You are on page 1of 359

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMISOARA

în anul universitar 2008 - 2009

PREFAŢĂ
Prezenta culegere se adresează deopotrivă elevilor de liceu, în scopul instruirii lor curente, cât şi absolvenţilor care doresc să se pregătească temeinic în vederea examenului de bacalaureat şi a concursului de admitere în universităţi de prestigiu în care admiterea se face pe baza unor probe la disciplinele de matematică. Conţinutul culegerii este adaptat noului curriculum de matematică care prin setul de competenţe, valori şi atitudini pe care le promovează asigură premisele pentru o integrare profesională optimă prin trasee individuale de învăţare şi formare. Având în vedere diversitatea datorată existenţei unui mare număr de manuale alternative, am căutat să unificăm diferitele maniere de prezentare prin alegerea unor probleme pe care le considerăm indispensabile pentru abordarea cu succes a cursurilor de matematică din ciclul întâi de la toate facultăţile Universităţii „Politehnica”din Timişoara. La alcătuirea problemelor s-a avut în vedere o reprezentare corespunzătoare atât a părţii de calcul, cât şi a aspectelor de judecată, respectiv, de raţionament matematic. Gradul de dificultate al problemelor nefiind cel al unei olimpiade de matematică, acestea vor putea fi abordate de orice elev sau absolvent cu o pregătire medie a părţii teoretice şi care posedă deprinderi de calcul corespunzătoare. Problemele sunt prezentate după modelul „test”, cu şase răspunsuri fiecare, dintre care unul singur este corect. Conştienţi de faptul că doar urmărirea rezolvării unor probleme nu duce la formarea deprinderilor de calcul şi a unui raţionament matematic riguros, autorii au ales varianta problemelor propuse fără rezolvări. De asemenea, pentru a nu „forţa” în rezolvare obţinerea unui rezultat dinainte cunoscut, nu se face precizarea care dintre cele şase răspunsuri este adevărat, aceasta rezultând în urma unei rezolvări corecte. Totuşi, pentru unele problemele cu un grad mai mare de dificultate, autorii au considerat necesar să dea indicaţii şi rezolvări integrale. Ţinând cont de faptul că prezenta carte va fi folosită şi la întocmirea subiectelor pentru concursul de admitere la Universitatea „Politehnica” din Timişoara, invităm absolvenţii de liceu să rezolve testele din acest volum, adăugându-şi astfel cunoştinţe noi la cele deja existente şi implicându-se prin aceasta în demersul de evaluare a propriilor competenţe. Departamentul de Matematică al UPT

Această culegere este recomandată pentru admiterea la următoarele facultăţi ale Universităţii „Politehnica” din Timişoara:

Facultatea de Arhitectură

Facultatea de Automatică şi Calculatoare

Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii

Facultatea de Electrotehnică şi Electroenergetică

CUPRINS

ELEMENTE DE ALGEBRĂ (simbol AL ).....................................................................................................................9 ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI TRIGONOMETRIE (simbol GT ).................................................................................................................165 ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ (simbol AM )................................................................................................................217 PROBLEME MODEL CU REZOLVĂRI...............................................................320

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………..………358

6 .

ELEMENTE DE ALGEBRĂ .

dacă a1=2.7.5.005 Să se determine raţia şi primul termen ale unei progresii aritmetice pentru 1 care a 5 = 18. r = 11 b) a1 = 11. a) a1 = 11. r = 3 d) a1 = −2. r = 1 f) a1 = 1. a) 10100 b) 7950 c) 15050 d) 16500 e) 50100 f) 350 AL . r = 11 f) a1 = 9. r = 10 c) a1 = 11.002 Să se găsească primul termen a1 şi raţia r ai unei progresii aritmetice ⎧a − a + a 4 = −7 .004 Pentru o progresie aritmetică suma primilor n termeni ai ei este S n = 5n 2 + 6n . r = 1 . r = 9 d) a1 = 10... (a n ) n≥1 dacă : ⎨a 2 − a 6 = 2a 7 4 ⎩ 8 a) a1 = −4. r = 3 d) a1 = −5. 4 a) a1 = 6.10 ELEMENTE DE ALGEBRĂ (simbol AL) Culegere de probleme AL .001 Care este cel de-al 10-lea termen al şirului 1. r = 4 f) a1 = 1.? a) 10 b) 11 c) 15 d) 20 e) 19 f) 17 AL . r = 9 AL . Să se determine primul termen a1 şi raţia r. r = 2 c) a1 = −3. r = 2 b) a1 = −4. r = 5 2 c) a1 = 2.. unde S n este suma primilor n termeni ai progresiei. r = 1 AL . r = 10 e) a1 = 10. a5=14. r = 1 e) a1 = 8. r = 5 b) a1 = 14. r = 4 e) a1 = −2.3. iar S n = S 2 n .003 Să se determine suma primilor 100 de termeni ai unei progresii aritmetice (an).

Să se determine a şi b astfel încât şirul ( an )n≥1 să fie progresie aritmetică cu primul termen egal cu 2. ⎣3 ⎠ ⎛4 ⎤ e) x ∈ ⎜ . unde x ∈ N . b = 0 f) a = 1. 2x + 1 .008 Să se determine x ∈ R astfel încât următorul triplet să fie format din numere în progresie geometrică x + 1 . b = 1 c) a = 1. b ∈ R . AL – 009 Fie ( an )n≥1 un şir având suma primilor n termeni S n = n 2 + an + b . 4x −1 .8} e) x = 0 f) x ∈ φ a) x ∈ {1. −1⎬ ⎩3 ⎭ 11 ⎫ ⎧ e) x ∈ ⎨− ⎬ ⎩ 3⎭ b) x ⎨ c) x ∈ φ f) x ∈ ⎨1. ⎣ ⎦ c) x = 1 d) x ∈ {5. b = 3 d) a = 2. 3 ⎟ . ⎧ 11 ⎫ ⎬ ⎩ 3⎭ a.007 Să se determine ⎡ 3x ⎤ aritmetică: ⎢ . b = 0 b) a ∈ R . b) x = 5 AL . ⎣3 ⎦ f) x ∈ φ x ∈ R astfel încât următoarele numere să fie în progresie ⎡5⎤ ∗ ⎢ x ⎥ . ⎣ 5 ⎥ ⎦ 4 x + 1 să fie în progresie aritmetică. 7.Elemente de algebră 11 ⎡ 3x + 1⎤ AL . unde a) a = 2. 3⎥ . b ∈ (1.006 Să se determine x ∈ R astfel încât următoarele numere: ⎢ . 3⎥ . pentru orice n ≥ 1 . ⎡3 ⎞ a) x ∈ ⎢ . ⎣ x + 1⎥ ⎦ ⎡4 ⎞ b) x ∈ ⎢ . 3 ⎟ . − 4. ⎣4 ⎠ ⎛3 ⎞ d) x ∈ ⎜ . ⎝4 ⎠ AL . b = 2 . unde [α ] reprezintă partea întreagă a lui α ∈ R . 2 ) e) a = 2. 3 ⎟ . 2. ⎝3 ⎦ ⎡4 ⎤ c) x ∈ ⎢ . 6.1⎬ ⎩ 3 ⎭ d) x ∈ {1} ⎧11 ⎫ . 3} . 3 x + 5 a) x ⎨− ⎧ 11 ⎫ .

. ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ p a) n = 5 b) n = 3 c) n = 6 d) n = 10 e) n = 4 f) n=8 . n şi r să se calculeze suma: S n = 1 1 1 + + .. a2 . + . an ∈ R \ {0} termenii unei progresii aritmetice cu raţia r ≠ 0 . În funcţie de a1 . q2 a) 1 b) 2 c) 6 d) 5 e) 4 f) 3 AL – 011 Fie a1 .. a1a2 a2 a3 an −1an c) a) n a1 (a1 + n ) n −1 a1 (a1 − nr ) b) n +1 a + na1r 2 1 n −1 a1 [a1 + (n − 1)r ] n+2 a1 + (n − 1)r d) e) n (a1 + r )n f) AL – 012 Să se determine numărul termenilor unei progresii aritmetice descrescătoare dacă simultan sunt îndeplinite condiţiile : (i) Raţia satisface ecuaţia 3 9 x2 − x− 3 2 = 27 (ii) Primul termen satisface ecuaţia : lg 2 + lg( y + 1) = lg(5 y + 7 ) − lg 3 (iii) Suma progresiei este cu 9 mai mică decât exponentul p al binomului 1 − ⎞ ⎛3 2 ⎜ b + b 3 ⎟ în a cărui dezvoltare termenul al patrulea conţine pe b la puterea întâi. iar raportul între suma primilor p termeni şi suma primilor q p2 termeni este .. p ≠ q .. q ∈ N∗ .12 Culegere de probleme AL – 010 Fie p.. Să se determine raţia unei progresii aritmetice în care primul termen este 3.

8. 2. progresia devine aritmetică.-7. respectiv numerele 1.7 cu o raţie q<1 Nu.10 f) 2.8 cu o raţie q<1 Da în progresie geometrică în ordinea 8.15. q = 1 b) a1 = 1.9. progresia devine din nou geometrică. cu numerele date nu se poate forma o progresie geometrică Da în progresie geometrică în ordinea 7.014 Suma a trei numere în progresie aritmetică este egală cu 12. Dacă se adaugă acestora.013 Să se determine primul termen a1 şi raţia q pentru progresia 13 ⎧a − a1 = 15 geometrică (a n ) n≥1 dacă : ⎨ 5 .0 .20 sau -7. ⎩a 4 − a 2 = 6 a) a1 = 0.100 sau 1.9. e) 8.6 şi –1.Elemente de algebră AL . b) 4. Să se afle aceste numere.9 elemente ale unei progresii geometrice ? a) b) c) d) e) f) Da în progresie geometrică în ordinea 7.49 . 11.4.13 şi 18.4.4. f) 1.9 cu o raţie q<1 Da în progresie geometrică în ordinea 9. q = −1 ⎧a = 4 ⎧a = 2 f) ⎨ 1 sau ⎨ 1 ⎩q = 2 ⎩q = 4 AL .50. d) 2. Care sunt cele trei numere ? a) 4.-9 e) 5.13 d) 1.20 sau 1.3.13 b) 1.7 şi 15.-7 .2.9 AL – 015 Trei numere sunt în progresie geometrică.20.8.7 şi 17. Dacă se măreşte al doilea cu 32.9.7 cu o raţie q<1 Da în progresie geometrică în ordinea 7.49 .10 c) 6.1. c) 100. progresia devine geometrică .4.9.4.2 .14.-1.14.8.49.5 şi 17.8 cu o raţie q>1 . q = 1 2 ⎧a1 = −16 ⎧a = 1 ⎪ d) ⎨ sau ⎨ 1 1 ⎩q = 2 ⎪q = 2 ⎩ e) a1 = 1.100. iar dacă se măreşte apoi şi al treilea cu 576. q = 2 c) a1 = −16.4.12 sau -3.10. a) 5.6 sau 6.3 sau 49.51 AL – 016 Pot fi numerele 7.4.4.8.

.1 .. f) 98309 AL – 018 Să se calculeze suma S n = 1 + 11 + 111 + . d) 98305.. b) 98301.…. n ≥ 3 şi a1. k = 1. c) 98303. k =1 13 a) 98299. Dacă S1 = ∑ a k . { n − cifre a) 1 10 n − 10 − 9n 81 1 n 10 − 10 − 9n 9 [ ] b) 1 1 10 n−1 − 10 − 9n c) 10 n+1 − 10 − 9n 81 81 1 n−1 10 − 10 − 9n 9 [ ] [ ] d) [ ] e) [ ] f) 1 n +1 10 − 10 − 9n 9 [ ] AL – 019 Fie n∈N . e) 98307..an primii n termeni ai unei progresii geometrice cu ak > 0. + 11. S 2 = ∑ k =1 n 1 şi p= a1 ⋅ a2⋅…⋅ an . a2 . n . atunci : k =1 a k n n ⎛S ⎞ a) p = ⎜ 1 ⎟ ⎜S ⎟ ⎝ 2⎠ n ⎛S ⎞ b) p = ⎜ 2 ⎟ ⎜S ⎟ ⎝ 1⎠ 2 ⎛S ⎞ c) p = ⎜ 1 ⎟ ⎜S ⎟ ⎝ 2⎠ f) p = n ⎛S ⎞ d) p = ⎜ 1 ⎟ ⎜S ⎟ ⎝ 2⎠ n n e) p = S1n − S 2 S1 + S 2 S1 S 2 .14 Culegere de probleme AL – 017 Să se calculeze ∑ k ⋅ 2 k −1 .

Elemente de algebră 15 AL – 020 Fie (a n )n şi (bn )n două progresii astfel încât prima să fie aritmetică şi cea de a doua geometrică. + p ... a2 ... Să se determine aceste progresii dacă a2 = b2 + 6 .. iar a1 = b1 = 3 şi a 3 = b3 . 1 + a 2 + a 4 + .. + a n −1 . an un şir de numere reale în progresie geometrică şi p∈N*. a ∈ R \ {− 1}. a) an = 12n – 9.. Să se calculeze suma Sn = 1 1 1 + p + ..9 bn = 3n sau an = 12n – 6 bn = 3n an = 3 bn = 3(-1) n an = 12n – 9 bn = 3n e) an = 12n + 9 bn = 3(-1)n –1 sau f) an = 12n + 9 bn = 3(-1) n sau AL – 021 Fie a1 . p p a + a1 a3 + a 2 a n +1 + a np p 2 a) S n = q np − 1 a1p q 2 np − 1 ( ) ) b) S n = q np − 1 a1p q 2 p − 1 ( ) ) c) S n = q np − 1 a1p q (n −1) p q 2 p − 1 ( ) p d) S n = (q − 1 q (n −1) p a1p q 2 p − 1 np ( ) e) S n = q (n −1) p a1p q p + 1 ( f) S n = a q p 1 (n −1) p 1 (q +1 ) AL – 022 Să se calculeze expresia E= a) 1 + a + a 2 + .. bn = 3n sau c) an = 12n – 9 bn = 3n sau an =12n + 9 bn = 3n an = 3 bn = 3(-1) n-1 an = 12n – 9 bn = 3(-1)n b) an = 12n – 9 bn = 3n sau d) an = 12n .. + a 2 n − 2 b) 1 a a n a +1 an + 1 a −1 an + 1 a 2n + 1 c) a +1 an + 1 d) e) f) 1 .

⎥ ⎣5 5 ⎦ ⎡ 2⎤ e) ⎢0. 12.y.1⎥ ⎣5 ⎦ ⎡1 3 ⎞ d) ⎢ . 18 b) 24. 12. 12 d) -12.z sunt în progresie aritmetică cu raţia nenulă. 36 c) 6. în caz afirmativ precizaţi raţia q a acesteia. ⎟ ⎝5 5⎠ f) [1. 6.z. 0 f) 36.y sunt în progresie geometrică şi x+y+z = 18. a) q = 3 2 b) q = 2 3 c) q = 2 f) q = 6 d) q = 3 e) Şirul nu este progresie geometrică AL – 024 Să se determine numerele reale x. ⎢a + 2 ⎥ = 3 ⎦ ⎣ ⎡3 ⎤ a) ⎢ . -12 e) 12.z dacă x. 0 AL – 025 Să se determine numerele reale a cu proprietatea ⎡ 1 ⎤ 5a − 1 . x. -18. ⎟ ⎣5 5 ⎠ ⎡1 4 ⎤ b) ⎢ . 6. a) .y. -6. a) 70 b) 83 c) 57 d) 91 e) 97 f) 78 .16 Culegere de probleme AL – 023 Să se decidă dacă este progresie geometrică un şir pentru care suma primilor săi n termeni este S n = n 2 + 1 . ∞ ) AL . k =1 ⎣ 2 ⎦ unde [·] notează partea întreagă a numărului raţional scris în interior. şi să se precizeze intervalul în care se află soluţia.026 Să se determine numărul natural 6 ⎡100 ⎤ N = ∑⎢ k ⎥ .24. ⎥ ⎣ 5⎦ ⎛1 4⎞ c) ⎜ .

7) ⎣ 2⎦ f) [0. n ∈ Z* ⎬ k⎦ ⎩n k∈Z∗ ⎣ ⎭ d) {-1. 2 e) x ∈ ∅ [ ] a) x ∈ 1.027 Dacă [α] reprezintă partea întreagă a lui α∈ R. k + ⎥ a) ⎨ . ⎩15 ⎭ AL . ⎥ ∪ (2.1} f) (-1.7] ∪ (9.-3) ∪ (1. ⎩5 ⎭ ⎡ 5 + 6x ⎤ 15x − 7 .2] ∪[4.1) f) x ∈ [ 2 . ⎩15 5 ⎭ ⎧1 4⎫ f) ⎨ .4 ) ∪ (6.1) { } .3 ] ∪ [5. este ⎧4⎫ a) ⎨ ⎬ .1] ∪[2. ⎬ ⎩2 5⎭ ⎧3⎫ b) ⎨ ⎬ .1] [ ) ( ) c) x ∈ (0.029 Mulţimea soluţiilor ecuaţiei: ⎢ întreagă a lui x. să se rezolve ecuaţia : ⎡ x + 1⎤ x − 1 ⎢ 3 ⎥= 2 ⎦ ⎣ precizându-se în care din următoarele intervale se află soluţia 17 a) (2. ⎩4⎭ ⎧1 3⎫ e) ⎨ . unde [x] reprezintă partea = 5 ⎦ ⎣ 8 ⎥ ⎧ 7 4⎫ c) ⎨ .+∞) 5 x 2 − 3[x ] + 2 = 0 b) x ∈ 1.028 Să se rezolve ecuaţia b) (-5.7) ∪ (9.7) ⎡ 3⎤ d) ⎢1.14) e) (-1. ⎬ .030 Notând cu S mulţimea soluţiilor ecuaţiei ⎡1⎤ 1 ⎢ x ⎥ = [x ] ⎣ ⎦ să se precizeze care din următoarele mulţimi este S ⎫ 1⎤ ⎧1 ⎡ b) U ⎢k.1] c) n 2 . n ∈ Z \ {− 1. ⎩2 4⎭ ⎧7⎫ d) ⎨ ⎬ .2) AL .8) AL .4) ∪ [5.2) ∪[3. ⎬ .Elemente de algebră AL .3) ∪ (5.15) c) (-3.1} e) [-1. 2 d) x ∈ (0.

x2 = x3 = 29 4 19 2 x1 = 7.033 Se dă ecuaţia ⎢ întreagă a numărului real x. unde [ x ] este partea ⎥= 5 ⎢ 2 ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ x − 2⎤ ⎡ x − 3⎤ AL . Să se determine m ∈ Z pentru care ecuaţia are soluţii şi apoi să se determine aceste soluţii: a) m = ±1 b) m = ±2 c) m = ±1 x1 = 1. x2 = 19 2 29 2 19 2 x3 = 11. x2 = 19 2 29 2 x1 = 7. m ∈ Z \ {0} . x4 = x3 = 12. Stabiliţi care dintre afirmaţiile de mai jos ⎣ 3 ⎥ ⎢ 2 ⎥ ⎦ ⎣ ⎦ este adevărată a) ecuaţia are două soluţii b) ecuaţia are trei soluţii c) ecuaţia are o singură soluţie d) ecuaţia are o infinitate de soluţii e) ecuaţia nu are nici o soluţie f) ecuaţia are numai soluţii negative ⎡ m2 x − 1⎤ 2 x + 1 .18 Culegere de probleme AL – 031 Se consideră funcţia f: R→R. x2 = x3 = 8. f ( x ) = 2⎢ ⎥ + 1 2 şi se notează f2=f ο f. x4 = . x2 = 2 x3 = 7. b) fn(x) =2nf(x). x4 = f) m = ±3 19 2 19 2 x1 = 7. Să se determine expresia lui fn a) fn(x) =f(x) + n. x2 = 19 2 29 2 . x4 = d) m = ±1 x1 = 2.032 Fie ecuaţia ⎢ . fn = fn-1ο f . … . d) fn(x) =f(x). c) fn(x) =2n f(x)+2n-1+1 f) fn(x) = 2f(x)+1 ⎡x⎤ ⎣ ⎦ = AL . x4 = e) m = ±1 x1 = 7. e) fn(x) =f(x)+2n+1. x4 = 11 x3 = 11.

0) ∪ (2.3) AL . ⎟ ∪ (1. 5} e) {− 17.2) ∪ (3. ∞) b) x ∈ (− ∞. astfel încât x ∈ R 3 x 2 + mx − 22 = 0 I x ∈ R x 2 − ( m + 4) x + 14 = 0 ≠ ∅ . a) x ∈ R d) x ∈ (0. i) g(f(2)) = 2 ii) să se determine cel puţin o soluţie reală a ecuaţiei f(x) = g(x) a) x =1 b) x = −2 d) x = −2 e) x = 4 3 2 1 + ≤ . a) [0.Elemente de algebră 19 AL .3] d) [−1.038 Să se rezolve inecuaţia x < x 2 − x .−1) d) x ∈ (1.+∞) ∪ ( −∞.∞) e) x ∈ (−∞. 5) b) {− 7.g :R→R au proprietăţile: f(g(x)) = x2-3x+4.034 Să se calculeze f ((1.+∞) f) x ∈ R \ {0. ⎟ ∪ [1. 3} c) R d) {− 19. −2) b) x ∈ (−∞.3] e) (−1.035 Dacă funcţiile f.2) ⎣ 3⎦ ⎛ ⎝ 2⎞ 3⎠ AL .0) f) (0.2} .3] b) [−1.+∞) c) x ∈ (3. { } { } a) (−∞.−1) ∪ ⎢0.2) e) x ∈ R \ {1. ∞ ) ⎡ 2⎤ f) x ∈ ( − ∞.2} ⎡ 2⎞ ⎣ 3⎠ c) x ∈ ⎜ 0.037 Să se determine mulţimea valorilor lui m ∈ R . x − 2 x + 2 2( x − 1) c) x = 2 f) x = 3 AL – 036 Să se rezolve inecuaţia a) x ∈ ( − ∞. (∀)x∈R . ⎥ ∪ (1.0) c) (0.−2) ∪ ⎢0.4]) pentru funcţia de gradul al doilea definită prin f ( x) = x 2 − 4 x + 3 .2) ∪ (3. 2] ∪ (3. 8} f) { 1 } AL .

+∞⎟ ⎠ ⎣3 5⎤ ⎡ e) m ∈ ⎢− 1. x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei f ( x) = 0 .−1) ∪ ⎢ . ⎥ 3⎦ ⎣ f) m ∈ ( − ∞.039 Să se determine valorile parametrului real m astfel încât x ∈ R : (m − 1) x 2 − ( m + 1) x + m + 1 > 0 = ∅ .1] b) [1 − 2 . x 2 când m variază ? a) [− 2 .1] AL . f ( x) = x 2 + mx + m − 4 .20 Culegere de probleme AL .042 Să se determine m ∈ R . m2 = −2 AL . m2 = 3 d) m1. expresia E = x1 ⋅ f ( x2 − m) + x2 ⋅ f ( x1 − m) . 9 27 b) 1 c) 0 d) − e) − 1 a) − f) − 3 4 8 AL .+∞) c) m ∈ ( − ∞. unde m ∈ R.043 Fie ecuaţia 2 x 2 − 2mx + m 2 − 2m = 0 . { } ⎡5 ⎞ a) m ∈ ( − ∞.−1] ⎡5 ⎞ d) m ∈ ⎢ .1 + 3 ] c) [2 − 3 .2 + 3 ] f) [− 3 .+∞⎟ ⎠ 3 ⎣ b) m ∈[1. astfel ca rădăcinile x1 şi x2 ale ecuaţiei x 2 − ( 2m − 3) x + m − 1 = 0 să satisfacă relaţia 3x1 − 5x1 x 2 + 2 x 2 = 0 . m ∈ R. m2 = −1 e) m1. unde x1 . a) m1 = 2 .2 = 2 ± 5 b) m1 = 1 .2 = ± 5 c) m1. 3 ] . b ∈ R . a) 1 − m d) 4(m 2 − 1) b) m 2 + 1 e) m(m − 4) c) 4m(m − 4) f) m 2 + 2 AL . 2 ] d) [−1.1 + 2 ] e) [1 − 3 .041 Se consideră funcţia f : R → R . Care este mulţimea valorilor pe care le pot lua rădăcinile reale x1 .040 Să se afle minimul expresiei E = a 2 + 2b 2 − 3a + 3b pentru a. Să se exprime în funcţie de m > 4 .2 = 2 ± 7 f) m1 = 2 .

n = 11 c) m = 9. precizaţi valoarea maximă a expresiei E = x1 (m) + x2 (m) . a) m = -11. n = 7 b) m = . f) 1. d) 2.7. n = 7. x2(m). a) 3. e) 3.045 Fiind dată ecuaţia ax2+bx+c=0.1} AL .046 Se consideră ecuaţiile x 2 − 7 x + 12 = 0 şi x 2 − 3 x + m = 0 .2} 1 b) m ∈ {− 1. a) m ∈ {− 4. unde x1. d) m = 11. n = -7 .Elemente de algebră 21 AL .0} e) m ∈ {2. m∈R. n = 7 f) m = 9. c) 2.3} c) m ∈ {− 4.044 Fie ecuaţia 2x2-2(m+2)x+m2+4m+3=0.x2 sunt rădăcinile ecuaţiei date.047 Să se determine parametrii reali m şi n astfel ca ecuaţiile (5m − 52)x 2 + (4 − m )x + 4 = 0 şi (2n + 1)x 2 − 5nx + 20 = 0 să aibă aceleaşi rădăcini.0}. b şi c suma 3 S3 = x13 + x2 . (a ≠0). n = 11 e) m = 7. AL . a) S3 = b3 a3 −3 bc a2 b) S3 = c3 bc −3 2 3 a a c3 bc +3 2 3 a a c) S 3 = b2 bc −3 3 2 a a b2 bc +3 3 2 a a d) S3 = − b3 bc +3 2 3 a a e) S3 = − f) S3 = − AL . Dacă ecuaţia are rădăcinile reale x1(m). Să se afle m pentru ca ecuaţiile să aibă o rădăcină comună.1} f) m ∈ {0. să se exprime în funcţie de a. b) 4. d) m ∈ { .

8} e) {2.3.5.7. x2 = 2 b) x1 = −1.4. a) x1 + x2 = x1 x2 d) x1 + x2 + x1 x2 = − 2 b) x12 + x2 = 2 x1 x2 2 c) x12 − x2 = 2 x1 x2 1 3 2 e) x12 + x2 − 3 x1 x2 = 0 2 f) x12 + x2 + x1 x2 = 0 AL . a' x 2 + b' x + c' = 0 a ≠ 0.8} f) {2.8} .4.7.051 Determinaţi toate valorile lui x ∈ Z pentru care are loc inegalitatea 3x − 11 − 7 + x < 0 .7. x2 = 1 d) x1 = 1.6. x2 ' .048 Fie ecuaţia 3mx 2 + (2m + 1)x + m + 1 = 0 .7} c) {2.4. Să se determine o relaţie independentă de m între rădăcinile ecuaţiei.2.7.3.7. ale cărei rădăcini sunt x1 şi x2.6.8} 1 b) { . m ∈ R .5.6.049 Se consideră ecuaţiile ax 2 + bx + c = 0.6.22 Culegere de probleme AL .4. atunci care din următoarele relaţii este verificată de rădăcinile celor două ecuaţii? a) x1 x2 + x1 ' x2 '−2( x1 + x2 )( x1 '+ x2 ') = 0 c) x1 x1 '+ x2 x2 ' = x1 + x1 '+ x2 + x2 ' e) x1 x2 = x1 ' x2 ' b) 1 1 1 1 + = + x1 x2 x1 ' x2 ' d) 2 x1 = x2 − x2 '+2 x1 ' f) x1 x2 + x1 + x2 = 1 1 + x1 ' x2 ' AL .5.5. x2 şi respectiv x1 ' .050 Să se rezolve ecuaţia iraţională 1 − x2 + x = 1 .5. a' ≠ 0 cu rădăcinile x1 . x2 = 0 f) x1 = 0.8} d) {4.3.5. x2 = 2 a) x1 = 0. x2 = 1 e) x1 = −1. x2 = 2 AL . Dacă între coeficienţii celor două ecuaţii există relaţia ac '+ a ' c − 2bb' = 0 .6. 1 a) { . c) x1 = −1.3.

1) c) m ∈ R f) m ∈ φ AL . a) 1 − 3 b) 3 3 +1 3 c) 1 d) − 1 + 3 e) 1 2 f) 1 + 3 AL .3] b) E = [− ∞. ∞ ) să fie surjectivă.3] f (x ) = ⎨ ⎩mx + 2. ⎧ x + m. a) E = R + d) E = [0. este monotonă.055 Să se determine mulţimea maximală E astfel încât funcţia f : E ⊂ R → R . f ( x) = 3x − 1 . x − 2} să fie bijecţie. ∞ ) b) m = −4 e) m ∈ [− 2. x ∈ (− ∞. x ∈ (− ∞.1] e) E = (− ∞. ⎥ 2 ⎛ ⎝ 1⎤ ⎦ ⎛ ⎝ 1⎞ 2⎠ e) m ∈ φ f) m = 1 AL . x ∈ (3.054 Să se determine valorile lui m ∈ R astfel încât funcţia f : R → R. ∞ ) ⎧2 x − 1.1) c) m ∈ ⎜ 0.053 Să se determine toate valorile lui m ∈ R pentru care funcţia f : R → R.052 Fie funcţia f : R → R . ∞ ) . f ( x ) = max{2 x − 5.0] c) E = R f) E = [1. a) m = −1 d) m ∈ ⎜ − 1. Să se determine x pentru care 3x 2 + 1 funcţia ia cea mai mare valoare. a) m ∈ (− ∞. x ∈ [1.Elemente de algebră 23 AL . o ) d) m ∈ [0. ⎟ b) m ∈ (0.1) f (x ) = ⎨ ⎩mx − m + 1.

ştiind că graficul ei taie axa Oy în punctul 1 şi are abscisa 2 vârfului − . m2 = −3 e) m = −21 c) m = −3 f) m = 3 AL .056 Fie funcţia de gradul al doilea f m (x ) = mx 2 − (2m − 1)x + m − 1 . m2 = −3 d) m = 1 b) m1 = 3.24 Culegere de probleme AL . a) m1 = −1. a) m = 1 4 b) m = 4 c) m = 1 2 d) m = 2 e) m = 1 6 f) m = 6 AL . Să se determine m astfel încât vârful parabolei asociate acestei funcţii să se găsească pe prima bisectoare. (m ≠ 0) .3).0) şi (4. f ( x ) = ax 2 + 4 x + c .057 Determinaţi valorile parametrului real m astfel încât dreapta de ecuaţie y + 1 = x să taie parabola de ecuaţie y = mx 2 + (m − 5)x + m 2 + 2 în punctele (1.058 Fie familia de funcţii de gradul al doilea f m ( x ) = x 2 − 2(m − 1)x + m − 2. a) y = x 2 d) y = − x 2 + x − 1 b) y = x 2 + x + 1 e) y = 2 x 2 − x + 3 c) y = − x 2 − x + 1 f) y = x 2 + 1 AL . m ∈ R Să se arate că vârfurile parabolelor asociate acestor funcţii se găsesc pe o parabolă a cărei ecuaţii se cere. 3 c) f ( x ) = 4 x 2 + 4 x + 1 b) f ( x ) = 3 x 2 + 4 x − 1 f) f ( x ) = 3 x 2 + 4 x + 3 d) f ( x ) = 3 x 2 + 4 x + 1 a) f ( x ) = 2 x 2 + 4 x + 1 e) f ( x ) = x 2 + 4 x + 1 .059 Determinaţi expresia analitică a funcţiei de gradul al doilea f : R → R .

061 Fiind dată familia de parabole f m ( x ) = mx 2 − 2(m + 1)x + m + 2 . a) ∆ 2a b) ∆ a ∆ −a ∆ 2a b ∆ + 2a 2a d) ∆ e) f) . ∀m ∈ R* să se determine valorile lui m pentru care obţinem parabole ale căror puncte de intersecţie cu axa Ox sunt simetrice faţă de origine.Elemente de algebră AL .062 Să se determine p. f ( x ) = − x 2 + px + q are maximul 4 în punctul x = -1. a) m ∈ R − {− 1} d) m = −1 b) m = 2 e) m ∈ {− 1. q ∈ R dacă funcţia f : R → R .2} c) m = 1 f) m = 3 AL .060 Să se determine m ∈ R astfel încât parabolele asociate funcţiilor f ( x ) = x 2 − 2 x − 4 şi g (x ) = mx 2 − 2mx − 6 să aibă acelaşi vârf. x2 . a) p = −2. 25 a) m = -1 d) m = 2 b) m = 1 e) m = 3 c) m = -2 f) m = -5 AL . q = −3 AL . q = 2 e) p = q = 1 c) p = 3. Să se calculeze x1 − x2 în funcţie de ∆ şi a. q = −2 f) p = 2.063 Presupunem că pentru ecuaţia ax 2 + bx + c = 0 (a ≠ 0) avem ∆ > 0 şi c) rădăcinile x1 .1. q = 3 d) p = q = −2 b) p = −1.

Să se determine valoarea lui K şi funcţia f. y ∈ R . 2). f) K = 2.065 Fie o funcţie f : R → R .7) c) k ∈[ − 3.3] ∪ ( 4. b) K = 3. f (x ) = 2 x 2 − x + 4 f (x ) = 2 x 2 − 3x + 6 f (x = 2 x 2 − 2 x + 5) f (x ) = x + 4 f (x ) = 2 x 2 + 3 AL . e) (0. astfel încât f (1) = 5 şi ∀x. f ( x + y ) − f (x ) = Kxy + 2 y 2 . x2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 − x + 1 = 0 . 2).5) .0) d) k ∈[ − 3. f) (-2. x2 ale ecuaţiei f ( x ) = 0 satisfac relaţia 3 ( x1 + x2 ) = 4 x1 x2 . atunci ecuaţia care are rădăcinile x1 + 1 şi x2 + 1 este echivalentă cu: a) y 2 − y + 1 = 0 . 2). AL . f ( x ) = 2 x + 3 c) K = 3. b) (-1. d) (0.064 Dacă x1 . c) (-1. 1). 1).8] b) k ∈[1.067 Care sunt valorile k reale pentru care inecuaţia x 2 − ( k − 3) x − k + 6 < 0 nu are soluţii ? a) k ∈ ( − 5. a) K = 4.5] f) k ∈[ − 1. Dacă rădăcinile x1 .5) e) k ∈[ − 2.2) ∪ ( 4. e) K = 4. unde K este o constantă. 0).26 Culegere de probleme AL . d) y 2 − 3 y + 1 = 0 b) y 2 − y + 2 = 0 e) y 2 − 3 y + 2 = 0 c) y 2 − 2 y + 2 = 0 f) y 2 − 3 y + 3 = 0 AL .066 Fie a ∈ R şi funcţia f : R → R . f ( x ) = x 2 − 2ax + 3 . d) K = 1. mulţimea soluţiilor inecuaţiei f ( 2 x + 1) < f ( x ) este: a) (-1.

x2 + x + m a) m ∈ 1 − 2 2 .−1) ∪ (4.+∞ ⎝ 4⎠ d) m ∈ − ∞. ⎜ 3 3⎟ ⎝ ⎠ f) − 2 .069 Să se rezolve inecuaţia 5 x 2 − 20 x + 26 ≥ a) [−1.+∞) a) m ∈ R d) m ∈ ( − ∞.1 + 2 2 { ( } ) 1⎞ ⎛ b) m ∈ ⎜ − ∞.1 − c) m ∈ ( − ∞.−2) e) m ∈ ( − 6.070 Să se determine mulţimea valorilor parametrului real m astfel încât funcţia 4 x 2 − 6mx + 9 să nu ia nici o valoare mai mică decât 3 sau mai f : R → R. ⎥ 3 3⎥ ⎢ ⎦ ⎣ d) [ − 11] .0) ⎡4 ⎞ b) ⎢ . 1} d) R e) ∅ f) − 2 .071 Să se determine valorile parametrului real m astfel încât x 2 + (m + 1) x + m + 2 > 0 pentru orice x ∈ R . ⎡ 2 2⎤ a) ⎢− .+∞ ⎟ ⎣5 ⎠ 4 .6) f) m ∈[ − 2.Elemente de algebră AL . x − 4x + 5 2 c) {0.068 Pentru ce valori ale parametrului real m inegalităţile 2 x 2 − mx + 2 −2< < 6 sunt satisfăcute pentru orice x ∈ R ? x2 − x + 1 b) m ∈ ( − 2.1 + 2 2 ⎛1 ⎞ f) m ∈ ⎜ .2] ⎛ 2 2⎞ ⎟ c) ⎜ − .6] 27 AL .+∞) ( ) [ 2 ) ∪ (1 + 2 . f ( x ) = x2 +1 mare decât 13. 2 ( ) AL .1 + 2 2 ⎟ ⎝4 ⎠ .6) c) m ∈ ( 6. ⎟ ∪ 1 + 2 2 .+∞) e) m ∈ 1 − 2 2 . 2 ( ) AL .2) e) ( − 1. b) ( − 2.

073 Să se determine distanţa celui mai apropiat vârf al parabolelor f ( x ) = x 2 + mx + m − 4 . ecuaţia admite rădăcini reale oricare ar fi valoarea parametrului m ? 5⎤ ⎛ a) a ∈ ⎜ − ∞.+∞⎟ ∪ ⎨− ⎬ ⎝ 4 ⎠ ⎩ 3⎭ are un singur element ? 3⎞ ⎛ c) m ∈⎜ − ∞ .1) e) a ∈ [0. Pentru ce valori ale lui a.072 Să se afle cea mai mică valoare a funcţiei f : R → R .0) d) m ∈(0. (m − 1) x 2 − 2(m + 1) x + m = 0} ∩ [− 11] b) m ∈( − 1. mulţimea A = x ∈R { .075 Pentru ce valori ale lui m .+∞) e) m ∈[2.28 Culegere de probleme AL . a) − 1 b) 0 c) 1 d) − 1 2 e) − 1 8 f) − 1 4 AL . a) m ∈( − ∞.+∞) 4⎦ ⎝ .1) d) a ∈ (0. când parametrul real m parcurge toate valorile posibile. unde a ≠ 1 şi m sunt parametri reali.− ⎥ b) a ∈ R c) a ∈ (−1.1] b) m ∈( 0.−1] AL .074 Să se determine m ∈R * astfel încât 4mx 2 + 4(1 − 2m) x + 3(m − 1) > 0 pentru orice x > 1. ⎟ ⎝ 4⎠ 1⎞ ⎛ f) m ∈⎜ − ∞ .4] f) m ∈( − 11) \ {0} . a) 0 b) 2 c) 2 d) 3 e) 4 f) 1 AL . AL . f ( x ) = x 2 − 2 x 1 − m 2 + 1 + m + m 2 . m ∈ R de axa Ox.+∞) c) m ∈(1.+∞) f) a ∈ (1.+∞ ) ⎛ 1 ⎞ ⎧ 1⎫ e) m ∈⎜ − .076 Fie ecuaţia x 2 (1 − m) + 2 x( a − m) + 1 − am = 0 .− ⎟ ⎝ 4⎠ a) m ∈R d) m ∈[ − 2.

Elemente de algebră 29 AL .0⎟ ⎣ 2 ⎠ ⎡ 11 9 ⎤ e) ⎢ . ⎟ ⎝ 5⎠ AL . ⎟ ⎝ 2⎠ ⎡ 1 ⎞ d) ⎢− .3] b) x ∈(1.+∞⎟ ⎠ ⎝ 5⎦ ⎣5 1⎤ ⎛ f) m ∈⎜ − ∞.3] .4] f) x ∈( − 1.4] ? a) ( − ∞. { } f (x ) = x − 3x + 2 x2 + x + 1 2 a) ⎢ ⎡ 9 − 2 21 9 + 2 21 ⎤ . a) x ∈(1.077 Se consideră ecuaţia mx 2 − x + m − 7 = 0 .+∞) ⎛ 1⎞ c) ⎜ 0.079 Să se determine Im f = f ( x ) x ∈ R pentru funcţia f : R → R .0) ∪ [2.4) e) x ∈[2.∞⎟ e) ⎜ − ∞.− ⎥ ∪ ( 0. ⎥ ⎣ 17 5 ⎦ ⎛ 9⎞ f) ⎜ 0. ⎥U⎢ ⎜ ⎟ 3 3 ⎝ ⎦ ⎣ ⎠ b) ⎢ ⎡ 9 + 2 21 ⎞ .+∞) ⎝ 3⎦ AL .080 Rezolvaţi în R inecuaţia 1 − x − x 2 − 3x + 2 > 0 .+∞ ) ⎝ 5⎦ d) m ∈( − ∞. Căruia din intervalele indicate mai jos trebuie să aparţină parametrul real m. astfel ca ecuaţia dată să aibă o singură rădăcină cuprinsă în intervalul [2.− ⎥ ⎣ 3 5⎦ 1⎤ ⎛ a) m ∈⎜ − ∞.3) c) x ∈(2.∞⎟ ⎟ 3 ⎣ ⎠ d) ⎜ − ∞.∞⎟ ⎥U⎢ ⎟ 3 3 ⎝ ⎦ ⎣ ⎠ ⎛ 9 − 3 21 9 + 3 21 ⎞ ⎟ .− ⎥ ∪ (0. b) m ∈( − 11] \ {0} .+∞) 1⎤ ⎡1 ⎞ ⎛ c) m ∈⎜ − ∞. ⎜ 9 − 2 21 ⎤ ⎡ 9 + 2 21 ⎞ .2) ∪ ( 3. ⎡ 1 1⎤ e) m ∈ ⎢− .4) d) x ∈( 0.4] . ⎥ ⎜ 3 ⎝ ⎦ ⎛ 9 − 3 21 ⎤ ⎡ 9 + 3 21 ⎞ .078 Să se determine valorile parametrului m ∈ R \ {0} astfel încât ecuaţia mx 2 − ( m − 1) x − 1 = 0 să aibă ambele rădăcini în intervalul ( − ∞. ⎥ 3 3 ⎣ ⎦ ⎛ 9 − 2 21 ⎤ c) ⎜ − ∞.−1] b) (2. f) ⎜ ⎜ ⎟ 3 3 ⎝ ⎠ ⎛ AL .− ⎥ ∪ ⎢ .

5⎟ ⎬ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠⎭ ⎩ ⎧ 5⎞ ⎛ 5⎞ ⎫ ⎛ d) ⎨( 2.5⎟ . ( − 2.+∞) d) x ∈∅ e) x ∈( − ∞.3).−1)} e) {(1.3). ( − 17.2)} {(2. (3.082 Precizaţi care este mulţimea soluţiilor sistemului ⎧3 y 2 − 2 xy = 160 ⎪ . (2.−5⎟ .2). ⎜ − . (2. ⎜ .2 )} . ⎜ 17.1)} {(2. ⎜ − .− ⎟ . ( − 8.3).−8). ⎟ . a) x ∈( − 2.2)} AL . ⎜ .5) { } ⎧ ⎛ 17 5 ⎞ ⎛ 17 5 ⎞ ⎫ c) ⎨( − 2.1). ⎜ − 17. ⎨ 2 ⎪ y − 3xy − 2 x 2 = 8 ⎩ a) (8. ⎜ − .−2).2)} c) {(1.−2] f) x ∈R \ {1.2 ).−4). (3.30 Culegere de probleme AL . (17. d) b) {(1.4} AL .−5). (3.3). ( − 1.− ⎟ ⎬ ⎝ ⎠ ⎝ 2 2⎠ ⎭ ⎩ ⎧ ⎛ 17 ⎞ ⎛ 17 ⎞ ⎫ f) ⎨( − 1. ⎜ .1)} . (1. ⎟ ⎬ ⎝ 2 2⎠ ⎝ 2 2⎠ ⎭ ⎩ ⎧ ⎛ 17 ⎞ ⎛ 17 ⎞ ⎫ e) ⎨(1.−8).−8).084 Să se determine soluţiile reale ale sistemului 4 y ⎧ x + = ⎪ y +1 x +1 3 ⎨ ⎪ x + y + xy = 5 ⎩ a) {(2.−8).−4).−5⎟ ⎬ ⎠⎭ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎩ ⎧x + y = 3 ⎨ ⎩ xy = 2 a) {(1. ⎜ .−4).081 Să se rezolve în R ecuaţia x 2 − 1 + x 2 − 4 − 1 = 0 .5⎟ .1)} c) f) {(2.8).1)} f) {(− 1.1) b) x ∈R c) x ∈[2. ⎜ − .083 Să se rezolve sistemul ⎧ ⎛ 17 ⎞ ⎛ 17 ⎞ ⎫ b) ⎨( 2.1)} d) b) {(2.4).2)} {(2.8). (1. ( 2. (3.2). (1.−5⎟ ⎬ ⎠⎭ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎩ AL . ( − 2.1)} e) {(1.2).

5).10].Elemente de algebră 31 AL . f) 2 + 2 . y2 ∈ (1.8.3). y1 ∈ (7.8} x2 ∈ [5. yk ) k = 1.7 ) b) x1 ∈ (− 1.086 Fie {( xk . b) 0.6 ) d) x2 ∈ {3.5) AL .9 ). y1 ∈ [7. 2.2]. y2 ∈ (− 1.7}.. ⎪ x y + xy = 6 ⎩ Să se calculeze ∑x k =1 n k .7}. y2 ∈ (− 1.6 ). y1 ∈ [3. d) 3 + 2 2 .085 În care din următoarele mulţimi se află soluţiile sistemului ⎧ x 2 + y 2 + xy = 91 ⎪ ⎨ ⎪ x + y + xy = 13 ⎩ a) x1 ∈ [0. y2 ∈ {0.0] c) x2 ∈ {5. a) 3 − 2 2 .. e) – 2.1.3] x1 ∈ (2.9] x2 ∈ {7. 9]. y1 ∈ (0 . y2 ∈ (3.3]. y1 ∈ {7.5. y1 ∈ (− ∞.2) x1 ∈ [− 7.1) x1 ∈ (2 .5) x2 ∈ (3. y2 ∈ [0..3} x1 ∈ (1. c) 1.. ∞ ). n} mulţimea soluţiilor reale ale sistemului ⎧ x2 + y 2 + x + y = 8 ⎪ ⎨ 2 2 .−2].9 ) e) f) x2 ∈ (7.

(2. S2 = 2 4 d) S1 = − . y=5 x=2 este singura soluţie d) y=− 1 este singura soluţie 5 x= 4 e) 1 este singura soluţie x= 5 f) x =2 y =5 AL . Atunci ⎜ ⎟ m∈ A m∈ A⎝ ⎠ a) S1 = 0.−5) 5⎠ ⎝ (2.088 Fie (S ) : ⎨ ⎧x2 + y 2 = z ⎩x + y + z = m .−5) b) ⎛ 1⎞ ⎛ 1⎞ ⎜ − 2. ⎛ 2. S 2 = 25 e) S1 = −5. ⎜ − 2. zm ⎟ }. (− 2. ⎟. S 2 = 25 . S 2 = 14 1 2 c) S1 = 3 1 . Fie ⎛ ~ ~ ~ ⎞ A = {m ∈ R (S ) admite o soluţie reală unică. S 2 = 1 2 f) S1 ≥ 5. m ∈ R . ym .5). notată cu ⎜ xm .− ⎟ 5⎠ ⎝ 5⎠ ⎝ c) x = 2. 1 ⎞ ⎟ ⎜ (2.32 Culegere de probleme AL .5).087 Să se determine soluţiile sistemului ⎧x2 = 4 ⎪ ⎨ x ⎪ y = 25 ⎩ ⎝ 5⎠ a) 1⎞ ⎛ ⎜ 2.− ⎟. S 2 = 3 4 3 4 b) S1 = − . ⎝ ⎠ ~ 2 ~ 2 ~ 2⎞ ⎛ S1 = ∑ m şi S 2 = ∑ ⎜ xm + ym + zm ⎟ .

0). 3 . a) (0.0) . ⎝ 2 2⎠ ⎛ 2 2⎞ ⎛ 1 1⎞ f) x ∈⎜ − ⎜ 2 . e) (0.4) .4. a) x ∈( − 11).−8) .4.0.Elemente de algebră AL . (−2. y ∈ 2. (2.8).−1).4. z) care verifică sistemul neliniar y2 − xz = 0 .−1.−4.4. (2. y ∈( − 11) .0) . b≤ 2a f) a. y ∈( 7.1.−8) .4.3 3 ) [ ] d) x ∈( − ∞.b∈R a2 = 3b d) a.+∞ . y ∈{− 1. (1. (−2.+∞) ⎛ 1 1⎞ e) x ∈⎜ − . b≤ 3a e) a. c) (0.0) .0.8) . (2. (1.b astfel încât sistemul 3 ⎧ 3 ⎪ x − y = a(x − y ) ⎨ 3 ⎪ x + y 3 = b( x + y ) ⎩ să aibă toate soluţiile reale b) a. y.0.089 În care din următoarele mulţimi se află soluţiile reale ale sistemului ⎧ x 6 − y 3 = 98 ⎪ ? ⎨ 4 ⎪ x + x 2 y + y 2 = 49 ⎩ 33 .4.1.8) .1. 3 ( ) ( ) ( ) ( 3 .4.1).b∈R+ .4. y ∈⎜ − 2 .8) d) (0.0.b∈R c) a. ⎟ . (−2.0) . (2. y ∈ − 3 .−7).b∈R a=b a) a.8) . 2 ⎟ ⎟ ⎠ ⎝ ⎝ ⎠ AL – 090 Să se determine toate tripletele de numere reale (x. b) (0.0. (−2. (2.−8).1} c) x ∈ − ∞. (2.4) .−8) f) (1. (−1. 2 ⎟ .b∈R+ a≤ 3b.4. z2 −16y = 0 x2 −y = 0.0.1) AL – 091 Să se determine condiţiile pe care trebuie să le verifice parametri reali a.− 3 ∪ b) x ∈ − 3 .b∈R+ a ≤ 2b.

⎬ 2 2 ⎪ ⎪ ⎩ ⎭ e) a ∈{− 4. ⎞. y ∈ (1.34 Culegere de probleme ⎧x + y + z = 6 ⎪ AL – 092 Fiind dat sistemul ⎨ x 2 + y 2 + z 2 = 14 ⎪ x 3 + y 3 + z 3 = 36 ⎩ să se precizeze numărul soluţiilor reale şi intervalele în care se află aceste soluţii a) n = 3 b) n = 6 (x. ⎛ ⎜ ⎝ 3⎞ 3 ⎟.z) ∈[0.y.1] × [0. ⎟ ⎝ 2⎠ ⎝ 2⎦ ⎝ 2⎠ b) x ∈ ⎜ ⎛ 3 ⎞ ⎛ ⎛ 2 ⎞ 2⎞ ⎟ ⎟.1] AL – 093 Să se determine în care din intervalele de mai jos se află soluţiile sistemului xy yz zx x2 + y2 + z2 = = = 6 2 y + 3x 3z + y x + 2 z a) ⎛ 3⎞ ⎛ 1⎤ ⎛ 1⎞ x ∈ ⎜ 0.5] (x.1⎟. z ∈ ⎜1.z) ∈[−1.1⎟. 2 ⎟ ⎜ ⎟ 4 ⎠ ⎝ 2⎠ ( ) AL . y ∈ ⎜ 2 .7] (x.−2) ⎧ − 3 − 35 − 3 + 35 ⎫ ⎪ ⎪ b) a ∈ ⎨ . z ∈ ⎜ .z) ∈[0. y ∈ ⎜ 0.7]×[3. y ∈ ⎛1.3) f) x ∈ ⎜ 0.9] × [2. ⎜ 2 ⎟.y. z ∈ (2. ⎥.4] c) n = 1 d) n = 6 (x.9] e) n = 3 f) n = 2 (x.094 Să se determine valorile parametrului real a astfel încât sistemul ⎧x 2 + y 2 = 2 z ⎪ ⎨ 13 să aibă o soluţie unică reală.5] × [−1.4] × [0.5] × [−1.2] × [−1.9] × [2. z ∈ ⎜ 0.2] (x.2).z) ∈ [3.4] × [0.2).y.y. 2 ⎪2 x − y + z = a + 3a − 2 ⎩ a) a ∈( − ∞. y ∈ ⎜ 0. d) x ∈ (0. ⎜ 2 .1} c) a ∈{− 1.1⎟ ⎜ 2 ⎟ ⎜ 2 ⎟ ⎠ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎝ ⎛1 3⎞ ⎛ 2⎞ ⎛1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎟ ⎜ 2 2 ⎟.z) ∈[−1.7]×[3.1) ⎝ ⎠ c) x ∈ ⎜ . 2 ⎟ ⎠ ⎝ ⎝ ⎝ ⎠ ⎠ ⎛ 3⎞ ⎟ e) x ∈ (1.z) ∈ [2.2) .1).1] × [0. y ∈ ⎜ 0.y. z ∈ (0. z ∈ 1. ⎟.y.2] × [−1.1) d) a ∈( − 1.2} f) a ∈( − 4.

+∞ ) c) [− 1. x2 > a) m ∈( 0.096 Fie f :R → R.099 Să se afle mulţimea valorilor funcţiei f definită prin formula f ( x) = b) (0.6] e) m ∈ (− ∞.−1) c) m < 3 d) m ∈ (− 3.+∞ ) f) m ∈ [− 3. astfel încât rădăcinile acesteia să verifice inegalităţile x1 < −1. a) m = 1 b) m = 3 c) m = 4 d) m = 5 e) m = −3 f) m = −2 AL .+∞ ) ⎛1 ⎞ ⎝2 ⎠ AL . a) m = 7 b) m ∈ (− ∞. 1] x2 + 2 x2 + 1 .2) . f ( x ) = (m − 2 )x 2 + 2(m + 1)x + m − 3 .6) d) m ∈(0. 2 a) (−∞.9] f) m ∈ (8. 0) d) [2.0 ) 1 .5) e) m ∈ (8.5) . 2 c) m ∈R f) m ∈{− 1} ∪ ( 0.098 Să se determine parametrul m ∈ Z \ {2} .097 Să se determine parametrul m ∈ R + din ecuaţia mx 2 + (m + 1)x − 5 = 0 .Elemente de algebră 35 AL .1) c) m ∈ ⎜ .0 ) b) m ∈ (0. Să se afle în care din următoarele intervale se găseşte m astfel încât valoarea minimă a funcţiei f să fie –9 . + ∞ ) ( ) f) {1} .095 Să se determine m ∈ R astfel încât x 2 + y 2 − 4 x − 4 y + m > 0 pentru orice x .+∞) b) m ∈[0.3 ⎟ d) m ∈ (4. e) − 2 . x2 ∈ (3.5) AL . y ∈R .5) AL . a) m ∈ (− ∞.7 ) e) m ∈ [7. astfel ca rădăcinile x1 şi x 2 ale ecuaţiei (m − 2) x 2 − 5 x + m + 1 = 0 să satisfacă condiţiile: x1 ∈ ( −∞.

d) A = {−2. { } c) m ∈ ± 2 3 . n ∈{− 1} e) m ∈[ − 3. n = 0 { } b) m ∈ ± 4 3 .1] . n ∈[ − 11] .2 3 . Să se determine m astfel încât I să fie un interval mărginit de lungime minimă. n ∈{± 1} f) m ∈ ± 3 2 .101 Fie funcţia f :R → R .1} . 2] . a) A = ∅ . c) m ∈∅ f) m ∈R \ {1} AL . m ∈ R \ {0} . f ( x ) = A = a ∈ R f ( R ) = [ 0. ⎟ ⎝ 2 2⎠ d) m ∈ − 2 3 . Să se determine m. 2] AL . n = −1 { } [ ] { } AL . n ∈R x2 + 1 astfel încât f ( R ) = [ − 3. f) A = [ 0. ⎛ 5 7⎞ a) m ∈ ± 2 3 .5] . f ( x ) = 3 x 2 + mx + n .100 Fie f :R → R . Să se determine valorile parametrului real m astfel încât această ecuaţie să aibă trei rădăcini reale diferite. 2] . a) m = 0 b) m = −2 c) m = 2 d) m = 1 e) m = 2 f) m = 4 . a) m ∈ R d) m ∈( − ∞. e) A = [ −2.1) e) m ∈R \ {− 11} .1] b) m ∈ (−1. c) A = [ −1. 2} { } x 2 + ax + 1 . Să se determine mulţimea x2 + 1 b) A = {−1.103 Fie f : I ⊂ R → R . f ( x) = 1 + 4 − m2 x − x 2 m x +1 ( ( ) 2 ) .5].102 Fie ecuaţia x 2 − x = mx( x + 1) . n ∈⎜ − .36 Culegere de probleme AL .

⎝ x − 1⎠ a) x = 1 ± 2 d) x = 1− 2 ± 2 2 −1 2 b) x = 2 ± 1 e) x = ± 1 2 2 −1 2 c) x = 1 − 2 ± 1 2 2 −1 2 1 f) x = ⎛1 − 2 ± 2 2 − 1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎠ 2⎝ .106 Să se determine x ∈R pentru care a) x ∈( − ∞.0) b) x = −1 c) x = 3 2 1 + x − 1 − x = 1.109 Să se rezolve în R ecuaţia x 2 + ⎜ ⎟ =1.+∞) d) ( − ∞. ⎟ ⎝ 9⎠ ⎛ 7 ⎞ f) ⎜ − .108 Să se determine mulţimea A = ⎧ x ∈ R ⎨ ⎩ a) ( − ∞.+∞) x 2 − 5x + 6 ≥ 3 − x ⎫ . ⎡ 4 2⎞ a) ⎢ − .104 Numerele a .5) ⎛1− 7 ⎤ f) ⎜ ⎜ 2 . ⎬ ⎭ e) [1.2) ∪ {3} f) [3.+∞) c) [1. c ∈R satisfac egalitatea 2a 2 + b 2 + c 2 = 3 . a) 33 b) 33 2 c) − 33 2 d) − 10 e) 1 2 f) 10 AL .107 Fie inecuaţia 4 − x 2 > 1 − x .− ⎟ ⎣ 5 9⎠ ⎡ 3 1⎤ d) ⎢− .105 Să se rezolve inecuaţia 2 + 3x + 5x + 4 < 0 .0⎟ ⎝ 9 ⎠ AL .− ⎟ ⎣ 5 3⎠ ⎡ 4 2⎤ b) ⎢ − . Care din intervalele de mai jos reprezintă mulţimea soluţiilor inecuaţiei ? a) (− ∞.− ⎥ ⎣ 5 5⎦ ⎛ 7⎞ e) ⎜ 0. b.−3) ⎞ ⎛ 17 b) ⎜ .−1] b) [2.2] d) (22.1] ∪ {3} 2 ⎛ x ⎞ AL .− ⎥ ⎣ 5 5⎦ ⎡ 4 7⎞ c) ⎢ − .2⎥ ⎝ ⎥ ⎦ AL .20 ⎟ 2 ⎠ ⎝ c) (− 2.+∞ ) e) [4.Elemente de algebră 37 AL . Să se determine valoarea minimă pe care o poate lua expresia a − 2b + c . d) x = ± 3 2 e) x = − 3 2 f) x ∈∅ AL .

1] pentru n = 2 k D = R pentru n = 2 k + 1 d) D = {1} pentru n = 2 k c) D = [0. a) m ∈ R d) m ∈ ⎜ 0. unde f ( x ) = n 1 − n +1 x + 1 + n +1 n x − 1 .38 Culegere de probleme AL . 49 ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ 102 ⎤ f) A = ⎢− .2] 109 ⎤ ⎡ c) A = ⎢− 3.− ⎟ ⎝ 2⎠ AL .+∞ ) pentru n = 2 k D = {0} pentru n = 2 k + 1 AL .−4) ⎛ 1 1⎞ b) ⎜ − . ecuaţia are o singură rădăcină reală ? a) ( − ∞.+∞) e) ( − 2.+∞ ) pentru n = 2 k + 1 f) D = [ − 1. ⎥ 2⎦ ⎣ ⎡ 13 ⎤ b) A = ⎢2.2⎥ ⎣ 49 ⎦ 13 ⎤ ⎡ d) A = ⎢− 3.−1) 1⎞ ⎛ f) ⎜ − 4.2⎥ ⎣ 49 ⎦ AL . ⎡ 109 ⎤ a) A = ⎢− . ⎥ ⎣ 2⎦ e) A = [ − 3.− ⎟ ⎝ 2 5⎠ c) (8.111 Se consideră ecuaţia: 2 x + 1 + 1 − 2 x = 4 + x . al funcţiei f : D ⊂ R → R . ⎟ ⎛ ⎝ 1⎤ ⎦ e) m ∈ ⎜ .+∞) pentru n = 2 k + 1 D = {0.110 Să se determine domeniul maxim de definiţie D .+∞ ⎟ ⎛1 ⎝2 ⎞ ⎠ ⎛ ⎝ 1⎞ 2⎠ . ecuaţia x + 8m + x = 4 x + 8m + 4 are soluţii reale.1} pentru n = 2 k + 1 D = [ − 1.2) ∪ [3. a) D = {0} pentru n = 2 k D = [1.0 ) c) m ∈ [− 1. n ∈ N .+∞ ) d) (1.+∞) pentru n = 2 k D = {0.1} pentru n = 2 k + 1 b) D = ( − ∞.113 Să se afle pentru ce valori ale parametrului m ∈ R . ⎥ 2 b) m ∈ (− ∞.+∞) pentru n = 2 k e) D = [1.112 Precizaţi care este mulţimea soluţiilor inecuaţiei 15 + 5x − 13 − 2 x ≤ 2 . În care din mulţimile indicate mai jos .1] \ {0} f) m ∈ ⎜ − ∞.

e) E = 1 f) E = −1 a) E = 4 b) E = −4 d) E = 2 AL .3) d)A = (2.118 Să se determine valoarea expresiei E= 2 ⋅ 3n −1 (9 (27 n −1 n − 9n −1 ) 1 2 n−2 − 19 ⋅ 27 2 ⋅3 ) 1 3 .1) 3 x −1 8− 3 x (− x) x = 5x 2 x .Elemente de algebră 39 AL .7) f)A = [3.116 Să se precizeze valoarea numărului real E = 26 + 6 13 − 4 8 + 2 6 − 2 5 + 26 − 6 13 + 4 8 − 2 6 + 2 5 a) E = 6 b) E = 2 3 c) E = 13 2 d) E = 4 e) E = 5 2 f) E = 1 AL .114 Precizaţi mulţimea A căreia îi aparţin valorile reale ale lui x pentru care are loc egalitatea a)A = ( 0.115 Să se calculeze valoarea expresiei E= a 3 + b 3 − 2ab ab a a −b b − a 3 + b 3 − 2ab ab − ab a a − b b + ab c) E = −2 pentru a = 2 + 3 şi b = 2 − 3 .2) AL .n∈Z − n+3 2 a) 6 72 b) c) d) 2 ⋅3 e) 1 f) 2 .3) e)A (2. c)A = [2.+∞) b)A = (1.117 Să se determine valoarea expresiei E = 3 20 + 14 2 + 3 20 − 14 2 a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5 f) 0 AL .

3] f) x ∈[0.+∞) \ {0} f) x ∈{− a} ∪ [a .2] e) x ∈[2.40 AL . x x2 dat. a ] .119 Să se simplifice fracţia: Culegere de probleme F= x 3 + y 3 + z 3 − 3 xyz (x − y )2 + ( y − z )2 + (x − z )2 b) F = x + y + z c) F = a) F = x − y + z x+ y+z 2 x + y + z +1 2 d) F = x + y + z + 1 e) F = x+ y+ z+3 2 f) F = AL . în mulţimea numerelor reale.2] AL . a > 0 .4} c) x ∈[0. cu a ∈ R .122 Să se rezolve ecuaţia 1 a2 a2 − x2 − − 1 = 0 .120 Care este mulţimea valorilor reale ale lui x pentru care avem 1 + x(2 − x) − 1 − x( 2 − x) = 2(2 − x) ? a) x ∈{0.1} b) x ∈{3.121 Pentru x ≠ ± y să se determine valoarea expresiei E= (x 3 5 2 − y2 2 3 )( 3 x +3 y 3 3 2 ) 3 5 x + x y − x y − y 3 2 − ( xy + y ) 3 3 2 1 1 2 a) 1 b) x + y c) x − y d) x 3 e) x 3 + y 3 f) y 3 AL . a ] \ {0} e) x ∈( 0. a} d) x ∈{− a} ∪ (0. b) x ∈[ − a .+∞ ) a) x ∈{− a .1] d) x ∈[1.+∞) c) x ∈[ − a .

∞ ) f) m ∈ ∅ să fie reale. ∞ ) e) m ∈ ( −∞. a) o rădăcină reală d) nici o rădăcină reală b) două rădăcini reale e) patru rădăcini reale c) trei rădăcini reale f) şase rădăcini reale .123 Fie ecuaţia x 2 − ( m − 1) x + m − 1 = 0 . a) m ∈{− 1. a) x ∈{2.10} d) x ∈[1.3} b) m ∈{5.Elemente de algebră 41 AL . 2 a) x = ± 5n + 1 5n − 1 5n − 1 5n + 1 b) x = ± 2n − 1 2n + 1 5n + 2 n 5n − 2 n c) x = ± 2n + 1 2n − 1 5n − 2 n 5n + 2 n d) x = ± e) x = ± f) x = ± AL . b) m ∈ ( −∞. ∞ ) . a) m ∈ R . −1] U [1.9} AL . −2] U [ 2.126 Să se determine toate soluţiile reale ale ecuaţiei x + 3 − 4 x − 1 + x + 8 − 6 x − 1 = 1. −3] U [ 3. Să se determine m astfel încât 3 x1 + x 2 + 3 9 − x1 x 2 = 3 .5] e) x ∈(5.125 Fie f ( x ) = x 2 − mx + 1. m ∈ R . AL .124 Să se rezolve ecuaţia n ( x + 1) 2 + n ( x − 1) = 2 5n 2 x −1.8} c) m ∈{1.10] c) x ∈{5.10) AL . d) m ∈ ( −∞.−9} f) m ∈{2. −4] U [ 4. ∞ ) .+∞) f) x ∈(5.10} b) x ∈[5.6} d) m ∈{− 3. Să se determine parametrul m ∈ R astfel ca toate rădăcinile ecuaţiei: 3 f ( x) + 3 g ( x) = 3 f ( x) c) m ∈ ( −∞.127 Să se determine numărul rădăcinilor reale ale ecuaţiei 2 − x2 + 3 3 − x2 = 0 .8} e) m ∈{− 2. g ( x ) = x 2 + 2mx + 1 şi h ( x ) = 2 x 2 + mx + 2.5.

x ∈{2.2] . x ∈ (0. d) x ∈ R \ {0} e) x ∈( − ∞.42 Culegere de probleme AL .0} .1] c) h = f 2 b) h = g e) h = fg d) h = g ⎧ x 2 . x ∈⎜ .0] g (x ) = ⎨ 2 ⎩ x . x ∈ [− 1. x a) x ∈{− 11} . a) m = d) m = 1 .7] 4 1 .−11} .131 Fiind date funcţiile f . g : [− 1. x ∈ [5.1] ⎩ . x ∈ [− 1. a) E = 1 + x d) E = 3x − x 2 b) E = x 2 − 3x + 4 e) E = 6 x − 2 x 2 c) E = 2 f) E = 2(2 − x ) AL .1] să se determine funcţia h = g o f . c) x ∈∅ f) x ∈{− 11. x ∈ (0. ⎬.128 Să se determine toate soluţiile reale ale ecuaţiei 1 x2 − 1 + x ⋅ 1− 2 = 0 . ⎟ . x ∈[2.−1] ∪ {1} AL . x ∈ (0. x ∈ [− 1.1] → [− 1.6} 3 f) m = AL . pentru x ∈[1.0] ⎪ f) h( x ) = ⎨ 4 ⎪ x .130 Să se determine valorile lui m ∈ R pentru care ecuaţia mx 2 − x + 1 + mx 2 + x + 1 = x are soluţii în R şi să se determine aceste soluţii.+∞) ⎩2 8⎭ ⎛ 1 1⎞ e) m ∈⎜ − .0] şi f (x ) = ⎨ ⎩ x. b) x ∈{− 2. x ∈[2.1] definite prin a) h = f ⎧ x 2 .129 Să se calculeze valoarea expresiei E = x + 2 x − 1 + x − 2 x − 1 . x ∈{4.+∞ ⎟ ⎜ 2 ⎟ 4 ⎝ ⎠ 2 . 2 ⎧ x.3} ⎝ 4 4⎠ c) m = ⎛1+ 7 ⎞ 1 .+∞ ) 4 ⎧1 1⎫ b) m ∈ ⎨ .

∞ ) AL . ∞ ) ⎩ ⎧ x 2 − 2. dacă x ≤ 0 g (x ) = ⎨ ⎩− x + 7.8) ⎩ d) ( f o g )( x ) = ⎨ ⎧ x − 3. ∞ ) ⎪− x + 4. ∀x ∈ R ⎧1 ⎪ (x + 3) x ∈ (− ∞.−1] ⎧ x 2 − 2. dacă x < 2 Atunci ( f o g )( x ) este : ⎧ x 2 + 1. g : R → R 43 ⎧ x 2 − 2. dacă x > 0 ⎧2 x 2 + 7. x ∈ (5. x ∈ (− ∞.5] a) ( f o g )( x ) = ⎨ ⎪ x − 11. x ∈ (− ∞.2 ) ⎪ −1 e) f ( x ) = ⎨ ⎪ 1 ) ⎪ 2 x − 3 x ∈ [2. dacă x ≥ 2 şi f (x ) = ⎨ ⎩2 x + 5. x ∈ (0.−1] ⎧ x 2 + 2. x ∈ (− 1. x ∈ (− ∞. x ∈ (− 1.0] b) ( f o g )( x ) = ⎨2 x − 4. x ∈ (5.132 Fie f .0] ⎪2 x − 19.+∞ ) b) f −1 ( x ) = ⎨ 1 Să se determine inversa acestei funcţii.+∞ ) ⎩ −1 c) f −1 (x ) = x. x ∈ (− ∞.5] f) ( f o g )( x ) = ⎨ e) ( f o g )( x ) = ⎨ ⎩2 x − 19. x ∈ (− 1.1] d) f ( x ) = ⎨ 2 ⎪ x + 1. f ( x ) = ⎨ ⎧ x − 1 x ∈ (− ∞.+∞ ⎩ . ∞ ) ⎩2 x − 19. ∞ ) ⎧ x 2 − 2. x ∈ (0. x ∈ (1.133 Fie f : R → R . x ∈ (− ∞. x ∈ (5. a) f −1 ( x ) = x + 1 ∀x ∈ R ⎧ x + 1 x ∈ (− ∞.2 ) ⎩2 x − 3 x ∈ [2.Elemente de algebră AL . x ∈ (0. ∞ ) ⎩ f) funcţia nu este inversabilă ⎧ 1 ⎪ x − 1 x ∈ (− ∞.0] ⎪ 2 ⎪ ⎪2 x + 7. x ∈ (− ∞.5] ⎩− x + 4.1) ⎪ ⎪ 2 ( x + 3) x ∈ [1.5] ⎩ ⎪− 2 x + 19 x ∈ (5.−1] ⎪ c) ( f o g )( x ) = ⎨− x − 4.

− 1 ≤ x ≤ 1 ⎪x + 2 ⎪ . x >1 ⎩ 3 e) a > 1 . x < −1 ⎩ 3 ⎧ ⎪ − x − 2. x < −1 ⎪ f −1 (x ) = ⎨ x . c) a < 1 . − 1 ≤ x ≤ 1 ⎪x + 2 ⎪ . 2 d) a < 1 . x > 6 ⎧y+4 . c) f este inversabilă şi f −1 ( y ) = y d) f este inversabilă şi f −1 ( y ) = y − 2 y+4 e) f este inversabilă şi f ( y) = 2 −1 ⎧y + 4 . y≤8 ⎪ b) f este inversabilă şi f ( y ) = ⎨ 2 ⎪ y − 2. x >1 ⎩ 3 b) a = 0. 2 ⎧x −1 ⎪ 2 . x ≤ 6 f (x ) = ⎨ ⎩ x + 2. y > 8 ⎩ −1 a) f nu este inversabilă.44 Culegere de probleme AL . − 1 ≤ x ≤ 1 ⎪x + 2 ⎪ . y >8 ⎪ f) f este inversabilă şi f ( y) = ⎨ 2 ⎪y − 2. x >1 ⎩ 3 ⎧ x + 2a ⎪ 1 − 2a . x < −1 ⎪ f −1 ( x )⎨ x . f ( x ) = a x + 1 + x − 1 + (2 − a )x − a − 1 este inversabilă şi determinaţi inversa ei. ⎧2 x − 4. 2 ⎧x x ≤ 1 ⎪ −1 f (x ) = ⎨ x + 2 x >1 ⎪ 3 ⎩ ⎧ x + 2a ⎪ 1 − 2a . x >1 ⎩ 3 ⎧x+a ⎪1 − 2 a . . 2 f) a = 1.135 Determinaţi valorile lui a ∈ R pentru care funcţia f : R → R . x < − 1 ⎪ f −1 (x ) = ⎨ x . − 1 ≤ x ≤ 1 ⎪x + 2 ⎪ . − 1 ≤ x ≤ 1 ⎪x + 2 ⎪ . y ≤ 8 ⎩ −1 AL .134 Să se precizeze care din răspunsurile de mai jos este corect pentru funcţia f :R → R. a) a = 1 . x < −1 ⎪ f −1 (x ) = ⎨ x . x > 1 ⎪ f −1 ( x ) = ⎨ x .

∞ ⎟. ∞ ) .1] e) m ∈ (1.−1) ∪ ( 0. ∞ ⎟ astfel încât pentru ⎡1 ⎞ ⎣2 ⎠ 2 f : [a. ∞ ⎟. f ( x ) = x − x − 2 să existe f −1 . f −1 strict crescătoare ⎣2 ⎠ ⎡1 ⎞ d) [1.137 Să se determine m ∈ R astfel încât funcţia f ( x ) = ⎨ să fie strict descrescătoare pe R. f −1 strict descrescătoare ⎣2 ⎠ ⎡3 ⎞ ⎡4 ⎞ f) ⎢ .+∞) d) ( − 5. f −1 strict crescătoare e) ⎢ . b) ⎢ . b ) ⊂ ⎢ .0) 1⎞ ⎛ b) ⎜ − 1. ⎟ ⎝ 2⎠ c) ( − ∞. ∞ ⎟. b ) → [ f (a ).2 ) AL . f −1 strict crescătoare c) ⎢ . x > 0 f) m ∈ [2. Să se precizeze dacă f −1 este strict crescătoare sau descrescătoare.0 ) d) m ∈ [0. a) m ∈ φ b) m ∈ R c) m ∈ (− ∞. graficul funcţiei f : R → R .+∞) e) ( − ∞. ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 2 2 lg 2 a) x = 1 b) x = 2 c) x = lg 3 + 2 2 ( ) d) x ∈∅ e) x = lg 3 − 2 2 ( 2 lg 2 ) f) x = 2 lg 2 .Elemente de algebră 45 AL .136 Să se aleagă un interval maximal [a. f −1 strict descrescătoare ⎣2 ⎠ ⎣3 ⎠ ⎧ x 2 − mx + 1.139 Să se rezolve ecuaţia: ⎛ 3 + 2 2 ⎞ − ⎛ 3 − 2 2 ⎞ = . ∞ ) . taie axa Ox ? a) ( − 1. ∞ ) AL . ∞ ⎟. ∞ ). x ≤ 0 ⎩− x + m.2) f) R x x 3 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ AL . f −1 strict descrescătoare.138 Pentru ce valori ale lui m ∈ R . f ( x ) = me x − ( m + 1)e − x . ⎡1 ⎞ a) [1.

3 ( ] AL .140 Să se rezolve ecuaţia: 1 + 2 ( ) + (3 − 2 2 ) x x =2. x 2 = 1 b) x1 = 0. x 2 = 2 c) x1.46 Culegere de probleme AL .2 = ln 3 − 2 2 − ln 2 ln 3 ± 5 ( ( ) ) 1+ 5 2 e) x1 = 0.2 = ln 3 ± 5 − ln 2 ln 3 − 2 2 ( ( ) ) ) d) x1.7] f) (9. x 2 = ln 2 2 − 3 ln 3 ( AL . x 2 = ln 1 + 2 ln ( ) f) x1 = 0.142 În care din următoarele mulţimi se află soluţia ecuaţiei 4 −3 x x− 1 2 =3 x+ 1 2 − 22 x −1 c) (3.143 Să se rezolve ecuaţia 2 x − 3x = 6 x − 9 x a) x1 = 0 este unica soluţie d) x1 = 0 b) x1 = 0 c) x1 = 0 x2 = 1 1 − log 2 3 x2 = log 2 f) x1 = 0 e) x1 = 0 x2 = log 2 3 + 1 x2 = 1 log 2 3 x2 = log 2 3 . a) x1 = 0.1) e) (0.1) d) 1.e 2 ( ) b) (− 1.141 Determinaţi valoarea lui x pentru care e x + e − x = 2 a) 1 b) –1 c) 2 d) 0 e) –2 f) ln2 AL .11) a) e.

0 ) ⎡ 1⎤ ⎦ ⎣ f) A = (0.− ⎬ ⎩ 2 2⎭ d) m ∈ ⎜ − ∞. a) f ( x ) = ln x c) f ( x ) = ln b) f ( x ) = ln x + ( x2 + 4 ) (x 2 +1 − x ) d) f ( x ) = ln x − x2 + 4 2 e) f ( x ) = ln x + x2 + 4 2 f) f ( x ) = ln x − x2 + 4 2 AL .16⎥ ⎝2 ⎦ e) A = ⎢0.− ⎟ ⎛ ⎝ 1⎞ 2⎠ f) m ∈ ⎜ − ⎛ 1 ⎞ .− ⎟ \ ⎨− ⎬ ⎛ ⎝ 2 ⎞ ⎧ 3⎫ 3 ⎠ ⎩ 2⎭ e) m ∈ ⎜ − ∞. 2 b) m ∈ R c) m ∈ R \ ⎨− cu condiţiile x > m + 1 şi x > − a) m ∈ φ ⎧ 3 1⎫ .144 Determinaţi funcţia f : R → R .1) AL . astfel încât y = f ( x ) să fie soluţie a ecuaţiei e y − e − y = x .8 ) 8 1 ⎞ ⎛ − 6⎜ 2 x − x −1 ⎟ = 1 3x 2 2 ⎠ ⎝ ⎛1 ⎤ b) A = ⎜ .146 Să se determine valorile lui m ∈ R pentru care ecuaţia (3x − 1)(x − m − 1) x−1 −1 − (2 x + m ) x−1 = (x − m − 1) x−1 m are trei rădăcini reale şi distincte.145 Determinaţi mulţimea A căreia îi aparţine soluţia ecuaţiei 23 x − a) A = ( 2 .9 ) d) A = [− 2. ⎥ 2 c) A = ( 3 2 .∞⎟ ⎝ 2 ⎠ .Elemente de algebră 47 AL .

1) f) x ∈ (−1.+∞) e) m < −2 f) m ≤ 2 AL .1) c) (0.10) x +2 > 3− x . 3 ) ⎡ 3 − 17 ⎤ e) ⎢log 3 1 − 2 .+∞) f) ( − 11) . x x 3 −2 ⎝3⎠ x a) x ∈ ⎜ 0.+∞) b) [ − 2.149 Care este soluţia sistemului de inecuaţii: 1 3x + 1 1 ? ≤ ≤ 3 9x + 1 2 a) log 3 2. log 3 5] AL . AL . log 2 ( 5 + 1) 3 ( 5 + 1⎞ ⎟ 2 ⎟ ⎠ c) x ∈ (0. a) m ∈ φ b) m ∈( − 2.150 Să se rezolve inecuaţia: 2 ⋅ 2 x −1 ⎛2⎞ > 1+ ⎜ ⎟ .1) ) . log 2 ( 5 − 1) 3 ( 5 − 1⎞ ⎟ 2 ⎟ ⎠ b) x ∈ ⎜ 0. log 2 ⎜ ⎛ ⎝ 3 ) e) x ∈ 0. log 2 ⎜ ⎛ ⎝ 3 d) x ∈ 0.2] ⎛4⎞ ⎝9⎠ x ⎛ 2⎞ ⎝3⎠ x d) m ∈ [−2.+∞) e) (2.+∞ ) d) ( 2.2) c) m ∈[ − 2.48 Culegere de probleme ⎛ 1⎞ AL .148 Să se determine m ∈R astfel încât inegalitatea ⎜ ⎟ − m⎜ ⎟ + 1 > 0 să fie adevărată pentru orice x < 0 .147 Să se rezolve inecuaţia: ⎜ ⎟ ⎝ 3⎠ a) (4. d) (1. log 3 ⎥ 2 ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ ( ) f) [1. log 3 3 + 17 [ ( )] ⎡ 3 + 17 ⎤ b) ⎢log 3 1 + 2 . log 3 ⎥ 2 ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ ( ) c) (3.

2 c) x1 = 11 3 a) x1 = 11 . x 2 = −3 3 11 .+∞) e) (0.9⎟ ⎝3 ⎠ AL .2) ∪ (6. 1− x b) ( − ∞.+∞ ) e) (0. ⎟ ⎝ 2⎠ d) (0.151 Să se rezolve inecuaţia: x x < ( x) x . ∞ ) c) [2.+∞ ) 3 − 2x .+∞) f) (− ∞.153 Care este soluţia ecuaţiei: 2 + log 1 x + 3 = 1 − log 1 x ? 3 3 a) x ∈ φ b) x = 3 c) x = 1 3 d) x ∈[9.3) ∪ (5.1) ∪ [2. x 2 = −3 3 d) x1 = 3 e) x1 = − f) x1 = 9 AL .1) ∪ ⎜ .+∞) ⎛ 1⎞ a) ⎜ 0.2) f) (0.Elemente de algebră 49 AL .2] ∪ (4.3) b) (0. c) (0.0] ∪ [2.154 Să se precizeze domeniul maxim de definiţie al funcţiei: f ( x ) = log 2 ⎛3 ⎞ a) ( − ∞. x2 = 3 3 11 .+∞) e) x = (0.+∞⎟ ⎝2 ⎠ d) (1.152 Să se rezolve ecuaţia: ( 2 ) = 1 . ∞ ) .+∞ ) log 2 (2 x − 5) log 2 x − 8 b) x1 = AL .9 ) ⎛1 ⎞ f) x ∈⎜ .1) ∪ ( 4.

∞ ) ⎝ 4 ⎠ ⎢2 ⎠ ⎣ ⎛ ⎝ 1⎞ 2⎠ ⎛ ⎝ 1⎞ 2⎠ ⎛ 3⎞ ⎝ 2⎠ c) (− 1.+∞) ⎝ 3⎦ f) (1.+∞) ⎛ 1⎤ ⎡2 ⎞ d) ⎜ 0.1) ∪ (2. a) 1 b) 0 c) 3 d) 6 e) − 3 f) − 6 . ⎟ ⎝ 2 ⎦ ⎝ 4 ⎠ ⎝ 2⎠ f) R \ {0. a) (0. b) ⎜ − 1.1) sau din intervalul (1.4 ) 1 ⎤ ⎛ 1 ⎞ ⎛ 1⎞ ⎛ d) ⎜ − 1. ⎥ ∪ ⎢ .0 ⎟ ∪ . ∞ ) d 1⎞ ⎛ e) R \ ⎜ 0. x 3 trei numere din intervalul (0. ⎟ ∪ (2.− ⎟ ⎝ 4⎠ AL -156 Să se determine domeniul maxim de definiţie al funcţiei f ( x ) = log x 3x ⋅ log 3 x .+∞) .2) AL . Precizaţi care este valoarea minimă a expresiei E = log x1 x 2 x 3 + log x2 x1 x 3 + log x3 x1 x 2 .2 ⎟ ∪ (3.+∞) e) (0.157 Fie x1 .+∞) ⎛ 1⎤ c) ⎜ 0.− ⎥ ∪ ⎜ − . ⎟ ∪ (2. ⎟ ∪ ⎜1. ⎥ ∪ (1.155 Să se determine domeniul maxim de definiţie al funcţiei: f ( x) = ln − 2 x 2 − x + 1 − 4x − x 2 ( ). x 2 .0 ) ∪ ⎜ 0.1} a) ⎜ − ⎛ 1 ⎞ ⎡1 ⎞ .50 Culegere de probleme AL .1⎟ ⎝ 2⎦ ⎣3 ⎠ b) (1.0⎟ ∪ ⎜ 0.

a ≠ 1 . 2 ⎬ .162 Să se rezolve ecuaţia: a log 6 x − 5x log 6 a + 6 = 0 .160 Mulţimea soluţiilor ecuaţiei log x 2 x + log 2 x x = 5 2 este: a) φ . x 2 = log a 2 d) x1 = − log a 3 . x 2 = a log 6 2 .158 Ştiind că log 40 100 = a . a) x1 = log a 3 .161 Să se rezolve ecuaţia: log x 2 ( x + 2) + log x x 2 + 2 x = 4 . x 2 = − log a 2 b) x1 = 6 log a 3 . ⎧1 ⎫ b) ⎨ .Elemente de algebră AL . 4} . 2 ⎬ ⎩5 ⎭ AL . 5} ⎧1 ⎫ f) ⎨ .159 Dacă a = log 30 3 şi b = log 30 5 . ⎩2 ⎭ c) {2. 51 a) 3a + 2 2a + 4 b) 3a + 1 a+2 c) 3a − 1 2a + 3 d) 3a − 2 4 − 2a e) 3a − 4 a+2 f) 3a + 4 a−2 AL . a > 0. a) 4(1 − a − b) d) 2a − b + 1 b) 4(1 + a − b) e) 2(a − 2b − 1) c) 2(1 − a + b) f) 2(a + 2b + 1) AL . să se afle log 16 25 în funcţie de a . să se calculeze log 30 16 în funcţie de a şi b . x 2 = 6 log a 2 e) x = 6 log a 3 2 c) x = 6 log a 2 3 f) x1 = a log 6 3 . 2 ⎬ . ⎩4 ⎭ e) {2. ⎧1 ⎫ d) ⎨ . a) x = 1 b) x = −1 c) x = 3 d) x = 4 e) x = 2 f) x = 8 ( ) AL .

a) m ∈ φ b) m < 0 c) m = 1 d) m = lg 2 m + lg x = 2 să aibă o lg( x + 1) e) m = lg 4 f) m = lg 6 AL . 2 2 2 ⎛1 ⎝3 ⎞ ⎠ d) m ∈ ⎜ 0.+∞ ⎟ ⎛ 1⎞ ⎝ 4⎠ e) m = 1 4 f) m ∈ φ .+∞ ) AL .163 Să se rezolve ecuaţia: log 2 3 + 2 log 4 x = x log 9 16 a) x = 3 b) x = 1 c) x = 16 3 d) x = 3 16 ( ) 1 log 3 x .3] c) 2 3. a) 1.167 Să se determine valorile lui m > 0 pentru care funcţia f ( x ) = x 2 log m a) m = 4 b) m ∈ ⎜ .165 Să se determine valoarea parametrului întreg m astfel încât ecuaţia ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ⎜ log 1 m − 3⎟ x 2 − 2⎜ 3 log 1 m − 4⎟ x + 7 log 1 m − 6 = 0 să aibă o rădăcină dublă.5 ⎟ 1 − x log 1 m + 3 log 1 m − 4 este definită pe R .164 Să se determine m ∈ R astfel încât ecuaţia singură soluţie reală. 2 ( ] b) [2. 1 3 f) x = 3 e) x = AL .52 Culegere de probleme AL . ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 3 3 3 a) m = 1 b) m = −2 c) m = 3 3 d) m = 4 e) m = 9 f) m = −9 ⎡ ⎤ 1 AL . ⎟ ⎛1 ⎞ ⎝2 ⎠ c) m ∈ ⎜ .4 [ ) d) [4.5) e) [5.166 Rezolvând ecuaţia: log 3 log 2 (log 4 x ) = 2 log 9 ⎢ ⎥.18] f) (18. ⎢ log 4 (log 2 x ) ⎥ ⎣ ⎦ [ ] să se stabilească în care din următoarele intervale se află soluţia acesteia.

171 Fiind date funcţiile f : R → R .168 Fiind dată expresia: E= (log x 2 + log 2 x − 2)log 2 x + (log x 2 + log 2 x + 2)log 2 x .+∞ ⎟ → [0.0] 2 ⎩− x + x. a) [1.8] AL . x ∈ (− ∞.4] d) x ∈ [0.2] ∪ {3} e) [1. f ( x ) = ⎨ ⎧2 x + 3. a) x=10 d) x=1 b) x=100 e) x=2 c) x= 1000 f) x=3 AL . log a 4] f) x ∈ [5. b) x ∈ [0.2] \ ⎨ ⎬ c) ⎢ .+∞ ) . ∞ ) .2 ) ∪ (3. f ( x ) = log a ⎣2 ⎠ ⎡1 ⎞ ( 2x − 1 + 1 . log a 3] c) x ∈ [0. a > 1 ) Să se rezolve inecuaţia f a) x ∈ [2.170 Fie f : ⎢ . log a 2] e) x ∈ [1.169 Să se rezolve ecuaţia lg x 2 + 2 lg x = 23 . unde f −1 este inversa funcţiei f .1] −1 ( x ) ≤ 5 . să se determine toate valorile lui x ∈ R pentru care E = 2 . x ∈ (0.2⎥ ⎣2 ⎦ f) (1.+∞ ) ⎡1 ⎤ 1 d) ⎢ .2⎥ \ { } ⎣2 ⎦ ⎡1 ⎤ ⎧3⎫ ⎩2⎭ AL .+∞ ) b) [1.Elemente de algebră 53 AL .

54 Culegere de probleme ⎧e x . x ∈ [− 1.0] a ecuaţiei ( g o f )( x ) = 0 .3) e) x ∈( 3. x ∈ (1.+∞⎟ ⎝2 ⎠ 2 ⎡1 ⎞ c) M 1 = ⎢ .+∞) . ⎥ ⎝ 2⎦ 2 ⎛1 ⎞ b) M 1 = ⎜ .− ⎟ ∪ ⎜ . ∞ ⎟ 4 ⎛1 ⎝4 ⎞ ⎠ e) M 1 = ( − 5.3⎟ ⎝ 3⎠ ⎝ 3 ⎠ f) x ∈( − 3. g ( x ) = ⎨arcsin x. a) x = −1 d) x = − b) x = 0 e) x = − c) x = − 1 2 2 3 1 1 şi x = − 4 2 f) Nu există. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată ? ⎛ 1⎤ a) M 1 = ⎜ 0. să se determine soluţia din intervalul (− 1.172 Se consideră inecuaţia: log a x − log a 2 x + log a 4 x ≥ . 3 AL .+∞⎟ ⎠ 2 ⎣ 2 d) M 1 = ⎜ . x ∈ (− ∞.10) AL .1) 1⎞ ⎛ 1 ⎛ ⎞ d) x ∈⎜ − ∞. a > 0.−1) ⎪ şi g : R → R .+∞ ) 10 f) M 2 = ( 2.+∞⎟ ⎝ ⎠ ⎝3 ⎠ 3 ⎛ 1 1⎞ b) x ∈⎜ − . ∞ ) ⎩ 2 .173 Să se rezolve inecuaţia: log 3 x < 1 . ⎟ ∪ ⎜ .1] ⎪ln x . ⎟ ⎝ 3 3⎠ 1⎞ ⎛ 1 ⎞ ⎛ c) x ∈⎜ − 3. a) x ∈(0. a ≠ 1 4 şi se notează cu Ma mulţimea tuturor soluţiilor sale.

Elemente de algebră

55

AL - 174 Fie P( x ) = x 2 − x log a y + 3 log a y − 8 , y > 0 , a ∈( 0,1) . Să se determine

toate valorile lui y astfel încât P( x ) > 0 , oricare ar fi x ∈ R . b) y ∈ a 8 , a 4 e) y ∈ a 3 , a

a) y ∈ a 4 , a 8 d) y ∈( a ,2)

(

)

(

)

c) y ∈ a 8 , a f) y ∈ a 2 , a

[

]

(

)

[

]

AL - 175 Să se determine m ∈ R astfel încât sistemul
⎧ x lg x + y lg y = m + 101 ⎪ 2 ⎨ log y 10 log x 10 ⎪ log 10 + log 10 = lg x lg y y ⎩ x

să admită soluţii reale. a) m ∈ [0,10] d) m ∈ (10,100) b) m ∈ ( −99,0) e) m ∈ (−∞,−100) c) m ∈ [−81, 0) f) m ∈ φ

⎧e x − 1, x < 0 ⎪ AL - 176 Se consideră funcţia f : R → (−1,+∞) , f ( x) = ⎨ . ⎪ x, x≥0 ⎩

Calculaţi inversa sa, f

−1

.

a) f

−1

⎧ln( x + 1), x ∈ ( −1,0) ( x) = ⎨ 2 ⎩ x , x ∈ [0,+∞)

b) f

−1

⎧ln( x − 1), x ∈ (−1,0) ( x) = ⎨ ⎩2 x, x ∈ [0,+∞)
⎧ln( x 2 + 1), x ∈ (−1,0) ⎪ ( x) = ⎨ 2 ⎪ x − 1, x ∈ [0,+∞) ⎩

c) f

−1

⎧ln x, x ∈ (−1,0) ( x) = ⎨ ⎩ x, x ∈ [0,+∞) ⎧2 ln( x + 1), x ∈ (−1,0) ( x) = ⎨ 2 ⎩− x , x ∈ [0,+∞)

d) f

−1

e) f

−1

f) f

−1

⎧ln x 2 , x ∈ (−1,0) ⎪ ( x) = ⎨ 2 ⎪ x + 1, x ∈ [0,+∞) ⎩

56

Culegere de probleme

AL - 177 Să se rezolve inecuaţia: log x 2 ⋅ log 2 x 2 > log 2 x 2 . 4
⎛ 1 1⎞ , ⎟ ∪ (1,+∞) a) x ∈⎜ ⎝ 23 2 2 ⎠ d) x ∈( − 1,+∞) b) x ∈( − 2,−1) c) x ∈ ⎜

⎛ 1 ⎞ ,1⎟ ∪ (1, ∞ ) ⎝ 2 ⎠
f) x ∈( 0,1)

e) x ∈⎜

⎛ 1 1⎞ , ⎟ ∪ (1, ∞ ) ⎝3 2 2⎠

AL - 178 Se consideră expresia E ( x ) = log 4 x + log x 4 . Determinaţi valorile
lui x ∈ R astfel încât E ( x ) < a) x ∈(1,2) d) x ∈(16,+∞) 5 . 2 c) x ∈ [1,2] ∪ [16,32] f) x ∈(110) ∪ ( 20,+∞) ,

b) x ∈( 0,1) ∪ ( 2,16) e) x ∈(1,2) ∪ ( 20,+∞)

AL - 179 Ştiind că a ∈(0,1) să se determine mulţimea:

{x ∈R

log a x − 2 log x a ≥ 1 .

}

⎡1 ⎞ a) ⎢ ,1⎟ ∪ a 2 ,+∞ ⎣a ⎠ ⎡ 1⎤ d) ⎢1, ⎥ ⎣ a⎦

[

)

b) ⎢ , a 2 ⎥ ∪ 0, a 3 ⎣a ⎦ ⎛ 1⎤ e) ⎜ 0, ⎥ ∪ a 2 ,+∞ ⎝ a⎦

⎡1

(

)

⎛ 1⎤ c) 0, a 2 ∪ ⎜ 1, ⎥ ⎝ a⎦ f) ⎜ a, ⎟ ∪ 0, a 2

(

]

[

)

⎛ ⎝

1⎞ a⎠

[

)

AL - 180 Într-o progresie aritmetică termenul al nouălea şi al unsprezecelea sunt daţi , respectiv , de cea mai mare şi cea mai mică rădăcină a ecuaţiei : 1 1 lg 2 + lg x 2 + 4 x + 5 = lg x 2 − 4 x + 5 + 1 . 2 2 Se cere suma primilor 20 termeni ai progresiei.

[(

) ]

a) 15

b) 18

c) 22

d) 30

e) 40

f) 100

Elemente de algebră

57

⎧(log x ) 3 + (log y ) 3 = 9 2 2 ⎪ AL - 181 Să se rezolve sistemul: ⎨ . 2 2 ( log 2 x ) + y ( log 2 y ) = 258 ⎪x ⎩ a) x = 2, y = 2 d) x = 2, y = 4 x = 4, y = 2 b) x = 4, y = 4 e) x = 2, y = 3 ; x = 3, y = 2 c) x = 3, y = 9 ; x = 9, y = 3 f) x = 1, y = 9 ; x = 9, y = 1

⎧ x lg y ⋅ y lg z ⋅ z lg x = 10 ⎪ ⎪ AL - 182 Să se rezolve în R sistemul: ⎨ x lg y lg z ⋅ y lg x lg z ⋅ z lg x lg y = 1000 . ⎪ x y z = 10 ⎪ ⎩ a) x = 10, y = z = 1 d) x = y = z = 10
−1

b) x = y = 10, z = 1 e) Sistemul nu are soluţii în R

c) x = y = z = 10 f) x = 1, y = 5, z = 2

AL - 183 Să se determine mulţimea tuturor numerelor naturale pentru care inegalitatea: 2n > n3 este adevărată.
a) {n ∈ N; n ≥ 5}∪ {0,1} d) {0,1}∪ {n ∈ N ; n ≥ 10} b) ∅ e) {n ∈ N; n ≥ 10} \ { } 12 c){0,1} f) N

AL – 184 Să se determine mulţimea tuturor numerelor naturale pentru care următoarea inegalitate
1⋅5

este adevărată. a) {n ∈ N, n ≥ 3}

a ⋅ 3⋅ 7 a ⋅ 5 ⋅ 9 a K

( 2 n −1)( 2 n + 3 )

a < a n , a > 1, n ∈ N∗ ,
c) n ∈ N \ {3,4,5} f) {n ∈ N : n = 2k + 1}

b) n ∈ N ∗ e) n ∈ φ

d) {n ∈ N : n = 2k }

58

Culegere de probleme

AL - 185 Să se determine numărul de elemente ale mulţimii

⎧ 15 ⎫ A4 E = ⎨n ∈ N n + 4 < (n + 2) ! (n − 1) !⎬ ⎩ ⎭
a) 0 b) 1 c) 2 d) 3 e) 4 f) 5

AL – 186 Într-o discotecă, dintr-un grup de 7 fete şi 8 băieţi, la un anumit dans, trebuie să se formeze 4 perechi din câte o fată şi un băiat. În câte moduri se pot forma cele patru perechi ?
a) 105; b) 210; c) 14700; d) 58800; e)2450; f) 420.

AL - 187 La o reuniune de 12 persoane, fiecare a dat mâna cu fiecare dintre ceilalţi participanţi. Câte strângeri de mână au fost?
a) 132 b) 66 c) 12! d) 12 e) 33 f) 144

AL - 188 În câte moduri se poate face un buchet cu două garoafe albe şi cinci garoafe roşii având la dispoziţie 20 garoafe albe şi 9 garoafe roşii ?
a) 180 d) 22.400 b) 18.000 e) 23.940 c) 90.000 f) 24.140

AL - 189 Care este domeniul maxim de definiţie D al funcţiei:
+ f : D → R , f ( x ) = C7xx +10 + C5xx + 43 x − 4 ?
2 2

a) D = {1,9,11} d) D = [7,+∞) ∩ N

b) D = {2,3,4} e) D = {2,3,4,5}

c) D = ( − ∞,−1] ∩ Z f) D = [1,6] ∩ N

Elemente de algebră

59

AL - 190 Să se precizeze în care din mulţimile de mai jos se află toate numerele n n −1 naturale n care verifică relaţia: C3n − 2 = A2 n −1 .
a)A1 = N \ {1,2,3,4,7,9} d) A4 = {2 k + 1, k ∈N} b)A1 = N \ {2,3,4,5,6,9,30} e) A6 = N \ {2,3,5,7,9,30} c) A3 = (9,30) f) A5 = {3k k ∈ N}

AL - 191 Să se rezolve ecuaţia

C3nn ++42 n − 4 = 210, n ∈ N .
a) n=4 b) n=3 c) n=2 d) n=1 e) n=5 f) n=6

2

AL – 192 Soluţia ecuaţiei
+ C xx+83 = 5( x + 6 )( x + 5)( x + 4)

se află în intervalul : a) (14,19); b) (-8,-3); c) (-6,-4); d) (20,24) e) (21,27); f) (19,20).

AL – 193 Să se precizeze în ce interval se află soluţia ecuaţiei
− C xx+14 =

7 x( x + 1)( x − 1) 15
c) (-1,4) d) (7,9] e) (11,17) f) (-1,1).

a) (8,12)

b) (10,12)

AL - 194 Să se rezolve ecuaţia

3C x2+1 + x ⋅ P2 = 4 Ax2 .
a) x=3 b) x=4 c) x=5 f) x=10

d) x=2 e) x=7 AL - 195 Să se calculeze suma:

60

Culegere de probleme

n 1 1 2 1 2 3 1 2 S n = 1 ⋅ C1 + 2 C2 + C2 + 3 C3 + C3 + C3 + ... + n Cn + Cn + ... + Cn .

(

) (

)

(

)

a) S n = n ⋅ 2 n −

n( n + 1) 2 n( n + 1) 2

b) S n =

(n + 1) ⋅ 2 n − n
2 n( n + 1) 2

c) S n = ( n − 1) ⋅ 2 n +1 + 2 − e) S n = (n − 1)2 n + 2 −

d) S n = ( n + 1) ⋅ 2 n −1 −

n(n + 1) 2

f) S n = n ⋅ 2 n + n( n + 1)

AL - 196 Să se calculeze suma:
k k E = Cn + Cn −1 + ... + Ckk+1 + Ckk , unde n, k ∈ N, n ≥ k .
k− a) E = Cn +11 k+ b) E = Cn +11 k+ c) E = Cn +12 k− d) E = Cn +12 k +1 e) E = Cn + 2
+ f) E = Cnk+ 22

AL - 197 Să se calculeze expresia: k k− C k − Cn − 2 − Cn − 22 E= n , n ≥ 3, k ≥ 2, n ≥ k + 2 . k −1 Cn − 2
a) E = 1 b) E = 2 c) E = 3 d) E = 1 2 e) E = 1 3 f) E = −1

x x AL - 198 Determinaţi mulţimea A a valorilor lui x ∈R pentru care: C10−1 > 2C10 .

a) A = ( − ∞,−3) ∪ ( − 11] , d) A = {8,9,10}

b) A = {5,6,7} e) A = [ − 3,−2] ∪ {1,2}

c) A = [1,7] f) A = {1,2,3,4}

Elemente de algebră

61

1 3 AL - X. 199 Să se rezolve inecuaţia: C3 x + C6 x ≤ 24 , precizându-se care din următoarele intervale conţine soluţia.

⎡ 1⎤ a) ⎢0, ⎥ ⎣ 2⎦

⎛1 ⎤ b) ⎜ ,1⎥ ⎝2 ⎦

c) ⎢ ,1⎥ 4

⎡3 ⎤ ⎣ ⎦

d) ⎜ ,1⎥ 6

⎛5 ⎤ ⎝ ⎦

e) [7,14]

f) [14,+∞)

⎧ Axy = 10 Axy −1 ⎪ AL - X. 200 Să se precizeze soluţia sistemului : ⎨ y 5 y +1 . ⎪C x = C x 3 ⎩ a) x = 23, y = 14 d) x = 12, y = 3 b) x = 20, y = 5 e) x = 10, y = 2 c) x = 17, x = 8 f) x = 8, x = 5

AL – 201 Să se determine numerele naturale x şi y , astfel încât numerele C xy−−11 , C xy−1 , C xy să fie în progresie aritmetică, iar numerele Axy , Axy +1 , Axy++11 să fie în progresie geometrică.
a) x = 1, y = 3; d) x = 3, y = b) x=3, y = 1; e) x ∈ N *, y = 1; c) x = y = 3; f) x = 4, y = 2

1 ; 2

AL – 202 Fie a1 , a2 ,..., an , an +1 , n + 1 numere reale în progresie aritmetică de raţie r.
Să se calculeze suma: a) r b a1

∑ (− 1) C
k k =0

n

k n

ak +1 .
d) 0 e) n f) 2n
n

c) 1

⎛ 1 ⎞ AL - 203 Să se determine al patrulea termen din dezvoltarea binomului ⎜ x + ⎟ , 3 ⎝ x⎠ în ipoteza că 2 2 n − 2 n − 240 = 0 , n ∈ N . 4 b) 4 x c) 6 3 x a) x 6
3

d)

e) 4

f) 2 x 2

x

n ≥ 2. T6. x∈ R ∗ . a . T4. T9. T9. Să se determine termenii raţionali ai dezvoltării. a4 b) x1= 2a . T8. + ⎜ ⎟ 4 2 x⎠ ⎝ coeficienţii primilor 3 termeni formează o progresie aritmetică. T3. n AL – 206 Determinaţi x din expresia ⎛ log a ⎜x ⎝ dezvoltării este egal cu a) x1 = 3a . + 7 c) C30 a 5 4 d) C30 a 12 15 e) C30 a 14 8 f) C30 a 8 ⎛ 1 ⎞ AL – 205 În dezvoltarea binomului ⎜ x + ⎟ . T5.204 Să se precizeze termenul care nu conţine pe x din dezvoltarea binomului 1 ⎛ −1 − ⎞ ⎜ ax 2 + xa 2 ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ 10 a) C30 a 15 5 b) C30 a 7 30 . c) T2.4 n ştiind că suma coeficienţilor binomiali ai dezvoltării este 128. a ≠ 1) x⎠ 21 . T7. a) T1. (a > 0. e) T2. T7.62 Culegere de probleme AL .207 Câţi termeni care nu conţin radicali sunt în dezvoltarea binomului ⎛3 x2 + 4 x⎞ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ a) Un termen d) Nici unul 16 ? b) Doi termeni e) Şase termeni c) Trei termeni f) Patru termeni . iar al şaselea termen al AL . d) T1. x2 = a3 e) x1 = a. T5. x2 = a4 c) x1 = 2a -1 . b) T1. x2 = a -2 x 1⎞ + ⎟ . n∈ N . x ∈R * . T8. x2 = a. x2 = a-3 f) x1 = a –1. x2 = a2 d) x1 = 3a. f) T1. T3.

x 2 = 2 f) x1 = 1.212 Să se determine termenul ce nu conţine pe a din dezvoltarea binomului .Elemente de algebră 63 13 ⎛ a 3 ⎞ AL . 210 În dezvoltarea binomului ⎛ 2 x + 2 1− x ⎞ . suma coeficienţilor ⎝ ⎠ binomiali ai ultimilor trei termeni este egală cu 22. Să se afle termenul al doilea al primei dezvoltări. x 2 = −1 ⎛ 1 ⎞ AL . suma coeficienţilor binomiali 3 ⎝ x⎠ este cu 504 mai mică decât suma coeficienţilor binomiali din dezvoltarea binomului n (a + b) 3n . a) 3x b) 3 3 x c) 3 3 1 x d) 3 3 x 2 e) 3 f) 3x 2 AL . x 2 = −2 b) x = 2 e) x = 1 c) x1 = −1. Să se afle valorile lui x pentru care suma dintre termenul al treilea şi termenul al cincilea este egală cu 135. 209 Care este termenul din dezvoltarea binomului ⎜ 3 + ⎜ y ⎝ în care exponenţii lui x şi y sunt egali ? y ⎞ ⎟ . 3 x⎟ ⎠ 21 a) T13 b) T10 c) T6 d) T8 e) T15 f) T11 ⎜ ⎟ AL .X.X. ⎟ a⎠ ⎝ care conţine pe a4 ? a)187 a4 37 b) 286 a4 37 c)107 a4 35 d) 286 a4 33 e) 202 a4 37 f) 200 a4 34 ⎛ x AL . n a) x1 = 1.X. 211 În dezvoltarea binomului ⎜ x + ⎟ . x 2 = 2 d) x1 = −1.208 Care este expresia termenului din dezvoltarea binomului ⎜ ⎜ 3 +3 ⎟ .

a ≠ 0 ⎠ ⎝ a 8 a) T9 = C17 = 24. AL .1) a) 9 b) 10 c) 11 d) 20 e) 30 f) 22 100 .213 Să se găsească rangul celui mai mare termen din dezvoltarea (1 + 0.217 Ştiind că suma coeficienţilor binomiali ai dezvoltării . n a) 1 b) 8 c) 60 d) 70 e) 28 f) 7 AL – 215 Să se determine coeficientul lui x23 din dezvoltarea lui (x2 + x + 1)13 .64 Culegere de probleme ⎛ 1 4 3 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜3 2 + a ⎟ . 5 a) 13C15 5 d) 20C15 5 b) 14C15 5 e) 25C15 5 c) 15C15 5 f) 30C15 AL .310 5 c) T6 = C17 = 6188 2 e) T3 = C17 = 136 6 b) T7 = C17 = 12376 1 d) T2 = C17 = 17 3 f) T4 = C17 = 680 17 AL .214 Determinaţi valoarea celui mai mare coeficient binomial al dezvoltării binomului (a + b) . dacă suma tuturor coeficienţilor binomiali este egală cu 256. a) 0 b) 13 c) 21 d) 442 e) 884 f)169 AL – 216 Să se afle coeficientul lui x12 din dezvoltarea (10x2 +15x – 12) (x+1)15 .

Elemente de algebră 65 (1 + x ) n + (1 + x ) n +1 este 1536.218 Calculaţi E = z1 z 2 + 1 + z1 z 2 − 1 pentru numerele complexe z1 şi z2 ( z fiind complexul conjugat numărului z). a) 2 z1 + z2 d) 2 z1 z2 2 ( 2 2 ) b) 2 1 + z1 z2 e) 1 + z1 ( 2 ) 2 ( 2 )( z 1 −1 ) ( ( )(1 − z ) f) 2( + z − z ) 1 c) 2 1 + z1 1 2 2 2 2 2 2 AL .220 Să se calculeze valoarea expresiei E = ⎜ a) i b) 2 c) –i d) –2 ⎛1+ i ⎞ ⎟ ⎝1− i ⎠ 1996 ⎛1− i ⎞ +⎜ ⎟ ⎝1+ i ⎠ 1996 .219 Să se găsească valorile reale ale lui m pentru care numărul 3i 43 − 2mi 42 + (1 − m )i 41 + 5 este real i 2 = −1 .221 Precizaţi partea imaginară a numărului complex (2 − i ) − i + 6 . 1 + 4 + 3i 1+ i 4i − 3 2 − i 2 a) − 23 i 10 b) − 29 i 10 c) 19 i 10 d) 10 i 13 e) − 33 i 10 f) − 10 i 33 . să se calculeze coeficientul lui x 6 din această dezvoltare. f) –2i e) 2i AL . a) m = −1 b) m = −2 c) m = − ) 5 2 d) m = 3 e) m = 1 f) m = 0 AL . a) 295 b) 294 c) 320 2 d) 293 2 e) 128 f) 200 AL .

2008 este: b) z 2 − z + 1 = 0 . x. ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ a) 1 b) 2 c) 4 2 d) 16 e) 4 f) 6 AL – 225 O ecuaţie de gradul al doilea cu coeficienţi reali care are ca rădăcină ⎛1+ i 3 ⎞ numărul complex ⎜ ⎟ ⎝1− i 3 ⎠ a) z 2 + z + 1 = 0 . y= z1 z 2 2 2 z1 − z 2 AL . d) z 2 − 2 z + 2 = 0 . c) z 2 + 2 z + 2 = 0 .224 Să se calculeze z dacă z = ⎛ 2 + 2 + i 2 − 2 ⎞ . y= z1 z 2 − z1 z 2 z1 − z 2 2 z1 − z 2 z1 − z 2 2 2 2 . α + (α + 1)i e) a) 1− 3 2 b) 3+2 4 c) 3 +1 4 d) 2 3 +1 4 3 4 f) 1+ 2 3 AL – 223 Fie z1. 2 y=i z1 z 2 + z1 z 2 z1 + z 2 2 d) x = f) x = z1 − z 2 z1 − z 2 2 2 . f) z 2 + 3 = 0 . e) z 2 + 1 = 0 .66 Culegere de probleme AL .z2∈C şi x + iy = a) x = z1 + z 2 . y=i z1 − z 2 z1 − z 2 2 .222 Să se determine α ∈ R astfel încât numărul complex 1− i 3 să fie real. y= 2 z1 z 2 2 2 z1 − z 2 y=i 2 2 z1 z 2 2 z12 − z 2 z1 z2 − z1 z 2 z1 − z 2 2 c) x = e) x = z1 + z 2 z1 + z 2 2 2 . y ∈ R Atunci avem: z1 − z 2 b) x = 2 z12 + z 2 . 2 z12 − z 2 z1 + z 2 z1 − z 2 2 2 2 2 .

z 2 = 3 + 2i 2 d) z = 3 − 2i 2 e) z1 = 0.228 Căreia din mulţimile de mai jos aparţine α = z z .± ⎬ 2 ⎪ ⎪ 2 ⎭ ⎩ ⎫ ⎧ 2 ±i 5⎪ ⎪ e) z ∈ ⎨− 1 ± i .± ⎬ 2⎪ ⎪ 2 ⎭ ⎩ ⎫ ⎧ 1 3⎪ ⎪ d) z ∈ ⎨± i .± ⎬ 2 ⎪ ⎪ ⎭ ⎩ ⎫ ⎧1 ± i 3 ⎪ ⎪ b) z ∈ ⎨ ⎬ ⎪ 2 ⎪ ⎭ ⎩ ⎫ ⎧ 3 1⎪ ⎪ c) z ∈ ⎨± i . z= 7 (1 − i ) 9 a) z = 1 + i b) z = 2 c) z = 1 − i d) z = −i e) z = i f) z = 2 + i AL . ⎬ 2 ⎪ ⎪ ⎭ ⎩ ⎧ 3 ± 2 2i − 5 i + 7 ⎫ ⎪ ⎪ f) z ∈ ⎨ .Elemente de algebră 67 2 AL . a) z = − 1 +i 2 b) z1 = − 1 3 + i . ⎫ ⎧ 3⎪ ⎪ a) z ∈ ⎨1 ± i . z 2 = − 1 +i 2 f) z = 5 + 3i 2 . pentru + z z z ∈ C \ {0} ? N b) Z c) Q d) R e) C \ R f) R \ {0} AL .226 Să se determine numerele complexe z astfel încât 4 z 2 + 8 z − 3 = 0 . . ⎬ 3 2 ⎪ ⎪ 2 ⎭ ⎩ AL – 227 Să se precizeze cu care din valorile date mai jos este egal (1 + i ) . z 2 = − 2i 2 2 c) z1 = 0.229 Să se determine toate numerele complexe z ∈ C care verifică ecuaţia z − z = 1 + 2i .

230 Să se afle numerele complexe z = x + iy . Să se calculeze b−z . ⎫ ⎧ 2 ⎪ ⎪ 2 b) z ∈ ⎨ 1± 3 .232 Fie z un număr complex astfel încât z − a = a 2 − b 2 . b+z a) a b) 1 − b a c) a−b a+b d) a2 − b2 a2 + b2 e) 1 + b a f) a− b a+ b . −1± i 3 ⎬ 2 ⎪ ⎪ 2 ⎭ ⎩ ( ) ( ) ( ) ( ) ⎧ ⎪ 2 d) z ∈ ⎨ ⎪ 2 ⎩ ( ( 3 ±i . ) 22 (− ⎫ ⎪ 3 ±i ⎬ ⎪ ⎭ ⎫ ⎪ 5 ±i ⎬ ⎪ ⎭ ) e) z ∈ ⎨ ⎧ 3 ⎫ 3 2±i 2 . de modul astfel încât x + iy 2 a) z ∈{1 ± i . a + a2 + 4 .0 c) a + a2 + 4 a2 + 4 − a . Să se determine cea mai z mare şi cea mai mică valoare posibilă a lui z . 2 2 AL . a > b > 0 .−1 ± i} ⎧ ⎫ 3 ⎪ 3 ⎪ c) z ∈ ⎨ 1± i 5 . unde. ( ) 3 să fie pur imaginar.231 Fie a ∈ R + şi z ∈ C .68 Culegere de probleme AL . y ∈ R \ {0} .0 2 a) b) a. a 2 + 4 − 2 e) a2 + 4 − a a2 + 4 − a − 1 . astfel încât z + 1 = a . 2 2 f) 3a a . x . ) 33 (− ) AL . −1 ± i 5 ⎬ 3 ⎪ 3 ⎪ ⎩ ⎭ 2. 4 4 d) 2 + a 2 + 4 . −2±i 2 ⎬ 3 ⎩ 3 ⎭ ( ) ( ) ⎧ 3 ⎪ f) z ∈ ⎨ ⎪ 3 ⎩ 5 ±i .

Să se calculeze : 3 3 E = (1 + ε ) 1 + ε 2 ⋅ .a d) 2a b) 1+a e) 1 2π 2π + i sin . c) a f) 0 2 2 AL . Să se calculeze α 2000 + β 2000 .. 2 2 4 a) 1. x 333 d) E=i e) E=2i f) E=3i c) E=-3 AL .234 Fie ε = cos ( ) ( ) a) E = 1 b) E = 2 c) E = 2 663 d) E = 2 1997 e) E = 2 665 f) E = 4 AL .Elemente de algebră 69 AL .236 Fie α şi β rădăcinile ecuaţiei x 2 + x + 1 = 0 . a) 1 b) 0 c) –1 d) i 3 e) − i 3 f) 2 AL .235 Pentru x ∈ C \ R care satisface ecuaţia să se calculeze valoarea expresiei x+ 1 = −1 . Să se calculeze valoarea expresiei 1 1 i 2 E (a ) = a + +ia+ − (1 + i ) a − (1 + i ) .237 Fie z un număr complex de modul 1 şi argument θ .233 Fie a∈C . Să se calculeze expresia . ⋅ 1 + ε 1997 . x E = x 333 + a) E=1 b) E=2 1 ..

⎬ f) m ∈ ⎨2. b) 3i. i − 2 . 1 − i . d) 2 − i.239 Soluţia ecuaţiei z 2 + (5 − 2i )z + 5(1 − i ) = 0 este: a) i − 3. care admite ca rădăcini şi rădăcinile ecuaţiei : z 2 − 3 2 z + 5 + 2 i = 0 . f) 2i. cu coeficienţi reali. 2 − i . ⎧ ⎩ 33 ⎫ ⎬ 5⎭ b) m = 32 c) m ∈{2.240 Se consideră ecuaţia (2 − i ) z 2 − ( 7 + 4i ) z + 6 + mi = 0 . în care z ∈ C este necunoscuta. a) m ∈ ⎨− 12. e) 5 − 2i. 3 − i . ⎬ 4⎭ ⎩ ⎩ 5⎭ ⎩ 2⎭ AL . . a) z = 2 ± i 3 d) z = − 2 ± i 2 b) z = ± 2 + i 3 e) z = 3 ± i 2 c) z = − 3 ± i 2 f) z = − 3 ± i 3 AL . 3 − i .5} ⎧ 33 ⎫ ⎧ 33 ⎫ ⎧ 31 ⎫ e) m ∈ ⎨0. iar m este un parametru real.70 Culegere de probleme zn . 3i AL .241 Formaţi ecuaţia de grad minim. (n ∈ N ). ⎬ d) m ∈ ⎨12. c) 2i.238 Precizaţi care din valorile de mai jos sunt rădăcinile ecuaţiei z 2 − 2i 3z − 5 = 0 . 1+ z 2 n a) 2 cos nθ d) b) cos nθ e) c) 2 sin nθ f) 1 2 cos nθ 1 cos nθ 1 2 sin nθ AL . Să se determine valorile lui m pentru care ecuaţia admite o rădăcină reală.

z 2 = −1 + i b) z1 = 1 − i. 1-i . e) 1+i. ⎨ z +1+ i =1 ⎪ ⎩ z −1 − i a) z1 = 1. c) 2+i. -2+1 . -2+i .243 Rădăcinile pătrate ale numărului complex 3+4i sunt : a) 2+i.245 Să se calculeze rădăcina pătrată din numărul complex .Elemente de algebră 71 a) z 3 − 6 2 z 2 + 2 z + 27 = 0 c) z 4 + 2 2 z 3 − 4 z 2 − 6 2 z + 27 = 0 e) z 4 + 2 z 3 − 28 z 2 − 27 = 0 b) z 4 − 6 2 z 3 + 28 z 2 − 30 2 z + 27 = 0 d) z 4 − 2 z 2 + 28 z + 27 = 0 f) z 4 − 6 2 z 2 + 30 2 z + 27 = 0 AL . z2 = −1 + i e) z1 = i. z 2 = 0 f) z1 = −i.242 Se dă ecuaţia 2 z 2 − 5 + i 3 z + 2 1 + i 3 = 0 . 2+i AL . 1 − ix a) x = − 1 3 b) x = 1 c) x = − 3 3 d) x = 3 e) x = 2 2 f) x = − 3 3 AL . Să se determine x ∈ R astfel încât să aibă loc egalitatea ( ) ( ) 1 + ix =α . b) 2+i. Fie α o rădăcină a ecuaţiei pentru care | α | = 1. 2-i .244 Pentru z ∈ C să se determine soluţiile sistemului ⎧ z 2 − 2i = 4 ⎪ . z 2 = 1 − i d) z1 = 0. d) 2-i. z 2 = 0 c) z1 = 1 − i. -2-i . z 2 = 1 + i AL . f) 1+i.

− 2 ± i f) ± 3 i .246 Să se calculeze rădăcinile de ordinul n=3 ale lui z = 1+ i . z3 = −i 2 ( ) d) z1 = z 2 = z3 = −i.248 Fie mulţimile : . 2 − i d) − 2 + i. − 2 (1 ± i ) e) 2 ± i . − 2 (1 ± i ) 2 c) 2(1 ± i ) . z3 = 1 c) z1 = e) z1 = b) z1 = 1.247 Să se determine toate rădăcinile complexe ale ecuaţiei z 4 + 81 = 0 . − 1 − 2i c) 1 + 2i. − 1 + 2i e) 1 − 2i. f) z1 = z2 = z3 − 1. z3 = −i 1 2 ( 3 + i . − 1 − 2i ( ) AL . z2 = − 1 + 3i . z2 = −i. 1 1 1 + 3i . a) 2 + i. z3 = −i 2 2 ( ) ( ) AL .72 Culegere de probleme z = −3 + 4i. a) 3 2 3 2 (1 ± i ) . m 3 i AL . − 2 (1 ± i ) 2 b) 3 3 (1 ± i ) . − 1 − 2i f) 2 − i. i = − 1 . 2 + i b) 1 + 2i. 1− i a) z1 = i. z2 = −1. z2 = ) 1 − 3 + i . − 2(1 ± i ) d) 2 (1 ± i ) .

0) şi rază 1. 3 ⎞ şi B ⎛ − 2 . a) z = 2.Elemente de algebră 73 A = {z ∈ C | z = 1}. arg z = a − π 4 c) π a z = 2 cos . arg z = a − 2 4 z = 2. f) F este Int ⎛ AOB ⎞ unde A ⎛ − 1 . . d) D este cercul de centru A(0. b) B este mulţimea punctelor din semiplanul y>0. − 2 ⎟ ⎜ ⎜ ⎜ ⎟ ⎜ 2 2 ⎟ ⎜ 2 2 ⎝ ⎠ ⎠ ⎝ ⎝ ⎞ ⎟ ⎟ ⎠ AL – 249 Să se determine modulul şi argumentul pentru numărul complex: z = cos a +sin a + i(sin a.cos a). D = {z ∈ C | z − i ≤ 2}. unde α∈(0.i sin α. arg z = 2 4 z = 2. F = ⎨ z ∈ C* | < arg z < ⎬ 4⎭ 3 ⎩ Să se precizeze care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte. c) C este cercul de centru A(-1.1) şi rază 2 e) E este o dreaptă paralelă cu axa Oy. 2π ⎫ ⎧ B = ⎨ z ∈ C* | arg z < ⎬ 3 ⎭ ⎩ C = {z ∈ C | z + 1 ≤ 1}. arg z = a − e) π 4 f) π 4 AL – 250 Să se scrie sub formă trigonometrică numărul complex : z = 1+ cos α . arg z = π 4 b) z = 2 .π). arg z = d) π a z = 2 cos . 5π ⎫ 2π ⎧ E = {z ∈ C | Im z = 2}. a) A este discul de centru 0 şi rază 1.

arg z = 3 b) z = 2. n∈N . arg z = π π 3 3 AL – 253 Să se scrie sub forma z = x + iy numărul complex : z = ( 3−i 3 3 +i ) 7 . ⎝ ⎠ a) z = 2 . a) d) i 3 2 7 (− 1 + i 3 ) b) 1 1− i 3 128 1 e) 3+i 128 ( ( ) ) AL – 254 Să se determine numărul complex: Z = 1 + i 3 ( ) + (1 − i 3 ) . arg z = f) z = 28 . arg z = c) z = 2.74 Culegere de probleme a) z = 2 cos c) z = 4 cos α⎡ α ⎛ α⎞ ⎛ α ⎞⎤ ⎢cos⎜ − 2 ⎟ + i sin ⎜ − 2 ⎟⎥ 2⎣ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠⎦ b) z = cosα ⎜ cos d) z = cos ⎛ ⎝ α 2 + i sin α⎞ ⎟ 2⎠ 2 (cosα + i sin α ) α 2 + i sin ⎛ ⎝ α 2 − i sin e) z = cos α (cos α + i sin α ) f) z = 2 cosα ⎜ cos α α⎞ ⎟ 2⎠ 2 AL – 251 Determinaţi partea reală a numărului complex z = 1− i 3 . arg z = d) z = 2π 3 2 . n n 1 2 −i 2 2 1 f) 3−i 128 c) ( ) . arg z = π 3 2π 3 2π e) z = 2 8 . 2(sin α + i cosα ) c) Re z = cos f) Re z = sin ⎜ a) Re z = sin ⎜ ⎞ ⎛ 7π −α ⎟ 3 ⎝ ⎠ 7π ⎛ ⎞ +α ⎟ d) Re z = sin ⎜ 6 ⎝ ⎠ ⎞ ⎛ 7π +α ⎟ 6 ⎝ ⎠ π ⎛ ⎞ e) Re z = cos⎜ + α ⎟ 4 ⎝ ⎠ b) Re z = cos⎜ 16 5π 3 ⎛π ⎞ +α ⎟ 4 ⎝ ⎠ AL – 252 Să se determine modulul şi argumentul redus pentru numărul complex: ⎛1− i 3 ⎞ ⎟ z =⎜ ⎜ 1+ i ⎟ .

±2} b) E (n ) n ∈ N d) f) { } = {0. oricare ar fi numărul natural n > 2. z z c) E = 2sin nα f) E = sin nα b) E = 2isin nα e) E = 2icos nα AL – 256 Se notează cu z1 şi z2 rădăcinile complexe ale ecuaţiei: z3 +1=0. n∈N*. k ∈ 0.±1} } = {± 1. a) z = 1+ i b) z = 1± i c) z = i d) z1 = 0. . z2 = i f) z1 = 1 + i 3 .2} {E (n ) {E (n ) n ∈N n ∈N {E (n ) n ∈N n ∈N }= Z }= N } = {± 2} {E (n ) AL – 257 Să se determine toate soluţiile ecuaţiei z = z n −1 . n Să se determine valorile posibile pe care le poate lua expresia: E (n ) = z1n + z 2 . z k = cos 2kπ 2kπ + i sin . a) E (n ) n∈ N c) e) { } = {0. z 2 = 1 − i 3 e) z1 = 0.5 ale ecuaţiei: z6 = i. k ∈0.1. când n ia valori întregi pozitive.Elemente de algebră 75 a) Z = 2 n cos nπ 3 ⎛ ⎝ b) Z = 2 n +1 sin nπ 3 c) Z = 2 n +1 cos nπ 3 d) Z = 2 n sin nπ 3 e) Z = 2 n +1 ⎜ cos nπ nπ ⎞ nπ nπ ⎞ n +1 ⎛ + i sin − i sin ⎟ f) Z = 2 ⎜ cos ⎟ 3 3 ⎠ 3 3 ⎠ ⎝ AL – 255 Ştiind că z + a) E = 2cos nα d) E = cos nα 1 1 = 2 cosα .Să se calculeze expresia: E = z n + n . n − 1 n n AL – 258 Să se determine rădăcinile z k .

k = 0.. k = 0. a∈ R* . a) S = 1 ω −1 n d) S = 1−ω b) S = 1 1−ω c) S = e) S = n ⋅ω n ω −1 nω f) S = ω −1 ⎛ 1 + ix ⎞ AL – 260 Să se determine rădăcinile ecuaţiei: ⎜ ⎟ = cos t + i sin t în care ⎝ 1 − ix ⎠ n∈N*. k = 0.5 11 11 kπ kπ c) z k cos π + i sin π . n − 1 2n b) x k = tg t + kπ . n − 1 n t + 2kπ . k = 0.4 soluţiile ecuaţiei: ⎜ .t∈R.5 5 5 2k + 1 2k + 1 f) z k = cos π + i sin π . k = 0. k = 0. a) xk = tg c) x k = tg n t + 2kπ .5 13 13 Culegere de probleme a) z k = cos b) z k = cos 4k + 1 4k + 1 π + i sin π . a) nici una b) una c) două d) patru 4 e) trei f) opt ⎛ 1 + iz ⎞ 1 + a ⋅ i AL – 262 Fie zk . n∈N * . n > 2. + nω n −1 . x. n − 1 n d) x k = sin f) x k = sin e) x k = cos AL – 261 Precizaţi numărul maxim de rădăcini comune ale ecuaţilor: z8 = 1 şi z12 = 1.76 kπ kπ + i sin . k = 0.5 7 7 kπ kπ e) z k = cos + i sin . n − 1 2n t + kπ . k = 0.5 12 12 AL – 259 Fie ω o rădăcină complexă a ecuaţiei: zn = 1. k = 0.5 12 12 2kπ 2kπ d) z k = cos + i sin . k = 0. k = 0.. k = 1. Să se precizeze valoarea expresiei: S = 1 + 2ω + 3ω 2 + . k = 0. ⎟ = ⎝ 1 − iz ⎠ 1 − a ⋅ i . n − 1 2n t + 2kπ .n − 1 2n t + kπ .

Elemente de algebră Care este valoarea produsului z1 ⋅ z 2 ⋅ z 3 ⋅ z 4 ? a) 1 b) 2 c) –1 d) 3 e) –3 77 f) –2 AL – 263 Să se calculeze expresia: E = 1 + 3 (cos t + i sin t ) + 3 (cos t + i sin t ) + (cos t + i sin t ) . z 2 = 2 + i 3 . z 4 = − 6 − i . M4 sunt conciclice a) M1 . M3 . M3 . a) 3 − 3 1+ 3 +i 2 2 e) b) 3 + 3 1− 3 +i 2 2 c) 3+i d) i 3 − 3 1+ 3 3 + 3 1− 3 şi +i +i 2 2 2 2 f) 1 + i AL – 265 Fie M1 . M2 . respectiv. z2 = 2+i. Care din afirmaţiile următoare este adevărată b) M1 . z 3 = − 6 + i . M2 . M4 puncte ale căror afixe sunt. ştiind că afixele a două vârfuri sunt: z1 = 1. AL – 266 Să se determine valorile expresiilor: . M4 sunt coliniare c) patrulaterul M1M2M3M4 nu este inscriptibil d) patrulaterul M1M2M3M4 este un pătrat e) M1M2 = M3M4 f) patrulaterul M1M2M3M4 este romb. M2 . 2 3 a) cos 3t 3t + i sin 2 2 3t 2 e) cos 3 b) 8 cos 3t 2 c) 8 cos 3 t⎛ 3t ⎞ 3t ⎜ cos + i sin ⎟ 2⎠ 2 2⎝ 3t 3t − i sin 2 2 d) 8 sin t⎛ 3t ⎞ 3t ⎜ cos + sin ⎟ 2⎠ 2 2⎝ f) cos AL – 264 Să se afle afixul celui de al treilea vârf al unui triunghi echilateral. z1 = 2 − i 3 . M3.

.i d) z1 >2 şi z 2 >2 b) z1 = z2 = 2+3i c) z1 = 0. Care din afirmaţiile următoare este adevărată ? a) z1 = 0. c) n = 2p+1. S2 = 1 e) S1 = -1. z 2 > 0 f) z1 >2. p∈N e) n = 4p + 1. n∈N S 2 = sin + sin + .78 Culegere de probleme 2π 4π 2(n − 1)π + cos + .. p∈N z 2 = sin α + cos α + i (sin α − cos α ) . S2 = -1 AL – 267 Se dau numerele complexe: z1 = sin α − cos α + i (sin α + cos α ) şi numerele n pentru care a) n = 3p. + cos n n n 2π 4π 2(n − 1)π . w = z z şi Im( w ) -partea imaginară a numărului w . Să se găsească (z1 ⋅ z2 )n este un număr real şi pozitiv. p∈ N f) n = 3p + 1. p∈ N AL – 268 Numerele complexe z1 şi z2 satisfac relaţia: z1 + z 2 = z1 ⋅ z 2 .. AL – 269 Fie z ∈ C \ {0} . z2 = 0 e) cel puţin unul din cele două numere are modulul mai mic sau egal cu 2. unde α este parametrul real dat.b∈ R astfel încât z 2 = az + b AL – 270 Determinaţi mulţimea tuturor punctelor din plan ale căror afixe z verifică . + sin n n n S1 = 1 + cos a) S1 = S2 = 1 d) S1 = S2 = 0 b) S1 = 0. + z z c) dacă z = i atunci w ≠0 e) dacă z = −i atunci w = i Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată ? a) Im( w )>0 b) Im( w )< 0 d) w ≠ 0 pentru orice z∈C \ {0} f) w ∈R şi există a.. p∈ N d) n = 4p. S2 = 0 c) S1 = S2 = -1 f) S1 = 0. p∈ N b) n = 2p. z2 =1.

unde 2π ⎞ 2π ⎛ z = r ⎜ cos + i sin ⎟ cu r ∈(0. z2 ∈C* \ R astfel încât: z1 z 2 = z1 ⋅ z 2 . z a) axa reală mai puţin originea b) cercul cu centrul în origine şi raza 2 c) cercul cu centrul în origine şi raza 1 d) axa imaginară e) axa reală fără origine reunită cu cercul cu centrul în origine de rază 1 f) axa imaginară reunită cu cercul cu centrul în origine de rază 2 AL – 271 Considerăm două numere complexe z1 . k ∈ Z ⎬ . B.Elemente de algebră 79 relaţia: 1 z + ∈R . a) O ∈ [ AB ] b) O ∈ [ AC ] c) O ∈ [BC ] d) O aparţine interiorului triunghiului e) O aparţine exteriorului triunghiului f) O este centrul cercului înscris în triunghiul ABC ⎛ 1 + itg t ⎞ ⎫ π ⎧ AL – 273 Să se calculeze : E = ⎜ ⎟ ⎜ 1 − itg t ⎟ . Ce putem afirma despre imaginile lor ? a) sunt coliniare cu originea b) sunt conciclice cu originea c) coincid d) împreună cu originea formează vârfurile unui triunghi nedegenerat e) imaginea lui z1 coincide cu imaginea lui 1 z2 f) împreună cu originea formează un triunghi isoscel.1) . 1 + z . t ∈ R . n ∈N*. AL – 272 Vârfurile A.⎨(2k + 1) 2 . Precizaţi poziţia originii O (0.274 Să se calculeze . ⎩ ⎭ ⎠ ⎝ a) n tg nt + i tg nt − i ctg nt + i ctg nt − i b) 1 + itg nt 1 − itg nt c) 1 + ictg nt 1 − ictg nt d) e) ctg nt + i f) 1 + itg nt AL . C ale unui triunghi au afixele 1. 1 + z + z 2 .0) faţă de 3 ⎠ 3 ⎝ laturile triunghiului.

(3)⎞ ⎛ 2 ⎟.. + (−1) k C n k + . (6 )⎞ 0.. α ∈ ⎜ 0. să se calculeze suma ⎝ 2⎠ 1 3 5 7 C n − aC n + a 2 C n − a 3C n + . ⎟ .. B =⎜ 1 3 ⎟ ⎜ ⎟ − 0. (3)⎞ ⎟ 0 ⎟ ⎠ b) C = ⎜ ⎜0 ⎝ e) C = ⎜ c) C = ⎜ ⎜0 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ f) C = ⎜ ⎜0 ⎝ d) C = ⎜ ⎜−1 ⎝ ⎛ 0. (6 ) − 1⎞ 1⎟ ⎜ 1 ⎟ 2⎠ ⎝ ⎛1 1⎞ ⎟ 2⎟ ⎠ . nπ 4 nπ d) E = 2 sin 4 a) E = 2 cos b) E = nπ 6 nπ e) E = 2n sin 6 2n cos c) E = nπ 4 nπ f) E = 2n sin 4 2n cos AL – 275 Dacă ⎛ π⎞ a = tgα .80 Culegere de probleme 0 2 4 6 2 E = C n − C n + C n − C n + .5 1.4 ⎟ ⎝ ⎠ 5 ⎠ ⎝2 ⎛ − 1 0. a) C = ⎜ ⎜2 ⎝ ⎛ 1 − 1⎞ ⎟. 3⎟ ⎠ ⎛2 0.276 Se dau matricele A = ⎜ ⎜ ⎛ − 1 0. a) sin α sin nα cos n−1 α sin nα cosα sin n α b) sin nα sin α cos nα sin nα cos n α sin α c) sin nα sin α cos n −1 α sin nα sin α cos n α n d) e) f) AL .5 ⎞ ⎟ 2 ⎟ ⎠ ⎛1 0⎞ Să se calculeze matricea C = A + B....

278 Fie A = ⎜ 2 1 − 1⎟ ∈ M 3 (Z ) . ⎟ ⎝ ⎠ Să se calculeze matricea A = 2E – 3F a) A = ⎜ ⎜ ⎛ 13 12 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ −1 − 9⎠ ⎛13 12 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝1 9⎠ b) A = ⎜ ⎜ ⎛ − 13 12 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ −1 − 9⎠ c) A = ⎜ ⎜ ⎛ 13 − 12 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ −1 − 9 ⎠ d) A = ⎜ ⎜ e) A = ⎜ ⎜ ⎛ 13 12 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ −1 9 ⎠ f) A = ⎜ ⎜ ⎛13 12 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ 1 − 9⎠ 2⎞ ⎛1 0 ⎜ ⎟ AL . ⎛3 0 6 ⎞ ⎟ ⎜ a) f ( A) = ⎜ 2 1 − 1⎟ ⎜3 −1 3 ⎟ ⎠ ⎝ 2⎞ ⎛3 0 ⎜ ⎟ d) f ( A) = ⎜ 2 3 − 1⎟ ⎜3 −1 9 ⎟ ⎝ ⎠ 2⎞ ⎛3 0 ⎟ ⎜ b) f ( A) = ⎜ 6 1 − 1⎟ c) ⎜9 −1 3 ⎟ ⎠ ⎝ 6⎞ ⎛1 0 ⎜ ⎟ e) f ( A) = ⎜ 2 3 − 1⎟ ⎜9 −1 3 ⎟ ⎝ ⎠ 6 ⎞ ⎛3 0 ⎟ ⎜ f ( A) = ⎜ 6 3 − 3 ⎟ ⎜9 − 3 9 ⎟ ⎠ ⎝ f) f ( A) = I 3 .XI. ⎜3 −1 3 ⎟ ⎝ ⎠ Dacă f ( x ) = 3 x să se calculeze f ( A) . 277 Se dau matricele pătratice de ordinul al doilea E = ⎜ ⎜ 4 ⎝ ⎛1 − 2⎞ F =⎜ ⎜3 7 ⎟ .Elemente de algebră 81 ⎛ − 5 3⎞ ⎟ şi 6⎟ ⎠ AL .

unde a) ⎜ ⎜ ⎛7⎞ ⎟ ⎟ ⎝11⎠ ⎛1⎞ ⎜ ⎟ ⎛3 2 1⎞ A=⎜ ⎜ 0 1 2⎟ .280 Să se rezolve ecuaţia matriceală: ⎛2 ⎝1 ⎛1 d) ⎜ ⎜5 ⎝ a) ⎜ ⎜ 0⎞ ⎟ 1⎟ ⎠ 2⎞ ⎟ 2⎟ ⎠ ⎛ 1 2⎞ ⎛ 2 X ⋅⎜ ⎜ 2 5⎟ = ⎜ 3 ⎟ ⎜ ⎝ ⎠ ⎝ ⎛ 0 2⎞ b) ⎜ ⎜1 0⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎛1 4 ⎞ e) ⎜ ⎜1 1 ⎟ ⎟ ⎝ ⎠ 4⎞ ⎟ 7⎟ ⎠ c) ⎜ ⎜ ⎛1 ⎝3 ⎛2 f) ⎜ ⎜0 ⎝ 1⎞ ⎟ 4⎟ ⎠ 1⎞ ⎟ 1⎟ ⎠ AL .281 Să se rezolve ecuaţia matriceală: ⎛ 1 1 − 1⎞ ⎛ 1 − 1 3 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ X ⎜ 2 1 0 ⎟ = ⎜ 4 3 2⎟ ⎜ 1 −1 1 ⎟ ⎜ 1 − 2 5⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎛−3 2 0 ⎞ ⎜ ⎟ a) ⎜ − 4 5 − 2 ⎟ ⎜−5 3 0 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ − 3 1 0⎞ ⎟ ⎜ d) ⎜ − 4 5 1 ⎟ ⎜ − 5 3 0⎟ ⎠ ⎝ ⎛ − 3 2 0⎞ ⎜ ⎟ b) ⎜ 1 5 1 ⎟ ⎜ 1 3 0⎟ ⎝ ⎠ ⎛−3 2 0 ⎞ ⎟ ⎜ e) ⎜ − 4 5 0 ⎟ ⎜ − 5 3 − 2⎟ ⎠ ⎝ ⎛ − 3 2 1⎞ ⎜ ⎟ c) ⎜ 1 5 1 ⎟ ⎜ 1 3 0⎟ ⎝ ⎠ ⎛−3 2 0 ⎞ ⎟ ⎜ f) ⎜ − 4 5 − 2 ⎟ ⎜−5 3 1 ⎟ ⎠ ⎝ .82 Culegere de probleme AL .279 Să se calculeze produsul de matrice A⋅B. B = ⎜ 3⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎜ 2⎟ ⎝ ⎠ ⎛11 7 ⎞ b) ⎜ ⎜ 3 6⎟ ⎟ ⎝ ⎠ e) (11 7 c) ⎜ ⎜ ⎛11 7 2 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ 3 1 2⎠ ⎛11⎞ d) ⎜ ⎟ ⎜7⎟ ⎝ ⎠ 3) ⎛11⎞ ⎜ ⎟ f) ⎜ 7 ⎟ ⎜3⎟ ⎝ ⎠ AL .

283 Aflaţi a ∈ R astfel ca matricea diagonală constantă ⎛a 0 0⎞ ⎟ ⎜ X = ⎜ 0 a 0 ⎟ să fie soluţia comună a ecuaţiilor matriceale ⎜0 0 a⎟ ⎠ ⎝ ⎛ 3⎞ ⎛ 1⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ (1 2 3)X ⎜ 2 ⎟ = 1 şi (3 2 1)X ⎜ 2 ⎟ = 1 ⎜ 1⎟ ⎜ 3⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ a) a = 3 10 10 3 b) a = 2 10 10 2 c) a = 1 10 d) a = e) a = f) a = 10 .282 Să se rezolve ecuaţia matriceală 83 ⎛1 2 3⎞ ⎟ ⎛6 9 8⎞ ⎜ ⎟ X ⋅ ⎜ 2 3 4⎟ = ⎜ ⎜ ⎟ ⎜ 3 4 1⎟ ⎝ 0 1 6⎠ ⎠ ⎝ ⎛ 1 1⎞ a) X = ⎜ ⎜ − 1 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎛− 3 1 2 ⎞ ⎟ 2 − 3⎟ ⎠ ⎛0 1 1 ⎞ b) X = ⎜ ⎜ 1 0 − 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎛1 1 1⎞ ⎛2 1 1⎞ ⎟ ⎜ c) X = ⎜ 1 1 2 ⎟ ⎜2 1 1⎟ ⎠ ⎝ f) X = ⎜ ⎜2 ⎝ d) X = ⎜ ⎜ 1 ⎝ e) X = ⎜ ⎜1 1 − 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 1 2 3⎞ ⎟ 3 1⎟ ⎠ AL .Elemente de algebră AL .

84 Culegere de probleme AL . α∈R ⎝ 3α 1⎠ ⎛ α 2β⎞ e) ⎜ ⎟ .β∈R ⎝ β α⎠ ⎛ 2⎞ ⎛ 2 − 2 4⎞ AL . ⎜1 0 1⎟ ⎝ ⎠ a) p = −2 . q = −3 b) p = 3 . astfel încât x ⎜ ⎟ + y ⎜ ⎟ ? ⎟ =⎜ ⎟ + z⎜ ⎟ + t ⎜ ⎝ 1 2⎠ ⎝ 1 a ⎠ ⎝ 0 0⎠ ⎝ 1 a − 1⎠ ⎝ 1 2⎠ a) a = 1 b) a = 0 c) a = −1 d) a = 2 e) a = −2 f) a = 4 AL . nu toţi ⎛ 1 3⎞ ⎛ − 1 − 3⎞ ⎛ 0 0⎞ ⎛− 2 −1 ⎞ ⎛ 1 2⎞ nuli. α. α. ⎟ ⎝ 3 1⎠ ⎛ 1 0⎞ b) ⎜ ⎟ ⎝ 0 1⎠ ⎛ α 2⎞ c) ⎜ ⎟ .287 Să se determine constantele reale p şi q pentru care matricea ⎛1 0 1⎞ ⎜ ⎟ A = ⎜ 0 1 0⎟ satisface relaţia A3=pA2+qA .t ∈R . cu proprietatea că AX = XA . q = 3 .β∈R ⎝ β α⎠ ⎛1 2 ⎞ ⎟. unde A = ⎜ ⎜ ⎛ α 1⎞ a) ⎜ ⎟ . q = 4 f) p = 1 .286 Care este valoarea parametrului a∈R pentru care există x.z.β∈R ⎝ 3β α ⎠ ⎛ α β⎞ f) ⎜ ⎟ . q = 3 d) p = −2 .y. q = −2 e) p = 2 .285 Să se determine matricea X care verifică relaţia: ⎜ ⎟ X = ⎜ ⎟. q = 1 c) p = 1 . ⎝ 3⎠ ⎝3 − 3 6⎠ a) X = (1 − 1 2) ⎛1 − 1 b) X = ⎜ ⎝0 0 ⎛ 1⎞ ⎜ ⎟ e) X = ⎜ − 1⎟ ⎜ 2⎟ ⎝ ⎠ 2⎞ ⎟ 0⎠ ⎛1 − 1⎞ c) X = ⎜ ⎟ ⎝ 2 2⎠ ⎛ 1 − 1⎞ f) X = ⎜ ⎟ ⎝ 2 − 2⎠ d) X = (1 − 2 3) AL . α.284 Să se determine toate matricile X. α∈R ⎝ 0 α⎠ ⎛ 1 2α ⎞ d) ⎜ ⎟ .

Elemente de algebră 85 ⎛ 2 2 3⎞ ⎜ ⎟ ⎛ 1 2 − 3⎞ AL . ⎜ − 1 2 1 ⎟ ⎝ − 1 3 − 2⎠ ⎝ ⎠ ⎛ 6 − 31 − 5⎞ a) X = ⎜ ⎟ ⎝ 4 − 12 − 14⎠ ⎛ 6 − 32 − 21⎞ b) X = ⎜ ⎟ ⎝ 4 − 23 − 14⎠ ⎛ 2 4 6⎞ ⎜ ⎟ c) X = ⎜ − 1 3 2 ⎟ ⎜ 1 − 2 2⎟ ⎝ ⎠ 4⎞ ⎛ 6 ⎜ ⎟ 2⎟ d) X = ⎜ − 31 ⎜ 5 − 11⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 5 − 31 4 ⎞ e) X = ⎜ ⎟ ⎝ 4 − 12 10⎠ ⎛ 6 − 32 21⎞ f) X = ⎜ ⎟ ⎝ 4 − 23 14⎠ AL .288 Să se rezolve ecuaţia matriceală X ⎜ 1 − 1 0⎟ = ⎜ ⎟.289 Să se determine matricea X care verifică ecuaţia ⎛ − 1− 2 2 ⎞ ⎛1 2 ⎞ ⎟ ⎟ ⎜ ⎜ ⎜ 0 − 1⎟ X = ⎜ 3 0 − 3 ⎟ . ⎜12 − 6 − 9 ⎟ ⎜ 31 ⎟ ⎠ ⎠ ⎝ ⎝ ⎛ 5 0 1⎞ a) X = ⎜ ⎟ ⎝ 3 2 1⎠ ⎛ 3 − 2 4⎞ b) X = ⎜ ⎟ ⎝ 5 1 3⎠ ⎛ 3 − 2 3⎞ c) X = ⎜ ⎟ ⎝5 1 4 ⎠ 0 3⎞ ⎛5 d) X = ⎜ ⎟ ⎝ − 3 − 2 4⎠ ⎛ 5 − 2 − 4⎞ e) X = ⎜ ⎟ ⎝ − 3 0 3⎠ ⎛ 1 − 1 − 1⎞ f) X = ⎜ ⎟ ⎝ 0 1 − 1⎠ .

4⎜ ⎟ ⎝ − 4 24 − 16 ⎠ ⎛ 4 4 8⎞ ⎟ 1⎜ c) X = − ⎜ 9 − 16 1 ⎟ . 4⎜ ⎟ ⎝ 4 24 − 16 ⎠ ⎛4 4 8 ⎞ ⎟ 1⎜ b) X = ⎜ 9 16 1 ⎟ 4⎜ ⎟ ⎝ 4 24 16 ⎠ ⎛ 1 3 4⎞ ⎟ 1⎜ d) X = ⎜ − 1 2 1 ⎟ 2⎜ ⎟ ⎝ 7 8 0⎠ ⎛ 1 3 4⎞ ⎟ 1⎜ f) X = − ⎜ − 1 2 1 ⎟ 2⎜ ⎟ ⎝ 7 8 0⎠ AL – 291 Să se determine toate matricile formate cu elemente din codul binar ⎛1 ⎞ ⎜ ⎟ B= {0.86 Culegere de probleme AL – 290 Să se rezolve ecuaţia matricială ⎛ 1 2 3 ⎞ ⎛ −1 5 3 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ X ⋅ ⎜ 0 1 2⎟ = ⎜ 2 1 −1 ⎟ ⎜ − 1 2 1⎟ ⎜ − 3 4 − 5 ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎛− 4 4 −8 ⎞ ⎟ 1⎜ a) X = − ⎜ − 9 16 − 1 ⎟ . 4⎜ ⎟ ⎝ 4 − 24 16 ⎠ ⎛ 4 − 4 − 8⎞ ⎟ 1⎜ e) X = − ⎜ 9 16 1 ⎟.1} care să transforme prin înmulţire matricea coloană ⎜ 2 ⎟ în matricea coloană ⎜3⎟ ⎝ ⎠ ⎛3⎞ ⎜ ⎟ ⎜1 ⎟ ⎜ 2⎟ ⎜ ⎟ ⎜ 4⎟ ⎝ ⎠ ⎛1 ⎜ ⎜0 a) ⎜ 0 ⎜ ⎜1 ⎝ 0 0⎞ ⎛1 1 ⎟ ⎜ 1 0⎟ ⎜0 1 ⎟ şi ⎜ 0 0 0 1 ⎟ ⎜ ⎜1 0 0 0⎟ ⎠ ⎝ 0⎞ ⎟ 0⎟ 1⎟ ⎟ 0⎟ ⎠ ⎛0 ⎜ ⎜0 b) ⎜ 1 ⎜ ⎜0 ⎝ 1 0⎞ ⎟ 0 1⎟ 0 0⎟ ⎟ 1 1⎟ ⎠ .

1⎠ ⎛ − 1 0⎞ d) ⎜ ⎟ şi ⎝ − 1 − 1⎠ ⎛1 ⎜ ⎝1 0⎞ ⎟ 1⎠ ⎛ 1 0⎞ ⎛ 1 0⎞ e) ⎜ ⎟ şi ⎜ ⎟ ⎝ 1 − 1⎠ ⎝ 1 1⎠ ⎛ − 1 0⎞ f) ⎜ ⎟ şi ⎝ − 1 − 1⎠ ⎛ 1 0⎞ ⎜ ⎟ ⎝ − 1 − 1⎠ ⎛ 0 1⎞ ⎛ m 3⎞ ⎛1 2 ⎞ AL .c∈R cu condiţia aA+bB+cC = 0. 1⎟ ⎠ ⎛ 2 3⎞ ⎛ − 2 − 3⎞ c) X = ⎜ ⎟ şi X = ⎜ ⎟ ⎝ − 1 2⎠ ⎝ 1 − 2⎠ ⎛ − 2 − 3⎞ f) X = ⎜ ⎟ ⎝ − 1 − 2⎠ ⎛ 2 3⎞ a) X = ⎜ ⎟ ⎝ − 1 2⎠ 6i ⎞ ⎛ ⎜i 3 − ⎟ 3⎟ ⎜ d) X = ⎜ 2i ⎟ i 3⎟ ⎜ ⎝ 3 ⎠ ⎛ − 2 − 3⎞ b) X = ⎜ ⎟ ⎝ 1 − 2⎠ ⎛ 2 3⎞ e) X = ⎜ ⎟ ⎝1 2 ⎠ ⎛1 AL .293 Să se determine toate matricile X ∈M2( Z ) astfel ca: X 2 = ⎜ ⎝2 ⎛ − 1 0⎞ a) ⎜ ⎟ ⎝ − 1 1⎠ ⎛ 1 0⎞ ⎛ − 1 0⎞ b) ⎜ ⎟ şi ⎜ ⎟ ⎝ − 1 1 ⎠ ⎝ 1 1⎠ ⎛1 0⎞ c) ⎜ ⎟ ⎝ 1 − 1⎠ 0⎞ ⎟.b. C = ⎜ ⎟ cu m∈R. a. B = ⎜ ⎝ 2 0⎠ ⎝ − 1 0⎠ ⎝ 2 0⎠ determine valorile lui m ∈R astfel încât să existe trei constante nu toate nule. Să se ⎟.294 Se dau matricele A = ⎜ ⎟.Elemente de algebră 87 ⎛1 ⎜ ⎜1 c) ⎜ 0 ⎜ ⎜1 ⎝ ⎛0 ⎜ ⎜0 e) ⎜ 1 ⎜ ⎜1 ⎝ 1 0⎞ ⎟ 0 0⎟ şi 1 0⎟ ⎟ 0 1⎟ ⎠ 0 1⎞ ⎟ 1 1⎟ 0 0⎟ ⎟ 0 1⎟ ⎠ ⎛0 ⎜ ⎜1 ⎜0 ⎜ ⎜1 ⎝ 0 1⎞ ⎟ 0 0⎟ 1 0⎟ ⎟ 0 1⎟ ⎠ 0 0⎞ ⎟ 1 0⎟ 0 1⎟ ⎟ 0 0⎟ ⎠ ⎛ 1 ⎛1 ⎜ ⎜0 d) ⎜ 1 ⎜ ⎜1 ⎝ ⎛1 ⎜ ⎜0 f) ⎜ 0 ⎜ ⎜1 ⎝ 1 0⎞ ⎟ 1 1⎟ 0 1⎟ ⎟ 0 0⎟ ⎠ 0 0⎞ ⎟ 1 0⎟ 0 1⎟ ⎟ 1 1⎟ ⎠ ⎛1 ⎜ ⎜0 şi ⎜ 0 ⎜ ⎜1 ⎝ AL . 0 .. X∈M2(Z). .292 Să se rezolve ecuaţia: X 2 = ⎜ ⎜−4 ⎝ 12 ⎞ ⎟ .matricea nulă.

⎜ 3k ⎟ ω 2k ω k ⎠ k =1 ⎝ ω ∑ . p∈N*. ⎜ ⎟ k =1 ⎝ − 1 2 3 k ( k + 1)⎠ n ⎛ ⎜ n a) ⎜ ⎜ ⎜− n ⎝ n(n + 1) 2 2n n(n + 1)(2n + 1) 6 3n ⎡ n(n + 1) ⎤ ⎞ ⎟ ⎢ 2 ⎥ ⎟ ⎣ ⎦ n(n + 1)(n + 2 ) ⎟ ⎟ 3 ⎠ 2 b) ⎜ ⎜ ⎛ n n! 2n! 3n!⎞ ⎟ ⎟ ⎝ − n 2n 3n 3n!⎠ ⎛ n c) ⎜ ⎜ ⎝ −n e) ⎜ ⎜ n(n + 1) 2 2n n(n + 1)(2n + 1) 6 3n n(n + 1) ⎞ ⎟ 3 ⎟ 3n! ⎠ d) ⎜ ⎜ ⎛ 1 n n2 ⎝ −1 2 3 ⎛ 1 n! n2 n3 ⎞ ⎟ n(n + 1)⎟ ⎠ ⎛ n! ⎝ − n! (2n )! (3n )! (4n )!⎞ ⎟ 2! 3! (6n )!⎟ ⎠ f) ⎜ ⎜ n3 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ − n 2n 3n 3n!⎠ AL – 296 Dacă ω = ⎛1 ω ⎞ 1 − 1 + i 3 iar A = ⎜ 2 ⎟ . să se calculeze suma: n ⎛ k ω ω 2 k ω 3k ⎞ ⎜ ⎟. c) 2 n − 2 f) 2 n−1 + 1 .297 Dacă ω este o rădăcină a ecuaţiei x2+x+1 = 0 şi n = 3p.. să se determine numărul ⎜ ω 1⎟ 2 ⎝ ⎠ ( ) an∈ R astfel încât să avem A 2 + A3 + .88 Culegere de probleme a) m = 1 b) m = 0 c) orice m ∈ R d) m ∈∅ e) m = 5 5 f) m = − 4 4 AL . + A n = a n ⋅ A. b) 2 n−1 − 2 e) 2 n−1 − 1 AL . a) 2 n + 2 d) 2 n −1 + 2 (∀)n ∈ N .295 Să se calculeze suma: ∑ ⎛ 1 k k2 k3 ⎞ ⎜ ⎟..

a. f) S = 2 + 3 AL – 299 Fie M mulţimea tuturor matricelor cu 4 linii şi 5 coloane în care toate elementele sunt numerele +1 şi . c) S = 3. . b) S = 16. Atunci : a) S = 4. d) S = 1+ 3 . I fiind matricea unitate.c. Fie S suma modulelor elementelor matricei X. Să se determine ⎝c d⎠ condiţiile în care există p. 0 matricea nulă. e) S = 1− 3 .b.1 şi astfel încât produsul numerelor din fiecare linie şi din fiecare coloană este -1 .d∈R. a) 2 d) 4 b) 7 e) 0 c) 6 f) 1 ⎛ a b⎞ AL . unde ε este o rădăcină ⎜ 1 1 1⎟ ⎠ ⎝ cubică complexă a unităţii şi fie ecuaţia matriceală AX = B. ε ⎟ ⎠ ⎛ ε 2 ε 1⎞ ⎟ ⎜ B = ⎜ ε ε 2 1⎟ . unici astfel ca M 2-pM-qI = 0.q∈R .300 Se consideră matricea M = ⎜ ⎟ . Să se calculeze numărul elementelor mulţimii M.Elemente de algebră 89 ⎛ ω ω 2 n⎞ ⎟ a) ⎜ ⎜ ⎟ ⎝ n ω 2 ω⎠ ⎛ω ω2 ω3 ⎞ ⎟ d) ⎜ 2 ⎜ ⎟ ⎝ω ω ω2 ⎠ ⎛ − 1 − 1 n⎞ b) ⎜ ⎟ ⎝ n − 1 − 1⎠ ⎛ 0 0 n⎞ c) ⎜ ⎟ ⎝ n 0 0⎠ ⎛ω ω2 ω3 ⎞ ⎟ e) ⎜ 3 2 ⎜ ⎟ ⎝ω ω ω ⎠ ⎛ n 0 0⎞ f) ⎜ ⎟ ⎝ 0 0 n⎠ ⎛1 1 ⎜ AL – 298 Fie A = ⎜1 ε ⎜1 ε 2 ⎝ 1⎞ ⎟ ε 2 ⎟. Să se determine în acest caz valorile lui p şi q.

c = 0. a. q = b2-a2 b) b.d∈R. p = a+d. a = d. C+A = CA. a = d. p = 2a.c∈R. a) r = a-d d) r = b-c b) r = a+d e) r = a+c c) r = b+c f) r = b+d ⎛1 0 0⎞ ⎜ ⎟ AL . a = d. q = bc-a2 d) b ≠ 0 sau c ≠ 0 sau a ≠ d.B. Să se determine ⎝c d⎠ (în funcţie de elementele matricii A) numărul real r asfel încât să aibă loc egalitatea An = rn-1A pentru orice n∈N. Pentru ce valoare m∈R are loc egalitatea A+B+C = mABC ? a) m = 1 b) m = 1 2 3 4 c) m = 1 4 1 3 d) m = 3 e) m = f) m = ⎛ a b⎞ AL .301 Fie A. p = a+d.b.302 Fie A = ⎜ ⎟ o matrice nenulă cu ad = bc .d∈R. p = a+d. q = bc-ad AL .C ∈ Mn ( C ) cu proprietăţile A+B = AB. n ≥ 2. a ≠ d.303 Să se determine puterea n ∈ N a matricei A = ⎜ 2 1 0 ⎟ . a. c∈R. q = b2-a2 c) b = c. q = bc-ad f) b ≠ 0. q = -ad e) b = 0. p=a+d.c. ⎜ 3 2 1⎟ ⎝ ⎠ . B+C = BC.90 Culegere de probleme a) b = c. p = a.

unde P(x) = x .304 Fie matricea A = ⎜ ⎟ . b = n2 1⎟ n ⎠ 0⎞ ⎟ an = 2 n 0 ⎟.305 Fie A = ⎜ ⎟ .1. a n = 2n d) a n +1 = 2a n . a n = 2 n c) a n +1 = a n + 1. a n = 1 e) a n +1 = a n + 2. Calculaţi det P(A). a n = 2 n b) a n +1 = a n . a) a n +1 = a n + 2. n∈N*. unde A∈M3(Z) este o matrice care verifică relaţia: (1 1+x 1+x2) = (1 x x2)A pentru orice x∈R . b = 2n 2 1⎟ n ⎠ 0⎞ ⎟ an = n 2 0 ⎟. b = 2n 2 + n 1⎟ n ⎠ ⎛1 ⎜ b) A = ⎜ an ⎜b ⎝ n n 0 1 an 0 1 an 0 1 an 0⎞ ⎟ an = n 0 ⎟. . Să se arate că An este de forma: An = ⎜ ⎟ şi să se ⎝ 0 1⎠ ⎝0 1 ⎠ determine apoi an . b = 2n 2 + n 1⎟ n ⎠ 0⎞ ⎟ an = 2 n 0 ⎟.306 Să se determine An. a n = n f) a n +1 = 2a n . ⎝ 0 3⎠ a) 0 b) 1 c) -1 d) 99 e) 100 f) -100 ⎛1 a n ⎞ ⎛ 1 2⎞ AL . n ∈ N. b = n2 + n 1⎟ n ⎠ 0⎞ ⎟ an = n 0 ⎟. b = n2 − n 1⎟ n ⎠ ⎛1 ⎜ c) A = ⎜ an ⎜b ⎝ n n ⎛1 ⎜ d) A = ⎜ an ⎜b ⎝ n n ⎛1 ⎜ e) A = ⎜ an ⎜b ⎝ n n ⎛1 ⎜ f) A = ⎜ an ⎜b ⎝ n n ⎛1 2 ⎞ 100 AL .Elemente de algebră 91 ⎛1 ⎜ a) A = ⎜ an ⎜b ⎝ n n 0 1 an 0 1 an 0 1 an 0⎞ ⎟ an = 2 n 0 ⎟. a n = 2n 2 AL .

92 ⎛ 1 n n⎞ ⎜ ⎟ a) A = ⎜ 1 1 0 ⎟ ⎜1 1 1 ⎟ ⎝ ⎠ n Culegere de probleme ⎛1 0 0 ⎞ ⎜ ⎟ b) A = ⎜ n 1 0 ⎟ ⎜n 0 1 ⎟ ⎝ ⎠ n ⎛ 1 n n⎞ ⎜ ⎟ c) A = ⎜ 0 1 0⎟ ⎜ 0 0 1⎟ ⎝ ⎠ n ⎛ 1 − n − n⎞ ⎜ ⎟ d) A = ⎜ 0 1 0 ⎟ ⎜ 0 0 1⎟ ⎝ ⎠ n ⎛1 ⎜ e) A = ⎜ 0 ⎜0 ⎝ n n − n⎞ ⎟ 1 0⎟ 0 1⎟ ⎠ ⎛n 1 1 ⎞ ⎜ ⎟ f) A = ⎜ 0 n 0 ⎟ ⎜ 0 0 n⎟ ⎝ ⎠ n ⎛ cos α − sin α⎞ n AL .308 Să se calculeze ⎜ 2 2 ⎟ . ⎜ 3 1⎟ ⎜− ⎟ ⎝ 2 2⎠ ⎛ − 1 0⎞ ⎛ 1 0⎞ a) ⎜ b) ⎜ ⎟ ⎟ ⎝ 0 − 1⎠ ⎝0 1⎠ ⎛ 0 1⎞ d) ⎜ ⎟ ⎝ − 1 0⎠ ⎛ 0 − 1⎞ e) ⎜ ⎟ ⎝1 0 ⎠ ⎛ 0 − 1⎞ c) ⎜ ⎟ ⎝ − 1 0⎠ 0⎞ ⎛1 f) ⎜ ⎟ ⎝ 0 − 1⎠ .307 Fie matricea A = ⎜ ⎟ . Să se calculeze A . (n ≥ 1). cos α⎠ ⎝ sin α ⎛ cos n α − sin n α⎞ ⎟ a) A n = ⎜ n ⎜ ⎟ ⎝ sin α cos n α ⎠ ⎛ cos nα − sin nα ⎞ c) A n = ⎜ ⎟ cos nα⎠ ⎝ sin nα ⎛ n cos α − n sin α⎞ b) A n = ⎜ ⎟ ⎝ n sin α n cos α⎠ ⎛ cos nα d) A n = ⎜ ⎝ − sin nα sin nα ⎞ ⎟ cos nα⎠ ⎛ cos nα n sin nα⎞ e) A n = ⎜ ⎟ ⎝ − n sin nα cos nα ⎠ 1 ⎞ ⎛1 ⎜ cos α − sin α⎟ n ⎟ f) A n = ⎜ n 1 ⎟ ⎜1 cos α⎟ ⎜ sin α ⎠ ⎝n n 30 ⎛1 3 ⎞ ⎜ ⎟ AL .

bn = 2 24 n(5n + 4) 2n + 1 .310 Fie matricea A = ⎜ 0 ⎜ ⎜ ⎜0 ⎝ ⎛ 1 a n bn ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ 0 1 a n ⎟ şi să se determine ⎜0 0 1 ⎟ ⎝ ⎠ a) a n = 1 1⎞ ⎟ 2 3⎟ 1 ⎟ .309 Fiind dată matricea A = ⎜ 0 1 1 ⎟ . să se calculeze matricea An.Elemente de algebră 93 ⎛1 1 0⎞ ⎜ ⎟ AL . bn = 12 2 c) a n = d) a n = f) a n = n(3n + 5) n . bn = 2 6 b) a n = n(2n + 5) n . n∈N*. bn = 4 4 e) a n = 2n + 3 . bn = 3n + 7 . n(n + 1) n . bn = 2 6 n(2n + 1) n +1 . Să se arate că An. ⎜0 0 1⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎛ n(n − 1) ⎞ n (n − 1) ⎞ ⎛ ⎜1 n ⎟ ⎜1 n ⎟ ⎛ 1 n 3n ⎞ 2 ⎟ 4 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ n n ⎜ n n ⎟ c) A = ⎜ 0 1 n ⎟ a) A = ⎜ 0 1 b) A = ⎜ 0 1 n ⎟ ⎜0 0 ⎜0 0 1 ⎟ ⎟ ⎜0 0 1 ⎟ 1 ⎝ ⎠ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ n(n + 1) ⎞ ⎛ ⎜1 n ⎟ ⎛ 1 3n n 2 ⎞ ⎛ 1 n 2 n 3 − 1⎞ 2 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ 2 n n n n ⎟ d) A = ⎜ 0 1 3n ⎟ e) A = ⎜ 0 1 n ⎟ f) A = ⎜ 0 1 ⎜0 0 1 ⎟ ⎜0 0 ⎟ ⎜0 0 1 ⎟ 1 ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ ⎜1 ⎜ AL . n ≥ 1 are forma 1 2⎟ ⎟ 0 1⎟ ⎠ an şi bn.

n∈N. n ≥ 2.311 Fie matricea A = ⎜ 0 1 2 ⎟ .94 Culegere de probleme ⎛1 2 3⎞ ⎜ ⎟ AL . n∈N* unde A = ⎜ 0 1 0 ⎟ . ⎜0 0 1⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 1 2n n 2 + 4 n − 2 ⎞ ⎜ ⎟ a) ⎜ 0 1 2n ⎟ ⎜0 0 ⎟ 1 ⎝ ⎠ ⎛ n(n + 1) ⎞ 3n ⎟ ⎜n 3 ⎜ ⎟ n(n + 1) ⎟ d) ⎜ 0 n ⎜ 2 ⎟ ⎜ ⎟ n ⎟ 0 ⎜0 ⎝ ⎠ ⎛ 1 2n n(2n + 1)⎞ ⎜ ⎟ b) ⎜ 0 1 2n ⎟ ⎜0 0 ⎟ 1 ⎝ ⎠ ⎛1 0 0⎞ ⎜ ⎟ c) ⎜ 0 1 0 ⎟ ⎜0 0 1⎟ ⎝ ⎠ ⎛ n 2n 3n ⎞ ⎜ ⎟ e) ⎜ 0 n 2n ⎟ ⎜0 0 n ⎟ ⎝ ⎠ ⎛1 2 3⎞ ⎜ ⎟ f) ⎜ 0 1 2 ⎟ ⎜0 0 1⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 2 1 0⎞ ⎜ ⎟ AL . Să se calculeze An. ⎜ 0 0 2⎟ ⎝ ⎠ n ⎛ 2n ⎜ a) An = ⎜ 0 ⎜0 ⎝ 2n −1 1 0 0⎞ ⎟ 0⎟ 2n ⎟ ⎠ ⎛ 2n ⎜ b) An = ⎜ 0 ⎜0 ⎝ 2n + 1 1 0 0⎞ ⎟ 0 ⎟ c) An = 2n ⎟ ⎠ ⎛ 2n ⎜ ⎜0 ⎜0 ⎝ 2n −1 1 0 0⎞ ⎟ 0⎟ 2n ⎟ ⎠ ⎛ 1 2n ⎜ d) An = ⎜ 0 1 ⎜0 0 ⎝ 0⎞ ⎟ 0⎟ 2n ⎟ ⎠ ⎛ 2n ⎜ e) An = ⎜ 0 ⎜0 ⎝ 1 2n ⎞ ⎟ 1 0⎟ 0 2n ⎟ ⎠ ⎛ 2n ⎜ f) An = ⎜ 0 ⎜0 ⎝ n2 −1 1 0 0⎞ ⎟ 0⎟ 2n ⎟ ⎠ .312 Să se calculeze A .

4} c) orice a∈R f) orice a∈R\ {3.4} ⎛1 1 1 ⎞ ⎜ ⎟ AL .2.Elemente de algebră 95 AL .2} d) orice a∈ ( − ∞.314 Să se calculeze inversa matricei A = ⎜ 2 3 4 ⎟ ⎜ 4 9 16 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛1 −1 0 ⎞ ⎜ ⎟ −1 a) A = ⎜ 0 2 − 1⎟ ⎜0 −1 1 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 6 −7 ⎜ −1 b) A = ⎜ − 8 6 ⎜ 5 ⎜ 3 − 2 ⎝ 1⎞ ⎟ − 1⎟ 1⎟ ⎟ 2⎠ 7 ⎛ ⎜ 6 − 2 ⎜ c) A−1 = ⎜ − 8 6 ⎜ 3 −5 ⎜ 2 ⎝ 1⎞ ⎟ 2⎟ − 1⎟ 1⎟ 2⎟ ⎠ 1 1⎞ ⎛2 ⎟ ⎜ d) A = ⎜ − 1 − 2 0 ⎟ ⎜0 1 − 1⎟ ⎠ ⎝ −1 ⎛5 ⎜ ⎜2 −1 e) A = ⎜ − 1 ⎜ ⎜ ⎜1 ⎝ ⎞ 1 3⎟ ⎟ 2 ⎟ 5 3 ⎟ ⎟ 0 1⎟ ⎠ ⎛1 0 0⎞ ⎜ ⎟ f) A = ⎜ 0 1 0 ⎟ ⎜0 0 1⎟ ⎝ ⎠ −1 . 2 2 ⎟ ⎜ 1 1 ⎟ ⎜a −a ⎟ ⎜ ⎝ 2 2 ⎠ a) orice a∈R\ {1.1] ∪ {9} b) orice a∈[-7.2] e) orice a∈ {1.313 Care sunt valorile parametrului a∈R pentru care matricea 1 ⎞ ⎛ 1 − a⎟ a ⎜ 2 2 ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜1 A= ⎜ −a a ⎟ este inversabilă.3.

β = − 2 2 . ⎜ α + 2 ⎜ −α ⎜ ⎝α + 2 ⎛ 1 ⎜ e) α = 1.316 Matricea ⎜ 1 2 α ⎜5 − 4 7 ⎝ a) α = 2. β = −10 e) α = 3. β = 1 1 d) α = − . β = 2 f) α = −1. ⎛ 2 ⎜ a) α ≠ −2. β = 1 2 1 1 f) α = − . ⎜ α + 2 ⎜ −α ⎜ ⎝α + 2 ⎛ 1 ⎜ c) α ≠ −1.317 Să se determine valorile parametrilor reali α şi β pentru care matricea: ⎛β 1 2 4 ⎞ ⎟ ⎜ A = ⎜ 1 α 2 3⎟ are rangul 2. ⎜ 1 2α 2 4 ⎟ ⎠ ⎝ a) α = 1.315 Să se determine parametrul α ∈ R astfel încât matricea A = ⎜ ⎜ ⎛1 ⎝α − 1⎞ ⎟ 2⎟ ⎠ să fie inversabilă şi apoi să se afle inversa sa.96 Culegere de probleme AL . β = −5 d) α = 1. ⎜ α − 1 ⎜ −α ⎜ ⎝α + 2 1 ⎞ ⎟ α + 2⎟ 1 ⎟ ⎟ α + 2⎠ 1 ⎞ ⎟ α −1 ⎟ 1 ⎟ ⎟ α + 2⎠ 1 ⎟ ⎟ α + 2⎠ α +1 ⎟ −2 ⎞ ⎟ 2 ⎞ ⎛ 2 ⎟ ⎜ α +1 α + 2 ⎟ f) α ≠ −1. β = 2 c) α = 1. ⎜ α + 2 ⎜ −α ⎜ ⎝α + 2 ⎛ 2 ⎜ d) α = −1. β = 10 ⎛2 − 3 4 ⎜ AL . β = 1 2 b) α = 1 . β = −10 b) α = −1. ⎜ −1 ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ ⎝α +1 α +1 ⎠ − 5⎞ ⎟ 0 ⎟ are rangul doi pentru: β ⎟ ⎠ c) α = −3.β = 1 2 1 e) α = −1. β = −1 AL . ⎜ α + 1 ⎜ −α ⎜ ⎝α + 2 1 ⎞ ⎟ α + 2⎟ 1 ⎟ ⎟ α + 2⎠ 2 ⎞ ⎟ α + 2⎟ α ⎟ ⎟ α + 2⎠ ⎛ 2 ⎜ b) α = −2.

dacă rangul matricii este 2.320 Fie matricea A = ⎜α α i ⎟ .Elemente de algebră 97 ⎛ 1 1 − 1 2⎞ ⎟ ⎜ ⎜ a 1 1 1 ⎟ . b = −2 e) a = 2. b = −1 3 c) a = 44 19 . b = −1 f) a = −1. Să se determine parametrul AL . α ∈ R .b = 5 7 1 3 d) a = −1.b = 5 7 b) a = 1 . a) a = 4 b) a = -2 c) a = 3 d) a = 8 e) a = -1 f) a = 0 AL . b ∈ R . b = ⎛α α α ⎞ ⎟ ⎜ AL . ⎜3 −1 1 ⎟ ⎜3 −1 1 b⎟ ⎝ ⎝ ⎠ ⎠ a) a = 19 44 . matricele ⎛1 − 2 − 2⎞ ⎛1 − 2 − 2 4⎞ ⎜ ⎜ ⎟ ⎟ A = ⎜3 1 a ⎟ şi B = ⎜ 3 1 a 4 ⎟ au ambele rangul 2.318 Se dă matricea ⎜1 − 1 3 − 3 ⎟ ⎟ ⎜ ⎝4 2 0 a ⎠ real a pentru care rangul matricei este egal cu 2.319 Pentru ce valori ale parametrilor a. atunci ⎜α i i ⎟ ⎠ ⎝ suma elementelor sale este soluţie a ecuaţiei: a) x 2 + 1 = 0 d) x 3 − 27i = 0 b) x 2 − 9 = 0 e) x 4 + 1 = 0 c) x 3 + 1 = 0 f) x 4 − 81 = 0 .

β ∈ ⎢ . β ∈ [ − 1. a) a = 1. b = − b) a = 1.1⎟ . β ∈ (0. β = −1 c) α = 1. b = 2 f) a = −1.2⎟ ⎠ ⎣ 2 ⎣2 ⎠ 2⎤ ⎛ b) α ∈ ⎜ − 7.2) ⎝ 3⎦ 3⎞ ⎛ d) α ∈ ⎜ − 3. b = −1 c) a = 1.322 Se dă matricea: ⎜ ⎜1 ⎜ ⎝2 2 1 β ⎞ ⎟ 2 α − 1⎟ .4] . 3⎞ ⎛ 3⎞ ⎛ c) α ∈ ⎜ 0. b = − 1 3 1 3 1 3 e) a = 2. β ∈R AL . β = −1 f) α = 1. α ≠ 1. a) α ≠ 1.321 Să se determine valorile parametrilor a.7] ⎝ 2 ⎦ . β ∈ (0. β ≠ −1 . Să se determine toate valorile parametrilor 2 1 − 1⎟ ⎟ 4 2 − 2⎠ reali α . β ∈ (0. β = −1 b) α = 1.1) ⎝ 5⎠ ⎛ 1 ⎤ f) α ∈ ⎜ − . β ∈ ⎜ − 1. b ∈ R pentru care matricea 1 b⎞ ⎛1 0 ⎜ ⎟ 2 − 1⎟ A = ⎜a 1 ⎜a − 2 −1 1 ⎟ ⎝ ⎠ are rangul minim.323 Pe care din următoarele mulţimi de variaţie ale parametrilor reali ⎛β 1 2 4 ⎞ ⎜ ⎟ α şi β matricea ⎜ 1 α 2 3⎟ are rangul 3? ⎜ 1 2α 2 4 ⎟ ⎝ ⎠ a) α ∈ [ − 11]. ⎟ . ⎟ ⎝ 4⎠ ⎝ 2⎠ ⎡ 1 ⎞ ⎡1 ⎞ e) α ∈ ⎢− .98 Culegere de probleme AL . ⎥. b = 1 d) a = 2. b = − ⎛1 ⎜ 1 AL . β ≠ −1 e) α = 1. ⎟ . β ≠ −1 d) α ≠ 1. β pentru care rangul matricei este doi.2 ⎥.

e) α = -3. a) α = 3. a ∈ R c) a = 0. Y = ⎜ ⎟ ⎝ 15 3 ⎠ ⎝ 6 1⎠ ⎛ 13 0⎞ ⎛ 5 − 1⎞ e) X = ⎜ ⎟. Y = ⎜ ⎟ ⎝ 15 1⎠ ⎝ 2 1⎠ ⎛ 5 0⎞ ⎛ 13 − 1⎞ b) X = ⎜ ⎟ . ⎛1 x x2 x3 ⎞ ⎟ ⎜ a a a ⎟ ⎜a AL – 325 Fie matricea A = ⎜ ⎟ ⎜ a a + 1 a + 2 a + 3⎟ ⎜1 4 9 16 ⎟ ⎠ ⎝ Pentru ce valori reale ale lui a şi x matricea A are rangul 2? a) a = 0. Y = ⎜ ⎟ ⎝ 15 3 ⎠ ⎝ 6 1⎠ ⎛ 13 − 1⎞ ⎛ 5 0⎞ c) X = ⎜ ⎟. c) α = -5.2) f) a = 0. x = 0 1⎞ ⎟. x = 1 b) x = 1. d) α = 5. f) α = 4. 0⎠ ⎧2 X − 5Y = A ⎛ 1 − 2⎞ ⎛2 AL . Y = ⎜ ⎟ ⎝2 3 ⎠ ⎝ − 1 − 1⎠ ⎛1 3 ⎞ ⎛ 5 1⎞ f) X = ⎜ ⎟. pentru care rangul matricei este doi. Y = ⎜ ⎟ ⎝ 6 1⎠ ⎝ 15 3 ⎠ 1⎞ ⎛ 1 − 1⎞ ⎛0 d) X = ⎜ ⎟. x ∈ R e) pentru nici o valoare reală a lui a şi x.Elemente de algebră 99 AL – 324 Se consideră matricea ⎛ 2 α − 2 2⎞ ⎜ ⎟ A = ⎜ 4 − 1 2α 5 ⎟ . B= ⎜ ⎝0 1 ⎠ ⎝3 ⎩− X + 3Y = B ⎛ 13 − 1⎞ ⎛ 0 0⎞ a) X = ⎜ ⎟. d) a = 0. ⎜ 2 10 − 12 1 ⎟ ⎝ ⎠ Să se precizeze valoarea parametrului α. b) α = 1. x ∈(-1. Y = ⎜ ⎟ ⎝ 2 − 1⎠ ⎝ − 2 − 1⎠ .326 Să se rezolve sistemul ⎨ unde A= ⎜ ⎟ .

327 Să se precizeze care dintre perechile de matrice (X. X = ⎜ ⎟ ⎝ 1 1⎠ ⎝ 0 0⎠ ⎛ − 1 − 1⎞ ⎛ 0 − 1⎞ e) X = ⎜ ⎟ .Y = ⎜ ⎟ ⎝ − 1 1⎠ ⎝ 0 1⎠ AL .329 Să se calculeze determinantul: 1 ∆ = −a −1 a) 0 d) 6a2 − a −1 a2 a a 1 b) 2a2 e) 1 c) 4a2 f) -1 .328 Să se calculeze determinantul: 1 2 0 2 2 3 4 1 2 a) 8 b) 6 c) 16 d) 17 e) 18 f) 0 AL .Y = ⎜ ⎟ 1⎠ ⎝ 0 0⎠ ⎛ 0 − 1⎞ ⎛ 1 0⎞ f) X = ⎜ ⎟ . ⎧⎛ 1 0⎞ ⎛ 0 1⎞ ⎛ 2 2⎞ ⎟ ⎪⎜ ⎟ ⋅ X + ⎜ ⎟ ⋅ Y = ⎜ ⎝ 1 1⎠ ⎝ 2 3⎠ ⎪⎝ 1 1⎠ . reprezintă o soluţie a sistemului: ⎨ ⎛ 1 2⎞ ⎪ X+ Y =⎜ ⎟ ⎪ ⎝1 1 ⎠ ⎩ ⎛ 1 0⎞ ⎛ 1 0⎞ a) X = ⎜ ⎟ . Y = ⎜ ⎟ ⎝ 0 1⎠ ⎝ 0 1⎠ ⎛1 1 ⎞ ⎛ 0 1⎞ c) Y = ⎜ ⎟ . date mai jos.Y = ⎜ ⎟ ⎝ − 1 1⎠ ⎝ 0 0⎠ ⎛ 0 1⎞ ⎛ 1 0⎞ b) X = ⎜ ⎟ . Y = ⎜ ⎟ ⎝ 1 1⎠ ⎝ 0 1⎠ ⎛1 d) X = ⎜ ⎝0 0⎞ ⎛1 1 ⎞ ⎟ .Y).100 Culegere de probleme AL .

Elemente de algebră 101 AL . y 2 − xy x 2 a) ∆ = x 2 + y (1 − xy ) x + y 2 ( ) ( ) ) b) ∆ = x 2 − y (1 − xy ) x − y 2 d) ∆ = x 2 + y (1 + xy ) x + y 2 ( ( ) ) ( ) ) c) ∆ = x 2 − y (1 − xy ) x + y 2 ( ) ( ( e) ∆ = − x 2 + y (1 + xy ) x − y 2 ( ) ( ) f) ∆ = − x 2 − y (1 + xy ) x + y 2 ( ) ( ) .332 Calculaţi determinantul ∆ = 1 − y y2 . e) 2. b) -1. a) -2. f) 3 x2 x 1 AL . c) 0. Să se calculeze AL .330 Să se calculeze det A ( ) −1 ⎛ 1 4 0⎞ ⎟ ⎜ dacă A = ⎜ 0 3 1 ⎟ ⎜ 2 0 1⎟ ⎠ ⎝ 1 11 1 7 1 11 1 5 a) 1 b) 1 2 c) − d) e) f) ⎛ 1 1 1⎞ ⎛1 1 1 ⎞ ⎜ 1 2 1⎟ şi B = ⎜ 1 2 3 ⎟ . d) 1.331 Fie matricele A = ⎜ ⎜ ⎜ 2 1 1⎟ ⎟ ⎜1 4 9 ⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ determinantul matricii A⋅B.

a) f ( x ) = 1 1+ x2 b) f ( x ) = 4x 1+ x2 c) f ( x ) = 7+x 5 2 x +1 2 d) f ( x ) = x 2 e) f ( x ) = 0 f) f ( x ) = 2 + x 2 1 + cos α 1 + sin α 1 AL . hc sunt 1 a hb ⋅ hc înălţimile corespunzătoare.333 Se consideră f(x) = − 2 x 1 − 5x − 3x 4 Aduceţi f (x) la forma cea mai simplă. hb. b) ∆ = 0 e) ∆ = 2abc c) ∆ = a2+b2+c2 1 f) ∆ = (ab+ac+bc) 2 . 1 + sin 2 x − 1 1 Aduceţi f (x) la forma cea mai simplă.c sunt lungimile laturilor unui triunghi şi ha. a) f ( x ) = 1 + cos x d) f ( x ) = cos x 2 b) f ( x ) = sin 2 x + 2 cos x c) f ( x ) = −2 sin 2 x e) f ( x ) = − cos 2 x 3 f) f ( x ) = cos 3 2 x AL .335 Se consideră f(x) = cos 2 x sin 2 x sin 2 x . AL .b.336 Dacă a.102 Culegere de probleme 2 2 2 +2 +5 +3 2 2 1+ x 1+ x 1 + x2 . care este valoarea determinantului: ∆ = 1 b hc ⋅ ha ? 1 c hb ⋅ ha a) ∆ = abc d) ∆ = 1.334 Care este valoarea determinantului ∆ = 1 − sin α 1 + cos α 1 ? 1 1 1 a) 3 b) 2 c) -2 d) 1 e) -1 f) 0 sin 2 x cos 2 x sin 2 x AL .

337 Să se calculeze determinantul: ∆ = 1 ω 1 ω2 ω rădăcină cubică complexă a unităţii ( ω 3 = 1 ). a) ∆ = − 3 d) ∆ = 1 b) ∆ = − 3 − 6ω e) ∆ = 3 c) ∆ = − 3 + 6ω f) ∆ = 6ω ⎛ 2 1⎞ AL . f) 41 e) 31 AL – 339 Să se calculeze a+b ∆ = a +b a3 + b3 2 2 b+c b +c b3 + c3 2 2 c+a c2 + a2 c3 + a3 b) ∆ = 2abc (a − c )(c − b )(b − a ) c) ∆ = 2abc(a + b )(b + c )(c + a ) e) ∆ = 2 a − b 2 a) ∆ = 2abc (a − b )(b − c )(c − a ) ( 2 )(b 2 −c 2 )(c 2 −a 2 ) x3 y3 z3 xyz f) ∆ = (a + b ) a 2 + b 2 a 3 + b 3 d) ∆ = 0 ( )( ) AL – 340 Fie x.z ∈R. calculaţi determinantul matricii ⎝ 0 − 1⎠ a) 15 b) 20 c) 40 d) 30 ∑A k =0 4 k . să se calculeze valoarea determinantului 1 ∆= 1 1 x y z x2 y2 z2 xy + xz + yz 1 x+ y+z a) ∆ = 1 d) ∆ = x + y + z b) ∆ = −1 e) ∆ = x 2 + y 2 + z 2 c) ∆ = 0 f) ∆ = xyz .Elemente de algebră 103 1 ω 2 .y.338 Dacă A = ⎜ ⎟ . unde ω este o 1 1 AL .

c.6} d) x ∈ { .2} e) x ∈ {− 1.2} 1 b) x ∈ {0.6} f) x ∈ {3.1} c) x ∈ {2.104 Culegere de probleme AL – 341 Fie a.d ∈ R . a) x ∈ {0. . Să se calculeze determinantul: 1 + a2 ab ac ad 2 ba 1 + b bc bd D= 2 ca cb 1 + c cd da db dc 1 + d 2 a) 1 − a 2 − b 2 − c 2 − d 2 d) a 2 + b 2 + c 2 + d 2 b) (a − b )(b − c )(c − d ) e) 1 c) 1 + a 2 + b 2 + c 2 + d 2 f) 0 AL – 342 Să se calculeze valoarea determinantului asociat matricei ⎛a ⎜ ⎜b A=⎜ c ⎜ ⎜d ⎝ a) a 2 + b 2 + c 2 + d 2 d) ± a 2 + b 2 + c 2 + d 2 b −a −d c c d ⎞ ⎟ d −c⎟ −a b ⎟ ⎟ − b − a⎟ ⎠ b) − a 2 + b 2 + c 2 + d 2 e) (a + b + c + d ) 2 ( ) ( ) 2 c) a 2 + b 2 + c 2 + d 2 f) ± (a + b + c + d ) 2 ( ) 2 2 AL – 343 Să se determine toate valorile x ∈ R astfel ca valoarea determinantului 1 1 1 1 1 4 + 2i 4 − 2i 1 − 3i D= 1 x + 2i x − 2i 1 + 3i 1 x + i 8 + 3i 1 − i să fie un număr real.4} .b.

a) 0 d) –4 b) 4 ! e) 4 det ( A2008 ) c) -4 ! f) 1 AL – 346 Să se calculeze det ( A2007 ) .. .. ⎜ ⎜ 1n −1 2n −1 ⎝ a) 2009!.. . b) 2008!. ⎟ ⎟ ⎟ n ∈ N. n n−1 ⎟ ⎠ c) 2007!.. f) 2007.. 1 ⎞ n ⎟ n2 ⎟ .. j}.. . Să se determine det A....4 . e) 2008.... n ≥ 2 . d) 2006!. definită astfel : ( ) ai j = max{i. i. unde 1 ⎛ 1 ⎜ 1 2 ⎜ 2 An = ⎜ 1 22 ⎜ . . . j = 1... .Elemente de algebră AL – 344 Să se calculeze determinantul: 105 1 0 0 −1 0 1 0 −1 0 0 1 −1 −1 −1 −1 −1 a)4 b)3 c) 5 d)-4 e)-5 f) 0 AL – 345 Fie A = ai j o matrice pătrată de ordinul 4. ..

x 2 = 1. x 2 = 7. x 2 = 5 .106 Culegere de probleme să se calculeze pentru α ∈ R . x3 = a 2 + b 2 + c 2 f) x1 = x2 = 1. x 3 = −1 c) x1 = 7. x 3 = 1 f) x1 = −2. 1 + b12α 1 1 2α 1 1 + b2 1 1 1 1 + b32α 1 1 1 a) b16α q 2α d) b16α q 6α b) b16α +1q12α e) b16α q 3α 1 1 1 1 c) b16α q15α f) b16α q 4α a2 − x AL . x 2 = 3 .348 Să se rezolve ecuaţia ab b −x 2 ac bc c −x 2 ba ca =0. cb a) x1 = x2 = x3 = 0 c) x1 = a. x 2 = 7. b2 . x3 = a 2 + b 2 − c 2 4−x 1 b) x1 = x2 = x3 = a d) x1 = x2 = 0. x2 = b. x 3 = − 5 e) x1 = 7. x 3 = 3 d) x1 = x 2 = 7. x 3 = − 3 . x 3 = 1 a) x1 = 3. b3 sunt numere reale în progresie geometrică cu raţia q ∈ R + . în funcţie de primul termen b1 şi raţia q. x3 = 0 4 AL . x3 = c e) x1 = x2 = 0.349 Care sunt soluţiile ecuaţiei 1 2−x 2 =0 ? 2 4 1− x b) x1 = 0. valoarea determinantului AL – 347 Dacă b1 .

− a .350 Care sunt soluţiile ecuaţiei 1 −1 4 2 −1 1 1 1 5 3 0 0 =0 ? a) x1 = 1.3 = 3 ± 29 2 b) x1 = 1.−2a e) a.− a .3 = ± 2 x a a a AL . Precizaţi care este relaţia între det(A*) şi detA . a . unde A* este reciproca lui A.3a AL .−3a f) a .− a. a) a.− a.− a . a) detA = detA* d) (detA*) n b) det(A*) = (detA) e) (detA*) n−1 n−1 = detA = detA c) det(A*) = (detA) 1 f) detA = det A * n . x 2 .351 Precizaţi soluţiile ecuaţiei a x a a a a x a a a a x =0. x 2 = −1. x 3 = 2 1± 5 . x 3 = −1 2 f) x1 = −1. a . x 3 = 2 e) x1 = x 2 = 1.Elemente de algebră 107 x3 x2 x 1 AL . a.352 Care sunt soluţiile reale ale ecuaţiei e − a e 2 x e − x = 0 ? e − x e − x e 2a a) x = 0 b) x = a c) x = 2a d) x = − a 2 e) x = − a f) x = −2a AL .2a.−3a b) a. a .−a .3 = d) x1. x 2 .2 = − 3 ± 29 2 c) x1 = 0.353 Fie A o matrice pătratică de ordinul n (n ≥ 2) nesingulară.3a d) a.2a.−3a e2 x e −a e − x c) a. x 2 .

x 3 . ⎡ 2 −2 1 ⎤ 1 1⎥ A −1 = ⎢− 1 1 ⎢ ⎥ 3 ⎢1 2 − 1⎥ ⎣ ⎦ ⎡3 1 0⎤ 1⎢ 0 1 1⎥ ⎥ 2⎢ ⎢1 0 3⎥ ⎣ ⎦ ⎡0 1 3 ⎤ c) det A = 1 . cu elementele ( ) ai j = min{ i + j − 3 . A = ⎢0 1 1⎥ ⎢ ⎥ ⎢2 1 1⎥ ⎣ ⎦ −1 x1 x2 x 3 x 4 AL . aij = max{i + j − 2 . i − 2 j + 3 ⎡ 3 0 − 1⎤ 1⎢ ⎥ ⎢2 2 1⎥ 2 ⎢− 1 0 1 ⎥ ⎣ ⎦ }. i + j − 3 }.108 AL . A −1 = ⎡1 3 1⎤ f) det A = 1 . t Să se calculeze det (A ⋅ A). A −1 = ⎢1 1 1 ⎥ ⎢ ⎥ ⎢0 1 2 ⎥ ⎣ ⎦ ⎡1 0 2 ⎤ 1⎢ e) det A = −3 . e) -1 f) 36 a) 25 b) 9 c) 0 d) 1 AL . unde x1 . A −1 = b) det A = −3 .354 Fie matricea A = aij Culegere de probleme ( ) 1≤i ≤ 4 1≤ j ≤ 4 .356 Să se calculeze determinantul ∆ = x 2 x3 x 4 x1 x3 x 4 x 1 x 2 x 4 x1 x 2 x3 . a) ∆ = 1 b) ∆ = -1 c) ∆ = p-q d) ∆ = 0 e) ∆ = p-q+r f) ∆ = -1 . A = − ⎢3 1 − 1⎥ ⎥ 3 ⎢0 − 1 2 ⎥ ⎣ ⎦ −1 d) det A = 2 . 1 ≤ i ≤ 3 . 1 ≤ j ≤ 3 . x 4 sunt rădăcinile ecuaţiei x 4 + px 2 + qx + r = 0 . Să se calculeze det A şi A −1 . a) det A = 2 .355 Fie matricea A = aij . x 2 . unde A t este transpusa matricei A.

−1] ∪ [ 2.+∞) d) a∈[1. a ∈ R \ {-1}.359 Să se calculeze determinantul ∆ = x 2 x 3 x1 . ştiind că x1 . a) a∈ ( − ∞.357 Se dă ecuaţia 1 − 1 1 = 0.2] f) a∈ [1.358 Să se calculeze ∆ = d .+∞) e) a∈ ( − ∞. x 3 x 3 x1 x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 3 − 2 x 2 + 2 x + 17 = 0 a) ∆ = 1 b) ∆ = -1 c) ∆ = 2 d) ∆ = 4 e) ∆ = 3 f) ∆ = 0 .1] c) a∈[-1. x 2 . unde d = x1 x 2 x 3 .+∞ ) 1 1 1 AL .−1) ∪ (2. iar x1 . a) ∆ = 2 p 2 d) ∆ = q2 − p b) ∆ = p 3 − 27 pq e) ∆ = c) ∆ = 4pq f) ∆ = − 4 p 3 − 27q 2 − 4 p 3 + 27q 2 x1 x 2 x 3 AL . x 2 .2] b) a∈ ( − ∞.Elemente de algebră 109 x3 1 x AL . x 3 ∈ R sunt 2 2 2 x1 x 2 x 3 rădăcinile ecuaţiei x 3 + px + q = 0 . Să se determine parametrul a x 1 a 2 2 2 2 astfel încât între rădăcinile ecuaţiei să existe relaţia x1 + x 2 + x 3 − 1 < ( x1 x 2 x 3 ) .

Să se calculeze det A ⋅ t A în funcţie de a şi b. ⎪2 x + y + z = 2 ⎩ a) (1.-1.361 Să se rezolve sistemul: ⎨ x − y + 3z = 5 .1.363 Să se rezolve sistemul .0. y =2. z =2 f) x =1.0.0. x 2 .3) f) (1. y =2. z =1 e) x =1. a.2) AL .2) b) (1. y =7. z =2 c) x =3. ( ) a) a 3 + b 2 d) 4a 3 − 27b 2 b) − 4a 3 − 27b 2 e) a 3 + b 2 c) 4a 3 + 27b 2 f) − 4a 3 + 27b 2 ⎧ x + y + 2z = 2 ⎪ AL .362 Să se rezolve sistemul ⎧2 x + 3 y + z = 11 ⎪ ⎨ x + 2 y + 3z = 14 ⎪3x + y + 2 z = 11 ⎩ a) x =1.0) d) (0. unde x1 . y =3. b∈R.360 Fie matricea A = ⎜ − x1 x 2 − x 3 ⎟ . z =4 b) x =2. z =3 d) x =1. y =1. y =1. z =6 AL . unde tA este transpusa matricei A .0) c) (-4.110 Culegere de probleme ⎛ 1 −1 1⎞ ⎜ ⎟ AL .0. x 3 sunt rădăcinile ecuaţiei: ⎜ 2 2 2 ⎟ ⎝ x1 − x 2 x 3 ⎠ x 3 + ax + b = 0 .1) e) (1.

z = z ∈ R.y= . z = 2 + t . a) m = 1. AL .366 Să se determine m∈ R astfel ca sistemul: . f) m = 0. z = 2 − t .Elemente de algebră 111 ⎧ x − y + 3z + t = −8 ⎪ ⎨3x + y − z + 2t = −5 ⎪2 x + 2 y − 4 z + t = 3 ⎩ a) x = − b) x = 2 z + 3t + 13 10 z + t + 19 .1} e) m∈R \ {-2.y= . z = z ∈ R. z = z ∈ R. t = t ∈ R 4 4 z + t +1 2z + t + 1 .1} AL – 365 Se consideră sistemul ⎧ x + y + mz = 1 ⎪ ⎨x − 2 y + z = m ⎪mx + y + z = 0 ⎩ Să se determine parametrul real m pentru ca sistemul să fie incompatibil. t = t ∈ R d) x = 1 + t . t = t ∈ R 3 3 c) x = z + t . c) m = -1.2} f) m∈R \ {-1. b) m = 2. t = t ∈ R f) x = 2 z + 1. m = 4. y = z − 1. m = -2. m = -2. m = -2. e) m = -3. t = t ∈ R e) x = 2t + 1. t = z .-1} d) m∈R \ {2. d) m = 3.-1} c) m∈R \ {-2. y = 2t − 1. m = 0.1} b) m∈R \ {2. z = z ∈ R AL .364 Care sunt valorile parametrului m∈R pentru care sistemul de ecuaţii: ⎧mx + y + z = 1 ⎪ ⎨ x + my + z = 2 admite soluţie unică ? ⎪ x + y + mz = 4 ⎩ a) m∈R \ {-2. y = 1 + t . m = 3. y = 2 z + t .

b ∈ R pentru care sistemul ⎧ax + ay + (a + 1)z = b ⎪ ⎨ax + ay + (a − 1)z = a ⎪(a + 1)x + ay + (2a + 3)z = 1 ⎩ este compatibil nedeterminat.1) d) a ∈ (0. b ∈ R \ {0} AL . b ∈ (− 2.30 ) e) a ∈ R \ {0}.367 Pentru ce valoare a parametrului real m ∈ R sistemul de ecuaţii ⎧ 2 x + y − z = −1 ⎪ ⎨x + 5 y + 4z = 4 ⎪x + 2 y + z = m ⎩ este compatibil şi nedeterminat de ordinul întâi ? a) m =-1 b) m =2 c) m =-2 d) m =1 e) m =-3 f) m=3 AL . a) a ∈ (− 1. b ∈ (− 1.369 Să se determine valorile parametrilor reali a şi b pentru care sistemul .368 Să se determine la care din următoarele mulţimi aparţin parametrii a.1).1). b ∈ R f) a ∈ (− 1.90 ).32 ).3).112 Culegere de probleme ⎧2 x + y = 8 ⎪ ⎨x − y = 1 ⎪5 x + 4 y = m ⎩ să fie compatibil.30 ) b) a ∈ (− 1. b ∈ (0. a) 0 d) 23 b) 1 e) 8 c) 20 f) 21 AL . b ∈ (− 2.1) c) a ∈ (1.

b∈R pentru care sistemul este incompatibil. b∈R \ {1. β ∈R astfel încât sistemul ⎨2 x1 + 2 x 2 + x 3 = −1 .Elemente de algebră 113 ⎧ x + 2 y − 2 z = −6 ⎪ ⎨2 x + y + bz = 4 ⎪ax − y + z = 8 ⎩ 1 a) a ≠ şi b ≠ −1 2 este incompatibil. β ≠ 1 b) α = 1. β ≠ −2 e) α = β = −2 c) α = 1. β ≠ −6 ⎧ax + by + z = 1 ⎪ AL . ⎪ x + x − x = β 2 3 ⎩ 1 să fie incompatibil. b = –2 d) orice a = b∈R b) a∈R \ {1.370 Să se determine α . –1}. b = 0 . b = –2 e) a = 1. –2} c) a = –1. b∈ R \ {0} f) a = –1. a. β = −2 f) α = 1. β ≠ −2 d) α =1. b = −1 ⎨ ⎬ ⎪ ⎩7 ⎭ ⎩ ⎧a = 0 e) ⎨ ⎩b = 1 1 ⎧ ⎪a ≠ − c) ⎨ 2 ⎪b = −1 ⎩ 4 ⎧ ⎪a = f) ⎨ 7 ⎪b = −1 ⎩ 1 d) a ≠ şi b ∈ R 2 ⎧ x1 + αx 2 + 2 x 3 = 1 ⎪ AL . a) a = 1.b∈R. b ∈ R sau ⎪ b) ⎨ ⎪a ∈R \ ⎧ 4 ⎫ .371 Fie sistemul de ecuaţii ⎨bx + ay + bz = a . ⎪ x + y + az = b ⎩ Să se determine valorile parametrilor a. 1 ⎧ ⎪a = − 2 . a) α ≠ 1.

n≠3 d) m≠3. β = 3 b) α = 0.373 Să se determine toate valorile parametrilor reali α . n≠3 b) m=3. n=2 AL .374 Să se determine α . β. n=3 f) m=3.114 Culegere de probleme mx + y − 2 z = 2 ⎧ ⎪ 2 x + y + 3z = 1 . β = 0 c) α = 1. β = −1 f) α = 2. β = 2 d) α = −1. ⎪ 2 2 2 ⎩α x + β y + χ z = 1 a) α ≠ β ≠ χ d) α ≠ β = χ ≠ 1 b) α = β ≠ χ e) α = β = χ = 1 c) α = χ ≠ β f) α = 1. m. n=0 c) m≠3.372 Se consideră sistemul liniar ⎨ ⎪(2m − 1) x + 2 y + z = n ⎩ Pentru ce valori ale parametrilor m şi n sistemul este compatibil simplu nedeterminat? a) m =3.375 Pentru ce valori ale lui λ ∈ R sistemul: ⎨− 2 x + y + z + t = 0 ⎪ 5x − y − z − 2t = λ ⎩ este compatibil ? a) λ = 2 b) λ = −1 c) λ = −2 d) λ = 3 e) λ = 1 f) λ = −3 . ⎪ x + 4 y + 5z − 7t = β ⎩ a) α = −1. β = 0 ⎧− x + 2 y + 2 z + t = 1 ⎪ AL . β ≠ 1. n=3 e) m=3. χ pentru care ⎧ x + y + z =1 ⎪ sistemul: ⎨ αx + βy + χz = 1 este compatibil dublu nedeterminat. β = 1 e) α = −1. χ = −1 AL .n∈R. AL . β ∈ R astfel încât sistemul liniar: ⎧3x + 2 y + z − t = 2 ⎪ ⎨ x + αy − 2 z + 3t = 1 să fie compatibil dublu nedeterminat.

378 Pentru ce valori ale lui m sistemul ⎨2 x + 2 y − z = 0 admite şi soluţii ⎪2 x − y + z = 0 ⎩ diferite de soluţia banală? a) m∈R b) m∈∅ c) m = 0 d) m ≠ 0 e) m = -1 f) m ≠ -1 AL . ⎨2 x + ⎪3x + (m − 1) y + m − 1 = 0 ⎩ a) {0.0} d) {-1. c = -12 b) a = 2. b = -12.376 Să se determine parametrii reali a.1 c) α = 0 f) α = -1 sau α = 2 . c = 12 c) a = c = 2.1} f) {3.379 Să se determine parametrul real α astfel încât sistemul omogen: ⎧x − y + z − t = 0 ⎪ x + 2 y + z − 4t = 0 ⎪ să aibă soluţii nenule.c astfel ca sistemul: ⎧2 x − 3 y + 4 z − 5t = 1 ⎪ ⎨ x + 9 y + az + t = −3 să fie dublu nedeterminat.1} e) R \{-1. c = -2 e) a = b = 2.Elemente de algebră 115 AL . ⎨ ⎪ x − y + αz + αt = 0 ⎪ x + 2 y − z − 2t = 0 ⎩ a) α = 1 d) α = 2 b) α = -1 e) α = 1 sau α = .377 Să se determine mulţimea valorilor parametrului real m pentru care sistemul următor este compatibil my + 1 =0 ⎧ x− ⎪ y− m = 0. b = -12 f) a = c = 2. b = 12 AL . ⎪5x − 6 y + 10z + bt = c ⎩ a) a = b = c = 2 d) a = b = 2.2} ⎧2 x + my + z = 0 ⎪ AL .b.2} b) ∅ c) {1.

1] . y . r = 3 b) p = -1. r = 2 AL . n ∈ R ) Să se determine valorile lui m ∈ R. n ≠ − 21 . q = 1 şi r orice valoare întreagă f) p = 1.380 Ce valori întregi pot lua parametrii p. n ∈ R f) m ∈ R. a) m ≠ -11. q = 2. n ∈ R . b) p ∈ ( −3. q = 0. unde ( x. n = − . n ∈ R. c) p ∈ ( −2. 2] AL – 382 Se consideră sistemul: ⎧3 x + y − z = 5 ⎪ ⎨x − 2 y + z = n ⎪mx + y + z = 6 ⎩ (m. f) p ∈ (1. n ∈ R. q şi r astfel încât sistemul ⎧1 ⎪ 2 x = px + qy + rz ⎪ ⎪1 ⎨ y = rx + py + qz să admită soluţii nenule ? ⎪2 ⎪1 ⎪ 2 z = qx + ry + pz ⎩ a) p = 1. e) p ∈ ( 0. 2 21 e) m ∈ R.116 Culegere de probleme AL . −1] . n = − c) m = -11. d) p ∈ ( −1.q şi r nu pot lua nici o valoare întreagă pentru a satisface condiţia cerută e) p = 1. astfel ca sistemul dat să fie compatibil şi nedeterminat.381 Dacă p = xyz .q şi r pot lua orice valori întregi d) p. d) m = -11. q = 2. z ) este o soluţie a sistemului: ⎧x + y + z = 2 ⎪x − y − z = 0 ⎪ ⎨ ⎪x + 2 y + z = 1 ⎪2 x + y − z = −1 ⎩ atunci a) p ∈ ∅ . 0] . 2 b) m = -11. AL – 383 Se consideră sistemul . r = 1 c) p. 2 21 . −2] .

λ ∈R . 2 5 d) S = . β = 0 b) α = −2. β = 2 e) α = −2. ⎜ z ⎟ ⎜ 2⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ a fiind un parametru real iar I3 este matricea unitate de ordinul trei. β = 0 d) α = β = −2 AL – 386 Se consideră sistemul 1 (1 + λ ) . Stabiliţi dacă : a) S = 1 . 3 unde a ∈ R . Pentru ce valori ale lui a sistemul de mai sus admite soluţie unică ? a) a ≠ 1 d) a ≠ 0 b) a = 1 e) a ∈ R \ {− 1} c) a ≠ -2 f) a ≠ 2. β ∈ R . AL – 385 Să se determine parametrii α .Elemente de algebră 117 ⎧2ax + y + z = 0 ⎪ ⎨ x + ay − z = −1 . 2 c) α = β = 1 f) α ∈ R. ⎪ x + 2ay + z = 1 ⎩ 1 . Fie S suma valorilor parametrului a pentru care sistemul este incompatibil. y = − a) α = 2. 6 2 f) S = − 3 ⎛a a o⎞ ⎟ ⎜ AL – 384 Fie A = ⎜ 0 a a ⎟ şi sistemul A 3 − I 3 ⎜0 0 a⎟ ⎠ ⎝ ( ) ⎛ x ⎞ ⎛9 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ y ⎟ = ⎜3 ⎟ . β ∈ R ⎧α x + β y + z = 1 ⎪ astfel încât sistemul ⎨ x + α β y + z = β ⎪x + β y + α z = 1 ⎩ să aibă soluţiile x = z = λ . 6 3 e) S = − . 4 b) S = c) S = − 1 .

2] B = [− 1.−1).4]. y = 3 este una dintre soluţii. B = [− 1.3) d) A = (1.3). B. B = [− 1.−1). y < z 2 c) z 2 .0]. C = (0. c) A = (0. y. C = (1.0]. B = [− 1. C cărora le aparţin valorile reale respectiv ale lui a.3) b) A = [0.c pentru care sistemul are o infinitate de soluţii.3]. c > 0 şi a ≠ b ≠ c ? a) x < y < z d) 27 x ≥ z 3 . z) corespunzătoare sunt soluţii ale sistemului omogen . C = (0.118 Culegere de probleme ⎧ax − by = 2a − b ⎨ ⎩(c + 1)x + cy = 10 − a + 3b Să se determine mulţimile A.y şi z ale sistemului.2] f) A = (2. pentru orice valori ale parametrilor a > 0.3]. C = [1.2].3) B = (− 2.3). C = (0. y < z 2 b) y < z < x e) 27 x ≤ z 3 . iar x = 1. y 2 < x 2 f) z . x < y AL – 388 Să se determine toate valorile lui λ ∈ R pentru care tripletele (x. B = [− 2. C = (1. a) A = [0.0].3) ⎧ x − ay + a 2 z = a 3 ⎪ AL – 387 Se consideră sistemul liniar : ⎨ x − by + b 2 z = b 3 ⎪ x − cy + c 2 z = c 3 ⎩ Care din următoarele condiţii sunt satisfăcute de soluţiile x. e) A = (1. b> 0.0]. b.

c) a ≠ ±b. y = 0 2 ) sau (x = a − b . prezentate alăturat . y = k . ( x = 2k . y = 3k . ( x = k . y = k . Să se afle varianta în care una sau alta dintre perechile (x. z = 5k ) sau ( x = 6k . y = −b ) (x = a + b. ( x = 2k . z = 5k ) sau (x = 6k . y = −b ) sau (x = a − b. y = −b ) sau (x = a 2 − b 2 . z = 2k ) e) λ ∈ {− 5.Elemente de algebră 119 ⎧x − 4 y − 2z = 0 ⎪ ⎨2 x − (λ + 3) y − 2 z = 0 ⎪3 x − 7 y + λ z = 0 ⎩ oricare ar fi k ∈ R : a) λ ∈ {− 5.4}. y = − k . z = 2k ) . y = 3k . z = k ) sau ( x = k .4}. b) a ≠ ±b. (x = a + b. z = k ) d) λ ∈ R \ {− 5. y = 0) (x = a + b. este soluţie a sistemului de ecuaţii liniare ⎧ x ⋅ sin θ + y ⋅ cosθ = a ⋅ sin θ ⎪ ⎨ x ⋅ cosθ − y ⋅ sin θ = a ⋅ cosθ + b ⎪ax ⋅ sin θ + y ⋅ (a cosθ + b ) = 0 ⎩ a) a ≠ ±b. z = −k ) c) λ ∈ {− 5. y = b ) 2 + b2 f) a = ±b. y = k . y = 0) sau (x = a − b. y = 3k .2π ) . y = b ) . y = b ) sau (x = a − b. z = −k ) sau ( z = 2k . AL – 390 Se consideră sistemul: (x = a (x = a (x = a 2 + b 2 . e) a = ±b. z = −2k ) (x = k . y = k . ( x = k . z = −k ) sau ( x = 2k . ( x = 6k . f) λ ∈ R \ {− 5. z = −2k ) sau AL – 389 Fie a. y = b ) sau (x = a − b . y = −b ) + b2 . y = 2k .4}. (x = 6k . y = 3k . z = −k ) b) λ ∈ R \ {− 5.y) . y = 2k .4}. d) a = ±b. y = −k .4}. y = 0) . 2 2 2 2 .b∈ R şi θ ∈ [0.4}.

Dacă M = m ∈ R sistemul este incompatibil { } . să se calculeze S= m∈M ∑m 3 . z ∈ R şi parametrul m ∈ R . a) S = 7 4 1 8 b) S=1 c) S = 9 8 8 9 d) S = − e) S = − 9 8 f) S = AL – 391 Să se determine produsul valorilor parametrului λ ∈ R . y .120 Culegere de probleme ⎧⎛ m m m ⎞ ⎛ ⎞ ⎞ ⎛ ⎪⎜1 + m 2 − m + 1 ⎟ x + ⎜ − 1 + m 2 − m + 1 ⎟ y + ⎜ 2 + m 2 − m + 1 ⎟ z = 0 ⎠ ⎝ ⎠ ⎠ ⎝ ⎪⎝ ⎪ ⎨3mx + (1 + m ) y + 4mz = 1 ⎪2 x + (1 − m ) y + 3z = 1 ⎪ ⎪ ⎩ cu x. valori pentru care sistemele de ecuaţii ⎧x + y − z = 1 ⎧2 x − y − 3z = −3 respectiv ⎨ ⎨ ⎩ x + 2λy − 2 z = 2λ − 2 ⎩3x + λ (λ + 1) y − 4 z = λ − 1 sunt compatibile şi au aceleaşi soluţii. a) –2 b) –1 c) 0 d) 1 e) 2 f) 3 .

∞ ) .XII. 395 Pe R se consideră legea de compoziţie internă „∗” definită astfel: x ∗ y = 2xy − 2x − 2y + m.∞).2. ∞ )x(1. a) m=1 d) m=4 b) m=2 e) m=-1 c) m=3 f) m=-2 .∞) este partea stabilă în raport cu legea de compoziţie x ∗ y = xy + x + y + a a) a∈∅ d) a≥0 b) a≤0 e) a=-1 c)a=0 f) a≥-1 AL .Elemente de algebră AL . i ∈ { 1.XII. definită prin f(x.. a) α<0 d) α≥-1 b) α>0 e) α<-2 c) α<1 f) α≥2 AL . f 3 (x) = − x . f 2 (x) = .3. x x 121 Care din următoarele afirmaţii relative la operaţia de compunere a funcţiilor este adevărată? a) necomutativă şi neasociativă c) necomutativă.4}. dar asociativă e) nu orice element are invers b) comutativă şi asociativă d) comutativă. 394 Să se determine α∈R astfel încât funcţia f : (1. dar neasociativă f) fără element neutru AL . m∈R Să se determine m astfel încât această lege să fie asociativă. definite prin 1 1 f1 (x) = x .393 Să se determine toate valorile parametrului a∈R pentru care intervalul (-1. y) = xy − (x + y) + α să fie o lege de compoziţie pe (1. f 4 (x) = . ∞ ) → (1.392 Se consideră funcţiile f i : R \ {0} → R .

a) α=3 b) α=5 c) α=8 d) α=0 e) α=10 x ∗ y = xy − 4x − 4y + 20.z. e1 . e 6 b) pentru orice x.y. f) numai pentru valori întregi ale lui x. e) numai pentru valori negative ale lui x. Atunci ecuaţia e3 x + e 4 = e 6 are soluţia b) e1 a) e0 d) e4 e) e5 c) e3 f) e6 AL .. ∀x.z∈R.399 Pe Z se defineşte legea de compoziţie ∗ prin: Fie A = { xk ∈ Z xk este simetrizabil în raport cu legea ∗}.396 Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie „ o ”. d) numai pentru x=y şi z=0.z. { } cu ei ≠ e j dotată cu operaţiile: 1) e i + e j = e k unde k=i+j dacă i+j≤6 şi k=i+j-7 dacă i+j>6 2) e i e j = e k unde k este restul împărţirii lui i⋅j la 7 formează un corp. 1+ x + y Determinaţi elementul neutru al acestei legi.397 Mulţimea K = e 0 .+∞ ) este definită legea de compoziţie internă „∗” definită prin . a) 1 b) -1 c) x∗y = x 2 + y 2 + xy + x + y 1 2 d) 0 e) 2 f) 1 + 2 AL ..122 Culegere de probleme AL . α = ∑ x ∈ A k Să se precizeze care dintre afirmaţiile următoare este adevărată.398 În mulţimea [0...y.z. Când relaţia x o (y o z) = (x o y) o z este adevărată? a) numai pentru x=y=z.y. definită prin x o y = 2xy − 6x − 6y + 21 .y. y ∈ Z x k . c) numai pentru valori pozitive ale lui x. AL .

3 .XII. Să se rezolve ecuaţia z ∗ 2 = 2 ( z ∈ M ) .400 Determinaţi elementele simetrizabile în raport cu înmulţirea claselor din Z20. 2 . .401 Se defineşte pe C legea de compoziţie Z1 ∗ Z 2 = Z1Z 2 + i(Z1 + Z 2 ) − 1 − i. ∧∧∧ ∧ e) 1 . z = 2. x< y<3 în rest .1. ⎩max {x. y ) → x ∗ y = ⎨ ⎧ x − y + 1.11.17. ∧∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ b) 1 . 4 . Pe M se defineşte legea de compoziţie: ( x. y}.13.19.3} . z = 3.13.9. z = 2. f) z = 0. ( ) Determinaţi soluţia ecuaţiei: z ∗ (1 − i ) = 3 + i . 9 . 4 . 6 .19.11. 5 . a) z = 0.19. 6 . 402 Fie M = {0. b) z = 1. i = − 1 .17. 9 .11.Elemente de algebră 123 AL . z = 3.13. z = 1. e) z = 3. c) z = 0.17. d) z = 1.17. 7 .11. ∧∧∧∧ ∧ ∧ ∧ ∧ a) 1 . 7 . 9 . f) ∅ AL . z = 2. a) z = 3 + i d) z = −3 + i b) z = 2 + i e) z = 3 − i c) z = −5 + 2i f) z = 2 − i AL . 3 . 4 . ∧∧∧∧∧ ∧ d) 1 . ∧∧∧∧ ∧ ∧ ∧ ∧ c) 1 .2.

⎧( x + y ) ∗ 2 = 35 ⎪ Sistemul ⎨ are soluţiile : ⎪ ⎩( x − y ) o 3 = 13 a) x = 3. b ∈ R : a ∗ b = 2a + 2b + 2ab + 1 .0) d) (-2. y = 6 AL – 405 Găsiţi soluţiile din R6 ale ecuaţiei: 5 ⊗ x ⊕ 2 = 4 unde ⊕ şi ⊗ sunt simbolurile adunării şi înmulţirii modulo 6. y = 1 e) x = 9. y = 2 b) x = 1. unde ⊗ şi ⊕ sunt simbolurile înmulţirii şi adunării modulo 12.404 Găsiţi toate soluţiile din R12 ale sistemului de ecuaţii liniare ⎧3 ⊗ x ⊕ 4 ⊗ y = 11 . ⎨ ⎩4 ⊗ x ⊕ 9 ⊗ y = 10 a) x = 1. y = 2 f) x = 1. y = 0 e) x = 1.0) .124 Culegere de probleme AL .2) (∀)x. y = 2 AL .1).0).1). (-1. y = 3 f) x = 1. a) x=1 d) x=4 b) x=2 e) x=5 c) x=3 f) x=0 AL – 406 Pe mulţimea R definim două legi de compoziţie internă „* „ şi „T „ prin: x ∗ y = 3 x 3 + y 3 şi xTy = x + y + 1 Indicaţi soluţiile (x. y = 6 c) x = 5.403 Pe mulţimea R se definesc legile de compoziţie internă ” ∗ ” şi ” o ” astfel: ( ∀) a .-1).(2. (-1. y = 1 c) x = 2.0) f) (2.1) e)(0. (3. (1.1) b) (2. (-1. y = 1 b) x = 2. y = 2 d) x = 5. a o b = 2a + 2b + ab + 2 . y = 2 d) x = 2. ⎧ x ∗ y = −1 ⎩ xTy = 0 c) (0.y) ale sistemului: ⎨ a) (0.1).3). y ∈ R .

ln ⎬ ⎧ ⎩ 1⎫ 3⎭ b) ⎨ln .25 c) 15 f) 0.407 În mulţimea Q+ se defineşte operaţia x ∗ y astfel încât (∀)x .Elemente de algebră 125 AL .t ∈ Q + . Să se determine numărul natural n ≥ 2 pentru care x2 n = 8( xn − x ) − x. x1 = x .409 Pe mulţimea R definim legea de compoziţie x ∗ y = 2 x + y. y ∈ R se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = ln e x + e y . y ∈ R şi notăm xn+1 = xn ∗ x . y . să avem: 1) ( x ∗ y )( z ∗ t ) = ( xz ) ∗ ( yt ) 2) x ∗ x = 1 3) x ∗1 = x Care din răspunsurile de mai jos ne dă 12 ∗ 3 ? a) 36 d) 9 b) 4 e) 0.15 AL – 408 Pentru orice x ∈ R. (∀)x.− ln ⎬ e) {− ln 3} ⎧ 1 ⎩ 3 1⎫ 3⎭ c) − ln 3 { } d) ⎨− ln ⎬ ⎧ ⎩ 1⎫ 3⎭ f) {ln 3} AL . (∀) x ∈ R a) n ≥ 2 d) n = 4 b) n ∈ φ e) n = 2 c) n = 6 f) nici un răspuns nu e corect . precizaţi mulţimea soluţiilor ecuaţiei ( x ∗ x ) ∗ x = 0 ( ) a) ⎨ln 3 . (∀) x ∈ R . z .

412 Fie mulţimea ⎧⎛ 1 0 ⎞ ⎛ 0 1 ⎞ ⎛ 0 1 ⎞ ⎛ − 1 0 ⎞ ⎛ 0 − 1⎞⎫ ⎟.0. ⎜ ⎟. K = ⎨⎜ ⎜ ⎟⎜ ⎟⎜ ⎟⎜ ⎟⎜ ⎟ ⎩⎝ 0 1 ⎠ ⎝ 1 0 ⎠ ⎝ − 1 0 ⎠ ⎝ 0 − 1⎠ ⎝ − 1 0 ⎠⎭ să se determine submulţimea maximală a lui K ce este parte stabilă a mulţimii M2(R) în raport cu înmulţirea matricelor. ⎜ ⎟⎬ 0 ⎟ ⎜ − 1 0 ⎟⎭ ⎠⎝ ⎠ 0 ⎞ ⎛ 0 1 ⎞ ⎛ − 1 0 ⎞ ⎛ 0 − 1⎞ ⎫ ⎟⎬ ⎟. (∀) x. Care sunt valorile m ∈ R pentru care intervalul (0. ⎧⎛ 1 0 ⎞⎫ ⎧⎛ 1 0 ⎞ ⎛ 0 ⎟. ⎜ ⎟⎬ ⊂ M 2 (R ) . y ∈ Z f (xy ) = f ( x )T f ( y ). ⎜ ⎟. unde m ∈ R . ⎜ ⎟⎬ e) ⎨⎜ ⎜ ⎟⎜ ⎟⎜ ⎟⎜ ⎟ ⎩⎝ 0 1 ⎠ ⎝ − 1 0 ⎠ ⎝ 0 − 1⎠ ⎝ − 1 0 ⎠⎭ a) ⎨⎜ ⎜ 1 ⎞ ⎛ 0 − 1⎞⎫ ⎟.411 Pe R se defineşte legea de compoziţie „∗” : R × R → R .8} c) m ∈ (− 8. ⎜ ⎟⎬ b) ⎨⎜ ⎜ ⎟⎜ ⎟ ⎩⎝ 0 1 ⎠⎭ ⎩⎝ 0 1 ⎠ ⎝ 1 ⎧⎛ 0 1 ⎞ ⎛ − 1 0 ⎞ ⎛ 0 − 1⎞⎫ ⎧⎛ 1 c) ⎨⎜ ⎟ ⎟⎜ ⎟⎜ ⎜ − 1 0 ⎟. ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 0 ⎟ ⎜ 0 − 1⎟ ⎜ − 1 0 ⎟ ⎭ ⎠ ⎠⎝ ⎠⎝ ⎠⎝ f) K . ⎜ ⎟.0 ) d) m ∈ ∅ e) m > 8 f) m < 8 AL .∞) este parte stabilă a lui R în raport cu legea considerată? a) m < −8 b) m ∈ {− 8. y ) → x ∗ y = x 2 + y 2 − 4 x − 4 y + m . ⎜ ⎟.410 Fie a ∈ Z şi f : Z → Z. f ( x ) = x + a .126 Culegere de probleme AL . y ∈ Z ? b) d) x⊥ y= x+ y xTy = xy − ax − ay + a x⊥ y = x+ y+a 2 x⊥ y= x+ y+a xTy = xy + ax + ay x ⊥ y = x+ y−a xTy = xy − ax − ay − a 2 + a xTy = xy − ax − ay − a 2 + a x⊥ y = x+ y+a xTy = xy − ax − ay − a 2 − a f) nici un răspuns nu e corect AL . (∀) x. Cum sunt definite legile de compoziţie pe Z notate „⊥” şi „T” dacă şi a) c) e) f (x + y ) = f ( x ) ⊥ f ( y ). ⎜ ⎟. ⎜ ⎟. (x. ⎜ − 1 0 ⎟⎬ d) ⎨⎜ 0 ⎜ ⎠⎭ ⎠⎝ ⎠⎝ ⎩⎝ ⎩⎝ ⎧⎛ 1 0 ⎞ ⎛ 0 1 ⎞ ⎛ − 1 0 ⎞ ⎛ 0 − 1⎞⎫ ⎟. ⎜ ⎟. ⎜ 0 − 1⎟.

(0. b = 1 f) nici un răspuns nu e corect e) nu există a.413 Pe mulţimea A = R \ { } se consideră legea de compoziţie „∗” definită prin: 1 x ∗ y = 2 xy − 2 x − 2 y + c. (∀)x.0) e) (1. b = −1 c) a = −1. a) a = 1.p pentru care operaţia ∗ este asociativă şi necomutativă sunt: a) (1.1.1).0. (1. Sistemele de constante m.0). b = 1 b) pentru orice a.0.Elemente de algebră 127 AL .0) . β ∈ R . unde a. (0. b ∈ R ∗ . y ∈ R . unde α . definită astfel: a ∗ b = ma + nb + p (∀)a.0).415 Fie legea de compoziţie internă pe R definită prin x∗ y = xy + 2αx + βy (∀)x. (1. b ∈ R cu proprietatea a + b = −1 d) a = 1. oricare ar fi x. y > 0 .1.1). β = 1 2 AL .∞) se consideră legea de compoziţie „∗” definită prin x ∗ y = ea ln x −b ln y .416 Fie operaţia „∗” cu numere reale.0).0) b) (1. (1.0) f) (1. Care sunt valorile lui α şi β pentru care legea este comutativă şi asociativă ? a) α = β = 0 sau α = 1 şi β = 1 2 1 c) α = β = 0 sau α = şi β = 2 2 e) α = β = −1 b) α + β = 1 d) α = β = 1 f) α = 2 .1. Precizaţi în ce condiţii legea considerată este asociativă şi comutativă. (0. y ∈ A.0.1.1.1) c) (1.414 Pe mulţimea (0. c ∈ R b) c=-1 e) c=4 Pentru ce valoare a lui c legea „∗” este asociativă? a) c=1 d) c=2 c) c=3 f) c=6 AL .1.1.0).0) d) (1.1.n. b ∈ R ∗ cu proprietatea cerută AL .1. b ∈ R .

418 În mulţimea R este definită legea de compoziţie internă „∗” astfel încât (∀)x. 1 − xy b) 1 e) –2 Elementul neutru e. pentru orice a.417 În mulţimea numerelor reale. Definim legea de compoziţie „∗” pe R prin a ∗ b = f f −1 (a ) + f −1 (b ) − 2 . unde a ∈ R . Expresia (∀)a.128 Culegere de probleme AL . b ∈ R . b ∈ R 1⎞ ⎛ 1⎞ ⎛ ⎜ aT ⎟ ⋅ ⎜ a ⊥ ⎟ − (eT1) ⊥ (e ⊥ 1) are valoarea a⎠ ⎝ a⎠ ⎝ 1 a2 1 d) a 2 − 2 a a) a 2 + b) a 2 e) − a 2 c) 1 a2 1 f) − 2 a AL . admis de lege este: c) –1 f) 3 AL – 419 Pe R se defineşte legea de compoziţie „∗” prin x ∗ y = axy − x − y + 2 . Pentru ce valori ale lui a legea considerată admite element neutru? a) a = −1 b) 0 c) a = 1 f) a = 1 d) a = 2 1 e) a = − 2 3 2 AL – 420 Fie f : R → R o funcţie bijectivă cu f −1 (1) = 2 . y ∈ R : a) 0 d) 2 x∗ y = x+ y cu xy ≠ 1 . Care este elementul neutru al acestei legi? [ ] a) nu are d) 0 b) 1 e) –1 c) 2 f) –2 . se definesc operaţiile : T şi ⊥ prin relaţiile : aTb = a + ab + b a ⊥ b = a − ab + b Operaţiile au acelaşi element neutru e.

definită pe mulţimea Z a numerelor întregi prin x ∗ y = axy + b( x + y ) + c . ⋅) pentru orice x >1. ∞ )]. b) α = 1 e) α ≤ c) 1⎞ ⎟ x⎟ 2⎟ ⎠ a) α > 1 d) α > 2 3 <α ≤ 3 2 3 2 2 3 f) α ∈ R ∗ .−1. Să se determine mulţimea tuturor valorilor lui a pentru care există inegalitatea ⎛ 1 ⎞⎛ 1 ⎞ ⎜ a ∗ ⎟⎜ a o ⎟ > (e ∗1) o (e o 1) ⎝ a ⎠⎝ a ⎠ d) a ∈ R I [(− ∞. b) ε = 1 − e e) ε = 3 + e c) ε = −1 + e f) ε = −3 + 2e a) ε = 1 + e d) ε = 3 − e AL – 422 Pe mulţimea R se definesc legile de compoziţie ∗ şi o .0.2.b şi c pentru ca operaţia ∗. a ∗ b = a + ab + b şi a o b = a − ab + b .−1.−1) U (1. care admit acelaşi element neutru.Elemente de algebră AL – 421 Pe mulţimea (1. e . b) a ∈ φ e) a ∈ R c) a ∈ R \ {0} . ∞ ) se defineşte legea de compoziţie 129 x ∗ y = ( x − 1) ln ( y −1) + 1 . f) a ∈ R \ {− 2. e) c divide pe b şi b 2 − ac = 2b b) b 2 − ac = 0 şi b divide pe a . a) a ∈ {− 3.1.3}.−2. Determinaţi elementul său neutru. să admită element neutru? a) b 2 − 4ac = 0 c) b 2 − ac = b şi b divide pe c .1.2} AL – 423 Ce relaţii trebuie să existe între a. d) a divide pe b şi b 2 − ac = b f) c divide pe b şi b 2 − ac = b ⎛2 x ⎜ AL – 424 Să se determine α ∈ R astfel încât matricea Ax = ⎜ x α ⎜1 x ⎝ să fie un element simetrizabil al monoidului (M 3 (R ).

a ∈ C⎬ ⎪ ⎪⎜ a 0 a ⎟ ⎠ ⎭ ⎩⎝ i ⎛ 0 ⎜ ⎜4 Care este simetricul elementului A = ⎜ 0 0 ⎜i 0 ⎜4 ⎝ compoziţie indusă pe M de înmulţirea matricelor? i⎞ ⎟ 4⎟ 0 ⎟ în raport cu legea de i⎟ 4⎟ ⎠ ⎛i 0 i⎞ ⎟ ⎜ c) ⎜ 0 0 0 ⎟ ⎜i 0 i⎟ ⎠ ⎝ ⎛ 4 0 4⎞ ⎟ ⎜ a) ⎜ 0 0 0 ⎟ ⎜ 4 0 4⎟ ⎠ ⎝ ⎛− i 0 − i⎞ ⎟ ⎜ d) ⎜ 0 0 0 ⎟ ⎜− i 0 − i⎟ ⎠ ⎝ ⎛1 ⎜ ⎜4 b) ⎜ 0 ⎜1 ⎜4 ⎝ ⎛1 ⎜ e) ⎜ 0 ⎜ −1 ⎝ 0 0 0 0 0 0 1⎞ ⎟ 4⎟ 0⎟ 1⎟ 4⎟ ⎠ 1⎞ ⎟ 0⎟ − 1⎟ ⎠ ⎛ − 1 0 − 1⎞ ⎟ ⎜ f) ⎜ 0 0 0 ⎟ ⎜ − 1 0 − 1⎟ ⎠ ⎝ .426 Fie mulţimea M = ⎨⎜ 0 0 0 ⎟.130 Culegere de probleme Care este simetricul elementului X1997 în raport cu operaţia indusă pe G de înmulţirea matricelor? ⎧ ⎛0 0 ⎜ ⎪ ⎪ n ⎜1 0 AL .425 Fie mulţimea G = ⎨ X X = ⎜ 0 1 ⎪ ⎜ ⎜0 0 ⎪ ⎝ ⎩ ⎛0 0 ⎜ ⎜0 0 b) ⎜ 1 0 ⎜ ⎜0 1 ⎝ ⎛1997 ⎜ ⎜ 0 e) ⎜ 0 ⎜ ⎜ 0 ⎝ 0 0 0 1 ⎫ 1⎞ ⎟ ⎪ 0⎟ ∗⎪ .n∈N ⎬ 0⎟ ⎪ ⎟ ⎪ 0⎟ ⎠ ⎭ ⎛0 ⎜ ⎜0 c) ⎜ 0 ⎜ ⎜1 ⎝ a) X d) I4 1 0⎞ ⎟ 0 1⎟ 0 0⎟ ⎟ 0 0⎟ ⎠ 0 1997 0 0 1 0 0⎞ ⎟ 0 1 0⎟ 0 0 1⎟ ⎟ 0 0 0⎟ ⎠ 0 ⎞ ⎟ 0 ⎟ 1997 0 ⎟ ⎟ 0 1997 ⎟ ⎠ 0 0 f) nici un răspuns nu e corect ⎫ ⎧⎛ a 0 a ⎞ ⎟ ⎪ ⎪⎜ AL .

astfel: x∗ y = 1 (x + y − 2 xy + 1) . 2x −1 ⎩2⎭ x f) x ∈ R \ { }.1) e) (-1. c∈R e) a=1.b.1) f) (0.0) d) (0.y ∈R .4 şi că orice element cu excepţia lui –5. b=2. c=2 c) a=5. x ′ = 1 x −1 b) x ∈ R \ {− 1}.427 În corpul (R.c. y1 y2 + y1 + y2 ) b) (0. x ≤ 0 d) f 2002 e) f 1000 f) f 1001 Care este simetricul elementului f 2001 faţă de compunerea funcţiilor ? a) f1 b) nu există c) f 2000 . b=4. Ştiind că elementul său neutru este e = . c=20 f) a=b=2. x ′ = 3x − 1 ⎩3⎭ x′ = x′ = AL – 430 Pentru fiecare n ∈ N * se defineşte funcţia f n : R → R. a) a=b=c=1 d) a=3.⋅) se introduce legea de compoziţie: 131 x ∗ y = ax + ay + bxy + c. y1 ) ∗ (x2 . 3 2x + 1 x +1 x+4 ⎧1 ⎫ d) x ∈ R \ ⎨ ⎬. b. a) x ∈ R \ {-1}. c=40 AL .+. x +3 . f n (x ) = ⎨ ⎩0.-1) AL – 429 Pe mulţimea R a numerelor reale definim legea de compoziţie *. admite un simetric. e) x ∈ R \ ⎨ ⎬. Să se determine elementele simetrizabile şi simetricul fiecăruia dintre acestea. ⎧nx. x > 0 . x ′ = .0) c) (1. 2x −1 ⎩2⎭ x−5 ⎧1 ⎫ . y ∈ R şi a. x −1 x−2 ⎧1 ⎫ c) x ∈ R \ ⎨ ⎬.Elemente de algebră AL . c ∈ R . să se determine constantele a. y2 ) = (x1 x2 + x1 + x2 . x ′ = . (∀) x. b=1. c=0 b) a=b=1.-1) a) (1. oricare ar fi x.428 Determinaţi elementul neutru al operaţiei ∗ definită în R2 prin (x1 .

unde a şi b sunt parametri reali. 1 . y − ⎟ ⎝ 2 2⎠ y 1 ⎛ f) g( x . y − 1) b) g( x . y + 1⎟ ⎝ ⎠ 2 AL . (∀) x. ∞ ) \ { } iar x ∗ y = x ln y 1 a) 1 b) e c) 0 d) 2 e) 1 e f) e2 AL . y + t ⎟. b=0 d) a=1. y + ⎝ 2 8 1⎞ ⎟ 2⎠ 1 ⎛ ⎞ e) g( x . ⎛ ⎞ t2 f t ( x. y ) = ( x .∗). y ) ∈ E şi mulţimea G = { f t t ∈R} înzestrată ⎜ ⎟ 2 ⎝ ⎠ cu operaţia de compunere a funcţiilor. fie funcţia f t : E → E . Legea „∗” defineşte pe R o structură de grup pentru: a) a=1. x ) 1 1⎞ ⎛ d) g( x . y ) = ( x + y . unde G = (0. y ) = ⎜ x + + . Care este condiţia suficientă pentru ca elementul x = a + b 2 să admită un invers în mulţimea M ? a) Nu există un invers al lui x în M. y ) c) g( x .432 Fie E = R × R .132 Culegere de probleme AL – 431 Se consideră mulţimea M = a + b 2 a. y ) = ⎜ x + y + . y ) = ( y .434 Pe R se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = ax + by. f) a=b=2 e) a=b= α ∈ R \ { }. y ) = ⎜ x − y + .433 Să se determine elementul neutru al grupului comutativ (G. b=1. Pentru orice t ∈R . Care este simetricul elementului f −1 ? a) g( x . d) a 2 − 2b 2 = 2 b) a 2 − 2b 2 ≠ 0 e) a 2 − 2b 2 = −2 c) a 2 − 2b 2 = ±1 f) a 2 − 2b 2 = 0 { } AL . b=3. b ∈ Z înzestrată cu operaţia de înmulţire indusă din R . b=1. y ) = ⎜ x + t y + . y ∈ R b) a=0. c) a=0.(∀) ( x.

0) AL .437 Ce structură algebrică defineşte pe R şi ce element neutru. x.438 Pentru ce valori ale parametrului real λ intervalul (2.1}.439 În mulţimea R a numerelor reale se consideră legea de compoziţie ’’ ⊕ ’’ definită prin : x ⊕ y = ax + by − 1. c) k=0. -x e) grup. -1. a) a = 1.1 c) grup. b = 2 c) a = b = 1 f) a = 0. 0.+∞) b) λ ∈( 6. b = −1 e) a = 1. y ∈ R ? a) λ ∈( − ∞. (∀) x. -x. d) k∈ ∅ .Elemente de algebră AL . -x. Să se determine parametrii reali a şi b astfel încât această lege de compoziţie să determine pe R o structură de grup abelian. e) k∈{-1. ∗) este grup.435 Pe Z se defineşte legea de compoziţie 133 ( x. (∀) x . -x d) grup comutativ.0} unde k ∈ Z .0 f) grup.436 Determinaţi mulţimea A ⊂ R astfel ca legea de compoziţie x ∗ y = xy − x − y + 2 b) A={0} e) A={1} să determine o structură de grup pe R\ A. Să se determine toate valorile lui k pentru care (Z.6) d) λ = 0 e) λ ∈( 0. y ∈ R . b = 0 d) a = 2. AL . a) A=R d) A= ∅ c) A={0. 0. b = 1 b) a = 2. f) k∈{-1. a) k∈Z. 0. respectiv inversabil admite pe R legea de compoziţie x ∗ y = 3 x 3 + y 3 . 0 b) grup. b = 1 . b) k=-1. 0. y ) → x ∗ y = x + y + k .+∞) c) λ = 6 f) λ ∈( − ∞.1} f) A={2} AL . y ∈ R ? a) grup comutativ.+∞) este monoid în raport cu legea de compoziţie definită pe R prin : x∗ y = xy − 2 x − 2 y + λ . AL .

(2 a −k ) x) k k AL . (∀) x. 442 Se defineşte pe C legea ’’ ∗ ’’ : z1 ∗ z 2 = z1 ⋅ z 2 + i ( z1 + z 2 ) − 1 − i . ∗ ) este un grup cu elementul neutru e = 1991 . ) k Care este elementul neutru şi care este simetricul elementului x ∈R în raport cu legea considerată ? ( a + x) d) 1.α=i z −1 1+ z . ( ) 2 + iz . α = 2 z a) e = 1 − i . iar k este impar şi k ≥ 3 . c ∈R şi ab ≠ 0 . α = −1 z+i zi + z . k k k ( a − x) e) 1. z ' = . ( a + x ) a) a . y ∈ Z determină o structură de grup abelian propriu. Precizaţi valorile lui a. astfel încât C \ {α} . k k k b) a . z ' = 1− z .441 Se consideră grupul abelian ( R . c pentru care ( R . z ' = z −1 b) e = 1 . z ' = f) e = 1 − i . 2 k a − k x k k k k ( f) 1 .α=2 c) e = 1 + i .0} f) {0} . b = 1. a) Z b) Z \ {1} c) Z \ {− 1} d) Z \ {0} e) {−2. ( a − x ) k k k c) a . a . ∗ ) cu legea de compoziţie : x∗ y = ( k x + k y − k a . b = −1.134 Culegere de probleme AL . b = −1. α = −2 d) e = −i .440 Fie R mulţimea numerelor reale înzestrate cu legea de compoziţie internă definită prin : x ∗ y = ax + by + c . c = 1991 b) a = 1. b. a) a = −1. ∗ să fie grup abelian. c = 1991 d) a = 1. z ' = 2z − i 1 e) e = 2 + i .XII. unde a ∈ R este un număr fixat . z ' = 2 − iz .443 Să se determine partea mulţimii Z pe care legea de compoziţie definită prin : x∗ y = x + y + xy. c = −1991 f) a = b = 2. c = −1991 e) a = b. b = 1. elementele simetrizabile şi să se determine α ∈C . c = 1991 c) a = −1. b. α = −i z+i AL . c = −1991 AL . Să se determine elementul neutru e .

b ∈ R ). f) xy2 .+) ale acestuia. diferite de grupul dat ? a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5 f) 6 AL – 448 Fie x şi y elemente distincte ale unui grup multiplicativ cu elementul neutru e. AL – 447 Se consideră grupul (Z 6 . m = -1.+ ) Care este numărul subgrupurilor (H.∗) să fie grup. d) e . unde a şi m sunt constante reale. xy = y 4 x .+ ) ? a) 20. x ∗ y = xy + ax + by . a) a = 1. a) x . m = -1. ∞ ) şi legea de compoziţie c) a = 1. a) a = 0. m = − AL – 446 Fie mulţimea M = R \ {− 1} pe care se dă legea ” * ” definită astfel : 3 . y ∈ G (a. y ∈ M . b = 0 d) a = b = -1 b) a = b = 1 e) a = b = 0 AL – 445 Se consideră mulţimea G = (− 1. m ∈ R e) a ∈ R. b) 21 c) 22 d) 23 e) 24 f) 25 ∧ (∀)x. (∀) x. m = 2. b = -1 f) a = 0. astfel ca (M . care satisfac relaţiile: x 2 = y 6 = e.Elemente de algebră 135 AL – 444 Care este ordinul elementului 25 al grupului abelian (Z120 . b) a = 0. b) xy . f) a ∈ R. b = 1 x ∗ y = a (x 2 + y 2 ) + 2 xy + 2(m 2 − 3)x + 2 y + m − 1. d) a ∈ R. Să se determine valorile lui a şi b pentru care (G . c) y .∗) este grup abelian. e) y2 . Să se determine a. m = 2. 2 c) a = 0. m ∈ R. Care dintre elementele menţionate mai jos este egal cu y3 ? .

a = 3 .449 Fie grupul ( R . a) a = 0 b) a = 1 c) a = −1 d) a ∈∅ e) a ∈( − ∞. • . ∗ ) → R * . R ) .+∞) . y ∈ R . f ( x ) = ax + b să fie un izomorfism între ( M . iar aplicaţia f : ( M .−1) f) a ∈(1. unde a ∈ R . a = . În ce condiţii funcţia α 2 −11 − α 2 − 20 −1 . b = 2 3 c) m = 5 .(∀) x ∈ R . unde f (x ) = x − 5. a . a = .136 Culegere de probleme AL . α ≥ 5 este un izomorfism de grupuri ? a) α = 5 b) α ∈∅ c) α = 8 d) α = 6 e) α = 7 f) α = 9 .452 Fie grupurile ( R . 3 ( ) a) x 9 − 15x 6 + 75x 3 − 130 d) x 8 + 3x 6 − 3x − 5 AL . Dacă ϕ : ( Z . ∗ ) unde legea de compoziţie ’’ ∗ ’’ este definită prin : x ∗ y = x + y + axy . b ∈R * astfel ca legea ⎩2 ⎭ x ∗ y = 2 xy − 3x − 3 y + m să determine pe M o structură de grup abelian . b = −4 f este bijecţie AL . a = 1 . ∗ .+∞) ( ) ⎧3⎫ AL . o este un morfism de grupuri astfel încât ϕ(1) = f . pentru orice x . a = −1 . ∗ ) şi grupul ( ) multiplicativ al numerelor reale. b = 2 1 2 e) m = −3 .+∞) . a = 2 . b = −3 2 1 d) m = 2 .450 Fie M = R \ ⎨ ⎬ . + f : R → (0. diferite de zero. a) m = 6 . Să se determine a ∈ R astfel încât intervalul (−1. să se determine funcţia g = ϕ(2). + ) → F ( R . ⋅ ) . α ∈ N . f ( x ) = e αx + b) x 9 + 15x 6 − 75x 3 − 130 e) x 6 − 9 x 4 + 15x 2 + 1 c) x 8 − 3x 6 + 3x − 5 f) x 6 + 9 x 4 − 15x 2 + 1 ) şi ( (0.+∞) să fie subgrup al grupului R \ {− 1} . b = 1 f) m = 3 . R ) = f : R → R { } înzestrată cu structură de grup faţă de operaţia de compunere a funcţiilor. Să se determine m.451 Considerăm mulţimea F ( R . b = 3 2 b) m = 6 .

x2 . ∗ ) .Elemente de algebră 137 λ 13 ⎞ ⎛ 11 ⎟ ⎜ 2 AL . să realizeze un + + izomorfism de la grupul R * . x3 + y3 ).453 Se consideră grupul (M 3 (R ). x3 ). y3 )∈ A . f ( X ) = AX .13} b) λ = 12 e) λ = 11 şi λ = 13 c) λ ∈ R \ { } 12 f) λ ∈ ∅ AL . y2 . x2 + y2 . b = 3 f) a = −1. ⎜1331 λ3 2197 ⎟ ⎠ ⎝ Să se determine λ ∈ R astfel încât funcţia : f :M 3 (R ) → M 3 (R ). f ( x ) = ax + b pentru orice x ∈ R * . ⋅ la grupul (G . x2 . x2 . b = 2 AL . b = 3 b) a = 1.(∀)(x1 . ( y1 . b ∈ R astfel încât funcţia f : R * → G . y ∈ G . b = 2 d) a = 1.(∀)X ∈ M 3 (R ) să fie un automorfism. a) λ = 0 d) λ ∈ R \ {0. + ) ? a) m = ±1 d) m = −2 b) m ∈ R \ {0} e) m ∈∅ c) m ∈{− 1. x1 + x2 + mx3 ) este un automorfism al grupului (A . + a) a = 0.455 Fie G = ( 2.454 Fie grupul (A . b = 2 e) a = b = 1 c) a = 0.1} definită prin : x ∗ y = xy − 2( x + y ) + 6 .11. y3 ) = (x1 + y1 . (∀) x . x3 ) = (mx1 + x2 + x3 .+∞) care are o structură de grup faţă de operaţia ’’ ∗ ’’ ( ) .3} f) m ∈R \ {− 2. x3 ) + ( y1 . Pentru ce m ∈ R funcţia f :A → A cu f ( x1 . x1 + mx2 + x3 .+ ) şi A = ⎜ 121 λ 169 ⎟ ∈ M 3 (R ) . + ) unde A = R × R × R şi ’’+’’ este legea de compoziţie definită prin : (x1 . Să se determine a . y2 .

b∈ Z astfel încât funcţia f ( x) = ax + b . AL – 458 Fie (G. c) m = -1.c ∈ R). b = -1. f ( x) = x+m . f) m = -3.∗) şi (Z. Să se determine a. x ∗ y = x + y + 1.o ) au structură de grup în raport cu operaţiile definite prin egalităţile : x o y = x + y − 1. b = 1 e) a = -1. b = 4 c) a = 3.b. ⎥ ⎢ ⎢0 0 1 ⎥ ⎦ ⎣ Să se determine printre subgrupurile sale comutative subgrupul izomorf cu grupul aditiv al numerelor reale.2.o ) să fie un izomorfism de grupuri. Precizaţi valoarea parametrului m . f : (Z. x +1 b) m = 1. b = 0 f) a = 4.2) de forma a) m = 2. Se ştie că mulţimile (Z. ∞ ) → (1. cu condiţia a + b = 3 b) a = 2. e) m = 3 . b = 3 AL – 457 Se consideră legea de compoziţie 3xy − 4 x − 4 y + 6 . astfel încât între grupul x∗ y = multiplicativ al numerelor reale pozitive şi grupul menţionat mai sus să existe un izomorfism f : (0. ⋅ ) grupul multiplicativ al matricelor de forma ⎡1 a b ⎤ X = ⎢0 1 c ⎥ . d) m = .∗) → (Z. +) . care determină pe intervalul (1.138 Culegere de probleme AL – 456 Fie Z mulţimea numerelor întregi. ( R. b = 2 d) a = 0. a) a = 1.2) o 2 xy − 3x − 3 y + 5 structură de grup comutativ. ⎡1 ⎢ a) 0 ⎢ ⎢0 ⎣ ⎡1 ⎢ d) 0 ⎢ ⎢0 ⎣ 0 b⎤ 1 c⎥ ⎥ 0 1⎥ ⎦ a 0⎤ 1 c⎥ ⎥ 0 1⎥ ⎦ ⎡1 ⎢ b) 0 ⎢ ⎢0 ⎣ ⎡1 ⎢ e) 0 ⎢ ⎢0 ⎣ a b⎤ 1 0⎥ ⎥ 0 1⎥ ⎦ a b⎤ 1 c⎥ ⎥ 0 1⎥ ⎦ ⎡1 ⎢ c) 0 ⎢ ⎢0 ⎣ ⎡1 ⎢ f) 0 ⎢ ⎢0 ⎣ 0 b⎤ 1 0⎥ ⎥ 0 1⎥ ⎦ 0 0⎤ 1 0⎥ ⎥ 0 1⎥ ⎦ . ( a.

⊕.⊗) este corp necomutativ f) (Z. Care din următoarele afirmaţii este adevărată ? a) (Z.460 Fie ( A .⊗) este corp comutativ. c = 6 f) a = b = 1. b.⊕.(∀) x ∈ I c) inelul I este comutativ şi x = − x. ⋅ ) un inel pentru care 1 + 1 = 0 (0 şi 1 fiind elementele neutre ale inelului).⊗) este inel comutativ fără divizori ai lui zero c) (Z. T ) să fie un inel. c ∈ R .⊕.⊗ ) sunt grupuri abeliene b) (Z. Să se precizeze care din următoarele afirmaţii rezultă din proprietatea menţionată : a) inelul I este necomutativ şi x 4 = − x.Elemente de algebră 139 AL . a) a = b = c = 1 d) a = b = c = 3 b) a = b = c = 6 e) a = b = c = 2 c) a = b = 1. .(∀) x ∈ I d) inelul I este necomutativ e) inelul I este necomutativ şi x = − x 3 .b şi c astfel încât (R.⊕. y ∈ R Să se determine a. Pe mulţimea R se definesc legile de compoziţie x⊥y = ax + by − 2 xTy = xy − 2 x − 2 y + c. (∀)x.459 Fie ( I.⊗) este inel necomutativ e) (Z. ⊥.⋅ ) un inel cu proprietatea : x 2 = x. + .(∀) x ∈ I f) inelul I este comutativ şi x 5 = 2 x AL .⊕. d) (Z. (∀) x ∈ I b) inelul I este necomutativ şi x = − x. (∀)x. Să se exprime (x +1)5 ca sumă de puteri ale lui x ∈ A .+. c = 2. (∀) x ∈ I . a) x 5 + 1 d) x 5 + x 4 + x + 1 b) x 5 + x e) x 5 + x 3 + x + 1 c) x 5 + x 4 + x 3 + x 2 + 1 f) x 5 + x 4 + x 2 + 1 AL – 461 Pe mulţimea Z se definesc legile de compoziţie “ ⊕ ” şi “ ⊗ “ prin : x ⊕ y = x + y − 3 şi x ⊗ y = xy − 3(x + y ) + 12 .⊗) este inel comutativ cu divizori ai lui zero AL – 462 Fie a.⊕ ) şi (Z. y ∈ Z .

y1 ) o (x2 .⊗) unde: x ⊕ y = x + y + 2 şi x ⊗ y = xy + 2 x + 2 y + 2 Să se determine divizorii lui zero în acest inel. a) {− 2.−1} . Să se determine a ∈ Z pentru care operaţiile determină pe Z × Z o structură de inel cu elementul unitate e=(0. d) {2. p+1. p.464 Pe mulţimea R 2 = R × R a tuturor perechilor ordonate de numere reale.0). 2p. y )⊥(x ′. y∈Z* c) a=0. (x.p. y2 ) = (x1 + x2 . y ∈ Z . e) nu există . f) inelul are o infinitate de divizori ai lui zero. În caz afirmativ să se determine divizorii lui zero. a) Da. e) Da. nu există d) (∀)a ∈ Z .y). ⊥ grup necomutativ 2 ( ) f) (R .0). y1 ) + (x2 . f) Da. ay1 y2 ) { } şi AL . .140 Culegere de probleme AL . b) {0. AL – 466 Fie inelul (Z. c) Da. a) a=1. d) Da. x∈ Z* f) (∀)a ∈ Z . xy ′ + x′y ) b) inel comutativ e) corp comutativ Care este structura definită de aceste operaţii pe mulţimea R2 ? a) inel necomutativ d) corp necomutativ c) R 2 .⊕. x o y = xy − px − py + p 2 + p. nu există b) a=1. (x. ⊥ ) este grup comutativ p ∈ Z∗ .0). y2 ) = (x1 y2 + y1x2 . y ) x. p+1. x∈Z* e) ∀a ∈ Z . (0. p. se definesc operaţiile zTz ′ = ( x. z = ( x. În acest caz să se determine divizorii lui zero dacă există. y ′) = ( xx′. 2p.y) .(x.4} .⊕.−4} . p-1.2} . x ⊕ y = x + y − p. 0. 2p. y1 + y2 ) (x1 . y + y ′) z⊥z ′ = (x.1). y ′) = (x + x′. x∈ Z* (x1 .o ) unde legile de compoziţie sunt definite prin Să se stabilească dacă inelul are sau nu divizori ai lui zero.463 Fie Z × Z = ( x. c) {− 2. b) Nu. y )T( x′. AL – 465 Fie inelul (Z.

o ) unde x ∗ y = x + y + 3 şi x o y = xy + 3 x + 3 y + 6 (∀) x. S1 S 2 = 3 f) rang A=3.3} c) α =6 B =φ α =3 B = {− 2. unde A = ⎜ S1 ⎜∧ ∧ ∧ ⎜ S 2 + 1 S1 ⎝ ∧ ⎞ S 2 + 11⎟ ∧ ⎟ S1 ⎟ . (∀)x. S1 S 2 = 3 ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ . S1 S 2 = 0 ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ b) rang A=1.1} b) α = −4 B =φ α =4 B = {− 3. ( A fiind mulţimea elementelor a∈A inversabile din inel) şi mulţimea B a divizorilor lui zero. a) α =2 B = {− 1.∗) .Elemente de algebră 141 AL – 467 Fie inelul (Z. S1 S 2 = 3 d) rang A=2.∗. d) 2k + 1 k ∈ Z .⊗. c) 3k k ∈ Z .⋅) . Stabiliţi mulţimea divizorilor lui 0 din inelul (Z.+. Să se determine numărul α = ∑ a . b) 2k k ∈ Z . a) ∅ . S 2 suma ∧ ⎛ ∧ S1 ⎜ 1 ∧ ⎜ ∧ 1 elementelor inelului şi A ∈ M 3 (Z12 ) . 3 { } f) {3k + 2 k ∈ Z}. S1 S 2 = 0 e) rang A=3. ∧ ⎟ 1 ⎟ ⎠ ∧ Atunci: a) rang A=1.−4} d) α = −6 B =φ e) f) AL – 468 Pe Z definim legile de compoziţie : x ⊗ y = x + y − 4 şi x ∗ y = xy − 4 x − 4 y + 20. y ∈ Z . y ∈ Z . { } { } e) { k + 1 k ∈ Z}. ∧ AL – 469 Fie S1 suma elementelor neinversabile ale inelului (Z12 . S1 S 2 = 0 c) rang A=2.

1 ⎧⎛ a b ⎞ ⎫ AL . b = 1. c = 3 d) a = 1. 1 c) 2. 5 b) 0. b = 1. c = 6 f) a = 1. b. c astfel încât ( R . (∀) x. e) a = i. (∀) x.473 Fie K un corp comutativ cu proprietatea că există un cel mai mic număr n ∈N * astfel ca 1 + 1 + . c = −3 c) a = 0. b = c = 1 . Τ ) să fie corp ? a) a = 0. b = 2. 1 e) 0. Pentru care din următoarele valori ale lui k inelul are divizori ai lui zero ? a) k = 2 b) k = 3 c) k = 4 d) k = 5 e) k = 6 f) k = 7 AL . . b) a = i. a) a = 1. b ∈ Z ⎬ care în raport cu ⎩⎝ kb a⎠ ⎭ adunarea şi înmulţirea matricelor are o structură de inel comutativ. a. Să se determine valorile numerelor a. c = -1. 1 . c = 6 AL . c = 6 e) a = 1. cu elementul neutru faţă de prima lege i. y ∈ R .142 Culegere de probleme AL .470 Legile x ⊕ y = x + y − 4 şi x ⊗ y = xy − 4 x − 4 y + 20 determină pe R o structură de corp comutativ. c = 1.472 Fie a . k ≥ 2 AL – 474 Fie mulţimea numerelor complexe C dotată cu operaţiile x ∗ y = x + y + a şi x o y = bixy + b( x + y ) + ci . a) 4. b = 1. Pe R definim legile de compoziţie ’’ ⊥ ’’ şi ’’ Τ ’’ prin: x⊥ y = ax + by − 2.. k ∈N * b) n = număr prim e) n = 4 k . 14243 n ori Care din următoarele afirmaţii este adevărată ? a) n = număr par d) n = 4k . b = 0.471 Fie k ∈Z şi mulţimea M k = ⎨⎜ ⎟ a . b = c = i. 0 d) 1. b = c = -i. b.. y ∈ R şi xΤ y = xy − 2 x − 2 y + c. k ∈N * . 0 f) 1. b = 1. b = c) a = -i. c ∈ C. 2 f) a = i. + 1 = 0 (0 şi 1 sunt elementele neutre ale corpului). b ≠ 0. k ∈N * c) n = număr impar f) n = 3 k . c = 0. b = 0. i 2 = −1 . Să se determine elementele neutre ale corpului faţă de cele două legi. Care sunt valorile a. 2 d) a = -i. c ∈ R . ⊥ . b.b şi c pentru care C este corp în raport cu cele două legi de compoziţie. respectiv faţă de a doua lege –i. b = 1. c = 3 b) a = 1.

y ∈ R iar a. x ⊗ y = 2( xy − x − y ) + c oricare ar fi x.⊕. b = 2.Elemente de algebră 143 AL – 475 Pe mulţimea R a numerelor reale se consideră legile de compoziţie internă. y ∈ R ? 4 2 2 a) a = 1. b = 4 c) a = 1. AL . + . x ⊕ y = ax + by − 1. iar ’’+’’ şi ’’ • ’’ sunt operaţiile de adunare şi înmulţire a matricelor .476 Pentru ce valori ale lui a şi b funcţia f : R → R . a numerelor reale. b. b = 2 f) a = 1. • ) unde: K = ⎨⎜ ⎟ a . f ( x ) = ax + b determină un izomorfism între corpul numerelor reale şi corpul ( R . c = 3. b = 4 ⎧⎛ a 2b⎞ ⎫ AL . c = 3 a) a = b = 1.b. c ∈ R . + . respectiv . c = 3 c) a = b = c = 2 f) a = 1. Care din următoarele funcţii este un izomorfism al acestor corpuri ? ⎛ a 2 2b ⎞ ⎟ a) f 1 a + b 2 = ⎜ ⎟ ⎜ ⎝b a 2 ⎠ { ( } ) ⎛ − a − 2b⎞ b) f 2 a + b 2 = ⎜ ⎟ ⎝ − b − a⎠ ⎛ a 2b⎞ d) f 4 ⎜ ⎟ =a +b+b 2 ⎝b a⎠ f) f 6 a + b 2 = ⎜ ⎜− b ⎝ ( ) ⎛ a 2b⎞ 2 c) f 3 ⎜ ⎟ =a +b+b ⋅ 2 ⎝b a⎠ ⎛ a 2b⎞ e) f 5 ⎜ ⎟ = −a + b 2 ⎝b a⎠ ( ) ⎛ a − 2b ⎞ ⎟ a ⎟ ⎠ .477 Fie corpurile ( K . • ) şi ( L . unde 1 1 1 x Τ y = x + y − 2 . b = 2 e) a = 2. b ∈ Q . ∗ ) . şi c astfel ca (R. iar x ∗ y = xy − x − y + 3 pentru (∀) x . Τ . ⎩⎝ b a ⎠ ⎭ L = a + b 2 a . b = 1 d) a = 4. Să se determine a. b = 1. b = 2 b) a = 2. c = 2 d) a = b = 1. b ∈Q⎬ . b) a = b = c = 1 e) a = 2.⊗) să fie corp.

Care este soluţia X a ecuaţiei: $⎟ 4⎠ ⎝ 0 1⎠ ⎝c d⎠ $ $ ⎛1 3⎞ ⎟ b) X = ⎜ ⎜$ $⎟ 1⎠ ⎝2 $ $ ⎛3 2⎞ ⎟ c) X = ⎜ ⎜$ $⎟ 5⎠ ⎝2 $ $ ⎛4 2⎞ ⎟ d) X = ⎜ ⎜$ $⎟ 3⎠ ⎝2 $ $ ⎛2 3⎞ ⎟ e) X = ⎜ ⎜$ $⎟ 1⎠ ⎝5 $ $ ⎛1 5⎞ ⎟ f) X = ⎜ ⎜$ $⎟ 3⎠ ⎝2 $ 5⎞ ⎟ $⎟ 5⎠ AL . unde A = ⎜ 1 ⎜$ ⎜0 ⎝ matricea A este inversabilă ? $ $ a) x = 0 $ $ b) x = 2 $ $ c) x = 1 $ $$ d) x ∈ 1. $ $ 5 1 $ $ $ $ 6 0 2 3 $ a) ∆ = 1 $ b) ∆ = 0 $ c) ∆ = 2 $ d) ∆ = 3 $ e) ∆ = 4 $ f) ∆ = 5 $ $ 0 x⎞ ⎟ $ $ $ $ 1 0 ⎟ .478 Fie U .1 .479 Să se calculeze determinantul de mai jos având elementele în corpul claselor de resturi modulo 7 : $ $ 1 0 $ $ 3 2 ∆= $ $ 0 1 $ $ 4 1 $ $ 6 5 . X ∈ M 2 (Z 6 ) (inelul matricilor de ordin doi cu coeficienţi $ ⎛3 din Z 6 ) : U = ⎜ ⎜$ ⎝5 U⋅X=E ? $ ⎛2 a) X = ⎜ ⎜$ ⎝3 $ $ $ ⎛ a b⎞ ⎛ 1 0⎞ $ $ 5⎞ ⎟ ⎟.480 Fie A ∈ M 3 ( Z 3 ) .2 { } { } $ e) matricea nu este inversabilă pentru nici o valoare a lui x $ $$ f) x ∈ 0.144 Culegere de probleme AL . X =⎜ ⎜ $ $⎟ ⎜ $ $⎟ . x ∈Z 3 . E . E =⎜ ⎟. Pentru ce valori ale lui x ⎟ $ $⎠ x 1⎟ $ ⎛2 ⎜ $ AL .

d) trei. 1 + ∗ ∗ 1 C) Aplicaţia f : R+ \ { }. Să se calculeze S ( z ) = a) S(z) = 0 d) S(z) = Im z ∑ f (z ) . (∀) x ∈ R . ∧ b) E = 1 . ∧ ⎧∧ ∧ ⎫ ⎩ ⎭ f) a ∈ ⎨5. ( ) ( ( ) ( ) ) { } este un izomorfism de grupuri 1 D) R ∗ \ { }. ∧ e) E = 4 .α ∈ Q ∗ . 6⎬ ∧ ⎧∧ ∧ ⎫ ⎩ ⎭ 1 AL – 483 Pe mulţimea R ∗ \ { } se defineşte legea de compoziţie internă : + x ∗ y = x ln y .∗ unde M = eα . e) patru. n .Elemente de algebră AL – 481 Să se calculeze în corpul claselor de resturi modulo 11 expresia: 145 ⎛∧ ∧ ∧ ∧⎞ ∧ 8 7⎟ 9 ⎜3 E = ⎜ ∧ + 5+ ∧ ⋅ ∧ ⎟ ⋅ ∧ ⎜4 3 6⎟ 2 ⎝ ⎠ a) E = 0 . ∗ + Stabiliţi câte afirmaţii sunt corecte . P( x ) = x 6 + a x + 5 este ireductibil. k =1 k n b) S(z) = n e) S(z) = 2Re z c) S(z) = Re z f) S(z) = 2Im z .∗) este subgrup al grupului R ∗ \ { }. 6⎬ .∗.+. a) a ∈ Z 7 . automorfismele corpului (C. ∧ ∧ d) a = 4 . c) două.⋅) este un corp. AL – 484 Fie f k .⋅ cu f ( x) = ln x şi " ⋅ " reprezintă înmulţirea.⋅ este un inel + E) ( ) (R \ {1}. Se consideră afirmaţiile: A) R ∗ \ { }. f) cinci.∗. a) nici una.⋅) . ∧ d) E = 3 . ∧ ∧ e) a ∈ ⎨3. b) una. ∧ AL – 482 Să se determine a ∈ Z 7 pentru care polinomul P ∈ Z 7 [ X ] . ∧ ∧ ∧ b) a ∈ ∅ . ∧ f) E = 5 . k = 1. ∧ c) a = 2 .∗ → R . ce au proprietatea că : f k (x ) = x.∗ este grup abelian 1 + B) (M. ∧ ∧ c) E = 2 .

⎟ z + 3u ⎠ 2 2 − 5u ⎞ 3 ⎛z ⎞ ⎟ = z + u + i⎜ − 5u ⎟ ⎟ z + 3u ⎠ 2 ⎝2 ⎠ ⎛z f2 ⎜ ⎜u ⎝ ⎛z AL – 486 Legile de compoziţie x ⊕ y = 3 x 3 + y 3 şi x ⊗ y = xy determină pe R o structură de corp comutativ. f 2 ⎜ ⎟ ⎜u z + 3u ⎠ 2 2 ⎝ − 5u ⎞ 3 5 ⎟ = z + u − ui ⎟ z + 3u ⎠ 2 2 ⎛z − 5u ⎞ ⎛z 3 5 ⎟= z− u+ ui .146 Culegere de probleme Al – 485 Fie corpul (M 2 . f (x ) = 3 αx + β determină un izomorfism între corpul numerelor reale (R.9 c) 6. β ∈ R . z + 3u ⎟ ⎠ ⎛z f2 ⎜ ⎜u ⎝ − 5u ⎞ ⎟ = z − 3iu z + 3u ⎟ ⎠ ⎛z − 5u ⎞ ⎛z 3 5 ⎟ = z + u + ui . cu proprietatea legile de compunere internă "+ " şi "⋅" sunt adunarea şi înmulţirea matricelor. d) α = 1. z.9 d) 8.+. modulo 11: ⎨ $ $ $ ⎪7 x + 3 y = 8 ⎩ $ $ $ $ $ $ $$ $$ $$ a) 9.+.0 ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) . β = 0. Pentru ce valori α . u )) (∀)α ∈ R . β = 1. e) f1 ⎜ ⎜u z + 3u ⎟ 2 2 ⎠ ⎝ − 5u ⎞ 3 11 ⎟=z+ u− ui ⎟ z + 3u ⎠ 2 2 f) f ⎜ ⎜u ⎝ − 5u ⎞ 3 11 ⎟= z+ u+ ui . a) f ⎜ ⎜u ⎝ c) f1 ⎜ ⎜u ⎝ d) f ⎜ ⎜u ⎝ ⎛z − 5u ⎞ ⎛z ⎟ = z − 5iu b) f1 ⎜ ⎟ ⎜u z + 3u ⎠ ⎝ − 5u ⎞ ⎟ = z + 5iu. e) α = 2.⊕. unde M 2 = ⎨M 2 ( z . β ∈ R . Să se f (α M 2 (z . u ∈ R ⎬ iar ⎟ z + 3u ⎠ ⎭ determine izomorfismele f : (M 2 .⋅) .0 b) 0. c) α = β = 1 . f) α = 1. β = 2 AL . b) α . unde (C.9 e) 5.⋅) este corpul numerelor complexe.487 Să se rezolve următorul sistem de ecuaţii în corpul claselor de resturi $ $ ⎧$ ⎪3x + 4 y = 5 .⋅) .+.⋅) → (C. β ∈ R funcţia bijectivă f : R → R.+.+. u )) = α f (M 2 ( z .⋅) şi corpul (R.0 f) 6. u ) = ⎜ ⎜ ⎧ ⎩ ⎛z ⎝u ⎫ − 5u ⎞ ⎟.⊗) ? a) nu există α .

y = 3.491 Să se rezolve sistemul: ⎨ în corpul claselor de $ $ ⎪2 x + y − z + u = 3 ⎪ x + y + 3z − u = 2 $ $ ⎩ resturi modulo 7. y = 7 $ $ e) x = 2.6.3 ( ) $$$ c) 3. z = 2. y = 7 $ $ b) x = 1. z = 3. u = 4 $ $ $ $ c) x = 2u. sistemul $ $ $ ⎧2 x + 10 y + z = 4 ⎪ ⎪ $ $ următor: ⎨ x + 3z = 2 . y = 1 + 2u.3 ( ) $$$ e) 6.1 ( ) $$$ f) 3. $ $ $ $ a) x = 1. u = 5 . y = 10.6 ( ) $$$ d) 6.Elemente de algebră 147 $ $ ⎧3x + 2 y = 1 ⎪$ AL . y = 2. y = 11 $ $ c) x = 5. z = 5 + u. x = 2 $ $ d) x = 4. y = 8 AL . u = 4 $ $ $ $ b) x = 2. ⎪ $ $ y + 2z = 1 $ $ ⎪ ⎩10 x + 2 $$$ a) 6. z = 1.6. y = 1 $ $ b) x = 10. u = 4 $ $ $ $ d) x = 2u.3. y = 2 $ $ c) x = 10. z = 4.3. y = 3.3.1 ( ) $ ⎧x + y + z + u = 6 ⎪ $ $ ⎪x − y + 2 z − u = 2 AL .6 ( ) $$$ b) 3.490 Să se rezolve în corpul claselor de resturi modulo 11. z = 6 + u $ $ $ $ f) x = 2.6. y = 1 + 3u. u = u $ $ $ $ e) x = 1. y = 2 $ $ f) x = 11. $ $ $ ⎪2 x + 3 y = 1 ⎩ $ $ a) x = 0. y = 3 $ $ f) x = 8.488 Care sunt soluţiile sistemului: ⎨ în inelul Z12 ? $ $ $ ⎪4 x + 3 y = 2 ⎩ $ $ a) x = 2. y = 3 d) incompatibil $ $ ⎧3x + 2 y = 4 ⎪$ AL . y = 4 $ $ e) x = 11.489 Să se rezolve în inelul Z12 sistemul: ⎨ .

z = 5. y = 5. y = 2. d) x = 1. ⎪∧ ∧ ∧ ∧ ⎪8 x + 3 y + 8 z = 5 ⎩ a) x = 5. e) x = 2.3 e) λ ∈∅ f) λ ∈ 1. a) x + 2 d) x + 4 ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ b) x + 1 e) x + 5 ∧ ∧ c) x f) 2 x + 1 ∧ ∧ .2 b) λ = 3. ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ $ $ ⎧λx + y + z = 1 ⎪ ⎪ $ $ AL .495 În corpul claselor de resturi modulo 5 să se afle restul împărţirii polinomului 2 x 4 + 3 x 3 + 4 x 2 + x + 3 la polinomul 3 x 2 + 3 x + 4 . ˆ ˆˆ $ $ $$ $$ a) λ ∈ 0.2 { } { } { } { } { } $ $ ⎧λx + y + z = 0 ⎪ ⎪ $ $ AL . f) x = 2. ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ b) x = 2. ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ c) x = 4. z = 3. y = 2. z = 7. z = 2. y = 2.493 Precizaţi valorile λ ∈ Z 4 pentru care sistemul: ⎨ x + λy + z = λ ⎪ $ $2 ⎪ x + y + λz = λ ⎩ este incompatibil.0 c) λ = 1. z = 2. y = 1. y = 2.494 Care este condiţia ca sistemul: ⎨ x + λy + z = 0 să aibă numai soluţia ⎪ $ $ ⎪ x + y + λz = 0 ⎩ banală în inelul claselor de resturi modulo 4 ? $ $ a) λ = 0 $ $ b) λ = 1 $ c) λ ∈∅ $ d) λ ∈ Z 4 $ $ e) λ = 2 $ $ f) λ = 3 AL .0 d) λ ∈ 1.148 AL . z = 2.492 Să se rezolve sistemul Culegere de probleme ∧ ∧ ∧ ⎧∧ 3x +8 y +8z = 3 ⎪ ∧ ∧ ∧ ⎪∧ ⎨8 x + 8 y + 3 z = 0 în corpul claselor de resturi modulo 13.

g ) = 1 b) g $ c) X + 1 $ $ d) 2 X + 3 $ $ e) 2 X + 1 ˆ f) X + 2 AL . g ∈Z 5 [ X ] : f = 3 X 5 + 4 X 4 + 3 X 3 + 3 X 2 + 2 X + 2 şi g = 2 X 2 + 3 X + 1 .500 Produsul elementelor nenule într-un corp comutativ cu n elemente este: a) 1 b) –1 c) 1+1 d) (–1)+( –1) e) ( –1)+ ( –1)+ ( –1) f) 1+1+1 .496 Să se determine cel mai mare divizor comun al polinoamelor $ $ $ $ $ $ $ $ $ f . 3 $ $ a) x − 1 x 2 + x + 1 $ $ d) x + 2 x 2 + 1 ( )( ) $ b) x + 1 x 2 + x $ $ e) x − 2 x 2 − 1 ( )( ) $ $ c) x + 1 x 2 + 1 $ $ f) x x − 1 x − 2 ( )( ) ) ( )( ) ( )( ) ( )( $ $ $ AL .499 Să se determine m ∈ Z 5 astfel încât polinomul ˆ ˆ ˆ ˆ X 4 + mX 3 + 2 X 2 + 4 X + 1 ∈ Z [ X ] să aibă două rădăcini diferite.Elemente de algebră 149 AL . 5 ˆ ˆ a) m = 0 ˆ ˆ b) m = 1 ˆ ˆ c) m = 2 ˆ ˆ d) m = 3 ˆ ˆ e) m = 4 ˆ f) m ∈ ∅ AL . a) orice p din Z 3 satisface condiţia cerută b) nici un p din Z 3 nu satisface condiţia cerută $$ c) p ∈ 0. a) ( f .498 Să se determine p astfel încât polinomul 2 x 3 + p + 2 x + 1 ∈ Z 3 [ X ] ( ) să fie ireductibil peste Z 3 .1 { } $ d) p = 1 $ e) p = 0 $ f) p = 2 AL .497 Să se descompună în factori ireductibili peste corpul Z 3 polinomul: $ $ f = x 3 + 2 x 2 + x + 2 ∈Z [ X ] .

AL – 503 Să se determine valoarea parametrului real m astfel încât polinomul P( x ) = x 4 − x 2 + 2 x − 1 + m să se dividă cu x+1.+ ) .+ ) → (Q. c) f ( x ) = x. f) q = 2 x 2 . x ∈ Q f) f ( x ) = 0. b) q = 2 x 2 + 3 x − 11. d) q = 2 x 2 + 2. r = 25 x − 5. e) q = 2 x 2 + 3 x − 6. r ∈ Q d) f ( x ) = − x. a) q = 2 x 2 + 3x + 11. r = 5 x − 1.505 Să se determine gradul polinoamelor f ∈ Z[ X ] astfel încât f(7)=5 şi f(15)=9. AL . x ∈ Q.150 Culegere de probleme AL – 501 Să se determine toate morfismele de grupuri f : (Q. a) 0 b) –1 c) 3 d) 1 e) –1 f) 2 AL – 504 Să se determine câtul q şi restul r al împărţirii polinomului f = 2 x 4 − 3x3 + 4 x 2 − 5 x + 6 la polinomul g = x 2 − 3 x + 1 . x ∈ Q. r ∈ Z e) f ( x ) = nx. x ∈ Q b) f ( x ) = rx. r = x + 2. n ∈ N AL – 502 Care trebuie să fie expresia lui f(x) pentru ca aplicaţia f : Q → C să fie un morfism de corpuri. a) d) f (x ) = x + 1 f ( x ) = x + x −1 b) f ( x ) = x 2 e) f ( x ) = x −1 c) f ( x ) = x f) Nici una dintre cele menţionate anterior. r = 2 x + 5. a) 2 d) 4 b) Nu există asemenea polinom e) 6 c) 3 f) 8 . x ∈ Q a) f ( x ) = rx. x ∈ Q. r = 25 x + 5. c) q = 2 x 2 − 3 x + 7. r = − x + 2.

( a ≠ b) sunt egale. iar împărţit la x 2 − 4 are restul x + 1 şi câtul H(x). R2 = α e) R1 = R2 = αβ c) R1 = α 2 . să se determine restul împărţirii lui P c) P(a) d) bx + 1 e) x + a f) x + b AL . R2 = β b) R1 = β. a) ax + b b) bx + a AL . R2 = β 2 f) R1 = α − 1. Dacă resturile împărţirii lui P la x − a şi x − b . R2 = α 2 AL . respectiv la x − β . a) R1 = R2 = 1 d) R1 = 0.507 Un polinom P împărţit la x − α dă restul β . dă restul α . R2 = 3 b) R1 = −3. R2 = α + 1 d) R1 = β 2 .Elemente de algebră 151 n AL . Să se determine R1 şi R2 . respectiv R2 .506 Să se determine restul împărţirii polinomului: f = ( cos a + x sin a ) . R2 = 3 f) R1 = R2 = −1 la polinomul ( x − a )( x − b) . n ∈ N * . Fie R1 . resturile împărţirii polinomului P(P(x)) la x − α . a) x cos na + sin na d) nx + 1 b) x sin na + cos na e) x tgna c) cos na + i sin na f) x + 1 AL . În funcţie de α şi β să se determine R1 şi R2 . iar împărţit la x − β . a ∈ R la polinomul g = x 2 + 1. R2 = 0 e) R1 = R2 = 0 c) R1 = −3. c) 0 d) x + 2 e) 2 x + 1 f) 2 x − 1 .510 Să se determine restul împărţirii polinomului P( x ) = ( x − 2 ) a) x + 1 b) x − 1 2n +( x − 1) n −1 la polinomul Q( x ) = x 2 − 3x + 2 .508 Fie P un polinom care împărţit la x 2 − 1 are restul x − 2 şi câtul Q(x). a) R1 = α .509 Fie P un polinom cu coeficienţi reali. Fie R1 restul împărţirii lui Q(x) la x − 2 şi R2 restul împărţirii lui H(x) la x + 1 .

a)1 − X b)1 + X c) 1 2 n +1 d) 0 e) X 2 − X − 2 f) X AL . b = 12 AL . b = 1. a) m = −1 b) m = 1 c) m = −2 d) m = 2 e) m ∈ R f) m ∈ ∅ AL . Să se afle restul împărţirii polinomului prin ( x − 1)( x + 1)( x + 4 ) . b = −16 d) a = 6.513 Fie f ∈ R[ X ] un polinom de grad cel puţin doi.b = 16 e) a = 10.514 Fie f ∈ R[ X ] . − 3x + 5 e) a = 2. Determinaţi condiţia necesară şi suficientă pentru ca polinomul f să fie divizibil prin polinomul g = X 2 + X + 1 . 515 Un polinom împărţit la x-1. 5x − 3 b) a = 2. 3x − 4 Să se determine parametrii a . b = 1. b ∈ R astfel încât restul împărţirii lui f la x − 1 să fie egal cu 5. să se determine restul împărţirii lui f la X 2 − X − 2 . Dacă f dă restul 2 prin împărţirea la X + 1 şi ( X + 2 ) f ( X ) − X f ( X + 3) = 1 . iar restul împărţirii lui f ( X − 2) la X − 1 să fie egal cu –12 . Să se determine a . b = 3 . b = 10 a) a = −4. a) 5 x 2 + 4 x + 16 d) − 5 x 2 + 4 x + 16 b) 5 x 2 − 4 x + 16 e) − 5 x 2 − 4 x + 16 c) 5 x 2 − 4 x − 16 f) − 5 x 2 + 4 x − 16 . b = 16 c) a = 5. 4 x + 1 f) a = 2. X + 1 să fie –18 . b = 1.X. a) a = 2. iar restul împărţirii lui f la x + 1 să fie egal cu –3. x+1 şi x+4 dă respectiv resturile 15.7 şi –80. f ∈ R[ X ] . b ∈ R astfel ca restul împărţirii lui f ( X + 2) la AL . − 3x + 5 c) a = 2. f = X ( X + 1) + (m − 1) X n unde m ∈ R . b) a = 4. apoi să se găsească restul împărţirii lui f la X 2 − 1 .511 Fie f = X 2 n +1 + aX 2 n + bX 2 n −1 − 1.b = 11 f) a = 9. 5x − 3 d) a = 2.512 Se consideră polinomul: f ( X ) = X 4 + X 3 + aX + b . b = 3 .152 Culegere de probleme AL . b = 3 .

2 a) nx 2 + n( n − 3) x + 1 1 1 c) n(n + 1) x 2 + n( n + 3) x + 1 2 2 1 e) n(n + 1) x 2 + n( n − 1) x + 2 2 1 1 b) n( n − 1) x 2 − n( n − 3) x + 1 2 2 d) (n − 1) x 2 + 2nx + 1 f) 1 (n + 1) x 2 + 2nx + 3 2 AL . n = 3 c) m = 0. 2 a) nx − 2 d) (n − 4) x + n + 2 b) (n + 1) x − n − 2 e) (2n + 1) x − 3 c) (n + 4) x − n − 2 f) (2n − 1) x + n − 2 .516 Să se determine toate polinoamele de gradul trei care se divid la x-1.. n = −3 b) m = −3. ( n ≥ 3) la polinomul Q( x ) = x( x − 1) . ( c) α (x e) α (x a) α x 3 − 9 x 2 + 26 x − 18 3 3 − 9x + 9x2 2 ) − 26 x − 18) − 26 x − 18) ( d) α (x − 9 x f) α (x + 9 x 3 b) α x 3 + 9 x 2 + 26 x − 18 2 3 2 ) + 26 x + 18) + 26 x + 18) α ∈ R AL . + x + 1 .519 Să se determine restul împărţirii polinomului P( x ) = x 2 n − x n + x 4 + 1 .518 Determinaţi restul împărţirii polinomului P( x ) = x n + x n −1 + . n = 1 d) m = 1. a) m = −3.Elemente de algebră 153 AL . n = −3 AL . prin polinomul Q( x ) = ( x − 1) .517 Să se determine parametrii reali m şi n astfel încât polinomul f = 2 X 29 + X 23 + X 12 + mX 11 + X 8 + 5 X 6 + nX 2 + 2 să fie divizibil prin polinomul g = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1. iar resturile împărţirii la x-2. n = 0 f) m = 0. n = −1 e) m = 1. x-3 şi x-4 sunt egale..

n = −1. p ∈N d) n = 2 p.154 Culegere de probleme AL . n ∈ N +. ( ) a) m = 1. p = 2 e) m = −1.15 c) a = .n = 2.n = 2. Să se determine m . iar R = mX 2 + nX + p restul împărţirii lui P prin produsul X 2 − 1 ( X − 2 ) . care împărţit la x 2 − 3 x dă restul 6 x − 15 şi împărţit la x 2 − 5 x + 8 dă restul 2 x − 7 . p ∈ N AL . p = −21 f) m = 1.12 d) a = 16 b = .16 e) a = 15 b = . a) a = 12 b = . a) x 3 − 7 x 2 + 14 x − 13 b) 2 x 3 − x + 1 c) x 3 − 6 x 2 + 15 x − 15 d) x 3 − 6 x 2 + 14 x − 15 e) 2 x 3 − 6 x 2 + 15 x − 15 f) x 3 − 7 x + 1 .521 Determinaţi puterile naturale n pentru care polinomul f = X 2 + X +1 ( ) 3n + ( 2 X − 2) 3n este divizibil prin g = X 2 − X + 1 . p ∈N f) n ∈N a) n = 3 p. c) n = 3 p + 2. p = −5 b) m = 1. p ∈N b) n = 3 p + 1.13 AL – 523 Să se determine restul R(x) al împărţirii polinomului Q(x ) = x 3n −1 + ax + b la x2+x+1.n = 2. 3. p = 3 AL .524 Să se determine polinomul de gradul trei. n şi p astfel încât resturile împărţirii lui P prin X − 1.b∈ R astfel încât polinomul P( x ) = 2 x 4 − 2 x 3 + ax + b .n = 26. d) R( x ) = (a − 1)x + b − 1 a) R( x ) = a 2 − 1 x + b 2 − 1 ( ) e) R( x ) = (a − 1)x + 1 − b b) R ( x ) = (a + 1)x + b + 1 f) R( x ) = (a − 1)x + b + 1 c) R ( x ) = ax + b AL . − 6 . p ∈N e) n = 2 p + 1. respectiv .n = 3. p = 1 c) m = −7. să fie divizibil cu Q(x ) = x 2 − 3 x + 2 .520 Fie P un polinom cu coeficienţi reali de grad mai mare sau egal cu 3. X − 2 şi X + 1 să fie. p = −1 d) m = 1.14 b) a = 16 b = .16 b = 16 f) a = 13 b = . − 2 .522 Să se determine parametrii a.

525 Să se determine λ şi µ ∈ Q astfel încât un cel mai mare divizor comun al polinoamelor f = 2 X 3 − 7 X 2 + λX + 3 şi g = X 3 − 3 X 2 + µX + 3 să fie un polinom de gradul doi.. (∀) x ∈ R şi P(0) = 24. Determinaţi coeficienţii polinomului f . a) λ = −1. + f (n) = n 4 . a) X ( X − 1)( X − 3)( X − 4) + 24 c) ( X − 1)( X − 2)( X − 3)( X − 4) e) X ( X − 5)( X + 1)( X − 2) + 24 b) − 2( X + 1)( X − 1)( X − 3)( X − 4) d) X ( X − 1)( X − 2)( X − 3) + 24 f) X + 24 AL .528 Să se determine toate polinoamele P ∈ R[ X ] .526 Fie f ∈ Z[ X ] ..µ = 0 f) λ = 0. astfel încât P( x + 1) = P( x ) + 4 x 3 + 6 x 2 + 4 x + 1 pentru orice x ∈R . µ = −1 b) λ = µ = 0 e) λ = µ = −1 c) λ = 2. k ∈ R d) x 5 + k . f = a 0 + a1 X + a 2 X 2 + a 3 X 3 .µ = 2 d) λ = 2. µ = 2 AL . k ∈ R . b) x 4 + x 3 − 5 e) k ∈R a) k x 3 .Elemente de algebră 155 AL . k ∈ R c) x 4 + k .527 Să se determine polinomul P ∈ R [ X ] care satisface condiţiile: ( X − 1)[ P( X ) − P( X − 1)] − 4 P( X ) = 0 . (∀) n ∈ N * . dacă f (1) + f (2) + . k ∈ R f) x 4 + x + k . a) f = −1 + 3 X − 5 X 2 + 4 X 3 c) f = −1 + 4 X + 6 X 2 + 4 X 3 e) f = −2 − 2 X + 3 X 2 − 2 X 3 b) f = 2 − 2 X − 3 X 2 + 2 X 3 d) f = −1 + 4 X − 6 X 2 + 4 X 3 f) f = 1 − 4 X − 6 X 2 + 4 X 3 AL .

530 Dacă polinomul f ∈ Z[ X ] are proprietatea că f(0) şi f(1) sunt numere impare. b ∈ R pentru care există [ ] AL . (∀) x ∈ R . care pentru patru valori întregi diferite este egal cu p. k ∈ Z f) Pentru x număr prim AL . Care din următoarele afirmaţii este adevărată pentru orice valori ale numerelor reale a şi b . b ≠ 0 f) a .529 Fie f ∈ Z[ X ] un polinom de grad oarecare. a) f are cel mult o rădăcină reală c) f are 4 rădăcini reale e) f are cel mult două rădăcini reale b) f nu are rădăcini reale d) f are cel puţin două rădăcini reale f) a + ib . b ∈ R este rădăcină a polinomului . p fiind un număr prim. a .531 Să se determine toate valorile parametrilor a . b ∈R c) a ≠ b şi a ≠ 0. k ∈ Z c) Pentru x = 2 k + 1. b ∈ R \ {0} AL . a .156 Culegere de probleme AL .532 Fie polinomul f = X 4 − 2aX 3 + b 2 X 2 − bX + 1. Pentru ce valori întregi ale lui x avem f ( x ) = 2 p ? a) Nu există x ∈ Z d) Pentru orice x ∈ Z b) Pentru orice x ∈ N e) Pentru x = 2 k . b ∈ R . b ∈ R \ {0} e) a . a) b = 0. atunci: a) f are numai rădăcini întregi c) f are numai rădăcini întregi impare e) f are numai rădăcini întregi pozitive b) f are numai rădăcini întregi pare d) f nu are rădăcini întregi f) f are numai rădăcini întregi negative polinoame P ∈ R[ X ] care verifică identitatea x P( x ) − b = ( x − a ) P( x + a ) . a ∈ R d) a = b sau a ≠ 0 şi b = 0 b) a = 0.

10} . a) a ∈ {− 1. ⎩2 3 2 ⎭ e) a ∈ ⎨ .3}. d pentru ca rădăcinile polinomului P să fie în progresie geometrică.5} c) m ∈ R d) m ∈ ∅ e) m = −2 f) m ∈{− 5. P = aX 3 + bX 2 + cX + d . a . b. x3 ale ecuaţiei 157 x 3 − 6 x 2 + ax + a = 0 . a .Elemente de algebră AL . a) a 2 b = c 2 d d) ac 3 = b 3 d b) a 2 b 2 = c 2 d e) ac = bd c) ab 3 = c 3 d f) a 3 c = b 3 d AL . ale ecuaţiei x 3 − 3x − 2 m +1 a) m = 0 b) m ∈{2. să verifice relaţia ( x1 − 1) 3 + ( x2 − 2) 3 + ( x3 − 3) 3 = 0 .534 Determinaţi ordinul de multiplicitate m ∈ N al rădăcinii x = 2 a ecuaţiei : x 5 − 5x 4 + 7 x 3 − 2 x 2 + 4 x − 8 = 0 . c. ⎩2 3 4 ⎭ d) a ∈ ⎨ . . ⎬.1. a) 3b 3 + 27ab + 9abc = 0 d) 3a 3 + 27abc − 9bd = 0 b) 2b 3 − 27a 2 d + 9abc = 0 e) 3c 3 + 27abc = 0 c) 2b 3 + 27a 2 d − 9abc = 0 f) 2c 3 + 27a 2 d − 9abc = 0 AL . ⎧ 5 16 27 ⎫ . ⎧ 7 16 27 ⎫ .537 Să se determine valorile lui m ∈ R pentru care produsul a două rădăcini 2m = 0 este egal cu 1. Să se determine relaţia dintre coeficienţii a. x 2 . b) a ∈ ⎨ ⎧ 27 5 7 ⎫ . ⎬.533 Să se determine a ∈ R astfel încât rădăcinile x1 . P = aX 3 + bX 2 + cX + d .5} AL . b ≠ 0 . ⎩ 5 3 2⎭ c) a ∈ ⎨ . ⎩3 5 2 ⎭ f) a ∈ {2.535 Fie P ∈ R[ X ] .3. Să se determine relaţia dintre coeficienţii a.7. ⎧ 5 16 27 ⎫ . d ≠ 0 . ⎬.536 Fie polinomul P ∈ R[ X ] . b. ⎬. d pentru care rădăcinile lui P sunt în progresie aritmetică. a) 0 b) 1 c) 2 d) 3 e) 4 f) 5 AL . c.

b ∈R \ {0} . 2 a) m1 = 4. m2 = 3 2 c) m = 2 f) m = 5 AL . x 3 sunt rădăcinile ecuaţiei x 3 − x + 1 = 0 . m = −1 d) m = 0. admite o rădăcină x1 independentă de m şi apoi determinaţi m astfel încât : 1 log 10 x 2 − x 3 = log 10 ( 6m + 5) . x 3 ale ecuaţiei 5 5 5 x 3 + x + m = 0 . m = −8 b) m = 1. să se calculeze expresia : E = a) E = 3 b) E = −3 2 2 x1 + x 2 2 x3 c) E = 2 + 2 2 x2 + x3 2 2 x1 x2 d) E = −2 + 2 2 x 3 + x1 .158 Culegere de probleme AL .541 Să se determine m ∈ R astfel încât rădăcinile x1 . m ∈ R . m = 1 f) m = 4. x 3 ale ecuaţiei 4 4 4 x 3 + 2 x 2 − mx + 1 = 0 satisfac relaţia x1 + x 2 + x 3 = 24 . are o rădăcină dublă. m = 3 c) m = 0. m2 = − d) m = 1 2 1 2 b) m1 = 3. x 2 şi x 3 fiind celelalte rădăcini ale aceleiaşi ecuaţii. m = −1 e) m = −1. m2 = 1 e) m1 = 1 . x 2 . m = 0 AL .540 Să se determine m ∈ R ştiind că rădăcinile x1 .539 Arătaţi că ecuaţia x 3 + (2m − 5) x 2 + ( 9 − 5m) x + 2( m − 3) = 0 .538 Care este relaţia dintre a şi b atunci când ecuaţia x 3 − 3ax + 2ab = 0 . x 2 . b) b 2 = a 2 c) b 2 = a a) 2b = 3a d) a 3 = 5b e) a = 2b f) a = b AL . să verifice egalitatea x1 + x 2 + x 3 = 10 . e) E = −1 f) E = 1 . a) m = 0.542 Dacă x1 . a) m = 1 b) m = 2 c) m = −1 d) m ∈ ∅ e) m = −2 f) m ∈ R AL . x 2 . a .

a ∈ C . y3 = + . cu rădăcinile 3 3 3 x1 . d ∈ R * . y 2 = x 3 + x1 .545 Dacă x1 . ( ) 2 a) E = (a + 1) 6 b) E = (a − 1) 2 6 c) E = a 3 + 1 f) E = a 6 − 1 ( ) 2 d) E = a 3 − 1 ( ) e) E = a 6 + 1 AL .Elemente de algebră 159 AL . să se formeze ecuaţia în y care are ca rădăcini : 1 1 1 1 1 1 + . y2 = + . x 3 . a . să se precizeze care din ecuaţiile următoare are drept rădăcini : y 1 = x 2 + x 3 .543 Se consideră ecuaţia x 3 + ax 2 + ax + a = 0 . y 3 = x 1 + x 2 . c. Să se calculeze expresia : E = x1 + x 2 + x 3 + 1 . x 2 .544 Dacă x1 . x 3 sunt rădăcinile ecuaţiei x 3 + x 2 − 3 = 0 . x 2 . y1 = x2 x3 x 3 x1 x1 x 2 a) by 3 + cy 2 + dy + a = 0 b) d ⎜ y + ⎛ ⎝ c⎞ c⎞ c⎞ ⎛ ⎛ ⎟ + c⎜ y + ⎟ + b⎜ y + ⎟ − a = 0 d⎠ d⎠ d⎠ ⎝ ⎝ 1⎞ 1⎞ 1 1 ⎛ ⎛ d) ⎜ y + ⎟ + ⎜ y + ⎟ + y + + = 0 ⎝ ⎝ a⎠ b⎠ c d 3 2 3 2 c) dy 3 + cy 2 + by + a = 0 c⎞ c⎞ c⎞ ⎛ ⎛ ⎛ e) d ⎜ y + ⎟ − c⎜ y + ⎟ + b⎜ y + ⎟ − a = 0 ⎝ ⎝ ⎝ d⎠ d⎠ d⎠ 3 2 c⎞ c⎞ c⎞ ⎛ ⎛ ⎛ f) d ⎜ y − ⎟ − c⎜ y − ⎟ + b⎜ y − ⎟ − a = 0 d⎠ d⎠ d⎠ ⎝ ⎝ ⎝ AL . x 3 sunt rădăcinile ecuaţiei ax 3 + bx 2 + cx + d = 0 . 3 2 a) y 3 − y + 2 = 0 d) y 3 + 2 y 2 + y + 3 = 0 b) 2 y 3 − y − 1 = 0 e) y 3 + y − 2 = 0 c) 2 y 3 + y + 7 = 0 f) y 3 − 2 y 2 + y − 3 = 0 . b. x 2 .

n = −17 c) x1 = x2 = 2. x3 = 2. 1 − 2 . − 2 2 AL . a)1 + 2 . x3 = 1. x4 = 5.548 Să se determine a . m = 3.+∞) c) ( − 1. m = −17. x4 = 3. n = 4 e) x1 = x2 = 3.+∞) e) ( − ∞. 2 2 e) 1 + 2 . x3 = 2. b = 12 f) a = 52. 1 − 2 . 1 + 2 . 2 f) 1 + 2 . b = −17 d) a = −14.−4) ∪ ( 4. − 1 + 2 . n = −3 .0) d) [4. − 2. x4 = 1. să se determine mulţimea tuturor valorilor lui a pentru care toate rădăcinile ecuaţiei sunt strict pozitive.160 Culegere de probleme AL .547 Să se rezolve ecuaţia : x 3 − 2 1 + 2 x 2 + 1 + 4 2 x − 2 = 0 .4] b) (0. admite şi rădăcini independente de a. a) x1 = x2 = 1. x3 = 1. 2 d) 1 + 2 . a) [ − 4. n = 6 b) x1 = x2 = 1. Să se rezolve şi să se afle m şi n ştiind că admite o rădăcină dublă şi că suma celorlalte două rădăcini este 5. x3 = 4. b = −19 e) a = 21.+∞ ) f) ( − ∞. ştiind că ( ) ( ) ea admite rădăcina 1 + 2 . x4 = 5. 1 − 2 . x4 = 3.−4] AL . m = 6.549 Fie ecuaţia x 4 − 7 x 3 + 17 x 2 + mx + n = 0 . b ∈ R astfel ca ecuaţia x 4 − 4 x 3 + ax 2 + bx + 17 = 0 să aibă rădăcinile în progresie aritmetică. − 2 b)1 + 2 . b = 40 AL .546 Ştiind că ecuaţia : x 3 − ( a + 2) x 2 + 2(a + 2) x − 8 = 0 . a) a = 2. n = 1 d) x1 = x2 = 1. x3 = 2. b = 36 c) a = −52. x4 = 3. 1 + 2 c)1 + 2 . n = 3 f) x1 = x2 = 2. m = 3. m = 1.b = 36 b) a = 12. m = −3.

a) a ∈( − ∞.553 Să se determine parametrul real a astfel încât ecuaţia : x 4 + 2 x 3 + ax 2 + 2 x + 1 = 0 .3] b) a ∈( − 6. x 2. x3 = 1 − 2 f) x1 = 1 − 2 . a) x1 = 1 − 2 .551 Să se determine valorile raţionale ale parametrilor a şi b astfel încât 1 + 2 să fie rădăcină a ecuaţiei : x 4 + ax 3 + bx 2 + 5x + 2 = 0 .3 = 1+ 2 ± i 5+ 6 2 2 b) x1 = 1 − 2 . b = 5 e) a = −2.Elemente de algebră 161 AL . b ∈ R b) a ∈R . b ≠ 3 AL . 552 Să se determine toate valorile parametrilor reali a şi b pentru care ecuaţia x 4 + 3x 3 + 6 x 2 + ax + b = 0 are cel mult două rădăcini reale.X. 550 Să se rezolve ecuaţia: x 3 − 2 x 2 + 1 + 2 2 x + 2 = 0 .X. x2.1) f) m ∈ (2. b = −1 c) a = −3. b = 2 d) a . x 2 . x3 = 5 + 6 2 AL . să aibă toate rădăcinile reale.−6] e) a = 0 f) a = 1 AL – 554 Se consideră ecuaţia x 4 − (2 m − 1)x 3 + 2 m x 2 − (2 m − 1)x + 1 = 0 Să se determine m ∈R astfel încât ecuaţia să aibă două rădăcini reale. b = 1 e) a = −2. a) a = −3. a) a = 1. ştiind că admite ( ) rădăcina 1 − 2 . x 2 = 1 + 2 .3] c) a ∈( 0. b = 1 f) a = −2. x2 = 1 + 2 . b = 1 b) a = 3. b = 2 f) a ≠ 1. x2 = 1 + 2 .3 = ± 5 + 6 2 d) x1 = 1 − 2 .1) d) a ∈( − ∞. ∞ ) c) m ∈ ∅ .3 = ±i 5+6 2 2 c) x1 = 1 − 2 . b = 1 AL . negative. x 3 = 1 + 2 e) x1 = 1 − 2 . b = −1 d) a = 2. b = 3 c) a ∈R \ {1}. a) m = log 2 3 d) m < 0 b) m = 2 e) m ∈ (0. distincte.

−5..X.n.. p ≠ −5 3 3 f) m = 4 p −1 p−2 .−4} d) A = {− 1. P ∈ R[ X ] .2.n = . n... + P x n = 1 + x + x 2 + . p ∈R 3 3 d) m = 1 − n − p. a) k x 2 + 1 ( ) ( ) ( ( ( ) ( ) ) b) k x 2 − x e) k x 4 − 3 ) c) k x 3 − x f) k x 2 − 2 ( ) d) k x 2 + x ( ) ( ) AL . p = −5 3 3 .n = . (∀) x ∈ R . e) A = ∅ c) A = {− 3. 557 Să se determine parametrii reali m.1. care verifică identitatea : P(1) + P( x ) + P x 2 + . + x n P( x ) .0. n şi p pentru care ecuaţiile de gradul trei : (m + 1) x 3 + ( m + n + p − 1) x 2 + ( 3m − n − 2 p) x + 3 − m − 2n − 2 p = 0 şi x 3 + x + 1 = 0 au aceleaşi rădăcini. a) m = n = p = 1 b) m. a) A = {− 6.2} AL .−11} .162 Culegere de probleme AL . p ∈ φ c) m = p+2 1− 4p . p ∈ R e) m = 1− 4p p+2 .556 Să se determine toate polinoamele de gradul n ∈ N * .n = .7} f) A = {0.7} b) A = {− 2.555 Precizaţi mulţimea A căreia îi aparţine cel mai mic număr întreg k pentru care ecuaţia x 4 − 2( k + 2) x 2 − 12 + k 2 = 0 are numai două rădăcini reale distincte.

. b = 3. c = −1 a = 1. b = 2. b = 2.559 Să se determine suma coeficienţilor polinomului obţinut din dezvoltarea (10x 8 − x4 − 8 ) 1997 . 8 e) C1997 a) 0 b) 1 c) 2 1997 d) 101997 f) 1997 AL . ⎬ 3 2 3 2 ⎭ 3 ⎭ 2 ⎭ ⎩ ⎩ d) ⎨− 1. ⎧ 3 ± i 21 1 ± i 3 ⎫ ⎧ 2 ± i 21 1 ± i 3 ⎫ ⎧ 2 ± i 21 1 ± i 3 ⎫ . ⎬ b) ⎨3.1] f) ⎢ . c = 1 f) a = b = c = 1 AL . să admită numai rădăcini reale.0} . b şi c ştiind că ecuaţiile x 4 + ax 2 + bx + 2 = 0 şi x 3 − 3x + 2c = 0 au o rădăcină dublă comună.560 Să se determine coeficientul lui x 1997 din expresia : E = (1 + x ) 1997 + x(1 + x ) 1996 + x 2 (1 + x ) 1995 + .Elemente de algebră 163 AL . ⎬ c) ⎨− 1.−1⎥ ⎡ 1 ⎣ 4 ⎤ ⎦ 1⎤ ⎡ c) ⎢− 1. ⎬ f) ⎨− 1. . c = −1 c) a = −1. + x 1996 (1 + x ) + x 1997 . c = 2 e) a = −1. b = 3. e) 1997 f)1999 a) 0 b) 1 c) 1996 d) 1998 AL .2⎥ 4 ⎡1 ⎤ ⎦ ⎣ AL .562 Să se rezolve ecuaţia 5x5 − 4 x 4 + 5x3 + 5x 2 − 4 x + 5 = 0 a) ⎨1. . b = 2. c = −1 b) a = 1. a) a = −1.558 Să se determine parametrii reali a..b = −2. b = 3. . ⎬ 5 5 5 2 ⎭ 2 ⎭ 3 ⎭ ⎩ ⎩ ⎩ ⎧ ⎩ ⎧ 3 ± i 3 1± i 2 ⎫ ⎧ 2 ± i 3 1± i 2 ⎫ 1 ± i 21 1 ± i 3 ⎫ . c = −1 d) a = −2.. a) φ b) ⎢− . ⎥ 4⎦ ⎣ d) ⎢− ⎡ 1 ⎤ . .1 ⎦ ⎣ 4 ⎥ e) ( − 4.561 Să se determine toate valorile lui m ∈ R astfel încât ecuaţia : x 4 + x 3 − 2 x 2 + 3mx − m 2 = 0 . x ∈R \ {− 1. b = −3. c = 1 a = 1.c = 1 a = −1. ⎬ e) ⎨− 1.

a) a = 1 b) a = −1 c) a = 2 d) a = −2 e) a = 1 2 f) a = − 1 2 AL .+∞ ) e) a ∈ (−6. a) a ∈( − ∞. 2 − 3i 1− 5 a)13 X 4 + 46 X 3 − 13 X 2 + 30 X + 100 c) X 4 − 5 X 2 + 129 e) X 4 − 3 X 2 + 5 X + 6 b)13 X 4 − 46 X 3 + 13 X 2 + 30 X − 100 d) X 4 + 10 X 3 − X 2 + 5 f) X 4 − 9 X 2 + 81 AL .3] d) a ∈(1.+∞) c) a ∈( 2.563 Ştiind că ecuaţia Culegere de probleme 2ax 5 + 2(a + b )x 4 + (2b + 3)x 3 + 2ax 2 + (2a + b − 2)x + b + 1 = 0 este reciprocă să se calculeze suma rădăcinilor negative ale acesteia a) –5 b) –6 c) − 9 2 d) –1 e) − 1 2 f) − 3 2 AL .566 Să se determine a ∈ R * astfel încât ecuaţia ax 3 − x 2 − ( a + 2) x − 2a = 0 să aibă o rădăcină complexă nereală de modul egal cu 1.565 Determinaţi modulul rădăcinilor ecuaţiei 9 x 4 + 8 x 3 + 14 x 2 + 8 x + 9 = 0 .564 Determinaţi polinomul de grad minim cu coeficienţi raţionali care admite ca 4 5 rădăcini x1 = − şi x 2 = .2) b) a ∈( 2.164 AL .2] f) a ∈ ∅ .567 Să se determine a ∈ R astfel încât ecuaţia x 4 + 2 x 3 + ax 2 + 2 x + 1 = 0 să aibă numai două rădăcini reale. a) 2 b) 1 c) 3 d) 0 e) 2 f) 3 AL .

ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI TRIGONOMETRIE ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI TRIGONOMETRIE .

001 Corzile [ AB ] şi [CD ] ale cercului C ( O. B = 3 ˆ π a = 2. B = 4 3 ˆ π ˆ π d) a = 2. r ) sunt perpendiculare şi se intersectează în punctul P. b) -2. B = e) a = 2 + 3. B = 3 ˆ π a = 2 + 3. f) 1. B = 3 2 . Să se determine lungimea ipotenuzei şi π 6 ˆ b) a = 2.002 Se consideră vectorii Exprimaţi vectorul v = 5i − 4 j în funcţie de a şi b . Determinaţi valoarea parametrului m pentru care are loc relaţia: uur uur uuu uuu r r uuu r r PA + PB + PC + PD + m ⋅ PO = 0 a) -1. d) 4. TG . ˆ a) a = 2 3. B = π 6 sau ˆ π a = 2 3. e) 2. c) -4.166 (simbol TG ) Culegere de probleme TG . B = 4 4 . r 1r 5r r r r r r a) v = a + b b) v = −2a + b c) Imposibil: a şi b sunt coliniari 2 2 d) v = r r a = 4i + j r r r r şi r b = 2i − 3 j r r r r r 1r 2 3r a+ b 2 e) v = r 1r 9r a+ b 4 2 f) v = a + b 2 r r 1r TG .003 În triunghiul dreptunghic ABC suma catetelor este AB + AC = 1 + 3 iar înălţimea din vârful A are lungimea h = măsura unghiului B. B = ˆ π f) a = 4. B = π 6 sau ˆ c) a = 2 + 3.

MN = 2 2. şi 167 raportat la reperul cartezian O. B ( 2. n = 3 sau m = 1 5 . 5 ) . 1 1 c) m = − .004 Fie A ( 3.1) . n = −3 . 3 3 e) m = 1 1 . n = 0 . uuu r a) MN = −2i − 2 j . j . uuur r ur uuur MN = r uuu r 1 uuu AB + 5CD 2 ( ) uuur MN = r uuu r 1 uuu AB + 5CD 2 ( ) c) MN = 2i + 2 j . i. n = 0 5 3 1 . uuur MN = r r 1 uuu uuu AB + CD 2 ( ) uuur MN = 1 ( 7 AB + CD ) 2 r r nr 5 uuu uuu r r TG . 2 2 d) m = 1 . n = 3 sau m = − . MN = 6. n = 3 sau m = − . n = 0 sau m = − . 5 a) m = 1 1 . n = 0 sau m = − . n = −3 f) m = 1 4 2 . 3) . −5 ) patru puncte în planul R 2 uuu r AB şi CD . MN = 2 2. uuur r r uuur MN = 1 ( 7 AB + 5CD ) 2 r r uuu r uuu r uuur uuur MN = 1 (9 AB + CD ) 2 r r uuu uuu r r e) MN = −2i − 2 j .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie TG . MN = 6. n = −3 .005 Determinaţi parametrii reali m şi n aşa încât vectorii a = (1 − m ) i + j şi r r nr b = − i + 4m j să fie vectori ortogonali în R 2 . C ( −1. MN = 2 2. n = 0 sau m = − . MN = 2 2. Exprimaţi MN în funcţie de ( rr ) D ( −4. n = −3 . uuur Determinaţi coordonatele şi lungimea vectorului MN. 4 4 b) m = 1 5 1 . uuur r r b) MN = 2i − 2 j . Punctele M şi N sunt mijloacele segmentelor AC respectiv BD. uuur r r d) MN = 2i − 2 j . uuur f) MN = 2i + 2 j .

1) . a ) şi C ( b.006 Vârfurile triunghiului ABC au coordonatele A ( −5. Să se exprime vectorul BN în funcţie de AC şi BC . a) BC + uuu r uuu r uuu r uuu 1 uuu r r 3 AC b) 3BC − AC uuu uuu r r c) BC − 2 AC uuu r uuu r d) 3BC + AC uuu uuu r r e) BC − uuu 2 uuu r r 3 AC f) r uuu r 1 uuu BC − 2 AC 2 .1) . uuu r a) 2a − b d) 2b + a r r b) b − 2a e) b − a r r c) b + a f) 2a + b r r r r r r r r TG .007 Fie ABCD un paralelogram.009 Fie ABC un triunghi oarecare şi punctul N ∈ ( AC ) astfel încât 2AN = CN . d) 1 e) 1 4 f) -2 2 TG . a) 189 b) 231 2 201 2 c) 189 2 d) 231 e) Nu există un astfel de triunghif) TG . O punctul de intersecţie al diagonalelor şi M un punct arbitrar în plan. Determinaţi aria triunghiului ABC ştiind că centrul său de greutate este G (1. Determinaţi parametrul α pentru care are loc relaţia: uuu uuur r MA ⋅ MC = OM a) − 1 4 b) -1 c) 2 2 + α ⋅ AC . B ( −2. Să se exprime vectorul AF în r uuu r r uuu r funcţie de a = AB şi b = BC .8 ) .168 Culegere de probleme TG .008 Se consideră hexagonul regulat ABCDEF.

a) d) 1 3 1 (a + b + c) 2 b) a + b + c c) a 2 + b 2 + c 2 (a 2 + b2 + c2 ) e) (a 3 1 2 + b2 + c2 ) f) 1 2 (a + b + c) TG . 5 3 c) 7 3. Calculaţi ariile paralelogramelor formate de vectorii u = a + 2b şi v = 3a − b respectiv u = a + 2b şi w = −3a + 2b a) 7.011 Determinaţi parametrul real m astfel încât vectorii a = 2 3 i + 2m j şi r r r r r r b = m i + 3 j să formeze un unghi de 450 . e) Nu există m cu această proprietate. c) 0. 2 b) 2. 1 f) − . b şi c. 8 3 e) 6 3.010 Să se determine parametrul real m aşa încât vectorii a = ( m + 1) i + 3m j şi b = ( m − 1) i + m j să aibă aceeaşi lungime şi să fie perpendiculari. 1 a) + . . Exprimaţi suma de produse scalare: uuu uuu uuu uur uur uur r r r AB ⋅ AC + BC ⋅ BA + CA ⋅ CB în funcţie de a.012 Fie ABC triunghiul cu laturile AB = c.Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 169 r r r TG . b) 2 ±1 c) ±1 d) a) ±2 6± 3 e) 3 ±1 f) 3 TG .013 Fie a şi b doi vectori ce formează un unghi de 600 având lungimile 1 şi respectiv 2. 6. 5 3 f) 5. BC = a şi CA = b. 8 d) 7 3. 8 3 b) 6 3. 2 r r r TG . d) -2.

dreptunghic 2 10 e) arccos . j vectorii de poziţie OA. β= < OC .ascuţitunghic b) arccos 2 10 2 10 ( ) uuu r . ∆OAB . Calculaţi valoarea expresiei: E = DA ⋅ BC + DB ⋅ CA + DC ⋅ AB . ∆OAB . i . i.-12).-5) şi C(5.170 Culegere de probleme TG . i. Calculaţi valoarea expresiei E = α + β + γ ştiind că α= < OA. ∆OAB . ∆OAB . i + j . c) BC + CA + AB .dreptunghic f) π − arccos .12) două puncte situate în planul real raportat la reperul ortogonal O. Calculaţi măsura unghiului pe care vectorul AB îl face cu vectorul de poziţie al punctului A şi precizaţi natura triunghiului OAB.obtuzunghic c) π − arccos 33 65 17 2 26 . + CA + AB 2 d) 0 BC f) 1. ( ) uuu uuu uuu uur uuu uuu r r r r r b) -1 e) 2 2 a) DA + DB 2 2 + DC 2 . OB şi respectiv OC . a) ( rr ) uur uuu r uuu r ( uur r ) ( uuu r r r 10 13 ) π 2 b) 3π 2 c) 2 arccos 5 13 + π 2 d) π e) arccos f) 0 .obtuzunghic.014 Fie A(-3. TG .-5) determină în planul real raportat la reperul ortogonal O. i.015 Se consideră patru puncte coplanare distincte A.4) şi B(5.obtuzunghic d) arccos . TG .016 Punctele A(5. j .C şi D situate în planul R 2 raportat la reperul ortogonal O. a) π − arccos 2 10 . ∆OAB . ∆OAB .B. j . B(-12.

cos150 − sin150 tg150 + ctg150 c) 2 TG . f) Cei trei vectori sunt coliniari şi triunghiul se reduce la un segment.017 Suma a trei vectori v1 .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 171 TG . a) Nu există asemenea trei vectori c) Triunghi echilateral b) Triunghi dreptunghic d) Triunghi isoscel.019 Să se determine soluţiile ecuaţiei ctg x − 2 cos x = 0 . tgb = 2.018 Să se calculeze: E = 2 2 . . e) E1 = m 2 − 2.020 Dacă tga = 1. e) Lungimea vectorilor este l=0 şi triunghiul se reduce la punctul de aplicaţie comun. Precizaţi natura poligonului format de extremităţile acestor vectori.021 Dacă tg x + ctg x = m . tgc = 3 . a) b) 3 2 4 d) 3 4 e) 2 8 f) 3 8 TG . satisfac condiţia π a) 5π 6 b) 2π 3 2 < x <π . E2 = m3 − 3m E2 = m3 E2 = m3 − 3 E2 = m3 E2 = m3 + 3m f) E1 = m 2 + 2. d) E1 = m 2 . a) E1 = m − 2. cât este tg ( a + b + c ) ? a) 1 b) 0 c) 2 d) 3 e) 1 2 f) 2 3 TG . E2 = m3 − 3m b) E1 = m 2 − 2. E2 = tg 3 x + ctg 3 x . v2 şi v3 având aceeaşi lungime l şi acelaşi punct de aplicaţie este 0 . c) E1 = m 2 − 2. c) 9π 10 d) 7π 12 e) 5π 8 f) 5π 9 TG . să se calculeze în funcţie de m expresiile: E1 = tg 2 x + ctg 2 x.

k ∈ Z . k ∈ Z 8 ⎩ ⎭ b) x ∈ ⎨± d) x ∈ ⎨ ⎧ π ⎫ + kπ ⎬ .022 Dacă se notează t = sin 2u . k ∈ Z ⎩ 4 ⎭ f) x ∈ ⎨k ⎧ π⎫ ⎬.024 Determinaţi soluţiile ecuaţiei sin x + sin x = 2 cos x situate în intervalul [0. k ∈ Z ⎝ 2⎠ ⎩ ⎭ d) x ∈ ⎨k ⎧ π⎫ ⎬.x = 2 3π 2 c) x1 = π 2 . 2π ] a) x1 = π 3 . x =π 2 d) x1 = 3π 4 . k ∈ Z ⎩ 2⎭ ⎩ ⎝ 2⎠ ⎭ ⎧ π⎫ c) x ∈ ⎨ k ⎬ . se cere să se exprime în funcţie de t expresia E = tg 2u + ctg 2u . k ∈ Z ⎩ 2⎭ e) x ∈ {kπ } . a) x ∈ ⎨k ⎫ ⎧ π⎫ ⎧ ⎛ 3⎞ ⎬ U ⎨± arccos ⎜ − ⎟ + 2kπ ⎬ . k ∈ Z ⎧ ⎫ ⎛ 3⎞ b) x ∈ ⎨± arccos ⎜ − ⎟ + 2kπ ⎬ .023 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei: cos 4 x − sin 4 x = 3 2 . a) t 2 + 1 b) 1 t 2 c) 2t 2 d) 1 t 2 −1 e) 4 t 2 −2 f) 1 t +1 2 TG . a) x ∈ ⎨ ± c) x ∈ ⎨ ⎧ π ⎫ + kπ ⎬ .x = 2 2π 3 b) x1 = π 4 . k ∈ Z 9 ⎩ ⎭ e) x ∈ ⎨ ⎧ 3kπ ⎫ ⎬.025 Rezolvaţi ecuaţia: sin 4 x + 3sin 2 x = 0 . k ∈ Z ⎩ 8 ⎭ ⎧π ⎫ + 2 kπ ⎬ . x =π 2 e) x = 5π 4 f) x = 2π 3 TG .172 Culegere de probleme TG . k ∈ Z ⎩ 12 ⎭ ⎧ 3π ⎫ + 2 kπ ⎬ . k ∈ Z ⎩ 3⎭ f) x ∈ {2kπ } . k ∈ Z ⎩ 3⎭ TG .

0 0 sin ( 45 + x ) + cos ( 45 + x ) sin 450 + x − cos 450 + x d) E = ctg x e) E = sin x f) E = cos x TG . k ∈ Z ⎩ 3 ⎭ 3⎫ k ⎧ e) x ∈ ⎨( −1) arcsin ⎬ .029 Determinaţi valoarea constantei α ∈ R pentru care are loc egalitatea sin 4 x − sin 2 x sin 4 x + sin 2 x a) α = 2 = α tg x ctg 3 x .030 Să se verifice că următoarea expresie este independentă de x E = 2 cos 6 x + sin 6 x − 3 cos 4 x + sin 4 x .026 Rezolvaţi ecuaţia: sin x cos x = 3 2 . iar Ak = 2 cos θ ⋅ Ak −1 − Ak − 2 . a) E = −1 b) E = 0 c) E = 1 d) E = 2 e) E = −2 f) E = 1 4 ( ) ( ) . k ∈ Z 2⎭ ⎩ b) x ∈ ⎨ c) x ∈ ⎨k ⎧ π⎫ ⎬. b) cos 3θ a) sin 3θ c) sin 4θ d) cos 4θ e) sin 5θ f) cos 5θ TG .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 173 TG . k ∈Z ⎩2 ⎭ d) x ∈ ⎨k ⎧π ⎫ ⎧ π⎫ ⎬. A2 = cos 2θ . k ∈ Z ⎩ 4⎭ f) ecuaţia nu are soluţii TG . pentru orice k ∈ N. 2 ⎭k∈Z ⎩ 3 ⎭k∈Z ⎠ f) α = b) α = 1 c) α = 3 d) α = 1 2 e) α = 4 3 2 TG . ( k > 2 ) . a) x ∈ ⎨ + kπ ⎬.028 Dacă A1 = cos θ . să se determine A4 . pentru orice x ∈ R \ ⎜ ⎨( 2k + 1) ⎛⎧ ⎝⎩ π⎫ ⎧ π⎫ ⎞ ⎬ U ⎨k ⎬ ⎟ .027 Să se restrângă expresia: E = a) E = 0 b) E = 1 c) E = tg x ( ) ( ) − tg x . k ∈ Z ⎩ 3⎭ ⎧ 2π ⎫ + 2 kπ ⎬ .

⎝ 2⎠ d) a) π 3 b) 2π 3 c) π 6 π 4 e) 5π 4 f) π TG . ⎛ π⎞ ⎟ .. cos y = 13 14 şi x.032 Să se calculeze expresia: E = cos + cos + cos 6π 7 . să se calculeze x − y . unde n ∈ N∗ . 3 2 a) 1 2 b) − 1 2 c) 1 4 d) − e) 1 f) TG .033 Dacă cos x = 1 7 . a) sin 2n α 2n +1 sin α b) sin 2n α 2n sin α c) sin 2n +1α 2n +1 sin α d) cos 2n α 2n cos α e) cos 2n α 2n +1 cos α 2π 7 4π 7 1 4 f) cos 2n +1α 2n sin α TG .035 Să se calculeze valoarea expresiei: E = pentru x = ..031 Să se restrângă expresia E = cos α ⋅ cos 2α ⋅ cos 4α ⋅ . y ∈ ⎜ 0. 7 3 7 3 a) 2 3 b) − 2 3 c) 3 2 d) − f) − 2x − tg x π 3 TG . 4 cos x − ctg 2 x sin a) 1 b) 2 c) − 2 2 d) − 2 e) 2 2 f) 1 3 . ⋅ cos 2n α .034 Ştiind că ctg x = 2 . să se calculeze: E = sin 2 x − 2 cos 2 x sin 2 x − cos 2 x 3 7 e) .174 Culegere de probleme TG .

036 Ştiind că sin α = 3 4 3 4 4 5 . să se calculeze tg α . . 4 3 ⎛ π⎞ ⎟ .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 175 TG . α ∈ ⎜ 0.− d) x ∈ ⎨ − e) x ∈ ⎨0. − ⎧ ⎩ π⎫ ⎬ 4⎭ . ⎥ ? ⎣ 2 2⎦ a) x ∈ ⎨− ⎡ π π⎤ ⎧ π π π⎫ .037 Să se afle valoarea numerică a produsului P = cos 200 cos 400 cos 800 . ⎬ ⎩ 6 6 4⎭ ⎧ π π⎫ . ⎧ π π⎫ . ⎬ ⎩ 6 4⎭ f) x ∈ ⎨0. π ] pentru care avem arctg + arctg =α . a) π 6 b) π 4 2π 3 c) π 3 3π 4 d) π 2 e) f) TG . .039 Care sunt soluţiile ecuaţiei: sin 3 x − cos 2 x − sin x = 0 din intervalul ⎢− . a) 1 3 1 6 b) 1 4 1 7 1 2 1 3 c) 1 5 1 8 d) e) f) TG . ⎬ ⎩ 4 4⎭ b) x ∈ ⎨− ⎧ π π π⎫ .038 Să se afle α ∈ [ 0. ⎬ ⎩ 6 6⎭ π 6 . ⎝ 2⎠ d) 3 5 a) b) − c) e) − 4 3 f) 2 3 TG . ⎬ ⎩ 4 4 6⎭ c) x ∈ ⎨ − ⎧ π π⎫ .

2 a) x ∈ ⎨± ⎧ π ⎫ + 2 kπ ⎬ ⎩ 6 ⎭ π⎫ k π ⎧ c) x ∈ ⎨( −1) ⋅ + k ⎬ 3 2⎭ ⎩ π⎫ k +1 π ⎧ e) x ∈ ⎨( −1) ⋅ + k ⎬ 4 2⎭ ⎩ pentru orice k ∈ Z ⎧ π ⎫ + 2 kπ ⎬ ⎩ 3 ⎭ π⎫ ⎧ k + 1 3π d) x ∈ ⎨( −1) ⋅ +k ⎬ 4 2⎭ ⎩ π⎫ k π ⎧ f) x ∈ ⎨( −1) ⋅ + k ⎬ 3 6⎭ ⎩ b) x ∈ ⎨± TG .176 Culegere de probleme TG .041 Să se rezolve ecuaţia: sin x + 200 + cos x − 100 − sin x − 400 = 3 .043 Să se determine toate soluţiile reale ale ecuaţiei: arccos x 3 + arccos x = a) ⎨± π 2 . ⎬ ⎪ ⎪ ⎩ 3 2 3 ⎭ ⎧1 ⎫ d) ⎨ ⎬ ⎩2⎭ .040 Să se calculeze S = cos 4 100 + cos 4 500 + cos 4 700 a) 1 b) 2 c) 9 8 d) 8 9 e) 1 9 f) 7 8 TG .042 Să se determine soluţia generală a ecuaţiei: 1 sin 4 x + cos 4 x + sin 2 x + = 0 . ⎧ ⎪ ⎪ ⎩ 2 1⎫ ⎪ . . ( ) ( ) ( ) { } c) x ∈ {450 + k ⋅ 3600 } e) x ∈{200 + k ⋅ 3600 } U {−400 + k ⋅ 3600 } a) x ∈ 300 + k ⋅ 3600 { } d) x ∈ {−200 + k ⋅1800 } U {400 + k ⋅1800 } f) x ∈ {200 + k ⋅ 1800 } U {400 + k ⋅ 1800 } b) x ∈ 600 + k ⋅ 3600 TG . ⎬ 3 2⎪ ⎭ ⎧ 1⎫ b) ⎨ ± ⎬ ⎩ 2⎭ ⎧1 3⎫ ⎪ ⎪ e) ⎨ . ± ⎬ 3 ⎭ ⎪ ⎪ ⎩2 f) ∅ ⎧ 1 1 2⎫ ⎪ ⎪ c) ⎨± .

2 ⎤ ⎣ ⎦ ⎡ 1 ⎤ f) ⎢ − . 7π 10 5π 7 f ( x ) = cos . ⎥ ⎣ 5 5⎦ d) x ∈ ∅ 1⎤ ⎡ b) x ∈ ⎢ −1. admite soluţii? a) ∅ d) [ −2.Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 177 7x 5 TG .044 Determinaţi perioada principală a funcţiei f : R → R .1] e) R c) ⎡ − 2. k ∈ Z ⎫ ⎭ f) x = 1 5 . 2] b) [ −1.046 Care este mulţimea tuturor valorilor parametrului real a pentru care ecuaţia cos x − sin x = a . 5 ⎝ ⎠ ⎡ 1 1⎤ a) x ∈ ⎢ − .047 Să se determine soluţiile ecuaţiei: sin ⎜ arccos x ⎟ = 1 .045 Să se calculeze expresia E = a) 2 + 3 d) 3 + 2 sin 600 − sin 300 cos 300 + cos 600 b) 3−2 c) 2 −3 e) 2 − 3 f) 2 + 2 TG . − ⎥ 5⎦ ⎣ e) x ∈ ⎨( −1) ⋅ k c) x ∈ R ⎧ ⎩ 5π 6 + kπ ⎬ . 2 ⎥ ⎣ 2 ⎦ ⎛1 ⎞ TG . a) 0 10π 7 b) c) 35π 3π 4 d) e) f) TG .

a) E = b) E = 3 c) E = 4 e) E = 2 f) E = 3 TG .048 Să se calculeze expresia: x ∈ [ 0.049 Arătaţi că următoarea expresie este independentă de x. a) E = −1 b) E = 0 c) E = − 1 2 d) E = 1 2 e) E = 1 f) E = −4 TG .050 Să se verifice că expresia E = cos 2 ( x − y ) + cos 2 ( x + y ) − cos 2 x cos 2 y este independentă de x şi y .051 Să se scrie sub formă de produs de funcţii trigonometrice expresia: 5π π 11π + sin + cos E = sin 24 6 24 a) 4 sin π 12 cos π 48 cos 5π 48 5π 48 b) 4 cos π 12 cos π 48 cos 19π 48 c) 4 sin π 12 cos π 48 cos 19π 48 d) 4 cos π 12 sin π 48 cos e) 4 sin π 12 sin π 48 f) 4 sin π 12 cos π 48 . (3 − 5 ) 4 3 16 b) (3 + 5 ) 3 4 c) 16 25 25 16 (3 − 5 ) d) (3 + 5 ) 25 e) (3 − 5 ) 16 25 f) (3 + 5 ) TG . E= 1 2 1 1 + sin 2 x 2 + ctg 2 x 1 + 1 + cos 2 x 2 + tg 2 x d) E = 1 . a) sin x + tgx cos x + ctgx .178 Culegere de probleme TG . ştiind că avem cos x = 2 3 . π / 2] .

k ∈ Z 2⎭ ⎩ 4 ⎩3 ⎭ d) x ∈ ⎨ . k ∈ Z ⎩ 3⎭ b) x ∈ ⎨± ⎧ π ⎫ + 2 kπ ⎬ . ⎧ π π⎫ ⎧π ⎫ c) x ∈ ⎨ + 2kπ ⎬. k ∈ Z b) x ∈ ⎨ + 2kπ ⎬ . k ∈ Z ⎩4 ⎭ e) x ∈ {kπ } . k ∈ Z ⎩ 4⎭ f) x ∈ ⎨k ⎧ π⎫ ⎬. α ⎛ π⎞ ⎟ . k ∈ Z ⎧ π⎫ ⎬. a) 6 sin x ⋅ sin 2 x ⋅ sin 3 x d) 6 cos x ⋅ cos 2 x ⋅ cos 3 x b) 6 sin x ⋅ sin 2 x ⋅ cos 3 x e) 6 cos x ⋅ cos 2 x ⋅ sin 3 x c) 6 sin x ⋅ cos 2 x ⋅ cos 3 x f) 6 cos x ⋅ sin 2 x ⋅ sin 3 x . k ∈ Z ⎩ 3⎭ TG .053 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei: 2 sin 6 x + cos6 x + sin 4 x + cos 4 x = 3 . k ∈ Z ⎩ 2⎭ d) x ∈ ⎨k e) x ∈ ⎨k ⎧ π⎫ ⎬.052 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei: sin 4 x + cos 4 x = a) x ∈ ⎨± + k ⎬ .055 Să se transforme în produs următoarea expresie: S = cos 2 x + cos 2 2 x + cos 2 3 x + cos 2 x + cos 4 x + cos 6 x .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 179 1 2 TG . a) x ∈ ⎨ ( ) ⎧π ⎫ + 2 kπ ⎬ . 2 ⎝ 4⎠ d) 1 3 e) 2 5 f) 3 4 a) b) c) TG . să se calculeze tg . k ∈ Z ⎩2 ⎭ f) x ∈ ⎨k ⎧π ⎫ ⎧π ⎫ + kπ ⎬ .054 Ştiind că sin α + cos α = 1 4 1 2 7 5 1 5 . α ∈ ⎜ 0. k ∈ Z ⎩4 ⎭ ⎧ π⎫ ⎬. k ∈ Z ⎩ 6⎭ TG . k ∈ Z ⎩ 3 ⎭ c) x ∈ ⎨k ⎧ π⎫ ⎬.

3} f) {1. 5] TG . a. 5] care verifică acuaţia: 2 arccos 1+ x 2 1 + x2 ( ) = π 2 − arcsin x 5 e) {0.1} b) {0.1] d) [ 0. ⎟ ⎝ 2 2⎠ m = a 2 − b2 c) b a m = a 2 + b2 a) m = a 2 + b2 b) α = arcsin b a α = arctg b a α = arctg m= m = a 2 + b2 m = a 2 + b2 e) a 2 − b2 b a d) a TG .060 Să se calculeze: α = arctg b α = arctg a b f) α = arccos . 5} c) [0. b ∈ R∗ se poate scrie sub forma f ( x ) = m sin ( x + α ) . 5} a) {0.056 Determinaţi toate valorile lui x ∈ [ 0.058 Să se calculeze: 1 sin10 0 − 3 cos100 d) 4 e) 3 2 f) 3 2 a) 1 b) 2 c) 3 TG .180 Culegere de probleme TG .059 Să se arate că funcţia f ( x ) = a sin x + b cos x. determinându-se m şi α ∈ ⎜ − ⎛ π π⎞ .057 Să se calculeze 1 1 + 2 0 2 cos 15 sin 150 a) 4 b) 16 c) 24 d) 4 2 e) 6 2 f) 16 2 TG .

062 Care sunt valorile lui a ∈ ¡ . k ∈Z c) a = 2kπ + 3π 2 . k ∈Z d) a = kπ . k ∈ Z e) a = ± π 3 + kπ .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 181 tg150 + ctg150 cos150 − sin150 a) 1 d) 4 2 b) 4 e) 5 2 c) 3 2 f) 2 TG . k ∈ Z f) a = π 4 + kπ . k ∈ Z b) a = ( 2k + 1) π 2 . k ∈ Z . pentru care expresia: E= 4 cos 2 x + cos 2 x + cos 2a cos 2a − cos 2 x nu depinde de x ? a) a = 2kπ .061 Să se descompună în produs expresia E = sin 3 x + sin 2 x + sin x a) 2 sin 2 x cos ⎜ ⎛x π⎞ ⎛x π⎞ + ⎟ cos ⎜ − ⎟ ⎝2 6⎠ ⎝2 6⎠ ⎛x π⎞ ⎛x π⎞ + ⎟ cos ⎜ − ⎟ ⎝2 6⎠ ⎝2 6⎠ ⎛x π⎞ ⎛x π⎞ + ⎟ sin ⎜ − ⎟ ⎝2 6⎠ ⎝2 6⎠ b) 4 sin x cos ⎜ ⎛x π⎞ ⎛x π⎞ + ⎟ cos ⎜ − ⎟ ⎝2 6⎠ ⎝2 6⎠ ⎛x π⎞ ⎛x π⎞ + ⎟ sin ⎜ − ⎟ ⎝2 6⎠ ⎝2 6⎠ c) 4 sin 2 x cos ⎜ d) 4 sin 2 x sin ⎜ e) 4 cos 2 x sin ⎜ f) 4 sin x sin ⎜ ⎛x π⎞ ⎛x π⎞ + ⎟ sin ⎜ − ⎟ ⎝2 6⎠ ⎝2 6⎠ TG .

6 . 4 2 3 d) π 2π 3π 5π 6 6 6 6 e) π 5π 7π 11π 12 12 12 12 f) . π ] ale ecuaţiei 4 sin 4 x − 3sin 2 2 x = 1 − 2 cos 2 x . b) π π 5π 3 2 .182 Culegere de probleme TG .. . ⋅ ⎜ 1 − tg n ⎟ 2⎠⎝ 4⎠ 2 ⎠ ⎝ c) 2n tg ( x / 2 ) ⋅ tg x / 2n x⎞⎛ a) 2n tg x ⋅ tg x / 2n ( ) ) b) 2n tg 2 x ⋅ tg x / 2n ( ) ) ( ) ) d) 2n ctg x ⋅ tg x / 2n ( e) 2n ctg 2 x ⋅ tg x / 2n ( f) 2n ctg ( x / 2 ) ⋅ tg x / 2n ( TG – 065 Să se calculeze: E = sin 8 x − cos8 x + 4 cos 6 x − 6 cos 4 x + 4 cos 2 x a) 1 b) 2 c) cos x d) sin x e) 1 2 f) 4 TG .064 Să se restrângă expresia: Ω = ⎜ 1 − tg 2 ⎛ ⎝ ⎛ 2 x⎞ 2 x ⎞ ⎟ ⎜ 1 − tg ⎟ ⋅ . .063 Fie E = sin x + cos ( 2 y − x ) cos x − sin ( 2 y − x ) . . pentru y = 3 3 1 2 . 3 +1 3 a) 3 b) − c) 2tg x d) − e) f) 2 TG . . . 3 . ..066 Să se determine soluţiile din intervalul [ 0. . 24 24 24 24 π 5π 7π 11π . . a) π π 2π 6 3 . c) π π 2π . . 7π 12 Să se calculeze valoarea expresiei E.

2kπ + ⎟ k∈Z ⎝ 3 3⎠ ⎝ 6 6⎠ ⎛ π π⎞ ⎛ π π⎞ d) λ ∈ U ⎜ 2kπ − 2π 3 . are două soluţii în intervalul [ 0. 2 a) m ∈ [ 0. ( 2k + 1) π + ⎥ k∈Z ⎣ 3 3⎦ ⎣ 3 3⎦ b) λ ∈ U ⎜ kπ − ⎡ π π⎤ ⎡ π π⎤ ⎛ k∈Z ⎝ ⎛ k∈Z ⎝ π 3 .069 Să se determine toate valorile parametrului real λ pentru care ecuaţia: cos ( x − λ ) + cos ( x + λ ) = 1 . a) m = 2 d) m = 1 2 b) m ∈ {−1.067 Să se determine toate valorile parametrului real m pentru care ecuaţia: 3 sin x − cos x + m − 1 = 0 .1] c) m ∈ R f) m ∈ [ −4. 2kπ + ⎥ U ⎢( 2k + 1) π − . 3] f) m = − 1 2 TG – 068 Să se determine toate valorile lui m ∈ R pentru care ecuaţia: m ( sin x − cos x ) − cos 4 x − 1 = 0 . 4] b) m ∈ [ −2. 2] e) m ∈ [ −1. 2 kπ + 5π ⎞ ⎟ 3 ⎠ e) λ ∈ ∅ f) λ ∈ R .1⎥ ⎣ 2 ⎦ TG . admite soluţii. 2kπ + ⎟ U ⎜ 2kπ − .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 183 TG . kπ + π⎞ ⎟ 3⎠ c) λ ∈ U ⎜ 2kπ − . admite soluţii. a) λ ∈ U ⎢ 2kπ − . 4] ⎡ 1 ⎤ d) m ∈ ⎢ − . 3} e) m = 1 c) m ∈ [ −1. 4π ] .

072 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei: sin x ( x − 4) 2 + sin x = 0. 5} U {kπ } . k ∈ Z ⎧ π⎫ ⎬.184 Culegere de probleme TG . b) x ∈ ∅ ⎧ k k ⎫ c) x ∈ ⎨( −1) ⋅ + kπ ⎬ . k ∈ Z e) x ∈ {2kπ } . a) 1 b) 2 c) − 1 d) − 2 e) − 3 f) − 1 3 TG . k ∈ Z b) x ∈ {3. 5} U ⎨ k ⎧ π⎫ ⎬. a) x ∈ {3. k ∈ Z f) x ∈ {0} .070 Să se calculeze valoarea expresiei: E ( x ) = 1 sin x + 1 cos x + 1 tg x + 1 ctg x pentru argumentele x care verifică ecuaţia 8 ( sin x + cos x ) + 3sin 2 x = 0 .071 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei: (1 − sin x ) a) x ∈ ¡ 2 + sin 2 (1 − x ) = 0 . k ∈ Z ⎩ 4⎭ TG . x ∈ ¡ \ {4} . k ∈ Z e) x ∈ {kπ } . k ∈ Z c) x ∈ {5} U {kπ } . k ∈ Z 2 ⎩ ⎭ f) x ∈ ⎨k d) x ∈ {1 − kπ } . k ∈ Z ⎩ 2⎭ d) x ∈ {3} U {kπ } .

k ∈ Z 5 ⎭ ⎩5 ⎧ 2 kπ ⎫ ⎬. k ∈ Z ⎩ 12 ⎭ ⎩ 12 ⎭ ⎧π ⎫ + 2 kπ ⎬ k ∈ Z ⎩6 ⎭ ⎧ π⎫ ⎬ .074 Determinaţi mulţimea tuturor valorilor parametrului m ∈ R pentru care ecuaţia sin x − cos x = m + 1 admite rădăcini reale. k ∈ Z ⎩12 ⎭ ⎩ 12 ⎭ c) m ∈ ⎨ ⎧ π ⎫ ⎧ 7π ⎫ + 2kπ ⎬ U ⎨ + kπ ⎬ . −1 + 2 ⎤ ⎛ 9 ⎞ c) m ∈ ⎜ − .k ∈Z ⎩ 3⎭ f) m ∈ ⎨k TG . a) m ∈ ( 0.Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 185 5x 4 TG . k ∈ Z b) x ∈ ⎨k ⎧ π⎫ ⎬. k ∈ Z 5 ⎭ ⎩ 5 f) x ∈ ⎨ d) x ∈ ⎨ ⎧ 2π 8kπ ⎫ + ⎬ U {2kπ } . b) m ∈ ⎨− ⎧π ⎫ ⎧ 7π ⎫ a) m ∈ ⎨ + 2kπ ⎬ U ⎨ + 2kπ ⎬ .076 Dacă sin 2 ( a + c ) = p sin 2b . k ∈ Z ⎩ 5 ⎭ ⎧ kπ ⎫ ⎬.k ∈Z ⎩ 4⎭ ⎧π ⎫ + kπ ⎬ k ∈ Z ⎩6 ⎭ d) m ∈ ⎨ e) m ∈ ⎨k ⎧ π⎫ ⎬ .075 Să se rezolve ecuaţia: 3 sin x + cos x = 2 .073 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei: sin + cos x = 2 . a) x ∈ {kπ } . k ∈ Z ⎩ 4⎭ e) x ∈ ⎨ c) x ∈ ⎨ ⎧ 2π 8kπ ⎫ + ⎬ I {2 k π } . 0 ⎟ ⎝ 8 ⎠ ⎡ 9 ⎤ d) m ∈ ⎢ − . 2 ) b) m ∈ ( 0. 0⎥ ⎣ 8 ⎦ ⎣ ⎦ ⎛ 9 ⎞ f) m ∈ ⎜ − . k ∈ Z ⎩ 3 ⎭ TG . 2 ⎟ ⎝ 8 ⎠ TG . să se calculeze în funcţie de p expresia: E= tg ( a + b + c ) tg ( a − b + c ) a) 2 p −1 2 p +1 b) 2 p −1 p −1 c) p +1 2 p −1 d) 3 p −1 p +1 e) p +1 p −1 f) p −1 p +1 . 2] e) m ∈ ⎡ −1 − 2.

a) 1 4 b) 2 5 c) 4 9 d) 3 16 e) 5 8 f) 1 2 TG . a) 1 b) 1 2 c) 0 d) 3 e) 10 f) 2 TG .080 Să se determine soluţiile ecuaţiei: arctg x + 1 2 arccos 1 5x = π 4 .. 1 3 1 4 a) x = ±1 3 3 b) x = ± 1 2 c) x = ± d) x = ± e) x = ± 3 f) x = ± . ⋅ tg890 .077 Să se transforme în produs de funcţii trigonometrice expresia: E = 1 + cos x + cos 2 x a) 2 cos x cos ⎜ x + ⎛ ⎝ π⎞ ⎟ 4⎠ b) 2 cos x cos ⎜ x − ⎛ ⎝ π⎞ ⎟ 4⎠ c) 4 cos x cos ⎜ ⎛x π⎞ ⎛x π⎞ + ⎟ cos ⎜ − ⎟ ⎝2 6⎠ ⎝2 6⎠ x d) 4 cos x cos ⎜ ⎛x π⎞ ⎛x π⎞ + ⎟ cos ⎜ − ⎟ ⎝2 6⎠ ⎝2 6⎠ e) 4 cos x cos 2 f) 4 cos x cos 3x 2 TG .079 Să se calculeze: tg10 ⋅ tg20 ⋅ tg30 ⋅ ..186 Culegere de probleme TG .078 Calculaţi produsul: P = cos100 cos 300 cos 500 cos 700 .

α = e) m = 2. ⎧ 3π ⎫ + 2 kπ ⎬ .083 Să se arate că funcţia: f ( x ) = ⎛π ⎞ sin ⎜ + x ⎟ ⎝4 ⎠ sub forma f ( x ) = m cos (α + x ) .α = π 2 d) m = − . α = f) m = 1. k ∈ Z 4 ⎩ ⎭ ⎧ π ⎫ + 2 kπ ⎬ . determinându-se m şi α ∈ ( 0. α = 2 2 3π 4 3π 4 b) m = 2. k ∈ Z ⎩ 4 ⎭ b) x ∈ ⎨± ⎧ π ⎫ + kπ ⎬ . k ∈ Z 4 ⎩ ⎭ ⎧ π ⎫ + 2 kπ ⎬ . k ∈ Z ⎩ 2 ⎭ c) x ∈ ⎨± d) x ∈ ⎨± e) x ∈ ∅ f) x ∈ ⎨k ⎧ π⎫ ⎬. π ) .082 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei: cos (π x ) + 2 cos π 2 x = 3 . α = π 3 .081 Să se rezolve ecuaţia: cos x (1 + tg x ) a) x ∈ ⎨ sin 2 x − sin x (1 + ctg x ) cos 2 x = 2.Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 187 TG . α = π 4 3π 4 c) m = 2 2 . a) x = 0 d) x ∈ R b) x = 1 e) x = 2 c) x ∈ ∅ f) x = k . k ∈ Z ( ) ⎛π ⎞ ⎛ 3π ⎞ + x ⎟ − cos 2 ⎜ + x⎟ ⎝8 ⎠ ⎝ 8 ⎠ se poate scrie TG . k ∈ Z ⎩ 3⎭ TG . cos 2 ⎜ a) m = − 2.

084 Determinaţi valorile lui n ∈ N şi α ∈ ⎢0.3] .0] f) m= 0 c) m ∈[ −1. a) n = 4. ⎝2 ⎠ ⎝6 ⎠ c) 4π 3 5π 8 3π 4 5π 6 d) e) f) TG . α = e) n = 8.085 Să se determine valorile lui λ ∈ R astfel ca ecuaţia: (1 − λ 2 ) sin 3x + 2λ cos 3x = (1 + λ 2 ) a) λ = 1 b) λ = −1 e) λ ∈ {1. α = π 6 c) n = 2. α = 0 π 4 π 2 π 2 TG .087 Pentru ce valori ale lui m ∈ R . α = d) n = 2. ⎥ pentru care expresia ⎣ 2⎦ ⎡ π⎤ E = 3 − 4 sin 2 x se poate scrie sub forma E = n sin (α + x ) sin (α − x ) . α = π 3 b) n = 3.1] b) m∈[0. admite rădăcini reale? d) m∈[1.086 Să se rezolve ecuaţia: sin 3 x = cos ⎜ a) 9π 14 7π 12 b) ⎛π ⎞ ⎛π ⎞ + arctg ( tg x ) ⎟ în intervalul ⎜ .2] e) m∈[ −1. 3} ⎧ 1 ⎫ d) λ = ⎨− . c) λ = 0 f) λ ∈ {2. 2} 2 să aibă soluţii reale. α = f) n = 1.2] m −1 sin x = 3 . ecuaţia 8ctg8 x + 4tg4 x + 2tg2 x + tgx − a) m ∈[0.188 Culegere de probleme TG . 0 ⎬ ⎩ 2 ⎭ TG . π ⎟ .

tg C 2 = = 3 −1 3 +1 3 +1 3 −1 2 3 + 13 b) sin 2 B = 3 2 . R fiind raza cercului circumscris triunghiului. 2 R sin α + 300 d) R 3. tg = f) sin 2 B = . 2 R sin α e) R 3. a) R 3. tg C 2 C 2 d) sin 2 B = 24 25 12 25 .088 În triunghiul ascuţit unghic ABC au loc relaţiile: sin B = sin C = 1 2 2 − 2 .089 Fie ABC un triunghi dreptunghic în A. R 3. Să se calculeze sin ( B − C ) .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 189 1 2 TG . 2 R sin α ( ) . în care există relaţia a + b = 3c . 2 a) sin 2 B = 3 2 1 2 . 2 + 2 şi a) sin ( B − C ) = − d) sin ( B − C ) = 1 2 2 2 b) sin ( B − C ) = e) sin ( B − C ) = 1 2 2 c) sin ( B − C ) = 3 2 f) sin ( B − C ) = 2 − 2 TG . 2 R sin α + 300 . R. Să se determine celelalte laturi în funcţie de α şi R. 2 R sin α ( ) f) R 3. 2 R sin α . C Să se calculeze sin 2 B şi tg . tg = TG . tg C 2 = 1 3 c) sin 2 B = .090 Se dă triunghiul ABC în care AB = R 3 şi m ( BAC ) = α . 2 R sin α . 2 R sin α . R ( ) b) R 3. tg C 2 C 2 = 1 3 1 3 e) sin 2 B = 12 13 . 2 R sin α + 600 c) R 3.

Triunghiul este: a) ascuţit unghic oarecare d) dreptunghic b) obtuz unghic oarecare e) echilateral c) isoscel f) oarecare ˆ TG . Care este valoarea lui tg ? 2 a) 3 7 b) 4 7 c) 5 7 d) 6 7 e) 1 f) 8 7 .094 Un triunghi ABC cu lungimile laturilor 13. 14.091 Fie ABC un triunghi dreptunghic isoscel. a) 1 2 1 ( ) c) ( 2− 6 ) b) 1 6− 2 6 − 2 şi 6+ 2 d) ( 2 2+ 6 ) e) ( 2 2− 6 ) şi 1 2 ( 2+ 6 ) f) 6+ 2 TG . Ipotenuza AB se prelungeşte cu un segment BD congruent cu BC şi se uneşte C cu D. Care din valorile de mai jos reprezintă pe sin D. iar între unghiurile sale ˆ ˆ ˆ 2 A = B + C . c = 3 şi m C = 600 . a) 1 2 2+ 2 b) 1 3 2− 2 c) 1 2 1 3 2+ 2 d) 2− 2 e) 2+ 2 f) 2− 2 TG . Să se calculeze latura a.092 Între laturile unui triunghi avem relaţia: 2a = b + c .190 Culegere de probleme TG . având unghiul drept în punctul C.093 În triunghiul ABC se dă b = 2. 15 are vârful A opus laturii A de mărime mijlocie.

C = 600 ) ˆ ˆ ˆ a) A = 900 .B. B = 300 . B = 300 . ˆ ˆ ˆ b) A = 1050 . C = 450 . B = 150 . ( ) a) tgB = 2 d) tgB = 3 3 b) tgB = 3 e) tgB = 1 c) tgB = 2 f) tgB = 3 TG . m A = 750 ( ) ( ) ( ) ( ) TG . m C = 1050 ˆ ˆ ˆ c) m A = 1050 . B = 150 . AB = a şi AC = a. ( ) ( ) ( ) 6 ˆ ˆ ˆ a) m A = 450 . m B şi m C . B = 300 .095 În triunghiul ABC. ˆ ˆ ˆ d) A = 900 .098 Dacă A.099 În ce unghi ABC poate avea loc relaţia . m B = 600 . m C = 750 ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ˆ ˆ ˆ e) m C = 600 . m B = 900 . C = 750 ˆ ˆ ˆ f) A = 1050 .096 Unghiurile unui triunghi ABC au laturile proporţionale cu numerele 2. C = 600 . m C = 600 ( ) ( ) ( ) ˆ ˆ ˆ b) m A = m B = 450 . m C = 900 ˆ ˆ ˆ d) m A = 300 . m B = 300 . m C = 600 ˆ ˆ ˆ f) m A = 450 . Să se determine m A . BC = 10 ( 3 + 1 şi CA = 10 2 . m B = 450 . C = 700 TG . b) E = ctg A ⋅ ctg B ⋅ tg C c) E = ctg A ⋅ tg B ⋅ tg C f) E = tg A ⋅ ctg B ⋅ tg C d) E = tg A ⋅ tg B ⋅ tg C e) E = tg A ⋅ tg B ⋅ ctg C TG .C sunt măsurile unghiurilor unui triunghi să se calculeze: E = tg A + tg B + tg C a) E = ctg A ⋅ ctg B ⋅ ctg C . ˆ ˆ ˆ şi respectiv 1 + 3 . m A = .097 Determinaţi unghiurile triunghiului ABC ştiind că laturile sale au lungimile: AB = 20. B = 450 .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 191 π 2 2 ˆ TG . C = 600 ˆ ˆ ˆ e) A = 800 . 3 4 Să se calculeze tgB . m B = 150 . ˆ ˆ ˆ c) A = 750 .

C sunt măsurile unghiurilor unui triunghi ascuţitunghic. B. c) E = a 2 + b 2 + c 2 f) E = cos a) E = a + b + c d) E = 0 b) E = − ( a + b + c ) e) E = a+b+c 2 a2 + b2 + c2 2 . a) E = b2 − c2 R2 b2 − c2 4R2 B−C 2 A 2 + b) E = b2 + c2 R2 bc 4R2 A−B 2 C 2 c) E = b2 + c2 4R2 d) E = e) E = f) E = b2 + c2 2R2 TG .102 Să se determine valoarea expresiei: a sin E= cos b sin C−A 2 B 2 + cos c sin într-un triunghi oarecare.101 Dacă A.B. C sunt unghiurile unui triunghi ABC şi R este raza cercului circumscris acestui triunghi. să se calculeze expresia E = 1 + cos A ⋅ cos ( B − C ) . a) Emax = 1 d) Emax = 4 9 b) Emax = e) Emax = 1 2 8 27 c) Emax = 2 3 f) Emax = 2 TG .192 Culegere de probleme sin ( A − B ) sin C 1 + cos ( A − B ) cos C = a 2 − b2 a2 + b2 a) oarecare b) numai în triunghiuri dreptunghice c) numai în triunghi isoscel d) numai în triunghiuri echilaterale e) numai în triunghiuri dreptunghice isoscele f) relaţia nu are loc în nici un triunghi TG – 100 Să se precizeze valoarea maximă a expresiei cos A ⋅ cos B ⋅ cos C E= sin 2 A ⋅ sin 2 B ⋅ sin 2 C Stiind că A.

Care din numerele de mai b 2 jos reprezintă măsura unuia dintre unghiurile triunghiului ? TG .105 Între unghiurile unui triunghi există relaţia: cos 2 A + cos 2 B + cos 2 C = 1 . Ce fel de triunghi este ABC ? a) echilateral d) isoscel b) dreptunghic e) oarecare c) obtuzunghic f) isoscel şi dreptunghic B = ctg .104 În triunghiul ABC are loc relaţia: a 2 + b 2 + c 2 = 8 R 2 . precizaţi care din π π ˆ ˆ a) m B = sau m C = 2 2 ( ) ( ) ˆ ˆ b) m A = m B ( ) ( ) π ˆ c) m A = 2 ( ) π π ˆ ˆ d) m B = sau m C = 4 4 ( ) ( ) ˆ ˆ e) m A = m C ( ) ( ) π ˆ f) m A = 3 ( ) TG .103 Dacă în triunghiul ABC avem tg răspunsurile de mai jos este corect. A 2 = 1 3 şi b + c = 3a .106 În triunghiul ABC are loc relaţia: a) a+c π 3 b) π 6 c) π 2 d) 2π 3 e) π 4 f) π 12 .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 193 TG . Ce putem afirma despre acesta? a) este un triunghi isoscel c) este un triunghi dreptunghic f) este triunghi isoscel şi dreptunghic b) este un triunghi echilateral d) este un triunghi oarecare e) relaţia din enunţ nu poate avea loc în nici un fel de triunghi TG .

a) 6 3 + 3 ( ) d) 6 ( 3 − 3 ) ( ) 9 e) ( 3 − 3 ) 2 b) 9 3 − 3 c) 9 3 + 3 ( ) 9 f) ( 3 + 3 ) 2 . ştiind că a = 6. m B = . m B = .109 Aria triunghiului ABC este de 16 cm2 . BC = 8 cm şi ˆ C este obtuz să se calculeze cos C. m C = 2 6 3 ( ) ( ) ( ) TG . a) − 4 5 b) 3 4 c) − 3 5 d) 4 5 e) − 1 2 f) 3 5 TG .194 Culegere de probleme TG .c şi aria S = ˆ ˆ ˆ Determinaţi măsurile unghiurile A. Ştiind că AC = 5 cm . B = 600 şi C = 450 .m B =m C = d) m A = 3 6 ( ) ( ) ( ) 2π π π ˆ ˆ ˆ e) m A = . m B = m A = 2 4 ( ) ( ) π ˆ ˆ ˆ c) m A = m B = m C = 3 ( ) ( ) ( ) ( ) 2π π ˆ ˆ ˆ . B.110 Să se calculeze aria triunghiului ABC. π ˆ a) m A = 4 ( ) π ˆ b) 0 < m A ≤ 6 ( ) π ˆ c) m A = 3 ( ) π ˆ d) m A > 2 ( ) e) π π ˆ <m A = 4 3 ( ) π ˆ f) m A = 2 ( ) TG – 108 Fie triunghiul ABC cu lungimile laturilor a.m B = .m C = 3 4 12 ( ) ( ) π π π ˆ ˆ ˆ f) m A = . C . 4 ( ) π π π ˆ ˆ ˆ a) m A = .107 Dacă între lungimile laturilor triunghiurilor ABC are loc relaţia: ˆ b 2 − c 2 = 2a 2 ce putem afirma despre măsura unghiului A . m C = 3 2 6 ( ) ( ) ( ) π π ˆ ˆ ˆ b) m C = . 1 ( a2 + b2 ) .b.

14 f) 15. 2 2 a) E = 1 3 b) E = 1 6 c) E = 1 2 d) E = 3 e) E = 6 f) E = 2 TG . 13. iar aria triunghiului este 84. 16 c) 12.Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 195 TG . 17 TG . c sunt îm progresie aritmetică. b. iar tgA. 14.114 În triunghiul dreptunghic ABC. a) b = ( ) r (a − r ) a − 2r 2ar − r 2 . 12 d) 13.c= a2 − r ( a − r ) a − 2r 2 b) b = 2a − r 2 2r ( a − r ) a − 2r e) b = . B.c= a 2 − 2r ( a − r ) a − 2r c) b = a − 2r (a − r ) . 12. . c).c= r 2 − a2 r − 2a a − 2r (r + a) . 11. tgB. a fiind termenul din mijloc. Să se calculeze expresia: B C E = tg ⋅ tg . Care sunt lungimile acestor laturi? a) 10. c ale triunghiului. d). care dintre relaţiile de mai jos este adevărată? a) tgA ⋅ tgC = 0 d) tgA = ctgC b) tgA = −ctgC e) tgA = −tgC c) tgA ⋅ tgC = 3 f) ctgA ⋅ ctgC = 0 ˆ TG . 15 b) 11.111 Lungimile laturilor unui triunghi oarecare sunt trei numere consecutive. m C = 900 . 13 e) 14. C sunt unghiurile unui triunghi.113 Dacă A.c= a − 2r d) b = ar 2 . 16. Să se determine lungimile celorlalte laturi b.112 Într-un triunghi ABC laturile a. e) nu este corectă.c= 2 2a − r f) Nici una din afirmaţiile a). tgC sunt trei termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. b). 15. se cunosc lungimea a a catetei (BC) şi raza r a cercului înscris în triunghi.

B.117 Fie în planul (Oxy) punctele A(5.21 = 0 f) 3x .5). B(-4.8 = 0 e) x .118 Se dau punctele A(3.7y +1 = 0.3). 7x . 2x + 3y .1). să se calculeze expresia: E= cos B + cos C . a) 3x . 2x + y .7y + 26 = 0. 10 2 10 6 10 7 5 8 10 c) d) e) f) 13 3 13 13 13 TG .135° cu dreapta (MN). C sunt unghiurile unui triunghi.-2) şi D(6.196 Culegere de probleme TG .116 Dacă A. C(-3. a) πS S1S 2 b) S S1S 2 c) π ⋅S2 S1S 2 d) S ⎜ ⎛1 ⎝ S1 + ⎟ S2 ⎠ 1⎞ e) S1S 2 S f) π S1S2 S TG .36 = 0 c) x .120 Să se afle coordonatele vârfurilor unui triunghi cunoscând mijloacele a) 5 b) . M(-1.2y + 7 = 0. B ⎜ − . Să se scrie ecuaţiile dreptelor ce trec prin A şi fac unghiurile de 45° şi. x + y .11 = 0 b) 2x .6).2).119 Fie în planul (Oxy) punctele A(1. Să se afle ⎝ 3 ⎠ $ lungimea bisectoarei interioare unghiului A în triunghiul ABC .0⎟ şi C(0.1).3).y + 2 = 0.2).115 Calculaţi suma sin A + sin B + sin C în funcţie de aria S a triunghiului ABC. 7x + 3y .5y + 19 = 0. A tg ( sin B + sin C ) 2 c) 2 d) 2 3 e) 3 f) 1 3 a) 1 b) 1 2 TG . N(4. aria S1 a cercului înscris în triunghi şi aria S2 a cercului circumscris triunghiului.2y + 1 = 0.2 = 0 ⎛ 5 ⎞ TG . respectiv .3y . Ce figură geometrică reprezintă patrulaterul ABCD ? a) dreptunghi d) trapez isoscel b) romb e) trapez dreptunghic c) pătrat f) paralelogram TG . 5x -2y -5 =0 d) 3x .

⎟ ⎝ 19 19 ⎠ ⎛ 12 8 ⎞ .19).-4) c) B(1.2). . C(4.Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 197 laturilor P(3.λ) situate pe axele de coordonate (Ox) şi (Oy).2) . B(0.2) b) B(2.19) e) (2. (8. R(-4.-3). (-12. Să se determine λ astfel ca proiecţia punctului M pe dreapta (AB) să coincidă cu mijlocul segmentului AB . (-6. ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ TG .-3). (4. ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ d) ⎜ e) ⎜ ⎛ 18 6 ⎞ . (-6.2) TG .-2) f) B(-1.11) b) (-2. ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ f) ⎜ ⎛ 16 18 ⎞ .1).0). (-3.9) TG .9). B(0.-4).13) f) (1.-5). ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ b) ⎜ ⎛ 12 18 ⎞ . simetricul lui A faţă de dreapta (d).3) d) B(1. (0. B(-1.3).-1). Se cere să se scrie ecuaţia medianei din A a triunghiului ABC .2). a) ⎜ ⎛ 18 12 ⎞ .0). a) (-1. a) a 2 − b2 a b) a 2 − b2 b c) a 2 + b2 a d) b2 − a 2 2a e) b2 − a 2 2b f) a 2 + b2 b TG – 123 În sistemul cartezian (Oxy) se consideră punctele A(3.124 Se dau punctele A(3.5).12) d) (-2. Să se determine punctul de concurenţă al dreptelor (AN).3).4) şi dreapta (d) 2 x − y + 5 = 0 . M(3. b ∈ R * .-5). (BM) şi al perpendicularei din O pe (AB). ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ c) ⎜ ⎛ 8 12 ⎞ .3). (8. Q(1.-3) şi N(-2. (-9. se consideră punctele A(a. Să se determine coordonatele punctului B.b) şi M(0. (5.17) c) (-2.122 Fiind date numerele a.121 Se dau punctul A(-3.1).-5).1) e) B(3.7). (5.3). a) B(-1. (-10.

4 = 0 TG – 125 Ştiind că punctul M(x. (CA) 4x . TG .128 Într-un sistem de axe rectangulare se dau dreptele: (AB) 8x + 15y -168 = 0 . 2 OA OB2 a) α1=3.y .198 Culegere de probleme a) 2x + 5y .2y + 7 = 0 e) 2x .3y = 0 .B sunt intersecţiile dreptei cu (Ox). (BC) 12x + 5y + 168 = 0 . d) x − y + 2 = 0.1 = 0 c) 2x + y . b) y = x + 7.2)y .11 = 0 f) 3x . a) 2 x − 2 y = 1. Să se determine α astfel că dacă A. e) x − y + 3 = 0. c) x − y + 5 = 0 f) 3 x − 3 y + 7 = 0 . să avem: 1 1 + = 10 . respectiv (Oy).31 = 0 d) x + 2y .127 Se dă dreapta (α . să se determine minimul expresiei: E = x 2 + y 2 . α2=4 5 17 α2 = 2 4 b) α1 = 5 17 α2 = 2 4 5 17 α2 = − 2 2 c) α1 = 7 15 α2 = 2 4 7 15 α2 = − 2 4 d) α1 = − e) α1 = f) α1 = − TG . .α + 3 = 0 cu α∈R. (d 2 ) 2x − y + 1 = 0 şi este paralelă cu prima bisectoare. a) 1 b) 1 2 c) 2 d) 3 e) 3 2 f) 1 3 TG – 126 Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin punctul de intersecţie al dreptelor (d1 ) x + 2 y − 7 = 0.y .y) se află pe dreapta D : x + y + 1 = 0 .13 = 0 b) x .1)x + (α .

(AC).131 Fie A şi B punctele în care dreapta ax + (2a + 1)y + a2 = 0 taie axa (Ox).y + 5 = 0 (AC).2 = 0 (BC) TG . (d1) dreapta ce trece prin A şi este paralelă cu prima bisectoare a axelor.5) . e) H ⎜ ⎟ ⎝ b − c b − c⎠ TG . Să se calculeze lungimea mc a medianei din vârful C şi aria triunghiului ABC . iar C este situat pe dreapta (d) x-y+8 = 0. ⎟ ⎝ b + c b − c⎠ ⎛ b2 c2 ⎞ .130 Pe catetele OB şi OC ale unui triunghi dreptunghic se construiesc în afară pătrate în care vârfurile opuse lui O sunt. S= 3 2996 b) mc=25. B(7.0) iar C(0.Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 199 care formează triunghiul ABC . Să se determine . x + 2y .3y + 9 = 0. S = 255 2 d) mc= 2 3 . a) 2x . (d2) dreapta care trece prin B şi este perpendiculară pe (d1). 2 a) H ⎜ 2 ⎟ 2 2 ⎝ b + c + bc b + c + bc ⎠ ⎞ ⎛ bc 2 b2c b) H ⎜ 2 . respectiv (Oy). 3x . x + 4y . d) H ⎜ ⎟ ⎝ b + c b + c⎠ ⎛ b2 + c2 b2 − c2 ⎞ . S = 420 f) mc=27.17 = 0 (BC) (BC) b) x . a) mc = 20.27 = 0 e) 4x . x .c). Să se determine coordonatele punctului H de intersecţie a dreptelor (CD) şi (BE).3y = 0 (AC). dacă B(b.y + 9 = 0 (AC).16 = 0 (BC) d) 4x .y + 11 = 0 (AC).-1).y . ⎞ ⎛ bc 2 b2c .y . S = 210 3 c) mc=28. S = 625 e) mc=17 3 . S=421 TG . 2 ⎟ 2 2 ⎝ b + c − bc b + c − bc ⎠ ⎛ b2 c2 ⎞ . Să se scrie ecuaţiile laturilor (AC) şi (BC). respectiv. D şi E.13 = 0 (BC) c) 2x .129 Un triunghi isoscel cu baza AB are vârfurile A(-3. x + 2y . f) H ⎜ ⎟ bc ⎠ ⎝ bc bc ⎞ ⎛ bc c) H ⎜ .41 = 0 (BC) f) x + y + 4 = 0 (AC). 3x + 4y .

⎟ ⎝ 3 3⎠ TG .1 = 0.9y . x .3 = 0 . a = 1 f) a = -1.4) ⎛ 1 2⎞ d) H ⎜ . ⎟ ⎝3 3⎠ ⎛ 7 14 ⎞ e) H ⎜ − .3y .8) . a) H(2. x + y .2y + 1 = 0 şi x .3) e) ⎜ c) (3. paralela prin A la prima bisectoare.0). B(-1. a) a = ± 2 d) a = 2.200 Culegere de probleme “a” astfel încât punctul de intersecţie dintre (d1) şi (d2) să fie pe dreapta de ecuaţie x + 5y = 1. Să se scrie ecuaţiile diagonalelor. care sunt laturile unui paralelogram.3 = 0. Să se afle coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABC .2 = 0.3y + 3 = 0 d) 2x .2y + 3 = 0.2y .8) şi C astfel încât triunghiul ABC este isoscel cu baza AB şi C aparţinând dreptei (d).135 Se dau dreptele x + y .− ⎟ ⎝3 3⎠ ⎛ 1 2⎞ f) H ⎜ − . ⎟ ⎝ 3 3⎠ ⎛ 7 14 ⎞ c) H ⎜ .1 = 0 e) 6x . ⎟ ⎝3 3 ⎠ ⎛ 17 10 ⎞ . iar prin punctul B se duce o dreaptă care taie dreapta (d) întrun punct C astfel încât triunghiul ABC să fie isoscel cu baza AB . . Să se determine coordonatele punctului H de intersecţie a înălţimilor triunghiului.132 Se dau dreptele (AB): x .6y + 3 = 0 TG – 133 Fie în planul (Oxy) punctele A(3.4) d) ⎜ .− ⎟ ⎝ 3 3⎠ TG .y . a = 3 TG . (AC): 2x .5) f) ⎜ ⎛ 7 10 ⎞ ⎟ ⎝3 3 ⎠ ⎛ 19 20 ⎞ .0) şi B(-1.1 = 0 b) 6x . b) (-1. Să se scrie ecuaţia înălţimii din A a triunghiului ABC . a = 3 b) a = ± 1 e) a = ± 3 c) a = 0.9y + 2 = 0 c) -4x + 6y . a) (3. Prin A se duce o paralelă (d) la prima bisectoare.134 Se dau punctele A(3. ⎟ ⎝ 3 3⎠ ⎛ 7 14 ⎞ b) H ⎜ . a) 2x .1 = 0 f) 4x . (BC): 3x + 2y + 1 = 0.

2x + y . -32) ⎛5 ⎞ c) M1(1.-8). de pantă trece prin punctul (3.3y . -11).4). x + 2y .5 un punct M astfel încât ariile triunghiurilor MAB şi MCD să fie egale. x . C(-1.0⎟ ⎝3 ⎠ ⎛1 ⎞ e) M1(-2. ⎟ ⎝ 3 3⎠ ⎛ 2 1⎞ b) H ⎜ . 5x + 2y .3 = 0 d) x + 4y .5 = 0.3 = 0.5 = 0.4).2y + 1 = 0.0).−10 ⎟ ⎟ ⎠ ⎝ 3 ⎛ 5 ⎛2 ⎞ f) M1(3. Să se determine coordonatele ortocentrului H al acestui triunghi. M2 ⎜ .-32) ⎛7 ⎝3 ⎞ ⎠ d) M1(-1. Să se găsească pe dreapta y = 3x . M2(-9.139 Se dă triunghiul ABC determinat de dreptele (AB): x + 2y . M2(-9.2) TG . Să se calculeze aria triunghiului ABC . ⎟ .− ⎟ ⎝ 3 3⎠ 2 şi care 5 TG . D(3.1 = 0.4 = 0.y = 0.1) b) (-1. (BC): 3x + y . a) M1 ⎜ 2. 2x . M2 ⎜ − ⎜ ⎞ . B(-2.138 Se dau punctele A(1. -1) c) (2.y + 1 = 0.−4⎟ ⎝3 ⎠ ⎛ ⎝ 7⎞ 3⎠ b) M1 ⎜ .− ⎟ ⎝ 3 3⎠ ⎛ 2 1⎞ f) H ⎜ − . M2 ⎜ .2 = 0.5). ⎟ ⎝ 3 3⎠ ⎛ 1 2⎞ e) H ⎜ .2 ⎟ .−3⎟ ⎝3 ⎠ TG .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 201 a) 2x . ⎟ ⎝ 3 3⎠ ⎛ 1 2⎞ d) H ⎜ − .2) 8 pe axa (Ox) şi -4 pe (Oy).1) d) (2.2y .136 Fie în planul (xOy) triunghiul având laturile de ecuaţii x . cu drepta ( d' ) având urmele : a) (1. ⎛ 1 2⎞ a) H ⎜ . -x + 2y + 3 = 0 f) 3x + 6y .1 = 0 e) 3x + 6y .2y + 1 = 0 c) x . M2 ⎜ .1). (CA): x . -1) f) (1.7 = 0 b) x .4 = 0. x + 2y .− ⎟ ⎝ 3 3⎠ ⎛ 1 2⎞ c) H ⎜ − . 3 e) (-2.4).4 = 0 şi x + 2y + 7 = 0.-2).3y + 1 = 0 TG .137 Să se determine punctul de intersecţie al dreptei (d). .

142 Se dau punctele A(2. C2 ⎜ − . astfel încât aria triunghiului ABC să fie 17. ⎟ ⎝ 3 3⎠ ⎛ 26 7 ⎞ d) C1(-20. M2(1. a) M1(-1.4).− ⎟ ⎝ 5 ⎝ 5 5⎠ 5⎠ ⎛ 12 14 ⎞ c) C1(8.8).2 = 0 TG .− ⎟ a) C1(12. C2 ⎜ − . M2(-3.4y + 4 = 0 şi punctul A(8.2).3y + 4 = 0 d) x .143 Se dă dreapta 3x . C2 ⎜ − .2 = 0 b) x .− ⎟ ⎝ 5 5⎠ ⎛ 14 5 ⎞ e) C1(-2. C2 ⎜ − .9). astfel ca m ( AMB ) = 90°. ⎟ ⎝ 5 5⎠ ⎛ 12 14 ⎞ f) C1(12.3).2) şi B(5.− ⎟ ⎝ 5 5⎠ TG .5) ⎛ 11 3 ⎞ b) M1(-2.140 Se dau punctele A(2. .1) ⎛ 11 3 ⎞ c) M1(-1.1) TG . C2 ⎜ − .− ⎟ ⎝ 2 2⎠ e) M(-3.3).2 = 0 c) x + y -2 = 0 şi x . Să se afle aria triunghiului format de dreapta dată şi două drepte ce trec prin A şi fac cu axa (Ox) unghiurile de 45° şi 135°.y + 2 = 0 şi 3x + y .4 = 0 şi este perpendiculară pe dreapta care trece prin P(2.2 = 0 f) x . (d2) x + 2y .3).10). a) x + y .2y + 8 = 0 .2y + 4 = 0 şi 6x + y .0). Să se determine punctul C situat pe dreapta x .-3). C2 ⎜ − .-6).2) şi intersectează axa (Ox) într-un punct aflat la distanţa 4 de originea O a sistemului de axe de coordonate.1) şi B(-5. Să se afle punctul M pe dreapta (d) y = x + 4.3y + 4 = 0 e) 4x + y .− ⎟ ⎝ 2 2⎠ f) M1(0.141 Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin intersecţia dreptelor (d1) 2x .5) d) M1(1. M2 ⎜ − . M2 ⎜ − . ⎛ 76 18 ⎞ ⎛ 8 16 ⎞ b) C1(10.10).1).202 a) A ∆ ABC = 10 d) A ∆ ABC = 5 Culegere de probleme b) A ∆ ABC = 8 e) A ∆ ABC = 7 c) A ∆ ABC = 6 f) A ∆ ABC = 9 TG .3y + 6 = 0.

5 = 0 şi x .-4).− 2 4 e) -1. y = -x + 30 f) y = -x + 10. a) 30° b) 150° c) 45° d) 135° e) 60° f) 120° .4y + 43 = 0.4y + 6 = 0 şi 4x . M2 ⎜ . M2 ⎜ − ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ TG .2y + 29 = 0.y .(λ-2)y + 3λ . 3x + 4y .1 = 0 f) 3x . 4x . y = -x + 20 c) y = -x + 50.4) la dreapta variabilă (λ+3)x . y = -x + 20 b) y = -x .10) d) M1(-2. − 7 4 c) − 9 7 .-6) b) M1(-1.− f) M1(0.145 Să se determine λ astfel ca distanţa de la punctul A(3.20 e) y = -x .13 = 0 TG .3y . a) 4.3y + 4 = 0 în care se află originea axelor.7) şi sunt situate la distanţa 3 de punctul B(0.148 Să se calculeze mărimea unghiului format de dreptele 2x .1 = 0 să fie d = 10 .4y + 43 = 0.-1).1 = 0. M2(-2. a) y = -x + 10. M2(9. Să se determine paralela la a doua bisectoare a axelor de coordonate care formează între cele două drepte un segment de 5 2 unităţi. M2(9.144 Se dă dreapta 5x .12) ⎛ 180 512 ⎞ .13 = 0. ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ c) M1(2. 7 4 f) 2 2 . y = -x . 4x .-8).3y + 41 = 0 c) 3x . Să se afle coordonatele punctului M egal depărtat de A şi B şi care are distanţa de 4 unităţi până la dreapta dată. 2 4 d) 9 7 .− 3 3 TG .9 = 0.5y + 55 = 0 d) 3x + 4y .-6). y = -x + 20 d) y = -x + 50.15 = 0. B(5. -2 b) 1. y = -x – 30 TG . a) 4x + 3y .20.-10).10. 4x + 3y .-3).-12).147 Se dau dreptele 3x .146 Să se scrie ecuaţiile dreptelor care trec prin punctul A(-5.Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 203 a) 90 b) 100 c) 105 d) 110 e) 116 f) 112 TG . 3x + 2y + 1 = 0 b) 4x + 5y .10) ⎛ 180 208 ⎞ e) M1(4.0).7).12y + 32 = 0 şi punctele A(1. a) M1(1. M2(1. 3x + 2y + 1 = 0 e) 3x .

B(5. d C = e) d B = 3 5 4 5 2 5 c) d B = d C = 1 f) d B = d C = 4 5 d) d B = d C = .2) ⎛ 1 1⎞ d) M ⎜ .− ⎟ ⎝ 8 4⎠ TG – 152 Să se determine m ∈ R astfel încât dreptele d1 : 3x+my+2m+3=0 şi d2 : 2x+(m-1)y+m+3=0 să coincidă.1) şi C(1.5 = 0.− ⎟ ⎝ 4 4⎠ ⎛ 13 23⎞ f) M ⎜ − .3) şi B(7.− ⎟ ⎝ 8 4⎠ ⎛ 13 23⎞ b) M ⎜ − .4). Să se afle punctul M de pe dreapta (d) care este echidistant faţă de punctele A şi B. a) M(1.150 Fie în planul (xOy) punctul M(-2.d C = 1 3 5 b) d B = 1 . Să se afle distanţa simetricului punctului M în raport cu dreapta (d) până la prima bisectoare. (d2 ) 2x-4y+3=0 şi (d3 ) αx+y-1=0 să fie concurente: . a) m∈∅ b) m=0 c) m=1 d) m=2 e) m=3 f) m=4 TG – 153 Să se determine α∈R astfel încât dreptele de ecuaţii (d1 ) x+2y-2=0.− ⎟ e) M ⎜ − ⎝ 8 4⎠ ⎛ 23 29 ⎞ c) M ⎜ − .3).6) şi dreapta (d) x + 2y . -3) şi dreapta (d) 4x-2y+3=0.d C = TG .204 Culegere de probleme TG . a) d B = 4 5 . a) 3 2 2 b) 2 2 c) 3 2 d) 5 2 3 e) 2 3 f) 2 5 TG . Să se determine distanţele vârfurilor B şi C la mediana din vârful A.149 Se consideră triunghiul cu vârfurile: A(7.151 Fie în planul (xOy) punctele A(3.− ⎟ ⎝ 4 4⎠ ⎛ 29 23⎞ .

B(-1. A(1. Să se determine punctul de intersecţie al dreptei (A’B’) cu prima bisectoare a axelor de coordonate.1).− ⎟ ⎝2 2⎠ d) (-1.− ⎟ ⎝ 2 2⎠ e) (1. -1) d) (-7. B(-2. 0) şi B(0.2) c) C (-4.4) pentru care centrul de greutate este punctul G (1. 0) c) (3.4) .2) b) C (0. 5) b) (5. d) 2x+3y-13=0.5). 5) f) (1.1) ⎛1 1⎞ ⎛ 1 1⎞ c) ⎜ . c) 3x+y-9=0. a) C (4. a) 3x+2y-13=0. e) 3x+4y-14=0.1) f) C (2. b) x+3y-11=0. ⎜ − . ştiind că A(2. ⎟ .-2) e) C(1.5) TG – 156 Să se determine ecuaţia mediatoarei segmentului ce uneşte punctele (3. -7) e) (5.2) să se determine un punct de abscisă x=5 a) (5. -1) ⎛ 1 1⎞ b) ⎜ − .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 205 1 2 a) α=1 b) α=0 c) α= 1 2 d) α=-1 e) α= − TG – 154 Să se scrie ecuaţia dreptei din plan.1) şi (4.2) d) C (4. ⎟ ⎝2 2⎠ TG – 158 Să se determine vârful C al triunghiului ABC. Fie A’ mijlocul segmentului [OA] şi B’ simetricul lui B faţă de origine.− ⎟ ⎝3 3⎠ ⎝ 3 3⎠ ⎛1 1⎞ f) ⎜ .0).8) a) 9x-7y=0 d) 7x-y-20=0 b) 7x-9y=0 e) x+7z-20=0 c) x+7y-35=0 f) x-y+1=0 TG – 157 În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-2. TG – 155 Pe dreapta care uneşte punctele A(-3. ⎛1 1⎞ a) ⎜ . 3) este piciorul perpendicularei coborâtă din origine pe dreaptă. f) 4x+3y-17=0.2).

4y = 0 b) x 2 + y 2 + 2x − 6y = 0 d) x 2 + y 2 − 3x + y . b) 2.206 Culegere de probleme TG – 159 Să se determine α∈R* astfel încât punctele A(3. a) x 2 + y 2 − 4x + 6y = 0 c) x 2 + y 2 − 8x − 6y = 0 e) x 2 + y 2 − 8x . f) 9. a) 4.4).1 = 0 c) x 2 + y 2 − 2x . a) α=1 b) α∈∅ c) α=-1 d) α=2 e) α=-2 f) α=3 TG – 160 Să se determine raza cercului de ecuaţie: x 2 + y 2 − 2x − 4y − 3 = 0 .1y + 1 = 0 b) x 2 + y 2 − 13x + 13y = 0 d) x 2 + y 2 − 8x + 5y + 1 = 0 e) x 2 + y 2 − 12x + 13y .4) şi D(α. ⎟ ⎝5 5⎠ a) x 2 + y 2 − 10x + 9y .3 = 0 f) x 2 + y 2 − 11y + 9 = 0 TG – 163 În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(4. B(8. Cercul circumscris triunghiului ABC are ecuaţia: . d) 4 2 .9). TG – 161 Să se determine ecuaţia cercului ce trece prin origine şi are centrul în punctul (-1. 4). B(-2.5).3).1) şi ⎛3 4⎞ tangent dreptei 4x-3y=0 în punctul B ⎜ . -3) şi C(5.10 = 0 f) x 2 + y 2 + 2x + 6y . C(-2. -α) să definească un patrulater inscriptibil. e) 8.10 = 0 TG – 162 Să se determine ecuaţia cercului tangent dreptei y=1 în punctul A(1. c) 2 2 .

1) b) C1 (4.0 ). B (1. 4) c) C1 (-1.3). 2) .2 ). C2 (4. a) C (2. B (3. 4) e) C1 (1.0 ). Să se determine cercul de diametru PP ′ .23 = 0 d) x 2 + y 2 + 2x + 2y − 23 = 0 f) x 2 + y 2 + 2x − 2y + 23 = 0 207 TG – 164 Să se determine coordonatele centrelor cercurilor de rază 13 ce trec prin punctul A(2. 1) . a) C1 (1. D(2. D(1.0) şi C(1. C2 (4. B(-1.1). a) x 2 + y 2 − 10 x + 10 y + 49 = 0 c) x 2 + y 2 − 10 x − 10 y − 49 = 0 e) x 2 + y 2 + 10 x + 10 y + 49 = 0 b) x 2 + y 2 − 10 x − 10 y + 49 = 0 d) x 2 + y 2 + 10 x − 10 y + 49 = 0 f) x 2 + y 2 + 10 x + 10 y − 49 = 0 TG – 167 Se dă cercul de ecuaţie x 2 + y 2 − 3 x − 3 y + 2 = 0 şi punctul A(0. C2 (3. 4) . a) x 2 + y 2 + y − 1 = 0 d) x 2 + y 2 + y + 1 = 0 b) x 2 + y 2 − y − 1 = 0 e) x 2 + y 2 − y = 0 c) x 2 + y 2 − y + 1 = 0 f) x 2 + y 2 − 1 = 0 TG – 166 Se consideră dreapta D: x = 4 şi punctul P ( 6. C2 (1. b) C (3. -1) . 4) d) C1 (1.0) .1) şi taie axele de coordonate după două coarde de lungime egală. Să se afle coordonatele vârfurilor pătratului ABCD înscris în cerc. C2 (2.2) situat pe cerc. . 3) TG – 165 Găsiti ecuaţia cercului care trece prin punctele A(1. -1) .1). 4) f) C1 (4. C2 (1.0 ).5) în planul ( Oxy ). unde P ′ este proiecţia punctului P pe dreapta D. 1) .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie a) x 2 + y 2 + 2 x − 2y − 23 = 0 c) x 2 + y 2 − 2x − 2y − 23 = 0 e) x 2 + y 2 + 2x + 2y + 23 = 0 b) x 2 + y 2 − 2x + 2y .

B(2.4y .λ2)x .11 = 0 d) x2 + y2 .2 ) . e) B (3. r = 3 ⎝ 4 4⎠ interioară exterioară TG . ⎟ . Să se scrie ecuaţia cercului care are pe AB ca diametru . D(3.171 Să se scrie ecuaţia cercului înscris în triunghiul ce are ca vârfuri punctele A(2. Culegere de probleme d) B (1. ⎟ . ⎟ . D (3. Care este poziţia originii faţă de acest cerc ? a) C ⎜ .3). C (3.2 ).2λy + 2(1 + λ2) = 0 este tangentă la cercul cu centrul în origine şi având raza r = 2.168 Se cer centrul şi raza cercului a cărei ecuaţie este 8(x2 + y2) + 4x + 12y .4x . r = 2 interioară d) C ⎜ − ⎛1 3⎞ ⎝4 4⎠ b) C ⎜ − ⎛ 1 3⎞ .4).− ⎝ 4 3⎞ ⎟.2 ). a) x2 + y2 . r = 2 ⎝ 4 4⎠ interioară c) C ⎜ .13 = 0 b) x2 + y2 + 2x .27 = 0.2x . TG . ⎟ . a) λ = 1 b) λ = 2 şi λ = -2 c) λ = a) x − 1 − 2 ( ) + ( y + 3 − 2) 2 2 = 3− 2 2 b) x + 1 + 2 ( ) + ( y − 3 + 2) 2 2 = 3− 2 2 .2x + 2y + 11 = 0 e) x2 + y2 + 4x .2y .-2). − 2 ) . B(3. C (2.170 Să se determine toate valorile parametrului real λ pentru care dreapta (1 .13 = 0 f) x2 + y2 .− ⎟ .0 ).3).208 c) C (1.1).r=2 4⎠ ⎛ 3 1⎞ e) C ⎜ . D(2. r = 4 exterioară ⎛ 1 1⎞ f) C ⎜ − .2y .3). 2 − 2 ) şi C( 2 + 2 .169 Se dau punctele A(-1.4x . B (0.2y .0 ).1).14 = 0 TG .11 = 0 c) x2 + y2 .3).-2). D (2.1).4y . f) B (2. 1 2 d) λ = -1 şi λ = 3 e) λ∈∅ f) λ∈R TG . r = 2 ⎝ 4 4⎠ exterioară ⎛1 1⎞ ⎝2 2⎠ ⎛ 1 . C (0.

1). 14 13 3 14 e) d) f) 5 3 4 14 TG .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie c) ( x − 1) + ( y + 1) = 1 2 2 209 2 d) ( x + 1) + ( y − 1) = 1 2 e) x 2 + ( y + 2) = 2 2 f) nici un răspuns nu e corect TG . Să se scrie ecuaţia acestei elipse.3 − 6 .2 + 6 ) C (5 − 6 .2 + 6 ) e) C (5 + 6 .4 − 6 6 . a) 1 b) 10 c) . Să se determine cercurile de centru C(-2.172 Se consideră cercul de ecuaţie x 2 + y 2 − 4 x − 4 y − 1 = 0 .4 + 6 ) d) C (5 − 6 .4 − 6 ) a) C1 2 1 2 ( ) C (3 − 6 .2 − 6 ) b) C1 3 + 6 .2). ( 6.4 + 6 .174 Să se afle lungimea tangentei duse din origine la cercul care trece prin punctele A(1.173 Să se determine centrele cercurilor ce sunt tangente axei (Ox) şi trec prin punctele A(2.0). 1 faţă de extremităţile axei mari.175 Unul dintre focarele unei elipse este situat la distanţele 7 şi. C(3.− 3 ) C (5 + 6 .2 + 6 2 c) 1 2 ( C (5 − C (5 + f) C (5 − 2 1 2 C1 5 + 6 .1). a) x 2 + y 2 − 4 x + 10 y + 25 = 0 c) x 2 + y 2 + 4 x − 10 y − 35 = 0 b) x 2 + y 2 + 4 x − 10 y + 25 = 0 d) x 2 + y 2 − 4 x + 10 y + 25 = 0 x 2 + y 2 + 4 x − 10 y + 25 = 0 e) x 2 + y 2 + 4 x − 10 y + 25 = 0 f) x 2 + y 2 − 4 x + 10 y + 25 = 0 x 2 + y 2 + 4 x − 10 y − 35 = 0 x 2 + y 2 + 4 x − 10 y − 35 = 0 TG .5) tangente cercului dat. 3) C ( 6 . B(2.3) şi B(4. respectiv.3 + ) 6) 6) 6) TG .

Să se găsească lungimea acestei coarde.178 Prin focarul F(c.0) al elipsei a) a b b) b a c) 2b a2 d) 2b 2 a e) a2 b f) a + b TG – 179 Fiind dat punctul M ⎜1. .1). Să se scrie ecuaţia unei drepte ce trece prin punctul M(2. a) 8 x − y + 17 = 0 d) 8 x + y − 17 = 0 b) x − 8 y + 17 = 0 e) x + 2 y − 4 = 0 c) 8 x − 8 y + 17 = 0 f) x − 2 y + 4 = 0 x2 y2 + = 1 se duce o coardă a 2 b2 perpendiculară pe axa mare. ⎟ al elipsei : (E ) ⎛ 3⎞ ⎝ 2⎠ x2 y2 + − 1 = 0 . astfel ca M să fie mijlocul segmentului AB .177 Se consideră elipsa de ecuaţie x 2 + 4 y 2 = 9 . Dreapta (PN) taie axa mică în Q. Fie P proiecţia lui M pe axa mare iar N un punct pe (OM) aşa încât ON = 2 NM . să se scrie 4 3 ecuaţiile dreptelor suport pentru razele focale ale acestui punct. a) 2 b) 1 2 c) 1 d) 2 3 e) 3 2 f) 1 4 TG . TG .176 Un punct M descrie o elipsă de centru O şi semiaxe 2 şi 1.210 Culegere de probleme a) x2 y2 + =1 4 9 x2 y2 + =1 7 9 b) x2 y2 + =1 9 4 x2 y2 + =1 4 16 c) x2 y2 + =1 16 7 x2 y2 + =1 16 4 d) e) f) TG . care intersectează elipsa în punctele A şi B. să se calculeze lungimea segmentului PQ.

⎠ ⎝ c) ⎜ .0 ) TG – 181 Fie elipsa x2 y2 + − 1 = 0 . x2 y2 + = 1 care este cel mai apropiat de 3 a2 ⎛a 2 6⎞ ⎟ ⎜ 3 3 ⎟. ⎜ 2 2 ⎟.Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 211 a) x + y = 1 3x + 4 y + 3 = 0 d ) 2x − y + 3 = 0 3x − 4 y + 2 = 0 b) x − 1 = 0 3x − 4 y + 3 = 0 e) x − 1 = 0 3x + 4 y + 3 = 0 c) x + y + 1 = 0 x + 3y + 4 = 0 f ) x −1 = 0 3x − 4 = 0 TG – 180 Să se afle punctul de pe elipsa dreapta x + ay = 3a . ⎠ ⎝ ⎛a 3⎞ ⎝2 2⎠ b) ⎜ ⎛ a 3⎞ ⎟ . ⎝ 2 2⎠ e) ⎜ ⎜ ⎛ a ⎞ . a2 b2 1 1 + FM FN b) E = e) E = Prin F se duce o secantă oarecare. a > b şi unul din focare situat în punctul F. ⎟. ⎟ ⎝ 3 ⎠ f) (a. focarele elipsei E: 25 16 . care taie elipsa în punctele M şi N. a) ⎜ . ⎟. d) ⎜ − ⎛ a 3⎞ . 2 ⎟.182 Să se calculeze aria unui pătrat având două vârfuri ce coincid cu x2 y2 + −1= 0. Să se calculeze valoarea expresiei E = a) E = d) E = 2a b2 2b a2 a b2 b a2 c) E = f) E = a 2b 2 b 2a 2 TG .

0 ( ) ( ) e) F1 − 6 .0 ) f) F1 − 3 . F2 (0.184 Un romb cu latura de lungime 5 şi înălţimea de lungime 4. F2 ( ) ( 6 . Să se calculeze aria acestui dreptunghi.0 .212 a) 36 b) 18 Culegere de probleme c) 36 sau 18 d) 9 sau 18 e) 36 sau 9 f) 20 TG .8 are diagonalele situate pe axele de coordonate (Ox) şi (Oy).−3). Să se calculeze coordonatele focarelor F şi F’.0 .186 Se dă hiperbola x2 y2 − = 1 .0 ⎟.0 ). a) x2 y2 + =1 16 9 b) x2 y2 x2 y 2 + − 1 = 0. F2 (3.0 ⎟ ⎛ 1 ⎞ ⎝ 3 ⎠ ⎛1 ⎞ ⎝3 ⎠ 3 . b) 480 7 a) 27 3 c) 27 3 + 1 d) 27 + 2 e) 3 2 f) 25 TG . Să se determine elipsele.− 6 . + −1 = 0 25 16 25 9 d) e) f) TG . 9 16 . având axa mare pe (Ox). F2 ⎜ .0 ) d) F1 0. F2 0. 6 b) F1 (0. care trec prin două vârfuri opuse ale rombului. iar focarele sunt situate în celelalte două vârfuri.183 În elipsa x2 y2 + = 1 se înscrie un dreptunghi astfel încât două laturi 49 24 opuse ale sale să treacă prin focare. F2 ( ) ( ) TG .3) c) F1 ⎜ − .185 Să se determine focarele elipsei x 2 + 3 y 2 − 9 = 0 . a) F1 (− 3. + −1 = 0 25 8 16 8 x2 y2 + =1 25 4 x2 y2 + −1 = 0 9 4 c) x2 y2 + −1 = 0 4 1 x2 y2 x2 y2 + − 1 = 0.

0).0).0).-2). y = 2 2 x.2 .4) F ' (0.(2.0 ) F (0.3) F ' (0.5 .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 213 a) F (5.( 5 . (.0). y = − x 5 5 2 2 x.(5. ( 5 .0). .0 ) F (0. 169 144 a) x2 y2 − =1 169 144 x2 y2 − =1 169 25 b) x2 y2 − =1 16 25 x2 y2 − =1 16 144 c) x2 y2 − =1 25 144 x2 y2 − =1 169 16 d) e) f) TG – 189 Să se scrie ecuaţia hiperbolei ce are asimptotele y = ± 2 x şi care trece 3 prin punctul P(5. ( 2 .188 Să se scrie ecuaţia hiperbolei care trece prin focarele elipsei x2 y2 + = 1 şi are focarele în vârfurile acestei elipse.0).0).0).0).4) F ' (− 3.y =− x 2 2 f) (.0).4 ) c) F (3. y = − x 5 5 5 5 x. Să se determine vârfurile şi asimptotele hiperbolei H. y = − x 5 5 b) (.y =− x 2 2 TG .−4) d) e) f) TG .2 .0 ) F ' (− 5. y = 5 5 x .187 Se dă hiperbola H: 2 x 2 − 5 y 2 − 10 = 0. y = 2 2 x. y = 5 5 x .5 . y = d) ( 2 .0). y = − x 2 2 c) (.0).−3) b) F (0.5) F ' (0.−5) F (3. y = e) (-2. a) (-5.0) F ' (− 3.

fiind abscisa unui focar al hiperbolei. a2 + b2 d) e) f) 1. A' (-a. a2 + b2 a 2b 2 . TG .192 Se consideră hiperbola de vârfuri A(a. 2π π π π 3 5 b) c) d) e) arctg f) arctg 3 3 4 2 2 4 TG . Să se determine mărimea unghiului FGF ' . având raportul = 2 .214 a) 64 x 2 − 144 y 2 − 1 = 0 c) 9 x 2 − 64 y 2 − 1 = 0 e) 9 x 2 − 4 y 2 − 64 = 0 Culegere de probleme b) 4 x 2 − 9 y 2 − 64 = 0 d) 144 x 2 − 64 y 2 − 1 = 0 f) x2 y2 1 − − =0 9 4 36 y2 = 1 .0). TG – 190 Pentru hiperbola (H ) : x 2 − a) 24 b) 16 c) 18 d) 12 e) 14 f) 15 TG – 191 Să se calculeze produsul distanţelor unui punct oarecare al hiperbolei : x2 y2 − = 1 la cele două asimptote. a2 + b2 b) a2 + b2 . să se calculeze aria triunghiului 4 9 format de asimptotele hiperbolei (H) şi dreapta (d ) : 9 x + 2 y = 24.0) şi focare F(c. Perpendiculara în A pe axa (AA' ) taie o asimptotă în G. a2 − b2 a 2b 2 .0) . 2 a a b a) . a2 b2 a) a2 − b2 . a2 − b2 c) a+b .0) şi F ' (−c.193 Să se determine unghiul ascuţit dintre asimptotele hiperbolei c x2 y2 − 2 = 1 . c .

Prin punctul A(+3.8 şi ( ) ( 41 .2 = 0 e) 2x + y . ⎟ ⎛ ⎝ 1⎞ 2⎠ f) F (0.0) d) F ⎜ − ⎛ 1 ⎞ . a) y2 = 3x b) y2 = 3x c) y2 = 9x d) y2 = 6x e) y2 = 3x f) y2 = 6x .2 şi − 2 . Dacă prin focar se mai duce şi corda CD care este perpen-diculară pe AB .194 Un cerc de centru C(0. -1) să se ducă o coardă la 4 hiperbolă astfel încât acest punct s-o împartă în două părţi egale.0) şi (-1. 4 a) − 41 . ⎟ şi ⎜ .5 = 0 f) -3x + y + 10 = 0 TG .195 Se dă hiperbola x2 − y 2 = 1 .198 Să se determine ecuaţia unei parabole raportată la axa de simetrie şi tangenta în vârf.8 ) ⎛ 1 8⎞ ⎛ 1 8⎞ b) ⎜ − .2) este tangent ramurilor hiperbolei y2 x2 − − 1 = 0.197 Prin focarul parabolei y 2 = 8 x se duce o coardă AB care face unghiul α cu axa (Ox).0 ⎟ ⎝ 2 ⎠ e) F ⎜ 0.5 = 0 c) 3x + 4y . Să se determine coordonatele punctelor de contact. ⎟ şi ⎜ 5 5⎟ ⎝ ⎠ f) ⎛ 41 8 ⎞ ⎜ ⎜ 5 . d) ⎜ . să se calculeze suma S= a) 1 8 b) 1 4 1 1 + AB CD 1 c) 2 d) 8 e) 4 f) 2 TG .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 215 e) 75° f) 60° a) 30° b) 45° c) 90° d) 15° TG .− ⎜5 5 ⎟ ⎜5 ⎟ ⎟ 5 ⎠ ⎝ ⎝ ⎠ ( 2 .0 ⎟ ⎛1 ⎞ ⎝2 ⎠ b) F (1.0) ⎛ 41 8 ⎞ c) ⎜ − .1) TG . ⎟ ⎝ 5 5⎠ ⎝ 5 5⎠ e) (1.3). a) -x + y + 4 = 0 d) -2x + y + 7 = 0 b) x + y .2 ) ( ) TG . 5⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 8 41 ⎞ ⎛8 41 ⎞ ⎟ şi ⎜ . ştiind că trece prin punctul A(3.196 Să se determine coordonatele focarului F al parabolei y 2 = 2 x a) F ⎜ .0) c) F (2.

-8). pentru a produce prin reflexie un fascicol de raze paralele.8). -24). d = 5 b) M(9.5 cm.1). c) 2. e) 1.24). d = 1 . -24). a) 10 cm. cât mai aproape posibil de dreapta 4x + 3y + 37 = 0 şi să se calculeze distanţa de la punctul M la această dreaptă.5 cm. d = 5 f) M(1. d) 3 cm.25 cm. a) M(9. b) 2 cm.216 Culegere de probleme TG – 199 La ce distanţă de vârf trebuie plasată o sursă luminoasă pe axa unui reflector parabolic de înălţime 20 cm şi diametrul bazei 20 cm. f) 1. TG . d = 5 d) M(9. d = e) M(1. d = 1 5 1 5 c) M(1.200 Să se determine un punct M situat pe parabola y2 = 64x.

ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ (simbol AM ) .

218 Culegere de probleme AM .004 Să se calculeze limita şirului cu termenul general a n = nn (n!) 2 .7} f) a ∈( 0.2) e) a ∈{5. n ∈N .002 Precizaţi toate valorile parametrului a ∈( 0. a) L = 1 1 3 b) L nu există ⎧0.003 Să se calculeze limita şirului cu termenul general a n = 1 3 3n .3) c) a ∈(0. n→∞ 3n + 4 n lim a) a ∈( 0.4) d) a ∈( 0.1) b) a ∈( 2. a) 1 b) 2 c) 0 d) e e) 3 f) 1 3 AM . n ≥ 1.+∞ ) AM . n = 2 k + 1 ⎪ e) L = ⎨ 2 ⎪ 3 . n! f) 1 2 a) 1 b) 0 c) 3 d) e) 2 AM .+∞) pentru care 2 n + 3n + a n =0.6.005 Să se calculeze lim a n .001 Să se calculeze: L = lim 2 n + ( − 2) 3n n n→∞ . unde n →∞ . n = 2k ⎩ c) L = 0 d) L = f) L = 2 3 AM .

.n ∈ N * ? a) 3 5 b) 5 c) 1 5 d) 2 5 e) 2 3 5 f) 2 5 AM .007 Care este limita şirului cu termenul general n a n = 3 5 ⋅ 9 5 ⋅ 27 5⋅. a) L = x sin x d) L = sin x 2 b) L = sin x x c) L = sin x f) L = sin 2 x 2x e) L = 2 sin x .. ⎝ 2 ⎠⎝ 3 ⎠ ⎝ n ⎠ a) 1 b) 2 c) 3 d) 1 2 e) 1 4 f) 1 3 AM ...Elemente de analiză matematică 219 1 ⎞⎛ 1⎞ ⎛ 1⎞ ⎛ a n = ⎜ 1 − 2 ⎟ ⎜ 1 − 2 ⎟ . n→∞ 2 2 2 unde x ∈R \ {0} ..006 Să se determine limita şirului cu termenul general 1 ⎞ 1 ⎞ ⎛ 1 ⎞⎛ ⎛ 1 ⎞⎛ a n = ⎜1 + ⎟ ⎜1 + 2 ⎟ ⎜1 + 4 ⎟.009 Să se precizeze valoarea limitei L = lim cos ⋅ cos 2 ⋅ . 1 2 f) 3 AM . ⎝ 2 ⎠⎝ 2 ⎠⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ a) 4 b) 2 c) 1 d) 0 e) n ∈ N* . n ≥ 2 . ⎜ 1 − 2 ⎟ ..008 Calculaţi limita şirului cu termenul general an = 2n sin a) 1 b) 0 c) π d) π n . n ≥1 f) ∞ π 2 e) 2π x x x AM ..⋅ 3 5..⎜1 + 2n −1 ⎟ . ⋅ cos n .

011 Care este limita şirului cu termenul general a n = n 2 ( n 2 − n +1 2 . dacă x ≥ 0 e) f ( x ) = ⎨ ⎩ x . a ≠ 1. k = 3 ⎩ ⎧0. x ∈ R ⎧ x . x ∈ R ⎧1 .012 Să se calculeze. k = 3 ⎪+ ∞ . Să se calculeze: f ( x ) = lim 1 + xe nx . L = lim n k ⎜ a n − 1⎟ ⎜ − ⎜ ⎟⎜ n→∞ n n + 2⎟ ⎠ ⎝ ⎠⎝ ⎧0. limita ⎛ 1 ⎞⎛ n − 1 n +1⎞ ⎟. x ∈ R ⎧ x . k > 3 ⎩ ⎧0.013 Care este valoarea limitei şirului cu termenul general ⎛ 2n + n + 3 ⎞ an = ⎜ ⎜ 2n + 1 ⎟ ⎟ ⎝ ⎠ a) e b) 3 n ? e e c) d) 1 e e) e2 f) 0 . k < 3 ⎪ a) L = ⎨− ln a . dacă x > 0 ⎪1 ⎪ f) f ( x ) = ⎨ . a ∈ R . k > 3 ⎪− ln a . k < 3 şi a < 1 ⎪ f) L = ⎨+ ∞. k ≤ 3 e) L = ⎨ ⎩+ ∞ . k < 3 ⎪− ln a .010 Fie x ∈ R . k > 3 şi a > 1 ⎪− ln a . k < 3 ⎪ b) L = ⎨− ∞. k > 3 şi a < 1 ⎩ ⎧+ ∞. k > 3 şi a > 1 ⎪+ ∞. n→∞ 1 + e nx c) f ( x ) = x 2 . k = 3 ⎪ c) L = ⎨ ⎪− ∞. n ≥ 2 ? 1 f) ln 2 3 ) 1 a) ln 2 2 b) ln 2 1 c) ln 3 3 d) e ln 2 1 e) ln 5 4 AM . k > 3 ⎧− ∞. a > 1 d) L = ⎨ ⎩0. dacă x < 0 b) f ( x ) = x . pentru k ∈ N . dacă x < 0 AM . dacă x ≥ 0 d) f ( x ) = ⎨ ⎩1 .220 Culegere de probleme AM . dacă x = 0 ⎪2 ⎪1 . k ≥ 3. dacă x < 0 ⎩ a) f ( x ) = 1 . a > 0 . k = 0 ⎩ AM . k ≤ 3 ⎧0.

1) b) {− 2.014 Să se calculeze lim a n .1} = 3. e) e 2 α f) − α AM . n ≥ 1. d) {0. α ∈R .016 Să se calculeze L = lim ⎢n sin n + tg n ⎜ + n ⎟ ⎥ .015 Să se calculeze limita şirului cu termenul general an [(n + 1)(n = 2 2 )( ( n + n) 2 − n + 1 n 2 − 2n + 1 3n )] n .Elemente de analiză matematică 221 αn 2 2 ⎛ n 2 − 1⎞ AM .017 Să se determine mulţimea valorilor a ∈ R .2) f) ( − 11) .1. a) e 2 b) e −6 c) e −4 d) e 3 e) e −3 f) 1 ⎡ π 1 ⎞⎤ ⎛π AM .2} AM . n→∞ ⎝ 4 2 ⎠⎦ 2 ⎣ a) L = 0 b) L = 2 c) L = 1 2 d) L = 1 e) L = −1 f) L = 3 AM .2} e) ( − 2. astfel ca lim (1 − a ) 2 2 ⋅ n2 + 2 n→∞ n c) {0. unde a n = ⎜ 2 ⎟ n →∞ ⎝ n + 1⎠ a) α b) e α c) 0 d) e −α . a) (0. ⎝ ⎠ n→∞ a) α ≤ 1 b) α ≤ 0 c) 0 < α < 1 d) α > 1 e) α = −1 f) α = 1 2 .018 Să se determine constanta α ∈R astfel încât ⎜ ⎟ lim n α ⎛ n + n − n − n ⎞ să fie finită.

. b = 1 e) a = b = 1 c) a = −1. a k numere reale astfel încât a 0 + a1 + . Să se calculeze L = lim a 0 3 n + a1 3 n + 1 + . b = 2 ⎜ ⎟ AM .023 Să se calculeze lim sin 2 ⎛ π n 2 + 3n + 4 ⎞ . ⎝ ⎠ n→∞ a) 1 2 b) 1 4 c) 3 4 d) 1 3 e) 1 f) 0 . b = 0. b = 0 f) a = 1. c = −1 e) a = 1.020 Ce relaţie trebuie să existe între parametrii reali a şi b astfel încât să aibă loc relaţia: lim a n + 1 + b n + 2 + n + 3 = 0 ? n→∞ ( ) a) a + b = 0 d) a = b = 1 b) a + b + 1 = 0 e) a = 1. n→∞ ( ) a) L = 1 b) L = 2 c) L = k 3 d) L = 1 2 e) L = 0 f) L = 2k 3 ⎜ ⎟ AM . b = 0 d) a = b = 0 b) a = −1. b ∈R astfel încât: lim ⎛ 3 1 − n 3 − an − b⎞ = 0 .. ⎠ n→∞ ⎝ a) a = 1.021 Fie a 0 . b.. b = 0.. a1 .. c = 1 d) a = b = c = 0 b) a = −1.. c astfel încât ⎜ ⎟ lim n⎛ an + cn 2 + bn + 2 ⎞ = 1.222 Culegere de probleme AM . + a k 3 n + k .022 Să se determine a . c = −1 c) a = b = c = −1 f) a = 0. b = 0 c) a + b = 1 f) a 2 = b 2 AM .. + a k = 0 . ⎠ n→∞ ⎝ a) a = −1. b = 0.. b = c = −1 AM .019 Să se determine numerele reale a.

suma primilor n termeni este S n = 3n 2 + 9n ... 2 3 4 3 ) a) 1 b) 5 6 c) d) e) f) 2 . + a n L = lim 1 .. L = 2 3 a) a n = 3n. a. a 2 .. c fiind ( ) ( ) numere reale astfel încât c < 1.Elemente de analiză matematică 223 AM ... L = e) a n = 3n + 3. n →∞ n an b) a n = 3n + 3...024 Să se calculeze lim 1 + a + a 2 + .. + a + ab + . ... Să se determine a n şi să se calculeze: 2 a + a 2 + . unde x n = ac + (a + ab)c 2 + a + ab + ab 2 c 3 + . + ab n c n +1 . L = 3 2 1 2 c) a n = 3n + 3... a) 0 b) ac (1 − c)(1 − bc) c) 1 d) 2ac (1 − c)(1 − bc) e) ac f) abc (1 − c)(1 − bc) AM . a b +1 1+ b 1+ a a) 1− a 1− b b) 1− b 1− a c) e) f) AM . L = 1 d) a n = n + 2.. L = 3 2 AM . oricare ar fi n ≥ 1 . L = 2 f) a n = 4n.026 Să se calculeze limita şirului ( x n ) n≥1 . b ∈( − 11) .. a n ..027 Să se calculeze: lim n→∞ 1 n3 3 2 ∑ (k n k =1 2 − nk + n 2 . dacă a . b. + b n 1+ a 1− b d) 1− a 1+ b n→∞ . b ≠ 1 şi bc < 1 . + a n 1 + b + b 2 + ..025 Într-o progresie aritmetică a1 .

+ 2 ⎟.... e) L = 2 f) L = 1 e AM . d) L = 0. care este valoarea limitei AM .. Să se calculeze: lim 2 n ⎜ S n − ⎟ ... n∈N* .029 Să se calculeze: lim⎜ + n →∞ 1 ⎞ ⎛1 1 +. c) L = e2.030 Să se determine limita şirului (a n )n ≥1 .+ . + 2 ⎟ = n→∞ ⎝ 6 n ⎠ 2 ⎡ ⎤ 1 1 1 ⎥ ? lim ⎢1 + 2 + 2 + . unde a n = ∑ k (k + 1) k =1 n 2k + 1 2 2 . n →∞ n(n + 2) 1⋅3 2⋅ 4 4⎠ ⎝ 2 n 1 e c) e d) 1 e e) 2e f) 4e ..028 Dacă lim ⎜ 1 + 2 + . a) 1 b) 0 c) e d) 1 e e) 1 − e f) 2 AM – 031 Să se calculeze L = lim 2 k −1 (k −1) ∑ (k +1) ! n→∞ n k =2 a) L = 1 b) L = e. 4n − 1 ⎠ ⎝ 3 15 3 2 d) 1 2 e) 3 5 f) 3 a) 1 b) 2 c) AM .. + 2 n→∞ ⎢ 3 5 (2n − 1) ⎥ ⎣ ⎦ a) π2 2 b) π2 3 c) π2 4 d) π2 8 e) π2 12 f) 2π 2 3 AM .224 Culegere de probleme 1 1 ⎞ π2 ⎛ .032 Se consideră şirul cu termenul general Sn = a) 1 b) 1⎞ 1 1 1 ⎛ + +.

oricare ar fi n ∈ N * . a) 0 b) e c) 1 d) + ∞ e) 2 f) 1 2 AM .n ≥ 1 f) 0 a) 2 b) 1 2 c) 1 4 d) 1 3 e) + ∞ . + a n . 2 2 2 n +1 n +2 n +n a) 2 b) 1 2 c) 2 3 d) 1 e) 4 f) 3 AM .033 Să se calculeze L = lim ⎢ ⋅ ⎥ . n →∞ a) + ∞ b) − ∞ c) arctg 1 x d) arctg 1 x e) 1 f) 0 AM . n + 1) ! ( n→∞ Să se calculeze: lim S n .035 Fie şirul (a n ) n≥1 . n→∞ 3 ⎢ ⎥ ⎣ k =1 k ( k + 2 ) ⎦ n ∑ 3 a) L = 1 b) L = e 2 c) L = e d) L = e − 4 3 e) L = e − 1 2 f) L = 2 AM .... Să se calculeze lim a n .Elemente de analiză matematică 225 ⎡4 n ⎤ 1 AM . n ≥ 1.037 Să se calculeze limita şirului cu termenul general a n = ∑n k =1 n k3 + k 4 +k .036 Să se calculeze limita şirului cu termenul general: 1 1 1 an = + + ..034 Fie a n = n şi S n = a1 + a 2 + . + . unde a n = ∑ arctg 1 + k ( k + 1) x x k =1 2 n 2 şi x > 0 .

042 Fie şirul ( x n ) n≥0 definit prin x 0 = 3 şi x n = Să se calculeze lim x n .040 Notând L = lim ⎜ n − cos ⎟ .226 ⎛ Culegere de probleme AM .039 Să se calculeze: lim n 1 π .041 Fie şirul ( x n ) n≥0 astfel încât x 0 = 1 şi x n +1 = xn 3 3 1 + xn . Să se calculeze lim x n .038 Să se calculeze: lim n→∞ ∑⎜ ⎜ ⎝ k =1 n 1+ ⎞ k − 1⎟ . ∑ a) L = 0 b) L = 1 c) L = +∞ d) L = e e) L nu există f) L = 2 AM . 3 f) − ∞ AM . ⎟ 2 n ⎠ d) 1 4 e) 4 f) 3 a) 1 2 b) 1 c) 2 AM . n≥0. cos n→∞ 3n + 1 2n + k k =1 ∑ a) 1 2 b) 0 c) 1 4 d) 1 3 e) 1 f) 2 n ⎛ 2π ⎞ AM . n→∞ a) 1 b) 0 c) 2 d) nu există e) + ∞ 1 x n −1 − 4 . precizaţi care din următoarele n→∞ ⎝ n + k⎠ k =1 afirmaţii este adevărată. n ≥ 1 . n →∞ a) 0 b) 1 c) − 2 d) − 3 e) –6 f) nu există .

dacă a = 2 ⎩ e) a ∈(0. dacă a = 0 0 ⎩ 2 AM .2) ⎪ d) a ∈[1. dacă a 0 > 0 ⎪ e) L = ⎨0.1] .044 Se consideră şirul ( x n ) n≥ 0 definit prin: x n +1 = x n − 2 x n + 2 .043 Fie şirul (a n ) n≥0 definit astfel: a n +1 − a n = n→∞ 1 ⋅ a n . dacă a < 0 0 ⎩ c) L = +∞.Elemente de analiză matematică 227 AM . ∀a 0 ∈ R ⎧+ ∞. lim x n = ⎨ n →∞ ⎪2. unde x 0 = a cu a > 0 . lim x n = ⎨ n →∞ ⎪2. lim x n = 1 n→∞ ⎧1.2] .2) .2) ⎪ c) a ∈( 0. dacă a = 2 ⎩ f) a ∈( 0. dacă a 0 < 0 ⎧1 ⎪ . dacă a 0 ≥ 0 b) L = ⎨ ⎩0. dacă a ∈( 0. dacă a 0 < 0 ⎧+ ∞. a) a ∈(1. Să se determine toate valorile parametrului a pentru care şirul este convergent şi apoi să se calculeze limita şirului. a) L = a 0 ⎧1. dacă a 0 = 0 ⎪− ∞. lim x n = 1 n →∞ AM .045 Să se calculeze: lim x→7 2− x−3 . lim x n = 1 n→∞ ⎧1. n ≥ 0 . x 2 − 49 a) − 1 56 b) 1 56 c) 1 48 d) − 1 48 e) 0 f) 1 . dacă a 0 ≥ 0 d) L = ⎨ ⎩1.2] . lim x n = 1 n→∞ b) a ∈[1.2] .2] . dacă a ∈(1. Să se 10 determine L = lim a n în funcţie de a 0 ∈ R . dacă a 0 ≠ 0 f) L = ⎨ a 0 ⎪0.

e) 1 f) e 2 b) − e 2 c) 0 d) + ∞ . b = −1 a) a = −3. b = 6 c) a = 12. b = −3 AM . aşa încât: ⎟ ⎜ lim ⎛ 3 8 x 3 − ax 2 − bx + 2⎞ = 1 .049 Fie lim x 3 ⎜ e x − e x +1 ⎟ . b = 2 b) a = 10. 18 x2 + x − 2 b) a = 3.047 Să se determine parametrii a şi b reali.048 Să se calculeze: lim⎜ x →∞⎜ 3 ⎝ a) ⎞ ⎟ . b = 3 f) a = −2.050 a) –1 (1 + x ) Să se calculeze limita: lim x→0 1x −e x . b = −5 e) a = 2. ⎠ x →−∞ ⎝ a) a = 12. b = 2 d) a = −10. b = 1 c) a = 5. b = 4 f) a = 6. b = −5 d) a = −5. b = 10 ⎛ 2 x + 3x + 4 x AM . Care din următoarele afirmaţii este adevărată ? ⎜ ⎟ x →−∞ ⎝ ⎠ a) limita nu există d) limita este 0 b) limita este –1 e) limita este + ∞ c) limita este − ∞ f) limita este 1 AM . b = 2 e) a = 8.228 Culegere de probleme AM .046 Determinaţi numerele reale a şi b astfel încât: lim x →1 x 2 + 3x + a − b 5 = . ⎟ ⎠ d) 1 e) 1x 24 b) 3 24 c) 4 2 f) e 1 ⎛ 1 ⎞ AM .

Elemente de analiză matematică 229 AM .051 Se consideră funcţia f : R \ {0.052 Să se determine parametrul real a astfel încât funcţia f : R \ {1} → R . f (0 + 0) = 0 e f (1 − 0) = +∞. f (1 + 0) = ±∞ 1 1 e) f (0 − 0) = − . f (1 + 0) = −∞ 1 1 f) f ( 0 − 0) = . f (1 + 0) = −∞ c) f (0 − 0) = e. 1x 1 a) f (0 − 0) = − . f (1 + 0) = +∞ d) f ( 0 − 0) = −∞. f ( 0 + 0) = 0 e f (1 − 0) = −∞. definită prin f ( x ) = ⎨ 2 x − 2 . f ( 0 + 0) = +∞ f (1 − 0) = 1 . f ( 0 + 0) = e e f (1 − 0) = −∞. dacă x > 1 ⎪ ⎩ x −1 1 a) 0 b) 1 c) 2 d) e) ln2 2 f) 2ln2 n ⎞ ⎛ m * AM . AM . f (1 + 0) = −∞ e 1 b) f (0 − 0) = .1} → R . n ∈N . f (1 + 0) = ±∞ AM . dacă x < 1 ⎪ să aibă limită în punctul x = 1. m x →1⎝ 1 − x 1− xn ⎠ a) m − n b) m−n 2 c) m + n d) m+n 2 e) 1 f) 0 e x − cos x .053 Să se determine: lim⎜ − ⎟ . unde m. f ( 0 + 0) = − e e f (1 − 0) = −∞. f ( 0 + 0) = +∞ f (1 − 0) = +∞. e −e Să se cerceteze existenţa limitelor laterale ale lui f în punctele x = 0 şi x = 1 . ⎧a ln( 3 − x ). definită prin: f ( x ) = 1 .054 Să se calculeze: lim x →0 x2 1 a) –1 b) c) 1 2 2 d) 2 e) 3 2 f) 3 .

058 Să se calculeze: lim x→0 1 − cos x ⋅ cos 2 x ⋅ . x →∞ [ ] a) 0 b) 1 2 c) 1 d) 2 e) e f) 2e 1 ⎞ ⎛ x AM .057 Să se determine: lim x sin a) − ∞ b) + ∞ c) 0 d) 1 e) 1 2 f) nu există AM .059 Să se calculeze: lim x→0 x >0 . x →∞ ( ) a) + ∞ b) − ∞ c) 0 d) 1 e) 1 2 f) 2 . x d) − 1 2 e) − 3 4 f) 1 AM .. n2 4 a) n(n + 1) 2 b) n( n + 1)( 2n + 1) 12 xe −1 x tg 2 x e) 0 f) 1 AM .056 Să se calculeze: lim⎜ − ⎟. a) 1 b) 0 c) –1 d) π e) π 2 f) 2 AM .230 Culegere de probleme AM . x →1⎝ x − 1 ln x ⎠ a) 1 2 b) 0 c) x →0 3 4 1 . ⋅ cos nx x2 c) n d) .060 Să se calculeze: lim sin x + 1 − sin x ..055 Să se calculeze: lim x ln(1 + x ) − ln x . unde n ∈N * .

b ≠ 0 . a) 0 b) 1 c) n d) n2 e) n2 2 f) n2 4 .062 Să se calculeze: lim x→π sin x . b ∈ R .063 Să se calculeze: lim x→0 tg(ax ) − sin( ax ) tg(bx ) − sin(bx ) . sin nx m− n a) m n c) ( − 1) ⋅ m n d) ( − 1) mn ⋅ m n e) n m f) ( − 1) n−m ⋅ n m AM .061 Să se calculeze: lim m n b) ( − 1) ⋅ m x→π sin mx .Elemente de analiză matematică 231 AM . x →∞ 1 1 arctg − arctg x x +1 a) − ∞ b) + ∞ c) 0 d) 1 e) –1 f) 2 AM .064 Să se calculeze: L = lim . a ≠ 0 . unde m. a) a b b) a2 b2 c) a ⋅ b d) a3 b3 e) a4 b4 f) a 3 ⋅ b 3 1 1 − x x +1 AM . unde n ∈ N * . unde a . n ∈N * . x2 1− 2 π d) 2 π e) π 2 f) π a) 0 b) 1 c) 3π AM .065 Să se calculeze: Ln = lim x→0 1 − cos(n arcsin x ) x 2 .

n →∞ a) 1 − e b) 1 1− e c) e d) e − 1 e) 1 e −1 f) 0 .066 Să se calculeze: lim ex − 1 .071 Se consideră şirul (bn ) n≥1 cu termenul general bn = a1 + a 2 + .069 Să se calculeze: lim( 7 − 2 x ) x→3 tg πx 6 .070 Să se calculeze: lim ⎜ cos ⎟ x →∞ ⎝ x + 1⎠ a) 0 b) 1 c) e . d) e π 3 x2 a) 0 b) 1 c) e e) e 4 π f) e 12 π 2 πx ⎞ ⎛ AM . 1 e d) e e) f) 2e AM .067 Să se calculeze: lim x →0 sin x c) 1 a) –1 b) 0 d) sin1 1− x x e) e f) 2 ⎛ 1 + x ⎞ 1− AM .. x → 0 sin 3 x c) 1 2 a) –1 b) 1 d) e 1 x.. e) e2 f) + ∞ x 2 cos AM .068 Să se calculeze: lim ⎜ ⎟ x →∞ ⎝ 2 + x ⎠ a) 0 b) 1 c) 2 . e) e −2 π 2 d) e −π f) e −π 2 AM .232 3 Culegere de probleme AM . Să se calculeze: lim bn . unde a n = lim(1 − x sin nx ) x →0 1 x2 . + a n .

x ∈ (0.Elemente de analiză matematică 233 AM . x →∞ ⎣ 2 ⎦ a) ab b) a b c) ab d) a 2 b 2 e) a 3b 3 f) 1 ab 2 ( ) x AM – 075 Să se determine a ∈ R astfel ca funcţia ⎧ ln (1 + x ) ⎪ − x .. definită prin relaţia f ( x ) = 1 + ln(1 + x ) + ln(1 + 2 x ) + .+∞) → R .+∞ ) ⎪ ax 2 ⎩ să aibă limită pentru x → 0 .074 Să se calculeze limita: lim ⎢ a 1 x + b 1 x ⎥ .. + ln(1 + nx ) Să se determine lim f ( x ) . x ∈ (− 1.0 ) ⎪ f (x ) = ⎨ 2 2 ⎪ ln 1 + x + x + ln 1 − x + x . x →0 n ( n +1) [ ] 1x pentru orice x > 0 .073 Să se calculeze: lim⎜ . ( ) ( ) a) –2 d) 1 b) –1 e) 2 c) − f) 1 2 1 2 . ⎟ x → 0⎝ x ⎠ a) 1 b) 1 e x c) 0 d) e e) 2e f) e 2 ⎤ ⎡1 AM . n ( n +1)( 2 n +1) a) 1 b) 0 c) e n d) e 2 e) e 6 f) e − n 2 ⎛ sin x ⎞ x − sin x AM .072 Fie f : (0.

076 Să se calculeze: lim ⎜ − arctg x⎟ .077 Să se calculeze: lim ⎜ x − x 2 ln ⎟.234 Culegere de probleme ⎞ ln x ⎛π AM . x →∞ ⎝ x ⎠ a) 1 b) 2 c) − 1 2 d) 3 e) 1 3 f) 1 2 1 ⎛ π⎞ AM .2. x →∞ ⎝ 2 ⎠ a) 1 b) 0 c) e d) 1 e e) e 2 f) 1 e2 1 1+ x⎞ ⎛ AM . f ( x ) = 2 − ctg 2 x . k ∈ N { } e) n ∈ N \ {1.3} . Să se ⎝ 2⎠ x calculeze lim f ( x ) . x →0 x >0 a) 1 b) 1 3 c) − 1 3 d) 2 3 e) − 2 3 f) 1 2 AM .078 Se consideră funcţia f : ⎜ 0.079 Pentru ce valori ale numărului natural n există limita: lim x →0 x cos x − sin x ? xn a) n ∈ N b) n ∈ N \ 2k k ∈ N { } c) n ∈ N \ 2 k + 1 k ∈ N f) n ∈∅ { } d) n ∈ N \ 2 k k ≥ 2. ⎟ → R .

081 Se consideră funcţia x 2 + px − 1 .Elemente de analiză matematică 235 x n − ( sin x ) x n+2 e) L = n AM . unde D este domeniul x 2 + ax + a maxim de definiţie şi a > 0 . x = 1. unde p ∈R . f ( x ) = x2 + 1 . f ( x ) = x 2 − 3ax + 2a 2 . b) a ∈{0.084 Fie f : D ⊂ R → R .083 Fie f : D ⊂ R → R . Să se determine asimptotele lui f .4) d) a = 2 e) a = 1 f) a ∈( 4. Să se determine a astfel încât graficul lui f să admită o singură asimptotă verticală. f ( x ) = x2 − x − 1 . y = 2 1 f) x = . y = 6 e) x = 3. a) L = n 2 b) L = n2 3 c) L = n − 1 d) L = n 6 n 3 f) L = n2 6 AM .4} c) a ∈(0. unde D este domeniul maxim x2 + x − 2 de definiţie.+∞) a) a = 4 AM . f ( x ) = a) 1 b) 2 c) 3 d) –1 e) –2 f) –3 AM . x = 4. limita L = lim x→0 . x+k unde a . n ≥ 1 . y = −1 2 a) x = 2.+∞) → R . x +1 Să se determine p astfel încât graficul funcţiei să admită asimptotă dreapta y = x + 1 la ramura + ∞ . x = 2. x = −1. y = 1 .080 Să se calculeze pentru n ∈ N . x = 1. b) x = 3. f : R \ {− 1} → R . k ∈ R . x = 3. Să se precizeze relaţia dintre a şi k astfel încât graficul funcţiei f să admită ca asimptotă dreapta y = x + 1. y = 5 d) x = −2. y = 5 c) x = 2. b) 3a + k = −1 e) 3a + 2 k = 0 c) 3a + k = 1 f) 3a + 2 k = −1 a) 3a + k = 0 d) 3a + 2 k = 1 AM .082 Se consideră funcţia f : ( − k .

b ∈ R . b. c = 1 e) b = 2c. c = −3 f) a = 1. c astfel încât ax 4 graficul funcţiei f : E ⊂ R → R . c = 2 . a) a = 8. c = −2 c) a = 1. b = −1. iar f ( 0) = −1 . c astfel ca graficul funcţiei să admită ax 2 + bx + c b) a = 1. f ( x ) = asimptotă dreapta y = x + 3 . c = 2 AM . Să se determine ecuaţia asimptotei spre − ∞ la graficul lui f . a = 1 c) a ∈ R . b = 1. b = 1.+∞) → R .236 Culegere de probleme AM . a) y = x b) y = x − 2 c) y = − x + 2 d) y = − x e) y = − x + 1 f) nu există AM . unde a > 0 .087 Se consideră funcţia f : ( − ∞. b = − c f) b = −2c. c = 3 e) a = 1. a ∈ R AM . b. b = −1.0] ∪ [4. a) a = 2. c) x = 0 d) y = 1 asimptotă orizontală la + ∞ a) nu are b) y = −1 1 1 e) y = − asimptotă orizontală la + ∞ şi y = 2 x + asimptotă oblică la − ∞ 2 2 1 f) y = asimptotă orizontală la − ∞ 2 . b = 2. c = −3 d) a = 1. x−2 c < 0 . f ( x ) = x 2 − 4 x . Să se determine coeficienţii a. a = c 3 . b = 1. f ( x ) = să admită ca asimptotă dreapta 3 (b + cx) y = x –3 . b = −1.085 Să se determine toate valorile parametrilor reali a.088 Să se determine asimptotele la graficul funcţiei f : R → R .086 Se dă funcţia f : R \ {2} → R . b = 2. c ≠ 0 b) a = 18. c = 2 d) b = c. f ( x) = x − x2 + x .

χ ≥ 1 b) α = −6. d) ( p. x →∞ a) α = 6.091 Se consideră funcţia f : R → R . { } . f ( x ) = px − q x 2 − 1 să admită ca asimptote dreptele y = 2x şi y = 0. χ astfel încât f să fie definită pe R . c = −2 AM . b. χ = 1 c) α = 1. { } e) ( p. q ) ∈{( − 1. ( − 1.089 Să se determine valorile parametrilor p şi q astfel ca graficul funcţiei f : R → R . β ≥ 9. c astfel încât graficul funcţiei să admită la + ∞ o asimptotă paralelă cu dreapta y = 4x –2 . a) a = 1. (11) .1)} c) ( p. β . b) y = 2 x şi y = −2 x e) y = x + 1 şi y = − x 2 c) y = x + 1 şi y = x − 1 f) y = − 1 x şi y = x 2 . ( − 1. q ) ∈{(2. f ( x ) = ax + bx 2 + cx + 1 . ( 2. iar lim f ( x ) = 3 .−2)} a) ( p. β ≥ 2. ( 2. χ = −1 AM . c = 2 d) a = 2.unde a > 0 . (1. Să se determine α . χ ∈R . χ = 6 f) α = 1.1) { } f) ( p. q ) ∈ ( 0. β = 10. b > 0 . β = 10. b = −1.2)} AM . β. c = 4 b) a = 2.1). Să se determine a. c = −4 c) a = 1.−1). χ = 3 e) α = 6. q ) ∈ (1. q ) ∈{( − 11). χ = −1 d) α ≥ 3. β ≥ 9. b = 4.−1).090 Se dă funcţia f ( x ) = x 2 + αx + β + χx cu α .092 Să se determine asimptotele oblice ale funcţiei f : R \ {1} → R . c ∈ R .0) b) ( p. b = 1. f ( x) = x ⋅ e a) y = x şi y = − x d) y = 2 x + 3 şi y = − x + 1 1 x −1 . c = 2 e) a = 1. q ) ∈ ( − 1. b = 1. b = 4. c = 4 f) a = −1. β = 10.−1).Elemente de analiză matematică 237 AM . b = 4.2). iar la − ∞ asimptota orizontală y = –1 .

238

Culegere de probleme

x2 + 1 ⎧3⎫ . Să se AM - 093 Fie funcţia f : R \ ⎨ ⎬ → R , definită prin f ( x ) = 2x − 3 ⎩2 ⎭ determine asimptotele la graficul acestei funcţii. a) x = 3 1 1 ,y= ,y=− 2 2 2 3 ,y=0 2 b) x = 3 ,y=x 2 c) x = 3 1 ,y=x+ 2 2

d) x =

3 1 1 e) x = − , y = , y = − 2 2 2

f) x = 1, y = x + 1

AM - 094 Să se determine asimptotele la graficul funcţiei f : R → R , f ( x ) = x − 2arctg x .

a) x = 0, x = 1 d) nu are asimptote

b) y = 0 e) y = πx , y = − πx

c) y = x , y = − x f) y = x + π, y = x − π

AM - 095 Fie f : R → R, f ( x ) = ⎨

⎧2 x − a 2 x 2 + ax + 1 , x ≤ 1 ⎪ ⎪ x −1 + a x , x > 1 ⎩

.

Să se determine valorile parametrului real a pentru care f este continuă pe R. a) a = −1 d) a ∈ ⎨− 1, ⎬ b) a = −

3 5 5⎫ 3⎭

c) a = 0 f) a ∈ ∅

⎧ ⎩

3⎫ 5⎭

e) a ∈ ⎨− 1, ⎬

⎧ ⎩

1 ⎧ ⎪arctg x , x ≠ 0 AM - 096 Fie funcţia f : R → R , definită prin f ( x ) = ⎨ pentru ⎪c , x = 0 ⎩ orice x ∈R.Să se determine valoarea constantei c ∈R pentru care f este continuă pe R a) c = 0 b) c = 1 c) c = −1 d) c = π 2 e) c = − π 2 f) c = π

Elemente de analiză matematică AM - 097 Se consideră f : [0, π] → R , definită prin:

239

⎧e 3 x , pentru x ∈[0,1] ⎪ . f ( x ) = ⎨ sin( x − 1) , pentru x ∈(1, π ] ⎪a 2 ⎩ x − 5x + 4 Determinaţi valorile lui a astfel încât funcţia f să fie continuă pe [0, π ] . b) e c) − 3e 3 d) 3e 3 e) 3e 2 f) 2e

a) 2e 3

AM - 098 Să se determine β ∈ [0,1] astfel ca funcţia f : R → R ,

⎧ x 2n − x 2 + 6 lim , dacă x < 1 ⎪n→∞ 2 n x + x2 + 4 să fie continuă pe R . f ( x) = ⎨ ⎪1 + x 2 − β ⋅ e − x , dacă x ≥ 1 ⎩ a) β = e b) β = 1 c) β = −1 d) β = e −1 e) β = 0 f) β = e 2

AM - 099 Să se studieze continuitatea funcţiei definită prin: ⎧ 1− x2 ⎪ 1 ln , x ∈R \ {− 1,0,1} . f ( x) = ⎨ x 2 1+ x2 ⎪ ⎩− 2 , x = 0

a) f continuă pe R d) f discontinuă în x = 0

b) f continuă pe R \ {0} e) f discontinuă pe R

c) f continuă pe R \ {− 11} , f) f continuă pe R \ {1,0}

AM - 100 Fie funcţia f : R → R , definită prin f ( x ) = ⎨

⎧2 − x, x ∈ Q . ⎩2 x, x ∈ R \ Q
f) {0}

Să se determine mulţimea punctelor în care f este continuă. ⎧2 ⎫ a) R \ ⎨ ⎬ ⎩3⎭ b) R c) Q ⎧2 ⎫ d) ⎨ ⎬ ⎩3⎭ e) ∅

240

Culegere de probleme

AM - 101 Să se determine mulţimea punctelor în care funcţia f : R → R ,
⎧ x 2 − 1 , x ∈Q ⎪ este continuă. f ( x) = ⎨ ⎪1 , x ∈ R \ Q ⎩ a) {0} d) − 2 ,2 b) {0,2} c) {− 2,2}

{

}

e) − 2 ,0, 2

{

}
( ) )

f) − 2 , 2

{

}

AM - 102 Fiind dată funcţia f ( x ) = lim

1 + xn x2 + 4 , să se precizeze care n →∞ x xn + 1

(

este domeniul maxim de definiţie A şi mulţimea punctelor sale de discontinuitate D. a) A = ( 0,+∞), D = {1,2} c) A = ( − 1,+∞) \ {0}, D = {1} e) A = R \ {− 1,0}, D = {0,1} b) A = R \ {− 1,0}, D = {1} d) A = R \ {− 1,0}, D = {− 1} f) A = ( − ∞,−1), D = {0,−1}

AM – 103 Să se determine punctele de discontinuitate ale funcţiei

f : 1, e 2 → R ,
a) { } ; 1 d) ∅

[ ]

f ( x ) = [ln x ] .
b) {2} ; e) 1, e, e 2

c) e, e 2 ;

{ }

{

}

f) { ,2, e} 1

Elemente de analiză matematică

241
⎧x ⎡2⎤ , ⎪ ⎪a ⎩ ,

AM – 104 Fie f : R → R funcţia definită prin f ( x ) = ⎨ 3 ⎢ x ⎥ ⎣ ⎦

x≠0 x=0

unde [x ] reprezintă partea întreagă a lui x ∈ R . Să se determine valoarea lui a ∈ R pentru care funcţia este continuă în punctul x = 0. a) a = 0; b) a = −

2 ; 3

c) a =

2 ; 3

d) a = 2;

e) a =

1 ; 3

f) a ∈ ∅

AM – 105 Se cere mulţimea de continuitate a funcţiei f : R → R ,

1 ⎧ ⎪ xarctg x 2 − 3x + 2 , x ∈ R \ {1,2} ⎪ ⎪ ⎪π f (x) = ⎨ , x=1 2 ⎪ ⎪π , x=2 ⎪ ⎪ ⎩ a) R b) R ∗ d) R \ { ,2} 1 e) R \ { } 1
AM - XI. 106 Funcţia f : R → R

c) R +

f) R \ {2} .

⎧ x2 + a ⎪− 2 , x < −2 ⎪ ⎪ f ( x ) = ⎨ x − b, x ∈ [− 2,2] ⎪ x2 + a ⎪ , x>2 ⎪ 2 ⎩
este continuă pe R dacă: a) a=b=0 d) a=2, b=1 b) a=2, b=0 e) a=b=1 c) a=0, b=1 f) a=b=2

242

Culegere de probleme

AM - 107 Se consideră funcţia f : [0,2] → R , f ( x ) =

x − [x ] , unde [x ] este 2 x − [x ] + 1

partea întreagă a lui x. Fie S suma absciselor punctelor de discontinuitate ale graficului funcţiei f; atunci: a) S =

1 2

b) S=1

c) S=2

d) S=3

e) S =

3 2

f) S=0

AM - 108 Fie funcţia f : D → R ,

1 1 ⎧ ⎪ x ln x + (1 − x )ln 1 − x f (x ) = ⎨ ⎪0 ⎩
a) D = [0,1] ; C=(0,1)

x ≠ 0, x ≠ 1 x = 0, x = 1
b) D = (− ∞,1]; C = (− ∞,1) \ {0}

unde D este domeniul maxim de definiţie. Să se determine D şi mulţimea de continuitate C. c) D = (− ∞,1]; C = (− ∞,1] d) D = (− ∞,1]; C = (− ∞,1) f) D = R; C = R

e) D = (− ∞,1]; C = (− ∞,0 ) ∪ (0,1] AM – 109 Se consideră funcţia f : [0,1] → R ;

x = 0 sau x = 1 ⎧ 0, ⎪ 1 ⎪ x sin 1 , 0<x< π x ⎪ ⎪ f (x) = ⎨ 1 1 ≤ x ≤ 1− ⎪ 0, π π ⎪ 1 1 ⎪ 1 − x sin , 1− < x < 1 ) ⎪( π 1− x ⎩ Să se determine mulţimea punctelor din [0,1] în care f este continuă a) f este discontinuă în x = 0 c) f este continuă pe [0,1] e) f este continuă pe (0,1] \ ⎨ ,1 − b) f nu este continuă în x =

1

π

d) f este continuă pe [0,1] \ ⎨ ,1 −

⎧1 ⎩π

1⎫ ⎬ π⎭

1⎫ ⎧1 ⎬ π⎭ ⎩π 1⎫ ⎧1 f) f este continuă pe (0,1) \ ⎨ ,1 − ⎬ π⎭ ⎩π

Elemente de analiză matematică
AM – XI. 110 Să se determine valoarea constantei a ∈ R , astfel încât funcţia

243

⎧ 7 sin a (x − 2 ) , x ∈ [0,2 ) ⎪ f : [0,3] → R , f ( x ) = ⎨ x−2 ⎪6 x + a, x ∈ [2,3] ⎩
b) a = 1; c) a = 3;

să fie continuă pe domeniul

ei de definiţie. a) a = 2; d) a = 4; e) a = 5; f) a = 0,5.

AM – XI. 111 Să se determine valoarea constantei a ∈ R astfel încât funcţia f :R →R,

⎧ 3 sin x − 1 π , dacă x ≠ ⎪ π 2 ⎪ x− f (x ) = ⎨ 2 ⎪ π ⎪a , dacă x = 2 ⎩
să fie continuă pe R . a)

π
2

b) 1

c) 0

d) –1

e)

1 3

f)

1 2

AM – 112 Să se determine funcţia continuă f : R → R pentru care f (0 ) =

1 şi e

⎛x⎞ f ( x ) − f ⎜ ⎟ = x, ∀x ∈ R . ⎝e⎠
a) f ( x ) =

e2 x + e −1 e(e − 1)

b) f ( x ) =

e2 x + 1− e e(1 − e )

c) f ( x ) =

ex + 1 − e e(1 − e ) e2 x + 1 e

d) f ( x ) =

x +1 e

e) f ( x ) =

x2 + e e2

f) f (x ) =

244

Culegere de probleme

AM – 113 Fie ecuaţia

ax 5 b(x 3 − 25) = 0, a > 0, b > 0. + x −1 x−3

Care este mulţimea tuturor valorilor lui a şi b pentru care ecuaţia dată are cel puţin o rădăcină în intervalul (1,3) ? a) a ∈ (0,1), b ∈ (0,1) ;

1 d) a ∈ { ,2}, b = 3;

b) a ∈ (2,3), b ∈ (0, ∞ ); e) a ∈ (1,3), b ∈ (1,3);

c) a ∈ (0, ∞ ), b ∈ (0, ∞ ); f) a ∈ (2,3), b ∈ (1,3).

AM - 114 Fie f , g : R → R , unde g ( x ) = [x ] f ( x ), pentru orice x ∈ R . Dacă

f şi g sunt continue în punctul n ∈ N * , să se calculeze f ( n) . b) f (n) = g( n) − 1 e) f ( n) = 1 2 c) f ( n) = 1 f) f ( n) = 0

a) f ( n) =

g ( n) + 1 n

d) f ( n) = −1

AM – 115 Fie funcţiile f 1 , f 2 , f 3 : R → R definite astfel :

⎧ 1 ⎪sin , x > 0 f1 (x ) = ⎨ x ; ⎪1, x≤0 ⎩
a) f1 şi f3 ; b) f3 ;

1 ⎧ ⎪− sin , x > 0 f 2 (x ) = ⎨ ; x ⎪0, x≤0 ⎩
d) f2 şi f3 ;

f 3 (x ) = f1 (x ) + f 2 (x )

Care dintre următoarele funcţii au proprietatea lui Darboux pe R ? c) f1 şi f2 ; e) f1,f2 şi f3 ; f) nici una .

AM - 116 Fie f : R → R cu proprietatea că:

⎛ x +1⎞ f (x − 1) ≤ 3x + 1 ≤ 3 f ⎜ ⎟ − 14, ∀x ∈ R . ⎝ 3 ⎠
Decide : b) f este injectivă, dar nu este surjectivă a) f (0 ) = 3 d) f nu are proprietatea lui Darboux e) f nu e continuă c) f este bijectivă f) nu există f cu această proprietate

Să se determine toate valorile m ∈ R pentru care funcţia f are proprietatea lui Darboux pe [− 3.−1) ⎩ x + m.118 Să se determine valorile parametrului real m astfel încât ecuaţia 2mx3 − 5 x − 12m = 0 să aibă cel puţin o rădăcină reală în intervalul (1.119 Fie funcţia f : R → R .1 .3] 1 a) m ∈ { } d) m ∈ [1.2 ) b) m ∈ ⎜ − ∞.− ⎟ ∪ ⎜ . ⎟ ⎝ 2 2⎠ e) m ∈ ⎢− ⎡ 1 5⎤ . e) f nu are proprietatea lui Darboux pe R b) f are limită în punctul x=0. d) f are proprietatea lui Darboux pe R. ⎥ 2 2 ⎡1 3⎤ ⎣ ⎦ AM . x ∈ [− 1. f) restricţia funcţiei f la intervalul [− 1.7] b) m ∈ [1.Elemente de analiză matematică 245 ⎧− x 2 + 2 x + 3.+∞ ⎟ ⎛ ⎝ 1⎞ 2⎠ ⎛5 ⎝2 ⎞ ⎠ c) m ∈ ⎨− ⎧ 1 5⎫ . ⎬ ⎩ 2 2⎭ d) m ∈ ⎜ − ⎛ 1 5⎞ .7] f) m ≥ 1 AM .3) e) m ∈ R c) m ∈ [3. ⎣ 2 2⎥ ⎦ f) m ∈ ⎢ . dacă x ≠ 0 f (x ) = ⎨ x ⎪.3] AM .3] → R . f ( x ) = ⎨ x ∈ [− 3. c) f este continuă în punctul x=0. . a) m ∈ (1. dacă x = 0 ⎩ Să se precizeze care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă: a) f nu este mărginită. ⎧ 21 ⎪cos .2).1] are proprietatea lui Darboux.117 Fie f : [− 3.

120 Ecuaţia x 2 x = 1 are pe segmentul [0. e) false AM . c) D1 = (1. D2 = [1.+∞) ∪ {0} e) D1 = [1.0 ) ∪ (0. ∞ ) e) (− 1.1]: a) cel puţin o soluţie d) x=1 este singura soluţie b) nu are soluţie c) x=0 este singura soluţie 1 e) x = este singura soluţie 2 AM . c). ∞ ) AM .3) f) x ∈ (0. să se precizeze aceste domenii.+∞) ∪ {0} a) D1 = [1.121 Fie f : [0.246 Culegere de probleme AM .+∞) b) D1 = [1.1] ∪ [2.2 ) e) x ∈ (1.3) d) x ∈ (3. ∞ ) b) x ∈ (1. f 2 ( x ) = x x − 1 . f 1 ( x ) = x 2 ( x − 1) şi funcţiile f 2 : D2 ⊂ R → R . Ştiind că D1 şi D2 sunt domeniile maxime de definiţie ale celor două funcţii.3] .124 Fie funcţiile f 1 : D1 ⊂ R → R . d).+∞).122 Să se rezolve inecuaţia: (x 2 − 5 x + 6 )ln (x − 1) > 0 c) x ∈ (1.2 ) ∪ (2. D2 = [1. ⎛1⎞ ⎝2⎠ Decide: a) f surjectivă d) f strict crescătoare b) f injectivă c) f nu are proprietatea lui Darboux e) f strict descrescătoare f) a).2) f) D1 = D2 = [1.+∞ ). ∞ ) a) x ∈ (2.+∞ ) ∪ {0} . b). D2 = [1. ∞ ) c) {− 1} f) {− 1. f continuă şi f ⎜ ⎟ = 0 .+∞) ∪ {0}. 0) d) ∅ b) (0.+∞) ∪ {0}. D2 [1.0} AM .1] → [0.+∞ ) d) D1 = D2 = [1.123 Să se afle mulţimea soluţiilor inecuaţiei (x 3 + 2 x )ln (x + 1) < 0 a) (-1.

a) 1 b) 2 AM . b) .Elemente de analiză matematică 247 1 . ∀x ∈ R e) 2b + f ( x ) = f ( 2a + x ) . ∞ ) → R . ∀x ∈ R b) f ( a + b − x ) = f ( 2a − x ) . g : R → R .127 Se consideră funcţia f : (0. să se determine f ( x ) .125 Se consideră funcţiile f . b ∈R ? a) f ( a − x ) = f ( a + x ) .128 Să se calculeze derivata de ordinul unu a funcţiei f : R ∗ → R. x2 + 4 2x2 x2 + 4 d) f ′( x ) = x2 a) f ′( x ) = 1⎛ 4⎞ f (x ) = ⎜ x + ⎟ 2⎝ x⎠ b) f ′( x ) = x2 − 4 2x2 x2 + 4 e) f ′( x ) = 2x x2 − 4 x2 x2 − 4 f) f ′( x ) = 2x c) f ′( x ) = .126 Cum se poate exprima faptul că graficul unei funcţii f : R → R este simetric faţă de punctul C (a . 4 4 1⎞ 1 ⎛ b) f ( x ) = ⎜ x − ⎟ + ⎝ 4⎠ 4 4 1⎞ 1 ⎛ c) f ( x ) = ⎜ x − ⎟ − ⎝ 4⎠ 4 f) f ( x ) = ( x − 1) + 4 4 1⎞ 1 ⎛ d) f ( x ) = ⎜ x + ⎟ + ⎝ 4⎠ 4 1⎞ 1 ⎛ e) f ( x ) = ⎜ x + ⎟ − ⎝ 4⎠ 4 4 1 4 AM . f ( x ) = (x + 1)ln x e) –1 f) –2 c) 3 d) 0 AM . ∀x ∈ R d) 2b + f (a − x ) = f (2a − x ) . ∀x ∈ R c) 2b − f ( x ) = f (2a − x ) . ∀x ∈ R f) 2b − f ( x ) = f ( a − x ) . ∀x ∈R Să se calculeze f ′(1) . Ştiind că g( x ) = x + (f a) f ( x ) = x 4 − 1 4 o g )( x ) = x 4 + 1 . a . iar 4 AM .

e) f ' ( 0 ) = ∞ . ⎩ b) f ' ( 0 ) = 0 . n ⎪0 . a) nu există f ' (0) d) f ' ( 0) = 1 2 b) f ' ( 0) = 0 e) f ' ( 0) = +∞ c) f ' ( 0) = 1 f) f ' ( 0) = 2 AM .248 Culegere de probleme AM . n ∈ N f ( x) = ⎨ ⎝ n ⎠ n ⎪x . x = . n ∈N .1] → R . în toate celelalte puncte.131 Fie f : [ − 11] → R . dacă x = .129 Să se calculeze derivata de ordinul doi a funcţiei f ( x ) = tg 2 (2 arcsin x ) b) e) a) d) − 16 x 2 + 64 x + 8 (1 − 2 x ) 2 3 (1 − 2 x ) 80 x 2 + 8 2 4 c) f) − 16 x 2 + 8 1 − 2x2 − 16 x 2 − 64 x + 8 (1 − 2 x ) − 16 x 2 + 64 x − 8 2 3 (1 − 2 x ) 16 x 2 + 64 x + 8 2 3 (1 − 2 x ) 2 3 AM . d) f ' ( 0 ) = ⎧ ⎛ 1⎞ 1 ∗ ⎪ln ⎜ 1 + ⎟ . f ( x ) = ⎨ 2 n . în toate celelalte puncte ⎩ Să se calculeze f ' ( 0) .132 Fie f : [ −1. Să se calculeze f ' ( 0 ) a) nu există f ' ( 0 ) . c) f ' ( 0 ) =1 f) f ' ( 0 ) = 2 1 2 . AM .130 Care este cea mai mică pantă posibilă a unei tangente la curba y = x3 − 3x 2 + 5 x ? a) − 5 2 b) 5 3 c) 1 d) 0 e) 2 f) -3 1 ⎧1 * ⎪ .

0] b) R e) [1.+∞) b) C = [0. Dacă f ( x ) = lim un .136 Fie şirul (u n ) n∈N* .135 Fie f : R → R . D = [0.+∞) f) ( − ∞. D = ( 0. D = [0.+∞) d) C = R . x 7 . D = R \ {1} f) C = [1.+∞).134 Fie f : R → R .1] AM . definită prin f ( x ) = min x 4 . + x n + p −1 .+∞) ∪ {0} c) [0. a) C = [0. D = R e) C = R . Care este n→∞ 1 + e nx mulţimea punctelor de derivabilitate ale funcţiei f ? a) R \ {0} d) ( − ∞. a) {− 1. atunci să se determine domeniile de continuitate C şi de derivabilitate D pentru f .1} d) ∅ e) {− 11} .133 Fie funcţia f : D → R .0} c) {0. cu termenul general un = n→∞ unde x ≥ 0 şi p ∈ N . definită prin f ( x ) = lim x 2 + xe nx ..+∞).. f ( x ) = sin x 2 . 1 + x + .+∞).+∞) 1+ xn .1} b) {− 1. Să se studieze derivabilitatea funcţiei f în punctul x = 0 şi în caz afirmativ să se calculeze valoarea derivatei în acest punct. x 6 . unde D este domeniul maxim de definiţie al funcţiei f . D = [1. f) {0} AM .+∞) \ {1} c) C = ( 0.+∞).0. a) f ' ( 0) = 1 d) f ' ( 0) = 0 b) f ' ( 0) = − 1 e) f ' (0) = 2 c) f ' (0) nu există f) f ' (0) = 1 2 AM . Determinaţi { } punctele în care f nu este derivabilă.Elemente de analiză matematică 249 AM . x 5 .

⎟ ∪ ⎜ . ⎝ ⎝ 2⎠ ⎝ 2 2⎠ ⎝ 2 ⎠ 2⎠ ⎝ 2 ⎠ e) E = [ − 2. e) f are proprietatea lui Darboux pe R . e] ⎣e ⎠ c) (1.− ⎟ ∪ ⎜ − . (∀)x ∈ R . Să se determine ⎣e ⎦ mulţimea punctelor în care funcţia este derivabilă.1⎟ d) E = [ − 11].0) ∪ ( 0. f ( x ) = ⎨ ⎧[x ]. D = ⎜ − 1. D = [ − 2. b) f are limită într-un număr finit de puncte din R d) f e continuă pe R f) f este derivabilă pe R . e] d) [1. e] AM .0⎟ ∪ ⎜ 0. e) ⎝e ⎠ ⎡1 ⎞ f) ⎢ .1⎟ ∪ (1.1⎟ ∪ (1. definită prin f ( x ) = arcsin ln x . .2] ⎡ 1 1⎤ ⎡ 1 ⎞ ⎛ 1⎤ f) E = ⎢− . e⎥ → R . c) f nu are limită în nici un punct din R .1⎟ .250 Culegere de probleme ⎡1 ⎤ AM . e⎥ ⎣e ⎦ ⎡1 ⎞ b) ⎢ . D = ( − 11) . . b) E = R .1⎟ ⎣e ⎠ ⎛1 ⎞ e) ⎜ . ⎥ 2 2⎦ ⎣ ⎣ 2 ⎠ ⎝ 2⎦ AM – 139 Fiind dată funcţia f : R → R. D = R 1⎞ ⎛ 1 ⎞ 1⎞ ⎛ 1 1⎞ ⎛ 1 ⎞ ⎛ ⎛ c) E = [ − 11]. D = ⎜ − 1.2].− ⎟ ∪ ⎜ .137 Fie f : ⎢ . ( ) Să se determine domeniul maxim de definiţie E şi domeniul său de derivabilitate D . x ∈ R \ Q să se precizeze care din următoarele afirmaţii este adevărată : a) f are limită. f ( x ) = arccos 3x − 4 x 3 .138 Se dă funcţia f : E ⊂ R → R . . dacă x ∈ Q ⎩ x. D = ⎢− . ⎥ . a) E = [ − 11]. ⎡1 ⎤ a) ⎢ .

2 < x ≤ 2 ⎪ unde h = g o f .1) → (2. 5 < x < 3 ⎪2 2 2 ⎩ a) (0. f s′(0 ) = −∞.3) → (3. f d′ (1) = ∞ d) e) f) AM – 142 Să se găsească punctele în care funcţia f : [0. d) (0.1) → (3. Să se determine mulţimea punctelor de derivabilitate ale funcţiei f. g ( x ) = ⎨ ⎪3 x − 1 .Elemente de analiză matematică AM – 140 Fie funcţiile f : (0. f d′ (1) = ∞ f s′(0) = ∞.3) \ { } 1 .1) \ şi h( x ) = sin x + 3 .4 ) 5 ⎧1 ⎪ 2 x + 2. f d′ (0) = ∞ f s′(1) = ∞. a) f (x ) = 3 x 2 1 − x .3).1) \ arcsin f) (0.4 ) si 251 h : (0.3) c) x = 1 − a) x = 0 şi x = 3 d) f nu este continuă pe [0.1) \ arcsin b) (0. f d′ (0 ) = +∞ f s′(0 ) = ∞.3] → R . 1 4 e) (0. g : (2. 1+ x b) x = 0 şi x = 1 e) (0. f ( x ) = arcsin 2 x nu este derivabilă.1). f d′ (1) = −∞ f s′(1) = ∞.1) \ 1 2 1 3 c) (0. f d′ (1) = ∞ f s′(0 ) = −∞.1) \ 1 3 3 2 AM – 141 Să se determine derivatele la stînga şi la dreapta punctelor x = 0 şi x = 1 ale funcţiei f : R → R. f d′ (0 ) = ∞ f s′(1) = −∞. f d′ (0 ) = −∞ b) c) f s′(1) = −∞. f d′ (1) = −∞ f s′(0 ) = −∞. f d′ (0 ) = −∞ f s′(0 ) = −∞. f d′ (1) = −∞ f s′(1) = −∞. f s′(0 ) = ∞ f s′(1) = ∞.3] 1 π f) (0.

+∞) e) [ − 4. b = 5 f) a = −1. b ∈ R b) a = 3.10] M = { .10} 1 D = [1. x ≤ 2 definită prin f ( x ) = ⎨ . b = −1 c) a ∈R . să fie derivabilă pe R . unde m ∈R . ∞ ) M ={ } 10 D = [1. ∞ ) M = { . x ≥1 ⎩arctg ( x − 1) Ştiind că f este derivabilă de două ori pe R să se calculeze f(-2) . b = 0 e) a = 4. a) D = [1. x < 1 f (x ) = ⎨ . ∞ ) M =φ D = [1.146 Să se determine parametrii reali a şi b astfel încât funcţia f : R → R . ∞ ) \ { } 10 M ={} 1 c) D = [10. ⎧x 2 + a . a) ( − 4.0] c) ( − 5. a) 30 b) –30 c) –2 d) 25 e) –15 f) 6. ⎧ x 3 + bx 2 + cx + d . AM . b = 0 d) a = 3.252 Culegere de probleme AM – 143 Se dă funcţia f : D ⊂ R → R. să se determine domeniul maxim de definiţie D şi mulţimea M a punctelor în care f nu este derivabilă . Să se determine mulţimea tuturor valorilor lui m pentru care domeniul maxim de definiţie al funcţiei coincide cu domeniul maxim de derivabilitate al acestei funcţii.+∞ ) AM . x > 2 a) a = 4.4] f) (4. ∞ ) M ={ } 10 d) e) f) AM – 144 Fie funcţia f : R → R. f ( x ) = x + 8 − 6 x − 1 .0) b) [ − 4.−4) ∪ ( 0. ⎩ax + b . b = 4 .145 Se dă funcţia f ( x ) = 3 x 2 + mx − m .−3) d) ( − ∞.10} 1 b) D = [1.

− ⎟ ⎝ 2 2⎠ 3⎞ ⎛ b) ⎜ − 1. β. Precizaţi care sunt valorile lui α şi β pentru care f este derivabilă pe R .+∞) → R .+∞) ? a) (1.148 Să se determine parametrii reali a şi b astfel încât funcţia f : R → R .147 Fie f : R → R . b = 2 e) a = b = 3 c) a = b = 2 f) a = 1.+∞ ) ⎩ este de două ori derivabilă pe (0.Elemente de analiză matematică 253 ⎧2α 4 − x + β .− ⎟ ⎝2 2⎠ AM .149 Fie funcţia f : R → R . b = 0 c) a = −2e. definită prin f ( x ) = ⎨ ⎩ax + b . b = 1 d) a = 2e. b = 1 b) a = 1. β = 0 d) α = −2. β = −1 e) α = 2. x < 2 ⎪ AM . AM .2) 3⎞ ⎛ 1 d) ⎜ − .−2. b = e e) a = e.2. β = 5 2 f) α = 0. β = −5 2 c) α = 2. x ≤ 1 .2. x ≤ 0 . β = 1 AM .− ⎟ . χ) funcţia 3⎞ ⎛ c) ⎜ − 11. f ( x ) = ⎨ ⎩sin 2 x + b cos 3x . să fie derivabilă pe R .1] ⎪ f : ( 0. ⎟ ⎝2 2⎠ . b = e ⎧ae 2 x . b = − e b) a = 2e. x > 0 Să se determine constantele reale a şi b astfel încât f să fie derivabilă pe R .2.−1. b = e 1 f) a = 2. β = 5 2 b) α = 1.150 Pentru ce valori ale tripletului de numere reale (α . a) a = b = 1 d) a = 3. unde α ∈Q şi ⎪ x2 + α . dacă x ∈(0. x > 1 a) a = 1. ⎧ xe x . definită prin f ( x ) = ⎨ . b = −1 ⎧ln x . a) α = 1. x ≥ 2 ⎩ β ∈R . dacă x ∈(1. ⎝ 2⎠ 3⎞ ⎛1 f) ⎜ .− ⎟ ⎝ 2⎠ 3⎞ ⎛1 e) ⎜ . f ( x ) = ⎨ 2 ⎪αx + βx + χ .

. Să se determine funcţiile f : R → R derivabile pe R astfel încât ∑ f ( x + a y) = n f ( x) + b y i i =1 n pentru orice x ∈ R şi y ∈ R * . x 2 + 2x − 1 a) f ' ( x ) = d) f ' ( x ) = 1 x +1 4 b) f ' ( x ) = e) f ( x ) = x x +1 3 c) f ' ( x ) = f) f ' ( x ) = 2 x −1 2 1 1+ x 2 1 x −1 2 2 x +1 2 AM .153 Fie a1 .XI. 152 Să se calculeze derivata funcţiei f : R \ {0} → [ −1. .. definită prin f ( x ) = arctg x 2 − 2x − 1 . d ∈R ⎝ i =1 ⎠ ∑ i ⎛ n ⎞ e) f ( x ) = b⎜ a i ⎟ x ⎝ i =1 ⎠ ∑ f) f ( x ) = bx + ∑a i =1 n .1] . c.151 Să se calculeze derivata funcţiei f : E ⊂ R → R . . x b) f ' ( x ) = sin e) f ' ( x ) = cos 1 x 1 x c) f ' ( x ) = 0 f) f ' ( x ) = 1 1 cos 2 x x 1 cos x AM . definită prin a) f ' ( x ) = − d) f ' ( x ) = f (x ) = sin 1 1 cos 2 x x 1 . c. a n constante reale nenule cu proprietatea că ∑a i =1 n i ∈R * . unde b este o constantă reală. c ∈R ⎝ i =1 ⎠ ∑ ⎛ n ⎞ d) f ( x ) = cx − b⎜ a i ⎟ x + d . d ∈ R ⎛ n ⎞ c) f ( x ) = bx + x 2 ⎜ a i ⎟ + c . a 2 . c ∈R i ∑a i =1 n b) f ( x ) = x ⎛ ⎞ b⎜ a i ⎟ ⎝ i =1 ⎠ ∑ n + cx + d . a) f ( x ) = bx + c .254 Culegere de probleme AM .

h a) f (0 ) = 1. să se calculeze g ′(0 ) unde funcţia g : R → R este definită prin relaţia : ⎛ x3 ⎞ g ( x ) = ⎜ + 1⎟ f ( x ) + x .Elemente de analiză matematică 255 1 ⎧ 2 ⎪ x sin . derivabilă . definită prin h( x ) = f 2 ( x ) + g 2 ( x ) . e) f (0 ) = 0. f ′( x ) = 3 x. Determinaţi f (0) şi f ′(x ) . unde f ( x ) = ⎨ x ⎪0. f ′( x ) = 3x. d) f (0 ) = 1. f ′( x ) = 5 x. g : R → R . e) h( x ) = 6 − x. d) h( x ) = 2 AM – 157 Fiind dată funcţia f : R → R pară şi derivabilă. cu proprietăţile : f ( x + y ) = f ( x ) + f ( y ) + 5 xy şi lim h→0 f (h ) = 3. f) h( x ) = 6 − 2 x a) h( x ) = x 2 + x + 6. f ′(0) = 2 + 1 . b) g ′(0 ) = −1. f ′( x ) = 5 x + 3. b) h( x ) = x 2 + 6. f ′( x ) = 3 x + 5 AM – 156 Fie f şi g funcţii derivabile pe intervalul (-1. b) f (0 ) = 0. f ′( x ) = g ( x ) şi g ′(x ) = − f (x ) .1) cu proprietăţile: f (0) = 2 − 1. f) f (0 ) = 3. dacă x = 0 ⎩ şi g este derivabilă în x = 0 . f ′( x ) = 5 x + 1. Să se calculeze derivata funcţiei g o f în x = 0 . a) nu există d) 0 b) 1 c) 2 f) –1 1 e) 2 AM – 155 Fie funcţia f : R → R . c) f (0 ) = 3. Determinaţi funcţia h : (− 1. ⎜ 3 ⎟ ⎝ ⎠ a) g ′(0 ) = 1. dacă x ≠ 0 AM – 154 Fie f .f) g ′(0 ) = 2 2 2 .1) → R . c) h( x ) = 6 . c) g ′(0 ) = 0 d) g ′(0) = 1 1 e) g ′(0 ) = − .

.. b) şi c ∈( a . f ( x ) ≠ 0 pentru orice x ∈( a .256 Culegere de probleme AM .. . 1 2 a) f ' ( 0) = 1 b) f ' ( 0) = −1 c) f ' ( 0) = d) f ' ( 0) = − 1 2 e) f ' (0) = 0 f) f ' ( 0) = 2 AM . ⎛ f ( x) ⎞ x −c ⎟ . Să se calculeze f ' ( 0) . b) .... Ştiind că f este derivabilă în x = c .. + k 1 1⎞ ⎛ b) ⎜ 1 + + . + ⎟ ⎝ k⎠ 2 f) 1 a) 0 d) 1 + 2 + . + ⎟ f ' ( 0) ⎝ k⎠ 2 e) k AM . să se calculeze lim⎜ x → c⎜ f ( c) ⎟ ⎠ ⎝ f '( c ) 1 a) e b) e 2 f '( c ) ⋅ f ( c ) f '( c ) c) e f ( c) d) e − f '( c ) e) e f '( c ) f ( c) − f c ⋅f ' c f) e ( ) ( ) .160 Fie f : R → R cu proprietatea f ( 0) = 0 şi pentru care există f ' ( 0) .159 Fie f : [ − 11] → R . b) → R . x →∞ x →∞ x →∞ a) 1 b) 0 c) –1 d) a e) a2 f) a 2 . AM .161 Fie f : R → R o funcţie derivabilă astfel încât lim f ( x ) = a . ⎝ k ⎠⎦ 1 1⎞ ⎛ c) ⎜ 1 + + . + ⎝ 3⎠ ⎝ 2⎠ ⎛ x⎞⎤ f ⎜ ⎟ ⎥ . derivabilă astfel încât f ( − x ) = f ( x ) pentru orice x ∈[ − 11] .. Să se calculeze lim x →0 1⎡ f ( x) + x⎢ ⎣ ⎛ x⎞ ⎛ x⎞ f ⎜ ⎟ + f ⎜ ⎟ + . Să se calculeze: lim x f ' ( x ) . unde k ∈ N * . real şi există lim x f ' ( x ) .158 Fie f : ( a .

x ≠ 0 f ( x) = ⎨ .+∞) → R . g ' (3) = f) g( y) = 1 3 e) g( y) = ( ) 1 1 ln 4 y − 3 + 2 . prin f ( x ) = 1 ln 5 a) . a) k = 2 b) k = 1 2 c) k = 0 d) k = 4 x f ' ' ( x ) + kx f ' ( x ) e) k = 1 f) k = −1 AM . Să se determine f ( x) să fie k ∈R . să se determine g = f a) g( y) = ln 4 y − 3 − 1 . g ' (3) = ln 2 3 ln 2 ) . ( ) 1 3 b) g( y) = 1 1 ln 4 y − 3 − 1 − ln 2 .+∞ ) .1) ∪ (1. f ( x ) = e . x ⎪0 .Elemente de analiză matematică 257 −2 ln x 2 AM . g ' (3) = 2 ln 2 3 1 1 ln 4 y − 3 . a) α = 2 b) α = 1 c) α > 1 d) α > 2 1 1 e) α > 3 f) α ≤ 3 AM . g ' (3) = ln 2 3ln 2 d) g( y) = ln 4 y − 3 + 1.1] → R funcţia dată de: 1 ⎧ α ⎪ x sin . astfel încât funcţia g : (0.+∞) → R .162 Se consideră funcţia f : ( 0.164 Se dă funcţia f : R → (0. Să se calculeze 2 5x derivata inversei funcţiei f în punctul y = 2 .165 Fie funcţia f : R → (1. g( x ) = constantă. 1 1 f) ln 2 b) ln 5 c) d) ln10 e) − ln 10 ln 10 x + AM . Să se arate că f este inversabilă. g ' (3) = ln 2 3ln 2 [( ( ) ] 4y − 3 − 1 1 1 ln . g ' (3) = c) g( y) = −1 şi să se calculeze g' ( 3) .163 Fie α un număr real şi f : [0. f ( x ) = 4 x + 2 x + 1 . x = 0 ⎩ Să se determine α ∈ R pentru care f este de două ori derivabilă în x = 0 .+∞ ) .

y ∈ (1. f ( x ) = x 3 − 3x .g ' ' (2) = − 6 25 1 .166 Fie f : R → R . g ' ' ( 2) = − 9 243 c) g ' ( 2) = 2. să se calculeze g' (2) şi g' ' (2). x ∈[ −1. g ' ' ( 2) = e) g ' ( 2) = − f) g ' ( 2) = . y ∈ (1. y ∈[ −2.2] ⎩ ⎧ y − 1 .1] ( y) = ⎪ 1 ⎨ y + 1 . y ∈(0.2] ⎩ a) f −1 b) f −1 c) f −1 d) f −1 e) f −1 f) f nu admite inversă . g ' ' ( 2) = − 243 4 2 1 4 .0] . g ' ' ( 2) = − 3 6 6 c) g ' (2 ) = f) g ' ( 2) = 1 1 . y ∈(1. y ∈[ −2.1] să se precizeze dacă este inversabilă şi în caz afirmativ să se determine inversa. g ' ' (2) = − 3 36 6 AM .1] ( y) = ⎪ 3 ⎨ ⎪ y − 1 .2] ⎩ ⎧ 1 − ( y + 2) . Să se calculeze g' (2) şi g' ' (2) . y ∈[ −2. y ∈[ −2. a) g ' ( 2) = 1 . y ∈ (1. g ' ' ( 2) = 15 d) g ' ( 2) = 9. y ∈[ −2. f ( x ) = ⎨ 2 .+∞) şi fie g inversa lui f . AM . Să se arate că f este bijectivă. g ' ' ( 2) = −20 d) g ' ( 2) = 0. x ∈( 0.2] ⎩ ⎧1 ( y + 2) .2] ⎪ ⎩3 ⎧1 y + 2 .0] ( y) = ⎪ 3 ⎨ ⎪ y + 1 . ⎩ x + 1 .258 Culegere de probleme AM . g ' ' (2) = 243 9 b) g ' ( 2) = 1 4 .Dacă g este inversa lui f . g ' ' ( 2) = 1 b) g ' ( 2) = e) g ' (2) = 1 20 . f ( x ) = x 5 + x . ⎧ 1 − ( y + 2) . g ' ' ( 2) = − 4 243 9 9 243 ⎧− 3x − 2 . Să se arate că funcţia f : I → f ( I ) este inversabilă pe intervalul I = (1.2] .168 Fiind dată funcţia f :[ −11] → [ −2.g ' ' (2) = 0 6 1 5 . a) g ' ( 2) = 6.+∞ ) → R .1] ( y) = ⎪ 3 ⎨ ⎪− y + 1 .1] ( y) = ⎪ 3 ⎨ ⎪− y + 1 .167 Fie f : (1.

y ∈ (1.0] .3] a) f ( y ) = ⎨ 2 ⎪ y − 1. y ∈[ −1. y ∈ (3. y ∈ [− 1. y ∈ [− 1.1] b) f ( y ) = ⎨ 2 ⎪ y − 1.5] ⎩ AM . f ( x ) = ⎨ 2 ⎩ x + 1 .5] ⎩ −1 ⎧ 1 ⎪− ( y + 1). tx 3 are în punctul x = 1 graficul tangent unei drepte paralelă cu prima 1+ x2 bisectoare ? f ( x) = a) t = 1 b) t = −1 c) t = 2 d) t = −2 e) t = −3 f) t = 0 . x ∈[ −2. AM . ⎧ 1 ⎪− ( y + 1).5] . a) e − 1 b) 1 − 2e 2 2 c) 1 + 2e 2 d) 2e 2 + 1 e e) 2e 2 − 1 2 f) 2e AM . x ∈( 0.Elemente de analiză matematică 259 ⎧− 2 x − 1 .5] ⎩ f) f −1 ⎧ 1 − ( y + 1) . y ∈(0.2] → [ −1.169 Fiind dată funcţia f :[ −2.0] y) = ⎨ 2 ( ⎪ ⎪ y + 1 . y ∈[ −1. y ∈[ −11] y) = ⎨ 2 ( ⎪ ⎪ y − 1 .170 Să se determine coeficientul unghiular al tangentei în punctul (e.+∞) → R . y ∈ (1. y ∈( 2. funcţia f : R → R . ( y − 1) .5] ⎩ −1 −1 c) nu este inversabilă d) f ⎧1 ( y + 1) . e 2 ) la graficul funcţiei f : ( 0.171 Pentru ce valoare a parametrului real t .5] ⎩ e) f −1 ⎧1 .2] y) = ⎨ 2 ( ⎪ ⎪ y − 1 .2] să se determine inversa ei în cazul în care există. f ( x ) = ln x + x 2 − 1 .

b = −1 d) a = −4.260 Culegere de probleme AM .175 Fie f : R \ {0} → R . AM . b ∈R . a) x 0 = 1 3 b) x 0 = 1 4 c) x 0 = − 1 3 d) x 0 = 5 4 e) x 0 = − 2 3 f) x 0 = 4 3 AM . b = −1 b) a = −1. Să se determine abscisa x 0 a unui punct situat pe graficul lui f în care tangenta la grafic să fie paralelă cu coarda ce uneşte punctele de pe grafic de abscisă x = 0 . f ( x ) = a) a = 4.174 Fie funcţia f ( x ) = 2 arcsin d) y = ( x − 1) − 1 3 + π 3 e) y = −( x − 1) − 3 − π 3 f) y = x + 1 3 − π 3 x 2 + ax + b . b = 2 e) a = −4.+∞) → R . Să se x determine a şi b ştiind că graficul lui f este tangent dreptei y = −2 în punctul x = 1 . b = 1 c) a = 2. x = 3 . b = 3 f) a = 4. Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul lui f în punctul de abscisă x 0 .173 Se consideră funcţia f : R \ {− 3} → R . 1 1 π 1 π c) y = 3 + a) y = b) y = ( x − 1) + 3 + 3 ( x − 1) − 3 − 3 ( x − 1) 3 3 3 AM . Să se determine ecuaţia 2 tangentei la graficul funcţiei în punctul de abscisă x = 1 . unde c ∈ R . f ( x ) = 2x − 1 şi x+3 14 . unde a .176 Se consideră funcţiile f ( x ) = x 2 şi g( x ) = − x 2 + 4 x + c . b = 1 AM . definită prin f ( x ) = x + 1 . 2 a) y = 2 x + 4 − 2 14 b) y = 2 x + 8 + 2 14 c) y = 4 x + 8 + 2 14 x 0 = −3 + d) y = 4 x + 8 − 2 14 e) y = 2 x + 8 − 2 14 f) y = x − 4 + 2 14 x−2 − 4 x − x 2 . .172 Fie f : [ − 1.

q=-3 b) p=-2.q∈R astfel ca dreapta y=x-3 să fie tangentă graficului funcţiei în punctul A(1. Să se determine parametrii x2 + 2 p. Să se determine a şi b pentru care graficele celor două funcţii sunt tangente în x = 1 .Elemente de analiză matematică 261 Să se afle c astfel încât graficele lui f şi g să aibă o tangentă comună într-un punct de intersecţie a curbelor. b = −7 5 5 e) a = − .179 Se consideră funcţia f(x) = x 2 + px + q . q=-1 AM . B ∈Gf . Să se determine panta tangentei la graficul funcţiei în punctul de abscisă x=-1. q= -8 d) p=-4. definite prin f ( x ) = x şi g( x ) = x 3 + ax + b .177 Fie f . a) c = 1 b) c = 2 c) c = 1 2 d) c = −2 e) c = 3 f) c = −1 AM .-2). q=-5 e) p=-5. a) a = b = 1 d) a = 5 5 .178 Fie funcţia f : R → R. q=-2 c) p=-3. b = −3 AM . q= -4 f) p=-6. a) p=1.180 Determinaţi punctele A. a) -1 d) e b) 0 e) -e c) 1 f) 2e AM . f ( x ) = xe x .b = − 2 2 b) a = 7. unde a . b = 2 2 c) a = b = 3 f) a = 2. b ∈R . unde Gf este graficul funcţiei . g : R → R .

181 Tangenta la graficul funcţiei f : R → R .1] e) x ∈ [. 1+e) f) P∈∅ ⎡ π⎤ a) x ∈ ⎢0. e 2 + 2) AM .+∞) b) x ∈ [0. B⎜ − .0 ⎟.0 ⎟. ⎛1 ⎞ ⎛ 1 ⎞ b) A⎜ .−1⎟ ⎝ 2 ⎠ ⎝2 ⎠ f(x) = 2x .1⎟. B⎜ . e -2 − 2) x 1 + x2 < arctg x este adevărată pentru c) P(1.+∞) f) x ∈ ( −1.−1⎟ ⎝ 2 ⎠ ⎝2 ⎠ ⎛1 ⎞ ⎛ 1 ⎞ c) A⎜ .1) d) P(2. e −1 − 1) e) P(-2. B⎜ − . f(x) = − 16x . B⎜ .2 ⎟ ⎝ 2 ⎠ ⎝2 ⎠ ⎛ 3 ⎞ ⎛3 ⎞ f) A⎜ − . 2 + 12x + 1 4x în care tangentele la grafic sunt paralele cu (Ox). face cu axa Ox un 2 +1 x c) ± f) ± 3+2 unghi de 450 în punctele de abscise: a) ± d) ± 5 +1 b) ± e) ± 3 −1 5 -2 5 +2 5 +4 AM .1] c) x ∈ (0.1⎟ ⎝2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎛ 1 ⎞ ⎛1 ⎞ d) A⎜ − . ⎥ ⎣ 2⎦ d) x ∈ ( −1.1⎟. a) P(0.183 Inegalitatea b) P( −1.+∞) .1⎟ ⎝2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ AM . B⎜ .182 Să se determine punctul P de pe graficul funcţiei f(x) = e x + x . ⎛ 1 ⎞ ⎛1 ⎞ a) A⎜ − .−2 ⎟.1⎟. în care tangenta la grafic trece prin origine.1. B⎜ − .−1⎟ ⎝2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎛3 ⎞ ⎛ 3 ⎞ e) A⎜ .262 Culegere de probleme f : E ⊂ R → R.

a) ( 3) 10 5 >5 b) 3 e)10 5 <5 11 3 c) 2 10 3 >3 >5 2 d) 8 < 10 8 < 11 f) 2 5 2 AM . x ≠ 0 f (x ) = ⎨ ⎪0 .+∞) → R .+∞) b) x ∈( − ∞.184 Fiind dată funcţia f : R → R .187 Pentru ce valori ale lui x are loc inegalitatea ln( x + 1) ≥ a) x > -1 d) x < -1 b) x > 0 2x ? x+2 c) x ≥ 0 f) x ∈ R e) x ∈ (− 1. a) x ∈( 0.+∞) d) x ∈(1. 1 ⎧ ⎪arctg x .Elemente de analiză matematică 263 AM .2) AM .+∞) ( ) c) x ∈( − ∞. definită prin f ( x ) = ln x x 3 .0) f) x ∈( − ∞.186 Să se afle soluţia inecuaţiei ln x 2 + 1 > x .1) e) x ∈( − 1.185 Folosind intervalele de monotonie ale funcţiei f : ( 0.0 ) . x=0 ⎩ să se precizeze care dintre afirmaţiile următoare este adevărată a) f este continuă pe R d) f nu este derivabilă în 0 dar are derivata f ' (0 ) = ∞ b) f este discontinuă pe R c) f este derivabilă în 0 e) f nu este derivabilă în 0 f) f nu este derivabilă ' dar are derivata f (0 ) = −∞ şi nici nu are derivată în x = 0 AM . să se precizeze care din următoarele inegalităţi este adevărată.

1⎥ ⎣4 ⎦ e) (1.−1] ∪ [1. a) R b) [0.192 Fie f : [ − 1. x x d) [0.5) ⎡1 ⎤ f) ⎢ . b = −1 π .+∞ ) c) ( − ∞. e a) (0.−1] ∪ [1.191 Să se determine toate soluţiile x ∈( 0.188 Precizaţi soluţia inecuaţiei arcsin 1 1 − arccos ≥ 0 .+∞) b) [1. b = − π 4 π π d) a = − . b = 2 4 c) a = .0] f) [ − 11] .+∞ ) f) [ − 11] .1] e) [ − 1. a) a = 0.+∞) d) e e) e.8⎥ ⎣2 ⎦ AM . b ∈ R pentru care f ( x ) = ax + b . b = π 4 e) a = 1.+∞) → R .+∞) ⎡1 1⎤ c) ⎢ . definită prin f ( x ) = arcsin − arctg x .−1] e) ( − ∞. a) − 2 . 2 [ ] c) ( − ∞.264 Culegere de probleme AM . e] c) [e.+∞ ) ale inecuaţiei: ln x ≤ x . AM . ⎥ ⎣8 2 ⎦ { } 1 .1] ∪ [2.+∞ ) . 2 [ ] b) 1. f ( x ) = ln 1 + x 2 − mx este monoton crescătoare pe R . e 2 [ ] x −1 2(1 + x 2 ) f) e 2 .+∞ [ ) AM . f ( x ) = f (R ) = f ( x ) x ∈R . ∀ x ∈[ − 1.1] d) ( − ∞.+∞) b) (1.190 Fie funcţia f : R → R . ( ) a) ( − ∞.b = 0 4 π π f) a = . b = 4 4 b) a = 0. Să se determine parametrii a . Să se afle mulţimea 5 + 3sin x ⎡1 ⎤ d) ⎢ .189 Să se determine valorile parametrului real m pentru care funcţia f : R → R .+∞ ) AM .

5 = min d) 0 = max. 5 = max f) − 5 = max. f max = 4 d) f min = −2.193 Fiind date funcţiile f . f max = 4 . definită prin f ( x ) = x 4 − 10 x 2 . x ∈( − ∞. a) f min = 2. a) f ( x ) − g ( x ) = b) f ( x ) − g( x ) = π . f max = 4 2 c) f min = −8. 0 = min. f max = 4 2 f) f min = −7. x ∈[1. 5 = min 5 = min b) 0 = max.+∞) ⎪2 ⎩ ⎧− π . x ∈( − ∞. să se arate că f şi g diferă printr-o constantă pe anumite intervale şi π . f ( x ) = 6 x − x 3 pe segmentul [ −2. 1+ x2 g( x ) = −2arctg x .−1] ⎪ c) f ( x ) − g( x ) = ⎨ ⎪π . x ∈ [ − 11] . g : R → R .+∞ ) ⎩ π e) f ( x ) − g( x ) = . precizând natura lor. 5 = max e) − 5 = max.−1] ⎪ f) f ( x ) − g( x ) = ⎨ 2 ⎪ π . a) − 5 = min.+∞) ⎧π ⎪ 2 . f max = 7 b) f min = −5. f ( x ) = arcsin 2x .3] . f max = 6 e) f min = −9. x ∈( − ∞.−1] ∪ [1.+∞) ⎪ ⎩4 ⎧ π ⎪− . 2 să se precizeze intervalele şi constantele corespunzătoare. x ∈[1. 0 = min. 0 = max. c) − 5 = min. 5 = max AM .195 Să se determine cea mai mică şi cea mai mare valoare a funcţiei f : R → R . x ∈( − ∞.Elemente de analiză matematică 265 AM . x ∈[1. ∀ x ∈ R 4 AM .−1] ⎪ d) f ( x ) − g( x ) = ⎨ ⎪ π .194 Să se afle punctele de extrem local ale funcţiei f : R → R .

199 Fie f : R → R . Dacă notăm cu m valoarea minimă . M = 6e −2 f) m = 1.4} → R . definită prin f ( x ) = e x x 2 − x − 1 .4} c) ∅ d) {1} x x −x+a 2 e) {1. definită prin f ( x ) = .0) d) m ∈(2. M = 5e −2 AM .198 Care este mulţimea punctelor de extrem local ale funcţiei f : E ⊂ R → R . Să se 2 3 . a = 3 b) a = −12. f ( x ) = x 2 − 4 x .4] AM .7) e) m ∈( − 3. determine parametrul a astfel încât funcţia să admită un extrem cu valoarea 1 3 1 3 a) a = b) a = 0 şi a = 1 c) a = − d) a = 1 x 2 − ax e) a = 5 f) a = −2 unde a ∈ R . unde E este domeniul maxim de definiţie ? a) {2} b) {0.266 Culegere de probleme AM .0) b) m ∈(5. M = e d) m = e −1 . a) a = −11. a = 7 AM .8) c) m ∈( − 3.196 Care sunt valorile parametrului real m pentru care funcţia m− x f : R \ {1.2) f) m ∈ [1.5} AM .0] . M = 5e −2 ( ) b) m = 0. să se determine m şi M . M = e −1 e) m = e −1 . definită prin f ( x ) = . a = −2 c) a = −12. a = 11 e) a = 1. a = 12 d) a = −4.197 Fie f : R → R .2} f) {− 1. unde a ∈ R . a) m = −1. f ( x ) = 2 nu are puncte de extrem ? x − 5x + 4 a) m ∈( − 1. a = 12 f) a = 4. M = 11e −3 c) m = 5e −2 . iar cu M valoarea maximă a funcţiei f pe intervalul [ −3.200 Fie f : R → R . Să se x2 + 1 determine a pentru care funcţia f admite un punct de extrem situat la distanţa 2 de axa Oy.

2} d) ∅ e) {1} f) {0. f ( x ) = a) a = 1 b) a = 2 c) a = −2 d) a = −1 e) a = 3 f) a = −3 x 3 − 2x 2 − x + a . b = 0 d) a = −1.201 Se consideră funcţia f : R → R .1} x 2 + 2 px + q unde a . b = 2 2 1 1 e) a = 2. b ∈ R . a) {0. k = ± 1 2 3 e) a = −1. 2 AM . AM . b = 2 2 AM . Să se x 2 + 2bx + 1 determine valorile parametrilor a şi b pentru care graficul funcţiei f are un extrem în punctul A (0. f ( x ) = AM . b = − c) a = 0. b = 0 b) a = −1. k = 5 f) a = −2. f ( x ) = a) nici unul b) unu c) două d) trei e) cel puţin trei f) patru ax unde a .−1) . a . k = ± 3 2 . k ∈R * . 1 1 a) a = 1.3} b) {0} c) {0.204 Fie f : R \ {a} → R . x + 3x + k 2 Să se determine a şi k pentru care valorile extreme ale funcţiei f sunt –1 şi –2 . p. f ( x ) = a) a = 2.205 Se dă funcţia f : E ⊂ R → R . k = 3 d) a = −4. b = − f) a = −2. precizaţi câte puncte de extrem local are funcţia.Elemente de analiză matematică 267 ax + a − 2 unde a este un parametru x2 + 1 real. q ∈ R . Să se determine a astfel încât funcţia să aibă un extrem în punctul x = 1 . Ştiind că x−a graficul funcţiei f nu taie axa Ox . f ( x) = x 3 − 3x 2 + 5 . k = ± 1 2 b) a = 5. k = 2 c) a = 2.203 Să se determine mulţimea punctelor de inflexiune pentru funcţia f : R → R . AM .202 Fie funcţia f : R → R .

f ( x ) = 3 ( x − 1) ( x + 2) .minim ⎝ 4⎠ π⎞ ⎛ c) B ⎜ 0. f ( x ) = ax 2 + b . b = −2 e) a = −1. b = 1 d) a = 0.− ⎟ .maxim şi D(1. x = −2 minim d) x = − 1 şi x = 2 maxime f) x = − 1 şi x = −3 maxime AM . D fiind domeniul maxim de definiţie .minim ⎝ 2⎠ π⎞ ⎛ f) F ⎜ 0. f ( x ) = x − 1 ⋅ e x . b = 0 unde D este domeniul ei x2 + 1 maxim de definiţie. Să se determine a şi b cunoscând că D este un interval de lungime 2 şi că funcţia admite un extrem egal cu 1. a) a = 1.minim ⎝ 2⎠ π⎞ ⎛ d) C ⎜ 0.0) .207 Fie funcţia f : D ⊂ R → R . b = 1 c) a = 1.268 Culegere de probleme AM .minim şi G(1. π⎞ ⎛ a) f nu are puncte de extrem local b) A ⎜ − 1. iar a . x = 1 minim e) x = 1 şi x = −2 minime b) x = − 1 maxim. b = 2 b) a = −4.− ⎟ . Să se determine coordonatele şi natura punctelor sale de extrem. 2 a) x = − 1 maxim.206 Să se determine punctele de extrem ale funcţiei f : R → R . b = −1 f) a = −2.− ⎟ .minim ⎝ 2⎠ ⎛ 3π ⎞ e) E ⎜ 0.209 Fie funcţia f : R \ {0} → R .maxim ⎝ 2⎠ 1 AM .0) . f ( x ) = arcsin x −1 AM . x = 1 minim c) x = − 1 şi x = −2 maxime.208 Fie funcţia f : D ⊂ R → R .− ⎟ . ⎟ . b ∈R . Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată ? a) f nu este definită în x = 1 c) f este derivabilă pe domeniul de definiţie e) f este convexă pe tot domeniul de definiţie b) f este strict monotonă d) f are un punct unghiular în x = 1 f) f are un punct de întoarcere în x = 1 .

a) punct de inflexiune.211 Fie f : ( 0. AM . b ∈ R . x 2 = 2 .Elemente de analiză matematică 269 AM . Considerăm proprietăţile: P1 : x 0 este punct de extrem local al funcţiei f P2 : x 0 este punct de inflexiune P3 : x 0 este punct de întoarcere al graficului funcţiei f P4 : f ' ( x0 ) = 0 Care din următoarele implicaţii este adevărată ? b) P4 ⇒ P1 a) P1 ⇒ P4 d) P3 ⇒ P2 e) P2 ⇒ P4 c) P3 ⇒ P1 f) P4 ⇒ P2 AM . b) a = −4. funcţiei f : R → R . b = 5 c) a = 4. x 3 = 5 ca puncte de extrem local. f ( x ) = x +1 a) x = 0. ⎝ 2⎠ b) punct de maxim. b = −5 a) a = 4.210 Să se determine punctele unghiulare şi punctele de întoarcere ale x −1 .1) → R şi x 0 ∈( 0. b = 5 .212 Se consideră funcţia f : R → R . definită prin f ( x ) = Să se determine parametrii a şi b astfel ca f să admită pe x1 = −1 .− ⎟ . x = 1 puncte de întoarcere întoarcere e) x = −1 punct unghiular b) x = 1 punct unghiular şi x = 0 punct de c) x = 0 şi x = 1 puncte unghiulare d) f nu are puncte unghiulare şi nici puncte de întoarcere f) x = 1 punct de întoarcere şi x = 0 punct unghiular AM . ( ∃) f ' ( −2) ∈ R f) punct unghiular x 2 + ax + b cu a .1) .213 Se dă f : R → R . ( ∃) f ' ( −2) ∈R d) punct de minim. (∃) f ′(− 2 ) ∈ R c) punct de discontinuitate e) punct de întoarcere π⎞ ⎛ Să se precizeze natura punctului A ⎜ − 2. f ( x ) = arcsin 2 x + 2x + 2 ( x 2 ) .

d) m ∈(2.270 Culegere de probleme f) a = −2. b = 4 e) a = 1.218 Să se determine toate valorile parametrului real m pentru care ecuaţia e x = mx 2 are trei rădăcini reale. a) m ∈( − ∞.11) b) m ∈( − 2.2) ∪ ( 2.2) c) a ∈{− 2.+∞) f) m ∈∅ AM . a3 a) + b2 3 27a 3 b) + b2 4 4 3 c) b + a 27 2 d) a + b 2 2 e) 1 4b 2 f) + a3 27 AM .215 Să se precizeze valorile parametrului real a. f ( x) = x2 + 1 a) a ∈( − 3.216 Se consideră ecuaţia x 5 + 5x 3 + 5x − 2m = 0 .−1] e) m ∈( − ∞.+∞) ⎛ 1 ⎞ f) a ∈⎜ − . b = −5 AM . ⎟ ⎝ 8⎠ c) m = 1 .+∞) c) m ∈( − 1.217 Să se determine mulţimea valorilor parametrului real m astfel ca ecuaţia 2 ln x + x 2 − 4 x + m 2 − m + 1 = 0 să aibă o rădăcină reală supraunitară. b ∈ R .+∞) a) m ∈(10. f : R → R .0] ⎛ e2 ⎞ b) m ∈⎜ 0. f ( x ) = x 3 + ax + b ( a .7⎟ ⎝ 2 ⎠ AM .214 Fie m şi M valorile extreme ale funcţiei f : R → R .−1) ∪ ( 2.0] e) m ∈[0. pentru care funcţia x 2 + ax + 5 are trei puncte de extrem diferite. a < 0) .3) b) a ∈( − 2. a) m ∈ R b) m ∈ R \ {0} c) m = 0 d) m ∈( − ∞.2} d) a ∈ [− 2. b = 3 d) a = −4. Să se determine toate valorile lui m astfel încât ecuaţia să aibă o singură rădăcină reală.2) f) m ∈( − ∞. Să se calculeze produsul m ⋅ M în funcţie de a şi b .−1) AM .2] e) a ∈( − ∞. unde m ∈ R .

Elemente de analiză matematică

271
e2 4

⎛ e2 e2 ⎞ d) m ∈⎜ , ⎟ ⎝ 8 4⎠

⎛ e2 ⎞ e) m ∈⎜ ,+∞⎟ ⎝ 4 ⎠

f) m =

AM - 219 Se dă ecuaţia 2 x 3 + x 2 − 4 x + m = 0 , unde m ∈ R . Să se determine parametrul real m astfel ca ecuaţia să aibă toate rădăcinile reale.

a) m ∈( − ∞,−3) d) m ∈( − 3,+∞)

b) m ∈ ⎢

⎡ − 44 ⎤ ,3 ⎣ 27 ⎥ ⎦

⎛ 44 ⎤ c) m ∈( − ∞,−3] ∪ ⎜ 0, ⎥ ⎝ 27 ⎦

⎛ 44 ⎞ e) m ∈( − ∞,−3) ∪ ⎜ ,+∞⎟ ⎝ 27 ⎠

44 ⎤ ⎡ f) m ∈ ⎢ − 5, ⎥ 27 ⎦ ⎣

AM - 220 Să se determine mulţimea tuturor valorilor parametrului real p pentru care ecuaţia: 3x 4 + 4 x 3 − 24 x 2 − 48 x + p = 0 are toate rădăcinile reale.

a) R

b) [0,4]

c) {0,4}

d) [16,23]

e) [ − 23,−16]

f) [ − 23,16]

AM - 221 Să se determine toate valorile reale ale lui a pentru care ecuaţia x 3 − 3x 2 + a = 0 are toate rădăcinile reale şi distincte.

a) [0,4]

b) (0,4)

c) (0,4]

d) [1,+∞)

⎡ 1⎤ e) ⎢0, ⎥ ⎣ 2⎦

f) (0,1)

AM - 222 Pentru ce valori ale lui m ∈ R , ecuaţia 2 x − x ln 2 = m are două rădăcini reale distincte ?

a) m < 1

b) m = 1

c) m > 1

d) m = ln 2

e) m > ln 2

f) m < ln 2

AM - 223 Fie x1 , x 2 , x 3 rădăcinile ecuaţiei x 3 − x 2 − 1 = 0 . Dacă x1 este
n n rădăcina reală a ecuaţiei , să se calculeze: lim x 2 + x 3 . n→∞

(

)

272

Culegere de probleme

a) nu există

b) + ∞

c) − ∞

d) 0

e) 1

f) –1

AM - 224 Se consideră ecuaţia: x 4 − 4 x 3 + 6 x 2 + ax + b = 0 , unde a , b ∈ R , cu rădăcinile x1 , x 2 , x 3 , x 4 . Dacă toate rădăcinile ecuaţiei sunt reale , să se precizeze aceste rădăcini.

a) x1 = 1, x 2 = 2, x 3 = 3, x 4 = 4 c) x1 = x 2 = x 3 = x 4 = 1 e) x1 = −2, x 2 = 1, x 3 = 0, x 4 = 5

b) x1 = −1, x 2 = 2, x 3 = −3, x 4 = −4 d) x1 = 1, x 2 = −1, x 3 = 2, x 4 = −2 f) x1 = 1, x 2 = 2, x 3 = −2, x 4 = 5

AM - 225 Să se afle mulţimea valorilor lui p ∈ R pentru care ecuaţia

3x 4 + 4 x 3 − 24 x 2 − 48 x + p = 0 are rădăcină dublă negativă. a) {− 23,−16} b) ∅ c) {− 23, 16} d) {23,−16} e) {23} f) {16}

AM - 226 Care sunt valorile parametrului real λ pentru care ecuaţia:
x 3 − 3x 2 − 3x + 5 + λ2 2 = 0 admite rădăcini duble ?

a) ( − 11) ⊂ R , d) {3,4}

b) nu admite rădăcini duble e) {1,3}

c) {− 2,2} f) [0,1) ⊂ R

x AM - 227 Fie a1 > 0, a 2 > 0 şi a1x + a 2 ≥ 2 pentru orice x ∈ R . Să se calculeze produsul a1 ⋅ a 2 . 1 a) 0 b) 2 c) + ∞ f) 4 d) 1 e) 2

AM - 228 Să se determine a ∈ R astfel încât 2 x + a x ≥ 3 x + 4 x , ( ∀) x ∈ R .

Elemente de analiză matematică

273

a) 3

b) 6

c) 2

d) 5

e) –5

f) 8

⎧ x 2 + ax + b , x ∈[ −1,0) ⎪ , AM - 229 Fie f : [ − 11] → R , definită prin f ( x ) = ⎨ , ⎪cx 2 + 4 x + 4 , x ∈[0,1] ⎩ unde a , b, c ∈R . Care sunt valorile parametrilor a, b, c pentru care f verifică ipotezele teoremei lui Rolle pe intervalul [ −11] ? ,

a) a = 1, b = 2, c =

1 3

b) a = −1, b = −1, c = 2 e) a = 2, b = 3, c = 5

c) a = −2, b = −2, c = 8 f) a = −1, b = −2, c = 7

d) a = 4, b = 4, c = −7

AM – 230 Fie funcţia f : [− 1, a ] → R ,

f ( x ) = 3 x − 2 − 5 , unde a > −1 . Să se

determine valoarea lui a astfel încât f să îndeplinească condiţiile din teorema lui Rolle. a) 0 b)

7 3

c) nu există

d) 1

e) 2

f)

2 3

AM – 231 Se consideră ecuaţia 4 x 3 + x 2 − 4 x + a = 0 , unde a este un parametru real. Pentru ca ecuaţia să aibe trei rădăcini reale, parametrul a aparţine următorului interval :

a) a ∈ ⎢−

⎡ 52 5 ⎤ , ; ⎣ 27 4 ⎥ ⎦ ⎛ 5 4⎞ , ⎟; ⎝ 7 5⎠

b) a ∈ ⎜ −

⎛ 5 5⎞ , ⎟; ⎝ 2 4⎠

c) a ∈ ⎜ −

⎛ 2 5⎞ , ⎟ ⎝ 7 4⎠

d) a ∈ ⎜ −

e) a ∈ (1,5)

f) a ∈ (2,5)

AM – 232 Să se determine pentru care valori ale parametrului real a ecuaţiei x 5 − 5a 4 x + 4a 3 = 0 admite o singură rădăcină reală ( fără a fi multiplă).

a) a ∈ (− ∞,−1) b) a = −1 c) a ∈ (− 1,0 ) ∪ (0,1) d) a = 1 e) a ∈ (0, ∞ ) f) a = 0

274

Culegere de probleme

AM – 233 Ecuaţia f n ( x ) = 1 +

x x2 xn + +L+ = 0 admite: 1! 2! n!

a) numai rădăcini complexe dacă n impar b) numai rădăcini reale dacă n par c) o singură rădăcină reală dacă n este impar şi nici o rădăcină dacă n este par d) admite toate rădăcinile reale dacă n este impar e) admite două rădăcini complexe dacă n este impar şi restul reale f) admite două rădăcini reale şi restul complexe dacă n este par
AM – 234 Care sunt intervalele de variaţie ale parametrului real a pentru care ecuaţia

x 4 − 15 x 2 + ax − 12 = 0
are două rădăcini reale. e) (− ∞,−28) ∪ (− 26,26 ) ∪ (28,+∞ ) a) (− ∞,−26 ) b) (− 28,28) c) (26,+∞ ) d) (− ∞,−26 ) ∪ (26,+∞ ) f) (− 28,−26 ) ∪ (26,28)

AM – 235 Pentru ce valori ale parametrului m ∈ R , funcţia polinomială f (x) = x3 − 3x 2 − m + 7 , admite trei rădăcini reale distincte, una negativă şi două pozitive.

a) m ∈[3,7]

b) m ∈ [3,7)

c) m∈(3,7]

d) m∈(3,7)

e) m∈(0,7)

f) m∈(0,3) .

AM – 236 Ştiind că ecuaţia 3 x 3 − 3 x 2 + 1 = 0 are o rădăcină reală x1 , iar celelalte

două rădăcini complexe conjugate x 2,3 = a ± ib , să se determine tripletul de mulţimi I , J1 şi J2 pentru care x1 ∈ I , a ∈ J 1 şi x 2 = x3 ∈ J 2 . a) I = (− ∞,0 ); J1 = ⎜ , ∞ ⎟; J 2 = R ∗ ; + c) I = (− ∞,0 ); J1 = (− ∞,0 ); J 2 = (1, ∞ ) ;

⎛1 ⎝2

⎞ ⎠

b) I = (− ∞,0 ); J 1 = (1, ∞ ); J 2 = (− ∞,0 ) d) I = (− ∞,−1); J1 = ⎜ − ∞, ⎟; J 2 = (0, ∞)

⎛ ⎝

1⎞ 2⎠

Elemente de analiză matematică

275 ⎛1 ⎝2 ⎞ ⎠ ⎛ ⎝ 1⎞ 2⎠

e) I = (1, ∞ ); J1 = ⎜ , ∞ ⎟; J 2 = R ∗ ;

⎛1 ⎝2

⎞ ⎠

f) I = R; J 1 = ⎜ , ∞ ⎟; J 2 = ⎜ − ∞,− ⎟

AM – 237 Să se determine numărul de soluţii reale ale ecuaţiei : x 3 − 2 x − ln x = 0 .

a) 0;

b) 1;

c) 2;

d) 3;

e) 4;

f) 5.

AM – 238 Să se determine mulţimea valorilor parametrului real m astfel ca ecuaţia x 4 − 4 x 3 + m = 0 să aibă toate rădăcinile complexe.

a) m ∈ (− ∞,27 ) d) m ∈ (− 8,0 ) ∪ (27, ∞ )

b) m ∈ (27, ∞ ) e) m ∈ (− 27,0 )

c) m ∈ (0,27 ) f) m ∈ (− ∞,−27 )

AM – 239 Care este condiţia ca ecuaţia

na 0 x n −1 + (n − 1)a1 x n − 2 + K + 2a n − 2 x + a n −1 = 0 na 0 + (n − 1)a1 + K + 2a n − 2 = 0 ;
n −1

n ≥ 2, n ∈ N să aibe cel puţin o
b) a 0 + a1 + a 2 + K + a n −1 ≠ 0

rădăcină în intervalul (0,1) a) c)

d) a 0 + a1 + a 2 + K + a n −1 = 0 a 0 − a1 + a 2 − a3 + K + (− 1) a n −1 = 0 ; e) na 0 + (n − 1)a1 + K + 2a n − 2 ≠ 0 ; f) n(n − 1)a 0 + (n − 1)(n − 2 )a1 + K + 6a n −3 + 2a n − 2 = a n −1
AM- 240 Fie polinomul f = x 3n −1 + ax + b; n ∈ N ∗ , a, b ∈ R. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru valorile lui a şi b pentru care f se divide cu x 2 + x + 1, ∀n ∈ N ∗

a) f nu are rădăcini reale c) f are cel mult o rădăcină reală

b) f are cel puţin o rădăcină reală d) f are cel puţin două rădăcini reale

276
e) f are două rădăcini reale

Culegere de probleme

f) f are trei rădăcini reale.

AM – 241 Să se precizeze care dintre următoarele condiţii este suficientă pentru ca ecuaţia :

x p + q − A(x p − 1) = 0 ,
p+q

( p ,q ∈ N , impare, A > 0)
p+q

să aibă două rădăcini reale şi pozitive. a) p p q q A p < ( p + q ) d) q q p p A p < ( p + q ) ; b) p p q q A p > ( p + q )

;
p ⋅q

c) p p A p > ( p + q )

p+q

p ⋅q

;

e) p q ⋅ q p A p > ( p + q )

; f) p p ⋅ q q > A p .

AM – 242 Dacă x2 şi x3 sunt rădăcinile imaginare ale ecuaţiei x 3 − x − 1 = 0 , precizaţi cărui interval aparţine partea lor reală :

a) ⎢−

⎞ ,0 ⎟; ⎣ 2 3 ⎠
1

b) ⎜ −

1 ⎞ ⎛ 1 ,− ⎟; ⎝ 2 2 3⎠ 3 2⎞ ⎟; ,− 2 2 ⎟ ⎠

c) ⎜ − ⎜

⎛ ⎝

2 1⎞ ,− ⎟; 2 2⎟ ⎠

d) ⎜ − ∞ ,− ⎜

⎛ ⎝

3⎞ ⎟; 2 ⎟ ⎠

e) ⎜ − ⎜

⎛ ⎝

f) ⎜ ⎜

⎞ ,∞⎟ . ⎟ ⎝ 3 ⎠ ⎛ 1

AM – 243 Să se determine mulţimea tuturor valorilor parametrului real m pentru care ecuaţia: 3 x 4 − 8 x 3 − 6 x 2 + 24 x + m = 0 nu are nici o rădăcină reală.

a) m ∈ (− 8,−13); d) m ∈ (19, ∞ );

b) m ∈ (− 13,−8); e) m = −8;

c) m ∈ (− 8,19 ); f) m = 19 .

AM – 244 Fiind dată ecuaţia x 3 − 2 x + 1 − ln x = 0 , iar S fiind suma rădăcinilor

acesteia, să se precizeze care din următoarele afirmaţii este adevărată. a) S ∈ − e 2 ,−e

(

)

b) S ∈ (− e,−2 )

c) S ∈ (− 2,−1)

Elemente de analiză matematică

277

⎛ 1⎞ ⎛1 ⎞ f) S ∈ ⎜ ,1⎟ ⎝ 2⎠ ⎝2 ⎠ 1 ⎧ 2 ⎪ x sin x , x ∈ R \ {0} AM – 245 Fiind dată funcţia f ( x ) = ⎨ şi cn punctele rezultate ⎪0 , x=0 ⎩
d) S ∈ (− 1,0 ) e) S ∈ ⎜ 0, ⎟ aplicând teorema lui Lagrange funcţiei f pe intervalul

⎡ ⎤ ⎢ ⎥ 1 1 , ⎢ 3π ⎥, n ∈ N, să se calculeze : L = lim( f (c n ) + nf ′(c n )). n →∞ π ⎢ + 2 nπ + 2nπ ⎥ ⎢ 4 ⎥ 4 ⎣ ⎦ 1 2 2 a) L = 0 b) L = 1 c) d) L = e) L = 2π f) L = π 2π 2 ⎛ mx ⎞ f ( x ) = ln⎜1 + ⎟, m > 0 , m parametru şi Dm 5 ⎠ ⎝

AM – 246 Fie f : Dm → R,

domeniul maxim de definiţie. Să se determine toate valorile lui m pentru care f verifică ipotezele teoremei lui Lagrage pe intervalul [− 4,4] a) m ∈ [0,5]; b) m ∈ ⎜ − ∞, ⎥; 4

⎛ ⎝

5⎤ ⎦

c) m ∈ ⎜ 0, ⎟;

⎛ ⎝

5⎞ 4⎠

d) m ∈ ⎜ , ⎟;

⎛4 5⎞ ⎝5 4⎠

e) m ∈ ⎜ ,2 ⎟ ;

⎛5 ⎝4

⎞ ⎠

f) m ∈ φ

AM – 247 Se consideră funcţiile f , g , h : R → R ,

f ( x ) = lim

1 + x ⋅ e nx , g ( x ) = e x +1 şi h( x ) = ( g o f )( x ) . n →∞ 1 + e nx

Să se determine constanta c din teorema lui Lagrange aplicată funcţiei h pe [1,2] . a) c = 1 − ln (e − 1); b) c = ln e 2 − 1 ;

(

)

c) c = 1 + ln (e − 1);

5] ⎩4 4 a) 3 4 b) 2 7 c) 1 8 d) 1 16 e) − 1 16 f) 1 14 AM . f ( x) = ⎨ x x x ⎪k . Să se calculeze: L = lim θ ( x ) .249 Să se determine constanta c care intervine în teorema lui Lagrange pentru ⎧ x3 2 ⎪ − x + 1 .3] ⎪3 funcţia f : [0. f ( x ) = ⎨ ⎪− x + 4 . c2 = 1 + 3 3 d) c = 1 + 2 3 −1 3 −2 3 +1 2 1 .1) ⎪ pentru funcţia f : [ − 2. x ∈[1. e) c = 3 .278 Culegere de probleme d) c = ln (e − 1) − 1.251 Fiind dată funcţia f : R → R .3] → R .1] ⎪ 3 ⎩ a) c = 2 2 −1 3 2 2 3 b) c = 1 + e) c = 2 3 3 c) c1 = 1 − f) c = 2 2 2 2 .1] → R .250 Fie f : [0. x ] . să se AM . AM . . se obţine punctul c ∈( 0. x ∈(1. Aplicând teorema lui Lagrange x +1 funcţiei f pe intervalul [ 0.5] → R . x ) . x ∈[0. x = 0 ⎩ determine valorile parametrului real k pentru care f admite primitive pe R. f ( x ) = ⎨ x 7 ⎪ + . x ≠ 0 .248 Să se determine constanta c care intervine în teorema lui Lagrange ⎧ x + 3 . AM . 2 f) c = 1. f ( x ) = x →0 x >0 a) L = 1 b) L = 2 c) L = 1 2 d) L = 1 3 e) L = 0 f) L = 3 1 ⎧ 1 1 ⎪sin − cos . 0 < θ < 1 şi θ = θ ( x ) . x ∈[ − 2. unde c = θ ⋅ x .

Elemente de analiză matematică 279 a) k = 0 b) k = 1 c) k = 0 sau k = 1 d) k = 2 e) k ∈ R f) nu există k .

x ∈[0. x > 0 ⎩ ⎧ x3 x2 + x + c.2) ⎪3 ⎪ 2 4 ⎪ x − 3 . x ∈[2. x ≤ 0 ⎪ + F2 ( x ) = ⎨ 3 2 ⎪e x + c.2) ⎪ ⎪2. x ∈( − ∞.2) ⎪3 ⎪ 2 1 ⎪ x − 3 . ⎪ ⎪ AM . x > 0 ⎩ . x ≤ 0 ⎪ AM . x ∈( − ∞.252 Se dă funcţia f : R → R . x ∈( − 1.0) ⎪2 ⎪x3 d) F ( x ) = ⎨ . x ∈[2. f ( x ) = ⎨ . x ∈[0.0) ⎪2 ⎪ x3 b) F ( x ) = ⎨ .0) x ∈[0.Elemente de analiză matematică 279 ⎧x. x ≤ 0 ⎪ + F1 ( x ) = ⎨ 3 2 ⎪e x .253 Fie f : R → R.0) ⎪ ⎪ c) F ( x ) = ⎨2 x − 2.2) . x ∈[2. x ∈[0. x ∈[2. Precizaţi care din ⎪e x . x ∈[2.2) ⎪ ⎪2 .+∞ ) ⎩ f pe R ? ⎧ x2 ⎪ + 1. x ∈[2. ⎪ ⎪2 x .+∞ ) ⎩ ⎧1 . ⎩ Care din următoarele funcţii F este o primitivă a lui x ∈( − ∞.+∞) ⎩ ⎧x2 ⎪ .+∞) ⎩ f) Nici una dintre funcţiile precedente nu este primitivă a lui f pe R ⎧ x 2 + x + 1.+∞) ⎧1.0) ⎪ ⎪ a) F ( x ) = ⎨2 x . f ( x ) = ⎨ x 2 . x ∈[0.2) ⎪3 ⎪ 2 4 ⎪ x − 3 .3) ⎩ ⎧x2 ⎪ + 1. x ∈( − ∞.0) ⎪2 ⎪x3 e) F ( x ) = ⎨ + 1. x ∈[0. x > 0 ⎩ următoarele funcţii reprezintă o primitivă a funcţiei f : ⎧x3 x2 + x. x ∈( − ∞.

x∈Q ⎪ ⎪3 a) f(x) admite primitiva F ( x ) = ⎨ x ⎪2 ⎪ ln 2 .254 Se dă funcţia f : [ − 11] → R . x > 0 ⎩ a) toate d) F2 b) nici una e) F3 ⎧ x3 x2 + x.280 Culegere de probleme ⎧ x3 x2 + x.0) ⎪ ⎨ x3 ⎪ + 2. x ∈[0. x ∈[ − 1. x ∈[ − 1. x ∈[ − 1. x ∈ [ 0. x ∈[0.1] ⎪2 x + 1. f ( x ) = ⎨ ⎧ 2 ⎪x ⎪2 x ⎩ x ∈Q x∈R \Q Care din următoarele afirmaţii este corectă ? ⎧ x3 . x ∈[0. x ∈ R \ Q ⎩ . ⎪ + 1. . x > 0 ⎩ c) F1 f) F4 ⎧e x .0) ⎪ ⎪ c) F ( x ) = a) F ( x ) = ⎨ b) F ( x ) = ⎨ ⎪2 x .1] ⎩3 ⎩2 este primitivă a lui f este primitivă a lui f AM .1] ⎩ Care din următoarele afirmaţii este adevărată ? ⎧e 2 x .0) ⎪ ⎪ d) F ( x ) = ⎨ x 3 e) f nu are primitive pe [ − 11] f) F ( x ) = ⎨ x 2 .0) ⎧e x . x ≤ 0 ⎪ + F4 ( x ) = ⎨ 3 2 ⎪e x + 1 . x ∈[ 0.1] ⎩3 este primitivă a lui f ⎧e x .0) ⎪ AM . f ( x ) = ⎨ .1] ⎪ + 3. x ≤ 0 ⎪ + F3 ( x ) = ⎨ 3 2 ⎪e x − 1. x ∈[ − 1. x ∈[0.1] ⎩ ⎩ este primitivă a lui f este primitivă a lui f ⎧e x + 1. x ∈ [ − 1.0) ⎧e x . x ∈[ − 1. 2 ⎪ x + 2 .255 Fie f : R → R .

x∈R \Q . x∈Q c1 ≠ c 2 . x ≥ 0 ⎩ ( ) 1 1 ⎧ 2 ⎪ x arctg + ln (1 + x ) + C1 . x ≥ 0 ⎩ AM . f : R → R. x < 0 f) F ( x) = ⎨ x 2 ⎪ x + C2 . x < 0 c) F ( x ) = ⎨ x ⎪ x + C. x ≥ 0 ⎩ ( ) 1 1 ⎧ 2 ⎪ x arctg + ln 1 + x + 1. x∈Q AM . x≥0 ⎩ 1 1 ⎧ 2 ⎪ x arctg + ln 1 + x + C . x < 0 b) F ( x ) = ⎨ x 2 ⎪ x + 1. x ≥ 0 ⎩ d) nu admite primitive pe R ( ) 1 ⎧ ⎪ x arctg + C . x < 0 . x ∈Q .x∈R \Q . . iar în caz afirmativ să se calculeze. x < 0 e) F ( x ) = ⎨ 2 ⎪x + C. x < 0 a) F ( x ) = ⎨ x 2 ⎪ x + C.x∈R \Q ⎧ x3 ⎪ +c ⎪3 d) f(x) admite primitiva F ( x ) = ⎨ x ⎪ 2 +c ⎪ ln 2 ⎩ ⎧ x3 ⎪ +1 ⎪3 e) f(x) admite primitiva F ( x ) = ⎨ x ⎪ 2 +1 ⎪ ln 2 ⎩ . f ( x ) = ⎨ x ⎪ 1.257 Să se precizeze dacă funcţia f : R → R.256 Să se stabilească dacă există primitivele F : R → R ale funcţiei 1 ⎧ ⎪arctg .Elemente de analiză matematică 281 ⎧ x3 ⎪ + c1 ⎪3 b) f(x) admite primitiva F ( x ) = ⎨ x ⎪ 2 +c 2 ⎪ ln 2 ⎩ c) f(x) nu admite primitive . x ≥ 0 ⎩ ⎧1 2 ⎪ ln 1 + x + C .

x > ⎪ 3 2 2 ⎩ ⎧ x3 x2 1 + x + C.258 Să se determine a ∈ R astfel ca funcţia f : R → R. x ≤ ⎪ − ⎪3 2 24 2 e) F ( x ) = ⎨ 1 ⎪− 5 x + C . x > ⎪ 2 ⎩ d) Nu admite primitive ⎧ x3 x2 1 − x + C1 . x > ⎪ 3 2 2 ⎩ ⎧x3 x2 5 1 −x+ + C. x > 2 ⎪ 2 ⎩ AM . dac ă x ≤ 2 t≤x ⎪ f ( x) = ⎨ ⎪sup − t 2 + t + 1 . x 〈 0 ⎪ f ( x) = ⎨ a. x ≤ ⎪ − ⎪ 2 c) F ( x ) =⎨ 3 3 2 2 x x 1 ⎪− + + x. x > 0 a) a = 1 b) a = -1 c) a = -2 să admită primitive pe R . x ≤ ⎪ − ⎪3 24 2 a) F ( x ) = ⎨ 3 2 2 x x 1 ⎪− + + x + 1.282 Culegere de probleme 1 ⎧ 2 ⎪inf t − t + 1 . dacă x > 1 ⎪ t≥x 2 ⎩ ( ( ) ) admite primitive pe R şi în caz afirmativ să se determine primitivele. x ≤ ⎪ − ⎪3 2 b) F ( x ) = ⎨ 3 2 2 x x 1 1 ⎪− + + x − + C. x ≤ ⎪ + ⎪3 2 2 f) F ( x ) =⎨ 1 ⎪5x + C . ⎧2 + ln(1 − x ). ⎧x3 x2 5 1 +x+ + C. d) a = 2 e) a = 3 f) a = 1 3 . x = 0 ⎪ −2 x ⎩1 + e . x > ⎪ 3 2 6 2 ⎩ ⎧ x3 x2 1 + x + 1 + C.

x ∈( π . ⎪1 − 3 sin x . c = 4 e) a = b = c = -2 c) a = b = c = -3 f) a = -b = c = 3 AM .2 π ] ⎪ 2 ⎩ . b.260 Fie F : R → R . F ( x ) = ⎨ ⎩ x + 3 cos x + C . π ] ⎪ b) ⎨ ⎪− 2 2 sin x + C2 . F(x) = x x − a + x − b + x − c unde a. x > 0 ⎧ x2 −x ⎪ + e + C. x < 0 ⎪ c) m = 1. x = 0 ⎪ x + 3 cos x + C . x > 0 ⎧2 x + e − x + 2 + C . unde f ( x ) = 1 + cos x . c ∈ R . x ∈[ 0. Care sunt valorile parametrilor a. a) 2 2 sin x +C 2 x ⎧ ⎪2 2 sin 2 + C1 . x > 0 ⎩ ⎧2 x + e − x + 2 + C . x > 0 ⎩ ⎧2 x + e − x + 2 + C .261 Să se determine primitivele funcţiei f :[ 0.Elemente de analiză matematică 283 ⎧2 − e − x . F ( x ) = ⎨C . b = c = 1 b) a = b = 3. ⎧2 x + e − x +2 + C . x > 0 ⎩ AM . x =0 . x ≤ 0 b) m = 1. F ( x )= ⎨2 x . x ≤ 0 d) m = 1.2π] → R . x ≤ 0 e) m = 0. F ( x ) = ⎨ ⎩ x + 3 cos x + C .259 Fie f : R → R . F ( x ) = ⎨ 2 ⎪ x + 3 sin x + C . x > 0 ⎩ Să se determine m ∈ R pentru care funcţia f admite primitive şi apoi să se determine primitivele corespunzătoare. x < 0 ⎪ a) m = 2. f ( x ) = ⎨m . c pentru care F este o primitivă a unei funcţii f:R→R? a) a = b = c = -1 d) a = -1. b. F ( x ) = ⎨ ⎩ x + 3 cos x + C . x ≤ 0 f) m = 3. x < 0 ⎪ AM . x = 0 ⎪ x + 3 cos x + C . x > 0 ⎧ x.

x ∈( − ∞.262 Să se stabilească dacă există . x ∈( π . f ( x ) = x − 2 + x 2 − 2 x + 1 + x 2 − 6 x + 9 . a) nu admite primitive ⎧ x2 + 2 x + C1 . x ∈( 3.284 Culegere de probleme x ⎧ ⎪2 2 sin 2 + C1 . şi în caz afirmativ să se afle primitivele funcţiei f : R → R . π] ⎪ d) ⎨ ⎪− 2 2 sin x + C .3] ⎪− ⎪ d) F ( x ) = ⎨ 2 2 ⎪3 x + 6 x + C . x ∈( − ∞.1] ⎪2 ⎪ e) F ( x ) = ⎨2 x + 3 + C .3] ⎪ 2 ⎪3 x + 6 x + C .2 π ] ⎪ 2 ⎩ 2 x sin + C 2 2 x ⎧ ⎪2 2 sin 2 .3] ⎪2 ⎪ x2 ⎪3 − 6 x + 10 + C . x ∈(1. x ∈( − ∞.+∞) ⎩ 2 ⎧ x2 + 2 x + C . π ] ⎪ c) ⎨ ⎪− 2 2 sin x + C1 + 4 2 .2 π] ⎪ 2 ⎩ 2 x cos + C 2 2 e) f) − AM .+∞ ) ⎪3 ⎩ 2 ⎧ x2 + 2 x + C .1] ⎪− ⎪ 2 ⎪ x2 c) F ( x ) = ⎨ + 1 + C . x ∈[0. x ∈( 3. x ∈(1. x ∈ 3.+∞) ⎪ 2 ⎩ x +C f) F ( x ) = + x − 6x + 9 2 .+∞ ( ) ⎪ 2 ⎩ x2 − 2x + 2 2x − 1 x − 2x + 1 2 ⎧ x2 ⎪ + 2 x + C . x ∈(1. x ∈( 3.1] ⎪− ⎪ 2 ⎪ x2 + C2 . x ∈( − ∞. x ∈[ 0.3] b) F ( x ) = ⎨− ⎪ 2 ⎪ x2 + 6 x + C3 . x ∈( π .

c ∈ R AM . b. B. x −1 b) m = 1 9 . n = − . astfel încât primitivele a) A⋅ B = B⋅ C = C ⋅ A a⋅ b = b ⋅ c = c ⋅ a d) A + B + C = 0 a+b+c=0 ∫ B C ⎞ ⎛ A + + ⎜ ⎟ dx să fie funcţii raţionale. A. c ∈ R \ {0} axe nx + bx 2 + c să admită primitive pe R . c = -3 f) a.264 Să se determine parametrii reali a. b = 1.c) = B(c .b) .Elemente de analiză matematică 285 x 3 + 3x 2 − 9 x − 27 .265 Să se determine relaţiile dintre a. f ( x ) = Să se găsească numerele reale m. F ( x ) = a) m = 1. n = . c ∈ R\ {0} d) a = 1. n →∞ e nx + 1 c) a = 1.a) = C( a . ⎝ x − a x − b x − c⎠ b) A = B⋅ C a = b⋅ c c) A = B = C a = 1. p = 1 2 AM . n = . b = 0 b) a. n = 27. n = 3. n = 9 . p = 27 2 2 e) m = 1. c ∈ R. c astfel încât funcţia f : R → R.1) → R . n şi p astfel încât funcţia mx 3 + nx 2 + px să fie primitivă pentru f . b = 2. b. p = 27 2 1 9 d) m = − .b ∈ R . b. f ( x ) = lim a) a. c = 3 f) A⋅ a + B⋅ b + C⋅ c = 0 2 e) A(b . p = 9 f) m = 2. C. b.263 Se consideră funcţia f : (0. 1) → R . c. p = 27 2 2 c) m = 1 9 . x2 − 2x + 1 AM . p = 27 2 2 F : (0. c = 0 e) a = 1. b.

c) 2 e −1 − e − 2 a) e −1 − e − d) 2 e − 2 b) e − 2 − e −1 ( 2 ) ( 2 − e −1 ) e) 1 −1 − e −e 2 ( ) f) e − ( 2 − e −1 ) AM – 268 Să se calculeze integrala: a) 1 1 arctg 2 2 ex ∫0 e2 x + 2dx 1 b) arctg 2 ln 2 c) 1 arctg 2 2 d) arctg 2 −1 e) arctg 2 f) 1 1 arctg2 arctg 2 2 2 AM – 269 Să se calculeze −2 ∫ ex 1 − e2 x dx . b ) . unde 0 ∉ (a. c) arcsin e 2 − arcsin e a) arcsin e − arcsin e 2 b) arcsin e −1 − arcsin e −2 d) arcsin e −2 − arcsin e −1 e) 1 ( arcsin e−2 − arcsin e−1 ) f) 1 ( arcsin e − arcsin e2 ) 2 2 . ∫ x a) 1 + ln x + C b) x − 1 +C x2 c) x + 1 +C x2 d) x + ln x + C e) ln x + 1 + C e) x +1 +C x AM – 267 Calculaţi integrala: ∫ 1 2 dx xe x .286 Culegere de probleme AM – 266 Calculaţi integrala nedefinită x +1 dx pentru orice x ∈ (a. b ) .

unde 1 f ( x ) = x n ⋅ ln x. a) d) 1 ln a a 3 ln a − 1 3 ( ) b) 1 3a 4 ln a − a 4 a ln a ( ) c) f) 1 4 a ln a 3 1 4 (a ln a + 1) 3 4a 4 ln a − a 4 + 1 3 ln a e) a 4 a 3 + 3a − ln a ( ) . unde a > 0.Elemente de analiză matematică π 287 AM – 270 Să se calculeze ( d) ln( a) ln 3 − 2 2 ) − ∫π 4 4 1 + tg 2 xdx . a ≠ 1 . x > 0 . a) 2n +1 ln 2 n +1 2n +1 ln 2 2 b) 2n +1 2n +1 ln 2 − 2 n +1 ( n + 1) 2n +1 c) 2n +1 2n +1 − 1 ln 2 − 2 n +1 ( n + 1) 2n +1 d) ( n + 1) e) ( n + 1) ln 2 − 1) 2 ( f) ( n + 1) 2 ( ln 2 + 1) AM – 272 Să se calculeze: ∫ (x 0 1 2 − 2 x − 1 e x dx . 2 −1 ) 2 ( ) e) ln(2 − 2 ) b) ln 3 + 2 2 c) ln 1 + 2 ( ) f) ln(2 + 2 ) AM – 271 Să se calculeze: ∫ f ( x )dx . d) 3(1 − e ) e) 3e f) − 3e ) a) e − 1 b) -3 c) 3(e − 1) AM – 273 Să se calculeze I = ∫ ax 0 1 3 +3x ⋅ ln a x 5 + 4 x3 +3x dx . n – număr natural (n ≥ 1) .

0 1 a) I = e f (1) .276 Să se calculeze : ∫ ( ) b) 1 1 1 3x + 1 x3 ln x + 1 − ln x 2 + x + 1 + + arctg +C 6 3 3 2 2 1 1 2x + 1 x2 1 ln x + 1 + ln x 2 − x + 1 + + arctg +C 2 3 3 3 3 x2 1 + ln x + 1 + arctg x + C 2 3 e) x2 1 − ln x 2 − x + 1 + C 2 6 ( ) c) ( ) d) ( ) f) ln x 2 + x + 1 + ( ) 1 x +1 arctg +C 3 2 . a) 2 ln x 2 − 3 x + 2 + C f (x ) = ( ) b) ln ⎧ (x − 2)2 + C x + 3 ln ⎪ 1 ⎪ x −1 d) ⎨ 2 ⎪ x + 3 ln (x − 2) + C 2 ⎪ x −1 ⎩ x−2 +C x −1 x−2 ⎧ ⎪ x + 2 ln x − 1 + C1 (x − 2)2 + C ⎪ e) ⎨ f) x + ln x −1 ⎪ x + 2 ln x − 2 + C 2 ⎪ x −1 ⎩ x2 + 2 . f) I = f (0)e f (1) − f (1)e f (0 ) . b) I = e f (1) − e f (0 ) . b). c) I = e f (0 ) − e f (1) AM – 275 Să se calculeze primitivele funcţiei f : (1. e) I = 1. d) I = 0. unde 1 ∉ (a. ∞ ) → R . x 2 − 3x + 2 x −1 c) ln +C x−2 x4 dx pentru orice x ∈ (a. b). 2) ∪ (2. x3 − 1 1 1 1 2x + 1 x2 + arctg +C a) ln x − 1 − ln x 2 + x + 1 + 3 6 2 3 3 AM .288 AM – 274 Să se calculeze Culegere de probleme I = ∫ [1 + xf ' ( x )]e f ( x )dx .

k ∈{− 11} .Elemente de analiză matematică 289 AM – 277 Să se determine mulţimea primitivelor următoarei funcţii trigonometrice f : (0. k ∈ ⎨− . π ) → R.278 Să se calculeze I = ∫ sinxsinx dx .0⎬ ⎩ 2 ⎭ ∫ x 1 P (t ) dt = P( x ) ⋅ P (2 − x ) . ⎧ 1⎫ b) P ( x ) = k ( x + 1). ⎟ . + cosx ⎛ π 3π ⎞ unde x ∈ ⎜ − . f ( x ) = a) ln ctg x + C 1 sin x b) 1 +C cos x x +C 2 c) ln tgx + C d) ln tg x +C 2 e) ln ctg f) 1 +C ln (cos x ) AM . 0⎬ ⎩ 2 ⎭ ⎧ 1 ⎫ c) P ( x ) = k ( x + 1). ⎬ ⎩ 2⎭ d) P ( x ) = 2 x − 1 f) P ( x ) = k ( x − 1). ⎝ 4 4⎠ 1 2 x − ln sin x − cos x + C 2 1 x − ln sin x + cos x + C 2 a) I = ln tg x +C 2 b) I = ( ( ) c) I = 1 arctg x + C 2 1 ln sin x − cos x + arctg x + C 2 d) I = ) e) I = ( ) f) I = 1 x + ln sin x + cos x + C 2 ( ) AM . k ∈ ⎨0. e) P ( x ) = 1 .279 Să se determine toate polinoamele P ∈ R [ X ] astfel încât pentru orice x real să avem: ⎧ 1 ⎫ a) P ( x )= k ( x − 1). k ∈ ⎨− .

280 Să se calculeze ∫ 1 0 x + sin x − cos x − 1dx. x + e x + sin x b) 1 − esin1 + lnsin1 d) 1 − ln (e + 1 + sin1) f) e − 1 + ln cos1 a) e sin1 + cos1 c) 1 + lnsin1 + e e) ln sin1 + ln cos1 + e − 1 AM .5] ⎪ e) F ( x ) = ⎨ 4 3 ⎪ 3 (x + 1) + 5 − 8 6 + C .282 Să se determine primitivele funcţiei f ( x ) = x + 5 − 4 x + 1 + x + 10 − 6 x + 1 .290 Culegere de probleme AM .8].281 Să se calculeze: 2x 2e x − x 2e2x − 2xe x + e x − 1 dx 2 ∫0 xe x + 1 1 2 2 2 2 a) ln(e + 1) − e − 1 d) b) ln(e + 1) − e +1 2 c) 1 ln(e + 1) − e − 1 2 f) e + 1 − ln(e + 1) 1 [ln(e + 1) − e − 1] 2 e) ln(e + 1) − 1 AM. x ∈ [3. x ∈ R .8] ⎩ f) F ( x ) = −5 x + C . x ∈ [5. a) F ( x ) = 4 3 (x + 1)3 + C b) F ( x ) = x + C c) F ( x ) = x +1 + C d) F ( x ) = 2 x + 1 + C ⎧ x + C . x ∈ [3.

b = .Elemente de analiză matematică 291 AM – 283 Să se calculeze ∫ a) 2 1 1 ⋅ dx x x + x2 + 1 4 1 ln 2 + 3 − 1 2 1 2 3+2 ln 2 3+ 7 (( ) ) ) b) 1 2 21 − 3 2 ( ) c) 17 − 3 2 3+ 2 7− 3 d) ( e) 1 f) 2 ln 2 AM – 284 Să se determine constantele reale a. 2 1 1 + x 2 dx. b = . m ∈ R.m= 2 2 c) a = f) a = 1 1 . m = b) a = 1 9 .b. a) a = b = m = 1 d) a = 1. 2 2+2 f) I = 5 − 2 + 1 5 +1 ln 2 2 +1 . 2 2 9 2 9 2 e) a ∈ R. 5 +1 d) I = 1 5 +1 ln 2 2 +1 e) I = ln 5 +1 . x b) I = 5 − 2 + ln 2 2 +2 . b = AM – 285 Să se calculeze integrala : I =∫ a) I = 5 − 2 .m astfel încât ∫ f (x )dx = (ax + m) unde f ( x ) = 1 + x 2 + b∫ 1 1+ x2 dx x 2 + mx + 5 1+ x2 . b = . m∈R 2 2 9 1 . b = . m∈R 2 2 9 1 . 5 +1 c) I = 5 − 2 + ln 2 +1 .

n ≥ 2.+ n p n p +1 d) L = e b) I n = d) I n = f) I n = n −1 I n −1 . n ≥ 2. I n = ∫ 0 xn 1 − x2 dx . unde p∈N * .. n ≥ 2 n n −1 I n−2 . n n −1 I n − 2 . 2 1 p + 2 p + 3 p +. n ≥ 2 2 AM . n n −1 I n −1 . n≥2. n ≥ 2 2 n +1 I n −2 .286 Să se stabilească o relaţie de recurenţă pentru integralele: 1/ 2 I n . n ∈ N .. n ∈ N . 1 p a) L = 1 b) L = 0 c) L = 1 p +1 e) L = +∞ f) L = . a) I n = − c) I n = e) I n = 3 2 3 n + ( n − 1 )( I n − 2 − I n ) b) I n = − 3 2n + (n − 1) (I n − I n − 2 ) 2n 3 2n − ( n + 1 )( I n − I n −1 ) + n( I n −1 − I n − 2 ) d) I n = (n − 1) I n−1 + I n−2 f) I n = (n − 1)( I n−2 − I n ) AM – 287 Să se stabilească o relaţie de recurenţă pentru integralele In .288 Să se calculeze: L = lim n→∞ .292 Culegere de probleme AM . I n = ∫ 2 ( sin x ) dx n π 0 a) I n = c) I n = e) I n = n +1 I n − 2 . n ≥ 2.

Elemente de analiză matematică 293 AM . 2 n→∞ ⎝ ( n + 1) 2 ( n + 2) ( 2n ) 2 ⎠ a) L = 1 b) L = 0 c) L = 1 2 d) L = − 1 2 e) L = e f) L = 1 4 AM . π 2 a) L = 0 b) L = π 4 c) L = 1 d) L = e e) L = f) L = 2 ⎛ 1 1 1 ⎞ AM .291 Care este limita şirului cu termen general: a n = ∑ k =1 n k2 (2 k ) 3 + n 3 1 ln 4 3 ? 1 ln 2 4 a) 1 ln 3 12 b) 1 ln 7 2 c) 1 ln 3 6 d) 1 ln 13 12 e) f) AM .293 Să se calculeze limita şirului cu termenul general: an = ⎤ 3⎡ n n n + +. n⎢ n+3 n+6 n + 3(n − 1) ⎥ ⎣ ⎦ c) 1 d) e e) 3 f) 1 2 a) 0 b) 2 ...290 Să se calculeze: L = lim n⎜ + +.292 Care este limita şirului cu termenul general: a n = 1 n ∑ k =1 n k2 4n 2 − k 2 ? a) π 3 18 b) 1 + ln 2 c) − 1 + ln 3 d) π 2 e) 3 2 f) − 1 + ln 2 AM .289 Să se calculeze L = lim n→∞ ∑ k =1 n n2 − k 2 n2 ..+ ⎢1 + ⎥ .+ ⎟..

b) f ( x ) = ⎨ x ⎪0 .294 Să se calculeze lim an .1] ⎩ x + 1.294 Culegere de probleme AM .x = 0 ⎩ ⎧ 1 . ⎥ 1 + sin x ⎣ 2⎦ AM – 297 Să se calculeze −1 ∫ x dx.1 c) f ( x ) = ⎨ 1 − x ⎪0 .XII. n4 a) 1 b) 2 c) π e) d) π 2 f) 0 AM . x ≥ 1 ⎧ 1 ⎪sin . 2 [ ] f) f ( x )= 2 1 ⎡ π⎤ pe ⎢0. 296 Care din următoarele funcţii nu este integrabilă pe intervalul specificat ? a) f ( x ) = ⎨ ⎧ x .295 Să se calculeze lim n→∞ 1 n2 ∑ (2 k − 1) k =1 n 1− π 4 k4 .x <1 ⎪ pe 0. 3 a) 4 15 b) 4 c) 3 d) 1 4 e) 17 4 f) 2 . unde n→∞ an = a) ln 2 + π −2 2 π 4 ⎤ 1⎡ 2 2 2 ⎢ ln k + n + ln n − 2n ln n + ln 2⎥ . x ≠ 0 pe [ − 11] . x <1 pe[− 1.x ≥1 ⎩ [ ] d) f ( x ) = 1 x pe [1. n ⎣ k =1 ⎦ ∑ ( n −1 ) b) ln3 + π −3 2 π 2 c) ln 2 + f) ln 2 − π 4 π +2 2 d) 3 ln 2 + e) 2 ln 2 − AM .2] e) f ( x ) = e − x pe − 11 .

b] .Elemente de analiză matematică 295 AM – 298 Să se calculeze: ∫ (x + 2)dx .. Cn constante) e) ∫ b a f ( x ) dx = ∫ b a f ( x ) dx f) ∫ b a ln f ( x ) ⋅ g ( x ) dx = ln ∫ b a f ( x ) dx + ln ∫ b a g ( x ) dx AM .. care din următoarele egalităţi este adevărată ? a) ∫ b a f ( x ) g ( x )dx = ∫ b a f ( x ) dx ⋅ ∫ b a g ( x )dx b) ∫ b a f ( x) dx = g( x) n ∫ ∫ b a b a f ( x )dx g ( x ) dx c) ⎡ ⎤ ∫ a [ f ( x)] dx = ⎢∫ a f ( x)dx ⎥ ⎣ ⎦ b b n n d) ∫ ∑ b a ⎛ n ⎞ ⎜ Ck f k ( x )⎟ dx = ⎝ k =1 ⎠ ∑ ⎡C ∫ ⎢ ⎣ k k =1 b a f k ( x ) dx ⎤ ⎥ ⎦ (C1 .. Să se determine c ∈ (1..301 Fie funcţia f : [1. 1 3 1 3 b) c = ± 13 3 c) c = 13 3 d) c = 28 3 e) c = ± 28 3 f) c = 2 . f ( x ) = x 2 . C2 . 0 3 a) 3 b) 10 3 c) 20 3 d) 21 2 e) 9 2 f) 6 AM – 299 Să se calculeze I = ∫ ⎛ x 3 + 1⎞ dx 2 ⎜ ⎟ 0 ⎝ ⎠ 2 a) 7 5 b) 5 2 c) 5 d) 2 5 e) 3 2 f) 5 7 AM .3) astfel încât a) c = ∫ f (x )dx = 2 f (c ) .3] → R .300 Presupunând că funcţiile implicate mai jos sunt toate integrabile pe [a .

⎣ 6 ⎠ ⎡ 7π ⎞ Să se calculeze integrala definită a) –2 b) –3 c) –1 d) 2 I =∫ π 2 0 f ′′(x )dx.302 Ştiind că 1 3 ∫ 8 3 5 1 P( x )dx = −1 şi ∫ e) 5 3 P ( x )dx = 3 .303 Să se calculeze integrala I = ⎧1 − x pentru x ∈[0. .304 Să se calculeze e4 x dx ∫ −1 e4x + 1 1 a) e b) 1 c) 1 4 d) 4 e) ln(e+1) f) ln e +1 e AM . definită prin f (x) = ln(1+ 2sinx).2] ⎩ a) I = 1 b) I = 2 c) I = 3 d) I = 3 2 e) I = 2 3 f) I = 0 ∫ f ( x ) dx ştiind că f (0) = 1 .1] ⎪ . iar AM . să se calculeze ∫ [2 P(t ) + P(2t − 1)]dt .305 Să se calculeze ∫ x ( ln 1 e ln x dx 2 x + 1) d) ln 2 e) ln2 f) a) 1 b) π 4 c) e-1 π 2 AM . a) 4 b) 9 c) d) 19 2 17 2 2 0 f) Nu are sens o astfel de integrală AM . ⎟ → R. f ' ( x) = ⎨ ⎪ x − 1 pentru x ∈(1.296 Culegere de probleme AM . e) 3 f) 1.306 Se consideră funcţia f : ⎢0.

− 1 < a < 1 3 ⎪ 3 1 ⎪ ⎪a + 3 . − 1 < a ≤ 0 3 ⎪ 3 1 ⎪ ⎪a + 3 . 1 < a ⎩ 1 ⎧ ⎪− a − 3 . 1 ≤ a ⎩ 1 ⎧ ⎪a + 3 . a ≤ −1 ⎪ 1 ⎪ 4 b) F (a ) = ⎨− a − a + a + . a ≤ 0 ⎪ a) F (a ) = ⎨ ⎪a − 1 .307 Să se calculeze F (a) = ∫ 1 0 x 2 + a dx. unde f ( x ) =⎨ x 2 + 1 şi I = . 0 < a ⎩ 1 ⎧ ⎪a + 3 . a ∈ R. − 1 < a ≤ 1 3 3 ⎪ ⎪ 1 ⎪a − 3 . 1 1 − 2 2 2e 1 e d) I = 1 e) I = e f) I = ln 2 + arctg e + . a > 0 ⎪ 3 ⎩ 1 ⎧ ⎪− a − 3 . 1 ≤ a ⎩ ⎧ 1 ⎪a − 3 . a ≤ −1 ⎪ ⎪4 f) F (a ) = ⎨ a a + a .Elemente de analiză matematică 297 AM . pentru x > 1 ⎪ ⎩ 2 Precizaţi care din răspunsurile de mai jos este corect: a) I nu există b) I = 2 − 2 π − 2 arctg e + e 2 c) I = ∫ 1 0 f (e − x ) f (e x ) dx . 1 ⎧ ⎪− a − 3 . a < 0 ⎪ e) F (a ) = ⎨ ⎪a a + a + 1 .308 Fie f : R → R. pentru x ≤ 1 ⎪ AM . a ≤ −1 ⎪ 1 ⎪ 4 c) F (a ) = ⎨− a − a + a + . − 1 < a < 1 ⎪3 ⎪ 1 ⎪a − 3 . a ≥ 0 ⎪ 3 ⎩ ⎧ x . a ≤ −1 ⎪ 1 ⎪ 4 d) F (a ) = ⎨− a a + .

313 Să se calculeze integrala: I = 3 − 4 ln 2 2 ∫ 3 2 x 2 − 2x + 5 dx ..309 Calculaţi valoarea integralei: I = ∫ ( x − 1 + x + 1 ) dx . a) I = 5 12 b) I = 1 2 c) I = 1 3 d) I = 1 12 e) I = 1 4 f) I = 1 10 AM .. unde k∈N b) nu există n∈N astfel ca I∈Q e) n = 3k + 2.312 Fie P o funcţie polinomială de gradul n cu rădăcinile 1.311 Fie I = xn + x4 + 1 dx . 2.298 Culegere de probleme AM . 0 x2 + x + 1 I este un număr raţional. 2 −2 a) 8 b) 5 c) 10 d) 9 x−2 e) 7 f) 18 AM . unde k∈N f) n = 2k.. unde k∈N AM .. x −1 3 c) I = − + 4 ln 2 2 a) I= d) I = 3 + 4 ln 2 2 1 b) I = − − 4 ln 2 2 1 e) I = − + 4 ln 2 2 f) I = 1 + 3 ln 2 . ∫ 1 a) pentru orice n∈N d) n = 3k + 1.310 Să se calculeze valoarea integralei: I = ∫ 3 1 ( x 2 − 4x ) 2 dx . Precizaţi pentru ce valori naturale ale lui n. Să se n+2 P ' ( x) dx . calculeze I = n +1 P ( x ) ∫ a) I = 2n + 3 b) I = n c) I = n – 1 d) I = 1 e) I = ln (n + 1) f) I = 1 n AM . unde k∈N c) n = 3k.n.

318 Să se calculeze : I = a) I = d) I = 1 ⎛ 3985⎞ ⎜1 − ⎟ 1991 ⋅ 1992 ⎝ 31992 ⎠ 1 1 − 1991 ⋅ 1992 31992 ∫ 2 x 3 + 3x 2 + x dx . 0 ( x 2 + x + 1) 1993 1 ⎞ 1 1 ⎛ b) I = c) I = ⎜1 − 1992 ⎟ 1991 ⋅ 1992 ⎝ 3 ⎠ 1991 ⋅ 1992 1 e) I = 1 1 + 1991 1992 1 ⎞ ⎛ 1 + f) I = 31992 ⎜ ⎟ ⎝ 1991 1992 ⎠ 1 . f) 3π . a) ln b) ln c) ln 2100 103 d) ln e 2 e) 1 2048 ln 10 1025 f) ln 140 343 AM .316 Să se calculeze : I = ∫ 1 0 dx .317 Să se calculeze : 3 2 4032 3107 ∫ 2 1 dx x( x 10 + 1) . x − x2 + 1 4 a) π 2 b) 2 + 5 c) π 4 d) 0 e) 5 f) 1+ 5 2 AM – 315 Să se calculeze ∫ π 4 1 0 x 4 + 1 dx x6 + 1 d) a) 0. 2 AM .Elemente de analiză matematică 299 AM . π 3 . e) π 2 . x + x2 + x + 1 3 a) ln 2 + arctg2 d) ln 2 b) ln 4 2 + e) π 8 π 8 c) ln 2 + π 2 f) ln 3 2 + π AM . b) π 6 . c) .314 Să se calculeze ∫ 1+ 5 2 1 x 2 + 1 dx .

322 Să se calculeze integrala : ∫ 2 0 4 − x 2 dx .319 Care este valoarea integralei : a ) 2 ln( 9 8 + 1) b) arctg 2 ∫ 9 −9 x5 dx ? x +1 8 c) 1 d) 0 e) –1 f) 1 8 AM . d) π e) π 2 f) 3π a) 2 ( π + 1) b) 2 ( π − 1) c) 2π AM .321 Care este valoarea integralei: 5 8 x − x 2 − 15 d) π a) 0 b) π 2 c) 1 2 e) 5 3 f) 1 AM .324 Valoarea integralei ∫ 2 2 dx x x2 − 1 este : d) –1 e) π 6 f) π 2 a) π 12 b) π 4 c) 0 . d) 3 e) 5 2 f) 1 AM .300 Culegere de probleme AM .320 Să se calculeze valoarea integralei: I = ∫ 2 0 2 x+2 x + 4x + 8 dx .323 Să se calculeze : ∫ 3 0 x a) 5 b) 2 x + 3− x 3 c) 2 dx . 3− 2 2 a) I = 5− 2 2 b) I = 2− 5 2 c) I = d) I =2 ( 5− 2 ) e) I = 2 ( ∫ 3 2− 5 ) dx ? f) I = 2 5 + 2 − 2 ( ) AM .

326 Să se calculeze: I = ∫ 1 xdx 1− x + 1+ x d) I = -1 π −1 .328 Să se calculeze : ∫ π 4 0 tg 3 xdx .Elemente de analiză matematică 301 AM . 4 cos x + sin 2 x 1 8 d) ln e) 1 3 5 ∫ π4 0 2 f) 1 3 ln 2 5 . a) I = 1 b) I = 2 3 c) I = 0 e) I = π 2 f) I = − π 2 AM . a) 1 4 b) 1 8 c) 1 d) 1 − ln 2 2 e) ln e 2 f) ln( 2 − 1) AM .327 Să se calculeze integrala definită ∫ π sin x 3 2 dx a) 1 ln 2 3 b) 1 ln 3 2 c) ln 4 d) 3ln2 e) 2ln3 f) ln 8 AM .329 Determinaţi valoarea integralei: I = a) 1 2 b) 0 c) ln 2 sin 2 x dx .325 Valoarea integralei I = ∫ 3 0 dx (2 + x ) 1 + x este: π 2 a) π 2 1 π + 2 4 b) π 4 π 1 − arcsin 6 4 c) 2arctg 2 − π 2 d) arctg e) f) arctg 2 + AM .

să se calculeze ∫ a) 0 π 2 0 sin(m − 1)x sin mx sin(m + 1)x dx 2(m 2 − 1) 3m(m 2 − 4 ) 1 3m m2 −1 12m(m 2 − 4 ) m2 −1 3m b) c) d) 4m 2 − 1 3m m 2 − 4 ( ) ∫ 1 0 e) f) AM .302 π 2 0 Culegere de probleme π AM – 330 Calculaţi I = ∫ sin 5 x cos 5 x dx şi J = ∫ 2 dx 5 5 5 0 sin x + cos 5 x sin x + cos x b) I = a) I = π 8 .J = d) I = J = π 2 3π 8 π 6 .J = π 3 c) I = π 5 .J = . π +1 4 π + ln 2 4 a) I = 1 π − ln 2 4 b) I = 3 π + ln 2 4 c) I = d) I = e) I = f) I = .333 Să se calculeze integrala: I = ∫ 1 0 arcsin x 1+ x2 dx .332 Să se calculeze ( x − tg x ⋅ sec x )dx . f) I = J = π AM – 331 Ştiind că m este un număr natural impar. c) 3 − cos1 2 d) 3 − sec 1 2 e) 0 f) tg 1 a) 1 2 − 2 π b) 1 − π AM . e) I = J = π 4 3π 10 .

337 Să se calculeze I = ∫ π 2n +1 0 sin x cos x cos 2 x. m > 0 . d) I = 0 e) I = 1 2 n +1 a) I = 1 2n b) I = 1 c) I = 1 4n f) I = 1 4 n +1 . Să se calculeze ∫ a) m2 π 24 m2 ( π − 1) 4 b) m 3 m π⎞ m2 ⎛ ⎜ 3 −1+ ⎟ 2 ⎝ 6⎠ π⎞ ⎛ c) m2 ⎜ 3 − 1 − ⎟ ⎝ 12 ⎠ f) π⎞ m2 ⎛ ⎜ 2 −1+ ⎟ 2 ⎝ 6⎠ d) e) 1 AM . 1 3 a) π 2 − 1 2 ( ( 3 −1 ) ) b) π 12 + 1 2 ( 3 −1 ) c) 5π 1 − 12 2 5π 1 + 12 2 ( ( 3 −1 3 +1 ) d) 5π 1 + 12 2 3 −1 e) 5π 1 − 12 2 ( 3 +1 ) f) ) AM – 336 Să se calculeze : 2⎛ I = ∫ ⎜ arctgx + arctg3x + arccos 3x + arccos x 1 1 + 9x 2 1 + x2 ⎝ a) π b) 0 c) 1 d) 2π e) π ⎞ ⎟dx. ⎠ f) 2 1 2 AM .. 2 ..335 Să se calculeze I = ∫ xarctgxdx . f(x) = x arcsin m m + x2 f ( x ) dx .334 Fie f : R →R .cos 2 n −1 xdx .Elemente de analiză matematică 303 AM .

304 Culegere de probleme AM . c) I = 2e −3 (1 − e) f) I = 2e −3 a) I = e −3 (1 − e) d) I = 2e −3 ( 2 − e) b) I = 2e −3 (2 + e) e) I = e −3 ( 2 − e) AM . b) 1 c) 1 2 d) 108 13 e) 1089 140 f) 1098 143 a) 140 1089 AM . 0 ∫ 2 a) I = 1 3 − 2eπ 13 1⎛ 1 ⎞ d) I = ⎜ 3 − eπ ⎟ 5⎝ 2 ⎠ ( ) b) I = 1 ⎛1 π ⎞ ⎜ e − 3⎟ 13 ⎝ 2 ⎠ 1⎛ 1 ⎞ e) I = ⎜ − 3 + eπ ⎟ 5⎝ 2 ⎠ 1⎛ 1 π⎞ ⎜3 + e ⎟ 5⎝ 2 ⎠ 1⎛ 1 ⎞ f) I = ⎜ 3 + eπ ⎟ 13 ⎝ 2 ⎠ c) I = .+∞ ) → [− 1. Să se calculeze ∫ 3 −1 xf −1 ( x) dx .341 Să se calculeze I = π π ∫ 1 0 x 2 + x + 1 earctg x dx . x2 + 1 π π a) e 6 b) e 3 c) e 2 π d) e 4 e) e f) 2e 2 AM .XII. 338 Fie funcţia f : [1.XII.339 Să se calculeze I = lim b→∞ ∫ b 2 x − 3 e − x dx .340 Valoarea integralei I = ∫ ln 5 0 ex ex − 1 dx este: e x +3 d) π −1 2 e) π − 5 f) 4 + π a) 4 − π b) 3 − π c) 2 − π 2 AM .∞ ) . 342 Să se calculeze I = e 2 x sin 3 xdx . f ( x) = x 3 − 3 x + 1 .

0 1 + x2 1 a) 1. f 2 ( x ) = e calculeze integrala definită: 1⎛ f ( x ) ⎞ I = ∫ ⎜ 2 ⎟ dx. f) I = e + 1.344 Calculaţi I = π ∫ a) 2e 2 π ⎛ π − ⎞ b) 2⎜ e 2 + e 2 ⎟ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ π c) 0 d) e 2 + e − π 2 e) e − π 2 f) 2e − π 2 AM . i = 1. Să se a) I = 1 − e . e) π 8 ln 2. 2 1 (1 − e). f) ln 2 . c) π 3 ln 2. 2 AM .345 Indicaţi care din valorile de mai jos reprezintă valoarea integralei I =∫ a) I = π ln 3 3 π ln 2 2 π 3 0 ln 1 + 3tgx dx . ∞ ) → R . b) π 2 ln 2. e) I = 1 + sin x x e dx . π ln 2 3 c) I = π ln 3 2 ( ) b) I = d) I = e) I = π ln3 f) I = π ln2 AM – 346 Să se calculeze integrala I = ∫ ln (1 + x ) dx. 0 ⎝ f1 ( x ) ⎠ 2 .2 şi f1 ( x ) = x + 1. d) I = b) I = e 2 − 1. 1 (e − 1). 1 + cos x −π 2 π2 c) I = e − 1.Elemente de analiză matematică 305 x x +1 AM – 343 Fie f i : [0. . d) π 4 ln 2.

306

Culegere de probleme

AM - 347 Să se stabilească în care din intervalele următoare se află valoarea integralei

I = ∫ 1 − x 2 arctgx dx .
0

1

ln 2 ⎤ ,1 a) ⎢ − 2 ⎥ ⎣4 ⎦ ⎡ π ln 2 ⎤ d) ⎢0, − 2 ⎥ ⎣ 4 ⎦
AM - 348 Să se calculeze

⎡π

b) ⎢1, ⎥ 2

⎡ π⎤ ⎣ ⎦ ⎡ π ln 2 ⎤ ,1 e) ⎢ − 4 ⎥ ⎣4 ⎦

c) ⎢ , ⎥ ⎣4 4 ⎦

⎡ π 3π ⎤
ln 2 ⎤

,2 f) ⎢ + 2 ⎥ ⎣4 ⎦

⎡π

1

−1

min 1, x , x 2 dx . d) −
1 2

{

}

a)

1 2

b)

1 6

c) 1

e) −

1 6

f)

1 4

AM - 349 Calculaţi I =

3

−2 t ≤ x

min t 2 dx . 8 3 d) I = − 35 3 e) I = 10 3 f) I = 5 3

{ }

a) I =

35 3

b) I =

8 3

c) I = −

AM - 350 Să se calculeze I =

2

−2

min x 2 − 1, x + 1 dx. 1 2 d) 2 e) 3 f) -3

{

}

a) –1

b) 1

c) −

AM - 351 Dacă t1 ( x ) şi t2 ( x ) sunt rădăcinile ecuaţiei t 2 + 2( x − 1) t + 4 = 0 , iar

f (x ) = max{t1 ( x ) , t2 (x )} , să se calculeze
7−3 5 2 7−3 5 c) 13 + 3 5 − 2 ln 2 7+3 5 e) 13 + 3 5 + 2 ln 2
a) 13 − 3 5 − 2 ln

−2

∫ f (x )dx .
7+3 5 2 7−3 5 d) 13 + 3 5 + 2 ln 2
b) 13 − 3 5 + 2 ln f) 13 + 5 3 − 2 ln 7 + 3 5

4

2

Elemente de analiză matematică

307

AM - 352 Să se calculaze

a) 0

b)

1 2

2 ⎫ ⎧ min ⎨ x , dx. 2 ⎬ ⎩ 1+ x ⎭ 1 π π d) + 2arctg 2 − c) 2arctg 2 − 2 2 2

2

0

e) -1

f) arctg 2 −

π 2

AM - 353 Care este valoarea integralei I =

4 0

max x 2 ,2 x dx ? c) I = f) I = 256 3

{

}

a) I =

3 ln 2

b) I = e) I =

56 3 3 56 + ln 2 3

d) I = 1

3 53 − ln 2 3

AM - 354 Să se calculeze

1

−1

⎧⎛ 1 ⎞ x ⎫ ⎪ ⎪ f ( x )dx , unde f ( x ) = max ⎨⎜ ⎟ ,3 x ⎬ , x ∈[ − 11] . , ⎪ ⎪⎝ 3⎠ ⎭ ⎩ c) 2 ln 4 d) 5 ln 3 e) 1 f) ln3

a) 0

b)

4 ln 3

AM - 355 Care este valoarea integralei:

I= 2 ln 3 2 2 (ln 4 − 1) 2

π 4 0

max{sin x , cos x} ⋅ ln 1 + 2 sin x dx ? b) 2 (ln 3 − ln 2) 2 2 ln 2 − 2 c) ln 2 − ln 3 2 ln 2 + 2

(

)

a)

d)

e)

f)

AM - 356 Să se calculeze

π 2
0

max{sin x , cos x}dx . 3 2 d) 2 2 e) 1 f) -1

a) 2

b) 0

c)

308

Culegere de probleme

AM - 357 Dacă [α] reprezintă partea întreagă a lui α ∈ R , atunci să se

calculeze a) 1989 ⋅ 995 d) 1988 ⋅ 995

1990 0

[ x]dx.
b) 1992 ⋅ 995 e) 1991 ⋅ 995 c) 1990 ⋅ 995 f) 1993 ⋅ 995

AM - 358 Să se calculeze I =

∫ [2 x]dx .
1 5 0

a) I = 32

b) I =

31 2

c) I = 16

d) I = 1

e) I = 2

f) I =

1 2

AM - 359 Se consideră funcţia f : [0,2] → R , f ( x ) =

1 − [x ] . 2 x − [x ] + 1

Să se calculeze integrala I =

∫ f (x )dx
0

2

1 a) I = ln 3 2 1 d) I = − ln 12 2

b) I = 1 − ln 6 e) I =

c) I = 1 − f) I =

1 ln12 4

1 ln12 − 1 4
1 n!

1 ln12 4

AM - 360 Care este limita şirului: a n =

n +1
1

ln[ x ]dx ? e) e
−1

a) 0

b) + ∞

c) 1

d) e

f) e 2

⎛ 1 ⎞ AM - 361 Să se calculeze: lim ⎜ e n − 1⎟ ⎜ ⎟ n→∞ ⎝ ⎠ întreagă a numărului real a . 1 a) b) e −1 2

1 0

e x nx dx , unde [a ] reprezintă partea

[ ]

c) 1

d) 0

e) e –1

f) e + 1

Elemente de analiză matematică

309

AM - 362 Să se calculeze lim

an , dacă a n = n→∞ n c) 1

n
1

x −1 ∗ dx pentru orice n ∈N . x +1 e) 5 f) 4

a) 2

b) 3

d) –1

AM - 363 Să se calculeze lim
2

n→∞

∫ ( x − 1)e
n

−x

1

dx . 1 e 1 −1 e

a) 0

b) e

c) e - 1

d)

e)

f) 1

AM - 364 Să se calculeze l = lim

n→∞

1 0

xn 1+ x2

dx . e) nu există f) l = arctg
1 2

a) l = 1

b) l = 0

c) l = + ∞

d) l = − ∞

AM - 365 Fiind dată funcţia continuă f :[0,1] → R, să se calculeze limita şirului

(an )n∈N
a) 1 b) 1 2

dat de: a n = c) 0

1 0

x n f ( x )dx . d) e e)
2

f) f (1)

AM - 366 Fie Gg graficul funcţiei g:[0, π] → [0,1] , g ( x ) = sin x . Familia de drepte y

= t, t ∈[0,1] taie graficul Gg în două puncte A1 şi A2 . Fie γ :[0,1] → R , astfel încât

γ (t ) este egală cu distanţa dintre A1 şi A2 pentru orice t ∈[0,1] .

Să se calculeze integrala I = 2 3

1 0

γ (t )dt .
3 2

a) I = 2

b) I =

c) I =

d) I = 3

e) I = 1

f) I = 4

310

Culegere de probleme

AM - 367 Dacă f :[a , b] → R este o funcţie de două ori derivabilă şi cu deriva-ta a

doua continuă pe [a , b] , atunci calculaţi I = a) I = bf ′ (b) − af ′ (a ) + f (b) − f (a ) c) I = bf ′ (a ) − af ′ (b) + f (b) − f (a ) e) I = af ′(a ) − bf ′(b) + 2 f (b) − f (a )

b a

x f '' ( x )dx , în funcţie de a şi b. b) I = bf ′ (b) − af ′ (a ) + f ( a ) − f (b) d) I = af ′ (a ) − bf ′ (b) + f (b) − f (a ) f) I = (b − a )( f ′(b) − f ′ (a ))

AM - 368 Fie a < b şi f : 0, b − a → (0,+∞ ) continuă pe [0,b − a ] . Să se

[

]

calculeze b−a 2

b a

f ( x − a) dx în funcţie de a şi b. f ( x − a ) + f (b − x ) c) a – b d) a −b 4 e) b−a 3 f) a −b 3

a)

b) b – a

AM - 369 Să se calculeze I =

1 0

2x + 1 dx . x 4 + 2 x3 − x 2 − 2 x + 2
d)

a) π

b)

π 4

c) 0

π 2

e)

3π 4

f)

3π 2

AM - 370 Să se calculeze I =


c)

x 2 + 1 e x dx . 0 ( x + 1 )2
1

a) 10

b) 2

1 2

d) 1

e)

1 10

f) 4

AM - 371 Fie f : R → R o funcţie continuă şi k ∈ R astfel încât: x x f (t )dt = ( f ( x ) + k ) pentru orice x∈R. Care este valoarea lui f (0) ? 0 2 k k2 k d) 0 e) f) a) 1 b) k c) 2 3 4

Elemente de analiză matematică
AM - 372 Fie f : [a , b] → R o funcţie continuă şi F : [a , b] → R , definită prin

311

F ( x ) = (b − a ) ⋅

x a

f (t )dt − ( x − a ) ⋅

b a

f (t )dt . Să se calculeze F ′( x ) .

a) F ′( x ) = (b − a ) f ( x ) − ( x − a ) c) F ′ ( x ) = (b − a ) −

b a

f ′(t )dt

b) F ′( x ) = (b − a ) − ( x − a ) d) F ′ ( x ) = − f) F ′( x ) = 0

b a

f (t )dt

b a

f (t )dt

b a

f (t )dt

e) F ′ ( x ) = (b − a ) f ( x ) −

b a

f (t ) dt

AM - 373 Fie f : [0,1] → R definită prin f ( x ) =

f ′ ( x ) pentru orice x∈ [0,1] . a) f ′( x ) =e x
2

x
0

et dt . Să se calculeze

2

b) f ′( x ) = 3x 2 e x
2

2

c) f ′( x ) = 3x 2 e x

6x

d) f ′( x ) = 3x 2 e 3 x

e) f ′( x ) = 3x 2 e x

6

f) f ′( x ) = 3x 2 e 2 x

AM- 374 Să se determine toate funcţiile polinomiale f : R → R astfel încât :


a) x 2 + x −

x +1 x

f (t )dt = x 2 , x ∈ R .
b) x 3 − x 2 +

1 ; 6

1 x + 2; 6 1 6

c) x 2 − x +

1 6 1 6

d) x 2 + 2 x − 1;

e) x 3 + x 2 + x −

f) x 2 + 2 x +

312

Culegere de probleme

AM - 375 Se dau funcţiile f , g : [0,1] → R , f ( x ) =

x2
0

sin t 2 dt şi
x →0 x >0

g( x) =

x

0

e t dt . Care este valoarea limitei lim

2

f ( x) ? g( x) 1 2

a) e

b) e – 1

c) 1

d) 1 – e

e) 0

f)

⎛ π⎞ AM - 376 Să se determine expresia analitică a funcţiei: f : ⎜ 0, ⎟ → (0,+∞ ) , ⎝ 2⎠

f(x)= ∫

x 0

(sin t + cos t ) sin t
cos 2 t

dt. b) f(x) = tg x - x + ln (cos x) + 1 d) f(x) = tg x + x - ln (cos x) f) f(x) = tg x + 2x + ln (sin x)

a) f(x) = - ctg x - x - ln (cos x) c) f(x) = ctg x - x - ln (cos x) – 1 e) f(x) = tg x - x - ln (cos x)

AM - 377 Fie F : R →R , F ( x ) =

x

0

e t ln(1 − t + t 2 )dt . Determinaţi punctele de

extrem local ale funcţiei F. a) x1 = −1 d) x1 = 1 e b) x1 = e e) nu are puncte de extrem local c) x1 = 0, x2 = 1 f) x1 = 2, x2 = 5

AM - 378 Determinaţi o funcţie polinomială f : R→R , de grad minim, astfel încât să admită un maxim egal cu 6 în x = 1 şi un minim egal cu 2 în x = 3.

a) f ( x ) = x 3 − 5 x 2 + 2 x + 7 d) f ( x ) = − x 3 + 5 x 2 + 2 x + 7

b) f ( x ) = x 4 − 3x 2 − 5

c) f ( x ) = x 3 + 2 x 2 + x + 1

e) f ( x ) = x 3 − 6 x 2 + 9 x + 2 f) f ( x ) = x 3 + 2 x 2 + 1

3] .+∞ ) → R . x 1 xf (x ) dx + 1 ∫ e 2 dx 0 ex 2e 0 1 + x 1 2 2 b) I = π 4 .381 Fie F : [0. să se 1 + sin 2 t c) f ′( 0) = π 2 π f) f ′(0) = 4 AM . ⎡ F ( x ) = sin ⎢ ⎣ ∫ x 1 1 1+ t 2 dt + ∫ 1x 0 ⎤ dt ⎥ . 1+ t ⎦ 1 2 a) F ′( x ) = cos x d) F ′ ( x ) = sin 2 x b) F ′( x ) = cos e) F ′( x ) = 1 1 x c) F ′( x ) = 0 f) F ′( x ) = cos2 x AM . c) I = π 8 .379 Fiind dată funcţia f : R→R . f) I = 3π 4 . x ∈ R. a) f ′(0) = π d) f ′(0) = 2 π b) f ′(0) = 0 e) f ′ (0) = 1 t dt . F are valoarea maximă ? a) x = 0 b) x ∈∅ c) x = 3 d) x = 2 e) x = 1 f) x = 1 2 ∫ x 0 et (− t 3 + 4t 2 − 5t + 2 )dt 2 AM – 382 Fie funcţia f ( x ) = ∫ arctgx 0 e tg t dt.Elemente de analiză matematică 313 AM . f(x)= ∫ x +2 π x calculeze f ′(0) .3] → R definită prin F ( x ) = pentru orice x ∈[0. d) I = 0 . Pentru ce valoare a lui x ∈[0. Să se calculeze 2 I =∫ a) I = 1.380 Să se calculeze derivata funcţiei F : ( 0. e) I = π 2 .3] .

384 Să se calculeze aria subgraficului funcţiei f : [0.314 Culegere de probleme AM . x=1. a) ln2 b) 1 2 c) π d) 1 e) π 2 f) π 3 AM . dreptele x = 0 . f ( x ) = a) 5 2 − 2 + ln 2 + 5 d) 2 2x + 1 x2 + 1 .387 Fie f : (-1. Care este aria porţiunii plane cuprinsă între graficul funcţiei. x = 1 şi axa Ox ? 2 3 a) 0 d) 2 1 ln 2 − 3 3 b) ln 2 e) 3 ln 2 − 1 c) ln f) 1 3 3 1 ln 2 + 2 3 .5 b) 4.385 Să se calculeze aria figurii plane cuprinsă între parabola y = x dreapta x + y = 2.5 c) 13. 2 şi a) 9 2 b) 3 c) 2 d) 8 3 e) 7 f) 8 AM . definită prin f (x) = x ln (1+x ).386 Calculaţi aria domeniului mărginit de curbele : y = 2 x − x 2 şi y = − x .5 AM .5 e) 1 2 f) 3.383 Să se calculeze aria domeniului marginit de graficul funcţiei f ( x ) = 1 x +1 cu axa Ox şi dreptele x=0. a) 13.2] → R.2 d) 6. ( ) 5 − 2 + ln (2 + 5 ) b) 2 5 + 2 + ln 2 + 5 e) − 2 5 + 2 − ln ( ) c) 2 5 + ln ( 5−2 ) ( 5−2 ) f) 2 5 + 2 AM .+ ∞ ) →R.

. f : ( − ∞. ∞ ) → R . funcţiilor f . g( x) = 2 2 x +1 a) A = d) A = π 4 π 6 b) A = e) A = π −1 2 π +5 6 c) A = f) A = π 1 − 2 3 π +1 3 AM .390 Să se calculeze aria A a porţiunii plane mărginite de graficele 1 x2 .391 Care este aria suprafeţei cuprinsă între parabolele de ecuaţii : y 2 = x şi x 2 = 8 y ? a) 8 b) 16 3 c) 8 3 d) 1 e) 1 24 f) 1 4 . g :[ − 11] → R .−1) ∪ [1. axa Ox şi dreptele x = 1 împarte porţiunea plană cuprinsă între curba y = 2 x + 2x + 5 şi x = 2 3 − 1 . f ( x ) = x +1 a) ln 2 − 3 + 3 ( ) b) ln 2 + 3 e) ln 2 + 3 − 3 c) ln 2 − 3 d) ln 2 ( ) f) ln 3 + 2 + 3 ( ) AM .388 Să se calculeze aria porţiunii plane mărginită de graficul funcţiei x −1 .Elemente de analiză matematică 315 AM . f ( x ) = . în două părţi de arii egale. a) λ = 3 − 1 d) λ = tg 7π 1 − 4 2 b) λ = 2 3 − 2 e) λ = 2 c) λ = 2 tg f) λ = 3 2 7π −1 24 AM .389 Să se determine abscisa x = λ . axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 1 şi x = 2. a punctului în care paralela dusă la axa Oy 1 .

a) x3 − 3x . f ( x ) = sin x. x = . 1 + cos x axa (Ox) şi dreptele de ecuaţii a) 2 + tg d) − tg b) − 2 + tg e) 2 − tg 3π π + 8 4 c) − 2 − tg f) − 2 − tg 3π π + 8 4 3π π − 8 4 3π 3π + 8 4 3π π + 8 4 AM .316 Culegere de probleme AM . ⎥ → R . x = 1. f ( x ) = 2 ? x + 2x + 2 a) A = π − ln 3 d) A = π 2 b) A = 1 ln 2 2 c) A = π ln 3 f) A = π − ln 3 e) A = π + ln3 AM . g ( x ) = cos x a) 2 3 b) 4 3 c) 4 5 d) 4 2 e) 4 f) 3 2 AM – 394 Să se calculeze aria domeniului mărginit de graficul funcţiei ⎡ 3π ⎤ f : ⎢0.392 Care este aria figurii plane situată în cadranul doi. 2 π 2 b) π 4 c) π d) π 2 e) π 3 f) π 6 . ⎣ 4⎦ 3π x = 0. mărginită de axe şi x+2 graficul funcţiei f : R → R .2π ] → R . 4 3π π + 8 4 f (x ) = cos x .393 Să se calculeze aria suprafeţei cuprinsă între graficele funcţiilor f .395 Să se calculeze aria cuprinsă între graficul funcţiei f ( x ) = arccos axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = -1 . g : [0.

399 Să se calculeze volumul corpului de rotaţie determinat prin rotirea în jurul axei Ox a subgraficului funcţiei f ( x ) = a) 216 π b) 200 π c) 400 π x 2 − 16 . g (x ) = xarctgx şi dreptele x = -1.400 Calculaţi volumul corpului obţinut orin rotirea subgraficului determinat de arcul de elipsă x2 y2 + = 1 situat deasupra axei Ox în jurul acestei axe. x ∈ [0. b) 66 π c) 20 π a) 64 π d) 24 π e) 4 π f) 8π AM . d) 20 π e) 10 π f) 60π AM . x = 0.396 Să se calculeze aria porţiunii plane mărginită de graficele funcţiilor f ( x ) = ln 1 + x 2 .1] ? a) V = π (e + 1) 2 b) V = π e 2 + 9 ( ) ) c) V = π (3e − 1) 8 d) V = π (2e + 3) 3 e) V = π 2 3e + 11 6 ( f) V = π e AM .10] .397 Să se calculeze volumul corpului de rotaţie determinat prin rotirea în jurul axei Ox a subgraficului funcţiei f ( x ) = 8 x .4] .Elemente de analiză matematică 317 AM . 9 4 b) 9π c) 36π d) 6π e) a) 16π 4 π 3 f) 4π 9 . x ∈[0. ( ) a) − π 3 + ln 2 + 2 4 b) − e) − π 3 + ln 2 − 2 4 π 3 − ln 2 + 2 4 c) π 3 − ln 2 − 2 4 π 3 + ln 2 + 2 4 d) π 3 + ln 2 − 2 4 f) AM .398 Care este volumul corpului de rotaţie generat prin rotirea în jurul axei Ox a subgraficului funcţiei f ( x ) = x + e x . x ∈ [4.

⎥ → R .318 Culegere de probleme AM .2] → R .401 Să se calculeze volumul corpului de rotaţie determinat prin rotirea subgraficului funcţiei f :[1. a) 1 π 1 ⋅ + ln 2 2 3 3 1 + ln 2 3 6 3 π b) 1 + ln 3 6 3 2 1 − ln 3 3 3 2 π π c) π + ln 3 3 1 − ln 3 6 3 2 π d) e) f) AM . f ( x) = arctg . a) 1 2 b) 2 3 c) 1 3 d) 1 e) 1 5 f) 2 5 . f ( x ) = în jurul axei Ox. 2 4⎦ 4 x (1 − x ) ⎣ a) π 2 b) π2 4 c) π2 8 d) 1 e) π2 6 f) π2 2 2 AM . f ( x ) = x 3 − 1 în jurul axei Ox . π 4 c) 11 π 4 d) 11 π 2 e) 7π 4 f) 5π 4 a) π b) AM . ⎟ .403 Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotirea subgraficului 1 ⎡1 3⎤ funcţiei f : ⎢ . tangenta în x = 4 la această curbă şi axa Oy.402 Să se calculeze aria porţiunii plane mărginită de graficul funcţiei 1 ⎛ π π⎞ f : R \ {0} → ⎜ − . axa (Ox) şi dreptele de ecuaţii: x 3 = 1 şi x ⎝ 2 2⎠ x= 3.404 Să se calculeze aria domeniului plan cuprins între curba de ecuaţie y = x .

asimptota sa şi paralelele la 1 + x2 axa Oy duse prin punctele de inflexiune. y ) m ≤ x ≤ 2m.1] → R .406 Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotirea subgraficului funcţiei f : [0.Elemente de analiză matematică 319 AM . a) π 2 b) π 3 c) π d) π 4 e) π 6 f) π 2 AM . π2 8 c) π 4 d) π2 2 2 e) 1 a) π 2 b) f) π 2 2 AM . 0 ≤ y < x + 2 ⎬ este minimă ? x ⎭ ⎩ a) m = 2 b) m = 10 c) m = 5 6 d) m = 3 2 e) m = 5 f) m = 1 . în jurul axei Ox.405 Calculaţi aria limitată de curba y = 1 .407 Pentru ce valoare m > 0 . f ( x ) = 4 x(1 − x ) . aria mulţimii ⎧ 6 ⎫ A = ⎨( x .

009 a1 = 2. Răspuns corect e. AL – 016 ⇒ ⎧r = 2 ⎪ ⎨b = 0 ⎪a = 2a = 2 ⇒ a = 1 ⎩1 Fie Rezultă 8 = qn 7 8 8n 9m = q m+ n şi = q m+ n 7n 8m 8n 9 m n m m+ n n = 8m ⇒ 7 ⋅ 9 = 8 7 nu poate fi divizibil cu 7. ( ∀ ) n ≥ 1 2n + nan = 2n 2 + 2an + 2b. Sn = ( 2 + an ) n 2 = n 2 + an + b. . deci nu pot = q m şi 9 Avem: Cu m 8 = 7 + 1 ⇒ 8m + n forma termenii unei progresii geometrice.PROBLEME MODEL CU REZOLVĂRI ŞI INDICAŢII ELEMENTE DE ALGEBRĂ (simbol AL ) AL . ( ∀ ) n ≥ 1 ( ) ⎧r = 2 ⎪ ⎨a1 = 2a ⎪ ⎩2b = 0 Răspuns corect c. ( ∀ ) n ≥ 1 2n + n ⎡ a1 + ( n − 1) r ⎤ = 2n 2 + 2an + 2b ⎣ ⎦ n 2 r + 2 + a1 − r n = 2n 2 + 2an + 2b.

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii AL – 019 321 n 1 S1 = a1 . Avem 5a .q n−1 = a1 q1+ 2+.+ n−1 = a1 q ( n−1)n 2 qn − 1 n a1 S1 q −1 2 q n−1 ⇒ ⎛ S1 ⎞ = a 2n q n( n−1) ⇒ = = a1 ⎜ ⎟ 1 ⎜S ⎟ 1 qn − 1 1 S2 ⎝ 2⎠ ⋅ a1 q − 1 q n−1 ⎛S ⎞ ⇒P= ⎜ 1⎟ ⎜S ⎟ ⎝ 2⎠ Răspuns corect c. 5 ⎭ ⎣ 10 ⎦ Răspuns corect b. S2 = ∑ q −1 k =1 a q n−1 1 qn − 1 ⎛1⎞ ⎜ ⎟ − 1 1 qn − 1 1 1 ⎝q⎠ = = ⋅ .025 n Notăm 5a -1 3 = K . AL . ∀ x ∈ R . Se înmulţeşte (1) cu -3 şi (2) cu 5 şi ⇒ ⎣ ⎦ (3) -3x ≤ -3 [ x ] < -3x + 2 . a = 3K +1 5 6K + 7 ⎡ 6K + 7 ⎤ ⎧1 4 ⎫ Adică ⎢ ⎨ ⎬ ⎥ = K .. AL . deci K ∈ Z . a1 1 q −1 a1 q − 1 q n−1 n n n n P = a1 q1q 2 . ∀ x ∈ R (2) x 2 -1 < ⎡ x 2 ⎤ ≤ x 2 ... Dar K ≤ 10 < K +1 deci a ∈ ⎩ 5 .028 Avem: (1) x -1 < [ x ] ≤ x.1=3K..

∆ = ( m + 1) − 4 m 2 − 1 ⇔ m < 1 şi m 2 + 2m + 1 − 4m 2 + 4 ≤ 0 ⇔ m < 1 şi −3m 2 + 2m + 5 ≤ 0 ( ) m1. . Răspuns corect e. (5) devine ⎣ ⎦ 2 5x 2 . Deoarece ⎣ ⎦ 5 ⎡ x ⎤ . +∞ ⎟ ⎣3 ⎠ ⇒ m ∈ ( −∞.3x + 5 ⇒ x ∈ ⎜ ⎛ 3 .3 [ x ] + 2 = 0 . Pentru primele 2 valori nu se verifică ecuaţia iniţială.3 < 0 < 5x 2 . AL . Deci [ x ] = 1 ⇒ x ∈ [1. 2 ) ⇒ x 2 ∈ [1.69 3 + 69 ⎞ ⎜ 10 . adunând (3) şi (4) ⇒ ⎣ ⎦ (5) 5x 2 . AL . 10 ⎟ ⎟ ⎝ ⎠ rezultă: [ x ] = -1 sau [ x ] = 0 sau [ x ] = 1 .5 < 5 ⎡ x 2 ⎤ ≤ 5x 2 .048 Se scriu relaţiile lui Vieta: ⎧ x + x =− 2m+1 ⎧ x + x =− 2 − 1 ⎪ 1 2 3m ⇒ ⎪ 1 2 3 3m + ⇒ ⎨ ⎨ 1 1 x x = m+1 ⎪ 1 2 3m ⎪ x1x2 = 3+ 3m ⎩ ⎩ 1 ⇒ x1 + x2 + x1x2 = − 3 ⎡5 ⎞ Răspuns corect d.039 2 Se pun condiţiile: m − 1 < 0.3x + 5 . Răspuns corect c.3x .2 = −1 ± 1 + 15 −3 = −1 ± 4 −3 Deci m < 1 şi m ∈ ( −∞. −1] . −1] ∪ ⎢ .3 < 5 ⎡ x 2 ⎤ .3x .322 Culegere de probleme (4) 5x 2 .3 [ x ] + 2 < 5x 2 . 4 ) Rezultă ⎡ x 2 ⎤ = 1 sau ⎡ x 2 ⎤ = 2 sau ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎡x2 ⎤ = 3 ⎣ ⎦ Pentru nici una din aceste valori nu este verificată soluţia.

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii AL .2 = 7±5 2 2 ∆ = 1 − 4 m ( m − 7 ) ≥ 0 adică: −4m 2 + 28m + 1 = 0 . de unde ⎣5 ⎠ 4 −1 ≤ x 2 − 4 x + 5 < 0 sau x 2 − 4 x + 5 ≥ 5 Răspuns corect d. AL .056 323 (m ≠ 0) f m (x ) = mx 2 − (2m − 1)x + m − 1 b 2m − 1 ⇒ xv = xv = − 2a 2m 2 ( 2m − 1) − 4m ( m − 1) ∆ ⇒ yv = − yv = − 4a 4m V ∈ I bis ⇒ xv = yv ⇒ 2m − 1 2m =− 1 4m ⇒ 8m 2 − 4 m + 2 m = 0 8m 2 − 2 m = 0 m= 1 4 m=0 nu convine Răspuns corect a. +∞ ⎟ . ⎥ = I1 ⎣17 5 ⎦ ⇒ m1.077 Se pun condiţiile: (1) f ( 2 ) ⋅ f ( 4 ) ≤ 0 ⇒ x∈R şi (2) ∆ ≥ 0 (1) ( 4m − 2 + m − 7 )(16m − 4 + m − 7 ) ≤ 0 ⇔ ( 5m − 9 )(17m − 11) ≤ 0 ⇔ m ∈ ⎡ ⎢ (2) 11 9 ⎤ .069 Notând x 2 − 4 x + 5 = t obţinem ⎡4 ⎞ t ∈ [ −1. AL . 0 ) ∪ ⎢ .

324 Culegere de probleme deci ∆ ≥ 0 pentru m ∈ ⎢ ⎡7 −5 2 7 + 5 2 ⎤ .1) ∩ ⎜ ⎟=⎜ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎝ 2 ⎠ ⎛1− 7 ⎞ ⎛1− 7 ⎤ Soluţia finală = Sol (1) ∪Sol (2) = [1. 2⎥ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎦ Răspuns corect f. . AL . ∞ ) Cazul I Soluţia (1) Cazul II [ −2. ⎥ = I2 2 ⎦ ⎣ 2 ⎡ 11 9 ⎤ m trebuie să aparţină lui I = I1 ∩ I 2 adică ⇒ m ∈ ⎢ .1⎟ [ −2. ∞ ) = [1.107 Se pune condiţia 4 − x 2 ≥ 0 ⇒ x ∈ [ −2. AL .109 Adăugăm în ambii membrii 2 x ⎜ ⎛ x ⎞ ⎟ ⎝ x −1 ⎠ 2 ⎛ x ⎞ ⎛ x ⎞ ⎛ x ⎞⎞ ⎜ x2 + ⎛ + 2x ⎜ = 1 + 2x ⎜ ⎜ ⎟ ⎟ ⎟⎟ ⇔ ⎜ ⎝ x −1⎠ ⎝ x −1 ⎠ ⎝ x −1 ⎠ ⎟ ⎝ ⎠ .1) 4 − x2 > 1 − 2 x + x2 ⇒ x∈⎜ În acest caz se ridică inegalitatea la pătrat ⎛1− 7 1+ 7 ⎞ . 2] ∩ ( −∞. 2] ∩ [1. 2] 1 − x ≤ 0 ⇒ [1.1⎟ = ⎜ . 2] 1 − x > 0 x ∈ ( −∞. 2] ∪ ⎜ . ⎟ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎛1− 7 1+ 7 ⎞ ⎛1− 7 ⎞ Soluţia 2 . ⎥ ⎣17 5 ⎦ Răspuns corect e.

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 325 ⎛ ⎛ 2 ⎞2 ⎞ 2 2 ⎛⎛ x ⎞ 2 x2 ⎞ ⎜ ⎜ x ⎟ − 2 x = 1⎟ ⎟⇔ ⇔ ⎜⎜ x + ⎟ = 1+ ⎜ ⎜ x −1 ⎟ ⎜⎝ x −1 ⎠ x −1⎟ x −1 ⎟ ⎜ ⎟ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝⎝ ⎠ Notăm x2 x −1 = y ⇔ y2 − 2 y − 1 = 0 ⇔ ( ) ⎡ y =1+ 2 ⎢ y =1− 2 ⎣ ⎛ x2 ⎞ = 1 + 2 ⎟ ⇔ x2 − x 1 + 2 + 1 + 2 = 0 ⇒ x ∈ ∅ ⎜ ⎜ x −1 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ x2 ⎞ = 1 − 2 ⎟ ⇔ x2 − x 1 − 2 + 1 − 2 = 0 ⇒ ⎜ ⎜ x −1 ⎟ ⎝ ⎠ ⎧1 ⎫ ⇒ x ∈ ⎨ 1− 2 ± 2 2 −1 ⎬ ⎩2 ⎭ ( ( ) ) ( ( ) ) ( ) Răspuns corect f. Condiţia cu x − m − 1 > 0 conduce la şi 2x + m −3m − 2 > 0 deci m < − 2 3 .146 Se scrie ( x − m − 1) x −1 −1 =1 x −1 −1 ( 2x + m) − (2x + m) x −1 =0 ⎛ x − m −1 ⎞ sau ⎜ ⎟ ⎝ 2x + m ⎠ pentru 2 x + m ≠ 0 de unde rezultă x − 1 − 1 = 0 deci x1 = 0 x2 = 2 x − m −1 = 1 . iar −2m − 1 ≠ 0 şi −2m − 1 ≠ 2 2 ⎞ ⎧ 3⎫ ⎛ ⇒ m ∈ ⎜ −∞. 3 ⎠ ⎩ 2⎭ ⎝ Răspuns corect a. − ⎟ \ ⎨ − ⎬ . x1 = 0 ⇒ m > 0 rezultă m ∈ ∅ . deci x3 = −2 m − 1 . AL .

lg x = u . AL .326 AL . x ≠ 1 y = log 2 x ⇒ E= ( y − 1) 2 + ( y + 1) 2 = y − 1 + y + 1 . ⎡1 ⎤ y ∈ [ −1. 7 x.1] ⎪ y ∈ (1. 4] 5x + 4 ≥ x2 + 3x − 4 x2 − 2 x − 8 ≤ 0 ⎪ ⎪ ⎩ ⎩ ⎩ Răspuns corect b. 4] ∩ N = {2.189 ⇔ w3 − s1w2 + s2 w − s3 = 0 ⇔ w3 − w2 + w − 1 = 0 ⇔ ( w − 1) w2 + 1 = 0 ⇒ Sistemul nu are soluţii în R ( ) k Cn .1] \ {0} ⇔ x ∈ ⎢ . lg z = t . z > 0 ⇒ ⎧uv + ut + vt = 1 ⎪ ⎨uvt = 1 ⎪u + v + t = 1 ⎩ Răspuns corect e. 5] ⎧ ⎪ ⎪ ⇔⎨ ⇔⎨ ⇔ x ∈ [ 2. y . k ∈ N . AL . n ≥ k x 2 + 10.182 Not. 3. 4} ⎨ ⎪ x ∈ [ −2. −1) ⎪ E = ⎨2. lg y = v. n . y ∈ [ −1. . ( ∀ ) y ∈ R \ {0} ⎧−2 y . y ∈ ( −∞. ⇒E=2⇔ Răspuns corect d. ∞ ) ⎩2 y .168 Se pun condiţiile Culegere de probleme x > 0. x ∈ N∗ ⎧7 x ≥ x 2 + 10 ⎧ x 2 − 7 x + 10 ≤ 0 ⎪ x ∈ [ 2. x 2 + 3 x − 4 ∈ N. 2 ⎥ \ {1} ⎣2 ⎦ x. 5 x + 4.

...... k = 16 ⇒ Doi termeni nu conţin radicali ( z1 + z2 )( z1 − z2 ) = z1 z1 − z2 z2 + z1z2 − z1 z2 = 2 2 z1 − z 2 z1 − z 2 2 2 z1 − z 2 z z −z z = + 1 2 1 2 2 2 z1 − z 2 z1 − z 2 .... k +1 k +1 k Ck +1 = Ck +1 + Ck +1 k +1 k k k k +1 Cn+1 = Cn + Cn−1 + . + Ck +1 + Ck +1 k +1 k k k k k k +1 Ck +1 = Ck ...... + Ck +1 + Ck = Cn+1 Răspuns corect b.....207 Se scrie termenul general k 16−k 2(16−k ) k ⎛ 3⎞ ⎛ 1⎞ k ⎜ x2 ⎟ k x 3 +4 ⎜ x4 ⎟ = C Tk +1 = C16 16 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 4 ( 32 − 2k ) + 3k 12 Răspuns corect b..16] . k + 1 obţinem: k +1 k k Cn+1 = Cn +1 + Cn k k +1 k Cn +1 = Cn−1 + Cn−1 . k ∈ N ⇒ k = 4....Probleme model cu rezolvări şi indicaţii AL .. AL .....223 z1 + z1 + z2 z2 = = 128 − 5k 12 ∈ N ⇔ k ∈ [ 0.196 327 k k k Pentru n ≥ k + 1 avem Cm+1 = Cm+1 + Cm +1 Dând lui m valorile n. .. n − 1....... Dar AL . deci Cn + Cn−1 + .

AL .Re z + a 2 = a 2 − b 2 ⇒ b−z b+ z = (b − z ) (b + z ) (b + z ) (b + z ) 2 − 2ib Im z = = b2 − z z − b z − z b2 + b z − z + z z ( ( ) )= = b2 − z = b 2 − a Re z − ib Im z Re z ⋅ a + b 2 ( a + b ) Re z 2 + b 2 ( Im z ) 2 (b2 − a Re z ) Răspuns corect c. Y ∈ R X + Yi Răspuns corect d. AL .232 ⇒ Z = Yi ⇒ −iZ = Y z−a z 2 2 = ( z − a ) z − a = ( z − a ) z − a = z ⋅ z − a z + z + a2 = z 2 = 2a.250 Re z ⋅ ( a + b ) = ( Re z ) 2 Re z ( a + b ) ( a 2 − b2 ) = a −b a+b Se folosesc formulele 1 + cos α = 2 cos 2 Avem: α 2 şi sin α = 2 sin α 2 cos α 2 Z = 2 cos 2 = 2 cos Răspuns corect a.Re z − b 2 ( ) ( ) ( ) − 2a. α 2 − i 2 sin α 2 cos α 2 = 2 cos α⎡ α α⎤ ⎢cos 2 − i sin 2 ⎥ = 2⎣ ⎦ α⎡ ⎛ α⎞ ⎛ α ⎞⎤ ⎢cos ⎜ − 2 ⎟ + i sin ⎜ − 2 ⎟ ⎥ 2⎣ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠⎦ .328 Culegere de probleme Z = z1z2 − z1 z2 ⇒ Z = z1 z2 − z1z2 = − Z ⇒ X − Yi = − X − Yi ⇒ X = 0.

+ Cn k ( i ) = n k 2 0 2 4 6 3 5 = Cn − Cn + Cn − Cn + ... AL .. − ( n − 1) ω n−1 − nω n Avem (1 − ω ) S = 1 + ω + .. . + ( −1) Cn k + i C1 − Cn + Cn + . n ⇒ E = 2n cos nπ 4 ( ) Răspuns corect c..274 (i ) 2k = i2 ( ) k k = ( −1) . + ( n − 1) ω n−2 + nω n−1 −ω − 2ω 2 − . Avem (1 − ω ) S = 1 + 2ω + 3ω 2 + . + ω n−1 = 0 Înmulţim relaţia dată cu 1 − ω .....286 Identificând matricele avem ⎧x − 2 y + z − t = 0 ⎪2 x − y + 3 z − 3t = 0 2 −1 3 −3 ⎪ ⇒ =0⇒a=0 ⎨ 1 1 1 1 ⎪x + y + z + t = 0 ⎪2 x + ( a − 1) y + 2 z + at = 0 2 a − 1 2 a ⎩ 1 −2 1 −1 Răspuns corect b.259 329 Avem ω n = 1 şi 1 + ω + ω 2 + .... + ω n−1 − nω n = − n (1 − ω ) S = −n S= n ω −1 Răspuns corect c...Probleme model cu rezolvări şi indicaţii AL . nπ nπ ⎞ ⎞ n⎛ + i sin ⎟ = 2 ⎜ cos ⎟ 4 4 ⎠ ⎠ ⎝ (1 + i ) Avem: n = ( 2) n⎛ nπ nπ + i sin ⎜ cos 4 4 ⎝ (1 + i ) n 2k 0 2 3 4 5 6 2 = Cn + C1 i + Cn ( −1) + Cn ( −i ) + Cn + Cn i + Cn ( −1) + . AL .

... + ( n − 1)⎤ + = + ⎣ ⎦ 3 2 3 2 4 8 3 bn = n ( 3n + 5 ) 24 Într-adevăr 1 a1 = 2 1 a2 = a1 + 2 1 a3 = a2 + 2 .....317 Trebuie ca un determinant de ordinul doi format din A să fie diferit de zero şi toţi determinanţii de ordinul 3 din A să fie nuli β 2 4 2 4 ∆2 = = −2 ≠ 0 ⇒ ∆1 = 1 2 3 = 2 ( β − 1) = 0 Fie 2 3 1 2 4 şi 1 1 b2 = b1 + + 4 3 2 1 b3 = b2 + + 4 3 ............ n −1 1 bn = bn−1 + + 4 3 1⎛ n⎞ bn = ⎜ 1 + 2 + ............. 1 an = an−1 + 2 an = Răspuns corect d AL ... + ( n − 1) + ⎟ 4⎝ 3⎠ n 2 1 ⇒ β = 1.310 Culegere de probleme 1 1 1 An+1 = An ⋅ A ⇔ an+1 = an + . bn = ⎡1 + 2 + ... ∆ 2 = α 2 3 = −2 ( 2α − 1) = 0 ⇒ α = 2 2α 2 4 Pentru aceste valori: 1 2 4 ......... bn+1 = bn + + 2 2 3 1 1 1 n n n ( n − 1) n a1 = .. b1 = ⇒ an = .....330 AL ...

x2 y ∆= 1 xy x y2 2y x xy y y 1 2y 0 xy 2 + y = − xy xy 2 = x+x xy 2 − xy x 2 x y + y 2 0 x2 + y xy y x2 + y =− x x (1 + xy ) y (1 + xy ) = − (1 + xy ) y x2 + y x2 y + y2 x2 + y ( ) = = − (1 + xy ) x 2 + y Răspuns corect e. 1 2α 4 Răspuns corect b. AL . β = 1. AL – 323 β 1 2 ∆4 = 1 α 2 = 0 1 2α 2 β 1 β 1 2 β 2 4 1 2 3 = 0. matricea cu rangul 2 2 ⎪ ⎩2 (1 − 2α ) = 0 Deci rangul este 3 dacă α ≠ Răspuns corect d.Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 331 4 ∆3 = 1 α 3 = 0. 1 2α 2 α 2 3 =0 ⇔ 2α 2 4 ⎧2α − 2αβ = 0 ⎪ 1 ⇔ ⎨2 ( β − 1) = 0 ⇒ Pentru α = .332 1 2 nu β ≠1 . 1 2 4 1 2 4 Dacă 1 α 2 = 0. ( )( x − y2 ) .

336 Culegere de probleme Fiindcă: S = aha bhb chc avem: = = 2 2 2 1 a 1 bc 1 ac 1 ba =0 ∆ = 4S 2 1 b 1 c Răspuns corect b.332 AL .377 3 = 0 ⇒ x1 = −3a. AL . AL . m = −1 . ⎜ ⎜ 3 m − 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ 1 −m 1 −m 2 1 = 1 + 2m ≠ 0 pentru m ≠ − 1 2 ∆car = 2 1 m = 0 2m + 1 2 + m = 6 1 − m 2 = 0 3 m − 1 1 − m 0 4m − 1 4 − m −1 1 −m −1 ( ) ⇒ m = 1. x2 = x3 = x4 = a ⎛ 1 −m ⎞ A = ⎜ 2 1 ⎟.351 x a a a x + 3a a a a 1 a a a 0 0 x−a a x a a x + 3a x a a 0 x−a 0 = = ( x + 3a ) a a x a x + 3a a x a 0 0 x−a a a a x x + 3a a a x 0 0 0 ( x + 3a )( x − a ) Răspuns corect e.

385 Metoda 1. exclus ⎜ ⎜1 0 α⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 1 β 1⎞ α = 1 ⇒ A = ⎜1 β 1⎟ ⇒ rang A = 1. : β 1 1 ∆ c = −2 β 1 β = 0 β −2 1 .sec. Sistem compatibil simplu nedeterminat ⇒ necesar ca det A = 0 α β 1 2 1 αβ 1 = β (α − 1) (α + 2 ) = 0 1 β α ⎛α 0 1 ⎞ β = 0 ⇒ A = ⎜ 1 0 1 ⎟ ⇒ x sau z necunoscută secundară.sec. : ∆c = 1 1 β β 1 1 ⇔ β 2 + 2 β = 0 ⇔ β = −2 ≠ 0 −2 β β = 0 dacă x= nec. AL . exclus ⎜ ⎜ 1 β 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ −2 β 1 ⎞ α = −2 ⇒ A = ⎜ 1 −2β 1 ⎟ ⇒ pentru p ≠ 0 posibil ca x sau z să fie cunoscute secundare ⎜ ⎜ 1 β −2 ⎟ ⎟ ⎝ ⎠ −2 dacă z= nec.1} Răspuns corect d.Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 333 Pentru m = − 1 2 ∆ 2 princ = 3 − 1 3 ≠0 2 ∆car e acelaşi ⇒ m ∈ {−1.

b) p=0 iar (1) şi (2) ne conduc fiecare la 2 posibilităţi: m=0 şi n=0 m=1 şi n=1 când * este comutat. în 2 cazuri a) m=n dar atunci op. AL . y = − (1 + λ ) verifică ecuaţiile principale Metoda 2: Înlocuim x. ∀x ∈ R ( 22n − 1) x = (8 ⋅ 2n − 8 − 8 − 1) x.y.409 Avem: x2 = x ∗ x = 3 x = 22 − 1 x Presupunem xk = 2k − 1 x şi demonstrăm că: ) xk ∗ x = ⎡( 2k − 1) x ⎤ ∗ x = 2 ( 2k − 1) x + x = ( 2k +1 − 1) x ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ xk +1 = 2k +1 − 1 x ( ) ( ) ( deci ( 22n − 1) x = 8 ⎡⎣( 2n − 1) x − x⎤⎦ − x. AL .416 E1 = ( a ∗ b ) ∗ c = ( ma + nb + p ) ∗ c = m ( ma + nb + p ) + nc + p E2 = a ∗ ( b ∗ c ) = a ∗ ( mb + nc + p ) = ma + n ( mb + nc + p ) + p ⎧m ( m − 1) = 0 ⎪ din E1 ≅ E2 ⇒ ⎨n (1 − n = 0 ) ⎪ ⎩ p ( m − n) = 0 (1) ( 2) ( 3) Ec (3) poate fi satis.334 Culegere de probleme 1 2 pentru α = β = −2 : x = z = λ. . ∀x ∈ R 22n − 1 = 8 ⋅ 2n − 17 ⇔ 22n − 8 ⋅ 2n + 16 = 0 ⇔ 2 ⇔ 2n − 4 = 0 ⇔ 2n = 4 ⇔ n = 2 ( ) Răspuns corect e. * este comut şi nu ne intere deci a.z în sistem şi identificăm ∀λ ∈ R Răspuns corect d.

AL . 0 0 0⎟ 1 0 0⎟ ⎠ 0 1 0⎞ ⎛0 ⎜0 X3 = ⎜ ⎜0 ⎜1 ⎝ 499 1 0 0⎞ 0 1 0⎟ ⎟.499+1 0 0 1⎟ ⎟.430 −1 = X 3 X 3 ⋅ X = XX 3 = I 4 ( ) ⎧ nf m ( x ) .0) şi (0. fm ( x ) ≤ 0 x≤0 ⎪0 ⎩ A f n o fe = fe o f n = f n ⇔ e = 1 f 2001 o f n = f n o f 2001 = f1 ⇔ m>0 2001n = 1 ⇒ n ∉ N∗ Răspuns corect b.0.431 ./ceeace ne intere. AL .1. AL – 425 335 Avem: ⎛0 ⎜0 X2 =⎜ ⎜1 ⎜0 ⎝ Dar 1997=4.0) Răspuns corect a. f m ( x ) > 0 ⇒ x > 0 ⎪ fn ( fm ( x ) ) = ⎨ : f n o f m = f nm ⇓ . 0 0 1⎟ 0 0 0⎟ ⎠ X 4 = I4 X 1997 = X 4 ( ) ⋅X = X ( X 1997 ) Răspuns corect c. Deci soluţiile sunt: (1.Probleme model cu rezolvări şi indicaţii şi m=1 şi n=0 m=0 şi n=1 când * nu este comut.

⎧aa '+ 2bb ' = 1 ⇒⎨ ⎩ba '+ ab ' = 0 aa '+ 2bb '+ 2 ( ab '+ ba ') = 1 Nec. mai trebuie ca şi ⎫ ⎪ 0 a a a' = = ∈Z ⎪ ⎪ 2 2 ∆ ∆ ⎬ ⇒ a − 2b = ±1 ⎪ 1 a 1 −b b' = = ∈Z⎪ ∆ b 0 ∆ ⎪ ⎭ 1 2b Răspuns corect c. y ) .336 Culegere de probleme Inversul lui x în M este elem. AL .: ∆ ≠ 0. y − 1 + t ⎟ = ( x.432 Elementul neutru e funcţia identică 1E = f0 f −1 o ft = ft o f −1 = f0 c ft ⎜ x − y + ⎛ ⎝ 1 2 . y ) ∈ E c ⎞ ⎠ ⎛ ⎞ 1 t2 ⎜ x − y + + t ( y − 1) + . simetric al operaţiei x ' . adică: x ⋅ x ' = 1 sau ( a + b 2 ) ⋅ ( a '+ b ' 2 ) = 1. adică ⎨1 t2 −t + =0 ⎪ 2 ⎪2 ⎪−1 + t = 0 ⎩ . y ∈ R ⎜ ⎟ 2 2 ⎝ ⎠ c ⎧1 = 1 ⎪−1 + t = 0 ⎪ ⎪ ⇒ t = 1 ⇒ f1. ∀x. y ) . a 2b ≠0 b a sau a 2 − 2b 2 ≠ 0 (Condiţie Nec) Dar. y − 1 ⎟ = ( x. ∀ ( x .

unde ( ) ⎡1 a b ⎤ ⎡ 1 a ' b '⎤ ⎢0 1 c ⎥ .458 Condiţia de comutativitate X ⋅ X ' = X '⋅ X . sunt comutative subgrupurile generate de a). Răspuns corect c. ∗ este grup abelian α = −i Răspuns corect f. b. ∀z ∈ C ∗este evident comutativă ∀z ∈ C ⇒ e + i = 1 e = 1− i 2 − iz z+i z ( e + i ) + ie − 1 − i = z z ⋅ z ' = 1− i ⇒ z ' = Deci orice z ∈ C \ {−i} este simetrizabil astfel încât C \ {−i} . + ) → ( G . Astfel. 2 ⎝ ⎠ Răspuns corect e. AL . f : ( R . c). Definim. acum. c ∈ R în cazurile subgrupurilor generate de matricele d) şi e). b).442 337 z ∗ e = z . y + 1 ⎟ . ⋅) prin ⎡1 0 x ⎤ f ( x ) = ⎢0 1 0 ⎥ ⎢ ⎥ ⎢0 0 1 ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ 1 0 x + x ' ⎤ ⎡ 1 0 x ⎤ ⎡ 1 0 x '⎤ 0 ⎥ = ⎢0 1 0 ⎥ ⋅ ⎢0 1 0 ⎥ = f ( x ) ⋅ f ( x ') Avem f ( x + x ') = ⎢0 1 ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢0 0 1 ⎥ ⎢0 0 1 ⎥ ⎢0 0 1 ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ Iar f este bijecţie. y ) = ⎜ x + y + . AL . implică: ac ' = a ' c ( ∗) X = ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢0 0 1 ⎥ ⎢0 0 1 ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ Dar ( ∗) nu este satisfăcută pentru orice a. şi f). . X ' = ⎢0 1 c '⎥ .Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 1 ⎛ ⎞ g ( x.

481 Culegere de probleme $ 3 $ 4 $ $ = 3⋅ 4 −1 $ $ = 3 ⋅ 3 = 9. f ( x) = x x∈R 1) 2) f ( x + yi ) = f ( x ) + f ( yi ) ⇒ f ( x ) + f ( y ) f ( i ) = x + yf ( i ) f i 2 = f ( −1) ( ) ⎟⎟ f ( x) = x − 1. + an−1 (15 − 7 ) = 4 = 8k . AL .. $ $ $ $ $ $ $ E = 9 ⋅ 5 + 10 ⋅ 3 = 9 ⋅ 10 = 3 + 8 10 = 0 ⋅ 10 = 0.505 f = a0 x n + a1x n−1 + . z2 ∈ C . $ 7 $ 6 $ $ $ = 7 ⋅ 2 = 3. ( ) ( ) . ( ) 2) ( ) ( ) deci f : C → C .. f ( z) = z ⎡ f ( i )⎤ ⎣ ⎦ 2 ⇒ S ( z ) = z + z = 2R ez Răspuns corect e.. absurd Răspuns corect b. k ∈ Z . (sunt morfisme şi bijecţii) AL .484 1) f z1 + z2 = f z1 + f z2 ( ) ( ) ( ) şi f z1 ⋅ z2 = f z1 ⋅ f z2 .338 AL . ∀z1. + an−1x + an f (15 ) − f ( 7 ) = a0 15n − 7 n + a1 15n−1 − 7 n−1 + . ( ) ( ) Răspuns corect a. deci f ( i ) = ±i ⇒ f ( x + yi ) = x ± yi ⇓ f ( z ) = z.. $ 9 $ 2 $ $1 = 9 ⋅ 6 = 10.

528 P ( x + 1) − P ( x ) = 4 x3 + 6 x 2 + 4 x + 1.513 f ( −1) = 2 f ( 2 ) = −1 . AL . Din identitatea împărţirii f ( X ) = X 2 − X − 2 Q ( X ) + mX + n.Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 339 AL . deducem f ( −1) = − m + n = 2 f ( 2 ) = 2 m + n = −1 ( ) ⇒⎨ ⎧m = −1 ⎩n = 1 ⇒ − X +1 Răspuns corect a. AL . . ⇒ P ( x ) = ax 4 + bx3 + cx 2 + dx + e .525 Se face împărţirea şi se aplică Algoritmul lui Euclid 2X 3 − 7X 2 + λ X + 3 X 3 − 3X 2 + µ X + 3 −2 X 3 + 6 X 2 − 2 µ X − 6 2 / − X 2 + λ − 2µ X − 3 ( ) X 3 − 3X 2 + µ X + 3 − X 3 + ( λ − 2µ ) X 2 − 3 X X 2 − ( λ − 2µ ) X + 3 X + ( λ − 2 µ − 3) / − ( λ − 2 µ − 3) X 2 + ( µ − 3) X − 3 − ( λ − 2 µ − 3) X 2 + ( λ − 2 µ )( λ − 2 µ − 3) X − ( λ − 2 µ − 3) ⋅ 3 / ⎡( λ − 2 µ )( λ − 2µ − 3) + µ − 3⎤ X + (12 − 3λ + 6 µ ) ≡ 0 ⎣ ⎦ ⇔⎨ ⎧λ − 2 µ = 4 ⎧ µ = −1 ⇔⎨ ⎩( λ − 2 µ )( λ − 2µ − 3) + µ − 3 = 0 ⎩λ = 2 Răspuns corect d. ( ∀ ) x ∈ R ⇒ grad P = 4 .

k ∈R f ( a ) = p.340 Culegere de probleme P ( x + 1) = P ( x ) a x 4 + 4 x3 + 6 x 2 + 4 x + 1 + b x3 + 3 x 2 + 3 x + 1 + + c x 2 + 2 x + 1 + d ( x + 1) + e − ax 4 − bx3 − cx 2 − dx − e = ( ( ) ) ( ) = 4ax3 + ( 6a + 3b ) x 2 + ( 4a + 3b + 2c ) x + a + b + c + d ≡ 4 x3 + 6 x 2 + 4 x + 1 ⎧a = 1 ⎧a = 1 ⎪6a + 3b = 6 ⎪b = 0 ⎪ ⎪ ⇔⎨ ⇔ ⎨ ⇔ ⎪4a + 3b + 2c = 4 ⎪c = 0 ⎪a + b + c + d = 1 ⎪d = 0 ⎩ ⎩ Răspuns corect c. c. x2 . g ∈ Z [ X ] Dacă ( ∃) X 0 ∈ Z : f X 0 = 2 p ⇔ (∗) ( ) ( X 0 − a )( X 0 − b )( X 0 − c )( X 0 − d ) g ( X 0 ) = + p = prim. u + r . P ( x ) = x4 + k . Egalitatea (∗) este imposibilă deoarece p este număr prim. b. b ⎧ ⎪ x1 + x2 + x3 = − a ⎪ c ⎪ ⎨ x1x2 + x1x3 + x2 x3 = a ⎪ d ⎪ ⎪ x1x2 x3 = − a ⎩ ⇔ . ( ) AL . f ( b ) = p. d ∈ Z diferite. x3 cu: u − r .535 Notăm rădăcinile x1. Rezultă că nu există X 0 ∈ Z cu f x0 = 2 p Răspuns corect a. u .529 a. f ( c ) = p. f ( d ) = p. AL . ⇒ f = ( X − a )( X − b )( X − c )( X − d ) g + p.

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii b ⎧ ⎪u = − 3a ⎪ elimin ⎪ 2 2 c ⇒ 2b3 + 27 a 2 d − 9abc = 0 ⎨3u − r = a u şi r ⎪ d ⎪ 2 2 ⎪u u − r = − a ⎩ 341 ( ) Răspuns corect c. 3 Condiţia ca dreapta (1) să fie perpendiculară pe (2) respectiv pe (3) este: . Obţinem două drepte ( 2 ) x + y − 4 = 0 şi x − 3 y + 4 = 0 ( 3) . AL . ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI TRIGONOMETRIE (simbol TG ) TG . Găsim m = −1 1 respectiv m = .0).141 Ecuaţia fasciculului de drepte ce trec prin intersecţia dreptelor d1 şi d2 este 2 + λ ) x + ( 2λ − 3) y + 6 − 4λ = 0 (1) ( Ecuaţia unei drepte ce trece prin P este y − 2 = m ( x − 2 ) Punem condiţia ca această dreaptă să treacă prin punctul (4.0) respectiv (.540 (x 3 1 3 3 + x2 + x3 = ( x1 + x2 + x3 ) − 3 ( x1 + x2 + x3 )( x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ) + 3 ) 3 +3 x1x2 x3 = ( −2 ) − 3 ( −2 )( − m ) − 3 = −6m − 11 4 3 2 x1 = −2 x1 + mx1 − x1 ⎫ ⎪ 4 = −2 x3 + mx − x ⎪ ⇒ x 4 + x 4 + x 4 = −2 −6m − 11 + m 4 + 2m + 2 = 2m 2 + 16m + 24 x2 ( ) ( ) 2 2 2⎬ 1 2 3 ⎪ 4 3 x3 = −2 x3 + mx3 − x3 ⎪ ⎭ ⇒ 2m 2 + 16m + 24 = 24 ⇔ m = 0. m = −8 Răspuns corect d.4.

⎟ ⎝ 6 6⎠ Oω 2 = OT 2 + r 2 ⇒ OT 2 = Oω 2 − r 2 OT 2 = 169 36 + 49 36 − 50 36 = 168 36 ⇒ OT 2 = 14 3 Răspuns corect c. TG . TG . θ = 1350 1 1+ 2 3 Răspuns corect c.r = ⎨( 2 − a ) + b = r 6 6 6 ⎪ 2 2 2 ⎪( 3 − a ) + ( 2 − b ) = r ⎩ Deci ω ⎜ ⎛ 13 7 ⎞ .b= .148 5 . tgθ = ± 2− 1 m2 = 3 1 ⇒ θ = 450 3 = ±1 ⇒ θ = 450 .342 2+λ 2λ − 3 1 3 Culegere de probleme 2+λ 2λ − 3 − = 1 respectiv − 11 = −3 ⇒ λ= respectiv λ = x− y+2=0 (δ1 ) Răspuns corect f.174 Determinăm centrul şi raza cercului ce trece prin cele 3 puncte: 2 2 x − a + y − b = r2 ( ) ( ) ⎧(1 − a )2 + (1 − b )2 = r 2 ⎪ 13 7 50 2 ⎪ 2 2 ⇒a= . . Obţinem două drepte 3x + y − 2 = 0 (δ 2 ) Avem: m1 = 2.

181 Fie M ( x1 . y1 ) şi N ( x2 .Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 343 TG . y2 ) de pe elipsă: avem ⎧ x2 y 2 2 ⎪ 2 + 2 − 1 = 0 ⇒ x − Sx + p = 0 b ⎪a ⎪ ⎨ ⎧ y1 + y2 = S = m ( S − 2c ) ⎪y = m x − c ( ) ⇒⎪ ⎨ 2 2 ⎪ ⎪ y1 y2 = P = m p − cs + c ⎪ ⎩ ⎩ ( ) E= 1 FM + 1 FN = MN FM ⋅ FN ⎧ ⎪ ⎪ MN = ⎪ ⎪ ⎪ ⎨ ⎪ FM = ⎪ ⎪ ⎪ FN = ⎪ ⎩ ( x1 − x2 ) + ( y1 − y2 ) ( x1 − c ) ( x2 − c ) 2 2 + y1 = 2 + y2 = 2 2 = (1 + m 2 )( S 2 − 4 p ) = 2 4 a 2b 4 1 + m 2 (b2 + a2m2 ) ( ) 2 2 2 (1 + m 2 ) ( x1 − c ) 2 (1 + m 2 ) ( x2 − c ) ⇒ ⇒ FM ⋅ FN = 1 + m 2 P − CS + c 2 = 2a b2 ( ) b4 1 + m2 ( ) b2 + a 2m2 E= Răspuns corect a. .

AM .344 Culegere de probleme ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ (simbol AM ) AM .015 Avem ⎡ n2 + n ⎤ n2 + n ⎡ n2 + n ⎤ n2 + n ⎢⎛ ⎢⎛ 1 − 2n ⎞ 1−2n ⎥ 1 − n ⎞ 1−n ⎥ ⋅ ⎢⎜ 1 + ⋅ an = ⎢⎜1 + ⎥ ⎥ ⎟ ⎟ 2 2 ⎢⎝ n + n ⎠ ⎥ ⎢⎝ n + n ⎠ ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎡ n2 + n ⎤ n2 + n ⎢⎛ 1 − 3n ⎞ 1−3n ⎥ ⋅ ⎢⎜ 1 + ⎥ ⎟ 2 ⎢⎝ n + n ⎠ ⎥ ⎣ ⎦ Răspuns corect b. AM .020 Limita devine: 1−n ⋅n 1−2n ⋅n 1−3n ⋅n → e −1 ⋅ e −2 ⋅ e−3 = e−6 lim ⎡ a n→∞ ⎣ ( n +1 − n + 3 + b ) ( n + 2 − n + 3 + ( a + b + 1) n + 3 ⎤ = ) ⎦ = lim ( a + b + 1) n + 3 = 0 ⇔ a + b + 1 = 0 n→∞ Răspuns corect b.029 Limita devine: n n ⎛ 1 1 1 ⎞ 1 = lim ∑ − ⋅ lim ∑ 2 − 1 n→∞ k =1⎜ 2k − 1 2k + 1 ⎟ 2 n→∞ k =1 4k ⎝ ⎠ 1⎛ 1 ⎞ 1 = lim ⎜1 − = n→∞ 2 ⎝ 2n − 1 ⎟ 2 ⎠ Răspuns corect d. .

xn → x0 avem n→∞ 3 4 2 f ( xn ) → f x0 = . AM . T. Heine f este continuă doar în x0 = n→∞ 3 3 ( ) ( ) Răspuns corect d.Probleme model cu rezolvări şi indicaţii AM . deci f nu e cont. deci conf.072 Avem: 345 ⎧ ⎪ ⎪ ⎤ ⎪⎡ n f ( x ) = ⎨ ⎢1 + Π ln n (1 + kx ) ⎥ k =1 ⎦ ⎪⎣ ⎪ ⎪ ⎩ 1 n Π ln (1+ kx ) x = e k =1 1 n ⎛ Π ln⎜1+kx ⎞⎟⎠ k =1 ⎝ n 1 Π ln 1+ kx ) x k =1 ( ⎫ ⎪ ⎪ ⎪ ⎬ ⎪ ⎪ ⎪ ⎭ = n n( n+1) ∑k k =1 = e 2 lim f ( x ) = e x→0 Răspuns corect d.100 Arătăm că singurul punct de continuitate al funcţiei este Fie x0 ∈ R \ Q şi 2 3 . . în x0 n→∞ ( ) ⎧2⎫ Fie x0 ∈ Q \ ⎨ ⎬ şi ⎩3⎭ ( xn )n∈N ⊂ R \ Q cu xn → x0 n→∞ Avem f ( xn ) = 2 xn → 2 x0 ≠ 2 − x0 = f x0 n→∞ 2 Dacă x0 = arunci ( ∀ ) ( xn )n∈N . ( xn )n∈N ⊂ Q cu xn → x0 n→∞ Avem f ( xn ) = 2 − xn → 2 − x0 ≠ 2 x0 = f x0 .

− 1) ∪ (1. 0 ) ∪ ( 0. înmulţind cu 2 ⎡2⎤ 2 −1 < ⎢ ⎥ ≤ x ⎣x⎦ x se obţine 3 x ⎡2⎤ 2 ⎛ 2 ⎞ x x ⎡2⎤ 2 x 2 ⎜ − 1⎟ < ⎢ ⎥ ≤ ⋅ = rezultă lim ⎢ ⎥ = ⎝ x ⎠ 3 3 ⎣x⎦ x 3 3 x→0 3 ⎣ x ⎦ 3 x >0 x .104 Se foloseşte inegalitatea Pentru x > 0 . ⎨3.1) x =1 x ∈ (1.102 Culegere de probleme ⎧0 ⎪ n → ⎪1 Se ştie că x n→∞ ⎨∞ ⎪ ⎪ Nu există. −1] ( ( ) ) nu e definit în x = 0 ⎛ 1 ⎞ xn ⎜ n + x2 + 4 ⎟ 2 ⎝x ⎠ = x +4 Trecând la limită avem lim an ( x ) = lim n→∞ n→∞ 1 ⎞ x ⎛ xn ⎜ x + n ⎟ x ⎝ ⎠ ⎧1 ⎪ : x ∈ ( − 1.346 AM .1) ⎪x ⎪ Deci A = R \ {0. x = 1 ⎪ 2 ⎪ x + 4 . ∞ ) ⎪ x ⎩ f (1 − 0 ) = 1 ≠ 5 = f (1 + 0 ) ≠ 3 = f ( 0 ) Deci D = {1} Răspuns corect b. AM . ∞ ) x ∈ ( −∞. ⎩ Se vede că şirul an ( n ) = 1 + xn x2 + 4 x xn + 1 x ∈ ( −1. −1} f ( x ) = . x ∈ ( −∞ .

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 347 Pentru x < 0 înmulţind cu x 3 se obţine 2 x x ⎡2⎤ x ⎛ 2 ⎞ x ⎡2⎤ 2 2 ⋅ ≤ ⎢ ⎥ < ⎜ − 1⎟ şi lim ⎢ ⎥ = ⇒ a = x 3 3 ⎣x⎦ 3 ⎝ x ⎠ 3 x→0 3 ⎣ x ⎦ 3 x >0 Răspuns corect c. −1) ∪ ( 0. x ∈ (1.1) ⎪ ⎪ f ' ( x ) = ⎨5 x 4 . x ∈ ( −∞. 0 ) ⎪ 3 ⎪4 x .1] f ( x ) = ⎨ x5 . 0] ⎧7 x6 . =0 AM . x ∈ (1. x ∈ ( −∞. −1] ∪ ( 0. f ' ( 0 ) = lim x→0 f ( x ) − f (0) x−0 = lim x→0 f (x) x = ⎧ 1 ⎪ 2n 1 ⎪ 1 . ⎪ ⎪ ⎪ 4 ⎪ x .131 Avem: f ( 0 ) = 0. ∞ ) ⎩ f s ' (1) = 7 ≠ f d ' (1) = 4 x =1 f s ' ( −1) = 7 ≠ 5 = f d ' ( −1) f s ' ( 0 ) = fd ' ( 0 ) Deci f nu este derivabilă în x = −1 şi Răspuns corect e. AM . ∞ ) ⎩ x ∈ ( −1. x ∈ ( −1.134 Funcţia se scrie ⎧ x7 . când x = ⎪ x = lim ⎨ x→0 ⎪ n ⎪ 0 = 0 când x ≠ 1 ⎪x n ⎩ deci f este derivabilă în x = 0 şi f ' ( 0 ) = 0 Răspuns corect b. .

6 f a ' (10 ) = 1 6 ⇒ M = {1. ( 3) ⇒ α = − Răspuns corect d. f (1 + 0 ) = α + β + γ ⇒ α + β + γ = 0 (1) ⎧1 x ∈ ( 0.143 Culegere de probleme (3 − x −1 ) 2 = 8 + x − 6 x −1 ⇒ f ( x) = şi (3 − x −1 ) 2 = 3 − x − 1 ⇒ D = [1. ∞ ) x ∈ [1. 1 fs ' (0) = − . derivabilă în 1 şi de două ori derivabilă în 1. 0 ) f ' ( 2α + β ) d ⎩ ⎧ 1 ⎪− . 1 2 .10 ) ⎪ ⇒ f '( x) = ⎨ ⎪ 1 x ∈ (10. β = 2.1) x ∈ (1. γ = − . x ∈ (1. ∞ ) f s '' (1) = −1 ⎪ f d '' 2α ( 2) ⎫ ⎬ ⇒ 2α = −1 ⎪ ⎭ 3 2 ( 3) (1) .1) f s ' (1) = 1 ⎪ . ∞ ) ⎪ 2 x − 1. Răspuns corect d. x ∈ (1. f (1 − 0 ) = 0.10} AM . ⇒ 2α + β = 1 f '( x) = ⎨ x ⎪2α x + β .10] x ∈ (10.150 Punem succesiv condiţiile ca f să fie continuă în 1. ⎪ 9 ≥ x − 1 ⇔ x ≤ 10 ⇒ f ( x ) = ⎨ ⎪ x − 1 − 3. ⎩ f a ' (1) = −∞. ⎩ 1 ⎧ ⎪− 2 x − 1 .348 AM . ( 2 ) . f '' ( x ) = ⎨ x 2 ⎪2α ⎩ x ∈ ( 0. ∞ ) 3 − x −1 ≥ 0 ⎧3 − x − 1.

0 ) Răspuns corect c. ( ) −6 + 14 − 1 14 ⎟ 2 ⇒ y = 2 x + 8 − 2 14 Răspuns corect e.Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 349 AM .tg : y − f x0 = f ' x0 = 2⎜ x + 3 − ( ) ⎛ ⎝ ( )( x − x0 ) 14 ⎞ 2 ⎠ f ' x0 = 2. AM – 186 f ( x ) = ln x 2 + 1 − x Fie: ( ) f '( x) = 2 − ( x − 1) 2x −1 = <0 x 2 +1 x2 + 1 1 ∞ −∞ Tabelul de variaţie x f' f ∞ −∞ 0 0 −−−−−−−0−−−−− Deci f ( x ) > 0 pentru x ∈ ( −∞.173 Avem f ' ( x ) = 7 ( x + 3) 2 y− Ec.200 Trebuie ca f ' ( −2 ) = 0 şi f ' ( 2 ) = 0 f '( x) = ( 2 x − a ) ( x 2 + 1) − x3 + ax 2 ( x2 + 1) 3/2 = ( x3 + 2 x − a 3/2 x2 + 1 ) −8 − 4 − a = 0 ⇒ a = −12 8 + 4 − a = 0 ⇒ a = 12 Răspuns corect c . AM .

2 ) ⎨ ⎩a − 2 < 0 Răspuns corect b. ax 2 + b Culegere de probleme f ' ( x ) = 0 ⇒ x = 0 ⇒ f (0) = b = 1 ⇒ b = 1 Pentru ca D să fie interval de lungime minimă trebuie ca ⎧−4ab > 0 ⎧∆ > 0 ⎪ ⎪ ⇒ ⎨ −b ⎨ 2 =2 ⎪ S − 4 P = x1 − x2 = 2 ⎪2 ⎩ a ⎩ ⇒ − 1 a = 1 ⇒ a = −1 şi b = 1 Răspuns corect e. AM . AM .350 AM .2 = 1 .217 Fie: f '( x) = 2 f ( x ) = 2 ln x + x 2 − 4 x + m 2 − m + 1 x>0 + 2 x − 4 = 0 ⇔ 2 x2 − 4 x + 2 = 0 Avem: x ⇒ x1.207 Avem: f ' ( x ) = ax .215 Avem: f '( x) = ( x3 − 3 x + a x2 + 1 x2 + 1 ) x3 − 3 x + a = 0 Şirul lui Rolle : ϕ ' ( x ) = 3 x 2 − 3 = 0 −∞ − −1 a+2 + 1 a−2 − ∞ + ⎧a + 2 > 0 ⇒ a ∈ ( −2.

fie .1) 1 2 Evident L = lim x→0 Răspuns corect c. 2 351 1 m −m−2 +∞ +∞ m 2 − m − 2 < 0 ⇒ m ∈ ( −1.1) ( x + 1) Avem: − 1 = −1 1 [1 + θ ⋅ x] 2 : ∀x ∈ ( 0. 2 ) AM . unde θ ( x ) = θ ⋅ x f '( x) = − 1 x +1 x +1 −1 x x +1 −1 x 1 2 : ∀x ∈ [ 0. = AM . x Cum F este continuă pe R ⇒ F ( 0 ) = C 1 ' admite primitive pe R .1] cu θ ∈ ( 0.1) Deci θ = θ ( x ) = .250 Avem: f ( x ) − f ( 0 ) = xf ' (θ ( x ) ) . 1⎞ ⎛ Pentru x ≠ 0.251 F : R → R o primitivă. Dacă f α⎠ ⎝ Atunci F ( x ) = x sin + c. f ( x ) = ⎜ x sin ⎟ . ∀x ∈ ( 0. ∀x ≠ 0. c ∈ R .Probleme model cu rezolvări şi indicaţii Şirul lui Rolle x 0 −∞ Trebuie ca: Răspuns corect c.

278 I =∫ sin x sin x + cos x I + J = ∫ dx = x + c1 dx.270 Schimbarea de variabile tgx = t ⇒ x = arctgt = ϕ ( t ) ϕ ' (t ) = 1 2 +1 t x ∈⎜ − ⎛ π π⎞ .1⎟ ∪ [ 2. ⎟ ⇒ t∈R ⎝ 2 2⎠ 1 1 2 2 dt = ∫ dt = ∫ 1 + tg xdx = ∫ 1 + t ⋅ 2 t +1 t2 +1 = ln ⎛ t + t 2 + 1 ⎞ + C = ln ⎜ tgx + ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ ⎝ 1 ⎞ ⎟+C cos x ⎠ Răspuns corect b.1] ⎡1 ⎞ f [ −1. x −0 x→0 x−0 x limită care nu există.1] .352 Culegere de probleme F ( x ) − F (0) 1 Cum F este derivabilă pe R ⇒ F ' ( 0 ) = K = lim = lim sin .254 f nu are proprietatea lui Darbaux pe [ −1. 3] ⎣e ⎠ nu este interval Răspuns corect e. J =∫ cos x sin x + cos x dx . AM .1] = ⎢ . Deci am obţinut o contradicţie. AM .1⎥ ⎣ ⎦ sunt continue fără ca f să fie continuă pe [ −1. AM .1] ⇒ f nu are primitive pe [ −1. Într-adevăr f ⎡ ⎢ −1. aşadar f nu admite primitive pe R Răspuns corect f.0 ⎣ ) şi f ⎡ ⎤ ⎢ 0.

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 353 dx = ln sin x + cos x + c2 sin x + cos x 2 I = x + c1 − ln sin x + cos x − c2 I= Răspuns corect d. J −I =∫ cos x − sin x 1 2 ( x − ln sin + cos x ) + k (10 + x ) 2 2 − 36 x − 36 = ( x − 8) + x + 10 + x − 8 2 2 x + 10 − x − 8 2 .285 I =∫ 1 + x2 x ⋅ dx = ∫ 1 + x2 x 1 + x2 =∫ dx x 1 + x2 +∫ x 1 + x2 = = J + 1 + x2 J =∫ unde dx x 1 + x2 =∫ 1 dx x2 1 2 +1 x x = −∫ ⎛1⎞ d⎜ ⎟ ⎝x⎠ 1 +1 x2 = − ln ⎜ ⎛ ⎝ 1 1⎞ +1 + ⎟ + C 2 x x ⎠ ⇒ I = 1 + x 2 − ln Răspuns corect b. AM .8] ⇒ f ( x) = f ( x) = x +5+ x −3 2 2 − 8 2 + − 18 2 x +5− x −3 2x + 2 2 − 2x + 2 − = −2 + 3 = 1 ⇒ F ( x) = x + c Răspuns corect b. AM .282 2 2 ( 5 + x ) − 16x − 16 = ( x − 3) . x ∈ [3. 1 + x2 + 1 +C .

.3⎥ ⎣ ⎦ 3 ( n − 1) ⎫ ⎧ 3 6 şi punctele ε i = ⎨0.354 AM .. 3] → R . . ⎬ n n n 3 ( n − 1) ⎫ ⎧ 3 6 9 = ⎨0. f ( x) = integrabilă şi diviziunea ∆ ⎡ ⎤ ⎢ 0. − a ⎤ ⎣ ⎦ ⎩ 3 ⎡x ⎤ 1 1 F ( a ) = ∫ − x 2 + a dx = − ⎢ + ax ⎥ 1 = − − a 0 3 0 ⎢3 ⎥ ⎣ ⎦ ⎪ x2 + a = ⎨ ⎧ x 2 + a. .. a ≤1 ⎪− x 2 − a. x ∈ −∞. −1 < a ≤ 0 −a 1 4 1 F ( a ) = ∫ − x 2 − a dx + ∫ x 2 + a dx = − a − a + a + 3 3 0 −a ( ) ( ) ..293 Culegere de probleme ⎡ ⎤ ⎢ ⎥ 3⎢ 1 1 1 ⎥ an = 1 + + + .. x ∈ ⎡ − − a . AM . + n⎢ 3 6 3 ( n − 1) ⎥ 1+ 1+ ⎢ ⎥ 1+ n n n ⎣ ⎦ an = 3 n−1 ∑ n i =0 1 1+ i 3 n 1 1+ x care este continuă deci Alegem funcţia f : [ 0. . − − a ∪ ( ) ( −a .. 3⎬ n ⎩ n n n ⎭ ⎩ ⎭ 3 dx lim an = ∫ = 2 1+ x 3 = 2 0 0 1+ x Răspuns corect b. ∞ ) ( ) Cazul II.. ....307 ( 1+ 3 − 1+ 0 = 2 ) Cazul I. . .

t2 ∈ R t1 = t2 = 2 . ∆ < 0 şi şi t1. x ≥ 3.Probleme model cu rezolvări şi indicaţii Cazul III.351 x 1− x − 1+ x Ecuaţia t 2 + 2 ( x − 1) t + 4 = 0 . x ≤ −1 ⎪ t2 ( x ) = ⎨ ⎪−1 + x − x 2 − 2 x − 3. 0<a 355 1 1 F ( a ) = ∫ x 2 + a dx = + a 3 0 Răspuns corect c. AM . ⎩ ⎧1 − x + x 2 − 2 x − 3. x ≥ 3 ⎩ Se calculează separat I = ∫ x2 − 2 x − 3dx = ∫ ( x − 1) 2 − 4dx = 1 2 ( x − 1) ( x − 1) 2 − 4 − 2ln x − 1 + ( x − 1) 2 −4 . ∞ ) .2 = 1 − x ± x 2 − 2 x − 3 cu Dacă ( ) x ∈ ( −∞. −1] ∪ [3.326 ( ) Avem integrală pe interval simetric din funcţia impară f ( x ) = Deci I = 0 Răspuns corect c. x ≤ −1 ⎪ ⎪ f ( x ) = ⎨2 x ∈ ( −1. x ≥ 3. ⎩ aşa că ⎧1 − x + x 2 − 2 x − 3. 3) ⎪ ⎪−1 + x + x 2 − 2 x − 3. are ∆ = 4 x 2 − 2 x − 3 = 4 ( x + 1)( x − 3) Dacă x ∈ ( −1. ∆ ≥ 0 ⎧1 − x − x 2 − 2 x − 3. x ≤ −1 ⎪ t1 ( x ) = ⎨ ⎪−1 + x + x 2 − 2 x − 3. AM . 3) . cu t1. t2 ∈ C \ R t1.

AM – 369 7−3 5 2 Avem: x 4 + 2 x3 − x 2 − 2 x + 2 = x 2 + x − 1 ( ) 2 +1 Deci 1 I=∫ 0 ( x2 + x − 1) ' dx = arctg x2 + x − 1 1 = ( )0 2 1 + ( x 2 + x − 1) π = arctg1 − arctg ( −1) = Răspuns corect d.356 Atunci Culegere de probleme 4 3 4⎛ −1 ⎛ 2 2 ⎞ ⎞ ∫ f ( x ) dx = ∫ ⎜ 1 − x + x − 2 x − 3 ⎟ dx + ∫ 2dx + ∫ ⎜ −1 + x + x − 2 x − 3 ⎟ dx = ⎠ ⎠ 3⎝ −2 −2 ⎝ −1 = 13 + 3 5 + 2 ln Răspuns corect d.390 1 1 A = ∫ f ( x ) − g ( x ) dx = ∫ ( g ( x ) − f ( x ) ) dx = −1 −1 2⎞ 1⎛ 1 x x3 1 π 1 1 = ∫ ⎜ − = − ⎟ dx = arctgx −1 − ⎜ x2 + 1 2 ⎟ −1 2 3 6 −1⎝ ⎠ Răspuns corect c. . ⎛ π⎞ π ⎟= 4 ⎝ 4⎠ 2 −⎜− AM .

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii AM . 0 x = sin 2 t 2 V = π ∫ sin 2 t cos 2 t 2 sin t cos tdt = 0 2 π 2 = 2π ∫ sin 2 t cos 2 tdt = ∫ sin 2 2tdt = 2 0 0 = Răspuns corect b.406 357 1 V = π ∫ x (1 − x )dx. π π π π π 2 π2 ∫ (1 − cos 4t ) dt = 4 0 8 .

Teste de matematică – pentru bacalaureat şi admitere în învăţământul superior.Culegere de teste pentru admitere în învăţământul superior.. Ed. Kovacs A. Mirton. Geometrie.. Editura Politehnica Timişoara 2004.Algebră şi Analiză matematică . Găvruţă P. 1991 (reeditată în 1992 – 1996). [7] Bânzaru T.Geometrie şi Trigonometrie . Ediţia I. Politehnica.... [5] Boja N. X. Trigonometrie şi Analiză matematică – pentru pregătirea examenului de bacalaureat şi a concursului de admitere în facultăţi. : .BIBLIOGRAFIE [1] MANUALE ALTERNATIVE APROBATE DE MEdC pentru clasele IX. Păunescu D. 1993.Mihuţ I. Boja N. . Mihuţ I.Probleme de Algebră. 2001.. Timişoara. Timişoara. Lipovan O. Bota C. Păunescu D.. Lugojan S.1998.. Brăiloiu G. Matei Şt... Timişoara. Ed. Ediţia a III-a revizuită 2000.. Kovacs A. Anghelescu R. : . Anghelescu R.Matematică – Teste grilă pentru examenele de bacalaureat şi admitere în învăţământul superior Ed... Bota C.. Babescu G. 1996.Ediţia II-a revăzută 1999.. Lipovan O.Culegere de teste pentru admitere în învăţământul superior.Găvruţa P. Năslău P. Orendovici R. Politehnica Timişoara. . [4] Boja N..... 1991 (reeditată în 1992 – 1996). Radu F. Bînzar T. Babescu Gh. XI... Neagu M.. [6] Bânzaru T.. Universitatea Tehnică din Timişoara. Lipovan O.. [2] Catedra de matematică: . Rendi D. Bînzar T. Milici C.Probleme de matematică – pentru absolvenţii de liceu. Mirton. [3] Catedra de matematică: . [8] Teste grilă de matematică pentru examenul de bacalaureat şi admitere în învăţământul superior.. Rendi D. Găvruţa P. Milici C.Ed. XII. Boja N. .. Klepp F. Bânzaru T. Universitatea Tehnică din Timişoara. Hossu M..