P. 1
Copilul DOWN

Copilul DOWN

|Views: 74|Likes:
Published by Adele Marie

More info:

Published by: Adele Marie on Feb 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/20/2012

pdf

text

original

Profilul psihopedagogic al unui copil cu sindromul DOWN

Sindromul Down, provine de la cel care l-a descris Langdon Down in anul 1966 numindu-l si idiotenie mongoloida. Originea acestei boli a fost stabilita in 1959 de Turbin şi Lejeune care au ajuns la stabilirea aberaţiei cromozomiale descoperind un cromozom in plus in poziţia 21 rezultând astfel trizomia 21, nu se stie cum se dobandeste aceasta anomalie, dar se stie ca este influentata de varsta mamei (dupa Thomson la mamele sub 21 de ani exista un risc mai scazut care insa creste odata cu inaintarea in varsta). Aceasta este una din cele mai intalnite anomalii cromozomiale 1 caz la 700 de nasteri. Nivelul intelectual este scazut, Blessing considera ca 60% din cazuri sunt la nivel de debilitate si imbecilitate si 40% de idiotenie fiind influentati de mediul stimulativ. Diagnosticul se face chiar de la nastere, similitudinile între copii bolnavi fiind foarte mari, atenuând chiar particularităţile rasiale. Particularitati: - capul mic; - occipital turtit, - fata rotunda, lata, colorata în rosu la nivelul barbiei si al obrajilor(fata de clovn), pometii sunt absenti, - fantele de la ochi sunt orientate în sus si oblic ca la mongoloizi, - ochii sunt la distanta(hipertelorism),globii oculari sunt mici, pleoapele sunt inflamate(blefarita) si în diverse cazuri poate aparea strabismul; - nasul este scurt si turtit, narile sunt largi - urechile sunt asimetrice mici situate jos - gura este mica, intredeschisa, limba este mare si fisurata rezultand limba scrotala, buza inferioara este groasa şi fisurata de multe ori; bolta palatina este ogivala rezultand vorbirea pe nas; dinţii sunt mici cu vicii de implantare, rezultand vorbirea neinteligibila - gatul este scurt si gros; - abdomenul este mare si hipotom; - degetele sunt mici si lipite rezultand sindactilia - picioarele sunt scurte si plate; degetul mare fiind la distanta de cel de-al doilea - limbajul se dezvolta cu intarziere si ramane la un nivel scazut; - prezinta grimase faciale - mobilitate scazuta;
1

Accentuarea uneia dintre ele trebuie să tina seama de: 2 .ereditatea .mediul . metode specifice adaptate. iar deficitul se adanceste in copilarie..pot munci la slujbe cu caracter repetitiv.in plan afectiv sunt afectuosi. Metodologia utilizata poate fi: .durata de viata este în functie de gravitatea malformatiei. Dificultatile în exprimare apar de foarte devreme în dezvoltare. dat fiind faptul ca la acesti copiii apare o intarziere a trecerii de la lalaţie la cuvinte. sunt mai capabili în a vedea şi face lucruri decât în a asculta şi vorbi. 8% peste 40 de ani. sociabili.pedagogica. gelosi si pot invata sa cante la instrumente de percutie avand simtul ritmului. Pentru stabilirea metodologiei diferentiate si specifice recuperarii este necesar sa se porneasca de la particularitatile psihofizice ale stadiului de evolutie a diferitelor functii a perspectivei si a pronosticului. care sunt incluse in procesul recuperator. Daca mediul în care creste nu este suficient de stimulativ si nu ofera suficiente oportunitati de explorare atunci nici dezvoltarea nu va fi conforma cu asteptarile noastre. . Pentru aceasta se folosesc mijloace.educatia Copilul cu sindrom Down.medicala. afectiuni cardio-vasculare. in vederea formarii unor abilitati si comportamente care sa-i permita integrarea optima în viata sociala. . 28% ajung peste 30 de ani.prezinta malformatii viscerale. Scopul este adaptarea functiilor normale astfel incat sa poata prelua activitatea celor deficitare. iar 3% peste 50 de ani.psihologica. Dezvoltarea si cresterea generala a copilului cu sindrom Down este influentata de cei trei factori majori. Dezvoltarea depinde si de experientele timpurii ale copilului. care intervin in dezvoltarea fiecarui copil: . Scopul psihopedagogiei speciale este de a pregati persoanele cu handicap pentru viata si activitate. fiind necesara o terapie complexa. Recuperarea vizeaza si pregatirea psihologica pentru crearea unei stari afectivmotivationala corespunzatoare prin trairea satisfactiei in raport cu activitatea depusa si mentinerea unui confort psihologic prelungit prin intermediul acesteia. . sunt perioade cand se dezvolta rapid si perioade cand dezvoltarea stagneaza pentru o vreme. Toti copiii au ritmuri diferite de dezvoltare. Cu alte cuvinte. . malformatii ale tractului gastro-intestinal iar baietii sunt sterili. Doar combinarea acestora insa asigura succesul. mortalitatea este crescuta in primul an. prezinta abilitati vizuo-spatiale si sociale relativ bine dezvoltate. dar slabe abilitati in procesarea auditiva a limbajului si in mentinerea atentiei. .

Invatarea la copii cu sindrom Down trebuie stimulata printr-o serie de intaritori aplicati cu consecventa sau sanctiune verbala si materiala. dar nu sunt la fel de capabili ca ceilalti copii sa conceptualizeze. Este un proces instructiv-educativ. Elementele nu trebuie prezentate deodata ci pe rand. . in jurul varstei de sase ani.evolutie si nivelul dezvoltarii functiilor neafectate. sa abstractioneze segmente de informatie sa caute relatiile dintre segmentele informationale sau sa reformuleze ori sa sintetizeze noi idei si concepte.activitatea pentru care va fi pregatit. Cu toate aceastea datorita faptului ca nu sunt capabili sa dezvolte un joc fara ajutorul altei persoane. astfel încât este imposibil de a realiza un „profil”. desi nu poate fi comparat în varietate si spontaneitate cu cel al copiilor obisnuiti.Pentru acesti copii factorul emotional este o conditie esentiala pentru asigurarea reusitei invatarii si punerii bazelor recuperarii. vor renunta destul de repede si vor cere adesea schimbarea activitatilor.posibilitatile preluarii functiilor deteriorate de catre cele normale. Pentru cei mai multi cel mai dificil de achizitionat si de dezvoltat va fi limbajul. Invatarea care este acumularea de cunostinte selectate in functie de contributia la dezvoltarea psihica a copiilor cu sindrom Down si în funcţie de aplicabilitatea lor practica. . . Diferentele individuale încep sa fie din ce în ce mai mari. care sa duca la un comportament care sa asigure succesul. Recuperarea se poate realiza prin: invatare. copilul cu sindrom Down are nevoie de suport concret. Copiii cu sindrom Down au însa capacitati foarte bune de imitare si daca sunt în compania altor copii se pot implica în jocuri destul de complexe prin imitare..varsta cronologica si mentala. . Vor dori sa exploreze si sa experimenteze. Pentru a intelege si rezolva o problema. Jocul imaginativ exista. iar din materialul intuitiv trebuie eliminate elementele de prisos care ar orienta gandirea spre ceva neesential. Mai putin de jumatate dintre ei se vor încadra în categoria deficientei mintale moderate sau severe. In cazul copiilor cu sindrom Down trebuie evitat verbalismul ca o condiţie de baza.forma si gravitate. Este posibil ca unii sa poata învata abilitati de baza pentru citirea eficienta. de a preciza ce poate si ce nu poate sa faca un copil cu sindrom Down la aceasta vârsta. estimarile variaza între 45-60%.Multi vor avea un puternic simt al independentei si vor cere sa fie lasati sa rezolve singuri anumite lucruri.psihoterapie si terapie ocupaţională. Recuperarea trebuie sa duca la ajustari.starea psihica a subiectului. de informatii anterioare prin care sa pregateasca bagajul de cunostinte necesare pentru intelegerea ei. Majoritatea copiilor cu sindrom Down sunt încadrati în categoria deficientei mintale usoare la vârsta de 5-6 ani. Se vor angaja în jocuri cu alti adulti sau copii si adesea vor cauta compania lor. este în primul rand formativ si in al doilea rand informativ. 3 . .

Aceste repere reprezinta un simplu ghid general. Este important de retinut faptul ca aceste puncte de repere sunt doar o simpla descriere a mediilor si nu indica individualitatea fiecarui copil. Este importantă menţinerea interesului pentru activitate şi buna dispoziţie iar orice solicitare trebuie adaptată la posibilităţile fiecăruia. de interventie timpurie si de un mediu ambiant securizant. Daca beneficiaza de îngrijire medicala corespunzatoare. Psihoterapia de relaxare are rolul de a ameliora stările tensionale cu hiperexcitabilitate prin activităţi ludice prin care se creează dispoziţii pozitive. Un copil care achizitioneaza o noua abilitate mai târziu decât media. Prin toate formele de terapie ocupaţională (ludoterapia. majoritatea acestor copii se vor încadra în categoria deficientei mintale moderate sau chiar usoare. Din totdeauna au existat persoane cu sindrom Down care au dat dovada de calitati si capacitati exceptionale. Dezvoltarea este marcata de perioade de progres minim si perioade de progres rapid. Terapie ocupaţională urmăreşte realizarea unor foloase practice şi estetice prin activităţi distractive şi culturale orientate spre frumos spre plăcut. de a activa motivaţia. deficienţii mentali sunt uşor influenţabili şi legaţi de cei din jur. trebuie stimulată dorinţa de a participa la viaţa colectivităţii. Toti copiii cu sindrom Down pot continua sa se dezvolte pâna la adolescenta târzie sau chiar începutul vârstei adulte. si vor continua sa dobândeasca noi abilitati si cunostinte pentru tot restul vietii. Psihoterapia care are rolul de a înlătura anxietatea. la deficienţii rezultatele cele mai bune prin psihoterapie de sugestie şi de relaxare. poate achitzitiona o alta abilitate. 15-20% deficienta mintala severa. Fie ca au scris carti în diferite domenii. din alt domeniu mai devreme decât copiii obisnuiti. ergoterapia. 4 . psihoterapia are un rol important şi în formarea atitudinilor pozitive. negativismul. fie ca au jucat în filme. artterapia) se consumă energia şi se formează unele abilităţi motrice şi deprinderi ocupaţionale. Sugestiile trebuie să fie pozitive acţionând la înlăturarea sau ameliorarea comportamentelor aberante.În jur de 20-25% reprezinta deficienta mintala moderata. iar 5% deficienta mintala profunda. fie ca au câstigat competitii de arta sau ca au obtinut trofee în competitiile de dansuri. Poate fi aplicată cu succes în toate formele de deficienta mintala.

O Oportunităţile sunt condiţii pozitive. -in compania copiilor se pot implica in jocuri destul de complexe -psihomotricitate: coordonare motrică generală . întipărirea slabă.aude un zgomot după care să-şi acopere urechile pentru mult timp . aspecte negative care. copilul poate avea un comportament distructiv fata de jucarii sau alte obiecte. cu atât integrarea va fi mai uşoară. achiziţionarea unor deprinderi de interacţiune în grup şi limbajul. prin control.nu rezistă la efort intelectual susţinut şi nici la efort fizic.are reacţii exagerate sau poate fi extrem de pasiv. Puncte slabe. agitaţie) crize şi depresii. S Puncte tari sunt aspecte pozitive interioare care pot fi controlate şi folosite în avantaj: -capacitati foarte bune de imitare. concretsituativ.Analiza SWOT Copilul cu sindrom Down Analiza SWOT (Strengths-Weaknessee-Opportunities-Threats) (Puncte tari. -au foarte putin dezvoltat simtul trecerii timpului -ocazional. mimicogesticulară. plâns. Oportunităţi şi Ameninţări) Se axează pe realitatea internă şi externă. . viteza de memorare variată. atunci s-ar înregistra un progres în ceea ce priveşte socializarea. dar al căror efect poate fi propriul avantaj.intuitivă.limbajul vorbit este de obicei greu sau deloc -foloseşte mai mult gesturi decât cuvinte (sau alte moduri de comunicare non-verbală) -există tendinţa de a repeta cuvinte şi fraze -copilul are o atentie de scurta durata . aruncarea jucăriilor.are reacţii exagerate sau poate fi extrem de pasiv. pot fi minimizate şi îmbunătăţite. în funcţie de tipul textului învăţat . nu face abstractizări. -volumul vocabularului este sărac. durata păstrării scurtă. prevăzut şi evitat: -Dacă copilul ar fi integrat într-un colectiv la o gradiniţă cu copii fără probleme.relativ bună -aptitudini pentru activităţile practice -memorie predominant mecanică şi de scurtă durată.aude un zgomot după care să-şi acopere urechile pentru mult timp .limbajul vorbit este de obicei greu sau deloc . -comunicarea este neinteligibilă.imposibilitatea de a-şi concentra atenţia şi de a fi coerent . -gândirea este concret. dar care pot fi folosite în necontrolabile. putând trece de la o extremă la alta -are reacţii emotive cu caracter exploziv (ţipete. examinând părţile tari şi slabe în cadrul mediului intern. . . T Temerile (ameninţările) sunt condiţii necontrolabile. -Cu cât ar sta mai mult într-un colectiv sănătos. putând trece de la o extremă la alta 5 . ca şi oportunităţile şi ameninţările legate de mediul extern. înţelege informaţia verbală în ritm lent după multe repetări -imaginaţie este săraca W Puncte slabe sunt defecte.

educatoare. educatoare.psiholog. educatoare.) Punctele slabe sunt sunt folosite pentru ocolirea pericolelor: minimalizate pentru a evita ameninţările: . -orientarea către şedinţe de psihoterapie şi logopedie.integrarea copilului într-un colectiv de la o grădiniţă. părinţi. . – min.dezvoltarea în continuare a aptitudinilor pentru activităţile practice sau muzicale . Strategii SO (max-max)Punctele tari sunt Strategii WO (min. -au foarte putin dezvoltat simtul trecerii timpului -ocazional.dezvoltarea încrederii în forţele proprii . agitaţie) crize şi depresii ar deveni mai inteligibil.) Punctele slabe sunt utilizate pentru a dezvolta oportunităţile: diminuate prin prisma oportunităţilor: . imagini.pentru a -l ajuta să se adapteze condiţiilor sale de viaţă . -Asigurarea unui mediu organizat de viaţă .consilierea părinţilor în urma observării comportamentului copilului. .este foarte important să urmeze o rutină a activităţilor zilnice.-Dacă va începe sedinţele de logopedie. . părinti -Terapia limbajului – logopedie. . aruncarea jucăriilor.) Punctele tari Strategii WT (min.acordarea de roluri în jocurile şi activităţile alese prin care să capete încredere în forţele proprii.logoped.vizite la domiciliul copilului. Strategii ST (max. copilul poate avea un comportament distructiv fata de jucarii sau alte obiecte. părinţi -Programe de integrare .participarea părinţilor la activităţile din grădiniţă cu scopul de a observa copilul în mediul educaţional. –min.realizarea unui program adecvat posibilităţilor lui. .mobilizarea atenţiei şi a voinţei pentru a termina activitatea începută . – max.urmarea sedinţelor logopedice. .antrenarea în orice tip de activitate din grădiniţă.care să il ajute să se adapteze lumii inconjurătoare pe cât posibil psiholog. educatoare 6 . educatoare.conştientizarea de către părinţi a responsabilităţilor care le revin în educarea copilului. în vederea formării unor deprinderi specifice lucrului în colectiv. fără solicitări sau eforturi în salt.Terapie comportamentală . precum şi încrederea colegilor. cum ar fi comunicarea non-verbală: gesturi. .favorizarea integrării în grădiniţă. respectării unor reguli de grup şi îmbunatăţirii limbajului. cu sarcini precise şi bine definite. atunci limbajul acestui copil plâns. părinţi. -are reacţii emotive cu caracter exploziv (ţipete.părinţi. etc) –psiholog. . .pentru a o ajuta în comunicare (se vor căuta metode alternative de comunicare.aprecieri din partea educatoarei în cadrul colectivului atunci când realizează anumite sarcini simple. psiholog -Terapie audio-vizuală . .

religios. fara a considera starea lor fizica. clase diferenţiate. Copiii cu cerinţe educative speciale pot fi integraţi în mediul şcolar/preşcolar în mai multe feluri: prin integrarea individuală a acestora în clasele obişnuite. Şcoala va reuşi să răspundă cerinţelor speciale de educaţie ale copiilor aflaţi în dificultate şi nevoilor de educaţie ale familiilor acestora doar prin eforturile ei interne şi cu sprijinul tuturor. care susţine efortul copilului în activitatea de învăţare. 7 . duce la realizarea unor progrese la învăţătură şi în plan comportamental. întrucât le oferă şansa de a se juca cu alţi copii. Într-o abordare incluzivă toţi elevii trebuie consideraţi la fel de importanţi. mai ales în primele zile de grădiniţă.Modalitati de incluziune in scoala incluziva Educaţia pentru toţi poate să fie un mijloc de îmbunătăţire a educaţiei în general prin reconsiderarea sprijinului ce se acordă anumitor copii. datorită particularităţilor de dezvoltare şi învăţare a acestora. fiecăruia să îi fie valorificate calităţile. În orice instituţie există o manieră de a împărţi copiii în categorii determinate. cultural. La această vârstă. ajută la consolidarea unei motivaţii puternice. pornind de la premisa că fiecare elev este capabil să realizeze ceva bun. porneste de la premisa dreprurilor tuturor copiilor la invatatura impreuna.Jocurile sociale sunt esenţiale pentru copiii cu deficienţe. incercandu-se pe cat posibil eradicarea discriminarii si marginalizarea copiilor cu cerinte educative speciale. pot apărea reacţii intense. incluse în structura şcolii/grădiniţei obişnuite. sustinut atat in legislatia nationala cat si in cea internationala. De aceea.Perioada de preşcolar este cea mai indicată pentru începerea socializării copiilor cu deficienţe. grupuri de doi-trei copii cu deficienţe incluşi în clasele obişnuite. Principiul scolii incluzive. socializarea se realizează uşor prin intermediul jucăriilor şi al echipamentelor de joc. emotionala sau de diferentiere la nivel etnic. Integrarea acestor copii în colectivul unei clase obişnuite exprimă atitudinea favorabilă a acestora faţă de unitatea de învăţământ şi faţă de cadrul didactic. intelectuala. Unii copii cu deficienţe au avut experienţa neplăcută a spitalizării şi a separării de părinţi. Educaţia pentru toţi porneşte de la premisa că orice copil este o persoană care învaţă într-un anumit ritm şi stil şi deci poate avea nevoia de un sprijin diferit. trebuie să fim atenţi la unele probleme deosebite. Totuşi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->