CAP 3 Trasarea constructiilor civile si industriale 3.1.

Proiectarea retelei de constuctie Reteau de constructie se prezinta ca o retea compacta de patrate sau dreptunghiuri cu laturile de 100,200sau 400m avand coordonatele calculate intr un sistem particular de axe ,paralele cu axele constructiilor de trasat. Proiectarea retelei de constructie se efectueaza de obicei pe planul general al obiectuilui de proiectat si consta in amplasarea punctelor retelei si determinarea coordonatelor varfurilor retelei (coordonate de proiectare), compensarea retelei si trasarea definitiva a retelei . Conditii de indeplinit : -Laturile retelei sa fie paralele cu axele constructiilor , astfel ca majoritatea constructiilor sa se incadreze in dreptunghiuri sau patrate; -Punctele retelei de constructie sa se gaseasca in afara zonei sapaturilor ,iar liniile cat mai aproape de conturul obiectelor de trasat -Punctele retelei nde constructie sa permita masuratori liniare si unghiulare -Reteaua sa aiba o forma cat mai economica , care sa permita reducerea sau cresterea densitatii de puncte in functie de cerintele trasarii. Coordonatele retelei de patrate sau dreptunghiuri se calculeaza din sistemul general de coordonate prin transcalcul. Practic se calculeaza coordonatele a cel putin trei puncte amplasate pe fiecare aliniament.dupa verificarea coliniaritatii punctelor se trece la calculul coordonatelor celorlalte puncte , cunoscand distanta dintre punctele amplaste pe acelasi segement. Trasarea provizorie a retelei se realizeaza din punctele retelei de sprijin care au servit la ridicarea terenului destinat constructiei . Se procedeaza mai intaim la trasarea axei principale , operatie ce impune materializarea in teren a trei puncte P1, P2,P3 Pentru trasarea punctelor se utilizeaza una din metodele parcurse la 2,5, in cazul de fata metoda intersectiei unghiulare. Dupa ce se face controlulu coliniaritatii punctelor P1,P2,P3 prin determinareasuprafetei Care trebuie sa fie egal cu zero , se trece la trasarea cu ajutorul teodolitului a celei de adoua axe , perpendiculara pe prima . In continuarte se traseaza punctele retelei dce pe azele principale , utilizand teodolitulpentru masurarea unghilor drepte si ruleta sau panglica , pentru masurare4a distantelor. Dupa trasarea provizorie a retelei se efectueaza observatii unghiulare sau liniare intre punctele retelei, cu instumente care trebuie sa stisfaca erorile medii patratice stbilite initial , dupa cfare se trece la compensarea acestor observatii Metoda cea mai avantajoasa de compensare este metoda poligoanelor alocate, care consta in compensarea mai intai a unghiurilor , iar dupa aceea a coordonatelor . Valorile coordonate definitive ale retelei de construtie sunt cele rezultate dupa operatia de compensare. Intre coordonatele compensate si coordonatele retelei marcate porvizoriu se vor constata diferentele .Cu aceste diferente vor trebui reasezate centrele reperelor trasate provizoriu, obtinanad pozitia proiectata a fiecarui punct. Operatia de corectare a retelei de constructiei se exucta pentru fiecare punct al retelei prin metoda coordonatelor polare . Reperele provizorii ale retelei de comnstructie sunt inlocuite prin repere defintitive ,materializate prin borne de beton de 0,7-1m, avand la partea superioara o placa metalica pe care se materializeaza punctul prin chiurnaruire .
1

Dupa marcarea definitiva a punctelor retelei de constructie se trece la masuratorile de control pentru a constata justetea reducerii (corectarii) si se obtine date asupra preciziei de alcatuire a retelei topografice de constructie . Masuratorile liniare se efectueaza prin sondaj , iar masuratorile unghiulare , de control , se efectueaza intr o singura serie cu teodolite, care ofera o precizie de lectura de +-2 secunde sau +- 2 secude centizimale. Daca abaterile la masurarea lungimii laturilor nu depasesc 10-15mm, iar abaterile fata de unghiul drept nu depasesc delta beta=+-10-15 secunde (30-45 secunde centizimale) , se considera ca reducerea retelei a fost executata corect. In continuare la trasarea constructiilor , ca si coordonate rectangulare ale punctelor bornatevor fi considerate celede la proiectare , iar unghiurile vor fi admise ca unghiuri drepte . Eroarea de pozitie reciproca a punctelor vecine ale retelei de constructiei pentru laturi de 200 m nu trebuie sa depaseasca+- 2 cm (1/10000). 3.2 Proiectarea retelei alimentrice In vederea trasarii pe inaltimea elementelor constructiilor se impune cererea unei retele de sprinjin alimentrice. Punctele de sprijin ale retelei altimetrice trebuie sa indeplineasca conditii legate de stabilitatea si accesibilitatea acestora in procesul de constructie . Pentru reaalizarea celor doua conditii pe suprafata platfomelor industriale se ampleaseaza dua tipuri de repere de nivelment: repere de control (principale),care realizeaza prima conditie si repere de executie (de constructie) care realizeaza cea de a doua conditie. Pe platforma industriala de intindere medie se amplaseaza 4 sau 5 repere de control si o retea de repere de constructie. Pe marile platforme industriale se amplaseaza o retea de control ce inconjoara santierul si o retea de repere de executie in apropierea constructiei. Reteaua reperelor de control se executa cu precizia nivelmentului geometric de ordinul II – III. Reteaua reperelor de constructie poate fi realizata cu precizia nivelmentului de ordinul IV si V. 3.3 Trasarea axelor constructiilor Avand in vedere faptul ca toate detaliile constructiilor sunt date de axele lor tasarea constructiilor va consta din: trasarea axelor fata de punctele retelei de trasare ,trasarea in detaliu fata de axele materializate p teren. La proiectarea si executie se vor avea in vedere axele principale ,axele de baza si cele intermediare. Axele principale sunt constituite din 2 linii drepte perpendiculare I-I si II-II dispuse simetric in raport cu constructia . Punctul de intersectie a celor 2 axe i se determina coordonatele in sistemul dat. De regula ,axele principale se aplica pe teren pentru constructiile care au o suprafata mare si o configuratie complexa. Axele de baza sunt axele care formeaza conturul exterior al cladirii. In practica trasarii constructiilor se aplica pe teren tocmai aceste axe care trec prin punctele caracteristice principale date prin coord. carteziene ale retelei de constructie. Celelalte axe se numesc axe intermediare. Materializarea axelor prezentate se face prin minim 2 repere materializate de o parte si de alta a constructiei .Punctele axelor de baza se traseaza pe teren fata de punctele retelei de constructie prin metoda coord rectangulare sau prin celelalte prezentate.Verificarea trasarii punctelor constructiei se face prin : trasarea acestor puncte prin alta metoda ,trasarea punctelor de la alte laturi masurate ale retelei de constructie,utilizand aceeasi metoda,prin compararea distantei masurate intre punctele trasate,cu cea data in proiect. Pt controlul trasarii punctele caracteristice ale constructiei de mici dimensiuni se masoara diagonalele constructiei trasate ,diagonale care trebuie sa fie egale intre ele si egale cu cele din proiect. Abaterea admisa fata de unghiu drept nu trebuie sa depaseasca +- 60sec respectiv 185cente.
2

cu o precizie ridicata se executa in jurul cladirii . o imprejmuire speciala din lemn.C-C .tolerantele admise d la dimensiunile proiectate ale gropii fundatiei sunt in limitele de +-3-5cm.in care se arata dim acesteia fata de axele fundatiei si se trec cotele suprafetei terenului inainte de excavarea gropii si cotele de executie ale bazei gropii. Groapa de fundatie se considera terminata dupa ce s a controlat largimea si adancimea ei si nu s au constatat abateri inadmisibile de la proiect .din acelasi pct I se vizeaza pct II si se materializeaza p imprejmuire poz pct m2.Pt trasarea axei AA se stationeaza cu teodolitul in pct I se da viza la pct IV dupa care se blocheaza miscarea orizontala .plantate la o adancime de 1.2m fata de sol.Prin bascularea lunetei in plan vertical se marcheaza pct B1.pot fii continue sau discontinue.de o parte si de alta a axelor de baza.Pt trasarea in detaliu a constructiei .Se traseaza apoi un unghi de 200 g sau se da luneta peste cap si se materializeaza p imprejmuire pozitia pct B2..Dupa terminarea si verificare gropii de fundatie se trece la trasarea corpului 3 .dulapi cu muchiile superioare amplasate orizontal la o inaltime de 0.iar acestia se prind prin cuie . periodic se controleaza adancimea cu teuri si sabloane fata de cota imprejmuiri .La abateri mai mari se va corecta pozitia punctelor trasate .5m 3.5-1.Materializarea axelor p imprejmuiri se realizeaza prin cuie sau crestaturi.Fata de axele longitudinale si transversale ale fundatiei se masoara distantele pana la marginile taluzurilor si se efectueaza niv geometric al fundului sapaturiip patrate cu laturi de 5-8m.In timpul executarii gropii de fundatie.Cele de tip continuu sunt formate dintr un sir de stalpi amplasati la distante de 3-4 m care inconjoara cladirea .iar materializarea se face cu tarusi.Cand gropa de fundatie e gata se trece la ridicarea de executie a acesteia .Imprejmuirea se proiecteaza si se traseaza cu laturile paralele cu axele cladirii si la o distanta egala cu inaltimea gropii de fundatie .p baza acestor date se intocmeste schema de executie a gropii de fundatie.pt o mai buna conservare axele principale si de baza se materializeaza la sol prin minimum 4 repere..Prin rotirea teodolitului cu 200g se traseaza pct m1.Trasarea gropilor fundatiei se face de la axele de baza ale constructiei materializate p imprejmuiri de la care se masoara distantele pana la axele fundatiilor.2-2.5 Trasarea fundatiilor Trasarea in detaliu a fundatiilor cuprinde : trasarea gropilor de fundatii .Prin intinderea unor fire de sarma intre cuiele batute p imprejmuiri se obtine conturul fundatiei transmiterea la sol a conturului se face cu ajutorul firelor cu plumb.pctele determinate se aduc la pozitiile prevazute n proiect.Cand terenul are o inclinare mare .pe imprejmuire.daca distanta intre pctI si IV este mai mare de 50 m se recomanda ca trasarea pct B1 sa se faca in ambele poz ale lunetei.7-7.trasarea corpului fundatiei si ridicariile de executie ale fundatiei .Gropile de fundatii se executa p intreaga suprafata a constructiei proiectate sau numai p directia zidurilor portanta sau de compartimentare.2-1. imprejmuita se construieste in trepte .pt control trasarea se poate face din pvt II si IV /pt verificare trasarii axelor p imprejmuiri se fac masuratori intre pcyele materializate p muchia superioara a dulapilor daca lungimile masurate difera de cele date n proiect.Dupa trasarea axelor de baza ale cladirii se va trece la trasarea axelor intermediare B-B.Dupa acestea instrumentul se muta in pct III si se traseaza in mod analog axele D-D si 8-8 . 3.4Trasarea axelor de imprejmuiri Intrucat pctele caracteristice ale cladirilor dispar in timpul executarii gropilor de fundatie este necesar ca axele de baza sa fie materializate prin imprejmuiri .

Citirile se efectueaza p o ruleta sau o panglica lestata la partea inferioara pt a o fixa in poz verticala. c.fundatii de prefabricate de beton armat.ni007)sistdii de invar.m7 eroare de comparare a ruletei 3. a –lectura p mira amplasata n a.iar majorarea sa se admite de max 5mm.7 Urmarirea comportarii consrtuctiilor Consta in realizarea determinarilor privind trasarea si inclinarea acestora 3.Masurarea deplasarilor p verticala se realizeaza prin parcurgerea urmatoarele etape: Crearea unei retele speciale de nivelment Amplasarea reperelor de control si marcilor de trasare Alegerea instrumentelor.Functie de tipul fundatiei se monteza cofrajul pt montarea armaturilor si tuirnarea betonului.6.1 Determinarea modului de trasare a constructiilor Consta in obs de nivelment efevtuate repetat asupra unor marci de urmarire fixate p constructia luata in studiu p baza pr intocmit la fiecare lucrare n parte . a.Abateerea de la verticala a cofrajului nu trebuie sa depaseasca 2mm/m.If=citirea p mira plasata in gropaa de fundatie. m1 si m2 lecturi p ruleta jos si sus .m3 si m4 erori de citire p mire m5si m6 erori de comparare a celor 2 mire. 4 . ametodelor si a preciziei de executare a nivelmentului Stabilirea transeelor de masuratori Executarea observatiilor Compensarea tasarii si deformatiei la fundatiile constructiilor.repere mobile fixate p constructia care se taseaza si repere de control amplasate in afra zonei de influenta 2.1 Trasarea cotelor la fundatii Se poate realiza in functie de adancimea gropii fie prin niv geometric . Atunci cand cota gropii de fundatie e impusa prin proiect se calculeaza citirea p mira necesara trasarii cotei impuse din pr: If=Hr+Ir-(a-b)-Hf pr 3. Relatia de calcul a cotei fundatiei: Hf=Hr+Ir-(a-b)-If . Reteaua speciala de nivelment –se realizeaza 1.ni 002.se acepta o diferenta de +.d-lecturi pe ruleta In cazul cand cota planseului este impusa prin proiect se va calcula lectura p mira din pct A care va trebui sa satisfaca COTA PROIECTATA (Hapr) Vom avea : apr=Hr1+r1+(d-c)-Hapr : unde Ha-cota planseului. 3.6.dupa ce cofrajul a fost receptionat se trece la executarea betonarii. atunci cand gropile nu sunt f adanci fie utilizand metoda citirilor simultane p o ruleta lestata la partea inferioara atunci cand adancimea gropilor e mare . Unde Hr=cota reperului de lucru.Pozitia in plan a cofrajului se controleaza in raport cu axele dce trasare si se considera buna atunci cand devierea axelor fundatiei nu e mai mare decat 1.unui boloboc. r1-lectura p mira plasata n r.2-3cm. r1lectura pe mira plasata n r.tip pahar . Ir=citirea p mira din pct r .fundatiei care se prezinta sub forma unei fundatii p piloti. a – lectura pe mira amplasata in a.de la mijloc sau cu ajutorul unui late. .repere de control amplasate in afara zoneide influenta a constructiei.b-lecturi p ruleta.Cota plaanseului se va obtine cu rel:Ha =Hr1+r1+(d-c)-a unde Ha-cota planseului.Cu ajutorul firului cu plumb se controleaza verticalitatea cofrajului iar cu instrumentul de nivelat se dau cote p peretii cofrajului. c.7.d – lecturi p ruleta.5-2 cm.Dupa turnarea fundatiei se determina cateva cote prin niv geometric care se compara cu cele proiectate.La executarea observatiilor se folosesc instrumente de nivelment de inalta precizie(ni 004.Latimea cofrajului nu se admite mai mica decat cea proiectata. Alegerea instrumentelor.2 Trasarea cotelor la plansee Pt transmiterea cotei la plansee se foloseste metoda cirtirilor simultane la 2 instrumente de nivelat.

obtinandu se astfel cotele tuturor marcilor de trasare .iar la mijlocul distantei punctual P0.in sens direct si invers sau cu 2 planuride vizare .Operatia consta in a lansa de la partea superioara a constructiei fire de otel care se lesteaza cugreutati de 20-30kg pt a reduce osilatiile firului . In urma efectuarii acestor operatii vom constata oabatere a pctului P0 fata de punctual R0 rezultand o marime liniara delta l a inclinarii zidului. -efectuarea de lecturi in punctele p prim si p second .proiectandu se punctual P d la partea superioara la cea inferioara a constructiei.Neinchiderile trasarilor de nivelment trebuie sa se incadreze in toleranta T = +-0.O2)la o distanta de 2-3ori inaltimea constructiei. In 5 .instalarea teodolitului in 2 pcte de statie (O1.prin vizarea laterala cu teodolitul.Rezultatele fiecarui ciclu de observatii se trec intr o fisa speciala si se intocmeste pt fiecare reper un graphic al evolutiei saleintimp .eroarea datorata conditiilor exterioare. a)Procedeul prin bascularea lunetei teodolitului se poate utilize atat pt montareasi verificarea verticalitatii elementelor de constructie cat si la monatrea in poz verticala a stalpilor prefabricate.obtinandu securbele de trasare ale reperilor.iar la mijlocul distantei punvtul P0.Observatiile se fac la anumite intervale Prelucrarea observatiilor Pt calculul deplasarilor p verticala ale marcilor de trasare se folosesc 2 procedee:-calculul trasarilor p baza diferentelor de nivel intre punctele urmarite -calculul tasarilor p baza cotelor absolute a marcilor de tasare Tasarile absolute sau totale ale fiecarei marci (Ti)se calculeaza ca diferenta dintre cotele ciclului de observatii curente (Hi i)si cotele ciclului de obsrevatii initiale (Hi o).cu ajutorul firului cu plumb.Efectuarea observatiilor consta in relizarea unui nivelment geometric de la mijloc de ordinul I sau II executat in conditii atmosferice favorabile.5mm radicaldin n unde n-nr statiilor. Eetapele p care le vom parcurge sunt: .In cazul primului procedeu vom proceda la plonjarea lunetei teodolitului instalat p prelungirea unei laturi a fig de baza din reteaua spatiala de trasare montare.fiind mai dese la inceput si din ce in ce mairare p masura ce fenomenul se stabilizeaza iar primul ciclu de obs.de vizare.rezultand punctele R prim si R second. Va incepe imediat dupa realizarea fundatiei constructiei.2 Masurarea inclinarii construtiilor inalte Poate fi realizata pentru urmatoarele procedee:-prin bascularea lunetei teodolitului in plan vertical.prin masuratori unghiulare.Astfelputem scrie:Ti=Hi I –hi o Tasarea mediea intregii constructii se determina cu relatia : Tm =(T1S1+T2S2+T3S3+… +TnSn)/S1+S2+S3+…+Sn)unde T-subt tasarile absolute ale marcilor S – suprafata talpilor fundatiilor aferente elementelor de rezistentap care s au fixat marcile.Transele de masuratori Acestea vor fi stabilite in functie de evolutia fenomenului de trasare .In practica tasrea medie poate fi calculate . 3.va fi influentata de :eroarea de Calare.7. Executarea observatiilor Se vor efectua cu instrumente de nivelment de inalt a precizie . b)Procedeul cu ajutorul firului cu plumb Este cel mai simplu procedeu de verificare a verticalitatii zidurilor si a elementelor prefabricate.efectuarea la intervale de timp bine stabilite. Precizia rezultata prin utilizarea acestui procedeu .efectuarea de vize si lecture la punctual R situate la baza constructiei in mod similar cu punctual P .cu ajutorul verticalei optice.ca medie aritmeticaa tasarilor tuturor marcilor. Delta l1=Ro-Po Marimea unghiulara a inclinarii gama1 se va calcula cu relatia:gama 1 cc=(delta l 1/h)*ro cc Unde h –h constructiei. .de instalare a teodolitului in aliniament .

8 se va obtine poz axului turnului la partea inferioara.In vederea verificarii unui sir de stalpi situati p axa A-A vom trasa o axa paralela cu aceasta la distanta a marcand capetele ei .Se va stationa cu teodolitul in pct A dand viza la marca de vizare situata in A prim.5. Inclianrea longitudinala a stalpilor in lungul sirului se va determina prin masurarea distantelor intre vizarile de la baza si partea superioara a stalpilor vecini.distantele orizontale la partea superioara si inferioara a cladirii .L-Zeiss jena care faciliteaza transmiterea p verticala a punctelor cu o eroare a verticalitatii de + 1mm/100m.de Calare . Facand media obs la pctele 2.Precizia medie de montare si de verificare a poz verticale prin acest procedeu e de 1:1000 din h medie a constructiei.eroarea de centrare si reducere a marcii de vizare .C4 iar in pct S2 se vor efectua obs azimutale la pct C. Din pctul S1 se vor executa observatii in ambele poz ale lunetei la pctele C1 .Daca lecturile vor fi egale atunci elemental verificat e vertical .In dreptul rizurilor verticale vor fi effectuate citiri successive jos sis us p fiecare stalp stabilind inclinarea transversala in cele 2 pozitii ale lunetei cu relatia:delta l I =Ci s –Ci j.25t2+400/v2+mc2): unde:h-h de proiectare a verticalei. t-sensibilitatea nivelei torice. Marimea totala a cresterii inclinarii Q in pct B situat la varful constructiei care : Delta Q= radical din delta q1 patrat + delta q 2 patrat.se masoara distantele orizontale de la punctul de statie la cele d intersectie precum si unghiurile gama si gama 1 .Din diferenta pozitiei axului la partea superioara si inferioara p cele 2 directii 6 . mc-eroare de centrare d)Procedeul prin vizarea laterala cu teodolitul Este un procedeu utilizatla determinarea inclinarii transversale a elementelor de constructie.determinate intre prelungirile respective si 2 puncte alese C si C1. c)Procedeul cu ajutorul verticalei optice Este un procedeu care se executa cu ajutorul unui aparat adaptat pt acest lucru . v-puterea de marire a lunetei.iar in caz contrar diferenta celor 2 valori ne va da inclinarea liniara a zidului sau a elementului prefabricat.C2.radical din h 2/ro 2(0.7.Z.P.Pozitia in plan a stalpilor delta alfa I este data de relatia delta alfa i=a-Ci j.Ca2.utilizand 2 statii situate p prelungirea a2 pereti care se intersecteaza.4 respectiv 5.iar din media lecturilorr la punctele 1.atat la punctul de la baza cat si la cel situat in varful acesteia .C3.Ca3etc. Delta gama cc – cresterea partiala a unghiului gama intre 2 masuratori successive.eroare datorata conditiilor exterioare.de citire p nivela laterala . Pentru trasarea la marimi liniare a cresterii inclinatiilor delta q vom utiliza relatia Delta q 1 =delta gama 1 cc /ro cc *L=delta gama 1 cc /636620cc*L In care delta q 1 = cresterea partiala a inclinariii in mm.etapa a II a vor fi masurate cu rigle gradate milimetrice .zidul este vertical .Precizia acestuui procedeu va fidata de eroarea de trasare a aliniamentului parallel. L= dist orizontala d la statia A pana la pct B in mm. Pt determinarea inclinarii turnurilor si a cosurilor inalte vom proceda astfel:-la o distanta egala cu 2-3 ori h turnului se vor materializa cu tarusi 2 statii S1 si S2 care vor forma cu cosul respectivun unghi de 100 g.de la firul suspendat pana la zid.Daca masuram periodic unghiurile gama si gama1 vom determina cresterile partiale ale constructiei exprimate in grade : delta gama 1 = gama 1 secund – gama 1 prim Si delta gama 2 = gama 2 secund – gama2 prim.8. Precizia de trasare prin acest procedeu: m=+. 7 se va obtine poz axului cosului de fum la partea superioara .5 -1 m si se vor da vize in plan vertical la o mira orizontala pozitionata in puncte diferite p verticala interesata efectuand citirile Ca1.6. e)Procedeul prin masuratori unghiulare Este cel mai précis procedeu de determinare a inclinarii constructiilor bazandu se p masurarea unghiurilor in plan orizontal .Pt a determina o inie verticala se aseaza aparatul intr un pct de statie situate la o distanta orizontala de 0.daca distantele masurate sunt egale .3 si 6.

Din diferenta pozitiei axului la partea superioara si inferioara. la partea de sus (3-2)si partea de jos (1-4) effectuate la puntele marginale ale cosului din statia S1 -α2 diferenta valorilor medii ale citirilor. q-marimea totala a inclinarii cosului.5.6.8 se va obtine pozitia axului turnului la partea inferiora.L2-distantele de la instrument la centrul cosului de fum Alfa1-diferenta valorilor medii ale citirilor.q2-marimea depalsarii axei de sus.la partea de sus(67)si de jos(5-8)effectuate la punctele marginale ale cosului din statiaS2. iar din pct S2 se vor efectua observatii azimutale la punctele C.se va obtine abaterea unghiulara de la verticala a cosului de fum: alfa1 =(c2+c3)/2(c1+c4)/2 alfa2 =(c6+c7)/2-(c5+c8)/2 Pentru a afla marimea deplasarii liniare a centrului de sus vom utiliza urmatoarele relatii: q1=L1*tg alfa1=alfa1/ro *L1 q 2=L2*tg alfa2=alfa 2/ro *L2 Q=+-radical din q1 patrat + q2aptrat In care: q1 .diferenta valorilor medii ale citirilor . e) Procedeul prin masuratori unghiulare Este cel mai précis procedeu de determinare a inclinarii constructiilor. Se masoara distantele orizontale de la punctual de statie la cele de intrsectie(20…50m) precum unghiurile γ si γ1 determinate intre prelungirile respective si 2 pct alese C si C1. la partea de sus (6-7)si partea de jos (5-8) efectuate la puntele marginale ale cosului din statia S2. facand media observatilor la punctele 2.4 si 5.7 se va obtine pozitia axului cosului de fum la partea superioara.perpendiculare .determinate din cele2 statii L1. iar din media lecturilor la punctele 1. Alfa 2. utilizand 2 statii situate pe prelungirea a 2 preti care se intersecteaza. Q marimea totala a inclinarii cosului. Daca masuram periodic unghiurile γ si γ1 vom determina cresterile partiale ale constructiilor exprimate in grade Δγ1=γ’’1-γ’1 si Δγ2=γ’’2-γ’2 Pentru trecerea la marimi liniare a cresterilor inclinarilor Δq vom utilize relatia: Δq1=Δγ1cc /ρ cc *L= Δγ1cc /636620*L in care: Δq1-cresterea partiala in mm L-dist orizontala de la statia A pana la pct B in mm Δγ1cc –crestera partiala a unghiului γ intre doua masuratori successive Marimea totala a cresterii inclinarii Q in pct B situate la varful constructiei este: ΔQ=√Δq12 + Δq22 Pentru determinarea inclinarii turnurilor si a cosurilor inalte vom proceda astfel: -la o dist egala cu de 2-3 ori inaltimea turnului se vor materialize cu tarusi 2 statii S1 si S2 care vor forma cu cosul respective un unghi de 100g. 7 . bazandu-se pe masurarea unghiurilor in plan orizontal. atat la pct de la baza cat si la cel situate in varful acesteia.7.3 si 6. pe cele 2 directii perpendiculare se va obtine abaterea unghiulara de la verticala a cosului de fum: α 1=(c2+c3)/2 – (c1+c4/2) : α 2=(c6+c7)/2 – (c5+c8)/2 Pentru a afla marimea deplasarii liniare a centrului de sus vom utilize relatiile: q 1 =L1*tgα1=(α1/ρ)*L1 : q2=L2*tgα2=(α2/ρ)*L2 : Q=±√q12+q22 in care:-q1 si q2-marimea deplasarii axei de sus determinate din cele 2 statii -L1 si L2 dist de la instrument la centrul cosului de fum -α1 diferenta valorilor medii ale citirilor.8.la partea de sus (3-2)si de jos(1-4)effectuate la punctele marginle ale cosului din statia S1. Din pct S1 se vor executa observatii in ambele pozitii ale lunetei la pct C1 C2 C3 C4.

pe care se alege traseul definitiv. Uneori se apeleaza si la coordonate echerice sau reperaj prin distante fata de detaliile existente pe teren. Cand traseele sunt lungi neincadrate intre pct cunoscute. compus din aliniamente care se intersecteaza in varfurile de unghi Vi necesita racordarea aliniamentelor prin curbe de racordare. In cazul vitezelor nari de circulatie. sau fara vize de referinta. pt evitarea socurilor curbe de tranzitie sau curbe progresive (parabola cubica. se ridica in plan prin metoda radierii.1Generalitati: Constructia cailor de comunicatii necesita un insemnat volum de lucrari topo la proiectare. 4.1 Trasarea punctelor principale ale curbelor de racordare. ori de cate ori e posibil. punctul de intrare in curba Ti.Vn ale liniei poligonale se face prin metoda polara. trasare si executie.4. Etapele de realizarea a acestei lucrari constau in:  Proiectarea pe plan a axei caii la scara 1:5000 – 1:25000  Trasarea pe teren a axei proiectate  Ridicarile topo de detaliu in jurul axei. intre aliniamnet si curba de racordare principala se introduc. punctele principale ale punctelor de racordare. din punctele de drumuire D1. clotoida.2 Aplicarea pe teren a traseului provizoriu si ridicarea in plan a benzii de studiu. schimbarile de panta.Dn executata in scopul trasarii axei cai de comunicatie. punctele obligate (intersectii). obtinand in final un plan de situatie cu curbe de nivel. V3….4 Trasarea punctelor principale ale curbelor de racordare Pt asigurarea circulatiei diferitelor mijloace de transport. punctul de varf al curbei (bisector) B si cebtrul de racordare O. se vor efectua intersectii inapoi nu numai la capete ci si pe parcurs. pe o latime corespunzatoare. punctul de iesire din curba Te. 4.CAP. hectometri intregi. In functie de raza de racordaere aleasa R si unghiul dintre aliniamentele β se calculeaza:  Unghiul la centru: φ=200g-β  Lungimea tangentei T: T1=T2=Vti=Vte=R*ctg(β)  Lungimea bisectoarei b: b=VO-BO=[R/cos(φ/2)]-R=R(secφ/2-1)  Lungimea curbei lc: lc=πRα/200g  Depasirea tangentei D: D=2T-lc 8 . se aplica prin teren prin metoda drumuirii.V2. Trasarea cailor de comunicatii 4. Traseul stabilit pe harta sub forma de linia franta denumit si poligonul de baza. D2…. Punctele principale ale curbei de racordare sunt: varful de unghi V.3 Pichetarea traseului definitiv Marcarea varfurilor de unghi V1. Dupa materializarea varfurilor de unghi se marcheaza corespunzator punctele caracteristice ale traseului: inceputul si sfarsitul caii de comunicatie. 4. cand varful de unghi V este accesibil. lucrarile de arta si se intocmeste carnetul de pichetaj. 4. lemniscata). Fasia de teren din lungul acestui traseu denumita banda de studiu. Cele mai folosite curbe de racordare sunt cele in arc de cerc. necesare intocmirii proiectului definitive  Stabilirea unui traseu definitiv  Trasarea curbelor de racordare  Trasarea pe teren in plan si in inaltime a caii de comunicatie 4. traseul caii de comunicatie.

In cazul in care nu exista vizibilitate intre punctele H si G se va executa o drumuire pe traseul G-201-202-203-H cu vize indepartate spre E si F. Astfel din varful de unghi V. φ’= 200-φ Unghiul dintre aliniamentele β se calculeaza cu relatia: β=200g-( γ’+φ’). cand varful V este inaccesibil.3Trasarae punctelor principale a curbelor de racordare in cazul in care nu exista vizibilitate intre punctele H si G. Elementele de trasare se calculeaza din tg T. Se masoara distanta de la H la G si unghiurile γ si φ.Pt verificarea trasarii pct B se calculeaza coord. iar apoi problema se reduce la cazul anterior tratat. Pt a calcula aceste elemente pe directai aliniamentelor A1 F1 si B1F1 se aleg punctele H si G. Unghiul la centru φ=200g-β. se obtine directia bisectoarei pe care se traseaza lungimea b. pe directia aliniamentului coordonatele rectangulare pe tangenta (XB. Trasand cu teodolitul unghiul β/2 fata de directia aliniamentului. ca elemnetele de trasare ale punctelor de intrare si iesire in curba.4. Pt trasarea varfului de varf a curbei se calculeaza tg auxiliara: t=Rtg(φ/4). calculata cu relatia lungimii tg. Atunci cand varful de unghi este inaccesibil. 4. Coordonatele puncetlor G si H se determina din punctele retelei de triangulatie prin una din metodele cunoscute. pe directia celor 2 aliniamente. Unghiul β dintre aliniamente se va calcula cu relatia: β=200g*(n-2)-Σωi. Distanta de la G la H se calculeaza de asemenea din coordonate. iar la jumatatea segmentului F1B1 se picheteaza punctul de varf al curbei B. rezultand: HTi=T-VH si GTe=T-VG. valoare tangentei auxiliare T. care aplicate pe teren din pct H si G definesc pozitia punctelor de intrare si de iesire din curba. se calculeaza distantele HTi si GTe. In punctele G si H se calculeaza punctele ω’ si φ’ cu relatiile: ω’= θGH-θEG si φ’=θFH-θHG Orientarile din relatiile de mai sus se calculeaza din coordonatele punctelor. In continuare se calculeaza lungimea segmentelor VH si VG aplicand teorema sinusului: GH/sinβ=GV/sinφ’=HV/sinγ’ de unde rezulta: GV=GH(sinφ’/sinβ) : HV=GH(sinγ’/sinβ). obtinand punctul de mijloc al curbei B. d2. 9 .4. Pt verificarea trasarii punctului B se masoara din punctul de intarre in curba. Unghiul la centru va fi egal cu unghiul de frangere al aliniamentelorsi se calculeaza cu relatia: φ=200gβ=γ’+φ’. pe directia celor 2 aliniamente se aplica cu ruleta lungimea tangentelor obtinand punctul de intrare in curba Ti si punctul de iesire din curba Te. Masurand din punctele de intrare si de iesire din curba.2Trasarea punctelor principale la racordarea in arc de cerc. ω2…ω5 si distantele d1. d4. rectangulare pe tg: XB=R*sin(φ/2)Y=R(1-cos φ/2) Elementele de trasare ale curbelor de racordare in arc de cerc au fost calculate in functie de raza de racordare R si unghiul dintre aliniamentele β si prezentate sub forma tabelara. se obtine din punctele F1 si E1.. YB) 4. In functie de aceste elemente se deduc unghiurile γ’ si φ’: γ’=200 – γ .d3. In traseul poligonal se masoara unghiurile ω1. Trasarea efectiva se face cu teodolitul si ruleta.

. yn=R-√R2-(nx1)2 Pt trasarea punctelor de detaliu. se alege valoare ordonatei X1. Pe această direcţie se materializează punctul 6 ta distanţa S.3. cu lungimea ruletei egală cu valoarea S. care poate fi de 2. 4. se aduce cel de-al doilea capăt al ruletei pe direcţia de viză. se aplica mai multe metode din care se pot aminti:  Coordonate rectangulare pe tangenta (abscise si arce egale)  Metoda polara  Metoda coardelor prelungite  Met coordonatelor rectangulare pe coarda  Met sfertului 4.2. La această metodă elementele de trasare ale punctelor de detaliu se calculează în funcţie de lungimea corzii S. iar cu un capăt al ruletei în punctul 2 se aduce cel de-al doilea capăt pe direcţia de viză. fata de care se vor calcula celelalte ordonate si abscise.x2….5…. obţinând poziţia punctului 2. obtinand in final punctele de detaliu 1. după 5-6 puncte trasate.5..3 Metoda polari Metoda se aplică în cazul terenurilor accidentate (ramblee înalte şi deblee adânci) şi respectiv când există vizibilitate spre punctul de frângere al aliniamentelor V.calculat. 5 sau 20 m si raza de racordare R.. In functie de densitatea impusa a punctelor de detaliu.Similar se procedează pentru trasarea celorlalte puncte de detaliu... Intrucât erorile de trasare se acumulează. La trasarea punctelor de detaliu. 20 m. 10 .) 4. se alege lungimea arcului 1 ca fiind egală cu 5.4. Metoda se aplica in cazul cand exista vizibilitate spre punctul de frangere al aliniamentelor si terenul este orizontal.numărul punctului de detaliu (i = 1. se calculează coordonatele rectangulare pe tangentă aplicând relaţiile: xi=Rsiniλ . se amplasează teodolitul în punctul 5.2 Metoda coordonatelor rectangulare pe tangenţi. se dă viză spre punctul de intrare m curbă şi se trasează unghiut 6λ/2. Ii funcţie de densitatea punctelor de detaliu.4. arce egale La această metodă. suficient de dese pe arcele TiB si TeB. in punctul de intrare in curba pe directia tangentei se masoara abscisele x1. mai intai. materializând punctul 3. y2=R-√R2-(2x1)2 …………………………………………… xn=n*x1.5. Unghiul polar de trasare se calculează cu relaţia: λ/2=arcsin(S/2R) Pentru trasarea punctelor de detaliu. ordonate sau abscise egale. fata de care se calculează unghiul la centru λ. In continuare se trasează unghiul 3λ/2. Se trasează apoi unghiul 2λ/2 iar cu un capăt al ruletei în punctul 1. Cu unghiul la centru si raza de racordare impusă. date in literatura de specialitate. intrucat trasarea este simetrica se va prezenta in continuare doar trasarea de la punctul de intrare spre punctul de varf al curbei. trasarea punctelor de detaliu se fiice în mod similar cu metoda precedentă.5. Trasarea puntelor de detaliu se face de la punctele de intrare si de iesire din curba spre punctul de varf al curbei si. Astfel se pot scrie relatiile: x1=2. elementele de trasare a acestora. cu Om aparat după care se roteşte aparatul cu mişcarea înregistratoare până când la microscopul de lectură se va executa o citire egală cu valoarea unghiului A/2. Trasarea in detaliu se poate face prin metode diferite pe baza unor tabele special intocmite.. însă elementele de trasare se obţin diferit .1 Metoda coordonatelor rectangulare pe tangenta. Pt materializarea pe teren a punctelor de detaliu. Cu ruleta se măsoară pe aceeaşi direcţie lungimea corzii S obţinandu-se punctul 1. yi=R-Rcosiλ = R(1-cosiλ) i .10 . este necesar sa se calculeze.20m: y1=R-√R2-(x1)2 x2=2*x1.2… . se staţionează cu teodolitul în punctul de intrare m curbă se vizează vârful de unghi V.5 Trasarea in detaliu a curbelor de racordare Executia viitorului drum presupune pichetarea pe teren nu numai a punctelor principale ci si a unor puncte intermediare.

dar m schimb există vizibilitate sj accesibilitate pentru măsurarea distantelor pe direcţia corzii TiTe.perpendicular pe coarda.xi’ si cu yi’ . se calculează într-o primă 6ză unghiurile λ si λ’ : λ=1/R*ρ.32) Inlocuind relatia (4.4 Metoda coardelor prelungite Metoda prezintă particularitatea că operaţiile de trasare se realizează in apropierea curbei de racordare. Primul punct de detaliu se trasează prin metoda coordonatelor rectangulare pe tangentă Pentru trasarea celorlalte puncte de detaliu. iar în continuare cu ajutorul a două rulete. aplicand teorema lui Pitagora : (TiB) 2 =(BTe) 2 =h 2 1 2 ⇒ hi = S 8R ⇔ h 2 = (Ti B ) = ( BTe ) 2 2 +  S  2 2 => (TiB) 2 =(BC) 2 =2h i R (4. pentru x de la B’ spre T i aplicand x1’. 4. având ca elemente liniare de trasare S si k se obţine punctul 2. Calculul elementelor de trasare se va baza pe consideratiile matematice deduse din teorema inaltimii inscise in triunghiul dreptunghic BT e M .29) se obtine : h 2 = 11 2hi R h1 = 8R 4 .x3’.4.5. Astfel se poate scrie:S/R=K/S .6 Metoda sfertului Este o metoda expeditiva de intercalare a punctelor de indesire pe arce de cerc intinse intre punctele intermediare fixate anterior la distante prea mari. în funcţie de densitatea punctelor de detaliu care trebuie asigurată se alege lungimea corzii S.….iar relatia devine:   =2h i R. 4.5. Controlul tasarii se face aplicand pe coarda TiB’ ordonatele(x Ti -x i ) in care x Ti =R sin α /2. in al doilea termen din relatia(4.26) S  poate fi neglijata. prin metoda intersecţiei liniare. λ’=α/2 – iλ Se calculeaza coordonatele pe tangenta cu relatiile: xi=Rsin(iλ) si yi=R[1-cos(iλ)] => x’ i =x i si y’ i =y indice Ti - y i =R(1-cos α /2)-R[1-cos(i λ )]=R[cos(i λ )-cos α /2] Trasarea arcului BT i se face prin coordonatele rectangulare pe coarda.31) (4. K=S2/R Pentru trasarea punctului 2 se prelungeşte coarda Ti1 cu o lungime egală cu S obţinând punctul 2’. 2 2 8R 8R Valorile segmentelor T i B si BT e se pot obtine din triunghiurile TiBD si TeBD. cu ajutorul a două rulete. Dupa ce se stabileşte densitatea de pichetare din care rezulţi lungimea de arc l. Deoarece trasarea punctelor de detaliu este simetrici fată de punctul bisector B se va prezenta in continuare metodologia de trasare de la punctul de intrare in curbi spre punctul bisector.5 Metoda coordonatelor rectangulare pe coardă Metoda se aplică atunci când tangentele T sunt inaccesibile din cauza obstacolelor existente pe teren. Conform acestei teoreme se obtine   =h(2R-h)=2Rh-h 2 S  2 2 Deoarece sageata h 1 are o valoare mica in comparatie cu raza.Pentru trasarea celorlalte puncte se procedează in mod similar.31) in relatia (4.5. se calculează lungimea segmentului k din asemănarea triunghiurilor O12 cu 12’2.x2’.

34) (4. din punctul V pe direcia celor doua aliniamente se masoara distana S. 12 .32) a doua sageata reprezinta un sfert din prima de unde deriva si h denumirea metodei. .curba circulara principala de raza r amplasata in exteriorul varfului ascutit V. racordarea aliniamentelor se face prin curbe exterioare complexe numite serpentine.37) Unghiul la centru γ .raza r a curbei principale .7 Trasarea curbelor progresive Curbele progresive asigura trecerea lina a vehiculului din aliniament in curba virajului arc de cerc.doua curbe auxiliare Ti-Bi-Te si Ti-B2-Te de raza R . serpentinele sunt simetrice. aferent curbei principale se calculeaza cu relatia : γ =200-(2 β-U) Distanta S se calculeaza cu relatia : S= Pentru control se calculeaza : S= ( R * tg β / 2 + l ) cos β Pentru trasarea puncelor principale ale serpentinei .Rsi l se aleg in functie de situatia din teren. care trebuie sa fie egala cu l. γ si lungimea S. Pentru verificare se masoara distanta TeD. Pentru a obtine punctul de iesire din curba auxiliara . La capatul distantei se obtine punctul de intrare in curba principala D. se stationeaza cu teodolitul in varful de unghi V .tinand cont de valorile minime prescrise. β 4. raza R a curbelor auxiliare si lungimea portiunii de redresare l . obtinandu-se punctul de intrare in curba auxiliara Ti. In acest sens in triunghiul V1DV se poate scrie : Tg β= Valoarea tg β se poate exprima in functie de unghiul pe jumatate cu relatia: 2tg β / 2 Tg β= 1 − tg 2 β / 2 => (2R+r)tg 2 β/2+2l*tg β/2-r=0 Prin rezolvare rezulta : tg β/2= −1 + l 2 + r ( 2 R + r ) 2R + r r s i n r r = Rtg β / 2 +l D 1 V (4.6 Trasarea serpentinelor In cazul terenurilor accidentate si a unghiului mid din aliniamente. Elementele cunoscute sunt unghiul U dintre aliniamnete .Marimile r. 4.doua aliniamente intermediare Te-D si D’-Te. Din V1 se masoara pe directia aliniamnetului A1 tangenta T. pe directia ViD se masoara tangenta T. pozitia acestuia fiind materializata la distanta r. Pentru executarea trasarii se calculeaza : unghiurile β. In cazul cand valorile razelor R sunt egale si valorilealiniamentelor de redresare sunt de asemenea egale.β ) pe directia caruia se masoara distanta r. h i = i −1 4 Trasarea consta in ridicarea unor perpendiculare pe mijlocul corzilor AB si BC pe directia caroara se masoara lungimea sagetilor h 2 obtinand puncele E si I. Pentru a obtine varfurile de unghi V1 si V2 aferente curbelor auxiliare . se da viza pe directia aliniamentului A1 cu zero in aparat si se traseaza unghiul( 200 g .Potrivit acestei relatii (4. . Partile principale ale serpentinelor sunt: .Similar se pot scrie relatiile entru celelalte sageti.Trasand unghiul γ fata de punctul D se obtine directia spre punctul de iesire din curba D’ .

y oi = y i + pi * cos α i 4.1/R..8Tratarea curbelor verticale: Racaordarea declivitatilor se executa prin curbe verticale in arc de cerc .207 V 3 Unde : V-viteza autovehiculului in km/h.s-distanta de la punctul de intrare in curba la punctul intermediar . 1 1 S R S α i . raza curbei d 2 f + h2 verticale convexe se calculeaza cu relatia R= . Se calculeaza modulul clotoidei : A= ρ* s = R * l Modulul clotoidei depinde si de viteza de circulatie a masinilor :A=0.lungimea arcului de clotoida. h. A-modulul clotoidei Pentru punctul final al clotoidei αi se noteaza cu : α0 = 1 . Pentru asigurarea unei bune vizibilitati a traseului in fata autovehiculelor . curba (q=1/ ρ =0) . iar curba de racordare viraj arc de cerc prin raza finita(R) si curbura(q=1/R). l-lungimea clotoidei R-raza 2R virajului arc de cerc Raza de curbura a clotoidei variaza de la infinit (la intrarea in curba) pana la R (la intrarea in si viraj arc de cerc )si se calculeaza cu relatia: pi = 2α i Coordonatele rectangulare ale punctelor de detaliu ale clotoidei se calculeaza cu relatiile: xi = A 2 (t − t5 t9 t3 t7 t 11 + − .unghiul format de tangenta la clotoida in punctul i cu sensul pozitiv al axei absciselor Si.A.curbura curbei progresive in punctul M ρ R l l (punct intermediar pe curba progresiva) .este distanta de franare.curbura la sfarsitul curbei progressive si intrarea in viraj arc de cerc . La drumuri cele mai des utilizate curbe progresive sunt clotoidele . Curba clotoidei variaza liniar de la 0 la 1/R iar pentru a determina curbura unor puncte intermediare situate la o anumita distanta de punctul de intrare in curba se poate scrie : : = ⇒ ρ = ⇒ ρ *s=R*l=A 2 unde : 1/ ρ . care pot fi convexe sau concave.Acest lucru se realizeaza prin introducerea unor curbe progresive de raza variabila numite si radioide iar arcul care ramane in partea centrala a racordarii se numeste viraj.l-lungimea curbei progresive . unde t = radical din alfa indice i 10 216 3 42 1320 Coordonatele centrului de racordare viraj arc de cerc se calculeaza cu relatia: x oi = xi − pi * sin α i . Variabila independenta a clotoidei se calculeaza cu relatia : αi = S indice i la patrat / 2Apatrat = s supra 2p = ½ (A/p)la patrat Unde..inaltimea h2 ochiului conducatorului autovehiculelor 13 . la calea ferata parabola cubica iar la canale lemniscata. Pentru prevenirea socului provocat de forta centrifuga mai ales in punctele de intrare si iesire din curba unde are valori maxime este necesar ca aceasta sa apara si sa dispara treptat printr-o variatie progresiva a curburii de la 0 la 1/R.) . y i = A 2 ( − + ) .Aliniamentul se caracterizeaza prin raza infinita( ρ = ∞ ). df.modulul clotoidei . unde.

in care: HA. T − X M = V 'V = b sin δ / 2 = 0 X2 Se poate scrie: YM = M 2R X2 Relatia este valabila pentru orice punct curent de pe curba si atunci se poate scrie : Yi = i 2R Dand valori diferite lui xi se deduc valorile yi cu care se traseaza curba de racordare prin coordonate rectangulare pe tangenta. p1 si p2 reprezinta pantele celor 2 aliniamente . in triunghiul OAV se poate scrie: T 2 + R 2 = (OV ) 2 = ( R + b) 2 = R 2 + 2bR + b 2 .panta aliniamentului 4. Racordarea verticala se face in mod similar cu metoda racordarii in arc de cerc de la partea planimetrica.Unghiul la centru delta al racordarii este egal cu suma unghiurilor de panta . Tinand cont de figura 4. cota punctului. Neglijind termenul bpatrat si efectuand operatiunile de calcul rezulta :b= Tpatrat supra 2R Acceptand ca b aprox. estimari ce pot fi determinate pe baza relatiilor: YM = b cos δ / 2 ≈ b . abscisele xi se pot lua in valori orizontale si ordonatele yi pot fi masurate pe verticala. care pentru drumuri se exprima in procente . pana la 10000m.Xindice M . Astfel se scrie : T=Rtg δ / 2 Pentru a calcula bisectoarea b. Datorita faptului ca unghiurile de panta si rampa sunt mici . Trasarea se va face de la punctul de intrare in curba spre punctul de varf . din profilul longitudinal proiectat p.14 se poate scrie: δ = p1 + p 2 : unde. 14 . cand se efectueaza racordarea declivitatilor.este cota punctului A. iar unghiurile de anta negative. pentru racordari cu curbe concave . iar in punctul gasit se va trasa prin nivelment . masurand xi in valoare orizontala .9 Trasarea profilului longitudinal si a profilelor transversale Trasarea pe teren a profilelor longitudinale se efectueaza in doua faze: in timpul executarii terasamentelor si in timpul realizarii imbracamintii . fara a tine cont de conventia ca unghiurile de rampa se considera pozitive . Yindice M si T aprox.Racordarea se face cu raze mari . iar pentru cai ferate in promile. Valoarea acesteia se calculeaza cu relatia: Hi = H A + xi tgα − y i = H A + xi p − y i . pentru racordarea cu curbe convexe si pana la 2000.

m=d/h –indicele taluzului.9. a. h u =cota de executie in ax .in profil de rambleu. intre punctele de schimbare a declivitatilor . Cota de umplutura Zu se marcheaza in axul drumului printr-o sipca de inaltime coresp.In cazul drumurilor de coasta . negativa in debleu.9.trasarea cotelor . 15 . atat in cazul rembleului cat si al debelului cailor de comunicatie . Trasarea pe teren a prof long se realiz in urmat etape: . cu pante mari . profilele transversale se ridica cu lata si bolobocul. Trasarea profilelor transversale comporta urmat faze: . iar cota de rambleu Zs se inscrie pe sipca scurta.latimea santului de scurgere a apei 4.1 Calculul amprizei in rambleu pe un teren orizontal .3 Calculul amprizei in debleu pe teren orizontal Atunci cand terenul este inclinat .trasarea racordarii verticale ale declivitatilor din prof long Linia rosie din prof long se traseaza pe teren in functie de cotele de executie calculate ca diferenta intre cotele proiectate si cotele terenului. La acest profil .trasarea amprizei caii fata de tarusul din axa .calc elementelor necesare pichetarii prof transv .trasarea pe teren a pantelor taluzurilor cu aj jaloanelor si a sabloanelor 4. com determina doua distante inegale( L1 si L2) din axa C.Profilul in lung se ridica prin drumuiri de nivelment geometric . latimea rambleului la bazase determina relatia:2L=b+2a 1 hu Din relatia de mai sus valoarea “a” o determinam cu relatia: = ⇒ a=m*h u m a Inlocuindu-l pe “a “ in relatie se va obtine: 2L=b+2mh u iar L= b +mh u 3 4.Cand diferenta dintre cota proiectului si cota terenului este pozitiva (z1 z2 z3) drumul se executa in rambleu.trasarea pct de indesire pe liniile de panta data .9. iar profilele transversale prin radieri.2 Calculul latimii debleului la suprafatza terenului aproximativ orizontal Pentru un astfel de profil vom determina latimea debleului cu relatia : 2L=b+2c+2a=b+2mh u +2c Din relatia de mai sus : L= b +mH +c unde : b3 latimea platformei .

1+ 1− n n 1 unde c . lata. ţăruşi. n L1 m n n 2m Si dezvoltand in serie aceasta relatie se va ajunge la formula: L1 = 1 b ( + mh r ) m 2 1− n Pentru determinarea distantei L2 plecand de la relatia geometrica 1 b L2 = ( + mh r ) b 1 1 S C = S M + MC = S E + E C sau + hr = L2 ( + ) dezvoltand in serie : m 2 1+ 2m m n n Pentru marcarea amprizei debleului prin punctele A si B de asemenea vom determina distantele orizontale L1 siL 2 . Taluzele se marchează cu şabloane de şîpci de pante date în profilele transversale tip.Pentru rembleu (figura 4. 16 . in vederea determinarii celor doua latimi vom considera ca panta terenului este aceeasi intre punctele A si B ( 1 :n) . MC = hr (cota de terasament in axa) .4 Gabaritarea profîlelor transversale Pe baza elementelor de trasare a amprizei se trece la gabaritarea profilelor transversale care se face cu: panglica de oţel.18) . = de unde SO = 1 m L1 2m m b/2 m 1 OC L1 b 1 1 = + hr = L1 ( − ) de unde O C = . şabloane.9. montate cu fire cu plumb. Cele doua distante orizontale L1 si L2 se vor determina astfel : Pentru determinarea distantei L1 din figura avem : S =S C M + M = SO −O C C 1 SO b L 1 SM  = de unde SM = . instrumente de nivelat şi mire. ca panta taluzului proiectat este (1 :m) si cota de terasament in axa (h u ).lăţimea şanţului colector 4. bolobocul. ruleta. boloboc sau echere de pantă . jaloane. Cele doua relaţii de calcul sunt: L1 = b 1 b ( + c + mh s L 2 = ( + c + mh s ) m 2 m 2 ).

Planul la scară mare: se întocmeşte la scara de 1:1000 cu echidistanţa curbelor de nivel E = 0.De asemenea se vor executa ridicări de detalii pe cale tahimetrică prin metoda coordonatelor polare.5. Reţeaua de sprijin pentru proiectarea podurilor şi pentru trasarea capetelor acestora se realizează prin drumuiri planimetrice şi altimetrice pe ambele maluri (fig.2cm iar erorile în poziţia punctelor triangulapei podului..5.constă în măsurarea lungimii axei podului după ce în prealabil s-au determinat diviziunile mirei si constantele tahimetrului. care vor fi determinate nivelitic. 17 .2 ori mai mici.. metoda prin măsurare directă metoda prin măsurare paralactică.1 Documentaţia topografică şi reţeaua de sprijin pentru ridicarea şi trasarea cursului de apă Pentru proiectarea şi trasarea podurilor şi viaductelor avem nevoie în primul rând de planul bazinului hidrografic în cauză. Ridicarea topografică se execută pe cât posibil împreună cu studiile geotehnîce şi hidrogeologice din această zonă şi de aceea o parte din punctele reţelei vor servii ca bază pentru aceste studii în vederea stabilirii deplasării terenurilor şi terasamentelon Precizia triangidatiei podului trebuie astfel realizată încât erorile medii pătratice în poziţia centrelor uurastructurilor şi în determinarea lungimilor deschiderilor podului să nu depăşească ±l. Planul de situaţie: se întocmeşte la scara de 1:5000 pentru râurile mici şi 1:10000 pentru cele cu lăţime mare.CAP. la o distanţă între ele de 1/5 din lăţimea albiei. Dacă râul are o lăţime mai mare de 300 m drumuirile planimetrice se leagă de reţeaua geodezică de bază şi în regiunea traversării. utilizând de regulă metoda aerofotogrametrică. care poate fi obţinut prin copiere de pe hărţile existente la scările de 1:100000 . metoda trigonometrică. 5. vor fi în medie de ±1 cm 5.5m pentru o lungime a traversării < 300 m şi la scara de 1:2000 cuE= 1 m pentru lungimi mai mari. se va efectua trasarea lor fie prin reperaj feţă de obiectele înconjurătoare existente în teren şi pe planul de situaţie fie prin trasarea din vârfurile de unghi (Via V13) a axelor căilor de acces la pod.. metoda tahimetrică pentru zonele cu întindere mică sau fototeodolitul pentru zonele accidentate. Profille transversale trebuie legate nivelitic şi planimetric Ia capetele de pe ambele maluri de reţeaua de sprijin.2 Determinarea lungimii podurilor şi viaductelor La acest mod de trasare punctele M şi N care constituie lungimea trecerii L sunt amplasate fiecare pe câte un mal în locuri ferite de inundaţie. fiind utilizat pentru proiectarea în detaliu a podului şi pentru studiile de detaliu a traseelor căilor de acces la pod. 5 Trasarea podurilor si viaductelor 5. Pe acestemagistrale se vor trasa profîle transversale cu detalii de teren. Metoda tahimetrică . proiectate în prealabil pe planul de situaţie. Când nu se cunoaşte poziţia în teren a celor două puncte.. care trebuie să fie de 1. legate de reţeaua geodezică.. astfel ca dimensiunile acestuia să nu depăşească 40x20cm la scara dată şi care constituie baza pentru întocmirea planului de situaţie şi a planului la scară mare necesar proiectării în detaliu a podului..1). Lungimea unui pod poate fi determinată prin metoda tahimetrică. metoda geometrică. 1:50000.

4 m li şi solidarizaţi prin dulapi la partea superioară. Pe piloţi se va monta o podină orizontală la partea superioară şi o alta lungimilor la partea inferioară pe care se deplasează operatorul.determinată prin măsurare precisă şi un unghi paralactic β determinat cu un aparat de precizie. iar distanţele (CB = CA = 20m). 5. D. A şi B se vor materializa corespunzător şi se materializeaza prin utilizarea unor cuie subtiri. cu o ruletă divizată milimetric şi etalonată.5.2. -realizarea perpendicularităţii bazei AB pe axa podului. Măsurând unghiul paralactic β cu un teodolit de precizie şi utilizând o bază paralactică bine constituită vom obţine o precizie de cea. -baza AB va fi aşezată pe un teren orizontal. 5.2. iar vizele spre capetele acesteia vor trece cu cel puţin 3 m peste nivelul apei. 18 . b) de pe podina construită pe râurile cu adâncimea apei < 3m.2 Metoda prin măsurare directă: Se poate aplica in urmatoarele trei ipoteze: a) Cand valea peste care trece podul este uscată.. Relaţia de calcul pentru obţinerea distanţei l β orizontale va fi: L = * ctg .2. -măsurarea unghiului paralactic βspre punctele A şi B din staţia D se va face după o semnalizare prealabilă a acestora cu ţinte de vizare. Din asemănarea triunghiurilor dreptunghice care se formează putem scrie: AB = CD AE EC Toate elementele se vor măsura în valori orizontale cu ruleta. -sa se aplice corecţiile de reducere la orizont să se alinieze panglica cât mai exact pe aliniament şi să se folosească dinamometru: In cazul măsurării distanţei peste râuri cu adâncimea apei până la 3 m se poate construi un eşafod din piloţi bătuţi la intervale de câte 3. 1 :4000. pentru a face posibilă aşezarea instrumentului de măsurare directă a distanţelor. Se vor construi pe unul din maluri două unghiuri drepte în punctele A şî C cu un echer topografic. Condiţiile care trebuie 2 2 respectate pentru obţinerea preciziei necesare sunt. La măsurarea peste valea uscata sau iarna pe gheaţă (a şi c) se vor utiliza fire de invar sau panglici cu diviziuni milimetrice fiind necesar: -să se cureţe terenul pe. -punctele C. c) iarna pe gheată.. -la distanţele măsurate CB si CA se vor aplica toate corecţiile pentru obţinerea valorilor lor orizontale.3 Metoda paralactică de determinare a lungimii podului Această metodă se utilizează de obicei pentru lungimi ale podurilor şi viaductelor < 400 m utilizând o baza de trasare AB .1 Metoda geometrică Se utilizează când avem materializate pe teren capetele podului însă acestea nu sunt legate la sistemul geodezic de coordonate. direcţia axei podului. trasând direcţiile CB şi CA ca echerul cu prisme.

iar dacă acestea au dispărut.4 Metoda trigonometrică de determinare a lungimii trecerii peste obstacole Se bazează pe determinarea unor baze orizontale de ambele părţi ale râului sau numai de o parte a lui şi pe determinarea cu precizie a tuturor unghiurilor care se formează între acesta şi axa podului. iar precizia de calcul va fi de circa 1:5000. 5. întrucât avem un număr dublu de vârfuri staţionabile. după care aplicând regula sinusurilor vom calcula mai multe valori independente a lui CD din fiecare triunghi. se vor reconstrui fie pornind de la vârfurile de frângere ale căilor de acces la pod. trebuie menţionat faptul că punctele C şi D care reprezintă capetele podului trebuie să fie foarte bine marcate şi legate planimetria şi altimetric de reţeaua de sprijin a şantierului. pentru a nu fi deteriorate în timpul procesului de construcţie. introducând corecţii de etalonare şi temperatură pentru mărimea măsurată a fiecărei deschideri.. Distanţele se vor apiica de Ia punctele M şi N prin măsurarea pe podine orizontale pe direcţia axei longitudinale a podului. 5.In funcţie de obstacolele de pe leren. perpendiculare şi simetrice faţă de axa CD a podului. Dacă abaterile dintre cele două valori obţinute pentru lungimea CD sunt nesemnificative se va lua media lor. în scopul aplicării centrelor infrastructurii se va face în cazul albiilor uscate sau îarna pe gheaţă. -Aplicarea distanţelor din proiect cu ruletele divizate milimetric. Schemele pentru calculul lungimii podului pe cale trigonometrica sunt: a) Determinarea lungimii CD a podului din doua baze CB şi CA situate de o parte a râului măsurând cu precizie toate unghiurile care se formează şi aplicând teorema sinusurilor. utilizând patrulatere cu ambele diagonale observateSe vor măsura gi compensa toate unghiurile în triunghi..mici cu adâncimea apei <3m şi nenavigabile se pot utiliza procedeele aliniamentelor paralele şi neparalele cu axa longitudinală a podului. -Trasarea prin intersecţie reperată se va face diferit în funcţie de adâncimea râurilor astfel: a) Pe râurile. pentru amplasarea pe bazele de aceeaşi parte a axei podului sau opuse la cele două capete (fig. c) Determinarea lungimii axei podului (CD) cu ajutorul a două baze egale.1 din lungimea CD Determinarea lungimii podului pe cale trigonometrică.7b) cu lungimi de 0.Aplicând această metodă va creşte precizia de determinare a axei.7.2. Ca regulă generală la toate cele trei scheme. comparativ cu metoda anterioară.3 Trasarea centrelor infrastructurii la poduri Punctele M şi N ale axei longitudinale a podului trebuie amplasate la o depărtare suficientă de malurile râului. 19 . prin intersecţie reperată sau prin intersecţie unghiulară înainte.2) Trasarea centrelor infrastructurii pe pilele podurilor şi viaductelor se va face prin aplicarea de distanţe cu benzi de oţel divizate milimetric.5. 5. b) Determinarea lungimii CD a podului din două baze situate de o parte şi de alta a podului. de la punctele de reperaj ale capetelor axei podului sau ale reţelei de sprijin existente (vezi fig.

b 20 . iar distanţele obţinute reprezintă axele longitudinale ale infrastructurilor care la intersecţia cu axa traversării MN dau poziţia centrelor fiecărei infrastructuri C1. a. pe o podină. C2. Trasarea centrelor infrastructurilor la raurile mari presupune parcurgerea a 2 etape : . 3 trasate din A si B va fi verificata prin a treia viza in lungul axei I-II. b. c)Metoda intersectiei unghiulare inainte La aceasta metoda centrele infrastructurii podului se obtin prin intersectia vizelor pornite de la 2 puncte ale triangulatiei podului. asigurand precizia trasarii conform normativelor de trasare.a1) Trasarea cu ajutorul aliniamentelor paralele se poate realiza prin construirea unui aliniament paralel (M N) în aval de axa podului. 2. unde masuram unghiurile β si γ calculand distantele X inter infrastructuri astfel : X = sin β . etc. 2. 3. Precizia de trasare a unghiurilor α is β creste odata cu distantele de vizare.distanta intre centrele infrastructurilor b)Rauri cu adnacimea apei mai mare de 4 m si curgere rapida In acest caz pentru aflarea centrelor infrastructurilor se vor construi pe cele doua maluri doua baze perpendiculare pe axa podului (AC si BD) amplasate una aspre amonte si alta spre aval. In acest caz vom proiecta sub un unghi drept fata de axa podului(MN).trasarea cu precizie mica (provizorie. pe apa) cand punctul obtinut se marcheaza cu baliza plutitoare sau geamandura . iar controlul trasarii se va face construind alte 2 baze AC’ si BD’ in prelungirea prismelor. in punctele initiale M’ si N’. etc. Cu teodolitul instalat pe podină vom trasa în punctele 1. Se vor bate trei piloţi (unul între cele două axe şi doi dincolo de axa podului care vor permite continuarea trasării chiar şi în cazul în care vizibilitatea este întreruptă). iar pozitia punctelor intersectate 1.Verificarea pozitiei centrelor infrastructurilor se face trecand cu teodolitul in punctele materializate pe cele 2 prelungiri ale bazelor si intersectand prin vizare la punctele corespunzatoare de pe malul opus. si trasarea definitiva care este realizata dupa ce partea superioara a infrastructurii a iesit din apa.2) Trasarea cu ajutorul aliniamentelor neparalele Se foloseste cand in apropierea cursului traversarii avem un pod vechi care se poate utilize pentru traversarea axelor infrastructurii.La acest mod de trasare este necesar ca una din laturile triangulatiei podului si axa acestuia sa fie aproximativ egale (AB ≈ III) iar laturile I-A si II-B ≈ I-II/3. perpendiculare pe axa MN.Acest mod de trasare se utilizeaza de obicei la traversarile peste rauri mari navigabile. iar pe o podină se trasează proiecţiile centrelor infrastructurilor. Toate segmentele masurate pe cele 2 baze sunt egale intre ele si se masoara fata de axa podului.

respectiv R3 si R4. a2 si b2 spre aceleasi repere cu egalitatile distantelor I-R1=II-RII si I-RII=II-R1. Transmiterea cotelor de pe un mal pe altul poate fi facuta prin : nivelment dublu geometric. RIV) in locuri unde raza de vizare trece la minimum 2-3 m deasupra pamantului. Trasarea cotelor se poate face astfel prin : nivelment geometric obisnuit la o latime a raului mai mica de 150 m. R3 si R4.Pentru transmiterea cotei poate fi satisfacatoare daca suma diferentelor de nivel in poligonul R1-R3-R4-R2-R1 sa fie intre ±10-20 mm.5.Punctele nivelate se vor marca prin baterea unor cuie.Din statia S1 se vor executa citiri la firul nivelor in rodinaea reperelor R1.se utilizeaza atunci cand nu exista insula in mijlocul raului sau nu se pot bate piloti intrucat adancimea apei este prea mare. de care se va lega si fixa in apropierea infrastructurii podului cate un reper provizoriu pentru transmiterea cotelor pe infrastructurile aflate pe uscat sau in apa la o distanta<100m.4 Trasarea altimetrica peste cursuri de apa Are ca scop fixarea unor repere de nivelment pe ambele maluri care vor folosi atat in timpul studiilor hidrologice cat si la alcatuirea bazei altimetrice pentru intocmirea planului topographic la scara mare cu amplasamentul podului si trasarea in inaltime a constructiilor aferente. iar pentru verificarea determinarii diferentelor de nivel intre 2 puncte vom stationa cu aparatul si intre reperele de pe cele 2 maluri ale raului executand din statiile S2 si S3 citiri pe mirele instalate in R1 si R2. iar eroarea limita in determinarea cotelor in raport cu un reper initial nu trebuie sa depaseasca ±10mm. 5. iar pe celalalt mai alte 2 repere R2 si R3 care vor constitui impreuna cu R1 varfurile unui triunghi isoscel. de la care cota poate fi transmisa la piesele infrastructurii pe verticala in sus sau in jos.1 Transmiterea cotelor prin nivelment dublu geometric Presupune stationarea cu aparatul de nivel pe ambele maluri alea raului. b) Schema prin nivelment aplicat de pe cele doua maluri. Din statia I se fac 2 citiri : a1 si b1 spre reperele R1 si R2 . Se pot utiliza scheme variate de transmitere a cotelor cu precizia unui nivelment de ordinul II sau II astfel : a) Schema prin nivelment aplicat atat pe insula cat si de pa maluri Inainte de efectuarea nivelmentului se vor planta pe ambele maluri cate 2 repere de nivelment(RI. R2.Citirile pe mira din statiile I si II si respectiv II si III 21 .4. c) Schema de aplicare a nivelmentului la rauri cu latime mai mare de 200-300m In acest caz pe unul din maluri se amplaseaza reperul de cota cunoscuta R1(ZR).Se executa 2-4 serii de observatii in functie de latimea raului si precizia necesara de transmitere a cotei. iar ecartul admis intre diferentele de nivel ale laturii R1-R2 pentru o serie de observatii este 5-10mm/100 m distanta. RII si RIII. iar cand conditiile permit sip e un banc de nisip sau insula catre mijlocul apei. nivelment trigonometric sau nivelment hidrostatic. un paralelogram sau dreptunghi. Pntru lungimi ale podului de 80 – 300 d sunt suficiente 2 repre de nivelment(cate unul pe fiecare mal). La traversarile pentru lungimi mai mari de 300m vor fi plantate minimum 2 repere permanente pe fiecare mal. In acest caz determinarile vor fi facute dupa ce in prelabil pe cele 2 maulri se amplaseaza decalat 2 repere : R1 si R2 care formeaza cu 2 puncte de statie I si II materializate pe teren la o distanta de 10-30 m fata de reperele R1 si R2. sau in cazul unei latimi de pana la 250 m daca avem posibilitatea sa fixam mira pe un pilot in mijlocul albiei si prin nivelment geometric utilizand o marca mobila pe mira in cazul raurilor cu latimi > 150 m. iar din statia II alte 2 citiri.

Pentru determinari foarte precise pe ambele maluri se vor face observatii concomitente la intervale de timp stabilite dupa un anumit program. Modul de operare consta in a aseza pe fundul apei un tub de cauciuc rezistent care se va umple cu apa sub presiune mare pentru a nu ramane bule de aer in el. citim unghiurile zenitale Z prin schimbarea statiilor intre ele transportand teodolitele de pe un mal pe altul. citim unghiurile zenitale Z in ambele pozitii ale lunetei efectuand 2-3 serii de observatii . sa se lucreze in conditii de temperatura constanta.2 Transmiterea cotelor prin nivelment trigonometric Punctele intre care se va face transmiterea cotei pester au sunt puncte ale triangulatiei podului care vor fi amenajate si ca repere de nivelment. i1 si i2 sunt inaltimile teodolitelor deasupra reprelor M si N. utilizand concomitent 2 instrumente de nivelment cu puterea de marire M≥42x si folosind panouri mobile montate pe mira. iar cu ajutorul a 2 instrumente de nivelment vom lega aceasta suprafata de reperele R1 si R2 situate pe cele 2 maluri.se vor realiza la fel ca in cazul schemei prin nivelment aplicat de pe cele 2 maluri. Diferenta de nivel se va obtine din media valorilor rezultate din programul de observatii. Vom considera pentru observatii ca meniscul lichidului din cele 2 tuburi se afla la aceeasi suprafata de nivel. pentru a se putea face corectii la rezultate atunci cand este cazul. in ce priveste presiunea. inaltimea h a teodolitului deaspura reperului .4. fiind cunoscut faptul ca o variatie a temperaturii de 1o C provoaca schimbarea unghiului i cu 0. 5. intrucat la o variatie mica a unhiului dintre semiserii apar erori sistematice de valori mari in diferentele de nivel .5˝ . Tintele de vizare si teodolitele vor fi asezate in varfurile unui paralelogram ale carui laturi scurte I-M si II-N sa nu sepaseasca 3 m.3 Transmiterea cotelor prin nivelment hidrostatic Se utilizeaza in deosebi la transmiterea cotelor peste cursuri de apa avand latime mare. evitarea influentei refractiei atmosferice verticale prin efectuarea transmiterii cotelor concomitent cu 2 aparate pe ambele maluri si rotind apoi statiile intre ele.4. Diferenta de nivel finala se va obtine ca o medie a seriilor efectuate. 5. iar abaterea acestor valori fata de diferenta de nivel medie. temperatura apei si a aerului. masurate incepand cu talpa mirei . unde z1 si z2 sunt unghiurile zenitale ale tintelor de vizare 2 2 2 masurate concomitent cu teodolitele . In cazul unei serii realizate cu ambele aparate concomitent diferenta de nivel intre punctele M si N se determina cu relatia : z − z1 l1 + i1 l 2 + i2 h = Dtg 2 + − . La capetele furtunului se vor monta tuburi de sticla cu diviziuni care se fixeaza pe stalpii aflati pe maluri. va fi precizia realizata la transmiterea cotei. l1 si l2 sunt inaltimile semnalelor de vizare. 22 .Pentru obtinerea unor rezultate bune la transmiterea cotei de pe un mal pe altul se vor respecta urmatoarele conditii : sa nu difere unghiul « i » dintre directricea nivelei si axa de vizare a lunetei. Ordinea de efectuare a determinarilor este urmatoarea : citim pe mira apropiata cu luneta orizontala.

canale deschise de adancime mare pentru interceptarea panzei freatice sau conducte inchise care formeaza reteaua de drenaj .CAP. 6. planuri de detaliu cu amplasamentele lucrarilor de prospectiuni in zona constructiilor principale. vanturile etc. regimul viituriloretc. fie sub un unghi oarecare fata de canalul principal de evacuare.1 Aspecte generale privind realizarea lucrarilor de imbunatatiri funciare Studiile de teren premergatoare trasarilor pentru lacrarile de Imbunatatiri funciare se pot clasifica in : Studiile climatice sunt bazate pe inregistrarile pe perioade lungi de timp (20-30 ani) si ele trebuie sa prezinte date in legatura cu temperature.2 Lucrari topografice la trasarea proiectelor de desecare Lucrarile de desecare se realizeaza in vederea asigurarii unui regim hidric favorabil atat in sol cat si la suprafata acestui in vederea dezvoltarii in conditii normale a culturilor. pe baza lor intocmindu-se harta texturii solului. precipitatiile. 2) conditiile de evacuare a debitelor maxime in albie.2.1m) si inclinarea taluzurilor (1 :2). Aplicand metoda coord.1m pe cele 2 directii. stabilind din aceste puncte directia axelor respective care se va jalona.8+4. 3)capacitatea de evacuare a descarcatorilor de ape mari ai barajelor .8m). In vederea eliminarii excesului de apa. Reperarea tarusilor de pe axa in caz 23 . Studiile hidrogeologice se bazeaza pe foraje executate la diverse adancimi. canale de centura pentru interceptarea apelor provenite din exteriorul suprafetei amenajate.2=10. masurand de la axa cate 5. 6. adancimea canalului (h=2. plantatii de protectie.2+1. Studiile pedologice stabilesc. regimul nivelurilor apelor freatice etc.1 Trasarea profilului transversal a unui canal de desecare amplsat pe un teren ses Elementele geometrice necesare la trasare sunt : latimea la fund(b=1. din punctul de vedere al lucrarilor de imbunatatiri funciare. caracteristicile si raspandirea solurilor. Reteaua permanenta este alcatuita din : canale de pamant deschise realizate in zonele mai joase constituind reteaua de colectare . diferite constructii pe sistem. 5) nivelurile apei in emisar si evolutia malului emisarului in punctele de descarcare a retelelor de descarcare. Studiile hidraulice pe baza carora se rezolva mai multe probleme cum ar fi :1) studii pe modele hidraulice asupra unui sector sau tronson de rau .2m. evapotranspiratia potentiala. precum si profile hidrogeologice representative cu stratificatia pamanturilor si rocilor. Constructiile aferente retelei de desecare constau in : ruperi de panta(caderi . avand ca rezultat obtinerea planurilor de situatie cu raionarea geotehnica si indicarea naturii pamanturilor de adancimea forajelor. se vor trasa canale colectoare fie perpendicular. calitatea apei. Constructiile aferente acesteaia si unele lucrari anexe. hidrograful debitelor de apa. Studiile hidrologice permit sa se prezinte reteaua hidrografica. constructii pentru subtraversare. intocmind fise de gabaritaj si trasand profilele transversale ale canalelor. harta capacitatii . Rectangulare vom trasa pozitia altimetrica a pun ctelor de varsare ale canalelor colectoare. la baraje . stavilare. Dupa trasarea axelor si marcare lor ale retelei de canale colectoare si de evacuare. la fel se va face si pentru materializarea prin jaloane a canalelor secundare si a santurilor de desecare. harta permeabilitatii. Lucrarile anexe sunt necesare pentru exploaterea amenajarilor executate si suprind : drumuri de exploatare. IMB 6. caracteristicile stratului acvifer. egala cu 4. se vor determina cotele acestor puncte prin nivelment geometric. 6 Lucrari topografice pt. Pentru canalele de coasta sau centura trasarea axelor se va face prin metoda drumuirii pornind de la punctul de varsare a canalului. Studiile geotehnice sunt bazate pe foraje executate la diferite adancimi. 4)infiltratiile prin corpul barajului sau pe sub baraj . prezentandu-se sub forma de harti hidrogeologice cu hidroizofreatele si hidroizohipsele. Lucrarile de desecare cuprind : reteaua permanenta de canale si conducte. Se calculeaza deschiderea totala a canalului. podete etc). denumirea albiilor raurilor. debitele si nivelurile carcteristice.

6. cele 3 elemente esentiale : latimea la fund a canalului (6m). adancimea canalului (3m) si taluzurile cu inclinarea 1 :1.2 Trasarea profilului transversal al unui canal de coasta Pentru marcarea pe teren a profilului transversal.de distrugere se va face cu ajutorul unor reperi materializati la aceeasi distanta(15-20 m) determinati prin nivelment geometric fata de acelasi plan de comparatie. utilizam ca si in cazul trasarii canalului pe terenul ses.2. 24 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful