P. 1
Istoria culturală

Istoria culturală

|Views: 19|Likes:
Published by Madalina Moja

More info:

Published by: Madalina Moja on Jan 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/06/2014

pdf

text

original

ÄIstoria cultural ´ i reprezentan ii s i

Pu ine sînt direc iile de cercetare, capabile s pun mai bine în lumin actuala fragmentare a studiilor istorice, decît a a-numita Äistorie cultural ´. În acela i timp ± i în mod paradoxal ± înc i mai pu ine sînt într-atît de apte s unifice mai bine aceste studii sau, cel pu in, s le dea o coeren . Explica ia este foarte simpl : domeniul despre care vorbesc este atît de larg i divers, încît orice tip de cercetare este, pîn la urm , subsumabil Äistoriei culturale´. Oricine poate pretinde c o face, fie c se ocup de rituri, de obi nuin ele de lectur , de apari ia i evolu ia c r ii, de simboluri ( i, în general, de tot ceea ce denot un sens), de marii autori sau ± ca s închei o list mult mai lung ± de practicile inscriptibile în sfera magiei i a vr jitoriei. Exact din acela i motiv se poate pretinde c Äistoria cultural ´ reprezint o Äcotitur mondial ´ în istoriografie: nu este greu s identifici în fiecare istoriografie na ional preocup ri (aparent) consensuale, ce par s denote o comuniune în jurul acestei direc ii. Sigur c Philippe Poirrier, coordonatorul volumului de fa , nu pretinde c aceast Äcotitur ´ exist (este i motivul pentru care formularea din titlu este interogativ , nu asertiv ). Dar, sînt convins c la aceast asem nare mai mult de form , nu de esen , s-a gîndit el, atunci cînd s-a întrebat dac Äistoria cultural ´ poate fi (totu i) considerat o Äcotitur mondial ´. Este aproape de la sine în eles c un domeniu (sau direc ie de cercetare; oricare din formul ri este permis ) atît de variat ca cel la care m refer aici, nu poate avea o defini ie general valabil . Cel mai lesne este de a-l descrie, pornind ± cum o face, de altfel, i Roger Chartier, în postfa a volumului de care m ocup, de la cele dou în elesuri principale ale termenului însu i, de Äcultur ´. Potrivit sensului ± pe care l-a numi, în lipsa altui cuvînt mai potrivit ± canonic al conceptului, Äistoria cultural ´ examineaz crea iile intelectuale i estetice dintr-o societate (precum i pe autorii acestora) într-un anumit intersti iu sau în evolu ia lor istoric , inînd cont de to i factorii de context (îndeosebi sociali i politici) care o pot influen a. Tocmai luarea în calcul a acestor factori constituie diferen a specific dintre Äistoria cultural ´ i istoria culturii: dac ultima este ± simplificînd mult lucrurile ± o istorie strict a crea iilor culturale, cea dintîi are o cert dimensiune social , fiind foarte asem n toare cu un soi de sociologie a culturii în durata scurt , medie sau lung . Dintr-o perspectiv antropologic (infinit mai popular , ast zi, decît cealalt , canonic , tipic , mai mult, primei jum t i a veacului XX), Äistoria cultural ´ cuprinde ansamblul riturilor, credin elor, cuvintelor, gesturilor etc., prin care o comunitate interpreteaz lumea în care tr ie te, fie aceasta natural sau supranatural . Altfel spus ± i în formularea lui Clifford Geertz, unul din Äp rin ii fondatori´ ai domeniului, pe care îl Ätraduc´ aici ± Äistoria cultural ´ studiaz Äparadigma hermeneutic ´ specific unei anumite societ i, într-o perioad istoric dat , ilustrat de simbolurile, reprezent rile i practicile de interpretare care o caracterizeaz . Nu este nevoie de cine tie ce efort pentru a se observa cît de reciproc distante sînt aceste defini ii. i totu i, în ciuda deosebirii dintre ele, exist cîteva abord ri i interoga ii comune. Acestea sînt: raporturile dintre diferitele nivele culturale dintr-o societate i concordan a (sau, mai curînd, incompleta lor concordan ) cu diferen ierile sociale, transmiterea i receptarea local a marilor curente i modele culturale, articularea dintre reprezent rile colective i Ämarile opere´, dar i rela ia (tematizat de Michel Foucault, Michel de Certau i Pierre Bourdieu) dintre discurs i practici sau limbaj i experien . Tocmai aceste tr s turi sînt, pîn la urm , cele care conteaz , fiindc apropie, între ele, diversele experien e i practici na ionale din acest domeniu, altminteri greu de redus la un numitor comun. Dup cum bine observ Roger Chartier, în postfa a c r ii, Äistoria cultural ´, în modul în care este aceasta practicat în fiecare ar , apare ca o combina ie între tradi iile istoriografice proprii i împrumuturile str ine (de teme, concepte i metode). Cazul românesc (foarte documentat i temeinic analizat în acest volum de Ecaterina Lung) este, din acest punct de vedere, cum nu se poate mai gr itor, dac lu m ca referin ± altfel nici nu se poate ± opera regretatului Alexandru Du u. Cine recite te ast zi principalele scrieri ale istoricului, observ limpede care au fost, pentru autorul C r ilor de în elepciune în cultura român , sursele intelectuale care i-au nutrit opera: pe de o parte, istoria, a a-zicînd, clasic a culturii, reprezentat de Iorga, C linescu i, într-o oarecare m sur , de Cartojan ± o istorie a curentelor literare, a marilor opere i autori ± i, pe de alt parte, influen a colii Analelor, îndeosebi a fazei sale cele mai timpurii, ilustrat de textele lui Robert Mandrou, interesate de practicile populare de lectur i de circula ia social a modelelor culturale. For a tradi iei culturale autohtone este vizibil i în alte istoriografii, analizate în volum, cum este,

în Germania. în Europa i în lume cercetarea istoric (mai pu in. pe care îl cunosc ± autor al mai multor studii i c r i de referin în acela i domeniu). În schimb. ap rut cu exact zece ani în urm la Editura Polirom). constant. dintre mo tenirea istoriografic autohton i influen ele intelectuale str ine (sesizabil i în alte analize din volum. cum este ± ca s nu dau decît dou exemple ± morarul Menocchio. semnalat ± este puternica influen a lui Clifford Geertz asupra istoricilor men iona i. deopotriv . altfel spus. înv mîntul). o efervescen ilustrat de varii experimente epistemologice i de tot atît de numeroase direc ii. întreprins de unii istorici. complet . recitite dup modelul lui Ernst H. Äistoria cultural ´ francez (discutat în volum de Philippe Poirrier) i aceea britanic (foarte exact comentat de Peter Burke) ilustreaz cele dou modele istoriografice de la care a pornit. în cadrul Äistoriei culturale´ din diferite ri. O alt mare excep ie de la aceast (de mine considerat astfel) regul a confluen ei. Belgia i Spania) o constituie Äistoria cultural ´ nord-american . simboluri i credin e (pentru exemplificare. În timp ce prima poate fi considerat ast zi mai mult o nou ipostaz a tradi ionalei Äistorii a mentalit ilor´ (nu sunt de acord aici. lectur etc. Kantorowicz din The King ¶s Two Bodies) i microistoric (direc ie interesat de studiul singularit ilor relevante. la Aaron Yakovlevici Gurevich ± singurul. cît unui habitus cultural comun. . direc ia pe care o discut aici. mai exact. cu dubla sa particularitate: antropologic (preocupat de rituri. nu lipse te nici Äistoria cultural ´ italian . cu ajutorul unor fonduri de arhiv ± evident ± de aceea i natur . unor Ädeprinderi´ (Äpractici´) culturale (de educa ie. c r i i practicile de lectur ± datoreaz aproape totul influen ei franceze. ceea ce imprim Äistoriei culturale´ din SUA o foarte pronun at dimensiune antropologic . în anii ¶90 ai secolului trecut. în anii ¶90 ai secolului XX. cu Philippe Poirrier. în sensul interesului pentru modul de producere a semnifica iilor sociale. Lynn Hunt sau ± mai înainte ± William Sewell) au lucrat sau lucreaz exclusiv pe subiecte franceze. din leg turile cu etnografia. Thompson. lingvistica i folclorul) sau Elve ia (unde. îns ± destul de ciudat ± cazurile german i rus. Olivier Martin i ± mai ales ± Roger Chartier.bun oar . dar ceea ce putem citi în paginile celei de care m-am ocupat este de ajuns pentru a proba ± a cîta oar ? ± efervescen a ce anim ast zi. i la Reinhardt Koselleck. care ar fi meritat înregistrate pentru num rul i valoarea contribu iilor în acest domeniu subscrise de istoricii din cele dou ri (m gîndesc la cei ce au ilustrat. Nici o sintez de acest fel nu poate fi. au considerat c formarea grupurilor sociale se datoreaz nu atît unei anumite situa ii economice. vai!. precum cele privitoare la Äistoria cultural ´ din Australia. de altfel. Natalie Zemon Davis. un autor a c rui neobi nuit popularitate în aceast ar se v de te. precum Edward P. unde studiile în domeniul la care m refer ± centrate pe alfabetizare. cea din rile scandinave (unde Äistoria cultural ´ s-a hr nit. o ipostaz care a abandonat modelul teoretic al psihologiei în favoarea Äsocialului´. de asemenea. Canada. prin rituri. cercet rilor de tinere e ale lui François Furet. în sensul cel mai larg al termenului. Înc o particularitate a acestui caz ± care merit . apari ia Äistoriei culturale´ britanice a fost una din consecin ele criticii determinismului marxist al claselor. care ine tot de Äistoria culturii´ i. Marele masacru al pisicii i alte episoade din istoria culturii franceze. la fel. dar. practici i simboluri. Lipsesc. tot de stînga. care consider Äistoria cultural ´ ca o form a ie irii de sub influen a Ämentalit ilor´).) i forme de sociabilitate induse de un mod de via asem n tor. în privin a istoriografiei ruse. Oarecum mai pu in evident este aceast amprent autohton asupra Äistoriei culturale´ braziliene. Din volum. promotor al istoriei conceptelor. consacrate i în traducerea principalelor sale c r i. în num rul de cit ri care îi sunt. întru cîtva. îns . exemplar analizat de Carlo Ginzburg i pastorul piemontez a c rui biografie a fost restituit de Giovanni Levi). curentul ÄAlltagsgeschichte´. trimit la binecunoscuta culegere de eseuri a lui Robert Darnton. care. unde autori binecunoscu i în acest domeniu (Robert Darnton. cu regularitate. explor rile în acest domeniu au fost conduse pe temeiul înrîuririlor exercitate de acelea i discipline).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->