Universitatea ,,Babeş-Bolyai” Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării

Despre obiectele posibile ale publicităţii: persuasiunea

Autor: Cenean Iulia-Claudia Secţia: Comunicare şi Relaţii Publice Anul II, grupa 2

1

. și anume să controleze consumul (și aici ma refer la consum ca la un proces de satisfacere al nevoilor1) și să îl gestioneze înspre propriul câștig. Ceea ce m-a deteminat să aleg aceste volume în detrimentul celorlalte este faptul că fiecare volum are un mod unic de a prezenta această latură persuasivă a publicității. 77-79. 1996. acesta este scopul final al publicității. Analiza de faţă se doreşte a fi un mic ghid al modului de funcţionare al mecanismelor complexe ale persuasiunii în toate domeniile pe fondul exploziei informaţionale. este un principiu foarte simplu și arhicunoscut. Comunicarea simbolică de Vasile Dâncu și Persuasiunea de Charles Larson. Această analiză are ca fond teoretic următoarele volume: Sistemul obiectelor de Jean Baudrillard. Pentru a nu exista confuzii în ceea ce privește semnificația acestui principiu. acestea sunt obiectele nevoilor și satisfacțiilor. Sistemul obiectelor. și anume prin intermediul persuasiunii. Jocurile manipulării de Alain Cardon. pp. Cluj-Napoca. acestea sunt doar o condiție a acestuia. Astfel. traducere şi postfaţă de Horia Lazăr. 75.. Cluj-Napoca. 73. de operare. 3 Jean Baudrillard.moralism naiv”3.practică idealistă totală care dincolo de un anumit prag nu are nimic de-a face cu satisfacerea nevoilor sau cu principiul de realitate”2. Publicitatea are o arie de acoperire vastă. Sistemul obiectelor.Despre obiectele posibile ale publicității: persuasiunea În rândurile care urmează am ales să fac o succintă analiză a unuia dintre modurile prin care publicitatea acționează. Volumul bunurilor sau satisfacere nevoilor nu ajung pentru a defini acest concept. în foarte multe și diferite domenii. Sistemul obiectelor. fiind unul dintre puţinele concepte căruia atribuirea unei grile de nevoi în vederea temperării sau normalizării acestuia ar fi o dovadă de . 2 Jean Baudrillard. 2 . Editura Echinox. Astfel. Editura Echinox. de multe ori. fiecare oferă o viziune unică asupra acestui fenomen care posedă un mod subtil. Cluj-Napoca. ceea ce toate aceste domenii au în comun. 1 Jean Baudrillard. 1996. Jean Baudrillard definește consumul ca fiind o . Însă. trebuie specificat faptul că nu obiectele și produsele materiale sunt obiectul consumului. tehnologice şi comunicaţionale şi cum să ştim să le înfruntăm astfel încât să devenim infailibili ca receptori responsabili şi critici ai acestui fenomen. p. și anume consumul. Editura Echinox. traducere şi postfaţă de Horia Lazăr. traducere şi postfaţă de Horia Lazăr. el concluzionează faptul că acest concept este unul care nu cunoaşte saturaţie. 1996. p.

Specialiştii în domeniu au realizat faptul că atunci când vine vorba de publicitate. Însă. Motivul pentru care în ultimii ani publicitatea atacă subconştientul este unul simplu. Însă dacă stăm să analizăm viziunea asupra publicităţii şi implicit a comunicării publicitare din prisma persoanelor cu studii superioare. prin faptul că publicitatea este o formă de persuasiune şi oamenilor le displace ca minţile lor să fie dirijate într-o parte sau în alta. 2001. O ipoteză a fost lansată în acest sens. persoanele care nu au studii superioare pot afirma doar că unele reclame sunt interesante deoarece le captează atenţia (neputând să îşi exprime în ce mod). 33-36. şi anume: în timp ce oamenii simpli sau cu educaţie redusă acceptă sau sunt resemnaţi. se remarcă unele diferenţe în gândire. fiind considerat o comunicare parazit care manipulează spaţiul percepţiei cotidiene şi spaţiile sociale. intelectualii au o reacţie de respingere violentă. pp. astfel încât psihicul şi comportamentul său nu mai poate fi influenţat prin intruziuni şi atacuri exterioare. deoarece are tendinţa de a schimba modul de gândire al persoanelor. Editura Dacia. În timp ce intelectualii au o atitudine ambiguă referitoare la publicitate şi deşi sunt conştienţi de mecanismele comunicării publicitare o resping în mare măsură. şi anume faptul că publicitatea este nesănătoasă deoarece e persuasivă. fiind punctate bazele teoretice ale conceptului care stă la baza întregului domeniu numit publicitate. pe de altă parte. Publicitatea nu încearcă să schimbe omul. ea se angajează doar în a-i stimula doar unele nevoi sau în a-i utiliza pragmatic gusturile existente deja. Editura Dacia. O analiză sociologică a fenomenului publicitar desfăşurată de G. respectiv a intelectualilor şi din cea a oamenilor simpli. o neîncredere conştientă este prezentă în minţile oamenilor şi astfel majoritatea strategiilor sunt focusate pe depăşirea acestei neîncrederi. care este subordonat publicităţii este de asemenea văzut cu aceeaşi ochi. 2001. ipoteză care spune că intelectualii resping publiciatea şi implicit comunicarea publicitară pentru că le face concurenţă neloială5. câteva cuvinte pot fi aduse pentru a sprijini ideea care vehiculează în minţile tuturor oamenilor. există viziuni asupra publicităţii care afirmă cu tărie faptul că sunt conştienţi de implicaţiile etice ale publicităţii şi că tot ceea ce determină creşterea producţiei economice este un automat bun şi nicidecum unul care ar trebui critic atât de aspru. Cluj-Napoca. Cluj-Napoca. Se constată o tendinţă în masă de a critica şi de a respinge publicitatea din prisma unor argumente de ordin etic. p. Comunicarea simbolică – Arhitectura discursului publicitar. Studiile recente efectuate în acest domeniu demonstrează faptul că publicul a devenit foarte sceptic la subiectele de reclamă. Comunicarea simbolică – Arhitectura discursului publicitar. 4 Vasile Sebastian Dâncu.4 Conceptul de comunicare publicitară. Lagneau punctează existenţa a două atitudini referitoare la publicitate. 67.În linii mari. 5 Vasile Sebastian Dâncu. 3 .

legate de modul în care agenţii încearcă să ne câştige atenţia. Pe lângă aceste aspecte enumerate mai sus. Larson. După conştientizarea caracterului persuasiv al unui mesaj. Adesea la practică pe ambele. mai exact găsirea de argumente favorabile sau dimpotrivă. având ca scop oferirea unei perspective aprofundate asupra simbolurilor şi potenţialelor lor interpretări. .. folosirii acestor tehnici. Puterea persuasivă a limbajului. 32. Informaţii esenţiale despre depistarea elementelor persuasiunii cât şi despre demascarea acelora care nu sunt vizibile decât de un ochi format reprezintă prima parte a acestui volum. L-a denumit schemă de intensificare/minimalizare şi i-a dat o formă cât mai simplă […]. Un exemplu relevent în acest caz mi s-a părut modelul Rank. ori minimalizează anumite aspecte. următorul pas. ei caută să distragă atenţia de la unele lucruri. Larson. nefavorabile. Rank a propus un astfel de model de pregătire a receptorilor critici. Ideea de bază în modelul lui Rank este că agenţii persuasivi folosesc de obicei două strategi principale pentru a-şi atinge obiectivele. Conştientizarea prezenţei persuasiunii şi a agrumentării utilizării. candidatului sau ideologiei. cât şi simbolurile persuasive verbale şi nonverbale sunt amintite . cât şi predispoziţiile noastre. respectiv a nefolosirii acestei tehnici pentru a obţine ceva anume nu se poate realiza pe deplin fără a fi cunoscute bazele pe care persuasiunea a fost clădită. O primă etapă a acestui proces al identificării premiselor prime începe cu definiţie şi cu o încadrare în categoria premiselor a unor elemente constitutive. dorinţele umane. Ori intensifică anumite caracteristici ale produsului. Asemenea unor magicieni. după Charles Larson. Premisele conţinutului sunt cele care pun accentul pe consensul asupra normelor şi regulilor. Iaşi. volum al cărui autor este profesorul universitar de comunicare politică şi publicitară de la Universitatea din Minnesota Charles U. o importanţă deosebită trebuie acordată şi predispoziţiilor sociale şi culturale ale persuasiunii.Persuasiunea. îndreptând-o către altele pentru a produce iluzia. deoarece acestea acţionează ca instrumente de convingere la nivelul cultural. 2003. premise pe care agenţii persuasivi încearcă să le modifice pentru a fi în avantajul lor material. Persuasiunea – receptare şi responsabilitate. 4 .”6. deoarece oamenii au tendinţa de a trage concluzii logice pe baza argumentelor agenţilor de persuasiune. Editura Polirom. este evaluarea eticii persuasive. educaţional al 6 Charles U. atitudinile şi convigerile sunt de fapt premisele procesului. p. Astfel nevoile. argumente prin care agenţii de succes reuşesc să inducă publicului scopul lor. social. De aceea următorul pas în abordarea teoretică a persuasiunii în constituie istoria acestui proces şi demersurile făcute din vremea autorilor greci şi romani până în contemporaneitate. Apare ca şi consecinţă a acestor premise autopersuasiunea. este un mic ghid practic în vederea depistării mecanismelor complexe ale persuasiunii şi a înfruntării acestora. propus de cercetătorul Hugh Rank. traducere de Odette Arhip.

Lucrările care constituie baza teoretică a acestui volum. Persuasiunea lui Charles U. vestimentaţia şi multe altele7. Autorii aduc uneori argumente care deşi sunt universal valabile. proxemica. Afirm cu tărie acest lucru deoarece doar astfel se dezvoltă spiritul critic şi doar aşa învăţăm să devenim infailibili ca receptori responsabili şi critici ai acestui fenomen. se pot aplica doar anumitor societăţi. Mic tratat al strategiilor de eşec care ne paralizează organizaţiile. Jocurile manipulării. Bibliografie 7 Alain Cardon. sunt legate de comunicare nonverbală. De asemenea. aspecte care de asemenea acţionează la nivele scăzute ale conştientizării. făcând apel la valorile celor prinşi în procesul persuasiunii. Informaţia mi se pare a fi foarte bine structurată şi având o continuitate logică în toate volumele. consider că stăpânirea unor cunoştiinţe în acest domeniu nu ar trebui să fie strict obiectul persoanelor interesate în studierea domeniului publicităţii. În încheiere. ci al tuturor. 2002. Este de apreciat faptul că exemplele aferente fiecărui argument sunt exemple din viaţa de zi cu zi care pot fi înţelese de toată lumea deoarece nu reprezintă nişte situaţii specifice unor anumite zone demografice. 167-171. m-au ajutat să îmi lărgesc orizonturile conştinţei în domeniul persuasiunii şi al aplicării ei. 5 . societăţi care sunt mult mai dezvoltate din mai multe puncte de vedere faţă de societatea românească. fiind integrate în fraze scurte. Însă ceea ce nu mi-a plăcut la unele volume este faptul că totul se referă doar la situaţii generale. aici intrând: comunicarea corporală. inteligibile. Larson. respectiv Sistemul obiectelor a lui Jean Baudrillard. Jocurile manipulării a lui Alain Cardon şi Comunicarea simbolică a lui Vasile Dâncu. Editura Codecs. Alte aspecte de care trebuie ţinut cont. Argumentele aduse anumitor date sunt pertinente şi bine formulate.individului. pp. Bucureşti. un alt punct forte al acestor lucrări îl reprezintă şi exemplele aduse argumentelor. spre exemplu.

ClujNapoca. Editura Codecs. Cluj-Napoca. 3. Cardon. Baudrillard. Mic tratat al strategiilor de eşec care ne paralizează organizaţiile. Jocurile manipulării. 4. Sistemul obiectelor.1. Jean. Comunicarea simbolică – Arhitectura discursului publicitar. 2001. 2003. 2002. Editura Polirom. Editura Dacia. Charles U. Larson. 6 . Iaşi. Bucureşti. traducere de Odette Arhip. traducere şi postfaţă de Horia Lazăr. Alain. 2. Vasile Sebastian. Persuasiunea – receptare şi responsabilitate. Dâncu. 1996. Editura Echinox.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful