P. 1
SUPORT Curs Fochist

SUPORT Curs Fochist

5.0

|Views: 3,540|Likes:

More info:

Published by: Elena Crenguta Ungureanu on Jan 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/25/2015

pdf

text

original

SUPORT DE CURS FOCHIŞTI CLASA C, conform PT C9-2010 ISCI 1.

Noţiuni de fizică şi chimie Pentru înţelegerea proceselor de ardere a combustibililor, a transmiterii căldurii, a circulaţiei apei în cazan, a formării aburului şi a proprietăţilor sale, considerăm util să amintim pe scurt unele noţiuni de fizică şi chimie. De altfel, noţiunile ce urmează sunt prevăzute în programa analitică a cursului de fochişti din PT C9-2010, colecţia. ISCIR. 1.1. Noţiuni de bază 1.1.1. Corp - Prin corp înţelegem tot ce ocupă un loc în spaţiu. Un vechi postulat afirmă că două corpuri diferite nu pot ocupa în acelaşi timp, acelaşi loc în spaţiu. Exemplu: Apa şi aerul sunt două corpuri diferite. Cazanul, când este „gol” el este de fapt "plin cu aer". Când umplem cazanul "gol' cu apă, trebuie să deschidem mai întâi robinetul de aerisire pentru ca, în timp ce apa intră în cazan aerul să iasă în atmosferă. Clasificarea corpurilor După starea de agregare deosebim corpuri: - solide - cele care au formă şi volum propriu:cazane, pompe etc, - lichide - au volum propriu, dar iau forma vaselor în care sunt puse apa,păcura etc; - gazoase - n-au nici formă nici volum propriu, umplând tot volumul pe care îl au la dispoziţie: aer, abur, gaz metan etc. Corpurile lichide şi gazoase - pentru că ambele au proprietatea „de a curge” (prin conducte, robinete, fisuri)- sunt numite fluide. 1.1.2. Structura materiei - Materia este formată din atomi care constituie elementele chimice. În natură se cunosc peste 100 elemente chimice, cele mai uzuale fiind: O (oxigen) - Ca (calciu) - Fe (fier) H (hidrogen) - Na (natriu sau sodiu) - Cu (cupru) N (azot) - K (kaliu sau potasiu) - Al (aluminiu) C (carbon) - Mg (magneziu) - Si (siliciu) S (sulf) - CI (clor) -Mn (mangan) P (fosfor) - Hg (mercur) - Cr (crom) etc. 1.1.3. Combinarea elementelor chimice - Atomi se pot combina între ei formând molecule, după anumite legi. Exemplu: - o moleculă de hidrogen se compune din doi atom de hidrogen: H + H = H2; - o moleculă de oxigen se compune din doi atom de oxigen O + O = O2; - hidrogenul şi oxigenul se găsesc în natură numai sub formă moleculară. - o moleculă de apă se compune din doi atomi de Hidrogen şi un atom de oxigen: H2 +1/2 O2 = H2O; - un atom de carbon C se combină cu unul sau doi atomi de O, formând, în primul caz, oxid de carbon (monoxid) iar în al doilea caz, dioxid (bioxid) de carbon: C + 1/2O2 = CO; C + O2 = CO2; Moleculele unui corp sunt atrase între ele de o forţă de atracţie numită forţă de coeziune. Dacă forţa de coeziune este foarte mare, corpul este solid. Dacă forţa de coeziune este mică, corpul este lichid. Dacă forţa de coeziune este foarte mică, corpul este gazos. În natură, unele corpuri pot fi găsite în toate cele trei stări de agregare. Exemplu: apa - lichid, gheaţa - solid, aburul - gazos. 1.1.4.Transformări fizice - sunt transformări prin care se poate schimba forma corpurilor sau starea lor de agregare, dar nu şi compoziţia lor. 1.1.5.Transformări chimice - sunt transformările prin care se schimbă compoziţia chimică a unei substanţe. Exemplu: - în procesul de ardere, gazul metan CH4 se combină cu oxigenul şi rezultă apă şi dioxid de carbon: CH 4 + 2O2= C02 + H20; - hidrogenul prin ardere, se combină cu oxigenul şi formează apă: H2 +O2=H20 -sulful, prin ardere, formează cu oxigenul dioxidul de sulf: S +O2=SO2 Principiul conservării materiei afirmă că, în toate transformările fizice şi chimice materia nu se pierde, ci numai se transformă, cantitatea de materie rămânând constantă. 1.1.6. Masa corpurilor - Simplist, definim masa unui corp simbol „m”, cantitatea de materie din acel corp. Unitatea de măsură pentru masă este kilogramul, având simbolul kg şi este masa unui litru (dm3) de apă pură la temperatura de +4°C 1.1.7. Forţa - simbol F-se defineşte ca fiind cauza schimbării stării de repaus sau de mişcare a corpurilor. Se măsoară în kilograme forţă, având simbolul kgf. 1 kilogram forţă este forţa care aplicată unui corp cu masa cu masa de 1 kg îi imprimă acestuia o acceleraţie de 9,8 m/sec2. 1

În sistemul internaţional de unităţi, unitatea de măsură pentru forţă este newtonul (simbol N). Newtonul este forţa care aplicată unei mase de un kilogram îi imprimă; acesteia o acceleraţie de un metru pe secundă la pătrat. Relaţia dintre N şi kilogramforţă este: 1 N = 0,102 kgf, 1 kgf = 9,8 N. În tehnică, forţa se simbolizează printr-un segment de dreaptă OF (indicând direcţia forţei), având la un capăt punctul de aplicaţie O şi la celălalt capăt F o săgeată indicând sensul forţei. O F Fig. 1.1 Simbolizarea forţei Segmentul OF reprezintă, la scară, mărimea, direcţia şi sensul forţei (fig. 1.1.). 1.1.8.Lucrul mecanic - simbol L - este produsul dintre forţa F în kgf şi lungimea I în m cu care corpul este deplasat de forţă F, în direcţia ei. Se măsoară în kilogram forţă metru. L = F x I (kgfm). În sistemul internaţional, lucrul mecanic se măsoară în J (jouli). Un joule este lucrul mecanic produs de o forţă de un newton când punctul ei de aplicaţie se deplasează cu un metru, pe direcţia forţei. 1J= 1N x 1m. 1.1.9. Energia - simbol E - este capacitatea pe care o are un corp de a produce lucru mecanic şi se exprimă, ca şi acesta, în kgfm sau joule. 1.1.10. Puterea - simbol P - este lucru mecanic efectuat în unitatea de timp. P = L/t = E/t (kgfm/sec) kilogram forţă metru pe secundă Deci, puterea este numeric egală cu energia dezvoltată în unitate de timp. Echivalenţa între diverse unităţi de energie este reprezentată în tab.1.1.a. şi tab.1.1.b. În natură, energia se întâlneşte sub diverse forme: termică, mecanică, electrică. chimică, nucleară, eoliană, hidraulica etc. 1.1.11. Legea conservării energiei demonstrează că energia (simbol E) nu se pierde, ci numai se transformă. Exemplul Energia chimică latentă a combustibilului se transformă prin ardere în energie termică: aceasta, încălzind apa şi transformând-o în abur, produce energie mecanică (învârtirea turbinei de abur).,iar aceasta prin transformarea în generatorul electric, produce energie electrică. Energia electrică se transformă la rândul ei în energie termică, energie mecanică etc. 1.1.12. Greutatea - simbol G - este forţa cu care orice corp este atras de Pământ (datorită gravitaţiei) şi tinde să cadă vertical spre centrul Pământului. De altfel orice corp atrage spre el corpurile din jurul său (legea atracţiei universale). G = m x g unde m = masa de repaos a corpului şi g = acceleraţia gravitaţională. Unitatea de măsură pentru greutate este, ca şi pentru forţă, kgf. kg şi kgf sunt unităţi de măsură pentru mărimi diferite (masă şi forţă). În timp ce masa corpurilor este constantă, greutatea corpurilor variază cu latitudinea şi altitudinea (înălţimea) locului unde se măsoară. La poli, Pământul fiind turtit, acelaşi corp cântăreşte mai mult decât la ecuator. Cu cât ne ridicăm mai sus deasupra Pământului, forţa de atracţie a acestuia (gravitaţia), deci şi greutatea corpurilor, scade continuu. La înălţimi mari, greutatea este echilibrată de forţa centrifugă rezultată din rotirea Pământului în jurul axei sale şi corpurile nu mai cad atrase de Pământ, ci plutesc. cal cal kcal J kJ kWh MWh kgfm 1 103 0,2388 238,8 8,6 105 8,6 108 2,342 kcal 10-3 1 0,2388 860 86 104 J 4,186 kJ kWh MWh kgfm

4,186 10-3 1,163 10-6 1.163 10-9 0,427 1,163 10-3 1,163 10-6 427 2,78 10-7 2,78 10 1 103
-4

4,186 103 4,186 10-3
3

2,388 10-4 1 10 3,6 106 3,6 109

2,78 10-10 2,78 10 10-3 1
-7

0,102 102 3,67 105 3,67 108

1 3600 3,6 106 9.8 10-3

2,342 10-3 9,8

2,2724 10-6 2,2724 10-9 1

Tab. 1.1.a. Echivalenţa între diverse unităţi de energie kW kW kcal/h CP kgfm/sec 1 1,163 10 0,736 9,81 10-2
-3

kcal/h 860 1 632 8,43

CP 1,36 1,582 10 1 1,333 10-2
-3

kgfm/sec 102 0,1186 75 1

Tb. 1.1. b. Echivalenţa între diverse unităţi de putere 1.1.13. Greutatea specifică este greutatea unităţii de volum a unui corp; se simbolizează cu litera grecească γ (gama) şi 2

se măsoară în kgf/dm3 la solide şi lichide, şi în kgf/m3 la gaze. Greutatea specifică a principalelor materiale este: - abur saturat la 10 bar - 5,049 kgf/m3; aer -1,293 kgf/m3; gaz metan - 0,717 kgf/m3; - apă - 1 kgf/dm3; mercur - 13,69 kgf/dm3; motorină - 0,87 kgf/dm3; - lemn 0,12-1 kgf/dm3; fier - 7,8 kgf/dm3; cupru - 8,93 kgf/dm3. Corpurile mai uşoare decât apa plutesc, iar cele mai grele, se scufundă. Altfel spus, greutatea specifică arată de câte ori corpul respectiv este mai greu decât apa. 1.1.14. Densitatea este masa unităţii de volum. Simbolul folosit este litera grecească ρ (ro) şi se măsoară în g/cm 3 sau în kg/m3. 1.1.15. Presiunea - simbol p - se defineşte ca raportul între dintre forţa F şi suprafaţa S pe care această forţă F se exercită perpendicular şi uniform. Presiunea este deci forţa în kgf ce apasă pe fiecare cm 2 din suprafaţa interioară a cazanelor, recipienţilor sau conductelor sub presiune. Presiunea poate acţiona şi din exterior. Dacă luăm ca unitate de măsură pentru forţă - kg - şi pentru suprafaţă - cm 2, atunci unitatea de măsură pentru, presiune este kgfcm2.

Fig. 1.2Simbolizarea presiunii. Daca se ia ca unitate de măsura pentru forţa - N (newton) şi pentru suprafaţă - m2, atunci unitatea de măsură pentru presiune (în sistemul internaţional) este N/m2 sau Pascal, simbol Pa: 1 Pa=1 N/m2; 1 kPa=1.000 Pa; 1 MPa=1.000.000 Pa=10 bar. Deoarece presiunea de 1 Pa este foarte mică, în practică se foloseşte ca unitate bar-ul, care este egal cu: 1 bar=1000 mbar=100.000 Pa=0,1 MPa=1,02 kgf/cm2=1,02 at=14,5 psi. În tehnică se foloseşte curent ca unitate de măsură a presiunii atmosfera tehnică (simbol at): 1 at=1kgf/cm2=0,98 bar În practică se consideră că 1 bar este aproximativ egal cu: 1 bar=1 kgf/cm2=1 at=10 m CA (coloană apă)=735,5 mm Hg=14,5 psi Alte unităţi de măsură pentru presiune derivate din cele de mai sus: 1 m CA=6,1 kgf/cm2 =0,098 bar; 1 mm CA=0,098 mbar=0,0001 kgf/cm2 1 mm Hg=1 Torr=1,333 mbar=0,00136 kgf/cm2 1 psi=0,069 bar=0,0703 kgf/cm2. După cum măsurarea se face faţă de presiunea atmosferică sau faţă de vidul absolut, deosebim: Presiunea relativă - simbol pr - este presiunea care se măsoară cu manometre. Acestea măsoară presiunea faţă de presiunea atmosferică şi indică zero atunci când au racordul liber în atmosferă. Deci manometrele indică suprapresiunea faţă de presiunea atmosferică, adică presiunea relativă. Se măsoară în at. Presiunea absolută - simbol pabs- măsurată în ata (atmosferă absolută) este presiunea faţă de vidul absolut. Se măsoară cu manometre de presiune absolută, care indică cea 1 bar când au racordul liber în atmosferă. Valoarea presiunii absolute (măsurată cu un manometru de presiune absolută) este egală cu presiunea relativă (măsurată cu un manometru de presiune relativă) + presiunea atmosferică (cea. 1 at). De exemplu, presiunea relativă de 8at echivalează cu presiunea absolută pabs = 8 at +1 at=9 ata. 1.1.16. Presiunea atmosferică - simbol patm- se datorează greutăţii stratului de aer ce înconjoară Pământul. Ea apasă pe fiecare cm2, cu o forţă de circa 1 kgf=1 at. Aerul - este un amestec în volume de 21% O, 78% N, 1% alte gaze şi are o densitate de 1,293 kg/m3 (1 m3 de aer cântăreşte 1,293 kgf). Greutatea coloanei de aer de la suprafaţa Pământului până la cea 2-3000 km cât este grosimea stratului de aer apasă pe fiecare cm2 din suprafaţa Pământului cu o presiune denumită atmosferă fizică (atm). 1 atm = 1,013 bar = 1,033 kgf/cm2 = 760 mm Hg = 10,33 m CA. Valorile date mai sus reprezintă presiunea atmosferică standard, la nivelul mării. în realitate, presiunea atmosferică variază cu altitudinea şi condiţiile meteorologice. Dacă la altitudinea 0 m (nivelul mării), presiunea atmosferică este de 760 mm Hg, la înălţimea de 1000 m este de 674 mm Hg, iar la 8000 m este de 266 mm Hg. Evident că presiunea atmosferică acţionează asupra oricărui corp de pe suprafaţa pământului, deci şi asupra oamenilor, animalelor, plantelor, caselor etc. Asupra unui om (care are o suprafaţă exterioară de cea. 4000 - 5000 cm 2) acţionează deci forţe de 4000 -5000 kgf. Aceste forţe sunt compensate de presiunea interioară din corp, care se menţine la o valoare egală cu presiunea atmosferică. Omul poate suporta. în anumite condiţii, presiuni exterioare până la9 bar, unele mamifere până la 25 bar, iar animalele marine de adâncime până la 1000 bar. Existenţa presiunii atmosferice a fost demonstrată de Torricelli şi este ilustrată în

3

11 m). un instrument cu care a putut aprecia obiectiv gradul de "încălzire" sau "răcire" al unui corp. lung de cea 1 m.este presiunea exercitată de greutatea coloanei de lichid aflat deasupra punctului de referinţă. Mercurul din tub va cobora. care apasă cu cca. de regulă între 950 şi 1050 mbar. Dacă repetăm experienţa cu apă (cu un tub lung de cea. sau faţă de acelaşi corp. Unitatea de măsură este denumită Torr. Ceea ce menţine coloana de mercur la înălţimea respectivă este presiunea atmosferică (Pa) care apasă asupra suprafeţei mercurului din vas. presiunea atmosferică.1. este cea mai răspândită formă de energie. este echilibrată de greutatea coloanei de mercur de 760 mm care apasă cu circa 1 kgf pe fiecare cm2.5 kgf/cm2. şi după terminarea descărcării ultimei cisterne. se umple cu mercur.600 kgf . 4 ore.s-a exercitat numai asupra pereţilor exteriori. aerul a intrat în ea pe măsura condensării aburului.care explică deformarea pereţilor cisternei spre interior. Presiunea hidrostatică nu depinde de forma vasului. fochistul a închis capacele gurilor de vizitare de la ambele cisterne. Mai târziu omul a inventat termometrul. alături de energia electrică (ce se obţine în cea mai mare parte din energia termică). 1. la un cazan de înălţime mare. stând cu capacul deschis cea. menţinându-se presiunea atmosferică în interiorul cisternei. 0. s-au deformat spre interior (burduşire). Se astupă capătul liber cu degetul şi se răstoarnă într-un vas cu mercur. faţă de vidul absolut. 1.1. rămânând la înălţimea de cca. La anchetă s-a stabilit că fochistul.La proba de presiune hidraulică. Pe parcursul dintre fabrică şi staţie. fochistul este direct legat de producerea şi distribuirea căldurii. De asemenea. mai sugestiv. omul a "simţit" că un corp este mai rece sau mai cald. Barometrul măsoară presiunea atmosferică. Presiunea atmosferică se măsoară cu barometre. Definiţie. Presiunea hidrostatică (simbol ph) . împărţită la 10. şi cu γ greutatea specifică în kgf/dm3. Presiunea atmosferică. unităţi de măsură Prin însăşi natura meseriei sale. La unul din ele se constată că pereţii cisternei erau puternic deformaţi spre interior. 760 mm. Acţiunea presiunii atmosferice Un tub de sticlă.2.33 m. indicaţia manometrului de la bază este egală cu indicaţia manometrului de la partea superioară. ci numai de înălţimea coloanei de lichid şi de densitatea lichidului.3. având un diametrul D=1. care nefiind calculaţi pentru această situaţie.2. relatăm următorul caz: Într-o staţie CFR sosesc. La prima cisternă nu a fost aceeaşi situaţie.14 x 180 x 1000 x (1 . la cisterna avariată.17. Căldura 1. Ce este căldura? O definiţie generală ar fi: căldura este o formă a energiei. a introdus în cisterne abur de la centrala termică. în cisternă creându-se depresiune (vid). întrucât aceasta. în alt moment. Un calcul simplu ne arată că.0. Cum percepem căldura? Încă de la început. deasupra fiind vid. căldura este cea care face să varieze temperatura atmosferei şi a corpurilor ce ne înconjoară şi ne dă senzaţia de cald şi frig. apa va rămâne în tub până la înălţimea de cea 10. 1.5) = 282. de la o fabrică din apropiere. la producerea energiei electrice etc.Fig.1 kgf pe fiecare cm 2.5) = 3. pe suprafaţa cisternei s-a produs o apăsare din exterior cu o forţă de: π x D x L x (Pa . cât a durat descărcarea celei de-a doua cisterne. presiunea hidrostatică va fi: ph= h/10 Aplicaţie . Energia termică. la care se adaugă distanţa pe verticală dintre ele (înălţimea coloanei de apă în m). în cinstea lui Torricelli (1Torr =1 mm col. două vagoane cisternă. faţă de alt corp. după descărcarea păcurii. aburul din ultima cisternă s-a răcit şi s-a condensat. presiunea hidrostatică este: ph=(γ x h)/10 Pentru apă. notată cu Pa. prepararea hranei şi apei calde menajere. Notând cu h înălţimea coloanei în m. a conceput şi realizat metode şi aparate cu care s-a putut măsura cantitatea" de căldură pe care o primeşte 4 . deşi de la fabrică ambele plecaseră în stare normală. acestea fiind de fapt manometre de presiune absolută cu un domeniu foarte restrâns.în interior fiind depresiune (vid) . în industrie. pentru a descărca mai repede păcura. Hg). la ultima cisternă . aceasta putând fi utilizată la încălzire.8 m=180 cm şi o lungime de L=10 m=1000 cm şi vidul interior de cea. având greutatea specifică y (îh kgf/dm3)=1. La sosirea locomotivei de manevră. Exemplu: Pentru a pune în evidenţă existenţa şi efectele presiunii atmosferice.0.

15 grade Farenheit °F t °C = 5/9 (t °F-32) 5 .000 cal = 1. toate corpurile. prin procese similare cu cele ce se produc în soare. de aceea gazele ocupă tot spaţiul pe care îl au la dispoziţie. . agitaţia particulelor. Dacă la nivelul acestui curs nu putem explica mai complet ce este "în sine" căldura. 15. Temperaturile de la 0 în sus sunt temperaturi pozitive. a unora în raport cu altele. Caloria. Excepţie fac cazanele cu fluide diatermice care folosesc ca agent termic în scopuri industriale alte lichide în afară de apă. Se notează cu t° C.000°C. se măsoară în calorii (cal).prin transformarea energiei nucleare obţinute din fisiunea uraniului.creşterea şi scăderea temperaturii corpurilor.în urma căreia atomii de hidrogen se unesc şi se transformă în atomi de heliu eliberând căldura. O calorie este cantitatea de căldură necesară unui gram (g) de apă pentru a-i ridica temperatura cu 1°C.prin transformarea energiei mecanice captate din mediul înconjurător . 1 kcal = 1. S-a observat că la toate corpurile . De aceea nu au formă proprie. .prin transformarea energiei solare.solide. 1 Gcal = 1. vibrând în jurul unei poziţii de echilibru. transportă şi cedează căldura primită acolo unde este necesar. Aceste particule foarte mici. şi sunt folosite la încălzire.3. în unele regiuni din pământ ies cu presiune ape termale cu temperatură de 40-80°C (şi chiar mai mult). folosind de regulă rezistenţe electrice. instalaţii de încălzire centrală. Distanţa dintre 0 şi 100 s-a împărţit în 100 părţi egale.steaua sistemului nostru planetar . Căldura. Dintr-un kg de uraniu se poate produce căldură cât se obţine din 2500 tone de cărbune. agitaţia lor. gazoase . 1. În practică se folosesc multipli ai caloriei: kilocaloria (kcal) şi gigacaloria (Gcal). Din căldura produsă de soare. între care: . iar în interiorul lui cea. Toată căldura produsă de cazanele este folosită pentru încălzirea agentului termic .produce continuu cantităţi uriaşe de căldură . în toate direcţiile. La gaze.000.000 kcal.schimbarea stării de agregare a corpurilor. Această mişcare continuă a particulelor corpurilor datorită căldurii poartă numele de agitaţie termică.000. numai a doua miliarda parte ajunge pe Pământ prin radiaţie. În laboratoare este în curs de experimentare obţinerea energiei prin fisiune nucleară.15°C (zero absolut). Ce este totuşi căldura? S-a arătat la început că. Temperatura la suprafaţa Soarelui atinge cea. în sobe sau în focarul cazanelor. lichizi sau gazoşi) în foc deschis. fiecare diviziune fiind 1°C.000.2. 1. mişcarea. . Temperatura . particulele au o mişcare de translaţie. cunoaştem şi folosim efectele ei. La temperatura de -273. înmagazinează. care pot fi. Soarele . iar acestea din atomi. este cu atât mai mare cu cât corpul este mai cald şi invers. În sistemul de măsură internaţional (SI).000°C. la presiunea atmosferică. ce se învârtesc în jurul nucleului. 6.dilatarea şi contractarea corpurilor.2. ci numai volum propriu. această transformare se face în energia electrică. la presiunea atmosferică. Se măsoară în grade Celsius (:C). această energie fiind suficientă pentru a naşte şi întreţine viaţa pe planeta noastră. ci sunt într-o continuă agitaţie. Scara Celsius are ca 0°C temperatura la care îngheaţă apa şi 100°C temperatura la care aceasta fierbe.sau o cedează un corp altui corp. mişcarea acestor particule este haotică. care alcătuiesc orice corp nu sunt fixe.simbol t . Uzual. Atomii sunt formaţi dintr-un nucleu central şi unul sau mai mulţi electroni. .000 J).prin fuziune termonucleară .a vântului (eoliană). unitatea de măsură pentru cantitatea de căldură este joule (simbol J) şi multiplul său kJ (1 kJ = 1. O parte din această energie poate fi utilizată pentru încălzire. La corpurile lichide. . iar cele de la 0 în jos. se măsoară cantitativ în unităţi de energie cu aparate numite calorimetre. grade Kelvin (:K) sau grade Farenheit (°F). . încetează complet. De exemplu: .apa şi implicit aburul . sunt formate din molecule. Cum se produce căldura? Căldura se poate obţine pe mai multe căi. a apelor curgătoare (hidro). negative.prin arderea combustibililor (naturali sau artificiali solizi. industriale sau pentru producerea energiei electrice.prin transformarea energiei electrice în încălzitoare. La temperaturi scăzute aceste mişcări ale particulelor scad în intensitate.prin transformarea energiei geotermice (energia existentă în scoarţa terestră).care se încălzeşte.000. în centrale nucleare. grade Celsius °C grade Celsius °C t°C grade Kelvin °K t°C = T°K-273.amplitudinea mişcării acestor particule. Cantitatea de căldură (simbol q). devin mai lente. de alunecare. a mareelor etc. indiferent de starea lor de agregare. La corpurile solide particulele sunt legate între ele prin puternice forţe de coeziune. . dezordonată. cu atât mai mult cu cât temperatura este mai scăzută.2. lichide.este o mărime care indică gradul de încălzire al unui corp. fiind o formă de energie.000 cal.

6 kcal/m 2 x h x (100 grd)4. până când temperaturile celor două corpuri (sau părţi de corp) devin egale. A = aria suprafeţei corpului 2 expusă fluxului termic provenit de la corpul 1Transmiterea căldurii se poate face în 3 moduri: a) prin radiaţie . Pentru a calcula cantitatea de căldură (q) necesară încălzirii unui corp. = 20°C la temperatura finală.96 kcal/m2 x h x (100 grd)4. reprezentând 1°F. se înmulţeşte masa acelui corp m (în kg) cu căldura specifică c (în kcal/kg grad) şi cu diferenţa dintre temperatura finală (t 2°C) şi temperatura iniţială (t1 °C):q = m x c x (t2 -t1) Exemplu: Pentru a încălzi 10 kg de apă.4. t.15°K va avea t = 363. uzual între 3. inclusiv în vid. este: Et = K A (T1 . 6 . Exemplu Apa caldă cu temperatura t = 90°C (grade Celsius). Relaţiile de transformare intre diverse scări de temperatură Scara Kelvin are ca 0°K temperatura de -273.0 absolut). de la o faţă la cealaltă a peretelui.2 şi 4. Aplicaţii: .15 T°K T °K = 5/9 t °F+255. . pentru că sticla este opacă (izolantă) pentru radiaţiile termice. Corpurile cenuşii absorb parţial energia de radiaţie. Cantitatea de căldură radiată de un corp aflat la temperatura T (-K) este dată de legea lui Ştefan .8t°C+32 t°F = 1.15 . distanţa dintre ele împărţindu-se în 180 părţi egale.8T°K459 t°F Tab. fără transport de materie.15°C (temperatura cea mai scăzută posibil . Scara Farenheit °F are ca puncte fixe 32° şi 212° corespunzătoare temperaturii de solidificare şi fierbere a apei. se reflectă şi se refractă. . Se notează cu t°F. Dintre corpurile uzuale.1. întrucât apa are c = 1 kcal/kg grad.o parte pătrunde în corp. Invers.15 = 363. Se notează cu "c" şi se măsoară în kcal/ kg grad (pentru apă c = 1 kcal/kg grad. Căldura dezvoltată nu poate ieşi din seră. Prin corp negru se înţelege un corp care. pentru oţel c = 0. are proprietatea de a absorbi toate radiaţiile electromagnetice de toate frecvenţele.T2). Coeficientul de radiaţie pentru corpul negru absolut este de 4. Căldura specifică a corpurilor depinde de natura lor şi de temperatura la care se măsoară.efectul de seră. 1. Transmiterea căldurii Căldura se transmite. de la sine.115 kcal/kg grad.2. b) prin conducţie (conductibilitate). Ex: hârtia neagră absoarbe şi reţine 95%.o parte este reflectată. apa are căldura specifică cea mai mare.grade Kelvin °K grade Farenheit °F T°K = t°C+273. Rezultă că.15 = 903C. pentru cupru c = 0. Deci orice corp emite căldură prin radiaţie (unde electromagnetice în domeniul infraroşu) proporţional cu puterea a 4-a a temperaturii sale absolute. Căldura specifică Căldura specifică este cantitatea de căldură necesară unui kg dintr-un corp pentru a-şi ridica temperatura cu 1°C. Apa se încălzeşte şi se răceşte de 5 ori mai încet decât nisipul. ceea ce o impune ca fluid de lucru pentru cazane. Energia de radiaţie transmisă la un corp se împarte în trei: . transformându-se în energie termică. . cu viteza luminii. apa poate înmagazina sau ceda cea mai mare cantitate de căldură. de la temperatura ambiantă de t.15°K.2. Corpurile negre au capacitate de absorbţie şi de emisie maximă.orice corp emite. este necesar să-i cedăm o cantitate de căldură: q = 10 x 1 x (90 -20) = 700 kcal. în linie dreaptă.2.5.273. de la corpul mai cald (sau părţi ale acestuia) la corpul mai rece (sau părţi ale acestuia). Se mai numeşte şi scară absolută. o cantitate de căldură în funcţie de temperatura sa absolută (în °K) şi de natura sa. prin radiaţie.2. apa caldă care are temperatura absolută de 363. fără a reflecta nimic. Radiaţiile luminoase străbat sticla şi încălzesc aerul din seră.1.4 t°F = 1. Cantitatea de căldură (energia termică) transmisă (transferată) de la corpul 1 (mai cald) la corpul 2 (mai rece) cu T 2 < T1.astfel se explică de ce vara trebuie să purtăm haine de culoare deschisă. indiferent de temperatura lui. Prin radiaţie. = 90°C.Boltzmann şi se calculează cu formula: q = C x (T/100)4. iar cea albă cea 5% (restul respinge). în care: K = coeficientul total de transfer termic.o parte traversează corpul. Corpurile albe au capacitate de a reflecta la maximum radiaţiile. căldura se transmite de la o moleculă la alta. va avea în grade absolute Kelvin: T = 90 + 273. căldura se transmite ca şi lumina. Se notează cu T°K. la acelaşi volum sau la aceeaşi greutate. Relaţiile de transformare între diverse scări de temperatură sunt indicate în Tab.iar iarna de culoare închisă. 1.094 kcal/kg grad). fiind maximul posibil teoretic. unde C este coeficientul de radiaţie.

Valoarea coeficientului în kcal/m x h x grad pentru diverse materiale S-a constatat că nu toate corpurile transmit la fel căldura: unele o transmit mai uşor.00726 kgf/cm2.3. care transmite cel mai bine căldura). printr-o suprafaţă de 1 m2 de perete. fie pe cale artificială (cu pompe. la cazanele de încălzire centrală.9619) x 2/10 = 0.0. imediat apa caldă. cu cât acesta este montat la o înălţime mai mare faţă de cazan. rezultă: p = (0. în afară de metale (primele 4 poziţii) care sunt bune conducătoare de căldură.1. în acelaşi volum fiind mai puţine molecule. plăci tubulare etc. Material Oţel Fontă Cupru Aluminiu Aer Apă λ 47. Din formulă rezultă marea influenţă pe care o are înălţimea h în crearea forţei ascensionale ce determină circulaţia apei în sistem.5 Material Cărămidă roşie Cărămidă refractară Vată de zgură Vată minerală Piatră de cazan Funingine λ 1. aplicând formula de mai sus pentru h = 2 m. unele mai mult. ventilatoare etc). Se observă că funinginea este mult mai izolantă decât aceeaşi grosime de piatră depusă pe suprafaţa de încălzire a cazanului. Spre exemplu. va fi mai uşor. Părţile exterioare ale cazanelor şi conductelor termice se izolează cu materiale izolante (cărămizi. prin gravitaţie sau termosifon. circulaţia fluidelor se poate face fie pe cale naturală (prin gravitaţie sau termosifon). iar altele sunt rău conducătoare de căldură (sunt izolante).02 0. altele mai greu. Prin încălzire se măreşte energia internă a corpurilor. ţevi.9982 .1 dm3 la 20°C cântăreşte 0. Conductivitatea termică λ (lambda) reprezintă cantitatea de căldură care se transmite în unitatea de timp. din moleculă în moleculă. Deci unele corpuri sunt bune conducătoare de căldură (în special metalele). simţim după un timp că ne arde la mână. Transportul de căldură se face prin curenţi de materie şi este specific fluidelor. radiatoarele situate la mică înălţime faţă de cazan se vor încălzi mai greu.Exemplu: Când ţinem o tijă metalică cu un capăt în foc. această mişcare a apei calde în sus şi a apei reci în jos . altele mai puţin).6 25 384 204 0.1 dm3 la 95°C cântăreşte 0. volumul respectiv va cântări mai puţin. în mişcare. fiind mai uşoară. La fel apa din boiler se va încălzi cu atât mai repede. Exemplu: Dacă într-un vas cu apă la 20:C se toarnă apă caldă la 95 :C. Deci fochiştii trebuie să aibă grijă ca arderea să fie bună (fără depuneri de funingine) şi ca apa de alimentare să nu depună piatra. Forţa care determină circulaţia naturală (prin gravitaţie sau termosifon) se datorează diferenţei dintre greutatea specifică a fluidului cald (mai mică) şi cea a fluidului rece (mai mare). . iar cel rece mai greu coboară şi-i ia locul.şi a oricărui alt fluid -. moleculele se îndepărtează mai mult unele de altele (corpul se dilată). Rezultă că.035 Tab. temperatura pe tur de 95°C şi pe retur de 20°C. Se mai observă că. când diferenţa dintre temperaturile suprafeţelor opuse (deci căderea de temperatură) este de 1 grad şi se măsoară în kcal/m h grad.γc) x h/10 unde: p = presiunea eficace în kgf/cm2 γr si γc greutatea specifică a apei reci (de la alimentare sau din retur) şi a celei calde (din cazan sau din tur) în kgf/dm3 h = diferenţa de nivel între axa cazanului (sau schimbătorului de căldură) şi axa corpului de încălzire.16 0. la suprafaţa unui corp solid sau în masa unui fluid (acelaşi sau altul) cu care vine în contact. cutiile de foc ale locomotivelor se făceau din cupru. Mişcarea. în metri. La fel aerul şi orice fluid cald mai uşor se ridică.1 dm3 la 4°C cântăreşte 1 kgf. deci. tub focar. Pentru apă: . Acestea sunt condiţii de bază pentru a exploata economic şi în siguranţă cazanul. restul corpurilor sunt rele conducătoare de căldură (izolante.04 0. 7 .9982 kgf. vată minerală etc) ca să împiedice transmiterea de căldură în exterior (pierderile de căldură).9619 kgf: Această forţă este dată de relaţia: p = (γ r .17 0. cu grosimea de 1 m. Suprafeţele de încălzire ale cazanelor. În tabelul 1. se va ridica în partea de sus. c) prin convecţie căldura se transmite de la un fluid (lichid sau gaz) cald.3 este dată valoarea coeficientului λ în kcal/m h grad pentru diverse materiale. adică acele suprafeţe prin care se transmite căldura de la foc şi gazele arse la apă (tambur. prin intermediul particulelor de fluid.) se fac din oţel (în trecut. Această circulaţie. Căldura s-a transmis de la un capăt la celălalt. .035 0.67 0. se numeşte circulaţie naturală.

2. astfel încălzindu-se prin convecţie toată încăperea). căldura dezvoltată prin arderea combustibilului. nu au dispus şi nu au controlat dacă s-a efectuat această operaţie absolut indispensabilă. astfel: Topirea . Apa încălzită de la +4°C la 100°C îşi măreşte volumul cu 4. în canale de fum şi în coş. şi altă apă mai rece şi mai grea îi ia locul. în special în timpul sărbătorilor. a provocat grava avarie. care sunt în contact direct cu flacăra sau gazele arse. îngheţând. încălzindu-se mai repede şi mai mult devine mai uşoară. conductele termice lungi au compensatoare de dilataţie.20 = 130°C. adică îşi măresc dimensiunile. fiind la toate gazele de 3. apa de lângă suprafeţele de radiaţie. la partea dinspre apă prin conducţie. apa îşi măreşte volumul cu 9% (aşa se explică spargerea ţevilor când apa din ele îngheţată). deoarece prin răcire. Apa are o comportare diferită: la temperatura de +4°C are volumul cel mai mic. se încălzeşte mai repede şi mai puternic. se lungeşte cu: 0.3%. iar şefii lor. dintre care unul este mobil. pentru a permite dilatarea şi contractarea cazanelor (fig.metalul din care este construită aceasta. Lichidele se dilată în medie de 100 de ori mai mult decât corpurile metalice. . este crăpat pe o lungime şi deschidere mare (grosimea virolei era de 20 mm). încălzită la 200°C îşi măreşte volumul cu 15. astfel încălzindu-se prin convecţie. pentru că. 1. Cantitatea de căldură pe care apa din cazan o primeşte de la focul ce arde în focar.prin conducţie: căldura ajunsă în modul de mai sus pe suprafeţele de radiaţie şi de convecţie se transmite din moleculă în moleculă de la partea dinspre foc şi gaze arse. Sub influenţa căldurii.Buteliile de aragaz.prin convecţie: gazele arse.1.În acelaşi mod se explică circulaţia şi încălzirea continuă a apei în cazanele de abur şi de apă caldă: apa de lângă pereţii cazanului.prin radiaţie: radiaţiile calorice (infraroşii) emise la arderea combustibilului în focar ajung pe suprafeţele metalice de încălzire care formează pereţii focarului şi care se numesc suprafeţe de radiaţie.17 mm3/ m3 grad. Aplicaţii: Cazanele bloc abur şi similare se sprijină pe fundaţii în câte 2 puncte. . după ieşirea din focar. deci mai grea vine şi îi ia locul.012 mm pe metru şi fiecare grad de temperatură. se ridică. La fel se explică şi circulaţia gazelor arse în focar. Gazele. Coeficientul de dilatare volumică a gazelor este de cea. . Astfel. se ridică şi alt aer rece vine să-i ia locul.6. iar altă apă mai rece. iar prin răcire se contractă. circulaţie care asigură încălzirea întregii mase de apă. -natura şi grosimea depunerilor pe suprafaţa de încălzire. . Exemplu: La o fabrică de zahăr.35%. precum şi încălzirea încăperilor (aerul cald de lângă sobă sau calorifer. Modificări de stare. corpurile îşi schimbă starea de agregare. încălzindu-se mai mult. În fiecare iarnă. întâlnesc suprafeţele de convecţie (ţevi de fum la cazanele ignitubulare. metalele se dilată cel mai mult. Primăvara.2. devine mai uşoară şi se ridică. 1 m de cupru cu 1. 20 de ori mai mare decât al apei. acesta crescând sub şi peste această temperatură.cantitatea şi calitatea combustibilului consumat. cazanele sunt umplute cu apă numai până la nivelul minim deoarece.4 mm. devine mai uşor.15°K este zero). se transmite apei din cazan prin toate cele 3 moduri de transmitere menţionate mai sus: . Prin încălzire. presiunea din interior poate să producă explozia buteliilor (cazuri întâmplate). prin încălzire şi răcire. . încălzind apa din cazan. Prin îngheţare.6% şi încălzită la 300°C îşi măreşte volumul cu 40.). corpurile se dilată. în multe centrale termice se produc avarii şi pagube însemnate deoarece. buteliile de CO2 etc.012 x 130 x 50 = 78 mm. .mărimea suprafeţei de încălzire.este transformarea unui corp solid în corp lichid.7.5. Cauza: nu s-a urmărit golirea completă de apă a cazanului care.7 mm şi 1 m de aluminiu cu 2. cazanele de abur s-au oprit şi golit de apă. prin încălzire (absoarbe căldură). 1. . prin dilatarea gazelor.18 mm3/ m3 grad. Dintre corpurile solide. iar la oprire sunt umplute cu apă până la nivelul maxim.prin convecţie. ridicându-şi apoi temperatura. adică îşi micşorează dimensiunile.se dilată cu a 273 parte din volumul pe care 11 au la t = 0°C când sunt încălzite cu 1°C şi invers (de aici rezultă. încălzită de la 20°C la 150°C. la controlul oficial. că volumul gazelor la temperatura absolută de -273. sau ţevi de apă la cazanele acvatubulare) şi. deci sub influenţa căldurii. organul ISCIR constată că tamburul inferior. 8 .indiferent de natura lor . după terminarea perioadei de prelucrare a sfeclei de zahăr. la presiune constantă . toată apa din cazan. prin încălzire. în luna ianuarie. corpurile îşi schimbă dimensiunea şi starea. cedează căldura pe care o conţin acestor suprafeţe de convecţie.2 mm. Din focarul unui cazan. însă nu toate la fel. Coeficientul de dilatare al oţelului este de 0. la un cazan de 30 t/h şi 15 bar. deci cu 150 . Exemplu: gheaţa prin încălzire se transformă în apă.6.Tot pentru preluarea dilatării. trebuie ferite de încălzire.2. nivelul scade. în drum spre coş.2. Coeficientul de dilatare volumică a apei este de 0. Dilatarea şi contractarea corpurilor. Exemplu: O ţeava de oţel de 50 m lungime. încălzit de la 0 la 100°C 1 metru liniar de oţel se dilată cu 1.6. fochiştii nu au golit complet instalaţiile de apă. depinde de: . . în timpul funcţionării cazanelor de orice fel (cu excepţia cazanelor cu circulaţie forţată) avem o circulaţie continuă a apei în cazan. 1. la oprirea lor. fiind calde. teoretic.La pornire. aliajul din dopurile fuzibile se topeşte când cazanul rămâne fără apă (se supraîncălzeşte). volumul apei (deci şi nivelul ei) creşte. Modificări ale corpurilor sub acţiunea căldurii Prin încălzire şi răcire.

la suprafaţă. În literatura de specialitate se semnalează că apa. Calefacţia . Sublimarea . prin încălzire (absoarbe căldura).2. Căldura cedată în timpul fierberii transformă apa în abur. Vaporizarea are loc în toată masa lichidului în timpul fierberii. numeric. fără a mai trece prin faza lichidă. ca să transformăm un kg de apă. găsim geamurile de la case.Solidificarea . iar dacă o încălzim de la 0°C la 100°C este necesară o cantitate de căldură q = 100 kcal. iar vaporii se formează brusc. la presiunea normală).7.2.2. Lichidele se transformă în gaze după următoarele trei legi: 1. De aceea. care se evaporă. mercurul la 357°C. la presiunea atmosferică şi temperatura de 100°C. după nopţi friguroase. s-a transformat în vapori de apă.7. Căldura latentă de vaporizare a apei la presiunea atmosferică este r = 539 kcal/kg. absorbind căldura corpului. cu temperatura apei. Temperatura la care fierbe lichidul la presiunea respectivă se numeşte temperatura de fierbere sau de saturaţie. iar plumbul topit. când aceasta se află în vecinătatea unui corp încins.20 = 80 kcal.Cantitatea de căldură conţinută într-un kg de apă sau abur se numeşte entalpie şi se măsoară în kcal/kg.. maşini etc. Transformările stare ale corpurilor de Exemplu: în dimineţile de iarnă.1. Se simbolizează cu litera i. Exemplu: Gheaţa îşi reduce în timp dimensiunea până dispare complet. Exemplu: apa încălzită la 100:C la presiunea atmosferică se transformă în vapori (gaz). la 0 la p = 225 bar. este necesară o cantitate de căldură (în kcal): q = m x c (t2 . a cărui temperatură scade. alcoolul la 78°C.2.se ia din mediul înconjurător sau din căldura lichidului (apei) respectiv. după baie.4. prin condensează. acoperite de gheaţă provenită din vaporii de apă din atmosferă. direct. 1. se înţelege transformarea unui lichid în vapori (gaze) în toată masa sa. Căldura necesară unui kg de lichid încălzit la temperatura de vaporizare (fierbere) pentru a se transforma integral în vapori. Căldura necesară evaporării apei (lichidului) . Exemplu: la presiunea atmosferică apa fierbe la 100°C. Dacă presiunea rămâne constantă. iar la p = 2 bar apa fierbe la 133°C etc. Exemplu: Pentru a încălzi un kg de apă (m = 1 kg.1. care este de fapt entalpia apei la 100°C (i1 = 100 kcal/kg). se numeşte căldura latentă de vaporizare. Legile fierberii Prin fierbere. şi diagrama 1. prin răcire (cedează căldura).este vaporizarea intensă. Aşa cum rezultă din tab. la orice temperatură sub temperatura de fierbere (absoarbe căldură din mediul înconjurător).3. Desublimarea .este transformarea unui lichid în vapori. fiecare lichid fierbe la aceeaşi temperatură. La înălţimea de 3000 m şi p = 425 mm Hg apa fierbe la 90°C. Cu cât creşte presiunea cu atât creşte temperatura de saturaţie (de fierbere). la aceeaşi 9 . de la 539 kgf/kg la presiunea atmosferică.2.t1 Deci. Evaporarea . Datorită vaporizării.7. apa nu poate lua contact direct cu corpul din cauza stratului de abur ce se interpune între corp şi lichid. 1. Exemplu: apa. Spre exemplu.4. 1. Condensarea . La aceeaşi presiune. prin răcire la 327°C se solidifică. în abur. fără a mai trece prin faza lichidă. Se simbolizează cu litera r şi se măsoară în kcal/kg. atunci şi temperatura rămâne constantă în tot timpul fierberii.este transformarea unui corp solid în corp gazos direct.4.aceeaşi ca şi în cazul fierberii . Fig. fierbe la temperaturi superioare (până la 140°C. sau în ţevile supraîncălzite. indiferent de intensitatea focului. căldura latentă de vaporizare r scade cu creşterea presiunii. numai la suprafaţa lui. Vaporizarea . fiind foarte mare comparativ cu a altor lichide.t1) = t2 . generând explozii periculoase. apare când cazanul a rămas fără apă şi fochistul alimentează cazanul cu apă. pentru a încălzi un kg de apă la presiunea atmosferică de la 20°C (temperatura ambiantă) la 100°C (temperatura de fierbere sau de saturaţie) este necesară o cantitate de căldură q = 100 . Entalpia . care ajunge la tubul focar.4.100°C.2.7. respectiv cu i' pentru apă şi i" pentru abur.este transformarea unui corp lichid în corp solid prin răcire (cedează căldură).1. care nu conţine aer. prin răcire la 0°C se transformă în gheaţă. uscarea rufelor spălate etc. Exemplu: Aşa se explică uscarea străzilor după ploaie.este transformarea unui corp lichid în corp gazos.7. Între 0° . răcire sub temperatura de saturaţie Exemplu: vaporii de apă. aşa cum se arată în tabelul 1. Pentru a înlătura această eventualitate se introduc în apă bule de aer sau "pietricele de fiert" cu muchii ascuţite. transformându-se în apă (condensat).este transformarea unui corp gazos în corp lichid. 1. absorbind căldura din jur. la aceeaşi presiune. cantitatea de căldură conţinută de apă este egală.1. c = 1 kcal/kg grad) de la o temperatura t 1(în °C) la o temperatură t2 (în °C). În continuare. a apei. cedând căldura. simţim răcoare din cauza apei rămase pe corp.este transformarea unui corp gazos în corp solid.

prin transformarea apei în abur.1.3 779.7 780. deci entalpia aburului la 100°C şi presiunea atmosferică este i" = 100+539 = 639 kcal/kg Menţionăm că. ocupă un volum de 1673 dm3 Diagrama 1.1 . funcţie de presiune p.presiune şi temperatură este necesară o cantitate de căldură egală cu căldura latentă de vaporizare (r = 539 kcal/kg).2 756.1 831. Variaţia în funcţie de presiune a: temperaturii de saturaţie (de fierbere) a apei (curba de echilibru a apei cu vaporii săi) .5 830 829. se observă că entalpia aburului saturat i".8 827.9 708.1 754.1 830. În tabelul 1. entalpia apei i'.8 781.5 776.7 kcal/kg 833 832. căldura de vaporizare r. În tab. Presi Temp. entalpia aburului supraîncălzit (acesta la diverse temperaturi) i".1 753 751.2 kcal/kg 758 757.1.5 750.7 755.1.2 755. după măsurători şi calcule specifice: temperatura de fierbere ts.7 1 2 3 4 5 6 8 10 13 15 20 °C 100 115 120 133 143 151 158 164 174 183 194 200 214 kcal/kg 539 529 526 517 510 503 498 494 485 478 469 463 449 kcal /kg 100 115 120 133 143 152 159 166 176 185 -37 204 218 kcal/kg 639 644 646 651 653 656 658 659 662 664 666 667 668 kcal/kg 710 709.8 705 703. toate funcţie de presiunea p.curba 2 Având în vedere pierderile.4 10 .7 774.5 702 699 697 693.6 831.1. Căldură Entalpie Entalpi Entalpia aburul aburului une (P) de latentă de apă (i') e abur (i") a supraîncălzit la fierber vaporizar saturat 250 °C 300 °C 400 °C 500 °C e e (i) (i") bar 0 0. Un kg de apă ocupă un volum de 1 dm3.4 831.curba 1 entalpiei (conţinutului de căldură) a aburului i" .5 748 kcal/kg 762 782.9 831. este egală cu entalpia apei i' + căldura latentă de vaporizare r la presiunea respectivă: i" = i1 + r1.5 757.4 832.3 828.1 705. în diagrama 1.4 706.2 781.8 707.4.5 778 777. Acelaşi kg de apă. transformat în abur la presiunea atmosferică. este trecută variaţia temperaturii de saturaţie ts şi a entalpiei.1 780. entalpia aburului saturat i".2 kg apă.4 750.4. sunt trecute. 1 kg abur este produs de 1. acesta îşi măreşte volumul de circa 1700 ori faţă de volumul apei din care a provenit. la orice presiune.4 781.

Exemplu: Dacă într-un kg de abur umed se află 0. se produce o cădere a presiunii aburului. deci peste punctul critic.7 kcal/kg. atingând maximul la presiunea de 32 bar.5%. Umiditatea aburului este cantitatea de apă în kg conţinută într-un kg de abur umed şi este egală cu 1 .9.i" . La cazanele de abur supraîncălzit şi la cazanele de apă caldă şi fierbinte.9.1. La presiuni mai mari de 230 bar.2. circulaţia naturală a apei este practic imposibilă. se observă că: 1.fiind practic egale şi dependente numai de presiune. Acest punct k se numeşte punctul critic al apei.) şi se foloseşte la termoficare sau în scopuri tehnologice. Abur supraîncălzit . titlul acestui abur este x = 0.creşte de la 639 kcal/kg la presiunea atmosferică.9.Definiţii Apa.2. 1.2.La circulaţia aburului prin conducte şi armături.2. nu şi cu termometre. Titlul aburului este cantitatea de abur uscat în kg conţinut într-un kg de abur umed şi se notează cu x. Această creştere se opreşte la presiunea de 225 kgf/cm2 = 221. cazanele de abur cu circulaţie naturală se construiesc până la presiunea de 180 bar. Aburul saturat umed se produce în cazane de joasă presiune sau medie presiune (cu presiune sub sau peste 0. Fluide încălzitoare . apa fierbinte sau aburul.4.5 bar) şi se foloseşte obişnuit ca abur tehnologic sau pentru încălzire.2. Temperatura apei şi aburului din cazan . densitatea apei şi aburului devin egale. Densitatea apei scăzând iar a aburului crescând.5%.8.9. 1. respectiv pe circuitele de apă caldă sau fierbinte. Apa caldă . după cantitatea de căldură pe care o primeşte.1 732 697 647 612 766. temperatura respectiv presiunea critică a apei.2. Dar pe măsură ce creşte volumul apei. El conţine cu atât mai multă umiditate (deci este de calitate inferioară) cu cât nivelul apei în cazan (la sticle de nivel) este mai ridicat. Din această cauză.8. apa se transformă direct în abur supraîncălzit.085. Prezintă următoarele avantaje: .8.2.este apa care are temperatura maximă de 110°C (practic maximum este 95 :) şi este produsă de cazanele de apă caldă sau în schimbătoarele de căldură (boilere sau aparate contracurent) ca agent secundar. Este produsă de cazane de apă fierbinte (C5D. şi densitatea apei scade. 1. apa se transformă brusc în abur fără a-şi mări volumul şi fără a cere un plus de căldură din exterior (în acest punct căldura latentă de vaporizare r = 0).posedă. Prin laminare aburul umed se usucă şi pe urmă se supraîncălzeşte. .1. Caracteristicile principale ale apei şi aburului Analizând tabelul 1. pe care apa îl comprimă. sau în procente 8.2. la 250-600°C. Apa fierbinte este apa care are temperatura de 110°-150°C şi chiar mai mult.3. 11 . determinând creşterea densităţii lui. o temperatură mai mare. Entalpia (conţinutul de căldură) aburului . 1. La presiunea critică. 1. CAF etc. iar umiditatea 1 -0. De altfel. . când i" = 669. pe măsură ce creşte temperatura se ajunge la situaţia că. în timpul laminării.un kg de abur supraîncălzit ocupă un volum mai mare decât un kg de abur saturat la aceeaşi presiune. datorită frecărilor cu pereţii acestora. a apei calde menajere. a schimbărilor de secţiune şi de direcţie. Serveşte la încălzirea clădirilor. fără a mai trece prin faza de abur saturat (aceste cazane se numesc cazane cu evitarea domeniului vaporilor umezi). Are titlul x = 1 şi umiditate egală cu 0.4. Abur saturat uscat . agentul primar fiind apa caldă. de la temperatura pe care o are în cazan.5 762 737 710 676 822.915 kg abur saturat uscat. 6 din tabel).9. entalpia vaporilor se menţine constantă.2. presiunea rămânând aceeaşi. în punctul critic. la aceeaşi presiune.este aburul care nu mai conţine picături de apă. scade volumul aburului.1. Temperatura apei şi aburului din cazan la nivelul apei sunt egale şi cresc odată cu creşterea presiunii (curba 1).3°K. cazanele de abur saturat se echipează numai cu manometre.2. după care scade continuu ajungând ca la punctul critic (p = 225 kgf/cm2) să fie i"= 505 kcal/kg (curba 2 din diagramă şi col. Pe măsură ce creşte temperatura apei. Caracteristicile apei.5.un m3 de abur supraîncălzit cântăreşte mai puţin decât un m3 de abur saturat la aceeaşi presiune.40 50 100 150 200 250 263 311 341 365 409 394 315 240 150 260 275 335 384 431 669 667 650 623 582 670 667 651 622 583 737.915 sau în procente x = 91. în scopuri tehnologice etc. 1. la care corespunde temperatura t = 374.2.1 819 805 790 776 Tab. aburului saturat şi supraîncălzit 1. Laminarea aburului . se măreşte volumul ei.3.4. iar temperatura şi presiunea acestui punct se numesc. iar presiunea se reduce.4. iar cel cu p > 32 bar devine mai întâi umed şi se supraîncălzeşte numai la căderi mari de presiune.2.36 bar. 1. prin încălzire. Aburul saturat umed . apa putând fi considerată ca un abur foarte dens.8. Prin laminare aburul saturat uscat cu p < 32 bar se supraîncălzeşte. este necesară montarea de termometre pe circuitul de abur supraîncălzit. se transformă în unul din următoarele fluide încălzitoare: 1.9.2.8. 1.provine din aburul umed care este trecut prin supraîncălzitor (la cazanele care au supraîncălzitor) unde i se ridică temperatura.15°C = 647.x.1. şi diagrama 1.este aburul care mai este încă în contact cu apa din care a provenit (aburul din cazan) şi care mai conţine picături de apă.915 = 0.

eliberând căldura latentă de vaporizare r = 485 kcal/kg. montării şi exploatării cazanelor de abur. când conţine 100 kcal/kg. 1. Circulaţia fluidelor prin conducte . Belgia. înşişi proprietarii de cazane au simţit nevoia să facă o Asociaţie a proprietarilor de cazane cu abur. A dedus că aburul produs prin fierberea apei dezvoltă o forţă. în 1854. iar viteza creşte. Franţa. Scurt istoric al cazanelor. deci nu depune piatră.4. în Prusia (Germania de azi). a observat că. iar viteza scade. au pus pe gânduri autorităţile de stat. Astfel. iar mai târziu şi gazele. a început să se folosească şi păcura. Legislaţie ISCIR 2. i" = 662 kcal/kg şi t = 174°C dacă se răceşte puţin sub ts= 174CC. fără riscul de a se condensa uşor. . se produc căderi de presiune prin rezistenţa pe care acestea o opun curgerii.10. În 12 aprilie 1828. în timp ce în porţiunile divergente. presiunea fluidului scade. de atunci începând preocupările pentru ca această forţă să fie captată şi pusă în slujba omului. scade şi temperatura condensatului şi când presiunea ajunge la presiunea atmosferică. Astfel.1. De aceea. în 1825 Seguin inventează caloriferul etc. dacă se încălzeşte până ajunge la t. forţa care ridică capacul este dezvoltată de abur.producerea de lucru mecanic în maşini sau turbine cu abur este mai ieftină decât cu abur saturat. Căderea de presiune creşte cu lungimea conductei şi scade cu creşterea diametrului ei. Denis Papin realizează primul cazan cu abur. Invers. Scăzând presiunea. încă de la început. în 1760 Watt inventează maşina cu abur. se transformă în abur. prevăzută cu supapă de siguranţă. aburul din cazan la p= 8 bar.2. . Pe lângă această măsură luată pe linie de stat. Robinetele cu cep şi robinetele cu ventil opun o mai mare rezistenţă la curgerea fluidelor şi deci o cădere de presiune mai mare decât robinetele cu sertar (vane) sau cu sferă. 2.6. repararea şi exploatarea cazanelor de abur.are temperatură ridicată (90 . schimbărilor de direcţie. Savery inventează pompa cu abur. Se recomandă ca robinetele cu sertar (vane) sau sferă să fie folosite ca robinete principale de abur. 12 . la turbinele ce produc curent electric. în ajutajele convergente ale conductei. capacul ei se ridică şi apoi cade la loc. Denis Papin şi-a dat seama că. Se foloseşte ca abur tehnologic. construcţia. condensatul rămânând cu 662 . în cadrul căreia să funcţioneze un serviciu tehnic care să studieze posibilităţile de îmbunătăţire a proiectării. în 1912. La variaţia secţiunii unei conducte apar variaţii de viteză ale fluidului. care readuc presiunea fluidelor respective la valoarea iniţială. circulaţia fluidelor la distanţe mari. ramificaţiilor. În 1867 ia fiinţă în SUA firma Babcock-Wilcoox. Scurt istoric Pe la sfârşitul secolului al XVII-lea. se transformă în apă . la p = 8 bar şi temperatura sub cea de fierbere. temperatura rămânând constantă. În 1680. condensatul. construirii. care ulterior a cunoscut o puternică dezvoltare. 1. strangulărilor. Din cauza lipsei de experienţă în ceea ce priveşte proiectarea. Exemplu: Să explicăm cu ajutorul diagramei 1. construcţia şi utilizarea cazanelor de abur se diversifică şi se extinde. la cazane s-a folosit numai combustibil solid: lemne şi cărbuni. corespunzătoare presiunii de 8 bar. un francez concepe şi realizează cazanul acvatubular. din cauza frecărilor cu pereţii cu asperităţi ai conductelor. cât are apa din cazan la p = 8 bar. Denis Papin.2. În jurul anului 1900 apare supraîncălzitorul de abur. dar mai ales ca abur energetic.1. = 174°C corespunzătoare presiunii de 8 bar. capacul cade la loc după ieşirea aburului. trecerii prin robinete etc. care produc modificări locale ale presiunii. aburul. ca presiunea să scadă mai puţin. pe conducta de alimentare cu apă şi oriunde este necesar. de vreme ce.nu conţine săruri minerale.95°C) care ridică temperatura apei de adaos şi micşorează consumul de combustibil (măreşte randamentul). cea mai mare firmă constructoare de cazane pe plan mondial. şi a tab.. Legislaţie ISCIR La noi în ţară.ajunge la 100°C.condensatului . industrializarea şi deci necesitatea apariţiei unor astfel de legi a întârziat mult. pe măsura industrializării lor (Anglia. Apa din cazan. Astfel de legislaţii precum şi Asociaţii ale proprietarilor de cazane cu abur au apărut şi în alte ţări. 2. un fizician francez.la un cazan cu presiunea p = 8 bar. din cauza condiţiilor istorice vitrege cunoscute. De-a lungul conductelor.micşorează consumul de apă de adaos tratată. temperatura apei .condensat . în 1803 Fulton inventează vaporul cu abur. se poate face numai cu staţii de pompare intermediare. Condensatul trebuie recuperat şi folosit integral deoarece este cea mai bună apă pentru alimentarea cazanului întrucât: . Această transformare se poate produce şi când variem presiunea. cazurile de explozii. se votează o lege prin care Ministerul de Interne (nu exista încă un Minister al Industriilor) este autorizat să ia unele măsuri de siguranţă şi anume: obţinerea de către utilizatori a unei autorizaţii de instalare a cazanelor de abur şi efectuarea de revizii externe în timpul funcţionării. Italia etc). în timp ce o oală fierbe. avarii provocând morţi. răniţi şi mari pagube materiale.1. apoi economizorul şi preîncălzitorul de aer. marmita lui Papin. în 1698.este apa provenită prin răcirea aburului. fluidele (apa. presiunea creşte. .2.conţine mai multă căldură şi se poate transporta la distanţe mai mari. Până în anii 1900-1910. . şi mai ales la început. După aceea. în 1814 Stephenson inventează locomotiva cu abur. care s-au decis să ia unele măsuri de preîntâmpinare.485 = 177 kcal/kg. Încă de la începutul secolului al XlX-lea.9. absorbind căldura latentă de vaporizare r = 485 kcal/kg.De regulă. cum se transformă apa în abur şi aburul în apă condensat . combustibilul lichid sau gazos etc) circulă prin conducte sub acţiunea presiunii. Condensat . inginerul român Traian Vuia inventează cazanul cu circulaţie forţată.

C2-2010: cuprinde prescripţii tehnice privind regimul chimic al apei la cazane. stabilind operaţiile clasice de control: revizia interioară şi încercarea de presiune. Prin Decretul 417/1985 au fost trecute sub control ISCIR şi instalaţiile cu specificul susmenţionat din domeniul nuclear şi s-a prevăzut totodată obligativitatea ca laboranţii-operatori care urmăresc regimul chimic al apei la cazane să fie calificaţi şi autorizaţi.(cazane. maşini. exercitau controlul tehnic la instalarea şi în timpul funcţionării. unde. M. între altele.IR -(ascensoare. repararea şi exploatarea instalaţiilor sub presiune şi de ridicat. ca exemplu. inclusiv în sectorul nuclear. obligaţiile pe linie tehnică ale unităţilor de proiectare. ISCIR şi are minim 275 ore. după ce a obţinut avizul ISCIR de deschidere a cursului. Accidentele mortale care s-au întâmplat în 1908 au fost 85. Prin Decretul 56/1949. Se stabileşte că întreprinderile constructoare de cazane cu abur trebuie să fie autorizate. recipiente. La sfârşitul acestui curs absolvenţii vor da un examen de calificare. exploatarea şi verificarea cazanelor de abur şi a celor de apă fierbinte. apa din cazan. instalarea. recipiente şi instalaţii de ridicat. la proiectarea acestor instalaţii. Conform Legii. din care 200 teorie şi 75 practică.revin Inspectoratelor Industriale de Stat din Ministerul Industriilor (ulterior Ministerul Energiei Electrice). deschis de un formator profesional. -C7-2010: cuprinde prescripţii privind supapele de siguranţă. Paralel cu această activitate. Dintre acestea. Cei care sunt admişi la acest examen obţin de la unitatea care a organizat cursul Certificat de calificare pentru meseria de "fochist cazane industriale". Asociaţia proprietarilor de cazane cu abur s-a autodesfiinţat. calificarea şi autorizarea fochiştilor (cunoscuţi sub numele de fochişti de medie presiune . 2. Organele ISCIR verifică şi avizează proiectele.5 bar sau de apă fierbinte cu t > 110°C. ISCIR a întocmit peste 60 de prescripţii tehnice în domeniile specifice.prezintă un certificat medical cu menţiunea "apt pentru funcţia de fochist". În prezent. preşedintele Asociaţiei. spre a fi obligate ca. Ministerul Industriei şi Comerţului.C9-2010: cuprinde prescripţii tehnice pentru proiectarea. pentru cazane. să respecte prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR. exploatare. Buştenari. Calificarea şi autorizarea fochiştilor de medie presiune Conform Prescripţiilor tehnice.au absolvit învăţământul obligatoriu. . La acest curs se pot înscrie cei . montare. inclusiv indicii de calitate pe care trebuie să-i aibă apa de alimentare.IMSP . precum şi atribuţiile şi sarcinile ISCIR sunt cele din Decretul 417/1985 şi din prescripţiile ISCIR în vigoare. se face prin absolvirea unui curs special de calificare şi autorizare. După 1990. având acelaşi regim cu fochiştii. cazane care sunt sub control ISCIR. repararea şi verificarea cazanelor de abur de joasă presiune şi a cazanelor de apă caldă.02. situaţie statuată prin HG nr. Programa analitică a acestui curs este cea din PT C1-2010 col. . În 1927. Prin Decretul 587/1973 au fost trecute sub controlul ISCIR şi institutele de proiectare cazane. a spus: "Am aici un tablou al accidentelor adus la cunoştinţă Ministerului şi din care reiese că sunt localităţi în care accidentele se cifrează în fiecare an cu sutele: aşa bunăoară. în anii 1908 şi 1909 au fost 146 accidente. colecţia ISCIR. Menţionăm că la acea dată se găseau în ţară (Muntenia şi Moldova de atunci) 495 cazane de abur. -CR9-2010: cuprinde prescripţii privind autorizarea sudorilor. . Direcţia Energie . conţinând material pentru proiectarea. Cei care au obţinut acest certificat se pot prezenta la examenul de autorizare care se dă în faţa unei comisii al cărei 13 . În cadrul expunerii de motive. Ministrul Industriei şi Comerţului din acel timp. ISCIR a fost subordonat Ministerului Industriilor şi Comerţului. construcţie. iar Legea din 1910 a fost abrogată. 1340/2001 unde sunt precizate competenţele şi atribuţiile ISCIR. carte care se poate consulta cu folos şi azi. instalaţii mecanice şi electrice". exploatarea.3. iar fochiştii să fie calificaţi în şcoli speciale.pus în subordinea Comitetului de Stat pentru Tehnică. în cadrul Direcţiei Generale de Metrologie. construirea. . instalarea. executarea. pe lângă 116 grav răniţi. Prin HCM 482/1953 se înfiinţează Inspectoratul General de Control al Cazanelor .montarea. La 11 iunie 1948 are loc naţionalizarea mijloacelor de producţie. poduri rulante etc). în faţa unei comisii al cărei preşedinte este directorul cursului.şi personalul .IGCC .) şi a instalaţiilor de ridicat . Băcan. construirea şi exploatarea cazanelor. instalarea. Cu această ocazie. verificare şi reparare a instalaţiilor mecanice sub presiune . cu acelaşi scop ca şi în Apus. prezentată în faţa parlamentarilor. iar apoi.au împlinit vârsta de 18 ani. conducte etc.1910. aburul şi condensatul. în Parlament s-a votat "Legea asupra măsurilor de siguranţă pentru cazane.C1-2010: cuprinde prescripţii tehnice pentru montarea. amintim: .Serviciul Cazane. denumit pe scurt ISCIR. sarcinile . -C11-1003: cuprinde prescripţii tehnice privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de automatizare care echipează cazanele de abur. Paralel cu această măsură luată pe linie de stat şi la noi s-a înfiinţat în 1911 Asociaţia proprietarilor de cazane cu abur. repararea. se stabileşte ca sudorii pentru cazane să fie autorizaţi. a publicat cartea "Căldarea cu vapori". premiată de Academia Română. Prin HCM 1325/1957 se înfiinţează Inspectoratul de Stat pentru Cazane şi Instalaţii de Ridicat. prin Inspectoratele Industriale din fiecare capitală de judeţ. macarale.nu există fochişti de înaltă presiune) care deservesc cazane de abur cu p > 0. ing.Abia la 10.

inclusiv cazane de apă fierbinte. Conform prescripţiei menţionate anterior. astfel încât periclitează siguranţa în funcţionare a acestuia. . Dacă la una sau ambele probe candidatul a fost respins. explozii. sunt sub control ISCIR. Autorizaţia de fochist se eliberează de către ISCIR pentru tipul şi grupa de cazan pentru care se prezintă adeverinţă tip de practică ca ajutor de fochist. Benson. delegatul ISCIR va trece în Autorizaţie extinderea pentru noul tip şi grupă de cazane. Acestea pot fi deservite de fochişti care au urmat un curs de calificare ţinut de un formator profesional.obligatoriu responsabilul ISCIR şi şeful sălii de cazane. După obţinerea "Autorizaţiei ISCIR" fochiştii nu pot fi puşi imediat să deservească cazanele pe proprie răspundere. În caz de deteriorare. va putea fi folosit ca fochist numai după ce va susţine un examen în faţa comisiei interne. care i-a eliberat Autorizaţia.Grupa III: cazane de abur cu debite peste 100 t/h.timp de câteva zile .000 lei. Examenul constă într-o probă teoretică (scris şi oral) şi o probă practică. cei care fac dovada că au fost fochişti sau mecanici de locomotivă cu aburi. Un fochist care n-a mai practicat meseria respectivă mai mult de un an. în 14 . Vuia etc). deci neautorizat de ISCIR pentru acest tip de cazan. va cere în scris la ISCIR să fie examinat şi autorizat pentru noul tip şi grupă de cazane. în care timp îndeplineşte funcţia de ajutor de fochist. . Exemplu: Un cazan CR9 de 10t/h a rămas fără apă şi a trebuit să fie introdus în reparaţie capitală. ca cele de mai sus.4. fochistul poate obţine un duplicat de la ISCIR teritorial. Rezultatele examinărilor se trec în Autorizaţie de către responsabilul ISCIR. La acest examen candidaţii trebuie să prezinte în plus o adeverinţă tip de practică la cazane. cazanele se împart în 3 grupe. În caz de abateri de la sarcinile de serviciu. Loffler. Fochiştii trebuie examinaţi profesional anual. care costa în anii 80 peste 1. sau au absolvit cursul de fochişti ca militari în cadrul MApN sau MI.000. cazane de tipuri speciale.Grupa I: toate cazanele ce nu se încadrează în grupa II sau III.pentru grupa I de autorizare: 6 luni practică la cazane de grupa I. unitatea la care este angajat îi poate retrage Autorizaţia pentru o perioadă de timp limitată sau definitiv. în cazul în care fochistul exploatează cazanul în mod necorespunzător. sau este în stare de ebrietate în timpul serviciului. la care va anexa dovada publicării pierderii conform normelor legale. la 2 ani. poate obţine duplicat pe baza unei cereri şi a predării Autorizaţiei vechi. Pot fi examinaţi şi autorizaţi de ISCIR. fochişti pe nave. cu debite peste 5 Gcal/h. înscriind in Autorizaţie tipul de cazan. chiar dacă Autorizaţia este pentru tipul respectiv de cazan. A fost sancţionată conducerea unităţii care a încălcat prevederile legale de utilizare a fochiştilor. . 2. se poate face după o practică şi examinare. de către o comisie internă din care fac parte. şi medical. responsabilul sălii cazanelor şi responsabilul ISCIR.pentru grupa III de autorizare: 1 an practică la cazane de grupa III de autorizare sau 1 an fochist autorizat la cazane de grupa II sau 2 ani fochist autorizat la cazane grupa I. beneficiarul.5 bar. în funcţie de debitul (nu de presiunea) cazanului: . după care responsabilul ISCIR extinde Autorizaţia pe noul tip de cazan. În caz de pierdere. fără a fi urmat cursul de calificare. în caz de avarii (rămânere fără apă. După aceasta. Abaterile constatate de organele ISCIR se sancţionează conform celor menţionate pe părţile interioare ale coperţilor Autorizaţiei. ca mai sus. Sulzer. După examinare. până când noul fochist declară că şi-a însuşit deprinderea şi cunoştinţele necesare. indicând în adresă practica efectuată. Organul ISCIR care a anchetat cazul nu a putut sancţiona şi imputa paguba fochistului. răspunderea revenind celor ce au dispus deservirea cazanului de fochişti ce nu au calificarea corespunzătoare.Grupa II: cazane de abur cu debite de 10-100 t/h. candidatul trebuind să obţină calificativul "admis" la ambele probe. fochistul poate fi sancţionat conform prevederilor din Regulamentul de ordine interioară. de minim: .preşedinte este un inspector ISCIR. . În cazul în care un fochist trebuie să deservească un tip de cazan care face parte dintr-o grupă superioară celei din Autorizaţie. obligatoriu. Deservirea altui tip de cazan decât cel specificat în Autorizaţie.ca ajutor de fochist pe lângă un fochist cu experienţă ce deserveşte cazanul.) nu pot fi sancţionaţi. fochistul trebuie să aibă asupra lui "Autorizaţia ISCIR". În timpul serviciului. Este categoric interzisă deservirea cazanelor de medie presiune de către fochişti care nu au "Autorizaţie ISCIR'' pentru tipul şi grupa de cazane respective. orice debit. după ce fochistul face în unitate un instructaj teoretic de cel puţin 50 de ore (după o programă analitică întocmită de unitate. incendii etc. dar pentru alt tip şi grupă de cazane. Velox.pentru grupa II de autorizare: 6 luni practică la cazane de grupa II sau 1 an fochist autorizat la cazane grupa I. fără a fi necesar ca aceasta să fie avizată de ISCIR) şi o practică de minim 96 de ore pe noul tip de cazan. Dacă un cazan este deservit de fochişti necalificaţi sau sunt autorizaţi de ISCIR. Examenul poate fi repetat în termen de cel mult 2 ani de la terminarea cursului. cu acordul ISCIR. Calificarea fochiştilor pentru cazane de apă caldă şi abur de joasă presiune Cazanele de apă caldă cu puterea mai mare de 400 kW şi cu t < 110°C (practic < 95°C) sau abur cu p < 0. cazanele cu circulaţie forţată (La Mont. ci vor trebui să facă o practică . acesta fiind fochist de joasă presiune. poate repeta examinarea după cel puţin o lună. Pentru a uşura eliberarea duplicatelor recomandăm fochiştilor şi laboranţilor să aibă o copie xerox după original. pe baza unei cereri vizate de unitatea în care lucrează. dar din aceeaşi grupă. fochistul va fi examinat de o comisie internă din care fac parte .

2.2. 3. . apă fierbinte (cu temperatura de peste 110°C). în timpul funcţionării (reglarea focului etc). deoarece prin acestea se transmite căldura de la foc la apă. un cazan într-o oră.l. Instrucţiuni interne pentru exploatarea cazanelor Conform prevederilor PT C1 şi PT C9-2010. .3. precum şi domeniul în care se pot încadra cazanele din exploatare. care vor cuprinde descrierea. Prin „cazan de apă caldă” se înţelege instalaţia care produce apă caldă la o temperatură de cel mult 110°C şi care este utilizată în afara acestei instalaţii în circuit închis.1-4500 tone abur/ h şi chiar mai mult. Aceştia trebuie să fie autorizaţi de ISCIR. cutremure etc. 3. Este puţin mai mică decât presiunea maxim admisă.cazanul propriu-zis.urma căruia au obţinut Certificatul de calificare pentru meseria de „fochist”.este partea metalică a cazanului care. Nu se aplică unităţilor M. Parametrii şi caracteristicile cazanelor În cele ce urmează se definesc principalii parametri ai cazanelor.armăturile cazanului. în medie.instalaţia de automatizare (la cazanele automatizate).este presiunea maximă a aburului la ieşirea din robinetul principal de abur.4. 3. . .izolaţia şi înzidirea cazanului. şi chiar mai mult. fără depuneri de piatră sau funingine. pe o parte este în contact cu apa. folosind căldura produsă prin arderea combustibililor. .3. folosind căldura produsă prin arderea combustibililor. colecţia ISCIR.5 bar) şi care este utilizat în afara acestei instalaţii. în care are loc încălzirea apei de către căldura dezvoltată în focar prin arderea combustibilului şi transformarea apei în agent termic: apă caldă (cu temperatura de maximum 110°C).partea de exploatare. 3. 3. Presiunea nominală a aburului .3. Se măsoară în bar (kgf/cm2) sau MPa şi poate fi între 0. Presiunea minimă a apei fierbinţi este presiunea care corespunde unei temperaturi de saturaţie mai mare cu cel puţin 20°C decât temperatura apei fierbinţi. căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice. urmărirea regimului chimic al apei de alimentare. iar pe cealaltă.colecţia ISCIR. Suprafaţa de încălzire . ermetic închis. în care are loc încălzirea şi transformarea acesteia în agent termic. primită odată cu cazanul de la fabrica constructoare precum şi de PT . în care are loc arderea combustibilului cu degajare de căldură. în condiţiile debitului şi temperaturii nominale. presiunea maxim admisă şi debitul de abur al cazanului sunt trecute pe placa de timbru. sau numai din ţevi. străine sau mixte.instrucţiuni cu măsuri de protecţia muncii şi măsuri în caz de accidente de persoane.5. indiferent de forma de proprietate şi dacă sunt române.instalaţia de alimentare cu apă. 3. Toate instrucţiunile interne de mai sus vor fi astfel întocmite încât să ţină seama de condiţiile concrete din centrală termică respectivă. Presiunea maxim admisă . Acestea se vor întocmi ţinând seama de prevederile proiectantului şi constructorului. căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice. .generalităţi 3. funcţionarea şi exploatarea cazanelor şi instalaţiilor pe care le deservesc fochiştii.instrucţiuni de pază contra incendiilor şi măsuri în caz de incendiu. Se măsoară în tone de abur/h şi este cuprins în domeniul 0.staţia de tratare a apei. cu focul sau gazele arse. 3. Se măsoară în kg abur/m2 h şi poate fi între 10 şi 600 kg abur/m2 h.6. căldură care se transmite apei din cazan. Se măsoară în m2 şi variază între 1 .1.2.3. Se vor indica măsurile ce trebuie luate în timpul pornirii şi opririi cazanului.instalaţia de ardere a combustibilului.5.3.focarul cazanului. sunt obligatorii tuturor unităţilor de pe teritoriul României care posedă astfel de instalaţii. Se măsoară în bar. La cazanele de apă caldă şi la cazanele de apă fierbinte se specifică debitul caloric. unităţile de măsură uzuale. 15 . într-o oră. Debitul specific . Menţionăm că prevederile Prescripţiilor tehnice ISCIR. 3.5000 m2 şi chiar mai mult. care conţine apă. şeful sălii de cazane (după caz. precum şi conservarea cazanului în timpului opririlor. . la presiunea şi temperatura nominală. un m2 din suprafaţa de încălzire.3.3. 3. Debitul nominal . .este cantitatea maximă de abur pe care o poate debita în mod continuu.3.este cea mai mare presiune admisă în exploatarea cazanului respectiv şi este stabilită de proiectantul cazanului. . Se vor indica şi măsurile ce trebuie luate în caz de avarii. Fochistul trebuie să cunoască ce părţi ale cazanului formează suprafaţa de încălzire pentru a le menţine permanent curate. suprafaţa de încălzire.Ap. Dintre aceştia.05 MPa (0.1 şi 225 bar.1. şi M.instalaţia de tiraj. Este format din unul sau mai mulţi tamburi cilindrici. conţinute în Cartea cazanului . Părţile principale ale unui cazan Părţile principale ale unui cazan sunt: . împreună cu responsabilul ISCIR) vor întocmi şi afişa în sala de cazane instrucţiuni interne.N. Separat se vor întocmi şi afişa: . Definiţie Prin cazan înţelegem un vas metalic. în conformitate cu prevederile Prescripţiei tehnice PT C9-2010. Prin „cazan de abur de joasă presiune” se înţelege instalaţia care produce abur saturat la o presiune de cel mult 0. orizontali sau verticali şi din ţevi. abur saturat sau abur supraîncălzit. de regulă cilindric.Cazane .este cantitatea de abur pe care o poate dezvolta.

După presiunea din cazan: . Este de cea.1.cazane de medie presiune (cu presiunea peste 0.este cel mai mare debit de abur ce poate fi produs de cazan.cazane pentru combustibil solid.cazane cu presiune supracritică (cu presiunea maximă > 225 bar).cazane energetice. Debitul nominal caloric al unui cazan de apă fierbinte.cazane de abur saturat: . având debitul de 1035 tone abur pe oră.C şi cazanul Benson de la termocentrala Işalniţa de 510 t/h.3. difenil. de apa caldă sau de abur.5.12. . sau temperatura peste 110°C). în kW sau MW.5 bar. 16 .3.13. pmax= 211 bar şi t = 540°C. apei fierbinţi sau a aburului. 3.cazane pentru combustibil mixt. 3. 3.cazane ignitubulare.4.10. altele cu presiuni maxime de 350 bar (deci peste punctul critic).cazane pentru combustibil gazos.3. Se mai foloseşte şi noţiunea de cazane de înaltă presiune.11. Debitul minim . la temperatura maximă a apei calde.3.15.4. .2.cazane cu volum mare de apă. de apă caldă sau de abur.7.025. iar altele cu temperatura aburului supraîncălzit de 650°C. . Sunt cazane cu volum mare de apă. tip Benson.cazane cu volum mic de apă .7. cazanele ABA de 2 şi 4 t/h.celelalte. 3.3.cazane cu presiune subcritică (cu presiunea maximă < 225 bar) . . .este debitul cel mai mic pe care îl poate da un cazan la presiunea nominală. la solicitare maximă. ex.cazane pentru abur tehnologic. Este de regulă cu 10% mai mare decât debitul nominal.95). de regulă.3. .4. neexistând fochişti de înaltă presiune.cazane acvatubulare. După combustibilul folosit: . deoarece circulaţia apei în ţevi este redusă şi acestea se pot arde. Temperatura aburului supraîncălzit . Se măsoară în kcal/h sau Gcal/h.este temperatura aburului la ieşirea din supraîncălzitor.cazace de apă caldă şi abur de joasă presiune la care presiunea maximă a aburului este 0. 3.cazane de abur supraîncălzit. între 60 şi 95% (0. Din punct de vedere al lichidului folosit: .este debitul la care 1 kg de abur se obţine cu minimum de combustibil consumat. . . . fiind cuprinsă între 250 şi 650°C. După destinaţia agentului termic produs: .3. când presiunea este mai mare de 64 bar. debit sub care nu trebuie să funcţioneze. construit la Vulcan şi montat la termocentralele de la Rovinari şi Turceni.în occident: s-au construit unele cazane cu debite de 4500 tone abur pe oră. practic maximum 95°C).4. Este cuprins.6. 3. iar 1 MW = 1000 kW = 860.3.6-0.4.4. 3. . Debitul minim reglat este debitul minim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-l asigure la presiunea şi temperatura nominală a aburului. Temperatura maximă a apei fierbinţi este temperatura cea mai mare cu care apa fierbinte iese prin robinetul principal al cazanului (la noi t = 150-170°C).cazane de încălzire centrală.cazane cu alte lichide decât apa (difil.000 kcal/h. în unitatea de tip. la care focul circulă prin ţevi şi apa în exteriorul ţevilor. 3.4 Clasificarea cazanelor. . în locul unităţilor de măsură de mai sus se dau puterile termice ale cazanelor. 3. Din punct de vedere constructiv: .cazane cu apă. la care apa circulă prin ţevi şi focul în exteriorul ţevilor. uleiuri. Din prima categorie fac parte: .14.3.3. sau temperatura maximă 110°C). este cantitatea maximă continuă de căldură preluată de apa fierbinte. etc. Este de 30-40% din debitul nominal.în ţară: cazanul C 1035. În prezent. După volumul de apă al cazanului: .3.cazane de apă caldă (cu temperatura de maximum 110°C. . timp de maximum 30 minute. 3. 3. 80% din debitul nominal. . 3.4.cazane combinate (pentru mai multe destinaţii). 3. 3.cazane de termoficare.cazane mixte (şi acva şi iginitubulare).cazane de apă fierbinte (cu temperatura peste 110°C).4.cazane pentru combustibil lichid. Debitul optim .5 bar. . ştiind că 1 kW= 860 kcal. temperatura aburului supraîncălzit de 540. . Din punct de vedere al fluidului termic produs: . Temperatura minimă a apei fierbinţi este temperatura cea mai mică cu care apa intră în cazan.9. Randamentul cazanului . Sunt cazane cu volum mic de apă. Exemplu: Parametrii cei mai înalţi atinşi la cazanele construite până în prezent sunt: .). restul reprezentând pierderi.8. presiunea maximă de 192 bar.indică ce parte din căldura dezvoltată în focar prin arderea combustibilului se transmite (util) apei din cazan. Şi acestea sunt deservite tot de fochişti de medie presiune. 3. cele care au: volum apă (m3)/suprafaţa de încălzire (m2) > 0. 3. Debitul de vârf . soluţii amoniacale.

4. asamblarea se face prin sudură. Din punct de vedere al controlului: . Tehnologia materialelor. OLT 45 K sau din alte oţeluri aliate sau înalt aliate. semiautomată sau automată.cazane funcţionând în aer liber. 3. 3. 3.cazane cu circulaţie naturală (prin gravitaţie sau termosifon). slab şi mediu aliat. având compoziţia chimică.cazane cu deservire manuală. Până în anii '40 asamblarea tablelor se făcea numai prin nituire. conform unor tehnologii de sudare elaborate pe baza procedurilor de sudare omologate.11.9. În prezent.15.1. certificatele de calitate şi marcajele conform STAS 2883/3. fundurile.10. 3. • cazane de apă fierbinte cu t > 110°C (conform PT C1-2010 . .2.13.cazane cu circulaţie forţată (cu pompe). montarea şi repararea cazanelor trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de recepţie şi marcare şi să fie omologate sau acceptate.cazane verticale.4.5 bar. Materialele de adaos trebuie să fie însoţite de certificate de calitate şi să corespundă STAS 1125 şi 1126.4. Forma tablelor se dă prin vălţuire sau prin presare la cald sau la rece. .cazane care se controlează de către ISCIR şi care trebuie deservite numai de fochişti autorizaţi de ISCIR: • cazane de abur cu p > 0.4. 3. temperatură).12. dar care nu pot funcţiona în timpul deplasării). 3. Materiale Materialele metalice folosite în construcţia. conform proiectului. atât la table cât şi la ţevi. presiune. capacele plane. • cazane de abur cu p < 0. col. se reproduce. grosimea şi calitatea acestora fiind fixate de proiectant.cazane cu tiraj natural. După modul de deservire: .cazane cu rezistenţe electrice. calităţile. Tăierea tablelor se face prin mijloace mecanice sau termice. 3.14. 2. După locul de amplasare: . după trasarea conform desenului.cazane recuperatoare (care folosesc căldura rezultată din procese tehnologice). Sudura tablelor poate fi cap la cap sau de colţ. . în funcţie de parametrii cazanului (debit. 4. • cazane de apă caldă cu t < 110°C (conform PT C9-2010 col. . După poziţia tamburului: . 3.4.4.4.cazane mobile (montate pe şasiuri mobile).cazane orizontale.cazane cu tiraj artificial. plăcile tubulare. 3.cazane cu 1. . prin grija responsabilului ISCIR din uzina constructoare sau reparatoare (care îşi pune poansonul). tuburile focare etc. 4.8. Materiale şi tehnologii în construcţia cazanelor. ISCIR).5 bar. trebuie să fie poansonate cu poansonul propriu de către sudorul care Ie-a executat. Toate sudurile.cazane amplasate în centrale termice. . Ţevile se prind în placa tubulară din focar prin mandrinare şi bercluire. Tratamentul termic 17 . După modul de fixare: . Pe fiecare element de cazan. se execută din tablă de oţel carbon. După tirajul cazanului: . Ţevile pot fi îndoite la cald sau la rece.cazane cu combustibil nuclear. Ţevile de oţel carbon şi aliat trebuie să corespundă prevederilor STAS 8184 şi 3478 şi să aibă marcajele şi certificatele de calitate corespunzătoare.cazane stabile (montate pe fundaţie).4.. K410 sau K460.cazane semistabile (montate pe şasiuri mobile. După circulaţia apei din cazan: .cazane automatizate. . Sudura poate fi manuală. Pentru verificarea deplasării elementelor de cazan datorită dilatării termice se montează indicatoare (repere) de deplasare.4. Sudurile se execută numai de către sudori autorizaţi de ISCIR. 4 sau 5 drumuri de foc şi de gaze arse. ISCIR.Colecţia ISCIR). Tamburii (virolele). iar în camera de fum prin evazare. marcajul înscris pe materialul respectiv de uzina siderurgică furnizoare. . . conform prevederilor din PT C1 şi PT C9-2010. Şuruburile şi piuliţele se execută din oţeluri conform STAS 11290. După numărul drumurilor de foc şi de gaze arse: . în prezent s-a generalizat prinderea ţevilor în tambur sau în plăcile tubulare) prin mandrinare-sudură. Se realizează din OLT 35 K.

acestea se supun unui tratament termic de detensionare. Sub această valoare începe să aibă senzaţia de frig. senzaţia de căldură mare. apa caldă (sau aburul) care circulă în instalaţiile de încălzire centrală. ci într-un singur loc. ce asigură agentul termic . mai întâi în locuinţe. montate obişnuit sub glaful ferestrelor. folosind căldura degajată prin arderea combustibilului pentru ridicarea temperaturii mediului din jur. revizia. Agentul termic se întoarce în cazan sau la punctul termic cu temperatură scăzută. oprirea. Temperaturile scăzute sunt suportate şi mai greu de om.apa caldă . După apariţia cazanelor de abur şi apoi a celor de apă caldă şi fierbinte. după adaptarea la situaţia locală. devine mai uşor.5. Cartea cazanului Odată cu cazanul.) din încăperi. fiecare foc trebuind să fie făcut. Condiţii pentru sala de cazane Conform PT C9-2010 col.2. În unele ţări. alimentat şi întreţinut individual.Pentru eliminarea tensiunilor termice care apar în urma sudării în unele elemente de cazan formate la rece. De la cazan . Separat de apa caldă pentru încălzire. pentru a prelua o nouă cantitate de căldură. se creează curenţi de aer care răspândesc căldura în toată încăperea. iar în ţara noastră după anul 1958.lichide penetrante.pentru cartiere şi chiar oraşe întregi. perioada de livrare a agentului termic începe toamna. omul a apelat la foc. Prin sistemul de încălzire centrală focul nu se mai face în fiecare încăpere ce trebuie încălzită. se ridică. iar peste. 5. conservarea etc). apoi şi la locul de muncă. care asigură în locuinţe şi la locurile de muncă temperatura dorită. funcţionarea. prin fenomenul de convecţie. încărcat de căldură. Verificarea sudurilor Se face vizual şi prin: a) încercări nedistructive: . c) analize macro şi microscopice. sistemele de încălzire centrală prin cazane. Acesta se încălzeşte. demisolul. dacă în trei zile consecutive.1. În anul 1825. unde se încălzeşte din nou şi transportă căldura primită în încăperi. amplasate în subsolul.pulberi magnetice. apa caldă sau aburul. Conform reglementărilor în vigoare. îi ia locul.sau de la punctul termic . Rezultă că.1. cu excepţia clădirilor din categoria de incendiu A şi B. cazanele de încălzire se pot monta în săli proprii. 4.agentul termic. exploatarea şi întreţinerea cazanului (pornirea. Generalităţi Se ştie că omul se simte bine când în locuinţă. cedează căldura primită de la agentul termic aerului din jur.încercarea la tracţiune. Partea de exploatare din Cartea cazanului trebuie studiată de către responsabilul ISCIR şi şeful sălii de cazane. Cazane şi instalaţii de încălzire centrală 5. după care se înapoiază de unde a plecat. La început s-a folosit numai sistemul de încălzire locală făcându-se foc mai întâi în vatră. după primul război mondial. cazanele se împart în cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune. Asigurarea căldurii la locuinţe şi la locul de lucru este o necesitate deoarece împiedică îmbolnăvirile şi permite desfăşurarea activităţilor productive. la parterul sau etajul clădirilor industriale şi civile. pentru o perioadă de timp specificată (de regulă o oră). .2. a început să se folosească din ce în ce mai mult încălzirea centrală. constructorul expediază la beneficiar Cartea cazanului ce conţine instrucţiuni privind montarea. a început să se răspândească sistemul de încălzire centrală prin termoficare. apoi la sobe. în focarul cazanului.încercări la îndoire. . la corpurile de încălzire (radiatoare etc. pentru limitarea cărora se folosesc instalaţii de climatizare. Corpurile de încălzire. temperatura este < +1C 5. . . în acest mod. Pentru a creşte temperatura în locuinţe sau la locul de muncă. ajunge prin circulaţie naturală (prin gravitaţie sau termosifon) sau prin pompare. în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Încălzirea prin cazane de încălzire centrală După agentul termic produs. obişnuit îi subsol. 5. temperatura este între 18-25°C.3. Mai rar. Este interzisă 18 .control cu raze X sau γ. cazanele şi punctele termice produc şi livrează şi apă caldă menajeră (acm) pentru băi şi bucătării.ultrasunete. şi alt aer. între orele 18-6. la locul de lucru sau afară. Seguin a inventat caloriferul. Detensionarea se realizează prin încălzirea într-un cuptor şi menţinerea la o temperatură constantă. 4.încercări la încovoiere (prin şoc-rezilienţă). În cele ce urmează vom descrie pe scurt. b) încercări distructive (efectuate pe probe): . instrucţiuni însuşite şi aplicate de către fochişti. pentru întreaga clădire sau chiar pentru mai multe clădiri. mai rece şi mai greu. se utilizează şi aburul de medie presiune. . nu este altceva decât un cărăuş care transportă căldura primită de la cazan sau punctul termic la corpurile de încălzire. Omul suportă greu temperaturile ridicate. ISCIR. care. vor întocmi instrucţiunile interne de exploatare. unde cedează căldura aerului din jur. Acestea se afişează în sala de cazane. a întregului element sau succesiv a părţilor componente.

. cap. 19 . se prevede o deschidere minimă de 1 dm 2. pentru anunţarea imediată a situaţiilor de avarie. Responsabilul sălii de cazane trebuie să întocmească. atât produse în ţară. un coş de ventilaţie cu secţiunea de 1/4 din cea a coşului de fum.20 Gcal/h. distribuitorul de apă caldă sau doma de abur ce pleacă în instalaţie.cazane de abur de joasă presiune tip TIB.trusă de prim ajutor (conf. pe o parte.cazane TIAC. iar sus. şcolilor.instrucţiuni de pază contra incendiilor. Acesta constă dintr-o tijă metalică de 800-1000 mm lungime.2. tip R. iar cele de abur de joasă presiune au o domă de abur cu sticle de nivel (fig.mai mulţi elemenţi de mijloc (după necesităţi şi mărimea cazanului). grădiniţelor de copii. Pot folosi combustibil lichid. cu 6-12 elemenţi şi debit caloric de 0. În centralele termice cu cazane cu debite mai mari de 80. în care să se detalieze manevrele pe care trebuie să le facă fochistul (şi laborantul) la pornire.2.20. .aparate de stins incendiu. mai mare (înălţime 1950 mm. unităţilor comerciale. să fie ordine şi curăţenie. .15-0. pe o faţă fiind scris DESCHIS şi pe cealaltă ÎNCHIS şi cu repere ca să se şie dacă este închis. . Sunt confecţionate din cadre dreptunghiulare. în timpul funcţionării cazanului.5.aprinzător pentru cazanele neautomatizate. având la un capăt un mâner.cazane Metalica din elemenţi. în plus în centrala termică trebuie să fie: .).000 kcal/h. Către sfârşitul focarului. .schema tehnologică a instalaţiilor. . tuburi).2. iar la celălalt azbest înfăşurat cu sârmă şi un vas de cca.). aduse din import.cazane Tubal T.(fig. apa fiind folosită pentru încălzirea locuinţelor.telefon.trusă cu scule pentru intervenţii la cazan şi instalaţiile aferente. sălilor de spectacol. cât mai ales. Cazanele se montează astfel încât să aibă spaţii de deservire şi acces. asamblate prin sudură. salvarea.tabel şi diagramă a temperaturii apei faţă de temperatura exterioară. pentru a permite gazelor arse să treacă din drumul I în drumul II. pot fi automatizate sau neautomatizate În prezent există o foarte mare varietate de tipodimensiuni de cazane pentru încălziri centrale. Dacă nu se poate realiza această condiţie. Fiecare cazan este construit din 3 tipuri de elemenţi: . Prezentăm o parte din acestea: 5. din ţevi de oţel de 133x4. instituţiilor.instrucţiuni interne de exploatare.fiecare organ de închidere trebuie să aibă o placă de 200x60x1 mm. . 5.2. precum şi măsurile de luat în caz de avarii. în sala de cazane trebuie să existe grup social. deosebirea între ele fiind aceea că cele de apă caldă au deasupra un distribuitor. solid sau mixt. .2. lăţime 1520 mm). uşa sau o fereastră trebuie să rămână deschise. minimum 2 m în faţă şi minimum 0. Cazanele Tubal SC Tubal SA construieşte următoarele tipuri de cazane de apă caldă: . cât şi pentru abur de joasă presiune. platbandele se sudează cu întreruperi. . jos. pe pereţii laterali şi tavan. după cărţile cazanelor şi instalaţiilor. Peste acest debit caloric se prevede în plus câte 1 dm2 pentru fiecare 20.2. elemenţii sunt asamblaţi între ei prin platbande de oţel sudate.1. În interiorul focarului. uşa sălii cazanelor sau o fereastră va sta deschisă. vopsită în galben şi inscripţionată cu litere roşii. .un element în spate. Fiecare element are în partea de jos şi de sus racorduri scurte unde se asamblează prin flanşe. Ø 80-100 mm şi h = 400-500 mm. magazinelor etc. gazos.instrucţiuni de protecţia muncii.1. pompierii. Sala de cazane trebuie să aibă iluminat normal şi iluminat de rezervă (când se întrerupe curentul electric).2. 5.montarea acestor cazane la subsolul spitalelor.45-1. .30 Gcal/h. Cazane de apă caldă Cazane de apă caldă sunt cazane care produc apă caldă cu temperatura maximă de până la 110°C.tabel cu numerele de telefon de la: conducerea unităţii.un element în faţă.plan de situaţie a obiectivelor alimentate.000 kcal/ h. . mai mic. cu indicarea amplasamentelor căminelor de vane: . Se construiesc două tipuri de cazane: . în timpul funcţionării şi la oprirea cazanului.1. Cazanele METALICA RA şi PA se construiesc atât pentru apă caldă. pentru a permite intrarea aerului necesar arderii combustibilului Pentru cazanele de 40. 5. din care cauză mai sunt cunoscute şi sub numele cazane TUBAL . . atelierelor şi centru producerea apei calde menajere.5 sau 6 mm (elemenţi. pe care le prezentăm în continuare.5 m lateral. . ce asigură etanşeitatea dintre drumul I şi II. cu 12-25 elemenţi şi debit caloric de 0. În tot timpul funcţionării cazanului.000 kcal/h se prevede lângă coşul de fum. la mijloc. obişnuit sub 95°C. apei şi electricităţii. colectorul de apă caldă sau condensatul ce vine din instalaţie. cu motorină sau petrol. Este obligatorie priză şi lampă de control la 24 V. distribuţia gazelor. Acestea trebuie afişate la loc vizibil în sala cazanelor.1. ţinând cont de situaţia locală: .tip P. .).2.

uşă focar.02.20.spaţiu apă caldă. din faţă în spate prin interiorul focarului. 0.ţevi sudate. motorină.03.distribuitor (tur). III. R2 . Elementele cazanelor de oţel tip P şi R a) element faţă. R3 .distanţiere. 4 . hoteluri. 6 . se ridică şi. combustibil M. motorină. printre cele două rânduri de ţevi. 5. păcură. prin distribuitor sau domă. circulaţia apei în cazan şi instalaţia de încălzire se face sub presiunea pompelor. 3 .2. 5. 0. fie elemenţi care se asamblează la locul de montare.drumuri de gaze Se livrează fie monobloc. cabane. II. R4 . 5.3) Fig.04. cărbune sau combustibil mixt.10: 0. vizorul şi placa de timbru. 5. 2 .3. apa devine mai uşoară. sau condensatul (la cazanele de abur) intră în cazan prin partea de jos. b) cazan de abur 1 . birouri. ce se poate ridica sau cobora). Cazane Tubal (Metalica) a) cazan de apă caldă. cu instalaţii din import sau din ţară. 0. La cazanele care au pompe de circulaţie. în ultimul caz sub formă de abur. iar în spate registrul (o placă rotundă ce se poate roti sau o placă dreptunghiulară. la coş.colector (retur). Este complet automatizat. Presiunea maximă la cazanele de abur este de 0. Circulaţia apei la cazan Apa răcită (la cazanele de apă caldă). presiune 3 bar. prin colector. vile. putând consuma: gaze naturale. Temperatura maximă a apei calde în instalaţiile de încălzire este de 95°C pe tur şi se înapoiază cu maximum 75°C pe retur. etc. şcoli. prin canalul de fum.racord coş Este un cazan cu tub de flacără întoarsă şi ţevi de fum cu spirale de turbulenţă. 5.ieşire apă caldă spre boiler.06.2. Pe măsură ce se încălzeşte.3.1.sticlă nivel Fig.14.arzător: R1 . I.racord golire.ieşire apă caldă spre instalaţie. 2 .racorduri cu flanşă la distribuitor (D) şi la colector (C). R5 .de Fig. Cazan de apă caldă Tubal „T" 1 . combustibil M. Circulaţia gazelor arse Aceste cazane au 3 drumuri de foc şi de gaze arse: I. 2 . 0. c) element spate 1 . 3 .focar. 0.2.5. din faţă în spate. clapeta de aer secundar.canale de fum (drumul II de gaze). 5 . II. Pe placa frontală se găseşte arzătorul. Cazanul de apă caldă tip TIAC 20 .1. CLU.1. Este indicat pentru locuinţe. CLU. 0. b) element intermediar.2.2.intrare apă rece. III . din spate în faţă.25 Gcal/h. pe sub cazan. pentru variaţia tirajului. Are debite calorice de 0.2. 4 . Pot fi automatizate sau neautomatizate. Pot consuma gaz metan. merge în instalaţie. temperatură 75-95:C. Focarul este din inox refractar. Cazanul de apă caldă tip TUBAL T (fig.domă.5 bar.

protecţii: • depăşire parametrii.2. 46. iar în jurul acestuia două rânduri de ţevi de fum. construiesc pentru puteri termice de: 16. Este echipat cu arzător monobloc automatizat cu funcţionare pe gaze naturale.6.comenzi: • funcţionare independentă ventilator. CM1 5.1. Toate aparatele de măsură şi control pentru temperatură şi presiune sunt realizate cu sondă şi tub capilar. 30. cilindric capete. 105:140. 5. Cazane CIA Se compun dintr-un tambur cilindric vertical cu două plăci tubulare la capete. caldă 1 16. Pornirea şi oprirea cazanului se realizează prin comandă de deschidere a valvei combinate de pe circuitul de alimentare cu gaz metan.indicarea temperaturii apei la ieşire precum şi a presiunii apei din instalaţie se poate vedea pe un termomanometru indicator. Este complet automatizat asigurând următoarele tur:' .Este un cazan ignitubular cu tub de flacără întoarsă şi ţevi de fum. Are un singur drum de foc şi gaze arse. 20. 12. .4) Se nominale 186.0C0 75. .protecţii: • presiune. 5. Consumă gaze naturale.3-3 Gcal/h. Este format dintr-un tambur orizontal cu 2 plăci tubulare la între acestea se montează în tub focar cu fund elipsoidal la un 21 .reglarea funcţionării cazanului în funcţie de valoarea dorită a temperaturii apei calde la ieşirea apei din cazan.reglare sarcină: . 58. • lipsă flacără arzător • condiţii funcţionare îndeplinite. • circulaţie apă în cazan. 5°C sub valoarea reglată. combustibil M. presiune 6 bar. 35. Are debite calorice de 0.lipsa sau insuficienţa tirajului la coşul de fum (urmărită de un termostat).000.2. Se construiesc pentru debite calorice de 8. Cazanul CIA este echipat cu o instalaţie electrică şi de automatizare care asigură următoarele funcţiuni: .000.2. acesta repornind automat după ce temperatura apei va scade cu cea. P= 0.2. temperatură de 95°C. • funcţionare pompă circulaţie apă. 5. 291 kW (1kW= 860 kcal). • presiune minimă combustibil.000.1 kW .2. vilelor etc.2.alimentarea generală la 220V. centru un capăt.reglaje: . cu 1-2 trepte de funcţionare. între care se montează un fascicol de ţevi de fum. 50 Hz.000 kcal/h folosind combustibili gaze naturale sau gaze lichefiate.000 şi 100. . • nivel apă.000.protecţia cazanului: . 233. păcură.4. Protejarea cazanului constă din oprirea funcţionării acestuia până la dispariţia cauzei care a provocat scoaterea lui din funcţiune şi rearmarea manuală a termostatului de protecţie intrat în funcţiune: . . Fig.nedepăşirea temperaturii apei în cazan peste 100°C (asigurată de un termostat de protecţie la supratemperatură). motorină. • dispariţia flăcării în focar. CLU.2. Sunt indicate pentru încălzirea apartamentelor.317 Corp de presiune cazan de apă Gcal/h. Cazanele de apă caldă Sieta-Cluj Napoca Sieta fabrică aceste cazane în două tipuri: CIA şi CMI.semnalizări: • stare funcţionare cazan. Întreaga instalaţie este cuprinsă într-o cutie de automatizare amplasată pe cazan. 40. . Printrun termostat se reglează temperatura apei la care cazanul poate fi oprit. 55. CLU. • avarie. 81.000. Cazanele CM1 (fig.

orizontal. 5°C sub valoarea reglată .corespunzătoare unui debit de combustibil de 50% din debitul nominal. cu 6 .000 kcal/h.16.fig. 11 . CLU sau gaze.saltea vată minerală.reglarea funcţionării cazanului: . . Cazanul este dotat cu o instalaţie electrică şi de automatizare care asigură alimentarea generală la 220 V.tur. cu debite calorice de 30.racord de golire.2 . este aşezat sub cel cu diametrul mai mic (drumul I şi II de gaze) şi un grup de ţevi de fum (drumui III de gaze) Consumă păcură. iar printr-un alt termostat se reglează temperatura apei la care va fi oprită funcţionarea în treapta II.treapta I + II .2. PAL.150 . Toate aparatele de măsură şi control pentru temperaturi şi presiuni sunt realizate cu sondă şi tub capilar.corp de radiaţie. RAG. p = 0. 22 . cu trei drumuri de gaze arse. Întreaga instalaţie este cuprinsă într-o cutie de automatizare amplasată pe cazan.5. vile. Cazanul CM1 este echipat cu un arzător cu instalaţie proprie de aprindere şi supraveghere automată a arderii şi a calităţii acesteia. Are elemente de automatizare din import şi randament garantat 91%. R5 . spitale.00C 50. Cazanele ICMA SA Bucureşti Această unitate construieşte: . Fig.cazane de încălzire tip SSP . lateral.racord curăţire.retur 7 . .indicare: . Are 2 tuburi focare: cel cu diametrul mai mare.000 şi 70.Sunt indicate pentru case.purjare-golire.6. 5.3. cu 3 drumuri de foc şi gaze arse.25 elemenţi.cazane de încălzire. h: cazane de abur joasă presiune. 5. Instalaţia de automatizare a cazanului CM1.la curenţi de scurtcircuit ce ar putea să apară în cutia de automatizare a cazanului prin siguranţele fuzibile. Cazan SIGMA R1 .treapta I . R2 .3 kW precum şi: . Cazan de apă caldă Burley (import Anglia) fig.în funcţie de valoarea dorită a temperaturii apei calde la ieşirea apei din cazan. . ignitubular. 5. Este un cazan cu focar cu flacără întoarsă şi ţevi de fum.colector gaze arse. R4 .uşă. 5 . putere 0.5.2 t/h.7.35 . 14 .2.3.2.5 Gcal/h.7 bar cu debite calorice de 0. PAG. 12 . pentru debite calorice de: 0. 13 . Prin termostat se reglează temperatura apei la care va fi oprită funcţionarea în treapta I.temperatura apei la ieşirea din cazan precum şi presiunea apei în instalaţie se pot vedea pe un termomanometru indicator.Cazane TUBAL.t2 = 75/95cC. montată pe arzător şi face parte integrantă din acesta.vizon 3 material refractar. 9 . 5. 6 . Arzătorul reporneşte automat în treapta pentru care temperatura apei va scade cu cea.racord evacuare gaze 5. Cazane Pifati SA Bucureşti Această unitate construieşte: cazane de apă caldă 0.teacă senzori: 8 .Schimbătoare de căldură: boilere şi aparate contracurent. Cazanul de apă caldă AAC 3000 cu un debit de 3 Gcal/h şi t . Cazanele de 2.corespunzătoare debitului maxim de combustibil. Protejarea cazanului constă în oprirea funcţionării arzătorului până la dispariţia supratemperaturii şi repornirea manuală a termostatului de protecţie.. 16 .6. . tip Sigma./t 2 = 75 150°C. scări blocuri etc. R3 . 10 . sere.protecţia cazanului la creşterea temperaturii apei în cazan la 100°C.2. Cutia de automatizare a arzătorului este de sine stătătoare.racord coş.90/70:C este un cazan monobloc. Ţevile au în interior spirală de turbulenţă.16. 15 . RAL.4 şi 5 Gcal/h se oferă atât în varianta de apă fierbinte cu p=18 si t. 5.gură de curăţire.3 G:a. în vederea asigurării condiţiilor de repornire a cazanului.focar. şcoli.2. cât şi în varianta de apă caldă cu p=6bar şi t.arzător.4.perete izolaţie spate Fig.2. 2 . 4 . asigurată de un termostat de protecţie la suprasarcină. 50 Hz.ţevi fum.5. Cazan SSP 1 . fig.intrare apă rece. Arzătorul are posibilitatea de a funcţiona in două trepte: . cu flacără întoarsă. .ieşire apă caldă. . similare cu cele tip Metalica.

Franţa (1998) Este un cazan secţional cu focarul şi cu elemenţii de transfer termic din fontă eutectică.supraveghează toate comenzile de încălzire. Are 4 drumuri de foc şi gaze arse şi NOx reduse. Temperatura de retur nu va scădea sub 66°C. în cascadă. şi t=132°C. în exteriorul acestuia sunt amplasate ţevile de fum cu spirale pentru turbulenţă. Temperatura maximă a apei în cazan nu va depăşi temperatura aburului saturat. Cazan GT 500 fabricat de De Dietrich . Panoul de automatizare are: .1 mm/an). Durata minimă de utilizare este de 50 de ani fără reparaţii capitale: Date tehnice: . Este dotat cu arzătoare automate tip NOL sau NOR şi pompe de combustibil Danfos.2. utilizând un ceas digital încorporat după care ciclul se reia. cu câte o placă tubulară la capete.temperatura de servicii 95:C: . temperatura apei cazanului este reglată prin acţiunea regulatorului asupra arzătorului şi/sau asupra vanei de amestec în funcţie de temperatura exterioară. Fig.număr de elemenţi: 17-25.acţionează asupra tuturor circuitelor de încălzire şi modulează temperatura agentului termic funcţie de temperatura 23 . minus 17°C.panou de comandă. iar între ele un tub focar închis la capătul posterior. unul de "confort' şi altul 'de gardă".racord la coş. .asigură distrugerea săptămânală a bacteriilor existente în apa din boiler.2. gazos sau mixt ce ard în focare presurizate. Se construieşte în 23 tipodimensiuni cu puteri termice între 80-2500 kW cu temperatura maximă a apei de 110 °C şi presiunea nominală de 5 sau 10 bar.presiunea maximă: 8 bar: . . Are un buton test pentru verificarea funcţionării arzătorului şi termostatului de siguranţă.temperatura maximă de siguranţă: 110:C: . la creşterea anormală a temperaturii apei în cazan sau când arzătorul este oprit.580. 7 .000 .aerisire. ce mare randament (92-96%) şi cu coroziune extrem de redusă (sub 0. la sisteme de încălzire închise.2. 2 .2. cu rearmare manuală. mai ales când cazanul este echipat cu arzătoare cu 2 trepte.Se construieşte pentru puteri termice între 43. .un termostat pentru gazele arse la coş. Funcţionează ce combustibil lichid sau gazos.supape de siguranţă. 8 . 9 .un termometru pentru apă. la sistemele de încălzire deschise. .conţinutul interior de apă: 385-1045 I. Lampa de siguranţă a arzătorului se aprinde la declanşarea termostatului de siguranţă.000 Kcal/h.un termostat de siguranţă reglat de fabrică să oprească automat cazanul la temperatura apei de cca. .5 bar şi t max=100°C.retur.puterea termică: 348-1450 kW (9 tipodimensiuni). 10 . poate comanda direct cele două trepte de reglaj ale arzătoarelor. Aceste două regimuri diferite de încălzire pot fi programate pentru fiecare zi sau pe parcursul unei săptămâni.programează apa caldă menajeră pentru toate zilele săptămânii. 5 . . la presiunea celui mai înalt punct din instalaţie. Cazan de apă caldă Burley 1 .asigură comanda necesară la cazane şi la arzător. . 3 . Funcţionarea cazanului este posibilă şi la temperatură redusă a agentului termic (40°C) cu posibilităţi de răcire completă între două aprinderi succesive.punct de ridicare. Automatizarea permite: . 5.7.2. .arzător. 6 . . 5.100°C (0-4°C în plus sau în minus). Este un cazan cu flacără întoarsă cu două drumuri de foc şi gaze arse.comanda a două sau mai multe cazane şi arzătoare pentru a asigura permanent temperatura agentului termic. cu focar presurizat.ţevi de fum320 16.cameră de ardere. spre a se evita condensarea pe partea de fum. Temperatura gazelor arse la coş este peste 150°C la arderea combustibilului lichid şi de peste 100 :C la arderea combustibilului gazos. 4 . Pe corpul cazanului se montează cel 1 o supapă de siguranţă.tur. . La cazanele cu regulator. import Franţa 1998 Este un cazan cu tambur cilindric orizontal.6. Au arzătoare pe combustibil lichid. Cazan HR 2.câte un termostat pentru treapta I şi II.7. Funcţionează cu pmax=4. funcţie de puterea termică solicitată. asigură două regimuri diferite de temperatură în interior.

la fiecare 32 msec. . . Clădire nouă echipată cu cazan GMT 100.măsoară temperaturile exterioară ambiantă.de luni până vineri: 500 . valorile putând fi citite se display.când temperatura exterioară scade sub -15°C. culcarea 2330.circuit de producere apă caldă pentru consum menajer 2.are contor orar de funcţionare care înregistrează timpul cât sunt alimentate electric electroventilele de combustibil.1330.8. . Impunerea temperaturilor 24 . Cazanul este dotat cu un microprocesor care: .preparare apă caldă de consum menajer .are contor de impulsuri la pornirea electroventilelor.5 Gcal/h asigură încălzirea şi apa caldă la o clădire administrativă care are volumul exterior de 28200 m3 (cca. Comunicarea între centrala termică şi utilizator se face prin mesaje tip dialog. .sâmbăta şi duminica: .deşteptarea: 600. Microprocesorul face o medie a 64 de măsurători. Fig.modelează temperatura în cazan funcţie de temperatura exterioară măsurată cu un traductor montat în exteriorul clădirii pe peretele de N sau NV. fără fochist şi fără laborant.2330 (confort). Ritmul de utilizare al clădirii: .program uz casnic: sâmbăta şi duminica. Două cazane GT 510 de 0. Circuitele de încălzire care necesită reglaje: . comandat de primul cazan . . a agentului termic.la parter: .în cazul apariţiei unor defecţiuni se afişează automat codurile de avarie pentru o depanare rapidă.8.700 şi 1700 -1900.clădire de locuit. plecarea la serviciu: 730 .circuit de încălzire radiantă prin pardoseală.program de lucru: luni-vineri. . În această situaţie programele optime de încălzire sunt următoarele: .de luni până vineri: . 3. . încălzirea se face automat până la +10°C. Schema hidraulică: fig.exterioară şi de inerţia termică a clădirilor. culcarea: 2300. întoarcerea acasă: 1200 . Exemplu de programare: Clădire nouă echipată cu cazan Diematic GT 100 1.circuit de încălzire clasică dotat cu corpuri statice: . Cazanele funcţionează complet automat. . . .reţine în memorie temperatura medie calculată a agentului termic: . Diematic 4. 5.deşteptarea: 730. fără supraveghere permanentă. . 500 salariaţi).respectiv la fiecare 2 sec. permite uşor curăţirea de funingine care se face la 2-3 luni.încălzirea interioară: . Constructiv.1900.conducător . Boilerul este automat protejat când temperatura interioară coboară la +4°C.la etaj: . al doilea cazan intrând în funcţiune automat.este înzestrat cu un display cu cristale lichide.asigură protecţia „antiîngheţ”. regim încălzire: 730 .16. a apei calde de consum etc.

0.9.racord alimentare cu apă.parter.9.2. R1 .7.etaj: 16°C . Au arzătoare monobloc cu funcţionare pe gaze. Se construiesc pentru debite de abur de: 0.parter: 16°C .racord golire.1. 0.etaj: 193C . . Acest lucru va ajuta la înscrierea programelor corecte de asigurare a încălzirii.Cazane tip Metalica RB şi PB.1. sticle de nivel.spaţiu de abur. • declanşare de protecţie.2.. • scăderea nivelului apei în caza" • scăderea presiunii aerului de combustie.) cu deosebirea că în partea superioară au o domă de abur în loc de un distribuitor de apă caldă. R3 . cazanele de apă caldă trebuie să fie prevăzute cu: hidrometru.temperatură „redus”: .temperatură „confort”: .racord coş 5. 1.2.).3. • arzător în funcţiune.20.5. preventive şi de avarie: • alimentare cu energie electrică. 21 °C . în această situaţie nu este necesară modificarea pantelor de funcţionare (sunt autoadaptate).reglaje: • sarcină. Cazane de abur de joasă presiune tip TIAB. Tabelele de programare înainte de a începe introducerea datelor în memoria microprocesorului este preferabilă completarea unor tabele de programare similare cu exemplul dat în cartea cazanului respectiv.arzător. 0. Cazan de abur de joasă presiune tip TIB 1 .2. 0. R4 . Se construiesc pentru debite calorice de: 0. 5. Armături de control şi siguranţă ale cazanelor şi instalaţiilor din sala cazanelor Pentru a asigura o bună funcţionare în deplină siguranţă.80. . termometru pe tur şi retur. 0. 0.5 bar. cu p = 0. cu una sau două trepte.60. • scăderea presiunii combustibilului.16. Reglarea pantelor de încălzire Instalaţia este echipată cu sondă de temperatură ambiantă.semnalizări funcţionale. 2 .protecţie la: • depăşirea presiunii maxim admise în cazan. vas de expansiune.20 Gcal/h. şi 2 t/h. Automatizare asigură: .3.3.35. dispozitiv de siguranţă hidraulic sau 25 . .324 . Acestea sunt similare cu cazanele de apă caldă Metalica tip RA şi PA (pct. dispozitiv de semnalizare acustică la atingerea temperaturii maxime admise (95°C). SC Tubal SA livrează toate tipurile de cazane de abur şi apă caldă cu arzătoare şi instalaţii de automatizare din ţară şi import.racord purjare. R2 .5.temperatură apă caldă de consum menajer: 65°C. • pompa în funcţiune.25. 5. 6. CLU: păcură sau combustibil M. 0. R5 .temperatură exterioară oprire încălzire: 18°C. 0. 0. 1. • nivel apă. 5. Cazanele de abur de joasă presiune trebuie să aibă: manometru.racord robinet principal de abur. Sunt cazane ignitubulare cu tub de flacără întoarsă şi ţevi de fum (fig.30.1.temperatură exterioară protecţie antigel: 6°C.2.2. 0.3.15. 1.5. Fig. 5.45.

cu ajutorul robinetului. manometrul de pe conducta de gaze. sticlele de nivel. La instalaţiile care trebuie să aibă şi manometru şi termometru acestea se pot înlocui cu un termomanometru indicator. Recapitulând şi extinzând. • la ieşirea din schimbătorul de căldură. Dacă la un moment dat apa începe să curgă prin conducta CP (sau prin conducta CA dacă conducta CP este închisă). 5. • pe rezervoarele închise ce au presiune (hidrofor.3. supapele de siguranţă şi dispozitivul hidraulic de siguranţă au fost descrise în cap.s-a uitat deschis robinetul de umplere cu apă a instalaţiei . în cazul în care fochistul nu este atent şi apa se încălzeşte peste 100°C. Dacă acul manometrului sau hidrometrului este sub limita minimă (marcată cu semn roşu). Se recomandă folosirea termometrelor manometrice cu contacte electrice în locul termometrelor cu mercur. Vasul de expansiune are 6 roluri: . • pe rezervorul de condensat. • pe distribuitor.5 I pentru fiecare 1.1. Manometrele.supape de siguranţă. TR este un teu sau o mufă de reglaj. • pe distribuitor. 10. deoarece sunt vizibile de la distanţă şi pot semnaliza atingerea limitelor de temperatură. • la vasele de acumulare cu apă caldă. . • la rezervoarele de condensat şi de alimentare cu apă. într-o centrală termică trebuie să fie: .a. înseamnă că: . . serveşte la verificarea umplerii instalaţiei cu apă. • la hidrofoare şi vase de expansiune închise.. • pe tur la schimbătorul de căldură. • la staţia de tratare a apei. aburul produs iese în atmosferă prin conducta de siguranţă de ducere (tur). cu deosebire că este gradat în m CA (metri coloană de apă). • pe conductele de aspiraţie şi refulare ale pompelor de circulaţie. • la intrarea şi ieşirea din colector.o conductă de aerisire (CA).10. de preferat lângă coş şi izolat pentru a nu îngheţa (se izolează atât vasul de expansiune cât şi conductele tur şi retur).manometre: • pe fiecare cazan de abur. se poate lua 1-1. . distribuitor. obişnuit în pod.10.000 kcal/h debit de căldură al cazanului. ţevi şi radiatoare).s-a spart serpentina din schimbătorul de căldură. datorită creşterii temperaturii de la 20°C la 96°C.) 5. • în exteriorul Centralei termice pentru a măsura temperatura ambiantă. • pe acumulatoarele de apă caldă de consum.termometre: • pe tur şi retur la instalaţiile de apă caldă. care permite recircularea continuă între vas şi conducta de siguranţă S pentru a preveni îngheţarea apei în vas. Pentru umplerea cu apă a instalaţiei se deschide robinetul şi se introduce apă în instalaţie până când apa iese prin conducta CP. după care robinetul rs se închide.două conducte de siguranţă (tur şi retur) pe care nu trebuie să fie nici un robinet de închidere (notate S).3. Toate aceste aparate de măsură trebuie să aibă dungă roşie la valoarea maximă admisibilă iar unele şi la valoarea minimă (de ex. Vasul de expansiune are. fără robinet de închidere care.preia creşterea volumului apei din instalaţie prin dilatare. împiedicând astfel creşterea presiunii în cazan. Acesta indică înălţimea coloanei de apă în instalaţiile de încălzire centrală cu apă caldă. . • pe conducta de CLU înainte de arzător. Vasul de expansiune deschis (fig. . aşa cum rezultă din fig.) este un vas deschis care se montează în punctul cel mai de sus al clădirii. sau . amplasate spre nord sau est.s-a depăşit temperatura apei în cazan. termometrele. vas de expansiune închis. rezervor de aer comprimat etc). după ce a fost trecută prin staţia de tratare.2. în lipsa unui hidrometru se poate folosi un manometru. în care caz nivelul apei creşte în vas de la nivelul minim Nm la nivelul maxim NM (apa 26 . prin vasul de expansiune şi ţeava de aerisire. • pe conducta de gaze. ştiind că 1 bar reprezintă 10 m CA. sticlele de nivel la cazanele de abur etc. Volumul vasului de expansiune este de circa 4% din volumul apei din întreaga instalaţie de încălzire (cazan.o conductă de prea plin (CP).asigură siguranţa cazanului.sticle de nivel: • la cazanele de abur. următoarele racorduri (ţevi de legătură): .16. . Hidrometrul este identic cu manometrul. • în cel puţin două camere lângă centrala termică. Practic. fochistul trebuie să completeze apa din instalaţie cu apă din reţeaua de apă a centralei termice. 16.

27 . iar în partea de jos. întrucât vasul de expansiune închis. aer comprimat.conducte siguranţă Vasul de expansiune se montează la circa 1. . şi 16.10. Nm . Fig.realizează aerisirea instalaţiei.limitatoare de temperatură. trebuie să fie înzestrate în plus cu: .asigură o mică rezervă de apă.determină punctul de presiune dinamică.asigură în instalaţie un nivel al apei care să depăşească cota corpului de încălzire.constituie o rezervă de apă pentru instalaţie.teu (mufă) reglaj.supape de siguranţă. manometre cu contacte sau nivostate (pentru pornirea şi oprirea automată a pompelor de adaos).conductă aerisire. .16.11. o sticlă de nivel.3. amplasat cel mai sus. . are două spaţii: în partea de jos este apă.12. nu asigură protejarea instalaţiei când temperatura apei încălzite depăşeşte 100°C. Este un rezervor cilindric vertical.3. . spre deosebire de cel deschis. b. cazanele şi schimbătoarele de căldură. Se montează în sala cazanelor sau a schimbătoarelor de căldură şi are următoarele roluri: . CP .3.35%). rs . termometru. Ca şi hidroforul. ca şi hidroforul şi.semnalizare acustică la atingerea temperaturii maxime admise.conductă preaplin. C .4. dar numai printr-o legătură în sac. iar deasupra. datorită variaţiilor de temperatură.). 5.încălzită de la 4 la 100°C îşi măreşte volumul cu 4. 5.nivel minim. supape de siguranţă.conductă evacuare. S .vas expansiune. Este prevăzut cu săgeţi care indică sensul de circulaţie şi etichete care indică beneficiarul pe care îl deserveşte. Toate măsurile de siguranţă la instalaţiile de încălzire centrală cu apă caldă având temperatura maximă ce 110°C (inclusiv la schimbătoarele de căldură) sunt prevăzute în STAS 7132-86. pentru acoperirea pierderilor normale. . Se poate monta şi pe aceeaşi linie cu corpurile de încălzire. . 5.3. Colectorul este similar cu distribuitorul. Vasul de expansiune închis se montează la instalaţiile de încălzire centrală mari. NM nivel maxim. cu termometre pe fiecare conductă.vas de expansiune. TR . CE .legarea cazanelor la vasul de expansiune. .5 m deasupra corpurilor de încălzire. izolat la exterior. zero în instalaţie. este sub control ISCIR (la montare şi periodic). fiind recipient sub presiune. şi din el plecând conductele de retur la cazan. eliminând permanent în atmosferă aerul care pătrunde în instalaţie odată cu apa. CA . Este echipat cu manometru cu contacte (care semnalizează acustic scăderea presiunii sub valoarea minimă admisă). Distribuitorul este un rezervor cilindric orizontal montat lângă perete. Au manometru. în el intrând conductele de retur din instalaţie. având aceleaşi armături.asigură menţinerea presiunii în instalaţie.c .robinet închidere. completând pierderile datorate neetanşeităţilor.cazan. în care intră conductele cu agentul termic venit de la cazane şi de la el pleacă conductele cu agentul termic în instalaţie. Vas de expansiune deschis a .5. robinet de scurgere.preia variaţia de volum a apei. . ca şi acesta. VE . unde nu se poate monta un vas de expansiune închis (fig. 5.

12.schimbătoare de căldură 5. Unele dintre ele au şi exhaustor de gaze arse. la cazanele de abur de joasă presiune.2. 2 . toate arzătoarele de combustibil lichid sunt automatizate. 5. Pornirea cazanului prin instalaţia de automatizare este condiţionată de deschiderea clapetei de gaze de ardere. 5. La cazanele de abur de joasă presiune.reglarea sarcinii (temperatură apă.4. combustibil M STAS 1771989 sau motorină. . Cazane cu combustibil lichid Cazanele de apă caldă şi abur de joasă presiune pot arde: combustibil lichid uşor (CLU). Acestea trebuie să asigure: . 3 . CLU nu arde bine decât în arzătoare care au preîncălzitor electric care îl încălzeşte la 60°C. . Legarea cazanelor la vasul de expansiune închis 1 . 2 . Sunt prevăzute cu sistem de protecţie care comandă oprirea ventilatorului şi exhaustorului semnalizând optic şi acustic.protecţii: 28 . Funcţionarea acestor cazane necesită supraveghere permanentă.vas de expansiune închis. Legarea schimbătoarelor de căldură la vasul de expansiune închis 1 . Combustibilul tip M şi motorina ard în arzătoare fără preîncălzitor.4. Arderea unui tip sau altul din combustibilii de mai sus este determinată de tipul arzătorului cu care este dotat cazanul.Fig. ambele având aceleaşi caracteristici. un ventilator de aer şi un coş de fum.la atingerea temperaturi apei de 95°C. 3 . combustibil lichid uşor (CLU).rezervor de alimentare cu apă. motorină. combustibil M.vas de expansiune închis.rezervor de alimentare cu apă. în prezent.4.la atingerea nivelului minim-minimorum sau maxim-maximorum. în următoarele cazuri: . având un grătar cu alimentare manuală. atingerea nivelului minim şi maxim este semnalizată optic şi simultan se comandă pornirea şi respectiv oprirea pompei de alimentare cu apă. Instalaţiile de ardere a combustibilului Cazanele de apă caldă sau abur pot folosi: combustibil solid. gaze sau mixt. presiune abur). 5. dotate cu termostat şi termometru.1. 5. în cartea de construcţie a arzătorului se precizează tipul de combustibil pentru care este construit arzătorul precum şi parametrii de funcţionare. Cazane Metalica pentru lignit Aceste cazane utilizează lignit cu o granulaţie de 50-180 mm.reglaje: .cazane de apă caldă Fig. la cazanele de apă caldă.11.

va căuta să aibă o ardere completă. Dacă flacăra acestuia este "trasă" spre interior.dacă totul este în regulă. GLP se utilizează în România din 1994. în stare lichefiată sub presiune. se aprinde. dar în cazul evaporării rapide poate provoca arsuri.prin deschiderea completă a registrului de la coş şi a orificiilor de intrare a aerului din fontul focarului.funcţionarea independentă a ventilatorului. în stare gazoasă este mai greu decât aerul (γ = 2 kg/m3) deci în caz de scăpări se acumulează în partea de jos. Este un amestec de hidrocarburi: butan.se face preventilarea focarului şi drumurilor de gaze arse timp de 10 minute. beneficiarii trebuie să studieze atent cartea arzătorului. nivelul apei creşte).. Sarcinile fochistului Fochistul trebuie să: . 5. Arzătoarele pentru gaze sunt complet automatizate şi au. întocmite de la ultima tură de serviciu. odihnit. precum şi starea tuturor părţilor cazanului şi a tuturor instalaţiilor din sala de cazane. Pornirea cazanului Pornirea cazanului se face astfel: . . . măsurile ce trebuiesc luate în caz de avarii sau incendii. Deservirea cazanelor de joasă presiune Deservirea cazanelor de apă caldă (cu temperatura de maximum 110°C) şi de abur (cu presiunea de maximum 0.se porneşte pompa de circulaţie (la cazanele cu apă caldă).se prezinte la serviciu cu cel puţin 15 minute înainte de preluarea serviciului.semnalizări: . .5 bar) se face de fochişti. pompele de alimentare.pentru a avea o încălzire lentă testată a cazanului. Dacă după aprindere flacăra s-a stins. Cazane cu combustibil gazos Cazanele de apă caldă sau abur de joasă presiune pot arde gaz metan sau GPL (gaz petrolier lichefiat) în arzătoare special construite pentru aceşti combustibili.starea funcţionării cazanului. deoarece prin încălzire. . prezentate în instrucţiunile interne.se măreşte treptat debitul de aer (prin ridicarea registrului) şi combustibil (prin deschiderea robinetului de combustibil.verifice dacă funcţionează sticlele de nivel.5. cu mâna stângă se introduce sub arzător. se micşorează tirajul spre a nu se stinge flacăra. protecţii pentru presiunea minimă pe gaze şi aer. având legate la un capăt fire de azbest). ISCIR. Pentru a asigura o ardere bună a combustibililor lichizi şi gazoşi.3.5.citească procesele-verbale de predare-primire anterioare. 5. . temperatură) indicaţi în carte şi să respecte toate recomandările din aceasta.condiţii de funcţionare îndeplinite. apoi în continuare. în plus faţă de arzătoarele pentru combustibil lichid. apoi încearcă reaprinderea. Nu este toxic. Se foloseşte ca combustibil numai în fază gazoasă (faza lichidă nu trebuie să ajungă la arzător). iar la cele de abur. V = 500-5000 I şi trebuie folosit cu respectarea strictă a instrucţiunilor furnizorului şi a celor din PT C8-2010 col. Este foarte inflamabil. 5.comenzi: . . semnează de luarea în primire a serviciului.funcţionarea independentă a pompei de combustibil. nivel apă. depăşirea presiunii aburului. astfel: 29 .se verifică umplerea cu apă a instalaţiei: la cazanele de apă caldă. care se recunoaşte după culoarea flăcării focar şi a fumului la coş. . lipsă flacără la arzător. . . închide imediat robinetul de combustibil. .1.la dispariţia flăcării în focar. Este odorizat. face din nou preventilare 10 minute. . . se porneşte acesta timp de 5 minute.4. instalaţia de ardere. izobutan.cunoască foarte bine cazanele şi toate instalaţiile din sala de cazane. cu mâna dreaptă (stând într-o parte pentru a nu fi accidentat la faţă în caz de răbufnire a gazelor deschide treptat robinetul de combustibil lichid sau gazos. de circulaţie. . După aprindere scoate aprinzătorul şi îl stinge. Atenţie: Nu se deschide robinetul de combustibil lichid sau gazos decât după aprinderea aprinzătorului în focar.de protecţie: presiune. . spre a lua cunoştinţă de cele întâmplate în centrala termică. propan. spre a-l feri de dilatări bruşte. Dacă are ventilator.8 MPa = 18 bar.avarie.5. se consideră că tirajul este bun. a presiunii şi temperaturii combustibilului). să aducă combustibilul lichid sau gazos la arzător la parametrii (presiune. nivelul apei în sticlele de nivel trebuie să fie între nivelul minim şi maxim (mai aproape de nivelul minim. În timpul aprinderii.se verifică tirajul cazanului introducând în gura focarului o hârtie aprinsă.2. măsuri de protecţia muncii. Se livrează la comandă în recipiente cu p = 1. după care schimbul poate pleca. . .la depăşirea parametrilor de funcţionare (depăşirea temperaturii apei. până se obţine o flacără stabilă. .verifice focarul cazanului. acul hidrometrului trebuie să fie la dunga roşie. într-un vas cu motorină. sănătos şi fără să fi consumat băuturi alcoolice. se introduce aprinzătorul (o vergea metalică. 5.

a supapelor de siguranţă. .temperatura apei pe tur şi retur în instalaţia de încălzire a blocului să fie cea din tab. • reglare locală (individuală) realizată chiar la corpurile de încălzit. completând cu apă tratată.reglează încălzirea în funcţie de temperatura exterioară. prin mărirea sau micşorarea debitului de combustibil şi aer (la 100°C.alimentează cazanul număr cu condensat. fochistul nu mai vede apă în sticla de nivel. trebuie să permită un control vizual al apei purjate.1. cu ajutorul robinetelor cu dublu reglaj. aproape albă.în funcţie de temperatura exterioară . • la arderea gazelor.pe timp umed . Dispozitivele de purjare şi golire racordate la canalizare.elimină apa din rezervorul de combustibil. sau mărind ori micşorând numărul cazanelor în funcţiune astfel încât . înscriind în registrul de tură ora la care s-a făcut). Diagrama 5.să facă . . birouri. .pe timp uscat. flacăra este albastră (când excesul de aer este minim). flacăra este galben deschis. . opreşte imediat focul. . a manometrului.se urmăreşte ca temperatura apei să nu depăşească 95°C. Diagrama de reglaj a temperaturii agentului termic din centralele termice de apă caldă.(nu rar şi în cantităţi mari) şi cu temperatură cât mai mare. în continuare.verifică zilnic cantitatea de combustibil rămas şi semnalează când acesta a scăzut sub cantitatea necesară pentru 10 zile.verificarea sticlelor de nivel. funcţie de temperatura exterioară Exterio Tur Retur Tur Retur Exterior Tur Retur r +10 51 41 0 67 55 -10 85 68 +9 52 42 -1 69 57 -11 88 70 +8 53 43 -2 71 58 -12 89 71 30 . • reglare locală pe coloane (sau grupuri de coloane).5.3. pentru realizarea temperaturii necesare în încăperi. 5. . . la un moment dat. fumul la coş este necolorat. în ambele cazuri.alimentarea cazanului cu apă se va face des şi în cantităţi mici. Înainte de pornirea cazanelor de abur trebuie deschise robinetele de ocolire ale oalelor de condensat până când iese abur. . închide robinetul de abur şi nu alimentează cazanul cu apă. apa se transformă în abur şi creează presiune).1. care se pot urmări mai uşor de la distanţă şi care pot să semnalizeze acustic fochistului atingerea temperaturii maxime. constând din reglarea focului la cazanele de încălzire de la blocuri.urmăreşte permanent ca nivelul apei la sticla de nivel să nu scadă niciodată sub nivelul minim (fiind pericol de ardere a cazanului) sau să crească peste nivelul maxim (deoarece aburul pleacă din cazan încărcat cu o mare cantitate de picături de apă). în care scop va încerca să recupereze cât mai mult condensat. Reglarea încălzirii poate fi: • reglare centrală (generală).fără a depăşi.când hidrometrul arată scăderea nivelului apei în instalaţie se opreşte cazanul se lasă să se răcească după care se umple instalaţia cu apă tratată până la dunga roşie a hidrometrului. prin reglarea debitului de combustibil şi aer.dacă. când centrala sau punctul termic deserveşte beneficiari cu regimuri de încălzire diferite (locuinţe. Este de dorit ca aceste cazane să fie echipate cu termometre manometrice cu contacte electrice. zilnic .asigură apa caldă menajeră conform programului. La cazanele de abur . a nivostatelor şi purjarea cazanului. ateliere etc). Dacă culoarea este maronie sau neagră trebuie făcută curăţarea chimică a instalaţiilor.cel puţin o dată pe tură . .• la arderea CLU. În timpul funcţionării cazanului La cazanele de apă caldă: . Condensatul trebuie recuperat la maxim. şi diagrama 16. . teuri sau mufe de reglaj.urmăreşte menţinerea presiunii în cazan cât mai aproape de limita maximă.sau săptămânal .

focul se reduce treptat.nu părăseşte sala de cazane atâta timp cât presiunea nu a scăzut la zero şi nu permite intrarea persoanelor străine (în afara şefilor ierarhici şi a organelor ISCIR). curăţă arzătoarele de zgură. combustibil.înroşiri. iar cel epuizat se regenerează cu sare. în ultimele două cazuri. Temperatura apei pe tur şi retur.5 g dintr-un amestec de 2 g eriocrom negru în 100 g borax uscat şi bine mojarat. .verifică funcţionarea (prin punerea în funcţiune) pompei de rezervă cel puţin o dată pe tură. dacă fochistul nu a reuşit să închidă robinetul de combustibil din sala de cazane. Se opreşte imediat focul. la ambele tipuri de cazane (de apă caldă şi abur). . forţată şi prin protecţie. începând cu circa o jumătate de oră înainte de ora fixată pentru oprire. Dacă analiza apei la ieşirea din filtru arată că apa are duritate. Cazanul se opreşte şi se anunţă responsabilul sălii cazanelor (o serpentină din schimbătoarele de căldură este fisurată). .în caz de cutremur mare. Defectele care nu se pot remedia în timpul funcţionării. vor fi anunţate şefilor ierarhici. În acest caz. . După oprire. La ambele tipuri de cazane: .în caz de incendiu. manevrele la pornire.2. • agită paharul: •• dacă apa se albăstreşte. Alimentarea cu apă netratată duce la situaţii ca cea prezentată în exemplul de la pct. după oprire. trasee de aer şi gaze).ia măsuri pentru remedierea defectelor ivite (inclusiv eliminarea neetanşeităţilor circuitelor de apă. este bună. aceasta este mai rapidă şi consumul de combustibil este mai mic.s-a dărâmat zidăria în focar şi nu mai pot circula gazele arse.la cazanele cu CLU. se alimentează cazanul cu apă până la nivelul maxim (deoarece prin răcire volumul . abur. Manevrele ce trebuie făcute de fochist sau laborant pentru regenerarea filtrului sunt indicate în cartea staţiei de tratare sau la pct. . După oprire instalaţiile se scot de sub tensiune. • adaugă cea. funcţie de temperatura exterioară în °C . burduşiri sau curgeri în focar.2.4. Dacă repornirea se face cu cazanul cald. din această carte.6. . . după care se opreşte şi se închide şi robinetul de pe tur. se trece alimentarea pe celălalt filtru. . .18. în timpul funcţionării şi la oprire sunt indicate în instrucţiunile interne.verifică funcţionarea oalelor de condensat (dacă descarcă apa şi nu pierd abur).s-au defectat toate pompele de alimentare sau de circulaţie.1.5. . 5.nu consumă băuturi alcoolice. •• dacă se colorează în roşu sau liliachiu. pompa de circulaţie continuă să funcţioneze 1520 minute.5. La cazanele automatizate.face zilnic analiza calitativă a apei de alimentare şi a condensatului astfel: • ia într-un pahar cea 100 cm3 de apă de la ieşirea din filtru sau din condensat. .deci nivelul . Instrucţiunile interne de exploatare Atât la cazanele automatizate cât şi la cele neautomatizate.s-a oprit ventilatorul sau exhaustorul. după oprirea focului.face aerisirea instalaţiei prin robinetele de aerisire ale instalaţiei şi radiatoarelor. nu fumează în timpul programului de lucru. exploatarea se va 3ce în conformitate cu cele de mai sus şi 31 . se opreşte filtrul. pe porţiunile unde nu mai poate ţine palma.s-au defectat toate sticlele de nivel.cazanul a rămas fără apă (la cazanele de abur). 5. înscris în registrul jurnal. 0.repară izolaţia cazanelor şi conductelor termice. Dacă temperatura creşte. la arderea pe gaze. . are duritate şi trebuie regenerat filtrul. La cazanele de abur. va închide robinetul de pe conducta de gaze din exteriorul sălii de cazane.+7 +6 +5 +4 +3 +2 +1 55 56 59 61 62 63 65 45 46 48 49 50 51 54 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -9 73 75 77 78 80 81 84 59 e: 61 63 64 65 67 -13 -14 -15 -16 -17 -18 -19 91 93 95 95 95 95 95 72 74 75 75 75 75 75 Tab.16. nu doarme.păstrează ordinea şi curăţenia cazanului şi în sala de cazane.5. . Oprirea cazanului Oprirea cazanului este de trei feluri: normală. Oprirea prin protecţie se face automat prin instalaţia de automatizare în toate iazurile arătate anterior. Oprirea forţată o face fochistul imediat ce constată: .5. se închid complet registrul la coş şi orificiile de intrare a aerului în focar (pentru ca răcirea să fie cât mai lentă). se porneşte pompa 15-20 minute (cu robinetul de pe tur deschis). Oprirea normală se face conform programului sau din ordinul şefului centralei termice. .apei scade). După oprirea focului (prin închiderea robinetului de combustibil lichid sau gazos). . •• dacă condensatul se colorează însemnă că este impurificat cu apă brută.

cazanele de abur se conservă mai bine dacă sunt complet pline de apă. formate din elemenţi de ţeava Ø 133x4. în aşa fel încât în toamnă.apare pericol de îngheţ. În timpul opririlor mai îndelungate şi când nu este pericol de îngheţ. c) în timpul opririlor nu se închidea registrul la coş şi orificiile de intrare a aerului în focar (cazanul se răcea rapid). nu-şi fac complet datoria. iar unii din fochişti. în iulie 1994. prin transformare în abur.cu instrucţiunile interne. producând explozia. sunt mulţumiţi: dacă "merge cazanul" indiferent de condiţii. 5. e) neetanşeităţi pe traseele de apă. pentru a fi îndepărtate depunerile care încă nu s-au întărit. similar ca cel de mai sus la două din subunităţi. Beneficiarii. Dacă după 10 minute nu au apărut neetanşeităţi sau deformări. .cazanele erau protejate împotriva depăşirii presiunii de 0. cazanul a funcţionat cu presiunea de 4 bar.registrul la coş şi capacul uşii de vizitare de la baza coşului prezentau mari neetanşeităţi. ceea ce conducea la o ardere incompletă. de joasă presiune (p=0. 2. din indolenţă sau lipsă de cunoştinţe. pusă în legătură cu atmosfera printr-o secţiune mare. având însă grijă ca. fiind împins în spate. 5. la repornire fiind necesar să se consume mult combustibil (şi timp) pentru intrarea în regimul normal de funcţionare. la cazanele Tubal (Metalica). . pentru că funcţiona fără nici o fereastră sau uşă deschisă (pentru a permite intrarea în sala de cazane a aerului necesar arderii şi evacuarea scăpărilor de gaze arse). s-a vaporizat brusc şi. deci consum suplimentar de combustibil pentru a încălzi apa la temperatura condensatului nerecuperat. Cazanul a fost smuls de pe fundaţie. Instrucţiunile interne de exploatare vor fi afişate în sala cazanelor. încercarea de presiune se face la 2 bari. . Lucrări de întreţinere În timpul opririlor de la sfârşit de săptămână. care avea în exploatare câte un cazan de abur de joasă presiune. c) conductele şi distribuitoarele de abur erau în mare parte neizolate sau cu izolaţia deteriorată. abur. fără mâner de verificare. Procesul . . fiind necesar un adaus de 80% apă rece. În fiecare primăvară. Pe linia siguranţei în funcţionare: . cazanul este bun. fără carte şi date tehnice. ridicând presiunea în cazan până la valoarea presiunii de încercare şi ţinând-o timp de 10 minute (sau cât este specificat în Cartea cazanului). întrucât acestea se întâlnesc la multe din centralele termice. Depunerile de funingine se datorau: . b) arzătoarele centrifugale de combustibil lichid şi ţevile de combustibil prezentau scurgeri.6.verbal al încercării se anexează la Cartea cazanului.1).5. se curăţă focarul de funingine până la metal curat. la cazanele de apă caldă încercarea de presiune se face a 9 bar iar la cele de abur cu p < 0. în loc de maximum 0. fără să se gândească la consecinţe. blocându-se supapa de siguranţă (cazanul era prevăzut cu o supapă cu pârghie şi contragreutate). aerul fals ce pătrundea prin acestea înrăutăţind arderea.5 bar prin câte o supapă de siguranţă cu resort. Spre exemplu. Golirea de apă a instalaţiei Golirea de apă a instalaţiei la cazanele de apă caldă nu trebuie să se facă decât în cazuri de forţă majoră sau când: .5 bar.ţevile din focar. La unul din cazane. Este util să se reproducă o parte din constatările făcute cu ocazia expertizării. . 1700 ori. După aceea. când cazanele se opresc pentru mai mult timp. tip Metalica. fundul din faţă al domei de abur a cedat şi aburul s-a revărsat asupra fochistului care a decedat. cu cea.şi efectuează remedierea defecţiunilor constatate la cazan şi instalaţie. f) pompele aveau electromotoarele cu puteri mult mai mari decât puterea necesară pentru debitul şi presiunea de lucru. 2 m de forţa de reacţie rezultată din evacuarea rapidă a apei şi a aburului prin spărtură 5. să se golească apa până la nivelul minim. fiind specificată în Cartea de construcţie a cazanului. Valoarea presiunii de probă nu se calculează. deci supapele de siguranţă erau neadmise.combustibilul lichid uşor folosit nu era preîncălzit la 50-60°C. La un moment dat. Din „necesităţi de producţie”. pe conducta dintre cazan şi supapa se siguranţă era montat un robinet de închidere (ceea ce este 32 . Spălarea se face cu jet de apă puternic. stabilind reparaţiile necesare şi urmărind executarea corespunzătoare a acestora. acestea se spală în interior imediat după oprire (cât sunt încă calde). d) se recupera numai 20% din condensat.5 bar). Exemple de avarii Explozia unui cazan de abur. "speriată" de eveniment a luat imediat măsura să execute expertizarea stării tehnice a acestora şi să se propună măsuri care să preîntâmpine o repetare a cazului.7. întocmite conform revederilor din Cartea cazanelor şi cu măsurile impuse de situaţia locală.în sala de cazane se simţea un miros înţepător de CO datorită prezenţei gazelor arse şi lipsei de oxigen. 5. conduce la un consum foarte mare de combustibil (diagrama 16. cazanele şi restul instalaţiilor. înainte de repornire. deci nu putea fi pulverizat fin.5 bar. după cum se ştie. Pe linia funcţionării cu un consum minim de combustibil: a) pe ţevile din focar era depus un strat gros de funingine.5. O parte din apa supraîncălzită din cazan. fochistul curăţă de funingine interiorul focarului .9.cazanul sau instalaţia intră în reparaţii planificate sau accidentale.săptămânal .5.nu s-au curăţat de funingine . din lipsă de cunoştinţe. şi-a mărit volumul de cea.se efectuează spălarea instalaţiei.10.5. La intervale de maximum 8 ani se face încercarea de presiune hidraulică (cazanul fiind oprit). Constatări la centrale termice de încălziri centrale Conducerea unei unităţi din aceeaşi localitate. care. combustibil. 1. să fie pregătite de funcţionare. Şeful sălii de cazane şi responsabilul ISCIR fac revizia interioară (şi exterioară) cazanelor. cu purja deschisă.

pe orizontală. "ca să fie mai sigur". montate fie pe conducta de ducere (tur).cu 2 conducte. 5.presiunea maximă înscrisă pe placa de timbru şi în Cartea cazanului.monotubulare . Pe cât posibil.) Circulaţia se explică prin aceea că. a rezultat că pereţii metalici ai cazanului au fost supuşi la un efort peste limita de curgere şi foarte apropiat ce rezistenţa de rupere.9 bar.presiunea de încercare hidraulică specificată în Cartea cazanului.5 bar.apa de adaos era apă brută. .6. sunt prezentate instalaţii de încălzire centrală cu apă caldă. Se folosesc la clădirile cu max.sticlele de nivel nu aveau ţeava de scurgere iar robinetele aferente erau înţepenite. faţă de presiunea de deschidere de 0.b.13.verificate. Sisteme de încălzire centrală cu apă caldă Clasificare: a) După numărul de conducte de legătură cu corpurile de încălzire: . la 8 bar (faţă de 2 bar cât era prevăzut de proiectant în Cartea cazanului. . netratată. mai grea. 2. afectând esenţial siguranţa in funcţionare a cazanului. operaţie absolut obligatorie când se introduce fosfat. deci la o valoare de 4 ori mai mare.6. la schimbări de direcţie.mixtă.cu circulaţie forţată (cu pompe). dar necesită conducte cu diametru mai mare. Instalaţia este mai complicată. Prin presiunea creată de pompe. S-a afirmat că uneori se introduce în apă fosfat. în loc de 1.1.6. Instalaţii de încălzire centrală cu circulaţie naturală în cele ce urmează.5. 5. . . viteza de circulaţie a apei în instalaţie creşte de circa 100 ori faţă de circulaţia naturală (fără pompe).6 sau max. cât era necesar. coboară. încălzirea locuinţei se face mai repede. cu circulaţie prin pompe.6. Calculând solicitările la această probă. 33 . c) După felul circulaţiei apei în instalaţie: .5 bar. . cu abur sau cu aer cald. nu au declanşat până la 0. şi de PT Colecţia ISCIR).1.). iar apa rece.a. Sisteme de încălzire centrală Sistemele de încălzire centrală se împart.1. nu este mai mare de 30 m. care să limiteze temperatura apei calde la boiler la 60°C.1. .bitubulare . 5. Aceste instalaţii sunt simple.cu circulaţie naturală (prin gravitaţie sau termosifon).inferioară . 2.total neadmis).în timpul probelor .vase de aerisire. sub nici un motiv. circulaţia apei în instalaţie se realizează cu ajutorul a două pompe de circulaţie centrifugale (din care una de rezervă).) şi cu distribuţie inferioară (fig. .3. Instalaţii de încălzire centrală cu circulaţie forţată La instalaţiile mai întinse. în special la coturi.5 bar. fie pe conducte de întoarcere (retur) (fig.lipsa unui regulator de temperatură. în sus. dar necesită ţevi cu diametru mai mic. Din această cauză. . conducând la depuneri în spaţiul de apă care afectează negativ siguranţa în funcţionare a cazanului. prin închiderea capului de abur şi ridicarea presiunii.alimentarea se face de sus în jos. a declarat "cu mândrie" că îndată după explozia de la vecin. . la care distanţa dintre cazan şi cel mai depărtat radiator. prezintă pericolul ca aerul intrat în instalaţie o dată cu apa. cu distribuţie superioară (fig. în special cele cu distribuţie superioară. după fluidul încălzitor. cu circulaţie naturală (prin gravitaţie sau termosifon). . intră în cazan prin partea de jos şi împinge apa caldă.14.Concluzii: 1. nu supape de siguranţă. 5.13.maistrul. nu se va depăşi: .superioară . formând dopuri de aer care împiedică circulaţia apei calde. 5. b) După sensul de alimentare al corpurilor de încălzire: . dar nu purjau niciodată cazanul. responsabilul celor două cazane. Dezaerisirea instalaţiei Instalaţiile de încălzire centrală cu apă caldă. bitubulare.alimentarea se face de jos în sus.1. radiatoarele de pe coloanele cu dopuri de aer rămân reci. ceea ce este total inadmisibil. Aerul din instalaţie se elimină prin: .2. montate la capătul coloanelor. 5. deci sticlele de nivel nu se puteau verifica în timpul funcţionării. apa încălzită în cazan devine mai uşoară şi se ridică în partea superioară.manometrele de la cazan şi distribuitor aveau diviziunea maximă de 25 bar. cu justificarea că. la cazanele de abur cu p < 0. la nevoie. să se acumuleze în unele puncte.în timpul funcţionării . să-l închidă şi să funcţioneze cu presiune mai mare .6. Niciodată. în sisteme de încălzire cu apă caldă. se va folosi dispozitivul hidraulic de siguranţă. .vasul de expansiune. a făcut proba de presiune la cazane. 3 etaje.cu o singura conductă .5.

13. prin rămânere fără apă. Schema instalaţiei cu superioară. Se execută din fontă. iar în partea de jos este aer şi apă condensată. cu circulaţie forţată P1 . panouri radiante. (a doua din fund) situată în partea de jos. realizate de obicei din ţevi de oţel. Distribuţie inferioară. Corpuri de încălzire Corpurile de încălzire sunt elemente ale instalaţiei de încălzire. Exemplu: La o unitate cu cazane de abur de joasă presiune tip Metalica. aerul pătrunde în instalaţie. ca şi cele de apă caldă. s-a constatat că fochistul alimenta cazanul numai cu apă brută de la reţea. care nu a fost proiectată să reziste la presiune din exterior.5 bar în funcţie de distanţa pe orizontală dintre cazan şi coloana cea mai îndepărtată) produs de cazane de abur. la pornirea instalaţiei. Spre deosebire de cele cu apă caldă. 5. Acestea primesc căldură de la agentul termic (apă caldă sau abur) provenit de la cazane sau de la termoficare şi o cedează aerului înconjurător.pompă pe retur legare în sac la partea Instalaţiile de încălzire cu abur sunt bitubulare şi pot avea distribuţie superioară.2 Instalaţii de încălzire centrală cu abur de joasă presiune Aceste instalaţii folosesc ca fluid de încălzire. Fig. ţevi cu aripioare. menţinând-o la presiunea atmosferică. fochistul a fost penalizat de conducerea unităţii. S-a dispus amplasarea pompei sub rezervorul de condensat. în cazul în care în instalaţie ar apare depresiune aceasta ar putea deteriora instalaţia. aburul pătrunde în radiatoare în partea de sus. aceasta nu se putea datora rămânerii cazanului fără apă. o conductă de aerisire. întrucât pompa de condensat. putând fi sub formă de ţevi cu diametru mai mare.pompă pe tur. Prin această conductă. În instalaţie. Organul ISCIR a constatat că avaria constă într-o umflătură a unei ţevi de apă. 34 .05-0. aburul de joasă presiune (0. inferioară sau mixtă.6. aluminiu. aeroterme etc.7. 5.cu distribuţie superioară. aerul este evacuat în atmosferă. este necesar ca aceasta să fie montată mai jos decât rezervorul de condensat. Cele din fontă sunt mai durabile decât cele din oţel (care se corodează mai repede).7. Alimentarea la timp cu apă a cazanului este grija şi răspunderea principală a fochistului. 5.7. dar mai scumpe. s-a constat că întreaga secţiune a ţevii cu Ø=133 mm.Fig. a reclamat la ISCIR. pentru ca pompa de alimentare cu apă a cazanului să se poată amorsa. Radiatoare Radiatoarele sunt cele mai răspândite corpuri de încălzire. iar condensatul îl trimitea la canal. Căutându-se cauza. registre. Fochistul. pe conducta de retur. considerând că a avariat cazanul.2. pe trei coloane şi pe trei nivele. La ieşirea din radiatoare se montează aparate de condensat care împiedică ieşirea aburului şi permite ieşirea numai a apei condensate după ce aburului îi cedează căldura pe care o conţine (r = 539 kcal/kg). iar la oprire (când în urma condensării aburului în instalaţie se produce depresiune).1. pe două coloane şi pe trei nivele vas expansiune 5. aproape de podea. Scheme de instalaţii bitubulare cu apă caldă a . amplasată deasupra rezervorului de condensat. era plină compact cu piatră. nu amorsa datorită faptului că temperatura condensatului era ridicată (80°C). materiale ceramice. socotindu-se nevinovat. Demontându-se şi secţionându-se ţeava în dreptul umflăturii.14. în locul apei calde. 5. acestea au în apropiere de cazan. oţel. întrucât temperatura condensatului din vasul de condensat este de 80-90°C. A concluzionat că în nici un caz. b cu distribuţie inferioară. montate în incinta ce urmează a se încălzi. P2 . Condensatul se returnează într-un rezervor şi de acolo este introdus în cazan cu ajutorul unei pompe centrifuge ori de câte ori nivelul apei în cazan coboară la nivelul minim. Alte corpuri de încălzire În practică se utilizează şi alte corpuri de încălzire. 5.

Fig.agentul primar la fluidul mai rece . Boiler R1 .sub formă de abur. de la un fluid mai cald .b. Pe conducta de apă rece se montează o clapetă de reţinere.După sensul de circulaţie al celor două fluide: . cu temperatura maximă de 60°C.intrare apă rece.1. apă caldă duce căldura şi o cedează în schimbătorul de căldură.intrare apă (abur).5.ca agent primar . aparat contracurent.17. Clasificare 1. este un rezervor cilindric orizontal sau vertical amplasat la o înălţime mai mare decât partea de sus a cazanului (în cazul circulaţiei naturale).racord rezervă. fie pentru încălzirea locuinţelor (prin calorifere etc).15.După felul transmiterii căldurii: . termometru şi robinet de scurgere.a. prezentăm numai schimbătoarele de căldură apă . prin partea de sus (prin racordul R4) spre băi şi bucătării. Boilerul (fig. R7 .fluidul primar intră direct şi în totalitate în fluidul secundar (ex. În cele ce urmează.).16. la cel secundar prin suprafeţele ce le despart (ţevi. Apa de la reţea intră prin partea de jos în boiler (prin racordul R3). apa caldă se prepară. se încălzeşte preluând căldura cedată de serpentină şi iese din boiler. R2 . fie ca apă caldă menajeră (la băi şi bucătării). schimbătoare de căldură cu plăci. încălzeşte atât corpurile de încălzire cât şi apa caldă menajeră necesară pentru baie şi bucătărie. R4 . Fig.15.golire. Boilerul trebuie vopsit în interior pentru a nu se coroda. Schimbătoare de căldură a .în echicurent. R6 .apa caldă . fie în scopuri industriale.în contracurent 5. R5 . b . între cazan şi boiler se montează 1-2 pompe de circulaţie. plăci): boiler. Schimbătoare de căldură Sunt utilaje prin care se transmite căldura. care se încălzeşte în cazan şi îşi ridică temperatura de la căldura primită prin arderea combustibilului în focar. elevatoare. La instalaţiile mai mari.racord termometru Boilerele sunt echipate cu: manometru.schimbătoare de căldură de suprafaţă: căldura se transmite de la agentul primar. 2. pentru a nu pierde căldura.8. 5.16.). agentul primar este întotdeauna apa (poate fi şi aerul sau alt fluid).prin acumulare în timp: boilerul. de regulă. Boilere Agentul primar (apa caldă sau aburul) produs de cazane. în schimbătoare de căldură numite boilere. În schimbătorul de căldură. în clădirile încălzite cu cazane de încălzire.8. căldura primita de la agentul primar încălzeşte apa care îşi ridică temperatura şi ca agent secundar . 5.15.prin prepararea instantanee: aparate contracurent.schimbătoare de căldură în echicurent (fig. 5.care îşi ridică tempera tura spre a putea fi folosit. . schimbător de căldură cu plăci SCP .ieşire apă caldă. cele două fluide circulă în acelaşi sens. ca apă caldă.ieşire apă (abur). şi trebuie izolat la exterior. sau schimbătoare de căldură cu plăci.agentul secundar . aerisire.schimbătoare de căldură în contracurent (fig. 5. Legarea boilerului la instalaţia de încălzire se face ca în fig. de apă fierbinte sau.este folosită fie la încălzire. cele două fluide circulă în sensuri contrarii.schimbătoare de căldură de amestec .). în cruce cele două fluide deplasându-se în direcţii perpendiculare una pe alta. 5. aparate contracurent. R3 . 5. R8 . 35 . care are în interior o serpentină prin care circulă agentul termic primar.apă. de unde . elevatoarele).După timpul de preparare al agentului termic secundar: . fie pentru prepararea apei calde menajere. În cazul nostru. 3.

intrare apă rece. agentul primar circulând prin manta.cazan. Aparate contracurent a) în formă de U.vas de expansiune. sau mai multe tronsoane. ţevile sunt din alamă sau oţel inox. iar cel secundar. 16. 5. 3 . legate prin racorduri curbate.boiler. prin exteriorul ţevilor (prin manta).19.serpentină. Capacul şi serpentina trebuie demontate la 3 ani pentru curăţire de piatră şi noroi. compensatoare lenticulare de dilataţie. La aparatele contracurent ce prepară apa caldă pentru încălzire. Fig. ţevile sunt din oţel.8.18.conductă de ducere. Aparate contracurent Aparatele contracurent sunt schimbătoare de căldură în care agentul primar (apa fierbinte) cedează căldură agentului secundar (apa caldă).) se compune din unul sau mai multe tronsoane cilindrice. 4 .ventil 5. în cazul când în serpentine agentul primar este aburul sau apa fierbinte (supraîncălzită). iar agentul secundat prin ţevi.18. cei doi agenţi circulând în sensuri contrare (de unde şi denumirea lor). având la capete două plăci tubulare şi. 2 . b) în formă de S . pentru ca temperatura apei să nu depăşească 60°C.conductă de alimentare a vasului de expansiune.7 .2. c) montat la un boiler încălzit cu abur 1 . 3 . Fig.5. 5 . ieşire apă caldă Boilerele se construiesc pentru volume de 300 . Regulator de temperatură a) vedere cu secţiune prin ventilul termostatic. 2 .agent secundar 36 . La aparatele contracurent ce prepară apa caldă menajeră.Fig. se montează un regulator de temperatură ca în fig. 5. Fiecare tronson are 7-19-31-55-85 ţevi.19.5000 I. 6 . Sunt de două feluri: aparate contracurent pentru prepararea apei calde pentru încălzire şi aparate contracurent pentru prepararea apei calde menajere (băi şi bucătării) Un aparat contracurent (fig.conductă de legătură. duble îi formă de U sau triple în formă de S. agentul primar circulând prin ţevi.termostat. 1 agent primar.conductă de întoarcere. 8 . robinet de scurgere şi aerisire şi este izolat termic. o serie de ţevi. b) montat la un aparat contracurent. formând ansambluri simple. 5. 2 .17 Legarea boilerului la o instalaţie de apă caldă cu circulaţie naturală 1. intre ele. 9 .

apoi intră în ajutajul divergent 2.a.ejector.3.6 mm.a.radiatoare.4.21.m.8. Se compun (fig.5.ajutaj divergent (difuzor). ejectoare sau injectoare fig. 5. unde îşi măreşte viteza şi scade presiunea. Aşezarea plăcilor în pachet. Elevatoarele. Sunt cea mai nouă şi eficientă realizare în acest domeniu. iar următoarea.20. 2 . vine la elevator la racordul 3. Apa fierbinte.se face sub presiune.m. după mărimea dorită. Legarea directă a instalaţiilor de încălzire la conducta de termoficare cu ajutorul ejectoarelor 1 .5). creând la ieşire o depresiune ce aspiră apa răcită. 5. Amestecul de apă fierbinte şi apă răcită intră în al doilea ajutaj convergent 1. răsturnat ş.30%). 37 . Sunt de mai multe tipuri. unde viteza scade şi creşte presiunea. O importanţă deosebită o au garniturile speciale de etanşare. cu schimbări de secţiune şi de direcţie de curgere.20. obţinute prin ambutisare.ajutaje convergente. Fig. se folosesc la instalaţiile de termoficare. circulă alternativ şi în contracurent între interstiţiile dintre plăci. cu presiune de 6 bar. 2 .21. numite şi hidroelevatoare.vas de aerisire.apă-apă .d.) Pachetul de plăci se compune din plăci schimbătoare de căldură. Fluidul primar (aburul.conducte de termoficare tur-retur. Schimbătoare de căldură cu plăci S. au pe ambele feţe nervuri în formă de V. plăcile tip VX. împingând apa caldă n instalaţia de încălzire prin racordul D. Curgerea fluidelor are un caracter turbionar: o mişcare ondulatorie suprapusă cu una de rotaţie. cu ajutorul pompelor. următorul cu fluid rece ş. Fiecare placă schimbătoare de căldură se execută din oţel inoxidabil austenitic şi are grosimea de 0. 3 . 5. 5. Elevatorul funcţionează astfel: o parte din apa răcită ce se întoarce din bloc spre conducta de retur. De exemplu. Plăcile sunt identice. se face într-o ordine prestabilită. 4 .C. un interstiţiu cu fluid cald.cameră amestec Legarea ejectorului la reţea este prezentată în fig. 5 conductă de întoarcere Elevatoarele cer un reglaj şi o întreţinere atentă şi au un randament mic (20 . Circulaţia celor 2 fluide . fiind numerotate de la 1 la ultima placă şi sunt aşezate alternativ: o placă cu nervurile în formă de V în picioare. 5.).P. 3 . apa fierbinte sau apa caldă).d. Fig. Sunt tipuri de schimbătoare cu plăci pentru mai mult de două fluide (3. Ejector (elevator) 1 .22. ce vine din turul instalaţiei de termoficare iese cu viteză prin primul ajutaj convergent 1.8.4. fiind variat doar modul de aplicare al garniturii modul de găurire şi modul de montaj. în număr variabil.5. cu nervurile în formă de V.

Hidrofoare Hidroforul (fig.bară suport.8. .tiranţi cu piuliţe. având uzual volumul de 300-5.5.cazane. A . 2 . cu p=10 bar şi căderea de presiune de maximum 0. cu temperatură de intrare-ieşire de 120-88°C.pachet cu plăci. 6 . 3 . Are 55 de plăci.picior de sprijin. Schimbător de căldură cu plăci 1 .23. 38 .au randament ridicat: 95-98%.reţea de conducte subterane.placă fixă Avantaje: . gabarit 913/322/945 mm şi cântăreşte 213 Kg. Fig. . Schimbătoare de căldură pentru încălzirea locuinţelor 1 . Montarea schimbătoarelor de căldură în clădiri este prezentată în figura 5. 5. 4 . 5 .23. B . 5.au gabarit foarte mic.racord de legătură 2 .22.clădiri. pentru aceeaşi cantitate de căldură transmisă este de 3-5ori mai mică decât la schimbătorul de căldură cu ţevi. .Fig. se poate varia foarte mult mărimea schimbătorului. 5.5.durata de viaţă: 25-30 ani. 5 .6 Separatoarele de nămol sunt rezervoare cilindrice montate înainte de intrarea în schimbătorul de căldură şi au rolul de a reţine impurităţile care trebuiesc evacuate periodic.000 I şi presiunea maximă de 6-10 bar. Exemplu: în schimbătorul de căldură cu plăci tip SCP-VX-1.4 . de la 10 la 60°C.schimbătoare de căldură.15 bar. .placă mobilă.bară de legătură.au flexibilitate mare: prin adăugare sau scoatere de plăci. 7 .9. intră ca agent primar 2000 kg abur pe oră.au un coeficient de transfer de căldură foarte mare: diferenţa de temperatură între intrarea agentului primar şi ieşirea agentului secundar poate atinge valori de minimum 3°C. Produce ca agent secundar 20 m3/h apă caldă. 5.8.) este un recipient cilindric vertical. 3 . .24.radiatoare.suprafaţa de schimb de căldură. 8 .centrală termică.reţea de conducte de interior 5.

obişnuit în centrala termică de bloc. 7.compresor de aer. se autorizează la instalare şi se controlează periodic de ISCIR. 2. Fig. Vopseaua nu trebuie să conţină miniu de plumb care nu este acceptat din punct de vedere sanitar. (mai mare decât înălţimea maximă a coloanei de apă din clădire) şi o presiune maximă. vertical sau orizontal sau sferic (fig. 8 .24. Staţie de hidrofor Componentele unei staţii de hidrofoare 1 . Spaţiu de apă.). Vedere laterală Vedere de sus Fig.rezervor tampon.25. Pentru a nu fi corodate ia interior de acţiunea apei şi aerului.3). Presostatul menţine presiunea apei în hidrofor. Vasul tampon este prevăzut cu un plutitor care comandă supapa de închidere a alimentării cu apă a vasului. unde se va trasa o dungă galbenă.conductă de branşament. 6 .recipient hidrofor. astfel încât să ajungă până la etajele superioare.Hidrofoarele se montează la subsolul clădirilor. La o funcţionare normală a hidroforului. 6. un număr de pompe centrifuge (4). 7. Pompă. Nivelul este indicat de sticla de nivel (7. Hidrofor cu membrană elastică 1. Robinet izolare.racord de golire. între o presiune minimă. se porneşte compresorul.6 . Unele instalaţii au un compresor de aer (5).5) este aproape de cea minimă necesară în hidrofor. manometru. până când manometrul arată presiunea maximă necesară.25. Se aseamănă cu cel prezentat anterior. Când presiunea aerului din hidrofor este redusă. care produce presiunea de aer în hidrofor. iar nivelul este maxim. Spaţiu de aer (azot). ci despărţite printr-o membrană elastică. supapă de siguranţă. Armăturile.1 . 5.2 .sticlă de nivel. Când presiunea citită la manometrul (7. 3.presostat. 7.5 manometru.ventil de siguranţă. Instalaţia se pune în funcţiune prin pornirea compresorului de aer. se vopsesc cu grund două straturi. Apa intră în interiorul membranei.2) porneşte pompa când presiunea a scăzut la valoarea minimă şi o opreşte când a ajuns la valoarea maximă. au loc 6-10 porniri pe oră. 5. se opreşte compresorul şi se porneşte pompa de apă. 5.racord intrare şi ieşire apă. de care se deosebeşte prin aceea că cele două fluide din interior .3 . 7. realizând menţinerea presiunii între aceste limite. un manometru şi un presostat. 5. O instalaţie de hidrofor se compune dintr-un vas tampon (3).10 Hidrofor cu membrană elastică Este un rezervor cilindric. având rolul de a creşte presiunea apei din reţeaua oraşului. iar gazul (azot sau aer) este în exteriorul membranei. Aceasta aspiră apa din rezervorul tampon (3) şi o refulează în hidrofor. 4.conductă de aer comprimat. 4 . 7 . Presiunea pernei de aer (azot) este cu câteva zecimi de atmosferă mai mică decât presiunea minimă.conducte care alimentează clădirea.apa şi azotul (sau aerul). nivelul minim fiind la cea 100 mm de la partea de jos a sticlei.nu mai sunt în contact direct.pompă de apă. între peretele rezervorului şi membrană. 39 . Hidrofoarele care lucrează cu presiune de aer (sunt şi hidrofoare care lucrează numai cu presiunea pompe or). aparatele şi accesoriile recipientului hidrofor 7. legate câte două în paralel.4 . 5. 2 . Din instalaţie mai fac parte pompa de alimentare cu apă. 7. 5 . Presostatul (7. Membrană elastică. unul sau mai multe hidrofoare (7). Circa 2/3 din înălţime sunt pline cu apă. restul cu aer. Sunt echipate cu următoarele armături: sticlă de nivel. Manometru. Presostat. robinete de izolare. 7. 3 .sursă de alimentare cu apă.

funcţie de compoziţia apei brute şl a cerinţelor cazanului respectiv. Apa de adaos trebuie să fie: limpede. . din cauza neetanşeităţilor. Funcţie de comportarea sărurilor. formată din bicarbonaţii de calciu şi magneziu. incoloră şi fără materii în suspensii şi tratată . Pentru măsurarea concentraţiei acestor impurităţi se folosesc două unităţi de măsură şi anume: miligrame pe litru . deci nu-i mai corodează. Apa de alimentare Regimul chimic al cazanelor reprezintă totalitatea condiţiilor impuse funcţionării cazanelor din punct de vedere al calităţii apei de alimentare. uleiuri.1. care stă la dispoziţia exploatatorului cazanelor.Avantaje principale: apa nu mai vine în contact cu pereţii hidroforului. Prin aceste procedee trebuie să se asigure o eliminare a suspensiilor până la max. ajunse în cazan.apa care intră în cazan şi este formată din condensatul recuperat. care. este vasul de expansiune închis cu membrană elastică. cloruri şi sulfaţi de calciu. ţevi de fum. conduc la formarea de depuneri pe suprafeţele de schimb de căldură. apa trebuie supusă.duritatea temporară .2. 6.aburul generat de cazan. cu folosirea unor reactivi chimici. care se poate elimina prin purja intermitentă. în procesul de fierbere din cazan se disting : .apa de alimentare . Pentru o mai bună înţelegere este necesar să se definească componentele regimului chimic şi anume : .aburul saturat . care reprezintă o unitate echivalentă specifică fiecărui element sau compus chimic.şi milival pe litru . unde există un transfer intens de căldură. Aceste săruri sunt stabile din punct de vedere termic iar ele se depun numai când concentraţia acestora a depăşit pragul de solubilitate.mval/l.aburul supraîncălzit .tub focar. iar nivelul apei scade. iar perna de aer (azot) nu se pierde decât în cazul când nu este etanş ventilul sau se sparge membrana (care se înlocuieşte). Materiile în suspensie.1. resturi vegetale şi animale.crustă . în decantoare-reactoare.11. La cazanele de abur de joasă presiune.1. unui proces de coagulare.1. în zona mai puţin caldă a cazanului aderent sau/şi sub formă de nămol. după cum urmează: .săruri dizolvate : bicarbonaţi. 5. . . fie pe cale naturală.apa naturală. De aceea condensatul trebuie recuperat şi folosit la maxim. adică o apă limpede. 6. aburului şi condensatului. .apa aflată în sistemul vaporizator al cazanului. fie continuu fie la intervale scurte.mg/l .materii în suspensie : mâl. Regimul chimic şi tratarea apei în centralele termice 6. 40 . prezintă importanţă sărurile care conferă apei duritatea şi alcalinitatea. cu ajutorul pompelor de circulaţie.. se depun sub formă de piatră . formată din restul sărurilor de calciu şi magneziu.condensat . Duritatea apei Duritatea apei este conferită de conţinutul apei în săruri de calciu şi de magneziu.gaze dizolvate. .duritatea permanentă . apa se transformă în abur care pleacă din cazan şi se consumă. micşorează consumul de combustibil. Materii în suspensie Materiile în suspensie. în principal : oxigen O2 şi dioxid de carbon CO2. Prin încălzirea apei. aceste cazane trebuiesc alimentate cu apă.pe suprafeţele interioare ale cazanului şi instalaţiei micşorând mult transferul de căldură. Totuşi. ţevi de apă si în timp chiar la spargerea acestora. 6. dintre cei mai întrebuinţaţi fiind sulfatul de aluminiu şl sulfatul feros.apa din cazan . având o temperatură ridicată. se compune din condensat + apă de adaos tratată. Regimul chimic al apei la cazanele de joasă presiune La cazanele de apă caldă.condensat. tratată. aceste săruri se descompun. de natură coloidală. care compun duritatea apei. care se află în contact cu apa din cazan. 5 mg/l. . . după ce acesta a fost utilizat.1.rezultă din condensarea aburului. apei din cazan.apa brută . indiferent de concentraţia lor şl în funcţie de condiţiile apei din cazan. apa naturală. în scopul realizării unei exploatări sigure. în principal sulfat şi silicat de calciu şi magneziu.aburul la ieşirea din supraîncălzitor.2.abur . Aceste depuneri. produc deformarea elementelor sub presiune . Apa bruta. Apa de alimentare pentru cazanele de joasă presiune.trecută prin filtre cationice ca să se reţină sărurile de calciu şi magneziu. înainte de filtrare. apa nu se consumă. . Condensatul provine din aburul răcit şi este cea mai bună apă pentru alimentarea cazanelor. Sărurile dizolvate Din punctul de vedere al regimului chimic la cazane.apa tratată. funcţie de natura lor şi de mărimea granulelor. ci numai se recirculă între cazan şi instalaţie. fie forţat. Aceste depuneri sunt foarte aderente şi îndepărtarea lor este dificilă. se pot elimina din apă prin filtrare mecanică sau în cazul unor suspensii fine. nisip. Depunerile acestor săruri se formează în zonele mai calde ale cazanului. deoarece nu conţine săruri şi în plus. 6. având un coeficient foarte mic pentru schimbul de căldură. Similar cu acest tip de hidrofor. De aceea. altfel. Nerespectarea regimului chimic al apei duce la avarierea cazanului.apa de adaos . o parte se pierde şi aceasta trebuie completată. nu poate fi folosită ca atare pentru alimentarea cazanelor datorită impurităţilor pe care le conţine şi care pot fi clasificate.1. Eliminarea uleiului se face mai greu şi se recomandă să se evite contaminarea apei cu acesta. magneziu şi sodiu. . de calitate corespunzătoare şl apa de adaos. se depun pe suprafeţele de schimb de căldură. Aceste impurităţi trebuie eliminate din apa brută printr-o tratare corespunzătoare. care completează pierderile din circuitul apă .

în timp.1. . la robinetele de control ale indicatoarelor (sticlelor) de nivel. aşa cum se poate vedea din tabelul 6. Pentru evitarea acestor neajunsuri se recurge la tratarea corespunzătoare a apei de adaus precum şi la condiţionarea apei de alimentare şi a apei din cazan.2 6.mangan . împiedicând transferul de căldură. nămol şi cruste. cuprinde principalii combustibili. 7.grade de duritate). Definiţie Prin combustibil se înţelege orice corp care poate arde. blocând plutitorul.gaze de sondă 41 . relaţia între acestea fiind : 1 mval duritate/l = 28 mg CaO (oxid de calciu)/l = 2.duritate temporară : dtp . înseamnă că depunerea s-a format în timp scurt sau că ţeava respectivă a rămas fără apă.8= . Un strat de depunere de 1 mm poate produce o supraîncălzire locală a peretelui ţevii până la 500 :C. formează un strat izolator.ţiţei (petrol) . în cazul unei ţevi curate.duritate totală : dT. Depunerile cauzate de duritate.huilă . se fisurează şi se sparge. Existenţa depunerilor pe suprafeţele interioare de schimb de căldură conduce la : a) consum suplimentar de combustibil. iar spargerea are muchii nesubţiate.5 2 2. spargere fragilă. Tabelul 6. denotă că depunerea s-a format progresiv. metalul se supraîncălzeşte nefiind răcit de către apă. . Clasificarea combustibililor Combustibilii se pot clasifica după starea de agregare (solizi. în mod normal diferenţa de temperatură. gazoşi) şi după provenienţă (naturali şi artificiali).între apă şi peretele ţevii este de 40°C.5 3 4 5 6 1. ţevi). se deformează datorită presiunii din cazan şi. Starea de Solizi agregare/provenie nţa Naturali Lichizi Gazoşi .1.1.cărbune brun .4 7.2. ale manometrelor precum şi pe scaunul supapelor de siguranţă punând astfel în pericol funcţionarea în condiţii de siguranţă a cazanelor. datorită rezistenţei opuse de către stratul de depunere la transferul de căldură. manifestată prin deformarea elementelor sub presiune (tub focar. umflare. Consumul suplimentar de combustibil în funcţie de grosimea depunerii b)avarierea cazanului. Grosimea depunerilor (mm) Consum suplimentar (%) 0. Prin supraîncălzire.1 3 35 4. La această temperatură oţelul obişnuit are o rezistenţă de numai 10 kgf/cm2 şi o alungire de peste 85%. Combustibilii şi arderea lor 7.6 5. Dacă spargerea s-a produs prin deformare. metalul pierde din rezistenta mecanică şi intră într-un domeniu de plasticitate. clasificaţi după criteriile de mai sus. c) blocarea dispozitivelor de siguranţă ale cazanului .1. Unitatea de măsură pentru duritatea apei este mval/l.În conformitate cu STAS 7313-80 se folosesc următoarele notaţii : . care funcţie de grosimea depunerii capătă diferite valori.şisturi bituminoase turbă . 7. ajung la nivostate. Depunerile. = dtp + dp .duritate permanentă: dp între acestea există relaţia : d.lignit .8 9 Tabel 6. cauzate de duritate.5 1 1. Dacă spargerea are loc cu o deformare uşoară. Pentru aprecieri practice se foloseşte gradul de duritate. în final.antracit .lemn . iar muchiile spărturii sunt ascuţite.gaze naturale gaz metan) . lichizi.1 2. ceea ce conduce la deformarea şi spargerea ţevii.

lumină şi gaze (care conţin şi vapori de apă proveniţi din umiditatea existentă în combustibil şi din arderea nitrogenului).de furnal . 1 cSt = 1 m2/sec = 104 St .3.3.2383 kcal). sau 1 normal m3 (Nm3) de combustibil gazos.rumeguş . pentru păcură. Punctul de congelare Este temperatura la care meniscul unui combustibilul lichid aflat într-o eprubetă înclinată la 45°. 7. nu se deplasează (tabel 6.186 kJ. Puterea calorifică Este cantitatea de căldură ce o poate degaja. După STAS 117/1987 se deosebesc: .Artificiali .talaş . 7. După starea în care se găseşte apa în produsele arderii deosebim: .).3. Se măsoară în kcal/kg sau kcal/Nm3 sau kJ/kg.4. în amestec cu aerul.650 .1.100 580 . Prin ardere se degajă căldură.de gazogen .3.combustibil lichid uşor (CLU) .combustibil tip M .3. Se măsoară în mm2/sec sau în stockes (St) sau centistockes (cSt).motorină . Proprietăţile combustibililor 7. este suma forţelor de frecare care iau naştere în timpul curgerii. . Se măsoară în pascal x sec. sub acţiunea gravitaţiei şi care are ca efect apariţia unei rezistenţe la curgerea lichidului. pentru lignit. 1 kg de combustibil solid sau lichid.semicocs . Temperatura de aprindere a unor combustibili 7.vâscozitatea cinematică se determină cu viscozimetrul Voegel . temperatura de ardere este: -1000-1200°C. 42 Temperatura ce aprindere :C 250 .păcură .putere calorifică superioară (Hs) când apa se află în stare lichidă (deci a eliberat căldura de vaporizare. gradat în grade Engler (°E). Vâscozitatea Vâscozitatea. . Temperatura de ardere .mangan .5.vâscozitatea convenţională (tehnică) care este raportul dintre timpul de curgere a 200 cm3 de lichid la o temperatură dată şi cel necesar curgerii aceleiaşi cantităţi de apă distilată la 20°C.5. Normativul ISO 3104/1996 stabileşte condiţiile de măsurare a vâscozităţii la produsele petroliere.6. prin condensarea vaporilor). Combustibil Lemn uscat Turbă Lignit Păcură Gaze Tab. numite viscozimetre. Temperatura de aprindere (de inflamabilitate) Este temperatura minimă la care la presiunea atmosferică.1. combustibilul trebuie încălzit ca vaporii degajaţi. prin ardere completă a combustibilului respectiv. 7.3. să se aprindă de la o sursă incandescentă (tabel 6.vâscozitatea dinamică este vâscozitatea cinematică înmulţită cu densitatea lichidului. timp de un minut. -1000-1300°C. 1 kJ=0. . respectiv kJ/m3 (1 kcal=4.cocs . prin arderea completă.putere calorifică inferioară (Hi) când apa se află în stare de vapori.). -1500-1600:C. 7.3. In cele ce urmează se foloseşte puterea calorifică inferioară Hi. Vâscozitatea scade cu creşterea temperaturii şi creşte cu mărirea densităţii lichidului.300 225 . pentru rumeguş. -1200-1400°C. pentru gaze.275 300-450 90. Se măsoară cu viscozimetrul Engler. Clasificarea combustibililor 7.3. 7. În funcţie de combustibilul folosit. pentru lemn.3.de cocserie .este temperatura ce se dezvoltă în focar.900-1000°C.Ossag. Se măsoară timpul de curgere a unei cantităţi de lichid prin vase calibrate din sticlă. în interiorul masei de lichid.lichefiate Tab. pentru învingerea căreia se măreşte consumul de putere.

7. temperatură şi vâscozitate) indicaţi în cartea arzătorului. Gazele de sondă se găsesc dizolvate în ţiţei şi se scot odată cu acestea. Umiditatea este cantitatea de apă din în combustibil. gazul de sondă. temperatura dezvoltată prin arderea în aer de 2148°C. numai trei pot arde: C.H2 între 4-7%. care se găseşte liber în natură. -apă între 5-55%.000 kcal/kg. . Are puterea calorifică de 8140 kcal/kg. Gazul petrolier lichefiat (GPL) . hidrogen şi sulf. Gazul de cocserie rezultă la fabricarea cocsului din huilă. 43 . .C-carbonul . Se foloseşte pentru ardere în motoare diesel şi în cazane al căror arzătoare nu sunt prevăzute cu preîncălzitor. vor consuma CLU (preîncălzit la 50-60°C).4. la care procesul de carbonizare nu este finalizat.7. motorina nu trebuie preîncălzită). -02 între 10-30%: -N2 între 10-30:: -cenuşă între 5-30%. Se folosesc la aparatele de încălzit şi preparat apă caldă cu sau fără evacuare la coş. care îi :au mirosul specific. Motorina (STAS 240 1980) se obţine prin distilarea primară a ţiţeiului. Deşeurile lemnoase (inclusiv talaşul şi rumeguşul) se ard în fabricile de mobilă. Gazul natural (gazul metan . Are temperatura de aprindere de 580-650°C. fie sub formă ce praf de cărbune. Arde cu o flacără albastră. . care formează aşa-zisul "balast" al combustibilului. Descrierea combustibililor 7.1. se parfumează cu mercaptan sau piridină. cât cântăreşte 1 m 3 de aer. la cazane cu focare special amenajate sau construite. 2% aer şi 3% CO2. Ca şi motorina. . puterea calorifică ce 8125-8500 kcal/Nm 3. .cazanele înzestrate cu arzătoare fără preîncălzitor. Principalele feluri de cărbune sunt: Lignitul s-a format în decursul timpului şi este cel mai mult folosit în focarele cazanelor.2. Masa necombustibilă se compune din săruri minerale (silicaţi.4. cu parametrii (presiune. fie în stare cristalină (diamant şi grafit). Conţin 78-99% gaz metan şi are o putere calorifică de până la 9000 kcal/m3N. Se arde în focarele cazanelor din combinatele siderurgice. . Combustibilii gazoşi Combustibilii gazoşi folosiţi la cazane sunt: gazul natural.293 kgf. 7. fiecare arzător va consuma combustibilul lichid.3. nu trebuie încălzit înainte de ardere. asfixiant inflamabil şi exploziv. Combustibilii tip P se folosesc şi la iluminat.este un gaz incolor. Fiind periculos. Gazele artificiale rezultă din procese tehnologice. inodor.cazane înzestrate cu arzătoare cu preîncălzitor cu abur (agregat de pompare şi preîncălzire a păcurii). obţinut prin măcinare. Turba este un combustibil tânăr. Este un gaz mai uşor decât aerul (1 m3 de gaz metan cântăreşte 0. insipid. la presiunea atmosferică). ce se degajă prin încălzirea combustibililor solizi.H2-hidrogenul . fosfaţi. lichizi şi gazoşi).STAS 3317/1967) are formula CH4.000 kcal/Nm 3. incolor (fără culoare i inodor (fără miros). Cărbunele este cel mal important dintre combustibilii solizi.este un element în stare solidă. Combustibilul tip M are aceleaşi caracteristici (inclusiv vâscozitatea la 20°C) ca şi motorina şi. de culoare galben deschis. H2 şi S. faţă de 1. gazul de cocserie şi gazul de furnal înalt. fie în stare amorfă (cărbunii fosili). fie sub formă de bulgări (3080 mm). cloraţi etc).5. vor consuma păcură preîncălzită la 120-130°C (sau CLU preîncălzit la 50-60°C). Mai precis. nemetalic. Conţin * 78-99% gaz metan. în combinaţie cu oxigenul şi hidrogenul intră în componenţa tuturor substanţelor organice. Se compune din: 95% CH4 .umiditatea şi masa necombustibilă. folosit în general la cazanele de apă caldă . Combustibili lichizi Combustibilii tip M şi P (STAS 177/89) se obţin din fracţiuni în procesul de distilarea a motorinei. 7. .cazanele înzestrate cu arzătoare cu preîncălzitoare electrice. Cărbunele brun are o vechime de formare mai mare decât lignitul şi un conţinut mai mic de balast şi de oxigen. Arderea combustibilului Din cele peste 100 de elemente cunoscute în natură.4. avantajul că este mai ieftin. Are cea 28% CO şi o putere calorifică mică de cea 1000 kcal/Nm 3. în plus.4 ori mai uşor decât aerul. pentru a-l depista în cazul scăpărilor prin neetanşeităţi). . Gazul de furnal înalt rezultă la fabricarea fontei. de 14.C şi H2 se găsesc în toţi combustibilii (solizi. care în procesul de ardere se transformă în cenuşă şi zgură.o masă combustibilă care arde şi care se compune din: carbon. uşurând arderea. Are puterea calorifică de 29. vor consuma numai motorină sau combustibil tip M.4. foarte inflamabil.716 kgf. Combustibili solizi Orice combustibil solid conţine două părţi: . Se formează în locurile mlăştinoase. În concluzie: . Are un aspect vegetal-fibros. Au putere calorifică de 9.S între 1-6%. Compoziţia cărbunelui este: C între' 55-70%. Materiile volatile sunt gaze compuse din hidrocarburi.

iar acestea.(circa 77% în greutate sau 79% în volum) este un gaz incolor. 4/5 din atmosferă.este un gaz incolor. Se găseşte în special în cărbuni şi păcură..formează cu vaporii de apă HNO.3. CO: SO2. Pentru ca arderea să continue şi să se întreţină. rezultaţi din vaporizarea apei din combustibil şi din combinarea H2 cu O2. 4 . mai greu decât aerul. sursa exterioară de aprindere a combustibilului poate fi: . toxic.aprinzătorul (la cazanele CJ deservire manuală). În fig.este un gaz incolor.Un atom de carbon (C) se combină cu doi atomi de oxigen şi rezultă o moleculă de dioxid de carbon (CO): C + O2 = CO2 2.hidrocarburi nearse şi O2 şi N. spre deosebire de primele două elemente. Fazele arderii sunt: . întrucât.este un metaloid galben. funcţie de elementele care ard.CO . . atacă sistemul respirator.este un gaz incolor. insipid. este mai mare decât temperatura de aprindere. Temperatura rezultată în urma arderii combustibilului (temperatura de ardere). 3 . mai greu decât aerul. mai uşor decât aerul.Un atom de carbon (C) se combină cu un atom de oxigen şi rezultă o moleculă de monoxid de carbon (CO): C + 1/2O2 = CO 3. se prezintă forma şi culorile flăcării. În fig.oxigen .azot . gaze toxice. .O2 . H şi S din combustibil cu oxigenul din aer.degajarea materiilor volatile: . Când aceasta nu se mai realizează.care împreună cu oxizii.degajare de căldură. deşi produce şi el căldură. sub formă de vapori: 44 . Arderea încetează când este prea puţin gaz (limita inferioară de amestec).1. împreună cu vaporii de apa. pătrunzător.). 1/5 din atmosferă. vapori de apă. Arderea are loc numai în faza gazoasă.acidul azotic . . lumină şi fum (gaze arse). . La temperaturi ridicate. Are puterea calorifică de 3000 kcal/kg.oxizi de azot . .vapori de apa în gazele de ardere. .vaporizarea umidităţii. incolor.CO2 . 2 . Constituie cea. inodor. 6. . sau prea mult gaz (limita superioară de amestec). în combinaţie cu O2.stratul de vapori.H2O .dioxidul de sulf . mai greu decât aerul: . formează oxizi de azot. NOx.arderea lor. Constituie cea. transformându-se în CO2.monoxidul de carbon . se prezintă schema arderii unei picături de combustibil lichid. cu luciu gras. focul se stinge. fie prin vaporizare. Are puterea calorifică de 2500 kcal/kg.aprinderea materiilor volatile .preîncălzire.7. Pentru ca un combustibil să se poată aprinde şi să ardă. De aceea. Sulful.dioxidul de carbon . insipid. foarte toxic. puţin mai uşor decât aerul. .N2 . fie prin descompunere termică.CO2. trebuie ca prin ardere să se degajeze o cantitate de căldură mai mare decât cea necesară pentru aprindere şi ardere. N2. Aerul este un amestec de: .SO2 . inodor.NOx . trebuie mai întâi încălzit din exterior până ajunge la temperatura de aprindere (Tabel 6. Fig.zona în care se face difuzia oxigenului şi a produselor de ardere 7.sulful . . cu miros înăbuşitor. Se degajă în sala de cazane când arderea este incompletă şi se simte prin mirosul înţepător.CxHy . Arde cu o flacără gălbuie. prin ardere.S .(23% în greutate sau 21% în volum) este un gaz transparent. rezultă: .picătura de combustibil. Ecuaţiile şi felul arderii combustibilului Cele 3 componente combustibile se combină cu oxigenul. CxHy. Schema arderii picăturii nemişcate de combustibil lichid 1 .frontul flăcării. flacăra pilot sau flacăra de veghe (la cazanele automatizate). produce SO2 şi SO3. nu este dorit în combustibili. în gazele arse se găsesc: . inodor. . Prin arderea combustibililor. inodor. La cazane.1. zgură şi cenuşă zburătoare (la arderea combustibilului solid). formează acidul sulfuric care este foarte coroziv.Doi atomi de hidrogen se combină cu un atom de oxigen şi rezultă o moleculă de apă (H2O).scânteia electrică. O2. Arderea este o combinaţie chimică a C.6. astfel: 1. 6 2. arderea combustibililor solizi şi lichizi este precedată de gazeificarea lor.

2.6 (optim între 11. cu vârfuri albastre. 1 kg H.1.93 Nm3) vapori de apă.5 m3 aer iar pentru 1 m3 gaze.6.O + 29000 kcal + 35. deci de oxigen.3000 = 5140 kcal/kg. iar fumul la coş este necolorat: . ecuaţiile arderii sunt: 1 kg C+8/3 kg O.la arderea combustibililor lichizi: flacăra este alb-gălbuie. elementele componente se combină în proporţii strict determinate (stoichiometric). = 11/3 kg CO2+8140 kcal. deşi aerul este introdus în focar în cantitatea necesară.31 kg (sau 2. preîncălzitor de aer) sub formă de funingine şi cocs (păcură nearsă). .la arderea cărbunilor: flacăra este galben deschis. Arderea incompletă se recunoaşte astfel: . Fenomenul are loc şi atunci când. 7.la arderea gazelor: flacăra se lungeşte cu limbi galbene. iar fumul la coş este negru.3 şi 13.5). în gazele de ardere găsim: 9. 7. provocând avarii suprafeţelor pe care este depus şi depăşirea temperaturii aburului supraîncălzit la supraîncălzitoare transformarea apei în abur şi lovituri hidraulice la economizor şi spargeri de ţevi la preîncălzitorul de aer prin înfundarea acestora. iar fumul la coş este colorat. 19% H20.5 kg sau 32. . .6 m3 gaze arse Arderea completă se recunoaşte astfel: .6 m3 aer.la arderea combustibililor lichizi: flacăra este galben-portocalie (spre roşiatic) şi se lungeşte cu limbi de fum negre.5 Nm5 aer) = 9 kg H. micşorează transferul de căldură de la foc la apă.5 kg aer sau 8.4 Nm3 gaze arse.Un atom de sulf (S) se combină cu doi atomi de oxigen şi rezultă o moleculă de dioxid de sulf S + O2 = SO2 Ca în toate combinaţiile chimice. 1 kg S+1 kg 02= 2 kg SCX+2500 kcal. fiind izolante. mai mică sau mai mare). care.31 kg aer sau 3. are valori mai mici decât în 45 . La arderea incompletă. în gazele de ardere se găseşte şi H2. se poate aprinde şi arde. mai mică decât cea necesară arderii cantităţii de combustibil introdus.în cazul arderii combustibilului lichid 15. supraîncălzitor. carbonul ce nu a putut să ardă din lipsă de aer se depune pe suprafeţele de încălzire (vaporizator. conţinutul de CO2 din gazele arse. iar fumul la coş este negru. . În acest caz. combustibilul nears depus. iar fumul este colorat cenuşiu deschis.2.+8140 kcal+12. Conţinutul de CO din gazele arse este între 0 şi 0.33 Nm3 aer) = 2 kg SO2 + 2500 kcal + 5.la arderea cărbunilor: flacăra este roşiatică. Conţinutul de CO2 din gazele arse în %. ecuaţia arderii devine: Un atom de carbon se combină cu un atom de oxigen şi rezultă monoxid de carbon: C + 1/2 O2 = CO + 3000 kcal 1 kg C + 4/3 kg O2 = 7/3 kg CO + 3000 kcal 7/3 kg CO + 4/3 kg O2 = 11/3 kg CO2 + 5140 kcal Deci se pierd 8140 .5 kg (sau 8. comparativ cu cantitatea de aer necesară arderii cantităţii de combustibil folosit (egală.H2 + 1/2O2 = H2O 4. nu se amestecă bine cu combustibilul.în cazul arderii combustibilului solid 18-20 (optim între 14 şi 15). are valoarea maximă de: . Forma şi culorile flăcării După cantitatea de aer care intră în focar. 1 kg S+ 1 kg O2 (sau 4.8 kg 02 (sau 34. iar cel de O2 are o valoare mică.56 Nm3) gaze arse. deosebim trei feluri de ardere: 7. trebuie 9. cantităţile de gaze arse: 1 kg C+8/3 kg 02 (sau 11. Arderea incompletă Are loc atunci când în focar pătrunde o cantitate de aer. . În acest caz. în plus. .152 În ultimul caz. Pentru arderea unui kg de păcură trebuie 10. În funcţie de lipsa de aer.în cazul arderii gazelor 11. Arderea completă Are loc atunci când în focar pătrunde cantitatea de aer strict necesară arderii cantităţii de combustibil introdus. Fig. "= 9 kg H2O29000 kcal. 71% N2 şi un volum 8. iar fumul la coş este necolorat (când excesul de aer este foarte mic). ecuaţiile de mai sus.9 Nm3aer) = 11/3 kg CO. este repartizat neuniform sau focarul este rece.5 kg aer. Pe lângă scăderea cantităţii de căldură produsă ce duce la scăderea randamentului.6.33 Nm 3 aer. 1 kg H2+8 kg 0.31 kg aer sau 3. economizor.7 (optim între 9 şi 11).1. Cum 1 kg oxigen se găseşte în 4.la arderea gazelor: flacăra este albastră.5% C02. în cazul arderii incomplete. completate CL. sau 26. în cazul arderii complete.

Măsurarea se face la terminarea focarului şi la intrarea gazelor arse în coş. Peste presiunea maximă. flacăra se scurtează şi este alb strălucitoare. 7. acestea sunt între 1500-5000 mm CA).5 mm. conţinutul de CO2 are o valoare mai mică. Dacă nu sunt îndeplinite aceste condiţii. flacăra este albă şi strălucitoare.la arderea cărbunilor. Arderea cu exces mare de aer se recunoaşte prin aceea că: . care.cazul arderii complete.3. temperatură ridicată care este menţinută de către cărămida refractară din focar sau de ambrazura refractară ce înconjoară arzătoarele.1-1. cel de CO este zero. Arderea completă a combustibilului este condiţionată şi de existenta unei temperaturi ridicate în focar. Dacă aerul este insuficient. să aibă o temperatură cat mai ridicată. În afară de temperatură.1. Arderea cu exces mare de aer Are loc atunci când în focar pătrunde o cantitate de aer mai mare decât cea necesară arderii combustibilului introdus. împiedicând transmiterea de căldură de la focul din focar la apa din cazan. care este foarte rea conducătoare de căldură. este necesar să fie preîncălzită până când vâscozitatea ei este de 2. dată de pompa de combustibil. la temperatura de 120-130°C. iar cantitativ.5-1. precum şi de neetanşeităţile zidăriei focarului şi drumului gazelor arse care fac posibil pătrunderea de aer fals care strică arderea şi depune multă funingine.la arderea combustibilului lichid. cu un uşor exces de aer. care. care împiedică transmiterea căldurii şi măreşte consumul de combustibil.orbitoare. 7. pentru a obţine o ardere cu un uşor exces de aer. CO şi O2.în cazul arderii combustibilului lichid. în funcţie de lipsa ce aer.05-0.6. Practic fochistul. la combustibilul lichid se va urmări ca presiunea de injecţie. trebuie să conducă focul astfel: măreşte debitul de combustibil până obţine o flacără roşiatică cu dungi negre. spre a nu cădea din jetul de combustibil. să fie un uşor exces de aer. luminoasă. pentru a se amesteca bine cu aerul. înseamnă că în acele locuri. 46 . Diametrul picăturilor pulverizate nu trebuie să fie mai mare de 0. Pentru combustibilul lichid uşor temperatura de preîncălzire este de 50-60°C.6. preîncălzirea şi/sau pulverizarea nu sunt bune. . Aerul introdus în focar trebuie să se amestece bine cu combustibilul. neajungând la temperatura de aprindere. În gazele de ardere. Dacă apar pete întunecate. Pentru ca păcura să poată fi pulverizată foarte fin. . aceasta fiind eliminată la coş. În cazul arderii combustibilului gazos trebuie asigurat un amestec perfect între aer şi gaze. odată cu gazele de ardere. Deasemenea.2 pentru combustibili lichizi. răceşte focarul. Aerul introdus în exces preia o parte din căldura dezvoltată în focar. Presiunea gazelor după regulator (la arzător) trebuie să fie cuprinsă între limitele minime şi maxime ale arzătorului respectiv (la cele mai multe arzătoare. producând acelaşi efect ca mai sus şi. căldură ce se pierde prin coş. zgura formată s-a lipit pe barele grătarului. şi deci. ies nearse pe coş. Pentru a asigura o ardere completă a combustibilului trebuie să se ţină seama de următoarele: . Dacă în flacăra din focar se observă scântei. după care îl mai micşorează puţin. Pătrunderea unei cantităţi mai mari de aer in focar depinde de deschiderea orificiilor din faţa gurii focarului şi a uşii acestuia. acesta trebuie să fie foarte fin pulverizat. apoi micşorează debitul până obţine o flacără alb-gălbuie. aerul în exces răceşte particulele de combustibil. cu un exces de aer ceva mai mic decât la combustibilul lichid. fumul la coş este străveziu. dacă aerul este rece. ceea ce poate duce la explozia de gaze. Sub presiunea minimă există pericolul ca flacăra să se stingă. păcura nu arde bine şi se depune pe pereţii focarului sub formă de păcură nearsă (cocs). de lipsa geamului la ochiurile de observare a f acarii. ceea ce se realizează. excesul de gaze nu are aerul necesar arderii. în funcţie de calitatea ei. În toate cazurile. înseamnă că picăturile sunt prea mari. ceea ce conduce la acelaşi rezultat.05-1. să fie cea indicată pentru arzătorul respectiv. iar cel de CO are o valoarea oarecare.1. flacăra este albă . iar cel de O 2 indică valoarea excesului de aer. În plus.1. Flacăra deasupra stratului de cărbune trebuie să fie vie. . nu se realizează temperatura de aprindere necesară arderii combustibilului. în plus. aerul în exces preia o parte din căldura dezvoltată în focar. Arderea economică a combustibilului se obţine cu exces mic de aer. Combustibilul tip M şi motorina nu se preîncălzesc. în funcţie de combustibilul utilizat. o parte din combustibil nu arde şi se depune pe pereţii focarului sub formă de funingine. Cum trebuie să fie arderea combustibilului Arderea combustibilului trebuie să fie completă. la cazanele care nu sunt prevăzute cu aparate de indicare a conţinutului de gaze.1 pentru combustibili gazoşi. grosimea stratului de cărbune pe grătar trebuie să fie direct proporţională cu granulaţia acestuia. .în cazul arderii combustibilului solid.4. Dacă se introduce aer prea mult. împiedicând intrarea aerului şi fochistul trebuie să ia măsuri pentru spargerea zgurii.7 pentru combustibili solizi. Cel de O2 este zero. acesta răceşte focarul. Compoziţia gazelor arse poate fi măsurată direct în cazul în care cazanul este echipat cu aparate indicatoare de CO 2. trebuie să fie: .32. superioare temperaturii de aprindere a combustibilului. se acumulează şi produce explozie. .la arderea gazelor.5°E. ceea ce duce la un consum în plus de combustibil.

pentru cazanul respectiv. fiind cu atât mai mare cu cât temperatura lor este mai mare. deoarece acestea nu conţin sulf.2 şi respectiv 2. sunt: .. 8. O umiditate mai mare a combustibilului produce creşterea valorii punctului de rouă. Deci. funcţie de umiditatea acestora şi de excesul de aer. S-a constatat că existenţa anhidridei sulfurice în gazele arse ridică mult temperatura punctului de rouă. punctul de rouă acid este la 140°C. în gazele de ardere găsim şi vapori de apă. temperatura gazelor arse la coş putând cobora oricât de mult (de exemplu până aproape de 50°C la unele cazane de încălzire). pună cazanului. iar altele. La utilizarea gazelor naturale. Flacăra trebuie să fie alb-gălbuie. crescând cu scăderea temperaturii până la 200°C. este căldura pierdută odată cu gazele arse la coş. în exploatarea unui cazan. Din aceste motive. . Acest nou punct de rouă. împreună cu vaporii de apă din gazele de ardere. Flacăra trebuie să fie stabilă. rezultaţi din umiditatea combustibilului. să înceapă de la arzător şi să cuprindă. Cea mai mare pierdere de căldură. atingând intensitatea maximă la 400°C. temperatura punctului de rouă. peste valorile punctului de rouă indicate mai sus.05. CO şi O2. sau când viteza de curgere a gazelor este mai mică decât viteza de propagare a flăcării.Aşa cum s-a arătat mai sus. scăzând cât mai mult temperatura gazelor arse la coş. 7. Prezenţa sulfului în unii combustibili face ca în gazele de ardere să apară anhidridă sulfuroasă SO2 şi anhidridă sulfurică SO3. pentru a nu provoca coroziunea cu acid sulfuric a părţilor metalice ale cazanului.1. iar o valoare mai mare. ca rezultat al combinării sulfului cu oxigenul. se poate întâmpla: . Chiar dacă teoretic şi practic acest lucru este posibil. precum şi din combinarea oxigenului cu hidrogenul. Unele conducte transportă fluide la temperatura mediului înconjurător. în mod uniform. fochistul nu trebuie sa scadă temperatura gazelor la coş sub 125-140°C. Este provocată de un tiraj prea mare. ci incolor. La gaze flacăra este galben albăstruie. capătul flăcării să fie curat. pe când. se măreşte randamentul cazanului. pentru un exces de aer de 1. pentru lignit. Combinarea anhidridei sulfurice cu vaporii de apă din gazele arse începe la temperatura de 500°C. transportă fluide 47 . ceea ce poate avea ca urmare acumularea de amestec exploziv în focar şi canalele de fum. când flacăra pătrunde în interiorul arzătorului sau tubulaturii de alimentare ceea ce poate produce explozie în tubulatură. Acidul sulfuric este foarte coroziv. temperatura gazelor arse la coş nu trebuie să scadă sub temperatura punctului de rouă. Apare în special în caut lipsei de tiraj. Conducte şi robinete 8. De exemplu: pentru păcură cu un conţinut mediu de sulf. întreg spaţiul focarului. condensatul. un exces de aer mai mare produce scăderea acesteia. Punctul de rouă al gazelor de ardere Un alt reper al unei arderi economice a combustibilului este realizarea unei temperaturi a gazele arse a coş cât mai apropiată de temperatura prevăzută de proiectant. din traseul final de gaze arse. fochistul se ghidează după culoarea flăcării în focar şi a fumului la coş. Valorile punctului de rouă al vaporilor de apă la un exces de aer de 1. .7. de culoarea paiului. Scăderea temperaturii sub această valoare se datorează unui exces prea mare de aer (care răceşte gazele arse). Conducte În sălile de cazane se montează o serie de conducte prin care se transportă fluide (lichide sau gaze): apă. fără insă să atingă ţevile sau pereţii focarului. respectiv H2O + SO3 = H2SO4. în funcţie de temperatură. sau când viteza de ieşire a gazelor este foarte mare. fără pâlpâiri. când atinge intensitatea maximă. din gazele de ardere. se explică prin depunerile de piatră şi funingine pe suprafeţele de încălzire care împiedică transmiterea căldurii la apa din cazan). conductele termice. pentru obţinerea unei arderi complete. în cazul arderii de combustibil ce conţine sulf (cărbuni şi păcură). adică transformarea aburului din gazele arse în apă. Acesta are valori cuprinse între 55 şi 190°C. când flacăra se îndepărtează şi se rupe de la gura arzătorului.returul sau întoarcerea flăcării. pericolul formării de acid sulfuric nu există.48°C şi respectiv 41°C. pentru păcură. fără limbi de fum. De aici rezultă că. abur. Se ştie că. Anhidrida sulfuroasă se formează la temperaturi sub 1000°C. este temperatura la care începe condensarea vaporilor de apă. combustibil lichid sau gazos. atacând pereţii metalici ai cazanului pe traseul final de gaze arse. Fumul nu trebuie să fie negru sau colorat.2 şi de 100°C. în cazul lipsei aparatelor indicatoare de CO 2. vaporii de apă din gazele de ardere se condensează la o temperatură numită punct de rouă. se numeşte punct de rouă acid. conform reacţiilor: S + O2 = SO şi 2S + 3O2 = 2SO.47°C şi respectiv 40°C.ruperea sau suflarea flăcării. Când temperatura gazelor arse scade sub o anumită valoare. deci de combustibil. în cazul când gazele arse conţin H2SO3. El trebuie să obţină o temperatură a gazelor arse cât mai aproape de cea indicată în cartea cazanului. acestea pot forma acid sulfuros H2SO3 (un acid slab şi instabil) şi acid sulfuric H2SO4 (foarte puternic): H2O + SO2 = H2SO3. pentru un exces de aer de 1. La arderea combustibilului lichid sau gazos.

1. Sunt mai multe tipuri.) se compune dintr-un corp din fontă sau oţel.combustibil lichid: maron.apă: verde. Robinet de închidere cu ventil 48 . . La el sunt aduse conductele de abur sau apă fierbinte de la fiecare cazan şi de la el pleacă conductele de abur sau apă fierbinte spre consumatori. Distribuitorul de abur este echipat cu manometru. cu flanşe. În plus.2 . .2.9. Robinete Robinetele au rolul de a opri sau permite circulaţia fluidelor (lichide sau gaze). cu sertar. de o parte şi de alta a îmbinării şi de fiecare parte a robinetelor şi aparatelor montate pe conducte. fie pe toată lungimea. Tija este acţionată de o roată de manevră. o tijă de acţionare cu filet exterior. cu sferă.1. 8. La conducte întâlnim: . iar cel de apă caldă. prin conductele pe care sunt montate. Robinete de închidere cu ventil Un robinet de închidere cu ventil (fig.amoniac: roşu. iar cele de oţel pentru presiune maximum 64 bar şi diametrul de 15-200 mm Fig.1.combustibil gazos: galben închis. la maximum 0.este un rezervor cilindric sub presiune montat pe unul din pereţii laterali ai centralei termice. 8. cu ac. conductele se confecţionează din fontă. 8. fie prin benzi circulare cu lungime de circa 150 mm. 8. apă fierbinte sau abur supraîncălzit. la cele cu temperaturi nu prea ridicate). inclusiv.la temperaturi ridicate. Principalele culori convenţionale sunt: . Toate au în partea de jos un robinet de scurgere. . Sensul de circulaţie al fluidului este indicat de o săgeată marcată pe corpul robinetului. având capătul de jos un ventil cu scaun de etanşare. sub care se exercită presiunea fluidului. conductele din sala de cazane trebuie vopsite la exterior cu culori conform STAS 8589/1970. 8.abur: cenuşiu-argintiu.aer şi gaz necombustibil albastru deschis. Cepul are o fereastră care opreşte sau permite circulaţia fluidelor în ambele sensuri.Pentru a marca vizibil ce fluide circulă prin conductele respective. conductele termice sunt izolate la exterior pentru a împiedica pierderile de căldură.2. . Atât distribuitorul cât şi conductele termice trebuie să fie bine izolate. pentru a prelua dilatările şi contractările în timpul încălzirii şi răcirii. cu manometru şi termometru.2. înclinate. după poziţia Fig. . cu ventil. În funcţie de fluidul transmis. . flanşe sau sudură.2. Închiderea robinetelor cu roată de manevră se face prin învârtirea acesteia în sensul acelor de ceasornic. Cele de fontă se construiesc pentru presiune maximum 16 bar. presiuni de maximum 10 bar. se înscriu pe conductă. sensul de circulaţie.8. Robinet cu cep cu 2 căi Se construiesc cu un diametre de 15-100 mm. fiecare conductă având etichetă cu consumatorul pe care îl deserveşte şi săgeată cu sensul de circulaţie. Garnitura tijei este din şnur de azbest. din oţel carbon sau oţel aliat şi se asamblează prin filetare. Culorile conductelor .2. pe o etichetă sau placă fixată pe Distribuitorul de abur sau apă fierbinte .reazeme sau suporţi pentru susţinerea conductelor.compensatoare de dilataţie (sau simple coturi. Date suplimentare. Robinete cu cep Robinetul cu cep (fig.2 m de fiecare îmbinare.) se compune dintr-un corp de fontă cu flanşe la capete în axul căruia se poate roti un cep conic din fontă sau din bronz având în partea de jos un inel de presiune din alamă. cu cep. cu benzi negre traversate de linii albe.

este o distanţă de 40-50 mm.pot avea scaun din teflon. cu deosebire că suprafaţa de închidere nu mai este plană. ulei etc. Robinete de închidere cu sferă Acestea sunt robinete la care obturatorul se roteşte în jurul unei axe perpendiculare pe sensul de curgere al fluidului şi care. având la mijloc o tijă cu filet interior deasupra căreia se află o roată de manevră. Armături de control 19.4. RI (data scadenţei). de la partea de sus a piuliţei inferioare a sticlei de nivel.1. Placă indicatoare a nivelului minim204La cazanele acvatubulare cu tambur. 9. Armături de control şi siguranţă Armăturile cazanului se clasifică în: armături de control şi armături de siguranţă.5.5. Pe ea este imprimat din turnare "nivel minim". care nu trebuie acoperită de izolaţie.2. 9.1. Obişnuit. cu vârfuri ascuţite. Este o placă metalică dreptunghiulară. numărul de fabricaţie.2. Fig. debitul cazanului. sunt traversate de către fluid Se construiesc pentru apă.4. care este numărul de ordine al cazanului din sala de cazane (numerotate de la stânga la dreapta). 8. placa indicatoare de nivel minim. Placa de ordine Este o placă dreptunghiulară de 200x300 mm montată de beneficiar în frontul cazanului. numărul cărţii cazanului. cu presiuni până la 100 bar. Au următoarele avantaje: .9. 8.2. IP (data scadenţei).Robinet de închidere cu con de reglaj Este similar cu precedentul. ci un con care permite reglarea debitului de fluid.3.1. la 100 mm deasupra liniei de foc (linia de foc este partea cea mai de sus atinsă de flacără sau de gaze arse). se montează deasupra primului rând de ţevi coborâtoare 9. montată în frontul cazanului. Robinet de închidere cu sferă 9.1. abur.1.2. 9. Placa de timbru (STAS 3128/1980) Placa de timbru reprezintă marcajul de identitate al cazanului.timp de acţionare redus: . de lăţime mică. Robinete cu sertar sau vană Se compun dintr-un corp cu flanşe din fontă sau oţel. în poziţia deschis. tipul cazanului.3. presiunea maximă admisă. Fig.1.8. până la vârful ascuţit al plăcii de nivel minim.) Este o placă dreptunghiulară.2 Placa de nivel minim fig. Manometrul 49 . permit circulaţia în ambele sensuri. amplasată de constructor în spatele sticlelor de nivel. 8. Organul de închidere este un sertar pană.2. 9. care asigură o etanşare foarte bună.

100. 400 şi 600 bar. . se toarnă orice lichid. 1. 3 . Domeniul manometrelor trebuie astfel ales încât dunga roşie să fie în treimea ce mijloc a scalei aparatului. indicând astfel presiunea. trebuie să existe o dungă roşie de nivel minim.5. Nivelul indicat în sticlele de nivel poate fi mai mare decât cel real şi poate 50 . 40. 16. trebuie să aibă clasa de precizie de 2. iar la cele cu p > 16 bar. şi o altă dungă roşie (sau de altă culoare) la 25-50 mm sub partea de sus a sticlelor de nivel.3) cu mâner izolat cu lemn.5.klinger . netede sau riflate .o conductă de legătură cu spaţiul de apă. Pe sticlele de nivel.6. manometrul este în legătură cu spaţiul de abur al cazanului printr-un tub sifon şi un robinet cu două sau trei căi. .vedere.indicatoare de nivel cu acţiune directă. Sistemul de pârghii are rolul ca. .1. 9. Conform STAS 3589-3-86. 2.în stare de repaus. în dreptul plăcii de nivel minim montată în frontul cazanului. acul indicator să stea pe cuiul de reazem. b . dungă care reprezintă nivelul maxim. iar când este perpendicular pe conductă. pentru a proteja elementul elastic al manometrului (spre a nu fi influenţat de temperatura ridicată a aburului). 160.care au avantajul că nu se sparg. Tubul sifon. are rolul de a menţine un tampon de apă condensată. Condiţiile ca un manometru să fie considerat bun sunt: . . robinetul este închis. de 160 mm dacă este montat la înălţimi între 2-5 m şi 250 mm dacă este montat la înălţimi mai mari de 5 m. trebuie să fie acelaşi şi să 'joace". deplasarea acului indicator în faţa cadranului gradat. 6. Nivelul apei îi ambele sticle de nivel.sticle plane. La cazan. recipient sau conducta sub Manometrul (fig. în formă de U sau spirală. Acestea indică sau înregistrează nivelul apei în cazanul de abur cu ajutorul unui dispozitiv suplimentar care transformă măsurarea înălţimii nivelului într-o indicaţie funcţie de mărimea respectivă. Diametrul trebuie să fie de 100 mm dacă este montat până ia înălţimi de 2 m. în spatele sticlelor de nivel. Dacă în una este mai mare şi în cealaltă mai mic. Indicatoarele de nivel se clasifică în: . 1 .o conductă de golire. în oricare din ele lichidul se va ridica a acelaşi nivel. Manometrul se compune dintr-un tub Bourdon (elastic) din alamă.să fie verificat metrologic anual şi să aibă eticheta de verificare metrologică cu data verificării. care comunică între ele. producând prin sistemul de pârghii. sub nivelul minim şi peste nivelul maxim trebuie să fie de minim 25 mm. de forme şi mărimi diferite.tub presiunea din cazan. Presiunea aburului din cazan se transmite condensatului din tubul Bourdon.Fig.indicatoare de nivel cu acţiune indirectă (Ia distanţă) cu sticlă de nivel sau cadran. nivelul real este cel mic. robinetul este deschis. 50m2 şi care trebuie să aibă o apărătoare de sticlă armată pentru ca. care sunt legate direct la spaţiile de apă şi abur ale cazanului. MPa. de la căldura cazanului. 9. . ci numai se crapă (ca sticlele securit). Capătul tubului este liber şi în legătură cu un sistem de pârghii şi roţi dinţate iar acestea. 10. acul indicator să se deplaseze mai mult.o conductă ce legătură cu spaţiul de abur. rămânând pe loc. . .să nu se încălzească peste 60°C. Pentru a şti dacă aceste robinete sunt închise sau deschise. 60. Indicatoare de nivel Fiecare cazan trebuie să aibă două indicatoare de nivel.să aibă o dungă roşie trasată la presiunea maximă admisă.9. Nivelul apei din cazan trebuie să se găsească tot timpul între cele două dungi.3. 4.3. Sticlele de nivel au următoarele armături: . trebuie să se respecte următoarele reguli.) este un aparat de măsură care indică permanent elastic presiune pe care este montat.5. cu un ac indicator care se mişcă în faţa unui cadran gradat în unităţi de presiune (bar. . Pe fiecare conductă se află montat câte un robinet de închidere (1. La cazanele cu p < 16 bar. m CA etc). la deplasări mici ale capătului tubului. manometrele se construiesc pentru domenii de: 1. de 1. în locul unui indicator de nivel se montează 2-3 robinete de probare. să "mişte" în sticlă.schemă de principiu. în formă de semicerc. 25. când mânerul este paralel cu conducta.2. Manometru cu tub flexibil a . Lungimea vizibilă a sticlei de nivel.Indicatoarele de nivel din prima categorie se împart în : . al cărui capăt are tendinţa să se îndrepte. care indică în fiecare moment nivelul apei din cazan La unele cazane mai vechi. făcând citirea indicaţiei mai precisă. în cazul spargeri apa sau aburul din cazan să nu-l accidenteze pe fochist. 250. Indicatoarele de nivel acţionează pe principiul vaselor comunicante: dacă în două sau mai multe vase.6.sistem ce pârghii.braţ: 2 .sticle rotunde (cilindrice) care se pot folosi la cazanele cu presiune maximă 8 bar şi suprafaţă de încălzire de max.

Sunt de două feluri: cu pârghie şi contragreutate şi cu resort .2. Verificarea sticlelor de nivel. înseamnă că nici robinetul 2 nu este înfundat.3.54% stibiu care se topeşte la 252°C. Dacă apa iese cu viteză prin robinetul 3. care trebuie să oprească imediat combustibilul. La cele cu pârghie. supapa este apăsată pe scaun de o contragreutate. Dopuri fuzibile se recomandă (deci nu mai este obligatoriu) ca. trebuie înlocuită cât mai repede posibil. se deschide robinetul 2 şi se închide robinetul 1.2. Pentru a verifica dacă nivelul arătat de sticlă este cel real. La cele cu resort. cazanul rămânând fără apă în următoarele cazuri:unul din cele două robinete 1 sau 2. când cazanul rămâne fără apă Aburul de deasupra pătrunde în focar cu zgomot. .să se adauge greutăţi suplimentare (pentru a opri pierderile de abur).induce în eroare pe fochist. pentru ca sticla să nu rămână izolată. în interior se toarnă un aliaj de 87. Fig. În cazul celor cu pârghie şi contragreutate. în partea de sus a tubului focar sau în plafonul cutiei de foc.2. Operaţia se face o dată la 24 ore la cele cu presiune mai mică de 40 bar 9. înseamnă că robinetul 1 nu este înfundat.8. a cărei poziţie pe pârghie este fixată. de piatra depusă între supapă şi scaun (deci scoaterea supapei din funcţiune). Dacă apa reapare repede în sticla de nivel.1.2. De observat: înainte se deschide un robinet şi apoi se închide altul. au obturate cu depuneri. cu grijă de a nu fi accidentat de abur.). Supape de siguranţă Fiecare cazan trebuie să fie prevăzut cu cel puţin două supape de siguranţă. Dacă o sticlă de nivel se sparge. se sigilează prin plumbuire.se deschide robinetul 3 şi se închid robineţii 2. .9. trebuie să ajungă printr-o conductă. Dispozitiv de siguranţă hidraulic (STAS 3614/1994) Dispozitivul de siguranţă hidraulic (fig. va strânge mânerul acestora până când iese o singură dată abur prin supapă. Este interzis să se schimbe tensiunea resortului. avută la reglare. robinetele 1 şi 2 sunt deschise. două dopuri fuzibil. Dopul trebuie să se poată înşuruba cu mâna 8-10 mm şi încă 6-7 mm cu cheia. Dacă aburul iese cu viteză prin robinetul 3. va ridica uşor capătul pârghiei cu o tijă. în afara sălii cazanelor.în mod normal. Este interzis: . După reglare. la nivelul anterior sticla este bună. 9. fochistul este obligat să verifice ambele sticle de nivel astfel ( .să se blocheze pârghia în suport. alimentarea cu apă şi furnizarea de abur (focul poate fi stins şi de aburul ce pătrunde 9. Armături de siguranţă 9. fochistul este obligat să facă verificarea supapelor. iar la cele cu resort.să se mute contragreutatea de pe poziţia fixată . nu invers.2. să se răcească şi să se spargă. se face o dată pe schimb. Supapă de siguranţă cu pârghie şi contragreutate Aburul sau apa fierbinte ce ies prin supapele de siguranţă. în timpul funcţionării.5bar) şi la conductele de abur 51 . când s-a sigilat.46% plumb şi 12.11) se montează în locul supapelor de siguranţă la cazanele de abur de joasă presiune (p < 0. parţial sau total. 9. iar robinetul 3 este închis. Pentru a împiedica cimentarea supapei pe scaun. supapa este apăsată pe scaun de tensiunea unui resort. la cazanele ignitubulare să se monteze. În ambele cazuri suprafaţa da contact dintre ventil şi scaun trebuie să fie perfect plană şi bine şlefuită pentru a se asigura o închidere etanşă. alarmând fochistul. Un dop fuzibil se compune dintr-un corp de oţel K410 care are în partea de mijloc un filet conic ce se înşurubează în partea de sus a tubului focar.se deschide robinetul 1 şi se închide robinetul 3. .

Măsurarea temperaturii Măsurarea temperaturii se face cu termometre.dop de golire. în aceste lichide se introduc coloranţi.40 şi +300°C.racord cu atmosfera. construit din tablă de 3 mm.ţeava de golire. cu scala gradată direct în grade. în conducta principală. ca orice maşină sau instalaţie.11. d înălţimea rezervorului cilindric Dispozitivul se compune dintr-un tub in formă de U. prin racordul (5). a rezervorul cilindric (2). 7 . Pentru măsurarea temperaturilor mai scăzute se folosesc alte lichide (toluen.rezervor cilindric.4. absolut necesare. interval de timp.nivelul apei în cele două braţe. Racordul(5) face legătura cu atmosfera iar peretele despărţitor (6 împiedică reintrarea aerului prin acest racord. în locul termometrelor cu mercur. lichidul pătrunde proporţional în tubul capilar.a . Toate aparatele de măsură. poziţia acestuia determinându-se vizual.) pe un anume. trebuie să aibă însemnate pe cadran: valorile maxime. în toate locurile prevăzute de proiectant. Aceste tipuri de termometre sunt numai indicatoare. acestea fiind aparate indicatoare . 10.2. Apa din rezervor. toate cazanele şi instalaţiile din sala de cazane trebuie să fie înzestrate cu toate aparatele de măsură şi control.lungimea braţului lung. indicatoarele de tiraj. a . minime şi optime.3. aparatele pentru măsurarea consumurilor de combustibil. 4 . În fine. 6 perete despărţitor.1. menţionăm: manometrele. necesare urmăririi în permanenţă a funcţionării economice şi în siguranţă. 3 . Termocupluri Termocuplurile sunt traductoare de temperatură care se bazează pe apariţia unei tensiuni termoelectromotoare în 52 . În acest scop.1. iar cel lung (1). aparate pentru măsurarea debitelor de abur. Indicaţii e acestor termometre sunt mai vizibile şi se pot citi la distanţă. Pentru.1. 1 .1. în funcţie de temperatură. şi de acolo. unele din aparatele de mai sus. de apă. spre a putea fi urmărite şi respectate de fochist. ajunge. 10.tub în formă de U. Armăturile de siguranţă de mai sus pot fi considerate că sunt primele elemente mecanice de automatizare ale cazanelor. Cel mai utilizat lichid pentru măsurarea temperaturii este mercurul.înregistratoare. Tubul capilar este plasat în faţa unei scale gradate. dispozitivul se reumple. Acestea trebuie să existe. de apă fierbinte.1 Termometre cu lichid Se bazează pe dilatarea volumetrică a unui lichid amplasat într-un bulb racordat la un tub capilar foaie subţire.cu un braţ. Unele aparate sunt numai indicatoare. după scăderea presiunii la zero. Cele mai utilizate termometre sunt 10. putându-se măsura temperaturi sub -100°C. Alte aparate însumează unele valori (consumuri de combustibil. 5 . metilbenzen). 10. în atmosferă. 10.cu mai multe braţe. de energie electrică. analizoarele de gaze etc. trebuie să funcţioneze la anumiţi parametri care să satisfacă procesul tehnologic pentru care este instalat. Dacă presiunea creşte şi după ce nivelul a ajuns în partea de jos a braţului U. semnalizează acustic şi/sau optic ori de câte ori. Măsoară temperaturi cuprinse între .1. între rezervor şi partea de jos 3 tubului U se montează o ţeavă (3). racordat printr-un tub capilar. putând pune în funcţiune o sonerie la atingerea temperaturii maxim admise. 10.pâlnie. având la capăt un dop de golire (4). Printre aparatele de măsură. ce se racordează la cazan. altele sunt şi indicatoare şi înregistratoare. o citire uşoară. prin conducta (3). După fiecare evacuare de abur. surplusul de abur iese prin braţul lung în rezervor. H . 9. termometrele cu mercur putând măsura temperaturi de la -30 până la +300-C. fiind astfel exclusă creşterea presiunii în cazan peste cea proiectată. termometrele. producţia de abur etc. în condiţii de siguranţă. b . 2 . Sunt compuse dintr-un bulb ce conţine lichidul respectiv şi dintr-un manometru cu tub Bourdon.Fig. Se recomandă la cazanele cu apă caldă. obişnuit pe 24 ore (astfel încât se poate examina modul cum a funcţionat cazanul în intervalul respectiv). în funcţie de temperatură. Termometre manometrice indicatoare Termometrele manometrice funcţionează pe principiul măsurării presiunii vaporilor saturaţi ai unui lichid. indicând valoarea respectivă în momentul citirii la aparat. Termometre manometrice cu contacte electrice Sunt similare cu cele de mai sus. dar manometrul este prevăzut cu contacte electrice care se închid sau deschid la atingerea unor valori limită ale temperaturii. fiind cunoscute sub numele de aparate sumatoare. Aparate de măsură Cazanul. Pe măsură ce creşte presiunea nivelul apei coboară în braţul scurt şi creşte în braţul lung. cu un braţ mai scurt. mărimea respectivă a ieşit din limitele normale. Dispozitiv de siguranţă hidraulic a .

bazate pe modificarea caracte risticilor materialelor semiconductoare cu temperatura. Se folosesc împreună cu logometre. . . cromet-alumel (până la 1000°C). 10.1. până la diviziunea 0. Termorezistenţe Se bazează pe modificarea rezistenţei electrice a unui conductor sub influenţa temperaturii. iar celălalt este legat printr-un tub de cauciuc cu o ţeava metalică folosită pentru captarea presiunii de măsurat. 10. Măsurarea presiunilor 10. măsoară diferenţa de presiune între 2 spaţii sub presiune. Deasemenea. sau suprapresiunea s recesiunea faţă de presiunea atmosferica. uşa trebuie să rămână permanent deschisă). Deoarece tensiunea dată de termocupluri este mică.uşile să se deschidă spre exterior. punţi sau amplificatoare electronice.5. regulatoare-amplificatoare sau potenţiometre electronice. Cu termocupluri realizate din materiale nobile (platină şi aliaje ale acesteia) domeniul de măsură ajunge până la 1800°C sau chiar peste. 10. . de obicei traductoare miniaturale. cu reperul 0 la mijloc. având între cele 2 braţe o scală gradată.sala de cazane trebuie să aibă legătură telefonică interioară cu sectoarele pe care le deserveşte şi cu conducerea 53 . instrucţiunile de protecţie a muncii şi instrucţiuni pentru caz de incendiu.5. Acestea sunt destinate măsurării depresiunii faţă de presiunea atmosferică (vacuumului) şi sunt. fier-constantan (până la 600°C).2000°C) şi se bazează ce măsurarea energiei radiate de corpul a cărui temperatură vrem s-o măsurăm. . 10.2.în sala de cazane trebuie să fie ordine şi curăţenie. Manometre diferenţiale.1. alăturat. 10. în special in zona sticlelor de nivel şi manometrului. 10. Cele mai utilizate termocupluri sunt cupru-constantan (până la 300°C).indicator de tiraj . Manovacuumetre Sunt manometre de presiune absoluta destinate măsurării presiunii şi depresiunii faţă de presiunea atmosferică (suprapresiune sau depresiune).circuitul a două conductoare din materiale diferite.drumul de acces spre sala cazanelor şi spaţiul din jurul cazanelor să fie totdeauna liber.distanţa între 2 cazane alăturate şi între acestea şi pereţi să fie cea precizată în PT.2. Cele mai folosite sunt termorezistenţele din cupru (pentru măsurarea temperaturilor între -100 şi +200°C) şi din platină (pentru măsurarea temperaturilor între -200 şi +500:C). .7. În tub se toarnă apa :colorată sau mercur. Manometre diferenţiale Manometrele diferenţiale se utilizează pentru măsurarea diferenţei dintre două presiuni. un grup social. 10.1. în formă de U. Exploatarea cazanelor 11. acest reper fiind.1. . cu sau fără contacte electrice.4. Un capăt al tubului U este liber. manometre de presiune absolută cu domeniul de 1 bar.1.să aibă o instalaţie de iluminat de siguranţă şi priză de 24 V pentru lampa de control. .în sala de cazane trebuie să fie afişate instrucţiunile interne de exploatare a cazanelor.2. . Vacuumetre Depresiunile (presiunile sub presiunea atmosferică) se măsoară cu vacuumetre. de regulă.11. 10. Se compune dintr-un tub de sticlă 0=5mm. cu tub în formă de U . Pirometre de radiaţie totală Se folosesc pentru măsurarea sau reglarea temperaturilor înalte (600 . depozit de materiale sau sală de mese. 11. acest reper fiind plasat în zona de lucru a scalei. pentru a permite intrarea aerului necesar arderii. integrate. de fapt. Ele indică zero atunci când au racordul liber în atmosferă. Traductoare de temperatură semiconductoare Sunt. iar în sus şi în jos de acesta. ce se conectează la cele două surse de presiune. temperatura aerului va fi de 15-40°C.col ISCIR.să aibă o instalaţie de iluminat care să asigure un nivel satisfăcător al iluminării. Tensiunea generată este proporţională cu diferenţa de temperatură dintre cele două joncţiuni.1.(STAS 6526 -1990) fig.nivelul pardoselii să fie deasupra terenului înconjurător şi să aibă scurgere la canalizare. truse de prim ajutor şi aparate de stins incendii.3. . . în legătură cu atmosfera.ferestrele să asigure o iluminare naturală suficientă. iar cel puţin una să fie rabatabilă şi să rămână permanent deschisă în timpul funcţionării (în lipsa acesteia. . Se folosesc între -50 şi +150°C. Sala de cazane trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . cu domeniul între -1 şi câţiva bar Ele indică zero atunci când au racordul liber în atmosferă.2. gradaţii în mm până la 150-600 mm. se utilizează şi manometre cu contacte electrice.2. fine prevăzute cu două racorduri.în zona de lucru din sala cazanelor. în partea dreaptă a scalei. Sala de cazane Cazanele se pot instala în săli proprii. Nu se admite utilizarea acesteia ca atelier. canale de fum sau coş. Unele vacuumetre au şi contacte electrice.2.în sala de cazane trebuie să fie: truse de scule pentru intervenţii. La cazane se folosesc pentru măsurarea depresiunii sau suprapresiunilor din focar. .2.6. Manometre Manometrele se folosesc pentru măsurarea suprapresiunilor faţă de presiunea atmosferică. de câţiva milivolţi se utilizează împreună cu milivoltmetre.sala de cazane trebuie să aibă.

unităţii; - pe uşa sălii de cazane, la exterior, trebuie să fie inscripţionat "Intrarea persoanelor străine este interzisă” - conductele din sala cazane trebuie să fie vopsite aşa cum s-a arătat în "Conducte". - cazanele nu se pot instala, nu pot fi puse în funcţiune şi nu pot funcţiona decât cu avizul ISCIR, conform PT-C9-2010 Col. ISCIR. 11.2. Personalul sălii de cazane 11.2.3.Fochiştii Se recrutează, se califică şi se autorizează în conformitate cu prevederile specificate. Înainte de a fi titularizat pe post, în perioada de practică, fochistul trebuie să înveţe, urmând a fi examinat din acestea, următoarele: - rostul, rolul şi semnificaţia fiecărui robinet, aparat instalaţie din centrala termică, când şi cum se pun şi se opresc din funcţiune şi manevrele pe care trebuie să le facă; - ce manevre trebuie să facă în caz de necesitate ca să oprească imediat cazanul şi/sau utilităţile ( combustibil, energie electrică); - ce trebuie să facă în caz de incendiu, de cutremur mare, precum şi în alte cazuri specifice situaţiei locale; - ce măsuri să ia, ce nu trebuie să facă, ca să nu se accidenteze. Sarcinile fochiştilor angajaţi sunt: a)permanente: - să cunoască foarte bine cazanele şi toate instalaţiile din sala de cazane (pornire, exploatare, modul de funcţionare, oprire), măsurile ce trebuiesc luate în caz de avarii sau incendii, măsuri de protecţia muncii; - să cunoască şi să aplice instrucţiunile interne de exploatarea cazanelor; b)la predarea-preluarea serviciului: - să se prezinte la serviciu cu cel puţin 15 minute înainte de preluarea serviciului, odihnit, sănătos, fără să fi consumat băuturi alcoolice; - să citească procesele-verbale ce predare-primire anterioare, întocmite de la ultima sa tură de serviciu, spre a lua cunoştinţă de cele întâmplate în centrala termică; - să verifice focarul cazanului, uitându-se prin uşa focarului şi prin toate ochiurile de observare, pentru a constata dacă se observă curgeri la ţevi, înroşiri de ţevi sau deformări ale pereţilor cazanului, starea zidăriei şi a ambrazurii. Exemplu. Semnalăm că au fost cazuri în care unii fochişti, care au semnat de luare în primire fără să fi verificat focarul cazanului au constatat imediat după plecarea schimbului că focarul este avariat; are deformaţii şi curgeri, cauzate de rămânerea fără apă în tura celui pe care l-au schimbat. Bineînţeles, a suportat singur toate consecinţele. - să verifice dacă funcţionează ambele sticle de nivel, ambele pompe de alimentare, instalaţia de ardere, precum şi starea tuturor părţilor cazanului; - dacă totul este în regulă, semnează de primire, după care schimbul poate pleca. c) în timpul turei de serviciu: - să urmărească permanent nivelul apei in cazan, inclusiv la cazanele automatizate, astfel încât acesta să nu scadă niciodată sub nivelul minim şi nici să nu depăşească nivelul maxim; - să urmărească presiunea în cazan să fie cât mai aproape de presiunea fără a o depăşi; - să urmărească depresiunea în focar; - să urmărească ca arderea combustibilului în focar să fie tot timpul o ardere completă, ghidându-se după culoarea flăcării din focar şi după culoarea fumului la coş (care trebuie să fie incolor); - să menţină o fereastră sau uşa deschisă în timpul funcţionării cazanului, pentru a permite intrarea aerului necesar arderii combustibilului; - să înregistreze parametrii cazanelor la intervale stabilite prin instrucţiunile interne; - să ia măsuri de remediere a defecţiunilor ivite ia cazane, iar ce e care nu pot fi remediate să le anunţe şefilor ierarhici; - să ia măsuri ca să nu existe pierderi de apă, abur sau combustibil, atât la cazan, cât şi la instalaţiile din centrala termică; - să facă. la intervalele fixate în instrucţiunile interne, verificarea sticlelor de nivel, a manometrului, a supapelor de siguranţă, a nivostatelor şi purjarea cazanului, înscriind în registrul de tură ora la care s-a făcut; - să facă, zilnic, analiza calitativă a apei de alimentare şi a condensatului; - să nu consume băuturi alcoolice, să nu fumeze şi să nu doarmă în timpul turei de serviciu; Exemplu: Un fochist a consumat băuturi alcoolice în tura de noapte şi a adormit, trezindu-se dimineaţa muşcat de faţă de şobolani, atât de grav, încât a necesitat spitalizare. - să oprească imediat cazanul din funcţiune în toate cazurile de oprire forţată; - să golească complet de apă cazanul şi întreaga instalaţie, după oprirea cazanului, în cazul în care există pericol de îngheţ, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă; - să cureţe de funingine drumurile de gaze săptămânal sau cel puţin lunar; - să păstreze ordinea şi curăţenia în sala de cazane, care trebuie să fie curată "ca o farmacie"; - să nu părăsească sala de cazane atâta timp cât presiunea nu a scăzut la zero şi să nu permită intrarea persoanelor străine (în afara şefilor ierarhici şi a organelor ISCIR); - va avea tot timpul asupra sa Autorizaţia ISCIR; 11.3. Evidentele din sala de cazane 11.3.1. Registrul de tură (jurnal de supraveghere) 54

în registrul de tură (de predare-primire sau registrul-jurnal) se notează: - de către fochist: ora de primire şi predare a serviciului, precum şi constatările efectuate cu ocazia preluării serviciului: - parametrii la care funcţionează cazanul; - ora la care s-a făcut verificarea armăturilor; - ora la care s-au ivit defecţiuni sau alte evenimente în timpul serviciului şi măsurile luate; - ora la care s-a făcut aprinderea şi stingerea focului. Înscrierile în registru se vor face cu cerneală (pix), citeţ, fără ştersături ci numai anulări, contrasemnate de cel ce Ie-a făcut. Registrul este numerotat şi vizat de conducerea unităţii. 11.4. Măsuri pregătitoare pentru pornirea cazanului 11.4.1. Verificarea registrului jurnal Se verifică în registrul jurnal ora la care trebuie pornit cazanul. 11.4.2. Verificarea cazanului Ca orice instalaţie, cazanul trebuie verificat amănunţit, înainte de pornire. După reparaţii, se verifică mai întâi interiorul cazanului (focarul, drumurile de gaze, spaţiul de apă) spre a vedea dacă situaţia acestora este normală şi nu s-au uitat scule, haine etc, după care se închide cazanul. 12. Avarii şi reparaţii la cazane 12.1. Generalităţi Avariile sunt defecţiuni ivite la cazane sau la instalaţiile anexe, care impun oprirea cazanului, remedierea făcându-se prin reparaţii accidentale. Cazanul este o instalaţie care funcţionează în condiţii deosebit de grele, fiind supus acţiunilor cumulative a: - variaţiilor de presiune (inclusiv în timpul încercărilor la presiune), care provoacă şocuri mecanice: - variaţiilor mari de temperatură, care provoacă şocuri termice, precum şi dilatări şi contractări neuniforme, din cauza mărimii diferite a diverselor părţi ale cazanului(tambur, tub focar, ţevi, colectoare etc); - temperaturilor ridicate, peste 450°C, care provoacă fluajul. Toate cele de mai sus provoacă fenomenul de obosire a materialului. La acestea se adaogă natura agresivă a mediului în care lucrează cazanul: - pe de o parte, apa, şi sărurile acesteia; - pe de altă parte, focul şi gazele arse, mai ales dacă combustibilul nu arde complet şi conţine sulf, sau produce cenuşă zburătoare. Toate acestea sunt la originea apariţiei avariilor ca: fisuri, deformări, coroziuni sub tensiune. Acestora li se adaugă defecţiunile de fabricaţie ale materialului, proiectarea, construirea şi repararea necorespunzătoare. În afară de acestea, cele mai multe avarii sunt cauzate de exploatarea necorespunzătoare a cazanului şi sunt produse de: - nerespectarea instrucţiunilor interne de pornire, funcţionare, oprire şi conservare a cazanului; - nerespectarea parametrilor de funcţionare: debit, presiune, temperatură; - neefectuarea, conform graficelor, a reviziilor periodice; - dar cele mai multe avarii, se produc din cauza nerespectării regimului chimic al apei de alimentare, al apei şi aburului din cazan şi a condensatului. Din cauza depunerilor de piatră se produc supraîncălziri şi arderi ale pereţilor ţevilor sau tubului focar, urmate de burduşiri ale suprafeţelor de încălzire, uneori atât de grave, încât cazanul nu se mai poate repara şi trebuie casat. La cazanele acvatubulare. un strat de piatră mai mic de 1 mm produce arderea şi explozia ţevilor de radiaţie. Conducerea defectuoasă a focului, arderea incompletă a combustibilului, duc la depuneri de funingine sau păcură nearsă care are ca urmare supraîncălziri locale şi arderea materialului. La mai multe cazane CR, din cauza păcurii nearse, s-au înfundat ţevile preîncălzitorului de aer, acesta a luat foc, iar de la el, acoperişul centralei termice. Funcţionarea cazanului timp îndelungat, cu debit de abur sub debitul minim, reduce viteza de circulaţie a apei în cazan şi provoacă arderea ţevilor. Alimentarea cazanului cu apă rece în cantitate mare, intrarea de aer rece în focar, provoacă curgerea ţevilor, fisuri în puntiţele plăcilor tubulare, contractări la îmbinările cazanului. Alimentarea cazanului cu apă peste nivelul maxim face ca aburul să plece încărcat cu o cantitate mare de picături de apă, care provoacă: - lovituri hidraulice în conducta de abur, ce pot produce ruperea conductelor la flanşe; - depuneri de săruri în ţevile supraîncălzitorului şi arderea lor; - condensarea mai rapidă a aburului. Oxigenul şi dioxidul de carbon din apa de alimentare, neeliminate prin degazarea termică sau chimică, provoacă coroziuni care merg până la perforarea suprafeţelor de încălzire. Exemplu: Un cazan bloc abur de 4 t/h, după 3 ani de la montare a fost oprit, constatându-se coroziuni până la perforare la tubul focar, ţevi şi camera ecran spate, toate trebuind să fie înlocuite. Alte avarii la cazane - din vina fochistului - sunt cele produse de rămânerea fără apă şi de exploziile în spaţiul de apă şi gaze arse. Din cele de mai sus rezultă că, funcţionarea îndelungată şi fără avarii a cazanului, depinde, în cea mai mare parte, de 55

felul cum fochistul cunoaşte şi respectă exploatarea raţională a cazanului. 12.2. Reparaţii efectuate de fochist Între obligaţiile de serviciu ale fochistului se numără şi reparaţiile curente la cazan, şi anume: - înlocuirea sticlelor de nivel, manometrelor, termometrelor defecte: - reparaţia robinetului de reţinere cu ventil; - înlăturarea neetanşeităţilor de apă, abur şi combustibil; - înlocuirea garniturilor defecte; - strângerea şuruburilor, piuliţelor şi prezoanelor slăbite; - întreţinerea lagărelor la electromotoare, pompe, ventilatoare, exhaustoare, completarea sau înlocuirea uleiului la acestea; - ungerea lagărelor, clapetei de aer de la ventilator; - curăţirea în fiecare lună a filtrelor de combustibil; - spălarea cazanului şi curăţirea de piatră şi funingine; - curăţirea arzătorului, inclusiv a duzelor şi electrozilor între care se va păstra o distanţă de 3-5 mm; - reparaţia izolaţiilor defecte la cazan şi conducte termice din sala de cazane; - curăţirea cazanelor şi a sălii de cazane; - alte lucrări prevăzute în instrucţiunile interne. 12.3. Pregătirea pentru controlul oficial ISCIR Starea tehnică a cazanelor se verifică de către inspectorii ISCIR astfel: - după instalare, înainte de punerea în funcţiune, când se face autorizarea de funcţionare (AF) şi apoi în luna şi anul specificate în procesul verbal de inspectorii ISCIR cu ocazia ultimului control, şi consemnată în Cartea de exploatare a cazanului (eliberată de ISCIR) când se face controlul periodic (CP). Verificarea se face, deasemenea, după RK. Ziua în care va avea loc verificarea periodică se face cunoscută unităţii de către ISCIR în scris, cu o lună de zile înainte. În scopul verificării de către ISCIR, cazanul se opreşte din timp din funcţionare, se spală şi se curăţă de piatră şi funingine până la metal curat. La verificare trebuie să asiste - în afară de fochist - responsabilul ISCIR al unităţii. Inspectorul ISCIR verifică: spaţiul de apă şi gaze arse, dacă sunt depuneri de piatră şi funingine, coroziuni, fisuri, crăpături, deformări, curgeri. La cazanele ignitubulare, inspectorul ISCIR poate cere scoaterea a 3-4 ţevi de fum. Această operaţiune se numeşte revizie interioară (Rl). Dacă cazanul nu este curat, dispune curăţirea şi poate da amendă. Dacă prezintă defecţiuni, dispune intrarea în reparaţie. Dacă nu prezintă defecţiuni, fixează data următoarei Rl (revizii interioare) la data la care este scadent la IP (încercare de presiune). Când este scadent şi la încercarea de presiune, unitatea trebuie să aibă pregătită şi pompa de presiune hidraulică. (IP este precedat totdeauna de Rl) Temperatura exterioară a izolaţiei la cazan şi conductele termice nu trebuie să depăşească 40°C (să se poată ţine palma pe ele). 13. Evenimente grave în timpul exploatării cazanelor 13.1. Rămânerea fără apă Se spune că un cazan „a rămas fără apă" atunci când fochistul nu mai vede apa în niciuna din cele două sticle de nivel. În cap. "Sarcinile fochistului", s-a subliniat faptul că prima şi cea mai importantă sarcină a sa în timpul turelor de serviciu este de a urmări permanent nivelul apei în sticlele de nivel, astfel ca acesta să nu coboare niciodată sub linia de nivel minim, inclusiv la cazanele automatizate. S-a constatat că stratul de apă, cu o înălţime de 100 mm deasupra liniei de foc (unde este montată placa de nivel minim), este necesar şi suficient pentru ca părţile cele mai de sus atinse de foc şi gaze arse să nu se supraîncălzească. Supraîncălzirea provoacă decarburarea oţelului şi poate atinge, în adâncimea materialului, câţiva mm. S-a arătat anterior că temperatura ce se dezvoltă în focar prin arderea combustibilului este de 1000-1500°C, iar temperatura apei din cazan este, în funcţie de presiune, de 120-374°C. Se ştie că la oţel - ca de altfel la toate metalele - rezistenţa la deformare scade odată cu creşterea temperaturii. Astfel, un oţel K 410 pentru tablă de cazane are limită de curgere la 20°C de 255 N/mm2 iar la 450°C de 136 N/mm2. Stratul ce apă de minim 100 mm deasupra liniei de foc face ca, la majoritatea cazanelor, temperatura pereţilor metalici ai focarului să nu depăşească mult peste 300°C, diferenţa între temperatura apei şi a peretelui focarului fiind de cea 40°C. Peste această valoare, rezistenţa la deformare a oţelului scade foarte rapid cu creşterea temperaturii astfel încât o mică scădere a stratului de apă sub valoarea minimă, produce o scădere importantă a rezistenţei materialului, care are ca urmare defecarea, întinderea, subţierea şi în final ruperea materialului (table, ţevi) - în - zonele supraîncălzite. În astfel de cazuri, presiunea din cazan, care acţionează permanent asupra pereţilor focarului, produce deformarea acestora. Efectele rămânerii fără apă depind de nivelul la care a scăzut apa. Dacă nivelul apei se mai vede în sticle, dar este mult sub nivelul minim şi fochistul alimentează cazanul cu apă multă şi rece, se produce curgerea ţevilor. Dacă nivelul apei nu se mat vede în sticle, se produce supraîncălzirea părţilor metalice superioare ale cazanului care are ca urmare: - Ia cazanele ignitubulare: curgerea dopurilor fuzibile şi a ţevilor de fum, iar în cazuri mai grave, deformarea ţevilor de fum, a tubului focar sau a plafonului cutiei de foc (fig. 13.1); - la cazanele acvatubulare: curgerea şi deformarea ţevilor de apă. La aceste cazane nivelul minim al apei este fixat deasupra priitului rând de ţevi coborâtoare. Dacă nivelul apei scade sub racordurile din tambur ale acestor ţevi, apa din acestea nemaifiind în contact cu apa din tambur, se vaporizează repede şi 56

ar trebui să ia măsurile necesare pentru evitarea avariei.1. se supraîncălzesc şi se deformează. Acesta. înseamnă că nivelul apei nu a scăzut sub ţeava de legătură a sticlei de nivel cu spaţiul de apă. deci prea târziu pentru a salva cazanul. Transformarea bruscă a acestei părţi a masei de apă în abur . când nivelul este foarte scăzut.ţevile. 15 bar. prin topirea dopurilor fuzibile (cele din import nu mai au dopuri fuzibile). cele mai multe rămâneri fără apă s-au produs la cazanele care au funcţionat cu o singură sticla de nivel sau cu o singură pompă de alimentare cu apă şi. apa din cazan intră în focar cu zgomot. fie datorită contractării şi fisurării pereţilor focarului punând masa de apă fierbinte din cazan în legătură cu presiunea atmosferică. având dopuri fuzibile. producând avaria cazanului . . la noile tipuri. Cazanele ignitubulare.piatra depusă în partea superioară a dopurilor fuzibile poate avea o astfel de grosime.micşorează debitul de abur: . Dacă nivelul apei a scăzut foarte mult. ci toarnă plumb. mai ales noaptea. când fochistul constată că nivelul apei în sticlă a scăzut sub nivelul minim. .unităţile reparatoare şi chiar cele constructoare nu mai toarnă în dopurile fuzibile compoziţia indicată !a descrierea acestora. dacă apare apa în sticlă. aderenţă şi rezistenţă încât să împiedice curgerea apei.de la presiunea din cazan la presiunea atmosferică-o parte din apa din cazan se vaporizează instantaneu. golul din interiorul dopurilor fuzibile este mult micşorat. la ambele tipuri de cazane. în plus. alarmând pe fochist.opreşte imediat focul (închide imediat robinetul de combustibil).opreşte alimentarea cu apă (opreşte pompa). Dacă nu constată nimic din toate acestea.prin care aceasta îşi măreşte volumul de circa 1700 ori şi implicit presiunea . dar se mai vede în "piuliţă". când fochiştii au consumat băuturi alcoolice 57 .fie datorită creşterii presiunii prin vaporizarea bruscă a apei prin fenomenul de calefacţie. Numai în acest caz fochistul va alimenta cazanul treptat cu apă. Statistic. atunci: . este categoric interzisă alimentarea cu apă a cazanului. dopurile fuzibile nu s-au topit şi cazanul s-a avariat. în urma rămânerii fără apă De aceea. devine foarte periculoasă. apoi îl va reporni. în unele cazuri.măreşte treptat alimentarea cu apă. Când fochistul nu mai vede apa în sticlele de nivel trebuie să ia imediat următoarele măsuri: . Totuşi. 13. la cazanele ignitubulare. Deformarea tubului focar la un cazan ABA de 10 t/h. se produce înroşirea şi deformarea pereţilor focarului. nu ar trebui să se avarieze în urma rămânerii fără apă deoarece. În acest caz. în care caz s-ar topi la 252°C. de cele mai multe ori. dacă este în faţa cazanului. în plus. înroşiri sau burduşiri ale pereţilor focarului. deoarece: .opreşte furnizarea de abur (închide robinetul principal de abur).micşorează focul. Fig. care se topeşte la 327 :C. cazanul rămâne oprit şi fochistul anunţă şefii ierarhici. .constituie de fapt cauza exploziei cazanului. Prin scăderea bruscă a presiunii . Dacă apa nu apare în sticlă. rămase fără apă. alimentarea cu apă a cazanului. închide robinetul de abur de la una din sticlele de nivel şi. . curgeri de ţevi. teoretic. apa vine în contact direct cu pereţii înroşiţi ai focarului. După aceasta verifică prin uşa focarului şi prin toate ochiurile de observare dacă se constată curgeri ale dopurilor fuzibile (la cazanele ignitubulare). conştient de ceea ce se întâmplă.

mai ales dacă sunt alimentate cu apă când nivelul acesteia a scăzut foarte mult. Rămânerile fără apă sunt evenimentele cele mai grave ce se pot produce la cazane.urmărirea continuă a nivelului apei şi presiunii din cazan. Fig.verificarea cu atenţie a stării tehnice a cazanului şi în special a cordoanelor de sudură. Explozii în spaţiul de apă-abur (fig. rezultând o explozie puternică. ceea ce produce fenomenul cunoscut sub numele de explozie.scoaterea din funcţiune a cazanului când prezintă fisuri. În schimb. după cum urmează: a) La cazanele ignitubulare (cu volum mare de apă) cauzele exploziei pot fi: .2. în spaţiul de apă-abur Volum de abur. orientată în direcţia opusă spărturii. afectând structura de fixare a cazanului. venind în contact cu tubul focar 58 . Cauzele şi efectele exploziilor în spaţiul de apă-abur al cazanelor diferă după tipul cazanului. . de către fochist. Această forţă. Dacă spărtura este de mici dimensiuni (de exemplu o ţeava la un cazan acvatubular). În secţiunea spărturii.2. cu viteză mare. Este dirijată întotdeauna în sens invers faţă de sensul curgerii fluidului.2.sau au dormit.13. bazându-se pe instalaţia de automatizare.1. deoarece se consideră că nu a făcut verificarea nivostatelor şi nu a urmărit nivelul apei. produs instantaneu. În funcţie de dimensiunea spărturii. se va proceda în conformitate cu instrucţiunile din capitolul anterior. asemenea unei rachete. efectele sunt reduse. 13. presiunea scade brusc ajungând la presiunea atmosferică. Pentru evitarea acestor explozii. propulsându-le ca pe nişte rachete. caută să disloce rapid un volum egal de aer. chiar decese.ul îi retrage autorizaţia de fochist pe timp limitat sau nelimitat).2. nemaifiind vorba de o explozie a cazanului. în consecinţă. Explozii la cazane Sunt avariile cu cele mai grave consecinţe ce pot apare în exploatarea cazan. la distanţe de ordinul zecilor şi chiar sutelor de metri. suprafaţa prin care apa şi aburul din cazan se pun în contact cu atmosfera este mare. sau părţi din acesta de pe fundaţie. Urmările exploziei în spaţiul de apă-abur: mari distrugeri materiale şi victime omeneşti. iar ISCIR . timpul în care se descarcă energia acumulată în cazan este mare şi. Cu atenţie deosebită. apare o „forţă de reacţie” ce poate să atingă zeci sau chiar sute de tone forţă. datorită unei slabe consolidări a acesteia). 13.) În cazul apariţiei unei spărturi mari în spaţiul apă-abur. prin evacuarea cu viteză mare a unui debit important de apă şi abur. energia termică înmagazinată în apa şi aburul din cazan (proporţională cu presiunea şi volumul de apă din cazan) se transformă mai rapid sau mai lent în energia mecanică. Pentru evitarea rămânerilor fără apă există o singură măsură: urmărirea permanentă. întrucât au ca urmare deformarea părţilor metalice ale cazanului şi chiar explozii. În ultimul timp. Forţa de reacţie este forţa ce acţionează asupra unui corp prin ieşirea din el. ci a ţevii. . crăpături sau deformări ale pereţilor cazanului. a unui fluid. în cazul cedării plăcii tubulare spate a unui cazan Manotehnica (situaţie întâlnită în practică de mai multe ori. poate smulge cazanul de pe fundaţie şi îl poate propulsa uneori. Fochistul suportă consecinţele pagubelor produse. aburul iese în cantitate mare prin aceasta. la mari distanţe. chiar dacă alimentarea cu apă a cazanului este automatizată. De rămânerea fără apă a cazanului este răspunzător -„fochistul”. conform instrucţiunilor interne. După locul unde se produc sunt de două feluri: explozii în spaţiul de apă-abur şi explozii de gaze în focar sau în canalul e de gaze arse. se va verifica placa tubulară spate la cazanele Manotehnica. fochistul şi responsabilul sălii cazanelor trebuie să ia următoarele măsuri: . din cauză că fochiştii. 13.cazanul a rămas fără apă şi fochistul a alimentat cazanul cu apă.când apa nu se mai vede la sticlele de nivel. împingându-l în lături cu presiune. care s-a dovedit a fi partea cea mai slabă a acestui tip de cazan: . . Apa rece. creând o forţă de reacţie care poate smulge cazanul. nu au mai urmărit nivelul apei la sticle şi nu au verificat nivostatele. cele mai multe rămâneri fără apă s-au produs la cazanele la care alimentarea se face automat. a nivelului apei în cazan. Dacă spărtura este mare.verificarea supapelor de siguranţă. O parte din urmările exploziei unui cazan de abur.

se produc des explozii la ţevile de radiaţie. în această situaţie dacă fochistul nu poate menţine nivelul apei nici prin punerea în funcţiune a ambelor pompe.2. apare o creştere bruscă de presiune care acţionează asupra pereţilor ce delimitează volumul respectiv. deoarece amestecul combustibil se acumulează în timpul opririlor sau a pornirilor nereuşite. Căldura degajată măreşte volumul gazelor rezultate din ardere care caută să disloce aerul din jur. acesta căzând în focarul încins se gazeifică. Dacă volumul nu este limitat sau dacă amestecul combustibil scapă doar o mică parte din volumul respectiv. .la presiunea din acel moment în legătură cu atmosfera. din care cauză. un rateu cu efecte mai puţin grave în comparaţie cu explozia Explozia se produce numai dacă amestecul de combustie în aer este în anumite te proporţii. Se pot produce explozii şi în timpul funcţionării.presiunea combustibilului gazos creşte la un moment dat peste presiunea admisă. explozia se datorează cedării acestora ca urmare a creşterii presiunii sau supraîncălzirii. Dacă amestecul este prea sărac sau prea bogat. care are ca urmare explozia. . obişnuit. ceea ce face ca o parte importantă din masa de apă fierbinte din cazan să se transforme instantaneu în abur. efectele exploziei sunt minore. Efectele exploziilor din spaţiul de gaze sunt: avarierea cazanului. cu violenţă. canale de fum sau coş. unde se poate aprinde prin contact cu suprafeţele încinse sau de la particulele incandescente antrenate ce curentul de gaze. mantaua sau fundurile tamburului . presiunea creşte până la valori care produc fisurarea cazanului şi punerea în legătură cu atmosfera a apei supraîncălzite din cazan. Dacă volumul în care are loc arderea este limitat.chiar decesul acestora şi în primul rând a fochistului . d) La cazanele de încălzire centrală cu apă caldă cu t < 95°. neavând aerul necesar pentru a arde. Explozia in spaţiul de gaze În exploatarea cazanelor se pot produce răbufniri şi explozii de gaze în focar. după apariţia aburului în focar (sesizată prin ochiul de observare). şi. când îngheţă conductele de siguranţă dintre cazan şi vasul de expansiune. la cazanele care consumă gaze. în acest caz. instantaneu. marginile ţevii prezentând subţieri din cauza întinderii materialului.6-13% pentru gaz metan şi restul aer. 13.ventilaţia deficitară acumularea de fracţii volatile sau suspensii de praf. În schimb.neetanşeitatea robinetului de închiderea combustibilului lichid. cazanul trebuie oprit imediat. Explozia de gaze este o ardere instantanee a unui amestec combustibil (combustibil şi aer în anumite proporţii) într-un spaţiu închis.de către gazele fierbinţi ce ies din focar şi de suflul exploziei. cu urmări distrugătoare. pe o secţiune mare. se acumulează în zonele de stagnare ale traseului de gaze. în cazul în care nu s-a făcut o preventilare suficienta a focarului şi drumurilor de gaze arse. dacă acest amestec vine în contact cu o sursă de căldură cu o energie suficientă pentru aprindere flacără sau chiar scânteia unui întrerupător electric). presiunea scade brusc până la presiunea atmosferică.16-75% pentru monoxid de carbon şi restul aer. . urmate de scăderea presiunii.2. În loc de explozie se produce o răbufnire. Dacă aburul produs nu se poate evacua "automat" în atmosferă prin vasul de expansiune. din cauza îngheţării conductelor de legătură dintre cazan şi vas. la cazanele care consumă cărbuni. Dacă proporţiile amestecului combustibil corespund reacţiei chimice de ardere şi. Din cele arătate mai sus rezultă că urmările unei explozii în spaţiul apă-abur sunt cu atât mai mari cu cât volumul de apă al cazanului.olum mic de apă) exploziile în spaţiul de apă-abur al tamburului. creşterea de presiune care apare la arderea amestecului combustibil este mult redusă. a clădirii şi accidentarea persoanelor din zonă . se produc foarte rar şi numai când a cedat. ce vaporizează o mare cantitate de apă. amestecul se aprinde şi arde în întregime. Cele mai multe explozii se produc la pornirea cazanului. a circulaţiei lente a apei în timpul funcţionării cu debit redus. fapt ce nu poate avea loc in cazul spargerii unei ţevi. după fumul la coş (care devine alb şi după scăderea rapidă a nivelului apei în sticlele de nivel. deci o ardere în volum limitat. Fochistul sesizează explozia ţevii după zgomot (un şuierat). Deoarece energia termică înmagazinată este redusă. având ca urmare crăparea lor pe lungime de 100-300 mm. în acest caz. în toată masa. mărind foarte mult presiunea din cazan. presiunea şi secţiunea prin care interiorul cazanului este pus în legătură cu atmosfera este mai mare. depunerilor de piatră. din următoarele cauze: . .presiunea combustibilului gazos scade atât de mult încât flacăra se stinge. care are ca urmare degajarea unei mari cantităţi de căldură. dacă temperatura apei din cazan ajunge la100°C aceasta se transformă în abur. canalele de fum sau coş. . Amestecul combustibil se poate acumula în focar. în unghiurile moarte (care nu sunt în drumul curentului de aer) ale traseelor de gaze. aşa cum s-a descris anterior. iama.supraîncălzit. cu marginile depărtate a 50-100 mm (după diametrul ţevii). Dacă fochistul nu este atent şi nu închide imediat robinetul ce gaze.a cedat un element a suprafeţei de încălzire. se transformă brusc şi într-o cantitate mare în abur. amestecul nu se aprinde şi nu dă naştere la explozie. Cauzele acumulării de amestec combustibil sunt: . Explozia ţevilor se datorează supraîncălzirii lor din cauza rămânerilor fără apă. b) La cazanele acvatubulare (cu . împingându-I cu putere. . în focar se formează amestec combustibil care se poate aprinde şi produce explozie. urmată de o vaporizare bruscă cu creştere instantanee a presiunii. ce are ca urmare explozia cazanelor. surplusul de gaze. în locuri mai liniştite. exploziile în spaţiul de apă se produc.arderea are loc cu aer insuficient şi deci o parte din combustibil nu poate arde şi se acumulează pe traseul de gaze 59 . deoarece numai în astfel de situaţii se produce o scădere instantanee a presiunii. a fluajului sau defecte de material. c) La cazanele rapide cu volum foarte mic de apă spaţiul de apă-abur fiind format numai din ţevi.neetanşeitatea robinetelor de închidere a gazelor. chiar dacă se produce scânteie. ceea ce produce o undă de şoc. punând masa de apă fierbinte din cazan . Limitele între care se produce explozia sunt: . de obicei doar sonore (un şuierat).

electroventilele mari de gaze . ajungând în stare foarte gravă la spital. a rămas fără apă: arzându-se şi deformându-se toate ţevile de radiaţie şi convecţie. unul din aceştia se duce acasă şi aduce şi el o altă damigeana.o dată în plus . nu respectă obligaţia fundamentală a oricărui fochist: urmărirea permanentă a nivelului apei in cazan. în care cazanele sunt alimentate cu gaze naturale. pentru ca în timpul opririlor. Exemplu 4. Din această cauză s-a produs o explozie de gaze în focar. deci şi în robinetele sticlelor de nivele Concluziile cercetării au fost că fochistul a lipsit foarte mult din faţa cazanului şi că nici un fochist nu a făcut verificarea (purjarea) sticlelor de nivel. La demontare. nu se va intra cu ţigara aprinsă şi nu se va aprinde lumina decât după ce s-a verificat că nu se simte miros de gaze. fochistul a venit la serviciu seara.arse. în acest scop. din import. .03.de gravitatea consecinţelor pe care o avarie le are pentru fochişti (îşi pot pierde viaţa ei şi alţii din jur. l-a lăsat singur în faţa cazanului (un bloc abur de 4 t/h) şi nu l-a controlat deloc în cursul nopţii.la cazanele la care este posibil. Tubul focar ondulat s-a deformat complet. Imediat după montare porneşte cazanul şi creşte presiunea. Rămânerea fără apă a cazanului Exemplu 1. Explicaţie: În toată incinta fabricii rumeguşul fin pluteşte în aer: acesta depunându-se în rezervorul de alimentare cu apă. Numărul mare de astfel de cazuri dovedeşte că este mare şi numărul fochiştilor care nu îşi fac datoria. Exemplu 3. În 1981. vin la serviciu obosiţi. fochistul trebuie să ia următoarele măsuri: . . grav avariate în urma rămânerii fără apă. depuneri care produc neetanşeitatea acestora. 15 bar. Exemple de avarii la cazane 13. iar la altul s-au găsit blocate la nivel maxim. La alt cazan bloc abur s-au găsit contactele nivostatelor perlate. Spre ziuă. În 1988. obturând trecerea gazelor spre drumul II. La cazanele de abur Exemplu 1.la cazanele ce consumă gaze naturale se recomandă ca manometrele de pe conductele de alimentare cu gaz să aibă două dungi roşii la presiunea minimă şi maximă admisă pentru a indica fochistului să menţină cazanul în funcţiune numai atâta timp cât presiunea este în limitele admise. Exemplu 2. . La ora 10. a construit o domă de abur cu 0=500 mm şi cu lungimea egală cu cea a cazanului. nu bombat) sudat superficial cu sudură de ce ţ s-a desprins din sudură. În 1983. l-a lăsat şi nu l-a controlat. în acest caz se depune şi multă funingine pe suprafeţele de încălzire. Tura de dimineaţă găseşte 2 cazane CR 9.1998 un cazan ignitubular de 10 t/h. arse (deci cazanul nu putea să mai aibă apă în tambur). un fochist aduce în tura de seară o damigeana cu vin pe care o consumă repede cu ceilalţi 2 fochişti. acestea aveau apă. 13. va închide imediat robinetul de combustibil şi va face din nou preventilarea şi numai după aceea. La cercetare. La cercetare s-au găsit : plutitoarele de la ambele nivostate blocate de un strat de nămol. 13. Am prezentat numai câteva cazuri de rămânere fără apă. un cazan BW (neautomatizat) a rămas fără apă. purjarea cazanului.la cazanele ce consumă gaze naturale.2. registrul de la coş trebuie să aibă la mijloc un orificiu Ø=50 mm.1. Pentru a preîntâmpina exploziile de gaze. băuţi sau consumă băuturi alcoolice în timpul serviciului şi. de unde a fost introdus în cazan şi s-a depozitat treptat în locurile înguste şi liniştite. după 5 luni de funcţionare continuă.va deschide uşa şi fereastra pentru aerisire. niciodată. Importanţa respectării de către fochişti a normelor de disciplină şi a instrucţiunilor de exploatare este demonstrată . . fundul din spate al domei (drept.la pornire nu aprinde foc decât după ce a făcut preventilarea focarului şi drumurilor de gaze arse timp de cel puţin 10 min.3. Nu fuseseră purjate de nici un fochist. nici un fochist nu făcuse. cazanul CR 9 pe care îl deservea. uitându-se la sticlele de nivel. Prima măsură pe care trebuie să o ia fochistul în cazul unei explozii de gaze este închiderea robinetului de combustibil şi apoi verificarea urmărilor avariei. În 1987 un fochist a venit la serviciu luni dimineaţa. care a lovit grav fochistul ce dormea în faţa cazanului. cazanul. reaprinderea focului. Şeful de tură. acesta a fost ars la faţă şi la mâini de gazele fierbinţi. a rămas fără apă. plătesc despăgubiri mari. În 1984 un maistru de centrală termică a avut "ideea" de a transforma un cazan de apă fierbinte C5D în cazan de abur.în sala de cazane. unde se poate aprinde. La 15.nu deschide robinetul de combustibil lichid sau gazos decât dacă flacăra este în focar. a rămas fără apă. în plus. Exemplu 5.tip AMC Otopeni . îşi pierd locul de muncă şi calificarea). Cauza: plutitoarele de la ambele nivostate s-au găsit blocate cu nămol. Organul ISCIR a constatat că ţevile de apă de sub tambur erau retezate de la jumătate şi căzute jos. Când presiunea a ajuns la 2 bar. s-au găsit orificiile robinetelor de izolare ale sticlelor de nivel înfundate cu rumeguş. nou. fiind aruncat de 60 . după ce toată noaptea băuse şi petrecuse la o nuntă. producând deformarea completă a tubului focar şi a ţevilor de fum. după care. organul ISCIR a mai constatat că jumătate din tamburul inferior era plin cu noroi şi că deci. .dacă după aprinderea focului acesta s-a stins. atât de puternică încât suflul exploziei a smuls de pe fundaţie ventilatorul de aer. Explozii în spaţiul de apă-abur a. . toamna.3. care funcţiona cu o singură sticlă de nivel şi cu o singură pompă.se vor curăţa trimestrial pentru a înlătura depunerile pe scaunele celor două pistoane. în final.3. eventualele scăpări de gaze să fie evacuate la coş. . de câte 10 t/h. (sau cât prevăd instrucţiunile interne). Surpriza a fost când. la o fabrică de mobilă. fără nici o oprire. Fochiştii au justificat că nu au purjat nivostatele de teama să nu se oprească cazanul şi apoi să nu-l mai poată reporni. beat. în timpul opririlor îndelungate se vor scoate din focar arzătoarele de combustibil lichid sau gazos. Deşi ofiţerul de serviciu l-a văzut în ce stare este. la o fabrică de lapte. . pe care a montat-o în locul distribuitorului.

cazanul avariat s-a găsit cu tamburul deformat către interior în mai multe locuri. avizat de ISCIR şi de unităţi autorizate de ISCIR. începând cu ora 22. Urmările exploziei au fost: . el îl pune în funcţiune imediat pentru a se încălzi. s-a închis robinetul principal de abur şi armăturile de golire şi s-a pornit cazanul la ora 1520. în urma impactului cu obstacolele întâlnite în cale. Deci: modificări la cazane nu se pot face decât pe bază de proiect. Apa rece. Exemplu 2. de 2-4 bar. iar cazanul a fost deplasat de pe fundaţie în faţă circa 2 m. Din cercetări a rezultat că. în ziua de 01. Cauze: 1. În 03. Tubul focar s-a desprins din plăcile tubulare în zona cordoanelor de sudură complet de pe placa din spate şi 2/3 de pe placa din faţă. apa supraîncălzită din cazan s-a pus în legătură cu atmosfera printr-o secţiune mare.fochistul a decedat şi alt fochist a fost rănit. la cea. 3.1991.02.presiune în peretele din spate al centralei termice. Fochistul vine la serviciu la ora 2 noapte şi aprinde focul (care în mod normal trebuia aprins la ora 5 dimineaţa). tubul foca r s-a desprins din plăcile tubulare. 20 min. 2. Deoarece la această oră fochistul nu a răspuns la apel portarul s-a dus la centrala termică şi 61 . Din analiza metalografică a tubului focar a rezultat o structură de supraîncălzire la peste 725-C (faţă de temperatura normală la 15 bar de 200°C) care a avut ca urmare modificarea caracteristicilor mecanice ale oţelului tubului focar. s-a produs explozia unui cazan Manotehnica. Instalaţia de automatizare a fost defectă şi "reparată" de un automatist cu slabă calificare.la un spital din Transilvania. de o gură de canal şi s-a oprit pe acoperişul unui garaj. construit în 1995 de Termorom Cluj-Napoca.deformarea tubului focar. . venind în contact cu tubul focar supraîncălzit s-a vaporizat brusc. După remedierea acestui defect şi repornire.zburând . Explozia unui cazan bloc abur de 10 t/h. deformarea tubului focar şi supraîncălzirea lui la 725:C nu se putea produce decât în situaţia în care.fochistul. de forţa de recul. deci nu mai puteau asigura siguranţa cazanului.1998 ora 5. nu ar fi avut capacitatea de evacuare a marii cantităţi de abur ce s-a produs instantaneu. deşi cazanul Manotehnica trebuia pornit spre dimineaţă.1998. s-a produs o explozie având ca urmări: . Exemplu 6.1991. Dându-şi seama că aceasta s-ar datora lipsei de apă din cazan a alimentat cazanul cu apă. La ora 15 cazanul s-a oprit automat pe condiţia de nivel minim. ora 1. presiunea a crescut mult şi. printr-o secţiune mare. după prima aprindere a focului (pentru încălzirea ambrazurii nou construite). Unda de şoc produsă a spart toate geamurile unităţii. întrucât explozia s-a produs după 15-20 min. Exemplul 7. Explozia unui cazan Manotehnica de 6 bar.08. . cazanul a fost smuls de pe fundaţie şi propulsat înainte. din cauza instalaţiei de automatizare defecte şi a neetanişeităţii robinetului de purjare. a căzut într-un crâng.blocare minimă. după care adoarme Cazanul funcţionând cu capul de abur închis iar supapele de siguranţă fiind blocate de piatră (nu au fost verificate niciodată). aşa susţin cei din unitate. 15 bar. conducerea unităţii a dispus ca supravegherea cazanului.ruperea la sudură a tubului focar. a "aterizat" la cea 300 m. Acesta a observat că la un moment dat cazanul s-a înroşit puternic. Prin ruperea tubului focar. Supapele de siguranţă. de o movilă de pământ. au anunţat miliţia. Unitatea susţine că. Acest caz demonstrează necesitatea categorică de a folosi numai fochişti autorizaţi.aruncarea arzătorului la cea 70 m. necalificat şi neautorizat (era frigotehnist). s-a smuls din fundaţie şi a aterizat la 80 m. Exemplu 3.7 t/h din ziua de 08. . la cca. În ianuarie 1994. El spune portarului să-l sune la ora 5. s-a vaporizat brusc şi. iar aburul degajat în sala cazanelor a accidentat grav pe maistru şi pe fochist. după ce a izolat complet cazanul. deoarece apa prin transformare în abur îşi măreşte volumul de 1700 de ori. spre spate. Fochistul a decedat. pe generatoarea superioară . a suferit traumatisme craneo-cerebrale acute şi plăgi prin opărire 90%. care. punând masa de apă şi abur din cazan aflate la presiunea de peste 6 bar în legătură directă cu atmosfera.07. . Tubul de flacără s-a găsit turtit şi răsucit. automobiliştii care rulau pe un drum naţional. În traiectoria sa. nivelul apei în cazan a fost sub partea de sus a tubului focar. 10-15 min s-a produs explozia.un corp ciudat. cazanul s-a izbit de un stâlp. chiar dacă ar fi funcţionat. deşi se susţine că nivelul de apă la sticla de nivel era la maxim. în condiţii şi cu urmări similare. care a găsit un cazan de abur înfipt în pământ Exemplu 4. iar presiunea în cazan era. Automatistul a constatat că la regulatorul de nivel McDonell erau inversate două fire . după repararea cazanului care a constat : în înlocuirea tubului focar cu unul nou.00. .11. producând deci o explozie în spaţiul apă-abur. presiunea în cazan a crescut atât de mult încât a făcut explozie. provocând deformarea lui. atelierul electric vecin şi zidăria cazanului alăturat au fost distruse ce suflul exploziei şi de loviturile cazanului în traiectoria sa. în ziua de 31. după ce a trecut prin zidul centralei termice şi s-a lovit de mai multe obstacole.deplasarea cazanului de pe fundaţie cea. au văzut . să fie făcută de frigotehnistul de la staţia de frig (alăturată centralei termice). în lipsa unui fochist autorizat. din cauza presiunii şi a contractării. Fiind frig. 1 t/h şi 6 bar. decedând la spital. care a "zburat" de pe fundaţie şi distrugând totul în calea ui. de la aprinderea focului. Exemplu 5. . La o fabrică de lapte din Muntenia. s-a produs instantaneu o presiune mare. care a provocat avaria de mai sus. în această scurtă perioadă. după ce a traversat şoseaua. a dărâmat zidul din faţa centralei termice şi o baracă. .20 (noaptea) un cazan Manotehnica de 60 m2. în placa tubulară faţă pe un arc de 270°.suflul exploziei a distrus pereţii centralei termice şi a răsturnat o cisternă cu păcură. Bănuind că ar fi un OZN. 0. În anul 1986. oprindu-se într-un pom la 73 m. 5m. Racordurile de pe cazan s-au găsit rupte şi îndoite. În 1981 în fochist vine duminică seara la serviciu băut.clădirea sălii cazanelor. arzătorul cazanului s-a găsit desprins de pe cazan.

dar şi acvatubulare.dopurile fuzibile erau netopite. inclusiv la particulari şi au următoarea explicaţie: în zilele de 1 şi 2 ianuarie. Fiind frig.tubul focar s-a desprins din placa tubulară faţă pe partea superioară pe cea. Astfel de cazuri s-au produs în special în ziua de 3 ianuarie. b.tubul focar s-a deformat pe toată lungimea cu o săgeată de 150 mm în faţă şi 940 mm în spate. iar suflul exploziei l-a izbit pe portar de zid.3. Pentru evitarea acestor accidente trebuie luate următoarele măsuri: . cazanul alimentat cu cărbuni. . prezentându-se astfel: . Din acest motiv tubul focar s-a supraîncălzit şi materialului i-a scăzut rezistenţa la rupere. cazanul nemaifiind alimentat cu apă. şi s-au soldat cu "zburarea" acestora la înălţimi până la 45 m şi aterizarea la distanţe de până la 340 m.1987. fiind sărbătoare. a lovit mai multe obstacole şi a aterizat la distanţă de 43 m în poziţie orizontală. presiunea l-a deformat şi s-a desprins din placa tubulară spate la sudura de colţ. urmată de explozie. care a făcut explozie cablurile electrice. 400 mm simetrică faţă de generatoarea inferioară. care să declanşeze semnalizarea acustică la atingerea temperaturii de 90°C (în locul celor cu mercur. 62 . necirculând în instalaţie. CTF.ventilul principal de abur era deschis. în diverşi ani. Aburul produs a plecat în instalaţie. Cazanul s-a fisurat. rămânând nedesprinsă din îmbinare numai o porţiune de cea. la diverse unităţi. distrugând totul în calea lor şi accidentând mortal sau rănind grav persoanele din jur. . punând în legătură apa supraîncălzită cu atmosfera. a făcut o explozie atât de puternică încât plafonul de beton al cabinei a căzut peste tehnician. au îngheţat atât conductele de siguranţă dintre cazan şi vasul de expansiune cât şi turul instalaţiei. Masa de apă fierbinte din cazan a fost pusă în legătură cu atmosfera pe o secţiune mare.înzestrarea cazanelor de apă caldă cu termometre manometrice cu contacte electrice. Partea dreaptă a clădirii centralei termice a fost dărâmată şi au fost smulse conducte de apă. 1700 de ori. combustibil şi Fig. nivelul apei a scăzut. iar partea superioară a fost deformată şi pliată în trei locuri.01. în primul rând fochiştii.a văzut cazanul înroşit şi cu abur ieşind din el. Spitalul a rămas fără agent termic. transformându-se brusc în abur şi mărindu-şi volumul de cea. . Deformarea tubului focar la un cazan de 10t/h şi 15 bar.tubul focar s-a desprins am placa tubulară spate din sudura de colţ pe partea interioară a plăcii pe 90% din circumferinţă. care se urmăresc greu). montat în cabina portarului. deoarece aburul produs nu s-a putut evacua prin vasul de expansiune. . Presiunea rezultată a transformat cazanul într-o bombă. tehnicianul unităţii a venit la serviciu mai de dimineaţă şi a dat ordin portarului (care îndeplinea şi funcţia de fochist necalificat) să pornească cazanul de apă caldă. Fochistul nu era în centrala termică. ambii decedând. abur. cu rezultatele de mai sus. temperatura apei în cazan a crescut repede la 100°C şi. Peste puţin timp. bloc abur. . Explozii similare au avut loc la cazane ignitubulare tip Manotehnica. ceea ce a produs o vaporizare instantanee. Apa. 40% din circumferinţă. cazanul nu a funcţionat. Din analiza accidentului au rezultat următoarele: Fochistul a pornit cazanul şi a părăsit centrala termică.supapele de siguranţă cu contragreutate au fost uşor deformate. presiunea a crescut mult. pentru încălzirea unităţii. La un cazan de apă caldă (cu temperatura de maximum 95°C) În data de 03. 13. apoi explozia.264 Cazanul a fost smuls de pe fundaţie. lăsând cazanul nesupravegheat între orele 2 şi 5.

Dar. Exemplu 2. Suflul exploziei a izbit pe operatoare de zid. era asigurată de o pastilă fuzibilă ce ar fi trebuit să se topească la circa 83°C. presiunea gazelor scăzând foarte mult. smulgerea acestuia de pe fundaţie şi aruncarea lui la 10 m. d. Explozia s-a produs din cauza fisurării cordonului de sudură. e. la pornirea cazanului de apă caldă.oarecum generalizată . în decursul timpului. După ce a făcut practică o zi împreună cu cel ce se pensiona. organul ISCIR constată că în cutiile de protecţie ale clapetei de explozie erau depozitate cărămizi. care crescuse peste 1 bar. să facă din nou preventilarea şi apoi reaprinderea a lăsat robinetul deschis şi după ce a aprins din nou feştila. încât cazanul a fost distrus în întregime. Protecţia mediului Protecţia mediului şi controlul efluenţilor solizi. producând explozia vasului. 13. la un cazan IPROM. s-a produs o explozie atât de puternică. un distribuitor de abur a explodat provocând moartea a doi salariaţi. S-a constat că reductorul de presiune. printr-o secţiune mare. la o mare seră din Ardeal s-a montat un cazan CAF nou. În 1985. Exemplu 3. iar automatistul a decedat pe loc. a încercat să-l pornească. în 1985. a doua zi. Acesta provenea de la CFR. în loc de vas de rupere de presiune. Căutând să explice grava avarie produsă la cazan. care treceau întâmplător prin dreptul ferestrei încăperii unde era montat acesta. la cazan era numai paznicul.7 bar iar în vasul interior (deschis) se introduceau produsele ce trebuiau încălzite. în loc să facă mai întâi preventilarea focarului prin deschiderea registrului şi a uşii focarului. să o introducă cu mâna stângă sub arzător şi numai după aceea. a fost angajat un fochist în locul celui care se pensiona. apoi a căutat feştila şi negăsind-o a aprins un ziar. aceasta spărgându-se în mai multe bucăţi. Emisiile provenite de la ardere sunt reglementate de legile ţării. Când presiunea a atins circa 70 bar. c. punând apa supraîncălzită în legătură directă cu atmosfera. Demonstraţia. din cauza depăşirii presiunii de gaze.nu s-a topit. explozia având ca efect numai producerea unui şuierat. volumul de apă fiind foarte mic. numai dintr-o ţeava în forma de spirală concentrică. la un cazan CR 16 pe gaze. iar după reductor nu exista nici un dispozitiv de siguranţă (conform STAS 3614-86) şi nici supapă de siguranţă. printr-o secţiune mare. fiind remediată grosolan de un sudor din unitate. între electroventilul de blocare şi arzător. stând întro parte. ţeava a cedat. într-o situaţie similară anterioară. Traian Vuia. rămânând lângă cazan.Vuia a pornit cazanul şi a crescut presiunea. uşi smulse etc. în prezent cele mai 63 . Exemplu 4. Fochistul. aceasta decedând pe Ioc. după reparaţia capitală. exploziile în spaţiul de apă-abur al cazanelor erau frecvente) cu urmări dezastruoase. a fost interzisă de Poliţie din teama de a nu se produce o explozie (în acea perioadă. se folosea un vas cu pereţi dubli pentru încălzirea produselor. ing. ţevile de radiaţie şi convecţie. el a deschis mai întâi robinetul de gaze. cu mâna dreaptă.7 bar) era defect. conducerea crezând ca toţi cei ce vin de la CFR au fost fochişti sau mecanici la locomotivă. deformând izolaţia exterioară. Apa s-a transformat brusc în abur. la introducerea acesteia în focar. punând masa de apă supraîncălzită din manta (rezultată din condensarea aburului) în legătură cu atmosfera. iar el a fost ars la faţă şi la mâini ajungând la spital. deci cunosc meseria de fochist.că exploziile în spaţiul de apă la cazane (şi recipiente care conţin apă fierbinte) s-ar produce numai dacă fochistul alimentează cazanul după ce nu mai vede apa la sticlele de nivel. 14. lichizi şi gazoşi şi al emisiilor reprezintă elementele cheie în proiectarea unei centrale termice. Exemplu 5. spre dimineaţă s-a produs o explozie de gaze în timpul funcţionării. s-a produs explozia. după prima şi ultima zi_ de fochist. în timpul funcţionării. la o fabrică de lapte.nu prezintă pericol.. într-o demonstraţie publică. fapt ce l-a obligat pe inventator saşi monteze cazanul într-o baracă la marginea Parisului. ce a avariat cazanul. s-a deteriorat pe o porţiune. pe care Vuia dorea s-o facă la locuinţa sa din Paris. a încercat să prezinte invenţia sa fabricanţilor de cazane. Pentru a demonstra că explozia în spaţiul de apă-abur . care în baza ordinului primit. circuitul de apă al cazanului Vuia se compune. la un cazan CR 9 neautomatizat. Neavând cunoştinţele necesare. La un cazan de baie În anul 1978 a avut loc o explozie la un cazan de baie la care protecţia contra depăşirii temperaturii de 90-95°C. s-a produs abur. f. Temperatura în cazanul de baie crescând peste 100°C. să aprindă feştila. Dar.3.3. care au împiedicat deschiderea acestora. dar când l-a introdus în focar s-a produs o explozie de gaze care a avariat cazanul. la un liceu. în loc să închidă imediat robinetul de gaze. s-a produs o explozie foarte puternică. montat pe conducta ce alimenta mantaua cu abur (care trebuia să reducă presiunea de la 4 la 0. fiind sărbătoare. care să urmărească temperatura apei din cazan să nu depăşească 90-95°C. presiunea a crescut mult şi pereţii au cedat. Am prezentat cazurile de mai sus ca să se risipească părerea . În 1979. în colţul opus laboratorului. organele de partid au venit la faţa locului şi au dispus să fie pornit. Explozii în spaţiul de gaze Exemplul 1. În martie 1994. în 1975. La cazanele rapide (cu volum foarte mic de apă) În anul 1914. sudura remediată a cedat pe o porţiune mare. deoarece după fiecare pornire eşuată nu s-a făcut suficient timp preventilarea. Exemplu 6. în partea de sus. şi deci protecţia cazanului în astfel de situaţii. La un distribuitor de abur În 1983. întrucât montarea acestuia s-a terminat în ajunul zilei de 1 Mai.desigur . cu slabă calificare. la un cazan CR 9. s-a încercat de mai multe ori să fie pornit automat. aceasta se topise şi fusese înlocuită de un "instalator" cu o monedă de metal care . În 1983. să deschidă treptat robinetul de gaze. ca să raporteze evenimentul. s-a produs o explozie în conducta de gaze. Transformarea bruscă a apei supraîncălzite în abur a produs explozia cu urmări grave: geamuri sparte. între pereţi (în manta) se introducea abur la 0. La un vas cu manta dublă În 1988. Acesta fusese lăcătuş de revizie. focul s-a stins după prima pornire. Aşa cum s-a arătat.deservirea acestor cazane să se facă de fochişti calificaţi. la o fabrică de mobilă. inventatorul cazanului care-i poartă numele.la acest tip de cazane . sudura celor doi pereţi din inox ai mantalei. La un moment dat.

Monoxidul de carbon (CO). Prin arderea combustibililor în focarele cazanelor se dezvoltă gaze de ardere. 500 mg/Nm3 pt. cenuşi. provoacă slăbirea organismului. In atmosferă. cazane cu Pt > 100 MW Instalaţi vechi 150 mg/Nm3 pt. 3. cu miros caracteristic. provoacă spasm şi contracţia musculaturii sistemului respirator. în mod ireversibil în carboxihemoglobină. substanţă foarte toxică.1. Acesta din urmă. Oxizii de azot şi acidul azotic sunt foarte periculoşi pentru organismul uman. 2. oxizi de azot. Dioxidul de azot cu vaporii de apă formează acid azotic (HNO3). Va menţine ordinea şi curăţenia în sala de cazane. o 64 . acţionând sinergie. împreună cu oxizii de sulf. care sunt evacuate în atmosferă prin intermediul coşului. în timpul funcţionării cazanelor. De asemenea oxizii de sulf şi acidul sulfuric.însemnate emisii sunt dioxidul de sulf (SO2) oxizii de azot (NOx) şi particule solide. Oxizii de azot. cazane >100 MW cu Pt> 150 MW 50 mg/Nm3 - Tabelul 14. care irită mucoasele. care se formează. CxHy. necontrolate. ca de altfel orice muncitor. cu urmări grave asupra faunei şi vegetaţiei. 500 mg/NmJ pt. care apare mai ales în cazul unor arderi incomplete. Valori limită ale concentraţiei noxelor în gazele de ardere evacuate pe coş. provenite din instalaţiile' de ardere a combustibililor solizi. La concentraţii peste 1% în aer devine foarte periculos. Tot în cursul arderii se dezvoltă şi oxizii de carbon. O2 şi particule în suspensie (cenuşii etc). înainte de a face orice lucrare. 15. provoacă coroziunea metalelor. CO. Poluanţi Centralele termice dotate cu cazane de abur. de 0. notaţi cu NO sunt formaţi din monoxid de azot (NO) peste 95% şi dioxid de azot (NO2) restul. SO2. fochistul. cazane energetice cu durata de viaţă > 15 ani cca. inspirat pe perioade mai lungi.şi trebuie frecvent şi riguros controlată de şefii săi de cazane. acesta distruge clorofila şi frunzele se îngălbenesc. atacă sistemul respirator şi transformă hemoglobina în metahemoglobină. fiind încadrată în categoria locurilor de muncă cu grad sporit de pericol. Acestea conţin : CO2. fochistul trebuie să ia următoarele măsuri: 1.5 mg în aer. Dioxidul de carbon (CO2) are acţiune destructivă asupra stratului de ozon. cazane cu P > 50 MW - 50% grad maxim de emisie a sulfului (GMES) pt.1. Chiar în concentraţii mai mici. duc la formarea ploilor acide. cauzatoare de paralizii. Monoxidul de carbon din procesul de oxigenare. Noxa Pulberi Monoxid de carbon (CO) Oxizi de sulf SOx (exprimaţi în SO2) Oxizi de azot NOx (exprimaţi în NO2) Substanţe organice (exprimate în C total) Instalaţi noi 100 mg/Nm3 250 mg/Nm3 cca. cazane de apă fierbinte şi de apă caldă reprezintă un agent poluant de mediu. Nerespectarea măsurilor de protecţia muncii sau o clipă de neatenţie pot provoca accidente cu urmări deosebit de grave. transformând hemoglobina. dioxidul de sulf se transformă parţial în trioxid de sulf. Acţiunea nocivă a dioxidului de sulf se face simţită şi asupra plantelor. făcându-l sensibil la acţiunea microbilor. N2. sănătos şi fără să fi consumat băuturi alcoolice. în România 15. înţepător. clor şi fiu: Din combustia sulfului rezultă în cea mai mare parte dioxid de sulf (SO2) cea 95% şi restul trioxid de sulf (SO3).în special de către fochişti . se va gândi bine cum să o facă pentru ca să nu se accidenteze. Noxele provocate de procesul de ardere se pot grupa în: oxizi de sulf. Va asigura iluminarea şi ventilarea corespunzătoare în sala de cazane. NOx. cazane cca. 4. Măsuri de protecţia muncii În sala de cazane.1. Noxele dezvoltate în procesul de ardere se degajează în atmosferă şi se consideră substanţe periculoase pentru mediu. împreună cu vaporii de apă dă naştere la acid sulfuric (H2SO4). putând provoca o moarte rapidă. tuse şi sufocare. Să vină la serviciu odihnit. 14. Dioxidul de sulf este o substanţă toxică. Măsuri pentru evitarea accidentelor Pentru evitarea accidentelor de muncă. respectarea măsurilor de protecţia muncii este absolut obligatorie pentru întreg personalul de deservire . 2000 mg/Nm3 pt.

alimentarea cu apă şi furnizarea de abur în nici un caz nu va face alimentarea cu apă. În timpul verificărilor pe cazane se vor pune plăci avertizoare cu textul: "Cazan în verificare .prosop curat. 26. conform instrucţiunilor interne.săpun. Nu va căuta să remedieze defecţiunile ivite la instalaţiile electrice şi de automatizare. Intrarea în canalele de gaze se va face după aerisirea acestora. 27 La probele de presiune nu va participa decât personalul strict necesar.fereastră sau o uşă va fi permanent deschisă.pachete antiseptice de vată şi tifon. În atribuţiile responsabilului sălii de cazane intră şi controlul respectării normelor de protecţia muncii de către fochişti.Remedierea neetanşeităţilor de apă şi abur la conductele cazanului se va face cu chei fără prelungitor şi stând într-o parte. 6. mâner izolat şi abajur de protecţie. 18. va opri imediat focul.Dacă au loc răbufniri de gaze. etc.plăcuţe de lemn (atele): . panouri de automatizare . 16. fochistul va sta într-o parte. Curăţirea de piatră şi funingine se va face de două persoane.2. Intrarea în cazanele spălate chimic se va face numai după ce analiza efectuată de unitatea care a făcut spălarea chimică confirmă lipsa pericolului. Nu va intra şi nu va permite intrarea cu ţigara aprinsă în sala de cazane. 8 Pompele şi ventilatoarele vor avea apărători la cuplaje. 25. vor fi solid construite. ţinând seamă de specificul local. mai ales la cazanele cu suprapresiune în focar. după deschiderea uşilor. podelele. Lampa de verificare va avea tensiunea de 24 V. materiale etc.alcool medicinal. precum şi acordarea echipamentului de protecţie şi de lucru. platformele. Nu va dormi. stând într-o parte şi cu mâna dreaptă va deschide treptat robinetul de combustibil lichid sau gazos. .) vor fi legate la pământ. 30. iar cealaltă îl supraveghează din exterior.garou. .1. nu va fuma şi nu va consuma băuturi alcoolice. 29. 28.2 Arsuri 65 .Ochiurile de observare a flăcării vor fi acoperite cu sticlă pentru a nu intra aer fals şi pentru a nu produce accidente. 21. Sculele şi dispozitivele de lucru vor fi în perfectă stare. fochistul va urmări permanent ca nivelul apei să nu scadă sub nivelul minim Dacă la un moment dat nu mai vede apă in sticlele de nivel.Va controla. Înainte de aprinderea focului va face obligatoriu preventilarea focarului timp de 10 minute. deoarece este posibil ca apa rece introdusă în cazan peste tubul focar încins (la cazanele ignitubulare). să producă explozia cazanului. Responsabilul ISCIR al unităţii şi şeful sălii de cazane va cunoaşte şi va aplica prevederile privind măsuri de protecţia muncii în exploatarea cazanelor. 5. acesta va face instructajul de protecţia muncii cu toţi muncitorii din subordine. va face din nou preventilarea apoi aprinderea focului ca mai sus. Maşinile şi instalaţiile electrice (electromotoare. vor fi prevăzute cu balustradă de un metru. 24. 20. în timpul verificărilor. . vor face vizita medicală. pentru spălarea ochilor . Conform legislaţiei în vigoare. pentru oprirea hemoragiilor. urmată de deschiderea registrului. 17. 14.Se lucrează'. Să nu permită intrarea şi staţionarea persoanelor străine în sala de cazane. 7. Temperatura în interior nu va depăşi 35-40°C. conducătorul locului de muncă (în cazul de faţă responsabilul sălii de cazane).permanganat de potasiu.2. Nu se va deschide robinetul de combustibil dacă flacăra nu este aprinsă în focar. Lunar.2. La interval de 2 ani. Trusa de prim-ajutor În fiecare sală de cazane se va găsi o trusă de prim-ajutor. 15. nu se vor face nici un fel de lucrări la cazane. . va introduce feştila aprinsa în focar s-au arzător. 23. 12. 9. Scările. 19.apă oxigenată. . funcţionarea armăturilor de siguranţă şi control. care trebuie să conţină cel puţin: . Sticlele de nivel rotunde vor avea în mod obligatoriu o apărătoare de sticlă armată. va deschide şi ferestrele pentru aerisirea sălii cazanelor şi eliminarea eventualelor gaze combustibile scăpate. Cazanele oprite pentru verificare şi reparaţii vor fi izolate de celelalte cazane cu flanşe oarbe. numai când presiunea este sub 3bar. Pe ele nu se vor depozita scule. inclusiv nivostatele. dintre care una efectuează lucrarea. Măsuri de prim-ajutor 15. 15. conform normativelor în vigoare. 10. 22. ventilatoarele. 11.sodă. în timpul verificării. În timpul opririlor.soluţie acid boric 2%. Aceste operaţii se fac numai de personal de specialitate. 13. .în timpul serviciului. În timpul observării flăcări nu se vor manevra arzătoarele. Cel ce efectuează lucrarea va fi legat printr-o frânghie sau cu centură de siguranţă ce cel care îl supraveghează pentru a-l trage afară dacă i s-a făcut rău. Cei doi se vor schimba între ei după fiecare 20 minute. .La aprinderea manuală cu feştila.Nu manevraţi . iar instalaţia electrică scoasă de sub tensiune. şi va face purjarea cazanului. .pahar pentru apă. trebuie să întocmească şi să afişeze în sala de cazane măsurile speciale de protecţia muncii.

2. 15.8.pansarea rării cu tifon sau bandaj antiseptic.3. Legislaţie ISCIR 2. Temperatura 1.9.13.Transformări fizice 1. Circulaţia fluidelor prin conducte 2.6.În cazul arsurilor uşoare se va aplica un pansament steril.10.2.1. .Transformări chimice 1. Definiţie.2. Definiţie 3.Accidentatul va fi scos la aer curat.7. 4. Modificări ale corpurilor sub acţiunea căldurii 1. Dacă există mânuşi şi cizme de cauciuc. frecţionat încălzit şi se va chema medicul. fâşie de stofă etc. Calificarea şi autorizarea fochiştilor de medie presiune 2.3.1.1. 15.2.2.I se v-a deschide gulerul şi cureaua pentru a se uşura respiraţia. Pătrunderea de corpuri străine în ochi În caz de pătrundere de corpuri străine în ochi rănitul va fi dus la spital. Noţiuni de bază 1. Electrocutarea Se va scoate cât mai repede .2. Căldura specifică 1.10.1.1. 4.1. prin îndepărtarea sursei electrice sau a corpului cu un corp izolant.Cazane . Dacă a suferit o fractură a coloanei vertebrale. Caloria 1.11.2. Lucrul mecanic 1.1.4. 15.accidentatul de sub acţiunea curentului electric. Presiunea 1.2.4.2. aceasta introducându-se sub bolnav şi nu transportând bolnavul la targa.8. Sângele închegat nu se va îndepărta pentru a nu provoca noi hemoragii. 15.7. . Materiale şi tehnologii în construcţia cazanelor.2.generalităţi 3.1. Căldura 1.2. Noţiuni de fizică şi chimie 1.3.1.12. a membrelor lezate. făcându-i-se până atunci respiraţie artificială.1.1. înmuiat într-o soluţie de hipermanganat de potasiu. Calificarea fochiştilor pentru cazane de apă caldă şi abur de joasă presiune 2.1. Densitatea 1.1.14. Caracteristicile principale ale apei şi aburului 1. bolnavul va rămâne nemişcat până la sosirea medicului.2. Greutatea 1.I se va face respiraţie artificială. Combinarea elementelor chimice 1.2.2. Părţile principale ale unui cazan 3. Legislaţie ISCIR 2. .1. între locui rănii şi corp. Scurt istoric al cazanelor.5. Legea conservării energiei 1.5. cu ajutorul unui tub de cauciuc (garou). Hemoragii în caz de hemoragie.4. Fluide încălzitoare 1. Apoi va fi trimis la dispensar.1. 15. CUPRINS 1.9. Transmiterea căldurii 1.2. Instrucţiuni interne pentru exploatarea cazanelor 3. Puterea 1. Greutatea specifică 1.7.3. Structura materiei 1. Presiunea hidrostatică 1. Forţa 1. va fi stropit cu apă.6. Tehnologia materialelor. Presiunea atmosferică 1.1. se vor folosi.17.1. Scurt istoric 2.4 Clasificarea cazanelor.2.1. Legile fierberii 1.6. Intoxicaţiile cu gaze .1.legarea strânsă.5. I se va desface gulerul.16. Energia 1. Parametrii şi caracteristicile cazanelor 3. Masa corpurilor 1.3. Transportul rănitului Transportul rănitului se va face cu targa.15. Materiale 66 .2.1.2.5. fără a fi atins cu mâna. se va încerca oprirea sângelui prin: .2. unităţi de măsură 1.2.1.4.

1.8. Măsuri pregătitoare pentru pornirea cazanului 12.1. Corpuri de încălzire 5. Aparate de măsură 10.1. Regimul chimic şi tratarea apei în centralele termice 6.2. Armături de control şi siguranţă 9. Combustibilii şi arderea lor 7. Generalităţi 12. Personalul sălii de cazane 11.7.11.2. Clasificarea combustibililor 7.4.4. Schimbătoare de căldură 5.2.1.1. Proprietăţile combustibililor 7. Încălzirea prin cazane de încălzire centrală 5. Măsuri pentru evitarea accidentelor 15. Verificarea sudurilor 4. Reparaţii efectuate de fochist 12.3.2. Măsuri de protecţia muncii 15. Robinete 9.1. Hidrofoare 5. Cazane şi instalaţii de încălzire centrală 5.5. Punctul de rouă al gazelor de ardere 8.2.4. Deservirea cazanelor de joasă presiune 5. Evenimente grave în timpul exploatării cazanelor 13.1. Rămânerea fără apă 13.6. Armături de control 9. Exploatarea cazanelor 11.7. Arderea combustibilului 7.2. Măsuri de prim-ajutor cazanelor 67 . Pregătirea pentru controlul oficial ISCIR 13.3. Ecuaţiile şi felul arderii combustibilului 7.6.1. Conducte şi robinete 8. Protecţia mediului 14.2. Regimul chimic al apei la cazanele de joasă presiune 6. Definiţie 7. Explozii la cazane 14.2. Sala de cazane 11.10 Hidrofor cu membrană elastică 5. Măsurarea presiunilor 11. Generalităţi 5.9.1. Apa de alimentare 7.2.1. Poluanţi 15. Măsurarea temperaturii 10. Sisteme de încălzire centrală 5. Instalaţiile de ardere a combustibilului 5.3. Cartea cazanului 5. Descrierea combustibililor 7. Evidentele din sala de cazane 11.4.2. Tratamentul termic 4. Armături de siguranţă 10.3.1. Conducte 8.5. Avarii şi reparaţii la cazane 12.Armături de control şi siguranţă ale cazanelor şi instalaţiilor din sala 5.3.5.

68 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->