Povestea puliiPovestea pulei de Ion Creanga Amu ci-ca era într-un sat un taran.

Si taranul acela a esit odata în tarina sa samene niste papusoi. Si cum semana el, tocmai atunci s-a nimerit sa treaca pe-acolo Hristos si cu Sfântul Petrea. Hristos sa nu tace molcum si sa-si caute de drum? - Da ce semeni acolo, om bun, întreba el. - Ia, niste pule seman, raspunse taranul cu obraznicie. - Pule ai zis ca semeni, pule sa dea Dumnezeu sa se faca, zise Hristos, blagoslovind semanatura din treacat cu amândoua mâinile, si apoi se tot duse în drumul sau cu Sf. Petrea, care nu-si putea stapâni mierarea de cuvintele ce auzise ca au esit din gura lui Hristos, pentru ca niciodata nu mai vorbise Mântuitorul asa de buruenos. Taranul, dupa ce mântui de semanat se întoarse acasa. Apoi, la vremea prasitului a venit de a prasit papusoii dupa rânduiala si iar s-a întors acasa. Dar când vine la cules, ce sa vada? În loc de papusoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru dragalete de pule, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze si mai rasbelite!... - Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncusoara mea de toata vara, zice taranul, scarpinându-se în cap si trântind cusma de pamânt cât ce putu. Asta n-am patit-o de când m-a facut mama... 'tu-i matele aerului! - Ei, ei! Amu ce-i de facut? 'Tu-i-as descântecul celui cu blagoslovenia, ca pocit a mai fost la gura. Si cum sedea taranul uimit, numai iaca ce trecea pe-acolo un potâng de baba. - Buna-vremea, om bun, zise ea. - Sa-mi bag genunchiul in vâjoiul cui stiu eu, matusa, zise taranul îndracit de nacaz... - Dar ce, Doamne iarta-ma esti asa mascaragios, mai omule, zise baba posomorâta. Nu ti-i oarecum sa vorbesti asa, de fata cu o batrâna ca mine? - D-apoi cum sa mai vorbesc si eu, matusa, când vezi cum s-a facut Dumnezeu râs de muncusoara mea. Da', la saraciea în care ma gasesc, pule-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, s-apoi mai zi si dumneata daca ai ce... Când se uita baba pe ogor, îsi pune mâinile în cap de ce vede... pule si iar pule, belite si rasbelite ,în toate partile. - Vai de mine si de mine, nepoate! Asta înca-i una. - Ba dac-ar fi numai una, ce ti-ar fi, matusa! Dar asa sunt sute si mii de mii, în cur sa le tii!.. 'Tu-i asa si pe dincolo ca nu stiu ce sa mai fac. Îmi vine sa ma spânzur, nu altceva. - Ia las', nepoate, zise baba uitându-se cu jale la pule De unde stii c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata? - Norocul aista sa nu-l mai dea Dumnezeu nici dusmanilor mei, matusa, dar unde s-a mai auzit o chiznovatie ca asta - sa manânci pule în loc de papusoi! Ia învata-ma si dumneata ce sa fac? caci pe mine nu ma mai ajunge capul. Sta ea baba oleaca pe gânduri si apoi zice: - Nepoate, eu te-as învata ce sa faci ca sa te desfaci de dânsele rapede rapede si sa scoti bani înzacit si însutit decât pe papusoi, dar ce mi-i da? - Ce spui, matusa? Învata-ma, ca t-oiu da ce mi-i cere si un vrav de pule pe deasupra... Când a auzit baba de pule, i-a zvâcnit inima... caci îi curgea ochii dupa dânsele, când le vedea asa de zdravene si bârzoete... - Apoi eaca ce sa faci, nepoate: încarca-le în car si le du la târg ca ai sa le vânzi ca chiperiul. Dar mânca-te-ar norocul sa te manânce, acum trebue sa las rusinea laoparte si sa te învat cum ai sa înveti pe cumparatori a le întrebuinta. - Ca bine zici, matusa, ia spune-mi, rogu-te! - Când a fi sa le vie dor de pula, s-o suere cum sueri oile la strunga si atunci, numai sa-ti poata curul... Iara când s-ar satura de ea, sa zica: ho! ho! haram nesatios. Si atunci pe loc se moae si te descotorosesti de dânsa.

sa strigi la dânsa: ho! ho! haram nesatios! Si atunci îndata numai ce-o vezi ca se trage înapoi frumos.. . începe a suera natarânga. Sa ierte cinstita fata dumneavoastra.... . tarane. ce sa facem? Ia niste pule ni-a dat Dumnezeu si le-am adus si noi la târg. apoi zice încetisor: ho! ho! haram nesatios! pula atunci pe loc s-a muiet si foflenchiu! cade jos.. trimite o slujnica sa-l cheme la dânsa ca sa-i dea un colb.. mojic mascaragios. si atunci cinstita pula face zbârc! în pizda cucoanei! Vorba ceea: gaina batrâna nu se sparie de pula groasa. esti nebun. Iara când te-i multimi si-i vrea sa te lese de frecus. hai la pule! Pule zdravene si tari pentru jupânese mari. cu dânsele la vânzare. Înteles-ai? . . de te-or duce cu cerga acasa. atunci sa ma blastemi pe mine. care era mai mare. dar tot tragea cu coada ochiului si la cinstita pula din când în când.Mai.. Taranul tace molcum si ese. ca te manânca mama dracului! Acus te pun la scara si-ti trag o batae... auzind asa vorbe din gura taranului. saga-ti pare dumitale asta? acum pe ce s-a dus munculita mea de toata vara? S-apoi dumneata ma mai înghii si cu batae. Da babei ce-i fagaduise.. cucoana îl si ia la trei parale. baete. Cucoana îndata . de vorbesti pleve de fata cu mine? .cât ce-i pute. . de pe un strujan.Iaca. .Si drept dovada.Ba fereasca Dumnezeu.. ori cum esti. s-apoi te-oiu chema eu acus.Dar bine. milostiva cucoana.. c-al dracului mai esti. Sedea. ce porcarii spui pe lânga cerdacul meu. cum sede mielul la tâta oaei. ca serpele la lapte dulce Si pe urma. cucoana! Sa ierte cinstita fata a dumneavoastra ia..Apoi. ne-om pute prinde ceva parale pe dânsele.Dar de unde ai aflat mestesugul ista? matusa. . baba îsi înfasca o matragana. când vine cuiva pofta de dânsa.. le-as tine pentru mine.. apoi se duce acasa. ca mie una nu-mi face trebuinta.. hei! nepoate...Bata-te pustiea sa te bata. tot asa sa faci. o sueri de câteva ori. Încaltea daca-ar fi de partea femeeasca. Crasca pula din masele Ca-i cam iute la otele! În sfârsit dupa ce s-a saturat cucoana bine. ca las' daca m-a da de rusine. s-apoi atunci."Tu-i-as praznicul cui le-a plamadit. de câte ori ti se scoala. . Taranului atâta i-a trebuit. Si cum vine taranul. cucoana. Si daca nu te-i multami. Cucoana era de cele mai tartose! Strâmta-n pizda.. ... zise cucoana.. care era mai mare.. se întoarce la ogor încarca un car zdravan de pule . ca pesemne nu-s eu destul de batut de Dumnezeu! "Tu-i-as patruzecile cui stiu eu sa-i fut. tare-n sele. eu am taiat lemne Nu ma mai întreba cum. ca au început a ma lua lumea de nebun. care începuse a se mai deprinde cu vorbe de masa. ca ticalos mai esti! S-apoi cum s-ar face ca s-o poata cineva întrebuinta. si se face a se uita într-o parte.Hai la pule.." Cucoana vedea acum ca taranul are dreptate. si zi bogdaprosti ca t-am deschis ochii ce sa faci. zise taranul scarpinându-se în cap. Slujnica se duce si cheama pe taran. când a mai vazut si asta. Iara cucoana. cum sueram noi oile la strunga. ca avem oleaca treaba. da'." Si odata se duce la car si alege un stiulete de puloiu. înjuga boii. Ia iesi oleaca afara din odae. drept cercare.si la târg.. sa vedem.Hei. vorbesc vorbe sanatoase. saracul de mine! Iaca sa va aduc una ca s-o vedeti. mai tarane. sarmana.. ca m-a facut sa intru în dihonii cu lumea din pricina lor.Cum sa se face. pe unde culege dracul surcelele. daca nu ma credeti. zise el cu mierare. pâna ce se satura de supt. când ar vre? Nu-i vorba. ca ne manânca si pe noi o multime de angarii si de nevoi de tot felul. si cu dânsa deadreptul în casa la cucoana. dar asa. si începe s-o pue în lucrare cum se cade Taranul a încremenit. Dar tare ma mier si eu de asa comedie!. îsi pune scoartele la car si-l înfunda bine. cinstita cucoana. mai tarane...Bata-te focul sa te bata. zicând: . tine-te la frecus . O cucoana vaduva.

. zicând: "Pule sa dea Dumnezeu sa se faca". sa ierte cinstita fata dumneavoastra. cucoana. . si le-am adus în halul ista. pule s-au facut.Ce-ai spus? Cinci sute de lei? Dar stii ca esti de duh. sa iertati dumneavoastra! Si atunci el pocit la gura sau naiba îl mai stie cum a fost. Vorba ceea: calul bun din grajdiu se întreaba. manca-lea-ai pe ceea lume! . apoi mult stau eu si ma mier de Dumnezeu. samanând papusoi în tarina. a blagoslovit cu amândoua mânile spre ogorul meu din treacat. Ce dracul? N-are el alta treaba decât numai se-apuce de facut pule pe ogoarele oamenilor! Doamne. Nu te mai pune si dumneata.Nu se poate. mai stiu eu cine sa fi fost? Dumnezeu ori dracul. zice cucoana. na-ti 500 de lei. mai. facându-se ca i-i greata oarecum..Hai. . Dar nu cumva sa te obraznicesti sa spui cuiva ca mi-ai vândut mascarale de-aiestea.Apoi ce sa-ti cer. . . cucoana da 500 de lei. dar pulos trebuie sa mai fie si Dumnezeu acela. si mi-i îndrepta si la alte cucoane de-a dumneavoastra.. .D-apoi..Pule.Si cam cum s-a întâmplat de ai tu blastamatii de-aiste. ca de mult sade pustie .. pacatele mele? În sfârsit.Nici 450? . .Nici o letcae mai putin. de-i plac asa de mult pulele! Însa mai stii pacatul? Oiu face si eu ca dumneata..o radica cu mare sfintenie si o pupa drept în bot..Apoi.. de mi-i pomeni. mai tarane. mult mi-au asudat si mie coaele.doi oameni pe acolo. dac-asa ni-i deprinsa gura. Apoi striga pe taran în casa si luându-l cam pe departe. iei-ti una ori ba? . cinstita cucoana! Ca sa nu ne sbatem. dar trei sute de lei nu ti-i deajuns? .. . cucoana. mânca-le-ai sa le manânci. baga-mi-as.Cum sa se-ntâmple.Ei. s-o caruta de jidani. .si taranului pe ici i-i drumul.. spre aducere aminte de anul când s-au facut pe ogoara de cele care spui tu. . da.. îsi ie pula . ce sa facem? Iertati si dumneavoastra! Dar si dac-a fi dupa vorba dumitale.ca ma prea întârziu cu iarmarocul. cucoana. . dac-asa le cheama. cucoana. ce zici. cucoana. sa-i bag in pchizda mâne-sa. ca dupa mine aista-i semn de belsug. Si unul din ei m-a întrebat: ce seman? Eu nu-mi stapânesc gura? M-a împins pacatul sa raspund în ciuda ca pule seman. cum hasta pula sa le mai zicem? .. sa ierte cinstita fata dumneavoastra. mi-i da cinci sute de lei în capat si pace buna.. Vorba ceea: dee-mi-o Dumnezeu. ca mult le mai porti prin gura. Si pula mea si trei bani. zice: . cucoana.Mai. cucoana.ca mai bine n-oiu zice . cucoana.Daca-i asa cum spui tu. Poate a vrut Dumnezeu sa se cace cu bani în punga mea.A. Fa-mi încaltea o saftea sa nu mai stea c-ai sa ai bunatate de pula. a adus dracul .. ra! cucoana. cum le vezi si daca de la una ca dumneata nu m-oiu chiaburi.Mai omule. oare nu cumva acela a fost Hristos si cu Sfântul Petru? Ca numai ei sunt asa facatori de minuni.Apoi. pân-am prasit atât amar de pule. mai tarane? . mai tarane! . fara stirea lui Dumnezeu. . sa-mi bag! Sa iertati de vorba ceea proasta! . ca mai bine nu le-oiu zice. ca stiu ca mi-a facut-o buna. zise cucoana. Înteles-ai? . .De-acelea. da. Si cum vedeti dumneavoastra. cucoana? Ia mai asta primavara. iarta-ma. . Si de-aceea. se duce-n treaba lui sa vânda cum a puté si pe celelalte pule. Asa-i la noi la tarani..franta de para n-am la sufletul meu.Apoi da. c-apoi al tau e dracul. tarane.Patru sute. cucoana. . Doamne iarta-ma. apoi eu cred ca tot Hristos a fost. cucoana. Dar pule de-ar avé.Apoi ce mi-i cere tu pe scârnavia asta.Dar bine le mai zici pe nume. dar nu-mi trebueste. hai sa-ti cumpar si eu una.. vrei sa zici. pentru 50 de lei. da. . d-apoi eu grija asta o am.Ba nici 499 de lei si 39 parale. despre asta nu se mai plânge el acum. apoi de la tarance de-a noastre ti-ai gasit sa ma pricopsesc? Ca ele ar voi sa le dai cate-o testea de pule de-o para si câte-un vraf pe deasupra.

când noroc de la Dumnezeu. pe data si porneste calare. si ca mai ba sa-i duca dorul. pe care o palise strechia. Si când se vede popa scapat. începe a suera. Si dupa ce-i boteaza copilul. si fa bine sfintia ta de te du acasa la mine. rabdatoriu si tacut. care de care mai chiaburi si mai tantosi -. sta la umbra unui copac pletos sa se racoreasca oleaca. zisera ei. când trag ceva din greu. cucoana cea pasnita si spasita face o cutie de argint poleita cu aur. zise ea de la o vreme: daca nu ma lasati sa ma duc. lasând si cal si cutie si bârnet si preuteasa si cucoana si tot. si se va mai duce în toata lumea. pune caii la caruta si se duce cu dânsul în sat sa-i boteze.Cumatre parinte. cum îi treaba femeilor. În satul acela erau o multime de feciori de gospodari. cum se smucesc boii la tânjala.Ai sa mâi la noi în asta noapte. ce sa vada? Vede coscogemite mascara. Dar stiti ca e o vorba ca:"dracul în curu' prostului zace".. o si croieste la fuga prin padure ca un nebun. izbaveste-ma de vrajmas! Nu lasa pre robul tau de batjocora diavolului! Ca tie unuia am slujit si afara de tine pre altul nu stiu.iar cu celalalt capat de bârnet. trecând prin marginea unei paduri. si barbatii si femeile din acel sat se luase a-i zice "Ionica cel prost. nici mama si nici o ruda. Dar toate erau în zadar.. racneste el popa.. atâta rau sa fie! .. în mijlocul verii. Popa. îsi astâmpara pofta. Si la masa lua si cucoana mai mult un paharut doua de vin. În sfârsit. si unde nu începe popa a se smuci si a cotigi în toate partile. cârneste el. Ionica cel prost" si asa îi ramasese acum numele....Dar ce mai atâta vorba. Se închipuluise biata cucoana câte se poate de bine pentru batrânete. Si cum sta de se racorea. În sfârsit oleaca de nu era sa iasa sufletul din popa. ca pâna atunci.tot de cei care umbla cu chebea între umere si poarta caciula pusa de-a cateaua.pe cucoana o ia vinul de cap. ia cheea la sine. asa era de strein. si da inima din popa de caldura. pula face zmârc! în curul popei. scoate bârnetul de la izmene si cu un capat îl leaga de copac. Atunci popa.. Amu. Cucoana. iaca ce vine popa de pe mosia cucoanei s-o roaga de toti Dumnezeii sa-i boteze un copil. ba. cucoana scapara de dor de pula. care n-avea nici tata. Cum s-a dus taranul.. Atunci popa cuprins de mierare. îi da dracul în gând sa umble în cutie si sa vada ce-i acolo? Suceste el cutiea. o învârteste si nu stiu cum face c-o deschide. cumatrita. . sau sa umble pe apucate. cum îi treaba oamenilor: ba ia poftim luati-l macar pâna la brâul preotesei. c-o dat peste pula mare. popa si cu preoteasa n-o lasa. si când îi venea haghitele se aseza gospodareste pe treaba. Si cum se mira el suerând. învelita în bumbac stropit cu aromate. începe a striga desnadajduit: ho! ho! haram. deschide ladoiul de lânga patul unde dorm eu. mânca-te-ar lupchii sa te manânce! Vaca da în laturi si atunci numai eaca si pula ese din curul popei!. o asaza s-o încue în cutie ca pe un odor nepretuit. ca sa nu strice hatârul popei. ca-mi trebuie ceva dintr-însa: chitibusuri de-a noastre. Când pe la mijlocul drumului. În sfârsit. dar nu era chip Se roaga el popa.. de spaima. Sâmbata. Si Ionica cel prost n-avea cap sa se amestece în . într-una din zile. stii.. leaga pula cum poate. Si fiindca baetanul acela era supus. Si când se uita înauntru. cât pe ce erea sa dee peste dânsul sa-l zdrobeasca. dar nu-i nadejde de scapare.. împodoleste sfânta pula în bumbac. de parca era cazut din ceriu. si pe loc îi si vine pofta de pula Ei! Ei! ce-i de facut? Da cucoana sa se duca acasa. daca vede popa si vede ca nu mai este scapare. stropit cu arome. ca doar nu-ti plâng copiii acasa. eaca o vaca. tine cheea asta. . scoate de-acolo o cutie de argint si mi-o ada-ncoace. 1877 Octombrie 22 1878 Noemvrie 12 Povestea lui Ionica cel prost (poreclit si Irimieia) de Ion Creanga Amu cica era odata într-un sat un baetan. chitind ca-s niste daruri pentru preuteasa. Popa atunci începe a racni si zice: Doamne. ramâne la popa la masa în acea zi. Si ajungând pe la ameaza. Si dus a ramas si pâna în ziulica de astazi. popa.

s-asa sân arzuliu. parca nici nu li pasa ca au boi si vaci de hranit si de adapat. se facea Tanasa si numai asculta ce pun la cale flacaii ceilalti. cei mai frumosi numai sa ma lase s-o pup odata colé. chiar în sfântul oltariu. si s-a . Ionica cel prost. zise atunci un holteiu tomnatic. atunci numai icnia si el si tacea molcum . cum sta deoparte si-i asculta. V-ati trezit si voi tocmai a treia zi dupa Ispas. de ne-a mai da ochii a vede! Siretul cela de Vasile a facut ce-a facut si ne-a sters papusoiul de pe foc. zise altul. si frumoase si slute. Unul zicea: "Ma! da' natarai am fost de-am lasat asa draguta de fata sa scape dintre noi! Asa trupusor mladios. . si harnice si lenese .cum îi omul cel strein si nebagat în sama. toti flacaii ceilalti au ramas ca opariti si batând din buze. Ea are acum bucatica ei si degeaba vorba. asa ochisori negri scânteeiori. au început a-si varsa inima unul catra altul. nu s-a mai putut stapâni sa taca. m-as da rob la turci ca sa ma lase numai odata sa ma culc la sânul ei cel arzuliu. par'ca dracul li spune. a strigat la crâsmareasa sa-i aduca o sângeaca de rachiu. cum stiu eu. cât ici cât colé." Altul :"Eu as da si camesa de pe mine numai sa ma lase sa-i pun mâna la tâte oleaca.Bine t-ar mai fi. Ionica cel prost. c-apoi ce patia cu nime nu împartea. si tinere si batrâne.sar eu.. joi." . dascalul având ciuda pe popa.Te cred si eu.. Dupa ce s-a ispravit nunta. Iara când nu se multumea cu ceea ce fac ei. da si el din cap si zicea în gândul sau ca "tot bine este". lasat si frica si tot la o parte. Si ca sa mai alunge aleanul din inima lor s-au adunat si ei acum cu totii la crâsma si s-au asternut pe baute o saptamâna întreaga. de asta nici popa nu s-ar da în laturi . tapule. si când îi placea ce fac ei... si la joc si pe la nunti sedea tot deoparte.. dupa ce-au luat betiea de coada.. daca t-a fost de dânsa. Dar sa venim iar la vorba noastra. Dascalul din sat a zapsit odata la popa molfaind un potlog de cioric în postul cel mare.de toata mâna.). la tine ici (arata gâtul tapului) si la mine ici (arata la chipernita. Vorba ceea :"Joi.. ca un puiu de bogdaprosti. si asa sprâncene încordate.. vorba lui Talpan. când vad ochii. ca un baet sarac si strein ce era.. Asta era vorba lui Ionica. asta-i de când lumea. s-a aprins cionca si s-a pus si el deoparte într-un ungheriu. era un flacau fruntas. anume Vasile a Mârgaoae care s-a însurat si a luat de nevasta iarasi o fata de fruntas. nu stiu. Acum sa venim iar la vorba noastra de unde am lasat.vorba lor. cum îs fetele.Negrasit ca unde-s flacai multi. anume Catrina lui Popa Cioric. atunci stiu ca-i bine. fete sunt si mai multe. de ce-ai sezut deoparte ca un feteleu s-ai cascat gura? Acum na-va câte-un paiu. care era cea mai frumoasa si mai hazulie fata dintre toate fetele din sat si de prin împrejurimi.. l-a dat pe bete. cum îi omul când prinde si el sermanul oleaca de chef.. zau. Si bietele fete. când vre omul sa le faca. s-a luat si el pe urma lor. Dar par'ca vad ca va tineti sa întrebati ca de ce-i ziceau lui Popa Cioric. ci s-a sculat iute de unde sedea. Si apoi sa fereasca D-zeu sfântul sa nu te afle oamenii macar cu cât îi negru supt unghie ca îndata îti pun coada. când era fata mare la parinti acasa. cai de tesalat si câte alte trebi nu-s la casa omului gospodar. Si apoi stiti ca este o vorba ca :"tot paiul are umbra lui si tot sacul îsi gaseste peticul".. Anapoda mai sunt si oamenii. vorba lui Ionica. îsi asteptau si ele ceasul de maritis cum asteapta porcul ziua de Ignat. si bogate si sarace. sermanul! El si la crâsma. mai pulica.. a intrat în crâsma. Flacaii ceilalti. Si de la o împarteala de colaci... Între toti flacaii din satul acela si din vecinatate. Cioric? Mai aveti putintica rabdare ca îndata veti afla si asta. dar prea departe ai ajuns. care nu mai avea acum grijile aceste. S-apoi când mai este s-oleaca de noroc la mijloc. V-am spus ca satul acela era plin de flacai. Scobiti-va printre dinti si va clatiti gura cu câte-oleaca de vin." Altul zicea "Ma! eu as da o pareche de boi. cum i-au aninat si popei codita de cioric.

. de fata cu barbatu-sau.Da tine-ti firea. mai Ionica... afara numai daca-i vre sa ma dai si d-ta baica Vasile! . cascând. ca sa vârâti omul în prepus.D'apoi mai încape vorba. Ionica cel prost. Vasile atunci se scoala repede. Si numai mort m-or lua de-aici. hai! hai.mai Saracila? Daca ai baut rachiu.Eu." . bojbaind pe la usori si împedecându-se de prag pe întunerec.Ca numai unul ca tine trebuia sa fie. cum aude asta. ce dracul. Acum haideti câtiva cu mine si va puneti de pânda la paretele din dosul casei lui Vasile.Ia luati-l. Dar ce cauti pe la noi tocmai acum. dupa cum vad eu acum. . ce dracu' au aistea cu mine. una de noua lei. baica Vasile? Numai mult stau si eu de ma mier. ca sa sparii oamenii din somn la vremea asta. Mosu-i pasnic. ca sa faci ce-ai zis tu? .Da ia dati-i pace. zise el s-o vadra de vin vechiu. Nanasu-i vornic. au sarit drept în picioare si s-au rapezit ca niste vultani asupra lui Ionica. baica Vasile! . pasnicul si alti câtiva câneri.Ma rog . numai sa vedem si-ais pacat. tiind tot o fuga pâna la d-ta. pentru ca chiar atunci aveau si ei o nunta în sat. Eu ma cunosc cu câinii. deschide-mi usa si ti-oiu spune eu ce caut.. zise Vasile.Atunci se ieu vreo trei-patru flacai dupa Ionica. Ce-mi dati. de umbli sculând oamenii de pe la case acum în puterea noptii? . sa nu tropaiti cumva ori sa faceti larma. de îti îngaima pâna oi face eu treaba. parca . cât pe ce erau sa pue mâna pe mine. ca sa te scap. în tinda.. de cap zice unul.Da ce-i. mai si s-o ferchezuesc eu pe Catrina.Eu. de ma urmaresc si ma prigonesc pâna la atâta. strigând: baica Vasile. îndraciti de ciuda. Socru-meu îi Popa în sat la noi. Numai la vara. Vornicul. de va uitati pe ferestruica. nu ma lasa ca la d-ta mi-i toata nadejdea. iara Ionica se duce la usa si începe a clampani si a bate. badica! ia scoala ca nu stiu cine bate la usa. .. zice Ionica. hai! ajung la casa lui Vasile în puterea noptii.Ia. Sa-i vedem mai întâi lauda si apoi sa-si iee plata Ia spune ce sa-ti dam. mai Ionica. Vasile. am scapat dintre dânsii ca dintre niste câini turbati. au dat turcii în tara.. în puterea noptii. dar voi luati pâne mueta în rachiu. m-am furisat cum am putut si rapede am spulichit-o. închide iar usa. cred ca om îi fi si tu. baica Vasile. cand oiu ave si eu de lucru. Degeaba va mai tineti cu nasul pe sus si sunteti asa de tâfnosi. mai Ionica. mai. baica Vasile. si hai. Si eu simtind asta. zicând: "Ce-ai zis tu. . nu fi asa de fricos. Numai încet. ca doar nu-i tara-n prada. Deschid si portita binisor si intra în ograda fara sa zapeasca câinii. s-o vre numaidecât sa ma dee la oaste. vazându-ma ca-s baet strein si fara nici un sprijin. si tata-i vataman. împinge zavorul la loc si apoi intra amândoi în casa. zicând: Mai flacai. mai Ionica. mai. da drumul lui Ionica. poate ca omul stie ce vorbeste. Dar cu atâta mai bine. dupa cum le-a fost vorba.Cine eu? . voi. vadra de vin om be-o pe urma. si întreaba rastit: cine-i acolo? . zise un flacau.Fie s-asa. . nu trebuia sa-ti bei si mintea. Satul s-a pus ochii pe mine. mai prosti sunteti voi de-o mie de ori decât mine. .Iaca una de noua lei. acasa esti? Catrina atunci se trezeste din somn si zice: Badica.Of! baica Vasile. chiar acum daca vreti? Atunci toti flacaii. c-apoi atunci sa nu fie vina mea..dus drept între dânsii. . tot îmi ziceti voi ca eu sunt prost. aprinzând opaitul. Flacaii cei patru se pun la pânda la paretele din dosul casei. se duce la usa.. dar. zise altul. sa se învete el de altadata a mai vorbi într-aiurea. of!ba mai rau decât turcii. . si-ti vede cu ochii ce-am sa fac eu.. zice Vasile. nu va cer mai mult.. oiu pute eu sa fac ceva pe sub mânica si pentru tine.

cum am pus eu la Catrina. . Cum s-ar zice. n-am vazut gunoiu de fete pâna acum. las'.Da' ce-i mai ai grija atâta. baica. cum se cade si Ionica pe-a Catrinei înca hat de pe când era ea fata mare. zise Catrina sughitând. slujise mult si la tata lui Vasile si la al Catrinei..Mai asa? Nunta-i gata. . zeu. slava Domnului. mai Ionica.A. (apucând-o tocmai de colo..Ei. ca uite pistoalele cele cum stau încarcate colo în cuiu! Dar nu stiu cum sa mai zic eu ca sa nu gresesc.D'apoi ce nu t-as da. ia asa în saga câte-oleaca: adecalea Ionica daduse peste Catrina . s-a scapat si ea atunci în tarina. cu Catrina la cules fragi si capsune din padure. Dar eu de la cine era sa-nvat.Norocul lui Vasile. Doamne... zice Ionica scarpinându-se în cap.) Ionica. Vasile o ie cu bucurie. o stupeste si zice: noroc sa de D-zeu.. cu Catrina la ghilit. numai de-ar vrea fata.. nu-i vorba... mai Ionica. Dar eu ce-am sa fac cu femeea? . baica. dar în Catrina si mai bun. mai..le-am mâncat capul. Ionica scoate atunci cea de noaua lei s-o pune în palma lui Vasile. ca ai avut tata si mama sa te învete. mai Ionica. . Povestea cantecului: A zis lelea ca mi-a da / Cand s-a coapce cânipa / S-a duce-o la topitoare / Si mi-a da dintre picioare! Cu Catrina depanase Ionica fuse si-i ajutase a lua capele de pe râschitoriu. Hai sa te toporâm iute si degraba! Iaca fata buna pentru tine: ia pe Ioana Todosicaii din deal ..Apoi dar tot bine zic oamenii ca esti prost.Ia amu ai vorbit si tu de te-ai prichit. mai Ionica.. . zise Catrina bosumflata. Ionica nu-i bun? Ba. Cu Catrina la nebedit. Ce zici si tu bre Catrina. . Hai! ce-mi dai tu mie sa te-nvat eu? . chiar aici în casa la mine. înca nu-i ea de nasul lui. Cu Catrina scarmanase Ionica lâna si facuse caere. nu te mai îngriji atâta. daca n-ai mai mult. .D'apoi d-tale asa ti-i a zice.Da' ia las'... nu te mai marghioli si tu atâta..Ce zici.fina socru-meu .Doamne. D-tale usor ti-i a zice.. mânca-i-ai ceea. daca tot umbli ca un fulau prin sat de colo pâna colo si n-ai nici un capatâiu. badica. pentru ca el. ca baet strein si sarac. baica Vasile. ca doar n-o sa umple bors în vasca ceea a ei. nu-i vorba. din toata saraciea mea! Dar numai una de noaua lei am la sufletul meu! . sa iau treaba pe mâneca? te hotarasti sa te însori? . cu Catrina scosese canipa din topitoare. asa-i c-avem sa facem o casa buna. si atunci ai scapat de oaste. .. Si te învat eu tot mestesugul gospodariei. Parca cine stii cine-i ea ca sa-i rupa cineva mânecile pâna pe-acolo.. ca de asta. cum t-ai mai luat de sama.. macar ca leorbaiti voi barbatii cum va place. Ia însoara-te si tu.Las'... n-or mai ave ce zice nici ei.. slava Domnului. ca daca nu-i pula / casa nu-i satula. mai Catrina. zice Catrina.. cu Catrina în toate partile. Stiu ca n-o fi asteptând s-o iee feciorul lui Pulea Spatariul. n-ai habar.) . În sfârsit ce mai la deal la vale.ra! mai Ionica. mai baete. dar eu. mai Ionica? Tot nu stii ce ai sa faci cu nevasta. ca sa nu se mai trudeasca si el atâta a face începutul. tare mai esti si d-ta nu stiu cum.Apoi da. ad-o-n coa'.Apoi daca nu va veti tine voi parte una alteia. Apoi o pune în punga si zice . .. S-or fi pus si ei cu ochii pe tine. cum se cade? S-avem sa jucam la nunta ca sa scuturam toti puricii de asta vara. faci copilarii si vorbesti nimicuri de fata cu oameni streini în casa.si te cununam într-o noapte eu si cu nevasta-mea.Buna-i s-aceea. Dar ce... prost mai esti! D'apoi nu stii tu ce face omul cu femeea lui? Uita-te! Pune mâna unde-i lâna.. ca doar Ionica-i de-a nostri. nu-i suparare.. avea bun sprijin în Vasile..Da' ce-a mai cauta si ea. daca te-ai vazut odata în casa la mine. sa-i manânci! (sa ma ierte Ionica de vorba cea proasta. cine are sa va tie? zise Vasile. . . Catrina stiea treaba lui Ionica. când te-i însura? S-o dai pe mâna mea. ca am ramas de mic copil sarac de parinti. . zise Vasile.

zise Catrina. si ca mâne-pomâne are sa faca si el cu Ioana lui ce facem noi acum. .hai! ia asaza-te.Ia ar face si el mamaligi la ceilalti.Catrinei: .. cu gura cascata si numa-i curgea bale ca la câinii cei turbati! . poate c-a puté si el odata baga în cap. zice Ionica. . barbate. ca-l vezi câtu-i de necajit. de rusine..Ce sa faci? Fa ce stii. . de-i mergeau petecele.Ia lasa-l fa Catrina. ca-l manânca mama dracului. sa vada si punihosul ista mai bine ce facem noi. cu mâna la ochi.. Da povestea tiganului: "Sopârcai cu cine sopârcai. nebunule! M-ai facut de rusine în fata lui Ionica.. cam umbla cu soparcaeala. Catrina auzind asta se marghiolea si se prefacea mânioasa. bre. . zeu. sau dracul mai stie cum.. colé cum îi stii tu mai bine. baica.Mai. ce-ai sa faci cu nevasta dupa ce te-ai însura? . odata. cum ai duce-o. bre. de-ai iesit numai asa un bot cu ochi si fara nici oleaca de pricepere în capul tau. Si cum se mântue. o asaza colé frumusel la muchea patului.. colé cum stii tu. nu mai fi asa de rusinoasa. mai! Da greu mai esti de cap! Se poate sa nu-ti intre atâta chitibus în bostan. da' unde era sa se duca si el saracul. cred eu... tae-mi capul. si ridica-ti poalele sa vada si prostul ista ce facem noi.Doamne. mai Ionica. . mai Ionica. baica.I-auzi. mai Ionica. nici acum nu te-ai dumirit. ca ia pe Catrina lui cam pe nepusa masa.Tae-mi capul. ca Ionica-i de-a nostri.. cu capul ascuns în cerga. da drept sa-ti spun ca proasta lighioaie mai esti! Nu stiu. mai Ionica..Ei.Ia taci. punihosule ce esti! . Nu cumva te-ai apuca de facut nazbâtii de fata cu oamenii? Strânge-ti mintile acasa. când îti vin haghitele. . Ca numai el ne-a stricat somnul cu oastea ceea a lui. a ramas înlemnit. nu t-am mai spus? . bre Catrina. mânca-l-ar jigul sa-l manânce. nu mai nacaji degeaba pe lelica Catrina. îi radica poalele frumusel si zice. sa se învete a face si el . parca vorbesti de pe ceea lume. Ei. ce-ai sa faci cu Ioana ta. Catrina nu prea vruia sa se aseze. însa Ivan.Doamne. daca stiu ce-ati facut D-stra. dupa cât ti-am aratat eu? Se vede lucru ca esti facut spre zile mari. fa Catrina. ce zici. cu picioarele de-a umere si striga la Ionica sa iee sama si sa bage în cap.Vai de mine si de mine. în capul tau. S-o dat-o pravale pe pat. a închis ochii ca mâta si s-a facut moarta-n papusoi. si deschide-ti ochii în patru de te uita. zaludule! . si da-i. ca de alta nici nu-i bun. dupa ce s-a mântuit. zeu. cum îl mai blastami si tu curat degeaba. daca te-ar prinde si la oaste.Apoi dar eu gasesc cu cale sa te mai asezi tu oleaca colé la muchea patului si cu picioarele de-a umere.Catrina . Catrina vazând si ea pe barbatu-seu ca-i asa de natarau. nu sopârcai". ca înca n-am vazut asa tigoare de om de când îs eu. holbând ochii mari.Ba nu. Apropie-te. Iar Ionica cel prost. îmi vine sa-l umflu cu dintii de par de ciuda ce mi-i pe dânsul. vedea-l-as radavoiu sa-l vad! . sezând cu mâna la ochi si zicând: Nu ti-i oarecum sa-ti fie. fereasca D-zeu! Ca am de gând numaidecât sa te-nsor si sa fii de casa noastra. ca vad eu bine ca n-am sa mai învat câtu-i lumea si pamântul. daca esti asa de bucciu la capul tau.Ptiu. sa-ti iei margele si cercei. nu-l mai pildui atâta. zise Vasile cu limba scoasa-afara si gâfâind. nu te las din casa mea pâna nu-i învata în asta noapte.... nu ti-ai mai închipuit tu. zise Catrina. Si da-i.hai! Ia aseaza-te tu oleacaa... când a fi sa fie? . daca n-are pe nimene. ca sa înveti si tu.Catrina . asta înca-i una..Ia las' baica Vasile. sarmanul! Ia mai bine învata-ma ce sa fac cu dânsul? . Ca. Tocmai asa si deliul de Vasile nu mai astepta multa rugaminte. taci! Iaca cea de noaua lei. mai Catrina. Vasile întreaba: . daca ti-ai luat beleaua pe cap. ia peste-asa barbat sa fi dat tu s-apoi te vedeam eu ce faceai. . si tu acum.

tragându-si suflarea-ntr-însa.. nu-l zminti acum ca par'ca ma unge cu unt.. nu vâsca / Ca de pula nu-i scapa. s-aici m-au nimerit. Ionica cel prost. si povestea cântecului: Scoase-o vâna cat o mâna. unsa. . scoala-te acum de pe dânsa. baica Vasile! Auzi cânerii.. da-i. de ochii lui Vasile. n-a sa t-o manânce din loc. da-i. Vorba ceea: .. tihaitule si punihosule! . ca doar n-am mâncat matraguna? Alei! Nu ti-i rusine sa-ti fie! Dar de care femei ma crezi tu pe mine? . da-i! Pân' ce-a plati 9 lei Fata popii lui Cioric / Betejita-i la buric Da-i.Vai de mine si de mine! Ce spui.Catrina . buricându-se cât se putea si apoi cazu într-un lesin. pustiea.Poti sa-l mai lasi oleaca. fricosule..Da nu te spaimânta asa. ca mi-i spânteca nevasta. .Ia las'. na! pe ici li-i drumul. mai Ionica.. mormolocule! . S-odata-au si-nceput a tropai înadins s-a face larma.Încet. fa.Valeu. dar de la o vreme a lasat si rusine si tot la o parte si s-a pus si ea pe drum. Ionica atunci pe loc a înteles viclesugul lor s-odata a început si el a striga: Nu ma lasa. d-apoi si când începe a învata. da-i. Hai. sireicanul. . zice Catrina. de frica. da-i! Pân' ce-a plati 9 lei Multumesc lui D-zeu / Ca n-am betejit-o eu! idem S-a betejit-o Irimiea / Ca i-e mare maciuliea! idem Si mai da-i si iara da-i / Pân' ce-a plati 9 lei! Iara ceilalti flacai când au mai vazut pe Ionica ca se scoala de peste Catrina. cât nu stie cica. / Bortelita-n capatâna / Strunjita la radacina.Ei.. era: Ciobanas de la mânzari / Cu pula cu trei spinari / Face prin pizda carari. . cudeasila! Atâta i-a trebuit lui Ionica cel prost.hai. da-i. Si dupa ce s-au mai departat oleaca iarasi s-au introcolat si iar au început a cânta: "da-i. zice Vasile: cu prostul ti-i în cârd. futu-l. mai Ionica! Niboisa (ruseste . ce-ti iese din gura? Nebun esti? Ori te faci numai? Dar cum ai crede tu c-as face eu una ca asta. ia las'.. cum stiea el mai de demult.. da-i. m-au ajuns tocmai la lingurica. mearga acum si suta: ca doar. Si unde nu începe a lua pe Catrina cam în raspar.. de prin papusoi si de prin alte cele dudae. mai poti zice si acum ca n-ai învatat? .Nici eu nu vreau ca sa scap / Ca mi-i a fute de crap! . / Cum se duse / Parca fu. numai ca mi-i groaza de d-ta sa-ti spun drept. asa. de par'ca se frigea. s-apoi atunci las' pe dânsul ca pe loc s-a dat la brazda. / . baica. ca sa dee pe Ionica de gol. nu stie. da-i! Da-i. dar zic eu ca n-am putu învata de fel. cumatra. mai nataraule. când taiau tevi de cucuta si de soc si le destupau cu huludetul.. ca doar esti cu mine. zicând: Da-i. Un flacau din cei care pândiau dupa casa. sa faca si el odata ca poate atunci s-a deschide mai bine la cap. îmi vine sa-ti sucesc gâtul. luând-o la sanatoasa. da de tocmala. Atunci flacaii. S-odata.. miscat pâna la rarunchi începu atunci a cânta încetisor.. colea.. si pe Vasile ca-i asa de natarau si nu-i zice nimica s-au pus mâinile-n cap si crapau de ciuda. baica Vasile.. las'! Unde a mers miea. fa Catrina.Ia. S-odata si pune mâna pe pistoale si sloboade vreo doua-trei pe fereastra afara de s-a stâns si opaitu de pe prichiciu s-a sarit inima din Catrina. Au venit dupa mine ca sa ma prinda si sa ma dee la oaste Vai de mine si de mine! Ce-am sa ma fac? . da-i! Da-i. de pe la parintele Cioric de-acasa.. nu altceva..a nu te speria). barbate. netotule.. S-au împrastiat toti ca puii cei de potârniche.Stai. iar cu cealalta apuca pe Ionica de camasoiu si-l trage peste dânsa. / Si acum o puse.. Catrina la început ar cam si suvait ea parca.. c-o mâna trânteste pe Catrina pe pat... zise Vasile. badica..Doamne. da-i! si a chiui ca la .Ta-te pustiea sa te bata. ca bolânda tigoare de om mai esti. zise Catrina.

care nu avea grija Teodosiicai si a fetei sale Ioana. . a dat drumul lui Ionica din casa si i-a zis ca sa se duca întins la Teodosiica din deal si sa-i spuna ca l-a tramis el. Si de-atunci ca mai ba sa se arate ceilalti flacai fuduli de Ionica si sa-l mai tie de prost ca pâna atunci. la prilejul aniversarii a treisprezecea. de-l râdeau toti si cu curul. tiind tot o fuga pâna la crâsma si ducând veste celorlalti despre ceea ce au vazut. Iara lui Vasile peste cateva zile i s-a dus buhul în toate partile. si pentru ce anume l-a tramis. Si iac-asa oameni buni si boieri D-voastra. Si a trebuit numaidecât sa-si iee talpasita din sat si sa se duca în toata lumea. mai bine de-astea. ca de cât oiu vorbi mascarale.în pilda lui Ionica si-a Catrinei. Ionica. cu femee cu tot de raul crancalailor. cum a esit din casa lui Vsile s-a dus întins la crâsma dupa ceilalti flacai.. la 22 octombrie 1876 si dedicata caracudei din Junimea îmbatrânita în zile rele.nunta .. ca sa bee ramasagul împreuna cu dânsii si sa li dee acum în obraz si despre rautatea. Iar Vasile dupa ce s-a încredintat bine ca nu mai este nimic pe afara. sa aiba ticna si liniste-n casa! Scrisa de Ion-Vântura-Tara. am gasit si eu cu cale. numarul dracului. fala si fuduliea lor. însa. în Iasi. Si cine-a zice ca-s vorbe de masa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful