ALGEBRA LINIARA, GEOMETRIE

ANALITICA SI GEOMETRIE
DIFERENTIALA
Florian Munteanu
1
University of Craiova,
Department of Applied Mathematics,
Al. I. Cuza st., no. 13, 200585-Craiova, Romania
1
e-mail: munteanufm@central.ucv.ro, munteanufm@gmail.com
ii
Cuprins
I ALGEBR
¼
A LINIAR
¼
A 3
Spa¸tii vectoriale 5
0.1 No¸tiunea de spa¸tiu vectorial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
0.2 Liniar dependen¸t¼ a. Sistem de generatori . . . . . . . . . . . . . . 7
0.3 Baz¼ a ¸si dimensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
0.4 Coordonatele unui vector relativ la o baz¼ a . . . . . . . . . . . . . 11
0.5 Subspa¸tii vectoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
0.6 Probleme propuse spre rezolvare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
1
2 CUPRINS
Partea I
ALGEBR
¼
A LINIAR
¼
A
3
Spa¸tii vectoriale
0.1 No¸tiunea de spa¸tiu vectorial
Fie \ o mul¸time nevid¼ a, ale carei elemente le vom nota cu a, /, c, . . . si 1
un corp comutativ (zis ¸si câmp) cu elementele notate c, ,, ¸, . . . (exceptând
zeroul ¸si unitatea corpului pe care le vom nota cu 0, respectiv 1). De asemenea,
presupunem c¼ a pe mul¸timea \ este de…nit¼ a rela¸tia de egalitate a elementelor
sale.
De…ni¸tia 0.1.1 Spunem c¼a pe mul¸ timea \ avem o structura de spatiu vecto-
rial (liniar) peste corpul 1 daca \ este dotata cu doua legi de compozitie:
I) O lege de compozitie interna + : \ \ ÷÷\ , numita adunare, în raport
cu care \ are structura de grup.
II) O lege de compozitie externa
s
: 1 \ ÷÷ \ , numita inmultire cu
scalari, care satisface urmatoarele axiome:
i) c
_
a +/
_
= ca +c/,
ii) (c +,) a = ca +,a,
iii) (c,) a = c(,a),
iv) 1a, oricare ar … a, / ¸ \ si c, , ¸ 1.
Elementele unui spatiu vectorial se numesc vectori, iar elementele corpului
se numesc scalari. Elementul neutru al grupului (\, +) se numeste vectorul
nul (notat 0) al spatiului vectorial \ .
Un spatiu vectorial peste corpul numerelor reale R (respectiv complexe C)
se numeste spatiu vectorial real (respectiv complex).
Exemplul 0.1.1 1. Multimea 1
n
= ¦(r
1
, r
2
, . . . , r
n
)[r
i
¸ 1, i = 1, . . . , :¦,
: _ 1, are structura de spatiu vectorial peste corpul comutativ 1, in raport cu
operatiile de adunare, de…nita prin
r +j = (r
1
+j
1
, r
2
+j
2
, . . . , r
n
+j
n
),
oricare ar … r = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
), j = (j
1
, j
2
, . . . , j
n
) ¸ 1
n
si inmultire cu scalari din 1, de…nita prin
cr = (cr
1
, cr
2
, . . . , cr
n
),
5
6 SPA¸ TII VECTORIALE
oricare ar … c ¸ 1 si r = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
) ¸ 1
n
.
Spatiul vectorial (1
n
, +,
s
) de…nit aici se numeste spatiul aritmetic. In
acest spatiu vectorul nul este :-uplul 0 = (0, 0, . . . , 0), iar opusul vectorului
r = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
) este vectorul ÷r = (÷r
1
, ÷r
2
, . . . , ÷r
n
).
In particular, 1 este spatiu vectorial peste 1, fata de operatiile de corp.
2. Fie 1 o multime nevida si 1 un corp comutativ. Multimea 1
I
= ¦)[) :
1 ÷1 functie¦ are structura de spatiu vectorial peste 1, in raport cu operatiile
de adunare a functiilor si inmultirea functiilor cu scalari din 1 de…nite astfel:
- oricare ar … ), q ¸ 1
I
de…nim functia ) +q prin () +q)(r)
def
= )(r)+q(r),
pentru orice r ¸ 1;
-oricare ar … c ¸ 1, ) ¸ 1
I
de…nim functia c) prin (c))(r)
def
= c )(r),
pentru orice r ¸ 1.
In particular, multimea '
m;n
(1) are structura de spatiu vectorial fata de
operatiile obisnuite de adunare a matricelor si inmultirea matricilor cu scalari
din 1.
3. Multimea numerelor complexe are structura de spatiu vectorial peste cor-
pul numerelor reale in raport cu operatiile de adunare a numerelor complexe si
inmultire a numerelor complexe cu numere reale.
4. Multimea polinoamelor de o nedeterminata, cu coe…cienti din 1, 1[A],
are o structura de spatiu vectorial peste 1, in raport cu adunarea polinoamelor
si inmultirea polinoamelor cu scalari din 1. La fel si multimea polinoamelor
de o nedeterminata, cu coe…cienti din 1 de grad cel mult :, 1
n
[A], este spatiu
vectorial peste 1.
5. Daca \ este spatiu vectorial peste corpul 1, atunci \ este spatiu vectorial
peste orice subcorp 1
0
al lui 1 (1
0
¸ 1 se numeste subcorp al lui 1 daca
1
0
impreuna cu operatiile de corp de pe 1 este tot corp). In particular, C este
spatiu vectorial peste R si peste Q. R este spatiu vectorial peste Q.
Propozi¸tia 0.1.1 Fie \ un spatiu vectorial peste 1. Atunci avem:
a) r +j = j +r, oricare ar … r, j ¸ \ ;
b) Daca c ¸ 1 si r ¸ \ , atunci cr = 0 daca si numai daca c = 0 sau
r = 0;
c) Daca c ¸ 1 si r ¸ \ , atunci (÷c) r = c(÷r) = ÷(cr).
Demonstra¸tie. a) Egalitatile (1+1)(r+j) = (1+1)r+(1+1)j = r+r+j+j
si (1 + 1)(r + j) = 1(r + j) + 1(r + j) = r + j + r + j adevarate pentru orice
r, j ¸ \ implica r +r +j +j = r +j +r +j, adica r +j = j +r.
b) Daca c = 0 avem cr = 0r = (0 + 0)r = 0r + 0r, pentru orice r ¸ \ .
Atunci 0r = 0 , pentru orice r ¸ \ . Daca r = 0 atunci avem cr = c0 =
c(0 + 0) = c0 +c0, oricare ar … c ¸ 1. Deci c0 = 0.
Reciproc, aratam ca daca cr = 0 atunci c = 0 sau r = 0. Intr-adevar, daca
avem c ,= 0, atunci c
1
(cr) = c
1
0 = 0 (tinand cont de cele de mai sus) si
c
1
(cr) = (c
1
c)r) = 1r = r, de unde rezulta ca r = 0. Iar daca c = 0
atunci e clar ca cr = 0.
c) Mai intai, din faptul ca r + (÷1)r = (1 + (÷1))r = 0r = 0 rezulta ca
÷r = (÷1)r.
0.2. LINIAR DEPENDEN¸ T
¼
A. SISTEM DE GENERATORI 7
Acum, pentru orice c ¸ 1 si r ¸ \ avem (÷c) r = ((÷1)c) r = (c(÷1)) r =
c((÷1) r) = c(÷r) si (÷c) r = ((÷1)c) r = (÷1)(cr) = ÷(cr).
Corolarul 0.1.1 i) Daca c ¸ 1 ¸ ¦0¦ si r, j ¸ \ , atunci cr = cj daca si
numai daca r = j.
ii) Daca c, , ¸ 1, c ,= , atunci cr = ,r daca si numai daca r = 0.
In continuare, cu exceptia situatiilor in care se precizeaza altceva, prin corpul
comutativ 1 se va intelege ca este vorba despre corpul numerelor reale R sau
corpul numerelor complexe C.
0.2 Liniar dependen¸t¼ a. Sistem de generatori
Fie \ un spatiu vectorial peste 1 si o = ¦a
i
[i ¸ 1¦ ¸ \ , unde 1 este o multime
oarecare de indici.
De…ni¸tia 0.2.1 Spunem ca vectorul r este o combinatie liniara de vectori
din o daca exista scalarii c
i
¸ 1, i ¸ 1, astfel incat r =

i2I
c
i
a
i
, unde
multimea ¦i ¸ 1[c
i
,= 0¦ este …nita.
In particular, vectorul r este o combinatie liniara de vectorii a
1
, a
2
, . . . ,
a
n
¸ \ daca exista scalarii c
1
, c
2
, . . ., c
n
¸ 1 astfel incat r =
n

i=1
c
i
a
i
.
De exemplu, vectorul nul este o combinatie liniara de orice vectori din o,
oricare ar … o ¸ \ .
De…ni¸tia 0.2.2 Multimea 1(o) a tuturor combinatiilor liniare de vectori din
o se numeste acoperirea liniara (sau anvelopa liniara) a lui o.
In particular, daca o = ¦a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦ atunci
1(o) = 1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) =
_
n

i=1
c
i
a
i
¸
¸
c
1
, c
2
, . . . , c
n
¸ 1
_
.
Exemplul 0.2.1 In spatiul aritmetic R
2
, daca consideram vectorii a
1
= (1, ÷1)
si a
2
= (2, 1), atunci acoperirea liniara a sistemului ¦a
1
, a
2
¦ este
1(a
1
, a
2
) = ¦c
1
a
1
+c
2
a
2
[c
1
, c
2
¸ R¦ = ¦(c
1
+ 2c
2
, ÷c
1
+c
2
)[c
1
, c
2
¸ R¦.
Vectorul r = (2, 2) ¸ R
2
se scrie ca o combinatie liniara de vectorii a
1
, a
2
astfel:
r = (÷
2
3
)a
1
+
4
3
a
2
.
Propozi¸tia 0.2.1 Daca /
1
, /
2
, . . . , /
m
¸ 1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) atunci 1(/
1
, /
2
, . . . , /
m
) _
1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
).
8 SPA¸ TII VECTORIALE
Demonstra¸tie. Se tine cont de faptul ca pentru orice , = 1, . . . , : avem
/
j
=
n

i=1
c
i
j
a
i
, unde c
i
j
¸ 1, 1 _ , _ :, 1 _ i _ :.
Propozi¸tia 0.2.2 Daca a ¸ 1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) atunci 1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) = 1(a, a
1
, a
2
, . . . , a
n
).
In particular, 1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) = 1(0, a
1
, a
2
, . . . , a
n
).
De…ni¸tia 0.2.3 Sistemul …nit de vectori ¦a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦ se numeste liniar
dependent daca exista scalarii c
1
, c
2
, . . . , c
n
¸ 1, nu toti nuli, astfel ca
c
1
a
1
+ c
2
a
2
+ + c
n
a
n
= 0. Se mai spune ca vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
sunt
liniar dependenti.
Daca vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
nu sunt liniar dependenti atunci spunem ca ei
sunt liniar independenti (sau spunem ca sistemul ¦a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦ ¸ \ este liniar
independent). Altfel spus, vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
sunt liniar independenti daca
egalitatea c
1
a
1
+ c
2
a
2
+ + c
n
a
n
= 0 are loc numai pentru c
1
= c
2
= =
c
n
= 0.
Exemplul 0.2.2 1. Vectorii c
1
= (1, 0, 0), c
2
= (0, 1, 0), c
3
= (0, 0, 1) din
spatiul aritmetic R
3
sunt liniar independenti. Intr-adevar, din c
1
c
1
+ c
2
c
2
+
c
3
c
3
= 0 rezulta (c
1
, c
2
, c
3
) = (0, 0, 0) , adica c
1
= c
2
= c
3
= 0.
2. Vectorii a
1
= (1, ÷1, 2), a
2
= (2, 1, 1), a
3
= (1, 2, ÷1) din spatiul aritmetic
R
3
sunt liniar dependenti deoarece a
1
÷a
2
+ a
3
= 0, adica exista o combinatie
liniara nula de acesti vectori, in care nu toti scalarii sunt nuli.
De…ni¸tia 0.2.4 Sistemul arbitrar o = ¦a
i
[i ¸ 1¦ de vectori din \ se numeste
liniar dependent daca exista 1
1
¸ 1, …nita, astfel ca subsistemul …nit o
1
=
¦a
i
[i ¸ 1
1
¦ sa …e liniar dependent. In caz contrar, sistemul o se numeste liniar
independent.
Exemplul 0.2.3 Fie R[A] spatiul vectorial real al polinoamelor de o nedeter-
minata cu coe…cienti reali. Sistemul o = ¦A
i
[i ¸ N¦ este liniar independent.
Propozi¸tia 0.2.3 i) Sistemul ¦a¦ ¸ \ este liniar independent daca si numai
daca a ,= 0.
ii) Un sistem de vectori ai unui spatiu vectorial care contine vectorul nul
este liniar independent.
iii) Orice sistem de vectori care contine un sistem de vectori liniari depen-
denti este liniar dependent.
iv) Orice sistem de vectori care este continut intr-un sistem liniar indepen-
dent este liniar independent.
Propozi¸tia 0.2.4 Vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
¸ \ sunt liniar dependenti daca si
numai daca cel putin unul dintre ei se scrie ca o combinatie liniara a celorlalti.
Demonstra¸tie. Presupunem ca vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
sunt liniar dependenti.
Atunci exista scalarii `
1
, ..., `
n
, nu toti nuli, astfel ca `
1
a
1
+`
2
a
2
+ +`
n
a
n
=
0. Daca, de pilda, `
i
,= 0, atunci a
i
=
n

j=1; j6=i
(÷`
j
(`
i
)
1
)a
j
.
0.3. BAZ
¼
A ¸ SI DIMENSIUNE 9
Reciproc, daca a
i
=
n

j=1; j6=i
c
j
a
j
atunci c
1
a
1
+ + c
i1
a
i1
+ (÷1)a
i
+
c
i+1
a
i+1
+ +c
n
a
n
= 0, adica a
1
, a
2
, . . . , a
n
sunt liniar dependenti (deoarece
exista o combinatie liniara nula de a
1
, a
2
, . . . , a
n
in care nu toti scalarii sunt
nuli).
De…ni¸tia 0.2.5 Spunem ca sistemul o de vectori din \ este un sistem de
generatori pentru \ daca orice vector r ¸ \ se scrie ca o combinatie liniara
de vectori din o (cu alte cuvinte, daca \ = 1(o)).
In cazul particular o = ¦a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦ spunem ca vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
genereaza spatiul vectorial \ , adica \ = 1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
).
Observa¸tia 0.2.1 i) Orice spatiu vectorial \ poseda cel putin un sistem de
generatori, de exemplu chiar \ .
ii) Daca \ = 1(o) si o ¸ o
0
atunci \ = 1(o
0
).
Exemplul 0.2.4 Vectorii a
1
= (1, ÷1), a
2
= (2, 1) genereaza spatiul vectorial
aritmetic R
2
, deoarece oricare ar … r = (r
1
, r
2
) ¸ R
2
avem r = c
1
a
1
+ c
2
a
2
,
unde c
1
=
x
1
2x
2
3
si c
1
=
x
1
+x
2
3
.
In cele ce urmeaza vom folosi conventia lui Einstein (sau regula indicilor
muti ). Astfel, in loc de
n

i=1
`
i
a
i
vom scrie `
i
a
i
, 1 _ i _ : sau in loc de

i2I
`
i
a
i
vom scrie `
i
a
i
, i ¸ 1. Atunci cand se subintelege multimea valorilor pe care le
ia indicele de sumare i vom scrie simplu `
i
a
i
.
0.3 Baz¼ a ¸si dimensiune
Propozi¸tia 0.3.1 Fie a
1
, a
2
, . . . , a
n
vectori ai spatiului vectorial \ si /
1
, /
2
, . . . , /
m
¸
1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) vectori liniar independenti. Atunci : _ :.
Demonstra¸tie. Presupunem prin absurd ca : :. Din /
1
, /
2
, . . . , /
m
¸
1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) rezulta ca oricare ar … i = 1, . . . , : avem /
i
=
n

j=1
c
j
i
a
j
. Con-
sideram sistemul de : ecuatii liniare si omogene, cu necunoscutele r
1
, ..., r
m
,
_
¸
¸
_
¸
¸
_
c
1
1
r
1
+c
1
2
r
2
+ +c
1
m
r
m
= 0
c
2
1
r
1
+c
2
2
r
2
+ +c
2
m
r
m
= 0
.................................
c
n
1
r
1
+c
n
2
r
2
+ +c
n
m
r
m
= 0
Din presupunerea ca : : rezulta ca acest sistem are si solutii nebanale
(deoarece rangul matricii sistemului este mai mic strict decat numarul de ne-
cunoscute). Daca (`
1
, . . . , `
m
) este o astfel de solutie nebanala, atunci
m

i=1
`
i
/
i
=
10 SPA¸ TII VECTORIALE
m

i=1
`
i
_
n

j=1
c
j
i
a
j
_
=
n

j=1
_
m

i=1
c
j
i
`
i
_
a
j
=
n

j=1
0a
j
= 0. Contradictie cu liniar in-
dependenta vectorilor /
1
, /
2
, . . . , /
m
. Deci presupunerea facuta este falsa si astfel
avem : _ :.
Corolarul 0.3.1 Daca a
1
, a
2
, . . . , a
n
¸ \ sunt liniar independenti, iar /
1
, /
2
, . . . , /
m
¸
1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) cu : :, atunci /
1
, /
2
, . . . , /
m
sunt liniar dependenti.
De…ni¸tia 0.3.1 Sistemul E de vectori din spatiul vectorial \ se numeste baza
pentru \ daca este liniar independent si sistem de generatori pentru \ .
Exemplul 0.3.1 1. Vectorii c
1
= (1, 0, 0), c
2
= (0, 1, 0), c
3
= (0, 0, 1) din
spatiul aritmetic R
3
constituie o baza pentru acest spatiu vectorial. De aseme-
nea, sistemul E = ¦c
1
= (1, 0, . . . , 0), c
2
= (0, 1, . . . , 0), . . . , c
n
= (0, 0, . . . , 1)¦
este o baza pentru spatiul aritmetic 1
n
, numita baza canonica (sau naturala
sau standard) a lui 1
n
.
2. Sistemul E = ¦1, A, A
2
¦ constituie o baza pentru spatiul vectorial al poli-
noamelor de o nedeterminata, cu coe…cienti reali, de grad cel mult 2, R
2
[A], iar
E = ¦1, A, A
2
, . . . , A
n
, . . .¦ este o baza pentru spatiul vectorial al polinoamelor
de o nedeterminata, cu coe…cienti reali, R[A].
3. Vectorii 1
ij
¸ '
m;n
(1) , 1 _ i _ :, 1 _ , _ :, unde
1
ij
(/, |) =
_
1, daca (i, ,) ,= (/, |)
0, daca (i, ,) = (/, |)
,
oricare ar … / = 1, . . . , :, | = 1, . . . , :, constituie o baza pentru spatiul
vectorial '
m;n
(1) al matricilor de elemente din 1, cu : linii si : coloane.
Teorema 0.3.1 (de existenta a bazei) Orice spatiu vectorial nenul (care nu
se reduce doar la vectorul nul) poseda cel putin o baza. Mai exact, din orice
sistem de generatori al lui \ se poate extrage cel putin o baza.
Demonstra¸tie. Vom demonstra teorema numai in cazul cand \ admite un
sistem …nit de generatori, adica \ este un spatiu …nit generat. In acest sens,
…e E = ¦a
1
, a
2
, . . . , a
m
¦ un sistem de generatori pentru \ . Avand in vedere un
rezultat din sectiunea precedenta putem presupune ca toti vectorii lui E sunt
nenuli. Pentru demonstratie folosim metoda inductiei matematice, dupa : _ 1,
numarul de vectori din E.
Etapa I (veri…carea): Pentru : = 1, este clar ca E = ¦a
1
¦ este o baza pentru
\ , deoarece a
1
,= 0, adica este a
1
si liniar independent.
Etapa a II-a (demonstratia): Presupunem ca in orice spatiu generat de :÷1
vectori exista cel putin o baza si vom demonstra ca daca un spatiu \ este generat
de : vectori, a
1
, a
2
, . . . , a
m
, atunci acesta admite cel putin o baza.
Avem doua situatii:
0.4. COORDONATELE UNUI VECTOR RELATIV LA O BAZ
¼
A 11
a) a
1
, a
2
, . . . , a
m
sunt liniar independenti si atunci a
1
, a
2
, . . . , a
m
formeaza o
baza pentru \ , sau
b) a
1
, a
2
, . . . , a
m
sunt liniar dependenti si atunci cel putin unul dintre ei se
poate scrie ca o combinatie liniara ce ceilalti :÷1 vectori. Astfel \ este generat
de :÷ 1 vectori si conform ipotezei de inductie rezulta ca \ admite cel putin
o baza.
Teorema 0.3.2 (bazei) Toate bazele unui spatiu vectorial sunt formate din
acelasi numar de vectori.
Demonstra¸tie. Fie E
1
= ¦a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦ si E
2
= ¦/
1
, /
2
, . . . , /
m
¦ doua baze
ale unui spatiu vectorial \ .
Presupunem ca : :. Aplicand corolarul de mai sus rezulta ca /
1
, /
2
, . . . , /
m
sunt liniar dependenti. Absurd si prin urmare presupunerea facuta este falsa.
Deci : _ :. Analog, daca presupunem : < : si aplicam acelasi corolar obtinem
ca : _ :. In concluzie : = :.
Acum are sens urmatoarea de…nitie:
De…ni¸tia 0.3.2 Spunem ca spatiul vectorial \ are dimensiunea …nita : (si
scriem dim\ = :) daca exista o baza a lui \ formata din : vectori. In caz
contrar, spunem ca spatiul vectorial \ are dimensiunea in…nita si scriem
dim\ = ·.
Spatiul nul \ = ¦0¦ are, prin de…nitie, dimensiunea zero.
Exemplul 0.3.2 1. Spatiul aritmetic R
3
are dimensiunea 3, iar dim1
n
= :,
pentru orice corp comutativ 1.
2. dimR
n
[A] = : + 1, iar R[A] este un spatiu vectorial de dimensiune
in…nita.
3. dim'
m;n
(1) = ::
De acum inainte cand vom spune ca un spatiu vectorial are dimensiunea :
intelegem ca : este …nit.
Observa¸tia 0.3.1 Daca dim\ = : atunci orice sistem din \ format cu : + 1
sau mai multi vectori este liniar dependent.
0.4 Coordonatele unui vector relativ la o baz¼ a
Teorema 0.4.1 Fie \ un spatiu vectorial si E = ¦a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦ ¸ \ . Atunci
E este baza a lui \ daca si numai daca orice vector r ¸ \ se poate scrie in mod
unic ca o combinatie liniara de de vectorii lui E, a
1
, a
2
, . . . , a
n
.
Demonstra¸tie. Fie E = ¦a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦ o baza a lui \ . Atunci pentru orice
vector r ¸ \ , exista scalarii r
1
, ..., r
n
¸ 1 astfel incat r = r
1
a
1
+ +r
n
a
n
.
12 SPA¸ TII VECTORIALE
Daca ar mai exista si alti scalari j
1
, ..., j
n
¸ 1 astfel incat r = j
1
a
1
+ +j
n
a
n
,
atunci avem r
1
a
1
+ +r
n
a
n
= j
1
a
1
+ +j
n
a
n
sau
n

i=1
(r
i
÷j
i
)a
i
= 0. Din
liniar independenta sistemului E rezulta r
i
= j
i
, pentru orice i = 1, . . . , :, adica
scrierea lui r ca o combinatie liniara de vectorii bazei E este unica.
Reciproc, daca orice vector r din \ se scrie in mod unic ca o combinatie
liniara de vectorii sistemului E = ¦a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦, atunci este evident la E este
un sistem de generatori pentru \ . Ramane de aratat ca E este si sistem liniar
independent. Pentru aceasta, daca consideram combinatia liniara nula c
1
a
1
+
c
2
a
2
+ + c
n
a
n
= 0 si daca tinem cont de ipoteza si de faptul ca avem si
0a
1
+ 0a
2
+ + 0a
n
= 0, rezulta c
1
= c
2
= = c
n
= 0. Deci E este o baza
a lui \ .
Asadar, daca E = ¦a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦ este o baza a lui \ atunci orice vector
r ¸ \ se poate scrie in mod unic ca o combinatie liniara de de vectorii lui E,
adica exista si sunt unici scalarii r
1
, r
2
, . . . , r
n
¸ 1 astfel ca
r = r
1
a
1
+r
2
a
2
+ +r
n
a
n
.
De…ni¸tia 0.4.1 Scalarii r
1
, r
2
, . . . , r
n
unic determinati de vectorul r se numesc
coordonatele vectorului r in raport cu baza E.
Pentru simplitatea scrierii, in loc de r = r
1
a
1
+ r
2
a
2
+ + r
n
a
n
vom
scrie r
B
= (r
1
, r
2
, . . . , r
n
) sau ¯ r
B
= (r
1
, r
2
, . . . , r
n
)
t
sau, mai ales in relatiile
matriceale ¯ r
B
=
_
_
_
_
_
r
1
r
2
.
.
.
r
n
_
_
_
_
_
.
Cand nu este pericol de confuzie vom scrie r = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
) sau ¯ r =
(r
1
, r
2
, . . . , r
n
)
t
.
Exemplul 0.4.1 1. In spatiul vectorial aritmetic R
3
, relativ la baza canonica
E = ¦c
1
= (1, 0, 0), c
2
= (0, 1, 0), c
3
= (0, 0, 1)¦, orice vector r = (r
1
, r
2
, r
3
)
are drept coordonate chiar componentele sale r
1
, r
2
, r
3
, deoarece r = r
1
c
1
+
r
2
c
2
+ r
3
c
3
. Atunci vectorul j = (1, ÷2, 7) , de exemplu, are coordonatele 1,
÷2, 7 relativ la baza canonica E. Scriem ¯ r
B
=
_
_
1
÷2
7
_
_
. Din acest motiv baza
E = ¦c
1
, c
2
, c
3
¦ se numeste baza canonica a lui R
3
.
2. Daca 1 = 1 ÷3A + 2A
2
¸ R
2
[A], atunci 1, ÷3, 2 sunt coordonatele lui
1 relativ la baza E = ¦1, A, A
2
¦ a lui R
2
[A].
3. Coordonatele polinomului 1 = A ÷ A
2
¸ R[A], relativ la baza E =
¦1, A, A
2
, . . . , A
n
, . . .¦, sunt 0, 1 , ÷1, 0 , ..., 0 ... .
Teorema 0.4.2 Fie \ un spatiu vectorial de dimensiune :. Atunci orice sistem
de : _ : vectori din \ , liniar independenti, se poate completa pana la o baza
a lui \ .
0.4. COORDONATELE UNUI VECTOR RELATIV LA O BAZ
¼
A 13
Demonstra¸tie. Fie E = ¦a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦ o baza a lui \ si /
1
, /
2
, . . . , /
m
vectori
liniar independenti in \ . Este clar ca sistemul de vectori ¦/
1
, /
2
, . . . , /
m
, a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦
este un sistem de generatori pentru \ , care este liniar independent (: + :
: = dim\ ). Atunci cel putin unul dintre ei se scrie ca o combinatie liniara
de restul vectorilor din sistem. Cum /
1
, /
2
, . . . , /
m
sunt liniar independenti,
avem ca un astfel de vector nu se poate alege dintre /
1
, /
2
, . . . , /
m
. Fie a
i
primul vector dintre /
1
, /
2
, . . . , /
m
, a
1
, a
2
, . . . , a
n
, care se se scrie ca o com-
binatie liniara de ceilalti. Atunci avem ca \ = 1(/
1
, /
2
, . . . , /
m
, a
1
, a
2
, . . . , a
n
)
= 1(/
1
, /
2
, . . . , /
m
, a
1
, . . . , a
i1
, a
i+1
, . . . , a
n
) si sunt posibile doua situatii:
- /
1
, /
2
, . . . , /
m
, a
1
, . . . , a
i1
, a
i+1
, . . . , a
n
sunt liniar independenti si atunci ei
formeaza baza cautata, sau
- /
1
, /
2
, . . . , /
m
, a
1
, . . . , a
i1
, a
i+1
, . . . , a
n
sunt liniar dependenti si atunci se
reia procedeul de mai sus eliminand pe rand cate unul dintre vectorii a
i+1
, . . . , a
n
pana cand se obtine un sistem de generatori ai lui \ care contine vectorii
/
1
, /
2
, . . . , /
m
si este si sistem liniar independent (este limpede ca trebuie elim-
inati : vectori dintre a
1
, a
2
, . . . , a
n
). Acesta este baza cautata, obtinuta prin
completarea sistemului liniar independent /
1
, /
2
, . . . , /
m
.
Corolarul 0.4.1 Oricare : vectori liniar independenti intr-un spatiu vectorial
:-dimensional constituie o baza a acelui spatiu vectorial.
Corolarul 0.4.2 Mai mult, intr-un spatiu vectorial de dimensiune : avem ur-
matoarele a…rmatii echivalente:
a) : vectori sunt liniari independenti;
b) cei : vectori formeaza un sistem de generatori pentru acel spatiu;
c) cei : vectori formeaza o baza pentru spatiu.
Teorema 0.4.3 Conditia necesara si su…cienta ca : vectori ai unui spatiu vec-
torial \ de dimensiune : (: _ :) sa …e liniar independenti este ca rangul ma-
tricei formate (pe coloane) cu coordonatele acestor vectori intr-o baza oarecare
a spatiului sa …e egal cu :.
Demonstra¸tie. Fie E = ¦a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦ o baza a lui \ , iar /
1
, /
2
, . . . , /
m
vectori ai lui \ , : _ :. Daca /
j
=
n

i=1
c
i
j
a
i
oricare ar … , = 1, . . . , :. Daca
m

j=1
`
j
/
j
= 0 , cu `
1
, ... , `
m
¸ 1, atunci
n

i=1
_
m

j=1
`
j
c
i
j
_
a
i
= 0 si cum E este
un sistem liniar independent rezulta ca
m

j=1
c
i
j
`
j
= 0, oricare ar … i = 1, . . . , :.
Obtinem astfel un sistem omogen de : ecuatii liniare cu : necunoscute `
1
, ... ,
`
m
care are numai solutia banala (`
1
, . . . , `
m
) = (0, . . . , 0) daca si numai daca
rangul matricei sale
_
c
i
j
_
i=1;n; j=1;m
este egal cu :.
In continuare, daca consideram doua baze E = ¦a
1
, a
2
, . . . , a
n
¦ si E
0
=
¦/
1
, /
2
, . . . , /
n
¦ ale unui spatiu vectorial \ peste 1, iar oricare ar … i = 1, :,
14 SPA¸ TII VECTORIALE
avem /
i
= c
j
i
a
j
, , = 1, : si oricare ar … / = 1, :, avem a
k
= ,
i
k
/
i
, i = 1, :, atunci
/
i
= c
j
i
,
k
j
/
k
, oricare ar … i = 1, :. Prin urmare c
j
i
,
k
j
= c
k
i
=
_
1, daca i = /
0, daca i ,= /
sau 1¹ = 1
n
, unde ¹ =
_
c
i
j
_
i=1;n; j=1;n
¸ '
n
(1) este matricea pe ale
carei coloane avem coordonatele vectorilor bazei E
0
in raport cu baza E, iar
1 =
_
,
i
j
_
i=1;n; j=1;n
¸ '
n
(1) este matricea pe ale carei coloane avem coordo-
natele vectorilor bazei E in raport cu baza E
0
. .
De…ni¸tia 0.4.2 Matricea ¹, formata ca mai sus, se numeste matricea de
trecere de la baza E la baza E
0
.
Propozi¸tia 0.4.1 Cu notatiile de mai sus avem 1 = ¹
1
. Mai mult, pentru
orice r ¸ \ avem ¯ r
B
= ¹¯ r
B
0 sau
¯ r
B
0 = ¹
1
¯ r
B
. ((1))
Demonstra¸tie. Din 1¹ = 1
n
este clar ca 1 = ¹
1
. Daca r = r
i
a
i
si r = j
j
/
j
atunci, din a
i
= ,
j
i
/
j
si din unicitatea scrierii lui r, avem ca j
j
= ,
j
i
r
i
ceea ce
inseamna ca (j
1
, . . . , j
n
)
t
= 1(r
1
, . . . , r
n
)
t
sau ¯ r
B
0 = ¹
1
¯ r
B
.
Relatia (1) se numeste formula de schimbare a coordonatelor unui vector
cand se trece de la baza E la baza E
0
.
Exemplul 0.4.2 In spatiul vectorial aritmetic R
3
se considera baza canon-
ica E = ¦c
1
, c
2
, c
3
¦ si baza E
0
= ¦a
1
, a
2
, a
3
¦, unde a
1
= (2, ÷1, 1), a
2
=
(3, 1, ÷1), a
3
= (1, 1, 1). Matricea de trecere de la baza E la baza E
0
este
¹ =
_
_
2 3 1
÷1 1 1
1 ÷1 1
_
_
, iar matricea de trecere de la baza E
0
la baza E este
¹
1
. Daca r = (1, 2, 7), atunci ¯ r
B
0 = ¹
1
¯ r
B
= ¹
1
_
_
1
2
7
_
_
.
Fie \ un spatiu vectorial real :-dimensional si H = ¦E ¸ \ [E baza pentru
\ ¦.
De…ni¸tia 0.4.3 Spunem ca bazele E
1
, E
2
¸ H sunt la fel orientate (sau au
aceeasi orientare si scriem E
1
~ E
2
) daca determinantul matricii de trecere
de la baza E
1
la baza E
2
este pozitiv.
Propozi¸tia 0.4.2 Relatia binara ~ este o relatie de echivalenta pe H.
Demonstra¸tie. a) Cum determinatul lui 1
n
este pozitiv avem ca E ~ E, oricare
ar … E ¸ H, adica ~ este re‡exiva.
b) Daca E
1
~ E
2
si matricea de trecere de la baza E
1
la baza E
2
este ¹,
atunci E
2
~ E
1
deoarece determinantul matricii de trecere ¹
1
de la baza E
2
la baza E
1
este tot pozitiv (det ¹
1
=
1
det A
·
). Astfel relatia ~ este simetrica.
0.5. SUBSPA¸ TII VECTORIALE 15
c) Fie E
1
, E
2
, E
3
¸ H astfel ca E
1
~ E
2
si E
2
~ E
3
, iar ¹ este matricea de
trecere de la baza E
1
la baza E
2
si 1 este matricea de trecere de la baza E
2
la
baza E
3
, atunci E
1
~ E
3
, deoarece matrice de trecere de la baza E
1
la baza E
3
este chiar ¹1, iar det(¹1) = det ¹ det 1 0. Rezulta ca ~ este o relatie
tranzitiva.
Deci ~ este o relatie de echivalenta pe H.
Propozi¸tia 0.4.3 Multimea factor H
=
are doua elemente.
Demonstra¸tie. Fie E
1
, E
2
¸ H astfel ca E
1
E
2
. Fie E ¸ H astfel incat
E E
1
. Daca ¹ este matricea de trecere de la baza E la baza E
1
si 1 este
matricea de trecere de la baza E
1
la baza E
2
, atunci matricea de trecere de la
baza E la baza E
2
este ¹1. Cum det ¹ < 0 si det 1 < 0, avem ca det ¹1 0
si astfel E ~ E
2
.
Cele doua clase de echivalenta care formeaza multimea factor H
=
se numesc
orientari ale spatiului vectorial \ .
De…ni¸tia 0.4.4 Spunem ca spatiul vectorial real \ este orientat daca am …xat
o orientare pe \ , adica o clasa de echivalenta de baze la fel orientate pe care le
vom numi baze pozitiv orientate. Bazele din cealalta clasa de echivalenta se vor
numi baze negativ orientate (in raport cu orientarea …xata).
0.5 Subspa¸tii vectoriale
Fie \ un spatiu vectorial peste 1 si \
1
o submultime nevida a lui \ .
De…ni¸tia 0.5.1 \
1
se numeste subspatiu vectorial al lui \ daca, impreuna
cu operatiile spatiului vectorial \ , are o structura de spatiu vectorial peste 1.
Propozi¸tia 0.5.1 \
1
este subspatiu vectorial al lui \ daca si numai daca cr+
,j ¸ \
1
, pentru orice c, , ¸ 1 si orice r, j ¸ \
1
.
Demonstra¸tie. Daca \
1
este subspatiu vectorial al lui \ , atunci din buna
de…nire a operatiilor de spatiu vectorial pe \
1
rezulta ca cr + ,j ¸ \
1
, \c,
, ¸ 1, r, j ¸ \
1
.
Reciproc, daca avem ca cr + ,j ¸ \
1
, \c, , ¸ 1, r, j ¸ \
1
, atunci pentru
c = 1 si , = ÷1 obtinem ca r ÷ j ¸ \
1
, \r, j ¸ \
1
, adica (\
1
, +) este un
subgrup al lui (\, +) si prin urmare este grup. Apoi axiomele i)-iv) din II)
din de…nitia spatiului vectorial sunt veri…cate in mod evident si pentru vectori
din \
1
. In concluzie \
1
este spatiu vectorial peste 1 , in raport cu operatiile
spatiului vectorial \ .
16 SPA¸ TII VECTORIALE
Exercitiul 0.5.1 1. Aratati ca pentru orice sistem de vectori o din \ avem ca
1(o) este subspatiu vectorial al lui \ .
2. Daca a
1
, a
2
, . . . , a
m
¸ \ , atunci aratati ca dim1(a
1
, a
2
, . . . , a
m
) _ :.
Pentru orice sistem o ¸ \ , 1(o) se mai numeste subspatiul generat de
sistemul de vectori o. In particular, 1(a
1
, a
2
, . . . , a
m
) se zice subspatiul generat
de vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
m
.
Exemplul 0.5.1 1. Spatiul nul ¦0¦ si spatiul vectorial \ sunt subspatii vecto-
riale ale lui \ , numite subspatii improprii ale lui \ .
2. Multimea \
1
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ¸ R
3
[r
1
= 0¦ este un subspatiu al lui R
3
.
3. Multimea \
2
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ¸ R
3
[r
2
= 0, r
3
= 0¦ este un subspatiu al lui
R
3
.
4. In spatiul vectorial '
n
(1) multimea matricilor diagonale este un sub-
spatiu vectorial.
5. Multimea matricilor patratice de ordin : care sunt simetrice si multimea
matricilor antisimetrice sunt subspatii vectoriale ale spatiului '
n
R).
6. R
n
[A] = ¦1 ¸ R[A][ grad1 _ :¦ este subspatiu vectorial al spatiului
vectorial real in…nit dimensional R[A].
Observa¸tia 0.5.1 Conditia necesara, dar nu si su…cienta, ca o submultime
nevida a unui spatiu vectorial sa …e un subspatiu al acestuia este ca aceasta
submultime sa contina vectorul nul al spatiului.
Propozi¸tia 0.5.2 Fie \
1
un subspatiu vectorial al lui \ . Atunci dim\
1
_
dim\ .
Demonstra¸tie. Fie : = dim\
1
si : = dim\ . Presupunem prin absurd ca
: :. Din de…nitia dimensiunii lui \
1
avem ca exista in \
1
o baza formata
cu : vectori. Dar \
1
¸ \ ceea ce inseamna ca in \ exista : vectori liniar
independenti, iar : dim\ = :. Contradictie cu de…nitia dimensiunii lui \ .
Atunci presupunerea facuta este falsa si avem : _ :.
Fie \
1
, \
2
subspatii vectoriale ale lui \ . De…nim urmatoarele submultimi
ale lui \ :
\
1
+\
2
= ¦r ¸ \ [¬r
1
¸ \
1
si r
2
¸ \
2
astfel ca r = r
1
+r
2
¦ = ¦r
1
+r
2
[r
1
¸
\
1
si r
2
¸ \
2
¦,
\
1
¨ \
2
= ¦r ¸ \ [r ¸ \
1
si r ¸ \
2
¦.
Propozi¸tia 0.5.3 \
1
+\
2
si \
1
¨ \
2
sunt subspatii vectoriale ale lui \ .
Demonstra¸tie. Fie r = r
1
+ r
2
si j = j
1
+ j
2
din \
1
+ \
2
, iar c, , ¸ 1.
Atunci cr+,j = c(r
1
+r
2
)+,(j
1
+j
2
) = (cr
1
+,j
1
)+(cr
2
+,j
2
) ¸ \
1
+\
2
,
adica \
1
+\
2
este subspatiu al lui \ .
0.5. SUBSPA¸ TII VECTORIALE 17
Cu usurinta se poate proba ca \
1
¨ \
2
este subspatiu vectorial al lui \ .
\
1
+\
2
se numeste suma subspatiilor \
1
si \
2
, iar \
1
¨\
2
se numeste inter-
sectia subspatiilor \
1
si \
2
.
Exemplul 0.5.2 1. Daca in spatiul vectorial aritmetic R
3
consideram subspati-
ile \
1
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ¸ R
3
[r
1
= 0¦ si \
2
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ¸ R
3
[r
2
= 0, r
3
= 0¦,
atunci suma lor este \
1
+\
2
= R
3
, iar intersectia lor este \
1
¨ \
2
= ¦0¦.
2. Fie \
1
=
__
a 0
0 0
_
[a ¸ R
_
si \
2
=
__
0 0
0 /
_
[/ ¸ R
_
submultimi
in '
2
(R). Este clar ca \
1
si \
2
sunt subspatii ale spatiului vectorial '
2
(R)
si suma lor este \
1
+ \
2
=
__
a 0
0 /
_
[a, / ¸ R
_
, iar intersectia \
1
¨ \
2
este
subspatiul nul al lui '
2
(R).
Exercitiul 0.5.2 1. Aratati ca, in general, reuniunea a doua subspatii, \
1
'\
2
nu este un subspatiu vectorial al lui \ . Mai mult, aratati ca \
1
'\
2
este subspatiu
daca si numai daca \
1
_ \
2
sau \
2
_ \
1
.
2. Aratati ca \
1
+\
2
= 1(\
1
' \
2
), oricare ar … subspatiile \
1
, \
2
.
De…ni¸tia 0.5.2 Spunem ca suma \
1
+\
2
este suma directa daca orice vector
r ¸ \
1
+\
2
se scrie in mod unic sub forma r = r
1
+r
2
, cu r
1
¸ \
1
si r
2
¸ \
2
.
Vom scrie \
1
¸\
2
in loc de \
1
+\
2
.
Propozi¸tia 0.5.4 Fie \
1
, \
2
doua subspatii vectoriale ale lui \ . Atunci urma-
toarele a…rmatii sunt echivalente:
a) \
1
¨ \
2
= ¦0¦;
b) suma subspatiilor \
1
, \
2
este suma directa.
Demonstra¸tie. a)=b) Fie r ¸ \
1
+\
2
astfel incat r = r
1
+r
2
si r = j
1
+j
2
, cu
r
1
, j
1
¸ \
1
si r
2
, j
2
¸ \
2
. Atunci r
1
+r
2
= j
1
+j
2
, adica r
1
÷j
1
= j
2
÷r
2
. Cum
r
1
÷j
1
¸ \
1
, j
2
÷r
2
¸ \
2
rezulta clar ca r
1
÷j
1
, j
2
÷r
2
¸ \
1
¨\
2
= ¦0¦. Prin
urmare r
1
= j
1
si r
2
= j
2
, adica scrierea este unica si astfel \
1
+\
2
= \
1
¸\
2
.
b)=a) Fie r ¸ \
1
¨ \
2
. Atunci r = r + 0 ¸ \
1
¸\
2
si r = 0 +r ¸ \
1
¸\
2
.
Din unicitatea scrierii lui r rezulta ca r = 0. Prin urmare \
1
¨ \
2
¸ ¦0¦. Cum
incluziunea ¦0¦ ¸ \
1
¨ \
2
este evidenta rezulta ca \
1
¨ \
2
= ¦0¦.
De…ni¸tia 0.5.3 Subspatiile \
1
, \
2
se numesc suplimentare (sau comple-
mentare) daca \ = \
1
¸\
2
.
Exemplul 0.5.3 In spatiul vectorial aritmetic R
3
subspatiile \
1
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ¸
R
3
[r
1
= 0¦ si \
2
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ¸ R
3
[r
2
= 0, r
3
= 0¦ sunt suplimentare.
18 SPA¸ TII VECTORIALE
Teorema 0.5.1 Fie \
1
, \
2
doua subspatii vectoriale ale lui \ . Atunci \ =
\
1
¸\
2
daca si numai daca sunt indeplinite conditiile:
i) \
1
¨ \
2
= ¦0¦;
ii) dim\ = dim\
1
+ dim\
2
.
Demonstra¸tie. Daca \
1
¸ \
2
= \ atunci \
1
¨ \
2
= ¦0¦, conform propoz-
itiei anterioare. Ramane de aratat ca are loc a doua conditie. Fie E
1
=
¦a
1
, . . . , a
p
¦ o baza a lui \
1
si E
2
= ¦/
1
, . . . , /
q
¦ o baza a lui \
2
. Fie E =
¦a
1
, . . . , a
p
, /
1
, . . . , /
q
¦ ¸ \ . Vom arata ca E este o baza pentru \ si astfel
dim\ = j +¡ = dim\
1
+ dim\
2
.
Fie c
1
a
1
+ + c
p
a
p
+ ,
1
/
1
+ + ,
q
/
q
= 0. Tinanad cont de unicitatea
scrierii vectorului nul din \ , 0 = 0 + 0 ¸ \
1
¸ \
2
= \ rezulta ca c
1
a
1
+ +
c
p
a
p
= 0 si ,
1
/
1
+ + ,
q
/
q
= 0.Cum E
1
si E
2
sunt, in particular, sisteme
liniar independente, avem ca c
1
= = c
p
= 0 si ,
1
= = ,
q
= 0. Astfel E
este sistem liniar independent.
Fie r ¸ \ . Atunci exista r
1
¸ \
1
si r
2
¸ \
2
astfel ca r = r
1
+ r
2
. Dar
r
1
= c
i
a
i
, 1 _ i _ j si r
2
= ,
j
/
j
, 1 _ , _ ¡. Rezulta r = c
i
a
i
+,
j
/
j
, adica E
este sistem de generatori pentru \ . In concluzie E este baza pentru \ .
Reciproc, daca presupunem indeplinite conditiile i) si ii) atunci pentru a
arata ca \ = \
1
¸\
2
este su…cient sa aratam ca \ = \
1
+\
2
, deoarece conditia
i) ne asigura ca suma subspatiilor \
1
si \
2
este suma directa.
Daca E
1
= ¦a
1
, . . . , a
p
¦ o baza a lui \
1
si E
2
= ¦/
1
, . . . , /
q
¦ o baza a lui
\
2
atunci E = ¦a
1
, . . . , a
p
, /
1
, . . . , /
q
¦ este un sistem liniar independent in \ ,
pentru ca din c
i
a
i
+,
j
/
j
= 0, 1 _ i _ j, 1 _ , _ ¡, sau c
i
a
i
= ÷,
j
/
j
avem ca
atat c
i
a
i
cat si ÷,
j
/
j
fac parte din \
1
¨ \
2
= ¦0¦, adica c
i
a
i
= 0 si ,
j
/
j
= 0
ceea ce implica c
1
= = c
p
= 0 si ,
1
= = ,
q
= 0.
Din faptul ca dim\ = j +¡ si E este un sistem liniar independent cu j +¡
vectori rezulta ca E este o baza pentru \ . Prin urmare, pentru orice r ¸ \
exista c
1
, . . . , c
p
, ,
1
, . . . , ,
q
¸ 1 astfel incat r = c
i
a
i
+ ,
j
/
j
, 1 _ i _ j,
1 _ , _ ¡, adica pentru orice r ¸ \ exista r
1
= c
i
a
i
¸ \
1
si r
2
= ,
j
/
j
¸ \
2
astfel ca r = r
1
+r
2
. Deci \ = \
1
+\
2
.
Fie \
1
, \
2
doua subspatii vectoriale ale lui \ astfel incat \ = \
1
¸ \
2
.
Fie r ¸ \ . Atunci exista si sunt unici vectorii r
1
¸ \
1
si r
2
¸ \
2
astfel ca
r = r
1
+ r
2
. Vectorul r
1
din aceasta scriere se numeste proiectia lui r pe \
1
de-a lungul lui \
2
, iar vectorul r
1
se numeste proiectia lui r pe \
2
de-a lungul
lui \
1
.
Exemplul 0.5.4 Daca r = (3, ÷1, 2) ¸ R
3
si consideram subspatiile supli-
mentare \
1
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ¸ R
3
[r
1
= 0¦ si \
2
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ¸ R
3
[r
2
=
0, r
3
= 0¦, atunci proiectia lui r pe \
1
de-a lungul lui \
2
este r
1
= (0, ÷1, 2),
iar r
2
= (3, 0, 0) este proiectia lui r pe \
2
de-a lungul lui \
1
.
Acum prezentam doar ca enunt (pentru demonstratie vezi [V-P]) un rezultat
foarte util in aplicatii:
0.5. SUBSPA¸ TII VECTORIALE 19
Teorema 0.5.2 (Formula lui Grassman) Fie \ un spatiu vectorial peste 1,
de dimensiune …nita si \
1
, \
2
doua subspatii vectoriale ale sale. Atunci
dim(\
1
+\
2
) = dim\
1
+ dim\
2
÷dim(\
1
¨ \
2
).
Exercitiul 0.5.3 Fie \ un spatiu vectorial peste 1, de dimensiune …nita : si
\
1
, \
2
doua subspatii vectoriale ale sale de dimensiuni j, respectiv ¡. Aratati ca
daca j +¡ : atunci \
1
si \
2
au in comun cel putin un vector nenul.
Observa¸tia 0.5.2 Multimea H a tuturor solutiilor unui sistem de : ecuatii
liniare omogene cu : necunoscute, cu coe…cienti dintr-un corp comutativ 1,
formeaza un subspatiu vectorial al spatiului aritmetic 1
n
. Mai mult, dimH =
: ÷ ra:q¹, unde ¹ este matricea sistemului omogen. Demonstratia acestor
a…rmatii nu este prea complicata, dar totusi este mult mai clar si mai util sa o
ilustram, mai jos, pe un exemplu concret.
Exemplul 0.5.5 În spa¸ tiul aritmetic R
4
se d¼a mul¸ timea
\
1
=
_
r = (r
1
, r
2
, r
3
, r
4
) ¸ R
4
¸
¸
¸
¸
_
r
1
+r
2
÷r
3
+r
4
= 0,
÷r
1
+r
2
÷r
3
+r
4
= 0.
_
a) Ar¼ata¸ ti c¼a \
1
este un subspa¸ tiu vectorial al lui R
4
;
b) Determina¸ ti o baz¼a pentru \
1
¸ si dim\
1
;
c) Ar¼ata¸ ti c¼a sistemul E
0
= ¦ a
1
= (1, 0, 1, 0), a
2
= (1, 1, 0, 0),
¦ a
3
= (0, 1, 1, 0), a
4
= (0, 0, 1, 1)¦ este o baz¼a pentru R
4
¸ si g¼asi¸ ti coordonatele
vectorului r = (1, 1, ÷1, 1) relativ la noua baz¼a E
0
;
d) G¼asi¸ ti un supliment algebric \
2
pentru subspa¸ tiul \
1
.
Rezolvare:a) Fie c, , ¸ R ¸si r = (r
1
, r
2
, r
3
, r
4
) , j = (j
1
, j
2
, j
3
, j
4
) ¸ \
1
,
arbitrar …xate. Atunci:
(cr
1
+ ,j
1
) + (cr
2
+ ,j
2
) ÷ (cr
3
+ ,j
3
) + (cr
4
+ ,j
4
) = c(r
1
+ r
2
÷ r
3
+
r
4
) +,(j
1
+j
2
÷j
3
+j
4
) = c0 +,0 = 0 ¸si analog c r+, j = (cr
1
+,j
1
, cr
2
+
,j
2
, cr
3
+,j
3
, cr
4
+,j
4
) veri…c¼ a ¸si a doua ecua¸tie din sistemul omogen. Prin
urmare c r +, j ¸ \
1
¸si astfel \
1
este subspa¸tiu vectorial al lui R
4
.
b) Matricea sistemului este
¹ =
_
1 1 ÷1 1
÷1 1 ÷1 1
_
¸si are rangul 2
¸si atunci dim\
1
= 4 ÷ra:q¹ = 2 . O baz¼ a a lui \
1
este format¼ a cu dou¼ a solu¸tii
particulare ale sistemului omogen, care s¼ a …e liniar independente.
Notând r
3
= c ¸si r
4
= , ob¸tinem,
_
r
1
+r
2
= c ÷,
÷r
1
+r
2
= c ÷,
20 SPA¸ TII VECTORIALE
¸si de aici solu¸tia general¼ a r = (0, c ÷ ,, c, ,) , c, , ¸ R sau r = c(0, 1, 1, 0) +
,(0, ÷1, 0, 1) .
Dac¼ a not¼ am

/
1
= (0, 1, 1, 0) ¸si

/
2
= (0, ÷1, 0, 1) rezult¼ a \
1
= 1(

/
1
,

/
2
) . Deoarece
¦

/
1
,

/
2
¦ este sistem liniar independent (vezi ra:q
_
_
_
_
0 0
1 ÷1
1 0
0 1
_
_
_
_
= 2) rezult¼ a c¼ a
E
1
= ¦

/
1
,

/
2
¦ este baz¼ a pentru \
1
.
c) Rangul matricei ¹
1
pe ale c¼ arei coloane avem coordonatele vectorilor din E
0
,
în raport cu baza canonic¼ a E = ¦ c
i
[i = 1, 4¦ a lui R
4
,
¹
1
=
_
_
_
_
1 1 0 0
0 1 1 0
1 0 1 1
0 0 0 1
_
_
_
_
este 4 . Prin urmare E
0
este sistem liniar independent în spa¸tiul 4-dimensional
R
4
¸si astfel este baz¼ a pentru R
4
.
Coloana cu coordonatele lui r = (1, 1 ÷ 1, 1) relativ la baza E
0
se g¼ ase¸ste din
rela¸tia ~ r
B
0 = ¹
1
1
~ r
B
, ¹
1
…ind matricea de trecere de la baza E la baza E
0
.
Inversa matricei ¹
1
este
¹
1
1
=
_
_
_
_
1,2 ÷1,2 1,2 ÷1,2
1,2 1,2 ÷1,2 1,2
÷1,2 1,2 1,2 ÷1,2
0 0 0 1
_
_
_
_
¸si astfel ~ r
B
0 = ¹
1
1
(1, 1, ÷1, 1)
t
= (÷1, 2, ÷1, 1)
t
sau
r = ÷ a
1
+ 2 a
2
÷ a
3
+ a
4
.
d) Complet¼ am baza lui \
1
, E
1
= ¦

/
1
,

/
2
¦ , pân¼ a la o baz¼ a a lui R
4
cu vectorii

/
3
= (1, 1, 1, 0),

/
4
= (0, 0, 0, 1) . Într-adev¼ ar, rangul matricei
_
_
_
_
0 0 1 0
1 ÷1 1 0
1 0 1 0
0 1 0 1
_
_
_
_
este 4 ¸si astfel ¦

/
1
,

/
2
,

/
3
,

/
4
¦ este baz¼ a.
Consider¼ am subspa¸tiul vectorial generat de

/
3
¸si

/
4
, \
2
= 1(

/
3
,

/
4
) . Atunci
dim\
1
+ dim\
2
= 2 + 2 = 4 = dimR
4
.
CumR
4
= 1(

/
1
,

/
2
,

/
3
,

/
4
) rezult¼ a c¼ a pentru orice vector r din R
4
, exist¼ a scalarii
reali c
i
, (i = 1, 4) , astfel încât r = c
1
/
1
+ c
2
/
2
+ c
3
/
3
+ c
4
/
4
¸si prin urmare
orice vector r se poate scrie r = r
1
+ r
2
cu r
1
= c
1
/
1
+ c
2
/
2
¸ \
1
¸si r
2
=
c
3
/
3
+ c
4
/
4
¸ \
2
. Deci R
4
= \
1
+ \
2
. Din aceasta rela¸tie ¸si din faptul c¼ a
dim\
1
+ dim\
2
= dimR
4
rezult¼ a c¼ a \
1
¸ \
2
= R
4
. Prin urmare \
2
este un
supliment algebric al lui \
1
.
0.6. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 21
0.6 Probleme propuse spre rezolvare
1. Fie mul¸timea \ = ¦a +/
_
2 +c
_
3 +d
_
5[a, /, c, d ¸ Q¦. Ar¼ ata¸ti c¼ a pe \
se poate introduce o structur¼ a de spa¸tiu vectorial peste corpul numerelor
ra¸tionale Q, în raport cu adunarea numerelor reale ¸si în raport cu în-
mul¸tirea cu numere ra¸tionale a numerelor reale. Cât este dim
Q
\ ? Dar
dim
Q
R ?
2. Fie \ = (0, ·). Dac¼ a de…nim legea de compozi¸tie intern¼ a ”¸” pe \ ,
r ¸ j
def
= rj ¸si legea de compozi¸tie extern¼ a ”¸” pe \ , cu scalari din R
(sau Q), c ¸r
def
= r

, atunci ar¼ ata¸ti c¼ a (\, ¸, ¸) este un spa¸tiu vectorial
peste R (sau Q). Cât este dim
Q
\ ? Dar dim
R
\ ?
3. In spa¸tiul vectorial real aritmetic R
3
se dau vectorii a = (÷4, 9, 7), / =
(1, c, 5), c = (2, ÷1, ,).
a) Pentru ce perechi de numere reale (c, ,) sistemul ¦a, /, c¦ formeaz¼ a o
baz¼ a a lui R
3
?
b) Pentru ce perechi de numere reale (c, ,) subspa¸tiul generat de a, /, c
are dimensiunea 2?
4. Fie \ un spa¸tiu vectorial peste corpul comutativ 1 ¸si n, ·, n trei vectori
liniari independen¸ti. Studia¸ti liniar independen¸ta vectorilor n +·, · +n,
n +n în cazul în care corpul 1 este a) R; b) C; c) ¦0, 1¦.
5. Fie /
s;n
(R) = ¦¹ ¸ /
n
(R)[¹ = ¹
t
¦ mul¸timea matricilor simetrice de
ordinul : ¸si /
as;n
(R) = ¦¹ ¸ /
n
(R)[¹ = ÷¹
t
¦ mul¸timea matricilor
antisimetrice de ordinul :.
a) Ar¼ ata¸ti c¼ a /
s;n
(R), /
as;n
(R) sunt subspa¸tii vectoriale ale lui /
n
(R).
b) Ar¼ ata¸ti c¼ a dim /
s;n
(R) =
n(n+1)
2
, /
as;n
(R) =
n(n1)
2
.
c) Este adev¼ arat c¼ a /
s;n
(R) ¸/
as;n
(R) = /
n
(R)?
d) Determina¸ti proiec¸tia matricei ¹ =
_
2 3
÷2 4
_
¸ /
2
(R) pe /
s;2
(R)
de-a lungul lui /
as;2
(R).
6. Fie \ un spa¸tiu vectorial real de dimensiune : _ 3 ¸si E = ¦n
1
, n
2
, ..., n
n
¦
o baz¼ a pentru \ . Se consider¼ a vectorii
·
1
= n
1
, ·
2
= n
2
, ·
k
= n
k
+`
k
n
1
+j
k
n
2
, pentru / = 3, ..., :,
unde coe…cien¸tii reali `
k
, j
k
(/ = 3, ..., :) sunt …xa¸ti arbitrar, în prealabil.
Ar¼ ata¸ti c¼ a sistemul de vectori E
0
= ¦·
1
, ·
2
, ..., ·
n
¦ formeaz¼ a o baz¼ a pentru
\ .
Scrie¸ti matricea de trecere de la baza E la baza E
0
.
22 SPA¸ TII VECTORIALE
7. Fie a, /, a
0
, /
0
numere reale astfel încât rangul matricii
_
a /
a
0
/
0
_
este 2.
Dac¼ a se consider¼ a subspa¸tiile vectoriale ale lui R
2
, \
1
= ¦(r
1
, r
2
)[ar
1
+
/r
2
= 0¦ ¸si \
2
= ¦(r
1
, r
2
)[a
0
r
1
+/
0
r
2
= 0¦ s¼ a se arate c¼ a \
1
¸\
2
= R
2
. Ce
se poate spune despre submul¸timile lui R
2
, \
1
= ¦(r
1
, r
2
)[ar
1
+/r
2
= 1¦,
\
2
= ¦(r
1
, r
2
)[a
0
r
1
+/
0
r
2
= 1¦?
8. Fie sistemul omogen de ecua¸tii liniare
_
_
_
r
1
+ r
2
÷ r
3
= 0
r
1
÷ r
2
+ r
3
+ 2r
4
= 0
r
1
+ r
4
= 0
. (*)
Dac¼ a \ este mul¸timea solu¸tiilor (r
1
, r
2
, r
3
, r
4
) pentru sistemul (*), atunci:
a) Ar¼ ata¸ti c¼ a \ este un subspa¸tiu vectorial al lui R
4
.
b) Determina¸ti o baz¼ a a lui \ ¸si dim\ .
c) G¼ asi¸ti un supliment algebric \ pentru \ .
d) Determina¸ti proiec¸tia vectorului r = (1, 2, 2, 3) pe \ de-a lungul lui \,
g¼ asit la c).
9. Ce condi¸tii trebuie s¼ a satisfac¼ a numerele reale a, /, c pentru ca vectorii
r = (1, a, a
2
), j = (1, /, /
2
), . = (1, c, c
2
) s¼ a formeze o baz¼ a pentru R
3
?
Dac¼ a a = ÷1, / = 0, c = 1 s¼ a se scrie vectorul n = (1, 7, 2) ca o combina¸tie
liniar¼ a de vectorii r, j, ..
10. Fie ' =
_
_
_
¹ =
_
_
r j
. 0
0 r +j
_
_
[r, j, . ¸ R
_
_
_
. S¼ a se arate c¼ a ' este un
subspa¸tiu vectorial al lui /
3;2
(R). G¼ asi¸ti o baz¼ a pentru ' ¸si dim',
precum ¸si coordonatele matricei
l =
_
_
1 8
3 0
0 9
_
_
relativ la baza g¼ asit¼ a.
11. Fie : ¸ N

¸si R
n
[A] spa¸tiul vectorial real (: + 1)-dimensional al poli-
noamelor de grad cel mult : cu coe…cien¸ti reali, în nedeterminata A.
a) Ar¼ ata¸ti c¼ a E = ¦1, (1 + A), (2 + A)
2
, ..., (: + A)
n
¦ este o baz¼ a pentru
R
n
[A].
b) Pentru : = 3, determina¸ti matricea de trecere de la baza canonic¼ a
E
c
= ¦1, A, A
2
, ..., A
n
¦ la baza E.
c) Pentru : = 3, determina¸ti coordonatele polinomului
Q = A
3
+ 1 relativ la baza E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful