BAUDRILLARD

JEAN

Societatea de consum
Mituri si structuri

l!'..1:..l110hilicrul urban" cu mtregul arsenal pr(lpliu. 1 I~qrept voroir« 'r~' 1 . ecolegla s-pe'Clel u..ksicmr'Ja. . .iHt1 Q nw.1'111 mal I <Lnt . incepind (:1.g'-I.. pul liicitt'l te..~i 101 d~ mesaje ziln ice ven ite din H~<1.iat'J..~U'I:ere- .TI....hioameni. domes: ic~".B. 1r-rr lt .jii aC(ivi!iiI~i prn.~al. ci de OSTEGTE.).~ de conwn:iC<1. {ll rnai 0biectulul dcgl'a~). in{t1l1)·u]'"a.e_ • .' [ I .' r '_' _ '.. . n11 care rluc • ".~ I opulenta • .ti. Ja fori o l(L manmta a.. In prezeutu (?i in discursul Ior.e.ai. organi:tare::l. i' a. (unforn'l statisncilor. extrcm fie complex. care rcpre7.:!S media. rezulta te d i. in relatiite lor zHnic€ nu-i mai au parieneri pe sernenii Ior.. A.... de 8:..':.i He bhnuie pjlr~a. de.' I:nnllUa~)r mareriale.zi.. fI(~<~ipu~nlln \'er:in(:i:tatt':~Ialtor i ~formaJj oarncnl. unor obiccte .' ~ .)" ell zecilc ei ~k sclavi lchnki.prre" utindeni injurul nostru. ::.... in fond.'I.1.ne:(~liiJa·l-r.u::diu.rniil1.3" .lHjaJ.dget~ rilor evasi-obsesivc pin~ rkIJ p.oam.. • 'if..rr~ek sirnbolsce alimenrate de obiectele nocrurue care vin s.' II . scrviciilor.. 0 .~ in vis. ci priwcsc $i rnanipeleazb din ce ln CC:IYh m mulr.' .i. .ii. bunuri ~i mesa]e.!l I -..:De nl.n lUU] siplic area Q biectelor.~hodlra. de VI.fi:cisrn~J~tazi.. ceptele m de :.<unb.:. . ca 'Pl£!::~ ucum.c.~": :Jl11:iyml~ h"J J!'lod~i nurnai de clnd Litu:rghia tl'~im. pITI::iJ Iii spertucolul perpetuu al cdcbrfirii o~: tului in. dovczi illicn~dibile ale consumulu i ~i ahn ndenlei...~ sub plivirea muta a.IJ. C:.

Cu toate acestea.L. nici fauna. Be lsugul. desavirsirea si moartea lor. de haine. acela al puterii noastre impietrite. Trebuie sa incercam sa descriem neintirziat aceasta fauna si flora. fara de care marfa n-ar rnai fi ceea ce este).fie ele instrumente sau monumente perene . traim dupa ritmul si conform sueeesiunii lor \ \nesfir~ite. saluri in diene. debordante (bunul eel mai des intilnit fiind lumina. pe care omul le-a produs si care acum it inconjoara si il napadesc ca in romanele SF proaste. d (lira sterlina. asa cum le vedem si cum le traim. ci de legea valorii de comert. "Pe cele mai animate strazi din Londra magazinele se 'inlantuie unul dupa celalalt. in timp ee. si noi devenim incetul eu incetul functioriali aidoma obiectelor din preajma noastra. a uneijungle in mijlocul careia noul om preistoric al timpurilor moderne gase~te eu greu reflexele civilizatiei. revolvere arnericane. Marile magazine. mai precis. Traim tirnpul ]101'. Obiectele nu sint nici flora. obiectele erau cele care . eu toata aceasta sarbatoare alimentara si vestimentara la . de alimente ~i de confectii reprezinta parca peisajul primal' si locul geometric al abundentei. in fastul si belsugul lor. ell bogatia lor de conserve.30 / Societatea de consum ascultatoare si halucinante care ne t-in mereu acelasi discurs. al abundentei noastre virtuale. pe vrernuri. ne dau impresia unei vegetatii luxuriante. s. Noi sin tern cei care asistam astazi la nasterea. corsete de la Paris. siling. Contribufii la critica economiei politice) . cu vitrinele lor ticsite.supravietuiau generatiilor de oameni. dar toate aceste articole care au vazut atitea tari poarta etichete albicioase pe care sint inscripnonate cifre arabe urmate de caraetere laconice . pence). Panoplia Belsugul este fara indoiala trasatura descriptiva eea mai frapanta. Aceasta este ~imaginea oferita d_~_m. al absentei noastre reciproce. ramin produsul activitatii umane si ca ele nu asculta de legile eeologice naturale. iar in spatele ochilor de sticla goi stau expuse toate bogatiile universului. portelanuri chinezesti. eu tejghelele lor pline de mezeluri. fara sa uitam nici 0 clipa ca. Pina si strazile. Totasa cum copilul-lup devine lup daca-si duee viata in padure.~rfa ~ata pe piata" (Marx. blanuri din Rusia si mirodenii de 1aTropice.

esential.I blu de obiecte in sernnificatia lor totala. le cate. Pietele noastre.eea de belsug ceva mai m ult decit suma prod uselor: evidenta llll'l lusului. redevine printr-o mare metafora colectiva. ci la un ansam. ca un Iant care nu mai este 0 insiruire de simple obiect. presupunerea materna si generoasa a pamintului fagaduintei. al acestor unsambluri care nu mai evoca neaparat 0 supraabundenta de substanta.:sau conserve de sparan"hel cumparind doar 0 parte. firma producatoare ~i marca. frigideruI. destinate alegerii. 111 chip de Iapte ~1 miere. relatia c. Din aceasta cauza. al materiei consumabile. Vitrina unticarului reprezinta modelul aristocratic. care le parcurge. dar si cea uiai pregnanta a ab underitei. pen:. colectiva a lucrurilor privite in totalitatea lor indisociabila. au un alt sens luate impreuna decit fiecare in parte ca ustensila. reclama publicitara.'iii vorbeasca despre ele. element.o I L . cit mai degraba un eoantai de obiecte selectionate si complementare.\\~ g·orise~te. impun 0 viziune coerenta.. Masina de spalat. ofera 0 ganui de produse diferentiate ('are se cb earna.e~trao~dinar de fel:tila. forma cea mai rudimentara. de produse electrocasnice etc. i plastic. Cumparati putin si yeti avea totul. stimuleaza fiecare in parte salivatia feerica. Dineolo de gramada. si inca pentru toata lumea: puteti avea }. ci 0 insiruire de semnijicariti. ei de a avea in exees. Vitrina. imaginea darului. in masura in care fiecare 11 sernnifica pe celalalt ca supra-obiect mai complex.' dent. rniniprix-urile mimeaza 0 natura I (·gasidi. antrenindu-l l . inuntele asta de stridii.. lur discursul metonimic.Liturghia formald a obiectului / 31 I lire participa. consumatorului eu obiectul s-a schimbat: el nu se mai raporteaza p.:sint vai~~noastre din Canaan in '1 C . obiectele se organizeaza in panojJlie au in colectie. Purine obieete sint oferite astazi singure. lant a consumatorului. ·'~. negare magica si definitiva a raritatii.Iatorita excesului ei. si tocmai . fluvii de neon peste ketchup /1 . dar ce coriteaza? Este dorin ta violenta nu de a avea sufi. al Nuirfii. II rerele noastre comerciale. masina de spalat vasele etc. repetitiv. de cotlete. in lipsa unui (JI context care . isi raspund si se declina unele pe altele. Exista rII id. luxos. la un anurnit obiect pentru utilitatea lui ~pecifica. Aproape toate magazinele de irnbracaminte. dar si reactiei psihologice in .'are curg. le inventariaza.. a generozitat-ii inepuiI:abile si spectaculare care este aceea a sdrbdtorii.e.

pina fa investitia maxima ~i pina la limi- sa tele potentialului sau economic. In anumite cazuri. ele pot mima dezor- yldinea pentru a seduce mai eficient. aparatele. Este limpede di obiectele nu sint scoase niciodata pe piata \:lintr-o dezordine absoluta. dar intotdeauna fae in asa fel incit creeze posibilitatea de a directiona impulsu] de cumpar-are in lant) pentru a-l seduce pe cumparator si a-I impinge) conform propriei logici. produsele de toaleta constituie astfel de filiere de obiecte care impun consumatorului cOl1stringeri inertiale: acesta se va deplasa in mod logic de la un obiect [a altul. Hainele.- . Va fi prins intr-un calcul al obiectelor ~ eu totul diferit de vertijul cumpararii si aproprierii care se naste din bel~u'g.32 / Societaiea de consum pe COllsumator intr-o serie de motivatii la rindul lor mai cornplexe.ll marfurilor.

si supraabundenta de toate societatile asa-zis "sarace". La fel ~i cheltuielile j militar e (poate doar publicitatea . . Nu putem intelege niei risipa.~idurata lui de viata. Nu poate decit sa-si devoreze 'intrucitva rusinos surplusul de bogatie. urde cafeaua in locomotive n-au nimic dintr-o sarbatoare. I r-utru a fi consumat. si chiar pina la risipa intrucitva plane tara.. a')a cum este prins 'in propria si pretinsa sa "ra\ionalitate". practilind 0 distructivitate calculata complemenrara eu calculul productiviratii.Liturghia JOrmaLa a obieciului I 53 1111l'ivi si prin viciile recunoscute ca atare de un sistern rational. Pe scurt. terminind eu risipa pe scad. Sisternul economic 11Ll se poate depasi WIT-O risipa festiva..11 II qionala. a diferenta absolutaintre risipa "societati1or noastre dl' bunastare". nationala si inter. •.! II/I ijJa ~lie cit de mult este legata abundenta societatilor bogate d~\\ Ii' Ii la.fllllqiona!a". desi este facut . risipa "pri. care ar unplica intreaga specie umaria in economia ei generala si in I ploatarea bogatiilor naturale. al belsugului 1111.'1 1.\ 'lia pubelei" si a fost proiectata chiar 0 "socioiogie a pubelei": 'l!mue-mi ce orunci ca sd-ti spun cine esti! Dar statistica molozului si \ I I esturilor nu este interesanta in sine: ea nu reprezinta decit un urn redundant al volumului bunurilor oferite.. A cia la casare . Iar moralistii nostri porn esc I izboiul impotriva delapidarii bogatiilor.de modei etc. conditiile de supravietuire I .h-Ilnitie simplista a consumului . ). operam cu 0 . lundeville a fost acuzat de cinism: cinica este insa. nici functiile sale daca nUi'l ' I rlcm in ea decit deseul rezidual a ceea ce. de disfunctie a instinctului. ordinea productiei. I'lintr-o practica iratioriala.definitie morala intemeiata pe uiilitatea imperativa a bunurilor.. nu se consuma. 0 risipa IIINtructiva practicata neproducatoare de valoare colectiva. Exista. risipa este considerata 111. ordinea sociala. unde distrugerea bunurilor devenea 'I ~lIrsa de valori sirnbolice colective. care linea bunurile sau Ie schimba dupa capriciile standingului sau .automobilele dernodate sau ~ . ill scopuri stratregice. care IlIl1SUma rezervele de energie ale orn ului si-i compromite. Inca 0 data. de vreme ce s-a putut vorbi la un moment dat de "civili. obiectiv vorII III I. de dementa. risipa care este 0 nociuitaie integratd sistemului economic. reprezinra 0 dis-. ..n exces". '. incepind cu individul I u'e nu mai respecta aceasta lege morald imanenui obiectului care se /Jil'SUpUne a fi ualoarea lui de iturebuiruure . deliberata. In acest sens. cu prilejul sarbal'lril~r $i sacri~~iilor. Illlgere sistematica..1 fel de nebunie.

ca si societatea. Tribul Kwakiutl sacrifica paturi. ° i * In original. dimpotriva. dar si di traieste 'in actu1 unui consum excedentar. amsumauon: Autorul joaca In continuare pe anronimia C011r summare/ consumere (Iat. superfluul. Clasele aristocratice si-au afirmat suprernatia.) r." tie trebuie reluata de analiza sociologicd care i-ar scoate 1a iveala adevaratele functii. organizarea socials este pecetluita de competitia distrugerii unor bun uri pretioase. bazata pe necesitate. superfluu. ** Termen din antropologie introdus de Marcel Mauss (1872-1950): ansamblu de cerernonii marcate prin daruri pe care si le of era reciproc grupuri sociale (triburi ) distincte.).raritatii.surplusul cheltuielii. Aceasta viziune tradeaza eel putin faptul di nu ne gasim intr-o era a abundentei reale si cii fieeare individ. eu alte cuvinte.). simte nu numai di exista. Notiunea de utilitate. a diferentelor si a sensului -.epuiuue:". distrugerea pura si simpla care capata atunci 0 functie sociala specifica. a consuma si consurner= a consurna interior. a epuiza (n. Din aceasta perspectiva. de origine ratio. . uncle cheltuiala precede ca valoare (daca nu in timp] acumularea ~i aproprierea.J. tr. pirogi. superfluul precede necesarul.. Mai toate societatile au risipit. uneori rivale (n. de-a lungul timpurilor. atit pe plan individual. blazoane din arama pe care le arde sau le arunca in mare pentru a-si "respecta rangul". Acest consurn poate merge pina la . cheltuit si consumae dincolo de strictul necesar. cuplu care a rezultat in limba franceza in consommer= a cheltui. pentru a-~i afirma valoarea. specia ea atare este plasata sub semnul raritatii. tr. (' cit si social. inutilitatea rituala a "cheltuielii pentru nirnic" devenind locul de productie a valorilor. unde. Cei care sustin mitul implacabilei domnii a abundentei sint aceiasi care depling risipa. se profileaza 0 definitie a J "consumului" ca epuizare. nalista si economista. delapidat.).-' . grup sau societate actuala de fapt. In orice caz. in potlatch'". Astfe 1. ca risipa productiva perspectiva inversa celei "economice".54 I Societatea de consum 1. pe acumulare si pe calcul. si prin wasteful expenditure (generozitate inutila). trebuie asadar revizuita conform unei logici sociale mult mai generale. legata de spectrul amenintator al ~\. 'intreaga viziune morald e risipei ca disfunc. pentru simplul motiv di individul. unde risipa. capita 0 functie pozitiva convertind utilitatea rationala intr-o functionalitate sociala superioara care apare 1<1: Iirnita ca esentiala . de parte de a fi un reziduu irational.

Ill' 0 aglomerare de 1 ueruri d urabile..i omu1'. Robinson amusina prezenta viitoIII! IIi in mirosul lazilor si cutiilor din magazia lui.bate din mireasma lor [. ]. Intelegi tu d. de macar un virf de prisos?" spune ' 11 ikcspeare in Regele Lear. sau in functie de sensul.. Niste conserve de carne si niste coveti incarcate cu . asa cum 0 face Valery? "Sa contempli munti de prouii nu inseamna sa vezi in ele timp de odihna si gesturi econorulsite? 0 cutie de pesmeti inseamna 0 luna intreaga de Iene ~i tl.1 ".:-. ltfel spus.tldura absoluta [. Reduceti natura la nevoile naturale -.' viatii. ""C 0 dobitoaca: viata lui nu mai valoreaza nimic. aceasta valoare structuiI.. Ernana durata. i me ~i eu nuci sint 0 cornoara de liniste. Tezaurul lui II spira lincezeala.l poate implica sacrificiul valorilor economice.. incetul eu incetul.a nu-mi vorbiti despre «nevoie» r Ultimului dintre cersetori IldM seste macar cit negru sub unghie din eel mai nenorocit pe care-l are.. J. Omenirea s-a ridicat. ca sa traim.. Ea se afla in centrul consumului si I 1 ioate traduce astfel: aburuienta n-are pinri la urnui sens decit in 1111 III HII nl r7sipei? 'Irebuie oare sa definim abunden ta in raport eu previziunea I provizia. proviziile no-au indepartat putin cite putin de rigoarea necesitatilor aniiuale si de abecedarul nevoilor noastre [ . una dintre intrebarile fundamentale pe care le I'llilC consumul este aeeasta: fiintele se organizeaza in functie de IIpl avietuire.. memoria care sta pregatita in densitatea «ufletelor noastre sint modele de provizii pastrate pe care industria n oas tra 1 e-a imi ta t. 0 Intreaga iarna tihnita t !/. pe I II ('-l dau vietii? Aceasta valoare de "a fi". I . m nevoie. pe corpul nostru.Liturghia Iormalcl a obiectului / 55 "A. ]. Natura ne-o sugera lIe mult: ea a facut in asa fel inch sa purtam In noi resursele l'cntru a rezista cit de cit vrernurilor instabile. individual sau eolectiv. Previziunile. asa cum unele metale ernana " !'. '.Fiziologii ar trebui sa se ~indeasca inainte de a defini «instinctul de conservare» ca instinct cardinal al oricarei fiinte organice. Fiinta vie vrea inainte de toate sa-si consume forta: «conservarea» nu este decit una . Iar aceasta 11I'lhlema nu este metafizica.." Acesta este principiul economic caruia i se opune viziunea uietzscheeana (si aceea a lui Bataille) a traitorului care vrea inainte de toate sa-~i "consume fona:': . stratul de grasime d .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful