Modernismul reprezinta o miscare ampla ce se manifesta in literatura si arta in spatiul cultural european, caracterizata de negarea traditiei si impunerea de principii noi. € Aceasta orientare a aparut la inceputul secolului al XX-lea ,in contradictie cu traditionalismul.
€

preocuparea pentru marile probleme ale cunoa terii € preferin a pentru universul citadin, pentru complexitatea acestuia € cultivarea lucidit ii în actul de crea ie liric € noul limbaj poetic se caracterizeaz printr-un vocabular insolit, prin ambiguitate semantic , prin sintax eliptic , prin înnoirea metaforei
€

.stilistica si de viziune.cultivarea prozei obiective € cultivarea romanului analitic si a autenticitatii € Intelectualizarea prozei si poeziei € Ca urmare a tensiunii intre originalitatea spiritului creator al unei generatii de poeti valorosi si orientarile literare/culturale dominante in epoca. poezia romana se innoieste si cunoaste o diversitate tematica.

între credin i t gad Erotica Lirica social Ludicul Estetica urâtului Moartea Crea ia l sat ca mo tenire unui fiu spiritual .Tudor Arghezi : € € € € € € € Divinitatea .

Lucian Blaga : € € € € € € € € € € € imposibilitatea comunic rii alienarea cunoa terea metafizica transcendentul lumina mitul satul esen ial metafizic iubirea moartea natura str in .

dionisiac € iubirea € poezia € ideile pure € .Ion Barbu : jocul .mijloc de cunoa tere € absolutul € dualitatea apolinic .

arhaisme Åhristovµ. Åviteµ. termeni religio i Å cu credin µ. Å râpiµ. regionalisme Ågr m diiµ. Å pe brânciµ. Å pl vaniµ.Tudor Arghezi : € varietate lexical . Å izb ve teµ . Å Dumnezeuµ . limbaj ocant rezultat al unor asocieri nea teptate de termeni argotici : ÅDin graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite/ i leag ne urma ilor st pâniµ. expresii i cuvinte populare Ågropiµ. Å zdren eµ. neologisme Åobscurµ. Å icoaneµ.

Åam preschimbatµ sugereaz valorificarea elementelor i sintetizarea lor. Å am pref cutµ. Å hristovul cel dintâiµ. Å am iscatµ desemneaz transfigurarea artistic . Å slov µ.verbele care definesc procesul creator Åam ivitµ. elementele de recuren : Åcarteµ.€ limbajul se caracterizeaz prin ambiguitate i expresivitate. Å treapt µ. în timp ce Ågr m diiµ. Å cuvinte potriviteµ . Å am adunatµ.

mucegaiuri i noroi / Iscat-am frumuse i i pre uri noiµ sparge tiparele topice i sintactice.€ € € estetica urâtului ÅDin bube. în func ie de intensitatea sentimentelor exprimate. creând un nou limbaj poetic Å i dând în vârf. dar se conserv rima împerecheat ) . îmbinarea unor elemente ale prozodiei clasice cu elemente moderne: strofe inegale ca num r de versuri i ritm variabil. ca un ciorchin de negi / Rodul durerii de vecii întregiµ înnoirea prozodic (cultivarea versului liber.

Å Am luat cenu a mor ilor din vatr i am f cut-o Dumnezeu de piatr µ. fantezie metaforic ÅSlova de foc i slova f urit µ./ Sapa-n condei i brazda-n c limar µ. acum. Å o singur vioar µ. întâia oar . ÅF cui din zdren e muguri i coroaneµ. Å biciul r bdatµ. Å hotar înaltµ. Å ciorchin de negiµ . Å cenu a mor ilor din vatr µ.€ asocieri semantice inedite ÅCa s schimb m.

mic oreaz µ. nu iube te). . Å îmbog escµ. nu îmbog e te. Åiubescµ( Ånu sugrumµ. ucide( nu spore te . abstractizant. care are rolul de a intelectualiza emo iile: opozi ia dintre metafora Ålumina altoraµ( cunoa terea paradisiac ) i Ålumina meaµ( cunoa terea luciferic ) * ... Å nu ucidµ) . Å nu strivescµ.Lucian Blaga : € limbajul metaforic.Åsporescµ( Å a lumii tain ) Åm re teµ.. * Ålumina meaµ.sugrum µ (vraja)..lumina altoraµ ² .strive teµ. adic .

I Åeuµ. Åmeiµ) . al unui ritm interior care exprim frenezia tr irii eului liric i drumul sinuos al gândurilor polisindetonul (enumerarea prin Å iµ: Å i flori i ochi i buze i morminteµ ) .înnoirea prozodic : cultivarea versului liber (cu metrica variabil ).€ € € subiectivismul expresiei lirice datorat influen elor expresioniste concretizat prin prezen a m rcilor eului liric (forme pronominale i verbale de pers. Å meaµ.

€ imagismul puternic: imaginea este realizat prin compara ia elementului abstract cu unul concret (tehnica poetic original bazat pe construc ia stereotip a mesajului liric: Åo ampl compara ie. Figuri literare) Å corola de minuni a lumiiµ . cu un termen concret de puternic imagism i un termen spiritual de transparent în elegereµ) (Pompiliu Constantinescu.

Åmorminteµ este o conota ie a mor ii. iubirea.cuvintele cap t o aureol de sensuri ca i cum sensul ar încerca s dep easc forma cuvântului Åfloriµ simbolizeaz vegetalul.€ . a destinului implacabil .resemantizarea cuvintelor. Åochiµ i Åbuzeµ semnific puterea descoperirii senzoriale a exteriorit ii. dar i a senzualit ii. primul nivel de în elegere.

Ånep trunsul ascunsµ. Å zareµ. Å nen elesµ. Å a lumii tain µ. Å noapteµ.€ la nivelul imaginilor. Åsfant misterµ. poezia se va bizui pe metaforele «revelatoare» (Åtaineleµ. Å fioriµ. Å întunecata zareµ. Åne-n elesuri i mai mariµ) care prezint un spor axiologic fa de cele «plasticizante» (Ålun µ. Åmisterµ)datorit faptului c pun în lumin o «latur ascuns » a obiectului .

Å nadirµ. cirezilor agresteµ.Ion Barbu : lexic abstract.. Å latentµ. . . obscure: Å adâncul acestei calme cresteµ.. ermetic. nadir latentµ. bogat în termeni tiin ifici: Å dedusµ. Å harfe rasfirateµ € . Åînsumareaµ € libertate de expresie € ambiguitatea € cultivarea metaforelor complicate.

mai purµ) € .€ reflectarea subiectului în obiect . sublimarea ei în idee. un joc desf urat pe un plan izolat de via . retoric .lirismul obiectiv (în concep ia lui Ion Barbu Å prin oglind lumea intr în mântuit azurµ. Å un joc secund. moral (Poezia este pentru Barbu nega ia lumii. ideile poetice îmbr cându-se în sensuri ascunse creaz iluzii ÅMeduzele cum plimb sub clopotele verziµ eliberarea lirismului de anecdotic . sentimentalism.

desemneaz ideile artistice care exist i care a teapt s fie recompunse în muzicalitatea crea iei . contragerea): ambele strofe se reduc fiecare la câte o singur fraz . Å însumareaµ sugerând ie irea din limitata lume senzorial ) anormalitatea sintaxei (dislocarea sintactic . pe când a doua include coordon ri i subordon ri de propozi ii € . prima strof este eliptic de predicat.€ preexisten a abstract (ÅNadir latent! Poetul ridic însumarea/ De harfe r sfirate ce-n zbor invers le pierziµ. elipsa.

iar sublimarea realit ii inspiratoare preuspune atingerea esen elor i des vâr irea spiritual Å i cântec istove te ascuns./ Meduzele când plimb sub clopotele verzi.€ remodelarea realului(reflectarea realit ii presupune purficare artistic Åintrat prin oglind în mântuit azurµ. cum numai marea.µ .

e umbra i lumina care catifeleaz i d omului senza ia c tr ie te cu planetele în cer.Tudor Arghezi : € viziunea poetic este nou : poezia este o sublimare.µ(Tudor Arghezi) € . o metamorfoz a unei realit i materiale într-una spiritual ÅPoezia este îns i via a.

/ F r-a cunoa te c -n adâncul ei/ Zace mânia bunilor mei.µ Crezul artistic arghezian reprezint îmbinarea talentului artistic cu truda creatoare ÅSlova de foc i slova f urit / Împerecheate-carte se m rit . Domnul o cite te. un me te ugar care transform urâtul în frumos . carte care îl reprezint pe el i pe înainta i Å Robul a scris-o.€ Åpoetul este un rob.preferin a pentru estetica urâtuluiµ (Ch. Baudelaire) El ofer cartea cititorului.µ € .

Å Poezia este un ve tmânt în care ne îmbr c m iubirea i moartea. accentul fiind pus în mod special pe participarea subiectiv a eului la misterele lumii) € vede poezia ca pe un spa iu al experien elor esen iale. este un mijloc de revelare a tainelor.µ(Lucian Blaga) € . secundar ( actul poetic are rolul de a poten a misterele lumii.Lucian Blaga : în lirica sa exist un plan filozofic.

poezia este o prelungire a geometriei. Barbu) . De vorb cu I. a a c r mânând poet. Valerian. în domeniul înalt al geometrieiµ un loc luminos unde se întâlne te cu poezia: Å Pentru mine. sublimat . rezultat al unei transcederi a realului i nu lumea real (contingentul) Åexist undeva. pur .€ viziunea filozofic se concretizeaz la nivelul poeziei prin valorificarea conceptelor: cunoa tere luciferic i paradisiac Ion Barbu : € poezia este expresia unor tr iri esen iale. ea trebuia s aib ca obiect lumea esen ial . (I. n-am p r sit niciodat domeniul divin al geometrieiµ.

Tudor Arghezi : € € Poeziile sale sunt o expresie a modernismului eclectic. înalt i argotic) . rezultat al amestecului ideologiei tradi ionaliste cu cea modernist Opera se caracterizeaz printr-un proteism tematic i prin spectaculos stilistic ce rezult din varia ia registrelor stilistice (religios i popular.

al XX-lea. de la începutul sec. îndeosebi german .expresionist Poetul se sincronizeaz cu mi carea expresionist european .Lucian Blaga : € € Crea ia sa ilustreaz o alt fa et a modernismului ²modernismul. dar nu o adopt în totalitate ci îi d o form original de expresionism cu tent tradi ionalist .

lirica este dominat de subiectivism i de vitalism. îmbog e te limbajul poetic cu noi domenii ale lexicului € . realizând astfel o poezie de cunoa tere € exerseaz versul liber. înl tur rigoarea canoanelor prozodiei clasice. de dorin a de a se raporta la absolut. stilizeaz ritmuri folclorice.

Mallarmé. încifrate.Ion Barbu : € € este creatorul poeziei ermetice. ermetismul este deci. simbolul dup modelul lui Mallarmé pentru care Åa numi un obiect înseamn a suprima trei sferturi din bucuria poemuluiµ . marca distinctiv a poeziei lui Barbu i const în abstractizarea limbajului folose te sugestia. care î i are originea în poezia pur a lui St.

filosofiei.dionisiac. de cunoa tere pur pentru care adopt formule noi. Årefuzat de Ideeµ i de aceea concepe o poezie nou . este specific dislocarea sintactic .orientale pentru transfigurarea modelului folcloric i ermetic lexicul cunoa te inova ii din domeniul matematicii. baladesc . originale: parnasiene definite prin dualismul apolinic .€ € poetul ur te Åpoezia lene µ.

a XII-a A .Proiect realizat de : ¾ Lungu Raluca ¾ Iosub Stefana x cl.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful