APARATUL CARDIOVASCULAR

Inima este localizat în cavitatea toracic , în etajul inferior sau cardiac al mediastinul ui anterior

‡ Inima este invelita la exterior de doi saci pericardici:
‡ Pericardul fibros, a ezat la exterior. Are consisten fibroas , este rezistent i inextensibil. El formeaz stratul extern al pericardului i este legat de forma iunile vecine prin ligamente: sternopericardice, frenopericardice (care îl leag de diafragm ) i vertebropericardice. ‡ Pericardul seros are o structur asem n toare cu pleura i peritoneul i este format dintr-o foi sau lam parietal i o alt visceral . Foi a parietal învele te suprafa a intern a pericardului fibros i se continu la baza inimii cu cea visceral , care formeaz stratul extern al peretelui cardiac, denumit i epicard.

.

.

con turtit. cu axul longitudinal dispus oblic în torace i are o greutate de 250-300g. iar volumul asem n tor pumnului drept. culcat pe diafragm . Inima are forma unui .

care desparte atriile de ventricule i este perpendicular pe axul longitudinal ² Fa a plan (diafragmatic ) prive te inferior spre mu chiul diafragm. .‡ Pe lâng baz i vârf. inima prezint fe e i margini: ² Fa a sternocostal este orientat anterior i prezint în p r ile laterale an ul coronar. La nivelul s u se g sesc an ul interventricular posterior i an ul coronar. care-l continu pe cel de pe fa a sternocostal .

Ea prive te înapoi (spre esofag i coloana vertebral ) i la dreapta. de la nivelul ei pleac arterele mari ale inimii (aorta i trunchiul pulmonar) i sosesc venele mari (cele dou vene cave i cele patru vene pulmonare) Varful inimii este situat pe stanga. Vasele mari de la baza inimii .Baza inimii apar ine atriilor i în special atriului stâng.

prev zut cu valvula Thebesius » orificiul auriculului drept » orificiul atrioventricular drept.cavitar ‡ este format din 4 compartimente ± Atriul (AD) i ventriculul drept (VD) ± Atriul (AS) i ventriculul stâng (VS ‡ Atriul drept are cinci orificii » orificiul venei cave inferioare prev zut cu valvula Eustachio » orificiul venei cave superioare » orificiul sinusului coronar. prev zut cu valvula tricuspid .‡ Alcatuirea interna ‡ Inima este un organ musculo .

valvula mitral ‡ orificiul de deschidere a auriculului stang .‡ Atriului stang are sase orificii ‡ patru vene pulmonare ± dou vene pulmonare drepte i dou stângi ± care aduc de la pl mâni sânge înc rcat cu O2 ‡ orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida.

.

cu baza spre orificiul atrioventricular ‡ peretii sunt mai grosi decat cel al atriilor. ei prezint pe fa a intern ni te muschi papilari. cel stang are peretele de trei ori mai gros ‡ pere ii lor nu sunt netezi.‡ Ventriculele ‡ au form piramidal triunghiular . trabecule c rnoase si cordaje tendinoase ‡ musculatura peretilor este formata din fibre musculare cu dispozitie .

Aspectul valvulelor sigmoide ale arterei aorte Aspectul valvulelor sigmoide ale trunchiului arterei pulmonare .

.

‡ Structura histologica ‡ endocard ‡ miocard » contractil » tesutul excitoconductor ‡ epicard .

.

.

.

Scheletul cardiac ‡ Format din patru inele fibroase. care alc tuiesc ³scheletul cardiac´ i servesc drept punct de ata are pentru valvulele cardice i miocard ‡ Dispunerea fibrelor pe mai multe straturi i cu orient ri diferite cre terea for ei de ejec ie .

Sistemul de comand ± excitoconductor al inimii Keith Flack Aschoff Tawara .

.

‡ Vasculariza ia inimii ‡ Inima este un organ bogat vascularizat. a miocardului.000 litri sânge. ‡ . neîntrerupt . care într-o or pompeaz în circula ie aproximativ 400 litri sânge. care se realizeaz prin arterele coronare dreapt i stâng . aspect condi ionat de activitatea ritmic . iar în decurs de o zi 10. ‡ Activitatea metabolic crescut a miocardului necesit deci un aport ridicat de sânge.

care urc prin an ul interventricular anterior.vena mic a inimii. care urc prin an ul interventricular posterior.vena mijlocie a inimii.‡ Sângele venos al inimii este colectat de vene. . sinusul coronar. ‡ Sângele colectat de aceste vene ajunge în colectorul venos principal al inimii. i anume: . care str bate an ul coronar drept. care se afl în an ul atrioventricular stâng. .vena mare a inimii. Sinusul coronar se deschide în atriul drept printr-un orificiu prev zut cu valvula Thebesius .

‡ Fibrele parasimpatice. ‡ Fibrele simpatice provin din nervii cardiaci superior. avand ca efect diminuarea activitatii inimii. ‡ . Care inerveaza predominant nodulul sinoatrial si atrioventricular. care vin din ganglionii simpatici cervicali si au efecte stimulatoare asupra miocardului. mijlociu i inferior. din nervul vag.‡ Inerva ia inimii ‡ Inerva ia inimii este realizat de ramuri simpatice i parasimpatice ale plexului cardiac.

Sistemul vascular ‡ Este format din ‡ artere ± vase care transport sângele de la inim spre esuturi ‡ vene ± vasele care transport sângele de la esuturi spre inim ‡ capilare ± la nivelul c rora se realizeaz schimburile dintre sânge i esuturi. .

. fiind foarte pu in dezvoltat la venele mari. este format din esut conjunctiv cu fibre colagene. iar în spa iile dintre lamele se afl pu ine fibre musculare netede i esut conjunctiv. Media venelor este în general mai sub ire i este format din fibre musculare i elastice în venule i venele mijlocii. Adventicea este mai sub ire la artere i foarte groas la venele mijlocii i mari. ± adventicea stratul cel mai extern al peretelui vascular. Astfel. a ezate pe o membran bazal sub care se gaseste un tesut conjunctiv subendotelial. de regul orientate longitudinal i fibre elastice. format dintr-un strat de celule turtite endoteliale. ± medie are o structur foarte variat potrivit diverselor tipuri de vase.Structura vaselor sanguine ‡ Peretele format din trei straturi principale: ± intim . la arterele mari (de tip elastic) ea este format din lamele concentrice de fibre elastice.

.

.

Structura capilarelor ‡ Capilarele sanguine formeaz re eaua în care se termin arteriolele i de la care pornesc venulele. mic oreaz calibrul acestuia. macrofage. ‡ Peretele capilar este alc tuit din: ± Endoteliul capilar se continu cu endoteliul arterelor i venelor. Tot în periteliu se afl fibre nervoase vegetative. celule adipoase i mastocite. iar printre celulele periteliului se g sesc celule pericapilare sau pericite. de form stelat . orienta i în lungul capilarului. dispuse în substan a fundamental i cu celule conjunctive ca: fibrobla ti. ± Membrana bazal ± Periteliul este stratul sub ire din jurul peretelui capilar format din esutul conjunctiv cu fibre colagene i reticulin . . fiind format dintr-un strat de celule turtite cu nuclei ovalari. celule reticulare. care prin contrac ie.

.

care se deschid cu usurinta si lumenul mai larg ‡ Nu exista o delimitare neta intre cele trei tunici ‡ Media este mai subtire iar adventicea este mult mai groasa ‡ Calibrul lor creste de la periferie spre inima ‡ Clasificare ± vene mari ± vene mijlocii si mici » fibroase » fibroelastice » fibro-musculare » musculo-fibroase .‡ Arterele ‡ ‡ Peretele lor mai contin doua membrane elastice bogate in mucopolizaharide ± Clasificarea ‡ aorta i arterele mari: artere elastice ‡ arterele mici i arteriolele: de tip muscular ‡ arteriole: vase cu peretele foarte subtire raspandit in tot corpul. media contine un strat muscular subtire Venele ‡ Au peretii mai subtiri.

.

bazala absenta periteliulu Clasificarea capilarelor atipice » sinusoidale » fenestrate .Capilare ‡ Sunt interpuse intre arteriole si venule in toate tesuturile si organele ‡ Dupa structura peretelui capilar este adaptata realizarii schimburilor dintre sange si tesuturi. ‡ Capilare tipice atipice endoteliu membrana bazala periteliu discontinuitati in endoteliu discontinuitati in membr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful