PROCEDURA REORGANIZĂRII JUDICIARE ŞI A FALIMENTULUI Consideraţii preliminare Perspectiva aderării României la Uniunea Europeană şi dobândirea, în cursul anului 2004

a unui statut de economie de piaţă funcţională din partea Comisiei Europene (de fapt, o economie de piaţă ,,semifuncţională”) a declanşat un amplu proces de armonizare a legislaţiei în toate domeniile de reglementare, dar mai ales în cel economico-financiar şi juridic. Necesitatea instaurării şi menţinerii unui mediu economic ,,sănătos” a determinat orientarea cadrului normativ spre crearea de instituţii şi instituirea de proceduri menite să excizeze agenţii economici neperformanţi. În materia societăţilor comerciale, procedura prin care comercianţii neperformanţi sunt înlăturaţi estereglşementată de Legea nr. 64/1995. Potrivit Legii nr. 64/1995 1, republicată şi modificată, procedura reorganizării judiciare şi falimentului se aplică tuturor comercianţilor – societăţilor comerciale, persoanelor fizice care acţionează individual sau în asociaţii familiale , organizaţii cooperatiste - aflaţi în stare de insolvenţă, precum şi societăţilor agricole, ca şi oricărei alte persoane juridice de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice2. Procedura reorganizării se va aplica în mod corespunzător şi grupurilor de interes economic (G.I.E.) ca forme asociative cu personalitate juridică şi scop patrimonial, potrivit art. 218 din Legea nr. 161/2003, indiferent dacă acestea au sau nu calitatea de comerciant. Prin insolvenţă cadrul legal defineşte acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizată prin incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. Insolvenţa comercială nu presupune în mod necesar şi implicit ca activul patrimoniului debitorului să fie mai mic decât pasivul acestuia, condiţia esenţială de existenţă a stării de insolvenţă fiind imposibilitatea debitorului de a-şi plăti datoriile. Procedura , pur comercială prin natura ei, are de regulă caracter colectiv, concursual, general şi unitar, având drept scop – declarat tot de către legiuitor – acoperirea integrală sau parţială a pasivului, fie prin reorganizarea comerciantului (implicit a activităţii acestuia) sau prin lichidarea unor bunuri din patrimoniul său până la stingerea pasivului, fie prin declararea falimentului. Starea de insolvenţă a debitorului trebuie să rezulte exclusiv din imposibilitatea de plată a datoriilor. Nu va putea fi considerată stare de insolvenţă şi, pe cale de consecinţă, nu se vor aplica regulile care guvernează procedura reorganizării judiciare şi falimentului împrejurarea în care debitorul refuză, justificat sau nu, să onoreze debitele rezultate din raporturi contractuale sau obligaţii bugetare. Procedura reorganizării judiciare şi falimentului este o procedură contencioasă, în care instanţa judecătorească, prin judecătorul sindic, exercită atribuţii de decizie şi control. Alături de instanţa de judecată şi de judecătorul sindic mai participă la aplicarea procedurii administratorului sau lichidatorului, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor şi comitetul asociaţilor sau acţionarilor. Competenţa materială în aplicarea procedurii prevăzute de Legea nr.64/1995, republicată şi modificată, revine tribunalului ca instanţă de fond şi Curţii de Apel ca instanţă de recurs. Competenţa teritorială revine instanţei de la sediul debitorului. Judecătorul-sindic va fi numit de către preşedintele instanţei care aplică procedura reorganizării judiciare şi falimentului dintre judecătorii desemnaţi ca judecători sindici în temeiul

1

Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului a fost republicată în M.Of. nr.1066/17.11.2004. 2 Prevederea ,,oricărei alte persoane juridice de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice” a fost introdusă prin Legea nr.249/2005.

1

în caz de reorganizare. 827/13. Principalele atribuţii ce-i revin judecătorului-sindic.249/2005 (M. nr. iar creditorii au hotărât în adunarea creditorilor angajarea unui administrator.2005.Of. controlul asupra activităţii lor şi. înlocuirea lor. nr. . licenţiat în studii economice sau în drept ori inginer şi să aibă cel puţin 5 ani de activitate practică – economică sau juridică.2005).2005). Indiferent dacă administratorul va fi desemnat de judecătorul sindic sau dacă va fi angajat de către creditori. care poate decide menţinerea sau schimbarea administratorului ori a lichidatorului numit de judecătorul sindic. atunci judecătorul sindic va dispune prin încheiere numirea administratorului angajat de către creditori şi încetarea atribuţiilor administratorului desemnat iniţial.07. b) judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii. Riscul asigurat trebuie să reprezinte consecinţa activităţii administratorului pe perioada exercitării calităţii sale. cenzor sau reprezentant al unei societăţi comerciale. 2 . 678/22. expert contabil. stabilirea atribuţiilor acestora.să fie contabil autorizat. 6 alin. potrivit art. 138 din Legea nr. Art. c) desemnarea administratorului sau a lichidatorului. acesta va trebui să îndeplinească – cumulativ – următoarele condiţii: .249/2005 (M. 678/22.47 din Legea nr. Pentru desemnarea provizorie. republicată.11 din Legea nr.64/1995. judecătorul sindic ţine cont de eventuale cereri ale creditorilor petenţi şi poate respinge aceste cereri numai motivat4. pentru a căror validitate este necesară forma autentică. administrator. republicată şi va exercita atribuţiile prevăzute în art.să îndeplinească cerinţele prevăzute de lege pentru a avea calitatea de findator. k) darea hotărârii de închidere a procedurii. 4 Prevederea a fost modificată prin Legea nr. .înainte de desemnarea sa administratorul trebuie să facă dovada că este asigurat pentru răspundere profesională. potrivit legii. Desemnarea are caracter provizoriu până la prima adunare a creditorilor. în vederea instrumentării procedurii de reorganizare judiciară a debitorului aflat în stare de insolvenţă. j) autentificarea actelor juridice încheiate de lichidator. publicată în M.50 din numerotarea iniţială a Legii nr. după votarea lui de către creditori. sunt: a) darea hotărârii de deschidere a procedurii. d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea. Administratorul este practicianul în reorganizare şi lichidare desemnat de judecătorul sindic prin sentinţa de deschidere a procedurii sau angajat de creditorii ce deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor. nr.art. 5 Prevederea a fost modificată prin Legea nr.07. 3 Legea nr. i) soluţionarea obiecţiilor la rapoartele administratorului sau lichidatorului5. e) judecarea acţiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial.304/2004 îi corespunde art. 31/1990 privind societăţile comerciale. h) hotărârea de a se continua activitatea debitorului. g) confirmarea planului de reorganizare sau.06. anterioare deschiderii procedurii.304/2004.47 din actuala numerotare a Legii nr.576/29. prin subscrierea unei poliţe de asigurare valabile care să acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atribuţiilor sale.Of. nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost republicată în M.2004.09. după caz. dacă este cazul. de lichidare.Of. care va exercita competenţele prevăzute de lege.304/20043 privind organizarea judiciară. director. f) judecarea contestaţiilor debitorului ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de administrator sau de lichidator. Dacă administratorul a fost desemnat de către judecătorul sindic prin hotărârea de deschidere a procedurii.Of. (2) şi art.

6 alin.64/1995 sunt: a) examinarea activităţii debitorului în raport cu situaţia de fapt şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă. d) supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului. descărcarea de datorii. atunci când este cazul. încheierea de tranzacţii.. 31/1990 privind societăţile comerciale. dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la desemnarea administratorului. descărcarea fidejusorilor. respectiv în parte. în funcţie de cuprinsul raportului menţionat la lit. 138 din Legea nr. licenţiat în studii economice sau în drept ori inginer şi să aibă cel puţin 5 ani de activitate practică – economică sau juridică. k) verificarea creanţelor şi. potrivit art. (2) şi art. precum şi verificarea. (1). Lichidatorul este practicianul în reorganizare şi lichidare – persoana fizică sau juridică – atestat potrivit legii. . precum şi asupra posibilităţii reale de reorganizare efectivă a activităţii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta. g) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor. republicată. căruia îi revine sarcina de a aduce la îndeplinire lichidarea debitorului aflat în stare de insolvenţă. când acestea au fost prezentate de debitor. b) întocmirea actelor prevăzute la art. Principalele atribuţii ale administratorului. prin subscrierea unei poliţe de asigurare valabile care să acopere eventualele 3 . Poate avea calitatea de lichidator persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: . o) orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic. expert contabil. . potrivit art. f) stabilirea datelor şedinţelor adunării creditorilor.este membru al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Restructurare şi Lichidare. administrator. a activităţii debitorului. formularea de obiecţiuni la acestea. inventarierea bunurilor şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor.să îndeplinească cerinţele prevăzute de lege pentru a avea calitatea de findator. în acest caz. l) urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii.înainte de desemnarea sa administratorul trebuie să facă dovada că este asigurat pentru răspundere profesională. e) conducerea integrală. n) sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta. director. a atribuţiilor sale şi a condiţiilor de efectuare a plăţilor din contul averii debitorului. . cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă. h) aplicarea sigiliilor. 33 alin. renunţarea la garanţii reale. cu excepţia celor prevăzute de lege în competenţa exclusivă a acestuia. c) elaborarea planului de reorganizare a activităţii debitorului. a) şi în condiţiile şi termenele prevăzute la art. cu precizarea expresă. cenzor sau reprezentant al unei societăţi comerciale.este membru al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Restructurare şi Lichidare.24 din Legea nr. susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor. corectarea şi completarea informaţiilor cuprinse în actele respective. 91. în cazul în care debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia respectivă înăuntrul termenelor legale.să fie contabil autorizat. a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta. m) cu condiţia confirmării de către judecătorul-sindic. j) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor. precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial. i) sesizarea de urgenţă a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative.

29 din Legea nr. inventarierea bunurilor şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor. j) încheierea de tranzacţii. şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta. – societăţile comerciale profesionale de administrare judiciară şi/sau de lichidare. descărcarea de datorii. Cererea va fi adresată preşedintelui tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul debitorul şi va cuprinde datele de identificare ale celui/celor care solicită deschiderea procedurii.79/1999. d) aplicarea sigiliilor. Atât activităţile deadministrare. Riscul asigurat trebuie să reprezinte consecinţa activităţii administratorului pe perioada exercitării calităţii sale. putând cuprinde şi acordarea de consultanţă economico-financiară. rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii. formularea de obiecţiuni la acestea. c) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor. g) urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului. Societatea comercială profesională şi angajaţii săi nu pot îndeplini concomitent activităţile specifice profesiei pentru clienţi cu interese contrare. descărcarea fidejusorilor. precum şi data de la care subzistă starea de insolvenţă sau dacă apariţia stării 4 . h) primirea plăţilor pe seama debitorului şi consemnarea lor în contul averii debitorului. Societatea comercială profesională deadministrare şi/sau de lichidare poate angaja practicieni în reorganizare şi lichidare în calitate de salariaţi. dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului. dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administrator. camera de comerţ şi industrie teritorială sau asociaţiile cooperatiste. Atribuţiile lichidatorului. cât şi cele de lichidare se pot exercita atât individual. c) administratorul sau consiliul de administraţie al societăţii comerciale profesionale să fie ales dintre acţionarii sau asociaţii practicieni în reorganizare şi lichidare. Aceste societăţi profesionale se constituie şi funcţionează potrivit O. Etape comune procedurii de reorganizare judiciară şi procedurii falimentului 1. Sesizarea instanţei o poate face debitorul. aprobată prin Legea nr. a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta. b) conducerea activităţii debitorului.505/2002. b) majoritatea acţionarilor sau acţionarilor să fie practicieni în reorganizare şi lichidare şi să deţină majoritatea capitalului social. k) sesizarea judecătorului-sindic cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta. cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă. f) verificarea creanţelor şi.prejudicii cauzate în îndeplinirea atribuţiilor sale. d) acţiunile să fie nominative şi orice alt asociat sau acţionar să fie admis în societate cu acordul adunării generale.64/1995 sunt: a) examinarea activităţii debitorului în raport cu situaţia de fapt şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la insolvenţă. renunţarea la garanţii reale sub condiţia confirmării de către judecătorul-sindic. atunci când este cazul.G. i) vânzarea bunurilor din averea debitorului în conformitate cu prevederile prezentei legi. Procedura reorganizării judiciare A. creditorii debitorului. potrivit art. fie într-o formă organizatorică profesională. e) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor. susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor. l) orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic. precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial. cu îndeplinirea următoarelor condiţii: a) să aibă ca unic obiect de activitate desfăşurarea activităţii de reorganizare şi/sau lichidare.

