Criterii de redactare si evaluare lucrări de absolvire FCRP

Preambul: Trebuie sa avem în vedere faptul ca titlul obţinut de catre absolvenţii FCRP este un titlu academic, în consecinţă, caracterul lucrării trebuie sa fie eminamente academic. Lucrări care nu au orizont academic nu sunt acceptate spre susţinere. Principiul care va ghida atât redactarea cât şi evaluarea lucrărilor de absolvire este creşterea calităţii cercetării şi transformarea FCRP într-o facultate competitivă în domeniul de activitate. În aceeaşi măsură, lucrare trebuie să aibă şi aplicabilitate practică, ca măsură a gradului în care absolventul stăpâneşte instrumentele academice şi le poate implementa în activitatea concretă. Tema lucrării de absolvire trebuie să fie de interes pentru student, să fie plasată în aria de expertiză sau de specialitate a profesorului coordonator şi să contribuie la efortul de cercetare realizat la nivelul FCRP. Tipuri de lucrări (Exemple): 1. Studiu analitic – se folosesc în special metode cantitative, iar studiul este ghidat de către ipoteze. Se folosesc în general date existente (ex: analiza relaţiei dintre vârsta şi nivelul de venit al unui grup persoane şi comportamentul de vot al acestora şi amendarea unui model teoretic folosit în construirea ipotezei); 2. Evaluarea unui program – studiu structurat pentru a vedea dacă un program, o intervenţie sau o tehnică a fost eficientă în atingerea scopurilor (eficienţa sau eficacitatea intervenţiei). Evaluarea unui program adresează întrebări explicite, iar metodele de măsurare sunt complexe (ex: evaluarea impactului finanţărilor PHARE în domeniul protecţiei copilului într-un anumit judeţ din Romania şi formularea unor recomandări pentru politicile publice din domeniul respectiv);

.: modul de articulare a unei politici privind dezvoltarea durabilă pentru România). Analiza unei politici implică multe surse de informaţii (e. rezultatele. succesele. Analiza unei politici . prezentarea şi evaluarea punctelor tari sau slabe ale unei opţiuni de politică a factorilor de decizie. Studiul de caz poate include date calitative. Studiile de caz furnizează o oportunitate pentru a explora un program mai în profunzime. Experimentarea – identificarea unor strategii de intervenţie pentru testarea unor ipoteze (ex: compararea rezultatelor academice pentru o grupă de studenţi în care strategiile de predare au fost interactive faţă de o grupă de studenţi în care strategiile de predare au fost eminamente realizate prin prelegeri. 6.g. activitate ce va avea ca rezultat formularea unor strategii didactice pentru mediul universitar). ansamblate într-un mod organizat. analiză secundară de date). procesele.o sinteză a unor date care există sau colectate. (ex: relaţia dintre profilul liderului unei organizaţii şi modul în care organizaţia reacţionează în cazul unei crize şi articularea unor modele teoretice). Studiu descriptiv / explorativ – un studiu calitativ sau cantitativ pentru a măsura magnitudinea. Studiu de caz – un studiu detaliat a unui program unic sau important care include ipotezele.: modul în care ONG-urile care activează în domeniul protecţiei mediului au reuşit să modifice legislaţia privitoare la braconaj şi exemple de bune practici în realizarea unei campanii de lobby ce se pot desprinde). critica personală. variaţia unei nevoi sau a unei probleme. Studiile de caz au un potenţial de generalizare mic şi se folosesc în domeniile unde nu există un corpus de teorii consacrate. (ex. structurat şi coerent pentru a răspunde unei întrebări legate de o anume politica. (ex. organizat şi sa aibă o abordare academică a problemei. 4. Analiza de politici pune obligă investigatorul să identifice date relevante şi să furnizeze date clare. interviuri. Studiile descriptive sunt adesea ghidate de către întrebări mai degrabă decât ipoteze şi sunt mai degrabă primul pas pentru o cercetare directă. documente. organizare şi structurare a analizei. pentru a explora factori asociaţi. literatură. însă obligă investigatorul sa fie clar. fiind nevoie de strângerea cât mai multor date calitative. soluţii personale argumentate şi lecţiile invatate.3. cantititive sau ambele. 5. eşecurile.

cu atât mai mult cu cât lucrarea de absolvire trebuie să fie expresia unei munci individuale şi nu a ceea ce a făcut echipa sau consultantul la firma la care studentul s-a nimerit să lucreze) . Proiectul trebuie să fie realist. 3. Proiecte a căror complexitate este redusă. Abordări practice fără fundament academic şi teoretic solid (comentariile conform cărora "teoria nu este importantă pentru că nu se aplică în afaceri" nu sunt acceptabile. 4. bazat pe o analiză riguroasă a mediului şi pe o metodologie adecvată.: realizarea unei prioritizări a proiectelor de infrastructură într-o anumită localitate. (ex. 2. Abordări istorice în partea teoretică (nu putem accepta abordări care discută la nivel introductiv şi istoric.7. însoţite de un copy-paste teoretic din curs şi de pe internet nu sunt acceptabile. Un proiect de grup – deşi lucrarea poate fi o parte a unui proiect de colaborare. pe care studentul trebuie să o dezvăluie şi să o expună. studiile de caz cu implementarea unui anumit sistem. pe un ton necritic şi exclusiv enunţiativ ce s-a întâmplat în domeniu în urmă cu 50 sau 60 de ani în domeniu) 6. fiind mai degrabă potrivite pentru o lucrare aplicativă la finalul unui curs academic. 5. studentul trebuie să poată dovedi contribuţia sa originală. căci fiecare practică de afaceri are o foarte serioasă fundamentare teoretică. Simpla analiză a literaturii de specialitate . Un curs teoretic sau practic prezentat deja la clasă. Construirea unui proiect respectând principiile academice ale managementului de proiect. pe baza analizelor şedinţelor de consultare comunitară şi formularea unor principii pentru folosirea analizei de stakeholderi în anumite tipuri de comunităţi) Tipuri de lucrări care nu pot fi acceptate: 1. decât pentru o lucrare de absolvire.trecerea în revistă a teoriilor dintr-un anumit domeniu de activitate.

contrafacere a rezultatelor cercetării empirice. 3. . Să prezinte studentului cerinţele facultăţii cu privire la lucrarea de absolvire (aşteptări. monitorizarea progreselor înregistrate.) 4. Obligaţiile studenţilor: 1. oferirea de consultanţă privind metodologia lucrării. 4. caracterul lucrării. folosire echivocă sau incorectă a sistemului de referinţe.) 3. Să realizeze evaluarea finală a lucrării (semnarea lucrării înainte de predare dacă aceasta corespunde cerinţelor impuse de FCRP. Prezenţa în sala de examinare în momentul în care studentul coordonat îşi susţine lucrarea de absolvire.Obligaţiile conducătorilor de lucrări: 1. care să poată duce la suspiciunea de plagiat. Să nu comită nici o formă de fraudă intelectuală: plagiere. Să respecte cerinţele menţionate în prezentul document în redactarea tezei. Să comunice în mod regulat progresele înregistrate (sau lipsa acestora) conducătorului de lucrare. informarea studentului despre nivelul final al lucrării) 5.) 2. definirea modalităţii de obţinere a informaţiilor etc. termenele de realizare. grila de evaluare etc. stabilirea modalităţii de comunicare. 2. furnizarea de indicaţii privind sursele de informare academice. împreună cu coordonatorul de lucrare termene limită realiste pentru etapele intermediare şi pentru forma finală a lucrării şi să respecte termenele limită agreate. evaluarea lucrării şi oferirea unui feedback în termen de 2 săptămâni de la primirea versiunilor textelor etc. atribuire personală a unei lucrări realizată în grup. Să colaboreze cu studentul pe parcursul realizării lucrării (definirea tematicii abordate şi a perspectivei investigaţiei. notarea lucrării şi completarea formularului de evaluare ce trebuie prezentat comisiei de examinare. Să stabilească de comun acord cu studentul modalitatea de lucru (fixarea unui plan de activităţi care să asigure finalizarea lucrării într-un mod adecvat în timp util. Să stabilească.

Să propună o bibliografie pe baza documentării întreprinse (nu este datoria profesorului să-i dea de la început bibliografia studentului. Să predea lucrarea la secretariatul facultăţii în conformitate cu termenele afişate şi anunţate în timp util. Să trimită versiunea finală a lucrării cu cel puţin 3 săptămâni înainte de susţinerea examenului. baze de date etc.) în etapa de documentare pentru realizarea tezei. 8. NOTĂ: Membrii comisiei de evaluare pot să nu permită admiterea unei lucrari ajunsă în comisia de evaluare. Dacă lucrarea nu a fost primită înainte de acest deadline. Să realizeze o prezentare orală a lucrării şi să răspundă întrebărilor adresate de comisie în sesiunea de susţinere a lucrării. Să investigheze cât mai multe din sursele de informare disponibile (biblioteci.5. în ciuda opoziţiei conducătorului de lucrare. dar poate să îi sugereze titluri sau direcţii de investigaţie dacă efortul de documentare al studentului nu a dat rezultate). dacă ea nu respectă criteriile academice. 9. 7. . Să obţină semnătura conducătorului de lucrare pe prima pagină a lucrării. studentului nu i se va permite să susţină examenul. 6. 10. fiind automat reprogramat pentru sesiunea următoare.

pagină de titlu. . cu marginile de 2. font: Times New Roman. va folosi în redactarea lucrării unul dintre stilurile acceptate de către FCRP: APA.Criterii de redactare a lucrărilor de absolvire I. rezumat în limbă străină. acestea nu sunt titlurile pe care studenţii trebuie să le folosească în lucrare.analitic Parte aplicativă / Cercetare Concluzii şi discuţii Bibliogafie Anexe OBSERVAŢII: 1. cuprins. Criterii formale obligatorii legate de redactarea lucrării Criteriul 1: Lucrarea trebuie redactată în limba română. format A4. Criteriul 3: Lucrarea va avea între 45 şi 55 de pagini (fără anexe. folosindu-se scrierea cu diacritice. 2. profesorul are obligaţia de a nu propune respectiva lucrare pentru evaluarea de către comisie. Numele secţiunilor de mai sus sunt orientative. Criteriul 2: Modul de citare al lucrării trebuie sa fie unitar. 36-38 rânduri pe pagină. Academia Română. Studentul. bibliografie). Harvard – Chicago Manual of Style. Criteriul 4: Fiecare lucrare va cuprinde un rezumat în limba engleză sau franceză de maxim 1000 de cuvinte.5 cm. Model standard al lucrării: Pagina de titlu Cuprins Abstract (în limba engleză sau franceză) Introducere Cadrul teoretico . la cererea profesorului. Dacă aceste criterii formale nu sunt îndeplinite. cu textul având spaţierea de 1.5 rânduri.

Managementul resurselor umane. Bucureşti) 3.b.a. 2003. Criteriul 3: Partea aplicativă a lucrării. Criteriul 2: Sintetizarea teoretică şi perspectiva personală asupra cadrului analitic. compendii şi lucrări generale (ex. Criterii legate de evaluarea şi notarea lucrării Criteriul 1: Bibliografia. Dicţionarul de neologisme ş. cursuri universitare publicate (ex. lucrări ştiinţifice de specialitate.1993. Ionescu M. site-urile companiilor.. ed. Explicitare criteriul 1: Bibliografia pe care o consultă absolventul va fi evaluată în funcţie de 2 dimensiuni: cantitate. nu se acceptă definiţii ale termenilor din DEX. M. . Definiiţiile date din dicţionarele menţionate acoperă sensul comun al unui termen. Editura Comunicare.: Lallement. decât în contexte bine determinate şi cu acordul profesorului coordonator.ro. Stănescu D. Bucureşti).. Leovaridis C. care permit operaţionalizarea unui concept. 6. 5. Istoria ideilor sociologice.II. diversitate şi calitate. Sursele bibliografice online nu pot avea o pondere mai mare de 30% din bibliografia aferentă unei lucrări. Antet. Într-o lucrare ştiinţifică se operează cu definiţii mai complexe. 2.) 4. articole ştiinţifice publicate în reviste de specialitate..: Stanciu Ş. Se acceptă ca surse bibliografice următoarele: 1. blog-urile sau presa pot constitui surse de date pentru partea aplicativă dar nu pot fi considerate referinţe bibliografice pentru partea de teorie. enciclopedii sau dicţionare de specialitate (n.

a evalua avantajele şi dezavantajele d. OBSERVAŢIE: Punctajul acordat pentru criteriul cantitativ şi cel calitativ este cumulativ.v. . explicativ al diverselor teorii sau paradigme explicative (n. Considerente legate de diversitate şi calitative: .Considerente cantitative: . focalizate strict pe tema lucrării. cu referinţe indirecte la lucrările fundamentale ale domeniului studiat (ex. nu cu Apud. cursuri universitare sau compendii). fiind altele decât acelea preluate din bibliografie). articole publicate în reviste ştiinţifice. Ellul e citat direct. a realiza corelaţii.pentru nota maximă. evaluările critice etc. Mihai Dinu .d. J. Explicitarea criteriului 2: Sintetizarea teoretică şi perspectiva personală asupra cadrului analitic. Ellul este citat cu Apud dacă tema lucrării este despre propagandă). a clasifica după diverse criterii. efortul critic este personal. a formula obiecţii sau amendamente. cel puţin o treime din titlurilor bibliografiei sunt titluri recente (ediţii princeps apărute în ultimii cinci ani) eventual în limbi străine. prin evaluarea critică a unui cadru conceptual/teoretic se înţelege efortul candidatului de a compara între ele. referinţele fundamentale ale temei sunt date direct (sunt citate ca sursă primă. fără titluri de lucrări în limbi străine. bibliografia constă în principal în lucrări generale (ex. . . J.p. clasificările.ca nivel superior o lucrare va conţine minim 25 de titluri citate direct în lucrare. cu nu mai mult de trei titluri de lucrări apărute în ultimii cinci ani (ediţie princeps). bibliografia constă în bună măsură în lucrări de specialitate.ca nivel minim acceptabil o lucrare va conţine 15 titluri citate direct în lucrare. în franceză).b. eventual în limba originară – ex.pentru nota minimă.Comunicarea. studenţii folosind mai mult citări ale citărilor şi nu surse primare.

putem vorbi despre o cotitură vizuală” (Mitchell. ideea este un loc comun. dar nu este specifică doar pentru Mitchell. „O imagine face cât o mie de cuvinte” (Mitchell.. formularea nu-i aparţine lui Mitchell. Nivel minim pentru cadrul teoretic: relevă o comprehensiune corectă (prin definiţie. şi alţi autori atrag atenţia asupra acestui fenomen.în cazul citărilor sau parafrazărilor: relevanţa înseamnă că ideea citată sau parafrazată ocupă un loc important în dezvoltarea argumentului / teoriei vizate. discuţiile teoretice despre comunicarea de criză în cadrul ONG-urilor sunt şi relevante. fără a problematiza. b. contextualiza sau evalua critic acest cadru teoretic. .specificitatea unui cadru teoretic/conceptual: de exemplu. discuţiile teoretice despre comunicarea de criză sunt relevante dar nespecifice. 45) reprezintă o citare irelevantă: deşi citatul apare într-adevăr în cartea respectivă. „Cotitura vizuală nu înseamnă un monopol al imaginii. contextualizare. Exemplu. . surprinzând ideea prin care Mitchell se diferenţiază de alţi autori ce abordează aceeaşi chestiune. dacă o lucrare este despre comunicarea de criză în cadrul ONG-urilor. autorul nu este întru totul de acord cu ea. Mitchell consideră că „după cotitura lingvistică. 87) citarea este relevantă. folosind aceeaşi sintagmă. ci un studiu sistematic al modurilor în care imaginea interacţionează cu alte moduri de semnificare” (Mitchell. şi specifice. această idee ocupă un loc important în cartea menţionată. c. ideea (mai grosieră sau mai nuanţată) prin care se distinge de alţi autori ce au abordat aceeaşi problemă. dar nu este specifică: într-adevăr. iar Mitchell o discută in extenso. şi specifică. fără însă a invoca perspective teoretice multiple. a. 88): citarea este şi relevantă. prezintă corect cadrul teoretic în care sunt dezvoltate conceptele respective. exemplificare şi/ sau operaţionalizare) a conceptelor necesare pentru realizarea părţii aplicative. atunci discuţiile teoretice despre comunicare la modul general sunt considerate irelevante. specificitatea desemnează capacitatea unei idei sau a unui citat de a surprinde poziţia particulară a unui autor într-o anumită chestiune. ba mai mult.

demonstrând astfel o înţelegere profundă a problematicii de ansamblu abordată. ideile menţionate prin parafrazare sau citare sunt relevante pentru autorii / studiile din care sunt extrase. autorul lucrării trebuie să cunoască şi să respecte cu rigurozitate paşii unei metodologii de cercetare – pornind de la obiectivele cercetării. se recomandă consultarea lucrării: . indiferent dacă foloseşte metode cantitative. a metodelor aplicate pentru culegerea. ci reuşesc să ilustreze convingător particularităţile de perspectivă ale autorilor / studiilor din care sunt extrase. ce presupune mai multe perspective teoretice. Explicitare criteriul 3: Partea aplicativă a lucrării. calitative sau un mix. definirea grupului ţintă. (cu alte cuvinte. ideile menţionate prin parafrazare sau citare sunt nu doar relevante.- ideile teoretice invocate sunt relevante pentru partea aplicativă şi au o minimă specificitate. dincolo de comprehensiunea corectă. perspectivele teoretice sunt evaluate critic. relevă o înţelegere personală şi critică a conceptelor necesare pentru realizarea părţii aplicative. absolventul nu poate vorbi în partea teoretică despre cultura organizaţională pentru ca în partea aplicativă să facă o analiză a imaginii în presă a organizaţiei). prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute. autorul poate stabilii corelaţii între teorii sau modele teoretice. partea aplicativă a lucrării trebuie să fie în deplină concordanţă cu cadrul teoretic (de exemplu. alegerea surselor pentru culegerea datelor. (pentru mai multe detalii referitoare la modul în care se proiectează o metodologie. cadrul teoretic al lucrării constă într-un rezumat corect şi onest al minimului de elemente teoretice necesare pentru realizarea părţii aplicative) Nivel superior pentru cadrul teoretic: utilizează un cadru teoretic complex.

în cazul în care cercetările empirice implică procesarea unor date cantitative. Metodologia cercetării sociologice. . în urma cercetării empirice. a surselor de date sau a grupului ţintă nu este bine justificată. Bucureşti: Editura Economică). 2007. tema cercetării fiind de actualitate şi având importanţă socială. dar nu se remarcă prin actualitate şi importanţa socială a chestiunii analizate. atingându-se plafonul excelenţei din punct de vedere docimologic). însă. Septimiu. metodologia cercetării trebuie adaptată temei cercetate. fără a fi analizate sau prelucrate şi interpretate. fără a fi clar detaliată. acestea trebuie să se bazeze pe raspunsul a unui număr minim de 30 de subiecţi (itemi – dacă e analiză de conţinut) pentru a permite o varietate de metode de analiză statistică a datelor. absolventul trebuie să demonstreze adecvarea metodei folosite în partea aplicativă la datele pe care doreşte să le colecteze şi la ipoteza pe care doreşte să o confirme / infirme. dacă se demonstrează impactul acestui conflict pentru relaţiile etnice din zonă şi se aduce. Nivel superior pentru partea aplicativă: partea aplicativă este consistentă cu partea teoretică. subiectul părţii aplicative trebuie să fie actual şi de interes pentru cercetarea din domeniu naţional sau internaţional (de exemplu: este mai puţin important să analizăm conflictul a două grupuri sociale din comuna Razelm şi să tragem nişte concluzii care au impact potenţial doar pentru forţele de ordine din acea localitate. Ediţia a 3-a revizuită. rezultatele permit interpretări relevante pentru un număr mic de persoane. Metode cantitative şi calitative. alegerea metodelor. atunci lucrarea are atât amploare cât şi grad mare de generalitate.Chelcea. un amendament unei teorii referitoare la conflictul intercultural. Nivel minim pentru partea aplicativă: partea aplicativă este în concordanţă cu partea teoretică. rezultatele obţinute sunt enumerate. metodologia este adecvată scopului lucrării.

.- metodologia este detaliat prezentată. adecvată obiectivelor cercetării. modele teoretice sau chiar teorii. regulamente. rezultatele obţinute fiind sunt prelucrate şi interpretate fiind generalizabile pentru grupuri mari de persoane. legi. generând input pentru politici publice. metodele sunt alese justificat raportându-ne la grupul ţintă şi datele ce se doresc obţinute.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times