ec.infiintarea-pajistilor-ecologice.html ~ 18 ~ .eu/agriculture/organic/animal-welfare/health_ro http://www.ro/cresterea-si-exploatarea-bovinelor-in-conditii- ecologice_483.ro/index.rodulpamantului.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/65http://www.agriculturae.html 13) http://www.agriculturae.html 14) cresterea-ecologica-a-gainilor.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/284- ferma-ecologica-de-vaci-cu-lapte.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/16http://www.ro/index.html 15) cresterea-ecologica-a-animalelor.agriculturae.ro/index.europa.