Radu Mihai CRIŞAN doctor în economie – specializarea Istoria gândirii economice

TESTAMENTUL POLITIC AL LUI MIH AI EMINESCU

(Textul integral al anexei omonime din lucrarea: Radu Mihai Crişan, SPRE EMINESCU. Răspuns românesc la ameninţările prezentului şi la provocările viitorului, ediţia a III-a revizuită, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005, pag. 287-312)

BUCUREŞTI 2005

Editura Cartea Universitară
Str. Prof. Ion Bogdan, nr.11 A, sector 1, Bucureşti Tel.: 021-211 01 54; Fax: 021-211 58 47 e-mail: cartea.universitara@pcnet.ro, www.carteauniversitara.ro Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CRIŞAN, RADU MIHAI I. Testamentul politic al lui Mihai Eminescu / Radu Mihai I. Crişan. - Bucureşti: Cartea Universitară, 2005 Bibliogr. ISBN 973-731-124-8 821.135.1.09 Eminescu. M 929 Eminescu M.

ISBN 973-731-124-8

2

Cântări şi laude-nălţăm Noi, Ţie Unuia Primindu-l cu psalme şi ramuri Plecaţi-vă neamuri, Cântând Aleluia! Christos a înviat din morţi, Cu cetele sfinte, Cu moartea pre moarte călcând-o. Lumina ducând-o Celor din morminte! Mihai Eminescu

3

Scopul vostru trebuie să fie preluarea intactă a tot ceea ce se află pe pământ. Perturbaţi. Slăbiţi voinţa luptătorilor inamici prin cântece şi melodii senzuale. Induceţi în eroare inamicul. IV î. Discreditaţi-le luminătorii de conştiinţă. LOVIŢI. Întărâtaţi-i pe tineri contra bătrânilor. fără luptă. În acest fel trupele vă vor rămâne odihnite. 2. 3. Infiltraţi-vă peste tot spionii. părinte al ştiinţei militare sec. 9. Răspândiţi discordia şi conflictele între cetăţenii ţărilor ostile. Bazaţi-vă pe trădătorii care se găsesc în rândurile inamice.Arta supremă a războiului este înfrângerea inamicului. Hr. iar victoria va fi totală. Ridiculizaţi tradiţiile adversarilor. 6. Daţi inamicului fete şi băieţi tineri pentru a-i lua minţile. Distrugeţi-le reputaţia şi. 4 . Sun Tzu general chinez. apoi avansaţi cu repeziciune. supuneţi-i dispreţului propriilor concetăţeni. dar şi jad şi mătase pentru a-i zgândări ambiţiile. Apoi. Discreditaţi tot ceea ce merge bine în ţara inamicului. 7. la momentul potrivit. 11. Implicaţi reprezentanţii claselor conducătoare ai ţării inamice în afaceri dubioase. astfel: 1. Utilizaţi creaturile cele mai ticăloase şi mai abjecte. Făceţi-l pe adversar să creadă că mai există o posibilitate de a se salva. Fiţi generoşi în promisiuni şi recompense pentru informaţii. 12. 10. 5. prin orice mijloace. intendenţa. 8. spre a-l conduce la temporizare şi neglijenţă. prin înşelătorie. 4. aprovizionarea şi funcţionarea armatei inamicului.

a determinat soarta acestor ţări. n-are o cocoaşă intelectuală sau fizică ce caută a o ascunde.Mult-iubitul şi prea-pătimitul meu neam românesc. nu încap în cadrul noţiunii român. aşadar. 253 2 de “om a cărui trăsătură distinctivă e adevărul: inteligent fără viclenie. 19. în Opere. poate apoi ca să fie din rase prea vechi. viclene. revărsându-se de o parte din Maramureş. ci. toate acelea câte ascund o duplicitate în espresie. de alta din Ardeal. venituri. pretutindenea unde locuiesc. 17. prea staţionare. fără inteligenţă. “Rasa istorică formatoare a acestei ţări este “acel neam de oameni. 2 prin caracterul lui înnăscut . 26. Ediţie critică întemeiată de Perpessicius. şi care. Editura Academiei Române. nu are apucăturile omului slab. îi lipseşte acel iz de slăbiciune care precumpăneşte în fenomenele vieţii noastre publice sub forma linsă a bizantinismului şi a espedientelor…Toate figurile acelea făţarnice şi rele. de la 1 Mihai Eminescu. vol. Bucureşti. Se vorbeşte că în Consiliul. sunt autohtoni. a pus temelia statelor române în secolele al XIII-lea şi al XIV-lea. 21. Curierul de Iaşi. rău – dacă e rău – fără făţărnicie. ceva hibrid. pag. “Românii nu sunt nicăieri colonişti. 28 noiembrie 1876. că acei oameni n-au avut timp să se asimileze. acel tip etnic care. 1980. IX. 5 . bun fără slăbiciune. prea osificate. Poate. populaţie 1 mai veche decât toţi conlocuitorii lor” . oamenii nimănui.

anul 579. pag. în secolul al XVIII-lea. 122. Pe la 3 martie…. religioase şi de viaţă familială. cit. şi în această privire. Timpul.. în creierul munţilor. idem. excepţie făcând vreo patru sau cinci vocabule care privesc păstoria. atât de necontestat de nimenea. Adevărul doare. naturalist celebru. 121 4 “Există multe indicii. de datine juridice. să se judece după dreptul românesc.. materialul de vorbe. Timpul. XII.) 1700” . la năvălirea avarilor în Tracia. El descrie curăţenia şi frumuseţea limbei vorbite în Maramureş şi viaţa 3 6 . Legile după care cuvintele latine s-au prefăcut în cuvinte româneşti şi-au sfârşit demult evoluţiunea lor. vol. şi cel albanez e identic cu cel al rasei române. Bucureşti. sute de ani. Care-a fost acest drept consuetudinar la care ei ţineau cu sfinţenie. E incontestabil că un popor care. Ed. precum şi în alte împrejurări. 1985.n. a fost un popor tânăr. n-a avut nevoie de drept scris. era atât de viu în conştiinţa poporului. în al VI-lea secol după Hristos.) statelor noastre. 1 aprilie 1881. 77 3 idem. Motivul pentru care nu sunt şi nu pot fi slavi este lingvistic. Sigur e că. găsim tocmai în nordul Daciei un pârâu numit Argestrul. Moldova. vedem românii de sub Coroana Ungariei pretinzând să se judece între ei după dreptul lor propriu. Înainte sau imediat după formarea statelor române. că sunt cranii care merită a fi în fruntea civilizaţiei. în suta a şaptusprezecea. limba lor era formată de secole deja. iar asupra originii lui se ceartă până azi învăţaţii. să mai poţi scoate ceva bun din ele”. Şi aceasta când? Pe la 1380. deşi cuvintele slavone sunt vechi. preexistente limbei bisericeşti. pag. oastea condusă de Martin şi Comenţiol e compusă din oameni care vorbesc româneşte. o cerere analogă fac moldovenii ce pribegiseră în Polonia. XI. dă craniului albanez rangul întâi între toate craniile de rasă din vechiul Imperiu al Răsăritului.n. care înclinau a căpata o singură formă scrisă. râu ce izvorăşte din Maramureş. aflăm în Bucovina. dovedeşte totuşi că. deşi au multe elemente slavone în limbă. nu sunt slavi. în Opere. Adevărul doare. fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodată. care se varsă din stânga în Bistriţa. cit. difereau pe ici pe colo. În adevăr. vol. în Opere. deşi e în parte un merit special al lui Matei Basarab. o lege oarecare…. constată unitatea de limbă.. bine întemeiat. E indiferentă cestiunea dacă elementele ce compuneau acest sâmbure de popor modern erau tracice şi latine sau latine şi ilirice. jus Olachale sau Olachorum. XII.. Bucureşti. În fine. cu absolut aceleaşi înclinări şi aptitudini ” . cu al mocanilor noştri de azi”.1200 şi până la (anul n. 1984. Miron Costin. în Opere. sănătos. pe când găsim în Ţara Românească Argeşul. Timpul. atât în numirile localităţilor şi râurilor. încât nici unul din vechii noştri Domni. 15 martie 1880. idem. Mai mult. fie sub coroana Ungariei. că dezvoltarea craniului la rasa română e admirabilă. n-a găsit de cuviinţă să-l modifice. Ed. în momentul în care românii au primit cuvinte slavone. Pe la 3 martie…. deşi a avut epoci de bogaţie şi de glorie. Tot acest neam apare în Dacia. vol. destul numai că. O unitate atât de pronunţată a limbei dovedeşte o unitate de origini etnice. un Câmpulung tot ca ţinut şi descălecătoare. erau elemente cu totul omogene.) pentru ca. (anul n. Etnograful Hoffman scrie. Pe când în Ţara Românească aflăm Câmpulungul ca ţinut şi descălecătoare. Nu există nici o deosebire între rasa română din Muntenia. pag. Adeseori. E absolut 4 5 aceeaşi rasă. În sfârşit Wirchow.n. care denotă o unitate a neamului românesc preexistentă formaţiunii (formării n. prin încrucişare. 1 aprilie 1881. unitatea actuală a limbei vorbite. numai termenii. încât. Organografic vorbind limba era aceeaşi. ele nu s-au asimilat nici până în ziua de azi cu limba noastră. din cea mai considerabilă parte a Ardealului şi a Ţării Ungureşti.

. oricare ar fi el.) sale e ca ea să fie un rezultat. în locul noţiunilor naţie. 22 aprilie. 266 6 idem. vol. acesta primeşte. vol. De câte ori <<Românul>> era în opoziţie…. vol. în Dobrogea. dar aurul. nu pot purcede decât din el însuşi. cărţile bisericeşti. o expresiune fidelă a trebuinţelor acelui popor. vol. 7 idem. Ecuilibrul. trebuie. s-o schimbe pe aur.. 92. garanţia stabilităţii (legitimităţii n. 4 mai 1870. artele şi literatura frumoasă (beletristica n. opresc procesul de diversificare şi de dialectizare a graiului viu. 20 7 . Bucureşti. român. drepturile sale. pag. în Opere. 1985. Industria trebuie să fie a naţiunii aceleia şi păzită de concurenţă iar purtătorul ei. cel vorbit în Ţara Românească şi într-o parte a Ardealului. idem. pag. ”am admis legiuiri 8 străine” . a cărei răspândire uniformă nu e de tăgăduit. 7 “Peste noapte şi prin surprindere” . întrucât la cel mai vechi din toate se puteau reduce. Timpul 14 august 1882. Poate să fi fost un instinct de adevăr. în variante. “legi străine în toată puterea cuvântului. 14 august 1882. ca la un prototip. dialectele ce încercau a se forma pe atunci. <<Românul>> a contractat năravul…. punga ce hrăneşte pe industriaş şi îmbracă pe agricultor. în Opere. fie din Berber. legislaţiunea trebui pusă în aplicarea celei mai înaintate idei de drept. Timpul. Aceleaşi balade ce s-au cules în munţii Moldovei sau ai Ardealului s-au aflat. pretutindenea şi pururea. o coardă nouă. afară de ceea ce e domeniu public. pusă în raport cu trebuinţele poporului. 1989. vol.n. de asemenea. noţiunea om. traducătorii şi scriitorii originali aleg ca model dialectul cel mai arhaic al românilor. prin cărţi. prin care ea să fi contribuit la luminarea şi înaintarea omenirii. 93. XIII. Alături cu limba există. ţară. ne dă legenda fondării Moldovei şi Ţării Româneşti. să fie în mâinile aceleiaşi naţiuni.) trebui să fie oglinzi de aur ale realităţii în care se mişcă poporul. XIII. cit. Timpul. astfel încât explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege să nu contrazică spiritul acestora. cetăţean al universului. 13 decembrie 1877. comerţul. care substituie. cit. Ed. De câte ori <<Românul>> era în opoziţie…. X. poate c-a fost chiar cunoştinţa limbei latine care i-a îndemnat la aceasta. literatura populară. pag. potrivită pentru binele cel mare al lumii” . în Moldova.n. pag. IX. În acelaşi timp.. căci. 168 5 idem. tipărite în Ardeal. trebui să prezinte lucruri proprii naţiunii. are dreptul a-şi legiui trebuinţele şi tranzacţiunile ce rezultă neapărat din acele trebuinţe. XII. pag. Paralele economice. reciprocitatea relaţiunilor sale: într-un cuvânt: legile unui popor. neatârnată a românilor de acolo. Bucureşti. o normă unitară în rostire şi în scriere. 168 8 idem. 6 originală. Federaţiunea. printr-un instinct fericit. constată identitatea de origine şi limbă a poporului. Ed. în Ţara Românească. Ştiinţele. în Opere. în Opere. condiţiunea de viaţă a unei legi. în Opere. 29 iulie 1881. încât se constată că amintitele piese de literatură populară aveau tendinţa de-a se răspândi la toţi românii”. Nigritania. ca element de unitate. Timpul.“Un popor.

ba încă unul care s-a lăsat de păstorie de ieri-alaltăieri şi s-a apucat de plug înainte de abia (cu n.n. erige teoria de om şi om teorie absolută de stat şi face din banul internaţional şi din posesiunea acestuia singura măsurătoare pentru a deosebi înrâurirea unui om de a celuilalt în viaţa statului. pe hârtie” . Timpul. pag.) planta autohtonă moare… Azi avem cele mai înaintate instituţii liberale. 259 idem. vol. pag. De ceea ce ne temem…. putea să se creadă îndestul de bogat pentru a introduce. abia le pot plăti. căci instituţiile noi nu se potriveau (şi nu se potrivesc n. advocaţii. X. ci pentru elemente economice cu care se potriveau şi care ştiu a se folosi de dânsele. vol. din chiar senin şi într-o singură noapte.) e lesne de înţeles cum un popor de plugari. E într-adevăr ciudat (simptomatic n. în Opere. in Opere. cum. nu le-am admis pentru român. X. cenuşerii. introduse cu grămada în ţara noastră… Înzecitu-s-au şi însutitu-s-au oare averea românului şi veniturile lui pentru a plăti instituţiile de o sută de ori mai scumpe? Desigur că nu. Timpul. la el. îndestul.) cu starea noastră de cultură.n. de care (din cauza cărora n. proprietarii mari şi ţăranii au sărăcit. 27 mai 1879. Nici (nu n. Control.n. cu interesele căruia nu se potriveau. 13 decembrie 1877. conduc opinia publică. Clasele productive au dat îndărăt. n-a putut să crească în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaţie străină. pag. proletarii condeiului.) de-a vedea un popor eminamente plugar ca al nostru si a cărui raţiune de-a fi este tocmai originea lui traco-romană. 22 februarie 1879. idem. de zece ori mai rău. Cea mai superficială socoteală din lume ar dovedi. oamenii ce încurcă două buchi pe hârtie şi aspiră a deveni deputaţi şi miniştri. bogate prin industrie şi printr-o dezvoltare economică de sute de ani. Ieri domnul deputat Giani…. fericesc naţia în fiecare 11 zi. codice franţuzeşti. Timpul. Am creat o atmosferă publică pentru plante exotice. Stăm mai bine pentru aceasta? Nu. industria de casă şi meşteşugurile s-au stins cu desăvârşire – iar clasele improductive. vol. bine. cu suma puterilor muncitoare de care dispunem.n.n. în Opere. forme de civilizaţie şi instituţii pe care ţările apusene. dau tonul.) cincizeci de ani. s-au înmulţit cu asupră de măsură.China sau Galiţia?” …“Ei. X. 20 idem. încât trebuie să le sleim pe acestea pentru a întreţine aparatul costisitor 10 şi netrebnic al statului modern” . 193 10 11 9 9 8 . cu calitatea muncii noastre. că puterea productivă a naţiei româneşti n-a crescut. Paralele economice. suveranitatea poporului. consilii judeţene şi comunale.

vol. atârnă de comitetele de politicieni de profesie. Dar dulci. pag. “Constituţia noastră. X. cât pentru români. ”Un sistem reprezentativ. vol. 23 mai 1882. Timpul. 173 15 idem. 1 august 1876. cultă. căci preface ţara moştenită. În Opere. într-o mlaştină pentru scurgerea elementelor 12 idem. şi-a format în fiecare părticică organele sale. în mod absolut. 14 17 idem. se scurge. în buzunarul unui <<patriot>>”. consilii de sus şi de jos. Economiştii observă…. industriaşi care văd în constituţie mijlocul de a-şi reprezenta interesele în mod adecvat cu însemnătatea lor. formate în fiece centru de judeţ. burse pentru copiii <<patrioţilor>> trimişi în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde. ca legea fundamentală a unui stat. puţin îmi 13 pasă!” . consilii comunale. parte străină. 15 oricum ar fi câştigat” . punând greutatea pe o clasă de mijloc. în Opere.. 14 august 1882. bogată. de fabricanţi. consilii de instrucţiune.) decât pe persoanele din care sunt 16 17 compuse ” . Timpul. De ceea ce ne temem…. fie sub forma de contribuţie. o clasă de patriciani. de guvernul central. statul român nu mai este un produs al geniului rasei române. decât cea pe care o stabileşte banul. are drept corelat o clasă mai cu samă. Timpul. “toate numirile în funcţiuni nu se fac după merit. teoria de om şi om. -. XIII. Convorbiri literare. Timpul. 10 iulie 1881. în Opere. o teorie curat filantropică şi un rezultat al compătimirii ce omul o are nu numai pentru semenul său. vol. Astfel. XII.n. devine o stupiditate erijându-se în teorie de stat. nobili si politicoşi…. a dat loc la o declasare 14 generală din cele mai dezastruase . în Opere. IX. Aceste comitete îşi împart toate în familie. De câte ori <<Românul>> era în opoziţie… Timpul. în Opere. legea fundamentală nu însemnează decât egalitatea pentru toţi scribii de-a ajunge la funcţiile cele mai înalte ale statului”. nici nu au ce reprezenta (reprezintă n. 123 14 “Fiecare constiţutie. influenţat însă. încât toată munca publică. direct ori indirect. pag. sub formă de consilii judeţene. pag. în Opere.“Astfel. Ele creează. pag.. 27 mai 1879. “Peste tot aceeaşi idee: să dau străinilor ce-mi cer. ci după cum ordonă deputaţii . Nu mai există o altă deosebire între oameni. întotdeauna. 237 16 În ele. pe care se întemeiază. Abstracţie făcând…. pag. XIII. pag. care. vol. 20-21 aprilie 1881. XII.n. din banii judeţelor. Corelatul constituţiilor statelor apusene este o clasă de mijloc.parlamentarii n. vol. apărată cu vărsare de sânge şi cu privaţiuni. Influenţa austriacă asupra românilor din Principate. 259 9 . parte neexistentă. ci chiar pentru animale. vol. 168 13 idem. fie sub cea de prestaţiune. la rândul lor. ci un text franţuzesc aplicat asupra unui popor ce 12 nu-l înţelege şi nu-l va înţelege niciodată” . care nici nu ştiu ce să consilieze. La noi. ele decid a se face drumuri judeţene pe unde <<patrioţii>> au câte un petec de moşie. întins ca o reţea asupra întregii ţări.

cavaleri de industrie şi întreprinzători şarlatani. cultura secolului. vol. în realitate inegal. ideile mari asfinţesc. in Opere. e. teoria de luptă pe picior în aparenţă egal. o domnie străină. 5 aprilie 1879. Urmare ei. Timpul. sau eroic. vol. Timpul. cu repejune. în Opere. X. 191. 209 19 idem. mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare. pag. un materialism brutal le ia locul. 22 martie 1879. 192 20 idem. pag. Timpul. nobil. <<Românul>> în ajunul alegerilor…. în loc de a-şi petrece 22 viaţa la puşcărie” … ”Ne mulţumim dacă actele guvernanţilor de azi nu sunt de-a dreptul de înaltă trădare. Domnul Simeon Mihăilescu publică…. pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei 21 generaţii” …”Oameni care au comis crime grave rămân somităţi. impusă de străini. abstracţie făcând de toate celelalte defecte ale lor. inteligenţei celei mai dezvoltate. pag. 214 21 idem. se urcă. vol. Alaltăieri. libertatea de muncă şi tranzacţiuni. luni dimineaţa…. cancanul alungă pe 20 Beethoven. 3 mai 1879. Timpul. 18 aprilie 1879. înainte. erau rezervate naşterii ilustre. ca posesiune individuală. pag. în locurile care. a exploatării publicului prin întreprinderi hazardate şi fără trăinicie. cel fără scrupul faţă de concetăţenii săi. pe cale legiuită 19 sau pe cale piezişă” . averii seculare. in Opere. rezultatul unor uneltiri vinovate. Shakespeare cedează bufoneriilor şi dramelor de incest şi adulteriu. ocupă funcţiuni înalte. un instrument al ei. X. În Opere. Timpul. a minciunii. învinge cel pentru care orice mijloc de câştig e bun. ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine. precum mărginirea intelectuală. X.nesănătoase din alte ţări – introducând într-un stat eminamente 18 naţional un sistem de instituţii cosmopolite” . totodată. caracterului celui mai drept şi mai statornic…Peste tot credinţele vechi mor. în Opere. se plimbă pe strade. pag. adesea. Şi. adică un rezultat al muncii şi. 223 22 idem. zeii mor” …”Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta. Urmare aplicării ei vom ”avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional. Trei zile de-a rândul. uzurari şi jucători la bursă. X. vol. slăbiciunea de caracter. a jocului de bursă. nu învinge cine-i tare. 20 februarie 1879. “capitalul. în clasele superioare ale societăţii omeneşti. lipsa unui adevărat şi autentic sentiment idem. în această luptă. X. vol. 229 18 10 . Elemente economice nesănătoase. Între multele neplăceri ale vieţii…. cel pentru care orice apărare a muncii e o piedică pe care va tinde a o răsturna. care ar trebui să fie şi să rămână ceea ce este prin natura lui.

în Opere. experienţa. XIII.n. Timpul. cu toate că cine nu ştie că. întrucât. capacitatea. Aici el însuşi denunţă că există această scabroasă afacere. pag. XII.dintre cetăţeni n. dar maturul corp trece la ordinea zilei. prin urmare. .lor administrează districtele după plac şi dispun. şi probitatea factorilor însărcinaţi de-a aplica legile şi regulamentele sunt condiţiuni esenţiale ale mersului regulat al unei bune administraţii. Necesitatea de-a conserva o majoritate compactă şi devotată în Adunări trece peste orice alte consideraţii. convenienţele de coterie. pag. . Spre exemplu: “Un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă. ”partidele. sub numele protecţia n. Am discutat cu nepărtinire…. vol. însuşi cercetările făcute contra sa. nu sunt partide de principii.. îi desemnează pe toţi truditorii n.este dată în vileag n. 43 27 idem. vol. Manuscrisul În genere toată societatea….n. pag. în Opere. lăsând să recază colţul vălului ce se ridicase”.aduc mizeria. IX. <<Românul>> promiţându-ne programul nou…Timpul. idem. pag. pag. XI. calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor. 234 26 idem. suntem datori să spunem că.n. nu comunitatea de idei. -. Timpul. Timpul. vol. ”organizarea nu înseamnă decât disciplina oarbă a unei societăţi de esploataţie sub comunii şefi de bandă. 51 24 23 23 11 . se încredinţează funcţiunile delicate de prefecţi şi subprefecţi creaturilor deputaţilor . ci de 27 interese personale” – care. vol. XIII.idem. astfel muncitorii de pământ . idem. în Opere. Între variile acuzări. în Opere. Pentru a dobândi glasurile deputăţiilor trebuie exigenţele .. Timpul. 291 “Favoarea şi interesul electoral singure prezidează la alegerea amploaiaţilor statului. pag. Nu încape îndoială…. fac tocmai contrariul de ceea ce au promis mandanţilor lor şi trec.n. primează faţă de interesul general şi binele public.sintagma. 465 28 idem. la acte arbitrare.n. .n. a garanţiei drepturilor şi apărării intereselor fiecăruia . a devenit o ficţiune şi nu mai există nici o garanţie pentru cele mai preţioase interese ale societăţii”. de averea şi de onoarea cetăţenilor. a bunului trai şi liniştei publice? Dar. pag. -. 43 .n. 28 totuşi. şi. vol. subordonată politicii. ”păstrând numai coaja legilor şi goala aparenţă. N-ar fi greu de polemizat….le n. 23 ianuarie 1881. Timpul. 27 ianuarie 1882. partidul ţine morţiş a-l reabilita. Lucru de care trebuie…. în Opere.patriotic” …”Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi.n. în Opere. idem. sub regimul actual. Funcţiunile publice sunt. adesea.protejaţilor parlamentarilor n.lor satisfăcute. 15 mai 1879. 23 februarie 1880.că în judecarea diferitelor partide politice trebuie să deosebim pe cele sincer 26 politice de cele pretinse sau pretextate politice” . X. vol. 8 august 1880. drept reprezentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării” … În cadrul lor. Justiţia. în mâinile unor oameni stricaţi. 10 decembrie 1880. 38 29 “ţinute la un loc prin complicitate de interese”. fără nici o responsabilitate. vol. bârfitorii de cafenele – literatori. loviţi de sentinţe judecătoreşti. la noi. Şi. Timpul. care se denunţă . Acest om este menţinut în funcţie. Într-un lung articol…. ignoranţii si proştii – administratori ai statului 24 25 român ” . pag. sunt supuşi la vexaţiuni. care. XI. integritatea. Cauza acestei 29 organizări stricte e interesul bănesc.de la sine n. vol. adevărate cauze care . de interesele.n. dirijază . în Opere. de fapt. -. XI. în Opere. 439 25 idem. alegându-l în Senat. 10 februarie 1882.pretenţiile n. “se-înţelege . . interesul personal.el n.

IX. totul în fine… Aluatul din care se frământă guvernanţii noştri e acea categorie de fiinţe fără ştiinţă de carte şi consistenţă de caracter. cu o caracteristică lipsă de respect pentru tot ce e întradevăr românesc. îmbrăcând toate formele posibile: miniştri. şi lucrul principal e forma. la noi. aceste sforăitoare nimicuri. deputaţi (parlamentari n. 27 aprilie. Toţi ştiu…. Singura deosebire între ele “este foarte mică şi e întemeiată pe o cultură individuală mai mult sau mai puţin îngrijită. acest bagaj al literaţilor lucrativi de mâna a treia. Manuscrisul Înainte de câteva zile…. şi ştiinţă. liberale şi umanitare.). financiari. şi literatură. el e capabil de-a falsifica totul: şi liste electorale. 31.o clasă socială oarecare. repetând fraze cosmopolite din gazete străine.). şi care. le-au dat existenţă şi teren de înmulţire. 227 idem. în Opere. De aceea. administratori. şi forme parlamentare şi idei economice. Timpul. sunt cultură 32 naţională sau civilizaţie adevărată” . 481 idem. 30 12 . prin moravuri.n. întreprinzători de lucrări publice. Fiecare se reprezentează mai mult pe sine decât . Timpul. un stat în stat. acei paraziţi cărora nestabilitatea dezvoltării noastre interne. în Opere. prin introducerea nesocotită a tuturor formelor civilizaţiei străine. care. 1879. în care cineva caută a face plauzibile 31 aşa-numitele sale principii” . dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă. “Cât despre aluatul protoplasmatic care formează.n. nu ne mirăm dacă vedem acest proteu al unui universalism incapabil şi ambiţios. X.pe n.organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia şi Camorra. că aceste clişeuri stereotipe egalitare. în Opere. soldaţi. liberschimbiste. vol. actori. defectele instrucţiei publice şi golurile create în ramurile administraţiei publice. sunt dezideratul <<patrioticului guvern>> (persoanelor aflate 30 31 32 idem. cumularzii. . şi numai aceste interese. aşezat asupra instituţiilor şi a poporului avem puţine de adaos (adăugat n. aluatul e o populaţie flotantă a cărei patrie întâmplătoare e România. mai mult sau mai puţin corectă. pag. Acei ce conduc nu sunt decât străini. Trăind din politică şi prin politică. pag. vol. şi neavând nici un alt soi de resurse materiale sau de putinţă de a-şi câştiga existenţa. în schimbul foloaselor lor individuale.n. care 30 miroase de departe a puşcărie” . 24 februarie 1880. şi alegeri. străini prin origine. pag. gheşeftarii de toată mâna. acei proletari ai condeiului. Am văzut cu înlesnire…. vol. XI. dintre care mulţi abia ştiu scrie şi citi. susţine. prin educaţie – interesele străinilor dar. “Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii. membri la primărie.

XII. Dar. mai greu decât oricine altul” . vol. 6 ianuarie 1881. în Opere. Cine oferă o leafă bună şi un tain află oricând o armată numeroasă de mercenari politici. 34 33 la cârma ţării n. 75.. Timpul. din centru”. XI. Dacă polemica noastră…. pag. Fiecare din aceste interese atârnă de un fir al maşinii administrative. ci totul de câştigat”. extremă centralizare.. Timpul. . Faceţi interesele. 242. 6 ianuarie 1881.. mai ales atunci când este augmentabil la infinit. Am văzut cu înlesnire…. pag. 20 februarie 1881. XII. aceeaşi protoplasmă de postulanţi. 20. 28. ci în precupeţire de voturi”. se reduce la o iluzie copilărească”. pag. “Această stare de lucruri e prefăcută în sistem de organizare.…”Pretutindeni.. vol. şi alţi monştri din regnul organic al celor ce n-au nimic de pierdut. “Abia o avere foarte întemeiată. pag. 6 iulie 1882. piedici zilnice intereselor lor. 75 36 “Administraţia. Timpul. vol. pentru a le stoarce voturile ” . în mare majoritate. în universităţi. vol. ibidem. mare libertate. 17 ianuarie 1880. sunt puse în 36 37 mişcare într-un singur scop. idem. Şi-aceasta. care nu numeşte nici funcţionari. Timpul. idem. pag.n. de-a se opune făţiş guvernului. pe câţi oameni sunt în ţară care ştiu a scrie şi citi”. la Academie. în Opere. Locke. bona fide. E clar că un stat…. 20. X. care să facă a atârna miile şi iarăşi miile de izvoraşe ale bugetelor şi averii publice de victoria. 400 35 idem. de reputaţii uzurpate. şi care nu-i în stare a-i controla şi a-i trage la răspundere direct. “Se înţelege . în servicii echivalente cu sumele bugetului. pag. de guvernământ. XI. caută să muncească pentru a se ţine deasupra apei nu-şi vor creea. îşi alege mandatarii pe care-i însărcinează cu această afacere importantă. pag.de la sine n. “statul dispune de atâtea funcţii si favoruri. Şi. idem. XII. Timpul. Timpul. De-o zice alegătorul nu. de-o zice da. În numărul său de azi…. în administraţie. 76 . în Opere. 24 februarie 1880. pag. Apropiindu-se alegerile….că fiecare alegător îşi are interesele sale materiale. în timp ce “patru din cinci părţi ale poporului nostru. pretinsă politică. acele fatale fizionomii nespecializate. iarăşi şi iarăşi. Aşa se face că “administraţia nu consistă în muncă. iar “miile de funcţii administrative şi sutele de funcţii judecătoreşti. Mai mult. 132. vol. în România. piedici personificate în subprefecţi vicioşi. 390 idem. 75. În numărul său de azi…. în Opere. Timpul. Apropiindu-se alegerile…. maiori cocoşaţi de gardă civică. Timpul. 10 iulie 1880. Pe de-o parte libertate. în Opere.)” 33 13 . în Opere. în Opere. idem. îşi poate vedea în linişte de treabă”. pag. pentru ca cei nemulţumiţi să poată răsturna cu uşurinţă orice guvern. nici miniştri. în Opere.. idem. vol. nu e decât o unealtă pentru falsificarea alegerilor”. însă. ale cărei sarcini 35 le poartă. pag. 451. “Cu bugetul în mână.n. XI. decât.. Timpul. care să nu poată atârna în nici un chip de iubirea sau ura administraţiei. fie cauza lui cea mai nedreaptă din lume”. idem. XI. sistemul controlului. în Opere. De pe când se discută…. XII. filosoful englez…. care se grămădeşte înainte în toate şi care tratează c-o egală suficienţă toate ramurile 34 administraţiei publice” . în Opere. vol. 20 februarie 1881. vol. pe jeţurile de miniştri. 12 noiembrie 1880. în mare şi în mic. sub presupunerea. vol. curentul electric al acesteia îl izbeşte în acel interes şi-i ucide sâmburele vital. îl poate face pe om capabil. ţii majoritatea în mână şi sistemul constituţional. pe de alta centralizare. acei care. pag. nu întâlnim. vol. în corpurile de selfgovernment. XIII. de bună voie. idem. 21 decembrie 1880. într-un chip ori într-altul. nu iau parte la viaţa publică. în finanţe. idem. deşi “naţia.

atunci când actele şi voturile rele sunt consumate de mult”. idem. Avem apoi. capabil de adevăr şi de patriotism. Nu se intervertesc factorii ecuaţiunii sociale. vol. în vechea noastră organizaţie lipseau cu totul. de miljocitori (spoliatori n. pag. Naţiunea perindând acuzările…. identică în toate ţările . Avem a calcula astăzi cu factori care. XII. Timpul. ci străinii românizaţi . avem pe străin cu puterea strivitoare a capitalului bănesc. de producători. XII. răsărită din amestecul scursurilor orientale şi a celor occidentale. XII. Fraţii Nădejde…Timpul. 20 februarie 1881. în Opere. vol.) numai în oraşe şi. popor cinstit. incapabilă de adevăr şi patriotism”. 29 iulie 1881. Câteodată ne cuprinde…. 130 41 “Nu contestăm. În numărul său de azi….) în această ţară: una stoarsă şi sărăcită. vol.n. 425 14 . X. în Opere. nu e-n stare direct a face altceva decât a alege alţi oameni.n. idem. a deveni o simplă unealtă pentru 42 43 fructificarea capitalului lui ” …”Rasa determinantă a sorţii acestei ţări nu mai este cea românească. de asemenea. în mod artificial. iar domnii expropriau cu bani din vistierie chiar pe străinii ortodocşi”(idem. 1 decembrie 1881.pe care le locuieşte. pag. Nenorocitele astea de ţări…. vol. Timpul. <<Românul>> a contractat năravul. vol. faţă cu românul care ameninţă a cădea în robia celui dintâi. idem.distinct n. XIII. 425). 3 iulie 1882.. cu trecutul ei. Timpul. alta îmbuibată. . – de puterea executivă. ci în cea 41 străină . idem.veneticii carecumcă aceşti mandatari formează într-adevăr un corp deosebit .. XII. 193 42 “În evul nostru mediu străinii de altă lege erau opriţi de-a avea moşii. pag. nu contestăm că există multe palate şi zidiri mari în oraşele noastre – numai că nu ale indigenilor. în Opere. Deşi cestiunea Dunării….n. vol.“La noi mizeria e produsă. 173 37 idem. nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economică a ţării. Suma averilor e aşa repărţită. prin introducerea unei organizaţii şi a unor legi străine. 1 decembrie 1881.. 75 38 idem. inimos. 267 40 idem. în Opere. Tot în numărul nostru din 20 decembrie….n. “Există două naţiuni deosebite (distincte n. înainte. în Opere. 212 39 “Avem de-o parte rasa română. în Opere. pag. pag. în Opere.Timpul. încât prea puţin din ea e în mâini indigene”.ţinuturile n. singurul lor judecător.. XIII. pag. pag. iar inconvenientul cel mare este că Adunările nu pot fi făcute răspunzătoare de voturile şi de actele lor.n. 394 43 idem. pag. în Opere. un fel de sediment de pungaşi şi cocote. ci devin cu totul alţii. Deşi cestiunea Dunării…. Timpul. XII. 22 ianuarie 1880. 18 iunie 1881. vol.)39”40…”Averea se urcă (creşte n. că averile s-au înmulţit în România . pag.18 ianuarie 1879. “pentru ca nu străinii să fie proprietari în ţară”.numai că nu în mâinile românilor. deasupra acestui popor. chiar şi aici. vol. în Opere. vol. X. o pătură superpusă. nu în populaţiunea română. organizaţie care costă prea 38 scump şi nu produce nimic” . şi că naţia. 25 septembrie 1882. Timpul. aceştia se dovedesc a fi o companie de controlori cumpăraţi de către cei controlabili şi înţelegându-se cu ei pe sub mână pentru a face treburi împreună.

Urmând discuţiunea…. XII. Timpul… 31 august 1878. Încolo leagă cartea de gard. Pe la 3 martie…. gonind după o funcţie. nici capacitate de a pricepe adevărul. pentru a avea o funcţie. XII. o face de silă. 267 46 idem. pag. şi altele de caracter endemic. hrana 50 neîndestulătoare şi munca excesivă” . pag. în Opere. multe rele endemice. Timpul. 163 49 “în proporţii înspăimântatoare”. în Opere. să se ivească 48 49 şi să decimeze populaţiile. pag. Nu vom discuta cu <<Românul>> principii… Timpul. în Opere. rasa română scade şi străinii sporesc. în Opere. 17 iulie 1879. Adevărul doare. vol. scăzând 45 numeric şi fără o conştiinţă limpede de ceea ce trebuie să facă” . vol. 1 aprilie 1881. ci prin abuzul culpabil al puterii politice. departe de-a-şi câştiga o au obţinut cetăţenia română n. pag. XIII. 29 iulie 1881.n. în Opere. de vreme ce aceşti oameni au sprijin pe străini. XIII.de ieri-alaltăieri” . iar autoapărarea împotriva lor e “disproporţionat de grea. Astfel. 269 44 44 15 . în Opere. vol. vol. vărsat. de anghină. “sărăcia şi urmările ei morale . Nu vom discuta cu <<Românul>> principii… Timpul. XII. Formă şi fond. vol. duce 46 nepăsător greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă” … ”Cârciumile 47 sunt localuri de îndobitocire şi de prostituţie sufletească” … Mai mult. ibidem 50 idem. X. 301 48 “însuşi sâmburul naţionalităţii”. “a fost natural ca. pârghiile care-i ridică sunt aşezate în afară. XII. ţara a fost bântuită de pelagră. Timpul. Aceşti dezmoşteniţi. pag. vol. pag. pe când înlăuntru n-avem decât poporul nostru propriu. pag. <<Românul>> a contractat nărăvul…. 104 47 idem. vol. în Opere. Dacă acest sediment învaţă. câştigate prin frustrarea statului cu sume însemnate. 11 decembrie 1888.. n-are nici sete de cunoştinţi. din partea unei societăţi de esploatare. 8 mai 1881. La propunerea noastră…. decăderea vieţii de 51 familie” …”Populaţia autohtonă scade şi sărăceşte. Camerele actuale de revizuire…. Timpul. trebuie să fii înrudit cu 52 ei” …”Statul a devenit. idem. superpusă rasei române. Şi. în Opere. cu acel fatalism al raselor nefericite.asupra moralului n. Numărul infirmilor la recrutaţie a crescut an de an. vol. 121 45 idem. X. pătura dominantă. -. de intoxicaţiune palustră. cărţi nu se citesc. 163 52 idem. toate astea în urma influenţei pernicioase ce o exercită asupra sănătăţii mlaştinile.n. 8 mai 1881. locuinţele insalubre şi neaerate. pag. “Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine şi. 331 51 idem. idem. 30 iulie 1881. în urma acestei extenuaţiuni de putere. obiectul unei spoliaţiuni continue şi aceşti oameni nu urcă scările ierarhiei sociale prin muncă şi merit.

în formă politică. 16 mai 1882. ca o crimă. totdeauna. 119 54 53 16 . în care înclină a crede că. vol. ca reacţionar” . sunt expuse invidiei nulităţilor şi batjocurii caracterelor uşoare. panglicarul om politic. vol. care au interese în Orient. neavând nimic. pag. în Opere. în Opere. vol. Pseudo-Românul ne cere…. la formarea sferelor sale ideale. în Opere. vol. 26 octombrie 1880. Cu cât trec una după alta zilele…. XIII. şi în care guvernele străine. XIII. 172 idem. el a pierdut pretutindenea 56 punctul de plecare sănătos” . Dacă vorbim de adunătura…. sunt o reeditare. 304 57 idem. fără compensaţie. plagiatorul erou. în Opere. XIII. Ni se pare că vorbim…. pag. de cumpănă.moştenire proprie pe Pământ pe singura cale a muncii onorabile. XI. a hoţilor de codru. din munca altora. 17 august 1882. speculantul de idei om cu principii şi speculanta de sineşi femeie onestă. pag. Ziarul <<Presa>> în revista sa…. X. fură moştenirea altora. XI. în Opere. pag. privite ca lucruri de prisos. că elementele sănătoase trebuie să se conjure şi să facă o luptă supremă pentru mântuirea acestei ţări este denunţat (prezentat n. în care inteligenţa şi ştiinţa. alterează mersul natural al societăţii. 23 iunie 1879. ca o nerozie. 21 decembrie 1880. vor găsi. 382 55 idem.n. pag. “Răul esenţial care ameninţă vitalitatea poporului nostru 60 este demagogia” .) opiniei publice de către negustorii de principii 59 liberal-umanitare ca barbar. pag. “Faţă c-o asemenea privelişte. pag. “trădătorul numindu-se geniu. meritului adevărat al muncii adevărate. 26 mai 1883. Dacă polemica noastră…. judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce şi. în Opere. în Opere. 276 60 idem. în care cuminţie se numeşte arta de-a parveni sau de-a trăi. XI. în asemenea vreme şi-n aşa generaţie. ca antinaţional. pag. 20 martie 1880. pungaşul mare financiar. în care virtutea se consideră. de alţii. XIII. vol. 53 instituind codri guvernamentali şi parlamentari” …”Clasa de mijloc a devenit un adevărat proletariat de postulanţi care primejduieşte existenţa ţării. 451 56 idem. prin vicleşug şi apucături. că <<progresul>> nostru ne duce la pierzare. vol. un manipul gata de a se pune la 54 dispoziţia lor” . acela care îndrăzneşte să arate că formele poleite învelesc un trup putred. 86 58 idem. “că fiecărui drept îi corespunde o 57 datorie” şi că ”secretul vieţii lungi a unui stat este păstrarea 58 ierarhiei meritului” …”Acela ce cutează a se revolta faţă cu această stare de lucruri. vol. idem. însuşirile rele ale oamenilor sunt titluri de 55 recomandaţie” … Astfel. Ni se pare că vorbim…. cămătarul negustor. 172 59 idem. se substituie. 17 august 1882. vol. spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal. de unii. în Opere. se taxează. căci “demagogii neştiind nimic. Nu încurajăm fanteziile politice….

