P. 1
76069047-Drept-Contraventional

76069047-Drept-Contraventional

|Views: 14|Likes:
Published by nircamihai

More info:

Published by: nircamihai on Feb 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/21/2014

pdf

text

original

1.

Definiţia, obiectul şi metoda dreptului contravenţional Definiţia – dreptul contravenţional se ooate defini ca un ansamblu de norme juridice strict determinate de legislaţia contravenţională, care oglindeşte instituţiile juridice de bază, cum ar fi contravenţia, contravenţionalitatea9, sancţiunea contravenţională, răspunderea contravenţională şi procedura contravenţională, şi care are drept scop protecţia juridică a unor valori sociale determinate, soluţionarea raporturilor juridice apărute in procesul activității de combatere a contravenţional ităţii. Obiectul – obiectu l dreptului contravenţional îl constituie relaţiile sociale care se stabilesc intre subiecţii dreptului contravenţional din momentul în care legea contravenţională de prevenire obţine forţă juridică, parcurgînd etapele constatării faptei contravenţionale, aplicării sancţiunilor contravenţionale şi pînă la executarea pedepsei contra- venţionale. Deci, obiect al dreptului contravenţional sînt relaţiile sociale cotâitio- nate de apariţia raporturilor juridice între diferiţi subiecţi ai dnptului contravenţional privind desfăşurarea activităţii de prevenire a abaterilor contravenţionale, constatarea faptelor contravenţionale şi curmarea lor aplicarea măsurilor de constrîngere statală şi executarea deciziilor de aplicare a sancţiunilor contravenţionale. Metoda – Principalele trăsături ale metodei de reglementare juridică sint elucidate atunci cind răspundem la următoarele întrebări: 1) care este statutul jundic al părţilor raporturilor juridice; 2) carc fapte juridice au legătură cu apariţia, modificarea sau stingerea raporturilor jundice; 3) cum are loc determinarea drepturilor şi obligaţiilor subiecţilor raporturilor jundice; şi 4) cum sint protejate aceste dreprun. In opinia savantului autohton Scrgiu Furdui, aceasta metoda e una autoritară potrivit căreia o parte a acestor relaţii este statul, care ocupă o poziţie specială, de autoritate, de putere, de comandă, iar cealaltă parte ,persoana, (subiectul răspundem contravenţionale), care este obligată să respecte prevederile legilor contravenţionale sau să suporte acţiunea măsunlor de constringere statală in cazul nerespcctări (încălcării) acestor prevederi Aceasta metoda se manifestă prin două forme de bază: convingerea și constringerea Constrîngerea, ca metodă de reglementare, poate fi divizată in patru grupe de măsuri care. în general, corespund sarcinilor de bază ale organelor de drept în combaterea contravenţionalităţii (prevenirea contravenţiilor curmând; (reprimarea) faptelor contravenţionale; stabilirea vinovăţiei persoanelor care au comis fapte contravenţionale şi aplicarea faţă de acestea a sancţiunilor contravenţionale): 2. Evoluţia reglementărilor contravenţionale Relaţiile de apărare socială au apărut odată cu societatea şi au cunoscut atît forma relaţiilor de cooperare şi convieţuire, cît şi forma relaţiilor de conflict. Iniţial, ilicitul contravenţional a fost consacrat în legislaţia penală potrivit tradiţionalei împărţiri tripartite a ilicitului penal în: crime, delicte şi contravenţii (trihotomia). Această împărţire, „cunoscută în vechiul drept francez de la 1791 şi în cel din Brumar anul IV, apoi, prin menţinerea ei în Codul penal francez de la 1810, şi-a făcut drum în mai toate legislaţiile penale europene şi extraeuropene. Împărţirea tripartită a fost preluată şi de Codul penal român din 1865, care, de altfel, o menţine pînă în anul 1954, Codul reprezentînd, „în majoritatea covîrşitoare a dispoziţiilor sale, o copie a Codului penal francez din 1810 şi a celui prusian din 1851 În perioada interbelică s-a perpetuat acelaşi regim al contravenţiilor, ele fiind reglementate în Codul penal din anul 1936. Potrivit legii penale, contravenţia reprezenta fapta pe care o declară ca atare legea, regulamentul şi ordonanţa autorităţii administrative sau poliţieneşti. Începînd cu anul 1954, în România contravenţiile nu au mai fost considerate infracţiuni, ci abateri administrative şi, drept urmare, au fost excluse din codul penal. Totodată, doctrina românească a fundamentat instituţia înlocuirii răspunderii penale cu răspunderea administrativă sau de altă natură. O altă etapă în procesul legislativ românesc al contravenţiilor o reprezintă Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. Legea determina cadrul juridic general al reglementării acestor fapte, precizînd autorităţile care pot emite acte normative de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor. Subiect al răspunderii administrativ-contravenţionale era, în principiu, persoana fizică, regulă de la care se putea deroga numai prin lege sau decret, sancţionîndu-se şi persoana juridică doar în cazul existenţei unei dispoziţii legale exprese. În legislaţia Republicii Moldova noţiunea de contravenţie a fost pentru prima dată definită în art. 9 al Codului cu privire la contravenţiile administrative, adoptat la 29 martie 1985.

Pînă în anul 2008 legea contravenţională a suportat multiple modificări şi completări, motivate de noile relaţii social-economice şi social-politice existente în ţară, îndeosebi din momentul cînd Republica Moldova a devenit un stat suveran. Cadrul juridic depăşit al regimului contravenţional în condiţiile edificării statului de drept în Republica Moldova a determinat necesitatea elaborării unui nou cadru juridic, adaptat condiţiilor şi imperativelor timpului. Prin Legea nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 a fost adoptat Codul contravenţional al Republicii Moldova, care va intra în vigoare la 31 mai 2009. Din momentul apariţiei noii legi contravenţionale este confirmată de jure existenţa dreptului contravenţional ca ramură distinctă a sistemului de drept în ţara noastră. 3. Principiile dreptului contravenţional Principiile dreptului sînt normele sociale cărora li se supune un sistem juridic, care ordonează întregul drept pozitiv ce există pe un areal geografic, statal sau internaţional. Pornind de la această constatare, în viziunea noastră, principiile dreptului contravenţional pot fi clasificate în: generale, ramurale, instituţionale. Principiile generale, fiind specifice sistemului de drept în ansamblu, se referă la reglementarea juridică a relaţiilor sociale în general, inclusiv la cele reglementate de dreptul contravenţional: Principiul legalităţii. Republica Moldova, proclamată de Constituţie stat de drept Statul de drept presupune că toţi cetăţenii, toate organele statale şi cele nestatale se supun numai legii Principiul legalităţii înseamnă că legiuitorul, atunci cînd realizează opera sa legislativă, trebuie să respecte toate procedurile, să ţină seama de voinţa socială, să permită pluralismul politic şi să controleze executivul cu ajutorul pîrghiilor puse la dispoziţie de lege. La rîndul său, executivul trebuie să organizeze executarea şi să execute legile, să colaboreze cu Parlamentul şi să nu facă presiuni, mai ales asupra puterii judecătoreşti şi a persoanelor cu funcţii de răspundere, abilitate cu dreptul de a cerceta cazurile contravenţionale Principiul legalităţii are şi menirea de a constitui o garanţie a libertăţii persoanei împotriva abuzurilor şi arbitrariului care se întîlneşte în activitatea organelor executive Legea contravenţională prevede: „Nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvîrşirea unei contravenţii, nici supus sancţiunii contravenţionale decît în conformitate cu legea contravenţională. Principiul egalităţii este înscris, pe lîngă numeroase legi interne, în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, cum ar fi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului. Are două aspecte: primul este legat de activitatea de elaborare a normelor contravenţionale, iar al doilea se referă la mecanismul aplicării legii. În procesul elaborării legilor atît organul legislativ, cît şi organul de iniţiativă legislativă trebuie să evite normele juridice discriminatorii sau care oferă privilegii. Pe de altă parte, organele care aplică legea nu trebuie să o interpreteze discriminatoriu sau în beneficiul unui anumit justiţiabil. Principiul garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale Esenţa acestui principiu constă în faptul că organele abilitate trebuie să ţină cont de libertăţile fundamentale ale omului atît la etapa elaborării normelor contravenţionale, cît şi la etapa executării lor Principiul neretroactivităţii legii contravenţionale. Şi acest principiu îşi are izvorul în Legea fundamentală, care prevede: „Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituie un act delictuos Principiul neretroactivităţii legii contravenţionale interzice ca legea să producă efecte – drepturi şi obligaţii – pentru faptele consumate înaintea intrării în vigoare a legii noi. Legea contravenţională se aplică din data intrării ei în vigoare, care, de regulă, coincide cu publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Principiile ramurale au un caracter mai restrîns, limitat la materia contravenţională: Principiul prescrierii unilaterale de voinţă juridică a subiectului administrării în domeniul combaterii contravenţionalităţii. Acest principiu este determinat de una dintre trăsăturile de bază ale administrării în domeniul contravenţional: una din părţile obligatorii ale relaţiilor sociale reglementate de dreptul contravenţional este reprezentantul statului, care acţionează în calitate de subiect al administrării. Principiul reglementării juridice a contravenţiei şi a sancţiunilor contravenţionale. Principiul reglementării juridice a contravenţiei şi a sancţiunilor contravenţionale este un principiu ramural, care presupune că doar faptele prevăzute de lege la momentul săvîrşirii lor constituie contravenţii, iar represiunea

acestora va consta numai în aplicarea sancţiunilor prevăzute de legea contravenţională la data săvîrşirii contravenţiei Prezumţia de nevinovăţie înseamnă că persoana acuzată de săvîrşirea unei contravenţii este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în conformitate cu prevederile CC al RM, asigurîndu-se garanţiile necesare apărării ei. Principiul dreptăţii presupune că persoana poate fi sancţionată numai pentru contravenţia în a cărei privinţă este dovedită vinovăţia sa Principiul umanismului presupune că întreaga reglementare în materia contravenţională trebuie să exprime interesele fundamentale ale omului Legea contravenţională trebuie să asigure securitatea persoanei şi tratamentul ei uman în cadrul procedurii contravenţionale. Principiul prevenirii şi curmării faptelor contravenţionale presupune că atît reglementarea contravenţională, cît şi activitatea organelor executive privind realizarea acestei reglementări trebuie să asigure prevenirea săvîrşirii acestor fapte prin conformare la cerinţele stabilite şi prin constrîngere faţă de cei care le săvîrşesc. Principiile instituţionale sînt caracteristice diferitelor instituţii juridice ale dreptului contravenţional, cum ar fi: contravenţia, contravenţionalitatea, răspunderea contravenţională, convingerea şi constrîngerea, procedura contravenţională etc. Caracterul extrajudiciar de examinare a cazului contravenţional, ca principiu, se referă la instituţia juridică a procedurii contravenţionale şi stipulează că în procedura contravenţională (spre deosebire de cea penală sau civilă) cazul contravenţional poate fi examinat de organele abilitate în mod extrajudiciar. Alături de instanţele judecătoreşti, decizia privind aplicarea sancţiunilor contravenţionale poate fi emisă (luată) şi de alte organe statale împuternicite (procurorul, comisia administrativă de pe lîngă autoritatea publică locală, agentul constatator). Principiul răspunderii contravenţionale personale în dreptul contravenţional nu se poate antrena răspunderea juridică pentru fapta săvîrşită de altă persoană Principiul individualizării răspunderii contravenţionale şi sancţiunii contravenţionale presupune că persoanei, recunoscute ca fiind vinovată de săvîrşirea unei contravenţii, i se aplică o pedeapsă contravenţională echitabilă în limitele fixate în partea specială a CC al RM şi în strictă conformitate cu dispoziţiile părţii generale a Codului. Principiul interdicţiei dublei sancţionări contravenţionale prevede că nimeni nu poate fi supus de două ori răspunderii contravenţionale pentru săvîrşirea uneia şi aceleiaşi contravenţii. 4. Trăsăturile dreptului contravenţional. Corelaţia dintre dreptul contravenţional şi ramurile înrudite ale sistemului de drept. Punem în evidenţă următoarele trăsături ale dreptului contravenţional: Caracterul autonom Această ramură a dreptului reglementează numai acele relaţii sociale care apar între subiecţii dreptului contravenţional în legătură cu: necesitatea respectării normei contravenţionale (prevenirea de contravenţii); comiterea faptei contravenţionale (curmarea faptei ilicite); înfăptuirea jurisdicţiei contravenţionale (aplicarea sancţiunilor contravenţionale şi a altor măsuri de reeducare a persoanelor vinovate de comiterea contravenţiilor Inegalitatea părţilor în relaţiile contravenţionale Una dintre părţile relaţiilor sociale reglementate de dreptul contravenţional este reprezentată de stat. Această parte a relaţiilor apare în calitate de subiect al administrării şi, prin competenţa sa, are prioritate faţă de celelalte părţi ale relaţiilor sociale reglementate de dreptul contravenţional. Apartenenţa la dreptul public . Prin reglementările sale, dreptul contravenţional aparţine dreptului public, deoarece în toate raporturile juridice de drept contravenţional statul este subiectul dominant, care pretinde o anumită conduită de la subiecţii de drept cărora le sînt destinate normele juridice contravenţionale şi statul, prin organele sale abilitate, exercită tragerea la răspunderea contravenţională a celor vinovaţi de săvîrşirea acestor fapte Caracterul extrajudiciar de aplicare a sancţiunilor contravenţionale Întreaga activitate de aplicare a sancţiunilor contravenţionale de către organele abilitate (executive sau judecătoreşti) şi de constrîngere statală faţă de persoanele care au comis fapte contravenţionale are caracter extrajudiciar şi se manifestă prin jurisdicţia contravenţională.

cum ar fi: accesul liber la justiţie (art. Cu dreptul administrativ Ambele ramuri ale dreptului indicate au drept scop asigurarea convieţuirii normale în cadrul societăţii.Caracterul dinamic normele juridice contravenţionale suportă deseori modificări. faptele ilicite comise obţin aspect contravenţional. 22 din Constituţie) Hotărîrile Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea actelor normative din domeniul combaterii contravenţionalităţii. devenită voinţă de stat. Izvoarele materiale ale dreptului contravenţional sînt realităţile extrajudiciare care determină legiuitorul să elaboreze norme juridice (legi şi alte acte normative) sau creează ele însele norme de conduită obligatorie (obiceiul sau cutuma). iar în alte condiţii – aspect infracţional (de exemplu: contravenţia – procurarea şi păstrarea ilegală a mijloacelor narcotice în cantităţi mici Cu dreptul procesual penal Dat fiind faptul că procedura contravenţională este o instituţie juridică a dreptului contravenţional şi nu există ca ramură de sine stătătoare a dreptului. deosebindu-se prin pericolul social al consecinţelor ce survin în urma atentatului ilicit. Aspectul care interesează este cel al forţei juridice a izvorului formal. Decretele Preşedintelui Republicii Moldova privind administrarea procesului de combatere a contravenţionalităţii şi hotărîrile Guvernului cu caracter normativ în acest domeniu. condiţiile în care au fost săvîrşite şi urmările parvenite se situează la limita dintre ilicitul contravenţional şi cel penal. Literatura de specialitate face o ierarhizare a izvoarelor formale ale dreptului contravenţional: Tratatele şi convenţiile internaţionale. 21 din Constituţie). prioritate au reglementările internaţionale”. de regulă. dreptul constituţional cuprinzînd principiile fundamentale pe care se întemeiază toate ramurile de drept. elaborate de organele administrării publice locale. fără lezarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor. respectiv: izvor de drept în sens material şi izvor de drept în sens formal. este interesat de două dintre multiplele sensuri ale noţiunii de izvor de drept. Actele administrative de acelaşi conţinut. Izvoarele dreptului contravenţional Dreptul. prezumţia nevinovăţiei (art. 20 din Constituţie). potrivit Legii privind administraţia publică locală Ordonanţele Guvernului privind domeniul combaterii fenomenului contravenţional. unele tehnici procedurale de documentare a contravenţiilor. în măsura în care acestea sînt ratificate de Republica Moldova şi prevăd norme cu caracter contravenţional (penal). neretroactivitatea legii (art. În unele condiţii. . Codul contravenţional al Republicii Moldova (Legea contravenţională). adică al tipului de act normativ în care se exprimă voinţa de stat. Acest izvor stabileşte faptele ce constituie contravenţii şi procedura de aplicare a pedepselor contravenţionale. Actele administrative cu caracter normativ în domeniu ale organelor administrării publice centrale de ramură. Alte legi organice şi ordinare care se referă la mecanismul de combatere a contravenţionalităţii (de exemplu. Constituţia Republicii Moldova. Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne. O serie de fapte ilicite după modul lor de săvîrşire. Izvoarele formale ale dreptului contravenţional sînt actele normative în care se exprimă voinţa socială. 5. garantarea bunei funcţionări a tuturor organelor şi instituţiilor statului Cu dreptul penal putem menţiona că obiectul acestora. cu privire la normele juridice referitoare la combaterea contravenţionalităţii. ca izvorul formal de bază al dreptului contravenţional. în funcţie de schimbările intervenite în evoluţia societăţii Corelaţia dreptului contravenţional cu ramurile înrudite: Cu dreptul constituţional. Legătura dintre aceste ramuri ale dreptului constă şi în faptul că izvorul principal al tuturor ramurilor de drept este Constituţia. în mare parte. ca izvorul fundamental intern al dreptului contravenţional În Constituţie îşi au originea majoritatea principiilor dreptului contravenţional. de aplicare a sancţiunilor sînt preluate din procedura penală . coincide.

care contribuie la apariţia. scopul legii şi acţiunea ei. cuvinte cu sens ambiguu ori redactări neglijente. Iar în art. judecarea cauzei contravenţionle în instanţă. drepturile şi obligaţiile lor. a normelor contravenţionale. influenţa asupra cauzelor şi condiţiilor comiterii lor. Pornind de la scopul reglementării juridice a procesului de administrare în domeniul combaterii contravenţionalităţii. probele şi măsurile procesuale de constrîngere. Partea generală a cărţii a doua conţine: dispoziţii generale cu privire la procesul contravenţional. cuvîntul „lege”este o normă cu caracter obligatoriu. precum şi activitatea de explicare a normelor de drept subiecţilor cărora li se adresează. modificarea sau stingerea raporturilor juridice concrete în domeniul combaterii contravenţionalităţii. cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderea contravenţională. Procesul contravenţional este şi ea divizată în două titluri: titlul I – Partea generală şi titlul II Partea specială. De exemplu. Aceeaşi sursă prevede că „legislaţie” înseamnă totalitatea legilor unei ţări sau ale unui domeniu juridic Notiunia . în art. căile de atac al deciziei emise. (2). trimiterea spre executare a hotărîrii judecătoreşti.legislaţia contravenţională reprezintă sistemul de acte juridice adoptate sau emise de către diferiţi subiecţi ai dreptului contravenţional. Partea generală a cărţii întîi este împărţită în cinci capitole şi conţine: dispoziţii comune cu privire la legea contravenţională a Republicii Moldova. Interpretarea legii contravenţionale este determinată de necesitatea aplicării la anumite fapte şi situaţii. constituie totalitatea de operaţiuni logico-raţionale efectuate de un subiect în scopul clarificării sensului exact al normelor de drept contravenţional. a ordinii de stat şi a ordinii publice. care formează cadrul juridic al activităţii de prevenire şi curmare a contravenţiilor. noţiunea de contravenţie şi răspundere contravenţională. care reprezintă unicul act normativ ce stabileşte răspunderea contravenţională şi procedura contravenţională. autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale. Dreptul material este divizată în două titluri: titlul I – Partea generală şi titlul II – Partea specială. 2) norme juridice ce alcătuiesc cadrul juridic al activităţii de prevenire şi curmare a contravenţiilor. capitole şi articole Cartea întîi. pentru neonorarea cărora este prevăzută măsura de constrîngere statală pasibilă de aplicare în cazurile şi modul stabilite de lege. 2) alte legi şi acte normative sublegislative. norme care conţin uneori formulări ce nu redau clar voinţa legiuitorului. principiile procedurii contravenţionale şi de citare. 435 „Durata reţinerii şi condiţiile privării de libertate”. răspunderea contravenţională şi modalitatea aplicării ei. Fiecare articol (alineatul articolului) al Părţii speciale cuprinde reguli concrete în domeniul contravenţional (dispoziţia normei juridice). contribuirea la educarea cetăţenilor în spiritul respectării întocmai a legilor şi a altor acte normative. principiile. . precum şi prevenirea şi curmarea contravenţiilor. Interpretarea legislaţiei contravenţionale. Partea specială a cărţii întîi este divizată în cincisprezece capitole. titluri. În literatura de specialitate se utilizează două noţiuni: „legea contravenţională” şi „legislaţia contravenţională” Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române. adoptate de organele abilitate. 3 din Codul contravenţional legislatorul stipulează: „Reţinerea persoanei în cauza contravenţională nu poate depăşi 3 ore”. Sistemul legislaţiei contravenţionale. Structura Codului contravenţional al Republicii Moldova Legea contravenţională nominalizată are drept sarcină ocrotirea personalităţii. În acest caz conţinutul termenului „legislaţia contravenţională” ar corespunde cu conţinutul termenului „sistem al izvoarelor dreptului contravenţional”.6. CC al RM este structurat în: cărţi. diferite de cele tipice. Cartea a doua. Pentru realizarea scopului şi a sarcinilor sale. se menţionează că: „Persoana suspectată de săvîrşirea unei contravenţii pentru care sancţiunea prevede arestul contravenţional poate fi reţinută pînă la examinarea cauzei contravenţionale. În acest caz noţiunea „legislaţie contravenţională” ar include: 1) Codul contravenţional al Republicii Moldova. alin. legislaţia contravenţională din Republica Moldova ar putea fi împărţită în două categorii de norme juridice: 1) norme juridice care stabilesc faptele ce constituie contravenţii. a drepturilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice. problemele ce urmează a fi soluţionate la executarea sancţiunii contravenţionale. dar nu mai mult decît pe 24 de ore. 7. Fiecare dintre ele conţine norme materiale ale dreptului contravenţional. participanţii la procesul contravenţional. stabilită şi apărată de puterea de stat. sistemul şi interpretarea ei. sancţiunile contravenţionale şi modalitatea aplicării lor. a proprietăţii. Partea specială a cărţii a doua este consacrată activităţii procesuale privind: constatarea faptei contravenţionale şi cercetarea cazului. 376 alin. Noţiunea de legislaţie contravenţională. părţi.

9. Aplicarea legislaţiei contravenţionale în timp Acţiunea legii contravenţionale este determinată de două momente: – intrarea în vigoare (data cînd începe acţiunea normei juridice). eficienţa este reactivă. 1 din Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale prevăd că legile se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. un principiu fundamental al acţiunii normelor juridice în timp este principiul neretroactivităţii lor şi principiul aplicării imediate a legii noi principiul neretroactivităţii stabileşte regula conform căreia legea este incidentă. realizată în forme speciale. Abrogarea poate fi expresă sau tacită. Norma juridică contravenţională acţionează numai în prezent şi în viitor. este consumat. totală sau parţială. se aplică tuturor faptelor în timpul în care se află în vigoare Principiul aplicării imediate a legii contravenţionale noi presupune că legea nouă se va aplica tuturor raporturilor juridice contravenţionale care apar după intrarea ei în vigoare. Abrogare expresă indirectă. care apare atunci cînd noul act normativ se limitează la menţiunea că dispoziţiile anterioare contrare se abrogă. Legea contravenţională poate intra în vigoare şi la data indicată în ea. Încetarea aplicării legii contravenţionale prin ajungerea la termen. Pe lîngă legi cu termen nelimitat. Elementele ce constituie conţinutul de aplicare a legii contravenţionale sînt: spaţiul.blicării. există legi temporare şi legi cu termen. b) supravieţuirea legii vechi. Aplicarea dreptului. ce apare în cazul în care noul act normativ nominalizează expres actul normativ sau dispoziţiile din actul normativ care se abrogă. Abrogarea tacită apare atunci cînd noua lege nu abrogă în mod expres actul normativ sau dispoziţiile lui. trebuie să fie ulterioară datei pu. dacă ea nu prevede altfel. astfel fiind aplicat principiul: legea mai nouă abrogă legea mai veche. deoarece nici o lege nu poate avea putere juridică înainte de a fi publicată. pentru starea excepţională). care nu s-au conformat preceptelor legii. Intrarea în vigoare a legii la data prevăzută în textul actului normativ. dar conţine în textul său dispoziţii incompatibile cu prevederile unei legi mai vechi. Principiul aplicării imediate a legii noi face să înceteze aplicarea legii vechi. Regula generală privind termenul de aplicare a legii constă în aceea că legea are putere juridică pe un termen nelimitat. Spaţiul şi timpul reprezintă elemente constitutive de bază ale noţiunii de aplicare a legii contravenţionale. este declarat nul prin hotărîrea definitivă a instanţei competente. a devenit caduc. în toate cazurile. Noţiunea de aplicare a legii contravenţionale Aplicarea actelor normative contravenţionale este sarcina de bază a activităţii organelor executive şi judecătoreşti abilitate în acest domeniu. – ieşirea din vigoare (data cînd încetează acţiunea ei). Odată cu încetarea stării excepţionale ea îşi pierde orice efect. În privinţa celorlalţi destinatari. Aplicarea legii contravenţionale demarează odată cu intrarea ei în vigoare. Aplicarea legii contravenţionale este respectarea de către toţi subiecţii dreptului contravenţional a normelor juridice contravenţionale. Însă data intrării în vigoare. Legea temporară este emisă pentru o anumită situaţie provizorie (de exemplu. fie prin conformare. Ieşirea din vigoare a legii contravenţionale Legea privind actele legislative prevede că acţiunea actului legislativ încetează dacă acesta: este abrogat. în linii generale. 76 din Constituţia Republicii Moldova şi art. Astfel. Intrarea în vigoare – legea intră în vigoare la data publicării ei sau la data prevăzută expres în textul legii. este activitatea organizatorică publică. în ceea ce-i priveşte pe destinatarii care s-au conformat. persoanele şi faptele. de organele publice competente pentru implementarea normelor de drept privind cazuri sociale concrete. fără a le nominaliza în mod direct. Încetarea aplicării legii contravenţionale prin abrogare Prin abrogare se înţelege desfiinţarea unui act normativ pentru viitor. în cadrul cărora vor fi cercetate şi ultimele două elemente (persoanele şi faptele lor). Abrogarea expresă poate fi: Abrogare expresă directă. timpul. Legea cu termen se elaborează în cazurile în care se poate prevedea cu precizie timpul necesar aplicării ei.8. cele două principii generale de aplicare a legii contravenţionale în timp cunosc şi excepţii: a) retroactivitatea legii contravenţionale noi. a ajuns la termen. pentru că din acest moment este obligatorie şi. Intrarea în vigoare a legii la data publicării Art. . fie prin constrîngere statală. Cu toate acestea. ea are eficienţă activă.

contra semnătură. 4 din Codul contravenţional. iar persoana nu a fost trasă la răspundere în acea ţară. Aplicarea legislaţiei contravenţionale în spaţiu Legea contravenţională este aplicabilă pe teritoriul statului sau al organului deliberativ local în limitele căruia îşi exercită suveranitatea statul ori pe teritoriul de competenţă al organului deliberativ local care a elaborat-o. acţionează asupra lor prin intermediul: – obligării din punct de vedere juridic a părţilor. Nu pot fi supuşi răspunderii contravenţionale reprezentanţii diplomatici ai statelor străine sau alte persoane care. care uşurează starea de drept a persoanei trase la răspundere contravenţională. – acordării anumitor drepturi participanţilor la relaţii. 11. a cărei aplicare este asigurată. 10. prin forţa de constrîngere a statului. nu cad sub incidenţa jurisdicţiei contravenţionale a Republicii Moldova sau în cazul cărora este înlăturată răspunderea contravenţională. reglementînd relaţiile sociale. 3) în cazul legii interpretative. precum şi răspunderea lor în caz de neexecutare a obligaţiilor sau de folosire incorectă a drepturilor de care se bucură fiecare dintre părţile acestor relaţii. într-o limbă pe care o înţelege. Supravieţuirea legii vechi (ultraactivitatea) înseamnă aplicarea acesteia şi după intrarea în vigoare a legii noi. legea contravenţională poate avea efect retroactiv în următoarele cazuri 1) cînd atenuează sau anulează răspunderea pentru contravenţiile comise. 2) cînd legea nouă indică retroactivitatea sa. Ca şi orice normă.a. producînd efecte de la data intrării în vigoare a legilor pe care le interpretează şi cu care fac corp comun.Retroactivitatea legii contravenţionale noi este o excepţie a principiului neretroactivităţii legii. Acţiunea legii contravenţionale asupra persoanei în raport cu spaţiul săvîrşirii faptei este expres pravăzută în art. care stipulează: Contravenţia săvîrsită pe teritoriul Republicii Moldova se sancţionează în conformitate cu prezentul cod. Contravenţia săvîrşită în apele teritoriale sau în spaţiul aerian al Republicii Moldova se consideră săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova. indiferent de locul aflării navei. normele juridice contravenţionale prevăd obligaţiile şi drepturile reciproce ale părţilor în relaţiile administrării din domeniul combaterii contravenţionalităţii. formele de manifestare şi structura normelor de drept contravenţional Norma juridică contravenţională este o regulă generală de conduită. s. 433 din CC al RM persoana reţinută va fi informată neîntîrziat. potrivit prevederilor art. Noţiunea. deoarece ea exprimă voinţa lor publică. în caz de necesitate. Normele juridice contravenţionale. despre motivele reţinerii. Această normă procesuală stabileşte cu stricteţe acţiunile pe care trebuie să le efectueze reprezentantul organului constatator împuternicit cu re b) interzicerea săvîrşirii diferitelor acţiuni sub ameninţarea aplicării unor mijloace de influenţă juridică. prin aceasta înţelegîndu-se aplicarea legii contravenţionale noi la situaţiile juridice anterioare intrării ei în vigoare. faptul informării consemnîndu-se în procesul-verbal cu privire la reţinere. Normele juridice contravenţionale pot îmbrăca diverse forme de manifestare: a) stabilirea consecutivităţii stricte a acţiunilor în condiţiile corespunzătoare şi în modul cuvenit. instituită prin lege. care explică sensul unor legi anterioare. – asigurării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor. c) acordarea a posibilităţii de a alege una dintre variantele de comportare prevăzute în normă. . obligatorie şi impersonală. Principiul teritorialităţii (aplicarea legii contravenţionale în spaţiu) determină activitatea de traducere în viaţă a prescripţiilor normelor contravenţionale în raport cu locul comiterii faptei antisociale. d) acordarea părţii a raportului contravenţional a posibilităţii de a acţiona din proprie iniţiativă. Din cele menţionate concluzionăm că esenţa principiului aplicării legii contravenţionale în timp constă în aceea că în toate cazurile se aplică legea contravenţională mai blîndă. prevăzute de norma respectivă (de exemplu. asupra unor situaţii stipulate în ultima. În temeiul prezentului cod se sancţionează contravenţiile săvîrşite la bordul unei nave militare maritime sau aeriene aparţinînd Republicii Moldova. adică libertatea de a întreprinde sau nu anumite acţiuni care sînt prevăzute în norma juridică contravenţională. Contravenţia săvîrşită în afara teritoriului Republicii Moldova de un cetăţean al ei sau de un apatrid care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova se sancţionează în conformitate cu prezentul cod dacă fapta este prevăzută şi de legea ţării în care a fost săvîrşită.

în al treilea rînd. regulă ce reglementează relaţiile sociale care ţin de activitatea de constituire. . 2. destinatarii legii. construcţia ei tehnicojuridică formează structura externă şi dinamică a acesteia. relaţie ce ia naştere. Structura logico-juridică a normei juridice contravenţionale. Raportul juridic contravenţional de conformare (de cooperare) ia naştere odată cu obţinerea forţei juridice a legii contravenţionale. raportul juridic contravenţional apare în urma exprimării unilaterale de voinţă juridică a reprezentantului statului (subiectul administrării) faţă de cealaltă parte a raportului juridic. În cazul comiterii unei fapte contravenţionale. de elaborare şi de implementare a dreptului. şi anume: 1. survenirea împrejurărilor reale de viaţă prevăzute în ipoteza normei juridice. de care norma în cauză leagă naşterea. ceea ce corespunde obiectului dreptului contravenţional. 12. în limitele cerinţelor indicate în norma corespunzătoare. numită. precum şi forma exterioară de exprimare a conţinutului ei. cînd subiecţii sînt statul. Norma juridică contravenţională are structură logico-juridică şi structură tehnico-juridică. Norma juridică materială este o regulă de conduită ce formulează prerogativele şi obligaţiile subiecţilor dreptului şi care răspunde la întrebarea: „ce trebuie făcut pentru realizarea lor?” Norma juridică procesuală este o regulă de conduită cu caracter procesual. şi persoanele. în limbaj juridic. Raportul juridic contravenţional de conflict (de contradicţie) ia naştere din momentul comiterii unei fapte contravenţionale (încălcarea dispoziţiei normei materiale). ca şi în cazul altor ramuri ale dreptului. se modifică şi dispare în acţiunea de combatere a contravenţionalităţii. 4) norme juridice care stimulează. reglementînd relaţia socială. Susţinem ideea potrivit căreia raporturile juridice contravenţionale se divizează în: – raporturi de conformare (de cooperare) – în cazul respectării legislaţiei contravenţionale. Clasificarea normelor de drept contravenţional După conţinutul lor juridic normele juridice contravenţionale pot fi grupate în: norme juridice care interzic sau norme prohibitive. 3) norme juridice care împuternicesc (permisive). articole. alineate etc. – raportul de conflict (de contradicţie) – în cazul încălcării legii contravenţionale. însă în toate cazurile pe cale extrajudiciară. cînd subiecţii sînt statul. Raportul juridic contravenţional este o relaţie de apărare socială re-glementată printr-o normă de drept contravenţional. 2) norme juridice care obligă. stabilită sau sancţionată de puterea de stat. Premisele raportului juridic contravenţional (condiţii necesare fără a căror existenţă nu poate lua naştere un raport juridic) sînt: în primul rînd. care impune respectarea legii. 13. 5) norme juridice de recomandare. dispoziţia şi sancţiunea. dispoziţia şi sancţiunea alcătuiesc structura internă şi stabilă a normei contravenţionale. 4. Raportul de drept contravenţional Raportul de drept reprezintă o formă de interacţiune socială în care subiecţii de drept obţin satisfacerea intereselor recunoscute sau garantate de stat. adică prevăd măsuri de stimulare moral-materială pentru onorarea legislaţiei contravenţionale. 5. După structura tehnico-juridică. capacitate juridică. Raportul juridic contravenţional prezintă unele trăsături specifice. şi persoana trasă la răspundere contravenţională. care este obligată să suporte sancţiunea pentru contravenţia săvîrşită. care conţin îndrumări cu privire la săvîrşirea raţională a unor sau altor acţiuni. În funcţie de formele de manifestare. indiferent de voinţa ei. 3. în al doilea rînd. Condiţia apariţiei raportului juridic contravenţional este participarea la el a părţii obligatorii (subiectul obligatoriu) – reprezentantul statului.Structura normei juridice contravenţionale reprezintă construcţia ei internă. Raporturile juridice de conflict (de contradicţie) pot fi soluţionate atît de instanţa de judecată. care impune răspunderea contravenţională. Dacă ipoteza. cît şi de organele constatatoare abilitate. Raportul juridic contravenţional poate apărea numai în legătură cu necesitatea respectării regulilor de conduită stabilite de normele juridice contravenţionale. modificarea sau stingerea raportului juridic contravenţional. general-obligatorie. normele juridice contravenţionale se împart în: norme materiale şi norme procesuale. îi atribuie acesteia un caracter de raport juridic. normele juridice contravenţionale care. care prevăd posibilitatea de a acţiona din proprie iniţiativă. capitole. capacitatea participanţilor relaţiei sociale date de a se manifesta în calitate de exponenţi ai drepturilor şi obligaţiilor subiectului. prezintă trei elemente (părţi componente): ipoteza. titluri. normele dreptului contravenţional sînt sistematizate sub formă de părţi. Obligaţiile şi drepturile părţilor acestui raport întotdeauna se află în legătură cu îndeplinirea practică a anumitor acţiuni din sfera administrării statale în vederea combaterii contravenţionalităţii. modul de legătură şi ordonarea elementelor sale componente. care sînt determinaţi să respecte legea.

fapt ce demonstrează caracterul ei negativ. fenomen negativ. Dinamica nivelului contravenţionalităţii poate fi exprimată în cifre absolute ale contravenţiilor înregistrate. Dinamica contravenţionalităţii este un alt indicator cantitativ care reflectă schimbarea în timp a acesteia. Caracterul juridic al fenomenului contravenţional derivă din conţinutul art. care în literatura de specialitate este studiată foarte amplu. de persoane cu antecedente contravenţionale). De obicei. precum şi pe distribuirea contravenţiilor după unele grupe de populaţie (comise de minori. Contravenţionalitatea provoacă zilnic pagube enorme de ordin fizic. 10000 sau 1000 de locuitori. Bazîndu-ne pe abordările noţiunii de „criminalitate”. nu se va aplica o pedeapsă mai aspră decît cea prevăzută în momentul comiterii actului delictuos. în momentul comiterii. Contravenţionalitatea reprezintă un fenomen cu caracter de masă. adică modificările indicatorilor care oglindesc nivelul şi coeficientul contravenţionalităţii. 14. an). iar altele sînt incluse în legislaţia contravenţională. Coeficientul contravenţionalităţii este cel mai obiectiv indicator al nivelului contravenţionalităţii şi se calculează pe calea raportării datelor despre contravenţii sau contravenienţi la datele despre populaţie. în scopul asigurării bunei funcţionări a societăţii. fenomen juridic. Starea contravenţionalităţiiîn Republica Moldova. regiune de dezvoltare. nu constituiau un act delictuos. Indicatorii calitativi reflectă structura şi caracterul fenomenului contravenţional. adică corelaţia tipurilor de contravenţii sau contravenienţi din totalitatea contravenţiilor înregistrate şi a persoanelor care le-au comis. Stingerea raportului juridic contravenţional are loc în două cazuri: 1) înainte de executarea integrală a sancţiunii contravenţionale şi 2) după executarea sancţiunii. Putem menţiona că structura contravenţionalităţii reflectă legătura internă a acesteia. caracterul). care prevede că nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care. ale persoanelor ce le-au comis ori în procente. Contravenţionalitatea este un fenomen istoric variabil. De asemenea. caracterizîndu-se prin indicatori cantitativi (nivelul. poate fi vorba şi despre diferite grupe omogene de contravenţii: contravenţii ce atentează la drepturile politice. care sînt calculate faţă de anul luat drept bază de comparaţie (bază fixă) sau faţă de anul precedent (baza mobilă. În acelaşi timp. coeficientul contravenţionalităţii se raportează la un număr de 100000. modifică şi contravenţionalitatea atît cantitativ. Noţiunea de contravenţionalitate şi necesitatea studierii ei. cît şi calitativ. social şi politic. fenomen cu caracter de masă. Schimbările de ordin economic. Nivelul contravenţionalităţii este un indicator important care reflectă numărul absolut al contravenţiilor şi al persoanelor ce le-au comis pe un anumit teritoriu. Alături de aceste procese.Subiecţi ai raportului juridic contravenţional pot fi toţi subiecţii dreptului contravenţional. 22 din Constituţia RM. În Republica Moldova nu există încă o bază unică. 15. semestru. într-un interval de timp concret (lună. Caracterul contravenţionalităţii. dezvoltarea ştiinţelor juridice şi alte transformări ce au loc în societate. fenomen istoric variabil. material şi moral. cu caracter de masă variabil din punct de vedere istoric. dinamica) şi calitativi (structura. municipiu. definim noţiunea de contravenţionalitate ca fenomen social juridic negativ. cauzele şi condiţiile ce o favorizează Starea contravenţionalităţii pe un anumit teritoriu (ţară. pune accentul pe conţinutul tipurilor de comportamente contravenţionale şi pe dominarea acestora în structura contravenţionalităţii. după sfera social-economică. Unele fapte sociale îşi pierd pericolul social şi sînt excluse din Codul contravenţional. avînd o legătură strînsă cu structura ei. raion. Indicatorii cantitativi sînt caracterizaţi prin nivelul şi dinamica contravenţionalităţii. complexă şi completă de date privind starea contravenţională în ţară. Obiectul raportului juridic contravenţional îl constituie anumite acţiuni sau inacţiuni pe care statul – ca subiect dominant – le poate pretinde şi pe care cealaltă parte a raportului este obligată să le săvîrşească sau să se abţină de a le săvîrşi. de cetăţeni străini şi de apatrizi. metoda de lanţ). Trăsăturile de bază ale contravenţionalităţii sînt: fenomen social. contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei. care este constituit din totalitatea contravenţiilor comise pe un anumit teritoriu într-o perioadă determinată de timp. comună) poate fi determinată prin indicatori cantitativi şi calitativi. Consecinţele considerabile ale contravenţionalităţii ne permit să o caracterizăm ca pe un fenomen negativ.etc. . de muncă şi la alte drepturi constituţionale ale persoanei fizice. au loc şi modificări ale legislaţiei contravenţionale.

apărării drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor. trebuie să convingă. este o consecinţă inevitabilă a comiterii contravenţiei. în funcţie de conţinut.Cauzele contravenţionalităţii sînt nişte fenomene şi procese sociale care generează şi favorizează existenţa contravenţiilor sau provoacă creşterea sau descreşterea lor. a constrînge este mai uşor decît a convinge. iar apoi să constrîngă. organizatorice şi juridice. căile principale de asigurare a administrării de stat. sociale. Organele abilitate urmează să întreprindă măsurile necesare de reîncadrare socială a persoanelor ce au intrat în conflict cu prevederile legislaţiei contravenţionale. în scopul conformării regulilor stabilite de conduită. Prevenirea faptelor contravenţionale constă în neadmiterea săvîrşirii a acelor acţiuni ori inacţiuni pe care societatea le consideră dăunătoare pentru valorile sale. Convingerea şi constrîngerea sînt mijloacele. a ordona. În administrarea de stat constrîngerea se aplică în cazul în care metodele de convingere. 17. 3) aplicarea faţă de contravenienţi a măsurilor de reîncadrare socială. care. în primul rînd. Afară de cauzele contravenţionalităţii. Putem defini convingerea ca pe o influenţă psihopedagogică a subiectului administrării asupra conştiinţei celor administraţi în limitele stipulate de normele juridice şi cele morale. sancţionarea vinovatului nefiind facultativă. cît şi a celui contravenţional. – reglementează procesul prevenirii faptelor antisociale. apelează la conştiinţa cetăţenilor. . Constrîngerea este bazată pe o convingere bine întemeiată şi bine conturată. 3) cauze ale contravenţiilor concrete. 16. După conţinutul lor. măsurile de prevenire a contravenţiilor se clasifică în măsuri: economice. există şi o serie de condiţii (împrejurări. apelarea la conştiinţa lor fiind ineficientă. Reîncadrarea socială a contravenientului. – sancţiuni contravenţionale. în procesul de administrare a relaţiilor sociale. iar statul le protejează prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenţional. se divizează în măsuri care: – contribuie la neutralizarea condiţiilor ce favorează săvîrşirea contravenţiilor concrete. Prin noţiunea de constrîngere înţelegem măsurile de influenţă aplicate direct de către organele statului asupra persoanei vinovate de încălcarea normelor de drept contravenţional fără adresare în judecată. cele mai aplicabile şi eficace sînt metodele de convingere şi constrîngere. în scopul apărării şi menţinerii ordinii de drept în societate. A semna un act de administrare. a relaţiei dintre aparatul administrativ şi mase. Formele de combatere a contravenţionalităţii Pot fi identificate trei forme de combatere a contravenţionalităţii: 1) prevenirea faptelor contravenţionale. care presupune că oricine comite o contravenţie trebuie să suporte răspunderea contravenţională. dar contribuie la înfăptuirea lor. vom constata numai că aceste cauze ale contravenţionalităţii pot fi grupate în: cauze generale. ideologice. Statul. 2) cauze ale unor tipuri de contravenţii. 2) aplicarea faţă de persoanele care au comis fapte contravenţionale a măsurilor de constrîngere statală. executării calitative şi la timp a sarcinilor şi funcţiilor în domeniul combaterii contravenţionalităţii. Raportul corect dintre convingere şi constrîngere este condiţia principală şi cea mai importantă a asigurării eficienţei lucrului aparatului de administrare în domeniul combaterii contravenţionalităţii. al organizaţiilor obşteşti. Măsurile juridice de prevenire a faptelor contravenţionale. Condiţiile în sine nu generează contravenţii. Dintre acestea fac parte atît factorii naturali. Menţionăm că măsurile de constrîngere se aplică în numele majorităţii asupra minorităţii. aplică măsuri de convingere. de organizare şi de educare se dovedesc a fi insuficiente pentru a influenţa comportamentul unor persoane. statul este nevoit să aplice şi măsuri de constrîngere împotriva anumitor categorii de cetăţeni care încalcă legile. Avem următoarea clasificare a măsurilor de constrîngere administrativă: – măsuri administrative de prevenire. A doua formă de combatere a contravenţionalităţii – aplicarea faţă de persoana care a comis fapta contravenţională a măsurilor de constrîngere statală – rezultă din principiul inevitabilităţii răspunderii contravenţionale. la rîndul ei. – măsuri administrative de curmare (stopare). ca formă de combatere a contravenţionalităţii. nu respectă de bunăvoie obligaţiile ce le revin conform Constituţiei. adică. cît şi cei sociali sau tehnici. În acelaşi timp. are şi ea o valoare sporită. – măsuri de constrîngere procesuală. Deseori statul. prin intermediul organelor sale. tehnice. circumstanţe) care favorizează săvîrşirea faptelor contravenţionale. – stimulează activitatea ce împiedică sau curmă comiterea contravenţiilor. Metodele de combatere a contravenţionalităţii În ceea ce priveşte metodele de administrare în domeniul combaterii atît a fenomenului infracţional.

O asemenea calificare poate fi dată numai în măsura în care fapta a fost săvîrşită cu vinovăţie. Abaterea disciplinară este o faptă ce ţine de disciplina muncii şi constă într-o acţiune sau o inacţiune săvîrşită cu vinovăţie de către un salariat. Contravenţia – ca faptă antisocială ilicită – este înrudită cu alte forme de abatere antisocială: infracţiunea. săvîrşită cu vinovăţie. are caracter de abatere administrativă.18. Abaterea disciplinară este fapta cu cel mai redus pericol social. Caracterul antisocial al faptei contravenţionale constituie temeiul real al răspunderii contravenţionale. Contravenţia ca unic temei al răspunderii contravenţionale. faptă prin care a fost încălcat regulamentul intern de muncă. Întrucît faptele contravenţionale produc o dezorganizare a sistemului de raporturi sociale. contravenţia este combătută prin măsuri de constrîngere statală. Caracteristica ei în raport cu alte fapte antisociale Fapta juridică generatoare de răspundere contravenţională se numeşte contravenţie. Deci contravenţia este fapta (acţiunea sau inacţiunea) ilicită. cu consecinţe mai grave. contravenţia are un grad de pericol social mai redus. delictul administrativ. în acelaşi timp. Contravenţia fără pedeapsă nu are sens juridic contravenţional. deoarece cuprinde nişte relaţii cu caracter executiv şi de dispoziţie din domeniul administrării publice. asprimea (caracterul) sancţiunilor aplicate. cu un pericol social mai redus decît infracţiunea. care este un fenomen complex avînd următoarele aspecte: material. Avînd un pericol social mai mare decît abaterea disciplinară. care are un grad de pericol social mai ridicat. dar.. Prin abatere (delict) administrativă se înţelege orice faptă care încalcă normele de drept administrativ sau care ţine de neglijarea obligaţiilor ce decurg din actele administrative. În mod logic. Orice contravenţie. cît şi inacţiunea social periculoase prevăzute în lege trebuie să reprezinte o manifestare psihică conştientă şi volitivă a persoanei. Elementul comun al celor patru categorii de fapte (infracţiune. după aspectul său social. Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale contravenţiei Constituie contravenţie fapta – acţiunea sau inacţiunea – ilicită. . contravenţie. este prevăzută de prezentul cod şi este pasibilă de sancţiune contravenţională. Simpla constatare a prevederii faptei social periculoase în legea contravenţională nu este suficientă pentru calificarea acesteia drept contravenţie. care atentează la valorile sociale ocrotite de lege. culpabilitatea faptei (vinovăţia). prevederea de către legislaţie a răspunderii pentru fapta dată. Ilicitul este o altă trăsătură importantă caracteristică contravenţiei. dispune de trăsături distincte. uman. săvîrşită cu vinovăţie. Elementele sau trăsăturile ce caracterizează contravenţia se referă la: caracterul antisocial al faptei. care atentează la valorile sociale ocrotite de normele contravenţionale materiale şi pentru a cărei comitere legea prevede pedeapsa contravenţională. 206) şi nu au caracter de constrîngere statală. ele au un caracter dăunător şi sînt interzise prin acte juridice. delictul disciplinar etc. O altă trăsătură caracteristică a contravenţiei este culpabilitatea. moral-politic şi juridic. Spre deosebire de infracţiune. abatere disciplinară şi abatere administrativă) constă în caracterul ilicit şi socialmente periculos. ceea ce o deosebeşte esenţial de infracţiune şi de contravenţie. . Numai prin stabilirea pedepselor pentru săvîrşirea contravenţiilor legea contravenţională îşi realizează sarcinile sale. 19. Contravenţia se deosebeşte de infracţiune. Făptuitorul poate fi supus răspunderii contravenţionale numai pentru fapte săvîrşite cu vinovăţie. ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor. după gradul de pericol social. pe cînd abaterea disciplinară este sancţionată prin aplicarea măsurilor administrative mai blînde. caracterul ei ilicit. în special. care sînt prevăzute în regulamentul de ordine internă sau în Codul muncii (art. urmările faptelor contravenţionale sînt mai restrînse şi nu afectează valorile sociale de importanţă majoră. lezînd valori sociale de o importanţă majoră. cu un grad de pericol social mai redus decît infracţiunea. social. În partea specială a CC al RM sancţiunile tuturor normelor juridice materiale conţin limitele pedepsei contravenţionale pasibile de aplicare. Atît acţiunea. în lipsa a cel puţin unuia dintre aceste elemente fapta nu poate fi calificată drept contravenţie. Contravenţia este însă o formă mai gravă a abaterii administrative. modul de reglementare juridică.

În cazul unor contravenţii. 20 din CC al RM). Subiecţii contravenţiei sînt persoanele trase la răspundere contravenţională (delincvenţii) – subiectul activ. Obiectul juridic. de¬bilităţii mintale sau a unei alte stări patologice (art. prevăzută de legislaţia administrativă. Ea reprezintă acţiunea sau inacţiunea ilicită producătoare de consecinţe socialmente periculoase sau care ameninţă anumite valori. bunuri ori interese legitime şi care este considerată ca ilicită în legea contravenţională. sau un interes public. anumite aspecte obiective şi subiective care se concretizează prin prezenţa a patru elemente constitutive: obiectul şi latura obiectivă. raportul de cauzalitate şi unele condiţii de loc. Nu se află în stare de extremă necesitate persoana care şi-a dat seama. Obiectul contravenţiei constituie valorile şi relaţiile sociale ocrotite de legea contravenţională. care presupune că persoana a comis o contravenţie fără să-şi dea seama de acţiunile sale sau să le conducă din cauza unei boli psihice cronice.Obiectul contravenţiei are diverse forme: obiect juridic şi obiect material. Analizînd definiţia contravenţiei. împotriva unei alte persoane sau împotriva unui interes public. relaţii sociale. material şi real. Legitima apărare Prin stare de legitimă apărare legiutorul descrie fapta. Obiectul reflectă acele valori şi relaţii sociale la care a atentat subiectul.Cazurile care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderea contravenţională Cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei sînt acele îm¬pre¬jurări. Deci. care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderea contravenţională este ires¬ponsabilitatea. Constrîngerea fizică şi/sau psihică (morală) . atunci obiectul material al contravenţiei îl constituie entitatea fizică împotriva căreia este orientat elementul material al contravenţiei. stări ori situaţii a căror existenţă în timpul săvîrşirii faptei fac ca realizarea eficientă a vreuneia dintre trăsăturile esenţiale să devină imposibilă. în textele de incriminare a acestora sînt prevăzute şi alte condiţii referitoare la scop şi la motiv. deoarece altfel problema înlă¬tu¬rării caracterului contravenţional al faptei nu s-ar pune. obiect nemijlocit (specific) şi obiect complex. că prin aceasta cauzează urmări evident mai grave decît cele care s-ar fi produs prin neînlăturarea pericolului. care nu poate fi înlăturat altfel. Elementele constitutive ale contravenţiei Prin conţinutul faptei contravenţionale se înţelege ansamblul de elemente şi trăsături caracteristice şi definite în însăşi norma de drept. lipsa oricăreia dintre ele conducînd la inexistenţa faptei ilicite şi. care stabileşte sancţiunea sau o altă normă la care se face trimitere pentru a constata şi sancţiona fapta contravenţională. ca şi în cazul infracţiunii. Iresponsabilitatea Următoarea cauză. implicit. viaţa. a unei alte persoane sau un bun important al său ori al unei alte persoane. la imposibilitatea tragerii la răspundere a făptuitorului. timp. se divizează în: obiect general. dar care este săvîrşită pentru a respinge un atac direct. integritatea corporală ori sănătatea sa. Obiectul material al contravenţiei.20. obiect generic. distingem. imediat. pentru completarea laturii subiective. părţile componente ale laturii obiective sînt: elementul material. Condiţia ca acţiunea prin care se înlătură pericolul să fie pre¬văzută de le¬gislaţie drept contravenţie pare firească. Dacă obiectul juridic al contravenţiei este reprezentat de valoarea socială şi relaţiile generate de aceasta. îndreptat împotriva sa. Ele trebuie să existe cumulativ la fiecare contravenţie. unei tulburări temporare a activităţii psihice. la rîndul său. rezultatul periculos. Elementul principal al laturii subiective este vinovăţia şi formele ei. mod şi împrejurări. 21. Latura subiectivă – ca element al conţinutului constitutiv al contravenţiei – se referă la atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta săvîrşită şi consecinţele ei. subiectul şi latura subiectivă. Starea de extremă necesitate Se consideră că a acţionat în stare de extremă necesitate persoana care a săvîrşit o faptă ilicită pentru a salva de la un pericol grav iminent. prevăzută de legislaţie drept contravenţie. Responsabilitarea trebuie să existe atît în momentul comiterii contravenţiei. Latura obiectivă indică conţinutul şi modalitatea atentării subiectului asupra obiectului. şi victima – subiect pasiv. care sînt vătămate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete. cît şi în momentul aplicării sancţiunii contravenţionale. în momentul cînd a săvîrşit fapta. Subiect al răspunderii juridice este persoana fizică sau juridică împotriva căreia se exercită constrîngerea statală prin aplicarea sancţiunilor juridice.

şi anume voinţa Riscul întemeiat Riscul. Pornind de la conţinutul acestei definiţii. funcţii de asigurare (auxiliare). riguroasă a îndatoririlor ce revin persoanei. în special. drepturile. Referitor la primele două elemente ale statutului administrativ-juridic. sfera de combatere a infracţionalităţii şi contravenţionalităţii etc. pseudovalori şi nonvalori.Responsabilitatea juridică şi răspunderea juridică – elemente constitutive ale statutului administrativjuridic al subiecţilor administrării în domeniul combaterii contravenţionalităţii Conţinutul administrării în domeniul combaterii contravenţionalităţii constă în activitatea de realizare a funcţiilor corespunzătoare. . la sigur. pasibili de a fi subiecţi ai răspunderii contravenţionale.). exigenţele faţă de individul care va ocupa această funcţie) → 2) încadrarea în modul stabilit de legislaţie a individului în funcţia de stat → 3) conştientizarea şi perceperea de către funcţionarul de stat a obligaţiilor şi drepturilor potrivit funcţiei. tehnică. după conţinutul lor se divizează în: funcţii generale. 22. stimularea morală sau materială etc. Cazul fortuit Cazul fortuit este o împrejurare imprevizibilă care determină producerea unei consecinţe fără ca vreunei persoane să i se poată imputa vinovăţia. stabilite şi protejate de normele juridice contravenţionale din momentul obţinerii forţei juridice. la formarea obligaţiilor şi stabilirea drepturilor este necesar a se ţine cont de două aspecte importante: – iniţiale sînt obligaţiile: volumul şi conţinutul aceastora trebuie să fie adecvate atingerii scopului fixat în domeniul contracarării fenomenului contravenţional.Responsabilitatea juridică şi particularităţile ei Noţiunea de responsabilitate juridică este tratată în literatura juridică în mod diferit. funcţii speciale. fapt ce exclude exis¬ten¬ţa uneia dintre trăsăturile contravenţiei. survine odată cu apariţia raportului juridic de conformare şi constă în obligaţia lor de a se conforma regulilor de conduită în societate. în formele stabilite şi prin metodele adecvate. Constrîngerea fizică înlătură caracterul ilicit al faptei dacă autorul nu a putut rezista constrîngerii. Menţionăm numai că. – volumul drepturilor se stabileşte după determinarea obligaţiilor. în viziunea noastră. de faptul că responsabilitatea aparţine persoanei care face opţiunea între valori.Constrîngerea fizică şi/sau psihică (morală) constituie cauza de înlăturare a răspunderii atunci cînd fapta se săvîrşeşte sub imperiul acestei constrîngeri. sfera de producere. deseori. este important să formulăm şi să înţelegem definiţia (conţinutul) lor. întrucît permite juriştilor să se exprime în aceeaşi limbă şi are drept efect principal aplicarea uniformă a legislaţiei”. Constrîngerea psihică (morală) este o circumstanţă care împiedică o persoană să-şi dirijeze liber voinţa. importantă. Susţinem opinia potrivit căreia „analiza termenilor şi definiţiilor este. fără realizarea de experimente în diferite domenii ale activităţii umane – ştiinţă. a altor cerinţe. Astfel. este util în toate domeniile de dezvoltare a societăţii. ca şi faţă de acţiunile pe care le întreprinde individul în vederea asigurării unui climat de legalitate. conformarea regulilor de conduită a funcţionarului de stat → 6) reacţia administraţiei organului statal la starea de conformare a funcţionarului faţă de exigenţele serviciului respectiv prin aplicarea diverselor forme de convingere (încurajarea. faţă de integritatea ordinii juridice. de simţul de răspundere faţă de obligaţiile sociale. Majoritatea specialiştilor în domeniu leagă noţiunea de responsabilitate juridică de atitudinea conştientă a persoanelor. medicină. Funcţiile de administrare. ce deservesc procesele de realizare a funcţiilor generale şi a celor speciale. Progresul tehnico-ştiinţific este imposibil fără implementarea de noi tehnologii. şi în domeniul contracarării fenomenului contravenţional. de îndeplinirea conştiincioasă. să facă sau să nu facă ceva. farmacologie. M. în strictă conformitate cu volumul şi caracterul lor. la general. Persoana care exercită o funcţie de stat trebuie să se bucure doar de acele drepturi şi în acel volum care sînt necesare pentru onorarea obligaţiilor. putem evidenţia elementele responsabilităţii. care pot fi repartizate schematic în felul următor: 1) determinarea şi reglementarea statutului administrativ-juridic al funcţiei de stat (obligaţiile. 23.Florea menţionează că responsabilitatea juridică trebuie definită ca o atitudine conştientă şi deliberată de asumare a grijii faţă de modul de realizare a normelor de drept. înaintate faţă de funcţionarul de stat → 4) autoangajarea liber consimţită de a acţiona în modul corespunzător → 5) executarea conştientă şi prin autoconstrîngere a obligaţiilor. potrivit funcţiei deţinute. în teoria dreptului nu există divergenţe esenţiale în opiniile savanţilor. Responsabilitarea celorlalţi subiecţi ai dreptului contravenţional. Pentru utilizarea corectă a termenilor „responsabilitate juridică” şi „răspundere juridică”.

prevenirea comiterii unor noi con¬travenţii (art. Aplicarea pedepsei numai în limitele sancţiunii prevăzute de norma materială încălcată (contravenţiei comise). Este de menţionat că temei juridic al răspunderii contravenţionale poate constitui doar fapta ilicită de atentare la o valoare socială protejată de norma ju¬ridică contravenţională. 4. 45 din CC al RM). Evident. Existenţa conţinutului juridic al contravenţiei (obiectul. 33-46 din CC al RM). 26 din CC al RM). Contravenţia ca unic temei juridic al răspunderii contravenţionale. Statul poate să renunţe la aplicarea sancţiunii. împotriva tuturor celor care încalcă sau ignoră ordinea de drept. Aplicarea doar a pedepselor contravenţionale prevăzute de lege (art. răspunderea juridică ar putea fi definită ca fiind instituţia ce cuprinde ansamblul normelor juridice care vizează raporturile ce se nasc în sfera activităţii desfăşurate de autorităţile publice.Noţiunea şi particularităţile de bază ale răspunderii contravenţionale Răspunderea juridică este o noţiune care are o bază reală şi ocupă un loc central în fiecare dintre ramurile sistemului de drept. În literatura de specialitate nu există o opinie unică în ceea ce priveşte existenţa răspunderii contravenţionale ca modalitate a răs¬punderii juridice (precum şi a dreptului contravenţional ca ramură de sine stă¬tătoare a dreptului) şi definiţia ei. Respectarea regulilor de aplicare a sancţiunilor contravenţionale stabilite de lege (art.Principiile răspunderii contravenţionale Reţinem aici principiie specifice răspunderii con¬tra¬venţionale ca instituţie juridică de bază a dreptului contravenţional.24. în modul stabilit de lege. 2.Răspunderea juridică şi formele ei În literatura juridică răspunderea – ca instituţie juridică – este studiată mult mai amplu decît responsabilitatea. 3. latura subiectivă). deoarece acestea străbat întreaga materie a dreptului contravenţional. În baza definiţiilor prezentate (precum şi a altora). potrivit opiniei reprezentantei doctrinei române L. Respectarea termenelor de aplicare a sancţiunilor contravenţionale (art. 26. potrivit faptei ilicite comise cu vinovăţie. Fără săvîrşirea unei fapte contravenţionale nu se poate naşte un raport juridic de constrîngere contravenţională (raport juridic de conflict). în scopul asigurării respectării şi promovării ordinii juridice şi a binelui public. El îşi are justificarea în necesitatea restabilirii ordinii sociale care a fost perturbată de contravenţia săvîrşită. 25. răspunderea juridică reprezintă reacţia statului (societăţii) la depăşirea responsbilităţii juridice (transformarea raportului juridic de conformare în cel de conflict) prin aplicarea faţă de autor de către organul împuternicit. în temeiul legii. 5. Barac. repararea pagubei pricinuite (art. Formele şi temeiurile răspunderii juridice în dreptul contravenţional se află în legătură directă cu caracteristica subiectului faţă de care ea este aplicată. 32 din CC al RM). instituţia răspunderii contravenţionale se va supune şi principiilor fun¬damentale ale dreptului contravenţional şi celor ramurale (cercetate în capitolul I § 2). Examinarea cazului şi emiterea deciziei privind aplicarea sancţiunii con¬travenţionale de către organul (persoanele cu funcţii de răspundere) împuternicit (art. 32 din CC al RM). 6. – aplicarea sancţiunilor juridice are drept scop afirmarea ordinii de drept şi resocializarea persoanei faţă de care ele sînt aplicate. – această obligaţie revine unui subiect de drept responsabil. latura obiectivă. Principiul inevitabilităţii răspunderii contravenţionale şi a pedepsei con¬tra¬venţionale înseamnă că sancţionarea contravenţională a persoanei vi¬no¬vate pentru comiterea unei contravenţii este obligatorie (implacabilă). Din această definiţie reiese că aplicarea răspunderii contravenţionale va fi considerată legitimă numai atunci cînd vor fi respectate integral ur¬mă¬toarele condiţii: 1. – obligaţia se naşte ca urmare a constrîngerii statale prin aplicarea sancţiunilor juridice. subiectul. Principiul oportunităţii şi utilităţii de a aplica răspunderea contravenţio¬na¬lă. cu excep¬ţia cazurilor expres prevăzute în lege (art. evidenţiem trăsăturile de bază ale acestei instituţii juridice: – răspunderea juridică este obligaţia de a suporta consecinţa juridică a faptei ilicite. răspun¬de¬rea contravenţională cuprinde un ansamblu de norme juridice care regle¬men¬tează implementarea dreptului contravenţional prin constrîngere. a uneia dintre formele juridice de constrîngere statală. În toate cazurile. – răspunderea juridică nu poate fi redusă la o simplă obligaţie. 393 din CC al RM). Astfel. Ca instituţie juridică fundamentală a dreptului contravenţional. reeduca¬rea persoanei care a comis o contravenţie. acest lucru fiind po¬sibil în virtutea faptului că statul este titularul dreptului de a aplica sancţiunea . 30 din CC al RM). Justiţia nu poate fi realizată decît prin intermediul raporturilor juridice (raporturi de constrîngere).

cînd fie utilitatea socială a răspunderii contravenţionale dispare ori se diminuează. Principiul utilităţii presupune selectarea celei mai adecvate sancţiuni contravenţionale. ci doar la înlăturarea aplicării sau executării sancţiunii contravenţionale. conchidem că sancţiunea con¬¬tra¬venţională este o măsură de constrîngere statală prevăzută de legea con¬tra¬venţională şi aplicată făptuitorului în modul stabilit de lege pentru săvîrşirea cu vinovăţie a contravenţiei. Uneori se poate chiar renunţa la pedeapsă. fie în realizarea scopului represiunii apare mai profitabilă şi mai eficientă utilizarea altor mijloace. drept la care poate renunţa. Analizînd cele menţionate. Asemenea împrejurări şi situaţii poartă denumirea de cauze care înlătură răspunderea contravenţională. 6. tentativa Legea contravenţională prevede că.2.contravenţională. Contravenţia neînsemnată. reieşind din gravitatea faptei contravenţionale şi din ca¬racteristica bănuitului. conştient. Prescripţia aplicării sancţiunii contravenţionale este o cauză ce stinge raportul juridic contravenţional de conflict. Principiul publicităţii aplicării răspunderii contravenţionale presupune exa¬minarea publică a cazurilor contravenţionale de către organele împu¬ter¬nicite şi accesul tuturor participanţilor la procedura contravenţională de exa¬mi¬nare a cazului (legea contravenţională nouă admite şi judecarea cauzei contravenţionale în şedinţă închisă). pre¬venirea comiterii unor noi contravenţii atît de către cel sancţionat.Noţiunea. cît şi de către alte persoane. edictînd acte de iertare sau de scoatere a unor fapte în afara ilicitului contravenţional. organul (persoana cu funcţie de răspundere) împuternicit să rezolve cazul poate înlătura răspunderea contravenţională. mijloc de reeducare şi măsură de prevenire a abaterilor contravenţionale. 6.4. Renunţarea benevolă la săvîrşirea contravenţiei Se consideră renunţare benevolă la săvîrşirea contravenţiei încetarea acţiunii îndreptate nemijlocit spre săvîrşirea contravenţiei. deoarece acesta nu a fost rezolvat într-o perioadă de timp rezonabilă. 27. Renunţarea este benevolă atunci cînd autorul unei fapte contravenţionale. Înlăturarea răspunderii contravenţionale pentru fapta ce conţine elementele constitutive ale contravenţiei are loc în cazul: 6. limitîndu-se la adresarea unei observaţii verbale făptuitorului.3. avînd drept scop ocrotirea valorilor sociale. 28. . din propria voinţă. interzicînd orice urmărire în ceea ce le priveşte sau ştergînd condamnările care le-au atins. Împăcarea victimei cu făptuitorul Legea contravenţională prevede că procesul contravenţional pornit urmează a fi încetat (clasat) în cazul împăcării victimei cu făptuitorul în modul stabilit prin lege. 32 din CC al RM. abandonează executarea acţiunii. în cazul contravenţiei neînsemnate. prevăzută în legea contravenţională. Prescripţia răspunderii contravenţionale Prescripţia exclude răspunderea contravenţională datorită nerealizării acesteia în termenele stabilite de lege (art. scopul şi principiile sancţiunii contravenţionale Pornind de la conţinutul art. 6. 6. Renunţarea nu poate fi considerată voluntară (benevolă) în cazul în care făptuitorul a abandonat executarea din cauza că a întîlnit în calea sa diverse obstacole ce nu pot fi depăşite ori în urma convingerii că mijloacele şi instrumentele pe care le are asupra sa în condiţiile date nu-i permit să ducă contravenţia la capăt.1. cît şi de către alte persoane. dîndu-şi seama că poate continua activitatea contravenţională. 30 din CC al RM). putem afirma că prin sancţiune con¬travenţională se înţelege o măsură de constrîngere sau de reeducare aplicată contravenientului în scopul corectării comportamentului acestuia şi al prevenirii de săvîrşire a unor noi contravenţii atît de către contravenientul însuşi. nefiind constrîns de nimeni şi de nimic. Amnistia Amnistia este o instituţie juridică contravenţională al cărei scop o constituie înlăturarea pentru viitor a caracterului delictual al unor fapte contravenţionale. Ea este determinată de politica contravenţională şi este dictată de anumite împrejurări şi situaţii. dacă persoana este conştientă de posibilitatea finalizării faptei. formarea unei conduite civice corecte a lui.5. trăsăturile.Cauzele care înlătură răspunderea contravenţională Înlăturarea răspunderii contravenţionale nu conduce la înlăturarea caracterului contravenţional al faptei. Din definiţia sancţiunii contravenţionale rezultă caracterul ei triplu: măsură de constrîngere statală.

– se aplică. – expulzarea. Amenda este o sancţiune pecuniară. Sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei fizice sînt: – avertismentul. – aplicarea punctelor de penalizare. privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii pot fi aplicate şi ca sancţiuni complementare. conform pro¬cedurii stabilite. răspunderea personală. – munca neremunerată în folosul comunităţii. – privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate. stabilirea unor sancţiuni contravenţionale compatibile cu morala şi concepţia juridică a societăţii. protejate de normele juridice contravenţio¬nale. Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate. Aplicarea sancţiunilor contravenţionale are drept scop: – ocrotirea valorilor sociale. recomandîndu-i să respecte pe viitor dispoziţiile legale. sancţiunea contra¬ven¬ţională dispune de anumite trăsături caracteristice: – este o formă de constrîngere statală. în modul stabilit de lege. trebuie aplicate numai de organele competente. precum şi inovaţia prevăzută de legea contravenţională nouă ce ţine de subiectul răspunderii contravenţionale (introducerea persoanei juridice ca subiect al răspunderii contravenţionale) au modificat esenţial şi sistemul sancţiunilor contravenţionale. cît şi de către alte persoane. – reeducarea în spiritul respectării ordinii de drept a persoanei care a comis cu vinovăţie o contravenţie pre¬vă¬zu¬tă în legea contravenţională. – se aplică numai de către organele abilitate prin legea contravenţională. cu respectarea anumitor principii: legalitatea san¬cţi¬u¬nilor contravenţionale. O unitate convenţională este egală cu 20 de lei. Sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei juridice sînt: – amenda. Avertismentul constă în atenţionarea contravenientului asupra pericolului faptei săvîrşite. cît şi ca sancţiuni complementare. Privarea de dreptul special . de regulă. stipulate în CC al RM.Sistemul de sancţiuni contravenţionale Transformările social-economice ce au avut loc în societate în ultimii ani. de regulă. 29. Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. Avertismentul se aplică în scris de către organul competent a soluţiona cauza contravenţională. ca de altfel toate tipurile de sancţiuni ju¬ri¬dice. afişarea şi/sau difuzarea actului de sancţionare pot fi aplicate atît ca sancţiuni principale. Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate. inclusiv prin privarea acesteia de un drept special. – aplicarea sancţiunii contravenţionale nu atrage după sine consecinţele antecedentului penal. – se aplică numai în cazul comiterii cu vinovăţie a unei fapte antisociale. – privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii. Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate. – amenda. – arestul contravenţional. care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravenţional. – privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule. – prevenirea săvîrşirii de noi fapte antisociale atît de către contravenient. Privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în interzicerea temporară aplicată persoanei fizice de a desfăşura o anumită activitate. Expulzarea se aplică numai ca sancţiune complementară şi este destinată subiecţilor speciali ai răspunderii contravenţionale – cetăţenii străini şi apatrizii. – sancţiunile aplicabile persoanei juridice. Sancţiunile nominalizate se aplică. în calitate de sancţiuni principale. sistemul sancţiunilor contravenţionale poate fi divizat în două blocuri: – sancţiunile aplicabile persoanei fizice. dreptul de a deţine armă şi de portarmă).Încadrîndu-se în caracteristica sancţiunilor juridice. Sancţiunile contravenţionale. – privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate. În funcţie de destinatar. prevăzută de legea contravenţională. în mod extrajudiciar.

Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfăşura o anumită activitate Această sancţiune contravenţională. de regulă. – săvîrşirea contravenţiei de către un grup de persoane. şi anume: – continuarea comportării ilicite. – săvîrşirea contravenţiei profitîndu-se de condiţiile unor calamităţi naturale sau ale altor stări excepţionale. – luarea în consideraţie. Expulzarea Expulzarea este o măsură de îndepărtare silită de pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţenilor străini şi a apatrizilor care au încălcat regulile de şedere. 30. 2 din CC al RM). de gradul şi forma vinovăţiei lui. 228-245 din CC al RM). – aplicarea unei sancţiuni echitabile în funcţie de caracterul şi de gradul prejudiciabil al contravenţiei comise. Modalitatea aplicării sancţiunii contravenţionale Regulile generale de aplicare a sancţiunii contravenţionale in aRM sînt: – aplicarea sancţiunii numai pentru atingerea scopului stabilit de legea contravenţională (art. – instigarea sau atragerea minorilor la săvîrşirea contravenţiei. o persoană în etate sau faţă de o persoană care se află în imposibilitatea de a se apăra. – provocarea contravenţiei prin acţiunile ilegale sau imorale ale victimei. al cărei antecedent nu a fost stins. contrar somaţiei de a se pune capăt unei astfel de comportări. 43 din CC al RM. art. pentru săvîrşirea unei fapte care atentează sau creează un pericol real pentru sănătatea ori integritatea corporală a persoanei. – săvîrşirea contravenţiei de către o persoană anterior sancţionată contravenţional sau condamnată.În cazurile şi în mărimea prevăzută de sancţiunea normei contravenţionale din capitolul XIII (contravenţiile din domeniul circulaţiei rutiere. i se acordă un număr de puncte de penalizare ca sancţiune complementară. Munca neremunerată în folosul comunităţii Munca neremunerată în folosul comunităţii este o sancţiune nouă introdusă în legea contravenţională şi constă în antrenarea contravenientului persoană fizică. se execută timp de 2-4 ore pe zi şi poate fi aplicată doar persoanelor care acceptă să execute o asemenea sancţiune. El se aplică. o femeie. conducătorului de vehicul declarat vinovat de săvîrşirea contravenţiei. – săvîrşirea contravenţiei într-un concurs de împrejurări personale sau familiale. Arestul contravenţional Arestul contravenţional este o sancţiune contravenţională excepţională care constă în privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotărîrea judecătorească şi care se execută în condiţiile prevăzute de Codul de executare. – aplicarea sancţiunii în strictă conformitate cu prevederile CC al RM. de caracterul valorilor sociale la care s-a atentat. – aplicarea pedepsei contravenţionale numai în limitele sancţiunii contravenţiei comise. la munca stabilită de autoritatea administraţiei publice locale. de a emite acţiuni sau alte titluri de valoare. – săvîrşirea contravenţiei de către un minor. odată cu aplicarea sancţiunii principale. – contribuirea la descoperirea contravenţiei. sau în cazul neexecutării intenţionate a unei alte sancţiuni contravenţionale. – săvîrşirea contravenţiei în stare de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe. de circumstanţele ce atenuează şi de cele ce agravează răspunderea etc. – săvîrşirea contravenţiei faţă de un minor. . de a primi subvenţii. de persoana celui ce a atentat la aceste valori. la aplicarea sancţiunii. Ea se stabileşte pe o durată de la 10 la 60 de ore. Circumstanţe ce atenuează răspunderea pentru contravenţia comisă (art. – săvîrşirea repetată a unor contravenţii similare pe parcursul unui an. în afara timpului de serviciu de bază sau de studii. o femeie gravidă sau o persoană care întreţine copil cu vîrsta de pînă la 8 ani. Circumstanţele ce agravează răspunderea contravenţională sînt prevăzute în art. Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în stabilirea interdicţiei de a încheia anumite tranzacţii. 42 din CC al RM) se consideră: – prevenirea consecinţelor prejudiciabile sau repararea benevolă a prejudiciului. înlesniri şi alte avantaje de la stat sau de a desfăşura alte activităţi. Expulzarea are drept scop înlăturarea unei stări de pericol şi prevenirea săvîrşirii de către aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase. precum şi afişarea şi/sau difuzarea actului de sancţionare se aplică numai persoanei juridice.

45 alin. total sau parţial. ea se rezolvă pe calea procedurii judiciare civile. Soluţionînd cauza contravenţională. fiind clasificate. contravenţionalitatea. pentru dispunerea reparării prejudiciului cauzat prin contravenţie concomitent cu soluţionarea cauzei contravenţionale sînt necesare următoarele condiţii: a) prezenţa cererii victimei cu privire la repararea prejudiciului. persoana prejudiciată este în drept să-şi valorifice pretenţiile civile potrivit dreptului comun. care consacră o anumită categorie de fapte antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind contravenţii şi stabileşte sancţiunile contravenţionale aplicate în cazurile şi în ordinea stabilite de părţile generală şi de procedură contravenţională ale CC al RM. fiind norme de bază în sfera reglementării instituţiilor fundamentale ale dreptului contravenţional (contravenţia. Termenele de aplicare a sancţiunilor contravenţionale se suspendă din momentul încheierii examinării în fond a cauzei pînă la pronunţarea de către instanţa de judecată a hotărîrii definitive. dar nu pot depăşi un an de la data comiterii contravenţiei. autoritatea competentă este în drept. declară numai dreptul autorităţii competente la asemenea activităţi procesuale). Definirea şi particularităţile Părţii speciale a dreptului contravenţional Normele juridice contravenţionale se cuprind într-un sistem.Legiuitorul stabileşte şi regulile aplicării sancţiunii contravenţionale în cazul săvîrşirii a mai multor contravenţii. 30 din CC al RM). . la cererea victimei. stabilinduse definitiv sancţiunea pentru un concurs de contravenţii prin absorbirea sancţiunii mai uşoare de sancţiunea mai gravă ori prin cumulul. În cazul în care una şi aceeaşi persoană săvîrşeşte două sau mai multe contravenţii. speciale şi procedurale. b) lipsa de divergenţe asupra întinderii prejudiciului. 45 din CC al RM. Repararea prejudiciului şi executarea obligaţiei a cărei neîndeplinire este sancţionată Obligaţia contravenientului de a repara paguba pricinuită prin contravenţia comisă este prevăzută în art. legislaţia contravenţională (art. se aplică cîte o sancţiune pentru fiecare dintre ele. 32. Partea specială a dreptului contravenţional studiază normele contravenţionale speciale. să dispună de repararea prejudiciului cauzat prin contravenţie în cazul în care nu există divergenţe asupra întinderii lui. iar cea începută urmează să fie încetată. atunci se aplică cîte o sancţiune pentru fiecare contravenţie în parte. În acest caz procedura contravenţională nu poate fi începută. 46 din CC al RM) stipulează că aplicarea sancţiunii contravenţionale nu absolvă persoana care a comis contravenţia de executarea obligaţiei pentru a cărei neîndeplinire a fost aplicată sancţiunea contravenţională. sancţiunea contravenţională poate fi aplicată nu mai tîrziu de trei luni de la comiterea contravenţiei. al sancţiunilor aplicate în limitele stabilite de articolul care prevede sancţiunea mai gravă. Normele juridice contravenţionale se clasifică în generale. Dacă în urma contravenţiei s-a pricinuit o pagubă materială unei persoane fizice sau juridice. sancţiunea contravenţională). respectînduse prevederile principiului personalităţii sancţiunii contravenţionale. fapt ce contribuie la o cunoaştere a acestora şi la stabilirea unor reguli privind interpretarea şi aplicarea lor. Depăşirea termenului de prescripţie înlătură aplicarea sancţiunii contravenţionale. răspunderea contravenţională. Pe lîngă obligaţia de a repara paguba pricinuită. (2) din CC al RM. În toate cazurile de răspundere delictuală civilă. constituie instrumentul principal al politicii contravenţionale a statului în activitatea de prevenire şi combatere a fenomenului contravenţional şi reprezintă partea generală a dreptului contravenţional. În cazul în care la săvîrşirea unei contravenţii au participat mai multe persoane. O importanţă deosebită la aplicarea corectă a sancţiunilor contravenţionale o are instituţia prescripţiei. c) disponibilitatea autorităţii care examinează cauza contravenţională (art. Aplicarea faţă de el a sancţiunii contravenţionale nu exclude obligaţia contravenientului de a compensa pagubele pricinuite prin contravenţie. Potrivit legii contravenţionale (art. Dacă persoana este declarată vinovată de săvîrşirea a două sau mai multe contravenţii ale căror cazuri sînt examinate de unul şi acelaşi organ. 31. pagubele trebuie să fie produse doar prin comiterea unei contravenţii. se aplică cîte o pedeapsă pentru fiecăre persoană aparte. iar în cazul contravenţiei continue – nu mai tîrziu de trei luni de la data săvîrşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni. În cazul în care chestiunea cu privire la repararea pagubei materiale n-a fost cercetată concomitent cu cazul contravenţional. Normele contravenţionale generale. Potrivit legii.

de muncă şi la alte drepturi constituţionale ale persoanei fizice. 33. – Capitolul 7. construcţiilor. gospodăriei comunale. energeticii.Fiecare capitol din partea specială a CC al RM este constituit cu luarea în consideraţie a caracterului obiectelor împotriva cărora este îndreptat nemijlocit atentatul contravenţional.Aşadar. Evident. Contravenţii ce atentează la regimul frontierei de stat şi regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova. comunicaţiilor poştale şi al tehnologiei informaţiei. Contravenţii care atentează la drepturile reale. Indiferent de specificul Părţii speciale. Contravenţii în domeniul protecţiei mediului. – Capitolul 9. în funcţie de obiectul generic unic. – Capitolul 17. sănătatea persoanei. – Capitolul 14. – Capitolul 11. Contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere. Sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional Prin sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional se înţelege clasificarea şi gruparea în anumite categorii şi grupe a tuturor faptelor antisociale periculoase. – Capitolul 15. fiscalitatea. Această structurare a Părţii speciale a CC al RM pe capitole. metrologiei. – Capitolul 16. Contravenţii în domeniul industriei. Contravenţii ce atentează la ordinea publică şi la securitatea publică. – Capitolul 13. Contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei. – Capitolul 19. recunoscute de legislaţia contravenţională drept contravenţii. Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice. Includerea componentelor de contravenţii într-un capitol sau altul serveşte drept indiciu al gradului şi al caracterului pericolului social al faptei săvîrşite. obiectul Părţii speciale a dreptului contravenţional îl constituie tipurile concrete de contravenţii şi de sancţiuni aplicate persoanelor care leau comis. – Capitolul 18. la starea sanitarepidemiologică. dispoziţie şi sancţiune. Ele trebuie să fie în concordanţă cu transformările ce se produc în societate. Contravenţii în domeniul supravegherii pieţei. Contravenţii în domeniul comunicaţiilor electronice. Contravenţii ce afectează modul de administrare. Caracterul unitar al Părţii generale şi Părţii speciale ale dreptului contravenţional se manifestă şi prin faptul că normele juridice ale Părţii generale se aplică concomitent cu normele Părţii speciale. – Capitolul 8.Normele juridice speciale reflectă valorile sociale protejate de stat prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenţional. Componenţele concrete de contravenţii sînt aranjate în Partea specială a Cărţii întîi din CC al RM într-o anumită ordine. Contravenţii ce afectează activitatea de întreprinzător. determinat de evoluţia societăţii. Contravenţii ce atentează la drepturile politice. transformări care necesită contravenţionalizarea sau decontravenţionalizarea unor fapte în intervale scurte de timp. standartizării şi protecţiei consumatorilor. reflectă în mod nemijlocit şi nuanţat schimbările din viaţa socială. locuinţelor şi amenajării teritoriului. prin reglementarea diferitelor specii şi tipuri de contravenţii. este de menţionat că Partea generală şi Partea specială ale dreptului contravenţional sînt legate organic între ele şi nu pot fi concepute separat. Normele juridice ale ambelor părţi sînt dirijate de aceleaşi principii. 1 .1 Partea specială a Cărţii întîi din Codul contravenţional al Republicii Moldova are următoarea structură: – Capitolul 6. – Capitolul 12. Contravenţii în domeniul agricol şi sanitar-veterinar. Capitolele sînt aranjate într-o anumită ordine – după valoarea obiectului generic asupra căruia se atentează. formînd capitole separate. Criteriul principal de clasificare a contravenţiilor este obiectul atentării. normele materiale ale Părţii speciale a dreptului contravenţional. – Capitolul 10. Contravenţii ce atentează la regimul din transporturi. Aceste norme ale dreptului contravenţional au o structură juridică clasică: ipoteză. activitatea vamală şi valorile mobiliare. Indiciul ce determină locul fiecărei contravenţii este obiectul nemijlocit al atentatului contravenţional. precum şi ordinea lor sînt condiţionate de caracterul şi de sistemul relaţiilor sociale ce sînt apărate de legislaţia contravenţională. O altă caracteristică a Părţii speciale a dreptului contravenţional îl constituie dinamismul său.

Deseori un singur articol din Partea specială a CC al RM conţine cîteva modele juridice.). Noţiunea de calificare a contravenţiei are două aspecte: a) activitatea organelor abilitate privind identificarea caracteristicilor unei sau altei contravenţii în fapta antisocială a unei persoane şi b) consecinţele acestor activităţi ale organelor împuternicite să constate şi să examineze cazurile contravenţionale (art. de obicei. Latura aplicativă a normelor juridico-contravenţionale cuprinde şi stabilirea pedepselor contravenţionale. Şi doar atunci cînd fapta antisocială periculoasă se încadrează total în acest model juridic. Sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional are un caracter variabil. trebuie stabilit obiectul contravenţiei. obiectul nemijlocit. Locul şi importanţa calificării corecte a contravenţiei în procesul aplicării normelor contravenţionale materiale Calificarea contravenţiilor reprezintă acea partea a procesului de aplicare a normelor juridice care constă în alegerea normei juridico-contravenţionale ce priveşte fapta antisocială concretă şi în fixarea acestei alegeri în actul de aplicare (ex:proces-verbal de reţinere administrativă). Latura obiectivă la primul model se manifestă numai prin acţiune – consumul de băuturi alcoolice în locurile publice. 35. examinează cazul contravenţional. latura subiectivă) strict determinate. ci şi cele subiective. cît şi prin inacţiuni ale unei persoane în stare de ebrietate aflate într-un loc public. care cuprinde semnele contravenţiei săvîrşite. 34.– Capitolul 20. cine a săvîrşit fapta contravenţională şi dacă acesta este şi subiect al răspunderii contravenţionale. Calificarea contravenţiilor constituie o condiţie absolut necesară pentru aplicarea normelor juridicocontravenţionale. importanţa şi esenţa calificării contravenţiilor Calificarea juridică a contravenţiei concrete este una dintre cele mai importante acţiuni de aplicare a normelor juridice materiale.în denumirea articolului. Calificarea definitivă a contravenţiei o face numai organul împuternicit să emită decizia asupra cazului. La selectarea modelului juridic cu care va fi comparată fapta antisocială comisă. ceea ce jigneşte demnitatea umană şi moralitatea socială. Contravenţii în domeniul evidenţei militare. hotărîrea privind aplicarea sancţiunii contravenţionale etc. Selectarea modelului juridic nu este simplă. 393 din CC al RM) – recunoaşterea şi consacrarea în documentele juridice corespunzătoare (procesul-verbal privind comiterea contravenţiei. latura obiectivă. Realizarea dreptului contravenţional constă în: a) realizarea dreptului prin respectarea şi executarea dispoziţiilor. precum şi procedura de executare a lor. mai rar în conţinutul dispoziţiei. determinat de procesul de perfecţionare a relaţiilor sociale într-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii. Noţiunea. utilizate pe larg în activitatea practică a organelor de drept. prin ce se manifestă latura obiectivă. clasificarea juridică a unei contravenţii înseamnă a-i da faptei antisociale periculoase aprecierea juridică adecvată. pe cînd latura obiectivă la al doilea model juridic poate fi exprimată atît prin acţiuni. atunci fiecare dintre ele reprezintă o contravenţie cu elementele sale constitutive. emit decizia asupra cazului şi revizuiesc cazul. normelor juridico-contravenţionale de către subiecţii dreptului contravenţional şi b) realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de organele abilitate.Calificarea juridică a contravenţiilor reprezintă un proces de comparare a faptei antisociale comise cu un anumit model (standard) juridic. Obiectul de gen al contravenţiei concrete se conţine în denumirea capitolului. pentru al doilea – demnitatea umană şi moralitatea socială. 355 din CC al RM „Consumul de băuturi alcoolice în locurile publice şi apariţia în astfel de locuri în stare de ebrietate produsă de alcool. întruneşte toate elementele lui constitutive. Latura obiectivă are o legătură directă cu dispoziţia normei materiale a dreptului contravenţional. iar în cazul atacării deciziei – instituţia de judecată care revizuieşte cazul. efectuează cercetarea cazului. (exemplu art. Calificarea contravenţiei se realizează practic la toate etapele procedurii contravenţionale de către persoanele care intentează procedura contravenţională. Dacă norma materială este divizată în alineate. . putem considera că fapta comisă este protejată de dreptul contravenţional şi constituie contravenţia prevăzută de articolul concret al CC al RM. În primul rînd. invocînd norma juridico-contravenţională a Părţii speciale din Cartea întîi a CC al RM. în sancţiunea normei materiale. În dreptul contravenţional.Pentru primul model juridic obiectul este ordinea publică. Subiectul răspunderii contravenţionale este stabilit. de caracterul valorilor sociale care necesită a fi protejate de normele dreptului contravenţional. subiectul. este necesar să se ia în consideraţie şi construcţia (structura) normei juridice materiale. Pentru calificarea corectă a faptei au importanţă nu doar circumstanţele obiective. latura subiectivă. Fiecare normă materială din Partea specială a CC al RM constituie un model juridic cu elementele sale (obiectul.

Odată cu săvîrşirea contravenţiei iau naştere raporturi juridico-contravenţionale de conflict.(art. 3. 53). Calificarea contravenţiei înseamnă alegerea unei norme contravenţionale în care poate fi încadrată fapta antisocială comisă. Alegerea şi interpretarea normei juridice. 47 din CC al RM. 47). 60). 56). 57). 55).(art. 58). Acest obiect generic poate fi divizat în trei obiecte generice: 1) relaţiile sociale ce ţin de protecţia drepturilor politice. de muncă şi la alte drepturi constituţionale ale persoanei fizic. obiectul nemijlocit îl constituie relaţiile sociale ce ţin de protecţia dreptului electoral al persoanei fizice. Aplicarea dreptului contravenţional reprezintă un proces constituit din diferite etape. 49).(art.(art. şi 3) relaţiile sociale ce ţin de protecţia altor drepturi constituţionale ale persoanei fizice. legate atît de necesitatea stabilirii corecte a împrejurărilor de fapt. societatea iau măsurile corespunzătoare. determinanta aplicării legitime a măsurilor de constrîngere statală faţă de făptuitor. 2) relaţiile sociale ce ţin de protecţia drepturilor de muncă. Obiectul generic îl constituie relaţiile sociale care apar în legătură cu protejarea de către stat şi societate a drepturilor politice. de control şi de supraveghere necesare supravegherii modului în care normele juridico-contravenţionale sînt traduse în viaţă. aplicarea pedepsei contravenţionale. 36. Activitatea organelor abilitate în vederea executării pedepsei contravenţionale. – folosirea în alegeri sau la referendum a fondurilor nedeclarate public (art. 4.(art. Calificarea corectă a contravenţiei este o garanţie a realizării jurisdicţiei contravenţionale în conformitate cu legea. pentru contravenţia art. Norma juridico-contravenţională determină.Normele juridico-contravenţionale.(art.(art. 2. Activitatea organelor statale privind supravegherea procesului de conformare cu regulile de conduită în societate. Pentru a asigura respectarea normelor juridice ale dreptului contravenţional. 67).(art. de muncă şi a altor drepturi constituţionale ale persoanei fizice. unor tehnici. – încălcarea legislaţiei privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (art. în primul rînd. statul. Încadrarea juridică corectă a faptei antisociale comise este determinanta constatării momentului de transformare a raportului juridic de conformare în cel de conflict. Elaborarea şi adoptarea actului de aplicare a normei juridice. Contravenţii ce atentează la drepturile politice. cît şi de necesitatea utilizării corecte a normei juridico-contravenţionale. stabilite şi protejate prin normele materiale ale dreptului contravenţional. şi anume: 1. se desfăşoară cu respectarea unor cerinţe.(art. De exemplu. Relaţiile sociale ce ţin de protecţia drepturilor politice ale persoanei fizice constituie obiectulul generic pentru următoarele contravenţii: – împiedicarea exercitării dreptului electoral (art. Calificarea contravenţională corectă formează temeiul juridic pentru survenirea anumitor consecinţe juridice: aducerea făptuitorului la organele de drept. În procesul aplicării normelor juridico-contravenţionale organul care aplică legea trebuie să determine cu toată precizia coincidenţa dispoziţiilor normei contravenţionale cu semnele faptei antisociale comise. Stabilirea. (art. reţinerea administrativă şi. dreptul şi obligaţia organelor abilitate să aplice pedeapsa contravenţională în cazul săvîrşirii unei contravenţii. şi activitatea de prevenire (neadmitere) a contravenţiilor se desfăşoară numai prin aplicarea metodelor de convingere faţă de subiecţii dreptului contravenţional. 59). 2. 50). prin organizarea sistemelor de protecţie. Vezi cod . Aplicarea măsurilor de constrîngere în acest scop este inadmisibilă.se realizează prin respectarea de bunăvoie de către persoanele fizice şi cele juridice a interdicţiilor conţinute în acestea. 51). Aplicarea normei juridico-contravenţionale. 1. să stabilească compatibilitatea lor. 48). privită ca un proces complex. ca norme prohibitive. Aplicarea dreptului constă în elaborarea şi realizarea unui sistem de acţiuni statale în vederea transpunerii în practică a dispoziţiilor şi sancţiunilor normelor de drept. vezi codul Obiectul nemijlocit are o legătură strînsă cu obiectul generic şi este determinat de titlul articolului. 52). verificarea şi clarificarea circumstanţelor faptice ale cauzei contravenţionale. Relaţile sociale ce ţin de protecţia drepturilor de muncă constituie obiectul generic pentru următoarele contravenţii: – încălcarea legislaţiei privind protecţia muncii (art. pe lîngă interdicţiile pentru subiecţii dreptului contravenţional.

56. 64). (art.De exemplu. 88). 60).independente: 1) relaţiile sociale ce ţin de protecţia sănătăţii populaţiei. 53 etc. 55. indemnizaţiilor şi de efectuare a altor plăţi cu caracter permanent. De exemplu. (art. – practicarea ilicită a activităţii medicale şi farmaceutice (art. La acest grup de contravenţii obiectul nemijlocit deseori coincide cu cel generic. Legislatorul a grupat aceste trei tipuri de relaţii sociale într-un singur obiect generic. 57 etc. 48. – atît prin intenţie.(art. 50. 86). (5)). 63)) etc. 75). burselor. 87 din CC al RM. Subiecţii răspunderii contravenţionale sînt atît persoanele fizice (art.. folosirea în alegeri sau la referendum a fondurilor venite din străinătate sau a fondurilor nedeclarate public (art. – eschivarea bolnavului de tuberculoză eliminator de bacili de la tratament sau încălcarea regimului prescris (art. (art.). 52. înscrierea în mai multe liste de candidaţi (art. – fumatul şi consumul de băuturi alcoolice în locuri interzise. 63). burselor etc.cît şi prin inacţiune (neachitarea la timp a salariilor. stabilite prin legislaţie. 61).(art. 78). 3) relaţiile sociale determinate de necesitatea respectării regulilor sanitar-epidemiologice. cît şi prin imprudenţă (ofensa adusă sentimentelor religioase ale persoanei fizice (art. 54). 58). Relaţiile sociale ce ţin de protecţia sănătăţii populaţiei constituie obiectul generic pentru următoarele contravenţii: – procurarea sau păstrarea ilegală de substanţe narcotice sau de alte substanţe psihotrope în cantităţi mici ori consumarea unor astfel de substanţe fără prescripţia medicului (art. Contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei. făptuitorul atentează la sănătatea populaţiei (obiect generic).).). 84). sănătatea persoanei. 66).deoarece relatiile sociale au multe in comun si se intersecteaza 1.(art. 62). 91). 85). la comiterea contravenţiei prevăzute în art. – tăinuirea cirscumstanţelor care împiedică încheierea căsătoriei (art. 76). la starea sanitar-epidemiologică Obiectul generic este divizat în trei obiecte generice. 51. Relaţiile sociale determinate de necesitatea respectării regulilor sanitar-epidemiologice constituie obiectul generic pentru următoarele contravenţii: . 47). de educare şi de instruire a copilului (art. 87). 57 îl constituie relaţiile sociale ce ţin de achitarea la timp a salariilor. 78). aduce atingere sănătăţii populaţiei ca valoare socială majoră. 37. 57). pensiilor. – furnizarea de produse şi prestarea de servicii periculoase pentru viaţa şi sănătatea consumatorului (art. Latura obiectivă se manifestă atît prin acţiune (antrenarea minorului la munci care prezintă pericol pentru sănătatea lui (art. 54 alin. La comiterea contravenţiilor indicate făptuitorul. 2. nerespectînd regulile stabilite de cultivare a plantelor care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe psihotrope (obiect nemijlocit). 47. Relaţiile sociale ce ţin de protecţia sănătăţii persoanei fizice constituie obiectul generic pentru următoarele contravenţii: – divulgarea informaţiei confidenţiale privind examenul medical de depistare a contaminării cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) ce provoacă maladia SIDA (art. 89). cît şi cele juridice şi persoanele cu funcţie de răspundere ale acestora (art. Obiectul nemijlocit al acestor contravenţii este legat de obiectul generic. Latura subiectivă poate fi exprimată: – numai prin intenţie (împiedicarea accesului în localul de votare (art. De exemplu. 49. – vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale (art. 3. 63 din CC al RM îl constituie relaţiile sociale ce ţin de onorarea obligaţiilor de întreţinere. neîndeplinirea obligaţiilor de întreţinere. 69-74). obiectul nemijlocit al contravenţiei prevăzute în art. 48). refuzul neîntemeiat de a încheia contract colectiv de muncă (art. 65). pensiilor. prin atentarea la obiectul nemijlocit al contravenţiei concrete. 2) relaţiile sociale ce ţin de protecţia sănătăţii persoanei fizice. Relaţiile sociale ce ţin de protecţia altor drepturi constituţionale ale persoanei fizice constituie obiectul generic pentru următoarele contravenţii: – împiedicarea exercitării dreptului de întemeiere a sindicatelor şi de afiliere lor (art. de educare şi de instruire a copilului.(art. 65) etc.Obiectul nemijlocit este determinat de cel generic. (art.(art. 3.(art. 51) etc.(art. necomunicarea despre existenţa unui pericol pentru viaţa ori sănătatea copilului (art. obiectul nemijlocit al contravenţiei prevăzute în art. comercializarea către minori a produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice (art.

– persoana fizică şi persoana cu funcţie de răspundere (art.). – atît prin intenţie. 227) etc. 85).). 203. (1) etc. fie nemijlocit) Pentru multe dintre contravenţiile prevăzute în acest capitol. de exploatarea mijloacelor tehnice de dirijare a circulaţiei rutiere. 202.vezi codul Latura obiectivase manifestă de regulă. 87). (1)-(6). la altele – persoanele cu funcţie de răspundere şi cele juridice (art. a aeronavelor şi a utilajelor lor (art. de reparaţia şi de reconstrucţia drumurilor. cum ar fi: controlul personal. 198 alin. Contravenţii ce atentează la regimul de transporturi Prin transporturi se înţelege ramura economiei naţionale care efectuează transportarea călătorilor şi a încărcăturilor. Subiectul răspunderii contravenţionale poate fi: la unele contravenţii – numai persoanele fizice (art. 207. 205. art. 198. Valorile sociale protejete prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenţional cuprinse în acest capitol se împart în cîteva grupe: – valorile sociale din domeniul transportului auto. cît şi cele juridice şi persoanele cu funcţie de răspundere (art.). 223). – încălcarea regulilor de securitate în transportul feroviar (art. 80) etc. (1)). . 86). 88) etc. 84. Din aceste considerente actele normative admit aplicarea unor măsuri preventive în sistemul transportului aerian. – valorile sociale ce ţin de respectarea regulilor de securitate privind construcţia şi exploatarea conductelor magistrale. 82. 214.tr. 80) se atentează la sănătatea populaţiei. 75). 199.transportului feroviar. deosebind cinci tipuri: transport auto. 201. obiectul atentării îl constituie securitatea publică (art. practicarea ilicită a activităţii medicale şi farmaceutice de către o persoană care nu are studii medicale şi farmaceutice corespunzătoare (art. 208 alin. la al treilea grup de contravenţii – atît persoanele fizice.– încălcarea legislaţiei privind donarea de sînge (art. – angajarea în întreprinderile din sectorul alimentar a personalului fără examen medical şi/sau fără instruire igienică. Prin încălcarea normelor sanitar-epidemiologice (art. 198). 91). 90. 80. – numai persoana cu funcţie de răspundere (art. aerian. – încălcarea regulilor şi a normelor sanitar-igienice şi sanitar-epidemice (art. Contravenţiile ce atentează la regimul din transporturi sînt: – încălcarea normelor de capacitate a traficului de pasageri (art. 81. Pentru aplicarea legitimă a acestor măsuri nu este nevoie de apariţia raportului juridic de conflict. 220. 217). Subiectul răspunderii contravenţionale îl constituie: – numai persoana fizică (art. 208. 78. 87.aerian. stabilite prin diferite acte juridice. 210. Aceste grupe de valori sociale şi constituie obiectul atentării (fie generic. atît prin acţiune. controlul bagajelor. 216. Latura obiectivă se manifesta prin acţiune (încălcarea regulilor de prescripţie a reţetelor de eliberare a medicamentelor (art. 216. 83. mai rar – prin inacţiune (neinformarea intenţionată a autorităţilor competente despre producerea incendiilor sau a accidentelor aeronautice (art. deteriorarea utilajelor de aeroport (aerodrom). (5)). 213. 212. 208 alin. 80). 198. încălcarea regulilor şi a normelor sanitar-igienice şi sanitar-epidemiologice (art. 209. 220. 77 alin.tr. nerespectarea regulilor de amplasare a indicatoarelor şi a instalaţiilor de marcaj de noapte şi de zi pe clădiri şi pe alte imobile (art. prin acţiune (punerea pe liniile de cale ferată a unor obiecte. controlul lucrurilor. cît şi prin inacţiune (cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe psihotrope (art. 76. 219. 77 alin. 76). 222 etc. art. 218. de reparaţie şi de reconstrucţie a drumurilor (art. cît şi din imprudenţă (divulgarea informaţiei confidenţiale privind examenul medical de depistare a contaminării cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) ce provoacă maladia SIDA (art. Latura subiectivă poate fi exprimată: – numai prin intenţie (eschivarea bolnavului de tuberculoză eliminator de bacili de la regimul prescris (art. nerespectarea regulilor de întreţinere. 79). 204. 79. 75. 88. (3)). 211. 220).82. 222).).naval – valorile sociale ce ţin de întreţinerea.83). consumarea de substanţe narcotice sau de alte substanţe fără prescripţia medicului (art. Ele se întreprind chiar şi atunci cînd persoana se conformează regulilor de conduită în acest domeniu. 197). 77 alin. fapt ce ar putea conduce la deranjarea circulaţiei trenurilor (art. 208. 89). naval şi prin conductele magistrale. 38. 81. aducerea minorului la starea de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe (art. (2)). şi/sau fără calificarea necesară în materie de igienă (art. feroviar. 211. 85.).

229). 240). 225)). 234). 224. 215. prin intenţie (atribuirea unui număr de înmatriculare fals şi conducerea cu bună ştiinţă a vehiculului cu un astfel de număr (art. blocarea intenţionată a arterelor de transport (art. inginerii şi navigatorii. 235 alin. 199. (2)). de revizie tehnică a vehiculelor (art. 220). ignorarea de către pietoni a semnalelor de dirijare a traficului rutier (art. Mai rar latura subiectivă se exprimă prin imprudenţă. 221). 230 alin.– persoana fizică şi persoana juridică (art. 230). Subiect al răspunderii contravenţionale poate fi numai persoana fizică Deci. 241 alin. încălcarea regulilor de folosire a centurii de siguranţă (art.vezi codul Obiectul nemijlocit al contravenţiilor nominalizate este legat în mod direct sau indirect de obiectul generic şi rezultă din el (de exemplu.prin intenţie. purtarea convorbirilor radiotelefonice contrar Regulamentului circulaţiei rutiere (art. 312). relaţiile sociale ce ţin de exploatarea vehiculelor cu defecte tehnice la sistemul de frînare (art. relaţiile sociale ce ţin de conformarea regulilor de folosire a centurii de siguranţă şi a căştii de protecţie a motociclistului (art. relaţiile sociale ce ţin de respectarea vitezei de circulaţie stabilite pe sectorul respectiv de drum (art.). 39. ci şi să dispună de permis de conducere a vehiculului sau să fie proprietarul lui. nerespectarea regulilor de circulaţie în zonele rezidenţiale (art. 40. (3)). 200. Subiect special al răspunderii contravenţionale pot fi si piloţii. conducerea unui vehicul fără număr de înmatriculare (art. 235 alin. (3)). Contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere Asigurarea securităţii circulaţiei rutiere şi a traficului de pietoni constituie una dintre sarcinile prioritare ale statului. 197. (1)). 239) etc.). (3)). persoana juridică şi persoana cu funcţie de răspundere (art.202). – încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat. (1)).235). atît prin intenţie. 206. (2)). în majoritatea cazurilor. cît şi prin inacţiune (neîndeplinirea de către conducătorul de vehicul a indicaţiei legale date de agentul de circulaţie de a opri vehiculul (art. 228) şi urmările posibile. – conducerea unui vehicul cu încălcarea regulilor de amplasare a numărului de înmatriculare sau conducerea unui vehicul fără un astfel de număr (art.vezi codul . nerespectarea indicatoarelor de semnalizare rutieră (art. 245) etc. 227). încălcarea regulilor de circulaţie rutieră soldată cu cauzarea de leziuni corporale uşoare (art. – tăinuirea faptelor de corupţie şi de protecţionism sau eschivarea de la întreprinderea măsurilor de rigoare (art. Potrivit criteriului de bază – securitatea circulaţiei rutiere şi a traficului de pietoni (obiect generic) – în capitolul XIII al Codului contravenţional au fost comasate următoarele contravenţii: – încălcarea regulilor de exploatare a vehiculelor (art. 229 alin. 230 alin. (1)). Latura subiectivă se exprimă. eschivarea conducătorului de vehicul de la proba de determinare a stării de ebrietate (art. cît şi prin imprudenţă (încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat a vehiculelor (art. – persoana fizică. (2)). 242) etc. 229 alin. 313). neinformarea intenţionată a autorităţilor competente despre producerea incendiilor sau accidentelor aeronautice (art. În acest capitol sînt grupate următoarele contravenţii: – abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 314).). 231 alin. conducerea vehiculului de către o persoană privată de dreptul de a conduce (art. părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier (art. însoţitorii de bord. conducerea vehiculului de către o persoană privată de dreptul de a conduce (art. – excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (art. Latura obiectivă se manifestă tradiţional atît prin acţiune (conducerea unui vehicul care nu a fost înmatriculat în modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice (art. Latura subiectivă se exprimă. 315). (deteriorarea intenţionată a transportului în comun şi a echipamentului interior (art. Prin intermediul normelor contravenţionale din acest capitol statul a format un mecanism juridic de protecţie a bunei funcţionări a autorităţilor publice ca subiecţi de administrare.). 226. 231 alin. – primirea de recompensă nelegitimă sau de folos material (art. 243) etc.si altele. Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice Obiectul generic al acestor contravenţii îl constituie relaţiile sociale ce ţin de desfăşurarea normală a activităţii autorităţilor publice. 228). persoana fizică pasibilă de aplicare a sancţiunii trebuie nu numai să îndeplinească cerinţele generale faţă de subiectul răspunderii contravenţionale (vîrsta şi capacitatea de acţiune). 236) etc. de interesele publice.

Latura subiectiva-intentie cit si imprudenta. 316. art. art. 318). 312. hotărîrii sau deciziei judecătoreşti (art. prin intentie cit si prin imprudenta (316 alin. 316 alin. cind are loc trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei de stat fara pasaport sau fara autorizatie din partea autoritatilor Alineatul 2. 321. contraventii ce tin de neindeplinire. Latura obiectiva se manifesta prin: actiune (ex. Subiect. de interesele publice. 4 variante: deteriorarea.numai intentie. 1 si 3) 41. 326 alin. Latura obiectiva-6 variante de manifestare: Prin actiune. 323. Latura subiectiva-intentie. . (1) şi (3)). Subiect-unul special.). Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice Obiectul generic al acestor contraventii il constituie relatiile sociale ce tin de desfasurarea normala a activitatii autoritatilor publice. 319. el atentează la relaţiile sociale ce ţin de funcţionarea mecanismului statal de administrare. 313). 313. 326 alin. (3)) sau prin inacţiune (art.sedere in tara fara acte de identitate. Latura subiectiva. Este de menţionat că totuşi în unele norme nu există o claritate absolută cu privire la subiectul răspunderii (art.). 333-obiect nemijlocit-relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor de sedere pe teritoriul RM.de regula se exprima prin intentie( art. Latura obiectiva. mai rar prin 2 forme. Latura obiectivă a acestor contravenţii se manifestă prin acţiune (art. ca urmare. se exprimă prin intenţie (art. Subiectul răspunderii contravenţionale este. mai rar – atît prin intenţie.relatiile sociale ce tin de asigurarea regimului de frontiera. declararea de date false in vederea obtinerii vizei . persoana cu funcţie de răspundere.Obiectul nemijlocit al fiecărei contravenţii concretizează valorile sociale la care se atentează. neexecutarea obligaţiilor prevăzute din Codul de executare (art. art. prin folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice (art. Prin inactiune: eschivarea de la parasirea tarii dupa expirarea termenului de sedere acordat. art. 331. 319) Subiect. ale persoanelor fizice sau juridice). nerespentarea regulilor de intrare si iesire din RM. Subiectul raspunderii-poate fi atit persoana fizica. art. si anume cetateanul strain sau apatridul. 323.actiune. Latura subiectivă. 316). Contravenţii ce atentează la regimul frontierei de stat şi regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova Obiectul generic.).relatiile sociale ce tin de respectarea regimului frontierei de stat sau cele ce tin de asigurarea regimului de sedere pe teritoriul RM. art. 312-315).persoana cu functie de raspundere in majoritatea cazurilor (exista si neclaritati: art. 2. permutarea semnelor frontierei de stat sau instalarea unor semne de frontiera false. eschivarea de la examenul medical pentru depistarea virusului HIV. 327 alin. art. comercializarea ilegală a bunurilor care constituie ajutoare umanitare (art. (2). 315 etc. de regulă.obiect generic. 332. 2. neexecutare art. de obicei. 328) Latura subiectiva.persoana fizica. 316. sedere in RM cu documente neautentice sau al caror termen de valabilitatea a expirat. Obiectul nemijlocit al fiecarei contraventii concretizeaza valorile sociale la care se atenteaza(interesele publice sau drepturile si interesele ocrotite de lege. 4 contraventii din acest capitol: Art. 315.obiect nemijlocit-relatiile sociale ce contribuie la respectarea regulilor privitoare la regimul frontierei de stat si la regimul punctelor de trecere a frontierei de stat. 328 etc. Art. Art.actiune-doar alin. 312). neexecutarea sentinţei. 316. cît şi prin imprudenţă (art. afectează activitatea autorităţilor publice (obiect generic). 319. permisului de sedere sau buletinului de identitate. 314. cit si persoana cu functie de raspundere. funcţionarul de stat atentează la interesele publice sau drepturile şi interesele ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice (obiect nemijlocit) şi. 319) etc. nimicirea. Latura obiectiva. De exemplu. 315). primirea (luarea) în exerciţiul funcţiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material (art. 318. 313. 327 alin 3) sau prin inactiune( ex. 321.atit actiune cit si prin inactiune. 40.

364. scopul şi sarcinile Procesul contraventional cuprinde totalitatea normelor juridice procesuale ce contin anumite reguli de implementare a normelor materiale ale dreptului contraventional. Subiectul. inclusiv a sanctiunilor contraventionale pentru asigurarea executarii deciziilor de aplicare a pedepsei contraventionale. onoarea persoanei fizice. 348 si 350. . 44. 347. linistea.prevazute de art.intentie si imprudenta.atit persoana fizica cit si persoana cu functie de raspundere. Scopul procedurii contraventionale-este elaborarea unui mecanism bine chibzuit. Contravenţii care atentează la ordinea publică şi la securitatea publică 2 grupuri de contraventii: care atenteaza la ordinea publica si care atenteaza la securitatea publica. . 1 si 2 si inactiune alin. Obiect nemijlocit. 356. Latura subiectiva-intentie.relatiile sociale ce tin de respectarea modului de supraveghere a pietei. privind prevenirea si curmarea contraventiei. legitim de realizare a normelor materiale ale dreptului contraventional privind aplicarea corecta a masurilor de constringere statala.actiune si inactiune.prevazute de art. 341 si 351.Art 334 sunt 3 alineate care prevad 3 contraventii distincte. . 357. Latura obiectiva-actiune si inactiune.obiectul nemijlocit-relatiile sociale cu privire la respectarea regulilor de plasare in cimpul muncii a cetatenilor straini sau a apatrizilor. activitatea executiva a organelor abilitate. 3. Al doilea grup de contraventiiObiectul generic-relatiile sociale cu privire la asigurarea securitatii publice. resocializarea contravenientului si stabilirea cauzelor si conditiilor care favorizeaza comiterea contraventiilor. Alin 1. . Latura obiectiva-actiune-alin.relatiile sociale ce tin de protectia consulatorului.numai persoana cu functie de raspundere. in alte si persoanele fizice si persoanele juridice. 42.relatiile sociale ce tin de asigurarea modului de administrare stabilit prin legislatie.prevazute de art. atit subiectul special cit si persoana cu functie de raspundere. Obiectul nemijlocit-in reprezinta relatiile sociale protejate de norma materiala concreta. . Obiectul nemijlocit-relatiile sociale la care atenteaza contravenientul. 355. Latura obiectiva. 365 Obiectul generic-relatiile sociale cu privire la mentinerea ordinii publice. reglementata de legislatia in vigoare. etc. Primul grup art.il constituie 5 grupe de relatii sociale: . . . avind ca scop constatarea contraventiei. alin. Contravenţii ce afectează modul de administrare Obiectul generic. Procesul contravenţional: noţiunea.in unele cazuri numai persoana fizica. 2 cetateanul strain sau apatridul. 338 si 343. examinarea si solutionarea cauzei contraventionale. sau doar persoana fizica. Subiect-in unele situatii doar persoanele fizice. constatarea cauzelor si conditiilor care au contribuit la savirsirea contraventiei. 354. Definitie dupa GUTULEAC: procedura contraventionala este o totalitate de norme juridice procesuale care constituie mecanismul de realizarea a normelor materiale ale combaterii contraventionalitatii.prevazute de art.atit persoana fizica cit si cea juridica.numai persoana juridica. 345 si 346. Latura subiectiva-intentie si numai in unele situatii poate fi si imprudenta. . Latura obiectiva-actiuni Subiectul-atit persoana fizica cit si persoana juridica. Subiect.relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul standardizarii. cu participarea partilor si a altor persoane titulare de drepturi si de obligatii. constatarea si examinarea faptei contraventionale si executarea deciziilor respective.relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul metrologiei. 43. dai cazul comiterii contraventiilor: . Proces contraventional este activitatea desfasurata de autoritatea competenta.persoana fizica si persoana cu functie de raspundere.in constituie relatiile sociale cu privire la demnitatea. Latura subiectiva. Latura subiectiva-intentie.

Acest principiu al procedurii contravenţionale se manifestă în duelul dintre acuzare şi apărare.Astfel. Principiul inviolabilitatii persoanei. Principiul garantiei dreptului la aparare. prin dreptul de a depune plingeri. Astfel conform Constitutiei RM. care presupune confruntare de opinii şi argumente legate de modul în care să fie examinat cazul. Sarcinile procedurii contraventionale: . Principiul aflarii adevarului obiectiv este principiul în care se arată că sarcina procedurii contravenţionale este clarificarea "sub toate aspectele. avinduse in vedere imprejurarile. împrejurările în care au fost comise acestea şi.Procedura contraventionala are ca scop si solutionarea completa si obiectiva a cazului contraventional.asigurarea executarii hotaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor contraventionale. Acest principiu este una din formele de manifestare a individualizarii raspunderii contraventionale. Respectarea cerintelor legislatiei la aplicarea masurilor de influenta pentru contraventiile comise trebuie sa fie asigurata prin controlul sistemic din partea organelor ierarhice superioare si a persoanelor cu funnctii de raspundere. In conformitate cu acest principiu. prejudiciul cauzat si personalitatea lui.educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor. un interes social major. nationalitate etc. Principiul liberarii de marturie impotriva sa este una din formele de realizare a prezumtiei nevinovatiei. al drepturilor lor fundamentale. pronunţată în urma administrării probelor şi a interpretării lor corecte. trebuie să fie o reflectare fidelă a realităţii. de revizuire a cazului si de executare a deciziei privind aplicarea pedepsei contraventionale. religie. care prevede ca fiecare individ raspunde personal pentru fapta savirsita.clarificarea la timp. deplină şi obiectivă. opinie. . în general. Principiul independentei organelor imputernicite sa examineze cazul contraventional si supunerea acestora numai legii. Libertatea individuala si suguranta persoanei sint inviolabile. . Noţiunea filozofică de adevăr capătă în procedura contravenţională o nuanţă aparte. prin alte modalitati stabilite de legislatie. sub toate aspectele. a organelor de constatare a cauzei contraventionale. a împrejurărilor fiecărui caz". Principiul contradictorialitatii se manifestă în raporturile dintre părţile participante la procedura contravenţională. Persoana ale carei libertate si demnitate au fost lezate prin aplicarea ilegala a unei masuri procesuale are dreptul la repararea prejudiciului cauzat astfel. al intaririi legalitatii. Principiile de bază ale procesului contravenţional Procedura contraventionala se bazeaza pe urmatoarele principii: Principiul legalitatii aplicarii masurilor de constringere statala. motivul savirsiri. gravitatea faptei. în strânsă legătură cu realitatea obiectivai să afle adevărul despre ele. La constatarea cauzei contraventionale si la examinarea cazului organele imputernicite. persoana care va fi invinuita de comiterea unei contraventii trebuie sa fie informata de catre persoana cu functiu de raspundere de dreptul acestuia la aparare. întrucât abordarea problemei trebuie făcută din punctul de vedere al libertăţii cetăţenilor. vizând. Principiul egalitatii in fata legii si autoritatilor.stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea contraventiilor. Nimeni nu poate fi silit sa marturiseasca impotriva sa ori impotriva rudelor sale apropiate. acest principiu prevede ca masurile de asigurare care sunt aplicate de catre organele abilitatea trebuie sa fie aplicate in stricta conformitate cu legislatia in vigoare. Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate in raport cu gradul de pericol social al faptei. el poate fi asistat de catre un avocat numit din oficiu in cazul in care persoana nu poate sa achite desine statator onorariul acestuia. deplina si obiectiva a imprejurarilor fiecarui caz. Toate persoanele sunt egale in fata legii.solutionarea cazului contraventional in stricta conformitate cu legislatia. . sunt independente si se supun numai legii. fiecare persoana are dreptul la aparare. în baza acestui principiu organele (persoanele cu funcţii de răspundere) împuternicite să examinate cazul contravenţional au obligaţia să constate faptele ilicite. . de examinare si emitere a deciziei asupra cazului. Ecest principiu presupune ca fiecare persoana este egala in fata legii si a organului care examineaza cazul indiferent de rasa. prin supravegherea activitatii organelor abilitatea sa aplice aceste masuri exercitata de catre procuror. Nimeni nu poate fi retinut decit in cazurile si in modul prevazut de legea contraventionala. Decizia asupra cazului contravenţional. astfel incit persoana vinovata sa fie sanctionata conform legii si nici o persoana sa nu fie sanctionata pe nedrept.prevenirea contraventiilor. limba. sau sa-si recunoasca vinovatia. Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate presupune ca felul si asprimea pedepsei aplicate trebuie sa fie conforme cu gradul pericolului social al faptei comise. 45. . . sex.

specialistul.07. au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului privind cazul contravenţional.1989 "Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova" şi ale articolului 9 al Legii privind organizarea judecătoriei din 6. inclusiv a dreptului la apărare sau a dreptului la interpret/traducător. încât egalitatea participanţilor la această activitate să se înfăptuiască fără nici o discriminare naţională. martorul. Probele pot fi clasificate in initiale si derivate. participante la procesul contraventional. concludente si utile. Participanţii la procesul contravenţional Participantii la procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe: a. positive si negative. vinovatia faptuitorului. înregistrările audio sau video. la identificarea făptuitorului. b) prin metode ce contravin prevederilor ştiinţifice.agentul constatator sau procurorul b. ale martorilor. contravenientul. intitulat "Limba de procedură şi dreptul la interpret". 47. interpretul. raportul de expertiză. art. expertul. ale articolului 15 din Legea nr. la constatarea vinovăţiei şi la cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a cauzei. înscrisurile. Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contraventionala. partile interesate ale procedurii contraventionale –care urmaresc un interes persoanal-faptuitorul.1995. constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale. în acest context se înscrie regula că procedura contravenţională urmează să se efectueze în conformitate cu prevederile punctului 1. 3465 din 1. Clasificarea probelor. directe si indirect. precum şi persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba de stat. depoziţiile victimei. Condiţiile democratice ale societăţii noastre presupun realizarea procedurii contravenţionale în asemenea condiţii. Sint admisibile doar probele pertinente. explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional. c) prin încălcarea esenţială a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale persoanei. 46. obiectele şi documentele ridicate. delicventul. Probe in procedura contraventionala sunt: procesul-verbal cu privire la contravenţie. organele statale. fotografiile.09. de a vorbi şi a prezenta concluzii prin traducător. 118 din Constituţie. Orice informatie poate fi considerate drept proba daca sint respectate doua conditii: Ea contine date privind comiterea sau necomiterea contraventiei. alte date care pot contribui la solutionarea obiectiva a cazului contraventional Aceasta informatie este colectata in modul stability de lege si din sursele prevazute de lege. . partea vatamata si reprezentantii lor legali c. în procedura contravenţională dreptul în discuţie este asigurat gratuit. procesul-verbal de percheziţie. de acuzare si de justificare. traducatorul. Nu pot fi administrate ca probe datele care au fost obtinute: a) prin violenţă.aparatorul. Probele în procesul contravenţional Probele sînt elemente de fapt. care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei contravenţiei. persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional. dobîndite în modul stabilit de codul contraventional. procesul-verbal de ridicare a obiectelor şi documentelor. administrate conform legii. in favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite sa constate cazul contraventional si sal examineze din oficiu sau la cererea altor participanti la procedura. ameninţări sau prin alte mijloace de constrîngere. Admiterea şi înscrierea printre regulile de bază ale procedurii contravenţionale a principiului dat marchează asigurarea intereselor legitime ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova în conformitate cu drepturile fundamentale ale omului şi în concordanţă cu prevederile internaţionale în materie. corpurile delicte. care presupune verificarea si colectarea probelor.Principiul folosirii limbii materne care prevede că cetăţenii aparţinând minorităţii naţionale.

88. comisia administrativa d.48. Noţiunea de măsuri de asigurare a procesului contravenţional şi regimul lor juridic Putem defini masurile de asigurare in felul urmator: in scopul prevenirii contraventiilor administrative. sa aplice. 317. întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenţia administrativă.privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate. 312.privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii. in limita competentelor sale. Procurorul examineaza contraventiile prevazute de art. secretarului responsabil şi a 4-7 membri. În cazul refuzului începerii urmăririi penale. 170-175. Acestea sunt aplicate cu scopul de a curma savirsirea contraventiilor si cu scopul de a asigura la timp si just examinarea cazurilor si executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la savirsirea contraventiilor. Comisia administrativă examinează contravenţiile prevăzute la art. intocmirii procesului-verbal de constatare a contraventiei. 313. Sunt expres prevazute de catre codul contraventional temeiurile de aplicare a acestora ( în scopul stabilirii identităţii persoanei. 316-318. fata de persoana care se face vinovata de savirsirea contraventiei. ori expediază materialele acumulate.61. Competenţa autorităţilor împuternicite să soluţioneze cauza contravenţională 50. altor organe pentru examinare. 181. 76. vicepreşedintelui. procurorul dispune pornirea procesului contravenţional şi ori examinează cauza în limitele competenţei sale. . conform competenţei. . 316. rin ordonanţă motivată. . Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare. Deosebim competenta teritoriala si materiala. sau dupa caz fata de martor sau victima.arestul contravenţional. Agentul constatator. Competenţa autorităţilor împuternicite să soluţioneze cauza contravenţională Potrivit legii sint competente sa solutioneze cauza contraventionala: a. . precum şi: a) cauzele contravenţionale în privinţa minorilor. comunal. in cazul in care acesta nu poate fi intocmit la locul savirsirii contraventiei.privarea de dreptul special. procurorul poate aplica orice sancţiune contravenţională. 320. 2) contestaţiile împotriva hotărîrilor autorităţilor competente să soluţioneze cauzele contravenţionale. cu excepţia sancţiunii a cărei aplicare este de competenţa instanţei de judecată. La competenta organelor si centrelor nu mai fac referire. 63-68. b) cauzele contravenţionale prevăzute la art. 322-324. soluţionare şi sancţionare sînt atribuite competenţei unor alte organe. 63-66. Cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a cărui rază teritorială a fost săvîrşită contravenţia. 161-168. 227. persoana imputernicita este in drept. Astfel din definitia data reies urmatoarele caracteristici de baza a masurilor de asigurare: 1. Comisia administrativa. instanta de judecata b. procurorului. putem copia din codul contraventional. 180. care nu poate fi . procurorul propun aplicarea unei sancţiuni dintre cele care urmează: .62. 2. cu excepţia celor atribuite de prezentul cod competenţei unor alte organe. 92. 320. 108. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în partea specială a cărţii a doua în limitele competenţei şi numai în exerciţiul funcţiunii. agentul constatator Instanta de judecata. La competenta teritoriala se aplica principiul administrativ-teritorial recunoscut si aplicat in alte ramuri ale dreptului. urmatoarele masuri ce au rolul de a asigura procesul contraventional. stabilirii identitatii contravenientului. orăşenesc. in scopul asigurarii la timp si juste a examinarii contraventiilor si executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la contraventii. precum şi în cazul liberării de răspundere penală a persoanei cu tragerea la răspundere contravenţională. Comisia administrativă de pe lîngă autoritatea publică locală executivă se formează de către consiliul local (sătesc. încetării urmăririi penale din cauza că fapta constituie o contravenţie. municipal) în componenţa preşedintelui. procurorul c.munca neremunerată în folosul comunităţii. 49. c) cauzele contravenţionale în care agentul constatator. 335-337. 75. Competenta materiala: 1) toate cazurile cu privire la contravenţii. obligatia carora se stabilesste prin regulament. 336. 351-353 şi cele pe care le-a depistat în exerciţiul funcţiunii.

lucratorul organului afacerilor interne si lucratorul organului vamal amplasat in punctul de trecere a frontierei de stat. Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. urmind ca acesteia sa i se prezinte. Cercetarea domiciliului fara permisiunea persoanei careia i se lezeaza dreptul la inviolabilitatea domiciliului se efectueaza cu autorizatia instantei de judecata. de regula. in alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei. examenul medical pentrn constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante.Retinut poate fi numai acel vehicul al carui conducator a fost inlaturat de la conducere in baza art. inlaturarea de la conducerea vehiculului. 432 din Codul Contraventional. şi dacă întocmirea procesului-verbal este obligatorie. aducerea silita. Persoana care conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea acestuia daca:1. (Art.contraventiilor pasibile de aplicarea masurii de siguranta a expulzarii. adoptat la 24 octombrie 2008. Aducerea silita.Aducerea vehiculului retinut la statia de parcare speciala sau pe teritoriul organului de politie va fi intemeiata in cazul in care organul constatator n-a avut posibilitatea sa predea vehiculul proprietarului. Inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea starii deebrietate art 438. Masurile de asigurare a procedurii contraventionale aplicate dupa comiterea faptei contraventionale au drept scop buna si legitima desfasurare a procedurii contraventionale. în scopul asigurării la timp şi juste a examinării cazurilor şi executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la contravenţii). Art 439.2. retinerea vehiculului. retinerea se aplica in cazul: 1. Art.nu are asupra sa documentul care confirma dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul. contraventiilor flagrante pentru care Codul contraventional prevede sanctiunea arestului contraventional.2. Ele formeaza mecanismul de protectie a normelor procesuale fiind prevazute in capitolul V al Cartii a doua din Codul contraventional.3. exista temeiuri suficiente de a presupune ca se afla in stare de ebrietate inadmisibila produsa de alcool sau in stare de ebrietate produsa de alte sub stante. aducerea silita. Aceste masuri pot fi aplicate doar de catre agentul constatator.sul contraventional. Aducerea silita se efectueaza de catre organul de politie in temeiul unei incheieri judecatoresti (unui mandat). agentul constatator poate aplica. Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si documentelor se pot efectua fara ordonanta speciala si fara autorizatia instantei de judecata: 1.imposibilitatii identificarii persoanei in a carei privinta este pornit proce. 433 din CC. inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante. in limitele competentei sale. Conform Codului Contraventional al RM. la cererea agentului constatator in caz de infractiune flagranta cercetarea la domiciliu se poate efectua in baza unei ordonante motivate a agentului constatator fara autorizatia instantei de judecata. perchezitia. perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. daca exista temeiuri de a efectua perchezitia corporala sau ridicarea. aducerea silita. cercetarea la fata locului. inlaturarea de la conducerea vehiculului. retinerea vehiculului.437) Aducerea silita consta in conducerea fortata in fata instantei de judecata a martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare. mai sunt inca 2 masuri de asigurare a procedurii contraventionale si anume: cercetarea la fata locului. perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. examenul medical pentru constatarea starii de ebrietate produsa de alcool sau de alte substante. care se afla in hainele. Pe linga aceste masuri de asigurare prevazute expres de art. pot ridica obiectele si documentele importante pentru cauza. ridicarea obiectelor si a documentelor. 3. 432 din CC al RM stipuleaza urmatoarele masuri procesuale de constringere: retinerea. Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.întocmit la faţa locului. urmatoarele masuri de asigurare (masuri procesuale de constrigere) : retinerea. 2. art 433 alin1. este insotita de aplicarea urmatoarelor doua masuri de constringere: perchezitia coporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. imediat sau nu mai tirziu de 24 de ore. in limita competentelor sale.in cazul retinerii persoanei fizice. retinerea si aducerea vehiculului la parcare. Aceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale. efectuate in temeiul si in ordinea prevazute in art. Cercetarea ia fata locului. In cazul contraventiilor aflate in competenta. posesorului sau reprezen tantului lor. 50. daca au fost epuizate toate masurile de identificare. Sistemul masurilor de asigurare a procesului contraventional (masurilor procesuale de constringere) cuprinde: 1) retinerea contraventionala. 2) Temeiul juridic al retinerii autorului unei fapte ilicite este expres determinat de Codul contraventional.daca exista motive rezonabile pentm a presupune ca una dintre persoanele care se afla la locul efectuarii perchezitiei sau ridicarii ascunde asupra sa obiecte sau documente care pot avea importanta pentru justa solutionare a cauze . Noţiunea de măsuri de asigurare a procesului contravenţional şi regimul lor juridic Masurile de asigurare a procedurii contraventionale sint cele de constringere procesuala ca о modalitate a constringerii statale. 438 din CC al RM si care este retinut.

constringerea fizica si/sau psihica. urmarind scopul ei de baza. se considera cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei comise: starea de iresponsabilitate constatata in modul stabilit de lege. in conformitate cu tratatele intemationale la care RM este parte sau cu legile RM. iar cea inceputa urmeaza a fi incetata. Fazele procedurii sint organic legate intre ele. atunci lipseste temeiul juridic pentm inceperea ei. 53. metodele de activitate. starea de extrema necesitate. se deosebesc una de alta prin: continut. Decizia intermediara se fixeaza intr-un document procesual special (proces. Faptul contraventiei il constituie obiectul si latura obiectiva ca elemente constitutive ale contraventiei. De prezenta sau lipsa acestor elemente constitutive ale contraventiei sint legate si aparitia raportului juridic de drept contraventional si modalitatile lui. dupa competenta. deoarece autorul ei. aplicarea unei sanctiuni contraventionale. Legislatia Republicii Moldova. tentativa. 6. are §i sarcinile sale proprii bine determinate. Pentru acelasi fapt este sau trebuie sa fie pornita urmarirea penala. Circumstanţele care înlătură procedura contravenţională.prescriptia raspunderii contraventionale.amnistia.). participant la procedura. Potrivit prevederilor legislatiei. 3. In cazul in care procedura contraventionala a fost inceputa. Noţiune şi conţinut faza procedurii contraventionale . 2. penalitatea §i culpabilitatea. 7. 5. procedura contraventionala urmeaza a fi incetata. . procedura contraventionala nu poate fi inceputa. Daca in procesul cercetarii cazului se constata ca fapta cerecetata considerate contraventie a fost savir§ita in conditii care о plaseaza sub incidenta legii penale. Daca fapta considerata prin lege drept contraventie a fost comisa pina la aparitia unei legi noi prin care ea nu se mai considera contraventie.Fapta comisa nu mai este considerata contraventie in legea noua. De regula. deciziile emise etc. 8. Circumstantele care inlatura procedura contraventionala. care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara asupra cazului Fazele procedurii. proces-verbal cu privire la perchezitia corporala. iar dosarul se remite neintirziat. Doar aparitia raportului juridic de conflict serveste drept temei juridic pentru pornireap rocedurii contraventionale. pe linga sarcinile comune ale procedurii. Autorul faptei antisociale ilicite nu este subiect al raspunderii contraventionale. Aceste cauze sint: .Pentru acela§i fapt §i in privinta aceleiasi persoane exista о decizie/ hotarire definitiva Legea contraventionala prevede ca „nimeni nu poate fi supus de doua ori raspunderii contraventionale pentm una si aceeasi fapta”. procedura contraventionala nu poate fi inceputa.comiterea unei contraventii neinsemnate. prevede ca in cazurile cind exista faptul unei contraventii (exista elementele obiective ale contraventiei).51. ridicarea obiectelor si a documentelor etc. nu este subiect al raspunderii contraventionale.verbal cu privire la retinere. Existenta unor cauze dintre cele care inlatura caracterul contraventional al faptei comise. Realizarea principiului „raspunderii personale pentm fapta contraventionala comisa cu vinovatie” determina inlaturarea procedurii contraventionale in cazul decesului automlui faptei ilicite. Nu orice fapta contraventonala comisa cu vinovatie atrage dupa sine. . procurorului. prin incheiere motivata. 4. Este vorba aici de reprezentantii diplomatici ai statelor straine sau de alte persoane care. ea urmeaza a fi clasata. inevitabil.impacarea victimei cu faptuitorul. legislatorul a prevazut anumite circumstante cind persoana vinovata de comiterea unei contraventii poate sau trebuie absolvita de raspundere contraventionala. Art.Decesul persoanei presupuse a fi faptuitorul unei contraventii.renuntarea benevola la savirsirea contraventiei. urmatoarea faza i§i incepe desfa§urarea dupa finalizarea celei anterioare. iar unui dintre drepturile persoanei considerate ca faptuitor al unei contraventii este dreptul de a nu fi urmarita sau sanctionata de mai multe ori pentru aceeasi fapta. 19 Fapta antisociala comisa va avea caracter contraventional in cazul in care va intruni integral urmatoarele trasaturi: ilegalitatea. cazul fortuit. iar procedura contraventionala nu a fost inca pomita. inclusiv cea contraventionala. Fazele procedurii contravenţionale. Pornirea procedurii contraventionale in lipsa raportului juridic de conflict (lipsa atentarii reale la obiect) este ilegala si urmeaza a fi clasata. nu cad sub incidenta jurisdictiei contraventionale a RM sau in cazul carora este inlaturata raspunderea contraventionala. Potrivit legislatiei contraventionale in vigoare. iar cea inceputa urmeaza a fi incetata in urmatoarele cazuri: 1. riscul intemeiat. cind aceasta fapta este comisa cu vinovatie. mai mult decit atit. legitima aparare. potrivit legii. . procedura contraventionala consta din urmatoarele faze: . Existenta unor cauze care inlatura raspunderea contraventionala pentru fapta comisa art 26. . realizndu-se prin activitatea participantilor concreti la procedura contraventionala.acea parte a procedurii contraventionale care.

realizate in stricta consecutivitate. precum §i procurorul sint in drept sa atace decizia cu privire la cazul contraventional. Toate actiunile procesuale. 54. alcatuiesc procedura contraventionala. care. controlul corporal. Inceperea procedurii contraventionale. de a incepe procedura contraventionala. Fazele enumerate. analiza §i administrarea probelor. . in caz de atac. 1) 2) 3) 4) 55. Cercetarea cauzei contravenţionale constatate şi emiterea deciziei asupra cazului La aceasta etapa de constatare a faptei contraventionale este necesar sa se stabileasca. se colecteaza si se administreaza probele privind caracterul faptei antisociale comise si persona. Cercetarea circumstantelor comiterii faptei contraventionale poate fi efectuata si prin studierea purtatorilor materiali de informatie (probe materiale). la care poate fi invitata (citata) orice persoana ce detine informatii privind fapta contraventionala comisa sau personalitatea autorului ei: partea vatamata. . constituie unele etape ale fazei de constatare a faptei contraventional: Sesizarea agentului constatator. La a treia faza persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala.litatea faptuitorului. conform prevederilor legislatiei. executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. La a doua faza se analizeaza documentele procesuale prezentate. reprezentantul agentului constatator abilitat prin aceasta decizie dispune inceputul colectarii probelor care ar confirma sau ar dezminti faptul comiterii unei contraventii. circumstantele reale ale faptei comise. „constatarea faptei contraventionale” reprezinta procedura contraventionala accelerata (simplificata) si cuprinde urmatoarele actiuni procesuale.Metoda de baza este audierea participantilor la procedura contraventionala. se emite decizia asupra cazului. Cercetarea cazului §i constatarea circumstantelor reale ale faptei comise se realizeaza prin diferite metode. precum si a obiectelor si a documentelor care sint obiectivul direct al contraventiei etc. Analiza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale. controlul obiectelor. La prima faza se constata fapta contraventionala. faptuitorul. punerea in executare a deciziei privind aplicarea sanctiunii contraventionale ect. prin care se manifesta continutul procesului contraventional in fond. ridicarea obiectelor si a documentelor etc. atunci este necesar sa se intocmeasca un proces-verbal. comise pe teritoriul deservit sau in ramura (sfera) deservita de agentul constatator care a fost sesizat in acest sens. In cazul contraventiilor la a caror comitere agentul constatator este imputemicit sa aplice sanctiunea contraventionala. la rindul lor. Luind decizia de a incepe procedura contraventionala. executarea deciziei se suspenda §i se efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata.. specialistul.de a expedia materialele cu informatia respectiva dupa principiul competentei. Daca in procesul activitatii de cercetare a cazului au fost aplicate unele masuri procesuale de constringere: retinerea. a obiectelor si a documentelor care sint un instrument al contraventiei. emiterea deciziei la caz. Mai exista inafara acestei proceduri clasice si procedura accelerata sau simplificata. prin acumularea. Imediat sau in cel mult 3 zile de la data sesizarii.cercetarea cazului contraventional. examinarea cazului §i emiterea deciziei asupra cazului. agentul constatator este obligat sa verifice sesizarea si sa intreprinda masurile procesuale prevazute de legea contraventionala: de a respinge porniirea unei proceduri contraventionale. revizuirea cazului contraventional. Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu. cercetarea cazului. La a patra faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. Aceasta actiune procesuala poate incepe numai atunci cind s-a constatat existenta faptei contraventionale. Documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului. care se aduce la cuno§tinta partilor procedurii.dica a faptei antisociale comise. Conţinutul procesului de constatare a faptei contravenţionale şi atribuţiile agentului constatator. de a expedia materialele ce contin informatia respectiva dupa principiul teritorial sau ramural. de regula. incadrarea ei intr-o anumita norma materiala a dreptului contraventional pentm a determina daca aceasta constituie sau nu о contraventie. martorii. cind agentul constatator efectueaza de sine statator intreg volumul de activitati procesuale privind inceperea procedurii contraventionale. trebuie fixate in actele procesuale. cind se afla ca a fost savir§ita о fapta ilicita sau cind о astfel de fapta a fost stabilita in urma controlului conform atributiilor de serviciu si in cazurile prevazute de lege. Prin constatarea faptei contraventionale se subintelege actiunea privind stabilirea §i analiza juri. partea vatamata sau reprezentantii lor legali. se verified incadrarea juridica a faptei comise. circumstantele atenuante si agravante ale cauzei.

faptul inminarii mentionindu-se in copia de pe chitanta. subiectul. In cazul procedurii contraventionale accelerate (simplificate).Din momentul in care persoana in a carei privinta a fost pornita procedura contraventionala recunoaste ca este vinovata de savirsirea contraventiei. Dupa emiterea deciziei asupra cazului contraventional si consemnarea deciziei emise in procesul-verbal cu privire la contraventie. In cel mult 24 de ore de la data incheierii. autoritatea pe care о reprezinta.incheierea unui proces-verbal cu privire la contraventie . Contestaţia împotriva deciziei emise de agentul constatator. procesulverbal cu privire la contraventie se inscrie intr-un registru de evidenta in ordinea intocmirii si depunerii lui la autoritatea din care face parte agentul constatator. Daca persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala. ora si locul de efectuare a platii. se emite decizia respectiva. Procesul-verbal cu privire la contraventie este un act prin care se individualizeaza fapta ilicita si se identifica faptuitorul. suma amenzii. agentul constatator este obligat sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea drepturilor participantilor la proces. cu acordul ei. Prevenirea contraventiilor . A doua varianta de decizie .verbal cu privire la contraventie. In cazul incetarii procedurii pornite se intocmeste о hotarire de incetare (clasare) a cazului contraventional.numele. Copia de pe procesul-verbal se inmineaza persoanei fata de care el este intocmit si victimei. 56. Prima varianta de decizie urmeaza sa fie emisa in baza conditiilor prevazute in art. contra unei chitante de incasare in car se contine: data. pentru organizarea executarii deciziei necontestate. la cerere. pentru aceeasi fapta si privitor la aceeasi persoana exista о decizie definitiva. pentru fapta in cauza este pornita о urmarire penala. semnatura partilor. Obiectul influenfei reglementativ-juridice in cadrul activitatilor privind profilaxia individuala sint persoanele care au neglijat anterior legea contraventionala sau care sint predispuse la astfel de actiuni antisociale. Contravenientul plateste amenda. dupa caz. Depunerea contestatiei suspenda executarea sanctiunii contraventionale aplicate prin procesul-verbal. la cerere. in decursul a 15 zile de la data aducerii la cunostinta a incheierii procesului. cind agentul constatator potrivit competentei este imputernicit si pentru a aplica sanctiunea. in baza rezultatelor analizei detaliate a informatiei suficiente cu privire la fapta antisociala comisa si personalitatea faptuitorului. Procesul-verbal se incheie de agentul constatator pe baza constatarilor personale si a probelor acumulate. norma contraventionala in al carei temei este aplicata sanctiunea. ea obtine statut juridic de contravenient si. latura obiectiva. 441 din CC al RM: lipsa unei fapte contraventionale. latura subiectiva). Chitanta de incasare a amenzii contraventionale se inmineaza persoanei sanctionate. Executarea deciziei definitive. Exceptie de la aceasta regula generala constituie cazurile in care nu se incheie procesul-verbal respectiv. cit si cauzele unor tipuri de contraventii pot fi determinate numai prin stabilirea si analiza cauzelor si conditiilor fiecarei contraventii in parte. . intocmirea procesului verbal cu privire la contraventie. insa hotarirea poate fi repusa in termen. iar in procesul . aplicata de agentul constatator. Agentul care efectueaza cercetarea cazului pe parcursul desfasurarii acestei etape. din acel moment persoana in a carei privinta a fost pomit cazul fiind repusa in drepturi. de catre autotitatea imputemicita sa examineze contestatia. decizia privind aplicarea sanctiunii contraventionale poate fi executata la fat alocului. Sesizarea privind cauzele şi condiţiile care au favorizat comiterea contravenţiei Identificarea cauzelor si conditiilor ce favorizeaza contraventionalitatea este о sarcina prioritara in contextul activitatii de combatere a acestui fenomen social. prevazute in norma materiala imputata (obiectul. refuza realizarea dreptului sau la contestare. in prezenta faptuitorului sau in absenta lui.ca forma de combatere a contraventionalitatii se realizeaza prin profilaxia generala si proflaxia individuala. constatarea vreunuia dintre temeiurile prevazute de lege ce exclude caracterul contraventional al faptei comise sau aplicarea sanctiunii contraventionale. Atit cauzele generale ale contraventionalitatii.Subiectii administrarii din domeniul combaterii contraventionalitatii (reprezentantii organelor executive ale statului) in cadrul activitatilor ce tin de profilaxia generala influenteaza asupra cauzelor si conditiilor contraventionalitatii in scopul eliminarii lor. decedarea persoanei presupuse a fi faptuitor. ei sint in drept sa-1 conteste in instanta de judecata pe a carei raza teritoriala activeaza autoritatea din care face parte agentul constatator. trebuie sa precizeze care decizie urmeaza a fi luata.Incetarea procedurii contraventionale sau. numele. inclusiv dreptul la contestatia deciziei emise. Obiectul influentei reglementativ-juridice in contextul activitatilor privind profilaxia generala sint cauzele si conditiile contraventionalitatii. victima sau reprezentantul acestora ori procurorul nu sint de acord cu decizia emisa.poate fi emisa numai atunci cind in actiunile (inactiunile) faptuitomlui sint prezente toate elementele componente ale contraventiei. 57. Autorul contestatiei impotriva deciziei de aplicare a sanctiunii contraventionale nu plateste taxa de stat. prenumele si domiciliul persoanei sanctionate. prenumele si calitatea agentului constatator.

se afla deja sub supravegherea organelor de ocrotire a sanatatii si a organelor de politie. judecatorul emite una dintre urmatoarele variante de decizie: 1. legalitatea aplicarii sanctiunii contraventionale. prin incheiere motivata.fixeaza data examinarii cauzei contraventionale. daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul cu privire la contraventie. reactia agentului constatator la demersurile persoanei in privinta careia este intocmit procesul-verbal. oral. judecatoml rezolva urmatoarele chestiuni: . daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au comunicat ordinea examinarii cazului si drepturile lor cu privire la participare in procesul de examinare a cazului. dar care au savirsit infractiuni sau contraventii etc. sa identifice cauzele si conditiile care au favorizat neconformarea regulilor de conduita in societate protejate prin normele juridice. In cazul in care faptuitorul unei contraventii a fost retinut conform art. participantii la dezbateri pot cere reluarea cercetarii judecatoresti. Potrivit prevederilor Codului contraventional.dispune remiterea dupa competenta a dosarului cu privire la contraventie. judecatorul. 59. Rezultatele cercetarii judecatoresti vor fi determinante la emiterea deciziei asupra cazului. agentul constatator determina cauzele i conditiile care au favorizat savirsirea contraventiei si. individualizarea raspunderii contraventionale si a pedepsei aplicate etc. Cercetarea judecatoreasca a cauzei contraventionale. Sedinta de judecare a cauzei contraventionale are loc cu citarea partilor. minorii care nu au atins virsta raspunderii juridice. Acţiunile preliminare ce ţin de judecarea cauzei contravenţionale în instanţa de judecată. consumatorii de droguri. Cercetarea judecătorească şi emiterea hotărîrii judecătoreşti.daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui. reprezentantilor legali. conditionind necesitatea si limitele aplicarii principiilor raspunderii contraventionale si procedurii contraventionale. nemijlocit si in contradictoriu. alcoolicii cronici. Art. In cazul cercetarii judecatoresti se examineaza mai intii probele prezentate de partea acuzarii. dispune citarea partilor si altor participant la sedinta. 455 din CC al RM prevede ca prezenta agentului constatator la sedinta de judecata a cauzei contraventionale este obligatorie. Cauza contraventionala se judeca in instanta de judecata in sedinta publica. procesul-verbal cu privire la contraventie si materialele anexate la el urmeaza a fi remise instantei sau comisiei administrative. Atunci cind agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu este in drept sa aplice pedeapsa contraventionala §i nu poate fi aplicata procedura contraventionala accelerata. fara motive intemeiate nu impiedica judecarea cauzei contraventionale. narcomanii si toxicomanii. in modul stabilit de legislate. Neprezentarea in sedinta a faptuitorului sau a victimei. in caz de necesitate. potrivit competentei. instanta solutioneaza cererile si demersurile formulate si dispune efectuarea.oportunitatea si utilitatea aplicarii raspunderii contraventionale. In functie de rezultatele acestor actiuni. poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. inclusiv instanta de judecata. In cazul in care se impune prezentarea de noi probe.asupra constiintei persoanei concrete care a comis о fapta antisociala ilicita sau care este predispusa de a о comite. adica persoanelor care. (Termenul) Cauza contraventionala se judeca in termen de 30 de zile de la data intrarii dosarului in instanta. Legislatia contraventionala obliga toate organele care participa la activitatea de combatere a contraventionalitatii. In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contraventionale in instanta. 58. 376(Inviolabilitatea persoanei) si 433(retinerea). 2. inevitabilitatea raspunderii contraventionale pentru fapta comisa cu vinovatie. partii vatamate.. Faptuitorul poate cere sa fie audiat la inceputul examinarii probelor sau la orice etapa a cercetarii judecatoresti. legal citate. Actele preliminare privind judecarea cauzei. cum ar fi: afiarea adevarului obiectiv.grup de risc”. Dupa incheierea cercetarii judecatoresti urmeaza dezbaterile judiciare. persoanele cu boli venerice si care se eschiveaza de la tratament. la stabilirea pedepsei. intreprinde alte actiuni pentru buna ei destasurare.activitatilor ce tin de profilaxia individuala . unor actiuni procesuale suplimentare. procuroml.Daca exista temeiuri rezonabile. Dupa cercetarea tuturor probelor din dosar si a celor prezentate la judecarea cauzei. sau celor in privinta carora exista temei juridic de a le lua in evidenta: persoanele bolnave psihic si care prezinta pericol pentru societate. indicind circumstantele care vor fi cercetate . О atentie sporita trebuie acordata persoanelor care alcatuiesc . cu emiterea a unei incheieri interlocutorii. sesizeaza autoritatea respectiva sau persoana cu functie de raspundere pentru examinarea lor imediata. Neprezentarea lui fara motive intemeiate si fara instiintarea prealabila a instantei conduce la incetarea procesului contraventional. avocatului etc. judecarea cauzei contraventionale se face de urgenta si cu prioritate.

.Pu buna desfasurare a acestei etape si neadmiterea aplicarii nelegitime a a sanctiunii contraventionale sau a clasarii neintemeiate a cazului. presedintele sedintei anunta dezbaterile. Finalizind cercetarea probelor. este posibila inca о varianta de decizie . 60. partile pot depune in instanta concluzii scrise asupra solutiei pe care о propun privitor la cauza. Prima varianta de decizie . daca prin comiterea contraventiei a fost pricinuita о paguba materiala. 398 CC) si competenta teritorila ( dupa principiul teritorialitatii). Pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale. este recunoscuta vinovatia faptuitorului si nu exista circumstante care ar inlatura procesul contraventional. Legea contraventionala prevede ca in urma finalizarii cercetarii judecatoresti pot fi emise doua variante de decizie: 1) incetarea procesului contraventional in sedinta de judecata. 445 din CC al RM. emiterea deciziei asupra cazului si punerea ei in aplicare. Instanta de judecata emite decizia asupra cauzei contraventionale in camera de deliberare. se verifica daca inculpatului i-au fost explicate drepturile lui contra semnatura. se verifica corectitudinea continutului procesului –verbal cu privire la contraventie si interpretarile participantilor la procedura( faptuitor. pronuntindu-se prin hotarire asupra aspectelor faptice si juridice ale cauzei. dupa sesizarea comisiei administrative se intreprind unele actiuni de pregatire pu examinarea cazului. Cercetarea cauzei in sedinta.suplimentar in baza probelor noi.Presedintele comisiei administrative sau vicepresedintele conduce sedinta privind examinarea cauzei contraventionale. 441 din CC al RM. etapa de pregatire pentru examinarea cazului contraventional se incheie cu emiterea uneia dintre urmatoarele doua variante de decizie: . stipulate in art.remiterea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-verbal pentru lichidarea incorectitudinilor admise. Probele pot fi prezentate de partile procesului contraventional si in sedinta. oportunitatea si legalitatea aplicarii pedepsei fata de faptuitor. al caror scop este depunerea materialeler cazului contraventional in conditiile prevazute de legislatia contraventionala. caracteristica persoanei faptuitorului etc. In cadrul pregatirii pentru examinarea cazului se tine de problema competentei. recunoscut in conditiile art. Examinarea cauzei contravenţionale de către comisia administrativă Procedura examinarii cauzei contraventionale de catre comisia administrativa poate fi divizata in 3 etape: pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale. Aceasta varianta ar fi oportuna in cazul in care in procesul-verbal cu privire la contraventie sint admise abateri neinsemnate de la cerintele art. In urma studierii detaliate a procesului-verbal cu privire la contraventie si a materialelor anexate la el. 443 din CC al RM. cercetarea cauzei in sedinta. martorii).incetarea procesului . In timpul examinarii cauzei contraventionale comisia administrativa este obligata sa clarifice urmatoarele: daca fapta comisa constituie contraventie.nulitatii procesului-verbal cu privire la contraventie. Emiterea deciziei asupra cauzei contraventionale. .se emite in cazul: . vinovatia faptuitorului si formele ei.in care pe parcursul judecarii cazului se constata vreuna dintre circumstantale care inlatura procesul contraventional. partea vatamata.admiterea cazului spre examinare si fixarea datei examinarii cazului. prezenta circumstantelor care inlatura caracterul contraventional al faptei comise §i aplicarea raspunderii contraventionale. La fixarea datei examinarii cauzei in sedinta secretarul responsabil al comisiei administrative trebuie sa ia in considerate termenul de 30 de zile in limitele caruia trebuie sa fie examinata cauza contraventionala. In urma cercetarii judecatoresti. . Concluziile se anexeaza la procesul-verbal. A doua varianta de decizie poate fi emisa numai in cazul in care fapta comisa se incadreaza in norma juridica contraventionala. existanta circumstantelor ce atenueaza sau agraveaza raspunderea contraventionala. si anume competenta materiala( art. Dupa inchiderea dezbaterilor judiciare si rostirea ultimului cuvint de catre acuzat. 2) recunoasterea vinovatiei persoanei de savirsirea contraventiei imputate si aplicarea pedepsei contraventionale.restituirea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-verbal pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului. In cadrul cercetarii cauzei in sedinta trebuie sa fie analizate mai intii probele prezentate de partea acuzarii (agentul constatator). a cererilor si a demersurilor formulate de catre participantii la proces. La sedinta comisiei trebuie sa fie prezenta majoritatea simpla a membrilor ei.

.R. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC. se depune in instanta a carei hotarire este atacata. comisia administrativa formuleaza. si emiterea deciziei asupra cazului – ca faza a procedurii contr. Pot fi considerati ca subiecti cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti poate fi: -pers. si al vctimei.etc. ca pedeapsa contraventionala poate depune recursul si la administratia locului de detinere. -agentul constatator -victima -procurorul -aparatorul.apoi – arestul contr. sau care este recunoscuta ca victima in urma unei actiuni contraventionale Temeiurile juridice pentru depunerea recursului. fata de care este aplicata sanctiunea contravent. fata de care e aplicata sanctiunea contr. apoi pronunta decizia asupra cazului.Termenul incepe a decurge din momentul aducerii la cunostinta pers. legal citata sa aflat in imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre imposibilitate -pers. . . au fost verificate si confirmate sau neconfirmate probele care confirma sau nu comiterea faptei contraventionale. de a declara recurs : -reprezentantii legali a pers.instantei de recurs.restituirea materialelor agentului constatator care a intocmit procesul. Revizuirea Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni dupa aparitia urm.Presedintele completului de judecata conduce sedinta . Judecarea cauzei contr.care este obligata sal expedieze imediat instantei a carei hotarire este atacata.declarat cu omiterea termenului nu mai tirziu de 15 zile. prezenta sau lipsa vinovatiei inculpatului. Exista urmatoarele variante de decizie: .interesate a hotaririi judecat. .Neprezentarea nu impiedica judecarea recursului. jurid.remiterea materialelor in instanta de judecata. Subiect cu dr. -reprezentantul pers.cu citarea partilor. -faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita -a intervenit o lege mai favorabila pers. Decizia comisiei administrative se adopta cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor comisiei prezenti la sedinta 61. Calea ordinară de atac. temeiuri: -instanta de judec. sanctionate. Termenul si modul de depunere a recursului.se considera depus in termen daca instanta a constatat ca intirzierea a fost determinata de motive intemeiate sau de neinformarea despre adoptarea hotaririi a participantului la proces. -nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau calitatea pers. Dupa ce in sedinta de cercetare a cazului au fost epuizate toate etapele procesuale.in modul stabilit de lege. Repunerea in termen a recursului. -C. Calea extraordinară de atac. Si libertatilor omului care poate fi reparata la o noua judecare. Internationala.care declara recursul in numele partilor -sotul/sotia pers. primit se expediaza in 3 zile de la data expirarii termenului de declarare a recursului. 62. -sedinta de judecata nu a fost publicata -cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. – se finalizeaza cu aducerea la cunostinta partilor interesate a deciziei emise.aplicarea unei sanctiuni contraventionale.care nu a fost prezent la judecarea cauzei.Emiterea deciziei asupra cazului §i punerea ei in executare.prin hotarire a constatat o incalcare a dr. detinuta fata de care a fost aplicata retinerea ca masura de constringere procesuala.Instanta e obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs. in recurs Se judeca de un complet format din 3 judecatori.nici la pronuntarea hotaririi. -legea noua inlatura caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala. Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15 zile. trase la raspundere contr.asigura ordinea si solemnitatea in sedinta. arestate. Constitutionala a declarat neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data.Pers.clasarea cazului.verbal pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului. Recursul Examinarea cauzei contr.R. R.

65. Hotarirea instantei de revizuire.procurorul sau judecatorul au comis.instanta de revizuire adopta una din urm.ordonantei procurorului. presedintele instantei trimite dispozitia de executare a hotaririi.victima sau procuror in 5 zile si se judeca in ordinea pr. hotariri: 1)respinge cererea daca este: -tardiva -inadmisibila -neintemeiata 2)admite cererea. Procurorul general si adjunctii lui au dr.abuzuri ce constituie infractiune. Executarea acestor sanctiuni se asigura de oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientul. autoritatii insarcinate cu punerea in executare a hotaririi conform prevederilor legislatiei de executare. Hot.de apel.ca agentul constatator. de revizuire. Dupa examinarea cererii de revizuire. In cazul in kare fata de una si aceeasi persoana sint pronuntate citeva hotariri privind aplicarea sanctiunilor contraventionale. impreuna cu o copie de pe hotarirea definitive. Trimiterea spre executare a hotaririlor(deciziilor.agentul constatator.prin hotarire definitiva.sint personae juridice.ordonantelor) privind aplikarea sanctiunii contraventionale.Se considera ca sanctiunea amenzii este executata integral. cu exceptia sanctiunii avertismentului si amenzii aplikate de catre agentul constatator. . decizia cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale e obligatory spre executare de catre toti subiectii dr contraventional. stampila cu imaginea stemei de stat si cu denumirea lor. De revizuire se deschide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de judecata.isi desfasoara activitatea in conformitate cu constitutia RM. sanctionata . Prevazute de CP. 63.de organul care a adoptat hotarirea cu privire la sanctionare. Departamentul de executare si oficiile de executare: . Condiţiile generale cu privire la procedura de executare a deciziilor cu caracter contravenţional Potrivit dispozitiilor generale din legea de executare.exista o procedura pornita in cauza data in fata unei instante internationale. In cazul in kare cauza a fost judecata cu recurs.Hotarirea de aplicare a sanctiunii avertismentului. conturi special in lei si in valuta straina. de a inainta cererea de revizuire a deciziei sau a hotaririi emise in cauza contraventionala daca se constata ca in actiunile contravenientului sint prezente elementele constitutive ale infr.dispun de patrimoniu pe care il administreaza in conditiile legii . sanctionate . dupa caz. codul de executare si alte acte normative.se transmite pers. In termen de 10 zile de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti.conform competentei teritoriale. Executarea sanctiunii privative de dreptul de a detine anumite functii sau a desfasura o anumita activitate.emise in pr.Amenda se achita de catre contravenient in mod benevol in 30 zile de la raminerea definitiva a hotaririi judecatoresti.deciziei agentului constatator sau comisiei administrative. iecare hotarire se executa separat. de revizuire .In pr. .In termen de 15 zile se informeaza instanta despre executarea hotaririi ei.in cursul constatarii si judecarii acestei cauze. -sa stabilit . Executarea sanctiunii amenzii.casind hotarirea atacata si pronuntind o noua hotarire.contra semnatura.instanta sesizata poate dispune suspendarea hotaririi neexecutate. care au adoptat actul juridic respectiv. au conturi trezoreriale. comisiei administrative sau procurorului. denumite oficii teritoriale. Functionarii Departamentului de executare si executorii judecatoresti au statut de functionar public si se afla sub incidenta legii serviciului public.Contravenientul este in drept sa achite jumatate din amenda stabilita daca o plateste in 72 ore din momentul stabilirii ei. revine instantei de judecata.pot fi atacate cu recurs de pers. Procedura de executare a sancţiunii contravenţionale de către persoanele fizice Executarea sanctiunii avertismentului.instanta dupa expirarea termenului trmite oficiului de executare titlul executoriu pentru ncasarea silita a amenzii. Sistemul organelor de executare silită a deciziei privind aplicarea sancţiunilor contravenţionale Executarea silita a documentelor executorii revine Departamentului de executare si se efectueaza prin intermediul subdiviziunilor lui teritoriale.sau a cererii contravenientului adresate instantei care a judecat cauza contraventionala sau contestatia. 64.Daca contravenientul nu a achitat amenda. de recurs.In acest caz cererea de revizuire se depune in instanta a carei decizie sau hotarire a ramas definitiva. .fac parte din sistemul organelor Ministerului de Justitie .Cererea se face in scris.cu invocarea motivului revizuirii si a datelor doveditoare. Pr. . la copia de pe hotarire se anexeaza copia de pe decizia instantei de recurs.cu exceptia celor emise de C.

si dr. Executarea expulzarii. are loc in cazul: -executarii efective si integrale a sanctiunii. contr. de a interzice pers.in termen de 10 zile. Se stinge raportul de executare a sanctiunii contr. -intervenirii unui act de amnistie totala in cursul executarii sanct. Stingerea executarii sanctiunii contr. si oficiului de executare . Stingerea executarii sanct. Privind retragerea autorizatiei ori despre modificarea statutului pers. Executarea sanctiunii privarii de dreptul de a desfasura o anumita activitate. 67. jurid.Executarea sanctiunii muncii neremunerate in folosul comunitatii. a genului de activitate interzis. jurid. sanctionata. Executarea sanctiunii se asigura de penitenciare in conditile stabilite pentru regim initial intr-un penitenciar de tp semiinchis. Executarea se asigura de oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi are sediul persoana juridica sanctionata.In 10 zile. contr.presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii. sanctionate.conform preveder. amenzii. Executarea sanctiunii arestului contraventional. se stinge raportul juridic de executare a sanctiunii contravent.Daca amenda nu a fost achitata in termen .In penitenciar de tip semiinchis .pentru a sista activitatea interzisa. banesti. .Pers. Stingerea executarea sancţiunii contravenţionale Prin stingerea sanct.Dupa pronuntarea hotaririi instantei de judecata . Procedura de executare a sancţiunilor contravenţionale de către persoanele juridice Executarea sanct. legislatiei. Straini si apatrizi ca sanctiune complementara se executa de organele afacerilor interne.ea se remite oficiului de executare care trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dr. 66.etc. -intervenirii prescriptiei executarii hotaririi privind aplicarea sanctiunii contraventionale. sanctionate in cursul executarii sanct. Juridica in decurs de 30 zile de la dara raminerii definitive a hotaririi judecatoresti.Oficiul de executare informeaza instanta de judecata in 5 zile despre executarea hotaririi. sau trimiterii spre executare a hotaririi judecat.caruia suplimentar i se remite si hotarirea instantei de judecata.organul care a eliberat autorizatia sau licenta pentru exercitarea genului de activitate interzis retrage autorizatia sau licenta data. jurid.instanta de judecata trimite titlul executoriu pentru executarea silita oficiului de executare pe a carui raza teritoriala isi are sediul pers.Executarea sanctiunii se asigura de oficiul de executare conform prevederilor Codului de executare al RM.oficiul de executare va dispune urmarirea bunurilor pers. Amenda se achita in mod benevol de pers.sanctionata depune in scris un angajament prin care se obliga sa se prezinte in 10 zile la oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi are domiciliul.jurid sanctionate o anumita activitate. -adoptarii unei hotariri de achitare a pers.adica obligatia contravenientului de a executa sanctiunea contraventionala si dreptul organului de stat de a cere executarea sanct.Toata inform. sanctionate se publica in Monitorul Oficial al RM de organul care lea efectuat si se remite MAI. Expulzarea aplicata cet. jurid.pentru a retrage autorizatia sau licenta sau a modifica statutul pers.obligatia contravenientului de a executa sanctiunea contr.CCCEC.Camera Inregistrarii de stat asigura excluderea din statutul pers. si prezinta dispozitia de incaso institutiei financiare pentru virarea sumei amenzii la contul indicat in titlul executoriu. .Oficiul de executare.condamnatii sunt detinuti sub supraveghere permanenta.. contrav. organului de stat de a cere executarea sanctiunii contr.Daca in 30 zile dispozitia de incaso nu se executa din motivul lipsei sau insuficientei mijl. -decesului contravenientului. verifica mijloacele banesti pe conturile bancare ale pers. sau trimiterii spre executare a hotaririi judecatoresti. Dupa pronuntarea hotaririi . -decesul contravenientului.Stingerea executarii sanctiunii are loc in cazul: -executarii efective si integrale a sanctiunii. -intervenirii prescriptiei executarii hotaririi privind aplicarea sanctiunii contr.jurid.fapt care se consemneaza in proces-verbal al sedintei de judecata.. jurid.In cazul interzicerii exercitarii unei activitati pentru care nu a fost eliberata autorizatia sau licenta.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->