You are on page 1of 12

AERUL

- peste 20% din bolile infectioase recunosc acest mod de transmitere ca fiind principal - infectiile respiratorii ale caror agenti patogeni sunt putin rezistenti in mediul extern se transmit exclusiv prin intermediul aerului sub forma transmiterii indirecte simple( ex: boli eruptive) - exista boli infectioase care folosesc mai multe cai de transmitere ,inclusiv calea aeriana (ex: enterovirusurile) - zoonoze ce se transmit pe cale aeriana: antrax pulmonar, tularemia, febra Q - transmiterea agentilor patogeni se realizeaza prin: - picaturi de secretie (picaturi Flugge) - nuclei de picatura (nucleosoli) - particule de praf Picaturi de secretie- nazofaringiana/bronsica - sunt eliminate in timpul vorbitului , tusitului , cantatului, stranutului - prin tuse si stranut sunt proiectate pana la o distanta de 1,5m; daca intervin curentii de aer ajung pana la 10m - sunt formate din : apa,mucus,mucoproteine,germeni Nuclei de picatura(nucleosoli) - rezulta in urma evaporarii apei din exteriorul picaturilor de secretie - au un miez umed ce include agentul patogen - se mentin in aer 2-4 ore - se vehiculeaza la distante mai mari decat picaturile Flugge Particule de praf - provin din uscarea nucleosolilor pe care se gasesc adsorbiti agentii patogeni - sedimenteaza pe suprafetele din incaperi - contin agenti patogeni cu rezistenta medie/ inalta Transmiterea prin picaturi si nucleosoli: - este eficienta numai in spatii inchise - caracterizeaza antroponozele si unele antropozoonoze - influentata de gradul de aglomeratie din incapere si de durata acestora - modalitate importanta de transmitere in zonele reci si temperate si in mediul urban

in apele de suprafata .apa de suprafata  are potentialul cel mai mare de contaminare  este nepotabila  are pondere majora in transmiterea hidrica a infectiilor  posibilitati de contaminare:> ape reziduale / meteorice >dejecte umane/animale >cadavre .Shigella flexneri – 5-40zile .contaminarea nu schimba calitatile organoleptice ale apei. supravietuirea agentilor patogeni: .apa freatica (izvoare .APA .vibrion holeric – 1-3zile .apa prelucrata din reteaua centrala de aprovizionare  teoretic potabila  posibilitati de contaminare: >prelucrare necorespunzatoare >racorduri gresite ale conductelor >infiltrari prin fisuri ale sistemului de conducte .virus hepatitic A – 3-4luni .Salmonella typhi – 10-30zile .transmiterea hidrica a agntilor patogeni depinde de : . fantani)  posibila sursa naturala de apa potabila  posibilitati de contaminare:> infiltrarea apei de suprafata /apelor reziduale >scurgeri de pe suprafata solului > galeata contaminata >cadavre .provenienta si calitatile apei .necesare analize de laborator .viabilitatea in apa a agentilor patogeni depinde de : -compozitia chimica a apei -pH si temperatura -gradul de aerare -actiunea luminii -concurenta florei microbiene saprofite .

germeni sporulati: bacillus anthracis .virusuri: virusul poliomielitic .holera .modalitati de folosire a apei .gangrena gazoasa .bacil tularemic .supravietuirea agentilor patogeni depinde de: .ricletsii: coxiela burnetti .hepatite acute virale A si E .tipul solului – supravietuire redusa in: .germeni nesporulati: enterobacterii (bacil tific.dejecte umane si animale .antrax SOLUL important este stratul superficial al solului ( 15-25 cm profunzime) care se contamineaza continuu si masiv prin: .prin sol se transmit agenti patogeni cu rezistenta medie sau mare in mediul extern .bruceloza .leptospirele .soluri nisipoase . placenta) ..piocianic .marimea sursei si teritoriul de distributie a apei .talasemie .clostridium tetani .clostridium botulinum .soluri cu procese biologice intense - . bacil dizenteric.gradul de rezistenta a agentilor patogeni in apa . vibrion holeric) .poliomielita .produse patologice provenite de la animale ( sange.soluri expuse razelor solare .antroporoze – febra tifoida .marimea populatiei consumatoare .dizenterie .ape reziduale si de suprafata .intensitatea proceselor de autopurificare ale apei .boli infectioase in transmiterea hidrica .zoonoze – leptospiroze .cadavre animale .

in timpul manipularii. infectii stafilococice. bacilul antracis.prin urina( materii fecale ale animalelor bolnave sau purtatoare – salmoneloze.E Alimente mixte .carne: trichineloza .contaminarea se realizeaza de la producere pana la consum - Alimente de origine animala .patrunderea agentilor patogeni se face: . maioneza.contaminare secundara ( cea mai frecventa) . transportului.nu asegura conditii de multiplicare pt agenti patogeni – supravietuiesc 2-4 zile . bacilul tetanic) ALIMENTE asigura suportul mecanic/ conditii de supravietuire si multiplicare pentru agentii patogeni . bruceloza. febra Q .formele sporulate – ani de zile . inghetata.boli infectioase: TIA febra tifoida dizenterie .pot proveni de la animale bolnave / purtatoare .formele vegetative supravietuiesc 3-30zile .prin sol (botulism) . distributiei Alimente de origine vegetala . prajituri.. enterovirusuri) .virale A. TBC. febra Q. bere.pe cale digestiva ( enterobacterii.boli infectioase: febra tifoida holera poliomielita TIA hepatite ac. salate.gradul de rezisntenta al agentilor patogeni .3 categorii de alimente  alimente de origine animala  alimente de origine vegetala  alimente mixte ( preparate) .creme. TBC) .pe cale tegumentara( leptospiroze.prin vectori (musca) . bauturi racoritoare .lapte: bruceloza.

praf.transmite > 40 agenti patogeni .mucoasa nazala .hepatita ac.contaminate cu : . streptococ.intervine si in transmiterea indirecta “prin stafeta”. locuri publice . contaminand ape.intervine in transmiterea de boli infectioase ale tegumentelor si mucoaselor.mucoasa bucala . muste.provin din locuinta.materii fecale .sange .apa. bacil difteric.obiectele VECTORI Vectori mecanici (pasivi) -nu multiplica agentul patogen in organism -vehiculeaza agentul patogen pe suprafata corpului sau in tubul digestiv Musca . spitale.poarta de intrare a agentilor patogeni prin mana murdara in transmiterea indirecta simpla . salmonela.alimentele.solului de continuitate ale tegumentului . alimente .E OBIECTE .sputa .secretii nazofaringiene .secretii cutanate . BK. virus hepatitic A etc MANA MURDARA . colectivitati.agenti patogeni: stafilococ. bacil tetanic. sol.produse patologice provenite de la bolnavi/ purtatori: .contaminare prin : germeni proprii ( autocontaminare) -contact cu produse patologice provenite de la bolnav/ purtator -apa. sol.mucoasa conjunctivala .vehiculeaza agentii patogeni la distante mari fata de socul contaminarii .urina .virala A. piocianic.saliva .mana murdara . digestive si respiratorii .pulberi.

restul fac infectie subclinica . holera Gandaci de bucatarie . in functie de starea de receptivitate va rezulta:  necontractarea infectiei  stare de purtator  infectie inaparenta  forma usoara de boala  forma grava/ mortala de boala .la realizarea receptivitatii intervin 2 componente: 1. infectii stafilococice. enterovirusuri.Receptivitatea naturala= susceptibilitatea la boala a.reprezinta proportia subiectilor dintr-o populatie ( colectivitate) susceptibili de a fi afectati de catre o anumita infectie .Rezistenta antiinfectioasa( specifica si nespecifica) 1. diferite encefalite Capuse: tularemie.Boli cu receptivitate naturala partiala/ incompleta . encefalite RECEPTIVITATEA POPULATIEI . antrax. hematofagi) . febra Q.contagiozitatea si imunitatea postinfectie este identica ex: hepatite acute virale.transmit enterobacterii. dizenteeria. difteria c.inmultesc unii agenti patogeni/ gazde intermediare .transmite TBC.prima infectie se soldeaza intotdeauna cu boala ( infectia manifesta clinic) ex: rujeola.Receptivitatea naturala (biologica) 2.febra tifoida etc b. febra recurenta Purecii omului.transmit > 30 boli infectioase Paduchii omului transmit: tifos exantematic.in urma patrunderii agentilor patogeni in organism. febra butanoasa.prima infectie este urmata de boala la o parte din cei infectati. salmoneloze. tularemia Tantarii: malarie. febra galbena. scarlatina.Boli cu receptivitate naturala scazuta/ redusa . cainelui transmit: ciuma. Boli cu receptivitate naturala generala/ absoluta . infectii stafilococice Vectori activi ( biologici..

saliva.secretii fiziologice (lacrimi..peristaltism .Rezistenta antiinfectioasa nespecifica .receptivitatea se realizeaza conditionat de existenta unor factori suplimentari de patogenitate  doza infectanta foarte mare  cale de patrundere larga neprotejata  rezistenta naturala compromisa 2.flora comensala .bariera umorala sanguina .Boli cu receptivitate naturala conditionata/ potentiala ex: germenii oportunisti .proprietatea organismului de a fi protejat fata de o boala infectioasa.producerea de interferon .rezistenta specifica naturala ( de specie) -protectie fata de agentii patogeni ai diverselor specii de animale fata de care omul este rezistent (ex: jigodia cainelui) . Rezistenta antiinfectioasa a.reactie febrila -fagocitoza .lizine b. mucus) .Rezistenta antiinfectioasa specifica .complement .reactie inflamatorie .descuamarea lor fiziologica .aparat ciliar . majoritatea fac infectii.properdina .inaparente ex: poliomielita( 1%).este opusul receptivitatii .opsonime naturale .rezistenta specifica mostenita .rezistenta relativa . meningita meningococica(<1%) d.3 categorii de aparare antibacteriana . desi contactul cu agentul patogen s-a realizat .organismul se opune prin mijloace proprii patrunderii agentilor patogeni .integritatea morfologica a tegumentelor si mucoaselor .bariera cutaneo-mucoasa .bariera cito-tisulare .prima infectie este urmata de boala la un numar foarte mic dintre infectati.pH acid .

rezistenta anti amarila mai mare a negrilor africani decat a celor europeni datorita contactelor cronice cu virusuri inrudite cu vs. definitiva . transplacentar .amaril . de lunga durata. leptospiroze 6) rezistenta disociata .rezistenta specifica castigata ( dobandita) .este legata de suportarea infectiei corespunzatoare de catre mama in antecedente ( trecerea prin boala/ vaccinare) .rezistenta transplacentara -mostenita de la mama. dizenterie.artificial – prin imunizare activa si/ sau pasiva Rezistenta antiinfectioasa specifica poate fi: 1) rezistenta ferma. cu durata limitata( ani) – permite o a doua imbolnavire( varicela.trecerea prin boala este urmata de imunitate antitoxica de lunga durata. nu si de imunitate antibacteriana . varianta sau tulpina ex: gripa.este intretinuta postnatal prin alaptare . oreion) 2) rezistenta ferma. pasiv. cu recidive ex: malarie.rezistenta este prezenta fata de anumite arme de agresiune ale agentului patogen ex: difteria.lipseste fata de infectia pertusis .-legata de anumite caractere ereditare sau ecologice ale unor persoane ex: rezistenta mai mare fata de malarie a celor cu anemie falcipara sau deficit de glucozo – 6.natural – prin trecerea prin boala ( manifesta sau nu clinic) . bruceloza  necesita depistare precoce si tratament precoce si corect 5) rezistenta incompleta . rinoviroze. integrala. enteroviroze. nu permit o a doua imbolnavire( rujeola. integrala. tifos exantermatic) 3) rezistenta de scurta durata – febra papataci 4) rezistenta cu instalare tardiva  permite evolutia cronica indelungata.fosfat dehidrogenoza .temporara ( durata de maxim 9luni) .este specifica de tip . scarlatina.

profesia : boli profesionale: tularemia. altitudine. difuzarea agentilor patogeni in mediul extern . factori meteo. ionizarea atmosferica 3.sunt reprezentati de o serie de vectori specifici unui anumit mediu de viata si care pot favoriza sau exacerba transmiterea unei anumite boli infectioase: invazii de rozatoare sau alte animale( pasari. erupti Factori economico-sociali 1. atac cu arma biologica) . factori cosmici: iradiere solara. leptospiroze. inmultirea.aglomeratia – favorizeaza diseminarea agentilor patogeni ai bolilor infectioase aerogene sau a celor transmise prin vectori Factori biologici .pot stimula sau inhiba dezvoltarea . standardul economic al populatiei . febra Q 2. factori ocupationali . relief 4.conditii de locuit . favorizand sau limitand dezvoltarea procesului epidemiologic influenteaza modul de aparitie si/ sau evolutia sa Factorii naturali .alimentatia -asistenta medico-sanitara 3.climatici: precipitatii. miscarile aerului 2. factori tehnici: cutremure. antrax. temperatura aerului.FACTORI EPIDEMIOLOGICI FAVORIZANTI - - prin prezenta sau absenta lor influenteaza factorii epidemiologici determinanti. bruceloza. standardul cultural si educational al populatiei 4. factori geografici: latitudine.pot influenta reactia organismului fata de agresiunea infectioasa 1. alunecari de teren. umiditate.

boli infectioase care se manifesta endemic: .germeni cu agresivitate redusa . tularemie( trec in mod exceptional de la om la om) .aparitia este conditionata de : .Forma endemica .se caracterizeaza prin: .aparitia relativ constanta in teritoriu a cazurilor de boala . 3.nr.cai de transmitere limitate .diseminate teritorial .fara legatura aparenta unele cu altele .existenta unei populatii partial receptive in care exista putine surse de infectie .infectii cu poarta de intrare cutanata : antrax. hepatita acuta virala. 2. 4.Forma sporadica .redus de surse de infectie .aparitia este conditionata de: .boli care se transmit prin vectori . tetanos. gangrena gazoasa. forma sporadica forma endemica forma epidemica forma paredemica 1.se caracterizeaza prin: .posibilitati limitate de transmitere a agentului patogen .FORMA DE MANIFESTARE A PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC 1.boli digestive: febra tifoida. poliomielita 2.mic de cazuri .existenta unei populatii refractare la o anumita infectie .apar la intervale neregulate de timp .boli infectioase care se manifesta sporadic : . tetanos.fara legatura aparenta intre ele .afecteaza un numar mic de persoane . ca urmare a trecerii prin boala/ vaccinare . dizenterie .nr.boli care dispun de o vaccinare obligatorie: difteria.

cazarmi.curba epidemica descreste brusc imediat ce sursa de apa nu a mai fost utilizata . tuse convulsiva 3. datorita imbolnavirilor trenante “de contact” .afecteaza persoanele care au consumat apa contaminata in grade diferite.sunt localizate in colectivitati cu grad mare de interrelatii individuale (internate.pe o perioada de timp variabila.E.epidemia= cand nr. de cazuri creste cel putin de 10 ori fata de perioada precedenta .poate surveni in orice anotimp ..cand reprezinta 50% din totalul bolilor infectioase in teritoriu/ colectivitatea respectiva .conditii de transmitere optime .cazurile se limiteaza numai la cei care au consumat apa dintr-o sursa comuna contaminata .receptivitatea la infectie e maxima .Forma epidemica . insemnand saptamani/luni .se propaga “in pata de ulei” .au o arie de distributie restransa .dupa originea si modul de transmitere: 1) epidemii “de contact” 2) epidemii hidrice 3) epidemii alimentare 4) epidemii prin vectori 5) epidemii prin aer Epidemii “de contact” . familia.aparitia unui numar mare de cazuri de boala intr-un teritoriu/ colectivitate .stingerea epidemiei poate avea loc lent prin “coada a epidemiei”.boli infectioase : dizenteria. enteroviroze Epidemii de tip hidric . tabere) .boli aerogene: scarlatina. hepatita acuta virala A.izbucnirea este exploziva .aparitia este conditionata de: . in functie de masivitatea si durata contaminarii .se caracterizeaza prin: .se suprapune teritoriului alimentat de acea sursa de apa .au intensitate relativ scazuta .recunosc drept cale de transmitere “mana murdara” .

debut exploziv . parotida urliana FORMA PANDEMICA .pandemii : variola. de imbolnaviri scade treptat pana la epuizarea tuturor receptivilor . continente sau intregul glob . hepatita acuta virala A.se considera pandemie cand incidenta unei boli infectioase a crescut de peste 100 ori fata de o perioada anterioara sau o zona diferit.exemple: rujeola.epidemia se suprapune teritoriului de distributie a alimentului .rol foarte important o au sursele de infectie mobila .nr.pandemia se poate realiza cand: apare un microorganism patogen nou necunoscut anterior intr-o populatie reaparitia unui agent patogen dupa o absenta de cateva decenii .epidemii hidrice se intalnesc in : febra tifoida. miscarile populatiei .factori favorizanti : mijloace de transport la distante mari. dizenterie. scarlatina.debut brusc . ce cuprinde mai multe tari.cazurile de boala apar la cei care au consumat din alimentul contaminat . tifos exantematic. holera.daca se inlatura alimentul. inceteaza aparitia de noi cazuri Epidemia prin vectori . holera.boala afecteaza toate grupele de varsta .apare in colectivitatile aglomerate de receptivi ..E Epidemii de tip alimentar .se suprapune ariei geografice in care traieste vectorul respectiv .cazurile de boala se succed la intervale aproximativ egale cu perioada de incubatie medie .cazurile de boala apar in anotimpul de dezvoltare al vectorului Epidemia prin aer . afectand cea mai mare parte a populatiei . infectie HIV . gripe.cuprinderea in procesul epidemic a populatiei din arii geografice intinse.