You are on page 1of 21

Somaj

Somajul Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiil tuturor tarilor. Notiunrea de somaj provine de la cuvantul ³chomage´ din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca ³cauma´ care insemna ³caldura mare´ din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. 43512yyk96tig2c Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul, daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului. Piata munciinu functioneaza, ca opiata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative (patronat, sindicate) si a raportului de forte dintre acestia. Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate de guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocpare (deplina) a populatiei active cat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini, realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape

imposibila, declarand ca este satisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%. Conform ³Biroului International al Muncii´ este somer orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii: yi512y3496tiig -este apt de munca; -nu are loc de munca; -esta disponibil pentru o munca salariata; -cauta un loc de munca. In Romania, Legea nr 1/1991 republicta cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor, desi nu se fac precizari in lege reiese ca,varsta este de peste 16 ani. Somajul afecta, in martie1994 tinerii in varsta de mai putin de 24 de ani, femeile,absolventii de invatamant profesional, tehnic de maestri si liceal, locuitorii din mediul urban (cu exceptia municipiului Bucuresti) si pe cei care nu au lucrat niciodata sau care au fost concediati dintr-o intreprindere a industriei prelucratoare (textile, constructii de masini etc). O persoana care, fara sa se tina seama de efectele structurale, cumuleaza aceste caracteristici este denumita in genere ³somer-tip´. In ce priveste structura pe sectoare, dupa toate aparentele, populatia ocupata este pupraestimata in mediul rural prin indrumarea acestor ajutori familiari. Dimpotriva, industria, localizata in zonele urbane, a concediat 10% din angajati, in conditiile cresterii productiei cu 1,3%. Aceste concedieri corespund mai mult surplusului de forta de munca decat unor reale transformari structurale. La ora actuala se remarca ca o rata de activitate feminina ridicata in comparatie cu multe tari vestice 57,2% fata de 71,2%, pentru barbati. Totusi, femeile si barbatii nu au comportamente similare pe piata fortei de munca, femeile au statutul de ajutori familiali in proportie de 24% fata de 7,4% la barbati. Somerii, in proportie de 52% iau contact cu prietenii, rudele, colegii, sindicatele pentru a gasi o slujba sau iau direct legatura cu patronii (45%). Abordarea directa este deci preferata de catre solicitantii de locuri de munca, lasand la urma oficiile de forta de munca sau anunturile la ziare. Bucurestenii sunt mult mai inclinati (in raport cu provincia) sa inceapa o astfel de activitate (pe cont propiu, urmare a institutionalizarii proprietatii private) 9,3% dintre ei se gandesc sa se aseze pe propiile picioare. Mai mult, este nevoie de un capital pentru a putea incepe o afacere, si, se pare ca bucurestenii au mai des acest capital.

6 15.1994 11.1% 10% 9% 8.1% 9. ca rata a somajului.5% 4. calculata sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor si populatia ocupata.28.3 16.1993 9.4% 9.4% 5% 4% 5.4% 10.34 12.2 14.1 15. anul trim I II III IV 1990 1991 1992 1993 1994 1995 3% 3% 3% 3% 3.5 1.Amploarea somajului in Europa Centrala si de Est 04.5% .1994 ROMANIA BULGARIA CROATIA UNGARIA LETONIA LITUANIA POLONIA SLOVENIA 11. ceea ce se poate exprima: a)absolut.8 6.6% 11% 11% 11% 11.3 16 13.1 04. b)relativ.7 03.3% 9.06.5% 7.4 Sursa ³Cotidianul´ 10.2 5.3% 9. ca numar al somerilor.2 6.4 16 15.1994 Somajul se caracterizeaza prin: 1. iar alteori ca raport inre numarul somerilor sipopulatia activa sau disponibila.2 16.2% 3.3% 9.Nivelul la care a ajuns.4 11.

2) Intensitatea cu care se manifesta. nivel de calificare. Dupa durata c. Dupa nivel: . perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normala a muncii. daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial). rasa etc: Criterii de caracterizare: a. sex.relativ .A rata naturala a somajului este de 5% fata de 4% cat era la inceputul anilor 1970 si 3% dupa cel de-al doilea razboi mondial.rata b.U. Structura : -rasa -sex -varsta -calificare -domeniu de activitate -grad de pregatire Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese : I. . cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munca. 4) Structura sau componenta pe categorii de varsta. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate II. 3) Durata.absolut ± numar . dar inactive. in conditiile unei cereri de munca inferioare.In S. acestei cresteri.

e)somajul sezonier. Exista o evolutie ciclica evidenta o somajului. cauzat de crize si conjuncturi defavorabile. strunturala si alte caracteristici. Agricultura constructiile si turismul sunt in mod special vulnerabile la variatiile sezoniere.Somajul pe termen lung (persoanele aflate in somaj de peste 6 luni) . Numarul lor poate fi redus prin fluxuri mai bune de informatii ( punand la un loc posturile vacante si pe someri) si prin instruire. derminat de modificarea structurii economiei pe activitati. f)somajul rezidual. Exista intotdeauna persoane care isi schimba locul de munca si sunt inregistrate temporar ca someri. Cel de-al doilea proces genereaza somajul datorita starii economiei care prin nivelul dezvoltarii dinamica. Pe masura ce creste. sau mai scurte. in functie de cauzele directe care il determina. Cand nu mai exista forta de munca disponibila ( cand se atinge rata nornala a somajului) cererea devine generatoare de inflatie sau de importuri. dintre care se mentioneaza : a) somajul ciclic sau conjunctural. Somajul in tarile industrializate a inceput din nou sa creasca la inceputul anilor 1990. d)somaj de ³fictiune´. Acesta este nucleul format din oameni care in mod virtual sunt de neangajat. atingand o medie de 8% din forta de munca in 1995 (mai mult decat dublul ratei medii din anii 1960). ramumuri si subramuri sub incidenta evolutiei nevoilor. b) somajul stuctural. Rata era mai mare in Europa (11%) si semnificativ mai mica in Japonia (3%) unde locurile de munca pe viata fac parte din cultura. somajul tehnic. revolutiei tehnico-stiintifice . nu poate asigura creerea de locuri de munca in pas cu cresterea ofertei de munca. poate din cauza incapacitatii lor de a se integra in lumea moderna. c. Structura somajului ajuta la identificarea domeniilor care ridica probleme economice .In cadrul primului proces. se disting mai multe forme sau genuri de somaj. cererea companiile angajeaza mai multi lucratori si somajul descreste. trecatoare dar care se repeta la intervale de timp mai lungi. format ca urmare a locuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si restrangerea locurilor de munca prin reorganizarea unor activitati sau firme . crizei energetice.

Cresterea productivitatii si competitivitatii.Indemnizatii (ajutoare) pentru protectia sociala a ponderilor 2. recucerirea pietelor interne si externe 1. in Statele Unite pentru a-si gasi un loc de munca. ameliorarea conditiilor de munca 2. in comparatie cu un an in Franta.Repatrierea imigrantilor 3. unde exista o mobilitate mai mare a fortei de munca. pune in evidenta relatiile dintre pierderile de locuri de munca si unele ramuri de activitate de munca despre care se stie ca se afla in declin.Dezvoltarea economiei si crearea de mai multe locuri de munca prin: . somajul a inceput sa fie urmarit din februarie 1991 si in 1999 numara 1148000 persoane cu o rata a somajului de aproximativ de 12%. In Romania. Fluctuatia lunara a somajului este un bun ghid al evolutiilor economice.Scaderea varstei de pensionare Rationalizarea muncii Adoptarea la mediul economic 1.reprezinta aproape jumatate din somajul total pana la inceputul anilor 1990 desi era mai scazut in Japonia (36% in 1994) si Statele Unite (20%).Reducerea duratei (saptamanale) a muncii 2. In 1990. un somer asteapta in medie de 10 saptamani.Orientarea indemnizatiilor pentru insertitia somerilor in viata activa Politica de diminuare a somajului si de utilizare a fortei de munca Dezvoltarea economico-sociala 1. cum ar fi cererile saptamanale de ajutor de somaj si anunturile publicitare pentru posturile vacante ofera un sprijin util pentru datele asupra somajului. Cifrele privitoare la somajul regional ofera un ghid al somajului structural.Adaptarea pregatirii (calificarii) fortei de munca 2. Politica de diminuare a somajului si de utilizare a fortei de munca 1.Programe de munca cu timp redus si atipice 4. cresterea graduluio de tehnicitate.Progrese in domeniul muncii: managementul resurselor umane. deoarece. Alte cifre.

someri II. .Masurile care se refera direct la someri sunt cele ce vizeaza organizarea pregatirii si calificarii lor. trecerea la noi forme de ocupare. Programele de instruire reprezinta cea mai raspandita categorie de masuri pentru someri.5% se acorda intreprinzatorilor care creeaza locuri de munca pentru someri etc). dezvoltarea prestatiilor de servicii care solicita putin capital si multa munca. 3. II. O alta masura o reprezinta ³programele speciale´ de creare de locuri de munca care cuprind o gama vasta de actiuni (de exemplu: infiintarea de intreprinderi in ³zonele defavorizate´ unde rata somajului este peste media pe tara.cheltuieli publice mai mari. crearea de noi locuri de munca in administratie. care se poate lua pe timp limitat se refera la ³impartirea muncii´ intre cei angajati si crearea astfel a unor noi locuri de munca. acesto intreprinzatori acordandu-li-se o seri de facilitati daca angajeaza someri:credite cu dobanda mica de aproximativ 17.Cresterea exporturilor si asistentei tehnice externe Politici antisomaj.populatia ocupata I.Masurile care privesc populatia ocupata au ca scop atat prevenirea somajului cat si reducerea acestuia prin crearea unor posibilitati de angajare. reglementari juridice privind inscrierea . Masura cea mai semnificativa.Politicile adoptate vizeaza diminu-area somajului prin masuri ce se refera la: I. redierea sau plasarea somerilor.

Invadilidatea de gradul III se caracterizeaza prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca. in raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca. insa. fara ajutorul altei persoane. invaliditatea este: de gradul I de gradul II de gradul III Invaliditatea de gradul I se caracterizeaza prin pierderea totala a capacitatii de munca.Pensia de invaliditate Prezentare generala Daca in sistemul legii nr. . invalidul are posibilitatea sa se autoserveasca. Se observa ca acest tip de invaliditate este si cel mai grav. cat si pensia pentru pierderea capacitatii de munca in afara procesului de munca. 3/1977 acest tip de pensie era reglementat in doua capitole distincte ( III respectiv IV din lege ). Invaliditatea de gradul II se caracterizeaza prin pierderea totala a capacitatii de munca. care presupunea si lipsa capacitatii de autoservire autoconductie sau de orientare spatiala. in sistemul legii 19/2000 atat pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza de accident de munca sau boala profesionala. In orice caz. autoconduca si sa se orienteze spatial. sunt reglementate in acelasi capitol IV. in cazul invaliditatii de gradul II. invalidul putand sa presteze o activitate profesionala. intitulat ³Pensii´. spre deosebire de invaliditatea de gradul I. ramane intentia legiuitorului de a configura un regim juridic in parte diferit pentru cele doua tipuri de pensie de invaliditate. autoconductie sau de orientare spatiala. Incadrarea in grade de invaliditate Potrivit dispozitiilor Legii 19/2000. aici. invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane. invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane. a capacitatii de autoservire.

Incradrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face printr-o decizie emisa de medicul specializat in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca. indiferent de vechimea in munca. ucenicii si studentii care si-au pierdut total. sau cel putin jumatate din capacitatea de munca. initiata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. poate fi solutionata la instanta judecatoreasca competenta in termenul de 30 zile de la comunicare. potrivit noii legi. necontestata in termen. la propunerea CNPAS. Impotriva acestei decizii se poate face contestatie la casa teritoriala de pensii. Termenul de rezolvare a contestatiei este de 30 zile de la data inregistrarii ei.Daca anterior acestei legi. pe timpul cat dureaza invaliditatea. care erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza. in termen de 30 de zile de la comunicare. cei grav mutilati. ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989. criteriile si normele pe baza carora se face incadrarea in gradele I. impreuna cu Ministerul Sanatatii. capacitatea de munca. au dreptul si la pensie de invaliditate. a fost concentrat. 1989. criteriile de incadrare in grade de invaliditate erau stabilite prin Decretul 216/1977. militar cu termen redus. data pentru solutionarea contestatiei. 38 alin 1 lit. Decizia casei teritoriale de pensii. survenite in timpul si din cauza practicii profesionale. Decizia de incadrare sau neincadrare intr-un grad de invaliditate. La solutionarea contestatiei. persoanele care si-au pierdut total sau partial. ori in legatura cu evenimentele revolutionare din dec. ca militgar in termen. s-a pus capat discutiilor din doctrina. referitoare la acest subiect. care trebuia adoptata pana la data intrarii in vigoare a acestei legi. II. c : ³stagiul militar. datorita accidentelor sau bolilor profesionale. pe durata stabilita. este definitiva. Prin aceasta solutie data de lege. casa teritoriala de pensii poate consulta Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca. stabilita in aceleasi conditii in care se acorda pensia de invaliditate persoanelor care au survenit accidente de munca - - . mobilizat sau in prizonierat´ elevii. si III de invaliditate se stabilesc prin hotarare a Guvernului. conform legii bolilor profesionale si tuberculozei bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca asiguratii care satisfac obligatii militare prevazute la art. numit in lege ³medic expert al asigurarilor sociale´. Beneficiarii pensiei pentru pierderea capacitatii de munca De acest tip de pensie beneficiaza asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza: accidentelor de munca.

pentru cei cu handicap grav .49 ani 18 49 .43 ani 14 43 .55 ani 22 peste 55 ani 25 Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care au realizat pana la data ivirii invaliditatii cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar. prevazut in tabelul de mai sus. reducerea varstei standard de pensionare.31 ani 8 31 . Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau unor accidente care nu au legatura cu munca Acestia beneficiaza de pensie de invaliditate daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta. potrivit tabelului ( tabelul nr.Calculul pensiei de invaliditate 1. daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare. Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat si care beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare in conditiile aratate de art. 3) : Varsta asiguratului in momentul ivirii invaliditatii Stagiul de cotizare necesar (ani) sub 25 ani 5 25 .37 ani 11 37 . 47: a) cu 15 ani.

In orice caz. ca militar in termen. fie ca s-a ivit din cauza in timpul sau din cauza obligatiilor militare. indiferent daca invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de munca. fie au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar. 3. 2. militar cu termen redus. prevazut in tabelul nr. reducerea varstei standard de pensionare. a tuberculozei sau a unei boli profesionale. In legatura cu persoanele care indeplinesc obligatiile militare. daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare.b) c) cu 10 ani. 3. in conditiile legii 19 poate solicita o pensie pentru limita de varsta. 38 alin 1 lit. 47 si au realizat cel putin din stagiul de cotizare necesar prevazut in tabelul nr. stagiul potential nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care asiguratul ar fi putut sa il realizeze de la varsta ivirii invaliditatii pana la implinirea varstei la care. mobilizat sau in prizonierat ´). asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate. in raport cu varsta avuta la data expertizarii. fie se incadreaza in una din posibilitatile prevazute de tabelul 3. La stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un stagiu potential determinat ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pana in momentul incadrarii intr-un grad de invaliditate. angajate in munca. dar. c ( ³ stagiul militar. boli profesionale sau a tuberculozei. 47. stagiul potential se determina ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare necesar. reducerea varstei standard de pensionare. pentru cei cu handicap accentuat cu 10 ani. a fost concentrat. dupa cum persoana care indeplinea obligatii militare isi pierduse capacitatea de munca datorita unor boli obisnuite contactate in timpul indeplinirii acestor indatoriri sau atunci cand aceste persoane erau la data convocarii pentru indeplinirea obligatiilor militare. pentru cei cu handicap mediu Pentru acesti asigurati. Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca ca urmare a unui accident de munca. . Pentru ei. indiferent de stagiul de cotizare. pe durata stabilita. ei beneficiaza de pensie de invaliditate daca au realizat cel putin jumatate in stagiul de cotizare necesar. Au dreptul la pensie de invaliditate si persoanele care la data invaliditatii nu mai au calitatea de asigurat. trebuie remarcat ca ele beneficiaza de pensie de invaliditate. prevazut de acelasi tabel. prevazuti de art. fie fac parte din categoria prevazuta de art. precum si pentru cei la care invaliditatea s-a ivit in timpul si din cauza indeplinirii obligatiilor militare prevazute la art. indiferent de stagiul de cotizare. daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare. Trebuie facuta aceasta remarca tocmai datorita faptului ca legea 3/1977 prevedea reguli distincte penrtru stabilirea pensiei de invaliditate. 1 In cazul asiguratilor care au realizat cel putin jumatate din stagiul necesar prevazut in tabelul 3.

impreuna cu actele doveditoare se depun la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla domiciliul asiguratului. stagiul potential luat in calcul la stabilirea pensiei de invaliditate il constituie stagiul complet de cotizare. li se acorda un stagiu potential. in termen de 5 zile de la data emiterii. In cazul persoanelor prevazute la art. Stabilirea si plata pensiei Pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite. in situatiile in care s-a depasit termenul de 60 zile de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate b) c) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizia casei teritoriale de pensii. potrivit legii 19. Legea 19/2000 prevede si faptul ca drepturile de pensie de invaliditate se acorda: a) de la data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca. Decizia se comunica persoanei care a solicitat pensionarea. survenite in timpul si din cauza practicii profesionale). a tutorelui sau a curatorului acestuia. 47 si stagiile de cotizare realizate efectiv. ucenicii si studentii care si-au pierdut total. Aceasta decizie trebuie sa cuprinda temeiurile de fapt si de drept pe baza carora se admite sau se respinge cererea de pensionare. a mandatarului desemnat de aceatsa cu procura speciala. Plata pensiei inceteaza atunci cand: . Cererea de pensionare. determinat ca diferenta intre stagiile de cotizare cerute la art. in termen de 30 zile de la data depunerii cererii. Persoanele care au indeplinit varsta standard de pensionare nu mai pot solicita inscrierea la pensia de invaliditate.Asiguratilor care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat. datorita accidentelor sau bolilor profesionale. 3 (elevii. sau cel putin jumatate din capacitatea de munca. daca cererea a fost depusa in termen de 60 zile de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate. in cazul persoanelor care nu mai sunt asigurate la data expertizarii daca cererea a fost depusa in termen de 60 zile de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate de la data depunerii cererii. Ea poate fi contestata la instanta competenta in a carui raza teritoriala se afla domiciliul asiguratului in termen de 30 zile de la comunicare. 53 alin.

2. la o indemnizatie in cuantum fix pentru insotitor. Reluarea in plata a pensiilor suspendate se face la cecere. invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane. legea recunoaste in favoarea pensionarilor invalizi de gradul I dreptul. beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii. Drepturi suplimentare acordate pensionarilor invalizi 1. care potrivit definitiei legale. a capacitatii de autoservire. Indemnizatia pentru insotitor se mentine indiferent de pensia pentru care opteaza beneficiarul pensiei de invaliditate.a) b) beneficiarul a decedat beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale in temeiul caruia i-a fost acordata pensia Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care beneficiarul pensiei de invaliditate nu se prezinta la revizuirea medicala periodica. daca cererea a fost depusa in termen de 30 de zile de la data incetarii cauzei suspendarii. autoconductie sau de orientare spatiala. Cuantumul acestei indemnizatii se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara. in afara pensiei de invaliditate. Dreptul de optiune La implinirea varstei standard prevazute de legea 19 pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta. cuantumul indemnizatiei pentru insotitor se reactualizeaza prin hotarare a Guvernului. . In timpul executiei bugetare. se caracterizeaza prin pierderea totala a capacitatii de munca. Indemnizatia pentru ingrijire Datorita gravitatii consecintelor invaliditatii de gradul I. incepand cu luna urmatoare celei in care a incetat cauza suspendarii.

incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazute revizuirea medicala. . sub sanctiunea suspendarii platii pensiei. pana la implinirea varstelor standard de pensionare. Aceasta regula comporta si exceptii. pensionarii au datoria sa se prezinte la revizuirea medicala periodic. prevazute in mod expres de legea 19/2000. in aceeasi munca sau in alta. Revizuirea medicala se poate efectua si la cererea pensionarilor. in functie de afectiune. In virtutea legii. potrivit legii 19/2000. la intervale de 6-12 luni. nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care: a) b) c) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca au implinit varstele prevazute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta au vasrta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare. indiferent de gradul de invaliditate. care a emis decizia de incadrare in grad de invaliditate. Obligatii suplimentare impuse pensionarilor invalizi Pensionarii de invaliditate sunt obligati sa urmeze programele recuperatorii intocmite de medicul expert al asigurarilor sociale. ca urmare a redobandirii capacitatii de munca Dreptul la pensia de invaliditate se modifica sau inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care s-a emis decizia de revizuire medicala. sunt supusi revizuirii medicale. daca starea sanatatii lor s-a imbunatatit sau s-a agravat. Dupa fiecare revizuire. Cu alte cuvinte. medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste dupa caz: a) b) c) mentinerea in acelasi grad de invaliditate incadrarea in alt grad de invaliditate incetarea calitatii de pensionar de invaliditate. in vederea reintegrarii socio-profesionale. la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.Revizuirea medicala Pensionarii invalizi.

sau. dupa caz. 62. au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare. conform prezentei legi. atrage suspendarea platii pensiei. . a inceperii programelor recuperatorii. alin. Neindeplinirea. 7: a) b) c) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca au implinit varstele prevazute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta. incepand cu luna urmatoare constatarii. din motive imputabile pensionarului. Suspendarea platii pensiei inceteaza cu luna urmatoare reluarii.Nu exista aceasta obligatie pentru cei prevazuti la art. a acestei obligatii.

(2) In cazul persoanelor prevazute la art. si care se afla in una dintre urmatoarele situatii: a) sunt trecute in rezerva/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a implinirii limitei de varsta in grad prevazute de statutul cadrelor militare/politistilor/functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare. ART. cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare. a)-c) si g). si care se afla in una dintre urmatoarele situatii: a) sunt trecute in rezerva/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a implinirii limitei . 6. c). 65 (1) Pensia anticipata partiala se cuvine. (1). persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare decat stagiul complet de cotizare prevazut de prezenta lege. 6 alin. 6 alin. ART. precum si celor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani. ordinii publice si sigurantei nationale. (1). (1) pct. pe langa conditiile prevazute la alin. 63 La acordarea pensiei anticipate. (4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii in care se stabileste cel al pensiei pentru limita de varsta. I lit. (1) lit. (1) nu poate fi cumulata cu nicio alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative. cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare. (1) pct. 64 (1) La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta. (2) In cazul persoanelor prevazute la art. Pensia anticipata partiala Webmaster CNPAS (12-01-2012 14:30) ART.Pensia anticipata Webmaster CNPAS (12-01-2012 14:34) ART. in conditiile prevazute la alin. b) sunt trecute in rezerva sau direct in retragere/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de catre comisiile de expertiza medico-militara. pe langa conditiile prevazute la alin. 62 alin. pentru obtinerea pensiei anticipate partiale. 6. prevazut in anexa nr. este necesara si realizarea stagiului minim de cotizare in specialitate. precum si pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniul apararii nationale. 62 (1) Pensia anticipata se cuvine. pentru obtinerea pensiei anticipate. c). persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare. I lit. este necesara si realizarea stagiului minim de cotizare in specialitate. (2) Transformarea pensiei anticipate in pensie pentru limita de varsta. prevazut in anexa nr. se face din oficiu. pensia anticipata se transforma in pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de suspendare a platii pensiei anticipate. (3) La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii pensiei anticipate nu se iau in considerare perioadele asimilate prevazute la art. reducerea varstei standard de pensionare prevazute la art. 49 alin. (1).

65 alin. (3) La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii pensiei anticipate partiale nu se iau in considerare perioadele asimilate prevazute la art.19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigur ri sociale. zinc. condi iile privind vârsta standard de pensionare i stagiul minim de cotizare sau în specialitate.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. precum i o serie de . fluor. reducerea varstei standard de pensionare prevazute la art. prevederile Legii nr. mangan. clor. Copsa Mica si Zlatna. CUM SE REALIZEAZ CRE TEREA VÂRSTELOR DE PENSIONARE PENTRU FEMEI I B RBA I? La data intr rii în vigoare a Legii nr. cadmiu. ordinii publice si sigurantei nationale. precum si pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniul apararii nationale. respectiv Baia Mare. (5) Persoanele care au locuit cel putin 30 de ani in zonele afectate de poluarea remanenta datorita extractiei si prelucrarii minereurilor neferoase cu continut de cupru. (4). 65 alin. sulf. (6) Prevederile alin. Pensia pentru limita de varsta Webmaster CNPAS (11-10-2011 13:32) Pensia pentru limit de vârst se cuvine persoanelor care îndeplinesc. cele ale Legii nr.164/2001privind pensiile militare de stat. pana la indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta. cumulativ. 49 alin. (1) lit. se face din oficiu. (4) si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de suspendare a platii pensiei anticipate partiale. arseniu. ART. 66 La acordarea pensiei anticipate partiale.de varsta in grad prevazute de statutul cadrelor militare/politistilor/functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare. (1) nu poate fi cumulata cu nicio alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative. (2) Transformarea pensiei anticipate partiale in pensie pentru limita de varsta. beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare cu 2 ani fara penalizarea prevazuta la alin. b) sunt trecute in rezerva sau direct in retragere/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de catre comisiile de expertiza medico-militara. la data pension rii. ART. plumb. in conditiile prevazute la alin. prin diminuarea acestuia cu 0. pe o raza de 8 km in jurul acestor localitati. (5) se aplica pana la data de 31 decembrie 2030. pensia anticipata partiala se transforma in pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii prevazute la art. (4) Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de varsta care s-ar fi cuvenit. (1).75% pentru fiecare luna de anticipare. a)-c) si g). 67 (1) La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta.

In situatia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condi ii deosebite de munc . iar pentru b rba i de la 33 de ani la 35 de ani. 5. atât pentru femei. de la 30 de ani la 35 de ani. Cu alte cuvinte. în intervalul ianuarie 2011 ± decembrie 2014. Atingerea acestor vârste se va realiza printr-o cre tere gradual . stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani atât pentru femei. reducerile vârstei standard de pensionare sunt cuprinse între 1 i 8 ani. în intervalul ianuarie 2011 ± decembrie 2014. La finele acestei perioade. este reglementat cre terea stagiului minim de cotizare la 15 ani. stagiul complet de cotizare pentru femei va cre te de la 28 ani la 30 de ani. REDUCEREA VÂRSTEI DE PENSIONARE PENTRU PERSOANELE CARE AU DESF URAT ACTIVIT I ÎN CONDI II DEOSEBITE I/SAU SPECIALE DE MUNC (GRUPA I I/SAU A . atât pentru femei. iar cea a b rba ilor va cre te de la 64 de ani la 65 de ani. conform e alon rii prev zute în anexa nr. cât i pentru b rba i. cât i pentru b rba i.A DE MUNC ) Potrivit noii legislatii care reglementeaza sistemul unitar de pensii publice. în func ie de num rul anilor lucra i în aceste condi ii (tabelul nr.II. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. pân în anul 2030. Astfel. Atingerea acestui stagiu se va realiza printr-o cre tere gradual . cât i pentru b rba i. 5 la lege. vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei i de 65 de ani pentru b rba i. 5.alte dispozi ii referitoare la vârstele de pensionare ale unor categorii socio-profesionale au fost abrogate. La finele acestei perioade. . Stagiul minim de cotizare realizat în condi ii deosebite de munc pentru care se acord reducerea vârstei standard de pensionare este de 6 ani. potrivit prevederilor art. se continu cre terea gradual a stagiului complet de cotizare numai pentru femei. în intervalul ianuarie 2011 ± decembrie 2014.1). Cu alte cuvinte. De asemenea. de la 60 de ani la 63 de ani. pân în anul 2030. Atingerea acestui stagiu minim se va realiza prin cre terea gradual conform e alon rii prev zute în anexa nr. conform e alon rii prev zute în anexa nr. se continu cre terea gradual a vârstei de pensionare numai pentru femei. 53 din Legea nr. Cu alte cuvinte. persoanele care au desfasurat activitate in conditii deosebite. Totodat . vârsta de pensionare a femeilor va cre te de la 59 de ani la 60 de ani. beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare in conditiile realizarii stagiului complet de cotizare prevazut de lege. speciale sau alte conditii de munca. stagiul minim de cotizare va cre te de la 13 ani la 15 ani.

II. precum i cele prev zute de alte acte normative pot fi cumulate f r ca reducerea total s fie mai mare de 13 ani. în unit ile miniere. Reducerea minima este de 1 an si se aplica persoanelor care au realizat un stagiul de cotizare in conditii speciale sau alte conditii de munca de minim 2 ani (tabelul nr. Balerin 2. În aceast situa ie. Dansator . Anexa nr. pentru personalul navigant prev zut în anexa nr. 4. emise pân la data intr rii în vigoare a prezentei legi. c) activit ile din domeniul ap r rii na ionale. ordinii publice i siguran ei na ionale. respectiv în alte condi ii de munca ( deosebite si speciale). explorare. e) activit ile i unit ile prev zute în anexele nr. b) activit ile de cercetare.2 din lege). respectiv de 45 de ani pentru persoanele care au desfasurat activitate in domeniul ap r rii na ionale. Vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mic de 45 de ani. pe langa stagiul complet de cotizare. 2 i 3 la lege. exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare. ordinii publice i siguran ei na ionale. pentru personalul care î i desfî oar activitatea în subteran cel pu in 50% din timpul normal de munc în luna respectiv . respectiv în alte condi ii de munca (deosebite i speciale). Beneficiaz de reducerea vârstei standard de pensionare cu 15 de ani persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel pu in 20 de ani în urmatoarele profesii: 1. ordinii publice i siguran ei na ionale. beneficiaz de reducerea vârstei standard de pensionare daca. f) activitatea artistic desf urat în profesiile prev zute în anexa nr. 30. beneficiaza de reducerea vârstei standard de pensionare cu 20 de ani. realizeaza si stagiul minim de cotizare în specialitate prev zut de lege. Reducerile vârstelor standard de pensionare. EXCEPTII! I. Persoanele care i-au desf urat activitatea cel pu in 20 de ani. MENTIUNE Persoanele care au desf urat activitate în domeniul ap r rii na ionale. d) în avia ia civil . reducerea vârstei standard de pensionare este cuprins între 1 i 13 ani. Vârstele de pensionare reduse în aceste conditii nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei i de 52 de ani pentru b rba i. prev zute de actele normative cu regim clasificat. în subteran cel pu in 50% din timpul normal de munc în luna respectiv . ordinii publice i siguran ei na ionale. 6 la lege. respectiv: a) în unit ile miniere.De asemenea. vârsta standard de pensionare se reduce i în cazul persoanelor care au desf urat activitate în condi ii speciale de munc . în functie de stagiul de cotizare realizat in aceste conditii de munca. zonele I i II de expunere la radia ii. dar i pentru persoanele care au lucrat în domeniul ap r rii na ionale. respectiv cele prev zute la art. 1. Reducerea vârstei standard de pensionare opereaz în condi iile realiz rii stagiului complet de cotizare prev zut de lege în cazul persoanelor care au lucrat în locuri de munca incadrate în condi ii speciale.

a persoanei c reia i s-a încredin at sau i s-a dat în plasament copilul minor. a tutorelui sau a curatorului acesteia. dup caz. în cazul balerinilor i acroba ilor.22 ani i 6 luni. Pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite. TOTU I. împreun cu actele prin care se dovede te îndeplinirea condi iilor prev zute pentru acordarea pensiei pentru limit de vârst . Dresor de animale s lbatice 8. MAI sau SRI dosarul se depune la casa de pensii sectorial competent. explorare. Decizia de pensionare poate fi anulat . în cazul celor care au desf urat activitate în zona a II-a de expunere la radia ii. Persoanele care au desfasurat activit i de cercetare. . Instrumentist la instrumente de suflat 10. Solist vocal de oper i de operet 9. C l re de circ 7. exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare. se depune începand cu data indeplinirii acestor condi ii. Cererea de pensionare poate fi retrasa de persoana care a depus-o. . Jongler 5. ACORDAREA PENSIEI Cererea de pensionare. vârsta de pensionare nu poate fi mai mic de 40 de ani pentru femei i 45 de ani pentru b rba i. în cazul celor care au desf urat activitate în zona I de expunere la radia ii. Cascador Vârsta standard de pensionare nu poate fi îns mai mica de 50 de ani. zonele I i II de expunere la radia ii si au realizat un stagiu de cotizare de cel pu in 15 ani în zona I de expunere la radia ii sau de cel pu in 17 ani în zona a II-a de expunere la radia ii. Cererea poate fi depus depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala. Stagiul complet de cotizare este de: .3. pana la emiterea deciziei de pensionare. în func ie de ultimul loc de munc . Clovn 6. la cererea titularului. in termen de 30 de zile de la comunicare. Acrobat 4. beneficiaz de pensie pentru limit de vârst indiferent de vârst . III. Cererea de pensionare se depune la casa teritorial de pensii în a c rei raz teritorial î i are domiciliul persoana. DEPUNEREA DOSARULUI. În cazul persoanelor din domeniul MAN.25 de ani i 6 luni.

la domeniul Pensii. pensia de limita de varsta poate fi cumulata cu venituri de natura salariala obtinute din activitati desfasurate in sectorul bugetar doar daca nivelul pensiei nete este mai mic decat castigul salarial mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat. prin exceptia introdusa de Legea nr. Prin pensie neta se intelege cuantumul pensiei care rezulta dupa deducerea. Lista bancilor se regaseste pe site. nivelul acestui castig este de 2022 lei. cu scopul de a evita incasarea necuvenita a pensiei.1730/2009 al ministrului muncii. in functie de optiunea pensionarului. persoana are obligatia de a opta ± in termen de 15 zile de la aparitia acestei situatii ± pentru una sau cealalta din sursele de venit. In cazul in care intervine acesta situatie de cumul nepermis de lege. a contributiei de asigurari sociale de sanatate si a impozitului pe venit. dupa caz. Pentru anul 2011. postat pe site. In aceste conditii.329/2009 ( a se vedea Ordinul nr. cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie. in cont curect sau in cont de card. si se acorda de la data inregistrarii cererii. potrivit legii. in conditiile legii. pensia pentru limita de varsta poate fi cumulata. prin mandat postal. categoria Alte acte normative ) . CUMULUL PENSIEI CU VENITURI DE NATURA SALARIALA In sistemul public de pensii. la domeniul Legislatie pensii publice. in conditiile stabilite prin conventiile stabilite intre CNPP si Posta Romana. Plata pensiilor se face.239/2009. respectiv intre CNPP si banci.Pensiile se cuvin de la data indeplinirii conditiilor. ultimul articol. plata pensiei se suspenda iar formalitatile si documentatia necesara acestei proceduri sunt cele prevazute in Instructiunile pentru aplicarea Legii nr. Totu i.