un trai zilnic măcar decent. X. n. a viciilor şi a uşurinţei” …”Meşteşugul absolutismului demagogic constă în regula(. XI. 32 64 idem. A discuta cu ignoranţa…. a pasiunilor măgulite şi linguşite de demagogi. atuncea vede lesne că radicalismul şi demagogia. Când ştie cineva că toată civilizaţia şi cultura omenească e neapărat ( e. Manuscrisul Deci. traducând această comparaţie…. economice. XIII. 170 62 61 17 . 9 ianuarie 1879. să-şi câştige. Credem că destul am vorbit…. în Opere. vol. X. când ştie apoi că nulitatea demagogică nu suferă nici un merit adevărat lângă sine şi că. permanent. 26 aprilie 1881. la haos” … “Cum se-aseamănă demagogia pretutindenea! Pe când statele liberale (netotalitare n..n. vol. idem. dar de-a călca cuprinsul. pag. vol. prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise şi mari. sub scutul sufrajului universal şi al principiilor liberale – de care ştiu a se servi cu mare succes. 169. Şi despotismul egalizează pe oameni. dar.) de a păstra aparenţele. pe acesta din urmă. 463 63 “Nu există în adevăr decât două forme ale tiraniei şi ale decadenţei unui stat omenesc: despotismul şi demagogia. lăsând să se degenereze cele mai nobile facultăţi ale lor. ea şi cu semenii ei. când ştie că nimicind capul unui învăţat ai nimicit învăţătura lui. în Opere. 150 65 spre exemplu împiedicându-l. sunt înzestraţi în loc de minte cu vicleşug numai. 14 ianuarie 1882. prin obstrucţiuni legislative. Discuţia iscată…. mulţumită credulităţii maselor şi slăbiciunii sau sentimentalismului oamenilor luminaţi – demagogii conduc lumea 67 la distrugerea civilizaţiunii. din păcate. care era poate rezultatul unei dezvoltări de 66 sute de ani . patimile bune şi inteligenţa. în genere.vor să se ridice deasupra tuturor şi să trăiască din obolul nemeritat al săracului. vom vedea că 63 64 statele scad şi mor prin demagogie. văzând în faţă-le biruinţa constantă a mediocrităţii şi a şiretlicului”. şi supunându-l astfel la tot cortegiul de prejudicii psiho-fizice care decurg din înfometare şi din umilinţă 66 rodul transmiterii şi îmbogăţirii intergeneraţii a zestrei cognitiv-axiologice 67 Mihai Eminescu.) mărginită la cercurile acelea care au îndestul timp şi destulă neatârnare pentru 65 a le învăţa şi pricepe. vol. voieşte a fi tot. de-a păzi litera.. din muncă cinstită şi prestată în domeniul competenţei sale cultural-ştiinţifice.n.) în care nu domneşte platitudinea uliţei se diversifică după geniul lor idem. şi. dar de-a ocoli spiritul 62 Constituţiei” …”De câte ori vom deschide istoria. Ei se întemeiază pe nevoile – din nefericire veşnice – şi pe lesnea crezare a mulţimii. stăpânirea lor înseamnă domnia 61 brutalităţii. fiindcă. 169 idem. pag. în Opere. Credem că destul am vorbit…. XII. pag. 9 ianuarie 1879. în practică. pag. sociale etc. precum şi demagogia are acelaşi fatal efect. a ignoranţei. supuindu-i unuia singur. în Opere. nu este decât opresiunea mulţimei. sau prin despotism ” …”În teorie nimic mai frumos decât sufrajul universal. pag. în Opere. vol.

). Ni se anunţă din Viena…. la o platitudine. lipsită de simţ istoric. The Times şi Timpul. 298 idem. pe atât 70 de vrednice de condamnat” …”Sistemul demagogic. altul la înflorire în ştiinţe şi arte. pag. vol. te bucuri de partea cu soare a vieţii. curând. vol. fără a pricepe. vol. vol. a membrilor societăţii 71 de exploataţie” . după instinctele înnăscute. nu mai poate fi vorba de neatârnarea politică a diferitelor grupuri care-şi dispută puterea statului. “Eşti <<patriot>> de meserie. 297. mănâncă pe datorie pâinea a trei generaţiuni viitoare. 178 70 idem. 72 decât. vol. Din momentul în care interesul material de-a ajunge la putere precumpăneşte. un al treilea la dominaţiunea mărilor prin comerţ şi industrie. 337 71 idem. de un întreg lexicon de termeni care n-au nici o realitate îndărătul lor. ameninţă a aduce. stearpă ca idee. <<Românul>>. pag. în Opere. 19 septembrie 1880. Încurcat în paragrafi şi articoli traduşi din franţuzeşte. parte incultă. XI. unul la glorie militară. împrumut lângă împrumut. o gaură mare” . 14 august 1880. pag. pe cât de nesăţioase. consumi numai. postulant. Deficit lângă deficit. în Opere. IX. Politica de stat şi politica de partid.. Manuscrisul Articoli nepoliticoşi. la o vânătoare de posturi. “mănâncă venitul ţării. o spunem cu părere de rău: lupta egală (votul universal n. Proză politică – Proză limbistică. 448 69 68 18 . XI. din momentul în care mii de interese private sunt legate de finanţe sau de căderea unui partid. improductivă. din sufragiul claselor amăgite o scară de înaintare în economia. ci privată. căci tot luxul ce-l face azi. demagogia. datorie lângă datorie. adăpostit de eterna lesniciune de a îmbăta o naţie. e pe punctul de a-şi pierde până şi limba şi bunul idem. în Opere. pag.n. după ce parafrazează… 28 septembrie 1880. suportă plebea aceasta.naţional. care din politică face o speculă. cu vorbe 69 late şi cu apă rece” …”Din momentul în care luptele de partid au degenerat în România în lupta pentru existenţa zilnică. în ţară şi în Parlament. nemaiştiind a distinge alb de negru şi adevăr de minciună. cu mintea uimită de fraze fără cuprins. în Opere. iată tema…. în Opere. 349 72 idem. pag. până ce finanţele României nu vor fi. 20 mai 1881. o meschinărie personală care ascunde în sine decadenţa şi 68 descompunerea” . XI. nu politică. mânat la alegeri de baioneta civico-electorală. pe rând. nu mai e decât manipulul unor ambiţii personale. mâine va fi mizerie. până şi statele cele mai fericite prin inteligenţa şi iubirea de muncă a poporului lor. XII. parte pe jumătate cultă. ajungând. al unor apetituri. Iar poporul.

sunt cu mult mai mari decât veniturile lor. s-a făcut o armă de război între clase. în Opere. care şi-a făcut din politică o speculă. 11 octombrie 1881. “poate să fie un partid demagogic altceva decât esploatatorul intereselor publice? Mulţimea asta de oameni fără învăţătură. după chiverniseală (foloase necuvenite n. XII.. în loc de opiniuni avem rivalităţi de ambiţii. XI. Orice idem. Patologia societăţii noastre. pag. drepturile politice au devenit un instrument de ambiţiune. vestit odinioară” …”Toate puterile sufleteşti ale generaţiunii sunt absorbite de lupte de partide şi. IX. poate ea să trateze negoţul ei cu fraze.n. dar 78 importantă pentru una agricolă . XII. “Tinereţea unei rase nu atârnă de secolii pe care i-a trăit pe Pământ. cu toţii. toate condiţiunile sociale s-au surpat şi s-au amestecat într-un fel de promiscuitate.ale plebei de sus cum zicem noi . a tuturor purtătorilor de stindard cum s-ar zice – căci.fără importanţă pentru o ţară industrială. nu pentru 76 orbi” …”Trebuie ca. vol. 248 73 73 19 . vol. în Opere.15 78 idem. pag. 4 ianuarie 1881. Timpul. Cu timpul au început a se recunoaşte…. în Opere. tobele şi surlele sunt în zadar. fără tradiţiuni şi fără autoritate. pag. să ne dăm seama de cauzele ce turbură societatea. s-a ridicat. fiecare e în stare să moară 74 pentru stindard şi pentru…chiverniseală” …Căci. vol. toate partidele nu sunt decât de amploaiaţi. “atât trebuinţele statului cât şi ale particularilor . 448 75 idem. Manuscrisul Articoli nepoliticoşi. Ieri s-a citit…. pag. Proză politică – Proză limbistică. balanţa comercială . vol. în locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice. o clasă nouă. 366 74 idem. în Opere. în orice caz. pag. temeiul şi baza naţionalităţii noastre. 210 77 idem. X. şi. pag. altfel decât 75 oricare precupeţ?” “Pentru cel ce înţelege. XII. încât ţara cea mare. vol.simţ. nu-şi găseşte conştiinţa raporturilor politice cu cei ce o guvernează. de elementele ce impiedică redobândirea echilibrului pierdut. tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul. Fără a avea darul…10 iunie 1881. principiul egalităţii înaintea legii. guvernantă. lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd. în Opere. vol. şi să le combatem cu curaj şi stăruinţă: Dintr-un principiu tutelar. de îndestulare a intereselor particulare.ne este defavorabilă” . 203 76 idem. toleranţa pentru toate interesele cele mai vulgare şi cele mai de jos este morala ce distinge astăzi lumea politică de la 77 noi” . iar pentru cel ce nu înţelege. la urma urmelor. 15 iulie 1880. spiritul public a luat o direcţiune foarte periculoasă. la rândul lor. în Opere. 24 martie 1879. Privind la politica noastră…. un ţânţar sună ca o trâmbiţă.) e deviza tuturor partidelor.

la o deplină dezvoltare. ci abia totalitatea formează un singur individ. De-aceea nu-i de mirare că întreaga noastră dezvoltare mai nouă. patrie hotărâtă ori naţionalitate hotărâtă. pag.) intelectual şi moraliceşte adevărat. idem. 405 20 . XI. Amestecul. La popoarele tinere se va constata un fel de identitate organică: craniile sunt cu totul asemănătoare în privinţa formaţiunii şi mărimii. mărginiţi. îmbătrânite şi sterpe. al nediversificării.) în lume decât ca tot ce se scurge în România ca într-o mlaştină să fie liber ca noi. apar sub formă de reputaţii uzurpate. în Opere. ci realizarea unei serii de idei liberale şi egalitare cosmopolite. vol. XII. încă. care se manifestă în caracterul unitar al naţionalităţii. care n-a trecut încă prin corupţia şi mizeriile ce le aduce cu sine o civilizaţie înaltă. au pus. Din această asemănare de formaţiune rezultă o mare asemănare de aptitudini şi înclinări. egal cu noi. tertip şi minciună” . asemenea tânără. vitală.n. precum şi de toleranţa maximă a celor pe care îi spoliază n. A fost o fineţe extraordinară de-a debita esenţa 80 cosmopolitismului sub forma naţionalităţii şi de-a face să treacă toate elementele sănătoase şi istorice ale trecutului sub acest jug 79 idem. încât nu el. n-a avut în vedere conservarea naţionalităţii. Nu ne îndoim că distingerea…. predispuşi spre morbiditate. omul face atât de mult parte din totalitate.)?”. în care aptitudinile amundurora se împreună într-o formă nouă. Egalitate. totuşi. frate cu noi (adică să beneficieze de viglienţa complet adormită. O încrucişare cu o altă rasă.popor care n-a ajuns. 404. toţi microcefalii şi toate stârpiturile. precum un stejar nu este decât reproducţiunea unui alt stejar. Iar ceea ce este fizic adevărat e (şi n.n. statura este cam aceeaşi. 273 80 Spre pildă prin manipularea abilă a simţământului de fraternitate: “Toate capetele unor rase degenerate care s-au îngrămădit în oraşele României. “Elemente străine. Libertate. însă. 272. Spiritele sunt morbide: de-acolo substituţia a orice 79 activitate intelectuală adevărată prin viclenie. pag. toată această plebe s-a constituit în stăpâna pământului românesc. 1 august 1881. s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Fraternitate! Ce e mai frumos (profitabil pentru ea n. dă un rezultat nou. dar în decadenţă. Adevărul doare…. Conştiinţa că ele sunt deosebite de neamul românesc nu le-a dispărut încă – ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o ţară vrăjmaşe. e un popor tânăr. Neavând tradiţii. în Opere. dintre o rasă îmbătrânită şi una tânără dă aceleaşi rezultate pe care le dă căsătoria între moşnegi şi femei tinere: copii închirciţi. În acest stadiu de dezvoltare. mâna pe statul român.n. Din asemănarea de aptitudini rezultă o extremă putere şi energie vitală a colectivităţii. vol.

idem. Şi fiindcă spirit şi “Cine va face lista funcţionarilor. în Opere. 1 aprilie 1881. vol. ci o datorie pentru orice cetăţean al acestui stat. în contra celor ce au o tradiţie hotărâtă. virtuţi şi slăbiciuni moştenite. va observa. nu datoriile. “Ceea ce voiesc românii să aibă e libertatea spiritului şi conştiinţei lor în deplinul înţeles al cuvântului. 30 iulie 1881. dau domniei unui element etnic alt caracter decât domniei altui element. fără trecut. 284 86 idem. în Opere. căutau numai foloasele influenţei politice. pag. Adevărul că în decursul…. Adevărul că în decursul…. într-adevăr. Odată egalitarismul cosmopolit introdus în legile politice ale ţării. “A fi bun român nu e un merit. 267 82 idem. în Opere. ca orice străin fără păs de ţară şi 83 popor” .n. pag. de-“am ajuns. Pe la 3 martie….caudin . vol. de ţară şi popor. a neamului românesc. vol.n. în Opere.) stăpâniri a unei rase şi decăzute şi abia imigrate asupra unui popor istoric şi autohton e o adevărată anomalie.) să stea alături (să aibă aceleaşi drepturi n. în Opere. elementele autohtone ale ţării dau repede 82 îndărat în privire morală şi în privire materială” …”Străini superpuşi fără nici un cuvânt (ilegitim n. în această Americă dunăreană. care (pământ n. Dar aceşti oameni noi. ba chiar pentru orice locuitor al acestui pământ. şi-au încăput pe mâini străine”. XI. căreia poporul istoric ar trebui să-i puie capăt. vol. 29 iulie 1881. pag. Demagogia la noi însemnează ura înrădăcinată a veneticului fără tradiţii. pag. Urmând discuţiunea…. Adevărul doare…. dacă ţine la demnitatea şi la onoarea 85 lui” …“Nu e indiferent ce elemente determină soarta unui popor. fără patrie. XII. 284 84 idem. c-un cuvânt a tot ce reprezintă circulaţiunea şi reglementarea vieţii generale a ţării.) este moştenirea. pag. Predispoziţii şi aptitudini moştenite. 22 martie 1881. o exploatează cu neomenie. XII. 9 august 1881. Ziarele franceze….n. vol.n. vol. cu înlesnire. ca tocmai românii să fie trataţi ca străini. că frânele stăpânirii reale au scăpat din mâna elementului autohton şi istoric.) naţiei româneşti. vol. XII. în Opere. 4 noiembrie 1880. 109 83 idem. 87 Acesta este un lucru care se înţelege de la sine” .n. a arendaşilor bunurilor publice şi private. <<Românul>> a contractat năravul…. Adevărul doare. un trecut 86 hotărât” . care formează plebea de sus. în Opere. orice patriot improvizat şi de provenienţă îndoioasă a voit (şi a putut n. în exclusivitate şi istorică. 269 87 idem. a pensionarilor. XII. 121 81 81 21 .) cu aceia pe care trecutul lor îi lega. 9 august 1881. a deputaţilor. să se simtă străini în ţara 84 lor proprie” … “Acest spectacol al exclusivei (al integralei n. 404 85 idem. nu e o calitate ori un monopol special. cu sute de rădăcini. calităţi sau defecte intelectuale şi morale. pag. pag.. XII. XII. mai cu seamă înalţi. aceşti <<patrioţi>>. Din cauza acestor elemente.

e posibilitatea multora dintre aceştia de a deveni români. oneşti. este naţionalitatea lui românească. căci şi omul cel mai cuminte poate fi amăgit o dată” . prezintă iconvenientele neasimilării ori a neputinţei de a se asimila”. îşi vrea naţionalitatea. 273 91 idem. pag. sacrificate până astăzi. trebuie să-şi vină în fire şi să vadă unde l-a dus direcţia liberală. ci o mişcare de îndreptare a vieţii noastre publice. Se vorbeşte că în consiliul…. Să se moralizeze mai întâi. 21. Nu ne îndoim că distingerea…. XII. Din contra. foarte numeroase elemente s-au asimilat cu totul. vol. IX. 17. de pe la 1820-1830 încoace. deocamdată. 88 dar o vrea pe deplin” . 17. Dacă în timpul guvernului conservatorilor…. în Opere. 19. să piarză tertipurile. vol. pentru noi.limbă sunt aproape identice. vol. Pân-atunci ne e scârbă de ei. pag. 296 88 22 . “Voim şi sperăm o reacţie socială şi economică determinată de rămăşiţele puterilor vii ale poporului. Până ce însă vor fi cum sunt: până ce vor avea instincte de pungăşie şi cocoterie nu merită a determina viaţa publică a unui popor istoric. şi doar imigraţiunea cea mai proaspătă. să-nveţe a iubi adevărul pentru el însuşi şi munca pentru ea însăşi. Singura raţiune de a fi a acestui stat. pag. 26. 252 89 idem. principiilor abstracte de liberalism american şi de umanitarism cosmopolit. vol. ne e ruşine c-au uzurpat numele etnic al rasei noastre. sistematic. XI. şi iubirea de patrie e una cu iubirea naţionalităţii. Ceea ce contestăm. Dacă e vorba ca acest stat să înceteze de-a fi românesc. Timpul. 18 august 1881. şi-atunci vor putea fi români adevăraţi. însă. în Opere. Teoria noastră…. care-a putut fi amăgită. in Opere. să devie sinceri. să-nveţe carte. în Opere. de asemenea 91 panglicari. 275 90 De altfel. un moment. se vede uşor că românul se vrea pe sine. dacă nu e preursit să piară. 31 iulie 1880. idem. O asemenea mişcare ar pune stavile idem. iar limba şi naţionalitatea asemenea. 1 august 1881. care. “Nu oprim pe nimenea nici de a fi. viclenia şi istericalele fanariote. a unei rase oneste şi iubitoare de adevăr. unde aşa-numita patrie e deasupra naţionalităţii. XII. pag. nici de a se simţi 90 român . Prin reacţie nu înţelegem o întoarcere la un sistem feudal. Aceasta e opera secolelor. o mişcare al cărei punct de vedere să fie ideea de stat şi de naţionalitate. “Nu voim să trăim într-un stat poliglot. ce nici n-a existat cândva în ţara noastră. cum e neamul românesc. atunci o spunem drept că ne e cumplit 89 de indiferentă soarta pământului lui” . 28 noiembrie 1876. “nu toţi cei care au trecut la noi sub numele de fanarioţi sunt într-adevăr fanarioţi. Amundouă nu sunt decât două cuvinte pentru aceeaşi noţiune.

în viitoarele Adunări. 238 95 idem. pag. “Mizeria materială şi morală a populaţiei. pentru a guverna” . cu cutări sau cutări principii de guvernământ. sperăm că alegătorii îşi vor fi deschis ochii şi nu vor mai trimite în Adunări naturi despre care nimeni în lume nu poate şti cu ce trăiesc de pe o zi pe alta.speculei de principii liberale şi umanitare. pag. tocmai după cum o bucată a unei maşine este neapărată fiecăreia dintre celelate şi mecanismului întreg. idem. în Opere. ar tinde la restabilirea respectului şi autorităţii şi ar da. De când cu începerea…. de oameni 94 de nimic. în Opere. garantând meritului adevărat vaza ce i se cuvine. în Opere. 29 iulie 1881. oricare ar fi. vol. pag. 19 septembrie 1879.) la o muncă onestă dar grea. 92 Nu e dar vorba de reacţiune prin răsturnare . Să gândeşti pentru cel ce nu gândeşte. X. “Administraţiunea unei ţări formează un tot nedivizibil. XIII. guvernului mijloacele. vol. 111 96 idem. 26 92 23 . destrăbălarea administraţiei. “totul . în Opere. 267 93 idem. vol.trebuie smuls din mâna acelor oameni care au o înnăscută incapacitate de-a pricepe adevărul şi sunt lipsiţi de patriotism.n. vol. corupţia electorală. corupţia şi malonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică. înrădăcinată banalitate. Ordinul Sfintei Cânepe”. deşi. toată sistema din care face 95 parte suferă” …“A administra înseamnă a privi bunăstarea populaţiunii ca pe un lucru încredinţat înţelepciunii şi vegherii tale. pag. X. 12 decembrie 1878. 319 94 idem. astfel. astfel. ar apăra treptele înalte ale vieţii publice de năvala nulităţilor netrebnice şi triviale. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale supreme.mixul pârghiior de spoliere n. în Opere. . să pui în cumpănă dările. toate acestea n-au a face. naţia românească n-are de gând să instituie. risipa banului public. o seamă măcar din acele fizionomii a căror pecete e o neştearsă. pe mulţi <<patrioţi>> subliniaţi (marcanţi n. vol. 96 să le deschizi oamenilor ochii” .n. Observăm că unirea…. diferitele ei ramure fac parte din aceeaşi sistemă şi sunt neaparăte una alteia. pentru reglarea acestui soi de stăpânitori. La noi ca la nimenea…. pag. ea nu-i dă drept de-a se servi de nulitaţi venale. ar descărca bugetul statului de cifrele enorme ale sinecurilor <<patriotice>> şi ar condamna. 18 decembrie 1877. XII. ci prin înlăturarea elementelor bolnave şi străine din viaţa noastră publică de către 93 elementele sănătoase coalizate” . religia politică a unui guvern. şi morale şi economice. la drept vorbind. pentru a cârmui bine dezvoltarea normală a puterilor acestui popor. “Sperăm că Providenţa ne va scuti de-a revedea. trebuie dacizat. <<Românul>> a contractat năravul…. X. 9 decembrie 1882. cumulul. Când o bucată a mecanismului merge rău. pe de altă parte. Ilustraţii administrative.

Ieri s-a citit…. dacă nu codificarea datinei juridice. pag. 211 idem. imperios cerute de spiritul de echitate al poporului. X. XIII. urmăreşte o idee pe când ţese la războiul vremii. Nu suntem dispuşi a reveni…. în Opere. XI. Ceea ce dă guvernului…. de-a urâ (combate n. După cum se poate prevedea…. aceste să fie determinante în viaţa unui stat.) neadevărul. “Avem nevoie. 1 aprilie 1882. X. în Opere. omul ce are ceva. necerute de nimenea sau 100 vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol” . înainte de toate. numai şi 98 numai pentru a se hrăni din buget” . instinctele şi înclinările lui moştenite. suficienţa 104 nulitaţilor” . judecă cu precauţiune (nepărtinire n. pag. “Natura poporului. fie avere (muncită. in Opere. fie razimul moral al unei mari inteligenţe sau a unei mari culturi. fie nume istoric.) când face legi.n. 259 102 idem. omul care are ce pierde. cu orice mijloc şi pe orice cale. vol. mai întâi de toate. 27 mai 1879. în Opere. în mod cinstit. 2 octombrie 1879. 87 100 ibidem 101 idem. 129 99 idem.). pag. De ceea ce ne temem. vol. în Opere. vol. numai acela cumpăneşte (drept n. de către el însuşi n. adesea. cel puţin dictate şi născute din necesităţi reale. X. “Înmulţirea claselor consumatoare şi scăderea claselor productive. neconştiut. pag. pag. iată răul organic. 24 martie 1879. nu 99 maimuţarea legilor şi obiceielor străine” … “Legile ar trebui să fie. în contra căruia o organizare bună 102 trebuie să găsească remedii” …”Prin legi practice trebuie să (li n. 27 septembrie 1880.n.n. chiar dacă mijlocul şi calea n-ar fi conforme cu civilizaţia şi umanitarismul care azi formează masca si pretextul cu care Apusul se luptă cu toate 101 civilizaţiile rămase îndărăt sau eterogene” .n. dezgustătoare prin lipsa lor de cel mai comun bun 97 simţ” …”Trebuie odată ca poporul românesc să-nţeleagă cum că. vol. 256 98 97 24 . nu reforme introduse în mod clandestin. din suprema lege a conservării naţionalităţii. 323 103 ibidem 104 idem. X. geniul lui. vol.n. care. <<Românul>> după ce parafrazează….. în Opere. cupiditatea demagogilor.nici palavragii care pierd vremea Adunărilor cu discursuri nesărate.. vol.) se creeze oamenilor condiţiile unei munci cu spor şi putere de 103 înflorire” . ignoranţa lustruită. căci “e clar că un stat care cheltuieşte pentru pretinse necesităţi politice mai mult decât poate suporta producţia poporului idem.) şi nu are interes de a sta neapărat la putere. “Toate dispoziţiile câte ating viaţa juridică şi economică a naţiei trebuie să rezulte. pag. totdeauna.

în Opere. sunt cauze ale decadenţei economice” . XI. 111 idem. 5 septembrie 1881. în Opere. cu precădere. “Ceea ce se pretinde. 12 aprilie 1881. XI. produsă prin declasarea generală. 30 ianuarie 1879. Ar fi bine dacă în polemică…. întâmplarea nu este nimic altceva decât o legătură cauzală nedescoperită încă. 325 107 idem. În zadar ar încerca cineva…. la sărăcie. vol. vol.va ajunge. <<Românul>> în numărul său…. statul nu poate fi 110 decât icoana lor: el nu va fi un sanctuar. “căci putrejunea moravurilor private. în Opere. în Opere. pag. dezvoltare ce nu se poate 111 nici tăgădui. un sistem de guvernământ demagogic.) a unui idem. la rândul lor. îşi are reversul în putrejunea şi libertinajul moravurilor publice. XII. de la o profesie de credinţe politice (cei care fac politică militantă n. nu se va putea împăca cu sistemul contrariu. şi. dar din ce în ce mai simţitoare prin trebuinţele miilor de indivizi pe care un sistem fals i-a ridicat. 17 106 105 25 . netăgăduit de nici un om cu bun simţ. prefăcându-i în exploatatori ai averii 105 publice” . tot astfel. pospăită cu vorbe. 333 108 idem. bazat pe instinctele rele ale unei plebe de parveniţi. pag. XII. Şi iarăşi bat la poartă…. Căci. desigur. pag. fiindcă atât în lumea fizică. vol. X. XIII. cunoaşterea dreptei proporţii între mijloacele întrebuinţate şi scopul dorit. ca ea să corespundă cu simţămintele şi aspiraţiile politice ale ţării şi să fie adaptată instituţiunilor ei. în Opere. aspiraţiunile şi sentimentele sunt rezultatul neînlăturat al unei dezvoltări anterioare a spiritului public.n. E clar că un stat…. vol. al unei organizări bazate pe armonia intereselor claselor pozitive ale societăţii. Studii asupra situaţiei…17 februarie 1880. de dorinţa lor de câştig. oricare ar fi elementele din care ar fi 108 compuse” …”Pentru înaintarea în viaţa politică să se ceară sau o 109 mare inteligenţă sau un mare caracter” . trebuie o judecată sănătoasă. în Opere. XI. vol. pe 107 dezvoltarea normală şi gradată” : “dorim să avem un guvern serios şi o Cameră serioasă.n) este. precum şi că ”sărăcia e un izvor de rele fizice şi morale. a meritului. “nicicând. vol. pas cu pas. cât şi în cea morală. 400 idem. oricare ar fi scopurile urmărite de clasa cultă (conducătoare în stat n. 12 noiembrie 1880. Două monografii…. 193. în Opere. pag. moraliceşte căzuţi. pag. dar sigură. ci un lenociniu” . este că o stare de lucruri rezultă în mod strict cauzal dintr-o altă stare de lucruri premergătoare şi. 21 septembrie 1882. 16 septembrie 1880. pe excluderea meritului. nici înlătura” … “Pentru a conduce un popor şi economia lui. pag. 183 109 idem. de alergarea lor după funcţii şi onoruri. Iar întrucât. 106 care. un principiu absolut. 135 110 idem. pag. pe înaintarea lină. vol. şi într-o ţară de oameni declasaţi.

vol. Precum fiecare om are umbra sa şi defectele inerente calităţilor sale.) popor. IX. fără amestecul 114 elementului de fermentaţie străin” . tot astfel. Arta omului de stat constă în aptitudinea de-a alege. Cum cad ministeriile…. în Opere. pe lângă cunoştinţa legilor ţării.n. care să afle un sistem de guvernământ absolut (completamente n. 268 113 112 112 26 . fiece sistem politic are defectele acelea care sunt în mod fatal legate de calităţile sale. “Nici s-a născut omul acela.(oricărui n. nici o şosea de utilitate secundară de una de absolută trebuinţă – un subprefect care iroseşte în lucruri de prisos puterile vii ale 115 poporului e de-a dreptul stricăcios” . vol. XI. pag.)” . În numărul de ieri am arătat…. de povara susţinerii aparatului funcţionăresc hipertrofiat. vol. Din amestecul spiritului politic în aceste alegeri . cât mai mult. totodată. pag. Pentru a i se facilita îndeplinirea acestei misiuni. care să asigure un progres de-o jumătate de secol. 5 ianuarie 1877. în Opere. finanţe şi statistică. idem.) să cază prin opinia publică din ţară. “La comună şi la judeţ n-ar trebui să fie vorba de alegeri cu 116 caracter politic. la prima vedere şi pe dibuite e greu. XI. vol. “avem opinia că. pag. 26 iulie 1880.) bun. vol. 26 octombrie 1880. 146 idem. Bătrânii noştri erau practici…. în Opere. sistemul cel mai suportabil din toate.n. Nu încurajăm fanteziile politice…. Dar un subprefect care nu ştie importanţa unei date statistice: nu ştie să distingă o dare comunală ruinătoare de una productivă.) cu sacrificiile aduse pentru realizarea lor” . Iluzia că cutări posturi ar fi de prisos se naşte din împrejurarea că oamenii însărcinaţi cu ele nu pricep nimic din ceea ce au să facă… Oare dacă subprefecţii ar şti a administra. sau de un secol (să-şi cristalizeze programe de guvernare realiste şi. 4 iulie 1876. IX. in Opere. pe termen 113 lung n. nici se va naşte vreodată. 382 115 idem. până şi numirea unui primar de comună rurală. în stare să mulţumească pe toată lumea. în Opere. încât totul atârnă de centru. de nu chiar imposibil. ar fi ei de prisos? Căci administraţia cere cunoştinţe speciale de economie naţională. 377 114 idem. într-o stare de lucruri dată. XI. 22 octombrie 1880.n.n. pag. Deşi bugetul trebuie degrevat.n. “ideal ar fi ca guvernul din ţară să se urce şi (dacă îşi îndeplineşte insuficient de riguros datoria n. a deosebi sinecurile de posturile care îndeplinesc un serviciu real. Spună-ni-se dacă în timpul vechi se mai întâmpla ca un consiliu comunal să fie în bătaia decretelor ministeriale de dizolvare şi de numire?”. pag. Bugetul pe anul curent…. ele sunt rele şi de nimic dacă nu echivalează (dacă nu sunt cel puţin echivalente n. idem. 297 116 “Statul e atât de omnipotent în România.

163 27 . ca răscumpărarea Cernavodă-Chiustenge. a face şi a întrebuinţa împrumuturi pe socoteala contribuabililor. Alegerile consiliilor judeţene. în Opere. lesne crezător. gheşefturi şi putere. atunci ţara va merge bine” .) pe aceia care. Este oare vorba când se fac alegeri comunale să se afirme principii politice. unde sunt toate acestea trebuie să fie date pe mâna <<patrioţilor>>. lucrări de cârpeală sporadică în stradele din centru şi. lesniciunea de a-i distrage atenţia prin serbări publice. cumpănindu-şi bine votul. adesea. trebui să importe (intereseze n. XII. Interesele comunei însă. harnic şi onest şi un găgăuţă ori un claqueur politic cuvintele de coterie trebuie să determine preferinţa alegătorilor contribuabili? Noi ştim că şcoala ai cărei adepţi sunt astăzi la putere răspunde afirmativ la aceste întrebări. 21 iunie 1881.). îl fac . unde avem atâta lipsă de simţ pozitiv. nu din prisosul. decât neglijenţă.n. un suveran nestatornic. inesperient. în schimbul sarcinilor. nici la viitor. pag. ci din strictul lor necesar.) şi nu vor avea în vedere 118 abstracţiuni gazetăreşti. La judeţ şi la comună sunt bani. XI. adeseori. să aleagă dintre candidaţi nu pe aceia ce nu li se prezintă cu alte titluri decât că stau la umbra bairacului liberal-naţional. ci pe aceia care le prezintă garanţii de capacitate şi 117 onestitate administrativă” . Pentru aceşti onorabili nu este nimic mai important decât căpătuirea înregimentaţilor partidului. prin întreprinderi hazardate. sporindu-le necontenit sarcinile deja destul de grele. 215 idem. În prima săptămână…. întrucât. pag. “Dacă alegătorii nu se vor lăsa înecaţi de fraze patriotico-reversibile (simulat patriotice n. într-un ceas. bine înţelese. rezultă că atâtea conştiinţe problematice.n. “demosul este. Şi.unde cestiunea nu-i decât de o bună administraţie şi gospodărire. contribuie la casa comunală (bugetul local n. preocupaţiuni zilnice şi absorbirea vieţii lui într-un veşnic prezent. tuturor alegătorilor să meargă la alegerile comunale şi. în Opere. impropriu de a gândi mai 117 118 idem. de însuşiri utile. cu tot din-adinsul. din când în când. atâtea persoane uşurele şi incapabile sunt chemate a administra interese de milioane. mai ales la noi în ţară. insalubritate publică. prin expediente factice.n. negândirea lui nici la trecut. 7 mai 1880. de inteligenţă şi onestitate administrativă? Între un primar inteligent. şi oarecari vexaţiuni. cu al căror concurs se votează bugetele generale ale statului şi două-trei proiecte de legi organice într-o singură noapte sau un mare gheşeft. vol. Recomandăm prin urmare. şi a nu da acestor contribuabili. vol.

vol. pag. 5 decembrie 1882. moştenit de la zeci de generaţii care au luptat şi suferit pentru existenţa lui (pentru ca el să poată exista n. independenţi şi înfrăţiţi>> ai republicei universale. să îi atragă atenţia asupra acestuia din urmă.) prin liberalism. În discutarea proiectului de maiorat….n. care sunt reprezentaţi (inclusiv prin n. îl fac accesibil pentru fraza mare şi surd pentru adevăr. 168 121 idem. 20 decembrie 1879. Era un obicei înainte…. mai ales în condiţiile în care. Iar politicienii. 169 idem. 4 mai 1879. pag.n. grăunţele din care ea se 120 hrăneşte” . demagogia” . în Opere. “toate puterile apusene ştiu că posedăm înlăuntrul nostru (în interiorul societăţii noastre n. vol. 230 124 idem. S-o lovi…. la rândul lor. adică fără economie. X. “O serioasă turburare socialistă ameninţă Europa. 104 122 idem. în Opere. Voim să ne spunem părerea…. în exclusivitate. vol. Puţine zile încă…. X. Atentate. robul celui dintâi care ţine o bucată de pâine în mână. suntem poate singurul popor 122 condamnat a nu face politică momentană. La propunerea noastră…. vol. Celui care n-are nimic şi nu ştie să se apuce de nici un meşteşug (de nici o activitate n. în Opere. Împrejurul acestui cerc e unul mai idem.) dă-i toate libertăţile posibile.adânc asupra unei cestiuni de interes public. robul nevoilor lui. Cetăţenii <<liberi. pag. 31 august 1878. care disting măreţia înscenării de însuşi fondul piesei ce se joacă. 16 decembrie 1879. XIII. 373 123 idem.). Credem că destul am vorbit…. căci e cu totul indiferent dacă închizi o pasăre în colivie sau dacă ai strâns. încep a-şi arunca umbrele de pe acum. X. vol. ci pe secole înainte” . de pretutindeni. XII. în Opere. Această conştientizare este imperios necesară. scene de uliţă. X. iar “politica străină. să “capete convingerea că statul român. vol. 236 125 idem. 10 mai 1881. pag.n. vol. formează moştenirea altor zeci de generaţii viitoare şi nu e jucăria şi 121 proprietatea. prospere şi naţionale. turburări. tind la substituirea 124 elementului român prin scursuri din toate unghiurile lumii” …”Sărăcia pentru mase e cu mult mai deschisă corupţiunii decât 125 averea” . în Opere. nu există libertate. 9 ianuarie 1879. care l-ar face să înţeleagă că “fără muncă şi fără capitalizarea ei.) veninul 123 descompunerii sociale. Cercul de oameni într-adevăr culţi e foarte mic. pag. în Opere. întrucât.n. e bine ca ochi sobri. în Opere. “prin izolarea noastră între elemente radical străine. împreună cu străinii care ne guvernează. X. încearcă a răsturna toate formaţiunile pozitive de stat. pe când simţurile lui sunt uimite 119 de partea decorativă a vieţii publice” : iată rolul unei clase de mijloc culte. a generaţiei actuale” . pag. 375 120 119 28 . tot rob e. pag.

n. în veci. care poate să priceapă şi să aprecieze cultura învăţaţilor. Masa e sau incultă sau pe jumătate cultă. în orice 127 moment în barbarie” . care să postuleze fiinţa statului român ca pe un fel de necesitate internaţională. aşa încât. Din Petersburg ne soseşte ştirea…. de existenţa rasei latine. 1 mai 1877. înţelesă numai sub unghiul de vedere al oportunităţilor bazate pe merit real. caută a o asmuţi asupra claselor superioare. departe de-a vedea existenţa statului asigurată prin cârma puternică şi prevăzătoare a tot ce poate produce naţia mai viguros. vol. X. Cumcă acea necesitate internaţională n-are nevoie de-a ţine seama de sentimentele noastre intime. “Istoria îşi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta. Victoria 126 principiilor liberale-socialiste însemnează moartea oricărei culturi şi recăderea în vechea barbarie. Cultura oricărei naţii empresurată de-o mulţime oarbă. netoleranţa politică” . ne-a dovedit-o cu prisos Congresul (de la Berlin n. pe muncă onestă 127 Mihai Eminescu. încolo lucrul le e totuna” . gata de-a recădea. un regim vitreg. de pretutindeni şi pentru totdeauna. să promoveze egalitatea. avere sau ştiinţă. a căror superioritate constă în naştere. în Opere. pag. corupt şi mincinos. 128 urile de partid. lipsesc. la nivel acţional. “În cursul întregii istorii a românilor putem vedea. 91 128 idem. în Opere. suntem. ci numai de existenţa unui petec de pământ cvasineutru lângă Dunăre.mare. fără însă de-a produce ceva pe acest teren. semidocţi sau inculţi cu totul. X. La propunerea noastră…. Oamenii cu cunoştinţe jumătăţite. 105 29 . vol. nu seamănă cu grămădirea capitalurilor în bani. vol. 6 august 1878. Ce-i pasă Congresului că se răpeşte o parte din patria străveche a neamului românesc ca atare? Ce li-i lor de Hecuba? Ce-i pasă cine va locui pe pământul românesc? Materialul de oameni îi e indiferent. pag. 372 129 idem. şi mai mult. la ivirea unor pericole mari. nota bene. Ne temem că 126 cu excepţia celui care afirmă imperativ necesitatea înlăturării depline. pentru transpunerea în practică a respectivei afirmaţii. “Sentimentul istoric al naturii intrinseci a statului sau o mână de fier. Austria şi 129 noile formaţiuni ale fostei Turcii. cestiunea europeană e ca să existe o fâşie de pământ între Rusia. excepţia este întemeiat a fi operată numai în ipoteza în care exponenţii principiilor în discuţie ar consimţi ca. al publicului cult. 31 august 1878. pag. de la pomana împrejurărilor externe. din nefericire. înveninându-se. mai onest şi mai inteligent. vanitoasă şi lesne de amăgit. avizaţi de-a aştepta siguranţa acestei existenţe de la mila sorţii. din contră. Ambasadele turceşti…. IX. lesne crezătoare. în Opere. adică grămădirea unui capital intelectual şi moral. 104.). a oricărui fel de exploatare interumană – şi. Cultura omenirii.

va preface poporul nostru într-o unealtă lesne de 130 mânuit în contra chiar a existenţei statului” … Prin urmare: atenţie! “Greşalele în politică sunt crime. Parturiunt montes…. XIII. vol. XIII. în Opere. in Opere. vol. 13 februarie 1882. viitorul ei” . 5 decembrie 1882. S-o lovi. 130 131 idem. revoltat de maltratările administrative şi fiscale şi de exploatarea excesivă din partea străinilor. 236. 54 30 .aproape e ziua în care simţul conservării fizice. 237 idem. se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică. căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi. pag. pag. pentru zeci de ani 131 înainte.

ca unda.Bătrânul Phoenix arde în văpaie Dar din cenuşă reînvie iară El moare azi. Mihai Eminescu 31 . Ca un suspin. dar ideea Chiar şi de vrea nu poate să mai moară. Ca Phoenix care arde blând în pară Pierind în vânt ca glasul care zboară. Bătrânul Phoenix arde în văpaie Şi din cenuşa proprie renaşte Dar. spre-a-nvia mai mândru el din moaşte. Aş vrea să fiu ca pasărea aceea. ca scânteia. în forma-i. Îi trebui lina vântului bătaie.

Exact invers. de partea Puterii şi cu utilitate pentru Putere”.„Ca urmare a aşezării geografice(. puterea tutelară s-a comportat la fel: agreând şi colaborând cu un anumit tip de Român şi ţinând la distanţă sau ordonând represiune pe alt tip de Român. a celei mai mici densităţi (populaţionale n.* Şerban Milcoveanu *Şerban Milcoveanu. Indiferent care a fost. cameleon în politică. Andrei Justin Hossu şi Tatiana Perţ. Tipul de Român repudiat de toate puterile tutelare este naţionalistul cu convingeri imposibil de corupt şi patriotul refractar la operaţii transacţionale.). 221 32 . Aceste însuşiri de intelect şi de caracter sunt considerate a fi periculoase şi deci o vinovăţie cu care nu se colaborează şi care se pedepseşte dacă iese din anonimat. Biopolitica eminesciană.n. Editura Crater. oportunist în relaţii şi. tranzacţionist în afaceri(. tipul de Român agreat de toate puterile străine care au tutelat şi care au controlat România: fără convingeri politice.).).). România n-a fost niciodată stat absolut independent(. şi. pag. întotdeauna. 2001. căldicel în comportament şi adaptabil în colaborări. fragment din lucrarea: Gheorghe Vornica şi Şerban Milcoveanu.) din Europa. mai ales(. a resurselor naturale. Puterile tutelare şi exigenţele lor în România. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful