P. 1
procedura SSM

procedura SSM

|Views: 158|Likes:
Published by mariana_t61

More info:

Published by: mariana_t61 on Feb 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/18/2013

pdf

text

original

ISJ Bihor

R""l,ta,0
PROCEDURA GBNERALi privind snnahre!ti sccutitul€rin didactic, didactic nun.! a personNlului fluxiliar,ncdid!cti. ti a clevilordin uniitlile deinvtFnent din judelnl

DESCENTRALIZARE SI MANAGEMENT TNSTITUTIONAL. RESURSEI DEZVOLTAREA UMAND

i@l

LISTA RESPONSABILILORCU ELABORAREA. VERIFICAREA ATROBAREA EDITIEI SAUDU?i CAZ A RtrVIZIDI iN CADRIL EDt ll] PROCEDURII CENEIL\LE:

2

l

5 t6.09.:01|

1.2, l.-1,

:7.09.:0t I

^'lr)

2 70 92 0 r i

4""

rSJBihor CENERALA PROCEDURA in pririndsnnntrlen seNritrten ti diilrclic r personalului didrctic, muncn DESCDNTRALIZARE $I rnxiliar,ncdidrctic ! €ltvilordin 5i MANACEMtrNT unitndhdein!!Pnant din jude(ul INSTITUTIONAL. Bihor RESURSEI DEZVOLTAREA UMANE 2 . S I T U A T I A E D I IILOR SI PROCEDI]RII CE]\T:RALI: RE!IZIITOR
CADRUL fDI IILOR

Mod,litltclreriziei

Dttn de la c!ft se apli$ prcrederilt

j
2,1. 2.2,
2.1

-T4

i 26.09.20t1

1 PERSOAIIIE L A C A R E S [ D I f T J Z F Z \ E D I 3. LISTA CI]PRINZAND I DUPi CAZ.RfVlZlA t tN C4DRU!-E!! I E I P R O C I D ( ] R I C I N E R A L I ]

17.0r.tL 0

r7.0'rt0l I

unirili
Cenu€le dc connmicarc

t7.09.t0r 2 70 r . t 0 L

4.

SCOPUL PROCEDURII GENERALE:

Condiţiile în care se desfăşoară procesul de învăţământ în şcolile de toate gradele, complexitatea dotărilor tehnice din spaţiile didactice de instruire (săli de clasă, laboratoare, cabinete, ateliere, săli de gimnastică şi baze sportive, poligoane, şantiere, ferme şi loturi agricole s.a.), munca productivă din şcoli, participarea elevilor la procese de producţie industriale şi agricole necesită organizarea şi desfăşurarea muncii şi a activităţilor şcolare şi extraşcolare pe baza cunoaşterii, înţelegerii şi aplicării normelor de securitate şi sănătate a muncii. Protecţia muncii în unităţile şcolare are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale în rândul elevilor, cadrelor didactice, nedidactice şi ţinerea pasului cu progresul ştiinţei şi tehnicii. In ţara noastră protecţia muncii constituie o problemă de stat şi este reglementată prin Constituţia României (art. 41), Codul muncii (Titlul V), Legea protecţiei muncii Nr. 90 / 1996 republicată, precum şi prin alte acte normative. In conformitate cu aceste reglementări, obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea, în toate aspectele referitoare la muncă, revine conducătorului unităţii iar obligaţiile angajaţilor şi elevilor nu afectează principiul responsabilităţii angajatorului. Măsurile cuprinse în normele generale de protecţie a muncii conţin cadrul general de securitate a muncii pe baza cărora se stabilesc normele specifice de protecţia muncii, obligatorii pentru toate persoanele juridice şi fizice, inclusiv pentru instituţiile de învăţământ. Obiectivele securităţii şi sănătăţii în unităţile de învăţământ sunt:  cunoaşterea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate a muncii în amenajarea, dotarea şi folosirea spaţiilor didactice de instruire în scopul evitării producerii accidentelor de munca si a îmbolnăvirilor profesionale ;  pregătirea sistematică a ucenicilor, elevilor şi/sau studenţilor urmărind ca, odată cu însuşirea viitoarei profesiuni, aceştia sa-şi formeze deprinderile necesare exercitării corecte a oricăror operaţii din domeniul specialităţii, în deplină securitate a muncii;  aplicarea unor măsuri specifice de protecţie a muncii şi de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale cu prilejul organizării unor activităţi şcolare şi extraşcolare, cu precădere in timpul efectuării practicii de producţie în şcoală sau direct în unităţile economice industriale, de construcţii, agricole etc.  Prezenta procedură reglementează modul de instruire a personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic şi a elevilor privind sănătatea şi securitatea în muncă.

5.

DOMENIUL DE APLICARE A PROCEDURII GENERALE: 5.1. Procedura se aplica de către Comisia de Sănătate şi Securitate în Muncă. 5.2. Prezenta procedură este aplicabilă cadrelor didactice, nedidactice, auxiliare şi elevilor din unităţile de învăţământ din judeţul Bihor. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ: 6.1. Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011; 6.2. Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar; 6.3. Legea nr. 319/2006, Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă – HG 1425/2006; 6.4. HG 1146/2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de munca; 6.5. HG 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; 1

6.

după caz. Legea nr. aprobată şi difuzată Acţiunile de modificare. 6.15. 6. 6.G nr.. 1 Procedură generală 2. 111 pentru utilizarea energiei în medii normale.26.16. O. a tuturor paşilor care trebuie urmaţi.pentru aprobarea O. 388/1996 .11. 6. publicata in M.MI nr. Lucrător Angajator 1 NSSM = Norme specifice de securitate a muncii 2 .Legea nr. 6. 2002. Legea nr. HG 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă.MMPS nr. Normele generale de protecţie a muncii ed. NSSM nr. 129/2004 –Modificarea Legii nr. transporturi.M.9.Condiţii de muncă. nr.8.27. construcţii.2 /2001 .22. NSSM nr.privind regimul juridic al contravenţiilor.pentru aprobarea Normelor Generale de PSI. Ediţie a unei proceduri Revizia în cadrul ediţiei 4. Ordin MMSSF nr. nr. 200/2000 privind clasificarea. 78/2000 privind regimul deşeurilor 7. 90/1996.7. 6. Regulamentului intern al ISJ Bihor 6. 426/2001. 346/2002. sectorul sanitar etc. publicat in M.24. 451/2001.18.O. 6. NSSM nr. ORDIN nr. 410/2001 6. 6. 6. SSM1 nr. 6. acţiuni care au fost aprobate şi difuzate Persoană angajată de către un angajator. 775/98 . O.. adăugare.M. 249/1996.20. în formă scrisă. 6. republicată.25. 90/1996. după caz.21. OUG nr.23. 6.U. 346/2002. Legea nr. a unei proceduri operaţionale. 6. Termenul crt. securitate şi sănătate în muncă.Codul Muncii şi OUG 65/2005-Modificări la Codul Muncii . actul care defineşte termenul respectiv Prezentarea formalizată. etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. 599/1998 privind prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă 6. transportul prin purtare şi cu mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor.pentru aprobarea O. cu privire la succesiunea elementelor din cadrul derulării pricesului respectiv Forma iniţială sau actualizată. a uneia sau a mai multor componente ale unei ediţii a procedurii operaţionale. 6.. 450/2006 – Norme metodologice de aplicare a Legii 346/2002 cu modificările şi completările ulterioare. NSSM pentru diverse activităţi specifice din agricultură. 53/2003. 37 pentru prelucrarea automată a datelor.10.6. Legea protecţiei muncii nr. suprimare sau altele asemenea. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI Definiţia şi/sau. potrivit legii Persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu angajatul respectiv şi care are responsabilitatea intreprinderii şi/sau unităţii Nr. 6. a metodelor de lucru stabilite şi a regulilor de aplicat în vederea realizării activităţii. 6. nr. dacă este cazul.19.privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 6. O. actualizată. HG 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. Contractul colectiv de muncă. actualizare.G.12.17..G.O. 5.U. Constituţia României 2003. 6.14. 36 pentru laboratoare de analize fizico-chimice si mecanice. 57 pentru manipularea.13. 3.6.

invaliditate ori deces Afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii. 16. abilitate să presteze servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în 3 . inclusiv orice alt loc din aria unităţii la care angajatul are acces în cadrul desfăşurării activităţii Pericol grav şi iminent de Situaţia concretă. 7. cu permisiunea angajatorului Persoană aleasă. dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale Servicii externe Persoane juridice sau fizice din unităţi. 17. incendiul. unealtă sau instalaţie folosită în muncă 9. incidentul periculos. 13. cauzată de agenţi nocivi fizici. apărarea vieţii. Alţi participanţi la procesul de muncă Reprezentant al angajaţilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii angajaţilor Prevenire Persoane aflate în unitate. Eveniment 10. să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii angajaţilor în muncă Ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă. precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv Loc de muncă Locul destinat să cuprindă posturi de lucru. selectată sau desemnată de angajaţi. 18. sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă Incident periculos Evenimentul identificabil. chimici ori biologici caracteristici locului de muncă. în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale Accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului. aparat. care are loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice. 8. în procesul de muncă Orice maşină. reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul accidentare declanşator pentru a produce un accident în orice moment Stagiu de practică Instruirea cu caracter aplicativ. 15. accidentul tehnic. precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune Vătămarea violentă a organismului.6. în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate. produs în timpul procesului de munca ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat angajaţii. precum şi intoxicaţia acută profesională. integrităţii fizice şi psihice. Boală profesională 12. cum ar fi explozia. emisiile majore de noxe. avaria. situaţia de persoană dată disparută sau accidentul pe traseu ori de circulaţie. în conformitate cu prevederile legale. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. Echipament individual de Orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un angajat protecţie pentru a-l proteja împotriva unuia ori a mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă. situat în clădirile unităţii. Echipament de muncă 14. Accident de muncă 11. 19. specifică specialităţii în care se pregătesc elevii Securitate şi sănătate în Ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea muncă celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă.

V. după utilizare. c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune. conform legii 20. substanţele periculoase. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. (1) În mod deosebit. crt. echipamentele de transport şi alte mijloace de specifice. să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare. la modificarea. astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană.G. în special ale maşinilor. A. aparaturii. E. la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională 21. DESCRIEREA PROCEDURII GENERALE: 8. U. uneltele. în scopul realizării obiectivelor prezente angajatii au următoarele obligaţii: a) să utilizeze corect maşinile. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Abrevierea P. aparatura.Î. Ap. Accident uşor Boală legată profesiune Eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de munca cu o durată mai mică de 3 zile de Boală cu determinare multifactorială. 4 . precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. Ah. uneltelor. OMFP PM SSM Termenul abreviat Procedură generală Elaborare Verificare Aprobare Aplicare Avizare Arhivare Unitate de învăţământ Ordin al Ministrului Finanţelor Publice Protecţia muncii Securitatea şi sănătatea în muncă 8. Av. ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAŢI Nr.muncă. Obligaţiile lucrătorilor privind securitatea şi sănătatea în muncă (extras din Legea nr. b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă. 319/2006) Fiecare angajat trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa.1.

f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajatii desemnaţi. valoarea mare a lucrărilor de executat şi importanţa acestora. lucrului defectuos cu personalul cu care se colaborează. pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate. Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locurilor de muncă din unităţile de învăţământ În general în unităţile de învăţământ salariaţii şi elevii pot fi supuşi următoarelor riscuri şi îmbolnăviri profesionale: 1. 7. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii angajatilor. precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie. g) să coopereze. după caz. riscul vătămării corporale datorită folosirii necorespunzătoare a utilajelor mecanice: polizoare. Norme specifice 8. (2) Obligaţiile prevăzute la alin. 3. atât timp cât este necesar.1. pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. riscul vătămărilor corporale în cazul lucrărilor de înlocuire a geamurilor. vătămarea corporală şi afecţiuni ale corpului datorită manipulării. 11.instalaţiilor tehnice şi clădirilor. afectarea sistemului auditiv al salariaţilor datorită zgomotului peste limitele admise.3. 13. 6. atât timp cât este necesar. 5. e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană. 8. (1) se aplică. cu angajatorul şi/sau cu angajatii desemnaţi.. d) să comunice imediat angajatorului şi/sau angajatilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea angajatilor. strunguri. risc de apariţie a stresului datorită încordării psihice permanente. 8. în domeniul său de activitate. 2. loviri datorită amenajării incorecte a locurilor de muncă. riscul intoxicării. 9. şi celorlalţi participanţi la procesul de muncă. 15. aparate de sudură. mobilierului etc. riscul unor explozii datorită manevrarii deficitare a extinctoarelor. 10. riscul vătămărilor corporale în cazul alunecării picioarelor pe scări. Norme interne de securitate şi sănătate în muncă la bibliotecă.2.2. 8. lipsei informaţiilor. dimensionarea şi stabilirea incorectă a căilor de acces pentru libera trecere sau evacuare în caz de pericol.3. bormaşini. accidentări datorita nerespectării regulilor şi spaţiilor ce aparţin unităţilor de învăţământ. şi să utilizeze corect aceste dispozitive. riscul de claustrofobie sau accidentare datorită folosirii deficitare a spatiilor inchise. potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară. întocmirii unor lucrări urgente. Norme de securitate şi sănătate a muncii pentru personalul care se ocupă de prelucrarea automată a datelor 8. 14. îmbolnăviri datorită expunerii la agenţi biologici şi agenţi chimici. i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora. electrocutarea datorită folosirii necorespunzătoare a echipamentelor tehnice acţionate electric şi nerespectării instrucţiunilor de exploatare a echipamentelor de calcul . în ceea ce priveşte repartizarea echipamentelor tehnice. 12. apărute pe parcurs peste sarcina de muncă planificată. transportului prin purtare cu mijloace nemecanizate şi depozitării defectuoase a materialelor didactice. 4.3. afectarea vederii datorită nivelului de iluminare scăzut. arhivă şi depozitele de carte 5 .

Durata şi periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa prin instrucţiuni proprii.8. în funcţie de modul de organizare a activităţii şi de caracteristicile sarcinii de muncă (complexitate.3. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor Angajatii care urmează să desfăşoare activităţi la echipamentele de calcul. să prelucreze prevederile acestor norme specifice cu salariaţii care.7.) şi vor fi incluse în timpul de lucru. repetitivitate etc. durată. Norme interne de securitate şi sănătate în muncă pentru muncitori 8. Examenul medical se va realiza periodic şi ori de câte ori lucrătorii acuză simptome vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.3.8. ritm.5. se vor acorda pauze suplimentare faţă de cele obişnuite. Norme interne de securitate şi sănătate a muncii pentru electricieni 8.3. Norme de securitate şi sănătate a muncii pentru personalul care se ocupă de prelucrarea automată a datelor Responsabilii desemnaţi au obligaţia ca. Norme interne de securitate şi sănătate în muncă pentru portari 8. Norme interne de securitate şi sănătate a muncii pentru personalul care manipulează şi transportă mase în cadrul magaziilor de materiale din unităţile de învăţământ 8. folosesc computere personale. în timpul activităţii. Utilizatorii trebuie să aibă posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru. În cazul în care alternarea activităţilor nu este posibilă. mentală şi posturală. 6 • • • • • • • • • • • . Distanţele şi unghiurile de vedere trebuie să fie în raport cu cerinţele sarcinii de muncă şi în conformitate cu poziţia de lucru standard. Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile antropofuncţionale ale utilizatorilor şi munca lor prin asigurarea posibilităţilor de reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia. Amenajarea locului de muncă Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort şi libertate de mişcare şi să diminueze într-o cât mai mare măsură riscurile de natură vizuală. în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Informarea şi instruirea lucrătorilor Lucrătorii vor fi instruiţi în utilizarea echipamentului de calcul înainte de începerea activităţii şi ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă.3.3. Organizarea activităţii Conducerea unităţii va planifica şi organiza activităţile de prelucrare automată a datelor astfel încât activitatea zilnică în faţa ecranului să alterneze cu alte activităţi.4.1.3.3. Lucrătorii vor fi instruiţi special asupra necesităţii amenajării ergonomice a locului de muncă şi asupra poziţiilor corecte pe care trebuie să le adopte în timpul lucrului. vor fi încadraţi şi repartizaţi la posturile de lucru numai după efectuarea examenelor medicale obligatorii prevăzute de reglementările în vigoare ale Ministerului Sănătăţii. cu consultarea unor instituţii specializate sau specialişti. Norme interne de securitate şi sănătate în muncă pentru conducătorii auto 8. în cadrul instructajului periodic de securitate şi sănătate a muncii.6. Norme interne de securitate şi sănătate în muncă pentru tâmplari 8.3. iar sarcina de muncă impune utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru.

• Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza în succesiunea inversă celei prevăzută la punerea sub tensiune. • Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la tablouri electrice. prize.  punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acţionarea butoanelor corespunzătoare de pe panourile de comandă. ştechere. inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii. • Punerea în funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai după ce • 7 . oricare ar fi înălţimea ochilor deasupra planului de lucru.  punerea sub tensiune a unităţii centrale. prin acţionarea butonului corespunzător de pe panoul unităţii centrale. instalaţii de climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice. Conductorii electrici şi cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii:  să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol.  să fie posibilă reglarea înălţimii mesei fără risc de coborâre şi deci de rănire. Pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi stabilitate. respectiv 600 + 150 mm.  un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal. cordoane de alimentare.• • • • • • • • • Pentru a păstra o poziţie de lucru confortabilă şi pentru a evita reflexiile şi efectul de orbire. de comunicare între indivizi şi de intimitate.  cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru. următoarele prevederi:  verificarea temperaturii şi umidităţii din sală.  să nu utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul. grupuri stabilizatoare. în ordine. • La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta. să basculeze sau să rotească ecranul.  să se elimine posibilitatea basculării planului de lucru. Înălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ şi antebraţ de minimum 90. în succesiunea indicată în documentaţia tehnică a calculatorului. distanţa dintre planul de lucru şi suprafaţa de şedere trebuie cuprinsă între 200 şi 260 mm.  să asigure accesul uşor iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea activităţii.  să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale utilizatorilor. Ecranul. Amenajarea posturilor de muncă într-o încăpere trebuie realizată astfel încât să se asigure:  accesul uşor şi rapid al utilizatorilor la locul lor de muncă. Înălţimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcţii de privire înclinate între 100 şi 200 sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor. la locul de muncă trebuie:  să se reducă la minimum vibraţiile inerente sau transmise. la poziţiile cablurilor şi la prizele electrice. suportul de documente şi tastatură trebuie amplasate la distanţe aproximativ egale faţă de ochii utilizatorului. Exploatarea echipamentelor de calcul Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care nu au instruirea necesară.  verificarea tensiunii la tabloul de alimentare. • Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie va fi efectuată numai de către personalul autorizat în acest scop. utilizatorul trebuie să încline. În poziţie aşezat. Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva deteriorărilor mecanice. fără întreruperea activităţii în desfăşurare sau cu o întrerupere minimă.  accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentului.

Personalul de întreţinere şi reparaţii va verifica existenţa dispozitivelor de protecţie şi a carcaselor şi nu va autoriza punerea în funcţiune a echipamentului respectiv decât după montarea dispozitivelor şi carcaselor de protecţie.• • • • • • • • • • • • • • • • personalul autorizat să efectueze revizia sau reparaţia confirmă în scris că echipamentul respectiv este în bună stare de funcţionare. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la pământ. În timpul funcţionării calculatorului. La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraîncălzirile care pot duce la incendii. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea părţilor fierbinţi. Dacă în timpul funcţionării echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite. Se interzice curăţirea sau ungerea echipamentelor în timpul funcţionării acestora. se va realiza numai după deconectarea acestora de la sursă. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o defecţiune a acestuia. Cerinţe pentru echipamente electronice de calcul şi instalaţiile electrice 8 • • • • • • • • . Reluarea lucrului în zonele de acţiune a dioxidului de carbon se va face numai după ventilarea spaţiilor respective cu instalaţia de climatizare în funcţiune. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul. capacul superior al imprimantelor va fi menţinut închis. a personalului de deservire.). izolaţia cablurilor nedeteriorată etc. Întreţinerea şi repararea echipamentelor de calcul Se interzice accesul personalului de întreţinere şi reparaţii la echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care nu au fost instruiţi. Se interzice efectuarea oricărei intervenţii în timpul funcţionării echipamentului de calcul. pentru diverse reglaje. În apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingătoare cu praf şi dioxid de carbon. un timp stabilit în funcţie de capacitatea ventilatoarelor şi volumul încăperilor. deschiderea capacului imprimantelor. se va realiza cu luarea măsurilor de evitare a antrenării părţilor corpului de către imprimantă. Înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul autorizat în acest scop. în caz de pericol. Se interzice intervenţia la instalaţiile electrice a persoanelor necalificate în meseria de electrician şi neautorizate. Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de întreţinere autorizat. pentru a permite evacuarea rapidă. permisă în documentaţia tehnică. În timpul funcţionării. În cazul unui început de incendiu în sala calculatoarelor. Orice intervenţie în timpul funcţionării imprimantelor. Conducătorul locului de muncă împreună cu personalul care lucrează la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune (carcase intacte şi la locul lor. dar nu mai puţin de o oră. uşile de acces la sala calculatorului nu se vor bloca sau încuia. capace închise. se va acţiona cu stingătorul cu praf şi dioxid de carbon. în circuit deschis. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii. Orice reparaţie a echipamentelor de calcul se va efectua în conformitate cu prevederile din documentaţia tehnică a calculatorului. Intervenţiile la instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie executate conform prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice. acesta va fi oprit şi se va anunţa personalul de întreţinere pentru control şi remediere. Personalul de întreţinere a echipamentelor electrice trebuie să asigure dotarea circuitelor cu siguranţe fuzibile originale şi calibrate corespunzător şi reglarea aparatelor de protecţie pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.

În condiţiile în care echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai multe persoane. Echipamentele de clasa a III-a de protecţie sunt construite pentru a fi alimentate la o tensiune foarte joasă. Mesele nereglabile vor avea o înălţime de 730 ± 10 mm. Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice de calcul trebuie să fie protejate la curenţi de scurtcircuit prin siguranţe fuzibile. Lăţimea minimă a mesei va fi de 800 mm. în caz de necesitate. Sunt contraindicate culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanţă. tastaturii. pe circuitul de alimentare cu energie electrică a echipamentelor electrice de clasa I-a de protecţie trebuie să fie prevăzut un întrerupător de curent de defect care să deconecteze echipamentul la un curent de defect de 30 mA. Siguranţele fuzibile trebuie să fie originale şi calibrate la curentul nominal indicat de proiectant. Masa (planul) de lucru Planul de lucru va avea o suprafaţă suficientă pentru o amplasare flexibilă a monitorului. Materialul din care este confecţionat planul de lucru nu trebuie să fie rece la atingere sau să antreneze o conductivitate excesivă a căldurii către corpul utilizatorului. Scaunul de lucru Scaunul trebuie să fie stabil şi să-i permită utilizatorului libertate de mişcare şi o poziţie confortabilă. o poziţie de lucru corectă. Orice dispozitiv periferic al calculatorului va fi prevăzut cu un întrerupător care să permită operatorului deconectarea dispozitivului respectiv. siguranţe automate sau întrerupătoare automate. Atunci când înălţimea scaunului nu poate fi reglată pentru a se adapta unor utilizatori de talie mică. Echipamentele electrice de clasa a II-a de protecţie sunt construite cu izolaţie suplimentară sau întărită şi nu necesită nici o altă măsură de protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă. Adâncimea minimă a spaţiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub planul de lucru va fi de 700 mm. confortabilă şi o performanţă ridicată. se va prevedea un reazem pentru picioare. cu posibilităţi de reglare între 650 şi 740 mm. Ca protecţie suplimentară împotriva electrocutării.• • • • • • • • • • Tensiunea de alimentare a echipamentelor electronice de calcul trebuie să fie de maxim 220 V. astfel încât să asigure acestora libertatea de mişcare. Circuitele de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de calcul trebuie separate de cele care alimentează alte instalaţii şi prevăzute cu posibilitatea de alimentare încă cel puţin 5 minute de la întreruperea tensiunii reţelei electrice şi semnalizarea acestui defect. Cerinţe pentru mobilierul de lucru Mobilierul de lucru trebuie conceput şi realizat în funcţie de caracteristicile antropofuncţionale ale utilizatorilor şi de caracteristicile sarcinii de lucru. mesele vor fi reglabile în înălţime. Sursa de tensiune foarte joasă trebuie să fie realizată astfel încât să nu poată apărea în circuitul de tensiune foarte joasă o tensiune mai mare. Suprafaţa de lucru trebuie să fie mată pentru a evita reflexiile. 9 • • • • • • • • • • • . Înălţimea scaunului trebuie să poată fi reglabilă. Curentul de scurtcircuit la care deconectează siguranţele fuzibile şi întrerupătoarele automate trebuie să aibă valoarea indicată de proiectant. documentelor şi echipamentului auxiliar.

care constituie surse de zgomot. 10 .  întreţinerea curăţeniei şi igienei la locul de muncă.  însuşirea instrucţiunilor de prim ajutor în caz de accident de muncă conform documentarului privind măsurile tehnico-organizatorice de acordare a primului ajutor în caz de accidentare sau îmbolnăvire. • • • • • • Aceste norme sunt obligatorii şi nu sunt limitative. pentru obţinerea unei performanţe vizuale ridicate. cu scopul protejării vieţii şi sănătăţii angajaţilor sunt următoarele:  asigurarea în permanenţă a ventilaţiei corespunzătoare şi a iluminării uniforme.  evitarea prezenţei la lucru în stare de oboseală sau în stare de sănătate care poate pune în pericol sănătatea altor persoane. Instalaţiile de ventilare nu trebuie să antreneze prin funcţionarea lor o creştere semnificativă (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste încăperi.  respectarea normelor de igienă personală. astfel încât să se asigure niveluri de iluminare şi un contrast adecvat între ecran şi mediu.  evitarea fumatului si a consumului de băuturi alcoolice. Umiditatea aerului va fi mai mare de 40% pentru a se evita uscarea mucoaselor. suficiente la locul de muncă.  utilizarea integrală a echipamentului individual de protecţie. Modalităţile de realizare a măsurilor ce trebuie luate în toate situaţiile legate de muncă. vor fi aşezate în încăperi separate de sala calculatoarelor.Cerinţe privind mediul de muncă Iluminat Iluminatul încăperilor de lucru va fi proiectat în funcţie de caracteristicile sarcinii de muncă şi cerinţele vizuale ale utilizatorilor. fiecare şef de compartiment poate aduce îmbunătăţiri şi completări ulterioare 8. izolate fonic şi prevăzute cu geamuri transparente pentru a facilita vizualizarea procesului de imprimare.3. Microclimat În încăperile în care se desfăşoară activităţi de prelucrare automată a datelor. se va urmări să nu se creeze curenţi de aer supărători. Imprimantele de mare viteză. se vor asigura condiţii de confort termic. Zgomot Zgomotul emis de echipamentele care aparţin postului de muncă nu trebuie să distragă atenţia şi să perturbe comunicarea verbală.2. Norme interne de securitate şi sănătate în muncă la bibliotecă. arhivă şi depozitele de carte • • Reguli generale de igienă în muncă Igiena muncii urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi măsuri de înlăturare a tuturor factorilor care contribuie la producerea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale.  însuşirea şi respectarea normelor de securitate în muncă.  prezentarea la vizita medicală la angajare şi la examenul medical periodic. Atunci când este necesar un microclimat strict controlat.

• • • • • • • • • • • • • • • Obligaţiile salariaţilor din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă: salariaţii trebuie să presteze munca în aşa fel încât să nu se expună pe ei şi nici pe ceilalţi salariaţi la pericole de accidentare. Fumatul • Fumatul este interzis în sălile aparţinând bibliotecii. conform reglementărilor legale specifice. salariaţii sunt obligaţi. să aducă la cunoştinţa directorului orice accident pe care l-a suferit el sau oricare alt salariat. arhivei şi depozitului de carte. scarile de materiale utilizate la transportul cărţilor vor fi folosite cu atenţie pentru a nu se produce accidente. controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea activităţii. medicul de medicină a muncii va efectua controlul medical la angajare. persoane sub 18 ani. semnalizare. Salariatul este obligat să se supună examinărilor medicale. arhivei şi depozitului de carte. drogurilor sau a altor medicamente care afectează judecata. traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului materialelor nu trebuie să fie cu obstacole. ca pieton sau conducător auto.  mâinile se vor spăla bine cu apa şi săpun după terminarea activităţii. afişate pe pereţii sau pe uşile încăperilor sau clădirilor. De asemenea este interzisă blocarea cu diverse materiale a hidranţilor şi a tablourilor electrice. 11 . se interzice folosirea acestor scări de către persoanele care au afecţiuni medicale ce interzic lucrul la înălţime. salariaţii trebuie să-şi însuşească şi să respecte normele de securitate şi sănătate a muncii. Asigurarea căilor de acces. respectiv peste 55 ani. pe drumurile publice. în orice situaţie s-ar afla. de evacuare şi de intervenţie este interzisă. deplasarea la serviciu de la domiciliu şi invers se face cu respectarea regulilor de circulaţie. scările folosite pentru a ajunge la rafturile superioare vor trebui sa fie în stare bună pentru ca salariatul să fie bine echilibrat la urcarea pe acestea.  se vor folosi măştile de protecţie şi mănuşile de protecţie atunci când se face curăţenie/revizie/inventar în sălile aparţinând bibliotecii. instabil sau alunecos. alarmare. coordonarea sau viteza de reacţie a unei persoane poate produce accidente şi nu va fi acceptată. Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de muncă În vederea supravegherii sănătăţii angajaţilor în relaţie cu cerinţele locului de muncă şi în mod particular cu factorii nocivi profesionali. la părăsirea locului de muncă salariaţii vor verifica daca sunt stinse luminile şi dacă nu a rămas vreun aparat în priză. salariatul care foloseşte aceste scări va fi supravegheat la urcarea pe scara de un alt salariat numit de către director. Prezenţa la locul de muncă sub influenţa băuturilor alcoolice. să respecte semnificaţiile marcajelor sau inscripţionărilor de avertizare. să aducă la cunoştinţa directorului orice situaţie care constituie un pericol de accident. cât şi a regulilor de deplasare cu mijloacele de transport în comun (de suprafaţă sau subteran). de evacuare şi de intervenţie • • Blocarea căilor de acces. păstrarea curăţeniei la locul de munca. pe echipamentele tehnice şi ambalaje sau cele care sunt afişate în exterior.

Este interzis transportul butoaielor pe braţe indiferent de greutatea lor. 10. 18. precum şi drumurile de circulaţie trebuie sa fie luminate în timpul lucrului noaptea. Muncitorii care execută aceste lucrări vor fi dotaţi cu echipament de protecţie şi vor fi instruiţi conform condiţiilor de lucru.3. inflamabile la locurile de muncă şi în apropierea surselor de căldură. 17. 7. Materialele toxice-otravitoare vor avea pe ambalaj inscripţia „OTRAVA”. 15. Aceste norme sunt obligatorii şi nu sunt limitative. 6. La locurile de munca unde se manipulează substanţe toxice se interzice consumarea alimentelor şi fumatul.3. Urcarea materialelor la înălţime mai mare de 2 m se face pe plan înclinat. 14. a persoanelor care nu au nicio atribuţie legată de această activitate. fiecare rând se va aşeza pe scânduri. se vor întrebuinţa grinzi sau planuri înclinate bine fixate şi corespunzătoare greutăţii materialelor respective. incendii. Este interzis accesul la locul de încărcare-descărcare al materialelor. 12 . 13. 12. fără a se bloca cu diferite materiale. Înălţimea stivei nu trebuie să depăşească de 1. 11. 4. descărcare şi transport. La aşezarea materialelor ambalate în magazii sau pe mijloace de transport se vor clădi stive stabile cu rânduri întreţesute. Este interzisă staţionarea muncitorilor pe traseul butoaielor ce se rostogolesc sau în urma celor ce sunt ridicate pe grinzi sau planuri înclinate. Depozitarea materialelor în interiorul depozitelor se va face astfel încât să se excludă pericole de accidentare. punându-se pene sub toate butoaiele de la margine. Femeile şi adolescenţii nu vor efectua munci care necesită ridicarea unor greutăţi mai mari decât cele prevăzute în tabelul de la Capitolul – „MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL MATERIALELOR PRIN PURTARE ŞI CU MIJLOACE NEMECANIZATE ŞI DEPOZITAREA ACESTORA”. 9. fiecare şef de compartiment poate aduce îmbunătăţiri şi completări ulterioare 8. explozii etc. autofurgonete etc. La stivuirea materialelor în încăperi.5 ori latura mică a bazei. greutatea acestora nu va depăşi sarcina maxima admisibilă a planşeului. 16. Se interzice lucrul tinerilor sub 16 ani la operaţiile manuale de încărcare.Căile de circulaţie trebuie menţinute în permanenţă libere. Pentru operaţiile de încărcare-descărcare prin rostogolire sau alunecare a materialelor din autocamioane. 3. Este interzisă depozitarea materialelor toxice.• Folosirea aparatelor de încălzit improvizate este interzisă. În cazul aşezării în rânduri suprapuse a butoaielor. 2. 5. Norme Interne de securitate şi sănătate a muncii pentru personalul care manipulează şi transportă mase în cadrul magaziilor de materiale LUCRĂRI DE ÎNCĂRCĂRI ŞI DESCĂRCĂRI DE MATERIALE Măsuri generale 1. 8. Toate locurile destinate operaţiunilor de încărcare-descărcare.

Art. Art. (2) Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a sarcinilor. precum şi buteliile cu gaze trebuie să fie situate la distanta de orice clădire sau locuri de lucru conform normativelor PSI şi vor avea aerisire naturala permanent. 2 În toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a maselor. coborârea. 3 (1) La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a maselor. purtarea sau deplasarea unei mase care. Art. Magaziile în care se depozitează materialele inflamabile explozive. locul de muncă trebuie astfel organizat încât la manipularea şi transportul prin purtare să fie eliminat sau redus riscul de accidentare sau îmbolnăvire profesională. tragerea. inclusiv ridicarea.19. fără efectuarea unor controale medicale periodice. din cauza caracteristicilor sale sau a condiţiilor ergonomice nefavorabile. alin (1)/NGPM/2003) Tip de Frecvenţa manipulare operaţiilor 16-19 Ridicare rar frecvent foarte frecvent Purtare rar frecvent foarte frecvent Tragere Împingere rar frecvent rar frecvent 35 25 20 30 20 15 Bărbaţi Vârsta (ani) 19-45 55 30 25 50 30 20 15 10 16 11 Femei Vârsta (ani) 19-45 15 10 9 15 10 10 10 7 11 7.5 13 Peste 45 13 9 8 13 9 8 Peste 45 16-19 50 25 20 40 25 15 13 9 8 13 9 8 . implică riscuri de accidentare sau îmbolnăvire profesională. împingerea. se vor repartiza numai salariaţi care corespund din punct de vedere fizic. Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor (în Kg) (art. 1 Prin manipulare şi transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor se înţelege orice operaţie de transport sau susţinere a unei mase de către unul sau mai mulţi salariaţi. 4 În cazul unui ambalaj neobişnuit şeful locului de munca va da indicaţii despre manipularea şi transportul acestuia. MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL MATERIALELOR PRIN PURTARE ŞI CU MIJLOACE NEMECANIZATE ŞI DEPOZITAREA ACESTORA Manipularea şi transportul prin purtare a maselor Art.168.

care pot genera dezechilibrări. 8 Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt fixate între ele corespunzător. Art. Art. 16 Înainte de a se trece la încărcarea unui mijloc de transport nemecanizat. insistându-se asupra platformei pe care se aşează sarcina. pentru evitarea deplasării lor în timpul lucrului. 14 În cazul în care condiţiile climaterice (vânt.foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului.. Podeţele orizontale sau înclinate. dacă nu se iau măsuri suplimentare pentru micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăviri profesionale. 10 Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să fie cu obstacole. Art. 11 Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare. vor fi rezistente. Art. cuiele ieşite şi capetele parâmelor trebuie să fie îndoite. Art. căldură excesivă etc. destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport manual. Art. Art. Art. Pentru evitarea rănirilor la mâini. Ele nu vor fi alunecoase şi vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure. . prin frânare cu mecanismul de frânare propriu pe teren orizontal şi prin frânare cu mecanism propriu de frânare şi cu 14 . 18 Înainte de a începe operaţiile de încărcare sau descărcare a vehiculelor la rampă. Art. Art. salariatul sau salariaţii trebuie să aibă vizibilitate. astfel încât să nu se arcuiască vizibil sub greutatea sarcinii. 9 Obiectele ambalate în cutii. Se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii. acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate. Se interzice manipularea de către un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice. conducătorul locului de muncă trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminarea sau micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a maselor care sunt instabile între ele. 5 În timpul manipulării manuale a maselor. 17 Înainte de încărcare se vor examina ambalajele materialelor de către conducătorul formaţiei de lucru. 13 Planurile înclinate utilizate de salariaţi pentru manipularea şi transportul manual al maselor trebuie să aibă stabilitate şi să fie prevăzute cu parapeţi de protecţie. ceaţă.rar: sub 5% din durata schimbului. Art. 7 Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzătoare. 6 Conducătorul locului de muncă va stabili numărul de salariaţi care vor efectua manipularea şi transportul maselor cu centrul de greutate excentric. . Se interzice transportul prin purtare a maselor care împiedică vizibilitatea. lăzi etc. Art. 15 Se interzice utilizarea salariaţilor la manipularea şi transportul manual al maselor dacă nu au echipament individual de protecţie corespunzător şi în bună stare. 19 Înainte de începerea operaţiilor de încărcare sau descărcare dintr-un mijloc de transport nemecanizat.) nu permit manipularea şi transportul manual al maselor în condiţii de securitate. se va controla starea lui. trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Nu se vor încărca materiale ale căror ambalaje sunt deteriorate. instabil sau alunecos.frecvent: între 6-10% din durata schimbului. 12 Se interzice manipularea manuală a maselor în/din locuri în care nu există spaţiu pe orizontală sau verticală corespunzător pentru realizarea acestei activităţi. Art. Transportul cu mijloace nemecanizate Art. Art. lăzi etc. între aceasta şi vehicul se va aşeza un podeţ de trecere pentru preluarea denivelărilor existente.Notă .

astfel încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare. efortul repartizat pe o persoană nu trebuie să depăşească limitele admise. prin purtare. concomitent de către mai mulţi muncitori. încărcarea şi descărcarea materialelor în vrac 15 . Art. Art. Depozitarea. 20 Distanţa minimă liberă dintre două mijloace de transport nemecanizate alăturate. când suprapunerea se face direct pe ambalaje.. aceştia vor ridica şi vor coborî sarcina numai la comanda conducătorului operaţiei. răsturnării sau căderii. de caracteristicile materialelor manipulate. să nu prezinte deformări sau deteriorări. ce se încarcă sau descarcă simultan. în funcţie de felul mijlocului de transport. 28 Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă. 35 La încărcarea şi descărcarea vehiculelor. va fi stabilită de la caz la caz de către conducătorul lucrării. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare sau descărcare. Art. Art. 38 Se interzice accesul la locul de descărcare/încărcare manuală a persoanelor care nu au nicio atribuţie la aceste operaţii. 21 Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat. 22 Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezintă defecţiuni. Art. incendii şi explozii. butoaie sau alte ambalaje cu forme geometrice regulate. 37 Locurile periculoase. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi tip şi dimensiuni.saboţi de oprire pe teren în pantă. 29 În cazul depozitării materialelor ambalate în cutii. trebuie scrisă capacitatea de transport a acestuia. 23 Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare. 25 Pe rafturile şi stelajele unde sunt depozitate materiale trebuie scris la locul vizibil sarcina maximă admisă. Art. lăzi. iar înălţimea de stivuire va fi determinată de rezistenţa mecanică a ambalajelor. Art. 24 Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât să nu fie posibilă căderea lor. greutatea stivelor nu va depăşi sarcina maximă admisă a planşeului şi /sau pardoselii. trebuie să fie de cel puţin 3 m. Art. Depozitarea. vor fi semnalizate prin plăci indicatoare de securitate. pereţii ambalajelor trebuie să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra. 31 Când încărcarea. încărcarea şi descărcarea materialelor în bucăţi Art. descărcarea sau transportul materialelor se efectuează de doi sau mai mulţi salariaţi. Art. 33 Încărcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate împotriva deplasării. Art. Art. Încărcătura va fi astfel aranjată încât conducătorul mijlocului de transport să poată supraveghea drumul parcurs. precum şi locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare sănătăţii muncitorilor. Art. conform tabelului de mai sus. 30 Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbuşirea stivei. stabilită prin standarde sau norme interne de fabricaţie. 27 Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Art. Art. Art. stivuirea. 36 Distanţa dintre doi încărcători manuali care lucrează în acelaşi timp la încărcare/descărcare. Art. Art. 32 În cazul în care o sarcină este încărcată. acestea nu trebuie să atingă solul în timpul mersului. descărcată sau transportată. Art. salariaţii trebuie să fie astfel aşezaţi încât să nu se lovească între ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulează. de condiţiile terenului etc. 34 Încărcătura stivuită nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport nemecanizat. 26 La stivuirea materialelor în încăperi. iar în cazul transportului de materiale lungi. care nu trebuie depăşită.

Art. având forma unui trunchi de piramidă. 45 Se interzice staţionarea muncitorilor în dreptul materialelor care se descarcă. cu ranga sau alte scule. fiecare şef de compartiment poate aduce îmbunătăţiri şi completări ulterioare. se vor folosi trolii. se vor folosi roabe. Este interzis descărcarea acestor materiale prin săpare la baza grămezilor. Art. 40 Descărcarea materialelor în vrac trebuie făcută începând de la partea superioară a grămezii. 43 Se interzice manipularea în vrac a produselor toxice. etc. depozitarea lor se va face în boxe. > în timpul deplasării materialelor pe teren orizontal. în cazul în care este necesar ca piesa să fie trasă din partea dinspre sensul de deplasare. > în cazul deplasării materialelor grele pe role. > se interzice îndepărtarea manuală a rolelor de sub încărcătură. 39 Pentru a evita împrăştierea materialelor în vrac. Salariaţii trebuie să staţioneze lateral în timpul descărcării. 49 În cazul în care nu se dispune de instalaţii de ridicat. fiecare obiect se va coborî numai dacă cel precedent a fost luat de pe planul înclinat şi numai la semnalul dat de către conducătorul formaţiei de lucru. (2) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan înclinat se va face de către cel puţin două persoane. ei vor păstra o distanţă suficientă faţă de piesă pentru a nu fi surprinşi. 16 . descărcarea materialelor lungi. Depozitarea. Art. Art. ci prin luare pe braţ şi apoi depunerea pe sol la comanda conducătorului formaţiei de lucru. încărcarea-descărcarea şi deplasarea materialelor grele sau voluminoase. grele sau voluminoase Art. salariaţii stând la partea superioară.5 ori lungimea cablului). 46 (1) Se interzice coborârea în acelaşi timp a mai multor obiecte pe planul înclinat. se vor executa de către o formaţie de lucru cu experienţă şi cu respectarea următoarelor măsuri: > terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie să fie eliberat de toate obiectele străine ce împiedică deplasarea. Art. prin utilizarea unor funii. Planurile înclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare şi nu vor depăşi nivelul platformelor mijlocului de transport. Se va manipula câte un singur colet sau obiect. 44 În cazul în care pentru încărcarea şi descărcarea din mijloacele de transport a materialelor de lungime mare nu există o instalaţie de ridicat corespunzătoare. în cazul unei deplasări sau căderi accidentale a acesteia. tărgi. Aceste norme nu sunt limitative. 42 În vederea micşorării producerii prafului la manipularea materialelor caustice în vrac. 48 Se interzice descărcarea materialelor lungi prin cădere sau rostogolire liberă. Art. de asemenea. precum şi oprirea materialelor cu picioarele. încărcarea. Art. materialele se vor aşeza în grămezi. Art.Art. Coborârea în vederea depozitării pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare. aceste operaţii se vor excuta manual cu ajutorul unor planuri înclinate dimensionate corespunzător sarcinilor la care sunt supuse. > în cazul în care rezistenţa terenului este slabă sau suprafaţa nu este netedă. deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi. În cazul în care acest lucru nu este posibil. toţi salariaţii se aşează pe aceeaşi parte a piesei. iar muncitorii nu vor sta în zona periculoasă creată de cablu (1. 47 Dacă unele materiale lungi se transportă pe umeri. jgheaburi etc. acestea vor fi împinse numai din partea opusă sensului de deplasare (spate) folosind răngi. 41 La manipularea materialelor pulverulente în vrac. muncitorii se vor aşeza în aşa fel încât deplasarea materialelor să se facă în direcţia vântului (vântul în spate). Mersul celor ce transportă o piesă va fi în acelaşi pas. lungimea acestora trebuie să depăşească lăţimea piesei însă nu mai mult de 300 mm. în cadenţă comandată. Art. îndepăratrea acestora se va face numai după ce rolele se vor elibera complet de încărcătură.

lipsa capacelor de protecţie care pot provoca scurtcircuit. > carburatorul (pompa de injecţie) să fie bine fixat şi reglat pentru a se evita orice scurgere de combustibil. amortizoare etc. este necesar sa se îndeplinească următoarele condiţii tehnice: > dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare. lipsă şplinturi etc). > elementele suspensiei (arcuri lamelare şi spirale. siguranţele necalibrate. > releele regulatoarelor de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi izolate faţă de exterior pentru a se evita scurtcircuitele. > piesele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni şi uzuri (jocuri la articulaţie. 17 • • .3.4.) să nu prezinte defecţiuni. > rulmenţii roţilor să nu aibă jocuri care depăşesc limitele stabilite în prescripţiile tehnice de funcţionare ale acestora. fiind interzise orice fel de improvizaţii. acoperită şi amplasată în aşa fel încât bacurile să nu se spargă în timpul mersului. cablurile neizolate. > instalaţia electrică a autovehiculului să fie în perfectă stare. > puntea faţă precum şi puntea (punţile) spate să nu prezinte deformări sau alte defecţiuni la elementele de fixare de cadrul autovehiculului. > bateria acumulatoare să fie în bună stare. Norme Interne de Securitate şi sănătate în Muncă pentru conducătorii auto TRANSPORTURI RUTIERE • Încadrarea personalului Conducerea autovehiculelor este permisă conducătorilor auto numai în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice şi instrucţiunile şi dispozitivele în vigoare emise de Ministerul Tansporturilor. sunt interzise legăturile improvizate. iar suporturile de susţinere şi colierele de fixare ale rezervorului să nu prezinte fisuri. perne de aer. Instruirea personalului Instructajul periodic se va face lunar şi la schimbarea tipului de autovehicul şi/sau a încărcăturii transportate. > volanul să nu aibă joc mai mare de 150. > sistemul de alimentare al autovehiculelor să nu aibă scurgeri de carburant sau fisuri. Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor. > rezervorul de carburant să fie prevăzut cu capac bine fixat şi asigurat pentru a nu se deschide în timpul mersului.8. bine fixată.

presărându-se rumeguş. În timpul iernii. drumurile de acces. trotuarele. vor fi curăţate şi apoi presărate cu materiale aderente (nisip. rulare şi frânare care trebuie să fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii. 18 • • • • • . > existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare. Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau împrăştieri de substanţe grase. pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor. sistemul de direcţie. să verifice înainte de plecarea în cursă următoarele: > instalaţia de alimentare cu carburanţi. iar presiunea să fie cea prescrisă de fabricant. Se interzice înlocuirea geamurilor cu geamuri de altă calitate decât cele prescrise de constructor. > parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculelor să fie în bună stare şi curate. dacă una din componentele sistemului de împerechere este defectă sau deteriorată. jantele vor fi bine fixate cu piuliţele respective. > ţeava de evacuare a gazelor arse va fi în bună stare. acţionând întrerupătorul general (dacă este cazul). cu alte materiale sau cu geamuri care nu sunt corect fixate. Conducătorii auto au obligaţia ca. zgură etc). că autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic. fără fisuri sau garnituri defecte şi va fi prevăzută cu amortizor de zgomot (tobă de eşapament). > uşile să fie în stare bună de funcţionare. > să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil. Parcarea Este interzisă parcarea autovehiculelor sub liniile electrice aeriene. > vor opri motorul. pasajele din parcare vor fi curăţate de zăpadă sau de gheaţă. > anvelopele să fie de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni şi să nu prezinte deformaţii ce indică dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente. conducătorii auto vor lua următoarele măsuri: > vor asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi construcţii. > compresorul de aer să fie în stare bună de funcţionare. La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop. Nu se vor folosi anvelope a căror bandă de rulare prezintă o uzură peste limita prevăzută de normele tehnice.> sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în perfectă stare de funcţionare. > vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică a mijlocului de transport. semnalizare. Este interzisă folosirea anvelopelor reeşapate pe axa din faţă. > să confirme. Parbrizul va fi prevăzut cu ştergătoare în perfectă stare de funcţionare. instalaţia de evacuare a gazelor arse. sare etc. > vor frâna autovehiculul. > vor închide şi vor asigura prin încuiere uşile cabinei. în afara celor montate de către fabricant. cenuşă. instalaţia de încălzire. Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu remorci. lichide etc. potrivit tipului anvelopei şi autovehiculului. nisip. > vor scoate cheile din contact. > jantele şi cercurile elastice nu trebuie să prezinte deformaţii ca urmare a uzurii şi a loviturilor. instalaţia electrică. astfel încât să se asigure presiunea şi debitul corespunzător de aer. prin semnătură pe foaia de parcurs. zgură. • • Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă starea tehnică şi estetică necorespunzătoare sau care depăşesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau concentraţiile maxime admise ale noxelor în gazele de evacuare.

Conducătorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului în timpul încărcării sau descărcării acestuia. Mărfurile care ar putea să se împrăştie în timpul transportului trebuie să fie ambalate şi acoperite cu prelată. cu volum şi greutate mare. cutii sau colete. în picioare. care va fi fixată în partea din spate a încărcăturii şi lumini albe în faţă. între rânduri se vor pune chituci sau şipci de lemn. se va asigura încărcătura împotriva deplasării. persoanelor care nu au nicio atribuţie la aceste operaţii.• • • Se interzice folosirea flăcării deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului. precum şi respectarea tonajului şi gabaritului. sau deasupra încărcăturii. La nevoie. butoaie. La transportul pieselor şi materialelor cilindrice.. TRANSPORTUL MĂRFURILOR Măsuri generale de securitate a muncii privind mărfurile transportate Conducătorii auto vor supraveghea ca încărcătura să fie repartizată uniform pe platforma autovehiculelor. Dacă încărcătura depăşeşte în lungime partea din spate a caroseriei sau a peridocului. Obiecte cu lungime mare Încărcătura de transportat nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport. se interzice să se lase locuri goale între acestea. Se interzice accesul la locul de încărcare-descărcare al autovehiculului. > parcarea autovehiculelor încărcate cu materiale explozive sau uşor inflamabile. iar noaptea cu lumină roşie. În cazul încărcăturilor formate din lăzi. Responsabilitatea asupra modului de aşezare şi de ancorare a încărcăturii revine unităţii la care se face încărcarea. > aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere etc. cu rezervoare de benzină fisurate sau sparte. în caroserie. Este interzis să se transporte persoane pe părţile laterale ale caroseriei. În cazul materialelor lungi. acestea nu trebuie să atingă solul în timpul mersului. Conducătorul auto va refuza efectuarea transportului dacă aceasta nu îndeplineşte condiţiile de tonaj/gabarit. iar caroseria autovehiculului destinată unor astfel de transporturi nu trebuie să permită scurgerea mărfii. Este interzis să se transporte în caroseria sau cabina autovehiculului. Acestea se vor efectua la standurile de încercare a eficienţei sistemului de frânare sau în zone special amenajate. Se interzice urcarea sau coborârea persoanelor în timpul mersului. > alimentarea cu combustibili şi lubrifianţi. Când rămân spaţii pe platforma caroseriei. Conducătorul auto care efectuează transportul va verifica la plecarea în cursă şi în parcurs modul cum a fost legată încărcătura. acestea se vor fixa de către expeditor cu juguri care se fixează de platforma caroseriei. Aşezarea mărfurilor în autovehicule se va face astfel încât să fie asigurată stabilitatea lor în timpul parcursului. aceasta va fi semnalizată. La locul de parcare sunt interzise: > efectuarea probelor de frânare în mers. pe scări. cu buşoane lipsă sau neetanşe. precum şi în remorci. Încărcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel făcută încât conducătorul auto să aibă vizibilitatea necesară în mers şi posibilitatea supravegherii parcursului. 19 • • • • • • • • • • • • • . ziua cu steguleţ roşu în spate şi cu steguleţe albe în faţă. Se interzice plecarea în cursă dacă acesta constată că încărcătura nu a fost legată corespunzător. Se interzice părăsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune. persoane care se află în stare de ebrietate.

fie cu mijloace auxiliare de pornire (instalaţia electrică pentru pornirea motoarelor pe timp friguros. > să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteze corespunzătoare. Se interzice rostogolirea pe podeaua mijlocului de transport a recipientelor butelie sub presiune. conducătorul auto are următoarele obligaţii: > înainte de plecarea în cursă. Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de ploaie torenţială. buloanele de fixare a jantelor etc. perpendicular pe direcţia de mers înainte. > să respecte itinerarul şi mersul programat al cursei stabilite. > să nu folosească focul deschis la pornirea motoarelor diesel. După trecerea autovehiculului prin vaduri sau după spălarea lui. În aceste cazuri. Circulaţia autoturismelor 20 • • • • • • • • • • . roboţi de pornire). În timpul efectuării cursei conducătorii auto au următoarele obligaţii: > să respecte viteza de circulaţie stabilită prin legislaţia în vigoare şi să o adapteze la condiţiile create de starea drumurilor pe care circulă. începând cu rândul superior. Recipiente cu gaze sub presiune Se interzice încărcarea în mijlocul de transport a recipientelor butelie cu gaze sub presiune. Recipientele butelie cu gaze sub presiune vor fi încărcate în autovehicule până la nivelul superior al obloanelor şi vor fi aşezate orizontal cu capacele înspre oblonul din dreapta al autovehiculului. autovehiculele de orice fel vor fi iluminate şi în timpul zilei. de ninsoare abundentă. în mers şi în staţionare. indiferent dacă sunt goale sau pline.• Operaţia de descărcare a obiectelor cu lungime mare din mijloacele de transport va începe numai după verificarea stabilităţii încărcăturii pe platformă. > să oprească autovehiculul în parcurs după minim 250 Km şi să verifice starea pneurilor. să verifice starea tehnică a autovehiculului. Pe timp de ceaţă. descărcarea se va face succesiv. conducătorul auto va verifica funcţionarea frânelor mergând pe o anumită distanţă cu viteză redusă. să oprească autovehiculul în cazul apariţiei unor zgomote anormale şi ori de câte ori este necesar să se efectueze controlul tehnic în parcurs. manevrarea va fi dirijată de o persoană de la sol. autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita evitării oricărui pericol. Circulaţia pe timp nefavorabil Pe timp de ceaţă. fie cu manivela. Se interzice manevrarea autovehiculului în spaţii lipsite de vizibilitate. iar conducătorii acestora sunt obligaţi să emită semnale sonore şi să răspundă prin aceleaşi semnale la avertizările altor autovehicule ce se apropie. fără cele două inele de cauciuc pentru amortizarea şocurilor şi fără capacul de protecţie montat. La transportul recipientelor butelie cu autovehicule descoperite se vor folosi prelate pentru acoperirea acestora. îndeosebi în timpul verii (pentru a fi ferite de temperaturi excesive). direcţia. > să verifice în mers eficacitatea sistemului de frânare. Circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice La plecarea în cursă. > pornirea motorului să o facă fie cu ajutorul electromotorului de pornire. luând toate măsurile necesare pentru a nu provoca evenimente rutiere. acţionând uşor frânele până când acestea se încălzesc şi apa se evaporă. precum şi în spaţii înguste sau aglomerate. de viscol sau alte condiţii atmosferice care determină reducerea vizibilităţii. De asemenea.

iar în spate cu aceeaşi instalaţie de semnalizare şi de iluminat ca şi autovehiculul trăgător. atât la deschiderea uşilor. • • • • • • • TRANSPORTUL INTERN Definiţie • Prin transport intern se înţelege orice activitate de transport desfăşurată pe teritoriul care aparţine persoanei juridice. Sursele de apă vor fi marcate cu indicatoare corespunzătoare.• În timpul circulaţiei pe drumurile publice. > nu se admite remorcarea simultană a mai mult de două remorci. distanţa între autovehicule sau dintre acestea şi construcţiile existente va fi astfel stabilită încât să poată fi asigurate atât securitatea autovehiculelor. > să se asigure la coborârea pe partea stângă. ACTIVITATEA DE TRANSPORT CU MIJLOACE AUTO 21 . cât şi la coborârea din autoturism. după care să circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia. să nu fie traversat de linii electrice la tensiuni de 380V sau mai mare. să se asigure spaţiul necesar pentru parcare şi pentru construcţiile aferente. pe uşa din dreapta). venind numai din faţa acestuia şi pe partea stângă. > să asigure coborârea persoanelor din autoturism fără pericol de accidentare (de regulă. Spaţiul de parcare trebuie să asigure posibilitatea evacuării rapide a autovehiculelor în caz de necesitate. dacă uşile sunt bine închise şi asigurate. să nu fie inundabil. în funcţie de condiţiile existente. Spaţiul de parcare şi garare al autovehiculului Terenul pe care se vor amplasa unităţile şi formaţiunile de transporturi auto trebuie să aibă forma plată. Rodajul în parcurs Rodajul autovehiculelor în parcurs se va efectua numai pe traseele stabilite şi menţionate în foaia de parcurs. cât şi a construcţiilor. Când parcarea se face sub cerul liber. iar căile de acces spre acestea vor fi menţinute libere. şi îndeosebi: > să verifice înainte de a pleca în cursă. Remorcile vor fi tractate în următoarele condiţii: > remorca va fi prevăzută cu sistem de frânare. Remorcarea autovehiculelor Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face în conformitate cu prevederile Regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice. să utilizeze centura de siguranţă. Spaţiul de parcare va fi iluminat. Liniile electrice vor fi pozate în afara zonelor de lucru respectându-se prevederile în vigoare. iar terenul va avea o pantă de scurgere a apelor pluviale de minim 1%. conducătorii auto de pe autoturisme au aceleaşi obligaţii ca şi conducătorii auto de pe celelalte mijloace de transportat. > să se asigure la urcarea în autoturism. marcat şi placardat. > să folosească centura de siguranţă şi să atenţioneze persoana care călătoreşte în faţă pe locul din dreapta.

În cazul în care încărcătura are o greutate specifică mică. • Traversarea căilor de circulaţie de către pietoni se va face numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje. insistând asupra platformei pe care se aşază sarcina. Înainte de începerea dezlegării încărcăturii. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare-descărcare a unui mijloc de transport. Înainte de a efectua operaţia de încărcare-descărcare. Materialele încărcate în mijlocul de transport trebuie să fie uniform repartizate pe platforma acestuia şi asigurate împotriva deplasării. a. răsturnării sau căderii în timpul transportului. Nu se vor încărca materiale ale căror ambalaje sunt deteriorate. nedepăşind capacitatea de încărcare admisă. iar noaptea aceste zone vor fi semnalizate prin lumini de culoare roşie. Atunci când acestea lipsesc. lanţuri ş. şeful de birou (ajutorul acestuia) trebuie să controleze starea lui. Materialele în vrac nu trebuie să depăşească înălţimea obloanelor autovehiculului şi nici capacitatea de încărcare a acestuia. care va stabili procedeul de lucru. Circulaţia pietonilor • Când lipsesc trotuarele. prin cuplarea sistemului de frânare de ajutor pe teren orizontal şi a sistemului de frânare de ajutor şi saboţi de oprire pe teren în pantă.Căi de circulaţie şi acces • Circulaţia mijloacelor de transport auto pe teritoriul persoanei juridice se va face numai pe căi de circulaţie şi acces special amenajate în acest scop. Dacă formaţia este împărţită în două sau trei echipe. • La autovehiculele cu instalaţie de frânare pneumatică sau hidraulică coborârea pantelor se va face fără oprirea motorului şi în mod obligatoriu cu frâna de motor. acesta trebuie asigurat contra deplasării necomandate. Înainte de trecerea la încărcarea unui mijloc de transport. încuietorilor şi siguranţelor. în direcţia lor de mers. traversarea se va face după ce în prealabil pietonii s-au asigurat că nu există vreun pericol. fier balot. şeful de birou auto trebuie să examineze ambalajele materialelor pentru a evita rănirea mâinilor în cuiele ieşite. nepericulos. Lăţimea căilor de circulaţie în incinta unităţii se va stabili în funcţie de gabaritul mijloacelor de transportat utilizate. se pot utiliza înălţătoare de obloane. felul circulaţiei (într-un sens sau în ambele sensuri). muchii ascuţite. Aşezarea materialelor va fi făcută în aşa fel încât conducătorul mijlocului de transport să aibă asigurată o bună vizibilitate. Viteze de circulaţie • Vitezele maxime de circulaţie a mijloacelor de transport auto în incintă trebuie astfel limitate. Materialele ambalate care depăşesc înălţimea obloanelor. Legarea încărcăturii care prezintă muchii tăioase se va face astfel încât în timpul transportului să nu se producă deteriorarea sau desfacerea legăturilor. 22 • • • • • • • . pentru a nu cădea din autovehicul. pietonii vor circula pe partea stângă a căilor de circulaţie. fiecare dintre ele trebuie condusă de către un responsabil numit dintre muncitorii cu experienţă. natura şi dimensiunile materialelor transportate. operaţia trebuie condusă de ajutorul acestuia. în timpul mersului. Mijloacele de transport necorespunzătoare nu trebuie admise la încărcare. obloanelor. conducătorul mijlocului de transport trebuie să se convingă personal că nu se află persoane în zona potenţial periculoasă. • Pentru circulaţia mijloacelor de transport auto trebuie aplicate selectiv prevederile „Regulamentului de circulaţie pe drumurile publice”. trebuie să fie ancorate sau legate bine cu frânghii. • Efectuarea operaţiei de încărcare-descărcare a mijlocului de transport auto Operaţiile de încărcare – descărcare trebuie executate numai sub supravegherea permanentă a şefului de birou. aşchii. Zonele periculoase vor fi marcate prin indicatoare de securitate. În lipsa acestuia. încât să fie asigurată securitatea circulaţiei. Se interzice deplasarea mijlocului de transport în timpul efectuării operaţiilor de încărcare-descărcare.

existenţa stingătoarelor şi starea lor etc. trebuie folosite grinzi bine fixate şi calculate corespunzător greutăţii materialelor respective. curăţire sau ungere în timpul funcţionării mijloacelor de transport. • La umflarea roţilor cu jantă şi inel demontabil. • Se interzice transportul de persoane cu mijloace de transport materiale.). aprinderea. să nu prezinte scurgeri de ulei. Muncitorii desemnaţi pentru deschiderea obloanelor trebuie să stea lateral faţă de acestea. a lichidelor şi gazelor inflamabile. echipa de lucru trebuie să stea lateral la capătul obloanelor. instalaţia de alimentare cu combustibil. carburaţia şi eşaparea. • Se interzice conducerea autovehiculelor de către conducătorii auto bolnavi sau sub influenţa băuturilor alcoolice. interzicând conducerea mijloacelor de transport de către cei bolnavi sau sub influenţa băuturilor alcoolice. cu excepţia transportului pe sanie. Mijlocul de transport • Conducerea persoanei juridice trebuie să ia măsuri pentru efectuarea întreţinerilor . trebuie folosite dispozitive de protecţie care să elimine accidentele la această operaţie. • La deschiderea obloanelor mijloacelor de transport. muncitorii trebuie astfel aşezaţi încât să nu se lovească între ei. la distanţă pentru a nu fi atinsă de oblon sau de material în cazul unei căderi accidentale. instalaţia electrică. • Se interzice orice fel de reparaţie. conform prevederilor regulamentului de circulaţie pe drumurile publice. fiind instruiţi asupra pericolelor ce pot apărarea. Conducătorul mijlocului de transport auto • Conducătorul mijlocului de transport este obligat să cunoască şi să respecte indicatoarele de circulaţie şi mijloacele de avertizare întâlnite în incintă. Este interzisă staţionarea în faţa materialelor manipulate pe plan înclinat. Se vor lua măsuri de frânare a deplasării obiectelor manipulate (trolii. • Înainte de începerea lucrului. • La descărcarea pe plan înclinat.Încărcarea-desărcarea manuală • Pentru operaţiile de încărcare-descărcare prin rostogolire sau alunecare a materialelor din mijloacele de transport. de către persoane autorizate. • Este interzisă staţionarea autovehiculelor în apropierea focurilor deschise. • Este interzis a se impune conducătorului mijlocului de transport să plece în cursă dacă starea tehnică a autovehiculelor sau a remorcilor este necorespunzătoare. Fac excepţie mijloacele de transport prevăzute cu locuri special amenajate. toate autovehiculele trebuie verificate şi din punct de vedere PSI (starea tehnică a maşinii. luându-se măsuri imediate pentru remedierea deficienţelor constatate. frânghii etc. Şeful de Birou /Şeful de Serviciu trebuie să verifice permanent şi să ia măsuri pentru respectarea regimului normal de lucru al conducătorilor auto. Efectuarea transporturilor • Este interzis transportul prin târâre a materialelor sau utilajelor. • Se interzice utilizarea mijloacelor de transport auto cu starea tehnică necorespunzătoare. se interzice întreruperea lucrului până când materialele nu au fost descărcate de pe acesta şi aşezate la locul de depozitare. • La încărcarea şi descărcarea mijloacelor de transport. conducătorul autovehiculului este obligat să anunţe şeful 23 . a materialelor. cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulează. reviziilor şi reparaţiilor autovehiculelor şi remorcilor din dotare conform prevederilor din cartea tehnică. • În caz de îmbolnăvire sau accidentare.). • Se interzice transportul cu autovehicule a obiectelor sau materialelor sprijinite pe role.

• Acumulatoarele autovehiculelor se vor încărca numai în instalaţii special amenajate. • La transporturile de noapte vor fi admişi numai conducătorii de autovehicule care sunt apţi pentru lucru. • Se interzice pornirea autovehiculelor prin împingere sau remorcare cu ajutorul cablurilor de către alte maşini. • Pe timpul remorcării se interzice pătrunderea persoanelor între mijlocul de transport şi remorci. După alimentare. • Se interzice remorcarea simultană a mai mult de două remorci auto. lipire etc. în interiorul garajelor. rezervoarele şi conductele de combustibil nu trebuie să prezinte scurgeri. Alimentarea • Nu este admisă alimentarea cu combustibil în interiorul garajelor. • Este interzisă folosirea focului deschis (lămpi cu benzină etc. se va şterge de pe rezervor combustibilul scurs şi se va închide bine buşonul rezervorului. • Este interzisă alimentarea carburatorului cu benzină prin turnare liberă (cu sticla. precum şi instrucţiunile specifice de protecţia muncii. • În interiorul garajelor este interzisă depozitarea chiar şi temporară a materialelor. încărcarea acestora în garaje fiind interzisă. Se interzice utilizarea focului deschis pentru încălzirea motoarelor sau în vederea menţinerii în stare caldă a motoarelor aflate pe platforma de parcare. lichidelor şi gazelor combustibile. • Este interzisă parcarea pe platforme a autovehiculelor care prezintă scurgeri de combustibil. • Se interzice mersul înapoi al mijlocului de transport pentru cuplare fără a fi pilotat. 24 . • Conducătorul mijlocului de transport este obligat să participe la supravegherea desfăşurării operaţiilor de încărcare-descărcare în condiţii de securitate. • Este interzisă folosirea benzinei şi petrolului pentru curăţirea pardoselilor. • Pentru prevenirea incendiilor.). mâinilor. • Se interzice remorcarea autovehiculelor sau a remorcilor cu cabluri sau lanţuri. îmbrăcămintei sau a pieselor în garaje. pentru evitarea accidentării acestora. prin coborârea liberă pe pantă sau prin alte metode improvizate. • Se interzice dormitul în cabina autovehiculului cu motorul pornit. folosindu-se numai bara de oţel rigidă. • Conducătorul autovehiculului va proceda la pornirea motorului şi la manevrarea autovehiculului numai după ce s-a asigurat că nu se găsesc persoane sub maşină sau în apropierea ei. ÎNTREŢINEREA AUTOVEHICULELOR Umflarea pneurilor • În locurile pentru umflarea pneurilor trebuie să se afişeze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise în anvelope pe tipuri de autovehicule.) pentru încălzirea motorului sau la executarea unor lucrări de sudură.ierarhic pentru a trimite înlocuitor. cu furtun racordat la bidoane sau alte sisteme improvizate. Remorcarea • Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face conform regulamentului de circulaţie pe drumurile publice. Parcarea-gararea • Locurile destinate parcării autovehiculelor trebuie alese astfel încât să permită evacuarea rapidă a acestora în caz de incendiu.

25 . Este interzis ca în exploatarea sau întreţinerea şi repararea unei instalaţii electrice să se aducă modificări faţă de proiect. se vor utiliza obligatoriu dispozitivul de protecţie fix sau mobil special confecţionat în acest scop. necorespunzătoare. • Demontarea anvelopelor de pe jantă se va efectua după evacuarea completă a aerului din camerele pneurilor. • În cazul în care la jantele cu cercuri presiunea în pneu a scăzut cu mai mult de 50% este obligatorie demontarea roţii de pe autovehicul. care va avea rolul de a atrage atenţia personalului asupra pericolelor posibile. Aceste norme nu sunt limitative. • Pentru umflarea pneurilor fără a fi demontate roţile (aceasta în cazul în care presiunea în pneu nu a scăzut mai mult de 50%). să fie sănătoase din punct de vedere psihic.5. să posede cunoştinţe profesionale şi tehnice corespunzătoare.3. se va face cu manometrul care trebuie să existe la fiecare dispozitiv în parte şi care va fi amplasat între robinetul de deschidere al sursei de aer şi furtunul de umplere cu aer al pneului. în cazul când se foloseşte dispozitivul de protecţie fix. Mijloacele individuale de protecţie vor fi corespunzătoare diferitelor lucrări care se execută la instalaţiile sau echipamentele electrice. Lucrările care prezintă pericole de electrocutare se vor executa în prezenta unui supraveghetor. la roţile cu cerc. • După montarea cauciucului pe jantă. Personalul care lucrează la instalaţii sub tensiune va folosi totdeauna scule şi mijloace individuale de protecţie împotriva electrocutării şi acţiunii arcului electric.• Pentru evitarea accidentelor care s-ar putea produce datorită desprinderii cercului în timpul umflării cauciucului. Norme interne de securitate şi sănătate a muncii pentru electricieni TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII PRIVIND INSTALAŢIILE ŞI ECHIPAMENTELE ELECTRICE • • • • • • • În instalaţiile electrice vor fi folosite numai maşini. • Umflarea cu aer a pneurilor se va face până la presiunea admisă. Persoanele care deservesc instalaţiile electrice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: > > > > • să nu vină la lucru în stare de ebrietate. se vor folosi dispozitivele de protecţie mobilă. la demontare se vor folosi dispozitive speciale confecţionate în acest scop. În acest caz verificarea presiunii în pneuri se va face cu manometrul din dotarea autovehiculului. Pentru a evita accidentele şi a reduce efortul fizic. Este interzisă folosirea instalaţiilor sau echipamentelor electrice improvizate. aparate şi echipamente omologate. special construite. odată cu introducerea aerului în cameră. • Verificarea presiunii în pneuri în timpul umflării. să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate şi de acordare de prim ajutor. Pentru prevenirea accidentelor de muncă prin atingere directă se vor aplica măsuri de protecţie în funcţie de condiţiile specifice. şeful de compartiment poate aduce îmbunătăţiri şi completări ulterioare 8. conducătorul auto va urmări ca cercul de siguranţă să fie bine fixat în locaşul său pe toată circumferinţa.

(2) Tinerii sub 18 ani nu vor fi introduşi în formaţii şi/sau nu vor primi sarcina executării unor lucrări cu risc electric. 26 . 6 (1) Fiecare electrician sau/şi deservent al instalaţiilor şi echipamentelor electrice trebuie să verifice vizual înainte şi în timpul lucrului: . deconectarea automată în cazul apariţiei unor tensiuni de atingere periculoase. . Pentru evitarea accidentelor prin atingere indirectă se vor aplica măsuri de protecţie. în funcţie de condiţiile locale şi de exploatare privind: > > > > > folosirea tensiunii reduse. (2) Orice lucrare sau manevră care prezintă un pericol de accidentare nu trebuie întreprinsă. reparate sau modificate de către: . 1 (1) Instalaţiile electrice de utilizare pot fi exploatate. 3 (1) Orice electrician care constată o stare de pericol care poate conduce la accidente umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a acestora. întreţinute. Art. electricianul sau/şi deserventul trebuie să verifice vizual legătura de protecţie la pământ a instalaţiei. protecţia prin legare la nul. să ia măsuri în limita competenţei sale şi să comunice cele constatate şefului direct sau ierarhic superior. 2 Personalul este obligat să execute dispoziţiile şefilor ierarhici în condiţiile prezentelor norme şi trebuie să prevină sau să oprească orice acţiune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.electricieni angajaţi şi autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei muncii. precum şi a unor defecte în instalaţiile electrice.electricieni angajaţi şi autorizaţi din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii muncii. care ar putea pune în pericol securitatea oamenilor. pe baza atribuţiilor de serviciu. La joasă tensiune trebuie utilizat cel puţin un mijloc de protecţie electroizolant. defecte sau dacă circuitul de protecţie este întrerupt.existenţa îngrădirilor de protecţie. iar la înaltă tensiune cel puţin două mijloace de protecţie electroizolante.• • Pentru lucrul la instalaţii electrice de distribuţie de joasă tensiune se vor prevedea măsuri de tehnica securităţii muncii. chiar dacă neexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente şi/sau pagube materiale. Este interzis a se lucra dacă bornele de legare la pământ sunt rupte. (3) Orice dispoziţie dată contrar normelor de securitate şi sănătate a muncii se refuză şi se aduce la cunoştinţa şefului ierarhic superior al celui care a emis-o. care îşi desfăşoară activitatea în instalaţii electrice de joasă tensiune în baza obligaţiilor de serviciu. 4 Fiecare lucrător este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile prezentelor norme. 5 Personalul care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţiile electrice sub tensiune trebuie să fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţie. echipamentului sau utilajului cu care sau la care lucrează. Art. . ale fişelor tehnologice sau ale altor reglementări.integritatea izolaţiei conductoarelor exterioare. (4) Şeful de lucrare şi executanţii sunt răspunzători pentru nerespectarea prevederilor din norme în cadrul lucrării la care participă.integritatea carcasei. Art. OBLIGAŢIILE EXECUTANTULUI Art. care îşi desfăşoară activitatea ca personal de servire operativă în instalaţiile de înaltă şi joasă tensiune. Art.menţinerea distanţelor de inaccesibilitate în limita zonei sale de manipulare. . . Art. folosirea mijloacelor individuale de protecţie izolante. protecţia prin legare la pământ. (2) De asemenea. ale instrucţiunilor tehnice interne.

acestea trebuie separate vizibil şi pe partea de joasă tensiune. ventilatoare. (2) După întreruperea tensiunii. . scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întrerupătoarelor nedebroşabile şi verificarea lipsei de tensiune. . 7 Măsurile tehnice pentru realizarea unei lucrări în instalaţiile electrice de utilizare sunt: a) separarea electrică a instalaţiei. în instalaţiile electrice în exploatare. de restul instalaţiilor rămase sub tensiune. pentru evitarea funcţionării în regim de generator a motoarelor ce le antrenează. e) asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică. după caz. (2) În cazul instalaţiilor cu mai multe derivaţii. după caz.blocarea dispozitivelor de acţionare manuală ale separatoarelor sau heblurilor. 9 (1) Separarea vizibilă se realizează prin: . siguranţe) ce separă instalaţia sau partea de instalaţie la care urmează a se lucra. b) blocarea căilor de pătrundere a fluidelor în pompe. printr-unul din următoarele procedee: . 10 Instalaţia scoasă de sub tensiune pentru lucrări care include şi părţi din instalaţie prin care se alimentează motoare electrice care antrenează pompe.debroşarea întrerupătoarelor. prin debroşarea întrerupătoarelor. heblurilor. (3) Pentru evitarea tensiunii inverse prin transformatoarele de măsură.Măsuri tehnice de securitate şi sănătate a muncii la executarea lucrărilor cu scoatere de sub tensiune. trebuie supusă şi următoarelor măsuri suplimentare: a) blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare pentru evitarea închiderii circuitelor şi producerii tensiunii de către generator sau compensator. Art. respectiv: . b) identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţie în care urmează a se lucra. . separarea vizibilă trebuie să se realizeze către toate aceste derivaţii (care pot deveni surse accidentale de tensiune). după caz. prin lacăte sau mijloace special destinate acestui scop. Art. 27 .deschiderea separatoarelor. Art. c) verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a instalaţiei sau a părţii de instalaţie la pământ şi în scurtcircuit. compresoare sau la care sunt racordate generatoare ori compensatoare ce pot fi separate electric. chiar la viteze reduse.blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor de acţionare a aparatelor de comutaţie prin care s-a făcut separarea vizibilă şi montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive. . .scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile. . Separarea electrică.demontarea unor părţi active ale instalaţiei electrice. trebuie să se efectueze separări vizibile faţă de toate părţile de unde ar putea să apară tensiune în instalaţia sau partea de instalaţie la care urmează a se lucra.întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie. ventilatoare şi compresoare. Art. 8 (1) Întreruperea tensiunii trebuie să se realizeze după anularea automatizărilor care conduc la reconectarea întrerupătoarelor. d) delimitarea materială a zonei de lucru. separatoare. la care urmează a se lucra. 11 Blocarea în poziţie deschis a dispozitivelor de acţionare a aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie în care urmează a se lucra trebuie să se realizeze prin: a) blocarea directă. Art. prin manevrarea aparatelor de comutaţie (de exemplu: întrerupătoare.dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj.dezlegarea cordoanelor la liniile electrice aeriene.

respectiv. numerotări. a întrerupătorului. în cazul celulelor cu întrerupătoare debroşabile. . prin acţionare. d) caietul de marcaje şi etichetări. 32. 28 .alte procedee care vor fi detaliate în instrucţiuni de lucru sau instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii ITI-PM. 12 Pe dispozitivele de acţionare-blocare ale separatoarelor şi în punctele în care blocarea aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibilă s-a făcut prin celelalte procedee menţionate la art. că instalaţia a fost scoasă de sub tensiune sau numai separată electric. 15 Verificarea lipsei tensiunii în instalaţiile de joasă tensiune trebuie să se facă cu ajutorul aparatelor portabile de măsurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune specifice acestui nivel de tensiune. Verificarea lipsei de tensiune urmată imediat de legarea la pământ şi în scurtcircuit Art. b) schema electrică de traseu a liniei (aeriene sau cablu). Identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţie la care urmează a se lucra Art. 14 Verificarea lipsei tensiunii şi legarea la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se facă la toate fazele instalaţiei. c) schema electrică a fluxurilor de cabluri (circuite). În cazul întrerupătoarelor. 13 (1) Identificarea instalaţiei sau a unei părţi a acesteia trebuie să se realizeze de către admitent şi/sau şeful de lucrare şi constă în localizarea ei pentru a avea certitudinea că măsurile tehnice ce urmează a fi realizate pentru crearea “zonei de lucru” se vor aplica asupra instalaţiei la care urmează a se lucra şi la care se vede sau s-a confirmat prin mesaj. g) dispunerea în teren a instalaţiilor. f) planuri. Art. (3) Pe durata identificării este interzisă deschiderea sau îndepărtarea oricărui tip de îngrădire şi verificarea. fără separatoare.dezlegarea conductoarelor de la bobinele de acţionare prin comandă de la distanţă a dispozitivelor de acţionare a separatoarelor.. rezistente din punct de vedere mecanic. trebuie să se monteze indicatoare de interzicere având inscripţia “NU ÎNCHIDEŢI SE LUCREAZĂ” ( respectiv “NU DESCHIDEŢI SE LUCREAZĂ” în cazul robinetelor de aer comprimat prin care se alimentează dispozitive de acţionare pneumatică). respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene.scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întrerupătorului de pe circuitul de alimentare a motorului dispozitivului de acţionare a separatorului. între sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau întrerupătoarelor atunci când acestea sunt accesibile. a oricărei componente a instalaţiei. colorate în roşu în locul patroanelor siguranţelor fuzibile de joasă tensiune. e) inscripţii. i) aparate de măsură. h) aparate sau instalaţii de detecţie.montarea unor capace sau mânere electroizolante. . inclusiv pe nul. . 16 Verificarea lipsei tensiunii trebuie să se execute considerând că instalaţia este sub tensiune. b) blocarea indirectă.montarea unor plăci sau teci electroizolante. printr-unul din următoarele procedee: . j) alte elemente. verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă la toate bornele sale. respectiv. Art. a întrerupătoarelor. numai la faţa locului şi se face având la bază următoarele: a) schema electrică a instalaţiei. b. lit.blocarea pe poziţia “scos” a căruciorului ori sertarului. după caz. planşe. hărţi. denumiri. . Art. (2) Identificarea se realizează vizual.

trebuie să se facă începând cu conductorul de nul. Art. partea de instalaţie la care se lucrează trebuie să fie permanent legată la pământ şi în scurtcircuit tot timpul cât durează lucrarea. 17 (1) Legarea la pământ şi în scurtcircuit se aplică tuturor fazelor instalaţiei sau părţii de instalaţie. covor electroizolant sau platformă electroizolantă. cu excepţia zonelor de lucru din instalaţiile de joasă tensiune la care condiţiile tehnice nu fac posibilă montarea scurtcircuitoarelor mobile.prăjină electroizolantă. (3) În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune. Delimitarea materială a zonei de lucru Art. inclusiv la liniile electrice cu conductoare izolate). este permisă montarea scurtcircuitoarelor fără utilizarea prăjinii electroizolante. Este interzisă legarea conductorului scurtcircuitorului prin diverse improvizaţii care nu asigură un contact corespunzător. 14 : . 29 . Delimitarea materială se realizează prin îngrădiri provizorii mobile. precum şi pe conductorul de nul al liniilor electrice aeriene. . c) către toate derivaţiile care se racordează la zona de lucru. respectiv bornele sau piesele special prevăzute şi marcate în acest scop. prin montarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ sau prin închiderea cuţitelor de legare la pământ. 19 (1) Verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se realizeze cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii: a) cât mai aproape de zona de lucru.mâner cu manşon de protecţie a braţului. 18 Clemele sau papucii scurcircuitoarelor trebuie să fie fixate la locurile. Art. cu excepţia cazurilor în care conductorul de nul este montat pe partea superioară a coronamentului. . la capetele terminale şi manşoanele de pe traseul cablurilor electrice. după caz. (2) Operaţiile de montare a scurtcircuitului trebuie să se realizeze în următoarea ordine: a) se leagă la pământ clema (papucul) scurtcircuitului sau la conductorul de nul al liniei electrice de joasă tensiune. verificarea lipsei tensiunii. respectiv montarea clemelor scurtcircuitorului. respectând principiul stabilit la art. care să evidenţieze clar zona de lucru.mănuşi electroizolante. b) de o parte şi de alta a zonei de lucru. a zonelor de lucru de pe traseul cablurilor electrice şi al conductoarelor izolate aferente liniilor electrice aeriene LEA.cască de protecţie cu vizieră. 20 Electricienii care execută operaţiile tehnice de scoatere de sub tensiune a instalaţiilor de joasă tensiune (separare electrică.Art. (2) În zona de lucru. Pe îngrădirile provizorii mobile se vor monta indicatoare de interdicţie. 21 Delimitarea materială a zonei de lucru trebuie să asigure prevenirea accidentării membrilor formaţiei de lucru. dar cu respectarea prevederilor din prezenta normă specifică în ceea ce priveşte utilizarea echipamentelor individuale de protecţie. (4) În instalaţiile de joasă tensiune. cu excepţia instalaţiilor de joasă tensiune cu conductoare izolate. legare la pământ şi în scurtcircuit) trebuie să utilizeze. cu excepţia liniilor electrice cu conductoare neizolate.încălţăminte electroizolantă. verificarea lipsei tensiunii. b) se verifică lipsa tensiunii pe toate fazele. Art. . dar şi a persoanelor care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru. pentru manevrarea siguranţelor de joasă tensiune tip MPR (mare putere de rupere). c) se montează clemele scurtcircuitului pe fiecare fază utilizând dispozitive electroizolante destinate în acest scop. d) cel puţin o legătură la pământ şi în scurtcircuit trebuie să fie vizibilă de la locul de muncă (prezenta condiţie nu se aplică în cazul lucrărilor din posturi zidite. .

denumită prescurtat în cuprinsul prezentelor norme admitent. zona de lucru trebuie marcată şi cu indicatoare sau îngrădiri speciale. după caz. 23 Din punct de vedere organizatoric lucrările din instalaţiile electrice aflate în exploatare trebuie să se execute. (2) În cazul executării unei lucrări de către o formaţie. (2) de mai sus răspunde de : accidentele care au loc ca urmare a calităţii de protecţie a lucrării executate. denumită prescurtat în cuprinsul prezentelor norme emitent. (3) Şeful de lucrare stabilit ca la alin. execută lucrarea. - Măsuri tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de utilizare aflate în exploatare. 24 La pregătirea instalaţiilor electrice de utilizare în exploatare şi executarea lucrărilor corespunzător celor menţionate la art. b. c) atribuţiilor de serviciu (AS). e) proceselor verbale (PV). d şi e trebuie să participe: a) persoana care dispune executarea unor lucrări.Măsuri tehnice de protecţie a muncii în zona de lucru pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică Art. respectiv de claritatea acestora şi de convingerea că executantul/executanţii căruia/cărora i/li s-a adresat a/au înţeles corect şi complet conţinutul acestora. în baza uneia din următoarele forme: a) autorizaţiilor de lucru (AL). denumită şef de lucrare. denumite executanţi. c. b) instrucţiunilor tehnice interne de protecţie a muncii (ITI-PM). când lucrarea se execută pe sau lângă căile de circulaţie. fără scoaterea acestora de sub tensiune Art. d) persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru. specifice manevrelor sau a lucrărilor ce se execută. g) proprie răspundere (PR). a. respectând prevederile regulilor de circulaţie. b) zona de lucru este situată în instalaţiile electrice la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat 30 . ca urmare a nerespectării sau neaplicării de către el sau de către oricare dintre aceste persoane a măsurilor tehnice şi de protecţie individuală. Măsuri organizatorice de securitate şi sănătate a muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile electrice din exploatare cu scoaterea de sub tensiune a acestora Art. Măsuri organizatorice la executarea lucrărilor în baza “Obligaţiilor de serviciu” (OS) Art. 49 lit. f) obligaţiilor de serviciu (OS). în cadrul acesteia trebuie să se stabilească un şef de lucrare. b) persoana care admite la lucru. 22 Pentru evitarea accidentelor de circulaţie. consecinţele asupra lui şi/sau asupra celorlalte persoane cu care sau pentru care. Art. 25 (1) La lucrările ce se execută în instalaţii de joasă tensiune în baza obligaţiilor de serviciu OS pot participa unul sau mai mulţi electricieni (o formaţie). 26 Executarea lucrărilor fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor electrice din exploatare este admisă în situaţia în care: a) zona de lucru este situată la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice. c) persoana care conduce şi controlează sau supraveghează formaţia de lucru. d) dispoziţiilor verbale (DV). dispoziţiile pe care le dă membrilor formaţiei. Acesta poate fi nominalizat printr-o decizie scrisă a conducătorului persoanei fizice sau juridice sau se stabileşte de comun acord de către membrii formaţiei.

a stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton. executantul trebuie să asigure mai întâi scara împotriva răsturnării sau alunecării şi să urce/coboare după ce în prealabil a ancorat suportul de ancorare flexibil. atribuţiile de serviciu AS. 27 În timpul executării lucrărilor la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice. 29 Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact. din poziţia “stând pe 31 . inclusiv a sculelor electroizolante. la elementele metalice ale instalaţiilor (de exemplu. astfel încât să existe suficient spaţiu. iar în timpul executării lucrării. trebuie să se realizeze în succesiune următoarele măsuri tehnice: a) identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra. care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare în condiţii de securitate. stâlpi metalici. 30 Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice prin metoda “în contact” trebuie să aibă la bază. dar nelegate la pământ şi în scurtcircuit. Art. degetarelor şi tecilor electroizolante. după caz. d) asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formaţiei de lucru că în spate şi pe lateral nu sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune neîngrădite sau neprotejate. (3) La executarea lucrărilor de pe scara dublă. executantul trebuie să o asigure. dar care nu sunt legate la pământ şi în scurtcircuit. după caz. h) utilizarea dispozitivelor şi sculelor electroizolante. împotriva deschiderii accidentale şi nu trebuie să se deplaseze de la un loc de muncă la altul sau dintr-o poziţie în alta. stelaje metalice ale tablourilor de distribuţie. pălăriilor. b) delimitarea materială a zonei de lucru. ca formă organizatorică. e) descărcarea de sarcina capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra.separările vizibile. executantul se va urca până la înălţimea necesară folosind metoda “celor trei puncte” (sprijin alternativ pe treptele scării a ambelor picioare şi o mână sau cu ambele mâini şi un picior). scara trebuie să fie ţinută de cel puţin încă o persoană. uşi ale cutiilor de distribuţie. situat deasupra locului de muncă. iar instalaţia trebuie considerată sub tensiune. este interzisă demontarea îngrădirilor permanente sau depăşirea acestora cu o parte a corpului sau cu materiale ori unelte. separate electric. 28 Pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de joasă tensiune sau părţi din acestea. 31 (1) La utilizarea pentru urcare/coborâre până la înălţimea necesară a unei scări simple sau extensibile. Măsuri de securitate şi sănătate a muncii instalaţiilor electrice de utilizare la executarea lucrărilor la înălţime. g) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică. (2) În lipsa unui punct rezistent mecanic. trebuie să se ia următoarele măsuri tehnice: a) identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra. conform prevederii din normele pentru lucru la înălţime. a plăcilor. în cadrul aceluiaşi loc de muncă. b) verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor. instrucţiunile tehnice interne de protecţie a muncii ITI-PM. d) verificarea lipsei tensiunii. f) delimitarea materială a zonei de lucru. Art. sprijinite de la sol. c) lucrarea este organizată să se execute direct asupra instalaţiei electrice sub tensiune. ale firidelor de branşament). mănuşilor electroizolante. Art. după caz şi montarea indicatoarelor de interzicere. după caz. specifice Art. după caz. obligaţiile de serviciu OS sau proprie răspundere PR. şi montarea indicatoarelor de interzicere. c) separarea vizibilă în cazul în care blocarea directă în poziţia deschis nu se poate realiza. e) utilizarea căştii şi a vizierei de protecţie. înainte de a se urca pe acesta. c) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică. încălţămintei sau covorului electroizolant. foliilor. de un punct rezistent mecanic. Art.

34 Este interzisă utilizarea construcţiilor metalice drept nul de lucru. prevăzut cu o fişă cu contact de protecţie sau echipamentul să fie prevăzut cu posibilitatea racordării unui cablu flexibil de alimentare. verificând concordanţa cu documentaţia de execuţie. b) să întocmească şi să respecte fişele tehnologice privind întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice. 37 (1) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa I de protecţie trebuie: a) să fie asigurate legăturile de protecţie necesare pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutării prin atingere indirectă. 32 . Art. fiind interzise orice fel de improvizaţii. completate cu alte verificări prevăzute în proiecte.scară”. 35 La punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare. e) instalaţiile electrice temporare sau definitive trebuie să respecte prevederile normelor de securitate şi sănătate a muncii. c) să fie recepţionate buletinele şi rapoartele de încercări şi probe ale căror concluzii confirmă îndeplinirea condiţiilor de punere sub tensiune. Cablul de alimentare trebuie să conţină un conductor de protecţiune prin care să se lege masele echipamentului la contactele de protecţie ale fişei. pentru racordarea vizibilă la centura de legare la pământ sau la altă instalaţie de protecţie. 36 În exploatare. considerate ca fiind necesare şi aprobate de către conducătorul unităţii. curent de defect care să producă deconectarea echipamentului tehnic electric sau sectorului defect prin protecţia maximală a circuitului sau prin alte protecţii corespunzătoare. unitatea în exploatare trebuie: a) să întocmească şi să respecte instrucţiunile proprii privind măsurile de protecţie a muncii la exploatarea acestora. c) să ţină evidenţa instalaţiilor şi a componentelor acestora referitoare la verificările din punctul de vedere al protecţiei muncii la care trebuie supuse şi periodicităţile de verificare. b) echipamentul tehnic electric să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune. Posibilitatea executării legăturilor de protecţie trebuie să se asigure astfel: . . b) să fie recepţionate instalaţiile de utilizare. în cazul unui defect prin punerea unei faze la masă şi apariţia unei tensiuni periculoase pe mesele echipamentului tehnic electric. Verificările minime trebuie să fie cele în anexa 3 la prezenta normă specifică. Art. Art. trebuie să se efectueze verificările periodice ale echipamentelor tehnice electrice aflate în gestiune la termenele prevăzute în cărţile tehnice ale echipamentelor şi/sau în anexa 3 la prezenta normă specifică.în cazul unui echipament tehnic electric fix acesta trebuie să fie prevăzut cu două borne de masă – una în cutia de borne. pentru racordarea conductorului de protecţie din cablul de alimentare a echipamentului tehnic electric şi a doua bornă. b) să fie asigurată deconectarea automată a echipamentului tehnic electric sau sectorului defect. pe carcasa echipamentului tehnic electric în exterior. trebuie: a) să fie recepţionată documentaţia de execuţie adusă în concordanţă cu eventualele modificări şi completări din teren. Art. a instalaţiilor electrice de utilizare. Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mediul de muncă din perspectiva securităţii şi sănătăţii muncii pe parcursul exploatării Art. este interzisă utilizarea conductoarelor de protecţie pentru alimentarea receptoarelor cu energie electrică. acesta trebuie să fie prevăzut cu un cablu de alimentare flexibil.în cazul unui echipament mobil sau portabil. 33 Obligaţiile persoanei juridice care achiziţionează sau utilizează echipamente tehnice electrice clasa I de protecţie sunt următoarele: a) să asigure posibilitatea executării legăturilor de protecţie necesare creării unui curent de defect. Art. 32 Pentru menţinerea nivelului de securitate a echipamentelor tehnice electrice. d) să menţină pe durata exploatării instalaţiilor şi echipamentelor nivelul de securitate conceput din proiectare. lângă bornele de alimentare cu energie electrică. De asemenea.

deschiderea fantelor pentru accesul aerului în focar. ventilarea focarelor de la aparatele de utilizare. controlul robinetului de manevră al aparatului de utilizare. pentru producerea tensiunii foarte joase. după caz. (2) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa a II-a de protecţie trebuie: a) să fie asigurată izolaţia suplimentară a echipamentului tehnic electric. > > > > > > B. se vor respecta cu stricteţe instrucţiunile următoare: A. verificarea funcţionării aparaturii de automatizare. La aprinderea focului în aparatele de utilizare neautomatizate şi arzătoare se fac următoarele operaţiuni: > aerisirea focarului. pornirea ventilatorului etc). > apropierea aprinzătorului de arzător. curăţirea sobei. după caz. să verifice că aceasta nu este deteriorată sau eliminată.c) să fie asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune. să verifice că aceasta nu este înlăturată sau deteriorată.3. în cazul în care se constată lipsa tirajului. asigurarea accesului aerului de ardere în focarul aparatului de utilizare (prin deschiderea uşiţelor cenuşarului la sobe. repararea aparatelor de evacuare mecanică a gazelor de ardere. 33 . după caz. ce s-ar putea produce din cauza folosirii incorecte a instalaţiilor de gaze naturale. > deschiderea lentă a robinetului de manevră şi aprinderea focului.6. INSTRUCŢIUNI PENTRU UTILIZAREA GAZELOR NATURALE Pentru preîntâmpinarea accidentelor cu pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri de bunuri materiale. Norme interne de securitate şi sănătate a muncii pentru fochisti. să se asigure că izolaţia circuitului de foarte joasă tensiune este astfel realizată încât să nu fie posibil ca o tensiune mai mare din alte circuite să ajungă în circuitul de tensiune foarte joasă. acesta se închide şi se ventilează încăperea respectivă precum şi cele învecinate prin deschiderea uşilor şi ferestrelor. 8. dacă robinetul este deschis. (3) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa a III-a de protecţie trebuie: a) să alimenteze echipamentul tehnic electric la tensiunea foarte joasă pentru care a fost proiectat. să se asigure că protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune nu este înlăturată sau deteriorată. b) să fie asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune iar utilizatorul sau executantul. controlul tirajului aparatelor racordate la coş. concomitent cu supravegherea stabilităţii flăcării. după caz. respectiv utilizatorul sau executantul. acesta trebuie să fie un transformator de separare (de siguranţă). Înainte de aprinderea focului se fac următoarele operaţiuni: ventilarea încăperilor în care funcţionează aparatele de utilizare. după caz. în centralele termice şi în încăperile cu aparate de consum cu flacără liberă se asigură o ventilaţie permanentă. b) utilizatorul sau executantul. nu se aprinde focul decât după efectuarea lucrărilor care să asigure tirajul (curăţirea coşului de fum. Dacă se utilizează un transformator coborâtor. c) utilizatorul sau executantul. să se asigure că echipamentul tehnic electric este astfel construit încât nu permite apariţia unei tensiuni mai mari în circuitul de tensiune foarte joasă. minim 5 minute înainte de aprinderea focului. după caz. deschiderea clapelor de reglare etc). d) utilizatorul sau executantul. aprinderea focului se face numai după aerisirea completă.

C. • • > > > > > > > > > > > > > Nu uitaţi ! Este interzisă verificarea cu flacără a instalaţiilor de gaze naturale. dormitul în încăperi cu aparate de utilizare nelegate la coş (reşou.) Verificări funcţionale şi de siguranţă. deschiderea uşilor şi ferestrelor. Dormitul în încăperi cu focul aprins sau în încăperi cu aparate de utilizare nelegate la coşul de fum prezintă pericol de moarte.circulaţia agentului termic apă caldă şi echilibrarea circuitelor din instalaţie. .reglarea automată a instalaţiei. se anunţă imediat dispeceratul la telefonul 112 sau verificarea eventualelor scăpări de gaze naturale se face prin mirosire şi cu spumă de săpun cu apă. deoarece prezintă pericol de explozie şi incendiu.sistemele de siguranţă ale instalaţiilor cu agent termic apă caldă. obturarea coşului de fum al aparatelor de utilizare. lăsarea focului nesupravegheat. nu se manevrează aparate electrice.• • Aprinderea se face numai cu aprinzător special construit în acest scop. Dacă se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat următoarele măsuri: stingerea tuturor focurilor. nu se aprinde nicio sursă de foc.Indicaţii speciale La utilizarea gazelor naturale sunt interzise: aprinderea focului dacă aparatul de utilizare nu este etanş sau nu are tiraj.T.Stingerea focului: stingerea focului la aparatele de utilizare racordate cu furtun se va face prin închiderea robinetului de siguranţă existent înaintea furtunului.instalaţia de preparare a apei calde de consum. . după stingerea flăcării se închide şi robinetul de manevră. D. nu se doarme în astfel de încăperi. la aparatele neautomatizate. aragaz etc). Probe Verificările funcţionale şi de siguranţă specifice elementelor componente ale punctelor termice se referă la: . focul se aprinde şi se stinge numai de personalul instruit şi însărcinat cu această operaţiune prin grija conducătorului locului de muncă.asigurarea dezaerisirilor şi golirilor instalaţiei. modificarea instalaţiilor de gaze fără aprobări legale şi prin persoane neautorizate. Aprinderea focului la aparatele de utilizare automatizate se face conform instrucţiunilor elaborate de fabrica producătoare. . fiind interzisă aprinderea directă cu chibrituri. • 34 . Exploatarea punctelor termice de imobil (P. . hârtie etc. dormitul în încăperi cu focul aprins.

reglarea poziţiei şi după caz. prin comparare cu consumurile normale. vase de expansiune) se iau măsuri de înlăturare a cauzelor care au condus la depăşirea acestora.etanşarea armăturilor şi a plăcilor tubulare (la aparatele cu ţevi).manevrarea uşoară a organelor de închidere. . cu membrană se verifică: . reglare. . Se verifică dacă toate celelalte robinete ale instalaţiei probate sunt deschise.realizarea la pompele de circulaţie a presiunii diferenţiale (diferenţa de presiune între refularea şi aspiraţia pompei). Se verifică pompele.etanşeitatea. c) la schimbătoarele de căldură: . Se controlează permanent indicaţiile şi înregistrările aparatelor de măsurare a debitului şi energiei termice. Se verifică starea izolaţiei termice a schimbătoarelor de căldură. . Se urmăreşte funcţionarea elementelor care realizează siguranţa instalaţiilor. . . conductelor. • • • • • • • • • • • • • Întreţinerea instalaţiilor din punctele termice Întreţinerea aparaturii şi elementelor componente ale punctelor termice a) la vasele de expansiune închise. îmbinărilor. .racordarea vasului la instalaţie.dezaerisirea în punctele cele mai de sus ale conductelor şi echipamentelor.înlocuirea cuplajului elastic. Se verifică permanent etanşeitatea armăturilor. urmărindu-se prevederile programelor de reechilibrare periodică a instalaţiei. dezaerisire. Supravegherea şi urmărirea funcţionării Se verifică dacă pierderea de sarcină în diafragme este cea înscrisă în proiect sau instrucţiunile de exploatare. elementele în mişcare ale utilajelor (motoare.realizarea presiunii în vasul de expansiune închis. inclusiv elementele de semnalizare a apariţiei unor defecţiuni sau avarii. prin citirea indicaţiilor manometrelor montate la racordurile de intrare şi ieşire ale acestora.spălarea periodică a lagărelor.verificarea şi reetalonarea supapelor de siguranţă.presiunea azotului (care trebuie să fie egală la limită cu presiunea statică minimă a instalaţiei). înlocuirea presgarniturilor. Verificarea stării instalaţiei. periodic sau atunci când diferenţa de presiune între intrare şi ieşire. la echipamentele sub presiune (schimbătoare de căldură. compresoarele şi alte echipamente cu piese în mişcare şi se înlătură cauzele care duc la producerea zgomotelor peste limita admisibilă.golirea conductelor şi echipamentelor în punctele cele mai de jos. Aparatele de măsură au marcate pe scală valorile limită permise. b)la pompe şi alte echipamente cu piese în mişcare: .• În timpul probei. instalaţiile punctului termic se separă de reţelele de agent primar sau secundar prin flanşe oarbe sau prin două vane montate în serie şi care au între ele un robinet de golire deschis. . gradul de colmatare. Se supraveghează şi se verifică dispozitivele şi supapele de siguranţă. . În cazul depăşirii parametrilor normali.umplerea până la nivelul necesar al apei în vasul de expansiune deschis.verificarea dispozitivului de protecţie. . Asigurarea circulaţiei apei în conducte se asigură conform următoarelor indicaţii: . ungerea rulmenţilor la intervale de timp prevăzute în instrucţiuni. 35 . Presiunea din instalaţie se realizează conform următoarelor indicaţii: . dacă este cazul. . elementele de protecţie împotriva electrocutării. a filtrelor de impurităţi. . . golire. . Se verifică starea schimbătoarelor de căldură.schimbarea uleiului de lagăr.refacerea izolaţiilor deteriorate. în vederea semnalării pierderilor. flanşelor etc. distribuitoarelor etc. compresoare).curăţarea depunerilor de piatră sau nămol. Se controlează aparatele de măsură. pompe. depăşeşte valoarea admisibilă prevăzută în instrucţiunile de exploatare.

când diferenţele de presiune între intrare şi ieşire depăşesc 30% din valoarea nominală a pierderii de sarcină în separator. .demontarea capacului şi curăţarea elementului de filtrare. vara).asigurarea parametrilor necesari.funcţionarea silenţioasă.măsurarea prizei de pământ. f) la organele de reţinere şi siguranţă: .stării schimbătoarelor de căldură. . . .fixarea suporţilor slăbiţi. prin personalul de întreţinere al unităţii de exploatare a punctelor termice. reviziile se execută conform instrucţiunilor în vigoare specifice. • Întreţinerea punctelor termice revine personalului de exploatare. e) la armături: . . precum şi ungerea şi gresarea elementelor mobile ale pompelor.asigurarea etanşeităţilor la îmbinări şi presetupe. • Reviziile se efectuează conform indicaţiilor firmelor producătoare. inclusiv electromotoarelor acestora: . conform prevederilor ISCIR.repararea suprafeţelor exterioare ale izolaţiilor termice deteriorate. . h) la conducte şi izolaţii: . .asigurarea etanşeităţii.curăţarea scaunelor. a armăturilor de siguranţă şi a aparatelor de măsură şi control.d)la aparatele de măsură şi control şi contoare: . Operaţiile de revizie constau în verificarea: a) stării şi funcţionării echipamentelor cu piese în mişcare: pompe. 36 .. garnituri) şi a conductelor. g) la separatoarele de nămol: . .verificarea şi completarea uleiului în tecile de imersie (termometre). . Revizii şi reparaţii • Efectuarea anuală a reviziilor este obligatorie (de regulă. c) conductelor şi armăturilor: . vanelor.etanşeitatea.recipientelor sub presiune.reetalonarea organelor de siguranţă (supape) pentru presiunea stabilită.spălarea conductelor colmatate. .măsurarea parametrilor. .etanşeitatea.înlocuirea de garnituri şi şuruburi defecte.refacerea legăturilor electrice şi înlocuirea cablurilor defecte.controlul depunerilor de piatră în interior.etanşeităţii schimbătoarelor de căldură.măsurarea curentului şi tensiunii de alimentare.verificarea funcţionării şi eventuala reetalonare (de către unităţi specializate) sau eventual înlocuirea acestora. • Reviziile constau în verificarea: . compresoare.verificarea etanşeităţii şi schimbarea garniturilor.. .gradul de colmatare al filtrelor (la contoare). . a pompelor de circulaţie. ventilatoare. . robinetelor etc.etanşeitatea îmbinărilor (filet. supapelor de siguranţă etc. b) stării şi funcţionării schimbătoarelor de căldură: . • La recipientele sub presiune şi armăturile aferente supuse normelor ISCIR. . .completări de izolaţii termice. . .înlăturarea neetanşeităţilor la îmbinări. .

avariile şi defecţiunile cele mai frecvente care pot apărea în timpul funcţionării elementelor componente ale punctelor termice şi remediile recomandate sunt: • • • • Incidente posibile Cauze Remedii Creşteri (sau scăderi) ale Setare greşită a termostatelor Se reglează termostatele temperaturii agentului Senzori de temperatură Se înlocuiesc termic secundar peste defecţi (sub) valorile nominale Presiune şi debit scăzut Se verifică presiunea Depuneri de piatră Se schimbătoarele căldură curăţă de Debite de apă inadecvate Reducerea debitului şi presiunii agentului termic Depuneri de piatră sau colmatarea schimbătoarelor de căldură Colmatarea separatoarelor de nămol Blocarea vanelor Se verifică+ debitele şi presiunile agentului termic secundar Se curăţă schimbătoarele de căldură Se separatoarele nămol curăţă de Se înlocuiesc sau se deblochează Prevenirea şi stingerea incendiilor 37 .starea elementelor instalaţiei. Reparaţiile şi reviziile aparatelor de măsură. racordurile pentru termometre imersate sau manometre să fie etanşe. . . control şi reglare se efectuează numai de către unităţi sau personal specializat. iar tuburile să fie imersate corect şi umplute cu ulei.uzura conductelor. Aparatele de măsură. . se înlocuiesc.funcţionarea armăturilor de siguranţă la presiunea de evacuare. d) stării şi funcţionării instalaţiei de tratare a apei: .funcţionarea armăturilor-manevra uşoară şi eficacitatea închiderii. . b. control şi reglare În timpul exploatării se are în vedere ca: a.calitatea apei tratate. la manometrele diferenţiale cu mercur să nu existe aer în tuburile de racord şi să nu apară pierderile de mercur. Supravegherea aparatelor de măsură. control şi reglare cu funcţionare defectuoasă. e) stării izolaţiei termice şi a protecţiei. Incidentele..calitatea substanţelor de tratare.

. .nivelul zgomotelor produse de echipamentele în mişcare.diverse operaţiuni prevăzute de instrucţiunile de folosire ale elementelor instalaţiei. . corpuri şi aparate de încălzire) urmărindu-se: . . . armăturilor şi conductelor.înscrierea parametrilor (instalaţiei) şi transmiterea lor la şefii de compartimente de specialitate.etanşeitatea echipamentelor.curăţarea elementelor montate aparent. La umplere în instalaţia interioară toate organele de închidere (cu excepţia celor de golire) sunt deschise.indicaţiile aparatelor de măsură. Regimul de exploatare curentă a instalaţiei interioare Exploatarea constă în: . . Umplerea şi pornirea instalaţiei interioare Umplerea şi pornirea instalaţiei interioare se face cu apă tratată care îndeplineşte condiţiile de agent termic. . sunt supuse prevederilor prescripţiilor tehnice ISCIR C 15. Exploatarea instalaţiilor interioare de încălzire centrală Conductele prin care circulă un agent termic. .etanşeitatea instalaţiei.încălzirea conductelor şi corpurilor de încălzire.corectarea regimului de exploatare. • • • • • • Întreţinerea instalaţiei interioare Se efectuează: . . Revizii. . reparaţii 38 .realizarea siguranţei: armături de siguranţă. . Se efectuează controlul întregii instalaţii de încălzire (distribuţie. protecţia contra electrocutării.întreţinerea instalaţiei. . sau pentru care este necesară demontarea uşoară a unor elemente de protecţie (măşti). .supravegherea şi urmărirea funcţionării. .depistarea şi înlăturarea pierderilor de agent termic.verificarea stării instalaţiei.măsurarea rezistenţelor hidraulice în punctele prevăzute în proiect. pompe.starea izolaţiei termice a echipamentelor şi conductelor. compresoare). coloane.desfundări de conducte.• Fiecare punct termic va fi dotat cu un stingător portabil cu spumă mecanică şi unul cu dioxid de carbon sau pulbere. Verificarea stării instalaţiei Verificarea instalaţiei se face permanent urmărindu-se: . elementele de mişcare (motoare.ungerea agregatelor şi organelor de închidere ce au piese în mişcare. . abur cu presiunea mai mare de 1 bar şi apă caldă cu temperatura mai mare de 1200 C. pe măsura umplerii şi dezaeresirii instalaţiei se închid organele de dezaerisire. conform instrucţiunilor de folosire.modul de dilatare şi funcţionare a elementelor de compensare a dilatărilor.

atunci când se face în perioada de încălzire. avarii Incidentele şi avariile care pot apărea mai frecvent pot fi: Incidente posibile Instalaţia nu încălzeşte suficient Cauze se Conductele sunt neaerisite Conductele sunt înfundate Remedii Se aeriseşte instalaţia Se desfundă instalaţia Corpurile de încălzire sunt Se spală instalaţia colmatate Robineţii termostataţi sunt Se inlocuiesc defecţi Coloanele sau Ramurile sunt dezechilibrate Se efectuează echilibrarea consumatorii sunt încălziţi hidraulic sau înfundate hidraulică inegal Conductele sau corpurile de Se aeriseşte instalaţia încălzire sunt neaerisite Instalaţia se distruge din cauza îngheţului Întreruperea alimentării cu Golirea instalaţiei agent termic Neasigurarea temperaturii de Se asigură temperatura de gardă şi circulaţia agentului garda în perioada de termic întrerupere a funcţionării Probarea instalaţiei în Se evită probarea instalaţiei perioade cu temperaturi la temperaturi negative exterioare negative Fisurarea conductelor Coroziune sau corpurilor de încălzire Se elimină cauza şi se efectuează protecţia la coroziune 39 .• Revizia instalaţiei interioare de încălzire se face anual. incidente. . Repararea se execută. în perioada de nefuncţionare a instalaţiei – vara.completarea izolaţiei termice şi a protecţiei acesteia.funcţionarea silenţioasă a agregatelor cu piese în mişcare. în general.funcţionarea instalaţiei de reglare automată.umplerea şi asigurare presiunilor instalaţiei. • Reparaţiile curente se fac la unele elemente ale instalaţiei care pot afecta buna funcţionare a întregii instalaţii.manevrarea uşoară a armăturilor. fără scoaterea din funcţiune a instalaţiei sau cu o întrerupere pe o scurtă perioadă de timp (sub o zi).funcţionarea robinetelor de reglare ale aparatelor de încălzire. . . . dezaerisire.funcţionarea aparatelor de măsură. . Se au în vedere operaţiunile de: . .etanşare a elementelor instalaţiei şi a întregului ansamblu. Defecţiuni. .

păstrarea în stare uscată a canalelor termice.menţinerea apei tratate în conducte. respectându-se normativele în vigoare. Verificarea şi întreţinerea termoizolaţiei Verificarea constă în controlul vizual al protecţiei termoizolaţiei. • Revizii şi reparaţii Reviziile constau în operaţii de verificare şi detectare a stării instalaţiilor în vederea asigurării funcţionării acestora. ale suporţilor 40 • • • • • . asigurându-se aerisirea şi înlăturarea cauzelor. . armăturilor. în perioadele de nefuncţionare a reţelelor termice. La conductele montate în canale termice se efectuează controlul coroziunii exterioare a conductelor. .protejarea anticorozivă a suprafeţelor metalice ale reţelelor. Termoizolaţia şi protecţia hidrofugă deteriorată se înlocuiesc. Se fac ungeri şi gresări ale elementelor mobile ale vanelor. suporturilor şi altor elemente metalice. . Evitarea corodării elementelor metalice ale reţelei termice se asigură prin: . La constatarea pierderilor de agent termic se verifică traseul reţelei.Presiunea apei depăşeşte Se limitează presiunea valoarea nominală Îngheţ Vezi incidentul respectiv Prevenirea şi stingerea incendiilor • Organizarea prevenirii şi stingerii incendiilor provenite de la instalaţiile interioare va fi făcută conform specificului clădirilor respective. cu ajutorul detectoarelor de gaze şi se iau măsuri de evacuare a gazelor infiltrate. guri de acces etc. se avertizează întreprinderea de distribuţie a gazelor. Verificarea şi întreţinerea canalelor termice şi a căminelor de vizitare Se verifică periodic conţinutul de gaze infiltrate în cămine şi în canale termice. iar pentru conductele preizolate prin puncte de măsură prevăzute cu prize de racordare a aparaturii. desfacerea canalului termic sau a şanţului şi remedierea defecţiunii. controlul stării termoizolaţiei şi a protecţiei acesteia. .menţinerea conţinutului de oxigen din apă în limitele prescrise în normativul C 18. Se măsoară grosimea termoizolaţiei şi se compară cu grosimea iniţială a acesteia. • Responsabilitatea măsurilor de prevenire a incendiilor revine proprietarului (administratorului) clădirii şi celor care exploatează instalaţiile aferente. Exploatarea reţelelor termice exterioare • • Regimul de exploatare curentă a reţelelor termice Verificarea stării conductelor din canale termice se asigură prin căminele de vizitare. După depistarea locului avariei. se procedează la întreruperea porţiunii de reţea. începând cu zonele de acces (cămine de vizitare.protecţia electrică a conductelor contra electrocoroziunii.).

avariile frecvente şi modul lor de rezolvare pot fi după cum urmează: • • • Incidente posibile Ruperea îmbinărilor sudate Cauze Suduri necorespunzătoare Remedii Executarea sudurilor corecte (după eliminarea cauzei care le-a produs) Necompensarea dilatărilor Tasarea suporturilor Încălziri-răciri bruşte Fisurarea conductelor Coroziune Asigurarea deplasării conductelor pe suporţi Se efectuează acestora repararea Se evită şocurile termice Se elimină cauza. Toate modificările apărute în urma reparaţiilor capitale şi curente se înscriu în Cartea construcţiei. Se golesc conductele în perioadele îndelungate de nefuncţionare Fisurarea vanelor Montarea descentrată Strângerea greşită a prezoanelor Montarea coaxială a vanelor cu conducte Prezoanele se strâng cu o cheie dinamometrică cu limitarea presiunii de strângere Flanşe neparalele Se asigură paralelismul 41 . se înlocuieşte porţiunea defectă şi se efectuează protecţia la coroziune Depăşirea presiunii de serviciu Îngheţ Limitarea presiunii Se asigură circulaţia continuă a apei.mobili şi pompelor. Reparaţii curente Toate modificările efectuate se consemnează în documentele tehnice de exploatare şi în Cartea tehnică a reţelei. Incidentele. se efectuează revizia aparatelor de măsură şi control şi reetalonarea acestora etc.

. Modalităţile de realizare a măsurilor ce trebuie luate în toate situaţiile legate de muncă. sunt următoarele: . • • 42 . 8. .păstrarea curăţeniei la locul de muncă. Norme interne de securitate şi sănătate în muncă pentru portari.prezentarea la vizita medicală la angajare şi la examenul medical periodic.3. fiecare şef de compartiment poate aduce îmbunătăţiri şi completări ulterioare. presetupe etc.evitarea consumului de băuturi alcoolice. .întreţinerea curăţeniei şi igienei la locul de muncă. cu scopul protejării vieţii şi sănătăţii angajaţilor.7. Reguli de igienă în muncă Igiena muncii urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi măsuri de înlăturare a tuturor factorilor care contribuie la producerea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale.Scurgeri de fluid Distrugerea de etanşare materialului Se înlocuiesc garniturile la Se strâng corect şuruburile Se reface şi se verifică calculul Asigurarea conductelor Repararea acestora şi deplasărilor înlocuirea şi Slăbirea şuruburilor flanşe. Distrugerea compensatoarelor dilatare Calcul greşit al acestora de Înţepenirea conductelor şi compensatoarelor Ruperea suporţilor ficşi Creşterea presiunii şi Se limitează presiunea temperaturii agentului temperatura termic peste valoarea nominală Montarea descentrată Asigurarea coaxialităţii a conductelor Distrugerea sau degradarea termoizolaţiei şi a protecţiei Pătrunderea apei canalul termic Scurgeri de agent termic Material necorespunzător în Se realizează izolaţia hidrofugă a canalului Se elimină cauzele Se înlocuieşte termoizolaţia Extras din Normativul pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală (Indicativ: I 13/1-02) Aceste norme nu sunt limitative.

Obligaţiile salariaţilor din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă Salariaţii trebuie să presteze munca în aşa fel. precum şi demontarea lămpii. • Folosirea lămpilor de lipit cu benzină se va face numai de către muncitori autorizaţi. pe echipamentele tehnice şi pe ambalaje sau cele ale marcajelor afişate în exterior. Prezenţa la locul de muncă sub influenţa băuturilor alcoolice. dălţi foarfece etc. în orice situaţie s-ar afla. alarmare. nefiind permisă utilizarea celor defecte sau improvizate. • Sculele şi uneltele folosite la percuţie (ciocane. • Este interzisă manipularea sculelor de mână acţionate electric de către muncitori care nu cunosc metodele de lucru şi măsurile de protecţie de prim ajutor ce trebuie luate în caz de electrocutare. fiecare şef de compartiment poate aduce îmbunătăţiri şi completări ulterioare. SCULE ŞI DISPOZITIVE. chiar dacă starea acestora este corespunzătoare. • Este interzisă cu desăvârşire utilizarea în procesul de producţie a sculelor proprietate personală. încât să nu se expună nici pe ei şi nici pe ceilalţi salariaţi la pericole de accidentare. Norme interne de securitate si sanatate in munca pentru muncitorii tâmplari. • La executarea lucrului la înălţime uneltele de mână vor fi păstrate în genţi rezistente fixate în mod corespunzător.8. • Muncitorii care lucrează cu unelte electrice portative alimentate la tensiune de până la 380 V sunt 43 . Fumatul • Fumatul este interzis la locul de muncă. să aducă la cunoştinţa şefului orice situaţie care constituie un pericol de accident. • Sunt interzise turnarea şi scurgerea combustibilului. înflorite sau ştirbite. drogurilor sau a altor medicamente care afectează judecata unei persoane poate produce accidente şi nu va fi acceptată.3. salariaţii sunt obligaţi. La executarea oricăror categorii de lucrări sunt admise numai sculele şi dispozitivele în perfectă stare. • Lămpile de lipit vor fi prevăzute cu supape de siguranţă. semnalizare. fiind interzisă continuarea lucrului cu unelte defecte. la părăsirea locului de muncă salariaţii vor verifica dacă sunt stinse luminile şi dacă nu a rămas vreun aparat în priză. deplasarea la serviciu de la domiciliu şi invers se face cu respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice şi a regulilor de deplasare cu mijloacele de transport în comun (de suprafaţă sau subterane). în apropierea focului. să respecte semnificaţiile marcajelor sau inscripţionărilor de avertizare. • Se interzice folosirea sculelor care nu sunt bine fixate în mâner. deşurubarea capacului etc. Sculele folosite trebuie să corespundă caracterului lucrărilor care se execută.) nu pot fi folosite dacă au suprafeţe de percuţie deformate. afişate pe pereţii sau uşile încăperilor sau clădirilor. • • • • • • • 8. Este interzisă călirea capetelor sculelor. salariaţii trebuie să-şi însuşească şi să respecte normele de securitate şi sănătate a muncii. Aceste norme nu sunt limitative.• • Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de muncă Salariatul este obligat sa se supună examinărilor medicale. să aducă la cunoştinţa şefului orice accident pe care l-a suferit el sau oricare alt salariat. • Fiecare muncitor este obligat să sesizeze imediat defecţiunile observate la sculele pe care le foloseşte.

Polizoarele fixe trebuie să fie prevăzute cu ecrane de protecţie mobile. 44 . când nu se pot folosi ecrane de protecţie. polizoarele fixe trebuie să fie prevăzute cu suporţi de sprijinire. să poarte îmbrăcăminte uscată cu mânecile lungi. se va verifica dacă discul abraziv este montat corect. partea ruptă se va scoate cu ajutorul unui dispozitiv sau cleşte. • Este interzisă scoaterea uneltei din mandrină înainte de oprirea completă a acesteia.experienţele la care se utilizează curent electric. . Ţinerea piesei cu mâna este interzisă. Este interzisă frânarea cu mâna a axului port-mandrină sau a burghiului la oprirea maşinii. cunoscător al lucrărilor de laborator şi al normelor de protecţie a muncii. timp de 5 minute. În cazul ruperii burghiului în presă. trebuie să se facă încercarea la mersul în gol. Polizoare Corpurile abrazive trebuie să fie protejate în timpul exploatării cu carcase de protecţie confecţionate din otel sau fontă maleabilă. Piesa de găurit trebuie fixată rigid pe masa maşinii cu ajutorul unui dispozitiv de prindere sau a unei menghine. Nu este admisă prelucrarea pe suprafeţele laterale ale discului abraziv atunci când maşina nu este destinată special pentru astfel de prelucrări.obligaţi a folosi mănuşi de cauciuc electroizolante. • • • • • • • • • • • • • • Măsuri de protecţia muncii în sălile de clasă. Maşini de găurit Burghiul introdus în capul axului principal sau în mandrină trebuie să fie centrat corect şi bine fixat. la turaţia de regim. După montarea corpului abraziv pe polizor. chimie şi de biologie Pentru prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale în laboratoarele şcolare se pot lua următoarele măsuri: a) Înainte de începerea experienţelor . UTILAJE FOLOSITE ÎN ATELIERE A. În cazuri bine justificate din punct de vedere tehnic. vor fi efectuate numai de către profesorul de specialitate. Locul de muncă va fi prevăzut cu paravane pentru a-i proteja pe cei care lucrează în împrejurimi. la tensiuni ce pot fi periculoase. Se interzice folosirea burghielor cu cozi uzate care prezintă crestături. La întreruperea lucrului cu polizorul manual acesta nu se va lăsa din mână decât după oprirea completă a discului abraziv. ajutat eventual de un laborant. Înainte de începerea lucrului cu polizorul manual. se va lucra cu ochelari de protecţie prevăzuţi cu vizori incasabili. Pentru susţinerea pieselor în timpul prelucrării. B.planul de desfăşurare a experienţelor va fi dinainte stabilit iar personalul va fi instruit în prealabil. Orice defecţiune la polizor va fi raportată imediat sefului. în laboratoarele de fizică. urme de ciocan etc.

Titlul VI. Cap. . pentru controlul tensiunii şi intensităţii. vasele utilizate trebuie să fie spălate. c) La lucrările de laborator unde se folosesc substanţe chimice (a se vedea NGMP 2002. imediat după terminarea experienţei. realizarea montajului sau a oricărei modificări a montajului existent precum şi introducerea sau scoaterea instrumentelor de măsurat din circuit se va face cu întregul aparataj scos de sub tensiune. se va aşeza pe masa de lucru. la instalaţia aflată sub tensiune.se recomandă ca.- - - - - de pe locul unde se desfăşoară experienţele se vor îndepărta toate obiectele care nu sunt necesare. accidental. . părţile metalice ale aparatelor care ar putea intra accidental sub tensiune vor fi legate la pământ. masa de lucru trebuie să fie suficient de mare pentru a permite plasarea în bune condiţii a întregului aparataj.în timpul funcţionării montajului. izolaţiei etc.lucrările de laborator şi aplicaţiile practice se efectuează cu cantităţile de substanţă. legăturilor. alimentarea de la reţea se va face de la un tablou cu siguranţe fuzibile calibrate sau întrerupătoare automate. montajul va fi scos obligatoriu de sub tensiune. la loc vizibil. rezistente la tensiunile care se află în instalaţie. pardoseala din jurul locului unde se desfăşoară experienţele trebuie să fie uscată sau acoperită cu un covor izolant. perfect izolate şi corespunzătoare tensiunilor folosite în experienţa respectivă. . se va face o ultimă verificare generală a aparatelor. uneltele de lucru (şurubelniţă. aceasta va fi în prealabil verificată şi asigurată prin siguranţe fuzibile. cu vasele şi aparatele indicate în proceduri. este interzisă atingerea parţilor neizolate (schimbarea legăturilor.efectuarea experienţelor în vase murdare este interzisă. cu concentraţiile. .este interzisă părăsirea sau lăsarea fără supraveghere a montajului de tensiune. cleşte etc. b) In timpul desfăşurării experienţelor: . de preferinţă halate de laborator.) vor fi prevăzute cu mânere izolante. 45 .. se vor introduce în circuite aparate de măsurat. nici un obiect care ar putea. . în cazul când se foloseşte o priză.cei care efectuează experienţele vor avea o îmbrăcăminte adecvată (strânsă pe corp. iar elevii vor fi opriţi să se apropie.pentru prevenirea accidentelor după terminarea experienţelor. în mod obligatoriu. antrena legăturile montajului sau ar putea stabili contactul cu părţile aflate sub tensiune. atingerea becurilor. dacă se lucrează cu tensiuni periculoase. orice intervenţie asupra instalaţiei electrice trebuie să fie făcută de un electrician autorizat iar lucrarea să aibă caracter definitiv. racordurile dintre părţile componente ale montajului se vor face. I şi II): .în timpul experienţelor. intercalarea aparatelor de măsură). pentru alimentarea cu energie electrică se va utiliza de preferinţă un întrerupător special al montajului. prin cordoane în bună stare. scoaterea montajului de sub tensiune trebuie să poată fi efectuată cu uşurinţă printr-o singură manevră. o placă avertizoare a pericolului de electrocutare. înainte de conectarea instalaţiei la sursa de curent electric. în afara părţilor componente ale montajului. . după ce în prealabil profesorul sau maistrulinstructor a verificat exactitatea datelor. plasat pe masa de lucru. pe masa de lucru nu se va găsi. mâneci bine încheiate). în manuale şi în instrucţiunile de folosire a materialelor respective.efectuarea experienţelor este permisă numai după verificarea prealabilă a aparaturii respective. . toate manevrele să se facă cu o singură mână.

nu improvizat.toate chimicalele împrăştiate accidental trebuie să fie curăţate imediat.experienţele în care se produc substanţe gazoase sau vapori trebuie făcute sub nişă.la depozitare se va ţine cont de incompatibilităţile la depozitare (Anexa 3 a NSSM 36). ca şi a altor substanţe care dau o pulbere toxică. este obligatorie şi folosirea ochelarilor de protecţie. elevilor le este interzis să guste sau să miroasă substanţele. . d) La mânuirea substanţelor chimice . se va face. acesta se va trimite laboratorului de analize chimice. îndoire sau lipire). a iodului. pentru a fi apoi cât mai repede neutralizate (făcute inofensive prin metode corespunzătoare). . purtarea ochelarilor de protecţie este obligatorie la toate experienţele cu substanţe chimice agresive. a sărurilor acidului cromic.turnarea lichidelor se face numai prin pâlnie. Totodată. de asemenea. dacă există cea mai mică îndoială asupra conţinutului unui vas. curăţare şi EIP adecvat. rămăşiţele substanţelor periculoase (metale alcaline. se citeşte cu atenţie eticheta. nu este permisă înstrăinarea substanţelor din laborator. . susţinerea eprubetei se va face cu un suport special construit. . nu este permisă păstrarea substanţelor în vase neetichetate. vasele care conţin substanţe toxice vor purta etichete avertizoare şi vor fi păstrate la locuri sigure. să se aplece asupra vaselor fără avizul profesorului de specialitate.substanţele/ produsele chimice periculoase trebuie să fie etichetate şi ambalate în recipiente corespunzătoare. pentru identificare. .- - - - - - - vasele de laborator se spală cu amestecuri oxidante sau detergenţi şi apă distilată fără a se utiliza nisipul. eprubeta în care se încălzeşte un lichid se ţine înclinată (nu spre cel care lucrează. ci separat în vase destinate acestui scop.depozitarea se face într-o încăpere separată şi nu în laborator. ci pe toata lungimea ocupată de substanţă.instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie afişate în loc vizibil pentru a avertiza personalul didactic şi elevii cu privire la măsurile de securitate necesare. în prealabil. trebuie să existe la îndemână mijloace de neutralizare. chiar dacă aceasta nu se manifestă imediat. sub cheie. baze. a calcei sodate. etanşe şi din materiale rezistente la conţinut. sub nişă.fărâmiţarea alcaliilor. verificarea tuburilor de legătură (etanşeitate. trebuie să existe la îndemână un set de Fişe tehnice de securitate (OUG 200/2000) pentru toate substanţele şi preparatele chimice periculoase folosite astfel încât proprietăţile fizico-chimice şi toxicologice. . substanţe caustice) nu trebuie aruncate la întâmplare. . eprubeta nu trebuie încălzită numai la partea de jos. efectele asupra sănătăţii. e) La depozitarea substanţelor chimice .magazia trebuie să fie bine ventilată. e) La mânuirea recipientelor cu acizi concentraţi sau amoniac: . depozitul trebuie semnalizat cu semne grafice de avertizare. care provoacă fisuri şi la încălzire sticla se va sparge uşor. la identificarea substanţelor pentru experienţe. după caz. fosfor. deoarece acţiunea multor substanţe este puternic toxică.vasele mari trebuie ţinute în ambalaje integre.depozitul trebuie să fie dotat cu mijloace adecvate şi suficiente de stingere a incendiilor. toate substanţele chimice se păstrează în dulapuri încuiate. se va face de asemenea. măsurile de protecţie necesare la manipularea lor şi procedurile în caz de urgenţă să fie cunoscute. Nu este permisă depozitarea alăturată a vaselor cu substanţe care produc reacţii violente prin contact. pentru a nu se produce vreo scăpare de gaze din cauza unor suprapresiuni. . în cazul efectuării unor experienţe cu aparate în care se pot iniţia substanţe gazoase. sau spre vecin). 46 .

h) La întrebuinţarea lămpilor sau becurilor în care combustibilul lichid vine sub presiune (bec de spirt.- - acidul clorhidric concentrat.la plecarea din laborator. duzele (orificiile) pentru trecerea vaporilor inflamabili vor fi curăţate. . se închid uşile pentru a preveni împrăştierea gazelor şi se întrerup eventualele surse de căldură. . dacă flacăra totuşi pătrunde. este interzis să se lase aprinse becuri de gaz. acidul azotic. înainte de fiecare aprindere. o concomitent cu evacuarea persoanelor din cameră. robinete deschise.să se menţină aparatul de încălzit în ordine şi curăţenie. se lasă becul să se răcească complet şi numai după aceea se aprinde din nou. .mai întâi se umple o eprubetă cu gaz şi numai dacă acesta este pur şi se aprinde liniştit. apoi apa. dacă într-un laborator sau într-o sală de clasă se produce. concomitent cu evacuarea celor prezenţi din încăpere (fără panică). a unei butelii de acid azotic concentrat sau defectarea robinetului la un balon cu clor etc. la începutul şi sfârşitul oricărei experienţe. se aşază eprubeta la robinetul de ieşire din aparat pentru aprinderea gazului produs. se deschid ferestrele sau gurile de ventilaţie şi apoi se închid uşile.). tuburi de cauciuc sau conducte perforate etc. chiar şi pentru scurt timp. .reţeaua de gaze combustibile a laboratorului trebuie să aibă un robinet central.să nu se întrebuinţeze benzina pentru aparatele care funcţionează cu alcool sau petrol lampant. micşorând în prealabil curentul de aer.): . din duze iese un amestec explozibil.în cazul în care se descoperă pierderi de gaze combustibile (cu miros specific) sau vapori de benzină. lampa de benzină etc. se procedează astfel: o se sting toate becurile de gaz de la ventilul principal precum şi celelalte surse de încălzire. o se caută sursele de scurgere a gazului sau vaporilor (garnituri defecte. spargerea unui vas cu brom. fără explozie.să nu facă arderea completă a combustibilului. de personal calificat. o la întrebuinţarea becurilor de gaz se urmăreşte ca aprinderea să se facă treptat şi flacăra să nu pătrundă în interiorul becului.hidrogenul (ca şi gazele sau vaporii inflamabili) nu se aprinde direct la aparatul care îl produce. controlându-se dacă aparatul conţine o cantitate suficientă de combustibil.) şi se iau măsurile necesare pentru îndepărtarea defectelor. . . dintr-o cauză oarecare. se toarnă încet acidul. se aeriseşte încăperea pâna la dispariţia completa a mirosului de gaz. o cantitate de substanţe gazoase sau de vapori toxici (ex. format din vaporii combustibilului cu aer care provoacă o explozie periculoasă. soluţiile concentrate amoniac etc. la diluarea acidului sulfuric concentrat. trebuie turnate sub nişă. f) La folosirea gazelor şi a vaporilor inflamabili: . o nu se aprinde şi nici nu se stinge lumina electrică. deoarece dacă întreaga cantitate de lichid este epuizată. robinetelor şi becurilor de gaz trebuie să fie făcută cel puţin o dată pe lună. care să permită oprirea simultană a alimentării cu gaze a tuturor sălilor iar locul robinetului va a fi cunoscut de toţi cei care lucrează în laborator. se deschid ferestrele pentru aerisirea completă a încăperii. se închide robinetul.verificarea şi repararea conductelor. 47 . lămpi cu spirt sau alte aparate de încălzire. mâinile se spală cu apă şi săpun. g) La manevrarea aparatelor de încălzire (sursele de căldură) .

la experienţele executate în vid (distilare) se vor folosi ochelari de protecţie. ci prin agitare într-un balon sau prin amestecare cu o spatulă sau o linguriţă de os pe o foaie de hârtie velină cretată.buteliile (baloanele. trebuie luate măsuri de protecţie speciale contra împrăştierii cioburilor în caz de spargere. amestecarea oxidanţilor cu alte substanţe fărâmiţate nu se face niciodată prin frecare în mojar. frecându-se cu precauţie doze mici într-un mojar absolut curat. în laborator nu este permis să se afle mai mult de o butelie încărcată cu acelaşi gaz.prinderea în stative a baloanelor de distilare. vasul nu se ţine pe masă. . se vor utiliza numai baloane mici cu fund rotund. ci de gât şi cât mai aproape de locul de introducere a dopului. prevăzute cu plombă de verificare metrologică şi având marcată cu culoare roşie diviziunea de pe scală care indică presiunea maximă de folosire a buteliei. cap. ci pe o placă din material termoizolant. paharele şi celelalte vase în care se află lichid fierbinte nu se pun direct pe masă. . după care vor fi uscate pe o bucată de tifon. recipientele) cu gaze lichefiate sau comprimate trebuie ferite de surse de încălzire. consumarea gazelor lichefiate sau comprimate se va face exclusiv prin reductoare de presiune. broaşte) să fie ţinute cu mâna acoperită cu o mănuşă de protecţie sau cu o bucată de pânză.baloanele. .instrumentele de disecţie să se sterilizeze. de asemenea.instrumentarul trusei de disecţie şi microscopie să fie folosit corect.paharele mari cu lichid se ridică numai cu ambele mâini şi se ţin în aşa fel. III): . reaşezarea în cutia trusei făcându-se numai după o uscare completă.introducerea unui dop de plută sau de cauciuc într-un tub de sticlă se face ţinându-se tubul cu mâna cât mai aproape de capătul de introdus (mâna înfăşurată într-o batistă şi fără a se forţa tubul). . . buteliile vor fi prevăzute cu capac de protecţie. robinetele buteliilor de oxigen vor fi păstrate curate (nu vor fi unse cu grăsimi) iar în timpul transportului şi depozitării. 48 . buteliile trebuie ferite de căderi şi lovituri. j) La folosirea sticlăriei de laborator: . chiar dacă ele funcţionează greu. sub directa îndrumare şi supraveghere a profesorului. .la pregătirea amestecurilor oxidante se fărâmiţează oxidanţii în stare pură. . prin îngrădirea cu plase metalice sau cu paravane de sticlă armată. Titlul VI. robinetele trebuie deschise şi închise încet. stropiri sau împrăştieri violente de substanţe: . tuburile.atunci când se introduce un dop într-un vas cu pereţi subţiri. i) La experienţele care pot provoca explozii. . .- să se observe dacă ventilul (supapa) de siguranţă funcţionează astfel încât presiunea din rezervorul aparatului să nu se ridice peste cea normală şi totodată să se controleze ca rezervorul sa nu fie prea încălzit. . . este obligatorie dotarea buteliilor cu manometre. fără a fi bruscate.animalele de disecţie (ex.după terminarea lucrărilor elevii să se spele pe mâini şi să se dezinfecteze cu alcool. . a biuretelor şi a refrigerentelor se efectuează cu ajutorul clemelor prevăzute cu apărători de plută sau cauciuc.în cazul experienţelor cu vase în care se pot dezvolta presiuni periculoase. k) La desfăşurarea lucrărilor de disecţii şi de conservare a materialului biologic este necesar ca (a se vedea NGPM 2002.lucrările de conservare a materialului biologic şi de folosire a substanţelor chimice se vor desfăşura sub directa îndrumare a profesorului.încălzirea substanţelor în vase de laborator cu pereţi subţiri se face pe o sită sub agitare continuă. din sticlă rezistentă la flacără. ca marginile răsfrânte ale paharului să se sprijine pe degetele mari şi pe degetele arătătoare.

se va asigura legarea la pământ sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu. arsuri. mijloacele de prim ajutor In caz de accidente (răniri.l) In laborator trebuie să se găsească.dacă vreun reactiv ajunge pe corp. până la sosirea medicului. acid boric etc. vată. intoxicaţii şi sufocări) pot avea loc la orice lucrare de laborator.).când o picătură de reactiv pătrunde în ochi. în cazul leziunilor grave este necesară chemarea medicului. Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalaţia de legare la pământ. împiedicându-se astfel atingerea acestora. este foarte important ca ochii să fie spălaţi imediat cu jet de apă şi apoi supuşi unui examen medical.în fiecare laborator trebuie să existe o trusă sanitară cu următoarele materiale: apă oxigenată. . este totuşi necesar ca în timpul experienţelor să fie la îndemână o cantitate suficientă de soluţii de carbonat de sodiu. . la loc vizibil. conform normelor de electrosecuritate. dacă nu se respectă măsurile de protecţie. zdrobiri şi striviri. amoniac. se dezinfectează cu apă oxigenată şi se bandajează cu tifon sterilizat. acid acetic. fiole de cofeină. mănuşi. În vederea evitării unor asemenea accidente se impune ca izolarea conductorilor să fie perfectă şi prin poziţia acestora să fie exclusă posibilitatea unei atingeri. leucoplast. . Protejarea faţă de acţiunea curentului electric Curentul electric are o acţiune complexă şi caracteristică asupra tuturor componentelor organismului omenesc producând tulburări interne grave (aşa-numitele şocuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice. . . . Elementele sub tensiune vor fi protejate de carcase. ochelari etc. medicamentele care au termen de valabilitate vor fi înlocuite periodic. se procedează de urgenţă la oprirea sângelui. 49 . dezinfectarea şi bandajarea rănii şi transportarea accidentatului la spital. arsurile profunde şi pe suprafeţe mari (de gradul II şi III) necesită internarea de urgenţă în spital. pense.contactul direct cu anumite părţi metalice ale instalaţiilor care au intrat sub tensiune în mod întâmplător. pentru neutralizarea acizilor sau bazelor care ar putea ajunge pe corp sau pe haine.atingerea conductorilor neizolaţi sau insuficient izolaţi aflaţi sub tensiune. autorizate în acest scop. maşini-unelte). foarfecă. Pentru a se evita o astfel de accidentare. se spală cu apă curată. iar când rănile sunt uşoare. Accidentele electrice se produc din următoarele cauze: .accidentele chimice (arsuri chimice. opăriri) se tratează după gravitatea lor. alcool sanitar.manipularea substanţelor chimice agresive se va face folosind echipamentul de protecţie corespunzător (şorţuri de protecţie. electrometalizări şi semne electrice).accidentele de natură mecanică pot avea ca efect tăieturi.în cazul intoxicaţiilor acute sau al sufocărilor cu substanţe gazoase sau cu vapori toxici. Carcasarea sau îngrădirea se va executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenţă metalică suficientă şi bine fixată. jecolan. o soluţie neutralizantă pentru cazul stropirii cu substanţe. lucrările efectuându-se de către persoane de specialitate. . cel în cauză va fi scos din atmosfera toxică şi va fi dus într-un loc bine aerisit. otrăviri etc. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare prin contact cu uneltele cu care se lucrează. acid boric. i se va desface haina la gât şi i se va face respiraţie artificială. . acestea vor avea mânerele din materiale electroizolante. tinctură de iod. acesta trebuie spălat în primul rând cu o mare cantitate de apă şi apoi se şterge locul respectiv sau se aplică substanţe neutralizante. . înţepături. când se produc hemoragii.accidentele termice (arsuri. tifon. zgârieturi.) se vor lua următoarele măsuri: .folosirea curentului electric la tensiuni care depăşesc pe cele prevăzute în normele de tehnica securităţii.

rar. în funcţie de meseria în care se pregătesc elevii. . de la tabloul de distribuţie este interzisă. funii. vor fi prevăzute cu afişe sugestive. readucerea la viaţă reuşeşte de cele mai multe ori. Organizarea protecţiei muncii în activitatea practică din atelierele şcoală sau alte unităţi contractuale Dotarea atelierelor cu echipamente individuale de protecţie va fi cea prevăzută în normativul cadru de acordare a EIP. deoarece. generatoare. până la sosirea acestora. Ca măsuri de protecţie în acest caz. De aceea. Staţiile de amplificare..- - - pătrunderea curentului de înaltă tensiune în instalaţiile de joasă tensiune. praf etc. chiar la locul accidentului. transformatoare. de la distanţă. covoare şi galoşi de cauciuc etc. Încăperile şi spaţiile şcolare în care se află instalaţii electrice. cu corpuri rău conducătoare de electricitate. apropierea de instalaţiile sub tensiune înaltă se impune afişarea plăcilor avertizoare şi îngrădirea locurilor respective iar elevii care vizitează întreprinderile trebuie să fie sub stricta supraveghere a cadrelor didactice şi a delegatului întreprinderii. acumulatoare etc.scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv. iar la instalaţiile de înaltă tensiune este obligatorie folosirea mănuşilor şi a cizmelor din cauciuc electroizolant. îmbrăcămintea îi va fi desfăcută pentru facilitarea respiraţiei. Toate instalaţiile electrice de pe întreg teritoriul şcolii aflate în locuri de muncă periculoase. rău conducătoare de electricitate (ţesături. aceasta poate fi electrocutată. precum şi cu tăbliţele avertizoare respective (specifice instalaţiilor şi locului de muncă). îndepărtarea conductoarelor căzute la pământ se va face cu o prăjină uscată din lemn. dacă accidentatul este atins de o persoană înainte de scoaterea lui de sub tensiune. alimentarea aparatelor electrice portative de la reţeaua de curent în încăperi umede sau cu gaze. aparatele şi utilajele electrice vor fi instalate numai în încăperi uscate şi curate. şi alimentarea aparatelor electrice portative se vor folosi tensiunile reduse prevăzute în normele de electrosecuritate. . accidentatului dându-i-se în acelaşi timp să miroasă o soluţie de amoniac. a cuielor etc. trebuie chemat neîntârziat un medic sau . liniştită. în locul siguranţelor calibrate. Dacă scoaterea de sub tensiune şi începerea respiraţiei artificiale se fac imediat după electrocutare.Salvarea". mănuşi. 50 . persoana accidentată se va aşeza într-o poziţie comodă. fiecare secundă este preţioasă. dacă accidentatul a încetat să mai respire sau respiră anormal.cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate. revizia periodică a întregii instalaţii electrice şi a aparatelor respective se va face de către personal calificat. Se interzice utilizarea maşinilor şi utilajelor la puteri nominale mai mari decât suportă reţeaua. cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare.. iar ruperea lor se face prin lovirea. astfel: .în cazul când accidentatul este în stare de leşin. măsurile de prim ajutor trebuie luate în funcţie de starea în care se găseşte accidentatul. unde elevii şi personalul şcolii ar putea veni în contact cu ele. placarde şi instrucţiuni referitoare la electrosecuritate. In caz de electrocutare. este necesar să se folosească siguranţe fuzibile calibrate sau întrerupătoare de protecţie automate şi să se interzică folosirea sârmelor groase. convulsiv. vor fi prevăzute cu izolaţiile şi apărătorile reglementare.). primul ajutor trebuie acordat fără întârziere. prin derivaţii provizorii. i se va face imediat respiraţie artificială. Pentru reanimarea accidentatului. alimentarea acestora. prăjini. De asemenea.

înflorită sau ştirbită. manetele de comandă. uneltele de mână acţionate electric trebuie să corespundă normativelor în vigoare şi vor fi verificate periodic de către personalul de specialitate. bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită prinderea lor sigură şi comodă. Tuburile flexibile de aer comprimat trebuie să corespundă debitului şi presiunii de lucru. scaune. Pârghiile. acestea vor fi protejate împotriva atingerii. Uneltele de mână vor fi adaptate la dimensiunile antropometrice (formă. maşini-unelte etc. Braţele de acţionare ale acestor unelte vor fi astfel executate încât la închidere să existe un spaţiu suficient între ele. căpuitoarele şi alte unelte de mână similare vor fi executate conform standardelor de stat şi normelor în vigoare. lăzi. Uneltele de mână care nu corespund condiţiilor normale de lucru vor fi înlocuite imediat cu altele corespunzătoare. La folosirea cozilor şi mânerelor din lemn. Folosirea uneltelor de mână cu suprafaţa activă deformată. lungime.) vor avea o construcţie robustă şi nu vor prezenta frecări mari sau articulaţie care ar duce la eforturi suplimentare pentru cel care le acţionează şi în acelaşi timp la nesiguranţă în timpul lucrului. aşchii metalice etc. Amplasarea lor trebuie să excludă posibilitatea manevrării lor involuntare. pentru a se preveni prinderea lor. foarfecele. uneltele de mână vor fi controlate sistematic. în dulapuri.).) ce prezintă pericol de accidentare. dălţile. 51 . Pentru fixarea cozilor şi mânerelor în scule se vor folosi pene metalice corespunzătoare. fără noduri şi aşchii desprinse. Fixarea lor pe racordul uneltei va fi asigurată de coliere metalice. Uneltele de mână rotative. după încetarea acţiunii acestuia. în funcţie de frecvenţa de utilizare. Uneltele de mână prevăzute cu articulaţii (foarfeci. fisuri sau desprinderi de aşchii. mobilier. Uneltele de mână din oţel (ciocănelele. pentru a fi asigurate împotriva căderii. după caz. vârfuri etc. la operaţii la care se pot produce scântei. Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu dispozitive pentru fixarea sculei. în apropierea locurilor de muncă şi vor fi astfel aşezate încât să aibă orientată spre exterior partea de prindere pentru a exclude contactul cu părţile ascuţite sau tăietoare. Uneltele de mână folosite în mediu de gaze şi vapori explozibili vor fi confecţionate din materiale care nu produc scântei prin lovire. Toate uneltele de mână vor fi verificate cu atenţie la începutul schimbului. precum şi a uneltelor de mână improvizate este interzisă.Dimensionarea echipamentului tehnic (bancuri de lucru. se vor purta ochelari de protecţie iar zona de muncă va fi protejată pentru a împiedica accidentarea persoanelor din apropiere. grosime) ale mâinii şi posibilităţilor efortului fizic mediu al elevilor.) vor fi protejate cu teci sau apărători adecvate. Dispozitivul de comandă va fi astfel conceput încât.. La executarea lucrărilor la înălţime. In timpul transportului. din oţeluri corespunzătoare. precum şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată. cleşti etc. Periodic. uneltele de mână vor fi aşezate în genţi rezistente şi vor fi fixate în mod corespunzător. părţile periculoase ale uneltelor de mână (tăişuri. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare. pânze de fierăstrău etc. In timpul lucrului cu unelte de mână. butoanele de pornire şi oprire etc. Uneltele de mână vor fi păstrate. funcţionarea de mână să înceteze imediat. Cozile şi mânerele de mână vor fi netede. Dacă uneltele de mână cu acţionare electrică sau pneumatică sunt dotate cu piese active (pietre de polizor. sau alte suporturi speciale. dornurile. din dotarea atelierelor şcolare va fi în concordanţă cu dimensiunile statice şi dinamice (antropometrice) ale elevilor. se va alege lemn de esenţă tare cu fibrele axiale drepte. cu acţionare pneumatică vor fi dotate cu dispozitive de reglare a presiunii şi debitului în vederea limitării turaţiei. vor fi amplasate astfel încât să fie vizibile de la locul de muncă şi să fie posibilă manevrarea lor fără deplasarea elevilor de la locul de muncă. tratate termic în aşa fel încât sub acţiunea eforturilor la care sunt supuse în timpul lucrului să nu permită deformări permanente. Utilizarea aceluiaşi mâner la mai multe unelte de mână se admite numai pentru trusele de scule construite în mod special cu mâner detaşabil.

Construcţia butoanelor trebuie să fie astfel făcută încât să se distingă uşor butonul de pornire şi cel de oprire. Se recomandă ca sensul de mişcare al pârghiilor şi manetelor să corespundă cu sensul mişcării organului comandat. Pârghiile şi manetele vor fi prevăzute cu plăcuţe sau cu inscripţii care indică comenzile. Pârghiile şi manetele de comandă trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de blocare care să nu permită deplasarea liberă a acestora după fixare într-o anumită poziţie sau cuplarea sau decuplarea necomandată. La exploatarea maşinii, manipularea manetelor, pârghiilor, roţilor manuale şi butoanelor trebuie să fie comandată. Înlăturarea comenzilor greşite trebuie asigurată prin introducerea comutărilor automate. Organele de comandă ale maşinilor-unelte trebuie aşezate la o înălţime comodă pentru cel care le mânuieşte. Pentru ca elevii de statură mică să nu obosească întinzându-se spre organele de comandă, se va amenaja un postament corespunzător (grătar etc.). Construcţia sistemului de frână trebuie să fie simplă şi să prezinte securitate în muncă astfel: - în cazurile posibile, frânele trebuie comandate hidraulic, pneumatic sau electric; - pentru oprirea rapidă a mecanismului, frânele trebuie legate de dispozitivul de pornire al motorului sau al maşinii, astfel ca la deconectarea motorului să acţioneze automat frâna. Pentru asigurarea securităţii muncii dispozitivele de comandă ale oricăror mecanisme trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - să fie aşezate în locuri unde poziţia lor să asigure o manevrare comodă şi să permită utilizarea fără pericol a dispozitivelor de pornire; - să oprească repede mecanismul şi să-l fixeze rigid în poziţia necesară; - să excludă posibilitatea pornirii întâmplătoare a mecanismului. La maşinile şi locurile de muncă unde este posibilă efectuarea operaţiilor în poziţie şezând, comenzile vor fi astfel amplasate încât să fie asigurată o poziţie comodă în timpul lucrului. Toate agregatele, instalaţiile şi maşinile vor fi prevăzute cu dispozitive de siguranţă, supraveghere, securitate şi control, astfel încât să se asigure funcţionarea lor corectă şi fără pericol de accidente. Organele de maşini, care în timpul exploatării pot fi suprasolicitate din anumite cauze, vor fi prevăzute cu sisteme de siguranţă care să prevină deteriorarea sau desprinderea organului în cauză şi, prin urmare, a accidentelor. Dispozitivele de ungere vor fi astfel dispuse încât să se excludă pericolele de accidentare. Se interzice ungerea manuală în timpul funcţionării utilajului. Se recomandă să se introducă dispozitivele pentru ungere automată. Pornirea instalaţilor şi agregatelor care nu pot fi supravegheate din locul de amplasare al pupitrului de comandă se poate face numai după confirmarea semnalului de pornire de la posturile de supraveghere. La instalaţiile şi agregatele care nu pot fi supravegheate dintr-un singur loc, trebuie să existe un sistem de semnalizare în ambele sensuri, între locul de comandă şi locurile de muncă sau de supraveghere, de la instalaţie. Maşinile şi agregatele mobile care se deplasează pe şine trebuie prevăzute în faţa roţilor, în sensul de mişcare, cu dispozitive care să înlăture orice obiecte sau materiale de pe calea de rulare. Maşinile şi instalaţiile de la care se degajă în timpul lucrului aşchii sau alte particule solide sau lichide vor fi prevăzute cu ecrane de protecţie sau paravane care să oprească proiectarea lor. Pentru asigurarea condiţiilor sigure de muncă şi de acces la înălţime se vor prevedea scaune, platforme şi treceri rigide şi rezistente, prevăzute cu balustrade de cel puţin un metru înălţime. Toate părţile mobile, roţi dinţate, axe, piese în mişcare de rotaţie, articulaţii, transmisii prin lanţ şi curele, precum şi orice alte părţi care prezintă pericol în timpul muncii, trebuie protejate prin apărători. În unele cazuri, apărătorile trebuie să fie un mijloc de protecţie contra stropilor lichidului de răcire. Construcţia apărătorilor trebuie să fie rigidă, rezistentă, legată constructiv de maşină. 52

Toate apărătorile sau capacele de protecţie, acolo unde este posibil, trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de zăvorâre care să nu permită deschiderea acestora decât după oprirea organelor de mişcare. Locurile periculoase de la maşini care nu pot fi protejate cu apărători vor fi îngrădite cu balustrade amplasate la distanţe corespunzătoare. La maşinile prevăzute cu transmisii prin curele se vor lua următoarele măsuri: - locul cusăturii capetelor curelei trebuie să fie rezistent, neted, flexibil; - pentru o bună rezistenţă, cureaua se coase după lipire cu curele noi; - îmbinarea prin suprapunerea curelelor cu margini proeminente, în special a celor prinse prin şuruburi, sunt periculoase, nu se recomandă. Culoarea maşinii trebuie astfel aleasă, încât fondul maşinii să facă un contrast puternic cu piesele de prelucrat, asigurându-se astfel îmbunătăţirea condiţiilor de vizibilitate. Prin vopsire se vor scoate în evidenţă organele de comandă şi părţile mobile ale utilajului. Instalaţiile şi echipamentele electrice vor fi construite, montate, întreţinute şi exploatate în aşa fel încât să fie prevenite electrocutările prin atingerea directă sau indirectă, arsurile, incendierile, exploziile şi arderile neprevăzute ale capselor electrice provocate de curenţi de dispersie sau de curenţi vagabonzi din instalaţiile energetice sau datorate descărcărilor atmosferice. În acest scop, pe lângă măsurile de securitate a muncii privind instalaţiile şi echipamentele electrice prevăzute în normele de protecţia muncii se va ţine seama şi de instrucţiunile proprii elaborate de unitate pentru fiecare loc de muncă. Defectele care se ivesc în instalaţiile electrice trebuie descoperite la timp şi îndepărtate de personalul calificat pentru aceasta. Se va acorda o atenţie deosebită utilajului electric şi reţelelor electrice din ateliere cu umiditate şi cu temperatură ridicată, precum şi încăperile în care se găsesc gaze, vapori sau praf, inflamabile şi explozibile pentru a preveni electrocutările sau incendiile datorită şocurilor electrice, pieselor încălzite sau incandescente prin care trece curentul şi scurtcircuitele. Conductele îmbinate cu plane prin care se transportă fluide sub presiune sau fluide care pot provoca arsuri trebuie prevăzute cu ecrane de protecţie. Conductele instalaţiilor şi utilajelor vor fi vopsite pentru a permite identificarea uşoară a fluidului transportat. Culorile vor fi alese în funcţie de caracteristicile fluidului, conform normativelor în vigoare, indicându-se sensul de curgere al acestuia. Agregatele la care se degajă praf trebuie să fie carcasate şi prevăzute cu o instalaţie de absorbţie. Sursele de radiaţii calorice trebuie să fie protejate cu paravane izolante. Pentru evitarea accidentelor este necesar ca personalul însărcinat cu îndrumarea lucrărilor practice să urmărească: înainte de începerea lucrului dacă o s-a efectuat instructajul la locul de muncă; o uneltele, mesele de lucru, maşinile, instalaţiile, aparatele etc. sunt în bună stare de funcţionare, bancurile de lucru sunt la înălţimile optime pentru elevi; o echipamentul de protecţie pentru fiecare loc de muncă repartizat elevilor este în bună stare, există plăci avertizoare de protecţie la locurile unde se pot produce accidente sau asigurat măsurile de siguranţă impuse de normele de protecţie a muncii. în timpul lucrului: o dacă elevii poartă echipamentul individual de protecţie stabilit pentru fiecare loc de muncă, halatele de lucru sunt strânse pe corp şi încheiate la mâneci, părul elevilor este strâns şi acoperit cu basma sau bască: o folosirea şi mânuirea corectă a sculelor, uneltelor, maşinilor, materialului de prelucrat etc. şi poziţia normală (neforţată) în timpul lucrului; o păstrarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă; 53

-

o purtarea ochelarilor de protecţie atunci când se lucrează la polizor sau la maşinileunelte la care este prevăzută utilizarea acestora, precum şi la executarea diferitelor lucrări în construcţii; o elevii să nu lucreze la maşini, utilaje, aparate etc. fără aprobarea personalului însărcinat cu îndrumarea lşi supravegherea ucrărilor practice; o asigurarea la locurile de muncă a tuturor condiţiilor igienico-sanitare; o să nu se consume sau păstreze alimente proprii în atelierele de lucru; orice aliment se va consuma numai la locurile special amenajate respectându-se regulile de igienă. la terminarea lucrului: o deconectarea maşinilor unelte de la priza de forţă, curăţirea de către elevi a locului de muncă, a echipamentului, uneltelor, maşinilor etc. şi aşezarea uneltelor, sculelor în sertare sau dulapuri; o respectarea tuturor măsurilor de igienă, prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în normativele în vigoare pentru locurile de muncă respective.

Măsuri de protecţie a muncii pentru elevii care lucrează la maşini-unelte
La maşini-unelte nu se poate lucra decât cu aprobarea profesorului sau a maistrului-instructor. Nu se începe munca la maşini-unelte înainte de a se cunoaşte construcţia acestora, dispozitivele de comandă şi regulile de securitate a muncii. Înainte de a începe munca se verifică dacă maşina-unealtă este în stare bună de funcţionare, dacă manetele şi butoanele de comandă funcţionează bine, dacă există apărătoare de siguranţă în stare bună, dacă utilajul electric este bine legat la pământ. Înainte de a începe lucrul elevii sunt obligaţi să-şi încheie manşetele mânecilor sau să le lege cu şiret. Se strâng capetele şireturilor şi poalele hainelor, precum şi părul prea lung. Înainte de a porni maşina-unealtă se verifică dacă piesa care urmează să fie prelucrată şi scula de aşchiere sunt bine fixate. Înainte de a porni maşina-unealtă se verifică dacă nu există obiecte străine pe piesele care se rotesc. Nu se porneşte maşina-unealtă înainte de a se convinge că a fost scoasă din mandrină cheia tubulară. În timpul funcţionării maşinii-unelte trebuie urmărit ca: - să nu se execute măsurători ; - să nu se cureţe şi să nu se ungă maşina-unealtă; - să se apropie cu atenţie scula de aşchiere de piesa care se prelucrează; - să nu se pună la loc cureaua de transmisie atunci când aceasta cade de pe roţile de transmisie; - după întreruperea comenzii de rotaţie să nu se frâneze rotirea părţilor maşinii cu mâna (roata de transmisie, cureaua de transmisie, axul principal). Când se lucrează cu maşina de găurit trebuie urmărit ca: - să nu se ţină piesa cu mâna; - dacă burghiul se gripează, se opreşte imediat maşina de găurit şi se scoate burghiul din gaură; - găurirea pătrunsă se execută cu atenţie sporită întrucât burghiele se rup când ies din piesă; - în timpul lucrului se vor purta ochelari de protecţie pentru a feri ochii de aşchii. Când se lucrează la polizor trebuie urmărit ca: - să nu se staţioneze în planul de rotire a pietrei polizorului; - să nu se apese cu putere piesa sau scula care se ascute pe piatra de polizor; - să nu se ascută piesele pe suprafeţele laterale ale pietrei ; 54

Când se lucrează cu scule acţionate electric (bormaşini. fără concursul maistrului-instructor şi să nu atingă conductorul la care este conectată scula. Elevii au obligaţia să anunţe imediat pe profesor sau pe maistrul-instructor în cazul când constată un defect la maşina-unealtă sau o funcţionare anormală a acesteia. materialele. Nu se taie metalul cu dalta fără ochelari şi plasă de protecţie sau fără apărători.să se folosească scule în perfectă stare şi neapărat legate la centura de împământare. La întreruperea curentului în reţeaua de forţă se deconectează imediat maşina-unealtă şi nu se conectează la loc decât cu aprobarea profesorului sau a maistrului-instructor. Elevii au obligaţia de a înştiinţa imediat pe profesor sau pe conducătorul practicii despre orice accident. Măsuri de protecţie a muncii se pot lua în cazul instalaţiilor mecanice sub presiune 55 .să nu se lucreze fără mănuşi de cauciuc şi fără preşuri de cauciuc (sau alt material izolant). Nu se lucrează cu scule stricate şi la menghine defecte. Aşchiile nu se îndepărtează prin suflare deoarece pot să intre în ochi. foarfeci.elevii să nu conecteze şi să nu încerce sculele acţionate electric singuri.să se reamintească permanent că acţiunea curentului electric poate fi mortală. Nu se încarcă locul de muncă (bancul de lucru şi trecerile din jurul lui) cu obiecte inutile. In acest scop se foloseşte o perie şi un cârlig. Piesele cu margini ascuţite sau cu bavuri nu se apucă cu mâna neprotejată (fără mănuşi). Nu se strâng cu mâna aşchiile rezultate în timpul prelucrării. fierăstraie. Nu se încredinţează nimănui munca la maşina-unealtă fără aprobarea profesorului sau a maistrului-instructor. Piesa care se prelucrează se fixează bine în menghină. . Măsuri de protecţie a muncii pentru elevii care execută lucrări cu unelte de mână Locul de muncă se ţine în ordine. Când se îndreaptă o piesă metalică. Sculele şi uneltele folosite la lucrări agricole trebuie să fie bine ascuţite şi fixate în capul cozilor de mânuire iar distanţa dintre elevii angajaţi la asemenea lucrări să corespundă cu raza de acţiune şi lucru a uneltelor agricole. Când se asamblează sau se demontează îmbinări cu piuliţe. se aleg chei cu dimensiuni potrivite.a. Sculele.- să nu se lucreze fără suport şi fără ecran de protecţie. vibratoare ş. Suprafaţa prelucrată nu se încearcă cu degetul deoarece ea are bavuri.) se va avea grijă: . La pilirea unei piese. precum şi despre orice încălcare a regulilor tehnicii securităţii pe care le observă. la cursa de întoarcere nu se apasă pila cu degetele mâinii stângi. Piesele mari. aceasta nu se loveşte cu coada pilei deoarece poate scăpa. . Asupra cheii se aplică numai forţa mâinii şi nu a corpului întreg. grele sau lungi. aceasta se ţine cu mâna protejată cu mănuşi. prefabricatele şi produsele finite se aşază pe locurile care le sunt rezervate. să nu se lucreze la polizor fără ochelari de protecţie. precum şi piesele care pot scăpa din menghină în timpul prelucrării se prind şi se scot din menghină cu atenţie. . să se fixeze suportul la nivelul centrului pietrei de polizor.

buteliile transportabile şi conductele prin care se transportă fluide sub presiune se vor vopsi în culorile convenţionale pentru fluidele pe care le conţin sau le transportă conform prevederilor din instrucţiunile tehnice de specialitate şi din standardele de stat în vigoare.La construirea. Recipientele. marcării şi livrării. Conductele îmbinate cu f1anşe. conducte. suprafeţe de alunecare etc. recipiente sub presiune şi instalaţii de ridicat. staţii de pompare.). Executantul este obligat să verifice dacă natura terenurilor corespunde prevederilor din proiect şi.. repararea. perimetrul rezervoarelor de apă. Materialele folosite pentru construirea şi repararea elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune vor corespunde. La producerea şi distribuirea aerului comprimat se vor aplica şi respecta prevederile din NSSM 40. Accesul în instalaţiile de hidrofoare. roci cu caracteristici diferite. Dacă la executarea săpăturilor se detectează gaze sau alte substanţe periculoase. prin care se transportă fluide sub presiune. Instalaţiile mecanice sub presiune vor fi prevăzute cu dispozitivele de siguranţă şi aparatele de măsură şi control necesare. instrucţiunilor tehnice ale inspecţiei pentru cazane. canale acoperite pentru scurgeri sau pentru protecţia unor conducte. se va stabili precis natura instalaţiilor subterane şi felul cum sunt amplasate şi se vor prevedea măsuri pentru evitarea avariilor acestor instalaţii şi pentru eliminarea pericolelor. pentru 56 . instalarea. Amplasarea instalaţiilor mecanice sub presiune se va face în conformitate cu prevederile normelor de protecţie a muncii corespunzător specificului activităţii locurilor de muncă respective şi cu prevederile normativului republican pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor. precum şi standardelor de stat în vigoare. se va efectua potrivit naturii rocilor şi procedeului de tăiere. bazine sau rezervoare ce nu se văd la suprafaţă etc. infiltraţii puternice. vor fi prevăzute cu manşoane de protecţie. Măsuri de protecţie a muncii se pot lua pentru ucenicii şi/sau elevii care îşi desfăşoară practica de producţie în construcţii Săpăturile vor fi astfel executate. Modul de susţinere se va stabili prin proiect. care. în cazul constatării unor nepotriviri. va anunţa beneficiarul lucrării pentru a cere proiectantului schimbarea soluţiei. recipiente sub presiune şi instalaţii de ridicat (ISCIR). acolo unde este cazul. este permis numai personalului de exploatare instruit special în acest scop. în privinţa condiţiilor tehnice. conducătorul procesului de muncă va evacua personalul. prepararea apei calde. Executantul va începe lucrările de săpături pe baza unei schiţe de plan conţinând toate datele existente cu privire la lucrările ce pot fi întâlnite sau în apropierea cărora se va trece (fundaţii. recipiente sub presiune şi instalaţii de ridicat. verificarea şi exploatarea instalaţiilor mecanice sub presiune vor fi respectate prevederile instrucţiunilor tehnice ale Inspecţiei pentru cazane. înştiinţând pe conducătorul tehnic al lucrării. Dacă sunt depistate instalaţiile subterane în apropierea locului unde se execută săpături. inclusiv operaţiile de control ce trebuie respectate la construirea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune. care pot provoca arsuri. fochiştii trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de instrucţiunile tehnice ale inspecţiei pentru cazane. care să permită exploatarea acestor instalaţii în condiţii de securitate a muncii. proiectantul răspunzând de soluţia aleasă şi de calculul efectuat. Personalul de supraveghere şi exploatare a instalaţiilor mecanice sub presiune trebuie să aibă pregătirea corespunzătoare şi să fie instruit în acest scop pentru cazanele de aburi. pentru asigurarea tuturor măsurilor de protecţie a muncii. se va opri lucrul. Procesele tehnologice. canale de protecţie pentru cabluri de forţă sau telecomunicaţii. încât să fie prevenită prăbuşirea pereţilor iar consolidarea acestora. vor fi precizate în proiectele respective. a regulilor pentru verificarea calităţii.

felul transportului.vor fi îndepărtate de pe talazuri bucăţile de rocă desprinse sau care tind să se desprindă (. Fiecare instituţie de învăţământ va întocmi instrucţiuni proprii de protecţie a muncii. decât dacă este verificată în prealabil rezistenţa susţinerii la solicitările dinamice rezultate din sarcinile respective şi dacă au fost luate măsurile de protecţia muncii. specialiştii şi muncitorii calificaţi fac instructajul la locul de muncă. Măsuri de protecţie a muncii se pot lua pentru ucenicii şi/sau elevii care îşi desfăşoară practica de producţie în agricultură Pentru prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale se pot lua următoarele măsuri: a) Cerinţe generale de securitate a muncii Înainte ca elevii să înceapă lucrul. Dacă adâncimea săpăturilor va fi mai mare de 1 m. şi circulaţia vehiculelor. coeficientul de frecare interioară. împreună cu elevii. stâlpi etc. în cazul evacuării manuale.nu se va permite accesul persoanelor deasupra frontului de lucru. . necesitatea circulaţiei personalului pe trepte şi dacă se execută pe treaptă şi alte operaţii. înălţimea de tăiere a utilajului. lucrarea se va executa numai de muncitori cu experienţă. În timpul nopţii vor fi marcate cu inscripţii luminoase sau felinare avertizoare.5 m.nu va fi permisă formarea pe taluzuri a ieşirilor în consolă (.asigurarea cu mijloace necesare evacuării infiltraţiilor de apă. . Dacă adâncimea săpăturilor este mai mare de 1..continuarea lucrului. profesorul care conduce şi îndrumă elevii în timpul efectuării muncii agricole face instructajul introductiv şi verifică însuşirea lui.. 57 . lucrătorii. . luându-se în considerare natura rocilor.personalul va fi dotat cu echipamentul de protecţie necesar executării lucrărilor în condiţii de securitate. şefii de fermă. Săpăturile care nu mai sunt folosite vor fi rambleate şi terenul netezit. măsurile de securitate în timpul funcţionării maşinilor agricole şi instrucţiunile de lucru la instalaţiile agricole şi cu animalele. In cazul executării săpăturilor inclusiv cele din cariere şi balastiere în mai multe trepte.copturi"). în raza de alunecare sau de surpare a rocilor nu este permisă amplasarea de utilaje. în apropierea cărora se circulă vor fi marcate vizibil şi amenajate cu mijloace de protecţie adecvate. brigadierii.tumbe"). Îndepărtarea susţinerii înainte de rambleiere sau betonare se va face numai dacă rocile permit.. sub supravegherea unui conducător al procesului de muncă.starea de echilibru a rocilor. roca dislocată va fi aruncată pe podine intermediare. precum şi borna de siguranţă vor fi stabilite prin proiect. In apropierea locurilor unde se execută săpături. . . va lua măsurile necesare de eliminare a cauzelor ce ar putea duce la accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. Instructajul introductiv trebuie să cuprindă regulile de conduită ale elevilor pe teritoriul unităţii agricole. aşezate la un interval de cel mult 1. Conducătorii parcelelor productive.Cozoroace" sau .5 m pe verticală. acestea vor fi împrejmuite şi vor fi prevăzute cu numărul necesar de scări care să permită evacuarea rapidă a executanţilor în caz de pericol. La executarea tuturor săpăturilor inclusiv a celor din cariere sau balastiere prin procedee de tăiere manuală sau mecanică se vor prevedea următoarele condiţii minime de protecţie a muncii: . pentru prevenirea căderii mijloacelor de transport sau a persoanelor. Săpăturile. în limitele taluzului natural al rocilor sau în raza de acţiune a utilajelor. în care caz. înălţimea şi lăţimea treptei. precum şi starea susţinerilor vor fi ţinute permanent sub supraveghere. Ordinea de îndepărtare a susţinerilor va fi precizată de proiectant. care vor cuprinde măsurile suplimentare de protecţia muncii specifice activităţilor din şcoală care nu sunt cuprinse în normele de protecţie a muncii existente.

Nu se va permite începerea lucrului fără îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvate şi fără unelte corespunzătoare. b) Măsuri de protecţie a muncii în lucrări de chimizare a agriculturii În afară de prevederile arătate pentru folosirea substanţelor toxice. în care să nu poată intra decât persoanele autorizate. a diferitelor legume şi zarzavaturi. în orele de protecţie a muncii. aceştia vor fi îndepărtaţi scurt timp de la locul de muncă până se remediază deficienţele constatate. Apa de băut trebuie să fie asigurată din fântâni sau rezervoare. Drumurile carosabile şi pietonale din interiorul terenurilor instructive ale unităţii agricole trebuie menţinute într-o stare perfectă. aplicarea tratamentelor cu substanţe toxice să se facă de către personal special instruit. după lucrările demonstrative. instruite pentru manevrarea lor. fizică. În acest sens este necesar să se urmărească: păstrarea insecticidelor. de deprinderi şi obişnuinţe pentru respectarea normelor de igienă şi de protecţie a muncii. elevii să primească cunoştinţele legate de efectele dăunătoare ale substanţelor chimice folosite în stropirea pomilor. se vor arăta elevilor efectele dăunătoare ale consumării produselor agricole tratate cu substanţe insecto-fungicide (parazitologice. biologie. pentru prevenirea intoxicaţiilor cu substanţe insecto-fungicide este necesar ca în cadrul procesului de învăţământ.) şi se vor prezenta în mod clar normele şi regulile de igiena sanitară şi alimentară.. sunt necesare şi următoarele măsuri de protecţie a muncii la folosirea îngrăşămintelor chimice. insecticidelor. zineb etc. erbicidelor să se facă în magazii încuiate. chiuvete. personalul didactic va acorda o atenţie deosebită prezentării acestor norme şi reguli. Pentru schimbarea apei este necesară spălarea şi dezinfectarea zilnică a rezervoarelor. substanţele să se păstreze în ambalajele originale cu eticheta sau semnele avertizoare lizibile. a viilor. aidrin. dotat cu echipament individual de protecţie. să cunoască regulile de igienă şi de protecţie a muncii. şi cu prosoape curate. cotox. după utilizarea substanţelor. fungicidelor. transportul substanţelor toxice să se facă în ambalaje corespunzătoare pentru a se evita împrăştierea lor.In cazul încălcării de către elevi a disciplinei sau a instrucţiunilor de protecţie a muncii. acesta are datoria să folosească metode şi procedee care să ducă la formarea de convingeri. conducătorul parcelei este obligat să oprească lucrul şi să facă cu aceştia un instructaj suplimentar. nu este permisă consumarea fructelor şi legumelor nespălate. mai ales că multe din acestea sunt toxice pentru om şi animale. agricultură etc. elevii se vor spăla bine pe mâini şi pe faţă cu apă caldă şi săpun. în cazul aplicării unui tratament cu substanţe puternic toxice se vor pune planşe avertizoare. Camerele pentru spălat trebuie să fie prevăzute cu duşuri. erbicidelor etc. In cazul când se observă anumite deficienţe la îmbrăcămintea şi încălţămintea elevilor. în scopul antrenării familiei în evitarea unor 58 - - - - . Schimbarea îmbrăcămintei de lucru a elevilor se va face numai în localuri speciale (garderobe sau camere perfect igienice). se iau măsuri pentru neutralizarea lor. Deşeurile rămase şi piesele nefolosite trebuie să fie depozitate în locurile special amenajate. în acţiunea de prevenire a accidentelor şi de informare asupra nocivităţii substanţelor insecto-fungicide trebuie solicitaţi şi părinţii. în cazul în care ambalajele nu trebuie restituite unităţii furnizoare. fungicidelor. ambalajele respective se păstrează în locuri ferite şi nu sunt folosite în alte scopuri. chimie.

personalul ajutător. de atelier şi de la alte locuri de muncă în care se desfăşoară munca şi activităţile şcolare şi extraşcolare.asemenea accidente. . pentru a cunoaşte modul de funcţionare a acestor maşini.pe tractoare au voie să lucreze numai tractoriştii calificaţi. respectiv de Compartimentul de protecţie a muncii în cazul în care numărul de angajaţi din şcoală este mai mare de 50.pe maşinile agricole are voie să lucreze numai personalul care este însărcinat cu îndrumarea activităţii practice. Compartimentul de protecţie a muncii Coordonarea şi răspunderea asupra întregii activităţi de protecţia muncii revin conducerii instituţiei şcolare. Personalul didactic de conducere şi de predare. când acestea sunt în mişcare.RESPONSABILITĂŢI ŞI RĂSPUNDERI ÎN DERULAREA ACTIVITĂŢII Organizarea activităţii de protecţie a muncii în unităţile de învăţământ In instituţiile şcolare din sistemul nostru de învăţământ.utilizarea şi transportul uneltelor agricole care au parţi tăietoare (bricege de altoit. în timpul experienţelor. în conferinţe axate pe această temă de şcoală în cadrul lectoratelor pentru părinţi.) se va face cu atenţie deosebită. de specificul lucrărilor de laborator. . administrativ şi de alte specialităţi au obligaţia de a cunoaşte şi aplica normele generale şi specifice de protecţie a muncii corespunzătoare tipului şi profilul fiecărei unităţi de învăţământ. . secere etc.studierea tractoarelor şi a maşinilor agricole se va face numai când acestea sunt în stare de repaus. sape. . accesul elevilor în faţa organelor active. . Compartimentul de protecţie a muncii trebuie să cuprindă: . elevii vor sta la o distanţă reglementară faţă de maşini. pentru a nu fi în pericol de accidentare. 9.elevii nu au voie să se urce pe maşinile agricole când acestea sunt în stare de funcţionare decât însoţiţi de personalul calificat în specialitate. pe piesele şi mecanismele care se află în mişcare. Această acţiune se poate realiza în cadrul şedinţelor sau convorbirilor individuale cu părinţii.elevii nu au voie să pună mâna pe organele active ale maşinilor agricole. securitatea şi sănătatea în muncă se constituie ca sarcină didactică pentru personalul didactic care organizează procese de muncă şi ca obligaţie pentru toate cadrele din şcoli sau din unităţile economice care conduc procese de muncă şi de producţie desfăşurate cu elevii. elevii în timpul orelor de practică vor fi însoţiţi de personalul însărcinat cu îndrumarea activităţii practice.serviciul de securitate a muncii 59 . economic. sprijinită nemijlocit de persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii. este interzis. să stabilească şi să întocmească instrucţiuni proprii de protecţia muncii în funcţie de nivelul tehnic al dotărilor. c) Tractoare şi maşini agricole Practica elevilor trebuie făcută cu respectarea următoarelor condiţii de securitate a muncii: . tehnic.

acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat. incluzând alegerea echipamentului tehnic. 9. Sarcinile şi obligaţiile conducătorului unităţii privind securitatea şi sănătatea în muncă (art.. să stabilească în fişa postului atribuţiile şi răspunderea angajaţilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de muncă în domeniul protecţiei muncii. în concordanţă cu mediul de muncă şi factorilor de risc evaluaţi la fiecare loc de muncă. se constituie Comitetul de securitate şi sănătate în muncă (CSSM) în scopul asigurării implicării tuturor salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii. se desemnează 1-2 persoane cu atribuţii şi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. . cel puţin o data pe trimestru şi ori de câte ori este nevoie. pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii angajaţilor.serviciul medical de medicină a muncii. . O data pe an. Personalul cu atribuţii in domeniul protecţiei muncii trebuie să urmeze cursuri de formare şi/sau perfecţionare (din 3 în 3 ani) în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. să dispună evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru toate locurile de muncă. 11. propuneri în legătură cu programul de protecţie a muncii pentru anul următor.Conducătorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana desemnată cu atribuţii în domeniu . de preferat la sfârşit. inclusiv pentru acele grupuri de angajaţi care sunt expuşi la riscuri particulare.preşedinte.Conducătorul persoanei juridice sau reprezentantul acestuia . cu ajutorul instituţiilor abilitate. ţinând seama de reglementările din normele generale de protecţie a muncii şi de măsurile stabilite la nivelul fiecărui loc de muncă.Reprezentanţii salariaţilor care vor fi aleşi pe o perioadă de 2 ani. amenajarea locurilor de muncă etc. Instituţiile de învăţământ au obligaţia să întocmească anual un plan de măsuri aprobat în CSSM..1. - - - - 2 NGPM = Norme generale de protecţie a muncii 60 . la toate nivelurile ierarhice. măsurile preventive şi metodele de lucru stabilite de către angajator trebuie să asigure o îmbunătăţire a nivelului de protecţie a angajaţilor şi să fie integrate în toate activităţile unităţii respective. în urma acestei evaluări.secretar. . să asigure auditarea de securitate şi sănătate în muncă a unităţii.Reprezentantul serviciului medical. corespunzător funcţiilor exercitate. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă În cazul în care numărul de angajaţi din şcoală este mai mare de 50. cu termene şi responsabilităţi privind asigurarea condiţiilor optime de prevenire a accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din: . preşedintele întocmeşte un raport scris cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. în calitate de conducător al unităţii de învăţământ trebuie: să asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor în vederea stabilirii măsurilor de prevenire. În cazul în care numărul de angajaţi la nivelul persoanelor juridice este mai mic de 50 (inclusiv). NGPM2/2002) Directorul. a substanţelor chimice şi a preparatelor utilizate. La fiecare întrunire se întocmeşte un proces-verbal semnat de participanţi. să stabilească măsurile tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se convoacă. la cererea preşedintelui.

să ia măsuri corespunzătoare pentru ca numai angajaţii care au fost instruiţi adecvat să poată avea acces la locurile de muncă unde există riscuri pentru securitatea şi sănătatea acestora. testarea. a instituţiilor specializate sau persoanelor juridice şi fizice abilitate pentru a presta servicii în domeniul protecţiei muncii. fişe tehnice de securitate etc. să acorde reprezentanţilor angajaţilor cu atribuţii privind securitatea şi sănătatea în muncă un timp adecvat. 61 . declare şi să ţină evidenţa accidentelor de muncă. a bolilor profesionale. anterior angajării. să stabilească şi să ţină evidenţa locurilor de muncă cu pericol deosebit şi să identifice locurile de muncă unde pot apărea stări de pericol iminent.- - - - - - - - - - să elaboreze instrucţiuni proprii de securitate a muncii. pentru angajaţii care au o relaţie de muncă cu durată determinată sau cu caracter interimar. în raport cu activitatea care se desfăşoară. referitor la riscurile pentru securitate şi sănătate la care aceştia din urmă pot fi expuşi. cunoaşterea şi aplicarea de către toţi angajaţii a măsurilor tehnice şi organizatorice stabilite. să comunice. cerceteze. evacuarea angajaţilor. ai căror angajaţi lucrează în unitatea sa. înregistreze. la desemnarea persoanelor cu atribuţii privind primul ajutor. inclusiv a celei de instruire în domeniu. care să detalieze şi să particularizeze prezentele norme şi normele specifice de securitate a muncii. să ia în considerare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă capacitatea angajaţilor de a executa sarcinile de muncă repartizate. precum şi la modul de desfăşurare a activităţii de prevenire şi protecţie împotriva riscurilor profesionale. broşuri.. acte normative. să asigure periodic sau ori de câte ori este cazul. teste. pliante. când este cazul. să asigure informarea fiecărei persoane. a accidentelor tehnice şi a avariilor. filme. prevenirea şi stingerea incendiilor. corespund sarcinilor de muncă pe care urmează să le execute. să asigure măsurile necesare pentru informarea angajatorilor din orice unitate exterioară. şi să le furnizeze mijloacele necesare pentru a-şi putea exercita drepturile şi atribuţiile prevăzute în prezentele norme. manuale. cărţi. formarea şi perfecţionarea personalului cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii. care va fi considerat timp de muncă. acelaşi nivel de protecţie de care beneficiază ceilalţi angajaţi ai unităţii. să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi educării angajaţilor: afişe. inclusiv cele referitoare la primul ajutor. să asigure şi să controleze. îmbunătăţirea condiţiilor şi a mediului de muncă. să se asigure că sunt consultaţi angajaţii şi/sau reprezentanţii lor în problemele referitoare la măsurile şi consecinţele privind securitatea şi sănătatea în muncă la introducerea de noi tehnologii. la desemnarea persoanelor cu atribuţii specifice sau la angajarea. precum şi a instalaţiilor de captare. să asigure resurse pentru instruirea. prevenirea şi stingerea incendiilor şi evacuarea în caz de urgenţă. asupra riscurilor la care aceasta va fi expusă la locul de muncă. precum şi a prevederilor legale în domeniul protecţiei muncii. în urma controlului medical şi a verificării aptitudinilor psihoprofesionale. să asigure. să angajeze numai persoane care. să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie. prevenirea şi stingerea incendiilor şi evacuarea personalului în caz de pericol iminent. prin măsurători efectuate de către organisme abilitate sau laboratoare proprii abilitate. inclusiv cele referitoare la primul ajutor. să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor conform reglementărilor în vigoare. alegerea echipamentului tehnic. precum şi la măsurile de prevenire şi protecţie adoptate la nivel de unitate şi loc de muncă. precum şi asupra măsurilor tehnice şi organizatorice de prevenire necesare. prin personal propriu sau prin personal extern abilitat. reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în procesele tehnologice. a aparaturii de măsură şi control. verificarea încadrării nivelului noxelor în limitele admise.

- - - - să prezinte documentele şi să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă în timpul controlului sau al cercetării accidentelor de muncă. verificarea echipamentelor individuale de protecţie şi a echipamentelor individuale de lucru şi să nu permită desfăşurarea nici unei activităţi de către angajaţii săi fără utilizarea corectă de către aceştia a echipamentului din dotare. substanţele periculoase şi celelalte mijloace de producţie. potrivit legii. evenimente. de alţi angajaţi sau de ucenicii. atâta timp cât este necesar. accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale la inspectoratul teritorial de muncă şi organele de urmărire penală competente. să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp posibil accidentele de muncă suferite de persoana proprie. corespunzător scopului pentru care a fost acordat. să ia măsuri pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea unui accident de muncă mortal sau colectiv. 9. 12 din NGPM/2002) Angajaţii şi elevii în practică trebuie: să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a acestora. să nu procedeze la deconectarea. sau ar periclita viaţa accidentaţilor sau a altor angajaţi. persoanele care participă la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de muncă. pentru a da angajatorului posibilitatea să se asigure că toate condiţiile de muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitate şi sănătate la locul său de muncă. să anunţe imediat producerea unor avarii tehnice. să întocmească evidenţa nominală a angajaţilor cu handicap şi a celor cu vârsta sub 18 ani. să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională. întreţinerea. Sarcinile angajaţilor din punct de vedere al protecţiei muncii (art. să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare în domeniul protecţiei muncii. să acorde. elevii şi/sau studenţii în practică. la recomandarea medicului. să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. să desemneze. să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi la procesul de muncă. schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice şi ale clădirilor. să asigure dotarea. 62 - - - - - . cu ocazia controalelor şi a cercetării accidentelor de muncă. precum şi să utilizeze corect aceste dispozitive. materiale igienico-sanitare şi alimentaţie de protecţie.2. să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de îndată conducătorul locului de muncă. în afara cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente sau avarii cu consecinţe grave. din oficiu sau la solicitarea inspectorului de muncă. să utilizeze corect echipamentele tehnice. să asigure supravegherea medicală corespunzătoare a riscurilor pentru sănătate la care angajaţii sunt expuşi în timpul lucrului. să asigure realizarea măsurilor stabilite de inspectorii de muncă. să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare. să asigure întocmirea fişei de expunere la riscuri profesionale pentru fiecare angajat expus şi completarea acesteia de fiecare dată când se produc schimbări ale procesului de producţie.

să nu admită la lucru nici o persoană care nu a fost instruită. spaţii de învăţământ. controlează şi conduc munca şi activităţile şcolare şi extraşcolare. laboratoare.să asigure însuşirea de către elevi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor practice profesionale cu respectarea normelor de protecţie a muncii. Instructajul de protecţia muncii constă din: a) Instructajul introductiv general se face personalului angajat şi ucenicilor. . având următoarele sarcini şi obligaţii: . cabinete. în principal. în dreptul fiecărei maşini. Instructajul de protecţie a muncii se efectuează persoanelor care lucrează în spaţii didactice de instruire sau în alte locuri de muncă unde există pericol de accidente sau îmbolnăviri profesionale. tehnician ş.). răspunzând de aplicarea tuturor măsurilor de apărare individuală la locurile de muncă. laboratoare. tehnician ş. întreprinderii. . săli de gimnastică şi a celorlalte locuri de muncă din raza sa de activitate. . sau care nu şi-a însuşit cunoştinţele necesare de protecţie a muncii.3. şantiere şi celelalte locuri de muncă să afişeze. . importanţa respectării disciplinei la locul de muncă.importanta cunoaşterii şi respectării normelor de securitate şi igienă a muncii: drepturi.9. În instituţiile de învăţământ în care este organizat cabinet de protecţia muncii. instructajul se va desfăşura în acest cabinet. instalaţii sau utilaj. Sarcinile şi obligaţiile conducătorului de lucrări Conducătorul de lucrări (profesor. utilajelor şi instalaţiilor existente. În cadrul instructajului introductiv general se vor prezenta. pentru utilajele şi maşinile noi.să efectueze instructajul de protecţie a muncii potrivit normelor a măsurilor de protecţie specifice locurilor de muncă respective.în cabinete. ateliere.să interzică elevilor părăsirea sau schimbarea locului de muncă fără aprobarea conducătorului de lucrări. şantiere. 63 . a echipamentului individual de protecţie şi de lucru. circulaţia la locul de muncă şi în cadrul atelierului. poligoane. . inginer. obligaţii.a. maistru-instructor.să anunţe conducerea instituţiei de învăţământ în legătură cu orice accident de muncă Realizarea instructajul de protecţie a muncii Instructajul de protecţie a muncii se efectuează de cei care organizează. privitor la circulaţia şi staţionarea persoanelor în cadrul unităţilor didactice de instruire. instrucţiuni de folosire a acestora şi de protecţie a muncii. ateliere.a. . se vor elabora instrucţiuni proprii. iar la locurile de muncă se vor afişa tăbliţe avertizoare şi afişe sugestive. poligoane. Instructajul se efectuează de către conducătorul de lucrări (profesor.semnalizarea de securitate în incinta instituţiei. în timpul pauzelor se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioară.să întocmească instrucţiuni proprii de protecţie a muncii specifice locurilor de muncă.) răspunde de respectarea legislaţiei şi a normelor de securitate a muncii în cadrul spaţiilor de învăţământ. în funcţie de caracteristicile aparatelor. care nu au prevederi în normele generale de protecţie a muncii. cunoştinţe privind: . . precum şi de condiţiile concrete în care se desfăşoară activitatea respectivă.să asigure o bună funcţionare a dispozitivelor de protecţie. maistruinstructor. elevilor şi/sau studenţilor la începutul anului şcolar şi ori de câte ori se trece la o activitate diferită de cea pentru care au fost instruiţi în anul respectiv. inginer.

incendii etc. .instructorul va prezenta spre semnare vizitatorilor fişa colectivă de instructaj. inginer.reguli privitoare la manipularea şi transportul materialelor inflamabile. care nu sunt încadrate în instituţia respectivă. . Instructajul la locul de muncă se efectuează pe baza prevederilor normelor generale de protecţie a muncii şi a instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă. traumatisme interne etc.). . utilajele şi instalaţiile la care vor lucra persoanele supuse instruirii.noţiuni generale de electrosecuritate. Durata instructajului la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore în funcţie de condiţiile în care se desfăşoară munca şi de complexitatea agregatelor.reguli privitoare la transportul. iar la locurile de muncă unde există condiţii de muncă deosebite. . importanţa şi obligativitatea folosirii acestuia (se întocmeşte o listă internă de dotare cu echipament individual de protecţie (EIP) în conformitate cu prevederile Normativului cadru de acordare şi utilizare a EIP aprobat prin Ordinul MMSSF 225/1995).acordarea primului ajutor în caz de accidentare (accidente datorate curentului electric. tehnicianul sau alt specialist care va însoţi vizitatorii şi care are obligaţia să facă o prezentare asupra specificului activităţii instituţiei şi locurilor de muncă în care vor avea acces.reglementările în vigoare privind acordarea echipamentului de protecţie ori a echipamentului de lucru. demonstrativ. Durata instructajului introductiv va fi de cel puţin 8 ore. după care conducătorul grupului respectiv va semna fişa colectivă de instructaj (Anexa 82 la NGPM 2002) şi va da grupului dispoziţiile necesare privind păstrarea disciplinei pe toata durata vizitei.importanţa ordinii şi curăţeniei pe căile de acces şi la locul de muncă. . instructajul introductiv general poate avea o întindere mai mică. .a. fracturi. răni. instruirea va fi efectuată în prezenta tuturor acestor persoane.importanţa şi obligativitatea folosirii dispozitivelor de protecţie. maistrulinstructor. 2 din NGPM) pe sexe şi categorii de vârstă.folosirea şi întreţinerea sculelor de mână. . a măsurilor de protecţia muncii ce trebuie respectate pe parcurs şi la locurile de muncă respective. Instructajul va avea un caracter practic. Admiterea la lucru a elevilor şi a altor persoane se va face numai după ce şeful ierarhic al persoanei care a efectuat instructajul introductiv general şi instructajul la locul de muncă a verificat 3 NSPM = Norme specifice de protecţie a muncii 64 . .interdicţia privind intervenţiile sau lucrul la maşini şi instalaţii în afara activităţii ce le-a fost stabilită sau a sarcinilor repartizate. . manipularea şi depozitarea materialelor cu indicarea limitelor greutăţilor admise (tab. potrivit normelor legale. . şi a interdicţiilor pentru aceste locuri. vizite cu caracter didactic sau de alt gen. .) tuturor elevilor şi altor persoane care urmează să-şi desfăşoare activitatea în mod temporar sau permanent. procedându-se în felul următor: . durata instructajului va fi de cel puţin două zile.conducătorul instituţiei de învăţământ va desemna profesorul.în cazul vizitelor cu caracter didactic.cunoaşterea locurilor cu pericol de explozii. b) Instructajul la locul de muncă se efectuează de către conducătorul locului de muncă respectiv (profesor. . In cazul accesului ocazional al unor persoane. . făcute în grup de către elevi. pentru maşinile. luând totodată măsuri pentru echiparea lor cu mijloace individuale de protecţie corespunzătoare desfăşurării vizitei. ventilaţie şi iluminat. intoxicaţii.. venite in interes de serviciu. inginerul. la acest loc de muncă. poziţii ergonomice corecte la ridicarea şi transportul manual al greutăţilor etc. maistru-instructor. tehnician ş. şoc caloric. explozibile şi toxice (NSPM3 57).noţiuni de igiena muncii.noţiuni generale privind prevenirea şi stingerea incendiilor etc.

Instructajul (general introductiv. stabilită conform modelului tipizat (Anexa 81 la NGPM/2002). confirmând.în cazul efectuării unor lucrări ocazionale sau speciale. introducerea de utilaje sau metode noi de muncă etc. conform modelului tipizat (Anexa 82 la NGPM/2002). specifice locurilor de muncă respective. care să permită o prezentare cât mai realistă a pericolului pe care îl prezintă încălcarea normelor de protecţia muncii. cu prezentarea consecinţelor unei poziţii incorecte. maistru-instructor. măsurile de securitate şi sănătate a muncii se vor trata şi demonstra cu ocazia prezentării operaţiilor şi a sculelor. execuţiile greşite. . In toate fazele instructajului de protecţia muncii se vor folosi mijloace audio-vizuale şi. fotografii. martorilor) înregistrate pe benzi de magnetofon etc. tehnician): elevilor şi tuturor persoanelor care îşi desfăşoară activitatea la acel loc de muncă şi are ca scop să reamintească normele de protecţie a muncii. Instructajul periodic se efectuează obligatoriu şi în următoarele cazuri: . maistru-instructor. pliante.după un accident de muncă cu incapacitate temporară. precum şi uneltele necorespunzătoare. la schimbarea condiţiilor de muncă. instrucţiuni. se demonstrează poziţia corpului celui care lucrează şi care trebuie să corespundă operaţiilor executate cu diferite unelte manuale şi mecanice.. Esenţa măsurilor de protecţie a muncii constă în caracterul lor preventiv. însoţind demonstraţia cu exemplele necesare. pe baza examinării persoanei instruite. Se demonstrează poziţia corectă.). schiţe. După efectuarea instructajului introductiv general şi a instructajului la locul de muncă. afişe. .când s-a modificat procesul tehnologic. să corecteze lipsurile manifestate şi să întărească disciplina în respectarea acestora. Acest instructaj se va efectua folosind: demonstraţia practică. instituţiile de învăţământ au obligaţia să asigure materialele documentare şi de propagandă necesare (norme de protecţia muncii. planşe. materiale sugestive şi documentare (grafice. . declaraţii (ale accidentaţilor. 65 . diapozitive.ca cel care a fost instruit şi-a însuşit cunoştinţele de protecţie a muncii necesare pentru activitatea ce urmează să o desfăşoare. . inginer. Fişa de instructaj se întocmeşte de cei care asigură instructajul de protecţia muncii şi se păstrează de conducătorul de lucrări (profesor.când au apărut modificări ale normelor de protecţia muncii. fişa de instructaj este semnată de cel care a fost instruit.. In vederea desfăşurării corespunzătoare a instructajului. inginer.). Pentru lucrătorii sezonieri. machete. De asemenea. desene. planşe cu aspecte concrete din activitatea colectivului etc. fotografii. se prezintă echipamente de protecţie şi se demonstrează modul de întrebuinţare a acestora.). temporari sau zilieri şi vizitatori în grup se pot întocmi fişe colective de instructaj. la locul de muncă şi periodic) se va consemna în mod obligatoriu în fişa individuală de instructaj. diferite de cele ce se execută în mod curent. filme. Astfel. că aceasta şi-a însuşit cunoştinţele necesare de protecţia muncii. . indeosebi. c) Instructajul periodic se efectuează la locul de muncă de către conducătorul respectiv (profesor. tehnician etc. diapozitive. de aceea este important să se sublinieze că utilizarea corectă şi precisă a uneltelor asigură atât realizarea corespunzătoare a produsului cât şi siguranţa celui care îl execută. Pentru personalul tehnicoadministrativ intervalul între 2 instructaje periodice va fi de cel mult 12 luni.după o absenţă mai mare de 30 de zile. diafilme etc. Noţiunile. de cel care a efectuat instructajul şi de cel care a verificat instruirea. Intervalul dintre două instructaje periodice pentru angajaţi va fi stabilit prin instrucţiuni proprii în funcţie de condiţiile de muncă din instituţia de învăţământ.

6. 10. . tehnician etc. a reviziei în cadrul ediției procedurii 1. de către împuterniciţi ai inspectoratului şcolar sau ai ministerului sau organului central în subordinea căruia funcţionează instituţia de învăţământ. revizia din cadrul ediției procedurii operaționale Scopul procedurii generale Domeniul de aplicare a procedurii generale Documentele de referinta aplicabile activității procedurale Definiții și abrevieri ale termenilor utilizați în procedura operațională Descrierea procedurii generale Responsabilități și răspunderi în derularea activității Cuprins 2 2 3 3 4 5 7 79 87 66 . . după. CUPRINS Numărul componentei în cadrul Denumirea componentei din cadrul procedurii generale Pagina procedurii generale Lista responsabililor cu elaborarea. 3.pentru personalul didactic. verificarea și aprobarea ediției sau după caz. 1 operaționale: 2. de către conducătorul instituţiei de învăţământ. 10.Verificarea însuşirii instructajului de protecţia muncii se face astfel: . 7. Toate persoanele care sunt promovate într-o muncă superioară vor fi supuse unei verificări a cunoştinţelor de protecţie a muncii specifice noului loc de muncă. Situatia edițiilor și a reviziilor în cadrul edițiilor procedurii operaționale Lista cuprizând persoanele la care se difuzează ediţia sau.pentru elevi de către şefii de catedră şi conducătorii de lucrări (profesor. 5. economic şi administrativ. 8. 4. auxiliar. maistruinstructor. caz. 9. inginer.pentru conducătorii instituţiilor de învăţământ.).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->