P. 1
CONTROLUL_INSORIRIIbreviar

CONTROLUL_INSORIRIIbreviar

|Views: 2|Likes:
Published by a'cris

More info:

Published by: a'cris on Jan 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/31/2012

pdf

text

original

I
Marrh :li

~

@_.
IMM:if1J1 kVe
~K11kW(
I ",. -_. __
o

i'''''.>'' __-..- --------------F"'?::+.-- .•. .J ----,-<..' ~
..s> ('.-..

=r-,

.~. _,'..... -.-

0·--- --'- ----~ ~/:Yl??'/' _--~~-==-'1\;''

"

,

"

.1'
.

"

, .'" -"
.\.

..•. ------

J

J'

.'),'I'le",&', 2 J

t=

@_.
:n'a-.'"

1.

.---.-.---

MISCAREA REALA A PAMINTULUI IN JURUL SOARELUIPRECIZARI:

70~

1",1.

_.

1.1", Orbita Pt:imîntuluieste o elipsă foarte aprop i a t de un cerc'; noi vom considera că este un cerc §i că vi teza mi§c'ă:riide:revoluţie este constantă. 1.2 Axa de' rotaţie a Pămîntului (AXA POLILOR) face cu planul orbitei (ECLIPTICA) un unghi de aprox. 0 GG ~5 ,numi t DECLINATIE ( ~ ); axa polilor ră~îne mereu paralelă cu ea însă§i în timpul mişcăFii de revoluţie a Pămîntului.
ă

0

1...,30. Intre axa poLi.Lo r şi direcţia Pămînt-So'are '7

Pi4-. z

14Cr
2_~
~5

-..-.--~ ~
.

~,

.... ~'>-..... <, <.
. ~.~~ ~cc

~

f
~

V NG1t iUL t0 O
(jiN CMZA
~.~

~-........ /
kri~
-~

C5TF

NtG(-i1' 71'11>1' L

5

r

~ ~
""''''"'«

/ <,
"<,

<, <,

<,

unghiul variază în jurul valorii de.90° + 23/5° NOTA: Distanţa dintre Pămînt §i Soare este atît de mare faţă de dimensiunile celor doi aştri,încît în apreciere-a mişcărilor (reale sau aparente') vom putea face abstracţie de acestea din urmă. Astfel, \ vom considera razele Soarelui la un moment datt paralele. (Pl'q 4 I 2)
I

r

\

<,"---~-~-J;B.:.> /-~ -....,.

W;·,.:,.' -"':
il

--=--...::.:.:Y'

':,-)11

'''''''''''''''

~
A

/~~.~:<: ~Sol-snŢ1i

·····,:.,·{~f
"»'} "",."'' "'
,6Cf-!.1 N<!J6r'U
T

M~

C-oNU rh ve- 4~9\,~~

VNCr-Hil.i(z,i
P'f?UTIW
,'AlA , A

oru C€-PUtvC;r

t,.t=-:;J(i:;r

((()') '.

Vom oonsidera atît razele de soare,c:ît §i diree.ţia sub care vedem Soarele, ca fiind paralele c~reapta care uneşte centrele celor doi aştri (pe care am numi t-o direcţia Pămînt-Soare). (Fier 1s,iZ)
IoA"

VA- P€1PE;

r+:

z
N
20 MISCAREA APARENTA A SOARELUI IN JURUL PAMINTULUI - RELATIA CU MISCAREA REALA ulterioare a me- Pentru necesităţile dezvoltării tode1 noastre,vom defini: 201•.PLANUL ORIZONTULUI centrul fn punctul de observaţie;
~,

(ORIZONTUL):

un cerc cu în punctul

planul orizontulocului). ( §i în

~

\

»\
\

5

.p

le

lui este perpendicular considerat

pe raza Pămîntului

(§i paralel cu orizontul

H)

NOTA: Planul or:iizontului se află la înălţimea tului de observaţie (aşa cum se consideră teoria perspe~:tivei)~§i nu neapărat pămîntului. 202. BOLTA CEREASCA (aparentă): trul în punctul de observaţie,§i tru ca §i orizontul. NOTA: Vom considera orizontul

punc-

I
-Pier. '5
"IN

pe suprafaţa cu cen-

.7
I

o emisfeFă

cu acelaşi diame-

CAee-

lA'e
?O~

5P -L. N5 I Cc~5PfJNZ:;"'D eCHiNOaiiLtJIZMOMemVL- Z1'lk1' COJVE->rvt\J~ orw-j /IZ 00/ c1NP % AR.A'--1N PU\NIJL ~'MAN AL W{/()LAJi

§i bolta astfel defini de proiecţie.

te ca pe un sistem de două suprafeţe
0

2 3. MISCAREA DE ROTATIE APARENTA a Soarelui în jurul Pămîntului (de fap~în jurul punctului de observaţie)/ca pe o rotaţie a slstemului orizont _ boltă în jurul unei axe paralele cu axa pOlilor,JlN~ care trece prin punctul de observaţie. Deci facem abstracţie de mişcarea

~e revoluţie

a punctului, cum am

fI ,
, HORIZON -\

! 'i

\

~Jn "\

timpul rotaţiei Pă~întului,deoarece,a§a

\ sP~deplasarea este neglijabilă \ cării\ unghiulare. (:Fi-~. '3)
!

în variaţia mi§-

:piCi - 3fAS -

A-r~

iN _CA-U- 7f'5re~L-

'?PATi' fJ - .

r-61L-~

vi; -VA s1 CwM
1

esw ~~

aZ·i"UJNI-

r3-0Ut7.\

.MLfi

,t\ti-n.-l? lIA2-VI C?JirJ

1 2.4~. Conside~ăm raz~ de ~oare în punctul de obserI va~~e paralelă cu dlrecţla Pămînt-Soare.
J

/" . Este punctul în care se observ~ Steaua Po Lar-ăş..J.<. b~1cJ') •. ~~.19J \ \ "7 ----4-_ z0Jir /~N' / / »: " "1 <. l' ' ' \ \ . " I -. . 0 -. CERESC: punctul în care paralela la axa poLi Lor-... 302~ INALTIME ~ 98te unghiul ~ăsmrat în pianul ve~ t i. I '. /" "'./ ~ . care trece prin. / / / / / razei de soar-e cu vîrful în. 1~ '<. NORDUL. " I \" [" "/ ".ZIMUT:: esrte unghiul măsurat în planul orizon~ ~) 1JiliiiilI y" . 1) • IX.2". ./ LAT ". O' 1 fi 1 fii 111// l' '- /" -'. Se măsoară de la planu] or-I zontului în SUB (0°(. .TRUVIU."..// :::-I ~ '\.5. <. 1 <.50 LAT ../ -. At t he Pele ::Q"/~ /' J -.ă a mi şcăr-i.+1~ <. / I tului.Le bo Lt. 2070 NADIR: Punctu~ diametral opus zenitului. //-""'// / . /' '" 'In.-33. \ '<. al j GG 5 0 LAT 900 LAT..8 MISCAREA APARENTA A SOARELUI poate fi defini.. "' '-.aal. 11.Cheia bolţii./ I Definim în continuare: 2• . 1. / .. '.1. /. <.~ntre raza de soare §i proieeţia ei pe planul or:i:zontulu1.il .:. 2~6()ZENIT:.Il NI este axa în juru~ căreia se desfă§oară mi§carea aparentă a universului în jurul punctului de observaţie' (vezi §i VI...'-- I NA1?\~ /" ' 45° \-. pe avînd drept centru de proiecţie punctul de observaţie. punctul de observaţie 12 I înţeap~ boLta.L reaâ e. / \ )/.t.- \ 1'.ăea fiind proi.iL (es-'te ee:i o proiecţie centrală pe şuprad faţa sferică). 3 () COORDONATE SOLARE I 3. ..s inguz-a stea fixă... / \.între planul melridian §i planul velrtical al razei de soare în p0ziţia observatorului Jl o Azimuturile soarelui sînt simetrice faţă de planul meridian (care cores:punde orei 12).ecţ. . Insfîr§it.

a aparentă a Soarelui 44° iet: la un moment oarecare? (t7. d$zavantajul VV ~'NA-M71.în . MJ0C'e7oN) în sistemul de proiee-ţie orizontală centrală se> reprezintă DIAGRAMA STEREOGRAFICA. UN[.. e-~ n~lt. .ormează mult zonele de pe boltă din vee. (V.4 \ -' / 4. venţională. ~A-fWN/f3 ~5e/~WI {3tt?vrA". '4.S'. ~ffW(L. egală pe boltă se proieetează care zone d$enălţime după cercuri .Se dă pr'o ee-ţ i a ve:rrticală (paralelă §i ortogonală) i pe planul meridian.care presupunem poe i ţ i. 4.jA~) că def. --13> .2~ DIAGRAMA ECHIDISTANTA.rOGroNAVA7i %0''-7 P (2/1 N / vewri C1>c14. DIAGRAMA în continuare q pr-opr-i u-z i s ~ ă . proieetia prin care se realizează diagrama (a doua dintre cele de ecr i se mai aus ) se' poate face după ~ai multe metode: 4Qlo DIAGRAMA ţie paralelă ORTOGONALA se realizează prezintă prin proiec" §i ortogonală.deI'i i tă ca o pron ie~ţie pe boltă (2.). Este d~i (IJ o dublă proieeţie. . una con- STEREOGRAFICA.-Nu este o pro i eet i e '" Pie-e.A. Dăm a proiecţiei că este' în care drept centru de proiecţie punctul NADIR de principiu ~'eri ~AA1tA!WA >TkN-rAr unui punct de pe boJltă. ~ Se cere proiecţia orizontală1centrală prin NADIR.•. .i.în construcţia care se folose§te (2~7)..Cl .8) a doua «: (2} această proieeţie se proiectează oară pe planul orizontului.deoarece: poziţia aparentă a f'o-s t .rt~. DIAGRAMA TRASEULUI SOARELUI (diagrama de pro- iecţie) se poate defini c-a proieC1ia pe planul orizontului a poziţiei aparente a Soarelui pe boltă. OL4!.nătatea orizontului. _J fJiM'AA-M o«.

4..1._.2 Proiectînd c~rcul orizontal H prin h'N. - ". proiectant (care trece prin N). .dă Sl§i S2._~. care sînt eeLe două soluţii posibile ale problemei... . Reprezentînd pe diagramă cercuri care reprezintă intervale de înălţime egală pe boltă.~ "...construind astfel proiecţiile tuturor' mement~lor care ne interesează..boltă9a§ezat după verticala locului.într-o secţiune vepticală prin planul meridian al locului (planul vertical care trece prin meridianul locului)..-_.Z-BtJ"rÎ 5 +-tI 4. N~/l--- -_/ / // 4.. .teoretic.raza proiec'ţiei cercului.. Ele core$pund la două momente ale zilei. orizontal {)J h. ă D K I \ \ \ I o I I / I \ \ <.oneaaă bolta prin S' cu planul orizontal il (H~Ht) în care H' este cercul dettrminat pe bolrt de toate punctele cu ace iiaş i înălţime.3..~.+ •• ~ -."_.. <.. 4 este reprezentat numai sistemul orizont . Diagrama se poate realiza.perpendicular pe planul menidian. Urma orizontală P intersectată cu cercul H. Se secţionează bolta cu un plan.. vv \ .rdonata AZIMUT aO (3._~ I --"-.ho J cu punctul S. In fig.Se seeti.P (p." de INALTIME ho (3~21 a unui punct • Coo.3.00.~ . se obţine pe planuJl.P').1) se poate citi direct pe circumferinţă.3. putem citi direct pe diagramă coordonata -. " .3.. / -.simetrice faţă de ora 12.. -" .

se dx o: latltudlnea loculul• = ă LO -. LO.50 Construcţia diagramei propriu-zisejîn prOlec fiecare ţia orizontală se: face~în principiu.ă .. înălţimile la solstiţii sînt pe af'e prin punctele ră sînt cercuri ş aat- fel determinate ~ i.r t. ... Poziţiile traseelor pe axa aiar-ant.~•.pentru punct în modul arătat mai sus (413).ogona. Soarelui la ora 12 ~la echinocţii. î 4. Se face o se'cţiune ve r-t cal i prin planul meridianjreprezentată ralel~ o. .Lă ..4.4.. Acest c:erc eS'te o reprezentare grafică varieţiei în timpul anului a unghiului rec:ţia Pămînt-Soare §i axa poLi Lo r .... 4.ect e §i mpăr t i rea în 24 (or e) a i cercului complet..•.. datorată dintre di- încli- naţiei axei polilor faţă de planul eclipticei . orbi tele (trase'e>le)mi şcăr i i aparente a Soarelui .•..• --. perpendiculare lumii S2.4<>L. '"' ...ă a pentru celecerculua aparente lalte zile din an se obţin prin împărţirea lui în intervale egale (aici~12 interva~e nare).. 404 <>2 Inălţimea o' prin bo Lt.după durata diferi t timpo 404040 Determinarea (193: ă lungimea orbitei aparente~ a zilelor în f'unct e de anoi ore-lor se: poate face ? N poziţiei în secţiunea verticală prin rabaterea orbitelor pe planul de pro i.N (2~ 5) .4 CONSTRUCTIA oCU DETERMINAREA /' CONLPLETA A DIAGRAMEI GRAFICA A TRASEELOR STEREOGRAFICI SOARELUI PE T01 TIMPUL ANULUI: •• . pa- în proiecţie este h~ z 900 h~ + 23 ~50. 40403. .Se observă...

de condiţii.demontabil.soarele în punctul considerat9pe suprafaţa sau în inteIl'ioru1 udei construcţii.§i cit mai puţin obturant..vegetaţia se:-zoniern)._ . de exempl.r7f 5.30 CRITERII de plastică arhite~turală.verificat cu masca de umbră<> 6 o. .Lcu'l nd din diagramă valorile incidenţei radiaţiei solare.4.obieet sau detaliu de arhiteetură..2 CONTROLUL LUMINII: evitarea însoririi direete pe anumite suprafeţe sau în anumite spaţii cu utilizări speciale.1~21.VERIFICAREA însoririi va fi făcută construind masca de:umbră atit pentru elementele construcţiei cit §i pentru toate elemetltele din anturaj (cu o tratare corespunzătoare a elementelor variabile.40 Prin suprapunerea diagramei §i a măştii de umbră se poate face VERIFICAREA INSORIRII UNUI PUNCT IN TOT TIMPUL ANULUI.rmuleze cît mai clar §i complet o IPOTEZA pentru controlul insaririi în fiecare caz particu Iar de concepţie a unui ansamblu. 6 20 IPOTEZA va trebui să se concretizeze prin evidenţierea unor perioade de timp în care insorirea direetă este de dorit sau dimpotrivă. 0 6<>DeQeamdată~să evidenţiem faptul că arhitectul trebuie să-§i fo.sau nu.1 •. 6 1.pTec:um §i caracterul fix.reglabil"amovibil etc.poate fi ve~ificată §i chiar OPrIMIZATA prin această metodă. 6 1.CONFORTUL TERMIC: rea.(6. Ac'este perioade de timp vor fi evidenţiate pe diagrama solară~ a6'tfel~se va putea vedea din ce puncte ale bolţii e bine să bată.mobiJ. î 504.2 CONGEPI'IA unor părţi ale geometriei construcţiei sau ansamblului. OBSERVATIE: Dacă punctul . un sistem parasolar nu trebuie să fie numai eficient în sine. Acest criteriu poate fi de aS'emenea.ci trebuie să fie.Am luat în consid~raţie în aceae-tă dis~'uţie numai conformarea GEOMETRICA a elementelor construcţiei §i anturajului (inclusiv cele intenţionat PARASOLARE) Consideraţiile constructive~materialele din care ele --pot fi realizate. este pe o suprafaţă)atunci se poate calcula cu exactitate aportul de energiesoIară pe acea suprafaţă.u . 0 0 0 0 0 s.de evitat~în măsură mai mare sau mai mică. •. 0 0 6 1. 6 30 CRITERIUL ILUMINARII NATURA LE a spaţiilor trebuie a-vut în vedere: în aee'Laş i timp cu cel al controlului însoririi.n.. 5.1în funcţie de cazul particular"de context. ca.al elementelor paraso]are sînt tratate in altă parte.lizarea însaririi selec1 tive funcţie de anotimp §i de toţi factorii de climă §i de microclimat.40 . .de reBlizare c:onstructivălIdetehnologie~de comportare in timp etc.în principiu. în anumite progr-amejîmpr-eună cu asigurarea unui iluminat natural (difuz)· corespunzător •. •. IPOTEZA poate să aibă in vedere următoarele categorii de criterii: 6 1 •. .

va fi umbrit §i în aprilie o Aces. . In aaeia§i ordine de idei trebuie menţionat rolul.}"' temperaturii amb i ant e(regimul climatic §i microclimaticlo Acum este locul să observăm că traseele Soarelui se suprapun exae. Regimul valorilo./ţ1J 6. pentrr că~de: exemp Lu .t posibil neajuns se poate remedia prin prevederea unor elemente mobile (cel puţin parţial) care să realizeze un con~rol cît mai selectiv. aceastagmai ales~în spaţii locuite permanente 6 6. foarte important pe care îl poate avea VEGETATIA în controlu] însoririi. vegetaţia sezonieră.t pe boltă în cele două jumătăţi ale anului~dintre solstiţii.5.Regimul de însori re'§i poziţia Soarelui pe boltă.care urrnăre§te cu destulă exactitate regimul ter~ mic ambianto 0 .un punct care va fi umbri t în august.pe cînd valorile termice prezintă un de~81aj irnportant. 'Controlul însoririi în vederea unei cît mai bune: adaptări climatice va ţine seama de două categorii de date~a§a cum am arăta1t mai sus (6~1).în special.din cauza ine:uţiei teJr'JIlice a me<friuluieAee ert lucru trebuie avut în vedere mai ales pentru controlul sistemelor obturante: fixe.

..." ".. I / l r II II ':. "" • " .."" /' •. - -- \ \ \ \ ~ "" ~ ""~ ".' " • " ::JI .1_ I I I \ I ..~ ""~ ""~ ""~ . """"---- "..'" '\i/ "..

9/15 /16 I k \ S. .uD_._.

32 28 44 53 56 42 39 9 22 29 39 14 9 8 379 .." 22~i'~'7)L... :> 24 2 O~l~Q:.::5:::. 11 11.~ ../~::: '· ?'1~: .. 18 18.5. Average total solar radiation intensities on vertical surfaces in Hungary (W/m2) South Time intervals (hl Month 4 .••.24 =.~~ i i4 P. >::..-:: .......:':.t·... .t~'~'~1.. 211 350 272 325 326 420 374 394 404 435 422 448 379 350 338 485 539 539 2 82 325 1 397 431 419 437 373 351 403 485 570 544 382 337 344 404 259 332 155 236 215 228 189 179 193 253 305 274 183 160 130 96 112 86 75 89 135 159 128 ...:::.1/4.."lQ ...' 21 23 23 2 O . ....4.} 24 :....... ilOAAlfţl~..~.9 9 ..~:. 15 15.t':'~.-. ::-~i-i. ···5·· 22 24 24 20::l6··.î .. 343 253 293 353 415 402 .... 218 214 230 188 177 197 247 298 266 161 169 .. : . :... 13 13... :f . "i1·4/i..J9:1~) îj1~i!6....::: : :::::: .~~::~1. .12· ţ ::':j:':1" FEB ". I1AR '" APR 'f> >4:'· jd"}4::t~fJ6 "12':'8' ..:':·5::~.. ~.J4.. .•••• •• )~.2i=li ....0:Jhj .: .: :.. 19 19." ··:':":~5::·:::1·:·~i 14 ::i.' ..:3::: :.•••..0 lAN .1&:<:..·.:.+O:~ 2 2 ~ ~~ ~ 24 2O ~\. I1AI ' .::. ... IUN '.\1'~': 22 t1.5 5 .~~'1~·îg·...20 January February March April May June July August September October Noverro er 163 124 37 9 22 9 8 29 39 14 44 44 53 56 42 39 125 131 88 75 89 135 153 151 '.: :.6:... 312 411 355 316 373 452 530 481 344 302 345 297 253 299 370 431 391 285 236 278 ..8 8 .:'::3~.12 12. "'.•.A.J. '1 .~.3..H.7 7.1•.. .:..Ş." <.· ~•.259 238 316 363 440 510 477 341 283 13 21 Oecerrber - \..:3. .:'. 17 17... .1:.10 10.2A'2': i8.'''3:''<::r 6· .~:J. 14 14. '. 16 16.. . ...3-.6 6 ..8.9::.: IUL AUG SEP OCT NOI DEC ': ':'.•~.· 24 22 '. : 21 21 ..··:0 :-1'•·1••••• ·18 :JŞ~ ~~. ..4·:~·1.6···t....{:.2./$>: ~:....·7·. l2).._.i~2'O 12 :....1.I1.

A-I3oC'-.-.-9-1 ~~' 1 ?Af/1t7dAfZ {}(l(ltJJ/It fkL (7rWA-?i/JA) _ () /49A expu~-:M\JnAc f / Pr1L#A.~ O ~~-~ exPtJ~-' 'U.lRi(4/ *C4PtU~ Jf..lJl f{lAq~ {F~7 .eA5T714II~ 'itI' fAf1A. /1J5oflf'{Zii 4.'IIAJ[5E X?~ (/!LCA- /U.(IIJ /ffffFlAEJt.fl-77~ . (}fl'iZo~ (7~ 'folNA rP!Z.I. A IFtlTFW1 (2) A 1f'D7EUl Ofl/Zo~1 (?J lt!JT7W A./rfT/f. Al I .E CU/JT/ltc AL 170rz1 f!Âi lJkfL.f rr= to~~ (~J.!!?'~ ~ Ff1AG/V!::!'!I"I'"r 7 VMl1~FfZ46Y~ JII~ f) 1/1t/IAA-I.1'EAfTAfl..{ d >pi)_ /.!V4~t4T-N· 9S 7.t1A-i a (41 (Z-) / Ai I/LTi: WMI' Nu .T1JMA. Ftfl..~ 11 5lJO 5D' 7)0 JL.-/lK jJMf3[tBlf..1 }J A MA1 AAlUfA {jiPUUS:: ~ VA. ren Pcflftt'twrc le UJfJ17UJt At. Jl-1 .JJt bN5PM Cfle.5dl.MBfl€5f1. 1I(L:[.O(l.~f4dL L. ~>rM UMUt-/Sf QAfL .'. 5-rtrl Il L iJf fIrflPI -./J . 7F.E 5[/j)/ r/ATlf f/.u}. W I (.tE@t5 /po- ~L-T !IA ~'11/J1f J1/JUJI. IIIt!l. t::uE~ fA{lA50fA/tE a-anxt«: 5rJ[) (5eCî/fUNf 1/E.N..

.WA'iN COĂ/<..k'.II Iv'ei ~' {fi Fu 7A3.F1t1M3f:r' f'MJftrU rsrr-/ 4~' if4f tA !):J:-P. tt' lA {lf "AL m / 8 -n'PVfl1' iou: b /li I 71' jJlf PoS" ~ &i ["i77t 7f1+.. . c-~e)fPlJ1narr A1C1 romw E(.5i7VM7/ pt.' lAJ A~ -nr(jW i t-x~rW!f I (4) 4.. z/ ?j.ThvP7/U::. e.E~ O/ti70JJ/4tF f.llJ ~c3~4 c.Afl.-'7JE VAtA-&1L 51 fv LA-atL (/AJO!L Ele~ tKrtri «u.u .•.~ Pi Perli7F.A-ti MflRA (." (}8TlJflAtJT/ . .~ViJe Vf.50fZ1!ZM -nft1P/ ~4J((/tWM Pe.JT7W 4 xi c:J/ - -ti $/ J ei fJ PI))) LJL 2. .FeL CAc:J (fAM A.. "7.IJAfBM IAl PflfilJCt'pill. ...2.f?f. ti~-C 70fA!U:- .~ÎAJa/t/A113 / POTflj v ne.EX VABIIA fV.{)UA /l1' /f K.r 11VrMC1f/l/.1'AfV!A.. I ~ t::1K~ Ofl1' -z.1. CtJ PATlt AU4ITlTI giAi - o~ .A 7T~fI~ ffl<J- 7t:q-ie1 ~ .A 5CA.U.fA! CE AUn'11JrliJ Of/TUf1A1JTj d}AIl fUM 7jv€. fA..~ . av . .lUAAAN/ţ .AA-7t-rZ.rc.&!lAWT4 rze-/ f4l. 15 /'\. A(J EXEftlPVJ C1&PflfNâpi /11 .MA-5CA...oN7A{ E-.ue.lA.."j1.fIlfIA Ff)JT1W ~ ~ 5/ h/ PitJ PrJ)JtnJ~ JL1 fVJT(W '5/1-/ ţ 6 f [Jl' tJ flJN au c. 7E.ri?r/24-.o: -1 MMfA ~VMt!M . fAflA--70lA1L -EazAN (/ZAfYiA-i!JilJ PA-AAl1?L.$A-.-e:17{AfA~ jm-fflVC:- VE1L-71CAii.fiN f:X eMrl (/Of (( DE-MA----rc=rz. .fE/L fo7E CcNr/lOWL ~cri (j flL 1/J. CEzn Ulv€1\ U AJ{/ 8K~ s.~ EE eri C4Cf::= .r f)A'(E.-i/Jt3fl?({L€ GEt:> ~TTIA A. fA-flItt3dlr1L tll!1~ (fEfLMfA') r V.::tb..{AA--r" p(JŢj /J /lJ1/VE UlAi AIA It. - PArzA-~LA1L/ h ~lIIAt l)iAJ te..

.~ve 5iNr IAJfJitkTe IIfJ01L ~ exe« f ieu: fIf1IrfJei J)C --rif A i.(J) 7e-cri V/.o 7\ t{!( /1JC!AtJME. PEltiPev /1ICt/LA flf:PE fLA1JVL FATA PPi 5(' ~NCl1IJA7E lKrCT1 atA~/ 51 tA.f Avi. .<J J Ofl1~~' tJ.reN0i tulA f}f.50WL IA)) ~ .50 wr« .. VJ.0 ~ o51lJ~( (5Ef 5fA."<.A- DE ~~- ~.4-tJ.t<JM1J f(J.}.t DI1.MA-7 pvn IV Al lA FeLtA 11.~ ec-lRT14i ~ .. (A 1) '7IW r ~ \::!Y ~ (jA) fl lJ}'Aj EJ.i ..MASCA.:E. 1 I l \1 V ~"L ~El-€'criEZO~A- rfof"â 7A.M7 4<9 <} ~ FXEAf rw ge. (OT Fi.G-- f1'.4flA '5dA .'-fljl 4.Af.$ . /IZ/ //7.- " .0 IA.J3I. PfojAIJ re .J) lfE1Jt7Z{- ~-crrl. .fAflţ.--/A-'ţk ..[JI.PE Mf:r1' 5U5 1fi ?+ZVL 5i77C-"M fZf.'necoeaiv Uţ.: 2AITt7 osţ) .DE {IA{ 13~--. --rTl4Wf! 1 .iJi 5PlJ5E 5V/3 Fo/l.1 ~BU.AJI\1t: (4 'L.Jel re« ~ l-e l:X:lviV.·xm UAl' O(li~/.)./P(L f15ii fB1. V '\ • • fkfllt-50LIr!W 9iM ' 1?lK~ vettTl~ I 7{1!J {o/L){A.ptel.A'~ .(.13 1 t41\-we IV C1J O{4'f1J- ~ ~ ()f.- ~ v~ (E-LFt/A-77E) ~ f!. fElLA<he.1'(E _~~~~1·4° A [J}JO(t 1MU: !ef-A-VDM-BitA' (esT: VE7. o 11J f/l1..

~0'~~~ ~ ~l'il~ ~~~.. ~)f3~~~~ . 'l'il r. '. :'. ~.~~~~. .j ' .~iJl~~~' --. .r ~\ ~. l~ . . ~ co'~ ~ ). I . j. ~l il*?~"~ 1"h~ ii".~~ ~i~M~ . .(i':::. " ... . J .. " . :~~ ~.• ~:.~..R~~ . .t_.-' ~.~. L 1-.:j . ! : in f't· " r! ' ~ .. ~~~:l> ~ .. . ~. x " (Jl î~~~ ?f.':).\ i....'_' . 1" . " ....~ '0:> ~ : ~ . .~ct'~<) ~ ~?!~" ţ. \'.:. 0-2 ~..~~:Z:~~ ~~.n "- .. ~ .~~i'l~ ~~~l>&<" ~~ \1\:)0.- .' ""\I\r~ ~~.. ..:t::~~:. .. ..-- \:\::"'-~)~..

....- . ~ I i I \ \ I -~ { ...ta vertical~a Msamblului."~~.. "" Loggii ample.. . . ..:~::. .•.. .IZ JGJ ~ .' :~olosind .". :.DE RO UX &: MENDEZ GARCIA "".. " O alta caracteristica a anisamblului o c6nsti tuie·aleile. . "gratarl1.. .D.. .VC~II\J\ •• ". ~ . '.~".. . ! BERMUDEZ.esteo:rientat nord 'şi sud.. ". SECTION =I~ f . . " .. ... ... " __ . Panama Panama..' diri:PMamaCity ' :Turnul bilh10t~cii.. fia'coperite care Leagă di:feriItele cl~iri intre ele • ... STONE El Panama Hotel.L ' Univer.•. co .itatea Panama.tip.. m... .par-aso'Lar-eorizon. prelungita Cu o placa "in consola :formeaza un element parasolar de tip I~gr~tarn. ..... __ . o .o.•.. ' ".\ '. ':' ".._----_.. i E.' .--:.... . .Itale • Celelalte cladiri :folosescpe :faţadele est'!ii vest elemente de.sti tuindputernice accent-e. d()min~"'.::_-_ . ".

~\ ~ ~ ~I *. ~ ~ ~ .

r - - .

precum legate de acustică" particula~e. corpul omenesc trebuie să piardă în f'unc t i e de .. Din punct de vedere _al atitudinii pe care concepţia de arhitectură (de la ansamblu pînă la detaliu) o poate avea f~ţă de acest echilibru de energii între conat. etc.c t e i noţiuni es a-ce valoare o ::-cbsolut2co ar-h teci Se mai u t i Li zeaz tură adaptată termeni ca "arhi tecttu<~ ecologică"..i n t ene i ta tea In condiţii:Jncontirmu de confort.----_.r-arie depind.construcţia trebuie să-i asigure în spaţiul int~~~r. §i mecliu.ma't ă" +e b i..-7 ) 0 $ c.unz-i t oar-e intensi ttl. conconfortul hi- Ac eas t noţiune cuprinde pe lîngă gr-o errrri c . fortul fiziologic. . Viteza aerului termic radiant parwnetri influertţeazi p~erderile de 5.._------.a~ic~ de enereie de caIltitatea şi ele ~alitatea in spaţiul dat.. e. Umiditatea aerului 4.I unea A. 1.-. de "arhi tectură co nş en t.eijUS. Temperatura 2. ă de ['.rucj e. condiţii t fel.ceasta presupune. c:t:3i3""~r. numai lumină.c 7 soLar ă'[ nu vom / etc. putem deosebi trei situaţii: .ţij le ele confort să delimităm hi- vom încerca principali suprafeţelor ale faţ~dei ambiante în primul riIld) (a suprafeţelor j.ă de energie" în accepţi---------------- ECHILIBRUL GLOBAL DE ENERGIE TERMICA ti SI CONFORTUL HIGROTERMIC --. o centi tii te de energie metabolismului.rînd. Nu ne propunem acestor termeni. Aceasta înseamnă un anume echilibru energetic între \ construcţie §i mediu. la corid i.r 1 eric oL Ţientru_s. aici la mediu.ur-a i ocLi._----_. Dacă aceast~ cantitate eliberatf este mai mare sau mai micd . are o cuprindere "arhitectura Fireşte 1 global?". Vom cons i d e r-a că ilarhi ct.. poluare de orice şi alte elemente Dacă ne i:.-ţtL.tatea omului.:îndim continuare în grotermic parametri.capacittlteo. Termenul -~~-~---~--------------------~~-----------------------------~. în mod mai mult sau ma i puţin energiei Toţi aceşti direct._--- în care "9ropunem a-l u t i Li za în con t i nuar-e. vo~ considera de apăpost . Regimul După căldur~ cum se ştie.un echilibru dinamic. r tu Lu i CJ. ".ace~ti ale or~anismului c~tre mediu.t un c i ero a ex i s t ă d i scoufo rt ~l clti.ie ci t cea cor-e sţ. în primul. Temperatura aerului şi ualitstea interioare în spaţii construite. tri .n~'~.'. pot fi subauma t e acest2i categorii considera că ierarhizarea ă mai ample. ce se 21iberează si se disipeazf Si atunci cînd datele de mediu exterior se îndepărtează de ace§ti parametri. o circumscrie- re sau o definire Dintre a tuturor calităţile pe care le poate avea sau ar trebui în primul rînd calitatea s~ le aibt o construcţie. pa.--_ .

în măsura în care duce la o scădere a consumului de energie convenţională în exploatare. De regulă.umiditate.pe de altă parte. g9:. Parametrii de eonf'or-t sînt asiguraţi tot cu mijloace artificiale. Această clasificare este preluată din studiile elaborate de colec:ti vul de arhitectură bioclimatică din Institutul de arhitee:tură. Construcţia selectivă faţă de mediu. .i.iluminat etc.nuar-e .Lluri minime. ) e B •.r -. '-1 I e A•. termică etc .însorire.Lonal.l~ Construcţia indiferentă faţă de mediu.+.climatizare. . protecţie solară.§i deci a costului iniţial.l~ Toate studiile din ultima vreme arată că este utilă o cre§tere chiar însemnată a cantităţii de energie înglobată.a'To r.în colaborare eu IPCT. eA.de la ansamblu §i pînă \ la detaliu.sisteme heliocaptatoare etc. Echilibrul energetic al spaţiului interior se asigură în cea mai mare măsură prin consumnecontrolabil de energie eonvenţ.~()n~tT'l1(.pe de.).în primul rînd prin însă§i oonfiguraţia spaţială §i constructivă.ăîn exploatare .§i apoi prin sisteme de echipare tehnică prin care se captează §i se convertesc energiile libere din mecffiiu.§i de o cantitate de energie consumată în exploatare.care să servească drept bază pentru discuţia propusă în cont.. Am dat aici o variantă sumară. această concepţie nu ţine seama de datele de mediu (regim termic. această concepţie urmăre§te să respingă energiile incidente din mec31iu cît în mai mare măsură (de exemplu: perimetru minim..pentru încălzire.}.dar controlabile. orientare .se poate spune că performanţele unei clădiri sau unui ansamblu depind de calităţile spaţiale §i constructive. vecinătăţi etc.INCERC §i alte instituţii. ci doar de o mai bună distributie a e.mult simplificată. 2 Dar tot din aceste studii §i experimente rezultă că performanţele energetice ale clădirilor depind într-o măsură §i mai mare de criterii care nu presupun o cre§tere a cantităţiide energie îgglobată. concepţie în care construcţia se comportă faţă de energiile incidente din mediu ca un filtru selee:tiv §i dinamic. pi .Lemerrt.vînt. sub formă de protecţie termică.o parte. . eA. e B.2o Construcţia exclusivă faţă de med~u.~ In general.cantitatea de energie consumată în exploatare eate de multeori mai mare decît cea înglobată în componentele clădirii §i în operaţiile de execuţie.).

I .l. poli tiea de econonri.2.tot tip. date climatice şi microclimatice (nu in ultimul rînd) şi altele~ Revenind la pct.) nu a fost adoptată in mod voit.~bieet şi detaliuo In orice caz.în ce priveşte calitatea concepţiei. Calitatea concepţiei (arhitecturale.' justifică doar atunci cind condiţiile de me<IDiusint deosebit de ostile.l. condiţii materiale.o dată cu incetarea abundenţei de energie.2.în ansambluri uniforme.au reprezentat ca gen de soluţie. a exeeuţiei. 0 Apartamentele tip9in clădiri înalte.care pare a fi fost singura din intreaga istorie. care au apărut.ejdeenergie pe ansamblu.ci din cauză că alte criterii au fost considera te mai importante: cantitatea şi investiţia iniţială minimă.constructive.de echipare.1.nu o concepţie indiferent~ (A.de ansamolu.3o) decît exclusiv~ (A.criterii considera te posibil de realizat prin mijloacele industriei de mare serie.1a cl~dirile de locuit se aplică acum în general la noi tipurile de configuraţii geometrice.perioadă caracterizată.nu mai pot asigura nici condiţiile de confort fiziologic.) şi in general.cînd arhitectura nu a fost conştientă de energie. Se poate spune că această concepţie "indiferentă faţă de mediu" CA.şi de o dezvoltare a tehnologiei pe principiul seriilor mari de produse identice.in primul rînd o "economie" de efort de concepţie de arhitectură şi tehnologie. in exploatare.pe de alt~ parte.făr~ să aibă şi avantajele acesteia.2.tehnologice).şi de partiuri.spaţiale.s-au dezvoltat şi s-au generalizat aproximativ in perioada 1920-1960.2 1.mai curînd decit de industrializare a componentelor şi proceselor tehnologice.. .te criterii se pot imp~~i in dou~ categorii: B.relativ scurte.gestiunii şi utili2:ării clădirilor. B.a avut ca rezultat mai toate dezavantajele producţiei industriale de mare serie. Este de fapt vorba de o concepţie caracteristică unei epoci.de o mare abundenţă de energie convenţ rcnal.B. pe de o parte.ă ieftină.Âces.2o Criterii care ţin de context: legis~aţia proiectării.)o Aceasta din urmă se.cel puţin în ţările dezvoltate. Concepţia tipizării partiurilor de arhitectură şi a compoziţiilor. Au rezultat tipuri de locuire care s-au uzat moral foarte rapid şi care mai mult decă t atît.sistematizării. şi mai puţin o ec'Onomie reală in execuţie şi mai ales.mai bine o concepţie selec:::tivă (A.

2 In mod evident. Pe de altă parte. O altă concluzie ar putea fi aceea că. case. Revenind Ia pct<>B.ci că ea permite o din ce în ce mai fnare diversitate §i individualitate a produselor. Alvin Toffler.zumate astfel: Construcţia trebuie concepută ca un organism complex. eliberate în plus de pre'judecăţi §i excese'. nu trebuie să se tipi~ zeze obiee. Premisele ar putea fi re.în loc să fie doar constrîns de el. 0 Ca un fel de concluzie.despre:date care ţin de context. Cel puţin nu'.arhitectura e~te nevoită să se reîntoarcă la echilibrul dintotdeauna.-- .• lo Trebuiesc în primul rînd evitate defectele care s-au constatat la clădirile indiferente faţă de mecifiu.care îi cere să se afle 1n raporturi de armonie cu natura.le trăieSlC în mod obi§nuit mai mult decît teoriile după care au fost concepute.~.§i deci la curenţi de aer puternici §i necontrolabili.putem beneficia în continuare de avantajele tehnologiei avansate §i producţiei industriale. ţin1nd seama de toate relaţiile cu me~iul §i cu amplasamentul (concepţie "selectivă".tul de arhi t eert ur-ă ca atare. \ --. sub formele cu care ne-am ob'i şnuf t în ultimele zeci de ani.datele problemei s-au schimbat din două puncte de vedere esenţiale: V1 • C.nici ieftină.în condiţii tehnologice d~are eficienţă (vezi. • C.Se pot produce industrial materiale §i componente. S-a constatat că producţia industrială nu mai este dependentă de concepţia seriei mari de produse identice.IQ:J Intre timp."Al treilea val").dar cel mai important este faptul că proiectanţii (arhitec:tul §i toţi colaboratorii săi. ceea ceduce la diferenţe mari de temperatură între diferite zone învecinate clădirii. deci concepţia §i prin urmare creaţia arhitecturală §i tehnică propriu-zisă.l.§i se pot perfecţiona sistemele §i tehnologiile.bio-climaticăO.§ianume: CUidirile înal te generează zone mari de umbră. .§i probabil că nici nu va mai fi. ~ Partiul arhitectural de ansamblu D .după cum se vede.. energia convenţională nu mai este nici abundentă. "echipa pluridisciplinară") trebuie să poată influenţa ansamblul de reglementări în care lucrează.2o.de ex. sînt multe de spus.

tate r-e dus încadra greu în consumurile chiar la forme normateo cubice se vor de combustibil .poate duce la o coreetii apreciere a rezultatelor posibi1e. cu compa cli. pentru tinzînd fiecare spre o valoare caz în parte (determinabilă funcţie de carac i teristicile tora termotehnice ale 'materialelor utilizate. W • Kroner §i mulţi alţii).§i deci la o concepţie realistă. Volume variate.I~) I / rezultat~le practice corespund celor ante-evaluate prin teorie §i calcul.rii termoenergetice de NIVEL DE PROTECTIE a clădirii se poate conceptul efectul TERMICA ce ia în consiale elemenla aer 1 I cumulat.:l~~~cundar:~ In privinţa defini derare telor comport5. in condiţiile unei'protecţii ă I I De remarcat termice slabe 7 c Lăd i.in libertăţi formală fără implicaţii acţiona I majore.cu inf tuiţia §i experienţa arhitectului. _ al rezistenţelor termice permietrale. Iar eriteriile concepţiei "bune:" sint de multe ori foarte complexe §i nu întotdeauna se pot num~ra §i măsura.e .pentru este nesemnificativă protecţie ţiile unei energetice termică iar efectul numa. a spus Louis Khan.~ neglijabil.r de nivele asupra şi ACi de condi_ termo- acesteia nivelului este .s-a constatat c~ mic§orarea raportului suprafaţ~ de anvelopWvolum util nu este în sine atît de important~ în realitate ca într-un calcul de pierderi dec~l.tură nu toate problemele pot fi la fel de bine rezolvate.pot fi foarte eficiente dac~ sînt bine concepute §i oz-Len'tat. (BoAnderson. costul aces-I şi al combustibilului).an) rapor- vis între volumul fiind necesarul G (Kg şi anvelopa specific cIădiri~. Relaţia între coeficientul de compactLtate şi coeficientul '110lumic de pierderi de căldură nu este o relaţie simplă de proporţionalitate. în arhi tec. cum. inflitraţiilor de aer.cu rezalite. Arhitectul decide de A§8 I I fiecare dat.r-i Le mici.(compaditatea ylădirii. permeabilităţii ei.direcţia protecţie minime în care se po~te a elementelor eficient estel îmbunătăţirea de valorile nală termice perimetrale maximă dincoloi raţioil normate.dur~.ă care sin~ cele im~o~~ant: §~car~e__ ~. (w/m3)şi a clădirii tul cît şi al geoemtriei protejat /ap. Q/V indicatorii neceaarul uzuali de cpldură de combustibil . De exemplu. că. Pentru redus clădirile de locuit pe nivel cu regim mic de înălţime variaţia acelaşi compactităţii şi număr de de apartamente funcţie conforrnarea planimetrică. chiar în condiţii de contro~ perfee't al execuţiei. de opţiune Rezultă deci că. Numai o corelare a celor mai 'evoluate metode de calcu1.

(studiu IAIM : IPCT)..şi vest (studiu IPCT). 2.9. de locuit . orientat cu spaţiile spre sua-: est. Tronson orientat cu toate spaţiile de locuit sud şi cu spaţii tampon termic pe faţada nord.1. 2.Z4/ . către Fig.~ '" Fig. Tronson izolat.

amplasare..e stăpîni o Concepţia arhitee:turală §i constructivă a obiectului §i detaliilor trebuie să ţină seama de condiţiile diferite de exploatare datorate individualităţii fieeărui ocupant. §1 apoi de a acţiona ca un consilier §i de a da asistenţă tehnică.remedieri §i modificări.e înalte amplific~ efectele nefavorabile ale vîntului.nu pot funcţiona bine în toate aceste situaţii.în condiţii diferite de regim termic. Se poate vedea că atunci cînd arhitectul nu-§i asumă (sau nu-§i poate asuma) aceste roluri. Faptul că nu s-a ţinut cont de acest criteriu a dus la funcţionarea sub a§teptări a unor construcţii "solarelt de la noi.e de multe ori imposibilăc. .deei el nu le poat.ca §i din alte părţi.însorire.§i vor fi necesare măsuri de întreţinere. Un alt criteriu pentru care trebuie prevăzută posibilitatea modificărilor mai ale~ la soluţii de detaliu.tratamentelor de protecţie termică §i etan§are.'L) ! ..tratare complexă §i variată a faţadelor.orientare.ent.înălţime faţă de sol.dar sînt de multe ori nereu§ite din multe puncte de vedere. .este faptul eă rezolvările noi de îmbunătăţire a protecţiei termice §i captare a ene~giei solare nu sînt în momentul de faţă la noi experimentate suficient" De aceea trebuie asumată ipoteza că ele nu vor funcţiona neapărat conform prevederilor. Un alt domeniu în care intervenţia locatarilor poate fi extrem de utilă este îmbunătăţ.s-t-tld-i-tl-o .intervenţiile utilizatorului au loc oricum. Rolul arhitectului este în această ipoteză de a gîndi de la început construcţia ca un sistem deschis. ficil~ §i crearea unui microclimat protector prin amenaj~ri exterio.irea calităţii locuinţelor exist.Folosirea 'terenului aferent construcţiei este mai di.amenajări exterioare.are §i vegetaţie eat.In general cl~diril. Intervenţia utilizatorului asupra construcţiei este în ultima vreme o preocupare majoră a arhitecturii rezidenţiale §i una din căile de sporire a calităţii locuirii.finisajelor.mai ales' că multe dintre acestea sînt necunoscute proiectantului. Contribuţia locatarului poate mergeb unele cazuri pînă la realizarea completă a locuinţeio In cazul locuinţei colective participarea locatarului se poate manifesta în realizarea compartimentărilor.cu posibilităţi de modificare §i evoluţie.în-af'-a:pa-subi-ectu:l:-ui-pr·ez-en-tul-u .e A-e-ea·s-t-a-eS)te-î-nsă.Apartamente §i cl~diri identice. . .

Z).4o 2 Acolo unde condiţiile de teren.însorire §i sistematizare permit.'i:ţi. atît din punct de vedere al bilanţului energetic. Studii de ansamblu au fost făcute în acest sens la Institutul de arhitectură atît la Colectivul de construcţii cît §i la Colectivul de sistematizare.§i cu spaţii tampon către nord (vezi fig. Protecţia solară.2 6 o Experimentele făcute în lume în ultimii zeed de ani. Trebuie insistat asupra faptului că industriacomponentelor §i operaţiilor nu presupune §i nu trebuie la tipizarea concepţieio D ••. D ••05.este de preferat utilizarea partiurilor cu camere de locuit orientate sUd. Trebuie amintit că protecţia climatică în condiţiile noastre nu se poate reduce la protecţie termică §i captare de energie pe timpul iernii.Propuneri • D~2o Do201& Sînt preferabile construcţii cu regim de înălţime mic §i mediutcu o cît mal buM adaptare la amplasament.să este în afara prezentei diseuţii)o 0 Do2<>3o mai sus bricare lizarea să ducă Indeplinirea celor mai multe dintre criteriile enunţate presupune dezvoltarea §i folosirea sistemelor de prefadeschisă. O protecţie termică scumpă dar discontinuă (incompletă) nu va fi eficientă.î).cu orientare §i însorire bună §i controlată. Partiurile cu toate spaţiile pe o singură orientare sînt de evitat în toate situaţiile (afară poate de apartamente foarte mici). Unde aceste condiţii nu pot fi îndeplinite. Nu întotdeauna 0 ~.nu numai în tratarea plastică "cosmetică" • (Aceasta poate rămîne în continuare valabilă. D e. 2 Continuitatea protecţiei termice a anvelopei este bineînţeles foarte importantă.§i ventilaţia pe timpul verii sînt foarte importante în multe zone ale ţării.deci în structura spaţială §i constructivă.se vor folosi parti uri cu camere de locuit pe două orientări opuse'vezi figo2.unele surprinzătoare la prima vedere.2.§i sînt deseori neglijate chiar în propuneri de:clarat "eficiente energetic". §i din ce în ce mai numeroase în ultimul timp.mai flenbile atît ca variabilitate iniţială cît §i ca posibilităţi de evoluţie în timp~ Adaptarea la situaţia particulară de amplasament trebuie să conste în esenţa concepţiei de echilibru faţă de me~iu.cît §i ca eficienţa investiţiei.au dus la concluzii interesante. D<>2 26 partiuri mai diverse. .

!L 2.3011 e- Trombe.triplarea vitrajelor. ci §i ca volum.nu numai pe suprafaţă. 1)~'0.pereţi cu stocaj temnic în diverse materiale.60 exterioară §i interioară . (fi~. ..3c>D04.L> I • D~'& Iat~ in sflr§it cîteva tipuri de tratare a faţ@delor.2) . I ' . Multe dintre aceste sisteme de tratare a faţadelor presupun existenţa unor suprafeţe de călcare în afara planului închiderii faţ~dei.l.permanente bOl S o 1uţ1. o . D"..6. D~'&2o Sporirea capacităţii termoizolante a plinurilor. 1).3.e.2 0 D04. D.ale anvelopei.reversibile o. 2} să permită o tratar~~_~~n~~că a .faţadei.le Funcţie de orientare Funcţie de însorire (vecinătăţi) Funcţie de caracteristici specifice de microclimato Funcţie de variabilitatea determinat~ de intervenţia utilizatorului. factori.40 D0-40 5.demontab1.ireversibile .3.3040 Sporirea capacităţii termoizolante a golurilor .mobile sau demontabile.termoizolaţii mobile etc. I Sere tampoane termice pe faţadele nord..1ct>Optimizarea configuraţiei geome-trice. . sisteme de stocaj în substanţe cu schimbare de faz~ etc. Do-'.pe faţadele însori te. Soluţii . In rezolvările curente.mo 1.308 D•. Integrarea unor sisteme heliocaptatoare active: panouri de diverse tipuri.5e> Optimizarea raportului plin-gol. D.90 Sisteme parasolare . Z.pereţi dubli cu circulaţie de aer cald .fixe. -D0-40 Dăm în continuare un sistem schematic de criterii pentru tratarea diferenţiată a faţadelor: D0-4011> D<>4•.sezon1. . D.307~ Sere captatoare ..celule voltaice etc. Optimizarea calităţilor radiative ale suprafeţelor D~3.vitraje de mari dimensiuni cu termoizolaţii mobile sau transparente.aces:te plăci în consolă reprezintă importante punţi termice.de diverse alcătuiri . ~ Această enumerare nu e&te exhaustivă §i nici nu stabile§te o ierarhieo Eficienţa relativă §i absolută a fiecărei măsuri în parte nu ~oate fi exact evaluată decît pentru o situaţie concretă de temă §i amplasament. .1mpreuM cu un sistem de criterii pentru tpatarea diferenţiat~ a faţad&lor în funcţie de:mai mulţi..ere.30-100 Alte tipuri de sisteme heliocaptatoare pasive: pereţi 0 D. Et~§area rosturilor §i în general controlul schimbu3 lui de aer interior-exterior.. Este necesară aplicarea curentă a unor soluţii care: 1) să evite punţile termice. care pot spori eficienţa energetic~ a cl~dirilor.4. Do.

Depinde de pierderile de aer. aport "intimplator" de eckipare &au altelele (de ex.llisie.au un plan.b cOllsiderare pentru cuantificarea . si alUlJIe: 1. 're.peratura aerului 2.iluainat). in conditii de confort la O temperatura mai redusa decit cea a capului.• tatea i termica. 8iprin sclrl. cn1ar daca . cazul caselor dellolate 8i si satele inl'eeillat~tI Locuitorii relateaza Il blocurilor ca au consumat tallente de 2-3 o~i mai lIulte lemne decit in veck11e case din pamint sau L caramida. noi din 5angO"f.caldura. Cu cit parametrii care ciaD. !empertura si calitatile suprtfetelelor 3.!unetie de rezistenta si catre interior (aerul in~rlor atlindu-.. b} densitatea suprafetei sl suprafetele respectivei inl'eclnate depinde si deanumite a) caldura calitaspecifia.tiflca aceste calitati eate. Regimul de umiditate lJ.10 e . cu atit peretele . confonul ~ explicita / unit/prinCiPii decOncepiie O anliza a factorilor de arldtectura de care depinde facem i.eaiele cedata de corpul per-soanelor din spatiul respecti? 2. 'l'emperatura aer1llui iaterior luat 111 a-ste de multe ori singurul criteriu pierd'r1lor de.prafetelor interioare este un parametru normat de din care este facuta suprataiag rd Jlasa. inatara de temperatura ti ale maierialului ca. aport sOlar. Regiaul term1eradiant 1. i-a"1enun~at mai •• d.•lori mai ridiCI a pentru a-si ridica . Vi teza aerului 5.• absorbi mai multa caldura. aaa eu. prin an"elopa de energieteraicain spatiul cOllsiderat: con- de energietlC011l'entiOllala" sau nu. si de eliberarea 80 priD tran.eu. deobicei ma mari decit apartallentelee ~ . a inyecinate a anvelopei tellepratura si Ta tl"an8mi te si reellite aceasta caldura catre cimpurile ai anume catre erlerio!". in unele apar- Deci) un perete din material "rece" este neconfortabil este bine izolat spre exieioro La tel un perete interior Ca eXllpluci ta. coatiauare hig6termie. Temperatura confort termico Sck1abul de caldura dintre organism insa.Pentl"U a putea a fatadelor.e termica totala . au . de caldura de laale. c) conducti .

ar .rezistenta II . pe de o parte J t ro l.'_f de aer necesar p=nt r-u (il asigura pierderii calitatile globale aerului -interior de caldura.e'te de fatada termica mare.ur-a directa L-- . fort dd corelind observatiile ţ asupra primilorţrei ebuie ea aiba- factori de con- scut atd .pr'Ln rai·porturi de ca-. daca etanseitatea de aer la nive ul necesarului de caldura radianta sepoate con- sidera anveLopet. un per.alcatuire si .ca . ca efect negativ asupra con îoz-t ul ut. caramida). permite conpentru ven~ilatie.' Pe de". si calitate e al se poate afirm& J ca primi doi fa. ( si prin couvecta.. deci nu este ace st Betonul armat este si "rece" si.ns .r-Lcare sa inlature ( te inconvenientee Pe de alta parte.l ta parte. greu permeabil la vapori.permeabilitate Aceste calitati cat ut.u). ca rezolvata de la ai.eade liysa suprafetei t in primul rind. aceasta.s:alde. in legatura cu temperatura intre corp sj si ca] itatile suprafete eventualele auj r-af'e te Lo.:. III . du-a d s catre desi corp se poate percepe instantaneu avea efecte negative si enmijlocit.ie ro s din punct de ved~real In concluzie. schimburile de caldura se f'ac . specifica. cel :putin spre interior.r-t traditionale la vapori.eteri. timp atit asu'Y)rasanatatii omului cit intr-un siuneori de asupra constructiei evidente ! nu supara pe moment pe ocupanti mod atit lÎG Viteza de miscare a aer-ulut. pot fi de la sistemele dura radianta aport de incalzire cu prezentul sau de la eventualul capitol. din materiale I . jn de permeabilitat). deci cu caldura . cu parametru de confort. intrunite de cele mai obisnuite matwriale si a1= sint (pamint.e ) .r. rleCo/fe. densitat: conductivi tate termica mi. bine sa fie d101asit l:)9ntru pereti d0ci t in aLeat uf. schimbului 5~ Problema regimului crurile intrucit diatie discutate cuprinde Lu.raLsgat. deranjeaza si anume canductivitatea deoarece pierde. devine o. sol. lemn.

noi ... pe deasupra%.atia de anTelopei. schimbul .sint bucurosi ea nu lIai trebuie sa t traiasca inca o iarBa "in bateau ID timpul verii.Cei care •• reusit sa le injgkebe astfel. eOnatruetiile statului". negati'f'easupra mediului Se 'f'edesi din acest exemplu ca inertia ter. se aeu. boli ale 81ate. daca peretii ext~r1ori sint perJleabili la vapori.1ditate a aer~u1 fortul teraic datorita mchi. 8istellul de ter. 'b / / ( c•• ee. cald Dusai 'ziua• . Vaporii prin traDaa1s1e prinanvelopa s1 prin schtab de aer.ului res .eze .truelie. prin tl"u8piratie poate favoriza.t tot incornfortabile..are are cOnsecinte .i.uleaza se poate depasi uaidit. gatit.a pe doua ca1 peJl'lIIB. noi. influenteaza in p~illul tind conde va- 3. excesul de vapori din interior si in aleatuirile trebuie aa se elia1ne practiC im p::>t se evac..tea Uaiditatea de caldura latenta ocaziOnat transpiratie.llellta» dintr-o casa locui ta.1ca m&re DU este un lucru bun in sine. titie a lIasei si a capacitatii ansaablu cit el in alcatairea terJloszolante. _]lednd _ia: cele.te con•• .t izoiati. cald..• exee=1ya perturba si rispiratie. De regula. scIi. pentru fiecare con. constructii din paJlint.bului porlzarea q aide condeBcare..ului pe suprafete pitator ei i. date 'roti eOJlpara aee. Deci.--- sufera de frig cIiar daca sobele duduie si aerul este~upra1ncalzitJ rita peretilor din paJÎouri lIari de beton.1 a realizarii defectuaose si inertia lor terintetior. atit in cOnfi!ur.n. Regiaul de -.~o. illci sa poata locui deja in ele . spalat» incalzit de regula in spatiul interior astfel incit relativa limita de confort. atunci cind afarae pentru. fine fa'f'or1zeasa condensul constructive. 1 cu resurse foarte 1I0deste.te ea88 din beton eu Diste eaTOlU"i ai aul ti au inceput sa-si recoDatruia8ca pe 'f'ecJdlelocuri. de repar- protejate termice Este. ei numai'atoci cind eleJlentele Clil aasa illportanta sint O problea. ia r=r: e1".oreglaj al organls.bul de aer necesar pentru a asigura aerul proaspat pentru respiratie nu este suficient DU pentrueliminarea excesului de vaporj Deci. prea ca peretii sint fierbinti chiar 8i noaptea. Vaporti si apa din respiratie. L/.. si alte auree.Qin cauza cODceptiei mica .

sticla. terior 23.(3 alcatuiri complexe care perad. pute. Dintre acestea.n . evita . ".14. O parte dintre ace ste cai de ac ti une repre zinta elementele de le gislatie si conditii sau baremuri de proiectare. functionare. mase pla pl. Acest crite. metal.Lce etc). termica.e c uprdnae in termenul tl ecolsgic" sint raspindite (de ex. perfectioanare.a . va'por-i .oase..18.t . nu atit ca pret / afectiv al materialelor utilizate t cit df. cele care 'corespund numerelor i . si Lncenvent.Lve din Europa. exista si fupctioneaza in multe tari. .e n tu'lj d. de' al ta parte $ realizarea calitatilor cerute de cei trei factOi~i ai confortului bir. deoarece. 25.conceptiei cit si a e.Ş-: U() de rapiditatea executiei etc. Sint singurele formule 0. unele dintre Statele Unite ale Americii).e ra. cal. Aceste cai nu trebuiesc intregime inventate.c'auza ca presupun o calitate aaă r-i.ast. Ca o concluzie.'nti. spune ca intreg acest sistem de criterii trebuie sa-si gaseasca niste-cai concrete de actiure. executie.ecu1:iei. de beton greu. D.dă c at. Asteel de'a1catuiri sint mai rrete. . 301utia peretilor portanti din beton greu este de evitat. sub diverse forme. .or-.26 din tabel .esuprafata "r-e ce " inla Lnt. Austria.i.r nu perrt r-u elemente de suprafata mare sau cu masa importanta in ansamblul constructiei.Furi de garantcre si recompensare pentru ef~qturi~ si mai ales rezultate in eficienta I de energie.~\.da" la interior 9 permeabili t a t e la. iar J)6.: 'i "! 9. nu se pot :f~losi alcatuirile omogene cu caracter traditional). suprafata Rezulta din aceasta an<!liz3 CD.riu este deja curent in tari in care pr-e ocapar'Ll.de parte.22. betonul armat este in continuare utilizat: ae. In a seme na cqntext.' O alta parte Aste reprezentata de ma. atit CA. de cele mai multe ori se afla in contiuna. etc.rctcrmic: {rezist~nta . utilizarea o unor straturi din mater:}:ale "etansetl la vapoţi (beton. tarile nord ve st. dec L cele care nu cuprind un strat .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->