2. Cererea debitorului trebuie să fie însoţită deactele prevăzute de art. fie deschiderea procedurii falimentului. scadente sau nescadente.304/2004 privind organizarea judiciară. e) contul de profit şi pierderi pe anul anterior depunerii cererii. în cazul unui creditor care deţine creanţe din ambele categorii. Titularii dreptului de sesizare a instanţei pot solicita fie deschiderea procedurii de reorganizare. h) o declaraţie pe propria răspundere sau un certificat de la registrul societăţilor agricole ori. a asociaţilor cu răspundere nelimitată. 5 . necontestate sau contestate.64/1995. a averii. în tot sau în parte. cu rea-credinţă sau tardivă a unei cereri de deschidere a procedurii atrage răspunderea patrimonială pentru prejudiciul cauzat de debitorul-persoană fizică sau reprezentanţii statutari ai debitorului-persoană juridică prin introducerea unei cereri în cpndiţiile arătate. lichide sau nelichide. oficiul registrului comerţului în a cărui rază teritorială se află domiciliul profesional/sediul social. preşedintele tribunalului va desemna judecătorul-sindic în condiţiile Legii nr. b) o listă completă a tuturor bunurilor debitorului.de insolvenţă este iminentă. după caz. conform unui plan. dacă această declaraţie nu va fi depusă până la expirarea termenului stabilit la alin. stabilite în condiţiile legii şi calculate la data formulării cererii introductive. Introducerea prematură.000 euro în cazul celorlalte categorii de creanţe. f) o listă a membrilor grupului de interes economic sau. în cazul în care creanţa izvorăşte din raporturi de muncă sau raporturi obligaţionale civile sau echivalentul în lei a sumei de 3. Deschiderea procedurii de reorganizare sau a falimentului va putea fi cerută de creditori în următoarele condiţii: a) să existe o creanţă certă. d) o listă cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare formulării cererii introductive. debitorul se poate adresa instanţei competente şi în situaţia în care apariţia stării de insolvenţă este iminentă. De asemenea. c) debitorul să fi încetat plăţile mai mult de 30 zile. incluzând toate conturile şi băncile prin care debitorul îşi rulează fondurile. lichidă şi exigibilă. în vederea stingerii datoriilor sale. b) creanţa să aibă un cuantum superior valorii însumate a şase salarii medii pe economie. se prezumă că debitorul este de acord cu începerea falimentului. debitorul aflat în stare de insolvenţă este obligat să solicite tribunalului aplicarea procedurii în termen de 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă. g) o declaraţie prin care debitorul îşi arată intenţia de intrare în faliment sau de reorganizare. prin restructurarea activităţii sau prin lichidarea.33 din Legea nr. după caz. arătându-se suma. împrejurare datorată exclusiv stării de insolvenţă. 2 (10 zile). pentru bunurile grevate se vor menţiona datele din registrele de publicitate. cuantumul total al creanţelor trebuie să fie superior valorii însumate a 6 salarii medii pe economie. Desemnarea judecătorului sindic Primind cererea de deschidere a procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii falimentului. oricum ar fi creanţele acestora: certe sau sub condiţie. pentru societăţile în nume colectiv şi cele în comandită. c) o listă a numelor şi a adreselor creditorilor.64/1995: a) bilanţul şi copii de pe registrele contabile curente. din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive. cauza şi drepturile de preferinţă. Potrivit Legii nr.

pe care o va notifica creditorilor din lista pe care debitorul a ataşat-o cererii sale potrivit art. în termen de 10 zile. Cauţiunea se va consemna în termen de 30 de zile de la data la care a fost dispusă măsura de către judecătorul-sindic. va pronunţa o sentinţă de respingere a cererii introductive şi poate dispune folosirea cauţiunii pentru acoperirea eventualelor daune suferite de debitor. În cazul în care comitetul a fost numit de către judecătorul-sindic. cu excepţia situaţiei în care creditorul este titularul unei creanţe garantate cu ipotecă. va admite cererea introductivă. Dacă judecătorul-sindic stabileşte că debitorul nu se află în stare de insolvenţă. comitetul ales de adunarea generală va înlocui comitetul desemnat anterior. Dacă judecătorul-sindic stabileşte că debitorul se află în stare de insolvenţă. printr-o sentinţă.64/1995 republicată. judecătorul-sindic va pronunţa o sentinţă de deschidere a procedurii. ci doar faptul că. o va comunica debitorului şi va dispune şi afişarea acesteia la uşa instanţei. Creditorii pot solicita deschiderea procedurii numai pentru starea de insolvenţă existentă a debitorului.38 alin.De asemenea. nu şi pentru cea iminentă. să acorde consultanţă. judecătorul-sindic va putea numi un comitet al asociaţilor/acţionarilor format din 3-7 membri care au dreptul să verifice situaţia debitorului. toate opoziţiile. stabilindu-i şi remuneraţia. va respinge contestaţia acestuia. Ulterior numirii comitetului asociaţilor/acţionarilor sau dacă acesta nu a fost numit de către judecătorul-sindic. Judecătorul-sindic va desemna administratorul sau lichidatorul debitorului aflat în stare de insolvenţă. judecătorul-sindic. toate actele efectuate de administrator/lichidator. fără a participa însă la luarea deciziilor. va dispune deschiderea procedurii prin sentinţă şi restituirea cauţiunii celor care au consemnat-o. Dacă debitorul nu contestă starea de insolvenţă în termenul legal. care să exercite atribuţiile prevăzute de lege până la şedinţa adunării creditorilor. De la data comunicării cererii de deschidere a procedurii.suspendarea tuturor acţiunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale. respectiv a procedurii falimentului prin sentinţă.1) nu prevede termenul în care trebuie formulată opoziţia. în urma căreia va soluţiona. debitorul are la dispoziţie în termen de 5 zile în care poate contesta starea de insolvenţă invocată împotriva sa. Dacă cererea este formulată de către debitor. Nedepunerea cauţiunii atrage respingerea cererii introductive. judecătorul-sindic va putea obliga pe creditorii care au introdus cererea de deschidere a procedurii să consemneze la o unitate bancară o cauţiune de cel mult 30% din valoarea creanţelor.3. gaj sau altă garanţie reală mobiliară ori drept de retenţie şi atunci când valoarea 6 . mai înainte de a se pronunţa asupra cererii. care pot angaja un administrator sau lichidator. Creditorii debitorului pot depune opoziţie împotriva deschiderii procedurii. judecătorul-sindic va pronunţa o sentinţă de deschidere a procedurii. deodată. Contestaţia formulată de debitor va fi soluţionată de judecătorul-sindic prin sentinţă. La cererea debitorului şi pentru motive temeinice. Dacă cererea introductivă este formulată de creditori. care invocă starea de insovenţă existentă sau iminentă. Legea (art. Hotărârea de deschidere a procedurii Judecătorul-sindic se va pronunţa asupra cererii de deschidere a procedurii de reorganizare judiciară. judecătorul-sindic se va pronunţa imediat sau va dispune efectuarea unor acte premergătoare. Efectele deschiderii procedurii sunt: . În funcţie de titularul care solicită deschiderea procedurii. adunarea generală poate alege comitetul. o şedinţă la care vor fi citaţi debitorul şi creditorii care se opun deschiderii procedurii.33 din Legea nr. judecătorulsindic va ţine. să facă propuneri. dată cu citarea părţilor. va admite contestaţia acestuia. în cazul în care creditorii se opun deschiderii procedurii în termen de 15 zile de la publicarea notificării. Sentinţa prin care judecătorul-sindic dispune deschiderea procedurii va fi comunicată şi adunării generale a asociaţilor/acţionarilor.

4.(1) din Legea nr. actele şi corespondenţa vor purta menţiunea "în reorganizare judiciară" sau.suspendarea curgerii dobânzilor şi penalităţilor.64/1995. în mod obligatoriu şi cu caractere vizibile. întocmire. republicată. care nu va depăşi 10 zile de la data expirării termenului de depunere a acestora. care să întocmească lista pe baza registrelor comerciale şi a evidenţelor contabile. Notificarea creditorilor După deschiderea procedurii. Notificarea va cuprinde: a) termenul limită de depunere. pe cheltuiala debitorului. .după rămânerea irevocabilă a hotărârii de deschidere a procedurii.După intrarea în reorganizare judiciară sau faliment. afişare şi comunicare a tabelului preliminar al creanţelor. administrator sau lichidator vor cuprinde. pronunţată ca urmare a cererii formulate de debitor. care vor reîncepe să curgă după 30 de zile de la data încheierii procedurii. a opoziţiilor la hotărârea de deschidere a procedurii. dar numai cu încuviinţarea judecătorului-sindic.6 . registrului societăţilor agricole unde debitorul este înmatriculat. pentru efectuarea menţiunii. debitorul şi oficiul registrului comerţului unde acesta este înmatriculat. dacă o asemenea cerere este justificată de pierderile continue în patrimoniul debitorului sau de lipsa probabilităţii de realizare a unui plan raţional de activitate. precum şi termenul de soluţionare a opoziţiilor. toate actele şi corespondenţa emise de debitor. debitorului şi oficiului registrului comerţului sau. menţiunea "în insolvenţă". de către creditori. după caz. în vederea efectuării menţiunii. engleză şi franceză. Notificarea va fi trimisă de către administrator creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor în conformitate cu art. dreptul de administrare va putea fi ridicat debitorului chiar dacă şi-a declarat intenţia de reorganizare la cererea creditorilor. judecătorul-sindic va dispune notificarea creditorilor din lista ataşată de debitor cererii sale introductive. al asociaţilor/acţionarilor. precum şi cerinţele pentru ca o creanţă înregistrată să fie considerată valabilă. după caz. debitorul va fi obligat să depună lista creditorilor în termen de 10 zile de la data deschiderii procedurii.42 şi 43 alin. 39 ori. 33 sau art. diminuării valorii obiectului garanţiei sau existenţei unui pericol real ca aceasta să sufere o diminuare apreciabilă ori diminuării valorii părţii garantate dintr-o creanţă cu rang inferior. în limbile română. . 40. a comitetului creditorilor ori a reprezentantului membrilor sau. care nu va depăşi 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. părţile sociale sau acţiunile vor putea fi totuşi înstrăinate. Dacă cererea introductivă a fost formulată de creditori. . după caz "în faliment". majorărilor şi penalităţilor de orice fel la o creanţă garantată cu rang superior.suspendarea termenelor de prescripţie. afară numai dacă acesta nu şi-a declarat intenţia de reorganizare.obiectului garanţiei este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanţelor şi părţilor de creanţe garantate cu acel obiect sau există riscul pieirii. în caz contrar judecătorul-sindic putând să desemneze un expert. ca urmare a acumulării dobânzilor. b). 7 . după caz. . . b) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului. 6 Potrivit art. c) termenul de verificare a creanţelor.ridicarea dreptului debitorului de a-şi administra averea. care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii.indisponibilizarea părţilor sociale sau a acţiunilor pe care le deţin administratorii societăţilor comerciale la debitorii aflaţi în stare de insolvenţă. întocmită în condiţiile art.

printr-o singură sentinţă.d) termenul de definitivare a tabelului creanţelor. cuprinzând toate creanţele existente asupra averii debitorului.64/1995.76 alin.76 alin.d din Legea nr. precum şi menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii. va fi înregistrat şi afişat de îndată la tribunal.64/1995. Tabelul va fi comunicat şi creditorilor ale căror creanţe au fost înscrise parţial în tabel.1 lit. republicată. într-un ziar de largă circulaţie. potrivit art. Termenul de convocare a adunării creditorilor este de 10 zile de la expirarea termenului pentru înregistrarea creanţelor. pe cheltuiala debitorului.76 alin. cu cel puţin 10 zile înainte de termenul prevăzut pentru definitivarea tabelului de creanţe (cel mult 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut de lege pentru verificarea creanţelor şi întocmirea. c).(3) din Legea nr. 7 8 Potrivit art. suma datorată.1 lit.b) din Legea nr. Potrivit art. temeiul creanţei. Tabelul creanţelor.8 Cererea de admitere a creanţelor va cuprinde numele/denumirea creditorului.64/1995.9 6. Tabelul preliminar va fi afişat la sediul tribunalului investit să instrumenteze procedura şi va fi comunicat debitorului. Potrivit art. Întocmirea tabelului creanţelor După verificarea creanţelor.64/1995 creanţele vor fi supuse verificării în termen de 30 de zile de laexpirarea termenului prevăzut de lege pentru înregistrarea creanţelor. Notificarea va fi publicată. republicată. debitorul. ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii.78 alin. în termenul legal de 60 de zile de la data deschiderii procedurii. Înregistrarea creanţelor Creditorii debitorului aflat în stare de insolvenţă îşi vor înregistra creanţele printr-o cerere de admitere. Împotriva creanţelor înscrise în tabelul preliminar. data şi ora primei şedinţe a adunării creditorilor. afişarea şi comunicarea tabelului preliminar. judecătorul-sindic va putea să prelungească acest termen cu cel mult 15 zile.64/1995.64/1995. judecătorul-sindic va putea să prelungească termenele. c) din Legea nr.(2) din Legea nr. La cerere se vor anexa documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii. toţi ceilalţi creditori. 9 Potrivit art. cu menţionarea rangului acestora şi a modului de garantare.64/1995).76 alin.76 alin. republicată. 9 8 . domiciliul/sediul. republicată. Pentru motive temeinice. care nu va depăşi 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. administratorul va întocmi un tabel preliminar. În mod excepţional şi pentru motive temeinice judecătorul-sindic va putea să prelungească termenul de înregistrare a creanţelor cu cel mult 30 de zile.1 lit.(1) şi alin.(3) din Legea nr. e) locul. ca şi titularii de acţiuni la purtător vor depune cererea de admitere a creanţelor chiar dacă sunt nescadente la data deschiderii procedurii ori pot fi valorificate împotriva debitorului numai după executarea unui codebitor principal.76 din Legea nr. conform art. definitivat prin soluţionarea contestaţiilor.7 Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administrator conform evidenţelor contabile. Contestaţiile vor fi soluţionate de către judecătorul-sindic toate deodată. Pentru motive temeinice. în condiţiile prevăzute de art. creditorii şi orice altă persoană interesată pot formula contestaţii la tribunal. 5.

De asemenea adunarea creditorilor va putea hotărî angajarea unui administrator sau lichidator. debitorul trebuie să nu fi suferit condamnări definitive pentru infracţiunile prevăzute de art. Raportul va fi înaintat judecătorului-sindic şi constituie un mijloc important de orientare în dispunerea de măsuri în cadrul procedurii de reorganizare judiciară. a câte unui reprezentant al titularilor de creanţe bugetare. aprobat şi executat potrivit legii. în termen de 30 de zile acesta va cerceta registrele şi actele contabile ale debitorului şi va întocmi un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor careau dus lastarea de insolvenţă.91 alin. Debitorul va putea să formuleze un plan de reorganizare o dată cu cererea sa introductivă sau ulterior formulării acesteia (de către debitor sau de către ceilalţi titulari ai dreptului la acţiune). Dacă din cercetările sale administratorul sau lichidatorul constată că există persoane cărora li se poate imputa starea de insolvenţă a debitorului. în comitetul creditorilor. al asociaţilor/acţionarilor. înşelăciune. Dacă adunarea creditorilor nu hotărăşte angajarea unui administrator sau lichidator şi nu a fost desemnat prin hotărârea de deschidere a procedurii. Adunarea creditorilor va putea alege un comitet al creditorilor care să le reprezinte interesele în procedura de reorganizare sau faliment. O condiţie esenţială pentru ca debitorul să poată formula un asemenea plan este aceea ca debitorul să-şi fi declarat intenţia de reorganizare în cererea introductivă. mărturie mincinoasă. judecătorul-sindic în aceeaşi zi va desemna administratorul sau lichidatorul. De asemenea. 9 . dar nu mai târziu de data afişării tabelului definitiv al creanţelor. Şedinţa adunării creditorilor La locul. numai titularii creanţelor înscrise în tabelul definitiv au dreptul să participe la votul asupra planului de reorganizare. stabilindu-i şi remuneraţia.Potrivit legii. 8. Redactarea raportului de către administrator sau lichidator După cesedesemnează administratorul sau lichidatorul. în condiţiile legii. după caz. 7. reprezentantul membrilor sau.4 din lege: bancrută frauduloasă. pot propune un plan de reorganizare: a) debitorul. numele acestora şi toate datele de identificare vor fi menţinute în cuprinsul raportului. pentru a se realiza o protecţie sporită a intereselor acestora. Etape specifice procedurii de reorganizare judiciară Planul de reorganizare sau de lichidare a unor bunuri din patrimoniul debitorului reprezintă cadrul de desfăşurare a procedurii de reorganizare judiciară. la care vor participa şi debitorul şi comitetul asociaţilor/acţionarilor. infracţiuni de fals ori infracţiuni prevăzute de legea concurenţei. Dacă între creditorii debitorului aflat în stare de insolvenţă se află şi titulari de creanţe bugetare este obligatorie desemnarea. abuz de încredere. b) administratorul. c) comitetul creditorilor. Conform dispoziţiilor legale. delapidare. gestiune frauduloasă. la adunarea creditorilor şi la distribuirea sumelor obţinute prin vânzarea averii debitorului în caz de faliment. caz în care administratorul sau lichidatorul angajat de către adunarea creditorilor îl va înlocui pe cel desemnat de către judecătorul-sindic. creditorii se vor întruni în şedinţă. dataşi ora stipulate în notificare. propus. respectiv de faliment. Administratorul va putea formula planul de reorganizare în cel mult 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv al creanţelor. 9.

în condiţiile art. membrii grupului de interes economic. în comparaţie cu valoarea estimativă ce ar putea fi primită prin distribuire în caz de faliment.Planul de reorganizare va cuprinde: . dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus deacesta nu a fost acceptat şi confirmat. . asociaţii din societăţile în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi din societăţile în comandită vor fi descărcaţi de răspundere. Confirmarea unui plan de reorganizare echivalează cu reorganizarea şi continuarea activităţii debitorului în conformitate cu prevederile planului confirmat. C. de largă circulaţie.64/1995. sau desfăşurarea activităţii debitorului în decursul reorganizării aduce pierderi averii sale. dacă: . acesta va confirma planul debitorului.Etape comune procedurii de reorganizare judiciară şi procedurii falimentului”. . deschiderea procedurii falimentului mai produce şi următoarele efecte: 10 . în urma îndeplinirii tuturor obligaţiilor de plată asumate în planul de reorganizare confirmat.obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite. Efectele deschiderii procedurii falimentului. Etape specifice procedurii falimentului Declararea stării de faliment se face de către judecătorul-sindic prin sentinţă în situaţia în care declanşarea procedurii falimentului este solicitată prin cererea introductivă sau prin încheiere.dacă şi în ce măsură debitorul. .tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate. în condiţiile stipulate prin planul confirmat. În afara efectelor arătate la secţiunea . iar nici unul dintre celelalte subiecte îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat. iar durata sa de aplicare nu poate depăşi 3 ani de la data confirmării.debitorul şi-a declarat intenţia dea intra în faliment ori nu şi-a declarat intenţia de reorganizare şi nici unul dintre celelalte subiecte îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat. . judecătorulsindic va confirma planul care este acceptat de cele mai multe categorii defavorizate. Dacă vor fi propuse mai multe planuri de reorganizare.5 din Legea nr. creditorii sau administratorul pot solicita judecătorului-sindic să dispună declanşarea procedurii falimentului. Reorganizarea se face conform planului confirmat de judecătorul-sindic. Planul de reorganizare este supus confirmării judecătorului-sindic. Dacă nici un plan nu este confirmat şi termenul pentru propunerea unui plan a expirat.măsurile de punere în aplicare a planului. judecătorul-sindic va dispune începerea de îndată a procedurii falimentului. Închiderea procedurii de reorganizare se va face prin pronunţarea unei sentinţe de către Judecătorul-sindic. Dacă debitorul nu a propus un plan sau planul debitorului nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. care îndeplinesc condiţiile cerute de lege pentru a fi confirmate de către judecătorul-sindic.92 alin. El va fi publicat în Monitorul Oficial şi în două ziare.categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate. Dacă debitorul nu se conformează planului sau înregistrează pierderi. .debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare.ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe.. precum şi aprobării participanţilor la desfăşurarea procedurii. valoarea estimativă se va calcula la data propunerii planului. .durata deaplicare a planului de redresare. .

nu sunt supuse procedurii de inventariere: . c) luarea unor măsuri asiguratorii cu privire la bunurile debitorului sigilarea şi inventarierea lor. în condiţiile legii. Întocmirea raportului final După ce bunurile au fost lichidate. de orice fel. Lichidarea averii debitorului constă în transformarea activului patrimonial într-o sumă de bani ca va fi distribuită creditorilor în ordinea stabilită de lege. toate deodată. vor fi distribuite în următoarea ordine: . b) notificarea în cazul procedurii falimentului va cuprinde termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului suplimentar al creanţelor (nu mai mult de 45 de zile de la data intrării în faliment). Creditorii pot formula obiecţiuni la planul de distribuire în termen de 10 zile de la afişare. lichidatorul vaîntocmi un raport final. Potrivit art. precum şi acţiunile ori alte titluri de participare ale debitorului. grevate. dispunând totodată aprobarea raportului final sau modificarea acestuia. poate fi lichidator şi administratorul desemnat anterior. Obiecţiunile creditorilor vor fi soluţionate de judecătorul-sindic prin încheiere. Bunurile ce urmează a fi vândute în vederea lichidării vor fi evaluate de lichidator. Obiecţiunile creditorilor vor fi soluţionate de judecătorul-sindic prin sentinţă.120 din Legea nr. individual sau în bloc – ca ansamblu funcţional. gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie. prin încheiere. Lichidarea se face de către lichidator. Primind raportul final. pe care îl va înainta judecătorului-sindic împreună cu un bilanţ. precum şi plata retribuţiilor persoanelor angajate de acesta. de ipoteci. taxele de timbru şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective. . după criteriul modului degarantare a creanţei.numerarul pe care lichidatorul îl va depune la bancă în contul averii debitorului. . la propunerea lichidatorului şi cu aprobareaadunării creditorilor. sumele obţinute prin vânzarea bunurilor din averea debitorului. sub controlul judecătorului-sindic. Procesul de lichidare va începe imediat după afişarea tabelului definitiv consolidat al creanţelor.registrele contabile. Distribuirea sumelor realizate în urma lichidării se va face potrivit unui plan întocmit de lichidator. Vânzarea bunurilor va putea fi făcută prin negociere directă sau prin licitaţie publică. pentru acoperirea pasivului. . termenul de definitivare a tabelului suplimentar al creanţelor şi de întocmire a tabelului definitiv consolidat (nu mai mult de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut pentru definitivarea tabelului suplimentar). Creditorii pot formula obiecţiuni laraportul final cu cel puţin 5 zile înainte de data convocării adunării creditorilor. în favoarea creditorului. judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de 30 de zile de la afişare.bunurile asupra cărora există un risc de deteriorare sau pierdere de valoare.taxele judiciare.a) atribuţiile administratorului vor fi preluate de către lichidatorul desemnat în condiţiile legii. Raportul final şi bilanţul vor fi comunicate debitorului şi creditorilor şi vor fi afişate la uşa tribunalului. înregistrat şi afişat la tribunal. singur sau cu ajutorul unui expert contabil. 11 . Judecătorul-sindic va decide dacă bunurile vor fi vândute individual sau în bloc. inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri. Distribuirea sumelor obţinute în urma lichidării se face diferenţiat. Din acest moment planul dedistribuire a sumelor sedefinitivează şi poate începe plata creanţelor. după caz.titlurile de valoare scadente sau care urmează a devenit scadente în scurt timp.64/1995.

cele rezultate din livrări de produse. în condiţiile legii. în limita sumelor convenite prin concordatul respectiv. alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă. . .64/1995. precum şi plata retribuţiilor persoanelor angajate de acesta. . . iar debitorul poate fi urmărit. Moratoriul poatefi instituit decătre judecătorul-sindic pe o perioadă de cel mult 6 luni. . respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor.creanţele reprezentând credite bancare.64/1995. acordate de instituţii de credit după deschiderea procedurii. cu dobânzile şi cheltuielile aferente. dacă creanţele nu sunt garantate în condiţiile art. inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri. de către un membru al grupului de interes economic. . Închiderea procedurii falimentului se va face prin sentinţă pronunţată de judecătorul-sindic. după caz. Sentinţa va fi notificată creditorilor. Răspunderi şi sancţiuni 12 .creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale. acestea vor fi plătite în următoarea ordine: .64/1995. pentru efectuarea menţiunii sau pentru radierea comerciantului.creanţele bugetare.120 şi 122 din Legea nr. Acestea sunt MORATORIUL şi CONCORDATUL. dacă judecătorul-sindic a dispus aceastămăsură prin sentinţă.creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social. cu cheltuielile şi dobânzile aferente. starea de faliment încetează. Potrivit art. cu consultarea prealabilă a adunării creditorilor.creanţele garantate. în virtutea căreia debitorul se obligă să îşi achite datoriile la termenele şi în condiţiile pe care le-a stabilit cu masa credală. Concordatul este denumirea purtată de înţelegerea survenită între debitor şi adunarea creditorilor.. debitorul trebuie să demonstreze în faţa tribunalului că este solvabil şi că faptele ce s-au produs nu îi sunt imputabile. masa credală este desfiinţată. precum şi din chirii. Moratoriul este instituţia juridică prin care este suspendată executarea hotărârii de declanşare a procedurii falimentului. În cursul procedurii instituite deLegea nr. precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii. direcţiei teritoriale a finanţelor publice şi oficiului registrului comerţului unde este înmatriculat.108.creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit.alte creanţe chirografare.122 din Legea nr. în mod individual. . dacă acesta este persoană fizică. prestări de servicii sau alte lucrări.creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi în baza unor obligaţii de întreţinere. ori. . taxele de timbru şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective.taxele judiciare. debitorul are la dispoziţie două instituţii juridice prin care poate suspenda sau amâna executarea hotărârii de declanşare a acestora. . Dacă concordatul a fost omologat de tribunal. Pentru obţinerea moratoriului.creanţele reprezentând creditele. după ce a aprobat raportul final al lichidatorului şi sumele de bani obţinute din vânzarea bunurilor debitorului au fost distribuite potrivit art. pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii. asociaţilor/acţionarilor. Fondurile rămase nedistribuite şi nereclamate vor fi depuse la bancă la dispoziţia debitorului. la cererea debitorului.creanţele izvorâte din raporturi de muncă.

în scopul întârzierii încetării de plăţi. în alt act ori în situaţiile financiare sume nedatorate.. fiecare dintre aceste fapte fiind săvârşită în vederea diminuării aparente a valorii activelor. republicată fapta persoanei care: a) falsifică. f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri. în dauna celorlalţi creditori. Constituie infracţiune de bancrută frauduloasă şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani. g) în luna precedentă încetării plăţilor au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor. care se cumulează celei civile. cenzori . aceştia vor răspunde dacă: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane. Bucureşti. înaintea tuturor celorlalte creanţe. înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrul societăţii. 2005. 268. în condiţiile art. cheltuielile făcute cu conservarea averii debitorului şi cheltuielile făcute pentru buna desfăşurare a procedurii – vor fi suportate integral din averea debitorului supus procedurii şi plătite cu preferinţă. e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit. conform art. urmând practic regulile răspunderii civile delictuale.282 din Legea nr.64/1995. republicată şi modificată enumeră ca infracţiuni specifice bancruta frauduloasă.137 din Legea nr. pasivul acesteia. Bucureşti. Sumele obţinute prin mijloacele arătate anterior vor fi recuperate de la cei care le-au obţinut şi vor intra în averea debitorului şi vor fi folosite pentru plata creanţelor. 58-77.11 În situaţia în care din cuprinsul raportului preliminar redactat de administrator sau lichidator rezultă că starea de insolvenţă a debitorului a fost provocată de membrii organelor de conducere a debitorului – administratori. Astfel. b) au făcut acte de comerţ în interes personal. În măsura în care faptele persoanelor din conducerea debitorului constituie infracţiuni. Grigore Florescu. indiferent de modul de garantare al acestora. Dreptul comerţului internaţional. Editura Fundaţiei România de Mâine. în interes personal. taxele judiciare. 13 .Toate cheltuielile aferente procedurii reorganizării procedurii reorganizării judiciare şi falimentului – remuneraţia administratorului. p. Editura Fundaţiei România de Mâine. sub acoperirea persoanei juridice.10 Judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a datoriilor să fie acoperite de către membrii organelor de conducere a debitorului persoană juridică. au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea. ediţia a II-a revăzută. Drept comercial român I. p. c) au dispus. care prin fapta lor au generat starea de insolvabilitate a debitorului. 10 11 Jenică Drăgan. directori. Această prevedere legală este o aplicare a principiului reparării prejudiciului cauzat. Legea nr. în mod fictiv. 2005.64/1995 şi potrivit principiilor răspunderii patrimoniale. judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului să fie suportat de către aceştia. d) au ţinut o contabilitate fictivă. sustrage sau distruge evidenţele societăţii ori ascunde o parte din activul societăţii.31/1990. acestea vor avea evident şi o răspundere penală. lichidatorului şi a persoanelor angajate de aceştia în condiţiile legii. continuarea unei activităţi care ducea în mod vădit persoana juridică la încetarea de plăţi. Recuperarea sumelor nu înlătură răspunderea penală potrivit legii penale sau a dispoziţiilor din legi extrapenale pentru faptele care constituie infracţiuni. gestiunea frauduloasă şi delapidarea.

a tendinţelor manifestate pe plan mondial şi regional pentru armonizarea reglementărilor juridice privind insolvenţa transfrontalieră. cu dispoziţiile Legii nr. de bani. 3 din noul Cod penal. dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. comerciantul falit nu beneficiază de reabilitarea la care ar fi putut aspira dacă ar fi fost vorba de o bancrută simplă. recunoaşterea şi executarea în România a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate în statele membre ale Uniunii Europene. nr. în măsura compatibilităţii lor. Constituie infracţiunea de gestiune frauduloasă pricinuirea de pagube unei persoane. de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri. 14 .512 din noul Cod penal.U. Ele sunt rezultatul multiplicării. 2. publicată în M.2005). tentativa la crima prevăzută în art.637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat în domeniul insolvenţei.512 din noul Cod penal (Legea nr.1 şi se pedepseşte cu închisoare strictă de la 3 la 12 ani. precum şi de către orice reprezentant sau prepus al acesteia. Constituie infracţiunea de delapidare.2000. că prevederile sale se completează.258.258 alin. Dacă se face însă vinovat de bancrută frauduloasă.187/2003 privind competenţa de jurisdicţie. Infracţiunea de gestiune frauduloasă. Dispoziţiile Legii nr. 2 din noul Cod penal.44/2001.637/2002 este inspirată din Legea Model privind Insolvenţa Transfrontalieră adoptată de către Comisia Naţiunilor Unite pentru Dreptul Comerţului Internaţional (UNCITRAL) în 1997. atunci când este săvârşită de administratorul ori lichidatorul averii debitorului. cu reacredinţă. a raporturilor comerciale internaţionale (sub toate formele pe care le îmbracă acestea).b) înstrăinează.58/2005 (publicată în M. 1 din noul Cod penal12. cu scopul de a dobândi un folos material. conform art. recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială.2004). astfel cum a fost modificat prin art.314 alin. prevăzută la art. nr.80 alin. Infracţiunea de gestiune frauduloasă. ţara noastră a transpus în dreptul său naţional prevederile Regulamentului Comunităţii Europene nr.575/29. I din O. printr-o procedură specială. acesta va intra în vigoare la data de 1 septembrie 2006.G. de către comerciantul debitor. persoana juridică se sancţionează cu amendă cuprinsă între 10 milioane şi 5 miliarde lei. privind competenţa judiciară. cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia. atunci când este săvârşită de administratorul ori lichidatorul averii debitorului. în ceea ce priveşte ultimele două acte 12 Conform art.Of. Efectele falimentului pot fi înlăturate. pentru faptele prevăzute în art. Conform art. pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave. după plata tuturor creanţelor.1346/2000 cu privire la procedurile de insolvenţă în vigoare la 31. potrivit art.06.314 alin. 1 din noul Cod penal. a implementării capitalurilor străine în economia noastră şi.314 alin. prevăzută la art. Menţionăm.258 alin. fără precedent. nu la data de 29 iunie 2005. Legea nr. 552/28.35 alin.05. valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.637/2002 nu au abrogat pe cele ale Legii nr. aşa cum a fost prevăzut iniţial în art. în mod expres.105/1992. nr. se pedepseşte cu închisoare strictă de la un an la 5 ani. stipulându-se. precum şi de către orice reprezentant sau prepus al acestuia. Însuşirea. au apărut norme conflictuale noi. precum şi din Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 2 se pedepseşte. o parte însemnată din active.Of. Reabilitarea comerciantului. prin Legea nr. în frauda creditorilor. în caz de faliment al unei societăţi. Conform art.105/1992. se pedepseşte cu închisoare strictă de la 2 la 7 ani. nu în ultimul rând. intrată în vigoare la data de 1 iulie 2003.06. De asemenea.301/2004. Aspecte juridice referitoare la raporturile comerciale internaţionale privind insolvenţa Prin elaborarea şi adoptarea Legii nr. folosirea sau traficarea de către un funcţionar public sau un funcţionar în interesul său ori pentru altul.

187/2003 se completează cu cele întâlnite în Titlul II al Legii nr. al cărei substrat este lesne de înţeles. se impun unele precizări. În Dreptul internaţional privat. că. de insolvabilitate sau pierderea credibilităţii debitorului.637/2002. reglementată pe norme dispozitive. prin Titlul II. în Dreptul comunitar procedura principală este completată prin procedura locală. a cărei competenţă jurisdicţională incumbă tribunalului locului unde insolventul îşi are centrul intereselor principale şi b. în cadrul amintitei proceduri principale. în vederea îndestulării creditorilor. implicând o intervenţie a autorităţii judiciare şi conducând la o lichidare obligatorie şi colectivă a bunurilor sale sau cel puţin la un control al acestei activităţi”(Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene – CJCE din 22-02. În situaţia în care insolventul are. În conformitate cu acest principiu. în legătură cu încetarea plăţilor în cazul unei societăţi comerciale străine cu sediul pe teritoriul statului nostru (actor sequitur forum rei). următorul: -sediul principal al persoanei juridice.105/1992.3 lit. falimentul este considerat a fi .150 pct. Într-o altă definiţie. în situaţia în care o societate comercială străină îşi are un sediu secundar în România.637/2002.637/2002 Mai înainte de a prezenta reglementarea conflictului de competenţă jurisdicţională în rapoturile comerciale internaţionale. vor fi luate în administrare judiciară â.procedurile fondate pe starea de încetare de plăţi. a cărei competenţă revine tribunalului locului unde debitorul are un sediu secundar ori bunuri. procedura principală aplicabilă insolvenţei deschisă în statul în care debitorul îşi are centrul intereselor sale principale.d) din Legea nr. concordatul şi alte proceduri cu caracter similar de la aplicarea prevederilor lor. Prin prisma art. adică a legii instanţei sesizate în această privinţă. în vederea soluţionării. se aşează pe orbita procedurii principale într-o operaţiune de coordonare prin armonizare legislativă. Prin aplicarea dispoziţiilor Legii nr. valorificate şi lichidate. printr-o pluralitate de proceduri judiciare aplicabile în cauza respectivă. insolvenţa (falimentul) este definit ca totalitatea procedurilor colective cuprinse în sistemele juridice ale fiecărui stat care are ca obiect reorganizarea activităţilor insolventului sau lichidarea bunurilor sale pentru îndestularea creditorilor. centrul principal al intereselor debitorului este. iar falimentul se poate declara chiar dacă în statul unde debitorul aflat în stare de insolvenţă îşi are sediul principal s-a mai declarat un faliment. sedii secundare sau bunuri proprii pe teritoriul altor state (ceea ce arată prezenţa elementul de extraneitate) sau incidente mai multe sisteme naţionale de drept. potrivit căruia instanţele române erau îndrituite să judece falimentul sau oricare procedură judiciară. Acestei competenţe teritoriale absolute i se adaugă o competenţă teritorială relativă. în timp ceaceasta din urmă.1979.. pe lângă sediul său principal. deşi exclud falimentul. 15 . o procedură locală. bazată pe patricularizare.637/2002 consacră. Acest faliment declarat în ipoteza unui sediu secundar produce efecte juridice doar cu privire la bunurile insolventului care se găsesc pe teritoriul ţării noastre. şi anume: a. aff.133/78). o procedură principală. Conflictul de competenţă jurisdicţională în lumina dispoziţiilor Legii nr. Politica judiciară a Uniunii Europene în materia falimentului consacră un sistem procedural dualist. unele dintre dispoziţiile Legii nr. dar şi a principiului universal al aplicării. în ceea ce priveşte insolvenţa.7 din Legea nr.637/2002 se completează prevederile art. Criteriul de competenţă principal Legea nr. a lex fori.normative arătate. oriunde s-ar găsi acestea. după caz. toate bunurile insolventului. Astfel.

-domiciliul profesional al persoanei fizice. care exercită o activitate economică sau o profesiune independentă. deocamdată. ci unul de ordin practic. După cum reiese din enumerarea efectuată.. op. -domiciliul persoanei fizice care nu exercită o activitate economică sau o profesiune independentă. 77-82. în raport cu legislaţia noastră în materia reorganizării judiciare şi a falimentului nu sepoate lua în discuţie. Stabilirea centrului principalelor interese ale debitorului nu prezintă doar un interes doctrinar. cit. p.13 13 Jenică Drăgan. ceea ce. 16 . având în vedere că în materia la care facem referire trebuie stabilită. în Dreptul comunitar criteriul principalelor interese ale debitorului poate fi aplicat şi în ceea ce priveşte persoana fizică ce nu are calitatea de comerciant.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful