P. 1
Proiect Calcule-Epurarea Apelor Uzate

Proiect Calcule-Epurarea Apelor Uzate

|Views: 602|Likes:
Published by oanaz

More info:

Published by: oanaz on Jan 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/26/2013

pdf

text

original

Sections

  • I. INTRODUCERE
  • II.1. DATELE STAŢIEI DE EPURARE ŞI ALEGEREA TEHNOLOGIEI DE EPURARE
  • II.2. Proiectarea grătarului
  • II.3. Proiectarea deznisipatorului
  • II.4.V.Proiectarea separatorului de grăsimi
  • II.5. Proiectarea decantorului primar
  • II.6.Treapta de epurare biologică
  • II.7. Proiectare decantor secundar
  • II.8 Treapta tertiara
  • II.9.Alegerea echipamentelor
  • III.1. Impactul staţiei de epurare asupra mediului
  • III.2. Tehnologia de tratare a nămolului
  • III.3. Bilanţul energetic pe staţie şi soluţii de reducere a
  • III.4. Costul apei epurate
  • III.5 Alegerea unei tehnologii de epurare avansată cu justificare
  • IV.Managementul statiei de epurare

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ENERGETICA
PROIECT
- EPURAREA APELOR UZATE-
Cuprins
I. Introducere
II.1. Datele staţiei de epurare şi alegerea tehnologiei de epurare
2. Proiectarea grătarului;
3. Proiectarea deznisipatorului;
4. Proiectarea separatorului de grăsimi;
5. Proiectarea decantorului primar de tip longitudinal;
6. Proiectarea treptei de epurare biologică;
7. Proiectare decantor secundar.
III.1.Impactul staţiei de epurare asupra mediului
2.Tehnologia de tratare a nămolului;
3.Bilanţul energetic pe staţie şi soluţii de reducere a
consumului energetic
4.Costul apei epurate;
5.Alegerea unei tehnologiei de epurare avansată cu
justificare;
6.Managementul staţiei de epurare a apelor uzate.
IV. Bibliografie
2
I. INTRODUCERE
Epurarea apelor uzate constituie ansamblul procedeelor fizice,
chimice, biologice şi bacteriologice prin care se reduce încărcarea în
substanţe poluante organice sau anorganice şi în bacterii în scopul protecţiei
mediului înconjurător.(aer, sol, emisar etc.). Ea are ca rezultat obţinerea unor
ape curate, în diferite grade de purificare funcţie de tehnologiile şi
echipamentele folosite, şi un amestec de corpuri şi substanţe care sunt
denumite generic nămoluri.
Staţiile de epurare reprezintă ansamblul de construcţii şi instalaţii, în
care apele de canalizare sunt supuse proceselor tehnologice de epurare, care
le modifică în aşa mod calităţile, încât să îndeplinească condiţiile prescrise,
de primire în emisar şi de îndepărtare a substanţelor reţinute din aceste ape.
În prezent, staţiile de epurare pot fi clasificate în două mari categorii:
• Orăşeneşti;
• Industriale.
Staţiile de epurare orăşeneşti primesc spre epurare ape uzate menajere,
industriale, meteorice, de drenaj şi de suprafaţă, în proporţii variabile. O dată
cu industrializarea puternică a centrelor populate, se poate considera că nu
mai există staţii de epurare care tratează numai ape uzate menajere.
Procesele de epurare se clasifică în funcţie de principalele fenomene pe
care se bazează în 3 categorii :
a) procedeul de epurare fizică denumite în lucrările mai vechi şi
mecanice
3
b) procedeul de epurare biologică
c) procedeul de epurare chimică
a) Tehnologii de epurare mecanică, bazate pe procese de epurare
mecanică, au ca scop:
• reţinerea corpurilor şi suspensiilor mari, operaţie realizată în
instalaţii ca grătare;
• flotarea (separarea) grăsimilor şi uleiurilor, realizată în
separatoare de grăsimi şi în decantoare, cu dispozitive de
reţinere a grăsimilor şi uleiurilor;
• sedimentarea sau decantarea pentru separarea materiilor solide
în suspensie din apa uzată, prin instalaţii de deznisipare,
decantare, fose septice şi decantoare cu etaj;
• prelucrarea nămolurilor, după cum se arată la procedeele de
epurare mecano-biologice.
b) Tehnologii de epurare mecano-chimică se bazează, în special, pe
acţiunea substanţelor chimice asupra apelor uzate şi au ca scop:
epurarea mecanică, aşa cum a fost descrisă anterior;
• coagularea suspensiilor din apă, realizată în camerele de
preparare şi dozare a reactivilor, de amestec şi de reacţie;
• dezinfectarea apelor uzate, realizată în staţiile de clorinare şi
bazinelor de contact.
c) Tehnologii de epurare mecano-biologică, care se bazează pe
acţiunea comună a proceselor mecanice şi biologice, având ca scop:
4
• epurarea mecanică, aşa cum s-a arătat mai înainte;
• epurarea naturală a apelor uzate şi a nămolurilor, realizată pe
câmpuri de irigare şi filtrare, iazuri biologice, pentru apele
uzate, şi în bazine deschise, de fermentare naturală a
nămolurilor, pentru nămoluri;
• epurarea artificială a apelor uzate şi a nămolurilor, realizată
în filtre biologice, bazine cu nămol activ, aerofiltre, filtre
biologice scufundate şi turn etc. (pentru apele uzate), iar
pentru nămoluri, în fose septice, concentratoare sau
îngroşătoare de nămol, platforme pentru uscarea nămolului,
filtre vacuum şi presă, incineratoare.
II.1. DATELE STAŢIEI DE EPURARE ŞI ALEGEREA
TEHNOLOGIEI DE EPURARE
Să se proiecteze o staţie de epurare pentru un oraş cu un număr de
locuitori de 80 000. Se consideră următoarele date:
• Debitul orar minim Q
0 min
= 480 l/s;
• Debitul orar maxim Q
0 max
= 1346.4 l/s;
• Debitul zilnic mediu Q
zi med
= 16.000 l/s;
• Debitul zilnic maxim Q
zi max
= 19.200 l/s;
• Concentraţia de suspensii solide separabile
gravitaţionalC
SSG
=291.66 mg/l;
• Încărcarea organică CBO
5
= 250 l/s;
5
• Concentraţia suspensiilor neseparabile
gravitaţional C
SS
= 50 mg/l;
• Concentraţia de grăsimi şi uleiuri C
G
= 87.5 mg/l;
• Concentraţia de substanţe anorganice dizolvate
C
diz
= 112.5 mg/l;
• Concentraţia de compuşi de N C
N
= 41.66 mg/l;
• Concentraţia de compuşi de P C
P
= 12.5 mg/l.
Ţinând cont de datele de mai sus pentru staţia de epurare voi alege
tehnologia de epurare mecano - biologică.
II.2. Proiectarea grătarului
Construcţiile specifice reţinerii corpurilor şi suspensiilor mari sunt
gratarele şi sitele, în care se reţîn hârtii, cârpe, materiale plestice etc. Dacă
apa este pompată in staţia de epurare, sitele şi grătarele sunt aşezate înainte
staţiilor de pompare.
Grătarele sunt echipamente destinate reţinerii prin blocare a corpurilor
mari, a flotanţilor şi a semiflotanţilor din apă. Ele reţin circa 3..5% din
cantitatea de corpuri transportate ceea ce reprezintă 6…20 dm
3
/locuitor şi
an. Grătare sunt formate din panouri cu bare paralele, echidistante,
amplasate în calea apei uzate.
Proiectarea se realizează la debitul de calcul:
Q
c
=2Q
0 max
=2*1346.4=2692.8 l/s
6
Distanţa dintre barele grătarelor (lumina grătarului) are valori diferite
pentru cele două cazuri:
- pentru grătarele rare distanţa dintre bare este: b= 2,5….5 cm;
- pentru grătarele dese distanţa dintre bare este: b= 1,5….2,5 cm.
Grătarele rare au rolul de a reţine materii grosiere din apa uzată
intrată în staţie.
Grătarele dese au rolul de a reţine corpurile grosiere din apa uzată.
Am ales dinstanţa dintre bare b = 3 cm şi un grătar rar.
Lăţimea barelor este s=0,8….1,2 cm şi am ales s=1 cm.
Camera grătarelor trebuie să aibă o lăţime mai mare decât canalul de
acces, iar, imediat în aval de grătar, radierul trebuie să fie coborât cu 7,5-15
cm. Lăţimea camerei grătarului este:


×
·
+
·
max max
h v
Q
b
b
b s
b B
g
c
v
g max
= 0,4…1 m/s şi am ales v
g max
= 0.4 m/s.
h
max
= înălţimea apei în faţa grătarului care se alege ≈ 500-600 mm
h
max
=600mm = 0,6 m
B= este o lăţime standard după ce e calculat se ia din catalog un B
st

·
×
×
·
×
· 07 . 2
600 4 . 0
10 8 . 2692
3
max max
h v
Q
b
g
c m
7

·
+
·
+
· m x
b
b s
x b B 20 . 2
3
3 2 . 1
07 . 2

B standardizat = 2.09 m
Numărul de bare:
bare
s b
B
N
bare
50
10 3 10 2 . 1
10 2090
2 2
3
·
× + ×
×
·
+
·
− −

Verificare:
V
g max
= 0,4 …1 m/s
Viteza apei în amonte de grătar, V
a
, trebuie să fie suficient de mare,
pentru a nu se produce depunerea suspensiilor din apă şi, în acelaşi timp, să
nu depăşească anumite limite, pentru a nu disloca reţinerile de pe grătar.
Viteza apei în amonte de grătartrebuie să se încadreze în intervalul
Va = 0,4 ÷ 0,9 m/s
I R C V
h a
·
unde:

6
1
1
h
R
n
C · , (1/n se ia din catalog în Îndreptarul de calcule hidraulice
pentru cazul betonului de condiţie medie).

m
x
x
h B
h B
h B
A
R
h
38 . 0
6 , 0 2 09 , 2
6 , 0 09 , 2
2 2
max
max
max
·
+
·
+
×
·
+
·
I=0,001.
Se alege din îndrumar n=0,019  c = 1/0,019 x 0,308
1/6
= 44.79
8
Va =
s m x x / 873 , 0
1000
1
38 , 0 79 , 44 ·
care aparţine intervalului
0,4÷ 0,9 m/s
Deci, am observat ca s-au verificat condiţiile urmând sa-mi aleg
gratarul :
Tip grătar 1,25 M
Putere P = 1.5 KW
Cantitatea de reţineri pe grătar se determină în funcţie de distanţa
dintre barele grătarelor conform tabelului următor:
b[cm] 1,6 2 2,5 3 4 5
[dm
3
/loc.an] 6 5 3,5 3 2,5 2
Pentru b=3 cm 80 000 x 3= 240.000 dm
3
/loc.an.
Pierderea de sarcină prin grătare, Δh, trebuie aleasă astfel încât să nu
se producă un remuu prea mare, care să pună sub presiune vanalul de ape
uzate, care intră în staţie. Pierderea de sarcină se calculează cu relaţia:
α ξ sin
2
2
g
V
h
a
· ∆
α = unghi de înclinare a grătarului 60
0
-70
0
(aleg α=60
0
);
ξ = în funcţie de mai mulţi parametri;
ξ = k
1
k
2
k
3
,
unde:
5625 , 1 % 80 % 90 % 60
100
1
2
1
· ⇒ · ⇒ ÷ ·
,
_

¸
¸
· k m m
m
k

k
2
- coeficient în funcţie de forma barelor: -secţiune rotundă 0,74
se alege valoare pentru secţiune rotundă k
2
=0,74;
9
k
3
=f(a,b)
25 , 0
2
max

,
_

¸
¸
+ ·
+
·
h
h
e
a
s e
e
b
e=3 cm;
h
max
= 0,6 m;
s=1 cm;
h= 1m
b=0,714 şi a = 0,17  prin interpolare din tabelul de mai jos k
3
= 0,95
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
0 245 51,5 18,2 8,25 4 2 0,97 0,42 0,13 0
0,2 230 48 17,4 7,7 3,75 1,87 0,91 0,4 0,13 0,01
0,4 221 46 16,6 7,4 3,6 1,8 0,88 0,39 0,13 0,01
0,6 199 42 15 6,6 3,2 1,6 0,8 0,36 0,13 0,01
0,8 164 34 12,2 5,5 2,7 1,34 0,66 0,31 0,12 0,02
1,0 149 31 11,1 5,0 2,4 1,2 0,61 0,29 0,11 0,02
1,4 137 28,4 10,3 4,6 2,25 1,15 0,58 0,28 0,11 0,03
2 134 27,4 9,9 4,4 2,2 1,15 0,58 0,28 0,12 0,04
3 132 27,5 10 4,5 2,24 1,17 0,61 0,31 0,15 0,06
Cu cele 3 valori pentru k se obţinem ξ= 1.098

O mcolH h
2
0
2
347 , 0 60 sin
2
893 , 0
098 , 1 · · ∆
10
Grătar plan cu curăţire manuală:
1. umplutură din beton; 2. bară LT 60X8; 3. traversă; 4. pasarelă
11
Schema grătarului GPM
12
. Schema gratarului plan
1. Canal apă uzata 2. Zona de bare pentru gratar
3. Grebla 4. Rola presoare
5. Rola de rulare 6. Lant
7. Grup de antrenare 8. Curatitor de grebla
9. Plan de descarcare
II.3. Proiectarea deznisipatorului
Deznisipatoarele sunt bazine care se folosesc pentru separarea din
apele uzate a particulelor minerale mai mari ca 0,2 mm. Deznisipatoarele
sunt folosite,în prezent, în mod curent, pentru apele uzate provenite din
reţele dimensionate atât în sistem divizor, cât şi unitar. Deznisipatoarele care
tratează ape uzate provenite din sistemul unitar sunt folosite, de obicei,
numai pentru debite care depăşesc 3000 m
3
/zi(circa 10000 loc). Noi avem un
debit de 2692.8 m
3
/zi cu 80 000 locuitori.
În realitate, pe lângă substantele minerale se reţin în deznisipatoare şi
cantitaţi reduse de substantr organice care sunt purtate de particulele
13
minerale sau sunt antrenate de către acestea în tinpul căderii sau care având
o viteză de sedimentare egală cu aceea a particulelor minerale se depun
înpreună cu acestea, în special la viteze mici.
Proiectarea deznisipatorului se realizează la debitul de calcul egal cu
de 2 ori debitul orar maxim. Q
c
=2Q
0 max
= 2*1346.4 = 2692.8 l/s
Adâncimea H este între 1,5 şi 4 m cu pasul de 0,25.
La un deznisipator, trebuie prevăzute minim 2 compartimente, ele
fiind exploatate periodic, alternativ. Se recomandă ca lăţimea unui
compartiment să nu depăşească 3,0 m, n compartimente = 2.
Secţiunea transversală a deznisipatoarelor orizontale se
determină cu relaţia:
0
V
Q
A
c
tr
·
unde: Q
c
– este debitul de calcul al deznisipatorului, [m
3
/s];
V
0
– viteza orizontală, [m/s];
Viteza orizontală se va determina în funcţie de diametrul particulelor
reţinute în deznisipator. Se consideră ca diametrul particulelor reţinute este
de 0,2mm şi din tabelul următor va rezulta viteza orizontală.
V[cm/s] 41 30 19 13
d[mm] 1 0,
5
0,
2
0,1

V
0
=19 cm/s = 0,19 m/s
14
m b
H
A
B H
b B
A
m H
m
V
Q
A
t r
t r c r
c
t r
1 4 , 2
2
2
3
9 3 , 3
3 6 0 0 1 9
1 0 8 . 2 6 9 2
2
2
· − · ⇒
+
· ⇒
¹
¹
¹
)
¹
·
·
×
×
· ·
B=2.5 m (din catalog) se alege din catalog curăţătorul deznisipator tip
NA->Nd2-2 cu o suflantă tip SRD 20-7,5
Secţiunea orizontală a deznisipatorului se calculează după formula:
s
c
o
V
Q
A α ·
unde: α = coeficient ce ţine seama de mai mulţi parametri, şi de aceea se ia
2,2 pentru o eficienţă de 85%;
V
s
= viteza de sedimentare, [m/s] care se determină tot în funcţie de
diametrul particulelor reţinute în deznisipator;
V
s
[cm/s] 14 7,
2
2,3 0,7
d [mm] 1 0,
5
0,2 0,1
d=0,2 mmV
s
=2,3 cm/s= 0,023 m/s
A
o
=71.54 m
2
Lungimea deznisipatorului se calculează cu formula:
L=A
o
/B=71.54/2.5=57.23 m
Se recomandă ca raportul între lungimea şi lăţimea deznisipatorului să
fie cuprins între 10 şi 15.
L/B=57.23/2.5=11.44 se încadrează între 10 şi 15.
15
Puterea pentru deznisipatorul de L=57.23 m şi B=2.5 m este de 0,8
kW cu o rotaţie de 750 rot/min.
Deznisipator combinat cu separator de grăsimi
1 - separator grasimi 2 – deznisipator
3 - zona de nisip 4 - lama racloare
5 - lama de grasimi 6 - canal evacuare nisip
7 – pompa 8 – pod
9 – motor
II.4.V.Proiectarea separatorului de grăsimi
Separatoarele grăsimi se prevăd adeseori la staţiile de epurare şi la
unităţile care evacuează în reţeaua publică de canalizare ape cu concentraţii
mari de uleiuri minerale, acizi graşi, grăsimi şi alte substanţe plutitoare.
Scopul flotării este separarea din apele uzate, a uleiurilor, grăsimilor
sau a altor substanţe, mai uşoare decât apa, care se ridică la suprafaţa
acesteia, în zonele liniştite şi cu viteză orizontală mică.
Proiectarea se realizează la un debit de calcul Qc = Qzi max =
1346.4m
3
/h.(se aleg 2 separatoare de grasimi)
Suprafaţa orizontală (de separare) se calculează cu formula:
16
as
c
o
v
Q
A ·
Q
c
este debitul de calcul =Q
zi max
=1346,4 m
3
/h
v
as
reprezintă viteza ascensională minimă şi ia valori între 8 şi 14
m
3
/m
2
h.
 v
as
=10 m/h 
2
64 , 134
10
4 , 1346
m A
o
· ·
Normativele prevăd un timp de separare de t
a
= 5…10 min; timpul mic
se consideră în cazul insuflării de aer în bazin.
Lăţimea bazinelor de separare se recomandă a fi B=2,0…4,0 m
Adâncimea H=1,2…2,75 m, iar lungimea L<20 m.
Se aleg următoarele valori:
t
a
=5 min=300s
 volumul separatorului: V=t
a
Q
c
=5*134.64=673.2 m
3
m
A
V
L
m H
b B
A
m H
m B
t r
t r
2 4 , 1 2
8 7 5 , 6 6
2 , 6 7 3
2
8 7 5 , 6 7 5 , 2
2
1 4
2 7 5 , 2
4
2
·
×
· ·
·
+
·
+
· ⇒
¹
)
¹
·
·
Se verifică viteza ascensională. Se calculează valorile efective pentru arii:
h m m
A
Q
v
m L A V
m L B A
otr
c
aef
tr ef
oef
2 3
3
2
/ 75 , 13
92 , 97
4 , 1346
3 , 168 24 , 12 875 , 6 2 2
92 , 97 24 , 12 4 2 2
· · ·
· × × · × × ·
· × × · × × ·
Volumul de substanţe separate se apreciază la 1-5 dm
3
/om şi an.
17
Pentru distribuţia prin plăci poroase, cantitatea de aer insuflată prin
radier se ia 0,3m
3
aer/m
3
apă uzată şi oră, iar în cazul distribuţiei prin tuburi
perforate, 0,6m
3
aer/m
3
apă uzată şi oră. Se optează pentru cazul când avem
tuburi0,3 m
3
aer/m
3
apă uzată şi oră.
Q
aer
=2692.8*0,3= 807.84 m
3
/h
Am ales din catalog o suflantă cu rotor de distribuţie SRD20-N
1500 rot/min cu o putere P= 7 kW.
Conform tabelului pot alege o suflantă suflantă de la ASIO SRL
tip LUTOS DT 10/40 şi chiar mai multe în funcţie de presiunea dorită.
O suflantă LUTOS DT arată astfel:
18
19
Separator de grăsimi
20
21
II.5. Proiectarea decantorului primar
Decantorul longitudinal este în general folosit ca decantor primar
pentru separarea particulelor din apele uzate brute, decantoare pentru ape de
consum în procese de tratare, se paratoare pentru apele uzate din industra
petrochimică şi, cu formă uşor modificată la deznisiparea apelor uzate.
Ele se construiesc astfel încât să funcţioneze în flux continuu şi au
scopul de a reţine suspensiile floculente din apele uzate.
Proiectarea decantorului primar se calulează la Q
c
=Q
zimax
=19200 m
3
/zi
Concentraţia de suspensii solide separabile gravitaţional C
SSG
=291.66 mg/l.
Pentru determinarea timpului de retenţie t
r
se va proceda astfel:
-se alege o valoare pentru eficienţă, pentru ε şi din tabelul următor se
determină valoarea pentru w [m
3
/m
3
h];
ε [%] C ≤ 200 200≤C≤300 C ≥300
40…45 2,3 2,7 3
45…50 1,8 2,3 2,6
50…55 1,2 1,5 1,9
55…60 0,7 1,1 1,5

 ε = 50% - 55% w=1,5 m
3
/m
2
h
-pentru w găsit se alege o valoare pentru H
med
şi din tabelul al doilea se va
scoate valoarea corespunzătoare pentru t
r
:
H
mediu
[m]
22
w
[m
3
/m
2
h]
2 2,5 3
1 2 2,5 3
1,4 1,6 1,8 2,25
1,7 1,25 1,4 1,75

H
med
= 2.5 m  prin interpolare t
r
= 1,883 h
Volumul decantorului: V=Q
c
*t
r
= (19200*1,883)/24 = 1506,4 m
3
Aria orizontală:
2
33 , 533
24 5 , 1
19200
m
w
Q
A
c
o
·
×
· ·
Aria transversală:
s mm v m
v
Q
A
o
o
c
tr
/ 10 69 , 24
24 3600 10 9
19200
2
3
≤ ·
× × ×
· ·

-se alege v
o
= 9 mm/s = 0,09 m/s
2
69 , 24 m A
tr
· ⇒
Lungimea decantorului: L=v
o
*t
r
= 0,09*1,883*3600 = 61.0092 m
Înălţimea utilă: h
u
=w*t
r
= 1,5*1,883 = 2,8245 m
Lăţimea decantorului:
741 , 8
0092 , 61
33 , 533
· · ·
L
A
B
o
m  din catalog avem
lăţimea standard B
st
= 9 m cu L
max
= 60 m şi P=0,4 kW. Se alege din
catalog Raclorul de tip DLP7.
Se recalculează: A
tr
= B
st
*h
u
= 9*2,8245 = 25,42 m
2
A
o
= B
st
*L = 9*60 = 540m
2
V = A
tr
*L = 25,42*60 = 1525.2 m
2
Verificare: 4*B
st
≤ L ≤ 10*B
st
 36 ≤ 60 ≤ 90
L/10 ≥h
u
≥ L/25  6 ≥ 2,8245 ≥ 2,44
Volumul total de nămol depus:
t
p
Q C V
c SSG
n
n
×

× × × ·
100
100
ρ
ε
23
ε=53% ρ
n
= 1150 kg/m
3
p=95% C
SSG
=291.66 mg/l = 0,29166
kg/m
3
Q
c
=19200 m
3
/zi
Pentru determinarea timpului t trebuiesc determinate:
t= t
CA
+t
CP
+t
m
- t
CA
timpul cursei active,
min 84 , 50
2 , 1
0092 , 61
· · ·
CA
CA
v
L
t
- t
CP
timpul cursei pasive,
min 42 , 25
4 , 2
0092 , 61
· · ·
CP
CP
v
L
t
- t
m
timpul mort = 5 min
 t= t
CA
+t
CP
+t
m
= 50.84+25.42+5 = 81.2605 min
Geometria nămolului: nămolul se depune în decantor sub forma unei
pene cu pantă 0,008 determinată experimental
3
929 , 3 26 , 81
95 100
100
24 6
19200
379 , 0
1150 100
55
m V
n
· ×

×
×
× ×
×
·
b
8
0
/
00
β
L
B
24
¹
'
¹
− ·
− ·

¹
¹
¹
¹
¹
'
¹

·
× ×
+
·

¹
¹
¹
¹
¹
'
¹


·
× ×
+
·
7 7 4 , 1
7 8 9 , 1
0 0 9 2 , 6 1
0 0 8 , 0
9 0 0 9 2 , 6 1
2
9 2 9 , 3
2
a
b
a b
b a
L
a b
t g
B L
b a
V
n
β β
m
L
L h
L
h
L
h
L h
a
l a m a
5 , 0
1 0 0 8 , 0 2 0
4 4 6 , 1 0
4 4 6 , 1 0
2 0
1
1
1
4 4 6 , 1 0
0 8 3 5 , 0
0 0 8 , 0
9
2
1
9 2 9 , 3
0
2
2
2
1
2
1
1
1
1
1
1 1
·
+ ×
− ·
+
− ·

¹
'
¹
·
·

¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
·
× × × ·
⇒ <
α β α
H=h
u
+ h
d
+ h
s
+ h
n

h
s=0.3…1m
h
n=0.3m
h
u=2.224m
h
n=0.0835m
H=2.224+0.3+0.5+0.0835=3.1075m
25
Debitul de nămol:
min / 048 , 0
26 , 81
929 , 3
3
m
t
V
Q
CA
n
· · ·
26
Schema unui decantor longitudinal curatat mecanic
1 - canal de aductiune a apei brute 2 - sistem de linistire
3 – antecamera 4 - conductă pentru evacuarea grăsimilor
5 - podul raclor 6 - lama împingătoare pentru spumă
7 - başa de namol 8 - zonă liniştită pentru sedimentare
9 - lamă racloare 10 - cochilă pentru colectarea flotanţilor
11 - canal cu deversor pentru colectarea şi evacuarea apei tratate
II.6.Treapta de epurare biologică
Obiectivul principal al treptei biologice de epurare este îndepărtarea
substanţelor solide organice nesedimentabile, precum şi stabilizarea
materiilor organice din nămoluri.
27
Este un proces flexibil care se poate adapta uşor la o multitudine de
ape uzate, concentraţii şi compoziţii.Procesele biologice sunt precedate de o
treaptă fizică de epurare care are rolul de a reţine substanţele sedimentabile
şi sunt urmate de o decantare secundară destinată reţinerii produşilor
rezultaţi din epurarea biologică.
Treapta de epurare biologică se proiectează la debitul de calcul
Q
c
=Q
zi max
=> Q
c
=19200 m
3
/zi
Gradul de epurare:
94 , 0
250
15
1 1
5
5
· − · − ·
i
f
CBO
CBO
E
Încărcarea organică a bazinului de aerare:
Încărcarea organică a bazinului I
ob
reprezintă raportul dintre
încărcarea organică a influentului care intră în bazinul de aerare într-o zi şi
volumul bazinului de aerare. Se recomandă corelarea încărcării organice a
bazinului de aerare cu eficienţa de epurare a instalaţiei biologice.
zi m
kgCBO
E I
bazin
ob 3
5
224 , 1 94 , 0 1 5 1 5 · − · − ·
Încărcarea organică a nămolului activ:
Încărcarea organică a nămolului I
n
reprezintă raportul dintre debitul
masic de încărcare organică în timp de o zi şi încărcarea în materii solide
uscate în suspensie existentă în bazinul de aerare.
( ) ( )
zi m
CBO kg
E I
bazin
on
3
5
3 , 0 94 , 0 1 5 1 5 · − · − ·
Concentraţia de substanţă solidă uscată în amestecul din bazin:
Concentraţia în substanţe solide uscate în suspensie în bazinul de aerare
S reprezintă masa substanţei solide uscate prezentă în lichidul din bazin.
28
% 1132 , 0 100
1150
302 , 1
100 302 , 1
3 , 0
224 , 1
/ 1200 1000
3
3
· ⇒ × · × ⇒ · · ·
÷ ·
S
S
m
SSU kg
I
I
S
m kg
bazin on
ob
ρ
ρ
Se alege indicele de nămol IVN se alege 50…150 mg/l  IVN= 75 mg/l.
Rata de recirculare a nămolului:
[ ]
[ ]
% 277 , 9
75 1132 , 0 100
75 1132 , 0 100
% 100
% 100
·
× −
× ×
·
× −
× ×
· ·
IVN S
IVN S
Q
Q
C
R
β
Debitul total ce intră în bazin:
zi m Q Q Q Q
C R C T
/ 184 , 20981 )
100
227 , 9
1 ( 19200 ) 1 (
3
· + · + · + · β
Încărcarea organică totală ce intră în bazin într-o zi:
zi
CBO kg
Q CBO CBO
T T
5 3
5 5
296 , 5245 184 , 20981 10 250 · × × · × ·

Nămolul în exces:
( ) ( )
zi m
SSU kg
E N
bazin
ex 3
4 4
74 , 0 94 , 0 1 5 1 5 · − · − ·
Oxigenul necesar:
zi kgO
E
E CBO O
T n
/ 721 , 4213
94 , 0 1
02 , 0
94 , 0 5 , 0 296 , 5245
1
02 , 0
5 , 0
2 5
·
,
_

¸
¸

+ × ·
,
_

¸
¸

+ ·
Capacitatea de oxigenare:
Capacitatea de oxigenare reprezintă debitul masic de oxigen transferat
din aer în apă de instalaţia de oxigenare care echipează bazinul de aerare.
29
h
k g O
C O
O
C O
n
2
2 1 , 2 2 7
2 4 8 5 , 0
7 2 1 , 4 2 1 3 1 , 1
1 , 1 2 , 1 6 5 , 0
2 4
1 , 1
·
×
×
· ⇒
¹
¹
¹
)
¹
· ⇒ ÷ ·
×
×
·
α α
α
Debitul de aer:
Cantitatea de aer pe care trebuie să o introducă echipamentul de
oxigenare, pentru necesităţile procesului aerob, este
ox C 10 ox
aer
CO
Q
η ⋅ ρ
·
, unde
ρ
ox10C
= 1,429 kg/m
3
este densitatea oxigenului din aer la temperatura
standard de 10
o
C, iar η
ox
= 6…25 % reprezintă randamentul de transfer al
oxigenului din aer în apă în procesul de transfer de masă cu valori
dependente de echipament.
h
a e r k g
Q a e r
m k g
C O
Q
C o x
o x o x
o x
C o x
a e r
2 4 1 , 1 3 1 4 9
2 2 , 0 4 2 9 , 1 2 1 , 0
1 1 0 2 , 8 6 8
/ 4 2 9 , 1
% 2 2 % 2 5 % . . . 6
2 1 , 0
3
1 0
1 0
0
0
·
× ×
· ⇒
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
)
¹
·
· ⇒ ·
× ×
·
ρ
η η
η ρ
am ales 6 suflante N-SRD-72 care merge pentru un debit
Q
aer
=3901.59 m
3
aer/h cu un P = 39 Kw.
Volumul bazinului de aerare:
bazin
ob
T
m
I
CBO
V
3 5
915 , 4285
224 , 1
96 , 5245
· · ·
-voi folosi 1 bazin având un volum V=4285,915 m
3
.
Timpul de aerare:
30
Timpul de aerare t
a
reprezintă timpul minim de oxigenare pentru ca
procesul să decurgă normal. Durata de aerare are o mare importanţă asupra
procesului biologic de degradare a substanţelor organice. Astfel, la durate de
aerare reduse şi încărcări mici ale nămolului activ eficienţa este scăzută.
Creşterea timpului t
a
conduce simţitor la majorarea eficienţei de epurare.
h
Q
V
t
T
a
9026 , 4
184 , 20981
24 975 , 4285
·
×
· ·
 pentru 1 bazin t
a
= 4,9026h
Vârsta nămolului:
Vârsta nămolului τ
n
este o măsură a capacităţii acestuia de a acţiona
corect în procesul de degradare a substanţei organice. Ea reprezintă timpul
mediu în care un flacon de nămol activ rămâne în suspensie în zona de
oxigenare.
Se poate calcula cu relaţia:
24 C
t S
SS
a
n


· τ
unde C
SS
este concentraţia de
substanţe solubile naseparabile gravitaţional.
zile
C
t S
SS
a
n
636 , 1
10 5 , 162 24
9026 , 4 302 , 1
24
3
·
× ×
×
·
×
×
·

τ
 vârsta pentru 1 bazin 1.636
zile
Dimensionarea bazinului:
H=3…5 m  H = 5 m  B = 10 m
Lungimea bazinului:
m
H B
V
A
V
L
tr
7183 , 85
10 5
915 , 4285
·
×
·
×
· ·
Cantitatea maximă de aer:
31
h m
Q
m g O q
m H
m h
h H H
m m g O C O
H C O q
q
O
Q
a e r
a e r O b a z i n a d
a e r
O
O
n
a e r
/ 5 9 , 3 9 0 1
2 4 1 0 4 5
7 2 1 , 4 2 1 3
/ 4 5
5 , 4
5 , 0
/ 1 0
3
3
m a x
3
2
'
'
3
2 1 0
'
1 0
m a x
2
2
2
·
·
× ×
· ⇒
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
)
¹
· ⇒
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
)
¹
· ⇒
¹
)
¹
·
− ·
·
× ·
·

Energia brută consumată:
P
b
=Q
max aer
*H

*p,unde p= 6 Wh/m
3
aer
m
adancime bazin
=P=3901.59/24*4,5*6=
=4.389kW
II.7. Proiectare decantor secundar
Decantoarele secundare sunt o parte componentă deosebit de
importantă a treptei de epurare biologică şi au scopul de a reţine nămolul,
materiile solide în suspensie, separabile prin decantare (membrana biologică
sau flocoanele de nămol activ, evacuate o dată cu apa uzată din filtrele
biologice, respectiv din bazinele cu nămol activ).
Proiectarea decantorului secundar de tip radial se realizează la debitul de
calcul Q
C
egal debitul total calculat în treapta biologică.
Q
C
=Q
zi max
+Q
R
=Q
T
Q
C
=Q
T
=19200 m
3
/zi.
Volumul decantorului este :
32
V=Q
T
*t
r
, unde t
r
=2,5h…3h 
t
r
=2h V=19200/24*2=1600 m
3
Secţiunea orizontală este:
A
o
=Q
T
/w, unde w=1,7m/h 
A
o
=19200/(1,7*24)= 470.58 m
2
Înălţimea utilă:
h
u
=w*t
r
 h
u
= 1,7*2 = 3.4m
m
A
D
D
A
o
o
48 , 24
58 , 470 4 4
4
2
·
×
· · ⇒ ·
π π
π
Se alege din catalog diametrul standard D=28 m şi corespunzător
acestui diametru se alege Raclor DRSH- 28 cu o putere P=0,37*2
kW.
Se verifică:
m D pentru
h
D
m D pentru
h
D
u
u
50 ... 30 20 15
30 ... 16 10 6
· ≤ ≤
· ≤ ≤
D=28 m 6≤7.2≤10 se verifică prima condiţie condiţie.
33
34
35
Decantor radial cu pod raclor
1 – decantor 2 - conductă admisie apă brută
3 - zona de sedimentare 4 - suportul pivotului central si al jupei
5 - canalul de colectare apa tratata 6 - conul central
7 - evacuare namol 8 - lame racloare
9 – basa 10 - cale de rulare
11 - mecanismul de antrenare.
Aerator
36
II.8 Treapta tertiara
Treapta tertiara nu exista la toate statiile de epurare.Ea are de regula rolul de
a inlatura compusi in exces (de exemplu nutrienti-azotsi fosfor)si a asigura
dezinfecia apelor (de exemplu prin clorinare).Aceasta treapta poate fi
biologica, mecanica sau chimica sau combinata, utilizand tehnologii clasice
precum filtrarea sau unele mai speciale cum este adsorbtia pe carbune
activat, precipitarea chimica etc. Eliminarea azotului in exces se face
biologic,prin nitrificare (transformarea amoniului in azotit si apoi
azotat)urmata de denitrificare, ce transforma azotatul in azot ce se degaja in
atmosfera. Eliminarea fosforului se face pe cale biologica, sau chimica.
In urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie sa aiba o calitate
acceptabila, care sa corespunda standardelor pentru ape uzate epurate. Daca
emisarul nu poate asigura o dilutie puternica, apele paurate trebuie sa fie
foarte curate. Ideal e sa aiba o caliate care sa le faca sa nu mai merite numite
“ape uzate” dar in practica rar intalnim asa o situatie fericita. Pe de o parte
tehnologiile de epurare se imbunatatesc, dar pe de alta parte ajung in apele
fecaloid-menajere tot mai multe substante care nu ar trebui sa fie si pe care
statiile de epurare nu le pot inlatura din ape.
In final apa epurata este restituita in emisar-de regula raul de unde
fusese prelevata amonte de oras. Ea contine evident inca urme de poluant, de
aceea aste avantajos ca debitulemisarului sa fie mare pentru a asigura dilutie
adecvtata.
Alte solutii propun utilizarea pentru irigatii a apelor uzate dupa
tratamentul secundar,deoareceau un continut ridicat de nutrienti.Acest
procedeu este aplicabil daca acele ape nu contin toxice apecifice peste
limitele admise si produsele agricole rezultate nu se consuma direct. In caest
37
caz nu mai este necesara treapta a treia si nu se mai introduc ape in emisar
(fapt negativ din punct de vedere al debitului dar pozitiv pentru
caliate,deoarece apele epurate nu sunt niciodata cu adevarat de calitate
apropiata celor naturale nepoluate antropic).Se experimenteaza si utilizarea
apelor uzate ca sursa de apa potabila, desigur cu supunerea la tratamente
avansate de purificare.
Namolul din decantoarele primare si secundare este introdus in turnuri
de fermentatie, numite metatancuri. De obicei sunt rezervoare de beton
armat, de mari dimensiuni, unde se asigura temperatura relativ ridicata,
constanta, si conditii anaerobe, in care bacteriile fermenteaza namolul si
descompun substantele organice pana la substante anorganice, rezultand
unnamol bogat in nutrienti si gaze care, continand mult metan, se utilizeaza
ca si combustibil. Din treapta biologica apa ajunge in decantorul secundar
unde flocoanele se depun prin sedimentare. Namolul rezultat din
sedimentare este prelucrat pentru reducerea volumului si tratarea ulterioara
pentru obtinerea namolului fermentat.prin fermentare se degaja biogaz care
poatefi folosit pentru nevoile statiei de epurare.
Pentru asigurarea conditiilor optime de epurare pe tot parcursul apei si
namolului din statia de epurare se monitorizeaza anumiti parametri si pe
baza lor se fac anumite reglaje (debitul de oxigen, debitul de apa uzata, etc).
38
Schema generala de epurare a apelor uzate
nutrienti
gunoi nisip grasimi
namol
namol exces

reactivi
Schema bloc a instalatiei
Namol exces
Qg Q1 P3
P1
Qim
Q1
Namol
recirculat P2
Namol exces
Gratar Deznisipator Separator de
grasimi
Decantor
primar
longitudinal
Aerare
Decantor
secundar tip
radial
Bazin de
amestec
G1 D1
SG
1G
G
G
SG
2
39
II.9.Alegerea echipamentelor
1.Camera de intrare
Camera de intrare - preia apele uzate din canalizare. Este prevazuta
cu doua stavilare unul pentru intrarea apei pe treapta mecanica si unul pentru
traseul de ocolire al statiei spre iazurile biologice in caz de debite
suplimentare sau avarii in statia de epurare.
2.Gratar
Am ales de la firma Asio 1gratar cu autocuratare SCC cu inclinare de 70
grade.
Grãtarele cu autocurãtare SCC sunt separatoare universale pentru materialele
solide insolubile din fluide. Pot fi folosite la statii de epurare, procesarea
cãrnii, industria chimicã, tãbãcãrii, fabrici de bere, statii de potabilizare,
statii de pompare, etc. De obicei, grãtarele cu autocurãtare sunt montate la
intrarea în treapta de pre-epurare mecanicã a statiilor de epurare, la baza
canalului de intrare, de unde reziduurile retinute (de la o adâncime de 0,4-8
m) sunt ridicate deasupra nivelului canalului sau la un alt nivel, la o înãltime
necesarã unei o lichidãri suplimentare (container, transportor elicoidal,
presã,etc.).
Avantajele grãtarelor cu autocurãtare sunt: efectul de autocurãtare a benzii
de filtrare si faptul cã pot fi utilizate pentru canale adânci.
Descrierea functionãrii
40
Particulele în suspensie sunt separate prin curgerea apei uzate prin banda
filtrantã a grãtarului, care ridicã particulele separate la jgheabul de evacuare,
în timp ce apa fãrã suspensii va curge la o urmãtoare treaptã de evacuare.
Design-ul special si modul de fixare a elementelor benzii (raclete), asigurã o
curãtare automatã a filtratului de pe bandã. Banda este actionatã de un
reductor cu trasmisie cu lant si un ax pentru ghidarea rotilor. Întinderea
curelei poate fi ajustatã. Motorul grãtarului poate fi montat direct pe ax pe
oricare parte a cadrului, în functie de spatiul de amplasare. Reziduurile sunt
evacuate prin jgheabul de evacuare într-un spatiu aflat sub grãtarul cu
autocurãtare. Pot fi oferite echipamente pentru transportul, deshidratarea
(presarea), spãlarea filtratului, cum ar fi transportoare elicoidale din otel
inoxidabil, prese sau spãlãtor, ce pot transporta reziduurile în directia doritã.
Gratar firma Asio
41
Gratare firma vor-env
42
3.Deznisipator
Deznisipatoarele tip Vortex sunt fabricate din polipropilenă. De obicei, ele
sunt fabricate cu o conductă de by-pass, spălare nisip şi pompă aer-lift,
inclusiv vane pentru reglarea şi alimentarea aerului şi apei presurizate.
Opţional, este posibilă echiparea utilajului cu raclor sau cu o sită fină (oţel,
oţel inoxidabil, plastic), cu apă şi aer sub presiune, cu dispozitiv de evacuare
a nisipului, cu container şi panou de comandă.
Deznisipatoarele tip Vortex sunt utilizate pentru îndepărtarea suspensiilor
solide de natură minerală (nisip cu o granulaţie de 0,2 mm, clincher, cenuşă,
praf mineral, etc). Apa în interiorul deznisipatorului este forţat pentru o
circulaţie laterală, şi datorită forţei centrifugale, se produce separarea
materialului organic de particulele cu o densitate mai mare. Rezultă o
funcţionare simplă, pentru că nu este necesar evacuarea nisipului şi nu apar
probleme cu nămolul
Deznisipatoare tip vortex
43
Deznisipator vortex –firma Vor-env
44
4.Suflanta
Suflantele sunt utilizate pentru transportul ºi presurizarea aerului ºi a gazelor
neutreConstructia suflantelor este realizatã astfel încât uleiul sã nu ajungã în
gazul vehiculat. Suflantele sunt dotate cu o serie de echipamente de bazã, ce
asigurã o funcþionare lipsitã de defecte. Suflantele sunt actionate de motoare
electrice, la modelul DT 4 actionarea se face direct,cu o cuplare flexibilã, la
celelalte suflante prin curea trapezoidalã.
Dotare standard:
1. Suflantã DT 6 - DT 110 (rotor cu 3 lobi), DT 4 ºi DT 4R (rotor cu 2 lobi)
2. Motor electric
3. Cadru de susþinere cu amortizor de vibratii
4. Filtru si amortizor de aspiratie
5. Transmisie prin curea de la tipul DT 4R pânã la DT 110,
cuplare pentru DT4
6. Apãrãtoare pentru cureaua de transmisie, dacã suflanta
nu este dotatã cu carcasã antifonicã.
7. Ventil de sigurantã Herose pentru suflantele DT 6 - DT
50/72
8. Ventil integrat de siguranþã ºi de pornire pentru
suflantele DT 50/102 - DT 110/802, pentru o presiune de
30 kPa
9. Supapã de sens la evacuare
10. Compensator, începând cu suflantele DT6/42
11. Indicator vizual de colmatare a filtrului, începând de la
suflantele DT10/42
12. Indicator de presiune, începând de la suflantele DT
6/42
Am ales de la firma Asio a suflanta tip Lotus.
5.Colectarea substantelor petroliere,uleiurilor sau grasimilor
Dispozitivul OROL-1 se utilizeaza la colectarea diferitelor substante
extractibile nepolare (substante petroliere, uleiuri minerale, vegetale, grasimi
animale sau substante chimic echivalente) neemulsionate, de pe suprafata
mediilor dispersoare unde formeaza “ochiuri” sau straturi consistente.
Descriere
OROL 1 este un dispozitiv cu banda care colecteaza continuu fazele
45
nepolare ale diferitelor substante aflate pe suprafata solutiilor apoase sau
emulsiilor.Dispozitivul se remarca prin:
- universalitate (pentru aproape toate substantele neemulsionate
cu densitate sub 1000 kg/m
3
si nivel variabil al suprafetei).
- simplitate (cerinte minime de montare, utilizare si întretinere)
- înalta capacitate (pâna la 45 l/h faze uleioase) comparativ cu
dimensiunile reduse (0,45x0,15x0,45 m).
Utilizare
Aparatul se utilizeaza la curatarea diverselor bai de impuritati lipofile
sau uleioase, care plutesc la suprafata mediului dispersor (apa). Este foarte
eficient la epurarea apei uzate impurificate cu produse petroliere, la
colectarea uleiului din bai de degresare ale lichidelor de racire la aschierea
metalelor, cât si în multe alte domenii.
Avantaje
- raport mic Pret : Eficienta = amortizare rapida a investitiei;
- mareste randamentul si durata de viata a bailor de separare;
- cerinte minime la montare, utilizare si întretinere;
- proces ecologic de colectare.
Constructie si functionare
De suportul metalic (1) este fixat electromotorul (2) cu regulatorul
electronic de turatie (3). Electromotorul antreneaza banda adsorbanta (4)
care este tensionata prin greutatea proprie si cea a rolei libere (5). Lungimea
benzii se va alege astfel încât rola libera sa ramâna suficient imersata în
lichid chiar si la o scadere apreciabila a nivelului acestuia. Impuritatile care
adera la banda în miscare sunt sterse de un sistem de rigle si conduse cu
ajutorul jgheabului (6) într-un vas pregatit în acest scop. Randamentul
colectarii si al separarii sunt functie de turatia aleasa pentru rola
conducatoare.
Caracteristici tehnice
Inaltime de transport: max. 5,5 m
Tensiune de alimentare nominala: 220 V / 50 Hz
Tensiune/Putere electromotor: 24 V / 8 W.
Turatia rolei: variabila uniform 0 - 32 rot/min
Temperatura maxima a baii: 85°C
46
Capacitate: pâna la 45 l/h (functie de substanta de colectat si calitatea benzii)
Dimensiuni: 450x150x450 mmMasa neta: 7 kg
Instalatie firma Asio
47
Separator grasimi-firma Vor-env
6.Decantor primar longitudinal
Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare si asigura
stationarea apei timp mai indelungat,astfel ca se depun si suspensiile fine. Se
pot adauga in ape si diverse substante chimice cu rol de agent de coagulare
sau floculare,uneori se interpun si filtre.Spumele si alte substante flotante
adunate la suprafata se retin si inlatura iar namolul depus pe fund se
colecteaza si inlatura din bazin si se trimite la metatancuri.
Curatiroarele pentru decantoare sunt denumite si racloare, fiind
destinate indepartarii depunerilor de pe radier,precum si a transportarii
materialului colectat catre basa de evacuare, situata in amonte.
7.Decantor secundar tip radial
Decantoarele secundare sunt bazine in care se sedimenteaza
materialele de suspensie formate inurmaproceselor complexe din
aerotancuri.Acest namol este trimis la metatancuri iar gazele se folosesc ca
si combustibil de exemplu la centrala termica.
48
8.Bazin de aerare
49
9.Descrierea liniei de deshidratere
Filtrul cu banda KCZ având înglobat îngrosator de namol, serveste
deshidratarii continue a diferitelor tipuri de namol. Ingrosatorul de namol
confera un grad ridicat al deshidratarii datorita rabaterii cu 180
o
a namolului
deshidratat. Procesul tehnologic al deshidratarii consta într-o prima etapa,
aceea de separatie a partilor solide, rezultând niste turte de namol ce sunt
luate deoparte, iar lichidul rezultat este preluat in procesul auxiliar.
Capacitatea de prelucrare a unui filtru cu banda poate sa varieze intre 2 –
20m
3
/h , cu un grad de retinere a subtantei uscate de 28 – 38 % pt
namolurile anaerobe stabilizate.
Filtrul este alcatuit dintr-un profil U, ce formeaza o structura închisa, în care
se gasesc componentele ce folosesc procesului de presare. Partea finala a
structurii este zincata si vopsita cu vopsea rezistenta la apa iar celelalte
componente sunt materiale galvanizate sau plastic. Comanda si presiunea de
compresie a cilindrilor este asigurata de aerul comprimat de la compresor,
benzile sunt curatate sub presiunea apei de serviciu preluata de la iesirea
instalatiei de tratare apa, proces ce se desfasoara prin stropirea benzii
Puterea instalata a actionarii presei este de 0,75 – 3 kW, actionarea este
controlata printr-un variator (convertizor de frecventa pentru tipul KCZ
800/S) care permite schimbarea continua a vitezei in timpul functionarii
utilajului.
NAMOLUL INTRAT NECESAR DE
POLIELECTROLIT
SUBSTANTA USCATA
A TURTEI DE NAMOL
% g/Kg %
pana la 50 3 – 5 25
50 – 60 5 – 7 20
peste 60 7 si peste 15 – 20
50
In procesul de deshidratare a namolului menajer se folosesc coagulanti
organici. Ei sunt preparati într-o unitate chimica, de unde sunt dozati fluent,
printr-o pompa de dozare, în conducta de namol unde se floculeaza. Namolul
este transportat în zona de deshidratare printr-o pompa având un variator ce
regleaza volumul de namol transportat în timpul functionarii procesului.
Intregul proces al deshidratarii este automatizat si controlat de un program
memorat într-un tablou de comanda. Exista si conexiuni pentru PC.
Operatorul poate supraveghea procesul având informatii în timp real despre
linie, de exemplu procente din capacitatea liniei, sau volumul in m
3
, bazat pe
un semnal provenit de la un debitmetru inductiv. Operatorul are posibilitatea
de a utiliza panourile de comanda din apropierea fiecarui echipamant si sa-l
comute pentru functionarea manuala. Eventualele avarii pot fi anuntate
printr-un semnal acustic.
TIP KCZ
800/S
KCZ 800 KCZ 1000KC 1500 KC 2000 ZZ 1000
CAPACITATE (mc/h) 2 * 40 - b * 6 - 10 * 8 - 13 13 - 20 15 - 20
SUBSTANTA USCATA
(%)
18 -30 20 - 40 20 - 40 20 - 30 20 - 30 6 - 15
PUTERE INSTALATA
(Kw)
0.75 0.75 1.5 3
(+0,55)**
3
(+0,55)**
0.75
TENSIUNE (V) 230 400 400 400 400 400
MASA (t) 0.9 2.4 2.9 6.5 7.8 0.7
DIMENSIUNI (mm)
INALTIME 1500 2300 2300 2900 2900 1112
LUNGIME 3400 3950 4050 4600 4600 2200
LATIME 1550 1600 1800 2972 3300 1600
VITEZA SITEI (m/s) 0,02 - 0,2 0,02 - 0,12 0,02 - 0,12 0,02 - 0,12 0,02 - 0,12 0,02 - 0,2
CONSUMUL DE APA
(mc/h)
3 - 9 1,9 - 6,1 2,3 - 7,7 3,5 - 12 5 - 12 2
CONSUMUL DE AER
(mc/h)
- 3 3 5 5 1,5
*Namol mineral, namol slab organic – la iesire 30 – 40 %
** Puterea tamburului de mixare
51
Instalatia de spalare a nisipului
 Echipamente pentru evacuarea namolului
52
III.1. Impactul staţiei de epurare asupra mediului
Majoritatea staţiilor de epurare din ţara noastră dispun numai trepte de
epurare mecanică şi biologică.
În prezent treapta de epurare biologică a devenit necesară, aproape în
toate staţiile de epurare, datorită numărului mare de industrii şi creşterii
numărului pupulaţiei la oraşe.Pentru ca organismele să dezvolte o activitate
maximă, biomasa trebuie să fie alimentată ritmic şi în cantităti suficiente.
Procesul de epurare poate fi prejudiciat prin dezvoltarea peste măsură a
biomasei; astfel, prin îngroşarea membranei sau prin mărirea volumului de
flocoane, scade atât capacitatea de oxidare, cât şi gradul de epurare a apelor
uzate şî de aici o serie de influente negative asupra mediului,
53
Treapta mecanică permite reţinerea substanţelor în suspensie,
decantabile şi grăsimile, în timp ce treapta biologică asigură îndepărtarea
parţială a substanţei organice aflată fie sub formă dizolvată, fie sub formă
coloidală. Din nefericire, nu sunt reţinute o serie de substanţe denumite
rezistente sau refractare, ca de exemplu compuşi ai azotului (N), fosforului
(P), metale grele, micropoluanţi organici persistenţi, pesticide, anumiţi
germeni patogeni, precum şi alte substanţe nebiodegradabile.
Aceste substanţe sunt prezente în efluentul epurat mecano-biologic şi
ajung în emisar. Dacă acesta constituie sursă de alimentare cu apă pentru
comunităţile din aval de punctul de deversare, efectul lor cumulativ şi
expunerea continuă a oamenilor la aceste substanţe, poate avea efecte
negative (uneori chiar letale) asupra sănătăţii umane. În plus, unele dintre ele
constituie hrană ideală pentru alge şi plante acvatice.
Impactul descărcării apelor uzate epurate mecano-biologic (conţinând
poluanţi reziduali de tipul celor amintiţi anterior) în emisarii naturali se
manifestă pe planuri diverse, de la afectarea sănătăţii umane, până la
probleme complexe de natură ecologică, tehnică şi economică.
Germenii patogeni, viruşii, compuşii azotului din efluentul epurat
mecano- biologic periclitează sănătatea oamenilor. Gazul amoniac este
toxic, având efecte cumulative sub-letale, încetinind creşterea şi dezvoltarea
copiilor şi a adolescenţilor. Cei mai periculoşi sunt azotiţii, atât pentru
oameni (produce cancerul gastric), cât şi pentru fauna acvatică. Azotaţii
reprezintă o formă mai puţin periculoasă, nederanjantă pentru adulţi (poate
determina anumite afecţiuni gastrice); pentru nou-născuţi însă, provoacă
methemoglobinemia (boala albastră).
54
Existanţa poluanţilor reziduali în efluentul epurat mecano-biologic are
efecte negative şi asupra mediului, asupra peisajului, deoarece:
Se produce eutrofizarea lacurilor şi a râurilor cu curgere lentă
(fenomen datorat compuşilor de azot şi de fosfor, substanţe nutritive pentru
alge şi microplancton, constând în dezvoltarea accelerată şi masivă a
microplanctonului şi vegetaţie acvatice);
Consumă oxigenul dizolvat din apa lacurilor şi a râurilor cu curgere
lentă, conţinututl în oxigen al straturilor de adâncime fiind şi aşa foarte
sărac. Nămolul căzut pe fundul lacurilor intră în fermentaţie anaerobă şi la
fluctuaţii de nivel se produc mirosuri neplăcute;
Variaţia de pH modifică echilibrul ionic din apa emisarilor, apa
devenind toxică pentru fauna piscicolă;
Se modifică culoarea apei emisarilor cu toate consecinţele (în special
asupra peisajului) care decurg din aceasta.
Nu trebuie omise efectele tehnico-economice ale deversării efluenţilor
epuraţi mecano-biologic, conţinând substanţe reziduale, în emisarii naturali,
în sensul că:
Se impun tehnologii de tratare a apei pentru potabilizare, complicate
tehnic şi costisitoare din punct de vedere economic;
Apele sunt îmbogăţite cu uleiuri eterice care imprimă gust neplăcut şi
sunt foarte greu de îndepărtat în procesele de tratare pentru potabilizare;
Datorită eutrofizării sunt împiedicate activităţile legate de navigaţie şi
agrement.
55
O dată cu dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice a elementelor poluante
găsite în apa uzată, precum şi disponibilitatea unei baze informaţionale
extinse, provenită din studiile de monitorizare a mediului, cerinţele impuse
pentru calitatea efluentului epurat descărcat în mediul înconjurător, au
devenit tot mai stricte.
III.2. Tehnologia de tratare a nămolului
Scopul tratării nămolurilor este mineralizarea materiilor organice din
acestea, pentru a obţine, astfel, atât reducerea volumului, respectiv
posibilitatea de tratare mai uşoară a acestora, precum şi cantităţi importante
de gaz metan, folosind în principal la nevoile staţiei de epurare. Nămolurile
fermentate sunt aproape lipsite de miros şi pot fi folosite ca atare sau în
diferite scopuri, după ce sunt tratate.
Gazul de nămol este produsul cel mai important al fermentării
nămolului. Utilizarea lui în staţia de epurare conduce la satisfacerea, aproape
în totalitate, a energiei necesare epurării. Gazul de nămol conţine
aproximativ 30% bioxid de carbon şi 70% metan şi, în cantităţi mici, câteva
procente de azot, oxigen, hidrogen sulfurat, vapori de apă. El aste greu de
identificat, deoarece nu are miros; amestecat cu mercaptan, care îi dă un
miros specific, devine uşor detectabil.
În urma fermentării nămolului rezultă gaze care sunt înmagazinate în
rezervoare de gaz. Rezervoarele de gaz constau dintr-o cuvă circulară de
beton armat, în care se aşează un clopot metalic cilindric, a cărui bază
superioară este închisă.
56
Principalele obiective ale tratării nămolului sunt:
- reducerea volumului acestuia, în continuare, prin deshidratare;
- stabilizarea, micşorarea sau reducerea completă a pericolului
prezentat de nămolul fermentat, din punct de vedere sanitar;
- realizarea unor condiţii corespunzătoare utilizării lui.
În procesul de tratare a nămolurilor se deosebesc trei faze sau tipuri de
tratare: preliminare, în scopul pregătirii (îngroşării) nămolului, în vederea
tratării ulterioare; deshidratare şi deshidratare avansată.
Îngroşarea se produce în aşa numitele îngroşătoare sau concentratoare
de nămol şi este practicată uneori, şi înainte de a se introduce nămolul în
bazinele de fermentare. Îngroşătoarele de nămol sunt asemănătoare
decantoarelor radiale având prevăzute, pentru accelerarea îngroşării, o serie
de bare metalice, perpendiculare pe radier, care se rotesc cu o viteză de 1
rot/h.
Elutrierea nămolului are scopul de a îndepărta din nămolul fermentat,
coloizii şi particulele fin dispersate, ceea ce condice la scăderea rezistenţei
specifice la filtrare, respectiv la o eficienţă mai mare a filtrării nămolului.
Coagularea sau condiţionarea chimică a nămolului are drept scop
modificarea structurii nămolului, aceasta conducând la micşorarea
rezistenţei specifice la filtrare şi uşurarea sarcinii de deshidratare a
nămolului în filtrele presă sau cu vacuum.
Deshidratarea nămolurilor continuă procesul de reducere a
procentului de umiditate a nămolului. Deshidratarea se realizează prin:
-procedee naturale (pe platforme de uscare şi iazuri de nămol);
57
-procedee artificiale (pe filtre presă, pe filtre cu vacuum, în centrifuge etc.).
Platformele pentru uscarea nămolului sunt construcţii executate la
suprafaţa solului, caracterizate prin natura stratului de susţinere. Referitor la
proiectarea platformelor de uscare a nămolului, menţionăm că suprafaţa
acestora este în funcţie de felul nămolului şi condiţiile climatice, sistemul de
canalizare din care provin apele uzate şi caracteristicile acestor ape,
alcătuirea staţiei de epurare.
Deshidratarea avansată . După deshidratare nămolul mai conţine
cantităţi importante de materii organice, umiditate, respective volumul
acestuia este mare şi periculos din punct de vedere sanitar.
III.3. Bilanţul energetic pe staţie şi soluţii de reducere a
consumului energetic
Echipamentele cu care este prevăzută staţia de epurare a apelor uzate au
următoarele consumuri energetice:
• Grătar unul (Tip grătar 1,25 M); Putere P = 1.5 KW
• Deznisipator N2A-2.5 cu o rotaţie de 750 rot/min  P = 0.8 kW;
• Suflanta pentru separator 2 suflante cu rotor de distribuţie
SRD20-N 1500 rot/min cu o putere P=2*7=14 kW.
• Decantorul primar cu raclorul de tip DLP 7  P = 0,4 kW;
58
• Pompa de tulbureala tip PT50 n=1500rot/min P=5.5kW
• Suflante tip SRD 72 n=1000 rot/min P=6*39 =234 kW
• Decantorul secundar cu raclorul DRSH 28  P = 2*0,37 = 0,74
kW;
Consumul energetic zilnic (toate echipamentele funcţionează 24 h/zi) este
256.94kW. Ţinând cont că preţul pt energie este 1kWh = 3000 lei, atunci:
- costul zilnic al energiei electrice este lunar consumul ajunge la
18 499 680 lei = 256.94*24*3000;
- costul lunar al energiei electrice este de
554 990 400 lei/lună = 256.94*3000*24*30;
- costul anual al energiei electrice este de:
6 659 884 800 lei/an = 256.94*3000*24*30*12;
III.4. Costul apei epurate
Aprecierea eficienţei unei staţii de tratare a apei trebuie făcută şi din punct
de vedere al aspectelor economice. Pentru aceasta este necesar a stabili
costul apei.
Exploatarea staţiilor de epurare se reflectă în costul epurării apei (lei/m
3
apă
epurată), în condiţiile în care se realizează integral indicii stabiliţi, conform
normelor în vigoare pentru primirea apelor epurate în receptor.
59
Cheltuielile anuale de exploatare se calculează cu relaţia:
A = a + b + c + d + e + f + g + h – V
unde:
A – totalul cheltuielilor care se fac în timp de 1 an pentru exploatarea
tehnică a staţiei de epurare;
a – cotele de amortisment ale staţiei de epurare;
b – costul energiei electrice necesare pentru: pompare, mişcarea
mecanismelor, iluminat, semnalizări, încălzit tehnologic etc.;
c – costul combustibililor şi energiei calorice consumate la
fermentare, deshidratare, dezgheţare şi încălzit;
d – costul reactivilor folosiţi pentru epurare, dezinfecţie şi
deshidratare;
e – costul apei potabile şi de incendiu sau alte folosinţe;
f – cheltuieli de transporturi tehnologice;
g – retribuţii şi alte drepturi băneşti ale personalului;
h – cheltuieli generale de exploatare;
V – venituri rezultate din valorificarea produselor.
Costul energiei electrice se stabileşte pentru fiecare obiect luând
consumul pe durata de funcţionare respectivă; calculul se face pentru un
consum annual în vigoare la data proiectului sau a exploatării.
Costul energiei calorice se stabileşte pentru fiecare obiect, în funcţie
de sursele de energie folosite.
60
Costul reactivilor se stabileşte pentru fiecare material, pe obiect, se
aplică preţurile de la magazia staţiei de epurare.
Costul apei potabile şi pentru combaterea incendiilor sau alte folosinţe
se apreciază pe baza altor staţii de epurare similare.
Cheltuielile de transport privesc evacuarea gazelor, nămolului şi
depunerilor la lacul de depozitare şi consum.
Retribuţiile şi alte drepturi băneşti ale personalului se stabilesc
conform indicaţiilor oficiale şi experienţei pentru staţii similare.
Veniturile pot rezulta din vânzarea gazelor produse prin fermentare a
nămolului deshidratat, a nisipului de la deznisipatoare şi a grăsimilor
reţinute în separatoarele de grăsimi.
Toate cheltuielile arătate se stabilesc în proiect pentru fiecare variantă
de staţie de epurare studiată şi pentru fiecare etapă de dezvoltare a acestuia.
Costul apei epurate se stabileşte cu relaţia:
1
]
1

¸

·
3
m
lei
Q
A
C
unde: A – cheltuielile anuale de exploatare;
Q - cantitatea de apă epurată într-un an.
În continuare este prezentat un calcul aproximativ pentru o staţie de
epurare în ipoteza în care în staţie avem un număr de 29 de persoane cu
următoarele salarii:
Inginer-şef de staţie: 25280000 lei;
Inginer adjunct de sef de staţie (2): 16 280 000 lei;
Inginer responsabil cu exploatarea (4) : 12 280 000 lei;
61
Chimist (5): 8 000 000 lei;
Laborant (5): 6 280 000 lei;
Contabil: 12 000 000 lei;
Secretară: 6 000 000 lei;
Electrician (3): 8 000 000 lei;
Mecanic (4) : 7 000 000 lei;
Sudor: 8 500 000 lei;
Femeie de serviciu(2): 5 000 000 lei;
La nivelul staţiei se mai fac următoarele cheltuieli:
 Ore suplimentare: 50 000 000 lei/lună  600 000 000 lei/an;
 Şomaj (5%): 40 000 000 lei/lună  480 000 000 lei/an;
 Sporuri: 30 000 000 lei/lună  360 000 000 lei/an;
 CAS – (11%): 150 000 000 lei/lună  1 800 000 000 lei/an;
 Impozit(38%): 458 000 000 lei/lună  5 496 000 000 lei/an;
 Concedii medicale: 15 000 000 lei/lună  180 000 000 lei/an;
 Iluminat: 1 000 000 lei/lună  12 000 000 lei/an;
 Motorina: 10 000 000 lei/lună  120 000 000 lei/an;
 Gaz: 10 000 000 lei/lună  120 000 000 lei/an;
 Apa potabilă şi menajeră: 6 000 000 lei/lună  72 000 000 lei/an;
 Reactivi: 25 000 000 lei/lună  300 000 000 lei/an;
 Echipamente de protecţie: 4 000 000 lei/lună  48 000 000 lei/an;
 Ulei şi vaselină: 2 000 000 lei/lună  24 000 000 lei/an;
 Scule şi aparate: 3 000 000 lei/lună  36 000 000 lei/an;
 Consumabile: 7 000 000 lei/lună  84 000 000 lei/an;
În total cheltuielile cu activitatea pe staţie calculate lunar sunt: 2 671 676
267 lei. Cheltuielile anuale ajung la suma de: 3.206*10
10
lei/an. Pentru a
calcula costul apei epurate se ţine seama de bilanţul energetic pe staţie.
C
t
= 3.206 10
10
lei/an + 6 659 884 800 lei/an = 3.872*10
10
lei/an
Debitul mediu anual de apă epurată este:
Q
m anual
=Q
zi med
* 10
-3
* 365 * 24 * 3600 = 16 000 * 10
-3
* 365 *24 * 3600 =
= 504 576 000 m
3
/an
62
În consecinţă se poate determina preţul apei epurate raportând
volumul cheltuielilor anuale la debitul mediu anual de apă epurată:
C = C
t
/Q
m anual
=7389 lei/m
3
Reducerea costului apei epurate
Costul apei este necesar să fie cât mai redus, în condiţiile asigurării
apei tratate la nivelul de calitate cel mai exigent.
Realizarea acestui obiectiv se poate face pe mai multe căi:
o Controlul folosirii apei în incintă şi reducerea la
minimum a pierderilor, prin depistarea locului în care se produc şi
remedierea operativă a defecţiunilor;
o Căutarea de tehnologii noi de tratare, reactivi noi
mai ieftini şi mai eficace, astfel încât randamentul construcţiilor de
alimentare cu apă să crească;
o Verificarea pompelor pentru funcţionarea lor cu
randamente cât mai mari şi, eventual, înlocuirea acestora când uzura este
avansată;
o Educarea beneficiarului (consumatorilor de apă) în
scopul folosirii cât mai raţionale a apei;
o Evitarea murdării apei din sursă;
o Raţionalizarea şi refolosirea apei în incintele
industriale;
o Recuperarea apei de spălare evacuate din filtre;
63
o Mărirea capacităţii de tratare în perioada de ape
limpezi.
În acest sens, se poate face o comparaţie cu costul apei prevăzut prin
proiect. Prin raportul:
100
planificat
real
C
C
r ·
se poate stabili în ce măsură se depăşeşte sau se realizează costul planificat
al apei.
Comparând fiecare dintre elementele componente ale costului apei, se
evidenţiază câile de acţionare pentru reducerea acestuia.
În cazul poluării sursei, rezultă necesară efectuarea unei cheltuieli
suplimentare pentru asigurarea calităţii apei potabile (consum de reactivi)
sau reducerea capacităţii de tratare. Ambele modalităţi de adaptare a staţiei
la această situaţie conduc la creşterea costului apei. Aprecierea valorică,
după relaţia:
( )
med mediu poluare
Q t C C V × ∆ − · ∆
în care: C
poluare
– este costul în timpul poluării, în lei/m
3
;
C
mediu
– costul mediu realizat de staţie în perioada anterioară, în
lei/m
3
;
Δt – durata măsurilor de adaptare, în h;
Q
mediu
– debitul mediu în perioada de adaptare, în m
3
/h permite
cuantificarea efectului poluării din punct de vedere al alimentărilor cu apă şi
poate constitui un suport economic al măsurilor de protecţia mediului.
64
III.5 Alegerea unei tehnologii de epurare avansată cu
justificare
Reţinerea simultană a azotului şi fosforului pe cale biologică
În ultimii ani au fost dezvoltate o serie de procedee biologice care
vizează reducerea simultană a azotului şi fosforului. Multe dintre acestea
utilizează procedeul cu nămol activate, introducând suplimentar combinaţii
de zone sau compartimente anaerobe, anoxe şi aerobe pentru asigurarea
reţinerii azotului şi fosforului. Unele dintre aceste procedee s-au dezvoltat pe
baza unor sisteme a căror destinaţie iniţială a fost de îndepărtare a fosforului.
Procedeele de îndepărtare simultană a azotului şi fosforului cele mai
des utilizate sunt:
• Procedeul A
2
/O;
• procedeul Bardenpho în 5 stadii;
• procedeul UCT;
• procedeul VIP.
Procedeul A
2
/O
Acest sistem este o modificare a procedeului A/O, având prevăzută în
plus o zonă anoxică pentru denitrificare. Perioada de retenţie hidraulică ìn
65
zona anoxică este de aproximativ 1 h. Zona anoxică este deficitară în oxigen
dizolvat, dar oxigenul legat chimic în forma nitraţilor sau nitriţilor este
introdus prin recircularea amestecului nitrificat în zona aerobă.
Se poate obţine fără filtrare un efluent cu co concentraţie în ceea ce priveşte
fosforul, sub 2 mg/l. Dacă schema de epurare conţine şi filtrare, concentraţia
efluentului în P poate fi adusă sub 1,5 mg/l
Procedeul BARDENPHO în 5 trepte
Procedeul BARDENPHO iniţial proiectat pentru asigurarea
nitrificării/denitrificării în treapta de epurare biologică, poate fi modificat
pentru a asigura reţinerea combinată a azotului şi a fosforului pe cale
biologică.
Modificarea făcută pentru reţinerea fosforului este adăugarea celei de-
a cincea zone (anaerobă). Succesiunea stadiilor este următoarea:trei
compartimente : aerob, anoxic 1, aerob – pentru reţinerea azotului, fosforului
şi oxidarea carbonului;
Compartiment anoxic 2, pentru denitrificare suplimentară, folosind
nitratul produs în faza aerobă ca electron acceptor şi carbonul organic
endogen ca electron donor, compartiment final, aerob, utilizat pentru
striparea azotului gazos residual din soluţie şi pentru diminuarea eliberării
fosforului în decatorul final. Amestecul din prima zonă aerobă este recirculat
în zona anexă. Procedeul utilizează un timp lung de retenţie a suspensiilor
(10 – 40 zile), faţă de procedeul A
2
/O, ceea ce creşte capabilitatea de oxidare
a carbonului.
66
Procedeul UCT
Studiat de University of Town(UCT), acest system este similar
procedeului A
2
/O, cu două excepţii :nămolul activate recirculat este returnat
zonei anoxe înainte de zona anaerobă; recircularea internă se face din zona
anoxică în zona anaerobă.
Prin returnarea nămolului active în stadiul anox, este eliminată
introducerea nitratului în zona anaerobă, prin aceasta fosforul aliminându-se
în zona anaerobă
Procedeul VIP
Sistemul VIP (Virginia Initiative Plant, Norfolk, Virginia ),care este
similar procedeelor A
2
/O şi UCT, diferând metodele utilizate pentru
recirculare.
Nămolul activate recirculat este descărcat în zona de admisie a
stadiului anoxic, împreună cu recircularea amestecului nitrificat din stadiul
aerob. Amestecul din zona anoxică este returnat în zona de admisie în stadiul
anaerob. Experimental, s-a constat că o parte din materialul organic din
influentul procesului ester stabilizată prin mecanisme anaerobe in stadiul
anaerob, ceea ce reduce necesarul de oxigen suplimentar.
Avantajele şi dezavantajele procedeelor de reţinere simultană a
azotului şi fosforului:
O concluzie generalăcu privire la avantajele tuturor acestor procedee
arată că, cantităţile de nămol generate sunt comparabile cu producţia de
67
nămol caracteristică sistemelor de epurare conveţională cu nămol active şi,
la fel de important, necesită foarte puţini sau deloc reactivi chimici pentru
îndepărtarea fosforului. Unele dintre aceste procedee, într-o formă
modificată, pot fi utilizate fie pentru reţinerea numai a fosforului, fie numai
pentru a azotului.
IV.Managementul statiei de epurare
Asociatia Managerilor Americani (TheAmerican Management
Association) a definit managementul ca fiind “arta de a imbunatati viata
oamenilor”. Definitia data managementului de Statul Major al Armatei
Americane este “procesul de folosire a personalului si materialelor destinate
realizarii economice eficiente a unei misiuni”’Managementul statiilor de
epuarare este o componenta esentiala a proceselor tehnologice de tratare.
Managementulunui SEAU trebuie sacolaboreze in mod eficient
cudiferite categorii umane, oficiali ai municipalitatii(edili) , reprezentanti ai
mass-media, proiectanti cercetatori, producatorisi furnizori de
echipamente,organizatii publice, comunitatea riverana SEAU. De fapt,
succesul managementuluiunei statii depinde in egala masura de stabilirea de
relatii eficiente cu angajatii SEAU si de interesulpublic, cat si de cunoasterea
in detaliu a operatiunilorde exploatare.
Sarcina principala a managementului este de a organiza resursele
disponibile si de a le exploata in mod optim pentru realizarea scopurilor
organizatiei.De obicei, managerii au autoritatea sa-siatinga aceste scopuri
prin mijloace “dictatoriale”.Metodele autocratice sunt predispuse esecului
datorita conflictelor interne si instabilitatii organizatoriale. Procesele
democratice reale, in care toti participantii au drept egal la vot, pot
duceladecizii caresatisfac numai majoritatea, dar care nu beneficiaza de
suportul entuziast al minoritatii.
In procesul managementului, realizarea consensului este folositoare
pentru asigurarea armoniei, concentrarea asupra obiectivelor comune si
renuntarea la procedurile autocratice si democratice.Managementul prin
obiective dezvolta variatiuni ale acestui consens.
Functiile managementului unui unei SEAU constau in:planificare,
decizie, organizare, directionare si control,in vederea realizarii
68
scopurilor.Scopul obisnuit poate fi exploatarea in conditii de siguranta a unei
facilitati, respectand in permanenta autorizatia de functionare si celelalte
reglementari in vigoare. Toate functiile de mai sus se realizeaza in cadrul
atmosferei politice, sub vizorul atent al unei comunitati constiente de
problemele financiare si cele ale protectiei mediului inconjurator.
Problema managementului unei SEAU este deosebit de complexa si
necesita o pregatire tehnica si economica deosebita. In exploatarea unei
SEAU apar factori de natura diferita: hidraulica, mecanica, chimica,
biochimica, electrica, etc, care se interconditioneaza si influenteaza direct
problemele managementului.Totodata, instalatiile si echipamentele existente
au conditii foarte grele de lucru, 24 ore din 24, intr-un mediu apos, expuse
intemperiilor si actiunii agresive a amestecului polifazic. Evident ca toate
acestea trebuie avute in vedere de catre manager in procesul decizional si
organizatoric.
Un bun manager incepe cu motivarea angajatilor si a persoanelor
implicate in vederea colaborarii pentru realizarea scopurilor intreprinderii
prin promovarea:viziunii, directiei de urmat, conducere, are in sarcina sa sa
asigure ca scopurile SEAU sunt identificate, communicate si realizate, in
modul in care salariatii, municipalitatea si comunitatea le pot intelege si
sustine. Deseori cel care conduce(managerul) elaboreaza o strategie si o
“sigla” in vederea realizarii, comunicarii scopului comun al celor implicati
in epurare si face referiri la strategia pe termen lung in rezolvarea
problemelor cotidiene. Conducatorul discerne asupra scopurilor de
perspectiva, luand in considerare interesele pe termen lung ale comunitatii,
planurile de dezvoltare ale facilitatii si schimbarile de personal necesare
pentru realizarea acestor scopuri. O conducere buna necesita ca atat
managerul, cat si personalul cu sarcini de conducere sa priveasca dincolo de
problemele tehnice ale exploatarii statiei si sa se ocupe efectiv de salariati,
public si alte persoane interesate.
1.1.Functiile managerului
Managerul are respunsabilitatea si autoritatea de a folosi resursele
disponibile pentru realizarea scopurilor.Literatura de specialitate imparte, de
obicei, aceasta sarcina in 5 componente:
• Planificarea actiunilor;
• Organizarea compartimentelor de munca si a timpului de lucru;
• Decizia
69
• Directionarea (dirijarea)
• Controlul
• Lista functiilor este arbitrara, se poate folosi la fel de bine un numar
definit de componente, functie de definirea termenilor.
1.1.1.Planificarea
Un “plan” se defineste printr-un proiect, un sistem sau o modalitate de
realizare a obiectivelor a unui colectiv de munca.Este un proiect de
activatate, nu activitatea propriu-zisa.Planificarea include stabilirea
obiectivelor, dezvoltarea procedurilor de rutina, rezolvarea problemelor si
luarea deciziilor.Un manager de succes poate stabili o planificare si sa
garanteze realizarea acesteia.Planificarea trebuie sa preceada orice activitate.
Tinand seama ca planul se refera la o activitate punctuala, planificarea
trebuie sa includa un proces de revizuire si actualizare.Altfel, planul poate
deveni perimat sau inadecvat pe durata realizarii sale.
Tipuri obisnuite de planuri folosite intr-o SEAU includ:
a)strategia pe termen scurt sau lung;
b)probabilitatea(contingenta);
c)unica folosinta (nevoi speciale);
d)programul;
e)principalele facilitati;
f)finantele
Planuri strategice descriu obiectivele organizatiei, schimbarile obiective,
scopurile, resursele necesare si strategiile care au determinat achizitionarea
si folosirea acelor resurse.Ele se intocmesc pentru o perioada scurta de timp
4-6 luni sau de perspectiva 5-10 ani avandu-se in vedere uzura fizica sau
morala a tehnologiilor, instalatiilor si echipamentelor.
Planurile de probabilitate(contingenta) descriu modul de actionare pentru
rezolvarea unei anumite situatii eventuale, ca de exemplu: masurile de
urgenta in cazul unor greve, inundatii, incendii, cutremure, tulburari civile,
emanatii toxicesau explozii.
O problema deosebita apare in SEAU atunci cand apar valori foarte mari ale
indicatorilor de debit sau calitate care depasesc prin marime si frecventa
intervalul normal de evolutie a fenomenului. Personalul trebuie sa stie foarte
clar ce masuri se iau in eventualitatea aparitiei unor astfel de situatii
accidentale.
Planurile de folosinta unica(nevoi speciale) descriu modul de desfasurare a
unei activitati specifice ca de exemplu o instruire speciala, rebilitarea unui
70
echipament, (instalatie), un proiect de inlocuire sau creante pentru
actiuni(bonduri).
Planurile program descriu modul de desfasurare a unei activitati specifice.
Planurile program pot acoperi termen scurte sau lungi si sunt incorporate in
planurile anuale sau multianuale si in bugetele planificate.
Planurile pentru principale facilitati cuprind descrierea principalelor facilitati
necesare in viitor, costurile aferente acestora, graficele de realizare a
constructiei si mecanismele financiare care sa asigure fondurile necesare.
Planurile trebuie sa contina, deasemenea, toate beneficiile prognozate
obtinute de pe urma epurarii apei, valorificarea biosolidelor, vanzarile de
energie electrica obtinuta prin utilizarea biogazului sau serviciile la terti.
Planurile financiare cuprind capitalul previzionar, resursele operationale
necesare pentru anumite perioade viitoare si diversele surse de beneficii sau
fonduri pentru finantarea costurilor. In general, SEAU-rile functioneaza pe
baza unui buget anual care include contabilitatea pentru salarii, energie si
materiale necesare.
Orizonturile planificarii. Palnificarea se poate face pe termen scurt, mediu
sau lung in functie de durata de realizare a unui plan, de asigurarea
resurselor materiale si umane necesare si de lucru efectiv.Principalele
facilitati se programeaza, in mod obisnuit, 10, 20 sau 30 de ani in avans,
pentru asigurarea timpului necesar pentru organizare, finantare si realizarea
efectiva a constructiei. Exista planuri pentru perioadele mai scurte de un an.
Aceste planuri necesita mai putin timp de organizare pentru implemnentare
si reprezinta in mod obisnuit perfectionari(imbunatatiri) pe trmen lung sau
planuri multianuale. Exemple de planuri pe termen scurt pentru un manager
de elita ar fi:un program de lucru, un instructaj de protectie a muncii sau un
plan de instructaj pentru un nou angajat. Astfel de planuri pot fi folosite in
mod repetat, cu mici modificari.In domeniul planificarii, orice manager care
priveste problema intretinerii trebuie sa aiba balanta dintre performante
optime si costurile minime.Balanta va stabili un compromis intre programul
de intretinere preventiva si cel de reparatie capitala.
Conceptul de risc in constructia si exploatarea statiilor de epurare.Notiune de
risc a fost introdusa dupa 1970 in afaceri. Ea analizeaza riscul unei afaceri
sau investitii in sensul posibilitatii aparitiei unor evenimente care se pot
solda cu pagube.Conceptul de risc in managementul proiectelor se
analizeaza din primele momente ale definirii acestuia.
In conceptia acestei teorii manageriale toate actiunile au o marja de
risc cu efecte asupra sigurantei constructiilor, securitatii membrilor societatii
sau protectiei mediului inconjurator.Siguranta constructiilor se refera la
posibilitatea cedarii acestora in eventuala aparitie a pagubelor sau a
71
vatamarii personalului operator. Securitatea personalului are in vedere
masurile de siguranta care trebuie adoptate pentru a evita eventualele
accidente de munca, imbolnavirea operatorilor ca urmare a unui microclimat
necorespunzator sau chiar pierderea de vieti omenesti. Protectia mediului
inconjurator impune considerarea riscului aparitiei poluarii sistematice sau
accidentale cu efecte dezastruoase ulterioare.
In privinta afacerilor si activitatilor curente se poate folosi notiunea de
risc referitor la defectarea echipamentelor sau pagubelor asupra structurilor,
intarzieri in derularea contractelor cu penalitatile aferente.
O analiza pertinenta a problemei se face prin costuri in sensul ca
acestea trebuie sa cuprinda influenta tuturor factorilor, nominalizati mai sus,
pentru ca efectul financiar propus sa se reflecte intr-un risc minim. Asadar,
trebuie avute in vedere bugetul alocat, timpul afectat si efortul depus pentru
a aduce indicatorii de risc la un nivel acceptabil, corespunzator importantei
sociale si economice a obiectivului. Decizia manageriala se va lua prin
acceptarea unuinivel de risc cunoscut sau impus dar nu se exclude ideea ca
actiunile trebuie sa se defasoare astfel incat sa se reduca consecintele sau
riscurile.
Constructia si exploatarea unei statii de epurare este o problema
deosebit de complexa care impune corelarea mai multor factori ce se
interconditioneaza reciproc:
a)societati de cercetare care precizeaza indicatorii si parametrii de mediu ce
trebuie avuti in vedere.
b) societati de proiectare tehnologica, de costructii, de echipare cu utilaje;
c)un investitor subordonat sau nu administratiei locale;
d)anteprenor general;
e)furnizori de echipamente si materiale specializate;
f)costructor de specialitate;
g)societatea de operare.
Lucrarile executate in statiile de tratare si epurare ale apelor au
particularitati distincte in raport cu celelate constructii civile. Aceste lucrari
sunt deosebit de complexe, au volume mari, conditii tehnice speciale
(executie in aer liber, nivelul apelor freatice ridicat, teren moale, etc), durata
medie de executie. In perioada executiei lucrarilor pot aparea si probleme
neprevazute, factori perturbatori, care conduc la decalarea termenului final si
la majoritatea costurilor de executie.Din acest punct de vedere se impune o
anliza atenta a costurilorde executie.Din acest punct de vedere se impune o
analiza atenta a costurilor, a duratei de executie si a resurselor.Problema
trebuie abordata prin considerarea unui factor de incertitudine care conduce
72
la stabilirea unui nivel de risc, deoarece toti acesti factori nu conduc la o
abordare determinista.
Analiza riscului in managementul lucrarilor din statiile de epurare si
tratare prezinta urmatoarele avantaje:
a)permite elaborarea unei planificari realiste a costurilor, duratei si
momentelor de timp in care trebuie livrate materialele speciale si
echipamentele
b)permite identificarea factorilor de risc in perioada de executie si montaj
c)identifica clar factorii perturbatori care pot apare pe parcursul derularii
proiectelor si nivelul lor de risc
d)permite utilizarea rationala a materialelor si inchaierea corecta a
contractelor de procurare a resurselor in sensul evitarii penalitatilor si o
folosire corecta a timpului
e)permite formularea si adoptarea deciziilor corecte in scopul majorarii
beneficiilor ce pot fi obtinute cu un riscasumat
f)se poate costitui o banca de date statistice care sa permita evaluarea
riscului in timp la viitoarele proiecte
g)permite clarificarea si identificarea managerilor seriosi cu reale posibilitati
de conducere a lucrarilor
h)ofera posibilitatea identificarii partenerilor seriosi de afaceri in constructia
si montajul echipamentelor
Analiza riscului se face pe baza unor date exprimate cantitativ si
calitativ obtinute din experienta firmelor, si echipei manageriale sau cele
existente in literatura de specialitate.Ea se realizeaza prin metodele precizate
matematic in teoria catastrofelor, teoria jocurilor, metoda Monte Carlo
si/sau Perth – metoda drumului critic.
In analiza riscului este necesara studierea atenta a datelor existente
obtinute pediferite cai in sensul identificarii gradului deincertitudine. In caz
contrar se va pleca cu date ce pot fi false si intreg studiul de analiza va fi
eronat, conducand la decizii gresite.
Rata de incertitudine este un indicator care reflecta posibilitatea ca
unele date din experienta anterioara sa nu se respecte identic. Exista pentru
fiecare problema din proiect un anumit gradad de variabilitate a activitatii
anterioare care in mod evident va influenta analiza riscului. Pe baza ei se va
determina distributia de probabilitate care va permite in final, in cadrul
teoriei expuse, aprecierea incertitudinii estimate de atingere a obiectivului
propus.
Analiza riscului lucrarilor de specialitate, constructie si montaj
presupune:
73
analiza costului – se analizeaza probabilitatile fiecarui element component si
prin combinarea acestor probabilitati de costuri va rezulta o imagine de
ansamblu;
b) analiza duratei- fiecare activitate are o anumita rata de incertitudine cere
trebuie cunoscuta si identificata cat mai corect astfel incat din aceasta
analiza sa rezulte acele probleme care prezinta un risc ridicat;
c) reducerea riscului asumat –in aceasta etapa se analizeaza pobibilitatea
reducerii probabilitatilor de aparitie ale riscului si se identifica caile de
reducere, elaborandu-se o planificare a proceselor care sa permita
micsorarea consecintelor in cazul aparitiei evenimentelor.
Epurare.schema.1
1.1.2. Decizia
Decizia este un element esential al procesului de management, fiind,
de altfel, instrumentul sau specific si cel mai important mijloc al sau de
exprimare. Nivelul calitativ al managementului se reflecta, in fond, prin
calitatea deciziilor elaborate si aplicate.
Decizia poate fi definita ca fiind: cursul de actiune ales pentru
realizarea unuia sau mai multor obiective.
Spre deosebire de decizia personala pe care fiecare om o practica
zilnic, decizia manageriala implica intotdeauna doua persoane:managerul-cel
care decide si una sau maimulte persoane. Conducator sau executant care
participa la executarea deciziei.
O a doua caracteristica a deciziei manageriale consta in aceea ca ea
afecteaza starea, comportamentul, actiunile si rezultatele unui grup de
persoane, nu doar a unui singur individ. Ca urmare, in luarea deciziei
managerul trebuie sa tina cont de interesele, pregatirea, motivarea,
potentialul, etc membrilor grupului respectiv.
In al treilea rand, decizia manageriala determina efecte directe cel
putin la nivelul unui compartiment si propagate la nivelul economic, tehnic,
uman al unei parti insemnate sau chiar la nivelul economic, tehnic, uman al
unei parti insemnate sau chiar la nivelul intregii unitati/ firme.
In practica societatilor comerciale si regiilor autonome decizia
imbraca doua forme majore: act decizional si proces decizional.
74
Actul decizional implica desfasurarea deciziei pe o durata foarte scurta
de timp, vizand situatii decizionale simple. Actele decizionale predomina
sub raport cantitativ.
Procesul decizional se refera la situatii complexe,necesitand un
volum de timp si informatii mult mai mare.
In procesul decizional, factorii primari ai deciziei intra in
interdependenta, rezultand 3 situatii de baza:
a)Certitudine- caracterizata prin probabilitatea maxima de a realiza
obiectvul urmarit. Elementele situatiei decizionale sunt cunoscute si
controlabile, evolutia putand fi anticipata cu usurinta si controlata.
b)Incertitudine- cand probabilitatea realizarii obiectivului este mare dar
exista dubii legate de maniera in care trebuie procedat.Asemenea situatii
implica un numar de variabile (in mare parte necontrolabile) si o anticipare
relativa a evolutiei lor.
c)Risc –cand obiectivul este posibil de realizat, existand insa o mare
nesiguranta privind modaliattile ce trebuie aplicate.Cea mai mare parte din
variabile sunt incontrolabile si efectul dificil de anticipat.
Din punct de vedere calitativ, o decizie luata sub presiunea timpului si
cu un bagaj minim de informatii nu poate fi comparata cu o decizie eleborata
in urma analizarii mediului ambiant decizional al situatiei decizionale.
Adoptarea deciziei presupune:
a)o buna pregatire profesionala a managerului;
b)o buna organizare, cu viziune in viitor;
c)experienta in profesie(trebuie sa fie elestic in gandire, lipsit de idei
preconcepute);
d)o organizare serioasa si constiincioasa;
Problemele care se pun in adoptarea deciziei sunt:
a)definirea problemei;
b)analiza problemei si a cadrului conjunctural;
c)dezvoltarea alternativelor;
d)luarea deciziei;
e)implementarea deciziei;
f)monitorizarea, masurarea si evaluarea rezultatelor deciziei.
Definirea problemei este etapa cea mai grea deoarece simptomele si
conditiile problemelor sunt mai dificile decat problema insusi. Dezvoltarea
alternativelor impune considerarea problemei din toate unghiurile si
identificarea solutiilor posibile.In evaluarea alternativelor se considera riscul
de cadere sau de aparitie a altor aspecte,costuri, timp de operare, limitarea
resurselor(exista suficient personal, echipamente si materiale disponibile)
75
Adoptarea deciziei impune selectarea celei mai bune alternative sau a
unei combinatii de alternative considerateafi relevante.Acest pas impune,
dupa cum s-a mai aratat experienta managerului si a personalului de
conducere.
In concluzie, se poate spune ca pentru procesul managerial adoptarea
deciziei este esentiala.Inpractica manageriala s-a extins practica luarii
deciziilor bazate pe incertitudine sau risc- desigur cu un risc calculat, redus
la minim-pentru a permite valorificarea potentialului economic de piata.
1.1.3 Organizarea
Functia de organizare include doua activitati principale:
a)desemnarea responsabilitatilor pentru desfasurarea activitatii SEAU in
conditii bune;
b)delegarea autoritatii necesare pentru realizarea acesteia.
Responsabilitatea reala a unui manager SEAU poate varia functie de
reglementarile legale locale si delegarea responsabilitatilor in cadrul mai larg
al sferei politice.
Principalele functii ale intreprinderii sunt conducerea, exploatarea si
intratinerea, cusprijinul sustinut si permanent al activitatii de laborator si al
controlului deseurilor industriale. Functie deanvergura SEAU, activitatea de
laborator si cea de control a deseurilor industriale se pot desfasura in
colaborare cu alte institutii publice sau prin acordul contractual.
Fiecare angajat trebuie sa aiba o fisa a postului care sa defineasca
responsabilitatile si ierarhizarea(supravegherea).
Fisele posturilor trebuie sa fie clare, cu sarcinile bine definite si
delimitate, astfel incat intre salariati sa nu apara discutii de competenta, iar
managerul sa stie foarte bine cui ii revine responsabilitatea pentru o
eventuala nerealizare.
Se considera functiile de baza necesare pentru intretinerea si
exploatarea statiei.
Pot fi necesare 4 schimburi pentru desfasurarea activitatii in mod
continuu [24 h din 24].Personalul din pozitiile organizatorice este optional si
depinde de marimea statiei si echipamentele din dotare[de ex:automatizate
sau manuale].Pentru statiile mici compartimentele de intretinere si de
exploatare pot fi comasate si conduse de catre o singura persoana.
Activitatile de intretinere pot fi realizate pe baza de contract cu personal de
la o alta intreprindere sau organizatie de acelasi profil.
76
Structura omanizatonca a unei SEAU variaza functie de capacitatea, si
conditiile sale bugetare. Figura de mai sus este un exemplu de structura
organizatorica de baza pentru intretinerea si exploatarea unei statii indiferent
de capacitatea ei.
1.1.4. Directionarea
Directionarea poate fi definita ca fiind :”canalizarea (indreptarea)
activitatii cuiva spre realizarea unui scop”.
Intr-o SEAU, fiecare sarcina trebuie sa reprezinte un pas spre
realizarea scopului: evacuarea unei ape epurate in conditiile impuse de
Autorizatia de Mediu.Managementul statiei isi exercita aceasta functie a
realizarii activitatii cotidiene prin motivarea si comunicarea cu personalul.
Motivarea implica satisfacera nevoilor individuale si recunoasterea faptului
ca fiecare individ are nevoi diferite.Aceasta sarcina necesita o foarte buna
cunoastere a personalului pentru a putea intelege ce motiveaza pe fiecare.
O buna comunicare implica urmatoarea procedura:
a)transmiterea unui mesaj;
b)primirea unui mesaj;
c)intelegerea mesajului;
d)existenta feedback-ului.
Erorile de comunicare din cadrul statiei pot avea consecinte majore,
ca de exemplu:avarii la utilaje, disfunctionalitati ale procesului sau conditii
ce pericliteaza sanatatea sau siguranta personalului.
Empatia (abilitatea de a se substitui altei persoane) este cheia unei
bune comunicari.Va permite celui ce transmite, in scris sau oral, sa inteleaga
audienta si tipul de mesaj pe care aceasta il poate percepe. De asemena,
faciliteaza pentru cel care recepteaza intelegerea obiectivelor celui care
transmite.
1.1.5 Controlul
Controlul consta in asigurarea faptului ca activitatile desfasurate in
cadrul statiei contribuie la realizarea scopului acesteia. Controlul implica
evaluarea rezultatelor si a performantelor personalului,comparativ cu
obiectivele stabilite in faza de planificare.
Din cele trei arii largi ale controlului (financiar, tehnic si din punct de
vedere al personalului) cel din urma il solicita cel mai mult pe manager.
Celelate doua zone depind partial de performantele specialistilor din cadrul
personalului. Controlul personalului necesita o revizie eficienta a
77
realizarilor-ca sarcina continua a functiei manageriale- si nu doar o
completare, la sfarsitul anului, a unui formular ce contine cateva probleme.
Un manager eficient cunoaste nu numai ce se intampla in statie, ci si
activitatea fiecarui angajat. Oricum aceasta cunoastere nu este suficienta
pentru realizarea unui control eficient.Personalul trebuie sa fie constient de
faptul ca activitatea fiecaruia este cunoscuta la nivelul conducerii.Cele de
mai sus implica un feedback cat mai frecvent asupra activitatii fiecaruia-
ceea ce reprezinta o insusire vitala, esentiala a unui manager. Consideratiile
de mai jos ofera fundamentul unui feedback folositor:
Feedback-ul trebuie sa fie bine programat. Este necesar sa fie o parte
normala a rutinei cotidinene, cat mai repede posibil dupa evaluarea
activitatii.
Feedback-ul este mai degraba particular, decat general, mai ales atuncicand
prezinta aspecte negative.trebuie doar sa fie concentrata atentia asupra lui si
sa se enunte problema specifica pentru a deschide discutia.
Feedback-ul vizeaza comportamente ce pot fi schimbate.Este necesar sa se
discute comportamentul ce poate fi schimbat, ca si cum se poate evita
parcurgerea unei trepte.
Feedback-ul este obiectiv.Se impune asigurarea feedback-ului activitatilor
luand in considerare realizarile, nu aspectul “sentimental”.
Se impune asigurarea ca angajatii inteleg rolul feedback-ului;
Este utila sugerarea unui comportament “alternativ”
Oricand exista posibilitatea, managerul trebuie sa se concentreze asupra unui
feedback pozitiv al succesului unei echipe sau al unui angajat.
In ultimul sfert al secolului, tendinta managementului s-a inclinat mai
degrabaasuprasistemelor ce cauta sa ofere controlul prin stabilirea scopurilor
activitatii si evaluarea, in consecinta, a activitatii fiecarui angajat pentru
realizarea acestora. Aceste procedee duc la discutii in momentul in care se
incearca ajungerea la un consens intre conducere si angajati, privind
responsabilitatea fiecaruia si se evalueaza rezultatele. In mod evident,
aplicabilitatea acestor metode variaza functie de circumstantele fiecaruiloc
de munca.
Un manager trebuie sa considere intotdeauna trei aspecte diferite ale
problemei:
aspectul tehnic –performantele tehnologice;
organizare;
aspectele umane.
Cand se avanseaza pe una dintre cele trei axe trebuie neaparat sa se
actioneze simultan si pe celelate, astfel apar discordante care pot duce la
nerealizari. Din punct de vedere organizatoric se impune reducerea
78
nivelurilor ierarhice. Factorul uman impune ca modul de comportare a
omului in munca sa sa evolueze astfel incat trecerea de la o specializare la
alta sa se faca prin integrare informativa.La fiecare din cele trei aspecte
trebuie analizate problemele, grautatile si solutiile posibile care se intrevad.
1.2.Managementul personalului
Pentru a fi eficient, un manager trebuie sa stapaneasca si sa se simta
bine in relatiile cu subordonatii, sub toate aspectele pe care acestea le
implica. Procesul incepe cu recrutarea de personal pasibil de a fi instruit si
motivat si include dezvoltarea, motivarea,evaluarea si disciplina.
1.2.1.Recrutarea
Recrutarea se selectia unui personal adecvat este inceputul unei
operatii de succes.
O recrutare eficienta suscita interesul solicitantilor calificati si
incurajeaza evolutia personalului existent.
Obiectivul recrutarii este asigurarea ca numarul si genul solicitantilor
necesari pentru satisfacerea cerintelor este disponibil. Datorita faptului ca
recrutarea si angajarea sunt controlate de multe legi si regulamente,
obtinerea unui sfat din partea unei persoane experimentate trebuie sa
preceada recrutarea. Criteriile de selectie trebuie sa se bazeze pe cerintele
reale ale serviciului, fara discriminari de rasa, convingeri, sex,
starecivila,,nationalitate, religie sau varsta, cu exceptia cazurilor incare
activitatea solicita cerinte specifice.Dacaobtinerea de informatii este legata
de cerintele postului, determinarea aptitudinilor pentru o functie se poate
face prin teste scrise,interviuri,cazier, recomandari delafostelelocuridemunca
si fise medicale.
Sursele recrutarii include anunturile din presa , recomandarile
angajatilor, scolile tehnice, etc. scopul programelor de recrutare este de a
dezvolta si prezenta o imagine pozitiva a personalului unei SEAU si de a
creste importanta unei SEAU municipale- amandoua atat in interiorul,cat si
in exteriorulorganizatiei. Persoanele care raspund de recrutare pot beneficia
de aceste programe in diferite moduri:
a)anunturilespecializate prezinta o paleta larga de potentiali angajati;
b)instruirea continua si alte genuri de programe argumenteaza calitatea
muncii prestate de catre angajatii existenti.
c)programele de policalificare ofera angajatilor motivele necesare pentru
dezvoltarea atitudinilor profesionale
79
d)o imagine pozitiva a organizatiei conduce la ridicarea calitatilor
profesionale ale solicitantilor si la un suport sporit din partea comunitatii.
O oferta de recrutarecare sa se bucure de succes trebuie sa contina:
1.Programe compensatorii comparabile cu cele ale altor organizatii;
o certitudine a sigurantei si siabilitatii postului-parte integranta a unei
organizatii care-si cunoate importanta misiunii sale;
2.Eficineta instruirii si controlului(supravegherii);
3.Posibilitati de avansare si recompensare a muncii;
4.Un mediu placut la locul de munca si posibilitati adecvate de recreere.
5.Un anunt de oferta trebuie sa fie o nota concisa asupra unui loc de munca
disponibil in cadrul organizatiei. Nota trebuie sa detalieze pe scurt obligatiile
postului , nivelul minim de calificare si modul de selectie. Anuntul trebuie sa
descrie in mod adecvat cerintele postului.in mod obisnuit aceste anunturi ar
trebui sa fie aprobate de conducerea organizatiei, serviciile de resurse umane
si oficiile “fortelor de munca”. Ofertele de servicii trebuie, de asemenea, sa
cuprinda nivelul de salarizare si programul de lucru (normal de 8 ore, sau
inschimburi, dupa caz). Este recomandabil sa se efectueze o verificare a
descrierii postului si a cerintelor acestuia impreuna cu conducatorul locului
de munca.
In mod obisnuit, reglementarile legale trabuie sa dicteze dimensiunea,
cerintele, frecventa si “timing”-ul postului vacant. Aceste reglementari pot
include numai pozitia postului in schema organizatiei si modul de selectie.
In cazul in care nu sunt mandatate reglementari specifice, oferta trebuie sa
contina cel putin denumirea postului, sarcinile specifice si localizarea.
Trebuie mentionate nivelul minim de calificare si si numai calicficarile care
se iau in considerare la selectie.Anuntul trebuie sa specifice cum, cand si la
cine sa se depuna cererea.Fig. de mai jos poate servi ca exemplu.Chiar in
conditiile unui buget restrans se poate redacta o oferta eficienta.
1.2.2. Instruirea si dezvoltarea
Un program de dezvoltare pentru fiecare angajat integrat in cadrul
instruirii profesionale este de dorit in scopul stabilitatii personalului,
imbunatatirii performantelor organizatiei si viitorul personal.
Cateva elemente ale programului de dezvoltare sunt:
 Policalificare pentru invatarea altor meserii
80
 Instruire adecvata prin cursuri serale, la sfarsit de saptamana sau la “zi”;
 Responsabilitati speciale proiectate;
 Responsabilitati ce decurg din rotatia cadrelor;
 Participarea in asociatii profesionale;
 Vizite la alte obiective sau organizatii similare sau cu activitati inrudite;
 Delegarea sporita a autoritatii;
 Certificarea calificarii inmeserie, la locul de munca.

1.2.3 Activitatea in echipa
Metodele folosite pentru dezvoltarea activitatii in echipa- conditie
esentiala pentru o statie de “succes”-include:
1.stabilirea efortului colectiv pentru rezolvarea unei probleme, dezvoltarea
bugetului pentru anul viitor sau initierea unui alt proiect. Ca o cerinta pentru
un asemenea efort colectiv, fiecare trebuie sa fie apt sa contribuie si trebuie
sa aiba “portia sa din realizari”
2.posibilitatea angajatilor de a-si impartasi unul altuia scopurile proprii;
3.asigurarea de recompense individuale si colective,functie de succesul
activitatii in echipa si de contributia individuala in cadrul echipei;
4.rotatia de cadre sau divizarea activitatii, astfel incat angajatii sa
beneficieze de o mai buna intelegere a diferitelor situatii.
1.2.4.Instruirea
Deseori un operator cu experienta sau un conducator de loc de munca
ii instruieste pe ceilalti angajati.
Cateva consideratii asupra instruirii:
elaborarea instructiunilor generale de exploatare pentru controlul procesului,
utilizarea instalatiilor si intretinerea acestora, procedurile de analize de
laborator si de inregistrare a datelor.
Stabilirea unei liste de subiecte care trebuie studiate si a unui grafic
rezonabil atat pentru predarea , cat si insusirea lor, este necesara “bifarea
fiecarui subiect dupa insusirea lui.
Organizarea unui program de orientare, mai ales pentru noii angajati, pentru
a le oferi o vedere de ansamblu asupra intregului proces tehnologic, nu doar
al rolului sau in organizatie;
Evidentierea elementelor de siguranta mucii;
Instruirea angajatilor in scopul cunoasterii persoanei careia I se adreseze in
caz de nevoie;
81
Folosirea metodei standard de instruire “spui, arati si faci”
Instruirea pe parcurs poate fi oferitain exteriorul organizatiei, de catre
universitati tehnice, scoli tehnice, alte intreprinderi de epurarea apei,
agentiile de mediu sauchiar alte institutii din cadrul municipalitatii.
1.2.5. Evaluarea
Managerul statiei trebuie sa se asigure de folosireaunui sistem corect
si fundamental de evaluare a angajatilor indiferent de nivelul ierarhic.
Sistemul trebuie sa includa recunoasterea prompta a unei realizari de succes
si recompensele cuvenite, ca si identificarea unor nerealizari si a sanctiunilor
disciplinare ce decurgdin acestea, atunci cand este cazul. Managerul statiei
foloseste sistemul de evaluare pentru imbunatatirea procesului cotidian de
munca. Totodata este necesar sa se stabileasca necesitatile pe termen lung
ale dezvoltarii personalului si a cresterii motivarii. Figura de mai jos prezinta
procesul standard sub forma unui ciclu.
Schema 3.
Cea mai importanta parte a evaluarii este aprecierea informationala zilnica a
rezultatelor activitatii. In mod oficila evaluarea documentara sta la baza
relatiei sef/subordonat, in scopul imbunatatirii performantelor personale ale
angajatilor. Consultarea acestei evidente poate ajuta la cresterea acuratetei si
a increderii in evaluarea personaluilui.
1.2.6. Motivarea
Managerul trebuie sa identifice nevoile individuale de satisfactie si sa
foloseasca aceste cunostinte in vederea motivarii angajatului. In plus,
managerul poate, in general, sa stimuleze motivarea prin crearea unui cadru
de munca, care sa includa urmatoarele elemante:
 Stabilirea de responsabilitati rezonabile si aducerea lor la cunostinta
angajatilor, adaptarea autoriatii la resaponsabilitate si eliminarea
frustrarilor cauzate de tergiversarea aprobarilor, sedintele prelungite si
pierderea din vedere a consecintelor.
 Stabilirea de recompense pentru realizari deosebite. Deseori. O
recunoastere prompa a meritelor de catre sef este cea mai eficienta si
facila recompensa.
 Scopurile trebuie safie clare pentru cei care o executa in cazul activitatii
in schimburi, aceasta necesita prezenta unui supraveghetor in fiecare
schimb care sa dea instructiuni ce include motivarea.
82
 Relatiile interpersonale trebuie sa fie confortabile si sa incurajeze spiritul
de echipa. Evenimentele sociale, pauzele pentru recreere , cuprinse in
programul de lucru si un tratament corect si egal sunt premisele edificarii
unui mediu care sa incurajeze realizarea de performante.
1.2.7.Disciplina
Managerul statiei instaureaza un mod normal un sistem si o politica
disciplinara in concordanta cu cea a organizatiei publice de care apartine,
incluzandurmatoarele:
 Instruirea tuturol conducatorilor locurilor de munca in procedurile
disciplinare;
 Asigurarea unei discipline echitabile si obligatorii
 Cerinta ca investigatiile, atentionarile si audierile sa sedesfasoare
consecutiv
 Asigurarea ca angajatii sunt constienti de cerintele activitatii si
sanctiunile disciplinare
 Inregistrarea, sau altfel spus, tinerea evidentei activitatii
Un sistem disciplinar progresiv, cazul ce mai des aplicat,poate include in
mod succesiv avertizarea verbala si scrisa, diminuarea incadrarii si
desfacerea contractului de munca.Reincadrarea pe post a angajatului
dupa o asemenea sanctiune, poatefi conditionata de prezentarea unui
angajament scris al salariatului, de respectare a normelor activitaii. Intr-o
intreprindere in care exista sindicate, se pot solicita drepturi de
reprezentare ale angajatilor, contestatii si arbitraje.
1.2.8. Dosarul angajatului
Dosarul salariatului este unul din cele mai importante aspecte ale
SMP. Acest dosar trebuie sa contina o evidenta completa a datelor
angajatului,de la data angajarii pana la terminarea activitatii in cadrul
organizatiei.
1.3.Relatiile functionale
In totaliatate intreprinderile care lucreaza in domeniul apei, respecta
reglementarile elaborate de diverse organizatii si agentii atat locale, cat si
regionale,rferitoare la anumite aspecte ale activitatii.Atat aceste agentii cat
sipublicul solicita respectarea diferitelor autorizatii (reglementari) care pot
stipula: evacuarea de ape uzate, aerosoli, modificari in planul de
83
sistematizare, amplasarea de rezervoare subterane si altele.Managerul
trebuie sa cunoasca care sunt legile si reglementarile sub influenta carora isi
desfasoara activitatea SEAU, sa stabileasca un sistem si sa controleze pentru
a avea siguranta ca acestea sunt respectate. Incalcarea unor reglementari
poate duce la sanctiuni civile sau penale pentru care poate fi raspunzator
managerul.In consecinta, acesta trebuie sa se asigure de intocmirea periodica
de rapoarte clare.
Managerii SEAU-rilor au ocazia sa influenteze elaborarea unei
reglementari sub jurisdictia careia isi desfasoara activitatea .Asemenea
oportunitati se ivesc la propunerea agentiei, dar managerii nu trebuie sa ezite
sa elaboreze propuneri, in special organizatiilor din domeniu(sedinte,
workshop-uri, simpozioane etc).Reglementarile nu sunt imuabile, ci trebuie
privite intr-o evolutie continua.
1.3.1.Bugetul pentru exploatare si intretinere
Stabilirea bugetului ajuta la aprecierea eficientei unui manager de
SEAU. Un buget bine intocmit defineste obiectivele pe termen scurt si
strategiile activitatii pentru atingerea scoplulii declarat. Pregatirea bugetului
necesita o buna planificare care impune managerului identificarea nevoilor
statiei, stabilirea prioritatilor pentru satisfacerea acestora si alocarea
fondurilor disponibile. Bugetul reprezinta responsabilitatea manageriala de a
realiza scopurile stabilite pentru o anumita folosinta.
Bugetul pentru exploatare si intretinere sa pregateste functie de cel al
organizatiei din care face parte,-de obicei, municipalitatea locala sau
guvernamentala. Bugetul total se calculeaza cel mai bine pe articole unitare,
pe principalele categorii, incluzand: forta de munca(cheltuieli directe si
indirecte), energie, substante chimice, combustibili,servicii contractuale,
materiale si piese de schimb.
Un alt instrument folositor al managerului este insarcinarea
conducatorilor compartimentelor “cheie” din cadrul SEAU (exploatare,
intretinere si laborator) cu intocmirea necesarului de buget pentru
compartimentul respectiv. Ulterior, dupa alocarea fondurilor, ei vor fi
responsabili de controlul cheltuielilor proprii.
O componenta de baza a oricarui proces de urmarire a bugetului este
raportarea corecta a cheltuielilor lunare. Folosirea sistemelor computerizate
de calcul usureaza mult acest proces, chiar in cadrul comunitatilor mai
mici.Managerul trebuie sa aiba autoritatea sa modifice fondurile alocate unei
categorii, in folosul alteia pentru a satisface diferitele nevoi.
84
1.4.Exploatarea si intretinerea
Tinand seama de realitatea faptului ca o exploatare eficinenta se
bazeaza pe disponibilitatea completa a tuturor compartimentelor functionate,
exploatarea si intretinerea sunt direct intredependente in cadrul
managementului, chiar daca aceste functiuni sunt realizate pe compartimente
separate, cum este cazulSEAU-rilor mari.
Datorita naturii sale tehnice, o intretinere eficienta necesita o
planificare sistematica.Un sistem de management al intretinerii (SMI)
complet trebuie sa includa urmatoarele:
a)organizare sidotare cu personal;
b)instruire;
c)un sistem de intretinere preventiva si de evidenta a operatiunilor de
intretinere;
d)controlul pieselor de schimb, al stocurilor si al sculelor;
e)un sistemcomputerizat de inregistrare a datelor;
f)programarea, planificarea si intocmirea ordinelor de lucru;
g)control managerial al bugetului si cheltuielilor,
h)suport tehnic.
Desi scopul unui SMI va depinde de marimea SEAU , un SMI eficient
va cuprinde macar intretinerea preventiva, un sistem de evidenta a
operatiunilor de intretinere a pieselor de schimb.
1.5. Managementul controlului procesului
Odata stabilit, planul de control al procesului trebuie condus si
realizat. Acest nivel impune calificari, corectii, imbunatatiri si actualizari,
toate acestea necesitand o comunicare biunivoca corespunzatoare.
Comunicarea Managementul procesului depinde de actiuni ce
raspund la schimbarile de procedura.Un asemenea raspuns implica
necesitatea unor linii de comunicatie care sa promoveze circulatia uniforma
a informatiei in ambele sensuri.
O astfel de linie de comunicatie se poate reduce la un simplu mesaj
verbal la schimbarea turelor sau transmiterea corectarii unui parametru..
Persoanele responsabile de controlul procesului trebuie beneficieze deacces
imediat la aceste mesaje si la rapoartele privind conditiile procesului.
85
Procedurile standard de exploatare Procedurile standard de
exploatare reprezinta definitii detaliate a fiecarui segment al planului de
contol al procesului. Aceste proceduri, intocmite de catre personalul statiei
sau consultanti din exterior , necesita un proces de gandire (analiza) obiectiv
si independent. Ideile novatoare sunt necesare si sindromulrutinier “asa am
procedat intotdeauna “ trebuie trebuie evitat.
Masuratori corecte pentru luarea deciziilor de control al procesului
sunt necesare informatii corecte. Prelevarea de probe nereprezentative sau
din locuri necorespunzatoare conduce la erori in deciziile de control cu
eventuale consecinte grave.Informatiile trebuie sa respecte periodicitatea
stabilita. Rezultatele analizelor privind consumul biochimic de oxigen
(CBO) sunt furnizate cu o prea mare intarziere pentru majoritatea deciziilor
asupra procesului cotidian.
Registre si rapoarte rapoartele necesare pentru:managementul “din
mers” al procesului, reclamatii si stabilirea tendintelor cronologicede
modificari operationale. Rapoartele necesare include:prelevarea de probe si
rezultatele analizelor,calculele de proces, fise zilnice si registre.Datele se
colecteaza si se pastreaza intr-o forma usor de utilizat. Fisele zilnice,
rapoartele si registrele trebuie sa aiba o forma care sa faciliteze transferul
datelor in formularele de raportare standard. Identificarea tendintelor
procesului prin metode grafice este un instrument folositor pentru controlul
proceselor.
Limite superioare si inferioare reprezentand cheia controlului
procesului, limitele operationale superioare si interioare sunt necesare pentru
fiecare unitate de proces. Aceste limite ofera personalului de exploatare
principiile calauzitoare pentru pastrarea sub control aprocesului.O practica
cu rezultate pozitive s-a dovedit a fi inregistrarea datelor rezultate in urma
controlului procesului pe diagrame care evidentiaza limitele superioare si
inferioare.
Relatia dintre proces si laborator Pentru succesul unui control al
procesului sunt necesare rezultate de laborator corecte si periodice,
suplimentate de observatii vizualesi analitice. Capacitatea si programul
laboratorului trebuie sa se conformeze reglementarilor legate de
monitorizarea si sa asigure datele pentruoexploatare corespunzatoare.
Analizele asupra controlului procesului nu trebuie sa respecte cerintele
conformiste ale reglementarilor legale si se pot folosi si metode simplificate,
ca de exemplu cuptoare cumicrounde pentru probele de determinare a
substantelor solide.
Analize generale(de ansamblu) unitatile individuale de proces
trebuie sa se integreze intr-un sistem de epurare eficient.Managerul statiei
86
trebuie sa invete sa recunoasca indicatorii cheie ai intregii statii si sa-i
monitorizeze zilnic. Numai o analiza mai detaliata a tuturor informatiilor
poate detecta relatiile “cauza-efect”. In cadrul statiei una dintre
responsabilitatile managerului este verificarea costurilor.Analizele generale
(de ansamblu) permit identificarea proceselor cu costuri ridicate si pot,
eventual, evidentia masurile de reducere a acestora.
Urmarirea amanuntita a procesului Gradul de impurificare a apei
uzate si eficienta epuraii trebuie analizate pentru identificarea oricarei verigi
slabe.Sistemele computerizate de prelucare a informatiilor pot furniza
instantaneu datele necesare (dorite).Urmarirea prin mijloace clasice
(manuale)necesita minimum o analiza trimestriala.
Daca o singura unitate a procesului da semnale de slaba functionare,
responsabilul de exploatare trebuie sa determine cauza, un grad de
impurificare sporit sau procedeele de operare folosite .In oricare din cazuri
se impune aplicarea de masuri corective. Uneori, s-ar putea ca singura
solutie sa fie repararea capitala a facilitatilor, instalatiilor, echipamentelor.
Arii de probleme majore Anumite probleme ale procesului,
asemanatoare cu cele descrise mai jos, sunt comune majoritatii SEAU-rilor:
-Se poate acumula o cantitate sporita de namol in incinta statiei, datorita
depozitarii necorespunzatoare,procedeelor neadecvate de dehidratare sau
restrictiilor impuse de clima, la raspandirea sa pe terenurile din vecinatate;
-Echipamentele de control se pot defecta.Aceste defectiuni duc la furnizarea
de informatii eronate sau la lipsa totala de informatii si implicit, la decizii de
operare gresite.Odata cu cresterea gradului de automatizare al SEAU-rilor
creste si necesarul de personal de intretinere si reparare a echipamentelor.S-
ar putea sa apara necesitatea unor contracte cu firme externe specializate in
intretinere se service.
-Dependenta de date clasice poate duce la o diagnosticare tardiva a
problemelor.Aceste intarzieri pot fi evitate prin folosirea unor surogate de
parametri (semnale), ca de exemplu observarea vizuala a aparitiei spumei la
namolul activ.
-Incarcarile mari intermitente (socuri) incadrul proceselor de recirculare ale
statiei pot afecta buna functionare. Supernatantul de la fermentare si spalarea
inversa a filtrelor ce pot duce la supraincarcari ale statiei, daca aceste debite
suplimentare sunt defalcate pe o perioada mai lunga de timp.La majoritatea
SEAU-rilor, relatia dintre CBO este relativ stabila. Odata identificat, acest
raport poate fi aplicat periodic informatiilor asupra CCO, de aici rezultand
prezumarea CBO.
87
-Emanatiile de mirosuri (aerosoli) provoaca rapid indignarea populatiei si da
nastere conceptiei ca exploatarea statiei este defectuoasa, fie ca acest lucru
este real sau nu.
Instrumentele controlului procesului Mai multe instrumente
generice ale controlului procesului, fiecare dintre ele analizate in continuare,
vor ajuta la concentrarea managerului asupra procesului.
Tabele si grafice Colectarea informatiilor numerice pentru o statie
este atat de voluminoasa incat datele interzic analiza pana la organizarea lor
sistematica. Ele devin utile doar dupa sistematizare, care sa permita
comparatii. De ex:imaginea grafica a CBO-ului si a solidelor in suspensie
vor prezenta imediat relatia directa intre acestea doua in apa uzata.
Debitmetria si gravimetria Precizia sistemelor de masura si control
necesita o verificare periodica.Operatorul poate face o simpla verificare
insumand citirile partiale si confruntand aceasta valoare cu cea furnizata de
debitmetrul general. Datorita unor procese specifice ca de exemplu
intarzierile cauzate de durata de fermentare, este necesara o alegere
adecvata de aparate de masura si control.
Gravimetria solidelor in cadrul fiecarei unitati, de proces si cea
generala, a statiei, poate ajuta
88
Bibliografie
1. S. Gueron - Protectia, tratarea şi epurarea apelor. Bucureşti editat de
Consiliul Naţional al Apelor, 1975
2. V Rojanschi - Cartea operatorului din staţii de tratare şi epurare a apelor,
Ed Tehnică Bucureşti, 1989
3 Negulescu, M. Epurarea apelor uzate industriale. Bucuresti, Editura
Tehnica, 1987.
4. Dan Robescu , Diana Robescu - Tehnologii, instalaţii şi echipamente
pentru epurarea apei, Ed. Tehnica, Bucureşti, 2000
5. Notiţe de curs “Epurarea apelor uzate”, Dan Robescu 2005
6.http//www.asio.ro
7.http//www.huber.com
8.http//www.vor-env.com
89

Cuprins
I. Introducere

II.1. Datele staţiei de epurare şi alegerea tehnologiei de epurare

2. Proiectarea grătarului; 3. Proiectarea deznisipatorului; 4. Proiectarea separatorului de grăsimi; 5. Proiectarea decantorului primar de tip longitudinal; 6. Proiectarea treptei de epurare biologică; 7. Proiectare decantor secundar. III.1.Impactul staţiei de epurare asupra mediului 2.Tehnologia de tratare a nămolului; 3.Bilanţul energetic pe staţie şi soluţii de reducere a consumului energetic 4.Costul apei epurate; 5.Alegerea unei tehnologiei de epurare avansată cu justificare; 6.Managementul staţiei de epurare a apelor uzate. IV. Bibliografie

2

I. INTRODUCERE Epurarea apelor uzate constituie ansamblul procedeelor fizice, chimice, biologice şi bacteriologice prin care se reduce încărcarea în substanţe poluante organice sau anorganice şi în bacterii în scopul protecţiei mediului înconjurător.(aer, sol, emisar etc.). Ea are ca rezultat obţinerea unor ape curate, în diferite grade de purificare funcţie de tehnologiile şi echipamentele folosite, şi un amestec de corpuri şi substanţe care sunt denumite generic nămoluri. Staţiile de epurare reprezintă ansamblul de construcţii şi instalaţii, în care apele de canalizare sunt supuse proceselor tehnologice de epurare, care le modifică în aşa mod calităţile, încât să îndeplinească condiţiile prescrise, de primire în emisar şi de îndepărtare a substanţelor reţinute din aceste ape. În prezent, staţiile de epurare pot fi clasificate în două mari categorii: • Orăşeneşti; • Industriale. Staţiile de epurare orăşeneşti primesc spre epurare ape uzate menajere, industriale, meteorice, de drenaj şi de suprafaţă, în proporţii variabile. O dată cu industrializarea puternică a centrelor populate, se poate considera că nu mai există staţii de epurare care tratează numai ape uzate menajere. Procesele de epurare se clasifică în funcţie de principalele fenomene pe care se bazează în 3 categorii : a) procedeul de epurare fizică denumite în lucrările mai vechi şi mecanice

3

b) procedeul de epurare biologică c) procedeul de epurare chimică a) Tehnologii de epurare mecanică, bazate pe procese de epurare mecanică, au ca scop: • reţinerea corpurilor şi suspensiilor mari, operaţie realizată în instalaţii ca grătare; • flotarea (separarea) grăsimilor şi uleiurilor, realizată în separatoare de grăsimi şi în decantoare, cu dispozitive de reţinere a grăsimilor şi uleiurilor; • sedimentarea sau decantarea pentru separarea materiilor solide în suspensie din apa uzată, prin instalaţii de deznisipare, decantare, fose septice şi decantoare cu etaj; • prelucrarea nămolurilor, după cum se arată la procedeele de epurare mecano-biologice. b) Tehnologii de epurare mecano-chimică se bazează, în special, pe acţiunea substanţelor chimice asupra apelor uzate şi au ca scop: epurarea mecanică, aşa cum a fost descrisă anterior; • coagularea suspensiilor din apă, realizată în camerele de preparare şi dozare a reactivilor, de amestec şi de reacţie; • dezinfectarea apelor uzate, realizată în staţiile de clorinare şi bazinelor de contact. c) Tehnologii de epurare mecano-biologică, care se bazează pe acţiunea comună a proceselor mecanice şi biologice, având ca scop:

4

şi în bazine deschise.4 l/s. iazuri biologice. pentru apele uzate.1. iar pentru nămoluri.200 l/s. II. • epurarea naturală a apelor uzate şi a nămolurilor. DATELE STAŢIEI DE EPURARE ŞI ALEGEREA TEHNOLOGIEI DE EPURARE Să se proiecteze o staţie de epurare pentru un oraş cu un număr de locuitori de 80 000. incineratoare. bazine cu nămol activ.000 l/s. filtre vacuum şi presă. Debitul orar maxim Q0 max= 1346.66 mg/l. în fose septice. filtre biologice scufundate şi turn etc. • Încărcarea organică CBO5= 250 l/s. Debitul zilnic maxim Qzi max= 19. realizată pe câmpuri de irigare şi filtrare. concentratoare sau îngroşătoare de nămol. (pentru apele uzate). Concentraţia de suspensii solide separabile gravitaţionalCSSG=291. • epurarea artificială a apelor uzate şi a nămolurilor.• epurarea mecanică. aerofiltre. platforme pentru uscarea nămolului. Debitul zilnic mediu Qzi med= 16. aşa cum s-a arătat mai înainte. Se consideră următoarele date: • • • • • Debitul orar minim Q0 min= 480 l/s. 5 . realizată în filtre biologice. pentru nămoluri. de fermentare naturală a nămolurilor.

Concentraţia de compuşi de P CP= 12. sitele şi grătarele sunt aşezate înainte staţiilor de pompare.2.. amplasate în calea apei uzate.5 mg/l. • • Concentraţia de compuşi de N CN= 41. Grătarele sunt echipamente destinate reţinerii prin blocare a corpurilor mari.66 mg/l. cârpe. a flotanţilor şi a semiflotanţilor din apă. Ţinând cont de datele de mai sus pentru staţia de epurare voi alege tehnologia de epurare mecano . Concentraţia de substanţe anorganice dizolvate Cdiz= 112.5% din cantitatea de corpuri transportate ceea ce reprezintă 6…20 dm3/locuitor şi an. Ele reţin circa 3.5 mg/l. în care se reţîn hârtii. • • Concentraţia de grăsimi şi uleiuri CG= 87.biologică.8 l/s 6 . Dacă apa este pompată in staţia de epurare.4=2692. Grătare sunt formate din panouri cu bare paralele. II. materiale plestice etc.5 mg/l.• Concentraţia suspensiilor neseparabile gravitaţional CSS= 50 mg/l. Proiectarea grătarului Construcţiile specifice reţinerii corpurilor şi suspensiilor mari sunt gratarele şi sitele. Proiectarea se realizează la debitul de calcul: Qc=2Q0 max=2*1346. echidistante.

4 × 600 7 .5-15 cm. Grătarele rare au rolul de a reţine materii grosiere din apa uzată intrată în staţie.pentru grătarele rare distanţa dintre bare este: b= 2.2 cm şi am ales s=1 cm.4 m/s.5…. Grătarele dese au rolul de a reţine corpurile grosiere din apa uzată.4…1 m/s şi am ales vg max= 0. Am ales dinstanţa dintre bare b = 3 cm şi un grătar rar. Lăţimea camerei grătarului este: s +b b Qc ∑b = v × h g max max B = ∑b vg max = 0.1.5…. iar. hmax= înălţimea apei în faţa grătarului care se alege ≈ 500-600 mm hmax=600mm = 0. .pentru grătarele dese distanţa dintre bare este: b= 1.07 m v g max × hmax 0.6 m B= este o lăţime standard după ce e calculat se ia din catalog un Bst ∑b = Qc 2692 . Lăţimea barelor este s=0.8….2. imediat în aval de grătar. radierul trebuie să fie coborât cu 7.5 cm. Camera grătarelor trebuie să aibă o lăţime mai mare decât canalul de acces.5 cm.Distanţa dintre barele grătarelor (lumina grătarului) are valori diferite pentru cele două cazuri: .8 ×10 3 = = 2.

38m B + 2hmax B + 2hmax 2.2 ×10 −2 + 3 ×10 −2 Verificare: Vg max = 0.4 …1 m/s Viteza apei în amonte de grătar. pentru a nu disloca reţinerile de pe grătar.09 x 0. Va.09 + 2 x 0. Viteza apei în amonte de grătartrebuie să se încadreze în intervalul Va = 0.001. (1/n se ia din catalog în Îndreptarul de calcule hidraulice n pentru cazul betonului de condiţie medie).09 m Numărul de bare: N bare = B 2090 ×10 −3 = = 50 bare b + s 1. în acelaşi timp.6 I=0. Rh = B × hmax A 2.2 + 3 = 2. trebuie să fie suficient de mare.6 = = = 0.4 ÷ 0.3081/6 = 44.019  c = 1/0. Se alege din îndrumar n=0.07 x = 2. să nu depăşească anumite limite.019 x 0.20 m b 3  B standardizat = 2.B = ∑b x s +b 1. pentru a nu se produce depunerea suspensiilor din apă şi.9 m/s Va = C Rh I 1 unde: 1 C = Rh6 .79 8 .

79 x 0.74 se alege valoare pentru secţiune rotundă k2=0.5625 k2.an] 6 Pentru b=3 cm 80 000 x 3= 240. Pierderea de sarcină prin grătare.4÷ 0. am observat ca s-au verificat condiţiile urmând sa-mi aleg gratarul : Tip grătar 1.Va = 0.000 dm3/loc.an.5 5 2 [dm3/loc.38 x 1 =0. care să pună sub presiune vanalul de ape uzate. care intră în staţie. Pierderea de sarcină se calculează cu relaţia: ∆h = ξ Va2 sin α 2g α = unghi de înclinare a grătarului 600-700 (aleg α=600).5 KW Cantitatea de reţineri pe grătar se determină în funcţie de distanţa dintre barele grătarelor conform tabelului următor: b[cm] 1. Δh. unde:  100  k1 =    m  2 m = 60% ÷ 90% ⇒ m = 80% ⇒ k1 = 1.5 3. ξ = în funcţie de mai mulţi parametri.25 M Putere P = 1.873 m / s 1000 care aparţine intervalului Deci.74.6 2 5 2. trebuie aleasă astfel încât să nu se producă un remuu prea mare.coeficient în funcţie de forma barelor: -secţiune rotundă 0.5 3 3 4 2. 9 . ξ = k1k2k3.9 m/s 44 .

2 51.2 2.0 4.13 0.2 11.6 1.28 0.28 0.893 2 sin 60 0 = 0.5 48 46 42 34 31 28.4 6.58 0.8 1.4 2.1 10.8 1.6 3.4 2 3 0.02 0.12 0.13 0.8 0.17  prin interpolare din tabelul de mai jos k3= 0.2 17.7 7.01 0.9 10 0.02 0.4 16.5 0.12 0.b) b= e e+s 2 h a = + e h max   0.04 0.11 0.42 0. s=1 cm. hmax= 0.6 2 1.01 0.11 0.0 1.6 0.5 0.4 0.4 27.098 0.34 1.25 7.88 0.75 3.2 0.714 şi a = 0.k3=f(a.29 0.95 0 0.97 0.91 0.58 0.4 8.3 9.39 0.31 0.5 5.6 5.24 0.17 0.4 27.4 4.7 2.31 0.61 0.03 0.01 0.15 1.6 15 12.25 2.15 1.347 mcolH 2 O 2 10 .25   e=3 cm.13 0.5 4 3.8 0.15 1.2 2.13 0.3 18.9 0.4 0.0 0 0.2 1.6 m.66 0.61 0.6 4.36 0.7 0.87 1. h= 1m b=0.098  ∆h =1.06 Cu cele 3 valori pentru k se obţinem ξ= 1.1 245 230 221 199 164 149 137 134 132 0.

4. traversă. 3.Grătar plan cu curăţire manuală: 1. bară LT 60X8. pasarelă 11 . umplutură din beton. 2.

Schema grătarului GPM 12 .

Grebla 5.2 mm. Plan de descarcare 2. Grup de antrenare 9. Zona de bare pentru gratar 4.. Rola presoare 6. pe lângă substantele minerale se reţin în deznisipatoare şi cantitaţi reduse de substantr organice care sunt purtate de particulele 13 . numai pentru debite care depăşesc 3000 m3/zi(circa 10000 loc).8 m3/zi cu 80 000 locuitori. Deznisipatoarele care tratează ape uzate provenite din sistemul unitar sunt folosite. Lant 8. în mod curent. cât şi unitar. Curatitor de grebla II. Rola de rulare 7. Canal apă uzata 3. Deznisipatoarele sunt folosite. pentru apele uzate provenite din reţele dimensionate atât în sistem divizor. Schema gratarului plan 1.3. Proiectarea deznisipatorului Deznisipatoarele sunt bazine care se folosesc pentru separarea din apele uzate a particulelor minerale mai mari ca 0. Noi avem un debit de 2692. de obicei. În realitate.în prezent.

La un deznisipator.minerale sau sunt antrenate de către acestea în tinpul căderii sau care având o viteză de sedimentare egală cu aceea a particulelor minerale se depun înpreună cu acestea. [m/s]. Proiectarea deznisipatorului se realizează la debitul de calcul egal cu de 2 ori debitul orar maxim. trebuie prevăzute minim 2 compartimente. 5 19 0. Se consideră ca diametrul particulelor reţinute este de 0.2mm şi din tabelul următor va rezulta viteza orizontală.19 m/s 14 . 2 13 0. Secţiunea transversală a deznisipatoarelor orizontale se determină cu relaţia: Atr = Qc V0 unde: Qc – este debitul de calcul al deznisipatorului. [m3/s]. Viteza orizontală se va determina în funcţie de diametrul particulelor reţinute în deznisipator. alternativ.0 m.4 = 2692. n compartimente = 2. V0 – viteza orizontală. ele fiind exploatate periodic. Qc=2Q0 max= 2*1346. V[cm/s] 41 30 d[mm] 1 0. în special la viteze mici.5 şi 4 m cu pasul de 0.1 V0=19 cm/s = 0.8 l/s Adâncimea H este între 1. Se recomandă ca lăţimea unui compartiment să nu depăşească 3.25.

8 ×91 220 2  At r= = = 3.3 cm/s= 0.54 m2 Lungimea deznisipatorului se calculează cu formula: L=Ao/B=71. L/B=57.Qc 2 6.7 0. Vs[cm/s] d [mm] 14 7.2 mmVs=2.5 m (din catalog) se alege din catalog curăţătorul deznisipator tip NA->Nd2-2 cu o suflantă tip SRD 20-7. [m/s] care se determină tot în funcţie de diametrul particulelor reţinute în deznisipator.23/2.1 d=0.2 0. 15 .2 pentru o eficienţă de 85%.54/2.5=11. Vs = viteza de sedimentare.1 m4 2 H  H = 3m  B=2. 2 1 0. 5 2. şi de aceea se ia 2.44 se încadrează între 10 şi 15.023 m/s Ao=71.3 0.5=57.9 m3  B + b 2 At r Vc r 1 × 93 6 0 0  ⇒ At r= H ⇒ B = − b = 2.5 Secţiunea orizontală a deznisipatorului se calculează după formula: Ao = α Qc Vs unde: α = coeficient ce ţine seama de mai mulţi parametri.23 m Se recomandă ca raportul între lungimea şi lăţimea deznisipatorului să fie cuprins între 10 şi 15.

Deznisipator combinat cu separator de grăsimi 1 . grăsimilor sau a altor substanţe.separator grasimi 3 . care se ridică la suprafaţa acesteia.4. acizi graşi. Proiectarea se realizează la un debit de calcul Qc = Qzi max = 1346.V.lama de grasimi 7 – pompa 9 – motor 2 – deznisipator 4 .23 m şi B=2.canal evacuare nisip 8 – pod II.Proiectarea separatorului de grăsimi Separatoarele grăsimi se prevăd adeseori la staţiile de epurare şi la unităţile care evacuează în reţeaua publică de canalizare ape cu concentraţii mari de uleiuri minerale. în zonele liniştite şi cu viteză orizontală mică. Scopul flotării este separarea din apele uzate.5 m este de 0.(se aleg 2 separatoare de grasimi) Suprafaţa orizontală (de separare) se calculează cu formula: 16 .lama racloare 6 .Puterea pentru deznisipatorul de L=57. mai uşoare decât apa.zona de nisip 5 . grăsimi şi alte substanţe plutitoare.4m3/h. a uleiurilor.8 kW cu o rotaţie de 750 rot/min.

8 7 m2 5  ⇒ At r = H = 2. Lăţimea bazinelor de separare se recomandă a fi B=2.7 5  m 2 2 L= V 6 7 .2…2.8 7 5 Se verifică viteza ascensională.64=673.0 m Adâncimea H=1. timpul mic se consideră în cazul insuflării de aer în bazin.4 = 134 .2 3 = = 1 22 4m .24 = 97 .875 ×12 .Ao = Qc vas Qc este debitul de calcul =Qzi max=1346. 2 At r 6 × 6.75 m 3 / m 2 h Aotr 97 .7 5= 6.64 m 2 10 Normativele prevăd un timp de separare de ta= 5…10 min.4 = = 13.3m 3 vaef = Qc 1346 .92 m 2 Vef = 2 × Atr × L = 2 × 6. 17 . iar lungimea L<20 m.0…4.24 = 168 .92 Volumul de substanţe separate se apreciază la 1-5 dm3/om şi an.75 m.4 m3/h vas reprezintă viteza ascensională minimă şi ia valori între 8 şi 14 m3/m2h.2 m3 B = 4m  B+ b 4+ 1 H = 2.  vas =10 m/h  Ao = 1346 . Se aleg următoarele valori: ta=5 min=300s  volumul separatorului: V=taQc=5*134. Se calculează valorile efective pentru arii: Aoef = 2 × B × L = 2 × 4 ×12 .

Conform tabelului pot alege o suflantă suflantă de la ASIO SRL tip LUTOS DT 10/40 şi chiar mai multe în funcţie de presiunea dorită.3m3aer/m3apă uzată şi oră. iar în cazul distribuţiei prin tuburi perforate. Qaer=2692. cantitatea de aer insuflată prin radier se ia 0.3= 807.84 m3/h Am ales din catalog o suflantă cu rotor de distribuţie SRD20-N 1500 rot/min cu o putere P= 7 kW.8*0. 0.6m3aer/m3apă uzată şi oră.3 m3aer/m3apă uzată şi oră.Pentru distribuţia prin plăci poroase. Se optează pentru cazul când avem tuburi0. O suflantă LUTOS DT arată astfel: 18 .

19 .

Separator de grăsimi 20 .

21 .

cu formă uşor modificată la deznisiparea apelor uzate.55% w=1.5  ε = 50% .2 0.5 m3/m2h -pentru w găsit se alege o valoare pentru Hmed şi din tabelul al doilea se va scoate valoarea corespunzătoare pentru tr: Hmediu[m] 22 .5 1. Pentru determinarea timpului de retenţie tr se va proceda astfel: -se alege o valoare pentru eficienţă.3 1. pentru ε şi din tabelul următor se determină valoarea pentru w [m3/m3h].8 1.9 1. Proiectarea decantorului primar se calulează la Qc=Qzimax=19200 m3/zi Concentraţia de suspensii solide separabile gravitaţional CSSG=291.7 200≤C≤300 2. ε [%] 40…45 45…50 50…55 55…60 C ≤ 200 2.1 C ≥300 3 2.6 1.5. Proiectarea decantorului primar Decantorul longitudinal este în general folosit ca decantor primar pentru separarea particulelor din apele uzate brute. se paratoare pentru apele uzate din industra petrochimică şi.66 mg/l.II. Ele se construiesc astfel încât să funcţioneze în flux continuu şi au scopul de a reţine suspensiile floculente din apele uzate.3 1.7 2. decantoare pentru ape de consum în procese de tratare.

Se recalculează: Atr = Bst*hu = 9*2.2 m2 Verificare: 4*Bst ≤ L ≤ 10*Bst  36 ≤ 60 ≤ 90 L/10 ≥hu ≥ L/25  6 ≥ 2.42 m2 Ao = Bst*L = 9*60 = 540m2 V = Atr*L = 25.09*1.883 h Volumul decantorului: V=Qc*tr= (19200*1.8245 m Lăţimea decantorului: B= Ao 533 .69m vo ≤ 10mm / s o -se alege vo= 9 mm/s = 0.8 1.w [m3/m2h] 1 1.8245 ≥ 2.5 m  prin interpolare tr = 1.25 2.69 m 2 Lungimea decantorului: L=vo*tr= 0.0092 m Q Q 19200 Înălţimea utilă: hu=w*tr = 1.09 m/s ⇒ Atr = 24 .883)/24 = 1506.4 1.75 Hmed= 2.8245 = 25.0092  din catalog avem lăţimea standard Bst= 9 m cu Lmax= 60 m şi P=0.5 × 24 = 533 .883*3600 = 61.741 m L 61.33 = = 8.44 Volumul total de nămol depus: Vn = ε 100 × C SSG × Qc × ×t ρn 100 − p 23 .7 2 2 1.4 m3 19200 2 Aria orizontală: Ao = wc = 1.42*60 = 1525.4 kW. Se alege din catalog Raclorul de tip DLP7.33m 2 c Aria transversală: Atr = v = 9 × 10 −3 × 3600 × 24 = 24.5*1.5 2.883 = 2.6 1.25 1.5 1.4 3 3 2.

ε=53% kg/m3

ρn= 1150 kg/m3

p=95%

CSSG=291.66 mg/l = 0,29166

Qc=19200 m3/zi Pentru determinarea timpului t trebuiesc determinate: t= tCA+tCP+tm - tCA timpul cursei active, - tCP timpul cursei pasive, - tm timpul mort = 5 min  t= tCA+tCP+tm = 50.84+25.42+5 = 81.2605 min Geometria nămolului: nămolul se depune în decantor sub forma unei pene cu pantă 0,008 determinată experimental
tCA = tCP = L 61,0092 = = 50 ,84 min vCA 1,2 L 61,0092 = = 25 ,42 min vCP 2,4

8 0/00 b L β B

Vn =

55 19200 100 × 0,379 × × ×81,26 = 3,929 m 3 100 ×1150 6 × 24 100 − 95

24

 a+ b  3,9 = a+ b2× ,6 0 9× 19 0 9 2 V n = L×× B   2  2  b= − 1,7 8 9  ⇒ ⇒ b− a  b− a  a = − 1,7 7 4  t β = g ≈ β 0, = 0 8  L  ,6 0 1 0 9 2
 1  3,9 = 22× h1 × L91 × 9  h = 0,0 8 3 5 1 a < 0⇒  ⇒ ⇒  0,0 = h01 8  L1 = 1 ,4 0 4 6  L1 1 2 L12 1 2 1 ,4 20 4 6 hl a = m L1 −a = 1 ,4 0− 4 6 = 0,5m α α + 1 2 0 2 × 0,0 + 10 8
H=hu + hd + hs + hn hs=0.3…1m hn=0.3m hu=2.224m hn=0.0835m
H=2.224+0.3+0.5+0.0835=3.1075m

β

25

3 n Debitul de nămol: Q = t = 81,26 = 0,048 m / min CA

V

3,929

26

Schema unui decantor longitudinal curatat mecanic 1 - canal de aductiune a apei brute 2 - sistem de linistire 3 – antecamera 4 - conductă pentru evacuarea grăsimilor 5 - podul raclor 6 - lama împingătoare pentru spumă 7 - başa de namol 8 - zonă liniştită pentru sedimentare 9 - lamă racloare 10 - cochilă pentru colectarea flotanţilor 11 - canal cu deversor pentru colectarea şi evacuarea apei tratate

II.6.Treapta de epurare biologică
Obiectivul principal al treptei biologice de epurare este îndepărtarea substanţelor solide organice nesedimentabile, precum şi stabilizarea materiilor organice din nămoluri.

27

3 kg CBO5 3 mbazin zi Concentraţia de substanţă solidă uscată în amestecul din bazin: Concentraţia în substanţe solide uscate în suspensie în bazinul de aerare S reprezintă masa substanţei solide uscate prezentă în lichidul din bazin. concentraţii şi compoziţii.94 = 1.Este un proces flexibil care se poate adapta uşor la o multitudine de ape uzate. kgC B O 5 I ob = 5 1 − E = 5 1 − 0. 28 .Procesele biologice sunt precedate de o treaptă fizică de epurare care are rolul de a reţine substanţele sedimentabile şi sunt urmate de o decantare secundară destinată reţinerii produşilor rezultaţi din epurarea biologică.94 250 Încărcarea organică a bazinului de aerare: Încărcarea organică a bazinului Iob reprezintă raportul dintre încărcarea organică a influentului care intră în bazinul de aerare într-o zi şi volumul bazinului de aerare. I on = 5(1 − E ) = 5(1 − 0. Treapta de epurare biologică se proiectează la debitul de calcul Qc=Qzi max => Qc=19200 m3/zi Gradul de epurare: E =1 − CBO 5 f CBO 5i =1 − 15 = 0. Se recomandă corelarea încărcării organice a bazinului de aerare cu eficienţa de epurare a instalaţiei biologice.224 m3bazinzi Încărcarea organică a nămolului activ: Încărcarea organică a nămolului In reprezintă raportul dintre debitul masic de încărcare organică în timp de o zi şi încărcarea în materii solide uscate în suspensie existentă în bazinul de aerare.94 ) = 0.

5 ×0.02    On = CBO 5T  0.94 + 1−E  1 − 0.302 S = ob = = 1.5 E +  = 4213 .1132 × 75 = = = 9.721 kgO 2 / zi  = 5245 .296  0.224 kg SSU S 1.94    Capacitatea de oxigenare: Capacitatea de oxigenare reprezintă debitul masic de oxigen transferat din aer în apă de instalaţia de oxigenare care echipează bazinul de aerare.184 m3 / zi 100 Încărcarea organică totală ce intră în bazin într-o zi: CBO 5T = CBO 5 × QT = 250 ×10 −3 × 20981.277% QC 100 − S [ %] × IVN 100 − 0.94 ) = 0.302 ⇒ × 100 = × 100 ⇒ S = 0.02  0. 29 .1132 % 3 I on 0.227 ) = 20981 .296 kg CBO 5 zi Nămolul în exces: N ex = 4 5(1 − E ) = 4 5(1 − 0.184 = 5245 .3 mbazin ρ 1150 Se alege indicele de nămol IVN se alege 50…150 mg/l  IVN= 75 mg/l. Rata de recirculare a nămolului: β= QR 100 × S [ %] × IVN 100 × 0.74 kg SSU 3 mbazin zi Oxigenul necesar: 0.ρ = 1000 ÷ 1200 kg / m 3 I 1.1132 × 75 Debitul total ce intră în bazin: QT = QC + QR = QC (1 + β ) = 19200 (1 + 9.

este Q aer = CO ρox 10 C ⋅ ηox .915 m3. Volumul bazinului de aerare: V = CBO 5T 5245 .2 4 1 9 0. pentru necesităţile procesului aerob.1  η o x = 6% .8 ×52 4 h α = 0..4 2 9 0.    k ga e r 868 102 . Timpul de aerare: 30 .6 ÷51.2 1× ρ o x1 00 C × η o x am ales 6 suflante N-SRD-72 care merge pentru un debit Qaer=3901.2 2 × h  ρ o x1 00 C = 1. iar ηox = 6…25 % reprezintă randamentul de transfer al oxigenului din aer în apă în procesul de transfer de masă cu valori dependente de echipament.224 -voi folosi 1 bazin având un volum V=4285.1 Debitul de aer: Cantitatea de aer pe care trebuie să o introducă echipamentul de oxigenare.2 ⇒ α = 1.71 23 1 k g2 O  ⇒ C =O = 2 2.429 kg/m3 este densitatea oxigenului din aer la temperatura standard de 10oC.2 71 α×2 4  0.. 5% ⇒ η o x = 2 2% ⇒ Q a e = 2 r = 1 3 1 4.59 m3aer/h cu un P = 39 Kw.1× On  C =O 1.1× 4 2 .1.4 2 9k g/ m 3    Qa e r = CO 0.96 = = 4285 .915 m 3 bazin I ob 1. unde ρox10C = 1.2 1× 1.

la durate de aerare reduse şi încărcări mici ale nămolului activ eficienţa este scăzută. τn = S ×ta 1. Durata de aerare are o mare importanţă asupra procesului biologic de degradare a substanţelor organice.636 zile  24 × C SS 24 ×162 .9026h Vârsta nămolului: Vârsta nămolului τn este o măsură a capacităţii acestuia de a acţiona corect în procesul de degradare a substanţei organice.915 = = = 85 . Astfel.9026 = = 1. Ea reprezintă timpul mediu în care un flacon de nămol activ rămâne în suspensie în zona de oxigenare.184 ta = pentru 1 bazin ta= 4. Se poate calcula cu relaţia: τn = S⋅ ta C SS ⋅ 24 unde CSS este concentraţia de substanţe solubile naseparabile gravitaţional. Creşterea timpului ta conduce simţitor la majorarea eficienţei de epurare.5 ×10 −3 vârsta pentru 1 bazin 1. V 4285 .Timpul de aerare ta reprezintă timpul minim de oxigenare pentru ca procesul să decurgă normal.7183 m Atr B×H 5 ×10 Cantitatea maximă de aer: 31 .302 × 4.975 × 24 = = 4.9026 h  QT 20981 .636 zile Dimensionarea bazinului: H=3…5 m  H = 5 m  B = 10 m Lungimea bazinului: L= V V 4285 .

separabile prin decantare (membrana biologică sau flocoanele de nămol activ. Proiectarea decantorului secundar de tip radial se realizează la debitul de calcul QC egal debitul total calculat în treapta biologică.       4 2. QC=Qzi max+QR=QT QC=QT=19200 m3/zi. evacuate o dată cu apa uzată din filtrele biologice. Proiectare decantor secundar Decantoarele secundare sunt o parte componentă deosebit de importantă a treptei de epurare biologică şi au scopul de a reţine nămolul.5m    = 3 9.7 1 2 3 1  qO2 = C 1 O0× H '   ⇒ Qm aa ex= r − 3 = 4 × 51 0× 2 4  C 1 O0= 1 g0 2O/ m3a mar bd a  z⇒ i nqO2 = 4 g5 2O/ ma3 e r e   '  H = H − h '    ⇒ H = 4.unde p= 6 Wh/m3aermadancime bazin=P=3901. respectiv din bazinele cu nămol activ).5 0m93 /1h O Qm aa ex= r n qO2 Energia brută consumată: Pb=Qmax aer*H’*p.59/24*4.7. materiile solide în suspensie.5m  h = 0. Volumul decantorului este : 32 .5*6= =4.389kW II.

33 . unde tr=2. Se verifică: 6≤ D ≤ 10 hu D ≤ 20 hu pentru D = 16 .48m 4 π π Se alege din catalog diametrul standard D=28 m şi corespunzător acestui diametru se alege Raclor DRSH.28 cu o putere P=0.5h…3h  tr=2h V=19200/24*2=1600 m3 Secţiunea orizontală este: Ao=QT/w.58 m2 Înălţimea utilă: hu=w*tr  hu= 1.V=QT*tr ...58 Ao = ⇒D= = = 24. 50 m 15 ≤ D=28 m 6≤7..7*2 = 3..37*2 kW.7*24)= 470.7m/h  Ao=19200/(1.4m 4 Ao πD 2 4 × 470.2≤10 se verifică prima condiţie condiţie. 30 m pentru D = 30 . unde w=1.

34 .

35 .

mecanismul de antrenare.evacuare namol 9 – basa 11 .cale de rulare Aerator 36 .suportul pivotului central si al jupei 6 .canalul de colectare apa tratata 7 .lame racloare 10 . 2 .zona de sedimentare 5 .conul central 8 .conductă admisie apă brută 4 .Decantor radial cu pod raclor 1 – decantor 3 .

In final apa epurata este restituita in emisar-de regula raul de unde fusese prelevata amonte de oras. apele paurate trebuie sa fie foarte curate.deoareceau un continut ridicat de nutrienti. care sa corespunda standardelor pentru ape uzate epurate. Daca emisarul nu poate asigura o dilutie puternica. In urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie sa aiba o calitate acceptabila.Aceasta treapta poate fi biologica. dar pe de alta parte ajung in apele fecaloid-menajere tot mai multe substante care nu ar trebui sa fie si pe care statiile de epurare nu le pot inlatura din ape. Pe de o parte tehnologiile de epurare se imbunatatesc.prin nitrificare (transformarea amoniului in azotit si apoi azotat)urmata de denitrificare. Alte solutii propun utilizarea pentru irigatii a apelor uzate dupa tratamentul secundar. Eliminarea azotului in exces se face biologic. In caest 37 . de aceea aste avantajos ca debitulemisarului sa fie mare pentru a asigura dilutie adecvtata. Ea contine evident inca urme de poluant.Acest procedeu este aplicabil daca acele ape nu contin toxice apecifice peste limitele admise si produsele agricole rezultate nu se consuma direct. utilizand tehnologii clasice precum filtrarea sau unele mai speciale cum este adsorbtia pe carbune activat.II.Ea are de regula rolul de a inlatura compusi in exces (de exemplu nutrienti-azotsi fosfor)si a asigura dezinfecia apelor (de exemplu prin clorinare). sau chimica. precipitarea chimica etc. mecanica sau chimica sau combinata. ce transforma azotatul in azot ce se degaja in atmosfera. Ideal e sa aiba o caliate care sa le faca sa nu mai merite numite “ape uzate” dar in practica rar intalnim asa o situatie fericita. Eliminarea fosforului se face pe cale biologica.8 Treapta tertiara Treapta tertiara nu exista la toate statiile de epurare.

desigur cu supunerea la tratamente avansate de purificare. rezultand unnamol bogat in nutrienti si gaze care. debitul de apa uzata. unde se asigura temperatura relativ ridicata. etc). Namolul din decantoarele primare si secundare este introdus in turnuri de fermentatie. numite metatancuri. se utilizeaza ca si combustibil. Namolul rezultat din sedimentare este prelucrat pentru reducerea volumului si tratarea ulterioara pentru obtinerea namolului fermentat. si conditii anaerobe. De obicei sunt rezervoare de beton armat. in care bacteriile fermenteaza namolul si descompun substantele organice pana la substante anorganice.caz nu mai este necesara treapta a treia si nu se mai introduc ape in emisar (fapt negativ din punct de vedere al debitului dar pozitiv pentru caliate.prin fermentare se degaja biogaz care poatefi folosit pentru nevoile statiei de epurare.deoarece apele epurate nu sunt niciodata cu adevarat de calitate apropiata celor naturale nepoluate antropic). 38 . constanta. Din treapta biologica apa ajunge in decantorul secundar unde flocoanele se depun prin sedimentare. continand mult metan. Pentru asigurarea conditiilor optime de epurare pe tot parcursul apei si namolului din statia de epurare se monitorizeaza anumiti parametri si pe baza lor se fac anumite reglaje (debitul de oxigen.Se experimenteaza si utilizarea apelor uzate ca sursa de apa potabila. de mari dimensiuni.

Schema generala de epurare a apelor uzate nutrienti Gratar Deznisipator Separator de grasimi grasimi namol Decantor primar longitudinal Aerare gunoi nisip Decantor secundar tip radial namol exces Bazin de amestec reactivi Schema bloc a instalatiei Qg P1 G1 Qim D1 SG 1G Q1 Namol exces P3 G G Q1 SG 2 Namol recirculat P2 Namol exces 39 .

Alegerea echipamentelor 1. grãtarele cu autocurãtare sunt montate la intrarea în treapta de pre-epurare mecanicã a statiilor de epurare.II. Grãtarele cu autocurãtare SCC sunt separatoare universale pentru materialele solide insolubile din fluide. procesarea cãrnii. industria chimicã. De obicei.Camera de intrare Camera de intrare . Avantajele grãtarelor cu autocurãtare sunt: efectul de autocurãtare a benzii de filtrare si faptul cã pot fi utilizate pentru canale adânci. statii de pompare. tãbãcãrii. de unde reziduurile retinute (de la o adâncime de 0.).Gratar Am ales de la firma Asio 1gratar cu autocuratare SCC cu inclinare de 70 grade. statii de potabilizare. Este prevazuta cu doua stavilare unul pentru intrarea apei pe treapta mecanica si unul pentru traseul de ocolire al statiei spre iazurile biologice in caz de debite suplimentare sau avarii in statia de epurare. transportor elicoidal. 2. Descrierea functionãrii 40 . presã.4-8 m) sunt ridicate deasupra nivelului canalului sau la un alt nivel. fabrici de bere.9. etc. la baza canalului de intrare. la o înãltime necesarã unei o lichidãri suplimentare (container. Pot fi folosite la statii de epurare.preia apele uzate din canalizare.etc.

prese sau spãlãtor. spãlarea filtratului. în timp ce apa fãrã suspensii va curge la o urmãtoare treaptã de evacuare. Gratar firma Asio 41 . asigurã o curãtare automatã a filtratului de pe bandã. Reziduurile sunt evacuate prin jgheabul de evacuare într-un spatiu aflat sub grãtarul cu autocurãtare. Întinderea curelei poate fi ajustatã. Banda este actionatã de un reductor cu trasmisie cu lant si un ax pentru ghidarea rotilor. care ridicã particulele separate la jgheabul de evacuare. în functie de spatiul de amplasare. Pot fi oferite echipamente pentru transportul. deshidratarea (presarea). cum ar fi transportoare elicoidale din otel inoxidabil.Particulele în suspensie sunt separate prin curgerea apei uzate prin banda filtrantã a grãtarului. ce pot transporta reziduurile în directia doritã. Design-ul special si modul de fixare a elementelor benzii (raclete). Motorul grãtarului poate fi montat direct pe ax pe oricare parte a cadrului.

Gratare firma vor-env 42 .

Apa în interiorul deznisipatorului este forţat pentru o circulaţie laterală. inclusiv vane pentru reglarea şi alimentarea aerului şi apei presurizate. cu container şi panou de comandă. Opţional.3. Rezultă o funcţionare simplă. clincher.2 mm. ele sunt fabricate cu o conductă de by-pass. oţel inoxidabil. se produce separarea materialului organic de particulele cu o densitate mai mare. pentru că nu este necesar evacuarea nisipului şi nu apar probleme cu nămolul Deznisipatoare tip vortex 43 . etc). plastic). Deznisipatoarele tip Vortex sunt utilizate pentru îndepărtarea suspensiilor solide de natură minerală (nisip cu o granulaţie de 0. cu apă şi aer sub presiune. şi datorită forţei centrifugale. este posibilă echiparea utilajului cu raclor sau cu o sită fină (oţel. cu dispozitiv de evacuare a nisipului. De obicei. cenuşă. praf mineral.Deznisipator Deznisipatoarele tip Vortex sunt fabricate din polipropilenă. spălare nisip şi pompă aer-lift.

Deznisipator vortex –firma Vor-env 44 .

la celelalte suflante prin curea trapezoidalã. Apãrãtoare pentru cureaua de transmisie. Suflantã DT 6 . DT 4 ºi DT 4R (rotor cu 2 lobi) 2. 5.DT 50/72 8. Transmisie prin curea de la tipul DT 4R pânã la DT 110. de pe suprafata mediilor dispersoare unde formeaza “ochiuri” sau straturi consistente. grasimi animale sau substante chimic echivalente) neemulsionate.cu o cuplare flexibilã. ce asigurã o funcþionare lipsitã de defecte.Colectarea substantelor petroliere.uleiurilor sau grasimilor Dispozitivul OROL-1 se utilizeaza la colectarea diferitelor substante extractibile nepolare (substante petroliere.DT 110/802. Indicator de presiune. cuplare pentru DT4 6. Motor electric 3. pentru o presiune de 30 kPa 9. Suflantele sunt actionate de motoare electrice. vegetale. dacã suflanta nu este dotatã cu carcasã antifonicã. Ventil integrat de siguranþã ºi de pornire pentru suflantele DT 50/102 .DT 110 (rotor cu 3 lobi).Suflanta Suflantele sunt utilizate pentru transportul ºi presurizarea aerului ºi a gazelor neutreConstructia suflantelor este realizatã astfel încât uleiul sã nu ajungã în gazul vehiculat. la modelul DT 4 actionarea se face direct. Supapã de sens la evacuare 10. începând de la suflantele DT 6/42 Am ales de la firma Asio a suflanta tip Lotus. începând de la suflantele DT10/42 12. Dotare standard: 1.4. Cadru de susþinere cu amortizor de vibratii 4. începând cu suflantele DT6/42 11. Compensator. Descriere OROL 1 este un dispozitiv cu banda care colecteaza continuu fazele 45 . Indicator vizual de colmatare a filtrului. uleiuri minerale. Ventil de sigurantã Herose pentru suflantele DT 6 . Filtru si amortizor de aspiratie 5. 7. Suflantele sunt dotate cu o serie de echipamente de bazã.

Caracteristici tehnice Inaltime de transport: max. utilizare si întretinere.proces ecologic de colectare. . Avantaje . Este foarte eficient la epurarea apei uzate impurificate cu produse petroliere. Randamentul colectarii si al separarii sunt functie de turatia aleasa pentru rola conducatoare.45 m). cât si în multe alte domenii. Constructie si functionare De suportul metalic (1) este fixat electromotorul (2) cu regulatorul electronic de turatie (3). utilizare si întretinere) . 5. .nepolare ale diferitelor substante aflate pe suprafata solutiilor apoase sau emulsiilor. care plutesc la suprafata mediului dispersor (apa).32 rot/min Temperatura maxima a baii: 85°C 46 .5 m Tensiune de alimentare nominala: 220 V / 50 Hz Tensiune/Putere electromotor: 24 V / 8 W. . Impuritatile care adera la banda în miscare sunt sterse de un sistem de rigle si conduse cu ajutorul jgheabului (6) într-un vas pregatit în acest scop. Utilizare Aparatul se utilizeaza la curatarea diverselor bai de impuritati lipofile sau uleioase.universalitate (pentru aproape toate substantele neemulsionate cu densitate sub 1000 kg/m3 si nivel variabil al suprafetei).simplitate (cerinte minime de montare. Lungimea benzii se va alege astfel încât rola libera sa ramâna suficient imersata în lichid chiar si la o scadere apreciabila a nivelului acestuia.45x0.Dispozitivul se remarca prin: .cerinte minime la montare.înalta capacitate (pâna la 45 l/h faze uleioase) comparativ cu dimensiunile reduse (0.raport mic Pret : Eficienta = amortizare rapida a investitiei.mareste randamentul si durata de viata a bailor de separare. Electromotorul antreneaza banda adsorbanta (4) care este tensionata prin greutatea proprie si cea a rolei libere (5). Turatia rolei: variabila uniform 0 .15x0. . la colectarea uleiului din bai de degresare ale lichidelor de racire la aschierea metalelor.

Capacitate: pâna la 45 l/h (functie de substanta de colectat si calitatea benzii) Dimensiuni: 450x150x450 mmMasa neta: 7 kg Instalatie firma Asio 47 .

Decantor primar longitudinal Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare si asigura stationarea apei timp mai indelungat.precum si a transportarii materialului colectat catre basa de evacuare. Se pot adauga in ape si diverse substante chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare. 7.Separator grasimi-firma Vor-env 6.Acest namol este trimis la metatancuri iar gazele se folosesc ca si combustibil de exemplu la centrala termica. 48 .Spumele si alte substante flotante adunate la suprafata se retin si inlatura iar namolul depus pe fund se colecteaza si inlatura din bazin si se trimite la metatancuri. fiind destinate indepartarii depunerilor de pe radier.uneori se interpun si filtre.Decantor secundar tip radial Decantoarele secundare sunt bazine in care se sedimenteaza materialele de suspensie formate inurmaproceselor complexe din aerotancuri.astfel ca se depun si suspensiile fine. situata in amonte. Curatiroarele pentru decantoare sunt denumite si racloare.

8.Bazin de aerare 49 .

75 – 3 kW. în care se gasesc componentele ce folosesc procesului de presare. serveste deshidratarii continue a diferitelor tipuri de namol. proces ce se desfasoara prin stropirea benzii Puterea instalata a actionarii presei este de 0. actionarea este controlata printr-un variator (convertizor de frecventa pentru tipul KCZ 800/S) care permite schimbarea continua a vitezei in timpul functionarii utilajului. cu un grad de retinere a subtantei uscate de 28 – 38 % pt namolurile anaerobe stabilizate. aceea de separatie a partilor solide.9. NAMOLUL INTRAT NECESAR DESUBSTANTA USCATA POLIELECTROLIT A TURTEI DE NAMOL % g/Kg % pana la 50 3–5 25 50 – 60 5–7 20 peste 60 7 si peste 15 – 20 50 . Ingrosatorul de namol confera un grad ridicat al deshidratarii datorita rabaterii cu 180o a namolului deshidratat. iar lichidul rezultat este preluat in procesul auxiliar.Descrierea liniei de deshidratere Filtrul cu banda KCZ având înglobat îngrosator de namol. ce formeaza o structura închisa. Comanda si presiunea de compresie a cilindrilor este asigurata de aerul comprimat de la compresor. Capacitatea de prelucrare a unui filtru cu banda poate sa varieze intre 2 – 20m3 /h . Filtrul este alcatuit dintr-un profil U. rezultând niste turte de namol ce sunt luate deoparte. Partea finala a structurii este zincata si vopsita cu vopsea rezistenta la apa iar celelalte componente sunt materiale galvanizate sau plastic. Procesul tehnologic al deshidratarii consta într-o prima etapa. benzile sunt curatate sub presiunea apei de serviciu preluata de la iesirea instalatiei de tratare apa.

TIP CAPACITATE (mc/h) 40 .02 .1 2.12 5 .3 .In procesul de deshidratare a namolului menajer se folosesc coagulanti organici. de exemplu procente din capacitatea liniei.2 2 1.9 2.0.15 3 0.7 2900 4600 3300 0.02 . în conducta de namol unde se floculeaza.5 3 (Kw) (+0.8 0.7 3.02 .5 .7. Operatorul are posibilitatea de a utiliza panourile de comanda din apropierea fiecarui echipamant si sa-l comute pentru functionarea manuala.0. sau volumul in m3.02 . Exista si conexiuni pentru PC.12 5 1112 2200 1600 0.9 6.55)** 400 400 7.75 (+0. de unde sunt dozati fluent.12 (mc/h) CONSUMUL DE AER 3 3 5 (mc/h) *Namol mineral. printr-o pompa de dozare.30 (%) PUTERE INSTALATA 0.20 6 . bazat pe un semnal provenit de la un debitmetru inductiv.12 0. Ei sunt preparati într-o unitate chimica.4 2.12 0.30 15 .0. Intregul proces al deshidratarii este automatizat si controlat de un program memorat într-un tablou de comanda.13 SUBSTANTA USCATA 20 . Eventualele avarii pot fi anuntate printr-un semnal acustic.0.02 .0.12 CONSUMUL DE APA 3-9 1.40 20 .6.75 1.0.20 20 .10 * 8 .55)** TENSIUNE (V) 230 400 400 400 MASA (t) 0.2 0. Operatorul poate supraveghea procesul având informatii în timp real despre linie.02 .40 20 .9 .b * 6 . namol slab organic – la iesire 30 – 40 % ** Puterea tamburului de mixare KCZ 800/S 2* 18 -30 KCZ 800 KCZ 1000KC 1500 KC 2000 ZZ 1000 13 .5 DIMENSIUNI (mm) INALTIME 1500 2300 2300 2900 LUNGIME 3400 3950 4050 4600 LATIME 1550 1600 1800 2972 VITEZA SITEI (m/s) 0.5 51 .75 0. Namolul este transportat în zona de deshidratare printr-o pompa având un variator ce regleaza volumul de namol transportat în timpul functionarii procesului.

Instalatia de spalare a nisipului  Echipamente pentru evacuarea namolului 52 .

datorită numărului mare de industrii şi creşterii numărului pupulaţiei la oraşe. astfel.1. Procesul de epurare poate fi prejudiciat prin dezvoltarea peste măsură a biomasei. cât şi gradul de epurare a apelor uzate şî de aici o serie de influente negative asupra mediului.III. 53 . biomasa trebuie să fie alimentată ritmic şi în cantităti suficiente. prin îngroşarea membranei sau prin mărirea volumului de flocoane. scade atât capacitatea de oxidare. Impactul staţiei de epurare asupra mediului Majoritatea staţiilor de epurare din ţara noastră dispun numai trepte de epurare mecanică şi biologică.Pentru ca organismele să dezvolte o activitate maximă. În prezent treapta de epurare biologică a devenit necesară. aproape în toate staţiile de epurare.

fie sub formă coloidală. În plus. nu sunt reţinute o serie de substanţe denumite rezistente sau refractare. în timp ce treapta biologică asigură îndepărtarea parţială a substanţei organice aflată fie sub formă dizolvată. nederanjantă pentru adulţi (poate determina anumite afecţiuni gastrice). Impactul descărcării apelor uzate epurate mecano-biologic (conţinând poluanţi reziduali de tipul celor amintiţi anterior) în emisarii naturali se manifestă pe planuri diverse. provoacă methemoglobinemia (boala albastră).biologic periclitează sănătatea oamenilor. metale grele. precum şi alte substanţe nebiodegradabile. decantabile şi grăsimile. compuşii azotului din efluentul epurat mecano. Azotaţii reprezintă o formă mai puţin periculoasă. atât pentru oameni (produce cancerul gastric). cât şi pentru fauna acvatică. poate avea efecte negative (uneori chiar letale) asupra sănătăţii umane. micropoluanţi organici persistenţi. Dacă acesta constituie sursă de alimentare cu apă pentru comunităţile din aval de punctul de deversare. ca de exemplu compuşi ai azotului (N). având efecte cumulative sub-letale. Aceste substanţe sunt prezente în efluentul epurat mecano-biologic şi ajung în emisar. viruşii. unele dintre ele constituie hrană ideală pentru alge şi plante acvatice. 54 .Treapta mecanică permite reţinerea substanţelor în suspensie. Din nefericire. anumiţi germeni patogeni. fosforului (P). tehnică şi economică. de la afectarea sănătăţii umane. Cei mai periculoşi sunt azotiţii. până la probleme complexe de natură ecologică. Gazul amoniac este toxic. încetinind creşterea şi dezvoltarea copiilor şi a adolescenţilor. pentru nou-născuţi însă. efectul lor cumulativ şi expunerea continuă a oamenilor la aceste substanţe. Germenii patogeni. pesticide.

asupra peisajului. Nu trebuie omise efectele tehnico-economice ale deversării efluenţilor epuraţi mecano-biologic.Existanţa poluanţilor reziduali în efluentul epurat mecano-biologic are efecte negative şi asupra mediului. Consumă oxigenul dizolvat din apa lacurilor şi a râurilor cu curgere lentă. deoarece: Se produce eutrofizarea lacurilor şi a râurilor cu curgere lentă (fenomen datorat compuşilor de azot şi de fosfor. în emisarii naturali. 55 . Variaţia de pH modifică echilibrul ionic din apa emisarilor. în sensul că: Se impun tehnologii de tratare a apei pentru potabilizare. Nămolul căzut pe fundul lacurilor intră în fermentaţie anaerobă şi la fluctuaţii de nivel se produc mirosuri neplăcute. complicate tehnic şi costisitoare din punct de vedere economic. conţinututl în oxigen al straturilor de adâncime fiind şi aşa foarte sărac. constând în dezvoltarea accelerată şi masivă a microplanctonului şi vegetaţie acvatice). apa devenind toxică pentru fauna piscicolă. substanţe nutritive pentru alge şi microplancton. Apele sunt îmbogăţite cu uleiuri eterice care imprimă gust neplăcut şi sunt foarte greu de îndepărtat în procesele de tratare pentru potabilizare. conţinând substanţe reziduale. Se modifică culoarea apei emisarilor cu toate consecinţele (în special asupra peisajului) care decurg din aceasta. Datorită eutrofizării sunt împiedicate activităţile legate de navigaţie şi agrement.

a energiei necesare epurării. respectiv posibilitatea de tratare mai uşoară a acestora. precum şi cantităţi importante de gaz metan. amestecat cu mercaptan. deoarece nu are miros. în care se aşează un clopot metalic cilindric. devine uşor detectabil. care îi dă un miros specific. Gazul de nămol este produsul cel mai important al fermentării nămolului. precum şi disponibilitatea unei baze informaţionale extinse. cerinţele impuse pentru calitatea efluentului epurat descărcat în mediul înconjurător. câteva procente de azot. în cantităţi mici.2. Utilizarea lui în staţia de epurare conduce la satisfacerea. III. aproape în totalitate. atât reducerea volumului. hidrogen sulfurat. folosind în principal la nevoile staţiei de epurare. pentru a obţine. a cărui bază superioară este închisă. astfel. Tehnologia de tratare a nămolului Scopul tratării nămolurilor este mineralizarea materiilor organice din acestea. În urma fermentării nămolului rezultă gaze care sunt înmagazinate în rezervoare de gaz. Gazul de nămol conţine aproximativ 30% bioxid de carbon şi 70% metan şi. după ce sunt tratate. provenită din studiile de monitorizare a mediului. au devenit tot mai stricte. vapori de apă. Nămolurile fermentate sunt aproape lipsite de miros şi pot fi folosite ca atare sau în diferite scopuri.O dată cu dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice a elementelor poluante găsite în apa uzată. El aste greu de identificat. Rezervoarele de gaz constau dintr-o cuvă circulară de beton armat. 56 . oxigen.

micşorarea sau reducerea completă a pericolului prezentat de nămolul fermentat. Coagularea sau condiţionarea chimică a nămolului are drept scop modificarea structurii nămolului. şi înainte de a se introduce nămolul în bazinele de fermentare. stabilizarea. Deshidratarea nămolurilor continuă procesul de reducere a procentului de umiditate a nămolului.Principalele obiective ale tratării nămolului sunt: reducerea volumului acestuia. realizarea unor condiţii corespunzătoare utilizării lui. care se rotesc cu o viteză de 1 rot/h. coloizii şi particulele fin dispersate. perpendiculare pe radier. Îngroşătoarele de nămol sunt asemănătoare decantoarelor radiale având prevăzute. Deshidratarea se realizează prin: -procedee naturale (pe platforme de uscare şi iazuri de nămol). Îngroşarea se produce în aşa numitele îngroşătoare sau concentratoare de nămol şi este practicată uneori. aceasta conducând la micşorarea rezistenţei specifice la filtrare şi uşurarea sarcinii de deshidratare a nămolului în filtrele presă sau cu vacuum. ceea ce condice la scăderea rezistenţei specifice la filtrare. În procesul de tratare a nămolurilor se deosebesc trei faze sau tipuri de tratare: preliminare. în scopul pregătirii (îngroşării) nămolului. 57 . pentru accelerarea îngroşării. în continuare. deshidratare şi deshidratare avansată. în vederea tratării ulterioare. Elutrierea nămolului are scopul de a îndepărta din nămolul fermentat. o serie de bare metalice. prin deshidratare. din punct de vedere sanitar. respectiv la o eficienţă mai mare a filtrării nămolului.

sistemul de canalizare din care provin apele uzate şi caracteristicile acestor ape. Deshidratarea avansată .4 kW. pe filtre cu vacuum.5 cu o rotaţie de 750 rot/min  P = 0.8 kW. 58 . După deshidratare nămolul mai conţine cantităţi importante de materii organice. III. Bilanţul energetic pe staţie şi soluţii de reducere a consumului energetic Echipamentele cu care este prevăzută staţia de epurare a apelor uzate au următoarele consumuri energetice: • Grătar unul (Tip grătar 1. umiditate. Platformele pentru uscarea nămolului sunt construcţii executate la suprafaţa solului.-procedee artificiale (pe filtre presă.25 M). menţionăm că suprafaţa acestora este în funcţie de felul nămolului şi condiţiile climatice. alcătuirea staţiei de epurare. caracterizate prin natura stratului de susţinere. în centrifuge etc. Putere P = 1.5 KW • • Deznisipator N2A-2. Suflanta pentru separator 2 suflante cu rotor de distribuţie SRD20-N 1500 rot/min cu o putere P=2*7=14 kW. Referitor la proiectarea platformelor de uscare a nămolului.3.). respective volumul acestuia este mare şi periculos din punct de vedere sanitar. • Decantorul primar cu raclorul de tip DLP 7  P = 0.

costul lunar al energiei electrice este de 554 990 400 lei/lună = 256. conform normelor în vigoare pentru primirea apelor epurate în receptor.94*3000*24*30.5kW Suflante tip SRD 72 n=1000 rot/min P=6*39 =234 kW Decantorul secundar cu raclorul DRSH 28  P = 2*0. Costul apei epurate Aprecierea eficienţei unei staţii de tratare a apei trebuie făcută şi din punct de vedere al aspectelor economice. 59 . III.4. Pentru aceasta este necesar a stabili costul apei.94*24*3000.costul zilnic al energiei electrice este lunar consumul ajunge la 18 499 680 lei = 256. costul anual al energiei electrice este de: 6 659 884 800 lei/an = 256.37 = 0. Ţinând cont că preţul pt energie este 1kWh = 3000 lei. Exploatarea staţiilor de epurare se reflectă în costul epurării apei (lei/m3 apă epurată). .94kW. Consumul energetic zilnic (toate echipamentele funcţionează 24 h/zi) este 256. în condiţiile în care se realizează integral indicii stabiliţi.94*3000*24*30*12.74 kW. atunci: .• • • Pompa de tulbureala tip PT50 n=1500rot/min P=5.

g – retribuţii şi alte drepturi băneşti ale personalului.. calculul se face pentru un consum annual în vigoare la data proiectului sau a exploatării. h – cheltuieli generale de exploatare. a – cotele de amortisment ale staţiei de epurare. e – costul apei potabile şi de incendiu sau alte folosinţe. iluminat. c – costul combustibililor şi energiei calorice consumate la fermentare. V – venituri rezultate din valorificarea produselor. dezgheţare şi încălzit. în funcţie de sursele de energie folosite. b – costul energiei electrice necesare pentru: pompare. încălzit tehnologic etc. 60 . f – cheltuieli de transporturi tehnologice. semnalizări. mişcarea mecanismelor. Costul energiei calorice se stabileşte pentru fiecare obiect. deshidratare.Cheltuielile anuale de exploatare se calculează cu relaţia: A=a+b+c+d+e+f+g+h–V unde: A – totalul cheltuielilor care se fac în timp de 1 an pentru exploatarea tehnică a staţiei de epurare. Costul energiei electrice se stabileşte pentru fiecare obiect luând consumul pe durata de funcţionare respectivă. dezinfecţie şi deshidratare. d – costul reactivilor folosiţi pentru epurare.

Inginer adjunct de sef de staţie (2): 16 280 000 lei. Costul apei epurate se stabileşte cu relaţia: C= A  lei  Q  m3    unde: A – cheltuielile anuale de exploatare. Retribuţiile şi alte drepturi băneşti ale personalului se stabilesc conform indicaţiilor oficiale şi experienţei pentru staţii similare. Toate cheltuielile arătate se stabilesc în proiect pentru fiecare variantă de staţie de epurare studiată şi pentru fiecare etapă de dezvoltare a acestuia. Costul apei potabile şi pentru combaterea incendiilor sau alte folosinţe se apreciază pe baza altor staţii de epurare similare. pe obiect. 61 . În continuare este prezentat un calcul aproximativ pentru o staţie de epurare în ipoteza în care în staţie avem un număr de 29 de persoane cu următoarele salarii: Inginer-şef de staţie: 25280000 lei. Q .Costul reactivilor se stabileşte pentru fiecare material. a nisipului de la deznisipatoare şi a grăsimilor reţinute în separatoarele de grăsimi.cantitatea de apă epurată într-un an. nămolului şi depunerilor la lacul de depozitare şi consum. se aplică preţurile de la magazia staţiei de epurare. Inginer responsabil cu exploatarea (4) : 12 280 000 lei. Cheltuielile de transport privesc evacuarea gazelor. Veniturile pot rezulta din vânzarea gazelor produse prin fermentare a nămolului deshidratat.

CAS – (11%): 150 000 000 lei/lună  1 800 000 000 lei/an. Sporuri: 30 000 000 lei/lună  360 000 000 lei/an. Sudor: 8 500 000 lei. Şomaj (5%): 40 000 000 lei/lună  480 000 000 lei/an. Electrician (3): 8 000 000 lei. La nivelul staţiei se mai fac următoarele cheltuieli: Ore suplimentare: 50 000 000 lei/lună  600 000 000 lei/an. Femeie de serviciu(2): 5 000 000 lei. Apa potabilă şi menajeră: 6 000 000 lei/lună  72 000 000 lei/an. Reactivi: 25 000 000 lei/lună  300 000 000 lei/an. Pentru a calcula costul apei epurate se ţine seama de bilanţul energetic pe staţie.               Chimist (5): 8 000 000 lei. Cheltuielile anuale ajung la suma de: 3. Mecanic (4) : 7 000 000 lei. Consumabile: 7 000 000 lei/lună  84 000 000 lei/an. Secretară: 6 000 000 lei. Echipamente de protecţie: 4 000 000 lei/lună  48 000 000 lei/an. Impozit(38%): 458 000 000 lei/lună  5 496 000 000 lei/an.872*1010 lei/an Debitul mediu anual de apă epurată este: Qm anual=Qzi med * 10-3 * 365 * 24 * 3600 = 16 000 * 10-3 * 365 *24 * 3600 = = 504 576 000 m3/an 62 . Contabil: 12 000 000 lei. Concedii medicale: 15 000 000 lei/lună  180 000 000 lei/an. Iluminat: 1 000 000 lei/lună  12 000 000 lei/an. Gaz: 10 000 000 lei/lună  120 000 000 lei/an. În total cheltuielile cu activitatea pe staţie calculate lunar sunt: 2 671 676 267 lei.206 1010 lei/an + 6 659 884 800 lei/an = 3. Scule şi aparate: 3 000 000 lei/lună  36 000 000 lei/an. Motorina: 10 000 000 lei/lună  120 000 000 lei/an. Laborant (5): 6 280 000 lei.206*1010 lei/an. Ulei şi vaselină: 2 000 000 lei/lună  24 000 000 lei/an. Ct = 3.

Raţionalizarea şi refolosirea apei în incintele 63 . reactivi noi mai ieftini şi mai eficace. eventual. o o industriale.În consecinţă se poate determina preţul apei epurate raportând volumul cheltuielilor anuale la debitul mediu anual de apă epurată: C = Ct/Qm anual =7389 lei/m3 Reducerea costului apei epurate Costul apei este necesar să fie cât mai redus. o Căutarea de tehnologii noi de tratare. Realizarea acestui obiectiv se poate face pe mai multe căi: o Controlul folosirii apei în incintă şi reducerea la minimum a pierderilor. înlocuirea acestora când uzura este scopul folosirii cât mai raţionale a apei. astfel încât randamentul construcţiilor de alimentare cu apă să crească. în condiţiile asigurării apei tratate la nivelul de calitate cel mai exigent. Evitarea murdării apei din sursă. o avansată. o Educarea beneficiarului (consumatorilor de apă) în Verificarea pompelor pentru funcţionarea lor cu randamente cât mai mari şi. o Recuperarea apei de spălare evacuate din filtre. prin depistarea locului în care se produc şi remedierea operativă a defecţiunilor.

Δt – durata măsurilor de adaptare. Prin raportul: r= C real C planificat 100 se poate stabili în ce măsură se depăşeşte sau se realizează costul planificat al apei. în lei/m3. Qmediu – debitul mediu în perioada de adaptare. se poate face o comparaţie cu costul apei prevăzut prin proiect. în m3/h permite cuantificarea efectului poluării din punct de vedere al alimentărilor cu apă şi poate constitui un suport economic al măsurilor de protecţia mediului. după relaţia: ∆V = (C poluare − C mediu )∆t × Qmed în care: Cpoluare – este costul în timpul poluării. rezultă necesară efectuarea unei cheltuieli suplimentare pentru asigurarea calităţii apei potabile (consum de reactivi) sau reducerea capacităţii de tratare.o limpezi. în lei/m3. se evidenţiază câile de acţionare pentru reducerea acestuia. 64 . În cazul poluării sursei. Aprecierea valorică. Comparând fiecare dintre elementele componente ale costului apei. Mărirea capacităţii de tratare în perioada de ape În acest sens. în h. Ambele modalităţi de adaptare a staţiei la această situaţie conduc la creşterea costului apei. Cmediu – costul mediu realizat de staţie în perioada anterioară.

introducând suplimentar combinaţii de zone sau compartimente anaerobe. • procedeul UCT.5 Alegerea unei tehnologii de epurare avansată cu justificare Reţinerea simultană a azotului şi fosforului pe cale biologică În ultimii ani au fost dezvoltate o serie de procedee biologice care vizează reducerea simultană a azotului şi fosforului.III. anoxe şi aerobe pentru asigurarea reţinerii azotului şi fosforului. Unele dintre aceste procedee s-au dezvoltat pe baza unor sisteme a căror destinaţie iniţială a fost de îndepărtare a fosforului. Procedeul A2/O Acest sistem este o modificare a procedeului A/O. procedeul Bardenpho în 5 stadii. • procedeul VIP. Multe dintre acestea utilizează procedeul cu nămol activate. având prevăzută în plus o zonă anoxică pentru denitrificare. Procedeele de îndepărtare simultană a azotului şi fosforului cele mai des utilizate sunt: • • Procedeul A2/O. Perioada de retenţie hidraulică ìn 65 .

ceea ce creşte capabilitatea de oxidare a carbonului. Se poate obţine fără filtrare un efluent cu co concentraţie în ceea ce priveşte fosforul. Amestecul din prima zonă aerobă este recirculat în zona anexă. aerob. faţă de procedeul A2/O. Succesiunea stadiilor este următoarea:trei compartimente : aerob.zona anoxică este de aproximativ 1 h. compartiment final. aerob – pentru reţinerea azotului. Dacă schema de epurare conţine şi filtrare. Procedeul utilizează un timp lung de retenţie a suspensiilor (10 – 40 zile). Compartiment anoxic 2. Zona anoxică este deficitară în oxigen dizolvat. Modificarea făcută pentru reţinerea fosforului este adăugarea celei dea cincea zone (anaerobă). fosforului şi oxidarea carbonului. pentru denitrificare suplimentară. folosind nitratul produs în faza aerobă ca electron acceptor şi carbonul organic endogen ca electron donor. sub 2 mg/l. utilizat pentru striparea azotului gazos residual din soluţie şi pentru diminuarea eliberării fosforului în decatorul final. anoxic 1. 66 . poate fi modificat pentru a asigura reţinerea combinată a azotului şi a fosforului pe cale biologică.5 mg/l Procedeul BARDENPHO în 5 trepte Procedeul BARDENPHO iniţial proiectat pentru asigurarea nitrificării/denitrificării în treapta de epurare biologică. concentraţia efluentului în P poate fi adusă sub 1. dar oxigenul legat chimic în forma nitraţilor sau nitriţilor este introdus prin recircularea amestecului nitrificat în zona aerobă.

împreună cu recircularea amestecului nitrificat din stadiul aerob.care este similar procedeelor A2/O şi UCT. Prin returnarea nămolului active în stadiul anox. cu două excepţii :nămolul activate recirculat este returnat zonei anoxe înainte de zona anaerobă. Amestecul din zona anoxică este returnat în zona de admisie în stadiul anaerob. Nămolul activate recirculat este descărcat în zona de admisie a stadiului anoxic.Procedeul UCT Studiat de University of Town(UCT). ceea ce reduce necesarul de oxigen suplimentar. diferând metodele utilizate pentru recirculare. Norfolk. Experimental. recircularea internă se face din zona anoxică în zona anaerobă. Avantajele şi dezavantajele procedeelor de reţinere simultană a azotului şi fosforului: O concluzie generalăcu privire la avantajele tuturor acestor procedee arată că. acest system este similar procedeului A2/O. cantităţile de nămol generate sunt comparabile cu producţia de 67 . s-a constat că o parte din materialul organic din influentul procesului ester stabilizată prin mecanisme anaerobe in stadiul anaerob. prin aceasta fosforul aliminându-se în zona anaerobă Procedeul VIP Sistemul VIP (Virginia Initiative Plant. Virginia ). este eliminată introducerea nitratului în zona anaerobă.

organizare. succesul managementuluiunei statii depinde in egala masura de stabilirea de relatii eficiente cu angajatii SEAU si de interesulpublic. comunitatea riverana SEAU. decizie.Metodele autocratice sunt predispuse esecului datorita conflictelor interne si instabilitatii organizatoriale. Sarcina principala a managementului este de a organiza resursele disponibile si de a le exploata in mod optim pentru realizarea scopurilor organizatiei. Functiile managementului unui unei SEAU constau in:planificare.nămol caracteristică sistemelor de epurare conveţională cu nămol active şi. proiectanti cercetatori. producatorisi furnizori de echipamente. într-o formă modificată. la fel de important. cat si de cunoasterea in detaliu a operatiunilorde exploatare.organizatii publice. necesită foarte puţini sau deloc reactivi chimici pentru îndepărtarea fosforului. Unele dintre aceste procedee. dar care nu beneficiaza de suportul entuziast al minoritatii. In procesul managementului. concentrarea asupra obiectivelor comune si renuntarea la procedurile autocratice si democratice.Managementul prin obiective dezvolta variatiuni ale acestui consens.De obicei. managerii au autoritatea sa-siatinga aceste scopuri prin mijloace “dictatoriale”. Procesele democratice reale. Definitia data managementului de Statul Major al Armatei Americane este “procesul de folosire a personalului si materialelor destinate realizarii economice eficiente a unei misiuni”’Managementul statiilor de epuarare este o componenta esentiala a proceselor tehnologice de tratare.in vederea realizarii 68 . in care toti participantii au drept egal la vot. IV. oficiali ai municipalitatii(edili) . realizarea consensului este folositoare pentru asigurarea armoniei. directionare si control. Managementulunui SEAU trebuie sacolaboreze in mod eficient cudiferite categorii umane. De fapt. fie numai pentru a azotului.Managementul statiei de epurare Asociatia Managerilor Americani (TheAmerican Management Association) a definit managementul ca fiind “arta de a imbunatati viata oamenilor”. pot fi utilizate fie pentru reţinerea numai a fosforului. pot duceladecizii caresatisfac numai majoritatea. reprezentanti ai mass-media.

In exploatarea unei SEAU apar factori de natura diferita: hidraulica.Functiile managerului Managerul are respunsabilitatea si autoritatea de a folosi resursele disponibile pentru realizarea scopurilor. electrica. • Organizarea compartimentelor de munca si a timpului de lucru. respectand in permanenta autorizatia de functionare si celelalte reglementari in vigoare. biochimica.Literatura de specialitate imparte. care se interconditioneaza si influenteaza direct problemele managementului.1.Totodata.scopurilor. O conducere buna necesita ca atat managerul. Conducatorul discerne asupra scopurilor de perspectiva. are in sarcina sa sa asigure ca scopurile SEAU sunt identificate. Toate functiile de mai sus se realizeaza in cadrul atmosferei politice. luand in considerare interesele pe termen lung ale comunitatii. mecanica. intr-un mediu apos. directiei de urmat. 24 ore din 24. • Decizia 69 . sub vizorul atent al unei comunitati constiente de problemele financiare si cele ale protectiei mediului inconjurator. 1. comunicarii scopului comun al celor implicati in epurare si face referiri la strategia pe termen lung in rezolvarea problemelor cotidiene. expuse intemperiilor si actiunii agresive a amestecului polifazic. Evident ca toate acestea trebuie avute in vedere de catre manager in procesul decizional si organizatoric. conducere. in modul in care salariatii. municipalitatea si comunitatea le pot intelege si sustine. Un bun manager incepe cu motivarea angajatilor si a persoanelor implicate in vederea colaborarii pentru realizarea scopurilor intreprinderii prin promovarea:viziunii.Scopul obisnuit poate fi exploatarea in conditii de siguranta a unei facilitati. de obicei. communicate si realizate. aceasta sarcina in 5 componente: • Planificarea actiunilor. chimica. Problema managementului unei SEAU este deosebit de complexa si necesita o pregatire tehnica si economica deosebita. cat si personalul cu sarcini de conducere sa priveasca dincolo de problemele tehnice ale exploatarii statiei si sa se ocupe efectiv de salariati. planurile de dezvoltare ale facilitatii si schimbarile de personal necesare pentru realizarea acestor scopuri. Deseori cel care conduce(managerul) elaboreaza o strategie si o “sigla” in vederea realizarii. instalatiile si echipamentele existente au conditii foarte grele de lucru. public si alte persoane interesate. etc.

resursele necesare si strategiile care au determinat achizitionarea si folosirea acelor resurse. planul poate deveni perimat sau inadecvat pe durata realizarii sale. tulburari civile.1. e)principalele facilitati. cutremure.Este un proiect de activatate. d)programul. functie de definirea termenilor.Planificarea include stabilirea obiectivelor.Ele se intocmesc pentru o perioada scurta de timp 4-6 luni sau de perspectiva 5-10 ani avandu-se in vedere uzura fizica sau morala a tehnologiilor. planificarea trebuie sa includa un proces de revizuire si actualizare. 1. rezolvarea problemelor si luarea deciziilor.Un manager de succes poate stabili o planificare si sa garanteze realizarea acesteia. se poate folosi la fel de bine un numar definit de componente. O problema deosebita apare in SEAU atunci cand apar valori foarte mari ale indicatorilor de debit sau calitate care depasesc prin marime si frecventa intervalul normal de evolutie a fenomenului. un sistem sau o modalitate de realizare a obiectivelor a unui colectiv de munca. Planurile de probabilitate(contingenta) descriu modul de actionare pentru rezolvarea unei anumite situatii eventuale.1.Altfel. c)unica folosinta (nevoi speciale). incendii. rebilitarea unui 70 . Personalul trebuie sa stie foarte clar ce masuri se iau in eventualitatea aparitiei unor astfel de situatii accidentale. inundatii. instalatiilor si echipamentelor. Tinand seama ca planul se refera la o activitate punctuala. schimbarile obiective. emanatii toxicesau explozii.Planificarea Un “plan” se defineste printr-un proiect. nu activitatea propriu-zisa. Tipuri obisnuite de planuri folosite intr-o SEAU includ: a)strategia pe termen scurt sau lung. b)probabilitatea(contingenta). Planurile de folosinta unica(nevoi speciale) descriu modul de desfasurare a unei activitati specifice ca de exemplu o instruire speciala.Planificarea trebuie sa preceada orice activitate. dezvoltarea procedurilor de rutina. scopurile. f)finantele Planuri strategice descriu obiectivele organizatiei.• Directionarea (dirijarea) • Controlul • Lista functiilor este arbitrara. ca de exemplu: masurile de urgenta in cazul unor greve.

Astfel de planuri pot fi folosite in mod repetat. Planurile pentru principale facilitati cuprind descrierea principalelor facilitati necesare in viitor. In general. graficele de realizare a constructiei si mecanismele financiare care sa asigure fondurile necesare.echipament. mediu sau lung in functie de durata de realizare a unui plan. 20 sau 30 de ani in avans. costurile aferente acestora.Notiune de risc a fost introdusa dupa 1970 in afaceri. energie si materiale necesare. vanzarile de energie electrica obtinuta prin utilizarea biogazului sau serviciile la terti.In domeniul planificarii.Siguranta constructiilor se refera la posibilitatea cedarii acestora in eventuala aparitie a pagubelor sau a 71 . deasemenea. pentru asigurarea timpului necesar pentru organizare. orice manager care priveste problema intretinerii trebuie sa aiba balanta dintre performante optime si costurile minime. Planurile program pot acoperi termen scurte sau lungi si sunt incorporate in planurile anuale sau multianuale si in bugetele planificate. Exista planuri pentru perioadele mai scurte de un an. Planurile financiare cuprind capitalul previzionar.Conceptul de risc in managementul proiectelor se analizeaza din primele momente ale definirii acestuia. finantare si realizarea efectiva a constructiei. toate beneficiile prognozate obtinute de pe urma epurarii apei. (instalatie). Ea analizeaza riscul unei afaceri sau investitii in sensul posibilitatii aparitiei unor evenimente care se pot solda cu pagube. Planurile trebuie sa contina. resursele operationale necesare pentru anumite perioade viitoare si diversele surse de beneficii sau fonduri pentru finantarea costurilor.Principalele facilitati se programeaza. Conceptul de risc in constructia si exploatarea statiilor de epurare. de asigurarea resurselor materiale si umane necesare si de lucru efectiv. SEAU-rile functioneaza pe baza unui buget anual care include contabilitatea pentru salarii. Aceste planuri necesita mai putin timp de organizare pentru implemnentare si reprezinta in mod obisnuit perfectionari(imbunatatiri) pe trmen lung sau planuri multianuale. Palnificarea se poate face pe termen scurt. un instructaj de protectie a muncii sau un plan de instructaj pentru un nou angajat. Orizonturile planificarii. valorificarea biosolidelor. 10. cu mici modificari. securitatii membrilor societatii sau protectiei mediului inconjurator.Balanta va stabili un compromis intre programul de intretinere preventiva si cel de reparatie capitala. In conceptia acestei teorii manageriale toate actiunile au o marja de risc cu efecte asupra sigurantei constructiilor. Planurile program descriu modul de desfasurare a unei activitati specifice. Exemple de planuri pe termen scurt pentru un manager de elita ar fi:un program de lucru. in mod obisnuit. un proiect de inlocuire sau creante pentru actiuni(bonduri).

conditii tehnice speciale (executie in aer liber. pentru ca efectul financiar propus sa se reflecte intr-un risc minim. Lucrarile executate in statiile de tratare si epurare ale apelor au particularitati distincte in raport cu celelate constructii civile. trebuie avute in vedere bugetul alocat. durata medie de executie. Asadar. nivelul apelor freatice ridicat. g)societatea de operare. au volume mari. nominalizati mai sus. de echipare cu utilaje. teren moale. a duratei de executie si a resurselor.Din acest punct de vedere se impune o analiza atenta a costurilor. Protectia mediului inconjurator impune considerarea riscului aparitiei poluarii sistematice sau accidentale cu efecte dezastruoase ulterioare. Securitatea personalului are in vedere masurile de siguranta care trebuie adoptate pentru a evita eventualele accidente de munca. f)costructor de specialitate. c)un investitor subordonat sau nu administratiei locale.Problema trebuie abordata prin considerarea unui factor de incertitudine care conduce 72 . Decizia manageriala se va lua prin acceptarea unuinivel de risc cunoscut sau impus dar nu se exclude ideea ca actiunile trebuie sa se defasoare astfel incat sa se reduca consecintele sau riscurile. Aceste lucrari sunt deosebit de complexe. etc). Constructia si exploatarea unei statii de epurare este o problema deosebit de complexa care impune corelarea mai multor factori ce se interconditioneaza reciproc: a)societati de cercetare care precizeaza indicatorii si parametrii de mediu ce trebuie avuti in vedere. imbolnavirea operatorilor ca urmare a unui microclimat necorespunzator sau chiar pierderea de vieti omenesti. intarzieri in derularea contractelor cu penalitatile aferente. d)anteprenor general. care conduc la decalarea termenului final si la majoritatea costurilor de executie.Din acest punct de vedere se impune o anliza atenta a costurilorde executie. timpul afectat si efortul depus pentru a aduce indicatorii de risc la un nivel acceptabil. O analiza pertinenta a problemei se face prin costuri in sensul ca acestea trebuie sa cuprinda influenta tuturor factorilor. de costructii.vatamarii personalului operator. factori perturbatori. In perioada executiei lucrarilor pot aparea si probleme neprevazute. b) societati de proiectare tehnologica. e)furnizori de echipamente si materiale specializate. corespunzator importantei sociale si economice a obiectivului. In privinta afacerilor si activitatilor curente se poate folosi notiunea de risc referitor la defectarea echipamentelor sau pagubelor asupra structurilor.

teoria jocurilor. In caz contrar se va pleca cu date ce pot fi false si intreg studiul de analiza va fi eronat. in cadrul teoriei expuse. aprecierea incertitudinii estimate de atingere a obiectivului propus. Exista pentru fiecare problema din proiect un anumit gradad de variabilitate a activitatii anterioare care in mod evident va influenta analiza riscului. si echipei manageriale sau cele existente in literatura de specialitate.Ea se realizeaza prin metodele precizate matematic in teoria catastrofelor. Rata de incertitudine este un indicator care reflecta posibilitatea ca unele date din experienta anterioara sa nu se respecte identic. Pe baza ei se va determina distributia de probabilitate care va permite in final. deoarece toti acesti factori nu conduc la o abordare determinista.la stabilirea unui nivel de risc. duratei si momentelor de timp in care trebuie livrate materialele speciale si echipamentele b)permite identificarea factorilor de risc in perioada de executie si montaj c)identifica clar factorii perturbatori care pot apare pe parcursul derularii proiectelor si nivelul lor de risc d)permite utilizarea rationala a materialelor si inchaierea corecta a contractelor de procurare a resurselor in sensul evitarii penalitatilor si o folosire corecta a timpului e)permite formularea si adoptarea deciziilor corecte in scopul majorarii beneficiilor ce pot fi obtinute cu un riscasumat f)se poate costitui o banca de date statistice care sa permita evaluarea riscului in timp la viitoarele proiecte g)permite clarificarea si identificarea managerilor seriosi cu reale posibilitati de conducere a lucrarilor h)ofera posibilitatea identificarii partenerilor seriosi de afaceri in constructia si montajul echipamentelor Analiza riscului se face pe baza unor date exprimate cantitativ si calitativ obtinute din experienta firmelor. In analiza riscului este necesara studierea atenta a datelor existente obtinute pediferite cai in sensul identificarii gradului deincertitudine. Analiza riscului lucrarilor de specialitate. metoda Monte Carlo si/sau Perth – metoda drumului critic. conducand la decizii gresite. constructie si montaj presupune: 73 . Analiza riscului in managementul lucrarilor din statiile de epurare si tratare prezinta urmatoarele avantaje: a)permite elaborarea unei planificari realiste a costurilor.

comportamentul. Epurare. Spre deosebire de decizia personala pe care fiecare om o practica zilnic.1. O a doua caracteristica a deciziei manageriale consta in aceea ca ea afecteaza starea. de altfel.1 1. uman al unei parti insemnate sau chiar la nivelul intregii unitati/ firme. elaborandu-se o planificare a proceselor care sa permita micsorarea consecintelor in cazul aparitiei evenimentelor. c) reducerea riscului asumat –in aceasta etapa se analizeaza pobibilitatea reducerii probabilitatilor de aparitie ale riscului si se identifica caile de reducere. pregatirea. Conducator sau executant care participa la executarea deciziei. actiunile si rezultatele unui grup de persoane. Ca urmare. Decizia Decizia este un element esential al procesului de management.fiecare activitate are o anumita rata de incertitudine cere trebuie cunoscuta si identificata cat mai corect astfel incat din aceasta analiza sa rezulte acele probleme care prezinta un risc ridicat. Nivelul calitativ al managementului se reflecta. potentialul. prin calitatea deciziilor elaborate si aplicate. nu doar a unui singur individ. instrumentul sau specific si cel mai important mijloc al sau de exprimare.2. In al treilea rand.schema.analiza costului – se analizeaza probabilitatile fiecarui element component si prin combinarea acestor probabilitati de costuri va rezulta o imagine de ansamblu. decizia manageriala determina efecte directe cel putin la nivelul unui compartiment si propagate la nivelul economic. tehnic. In practica societatilor comerciale si regiilor autonome decizia imbraca doua forme majore: act decizional si proces decizional. in luarea deciziei managerul trebuie sa tina cont de interesele. tehnic. motivarea. 74 . in fond. uman al unei parti insemnate sau chiar la nivelul economic. b) analiza duratei. decizia manageriala implica intotdeauna doua persoane:managerul-cel care decide si una sau maimulte persoane. Decizia poate fi definita ca fiind: cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective. fiind. etc membrilor grupului respectiv.

vizand situatii decizionale simple. d)luarea deciziei. c)experienta in profesie(trebuie sa fie elestic in gandire. existand insa o mare nesiguranta privind modaliattile ce trebuie aplicate.Actul decizional implica desfasurarea deciziei pe o durata foarte scurta de timp.caracterizata prin probabilitatea maxima de a realiza obiectvul urmarit. timp de operare.Asemenea situatii implica un numar de variabile (in mare parte necontrolabile) si o anticipare relativa a evolutiei lor. f)monitorizarea. Adoptarea deciziei presupune: a)o buna pregatire profesionala a managerului. b)o buna organizare. factorii primari ai deciziei intra in interdependenta.costuri. Elementele situatiei decizionale sunt cunoscute si controlabile. b)Incertitudine. limitarea resurselor(exista suficient personal. cu viziune in viitor. Din punct de vedere calitativ.necesitand un volum de timp si informatii mult mai mare. c)dezvoltarea alternativelor. evolutia putand fi anticipata cu usurinta si controlata.In evaluarea alternativelor se considera riscul de cadere sau de aparitie a altor aspecte. o decizie luata sub presiunea timpului si cu un bagaj minim de informatii nu poate fi comparata cu o decizie eleborata in urma analizarii mediului ambiant decizional al situatiei decizionale. In procesul decizional. d)o organizare serioasa si constiincioasa. lipsit de idei preconcepute). echipamente si materiale disponibile) 75 . rezultand 3 situatii de baza: a)Certitudine. e)implementarea deciziei.Cea mai mare parte din variabile sunt incontrolabile si efectul dificil de anticipat. Dezvoltarea alternativelor impune considerarea problemei din toate unghiurile si identificarea solutiilor posibile. Problemele care se pun in adoptarea deciziei sunt: a)definirea problemei. c)Risc –cand obiectivul este posibil de realizat.cand probabilitatea realizarii obiectivului este mare dar exista dubii legate de maniera in care trebuie procedat. masurarea si evaluarea rezultatelor deciziei. Procesul decizional se refera la situatii complexe. Definirea problemei este etapa cea mai grea deoarece simptomele si conditiile problemelor sunt mai dificile decat problema insusi. Actele decizionale predomina sub raport cantitativ. b)analiza problemei si a cadrului conjunctural.

iar managerul sa stie foarte bine cui ii revine responsabilitatea pentru o eventuala nerealizare. Pot fi necesare 4 schimburi pentru desfasurarea activitatii in mod continuu [24 h din 24].Pentru statiile mici compartimentele de intretinere si de exploatare pot fi comasate si conduse de catre o singura persoana.3 Organizarea Functia de organizare include doua activitati principale: a)desemnarea responsabilitatilor pentru desfasurarea activitatii SEAU in conditii bune. exploatarea si intratinerea. 1.1. activitatea de laborator si cea de control a deseurilor industriale se pot desfasura in colaborare cu alte institutii publice sau prin acordul contractual. cu sarcinile bine definite si delimitate. dupa cum s-a mai aratat experienta managerului si a personalului de conducere. Functie deanvergura SEAU. In concluzie. Principalele functii ale intreprinderii sunt conducerea. redus la minim-pentru a permite valorificarea potentialului economic de piata. cusprijinul sustinut si permanent al activitatii de laborator si al controlului deseurilor industriale.Adoptarea deciziei impune selectarea celei mai bune alternative sau a unei combinatii de alternative considerateafi relevante.Personalul din pozitiile organizatorice este optional si depinde de marimea statiei si echipamentele din dotare[de ex:automatizate sau manuale]. Fiecare angajat trebuie sa aiba o fisa a postului care sa defineasca responsabilitatile si ierarhizarea(supravegherea). Responsabilitatea reala a unui manager SEAU poate varia functie de reglementarile legale locale si delegarea responsabilitatilor in cadrul mai larg al sferei politice.desigur cu un risc calculat. Fisele posturilor trebuie sa fie clare. b)delegarea autoritatii necesare pentru realizarea acesteia. Activitatile de intretinere pot fi realizate pe baza de contract cu personal de la o alta intreprindere sau organizatie de acelasi profil. Se considera functiile de baza necesare pentru intretinerea si exploatarea statiei. astfel incat intre salariati sa nu apara discutii de competenta.Acest pas impune.Inpractica manageriala s-a extins practica luarii deciziilor bazate pe incertitudine sau risc. 76 . se poate spune ca pentru procesul managerial adoptarea deciziei este esentiala.

disfunctionalitati ale procesului sau conditii ce pericliteaza sanatatea sau siguranta personalului. in scris sau oral. Controlul personalului necesita o revizie eficienta a 77 .5 Controlul Controlul consta in asigurarea faptului ca activitatile desfasurate in cadrul statiei contribuie la realizarea scopului acesteia. Intr-o SEAU. Din cele trei arii largi ale controlului (financiar. Directionarea Directionarea poate fi definita ca fiind :”canalizarea (indreptarea) activitatii cuiva spre realizarea unui scop”. tehnic si din punct de vedere al personalului) cel din urma il solicita cel mai mult pe manager. faciliteaza pentru cel care recepteaza intelegerea obiectivelor celui care transmite.comparativ cu obiectivele stabilite in faza de planificare.1.Va permite celui ce transmite. Motivarea implica satisfacera nevoilor individuale si recunoasterea faptului ca fiecare individ are nevoi diferite. 1.Aceasta sarcina necesita o foarte buna cunoastere a personalului pentru a putea intelege ce motiveaza pe fiecare. ca de exemplu:avarii la utilaje. Celelate doua zone depind partial de performantele specialistilor din cadrul personalului. De asemena. fiecare sarcina trebuie sa reprezinte un pas spre realizarea scopului: evacuarea unei ape epurate in conditiile impuse de Autorizatia de Mediu. O buna comunicare implica urmatoarea procedura: a)transmiterea unui mesaj. Erorile de comunicare din cadrul statiei pot avea consecinte majore. Controlul implica evaluarea rezultatelor si a performantelor personalului.Managementul statiei isi exercita aceasta functie a realizarii activitatii cotidiene prin motivarea si comunicarea cu personalul. sa inteleaga audienta si tipul de mesaj pe care aceasta il poate percepe. b)primirea unui mesaj.4. 1. Figura de mai sus este un exemplu de structura organizatorica de baza pentru intretinerea si exploatarea unei statii indiferent de capacitatea ei. c)intelegerea mesajului.1.Structura omanizatonca a unei SEAU variaza functie de capacitatea. d)existenta feedback-ului. si conditiile sale bugetare. Empatia (abilitatea de a se substitui altei persoane) este cheia unei bune comunicari.

Cele de mai sus implica un feedback cat mai frecvent asupra activitatii fiecaruiaceea ce reprezinta o insusire vitala. privind responsabilitatea fiecaruia si se evalueaza rezultatele.si nu doar o completare. Aceste procedee duc la discutii in momentul in care se incearca ajungerea la un consens intre conducere si angajati. Consideratiile de mai jos ofera fundamentul unui feedback folositor: Feedback-ul trebuie sa fie bine programat. decat general.Personalul trebuie sa fie constient de faptul ca activitatea fiecaruia este cunoscuta la nivelul conducerii. Este utila sugerarea unui comportament “alternativ” Oricand exista posibilitatea. a unui formular ce contine cateva probleme. Un manager trebuie sa considere intotdeauna trei aspecte diferite ale problemei: aspectul tehnic –performantele tehnologice. aspectele umane. aplicabilitatea acestor metode variaza functie de circumstantele fiecaruiloc de munca. ci si activitatea fiecarui angajat. astfel apar discordante care pot duce la nerealizari. Un manager eficient cunoaste nu numai ce se intampla in statie. Este necesar sa fie o parte normala a rutinei cotidinene.Este necesar sa se discute comportamentul ce poate fi schimbat. nu aspectul “sentimental”. In ultimul sfert al secolului.Se impune asigurarea feedback-ului activitatilor luand in considerare realizarile. esentiala a unui manager. Din punct de vedere organizatoric se impune reducerea 78 . Oricum aceasta cunoastere nu este suficienta pentru realizarea unui control eficient. in consecinta. Se impune asigurarea ca angajatii inteleg rolul feedback-ului. tendinta managementului s-a inclinat mai degrabaasuprasistemelor ce cauta sa ofere controlul prin stabilirea scopurilor activitatii si evaluarea. organizare. mai ales atuncicand prezinta aspecte negative. ca si cum se poate evita parcurgerea unei trepte. cat mai repede posibil dupa evaluarea activitatii. managerul trebuie sa se concentreze asupra unui feedback pozitiv al succesului unei echipe sau al unui angajat. Feedback-ul este obiectiv.trebuie doar sa fie concentrata atentia asupra lui si sa se enunte problema specifica pentru a deschide discutia. a activitatii fiecarui angajat pentru realizarea acestora. Feedback-ul vizeaza comportamente ce pot fi schimbate. Cand se avanseaza pe una dintre cele trei axe trebuie neaparat sa se actioneze simultan si pe celelate. In mod evident. la sfarsitul anului. Feedback-ul este mai degraba particular.realizarilor-ca sarcina continua a functiei manageriale.

recomandari delafostelelocuridemunca si fise medicale. c)programele de policalificare ofera angajatilor motivele necesare pentru dezvoltarea atitudinilor profesionale 79 . cu exceptia cazurilor incare activitatea solicita cerinte specifice. motivarea..Managementul personalului Pentru a fi eficient.cat si in exteriorulorganizatiei. convingeri.1. Datorita faptului ca recrutarea si angajarea sunt controlate de multe legi si regulamente. un manager trebuie sa stapaneasca si sa se simta bine in relatiile cu subordonatii.Recrutarea Recrutarea se selectia unui personal adecvat este inceputul unei operatii de succes. O recrutare eficienta suscita interesul solicitantilor calificati si incurajeaza evolutia personalului existent. scolile tehnice.evaluarea si disciplina. etc. recomandarile angajatilor. Procesul incepe cu recrutarea de personal pasibil de a fi instruit si motivat si include dezvoltarea. 1. Criteriile de selectie trebuie sa se bazeze pe cerintele reale ale serviciului.amandoua atat in interiorul. b)instruirea continua si alte genuri de programe argumenteaza calitatea muncii prestate de catre angajatii existenti. obtinerea unui sfat din partea unei persoane experimentate trebuie sa preceada recrutarea. Factorul uman impune ca modul de comportare a omului in munca sa sa evolueze astfel incat trecerea de la o specializare la alta sa se faca prin integrare informativa.Dacaobtinerea de informatii este legata de cerintele postului.nationalitate. scopul programelor de recrutare este de a dezvolta si prezenta o imagine pozitiva a personalului unei SEAU si de a creste importanta unei SEAU municipale.nivelurilor ierarhice. determinarea aptitudinilor pentru o functie se poate face prin teste scrise. religie sau varsta. starecivila. 1. sub toate aspectele pe care acestea le implica. fara discriminari de rasa.cazier. grautatile si solutiile posibile care se intrevad. Sursele recrutarii include anunturile din presa .La fiecare din cele trei aspecte trebuie analizate problemele. sex. Persoanele care raspund de recrutare pot beneficia de aceste programe in diferite moduri: a)anunturilespecializate prezinta o paleta larga de potentiali angajati.2. Obiectivul recrutarii este asigurarea ca numarul si genul solicitantilor necesari pentru satisfacerea cerintelor este disponibil.2.interviuri.

2. Aceste reglementari pot include numai pozitia postului in schema organizatiei si modul de selectie.Eficineta instruirii si controlului(supravegherii).Un anunt de oferta trebuie sa fie o nota concisa asupra unui loc de munca disponibil in cadrul organizatiei. Trebuie mentionate nivelul minim de calificare si si numai calicficarile care se iau in considerare la selectie. Instruirea si dezvoltarea Un program de dezvoltare pentru fiecare angajat integrat in cadrul instruirii profesionale este de dorit in scopul stabilitatii personalului. cerintele. cand si la cine sa se depuna cererea. o certitudine a sigurantei si siabilitatii postului-parte integranta a unei organizatii care-si cunoate importanta misiunii sale. oferta trebuie sa contina cel putin denumirea postului. sa cuprinda nivelul de salarizare si programul de lucru (normal de 8 ore. frecventa si “timing”-ul postului vacant. 5. dupa caz).2.Chiar in conditiile unui buget restrans se poate redacta o oferta eficienta.Programe compensatorii comparabile cu cele ale altor organizatii.Posibilitati de avansare si recompensare a muncii. 3. imbunatatirii performantelor organizatiei si viitorul personal. Cateva elemente ale programului de dezvoltare sunt:  Policalificare pentru invatarea altor meserii 80 .Fig. Ofertele de servicii trebuie. nivelul minim de calificare si modul de selectie. de asemenea. de mai jos poate servi ca exemplu. In mod obisnuit. 4. In cazul in care nu sunt mandatate reglementari specifice.Anuntul trebuie sa specifice cum. 1. Este recomandabil sa se efectueze o verificare a descrierii postului si a cerintelor acestuia impreuna cu conducatorul locului de munca. serviciile de resurse umane si oficiile “fortelor de munca”. sau inschimburi.in mod obisnuit aceste anunturi ar trebui sa fie aprobate de conducerea organizatiei.Un mediu placut la locul de munca si posibilitati adecvate de recreere. Anuntul trebuie sa descrie in mod adecvat cerintele postului. O oferta de recrutarecare sa se bucure de succes trebuie sa contina: 1. reglementarile legale trabuie sa dicteze dimensiunea. sarcinile specifice si localizarea. 2. Nota trebuie sa detalieze pe scurt obligatiile postului .d)o imagine pozitiva a organizatiei conduce la ridicarea calitatilor profesionale ale solicitantilor si la un suport sporit din partea comunitatii.

procedurile de analize de laborator si de inregistrare a datelor. Responsabilitati speciale proiectate. pentru a le oferi o vedere de ansamblu asupra intregului proces tehnologic. Organizarea unui program de orientare. 81 . Evidentierea elementelor de siguranta mucii.4.2. la sfarsit de saptamana sau la “zi”.stabilirea efortului colectiv pentru rezolvarea unei probleme. Stabilirea unei liste de subiecte care trebuie studiate si a unui grafic rezonabil atat pentru predarea .functie de succesul activitatii in echipa si de contributia individuala in cadrul echipei. Participarea in asociatii profesionale. Ca o cerinta pentru un asemenea efort colectiv. Certificarea calificarii inmeserie.Instruirea Deseori un operator cu experienta sau un conducator de loc de munca ii instruieste pe ceilalti angajati. 4. fiecare trebuie sa fie apt sa contribuie si trebuie sa aiba “portia sa din realizari” 2. este necesara “bifarea fiecarui subiect dupa insusirea lui. la locul de munca. astfel incat angajatii sa beneficieze de o mai buna intelegere a diferitelor situatii. Delegarea sporita a autoritatii. nu doar al rolului sau in organizatie. Cateva consideratii asupra instruirii: elaborarea instructiunilor generale de exploatare pentru controlul procesului.2. Responsabilitati ce decurg din rotatia cadrelor.posibilitatea angajatilor de a-si impartasi unul altuia scopurile proprii. cat si insusirea lor. 1. 3.rotatia de cadre sau divizarea activitatii. Vizite la alte obiective sau organizatii similare sau cu activitati inrudite. mai ales pentru noii angajati. dezvoltarea bugetului pentru anul viitor sau initierea unui alt proiect. utilizarea instalatiilor si intretinerea acestora.asigurarea de recompense individuale si colective.       Instruire adecvata prin cursuri serale.conditie esentiala pentru o statie de “succes”-include: 1. 1.3 Activitatea in echipa Metodele folosite pentru dezvoltarea activitatii in echipa. Instruirea angajatilor in scopul cunoasterii persoanei careia I se adreseze in caz de nevoie.

sedintele prelungite si pierderea din vedere a consecintelor. Consultarea acestei evidente poate ajuta la cresterea acuratetei si a increderii in evaluarea personaluilui. Cea mai importanta parte a evaluarii este aprecierea informationala zilnica a rezultatelor activitatii. arati si faci” Instruirea pe parcurs poate fi oferitain exteriorul organizatiei. Totodata este necesar sa se stabileasca necesitatile pe termen lung ale dezvoltarii personalului si a cresterii motivarii. O recunoastere prompa a meritelor de catre sef este cea mai eficienta si facila recompensa. atunci cand este cazul.Folosirea metodei standard de instruire “spui. In plus. managerul poate. adaptarea autoriatii la resaponsabilitate si eliminarea frustrarilor cauzate de tergiversarea aprobarilor. alte intreprinderi de epurarea apei. scoli tehnice. agentiile de mediu sauchiar alte institutii din cadrul municipalitatii. In mod oficila evaluarea documentara sta la baza relatiei sef/subordonat. Deseori. aceasta necesita prezenta unui supraveghetor in fiecare schimb care sa dea instructiuni ce include motivarea. 1. Motivarea Managerul trebuie sa identifice nevoile individuale de satisfactie si sa foloseasca aceste cunostinte in vederea motivarii angajatului. in general. Figura de mai jos prezinta procesul standard sub forma unui ciclu. Managerul statiei foloseste sistemul de evaluare pentru imbunatatirea procesului cotidian de munca. Schema 3.  Scopurile trebuie safie clare pentru cei care o executa in cazul activitatii in schimburi.5.2. ca si identificarea unor nerealizari si a sanctiunilor disciplinare ce decurgdin acestea. Sistemul trebuie sa includa recunoasterea prompta a unei realizari de succes si recompensele cuvenite. de catre universitati tehnice. 1.2. sa stimuleze motivarea prin crearea unui cadru de munca.6. 82 . in scopul imbunatatirii performantelor personale ale angajatilor. care sa includa urmatoarele elemante:  Stabilirea de responsabilitati rezonabile si aducerea lor la cunostinta angajatilor. Evaluarea Managerul statiei trebuie sa se asigure de folosireaunui sistem corect si fundamental de evaluare a angajatilor indiferent de nivelul ierarhic.  Stabilirea de recompense pentru realizari deosebite.

de la data angajarii pana la terminarea activitatii in cadrul organizatiei.Reincadrarea pe post a angajatului dupa o asemenea sanctiune.3.7. cuprinse in programul de lucru si un tratament corect si egal sunt premisele edificarii unui mediu care sa incurajeze realizarea de performante. 1. Acest dosar trebuie sa contina o evidenta completa a datelor angajatului. cazul ce mai des aplicat. 1. tinerea evidentei activitatii Un sistem disciplinar progresiv. Evenimentele sociale. Relatiile interpersonale trebuie sa fie confortabile si sa incurajeze spiritul de echipa.  Asigurarea unei discipline echitabile si obligatorii  Cerinta ca investigatiile. sau altfel spus.rferitoare la anumite aspecte ale activitatii. cat si regionale. se pot solicita drepturi de reprezentare ale angajatilor. aerosoli. pauzele pentru recreere .poate include in mod succesiv avertizarea verbala si scrisa.Relatiile functionale In totaliatate intreprinderile care lucreaza in domeniul apei. atentionarile si audierile sa sedesfasoare consecutiv  Asigurarea ca angajatii sunt constienti de cerintele activitatii si sanctiunile disciplinare  Inregistrarea.Atat aceste agentii cat sipublicul solicita respectarea diferitelor autorizatii (reglementari) care pot stipula: evacuarea de ape uzate.8. poatefi conditionata de prezentarea unui angajament scris al salariatului. de respectare a normelor activitaii. respecta reglementarile elaborate de diverse organizatii si agentii atat locale. 1. Dosarul angajatului Dosarul salariatului este unul din cele mai importante aspecte ale SMP. incluzandurmatoarele:  Instruirea tuturol conducatorilor locurilor de munca in procedurile disciplinare. modificari in planul de 83 . diminuarea incadrarii si desfacerea contractului de munca. Intr-o intreprindere in care exista sindicate.2.Disciplina Managerul statiei instaureaza un mod normal un sistem si o politica disciplinara in concordanta cu cea a organizatiei publice de care apartine.2. contestatii si arbitraje.

O componenta de baza a oricarui proces de urmarire a bugetului este raportarea corecta a cheltuielilor lunare. ei vor fi responsabili de controlul cheltuielilor proprii. Folosirea sistemelor computerizate de calcul usureaza mult acest proces. Bugetul reprezinta responsabilitatea manageriala de a realiza scopurile stabilite pentru o anumita folosinta.3.servicii contractuale. stabilirea prioritatilor pentru satisfacerea acestora si alocarea fondurilor disponibile. Bugetul pentru exploatare si intretinere sa pregateste functie de cel al organizatiei din care face parte. municipalitatea locala sau guvernamentala. materiale si piese de schimb. Bugetul total se calculeaza cel mai bine pe articole unitare. dar managerii nu trebuie sa ezite sa elaboreze propuneri. Un buget bine intocmit defineste obiectivele pe termen scurt si strategiile activitatii pentru atingerea scoplulii declarat. ci trebuie privite intr-o evolutie continua.sistematizare. dupa alocarea fondurilor. pe principalele categorii. Un alt instrument folositor al managerului este insarcinarea conducatorilor compartimentelor “cheie” din cadrul SEAU (exploatare. amplasarea de rezervoare subterane si altele.Reglementarile nu sunt imuabile.1.Managerul trebuie sa cunoasca care sunt legile si reglementarile sub influenta carora isi desfasoara activitatea SEAU. Pregatirea bugetului necesita o buna planificare care impune managerului identificarea nevoilor statiei.Bugetul pentru exploatare si intretinere Stabilirea bugetului ajuta la aprecierea eficientei unui manager de SEAU.In consecinta. simpozioane etc).Asemenea oportunitati se ivesc la propunerea agentiei.-de obicei. chiar in cadrul comunitatilor mai mici.Managerul trebuie sa aiba autoritatea sa modifice fondurile alocate unei categorii. Incalcarea unor reglementari poate duce la sanctiuni civile sau penale pentru care poate fi raspunzator managerul. incluzand: forta de munca(cheltuieli directe si indirecte). in folosul alteia pentru a satisface diferitele nevoi. Ulterior. substante chimice. sa stabileasca un sistem si sa controleze pentru a avea siguranta ca acestea sunt respectate. 84 . in special organizatiilor din domeniu(sedinte. Managerii SEAU-rilor au ocazia sa influenteze elaborarea unei reglementari sub jurisdictia careia isi desfasoara activitatea . acesta trebuie sa se asigure de intocmirea periodica de rapoarte clare. workshop-uri. energie. 1. intretinere si laborator) cu intocmirea necesarului de buget pentru compartimentul respectiv. combustibili.

b)instruire. planificarea si intocmirea ordinelor de lucru. corectii. toate acestea necesitand o comunicare biunivoca corespunzatoare. Acest nivel impune calificari. 1. 85 .Un sistem de management al intretinerii (SMI) complet trebuie sa includa urmatoarele: a)organizare sidotare cu personal.Exploatarea si intretinerea Tinand seama de realitatea faptului ca o exploatare eficinenta se bazeaza pe disponibilitatea completa a tuturor compartimentelor functionate. Managementul controlului procesului Odata stabilit. c)un sistem de intretinere preventiva si de evidenta a operatiunilor de intretinere. al stocurilor si al sculelor. e)un sistemcomputerizat de inregistrare a datelor. exploatarea si intretinerea sunt direct intredependente in cadrul managementului. Datorita naturii sale tehnice. Comunicarea Managementul procesului depinde de actiuni ce raspund la schimbarile de procedura. g)control managerial al bugetului si cheltuielilor. d)controlul pieselor de schimb. un SMI eficient va cuprinde macar intretinerea preventiva..Un asemenea raspuns implica necesitatea unor linii de comunicatie care sa promoveze circulatia uniforma a informatiei in ambele sensuri.1. un sistem de evidenta a operatiunilor de intretinere a pieselor de schimb. h)suport tehnic. Desi scopul unui SMI va depinde de marimea SEAU . O astfel de linie de comunicatie se poate reduce la un simplu mesaj verbal la schimbarea turelor sau transmiterea corectarii unui parametru. cum este cazulSEAU-rilor mari.5.4. imbunatatiri si actualizari. planul de control al procesului trebuie condus si realizat. chiar daca aceste functiuni sunt realizate pe compartimente separate. f)programarea. Persoanele responsabile de controlul procesului trebuie beneficieze deacces imediat la aceste mesaje si la rapoartele privind conditiile procesului. o intretinere eficienta necesita o planificare sistematica.

necesita un proces de gandire (analiza) obiectiv si independent. Capacitatea si programul laboratorului trebuie sa se conformeze reglementarilor legate de monitorizarea si sa asigure datele pentruoexploatare corespunzatoare. Fisele zilnice. Ideile novatoare sunt necesare si sindromulrutinier “asa am procedat intotdeauna “ trebuie trebuie evitat. Prelevarea de probe nereprezentative sau din locuri necorespunzatoare conduce la erori in deciziile de control cu eventuale consecinte grave. reclamatii si stabilirea tendintelor cronologicede modificari operationale. limitele operationale superioare si interioare sunt necesare pentru fiecare unitate de proces. Analizele asupra controlului procesului nu trebuie sa respecte cerintele conformiste ale reglementarilor legale si se pot folosi si metode simplificate. Relatia dintre proces si laborator Pentru succesul unui control al procesului sunt necesare rezultate de laborator corecte si periodice. ca de exemplu cuptoare cumicrounde pentru probele de determinare a substantelor solide. Registre si rapoarte rapoartele necesare pentru:managementul “din mers” al procesului.Managerul statiei 86 . Aceste limite ofera personalului de exploatare principiile calauzitoare pentru pastrarea sub control aprocesului.calculele de proces. fise zilnice si registre. Rezultatele analizelor privind consumul biochimic de oxigen (CBO) sunt furnizate cu o prea mare intarziere pentru majoritatea deciziilor asupra procesului cotidian. Rapoartele necesare include:prelevarea de probe si rezultatele analizelor. Masuratori corecte pentru luarea deciziilor de control al procesului sunt necesare informatii corecte. Aceste proceduri.Datele se colecteaza si se pastreaza intr-o forma usor de utilizat. rapoartele si registrele trebuie sa aiba o forma care sa faciliteze transferul datelor in formularele de raportare standard.Informatiile trebuie sa respecte periodicitatea stabilita. intocmite de catre personalul statiei sau consultanti din exterior . suplimentate de observatii vizualesi analitice. Limite superioare si inferioare reprezentand cheia controlului procesului.O practica cu rezultate pozitive s-a dovedit a fi inregistrarea datelor rezultate in urma controlului procesului pe diagrame care evidentiaza limitele superioare si inferioare.Procedurile standard de exploatare Procedurile standard de exploatare reprezinta definitii detaliate a fiecarui segment al planului de contol al procesului. Analize generale(de ansamblu) unitatile individuale de proces trebuie sa se integreze intr-un sistem de epurare eficient. Identificarea tendintelor procesului prin metode grafice este un instrument folositor pentru controlul proceselor.

Daca o singura unitate a procesului da semnale de slaba functionare.In oricare din cazuri se impune aplicarea de masuri corective.procedeelor neadecvate de dehidratare sau restrictiilor impuse de clima.Odata cu cresterea gradului de automatizare al SEAU-rilor creste si necesarul de personal de intretinere si reparare a echipamentelor.Urmarirea prin mijloace clasice (manuale)necesita minimum o analiza trimestriala.Sar putea sa apara necesitatea unor contracte cu firme externe specializate in intretinere se service. datorita depozitarii necorespunzatoare.Analizele generale (de ansamblu) permit identificarea proceselor cu costuri ridicate si pot. -Echipamentele de control se pot defecta. Arii de probleme majore Anumite probleme ale procesului. Numai o analiza mai detaliata a tuturor informatiilor poate detecta relatiile “cauza-efect”. un grad de impurificare sporit sau procedeele de operare folosite .La majoritatea SEAU-rilor. Uneori. Odata identificat. Supernatantul de la fermentare si spalarea inversa a filtrelor ce pot duce la supraincarcari ale statiei. asemanatoare cu cele descrise mai jos. acest raport poate fi aplicat periodic informatiilor asupra CCO. eventual.Aceste defectiuni duc la furnizarea de informatii eronate sau la lipsa totala de informatii si implicit. In cadrul statiei una dintre responsabilitatile managerului este verificarea costurilor. Urmarirea amanuntita a procesului Gradul de impurificare a apei uzate si eficienta epuraii trebuie analizate pentru identificarea oricarei verigi slabe. sunt comune majoritatii SEAU-rilor: -Se poate acumula o cantitate sporita de namol in incinta statiei. responsabilul de exploatare trebuie sa determine cauza. echipamentelor.Aceste intarzieri pot fi evitate prin folosirea unor surogate de parametri (semnale). la decizii de operare gresite. evidentia masurile de reducere a acestora. s-ar putea ca singura solutie sa fie repararea capitala a facilitatilor. -Incarcarile mari intermitente (socuri) incadrul proceselor de recirculare ale statiei pot afecta buna functionare. la raspandirea sa pe terenurile din vecinatate. instalatiilor. -Dependenta de date clasice poate duce la o diagnosticare tardiva a problemelor.trebuie sa invete sa recunoasca indicatorii cheie ai intregii statii si sa-i monitorizeze zilnic. daca aceste debite suplimentare sunt defalcate pe o perioada mai lunga de timp. de aici rezultand prezumarea CBO. ca de exemplu observarea vizuala a aparitiei spumei la namolul activ. relatia dintre CBO este relativ stabila. 87 .Sistemele computerizate de prelucare a informatiilor pot furniza instantaneu datele necesare (dorite).

Ele devin utile doar dupa sistematizare. fiecare dintre ele analizate in continuare. Instrumentele controlului procesului Mai multe instrumente generice ale controlului procesului. poate ajuta 88 . care sa permita comparatii. fie ca acest lucru este real sau nu. Gravimetria solidelor in cadrul fiecarei unitati.-Emanatiile de mirosuri (aerosoli) provoaca rapid indignarea populatiei si da nastere conceptiei ca exploatarea statiei este defectuoasa. De ex:imaginea grafica a CBO-ului si a solidelor in suspensie vor prezenta imediat relatia directa intre acestea doua in apa uzata. de proces si cea generala. Datorita unor procese specifice ca de exemplu intarzierile cauzate de durata de fermentare. vor ajuta la concentrarea managerului asupra procesului. este necesara o alegere adecvata de aparate de masura si control. Tabele si grafice Colectarea informatiilor numerice pentru o statie este atat de voluminoasa incat datele interzic analiza pana la organizarea lor sistematica. Debitmetria si gravimetria Precizia sistemelor de masura si control necesita o verificare periodica. a statiei.Operatorul poate face o simpla verificare insumand citirile partiale si confruntand aceasta valoare cu cea furnizata de debitmetrul general.

1989 3 Negulescu. 4. S. Bucuresti.ro 7.Cartea operatorului din staţii de tratare şi epurare a apelor. Dan Robescu . Bucureşti editat de Consiliul Naţional al Apelor.Bibliografie 1.com 89 .Protectia. tratarea şi epurarea apelor. Gueron . Diana Robescu . instalaţii şi echipamente pentru epurarea apei. Ed.huber.asio. Tehnica. Notiţe de curs “Epurarea apelor uzate”. Ed Tehnică Bucureşti.Tehnologii. Editura Tehnica. 2000 5. Epurarea apelor uzate industriale. 1987. 1975 2. Bucureşti.http//www.http//www. Dan Robescu 2005 6. V Rojanschi . M.com 8.http//www.vor-env.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->