Semiologie medicală – curs 3 Tulburările stării de constientă

primele elemente referitoare la starea psihică a pacientului sunt observate încă din cursul anamnezei : capacitatea de concentrare, dacă pacientul este orientat temporal,spatial si dacă cooperează ( dacă vorbeste) ; confuzia: lipsa de claritate a gândirii însotită de alterarea functiilor superioare vizând memoria, atentia si orientarea temporo-spatială torpoarea (somnolenta) : este asemănătoare cu faza de inducere a somnului ; bolnavul este somnolent, vorbeste cu dificultate si monoton(apare în stări febrile si în stările de surmenaj); obnubilarea : se caracterizează prin orientare temporo-spatială , bolnavul răspunde greu la întrebări si sesizează cu dificultate ce se petrece în jurul lui;(în stări toxice/infectioase) stupoarea : este caracterizată prin dezorientare temporo-spatială , tulburări de memorie, *privire în gol*; o pierdere a stării de constientă reversibilă sub actiunea unor stimuli puternici coma :
 se caracterizează prin alterarea totală sau partială a stării de constientă, cu afectarea celorlalte

• •

• •

functii ale vietii de relatie si perturbarea mai mult sau mai putin profundă a functiilor vitale vegetative ( respiratie, circulatie, metabolism);
 coma superficială : se caracterizează prin prezenta unui răspuns partial la stimuli senzoriali;  coma profundă : se caracterizează prin absenta totală a răspunsului la stimuli ; functiile

vitale desi prezente – pot fi afectate ;
 coma ireversibilă : abolirea totală a functiilor de relatie si a functiilor vitale ; •

sincopa :
 pierdere bruscă si tranzitorie a constientei , de scurtă durată si reversibilă spontan( 3 -5 min.);  anamneza : circumstantele de aparitie (efort, schimbarea pozitiei, acces de tuse, ortostatism,

alimentatie, administrarea unui medicament ) ; frecventa si durata sincopelor ( izolate, repetitive, unice) ; simptome asociate ( palpitatii, durere retrosternală, cefalee) ; APP ( boli cardiace, neurologice, metabolice, digestive, psihiatrice) ; tratamente si mod de administrare ( antihipertensive, vasodilatatoare, sedative, hipnotice);
 sincopa poate apărea brusc sau poate fi precedată de un complex de manifestări desemnnat

prin termenul lipotimie ( stare de rău, astenie, paloare, transpiratii, ameteli, acufene, greată); b. nu cade brusc la pămant, deci nu se loveste , are timp să-si caute o pozitie convenabilă ;
 în cursul sincopei pacientul este palid , pulsul arterial este slab, rapid, uneori neregulat,

respiratia poate fi superficială ;

Inspectia generală a pacientului
• este metoda fundamentală a oricărui demers diagnostic ;

a diminua unele tulburări functionale ( pozitii antidispneizante) sau dureri ( pozitii antalgice) . constitutia. mersul. caută o pozitie care să amelioreze durerea ) . atitudine caracteristică îmbolnăvirilor severe . Atitudinea :  desemnează pozitia (postura) spontană adoptată de pacient ca urmare a bolii . coloratia anormală a tegumentului. efortul evident de a respira.hipotonă . -1-  atitudinea pasivă: pacientul este indiferent fată de mediul ambiant .  atitudinea activă : pacientul se mobilizează fără dificultate.  posturi antalgice :  lombosciatică (corpul aplecat spre partea afectată ) . pleurezie ( b. faciesul. aspectul mâinilor. pasivă si fortată). ameliorează dispneea – de ex.  atitudinea fortată : adoptată de bolnav pt. se ameliorează astfel respiratia pe partea sănătoasă ) . în insuficienta ventriculară stg.  pleurită si fracturi costale ( pacientul stă pe partea sănătoasă) . *semnul rugăciunii mahomedane * = sprijinit pe coate si genunchi. stă pe partea bolnavă .• la primul contact vizual cu pacientul pot fi evidentiate aspecte precum : atitudinea.  posturi fortate prin contracturi musuclare :  redoarea cefei ( rezistenta opusă la încercarea examinatorului de a efectua flexia capului pe trunchi . pozitie genu-pectorală). etc. musculatură flască. . în sindromul meningeal ) .  apendicita acută ( membrul inferior drept flectat) . integritatea anatomică.  pericardita lichidiană ( cu toracele aplecat înainte . starea de nutritie.  accesul sever de astm bronsic ( b. tonusul muscular prezent . în scopul minimalizării unui anumit tip de suferintă (activă.  posturi antidispneizante : ( dispneea = dificultatea de respira ):  ortopnee ( pozitia ridicată a toracelui la un unghi de 45⁰ fată de planul patului până la ridicarea sezândă .  ulcer gastric si duodenal în criză ( pozitie ghemuită cu exercitarea unei presiuni cu pumnul asupra regiunii dureroase ) .) .  colica biliară si renală ( pozitie instabilă. stă în pozitie sezândă si se sprijină în mâini) . b. mimica. antidispneizante ( în vederea diminuării unor tulburări functionale) sau pozitii antalgice ( diminuarea durerilor) .

apoi cu ochii închisi . sindromul meningeal ( capul în extensie . privirea spre pământ rigid-ezitant. tetanos ( opistotonus cu aspect de arc de cerc sau emprostotonus asemănătoare cu pozitia fătului în uter ) .   Tulburări de mers si de echilibru : • • desi mersul este analizat în cadrul ex. anamneza vizează : data aparitiei tulburărilor de mers . obiectiv. ca de om beat cosind ( spastic)-membrul inferior afectat efectuează pasul printr-o miscare în semicerc. mers nesigur. APP ( dacă au mai fost cazuri în familie ) / AHC . în boli neurologice. se apreciază pozitia trunchiului. lungimea pasului. pasi mici. coapsele flectate pe abdomen . iar membrul inferior este azvârlit ataxic-gambele depărtate. instabil. testarea echilibrului : pacientul stă în ortostatism cu picioarele apropiate si cu ochii deschisi. fără ridicarea picioarelor si capul aplecat înainte schiopătând boli : miopatii grave intoxicatie cu alcool/barbiturice hemiplegia spastică Coree paralizia de sciatic popliteu extern leziuni cerebeloase boala Parkinson deformări ale membrelor inferioare Miscările involuntare : . • • -2- • tipuri de mers : legănat de rată ebrios-pasi nesiguri. se compară modul în care îsi mentine echilibrul în ambele cazuri . anamneza este f. evolutia ( caracter permanent/intermitent) .medicam. circumstantele de aparitie . trat.adm. torticolisul ( înclinarea laterală a capului însotită de limitarea efectuării unei miscări – ex. gambele flectate pe gambe ). balansarea bratelor . importantă . otice. musculare ) . fără îndoirea genunchiului topăit ( inegal ) stepat ( equin)-pământul este atins cu vârful apoi cu călcâiul . modul de debut ( brusc / progresiv). testarea mersului : pacientul este invitat să meargă pe o distantă de câtiva metri si să se întoarcă brusc . prezenta / absenta unor dureri asociate.

onulatorii. simptome asociate . dintii inferiori devin mobili . limba mărită de volum . spasmodice . limbii si degetelor . survin numai în stare de veghe . localizate la extremităti ( fată. cresc la emotii si dispar în timpul somnului . dezordonate. mâini) • • afectări cerebeloase encefalopatie hepatică sau respiratorie . consum exagerat de cafea si tutun boala Parkinson miscări rare. de scurtă durată.  din boala Basedow-Graves: protuzia globilor oculari în afara orbitelor ( exoftalmie bilaterală ) . boli respiratorii/hepatice/renale) . APP ( hipertiroidie. afectând un membru sau o jumătate a corpului Miscările atetozice : spontane. uremie Coree . fumatul. tipuri de miscări involuntare : Tremurături : • rapide si fine la nivelul extremitătilor membrelor superioare • • • • boli : hipertiroidism . bose frontale mărite . piramidă nazală • mărită si lărgită la bază . tipuri de facies :  din unele boli endocrine:  acromegalic: arcade sprâncenoase si apofize zigomatice proeminente . metabolice si degenerative . lente. ritmice si egale la nivelul bărbiei. evolutia . anamneza : data si contextul aparitiei .• sau spontane apar în boli neurologice. hipoglicemie. miscările policelui contra indexului imită actiunea de numărare a banilor . anxietate . • tremor intentional ( care îsi caută tinta ) . buzele îngrosate . fanta palpebrală lărgită prin spasm retractil al pleoapei superioare face . ample. encefalită afectări ale nucleilor bazali ai creierului -3- Tipuri semiologice de facies • faciesul arată aspectul caracteristic al fetei. consum exagerat de alcool si cafea . apar în repaus si sunt accentuate de emotii pozitive / negative. involuntare. capabil să evoce o boală . bruste. amplu si neregulat Asterixis ( flapping tremor) : miscări involuntare. rapide. de flexie-extensie în articulatiile pumnilor si metacarpofalangiere ( asemănătoare fâlfâitului aripilor unei păsări ) Miscările coreiforme : involuntare.

 în unele boli renale:  sindrom nefrotic ( aspect buhăit.  ulcer gastric si duodenal ( carcteristic perioadelor active ale bolii : expresia fetei arată durerea . buze groase . obraj de culoare rosie-violacee.  din sindromul Cushing: fata rotundă cu aspect de lună plină . uneori zone depigmentate localizate . boli cu deshidratare)( aspect pământiu. deschiderea gurii se face cu dificultate ). apoi pământiu. piele uscată. bronzat . gât scurt si gros. proeminente osoase bine exprimate.  bronsita cronică ( aspect buhăit. rar. privire pierdută.cu descuamare )  în unele boli digestive :  facies hipocratic ( în peritonite. lipsită de elasticitate . privirea tiroidiană cu expresie de spaimă . hirsutism ( pilozitate topografică de tip masculin la femei). întinsă.  din unele boli respiratorii :  TBC ( palid cu pometii trandafirii si ochi strălucitori. disparitia treimii externe a sprâncenelor . păr aspru.  dermatomiozită : eritem violaceu periorbital cu/fără edem -4- .  din unele boli cardiace : stenoza mitrală (obraji rosii cu tentă albăstruie).  sclerodermie( aspect de icoană bizantină . obraji subti. fante palpebrale mici datorită edemului alb.  din boala Addison:aspect cafeniu. nas trilobat.  faciesul uremic ( initial palid. friabil .  astm bronsic (faciesul exprimă teama de sufocare si senzatia de moarte iminentă). ochi înfundati în orbite ). îngrosată si palidă . cianotic). decalaj între coborârea pleoapei fată de coborârea globului ocular :  hipotiroidian: fante palpebrale înguste. înfundati în orbite ).imposibilă închiderea pleoapelor . fata trasă si încercănată )  din unele colagenoze:  lupus eritematos ( eruptie eritemato-scuamoasă localizată pe nas si la nivelul pometilor) . moale si pufos) . uscat. păr uscat si friabil). nas efilat. piele groasă .  ciroza hepatică (coloratie brun-gălbuie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful