UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI - IMST

-

Ergonomia ambientala. Cerinte ergonomice privind factorii de ambianta

- ERGONOMIE -

Intocmit de: CIOBANU IOANA ± RUXANDRA ISSM ± Master an I

1

Ergonomia, cuvant ce deriva din cuvintele grecesti ergon ± munca si nomos ± lege, se defineste ca ansamblul stiintelor care permit obtinerea cunostintelor privitoare la munca umana, necesare pentru a fundamenta in mod rational si optim, adaptarea muncii la om si a omului la meseria sa, in scopul cresterii continue a productivitatii muncii sociale, in conditiile economisirii efortului uman. Ergonomia, fiind o stiinta, dispune de un obiect de studiu, de metode si de tehnici de cercetare proprii. Obiectul de studiu al ergonomiei il constituie organizarea activitatii umane in procesul muncii prin optimizarea relatiei din sistemul om-masina-mediu, avand drept scop cresterea eficientei tehnico-economice, optimizarea conditiilor satisfactiei, motivatiei si rezultatele muncii, concomitent cu mentinerea bunei stari fiziologice si favorizarea dezvoltarii personalitatii. Insa aceasta optimizare, in special cea a relatiei om-masina-mediu, necesita indeplinirea urmatoarelor conditii: - orientarea si selectia riguroasa a factorului uman - reorientarea profesionala - proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane; - crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort; - repartizarea rationala a sarcinilor; - economia energetica a organismului uman. Studiind omul in productie, ergonomia tine seama de factorii care conribuie la realizarea prouselor, si anume: factorii umani, tehnologici si sociali. Datorita caracterului complex cercetarile ergonomice presupun elaborarea specialistilor in fiziologia muncii, psihologia muncii, antropologie, biomecanica, igiena muncii, stiintele tehnice, estetica, pedagogie, legislatia muncii. Factorii care influenteaza consumul de energie si gradul de oboseala sunt: amplasamentul constructiei, tipul constructiei si al instalatiilor, amplasarea utilajelor, luminatul, ventilatia, coloritul, temperatura, zgomotul etc. Intrucat acesti factori influenteaza rezultatele muncii este necesar ca ei sa stea in atentia atat a cadrelor de conducere din unitatile de orice gen, pentru a creea un climat de munca favorabil, cat si a proiactatiilor din constructii, utilaj, mobilier, pentru gasirea celor mai bune solutii de adaptare a muncii la om. Pentru aplicarea principiilor ergonomiei se impune cunoasterea urmatoarelor aspecte:  consumul de energie in organismul uman si sursele care-l provoca;  organizarea ergonomica a locului de munca, conceperea sculelor, aparatelor, utilajelor, mobilierului;  factorii de ambianta;  organizarea timpului liber si pentru necesitati firesti. Clasificarea domeniilor de preocupari ale ergonomiei se poate face dupa:

2

antropologic. Dupa sfera ponderenta a preocuparilor se cunosc mai multe ramuri ale ergonomiei. Scopul acestei prezentari este de a informa angajatorii si lucratorii despre ergonomia biroului si pericolele si riscurile asociate cu munca de birou. utilaje. care se practica in intreprinderi si sectii. de exemplu jurnalistii. sarcinilor de munca dependente de ecranul de vizualizare. masinilor. necesitatea de a comunica era asigurara prin miscarea lucratorilor de la birourilor lor si interactiunea cu alti membri ai colectivului.  faza la care se refera. munca de birou solicita. Dupa faza in care se realizeaza se deosebesc:  ergonomia de conceptie. care se practica in unitatile de proiectare unde se realizeaza proiecte pentru mobilier.. de asemenea. Pe langa indeplinirea sarcinilor de lucru la computer (ex. Indiferent de tip. apeland la psihologie.  bioergonomia .  ergonomia de corectie. care studiaza omul sub aspect biologic. cu profesii ce variaza de la cele care necesita un nivel ridicat de aptitudini si cunostinte. care se intereseaza de datele antropometrice (principalele dimensiuni ale corpului omenesc) in scopul dimensionarii corecte a sculelor. care studiaza munca sub aspect fiziologic. sfera preocuparilor ei. se adauga. informatii si resurse ulterioare pentru bune practici in ergonomie. la cele unde lucratorul are un control mic asupra activitatii lui sau organizarii programului de lucru propriu cum sunt call centre si munca de prelucrare date. care sa raspunda cerintelor de adaptare optima a acestora la totalitatea capacitatilor umane. In acelasi timp furnizand o indrumare asupra reglementarilor legale si evaluarii riscurilor. 3 . Aspectele pe care le investigheaza ergonomia de corectie sunt mult mai numeroase decat cele ale ergonomiei de conceptie. comunicarea prin e-mail si mesaje instant. scule. In trecut. administratorii financiari. de asemenea. instalatii. blackberry) si utilizarea computerelor acasa. constructii etc. Cresterea utilizarii dispozitivelor portabile (de ex. cum sunt:  ergonomia activitatilor.  topoergonomia. dispozitive. etc). unde mijloacele de productie au intrat in exploatare. de gandire si de decizie. pentru ca trebuie studiate nu numai mijloacele de munca ci si ambianta muncii in timpul desfasurarii activitatilor profesionale. Munca de birou este diversa. ca lucratorii sa petreaca un timp in fata ecranului computerului. cunoastere. igienic. care studiaza procesele de percepere. editare. multe ocupatii de birou sunt acum dependente de utilizarea computerelor. introduceri de date.  ergonomia informationala. a locului de munca etc.

afectiunile musculo-scheletice (AMS).oboseala vizuala.factori psihologici (perceptia subiectiva a lucratorilor referitoare la organizarea muncii): se munceste cu perceptia ca munca este solicitanta.stres . . dispozitivelor fara tastatura si computerelor. intensitatii si proiectarii muncii de birou: lucrul pentru perioade lungi cu tastatura. Problemele de sanatate pot rezulta din: . nivel scazut de autocontrol asupra programului de lucru. acces restrictiv si obstructii. pe langa cele de alta natura . si un comportament specific. Comportamentul omului este in acest caz specific unei reflectii pozitive. cu obtinerea unei reflectii corespondente.lucrul la temparaturi nepotrivite. iluminat inadecvat. si realizarea unor interventii initiale. iar armonia si satisfactia ating cotele maxime. zgomot. posturii statice prelungite si lucrului in pozitii fortate datorate amenajarii inadecvate a postului de munca. acces restrictionat sau obstructii. cu nivel scazut de control asupra zilei de lucru si suport necorespunzator din partea conducerii si colegilor. zgomot." 4 . cu miscari frecvente si repetitive ale mainii/articulatiei pumnului. postura statica prelungita si lucrul In pozitii defectuoase datorita amenajarii incorecte a postului de munca. deschiderea planului birourilor poate crea dificultati lucratorilor in privinta comunicarii si concentrarii. De exemplu. ori sub presiunea timpului.dupa specific -pentru realizarea scopului propus :cresterea gradului de reflectie. rezultate in urma interferentei elementelor estetice de interventie. cu intelegerea lejera a procesului. . dar exista de fapt un numar de riscuri la care lucratorii din birou sunt expusi: . . cu nivel ridicat de concentrare si supra incarcare cu informatii. superioare. Pericole si riscuri pentru lucratorii de birou Munca intr-un birou este adesea privita ca avand un nivel redus de risc.duratei. . . niveluri ridicate de concentrare si suprasolicitare informationala. in sistemul ergonomie.mediu: munca la temperaturi nepotrivite. .estetice. prin multitudinea directiilor de actiune si influenta. . impune si trebuie sa permita realizarea unui Ädialog mutual rapid. sub presiunea timpului. Principalele probleme de sanatate ce rezulta de la munca in birouri sunt: .lucrul cu miscari frecvente si repetitive ale mainii sau pumnului.Lucratorii din birouri sunt expusi unor riscuri pentru sanatate. in sistemul ergonomiei. iluminat inadecvat. Ergoestetica industriala urmareste. in acest sens. Cadrele relationale.probleme posturale: datorita muncii sedentare.munca solicitanta. pot constitui cadre de interventie initiala sau ulterioara. suport necorespunzator din partea conducatorilor si colegilor.munca sedentara. Complementaritatea elementelor de natura estetica. adecvat sistemului ergonomie armonios proiectat.

reflectia omului este pozitiva. in noile conditii evoluate. cadrul relational din sistem (prin mediu. fie ulterioare. respingere etc. « face fata cu usurinta noilor interventii. comportandu-se ca atare. preintampinarea aparitiei eforturilor suplimentare sau a interpretarilor eronate. Atunci cand interferenta elementelor de interventie se realizeaza intr-un singur punct. ce genereaza reactii intarziate. un disconfort. fie initiale.Actiunile intreprinse prin interventia unor elemente estetice. a curbei capacitatii de reactie cu curba reflectiei si curba efortului). Realizarea unui cadru de interferenta a elementelor de interventie in sistem. decizii intarziate. pe punctele nodale ale sistemului. acomodandu-se rapid in proces.  amplificarea factorilor de stres si de oboseala. Dezvoltarea economiei de piata si extinderea proprietatii private au facut ca munca de birou sa cunoasca o amploare deosebita. precis. trebuie sa asigure: o prelucrare rapida a informatiilor transmise in sistem de elementele de interventie. intelegand imediat intreaga forma a procesului. un consum mare de efort. pregatirea continua a omului. pentru a. ca efect al dezvoltarii. prin mijloc. Aceste aspecte ale organizarii stiintifice a muncii isi gasesc rezolvare prin aplicarea in serviciile si birourile firmelor a cercetarilor de ergonomie care sa asigure adaptarea muncii la om. conturand o forma a procesului care impulsioneaza continua crestere a amplitudinii buclei de reactie. cadru care. locului de munca. perfectionarea lui permanenta. in cadrul viziunii extinse a sistemului ergonomie. cresterea productivitatii si scaderea solicitarilor de efort in munca. rezultand o neintelegere. In aceste conditii apar cerinte noi fata de componentele procesului de munca. pozitiva. cu efecte multiple asupra mijlocului. fara o viziune unitara de ansamblu. o respingere totala. Introducerea cercetarilor de ergonomie in birouri poate fi sustinuta prin prisma unor caracteristici proprii muncii din aceste structuri. el acomodandu-se treptat in sistem. Ea face ca omul sa reflecte pozitiv. prin completarile ulterioare (datorate progresului). gradul scazut de dotare tehnica si existenta unor multiple solicitari de efort fizic si psihic in munca. fara ca insa comportamentul omului sa atinga starea deplina de satisfactie. realizandu-se chiar o autointegrare. fata de mijloacele de munca si fata de intregul sistem ommasina-mediu . prin pregatirea omului) avand o proiectare segmentata. Cand nu se realizeaza nici o interferenta a elementelor de interventie. cum ar fi:  caracterul muncii. intr-o abordare ergoestetica. cu un grad mare de satisfactie si o armonie perfecta a desfasurarii procesului muncii (dezideratul ergoesteticii industriale). o reflectie obiectiva. permite o crestere a gradului de reflective (imaginativ niste cercuri concentrice) este absolut necesara. procesului de munca. ce contureaza cadrul si forma concreta de realizare a procesului muncii. Ca efect in timp se va ajunge la o perfecta suprapunere in punctul (maxim de reflectie. a Subiectului ± fara solicitari. omul reflecta negativ. interactiunea reciproca a tuturor elementelor de interventie. 5 . cu o reactie la obiect si la moment. mediului si a omului. fata de om.

relatiile cu clientii. Pentru personalul secretariatelor apar alte cauze care pot determina cresterea efortului fizic si anume: fluxul clientilor. In cadrul serviciilor de relatii cu publicul sau in secretariate exista elemente care au o contributie insemnata la cresterea efortului psihic. fara amenintarea sanatatii lucratorilor. dinamism. capacitate de decizie si initiativa. deoarece numai prin intermediul acestora se poate realiza adaptarea muncii la posibilitatile umane firesti. arta de a vorbi cu oamenii. cautarea si regasirea informatiilor sunt grele. Din punct de vedere fizic se poate considera ca activitati precum cele de procesare a corespondentei. uneori nerationala. raspunderea materiala si morala. in special cele ale secretarelor. financiar contabile. Aceasta apare in special la cei implicati in activitati de cercetaredezvoltare. cantitatea si varietatea informatiilor solicitate. atentie distributiva. studiile de ergonomie indica o serie de calitati pe care trebuie sa le aiba lucratorii dintr-un astfel de serviciu si anume: cunostinte temeinice in domeniul solicitat. in acelasi timp. solicitand intr-un grad ridicat posibilitatile fiziologice ale personalului. Aceasta este pozitia sezand. Printr-o organizare corespunzatoare a muncii pe baza principiilor ergonomice. dar cu deosebire la cei implicati in procesul de intocmire si de prelucrare a documentelor. Solicitarea neuropsihica in birou este predominanta fata de solicitarile de alta natura la principalele categorii de personal. Aceasta caracteristica se intalneste la toate categoriile de personal cu o pondere mai mica sau mai mare. spirit de observatie. de intocmire si de prelucrare a documentelor si la cei din serviciile de relatii cu publicul. prin mecanizarea si prin informatizarea unor activitati si prin stabilirea corecta a numarului si a structurii personalului se poate actiona eficient pentru reducerea efortului fizic. varietatea si complexitatea operatiilor (in special de ordin intelectual) pe care trebuie sa le execute lucratorii. O alta caracteristica a activitatii desfasurate in birouri si. care uneori nu se modifica nici in timpul pauzelor.  folosirea. insa exista numeroase activitati care necesita un efort fizic intens. Munca in birou se prezinta in general ca o munca psihica ce solicita din partea personalului un efort intelectual deosebit. Pentru a se putea face fata acestor solicitari. fie de clienti. a potentialului uman. calitatea si structura acestuia. 6 . datorita conditiilor de amenajare a locurilor de munca. In acest caz studiile de ergonomie trebuie indreptate spre organizarea rationala a timpului de lucru si spre crearea conditiilor de schimbare a pozitiei corpului. In acest sens se remarca indeosebi dialogul ce trebuie mentinut cu fiecare persoana pentru stabilirea informatiilor dorite. necesitatea studiilor ergonomice este evidenta. Practica a demonstrat ca in serviciile de relatii cu publicul exista o serie de cauze care conduc de regula la suprasolicitare. Avand in vedere toate aceste solicitari. un factor de influenta a efortului este pozitia de lucru. gradul de aglomeratie. introducere a datelor. Acestea sunt diverse si pot fi provocate fie de lucratori.

manifestat prin lipsa de amabilitate si prin nervozitate. 2 7 . In multe cazuri efortul lucratorilor de a avea un comportament civilizat poate duce la suprasolicitare. Aceste masuri determina servirea civilizata a clientilor si cresterea randamentului in munca in conditii de solicitare normala a lucratorilor. Avand in vedere ca fluxul acestora este in general aleator. Solicitarea neuropsihica a angajatilor din serviciile de relatii cu publicul sau a celor din secretariate mai este influentata si de neritmicitatea fluxului clientilor. umiditatea si lumina). temperatura. 1 Zona de lucru maxima in plan orizontal Fig. prin folosirea unor grafice de munca. structurile respective pot actiona printr-o mai mare flexibilitate in stabilirea programelor de lucru si prin dimensionarea optima a formatiilor de lucratori. care nu vad in acesta un partener egal care contribuie prin munca sa la satisfacerea cererilor lor. Alti factori care influenteaza substantial solicitarea psihica sunt factorii de mediu (zgomotul. In legatura cu acest aspect trebuie mentionat ca organizarea ergonomica a muncii trebuie sa asigure concordanta dintre numarul angajatilor existenti si afluenta solicitantilor. precum si relatiile dintre membrii colectivelor de munca. ci o persoana care trebuie in orice conditii sa-i serveasca cu promptitudine si cu amabilitate. de neadaptarea orarelor de functionare a acestora la fluxul clientilor si de existenta unor lipsuri in organizarea muncii.Din prima categorie face parte gradul de oboseala al lucratorilor (zilnica plus cea acumulata) cu implicatii asupra modului de comportare fata de clienti.1-4). Zona de lucru normala in plan orizontal Fig. Principiile si regulile ergonomiei de miscari Preocuparile specialistilor in rationalizarea metodelor de lucru ale executantilor au permis definire unor reguli de baza pentru economisirea miscarilor (fig. Dificultati pot crea si clientii prin modul de comportare fata de lucratorii serviciilor.

1-sectiune frontala.  sa se utilizeze.  stabilirea metodei de munca adoptate sa se faca cu respectarea regulilor de protectie corespunzatoare. simultane si continue.  miscarile de precizie sa se execute pee cat posibil cat mai in apropierea planului de simetrie al corpului (este planul perpendicular pe linia umerilor si contine axa corpului). 4 Aceste reguli sunt:  miscarile mainilor si ale bratelor sa fie simetrice. atat cat este permis de executarea corecta a lucrarilor. B-zona maxima Fig. forta de gravitatie (in acest sens se folosesc planuri inclinate.  sa se caute solutii care sa asigure inceperea si terminarea simultana a miscarilor mainilor.  sa se tinda ca in executarea unor operatii miscarile bratelor sa fie simetrice.  miscarile sa fie pe cat se poate de rare.a b 1 2 Zona maxima in plan vertical Zonele de lucru in sectiuni verticale: la lucrari speciale: a. pozitia ortostatica A-zona normala.  amenajarea locului de munca. pozitia sedentara. 3 Fig. scurte si usoare.  conceperea uneltelor si a utilajelor. Studiindu-se cauzele oboselii.  succesiunea miscarilor sa fie logica. de cate ori este posibil. caile de realizare a economiei de miscari in scopul unei mai bune adaptari a muncii la om. b.  uneltele si materialele sa fie depozitate permanent in acelasi loc. Din grupa de reguli folosind folosirea ergonomica a corpului fac parte urmatoarele:  lucrarile care se efectueaza cu ambele maini. au fost stabilite unele reguli practice. sertare cu fund inclinat. continue si simultane. 2-sectiune sagitala. 8 . de care trebuie sa se tina seama la analiza lucrarilor si care privesc:  folosirea corpului. jgheaburi inclinate etc.).  sa se execute (daca este posibil) cate doua sau mai multe piese (lucrari) in acelasi timp. inactivitatea unei maini suprasolicitata cealalta mana si afecteaza ritmul de munca.

in prezent societatea de tranzitie aduce pe scena vietii noi tipuri de situatii stresante cum ar fi: incertitudinea. in genunchi. In acest sens s-au stabilit urmatoarele reguli:  sa se degreveze mainile la acele lucrari la care este posibila si avantajoasa utilizarea unui dispozitiv de montaj sau de fixare sau utilizarea unui dispozitiv comandat de picior.In scopul obtinerii unopr cheltuieli munime de energie se stabilesc regulile:  pozitia corpului in timpul executarii unei munci sa fie cat mai comoda.  manetele.  evitarea pe cat posibil a tinerii unor obiecte cu mana.  cunoscand ca forta mainilor este maxima cand executa miscari in lungul axei longitudinale a corpului sa se tinda spre acestea. mult prea intins etc. Oamenii. aplecat. 9 .).  cand o lucrare amtreneaza separat fiecare deget al mainii. contactele si celelalte accesorii ale unui utilaj sa poata si manevrate fara schimbari importante a pozitiei executantului. Uneltele si utilajele trebuie astfel concepute incat sa ofere libertate de actiune mainilor si sa incarce corespunzator capacitatii lor. sunt cele mai grave disfunctionalitati care apar In munca de birou. numite si bolile secolului.  uneltele sa fie combinate ori de cate ori este posibil.  evitarea miscarilor care aduc articulatiile in pozitii extreme (prea apropiate sau prea departate de corp). atunci sarcina sa-i fie repartizata potrivit capacitatii sale. necesitatea reorientarii si recalilificarii rapide si. au rareori posibilitatea de a influenta evenimentele stresante externe. Daca pana in 1989 factorii stresanti tineau mai mult de sistemul politic.  evitarea transferarii obiectelor dintr-o mana in alta. scaderea nivelului de trai. somajul. volanele. Amenajarea locului de munca trebuie se tina seama de dimensiunile antropometrice ale executantului si va fi astfel conceput sa sa se evite indeplinirea sarcinilor in pozitii nefiresti (inclinat. ca indivizi izolati. Stresul si oboseala profesionala Stresul si oboseala profesionala. Din aceasta cauza a aparut necesitatea organizarii ergonomice a muncii In birouri. Stresul reprezinta o dimensiune constanta a vietii noastre cotidiene.  sa se faca cu precadere acele miscari care intreneaza cel mult bratul. concurenta. fiecare deget al mainii. de aspectele negative ale dictaturii comuniste.  evitarea miscarilor care conduc la invingerea fortei de gravitatie.  in timpul unei munci sa se evite miscarile frecvente ale corpului la care participa mai multe grupe de muschi. nu in ultimul rand. Tot ce pot face este sa-si insuseasca niste strategii adaptative care sa-i faca mai rezistenti la agresiunile psihice si mai eficienti In activitatea profesionala. schimbarile rapide si adesea imprevizibile.  manerele sa aiba suprafata de contact cu mana cat mai mare.

Exista si stresuri de natura psihosociala cum ar fi: situatiile conflictuale. mai ales atunci cand este atinsa imaginea sa. calamitatile naturale. incendiu. care i-au facut inapti pentru lupta. situatia maritala. Unele situatii de viata nu sunt la fel de stresante pentru toata lumea. Reactia la stres se instaleaza treptat atunci cand individul este supus un timp indelungat unor conditii de tensiune psihica. de asemenea. Chiar si in cazul unor dezastre sau calamitati naturale exista persoane care isi pastreaza calmul si actioneaza oportun si eficient. Specialistii clasifica oboseala in urmatoarele grupe:  Oboseala musculara (dinamica si statica) ± determinata de efortul muscular si de contractarea musculara fixa. de refacere a functiilor sale. agentii poluanti pot produce traume fizice. Ea reprezinta un fenomen fiziologic normal care apare in urma solicitarilor prezente in activitatea umana.Daca stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic. 10 . temporare sau permanente. factori de stres pentru organismul uman si animal. In general oboseala este un fenomen reversibil. organismul isi reface plenitudinea functiilor sale. ceilalti nedezvoltand ceea ce specialistii numesc ³nevroza de razboi´. De pilda. pierderea unui examen. producand perturbari la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. dintre care amintim: temperatura (prea ridicata sau prea scazuta). detentia. de toleranta la stres a individului sau de unele trasaturi ale personalitatii acestuia. dar poate avea consecinte temporare asupra organismului precum slabirea atentiei fata de munca indeplinita si fata de mediu. profesionala sau materiala. dezaprobarea sau critica sefului determina reactii diferite de la un individ la altul. ca de exemplu: razboiul. Factorii de mediu reprezinta. Lazarus arata ca cercetarile asupra unor combatanti din razboiul din Vietnam sau din razboiul arabo-israelian din 1973 au demonstrat ca doar la un anumit procent dintre acestia au aparut simptome emotionale grave. Exista. chiar daca persoana respectiva este una extrem de echilibrata pot aparea tulburari psihologice temporare. dar si psihice. care sunt perceputi ca o amenintare pentru individ. Oboseala reprezinta o reactie a organismului de readaptare. in timp ce altii intra in panica sau manifesta un comportament bizar. De obicei individul isi revine cand situatia stresanta a fost inlaturata. Individul poate trai o stare de disfunctionalitate sau chiar o cadere psihica brusca in urma unei psihotraume severe (accident. de asemenea. Stresul nu este influentat numai de situatiile externe ci si de vulnerabilitatea. decesul unui membru apropiat din familie). Acesti factori. situatii de viata care sunt considerate stresori universali. Ea nu este o boala. presiunea sociala prea mare. accidentele care produc invaliditate sau bolile incurabile. umiditatea. deoarece daca este urmata de o perioada de odihna sau de somn. factori care pun in pericol situatia materiala sau statutul social al individului. desi uneori pot ramane unele sechele sau o vulnerabilitate crescuta fata de anumiti factori de stres. zgomotul. pierderea unor persoane apropiate.

Al doilea nivel se refera la responsabilitatile manageriale care trebuie sa vizeze ajutorarea salariatilor afectati de oboseala profesionala prin recunoasterea simptomelor acestui fenomen si prin instruirea personalului in vederea depistarii lor. Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:  scaderea atentiei. Oboseala poate fi provocata de o multime de cauze.  factorii de mediu (temperatura. prin organizarea de intruniri ce pot fi folosite pentru intrajutorarea membrilor personalului si prin promovarea spiritului de echipa. 11 . in situatia in care schema de personal permite. Tensiunile psihice si stresul contactelor interumane determina oboseala sau chiar epuizare. dintre care cele mai des intalnite sunt:  intensitatea si durata muncii fizice si intelectuale. Salariatii trebuie sa aiba o viata activa in afara serviciului si mediului acestuia.  scaderea randamentului activitatii fizice si intelectuale. Oboseala neurosenzoriala ± cauzata de tensiunea nervoasa a simturilor (ochi. a duratei saptamanii de lucru si a concediilor de odihna.  monotonia sau rutina muncii.  boli si dureri. In birouri oboseala profesionala este o stare produsa de stres si afecteaza mai ales persoanele care lucreaza cu publicul. In munca de birou remediile pentru epuizarea si pentru oboseala profesionala se pot asigura la doua niveluri. managerii pot sa restructureze anumite posturi sau sa refaca programul de lucru astfel incat contactul dintre lucratori si solicitanti sa nu fie prea mare.  inhibarea capacitatii de gandire. Cauzele ar consta in lipsa de spatiu si de intimitate a locului de munca. Pentru serviciile de relatii cu publicul.  Oboseala psihica ± determinata de factori de natura psihica. Cei mai multi cred ca munca in birouri si secretariate este lipsita de stres sau cu stres redus. La nivelul vietii personale angajatii trebuie sa-si structureze activitatile astfel incat acestea sa le dea un sentiment de confort si de siguranta. lumina. griji.  incetinirea si inhibarea perceptiei. In general. insa lucrurile nu stau deloc asa.  factorii de natura psihica (responsabilitati. zgomotul). precum si in dificultatea sarcinilor de serviciu. Cercetarile efectuate asupra lucratorilor din birouri arata ca peste 50% dintre acestia sunt afectati de un sindrom de epuizare emotionala. persoanele care manifesta simptome de oboseala fizica si psihica au o atitudine negativista in relatiile cu ceilalti si resimt o diminuare a respectului de sine. De asemenea. remedierea si prevenirea oboselii se poate realiza prin reglementarea duratei zilei de lucru. poate fi utila si organizarea de seminarii privind managementul stresului sau timpului. In afara programului normal de lucru. conflicte). urechi).

12 . Pentru factorii de ambianta fizica sunt preconizate norme republicane in care se precizeaza valorile maxime admise pentru fiecare din ei astfel ca munca sa se desfasoare normal in conditii de securitate si sanatate.. de functiile incaperii si ale fiecarui obiect. ca de exemplu:  factorii de ambianta fizica: iluminatul. radiatiile calorice. de influenta psihologica pe care o au diferite nuante. monotonia. Coloritul trebuie ales in asa fel ca sa tina seama de continutul muncii. puritatea aerului). continutul si momentul introducerii acestor pauze. In afara factorilor enumerati mai sus. astfel incat sa se asigure o eficienta sporita. interesul. de rostul sau de satisfactia muncii sale. cand temperatura mediului ambiant (pentru munca usoara temperatura recomandata este 18 ± 25o C. etc. Nivelurile de iluminare pentru diferite locuri de munca sunt date prin normativul republican privind folosirea rationala a energiei. mai exista o serie de factori ce depind de mediul (ambianta) in care se desfasoara munca oamenilor. Iluminatul exercita o influenta importanta.. Factorii de ambianta fizica.  factorii de ambianta psihologica: consideratia. In acest sens. zgomotul. coloritul. umiditatea. un nivel optim al capacitatii de munca si o buna stare a sanatatii.  antrenamentul. Pentru a nu permite raspandirea acestor simptome. viteza aerului. managerii trebuie sa le recunoasca si sa le previna ori de cate ori este posibil.5 m/s. managerul are un rol esential in gasirea unor corelatii si alternative optime intre durata perioadelor de munca.Este foarte important sa se previna starea de oboseala profesionala pentru ca aceasta nu afecteaza un singur membru al personalului ci este transmisa si celorlalti. distractia.  odihna: relaxarea. cunoscand ca 80 ± 90% din totalul informatiilor ce ajung la scoarta cerebrala se dobandesc pe cale vizuala. care genereaza starea de oboseala. Microclimatul corespunzator este realizat atunci cand nu exista diferenta mare intre temperatura aerului si a suprafetelor inconjuratoare. durata pauzelor pentru odihna. aceasta atitudine va avea cu siguranta influenta si asupra colegilor sai´. numarul. Beth Belevins arata: ³Cand un angajat se plange de conditiile de lucru si/sau se indoieste de utilitatea. cand umiditatea are valori cuprinse intre 40 ± 50%. vibratiile etc. microclimatul (temperatura.  varsta. colaborarea. De asemenea. iar viteza curentilor de aer nu depaseste 0. si cand aerul inspirat nu-i viciat.  durata zilei de lucru. iar pentru munca grea 12 ± 17o C) se inscrie in valori normale.

formate din mai multe sunete de intensitati si frecvente diferite.amplasarea si combinarea adecvata a mobilierului. Mobilierul de birou a facut obiectul unor norme si recomandari precise care le stabilesc dimensiunile. este necesar.  culorile inchise au efect depresiv. acestui mobilier i se asociaza echipamentele si materialele utilizate in mod curent sau cu intermitente in serviciile si in posturile de lucru. care sa se bazeze pe cunoasterea posibilitatilor si a cerintelor omului in procesul muncii. concomitent cu cresterea satisfactiei in munca. sa se foloseasca metode adecvate.  culorile deshise pastelate. proiectarea si reproiectarea ergonomica a locului de munca este de mare utilitate.mobilierul sa fie simplu. Limitele admise de norme pentru santierele de constructii sunt de maximum 80 db.Studiile ergonomice au condus la urmatoarele constatarii:  culoarea este cu atat mai calda ci cat se apropie de rosu si cu atat mai rece cu cat se apropie de albastru. in conditiile reducerii solicitarilor. Analiza ergonomica a locului de munca Pentru a asigura eficienta sistemului ³om-mijloace de munca-mediu´ si a micsora posibilitatile de eroare. Procedeul are ca punct de plecare analiza conditiilor de munca existente sau proiectate pentru a se realiza in diferite variante si pentru fiecare loc de munca. din punct de vedere functional si estetic. in caz contrar ele sunt suparatoare. atat pentru proiectant cat si pentru organizatorii si pentru conducatorii proceselor de munca. Proiectarea ergonomica a mobilierului de birou Cateva din cerintele la care trebuie sa raspunda un loc de munca organizat pe baza principiilor ergonomice ce au ca obiectiv optimizarea relatiei ³om-mijloc de munca-mediu´ se refera la mobilier: . 13 . Zgomotele sunt vibratii neregulate. catifelate au efect stimulator. vesel. sa asigure pozitia corecta a partilor corpului in timpul executarii operatiilor si sa corespunda cerintelor ergonomice si estetice. spatiul necesar pentru utilizare. . iar pentru valori mai mari chiar periculoase. capacitatea de stocare. In aceste conditii analiza.  culorile prea vii sunt obositoare. in functie de factorii de evaluare si de criteriile de influenta.

de aceea alegerea scaunului perfect va fi tratata pe larg in acest capitol. Desi pentru multi poate sa para o problema lipsita de importanta. in felul acesta securitatea in lucru creste si se creeaza economii importante de cablu.Alegerea mobilierului va fi relativ usoara daca beneficiarul se adreseaza unor producatori specializati. echipamente pentru microfilme) trebuie sa fie proiectat astfel incat sa satisfaca toate necesitatile personalului care lucreaza cu aceste echipamente. De asemenea. In opinia multor specialisti. Mobilierul nepotrivit poate avea serioase repercusiuni asupra sanatatii si starii fizice a personalului. Aceste statii de lucru faciliteaza colaborarea iar mobilierul se adapteaza usor la necesitatile echipamentelor. dar uzuale sunt: lemnul. atat calculatorul cat si proiectarea intregii statii de lucru este astazi importanta. munca lucratorilor nu poate fi eficienta. usor de deplasat si de asezat (rafturi independente cu fata dubla. Cablurile pot fi incorporate in birouri astfel incat computerele. Pupitrele pentru terminale pot avea extensii de tastatura pentru operare confortabila. Pentru mobilierul de birou se pot folosi mai multe materiale. Mobilierul unui birou modern dotat cu aparatura electronica (computere. retinand pe cei care ofera livrarea si montarea pe loc In termene rezonabile. 14 . de aceea este preferabil mobilierul format din module mici. alegerea scaunului pentru locul de munca a devenit in ultimul timp un subiect mult discutat si studiat de specialistii in ergonomie. mese de lucru ce pot lua diferite forme). care in final se poate transpune intr-un nivel ridicat de absenteism si intr-un randament redus. Incercand sa obtina cel mai bun pret. plasticul si metalul. fotolii dispuse individual sau In banchete. posibilitatilor financiare si planurilor arhitectului. demontabile. cea mai importanta piesa de mobilier in birouri este scaunul. chiar hilara. Numeroase firme ofera astazi mobilier modern pentru personalul care lucreaza in grup cu echipamente legate la retea. Intradevar. terminale. Multe probleme datorate unei previziuni deficitare la nivelul stabilirii planurilor se pot rezolva sau ameliora prin dispunerea variabila a mobilierului. Nu trebuie pierdut din vedere si faptul ca implementarea mobilierului nu este niciodata definitiva si dupa un timp pot fi necesare unele modificari. beneficiarul poate apela la mai multi furnizori. scaune ergonomice sau pliante. imprimante. este necesar sa existe cabluri suficient de lungi care sa fie asezate astfel incat sa fie cat mai putin vizibile. telefoanele sau sursele de lumina sa poata fi pozitionate in locuri corespunzatoare. dar sa nu uitam ca fara un scaun confortabil. Alegerea cu grija a mobilierului de birou poate avea o contributie importanta asupra moralului personalului si de asemenea poate fi o cale de crestere a eficientei in munca. iar mesele pentru imprimante pot avea un sertar dedesubt in care este pastrata hartia . Cea mai mare parte dintre acestia au experienta si dispun de echipe care se pot deplasa si pot propune proiecte de implementare care sa corespunda cat mai exact posibil nevoilor beneficiarului. Pentru cei mai multi oameni cel mai important echipament de birou este calculatorul.

insotita de incordarea coloanei si a muschilor dorsali. sa ofere. un suport. arata profesorul Burloiu. Dr. Scaunul trebuie. Desi multi specialisti spun ca este necesara o ajustare inainte a spatarului pentru a reduce durerile de spate. Acest suport.sa permita lucratorilor sa stea cu bratele drepte de la umar si cu coatele Indoite. Pentru alegerea scaunului perfect este necesara consultarea unor standarde realizate de firme specializate. in special pentru oamenii mai scunzi.Majoritatea lucratorilor din birou stau in medie opt ore pe zi pe scaun la masa de lucru. un specialist canadian in ergonomie arata ca: ³Astazi majoritatea specialistilor recunosc ca statia de lucru si scaunul trebuie proiectate astfel incat sa se adapteze diferentelor fizice dintre lucratori. 15 .´ Un scaun ergonomic ar trebui sa ofere spatelui. a unor tastaturi pentru calculatoare cu un sistem care permite schimbarea unghiului de lucru. in special zonei lombare. sa stea drept sau chiar putin inclinat pe spate. Statul pe scaun o perioada mare de timp poate provoca diverse probleme cum ar fi: dureri ale picioarelor. proiectarea. in ultimul timp. un grup independent. Geoff Wright. Pentru a putea respecta aceste dimensiuni. nu rezolva problema durerilor de spate. de aceea nu este deloc uimitor ca scaunul a devenit astazi cea mai importanta piesa de mobilier in birouri. Wright spune ca acest suport ar trebui sa fie ajustabil. Durerea este provocata de inclinarea in fata a corpului. de spate. mesele de lucru trebuie sa dispuna de un mecanism care permite ajustarea inaltimii pana la nivelul corespunzator. de asemenea. posibilitatea de sprijin a picioarele pe podea sau pe un suport (conditie obligatorie pentru cei care lucreaza in pozitia sezand). Daca acest lucru nu este facut. Ajustabilitatea este cea mai importanta trasatura de calitate a scaunelor de birou. cauzate de pozitia incordata a coloanei si a muschilor dorsali. American National Standards Institute-Human Factors and Ergonomics Society (ANSI-HFES). iar riscul durerilor de gat. intareste ideea profesorului Burloiu. Aceasta institutie recomanda pentru scaunele de birou urmatoarele caracteristici: . insa. precum si in functie de marimea efortului solicitat de brate. De asemenea. spatarul scaunului ar trebui sa permita si o ajustare pe verticala pentru a se adapta lungimii spatelui lucratorilor. de brate sau de incheieturi este deosebit de mare. datorita marginilor platformei. Inaltimea planului de lucru trebuie dimensionata in functie de distanta optima de vedere pentru mentinerea corpului in pozitie naturala. pozitie care provoaca vasoconstrictii ce incetinesc circulatia sangelui. In Statele Unite. de umeri. deci si oxigenarea. dureri de spate. La fel de importanta in munca de birou este ajustarea meselor de lucru. de aceea este necesara o inclinare a planului de lucru spre operator (ca un pupitru) astfel incat corpul sa nu se mai incline in fata. angajatii nu vor putea lucra la intreaga lor capacitate. In prezent firmele specializate in producerea mobilierul de birou pun tot mai mult accent pe aspectul ergonomic al produselor lor. analizeaza si produce astfel de standarde. trebuie sa permita extensia picioarelor si pastrarea pozitiei verticale a corpului sau putin aplecat pe spate. desi aceasta solutie.

sa dispuna de un spatar care sa pastreze pozitia dreapta a spatelui. pentru eliminarea problemelor de sanatate care in final pot duce la cresterea productivitatii. Standardele ergonomice sunt imbunatatite periodic iar standardele ANSI-HFES sunt in mod curent revizuite. spatarul trebuie sa fie ajustabil. si de asemenea suportul pentru brate.8 mm Aceste dimensiuni sunt proiectate sa asigure pozitia confortabila pe scaun cu spatele rezemat de spatar si cu picioarele sprijinite pe podea. In acelasi timp specialistii in ergonomie sprijina activitatile de realizare a unor noi produse care sa asigure siguranta si sanatate la locurile de munca. In acest sens. cerand Occupational Safety and Health Administration (OSHA) sa faca noi propuneri in acest sens. Conform acestor standarde platforma scaunelor trebuie sa fie ajustabila atat in inaltime cat si in adancime. un mare numar de state din America au propus propriile standarde ergonomice.3 mm Latimea scaunului sa nu fie mai mica de 330. Semnificativa este propunerea California Occupational Safety and Health Administration (CALOSHA). Totusi trebuie sa ne gandim la faptul ca pierderile 16 . Administratia Clinton s-a ocupat in mod deosebit de aceasta problema. Propunerile OSHA si revizuirea standardelor statiilor de lucru de catre ANSI-HFES au ca obiectiv cresterea productivitatii si reducerea riscurilor de aparitie a unor dureri determinate de echipamentele si de mobilierul de birou.2 mm si 301. In Marea Britanie exista o mare preocupare pentru realizarea unor astfel de standarde ergonomice.8 mm Adancimea spatarului Intre 127mm si 152. Majoritatea managerilor accepta ideea ca scaunul ergonomic este intr-adevar important pentru cresterea confortului lucratorilor.1 si 431. in special pentru zona lombara. . In acelasi timp.2 mm Largimea scaunului 406.. Totusi ele nu trebuie considerate ca etalon deoarece sunt valabile numai in conditiile antropometrice specifice tarii respective. British Standard ofera urmatoarele dimensiuni pentru scaunele ajustabile ale dactilografelor si operatorilor pe calculator: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ Inaltimea scaunului de la pamant 393.8 mm Inaltimea spatarului de la nivelul platformei Intre 203. numai ca acest scaun si in general mobilierul ergonomic este inca prea scump (cel putin pentru firmele romanesti).4 mm Largimea spatarului ± nu mai mare de 304.sa permita lucratorilor sa stea pe scaun cu genunchii Indoiti si cu picioarele sprijinite pe podea sau pe un suport.7-495.

In birouri proiectarea factorilor de ambianta trebuie sa aiba in vedere: caracteristicile generale ale muncii. usi sau pereti de sticla. O iluminare defectuoasa poate cauza disconfort vizual si o pozitie nenaturala a corpului. solicitarile impuse in procesul muncii. Cercetarile arata ca 80% pana la 85% din cantitatea de informatie pe care o asimilam parvine pe cale vizuala. Iluminatul la locul de munca poate fi impartit in 4 categorii: 1. factorii psihosociali. dar nu este disponibila permanent. Proiectarea si Imbunatatirea factorilor de ambianta fizica Ambianta fizica reprezinta o componenta importanta a procesului de proiectare ergonomica a locului de munca. Iluminarea ambientala este data de obicei de o sursa de lumina montata in tavan (tub fluorescent). sau de lumini ³de urmarire´. 2. de aceea confortul vizual este esential. 17 . Dar modul de iluminare nu afecteaza numai confortul vizual ci si pe cel fizic. puritatea aerului). Iluminatul este unul dintre factorii care exercita o influenta importanta asupra productivitatii angajatilor si asupra gradului lor de oboseala. Etimologic notiunea de ambianta se refera la mediul material si social in care o persoana sau o colectivitate isi desfasoara activitatea. 3. acest tip de iluminare este absent in cele mai multe locuri de munca. 4. Este folosita pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru cresterea nivelului de intensitate. continutul specific al muncii.determinate de nefolosirea lor sau necunoasterea utilizarii lor (20 de miliarde de dolari pe an in SUA) depasesc cu mult aceste costuri. fiind deci o piedica in calea performantei. De asemenea. microclimatul (temperatura. Uneori este singura sursa de lumina la locul de munca. Lumina care cade intr-un unghi corespunzator pe suprafata de lucru previne reflexia care poate intuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal. Are un efect pozitiv asupra omului. tehnico-economice ale acestor structuri. viteza aerului. Desi ofera confortul individual. Locul de munca trebuie astfel pozitionat incat linia vizuala sa fie paralela cu lumina si cu ferestrele. importante sunt si posibilitatile materiale. Iluminarea naturala provine prin geamuri. Sa reflectam asupra vorbei englezului: Sunt prea sarac pentru a cumpara lucruri ieftine. Principalii factori de ambianta fizica sunt: iluminatul. coloritul si zgomotul. Iluminarea cu ajutorul lampilor de birou. umiditatea. Pozitionarea. Iluminarea directionata este de obicei asigurata de surse de lumina orientate in jos.

este afrodiziac. scade tensiunea arteriala. Lumina verde favorizeaza sugestia si autosugestia. astm bronsic. ingaduinta. pace interioara. Investitiile in sisteme eficiente de iluminare duc la reducerea acestor costuri. Albastrul confera seriozitate. O buna intretinere a elementelor componente ale lampilor include o schimbare regulata la 2/3 din viata a acestora. depresie nervoasa. TBC. enfizem pulmonar. Folosirea culorilor in munca de birou se bazeaza pe efectele fiziologice si psihologice ale culorilor asupra omului. vor reduce munca de intretinere si vor imbunatati calitatea luminii. paralizie. Oranjul nu are contraindicatii. odihnitoare si linistitoare care indeamna la calm si la reverie. Este culoarea naturii si a sperantei. Ca efecte psihologice. albastrul poate duce la depresie. stimuleaza circulatia sangelui si pofta de mancare. De asemenea. nostalgie. echilibreaza. Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambianta fizica ce influenteaza productivitatea muncii si care are un rol important asupra capacitatii vizuale. Rosul accelereaza ritmul cardiac si respiratia. controale atunci cand incep sa dea mai putina lumina si curatirea regulata. astenie fizica. a tonusului muscular. creeaza o ambianta vesela si optimista. sclerodermii. boli de rinichi. da rezistenta la efort psihic si fizic. spatialitate. Astfel: Rosul are efecte benefice asupra sistemului nervos. Permit controlul luminii naturale pe parcursul intregii zile. Rosul ajuta in urmatoarele afectiuni: raceli. reducand foarte mult aceste probleme de intretinere. Oranjul tonifica aparatul respirator. tendinta spre evocare. O noua generatie de startere electromagnetice si de tuburi fluorescente cu eficienta si cu viata marite sunt din ce in ce mai folosite. este o culoare foarte rece. dureri reumatice provocate de frig si de oboseala.Comutatorul. Studiile arata ca 85 de centi dintr-un dolar cheltuit pe un sistem de iluminat deja existent se duc la costul de electricitate. Iluminarea eficienta determina si scaderea costurilor. la predispozitie spre concentrare si spre liniste interioara. In exces. combate frigul. vasele limfatice si metabolismul. combate starile de anxietate. O alta problema a iluminatului o reprezinta intretinerea. dar oboseste daca nuantele sunt prea intunecate. dilata vasele de capacitate mica. stari subfebrile. calmeaza respiratia si reduce frecventa pulsului. Oranjul este indicat in bronsite cronice. ceea ce permite reglarea nivelurilor de lumina ambientala. Jaluzelele. Dar privitul intens si timp indelungat a acestei culori determina oboseala care se va resimti la nivelul intregului organism. in asigurarea unui iluminat eficient si a unui confort sporit. este tonifiant pentru ficat si pentru functiile de nutritie. da impresia de marire a spatiului. Diferitele tipuri de comutatoare permit lucratorilor sa aprinda pe rand cate o serie de lumini. eczeme. litiaza biliara. 18 . Albastrul are ca efect scaderea presiunii sanguine. fixeaza calciul in oase. stimuleaza atentia. rinite cronice. Verdele este calmant si da senzatia de odihna.

dimensionarea corespunzatoare a incaperilor. ¨ 50-60 db in servicii financiar-contabile si in celelalte birouri cu lucrari repetitive care necesita o anumita concentrare. Pentru mobilier se recomanda culori deschise. oboseala) sunt necesare masuri de prevenire precum: § § § § § § § acte normative de limitare a zgomotelor. 19 . solutii silentioase pentru tehnologia de birou. Culorile birourilor ergonomice se aleg si in functie de coeficientul de reflexie. plafoane si plansee din materiale fonoabsorbante. Recunoscuta ca sedativ. avand un coeficient de reflexie de 30% pana la 50%. pentru a impiedica stralucirea. in special cele neuro-psihice (tulburari de atentie. Pentru evitarea efectelor determinate de intensitatile mari ale zgomotului. sustragere. Limitele maxime admisibile pentru zgomot sunt: ¨ 70 db In secretariate si in centre de calcul . Nivelul general al zgomotelor trebuie sa se inscrie in limite corespunzatoare specificului muncii de birou. Zgomotul.Violetul este culoarea regala prin excelenta. bej). Astfel se recomanda vopsirea plafoanelor in culori cu coeficient de reflexie ridicat. al carui continut implica un anumit grad de solicitare psihica si nervoasa. violetul stimuleaza producerea globulelor albe. dispersarea si dispunerea rationala a echipamentelor. control ORL periodic. Intensitati mai mari de 110 db situeaza zgomotele dincolo de limitele suportabile. Pentru masini de scris sau pentru calculatoare sunt indicate culori neutre (gri. incordare. sali pentru recreere in timpul pauzelor. insa mat. Pardoseala sa aiba un coeficient de reflexie de 15-30%. creste tensiunea arteriala si frecventa ritmului cardiac. pereti.

2 m/s. creste eficienta. De asemenea. tine seama de dimensiunile antropometrice. a utilajelor. ca diferenta intre temperatura exterioara si cea interioara in timpul sezonului cald sa nu depaseasca 40C. Temperatura optima in incaperile birourilor stimuleaza lucrul. iar pentru munca usoara in pozitia sezand este de 190C. a sculelor etc. Acesta se refera la starea fizica a aerului la locul de munca. de perceptia senzoriala. in conditiile cresterii productiei si productivitatii muncii. Igiena moderna recomanda ca in incaperile incalzite umiditatea relativa a aerului sa fie cuprinsa intre 50 si 70%. umiditate. De asemenea. specialistii cer. montarea cofrajelor. Spre deosebire de industrie. a comenzilor. Un microclimat necorespunzator poate reduce capacitatea de munca a executantului. 20 . Dimensiunile medii ale corpului omenesc de care trebuie sa se tina seama aunt prezentate in figura 5. instalatiilor electrice. in activitatea de constructii-montaj majoritatea locurilor de munca se deplaseaza continuu in cadrul frontului de lucru odata cu realizarea constructiei. sezand). de pozitia in timpul activitatii (in picioare. 0 In stabilirea temperaturii optime trebuie sa se ia in calcul si miscarea si umiditatea aerului. in cazul lucrarilor deosebit de delicate care cer o imobilitate prelungita a corpului. De exemplu. la executarea lucrarilor de: turnarea betonului. instalatii sanitare. cercetarile efectuate demonstreaza ca pentru o relatie optima intre umiditatea relativa si temperatura aerului.Microclimatul. de posibilitatile fizice. zidarii.. Temperatura aerului recomandata pentru munca intelectuala in pozitia sezand este de 2123 C. in general. ORGANIZAREA ERGONOMICA A LOCULUI DE MUNCA Locul de munca reprezinta spatiul necesar unui executant pentru executarea unei activitati si este inzestrat cu toate cele necesare efectuarii unei sarcini profesionale date.1 m/s. Miscarea aerului trebuie sa fie mai mica de 0. Conceptia ergonomica a locului de munca. curenti de aer si radiatiile termice ale corpurilor incalzite. nu trebuie sa depaseasca 0. ce se caracterizeaza prin temperatura. lucrari de finisaj-zugraveli si vopsitorii etc. Senzatia de buna stare fiziologica apare atunci cand diferenta dintre temperatura aerului si cea a suprafetei incaperii nu depaseste 2-30C. retele de incalzire centrala. poate spori riscul de imbolnaviri si implicit reduce productivitatea muncii. a aparatelor.

6 a ± inaltimea optima la care trebuie montata o menghina astfel ca bratul si antebratul muncitorului sa formeze un unghi drept. economia de miscari. 21 . b ± principalele dimensiuni (in cm) ale locului de munca in pozitia sedentara pentru barbati (pentru femei dimensiunile din figura sunt reduse cu 2 ± 4 cm). 6).Fig. adaptarea utilajelor la datele antropometrice ale muncitorilor. 5 Problemele legate de amenajarea locului de munca se refera la studiul pozitiilor de munca. aranjarea locurilor de munca. a b Fig. reducerea oboselii (fig.

a b c Fig. 8 Inaltimile planurilor de munca in ortostatism. Se recomanda pozitia usor inclinat frontal care este cea mai comoda si necesita cel mai mic effort de sustinere (fig. a ± munca de precizie. Fig. 7 Organizarea ergonomica a locului de munca impune adoptarea unei inaltimi a planului de munca ce trebuie sa conduca la desfasurarea muncii executantului in conditii optime (fig.Pozitiile de munca cele mai frecvent intalnite sunt: ortostatica. se impune a se inlocui pe cat este posibil prin organizarea locului de munca cu una din primele trei pozitii cunoscute. pozitia sezand. 8). c ± munca de forta. care solicita un consum de energie mai mare. 7). b ± munca de dexteritate. pozitia culcat. Pozitiile aplecat si incovoiat. 22 .

6 b. Fig. 9). manerele.  construirea unor suporturi pentru brate pentru a se evita suspendarea lor. 23 . a pozitiei ortostatica cu pozitia sezand.  utilizarea la locurile de munca a scaunelor ergonomice prevazute cu stative pentru maini si picioare (fig. ale carei dimensiuni sunt date in fig.  manetele. dispozitivele pentru comenzi de la aparate sau utilaje sa fie dispuse astfel ca manevrele cele mai frecvente sa se faca pe cat se poate in apropierea corpului.  adoptarea.  comenzile aparatelor si utilajelor care necesita forta sa poata fi afectuate cu ajutorul picioarelor. munca de dexteritate) si sunt date in figura 8. parghiile. ingenunchiat sau prea intins. alternativ (in masura in care este posibil). 9  mentinerea corpului in pozitia naturala prin dimensionarea inaltimii planului de lucru in functie de distanta optima de vedere.  sculele si dispozitivele trebuie astfel conepute incat sa permita o manevrare cat mai usoara si rapida. avand cotul indoit. aplecat. Inaltimile planului de lucru variaza in functie de caracterul activitatii (munca de precizie. munca de forta.  aparatele si butoanele de comanda sa fie amplasate in functie de succesiunea procesului tehnologic etc.Alegerea unei pozitii de lucru in scopul inregistrarii unui effort minim trebuie sa tina seama de urmatoarele recomandari:  evitarea pozitiilor inclinat.

in incheieturi si in umeri.evitarea inclinatiilor laterale ale trunchiului si ale capului. Folosirea corecta a scaunelor ergonomice poate duce la eliminarea unor dificultati din cele mentionate. . Cu toate acestea.o presiune mare asupra unor organe interne (aparatul digestiv si respirator) data de aplecarea in fata a trunchiului. reduc precizia si dexteritatea bratelor si a mainilor.slabirea tonusului muscular. dureri in brate. rezultat din antagonismul mai multor forte externe si interne care actioneaza asupra sa. Aceasta pozitie se caracterizeaza prin mentinerea echilibrului natural sau relativ al corpului. Pozitia sezand este mai putin obositoare decat cea ortostatica din mai multe motive: suprafata de sprijin este mai mare fiind reprezentata de fetele posterioare ale coapselor si de fetele plantare ale membrelor inferioare in cazul in care sunt sprijinite de sol.unele implicatii asupra aparatului locomotor. cu influenta puternica asupra capacitatii de munca si implicit asupra eficientei activitatii desfasurate in birou o constituie pozitia corecta a corpului in timpul lucrului.executarea unor exercitii de gimnastica corectiva (cel putin 10 minute). deoarece aceste pozitii obosesc. reactie reflexa de contractie usoara si continua. pozitia usor inclinata frontal solicita cel mai mic efort de sustinere si este cea mai comoda. incordate sau prea inclinate. mentinuta un timp indelungat ea produce in mod inevitabil o senzatie de oboseala. Chiar daca pozitia corpului in timpul lucrului este corecta. Totusi in afara utilizarii unor scaune ergonomice este necesar sa se tina seama si de o serie de indicatii generale.intreruperea periodica a lucrului prin pauze care impun miscari mai active. cum ar fi: .pozitia corpului la masa de lucru sau la calculator trebuie sa fie: spatele drept. umerii relaxati si usor coborati. cum ar fi: . capul ridicat. . . Stabilirea unei pozitii corecte de munca inseamna pentru personalul din birouri adoptarea unei pozitii cat mai aproape de pozitia naturala a corpului in pozitia sezand. care aduc modificarea staticii organismului.Pozitii de munca Una din principalele probleme ale organizarii ergo-nomice a muncii.dureri in ceafa si in umeri. Alegerea scaunelor de lucru va fi tratata pe larg in capitolul urmator. dureri de spate. suspendat frontal sau lateral.evitarea pozitiilor nenaturale ale corpului. . De aceea se recomanda: . . munca de durata efectuata in pozitia asezat (specifica biroului) are si unele inconveniente. in special a muschilor abdomenului.evitarea mentinerii bratului in pozitia intinsa. . deoarece coloana vertebrala are tendinta spre pozitii curbe inclinate. . . centrul de greutate al corpului este mai aproape de suprafata de sprijin sau de baza de sustinere si este proiectat catre limita posterioara a acestuia. solicitarea energetica este mai redusa.miscari de relaxare a degetelor si incheieturilor (in special cei care lucreaza la calculator). efortul muscular pentru mentinerea stabilitatii corpului sau echilibrului este mai mic. activitatea aparatului cardiovascular este mai usoara. torsionate. 24 .

.proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane. . In birou ergonomia urmareste studierea elementelor umane si materiale ale procesului de munca in complexitatea si in interdependenta lor. culoare) trebuie adaptate la specificul activitatii din fiecare birou.diminuarea efortului fizic si intelectual prin achizitionarea unor echipamente informatice moderne. cu alte cuvinte ergonomia are drept obiect cercetarea si indicarea modului in care trebuie proiectata si efectuata orice operatie. in conditiile diminuarii stresului si a oboselii. . . pe intregul fond de timp de munca. 25 .Timpii de munca Ergonomia. de metode si de tehnici de cercetare proprii.repartizarea rationala a sarcinilor. iluminat.orientarea si selectia riguroasa a factorului uman. in special cea a relatiei om-masina-mediu.stabilirea unor forme specifice de stimulare in munca si aplicarea acestora. . optimizarea conditiilor satisfactiei. incadrarea. in scopul crearii unui echilibru optim intre om si mediul sau de lucru. Obiectul de studiu al ergonomiei il constituie organizarea activitatii umane in procesul muncii prin optimizarea relatiei din sistemul om-masina-mediu. selectia.dotarea birourilor si a serviciilor cu mobilier potrivit caracteristicilor antropometrice ale lucratorilor.economia energetica a organismului uman.crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort. Directiile de organizare ergonomica si de perfectionare a activitatii din birou ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: . . gradul de complexitate al echipamentului si mobilierului. precum si modalitatile tehnice de largire a ariei de activitate a lucratorilor. . necesita indeplinirea urmatoarelor conditii: .recrutarea. conditiile de mediu si mijloacele de reducere a influentei lor negative. capacitatile umane si modul cum acestea pot fi utilizate in mod optim. .stabilirea dimensiunii optime a colectivelor de munca.studierea microclimatului. . temperatura. reducerii efortului senzorial si cresterii posibilitatilor de concentrare in executarea sarcinilor. fiind o stiinta. concomitent cu mentinerea bunei stari fiziologice si favorizarea dezvoltarii personalitatii Insa aceasta optimizare. avand in vedere realizarea unei economii cat mai importante de energie umana. dispune de un obiect de studiu. In opinia specialistilor. ergonomia urmareste obtinerea informatiilor privitoare la munca necesare la fundamentarea in mod rational a adaptarii muncii la om si a omului la munca in scopul cresterii productivitatii. avand drept scop cresterea eficientei tehnico-economice. Elementele de microclimat (zgomot.reorientarea profesionala. motivatiei si rezultatele muncii. promovarea perso-nalului dupa aptitudini. . sarcinilor de indeplinit si locului zonei de munca. pregatire si performante. pozitiei acestora in timpul muncii.

3. In concluzie se poate spune ca ergonomia studiaza relatia dintre om si munca sa astfel incat sa determine cresterea productivitatii muncii fie prin organizarea ergonomica a locurilor de munca existente. 4. Sa se realizeze o diviziune a muncii si a responsabilitatilor egala intre lucratori si intre manageri. Efectuarea unor studii de fezabilitate in scopul reorganizarii locurilor de munca existente. in legi si in formule pentru a-i ajuta pe lucratori in activitatea lor zilnica. Dupa experimentari s-a constatat ca greutatea adecvata este de 7-8 kg. Proiectarea variantelor de organizare a locului de munca. 2. In alta zona a descoperit ca lopetile folosite pentru incarcarea carbunelui cantareau 6-14 kg. 4. astfel incat acestia sa efectueze activitatile pentru care sunt cel mai bine pregatiti. Intr-un alt atelier Taylor a insistat ca fiecarui muncitor sa i se dea munca pentru care este cel mai potrivit. Documentarea in vederea proiectarii noilor locuri de munca. Din nou dupa trei ani. Lucrarea de fata isi propune o detaliere a directiilor de organizare ergonomica a muncii in birou. mai sus mentionate. eliminandu-se pierderile/rebuturile si ineficienta. 2. dar care pot fi folosite efectiv numai dupa ce au fost consemnate oficial [4] . Sa se concentreze la un loc toata experienta traditionala. fie prin proiectarea ergonomica a unor noi locuri de munca. Examinarea statistica a situatiei existente pe baza informatiilor culese la locul de munca supus reproiectarii. In trei ani productivitatea atelierului testat s-a dublat.Proiectarea ergonomica a locurilor de munca in birou presupune parcurgerea catorva etape: 1. Sa se formuleze metode stiintifice pentru fiecare element din activitatea unui om care sa le inlocuiasca pe cele empirice. Taylor a pus in practica si o multime de experimente care au demonstrat cresterea eficientei prin organizarea stiintifica a muncii: 1. legi si formule care sa inlocuiasca judecata fiecarui individ in parte. 5. 3. Taylor arata ca pentru a realiza un management stiintific este nevoie sa fie stabilite o serie de reguli. instruit si promovat pe baze stiintifice. Lucratorul sa fie selectat. structurata pe categorii si transpusa in reguli. 3. Intr-un experiment a trecut la descompunerea proceselor de munca in miscari elementare si eliminarea tuturor gesturilor inutile. In lucrarea mentionata. Sa se colaboreze cu lucratorii pentru a garanta faptul ca munca este facuta conform principiilor stiintifice formulate. iar celor care depaseau volumul de 26 . care sa fie clasificata. Studiul muncii. Parintele managementului stiintific este considerat Frederick Winslow Taylor. 140 de oameni faceau munca pentru care inainte fusese nevoie de 400600 de oameni. calculul eficientei si alegerea variantei optime. Selectarea si instruirea lucratorilor. precum si proiectarea ergonomica a locurilor de munca urmarind etapele prezentate. Scoala managementului stiintific pune accentul pe productivitate maxima cu efort minim. In principala sa lucrare Principiile managementului stiintific. 2. Taylor expune o seama de principii ale organizarii stiintifice a muncii ce prevedeau: 1. Unelte standardizate.

.Munca sa fie in asa fel organizata incat sa permita un ritm usor si natural. in sens opus si simetric.Mainile sa inceapa si sa termine miscarile in acelasi timp. 27 .Mainile sa nu ramana inactive in acelasi timp. . 2. Gilbreth. Asa cum era de asteptat. a tine.Sa se asigure fiecarui lucrator un scaun de un tip si cu o inaltime care sa-i permita o pozitie corecta in munca. intotdeauna managementului stiintific i s-a reprosat faptul ca pune prea mare accent pe productivitate. pe care le-au denumit therbligs. un numar de 22 de principii ale economiei miscarii. subestimand natura umana. . In miscarile executate de lucratori la locul de munca au reusit sa identifice 18 micromiscari elementare (a apuca. Asa cum se stie. Frank si Lilian. scopul principal al economiei miscarii este productivitate maxima cu efort minim. oriunde este posibil. contribuind la aprofundarea si la largirea conceptelor privind studiul miscarilor si starea de oboseala. . cat mai putine si de durate cat mai scurte. continui si line ale mainilor sunt preferabile miscarilor rectilinii. in scopul rationalizarii operatiilor efectuate in timpul muncii. Studiile lui Taylor si cele ale sotilor Gilbreth s-au completat reciproc. .Pe suprafata de lucru sa se mentina numai materialele care se utilizeaza in ziua respectiva (principiu adaugat in lista lui Barnes de catre profesorul Burloiu. . adica anagrama numelui sau. in anul 1975. Cu toate aceste succese.Fixarile ochilor sa fie. aparuta in anul 1940. O contributie valoroasa a celor doi in dezvoltarea cercetarilor privind munca a constituit-o si enuntarea unui numar de sapte principii ale economiei energetice a miscarii. . Aceste micromiscari au stat la baza elaborarii normativelor de munca pe timpi predeterminati care apoi au permis fundamentarea stiintifica a normelor de munca si economisirea timpului de normare. Principii ale economiei miscarii corpului omenesc. . In continuare vom prezenta principiile lui Barnes (numai pe cele care isi gasesc aplicabilitate in organizarea ergonomica a muncii in birou) incadrate pe trei grupe: 1.Miscarile curbe.Sa existe un loc definit si permanent pentru toate materialele. Principii ale economiei miscarii aplicabile in organizarea locului de munca. Sistemele lor de evaluare au devenit mai tarziu metode de analiza si de apreciere a activitatii/executiei.Miscarile bratelor sa fie efectuate simultan. a cauta).Materialele sa fie plasate aproape de punctul de utilizare. productivitatea a crescut si s-a mentinut la un nivel ridicat. Cei doi s-au ocupat de aspectele umane ale fenomenului de organizare. iar cei doi au urmarit sa crute muncitorul de oboseala inutila. Ralph M.munca prevazut sa li se acorde prime/indemnizatii.Sa se asigure conditii corespunzatoare de vedere. . Studiile lui Taylor au fost completate de sotii Gilbreth. cu exceptia perioadelor de odihna. dupa o cercetare efectuata cu o echipa de studenti la fabrica Electromagnetica din Bucuresti). pe cat posibil. Iluminatul bun constituie prima cerinta pentru o percepere vizuala satisfacatoare. . Cercetarile lor au urmarit descoperirea celor mai bune modalitati de a efectua o activitate in cel mai usor mod posibil. a pozitiona. Barnes stabileste in lucrarea sa Motion and Time Study. Taylor punand accentul pe cresterea vitezei de productie. .

Toate aceste principii stau la baza organizarii ergonomice a muncii si servesc la elaborarea masurilor pentru realizarea practica a acesteia.3. .In cazurile in care fiecare deget executa o miscare speciala (dactilografie. Principii ale economiei miscarii aplicabile in proiectarea echipamentelor. . Economia miscarii prin aplicarea acestor principii inseamna. in esenta. Denumirea lor completa ar fi Principii ale economiei energetice a organismului uman. operare pe calculator). 28 .Mainile sa fie degajate de orice activitate care ar putea fi efectuata mai avantajos de un instrument.Obiectele de lucru si materialele sa fie prepozitionate. sarcina sa fie repartizata potrivit capacitatilor specifice ale degetelor. de un echipament. economia de energie a organismului uman. ori de cate ori este posibil. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful